PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA OPERATA

PLANUL LUCRARII:

CAPITOLUL I. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PANCREASULUI:

1.1. Asezarea pancreasului

1.2. Raporturile pancreasului

1.3. Vasele pancreasului

1.4. Nervii pancreasului

1.5. Structura si ultrastructura pancreasului

1.6. Fizilogia pancreasului

CAPITOLUL II.PANCREATITA ACUTA

2.1. Definitie

2.2. Etiologia pancreatitei acute

2.3. Patologia pancreatitei acute

2.4. Anatomia patologica a pancreatitei acute

2.5. Fiziopatologie

2.6. Tablou clinic

2.7. Simptomatologie
2.8. Examene paraclinice

2.9. Forme clinice

2.10. Diagnosticul pozitiv si diferential

2.11. Complicatii

2.12. Evolutia-Prognostic

2.13. Tratament

CAPITOLUL III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

OPERATA.

3.1. Rolul asistentei medicale in profilaxia bolii si educatia sanitara

3.2. Rolul asistentei medicale in asigurarea conditiilor de mediu

3.3. Rolul asistentei medicale in simptomatologie si tratament

3.4. Rolul asistentei medicale in diagnosticul paraclinic si de laborator

CAPITOLUL IV.DESCRIEREA UNEI TEHNICI

CAPITOLUL V. PREZENTARE DE CAZ

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PANCREASULUI

ANATOMIA PANCREASULUI

Pancreasul este un organ-glanda, anexa a tubului digestiv, avand atat o functie exocrina cat si o
functie endocrina cu rol in digestie si metabolismul hidrocarbonatelor.

Anterior este acoperit de peritoneu, fiind situat pe peretele posterior al cavitatii abdominale. Are
forma literei “J” dispus orizontal cu carligul orientat inferior. Are greutate de 80-100 g., lungime de
15-20 cm. Si o grosime de 2 cm. Pancreasul este un organ friabil, rupandu-se usor.

ASEZAREA PANCREASULUI

Pancreasul este situat in etajul superior al abdomenului, posterior stomacului, intinzandu-se

transversal de la potcoava duodenala pana la splina, este un organ retroperitoneal dispus anterior
coloanei vertebrale, proiectat la nivelul L1 – L2, fiind in cea mai mare parte lipsit de peretele
abdominal posterior prin fascia treiz la dreapta, pe o zona transversala, dispusa intre epigastru si
hipocondrul stang, iar coada pancreatica este mobila in ligamentul pancreatico-splinic.
 RAPORTURILE PANCREASULUI

Pancreasului i se disting patru portiuni: Capul; Gatul sau Colul;Corpul;Coada.

CAPUL PANCREASULUI: este cea mai voluminoasa parte a pancreasului, care inconjoara ca o fanta
fata interna a potcoavei duodenale. In afara de raporturile ventrale, respectiv cu ficatul si stomacul,
sunt de retinut cele dorsale, pancreasul acoperind in aceasta zona: aorta, vasele mezenterice
superioare, plexul solar, vena cava, originea venei porte si vena splenica, iar canalul coledoc este
asezat pe un sant sapat in spatele capului pancreasului, numit incizura pancreasului.

Circumferinta capului prezinta un sant determinat de duoden.la acest nivel tesutul pancreatic se
muleaza pe duoden si cele doua adera strans unul de altul prin tracturi conjunctive, vase, nervi care
merg prin ansa duodenala. Din aceasta cauza, si din faptul ca ductul pancreatic se deschide in partea
descendenta a duodenului, cele doua organe nu pot fi despartite in interventiile pe duoden sau
pancreas, fara fisuri de necroza duodenala.

GATUL sau COLUL PANCREASULUI: situat intre cap si corp, este marcat de marginea inferioara a
organului de o scobitura numita incizura pancreasului, prin care trece inapoia pancreasului vena
mezenterica superioara si iese artera mezenterica superioara.

CORPUL PANCREASULUI: situat anterior de coloana vertebrala si aorta, are pe sectiunea transversala
feruia triunghiulara. El prezinta o fata anterioara, o fata posterioara si una inferioara delimitata de
marginea anterioara si marginea inferioara. Corpul pancreasului prezinta in vecinatatea capului o
proeminenta in bursa amenrala determinata de coloana vertebrala numita tubercul amental.

COADA PANCREASULUI: reprezinta extremitatea stanga a organului, este mpbila fiind cuprinsa in
ligamentul pancreatico-splenic si ajunge pana pe fata anterioara a rinichiului si la hilul splinei.

a) Raporturile capului

Anterior capul pancreasului este intretaiat transversal de radacina mezocolanului, incat partea
inferioara a capului impreuna cu procesul uncinat corespunde regiunii inframezocolice, dand raport
prin intermediul peritoneului cu ansele jujenale.

Raporturile posterioare ale capului pancreasului se realizeaza cu formatiuni situate la dreapta

coloanei vertebrale, dintre care unele sunt cuprinse intre parendricuul pancreatic si fascia de
covalescenta duodeno-pancreatica, iar altele posterior de fascie. Intre fascie si pancreas are
raporturi cu canalul coledoc, ce trece oblic spre peretele pesteo-medical al duodenului ascendent,
printr-un sant sau chiar canal sapat in parendrian.

Tot la acest nivel se afla ascada vasculara posterioara a capului de pancreas, ganglionii limfatici, iar
spre stanga triunghiul venei porte si originea ei. Posterior de fascie, vine in raport cu vena cava
inferioara, vena renala dreapta, partea terminala a venei renale stangi si ganglionii.

b) Raporturile corpului

Corpul pancreasului se proiecteaza pe vertebra L1 dintre cele trei fete care le poseda, cea
anterioara si posterioara sunt mai late, iar cea mai inferioara mai ingusta. Foita inferioara a
 radacinii mezocolonului transver se continua pe fata inferioara a pancreasului si la nivelul
marginii inferioare se continua cu peritoneul posterior al spatiului inframezocolic.

Fata anterioara a corpului are raporturi prin amentala cu fata posterioara a stomacului. Acest
raport explica aderentele care se fac intre cele doua organe, in ulcerul gastric, precum si in fistulele
gastro-pancreatice.

Fata inferioara a corpului, cea mai ingusta, vine in raport prin intermediul peritoneului care o
inveleste cu ansele jejunale si cu flexura duodeno-jejunala, situata inferior de ea.

Fata posterioara a corpului are raporturile cele mai complexe, deoarece transverseaza
coloana vertebrala si toate formatiunile situate anterior si latero-vertebral.

De la dreapta la stanga, corpul pancreasului are raporturi cu aorta si arterele mezenterice

superioare, precum si cu plexul solar. Urmeaza raporturile cu partea inferioara a glandei suprarenale
stangi si cu fata anterioara a rinichiului stang. Pancreasul vine in contact cu vena renala stanga, ea
fiind situata cel mai anterior in hilul rinichiului. Vena slenica trece printr-un sant in parenclinul
pancreatic. Artera splenica, situata superior de vena, are un traiect sinuos si merge cu aproximatie in
lungul marginii superioare a pancreasului si partial pe fata posterioara a corpului.

c) Raporturile cozii pancreasului:

Coada pancreasului este singura parte mobila a acestui organ, fiind cuprinsa in ligamentul splino-
renal.

Coada, ajunge impreuna cu vasele splenice in contact cu partea inferioara a splinei. Vasele splenice
se gasesc pe fata anterioara a cozii pancreasului.

Pancreasul se proiecteaza pe peretele anterior abdomenului in epigastru, iar coada ajunge pana la
hipocondrul stang.

VASELE PANCREASULUI

Originea pancreasului si a cailor biliare din ansa duodenala, arata nu numai raporturile de legatura
dintre duoden, pancreas si coledoc, ci si vascularizatia lor in parte comuna.

Capul pancreasului, duodenul si coledocul au aceeasi surse vasculare.

VASCULARIZATIA ARTERIALA

Pancreasul are trei surse arteriale:

- doua din trunchiul celiac; artera hepatica comuna si artera lienala.

- una din artera mezenterica superioara.

a) Arterele supraduodenale superioare – au ramuri pancreatice si ramuri duodenale. Ele

corespund clasic artrei pancreatico-duodenale superioare si sunt ramuri ale arterei gastro-
duodenale, care vine din artera hepatica comuna.

b) Arterele retro-duodenale – sunt tot ramuri din artera gastro-duodenala cu originea

posterior de prima portiune a duodenului. Una dintre ele, de calibru mai mare, merge pe fata
posterioara a capului pancreasului avand raporturi stranse cu coledocul, in partea sa retro-
pancreatic.
c) Arterele pancreatico-duodenale inferioare – sunt arterele ce iau nastere din artera
mezenterica superioara in portiunea sa retropancreatica sau in dreptul marginii inferioare a corpului
pancreasului. Ele sunt in numar de doua si au originea separata sau prin trunchi comun.

Arterele corpului si cozii pancreasului – sunt ramuri ale arterei splenice (lienale):

1. Artera pancreatica dorsala – ia nastere din artera splenica in apropierea originii

acesteia din trunchiul celiac, in majoritatea cazurilor. Uneori poate avea originea in artera hepatica
comuna, nu departe de emergenta ei din trunchiul celiac sau in artera mezenterica superioara.
Aceasta artera a mai fost numita si artera procesului uncinat al pancreasului.

2. Artera pancreatica inferioara – se indreapta catre marginea inferioara a corpului si

merge posterior in lungul acestei margini pana la coada pancreasului unde se anastomozeaza cu
artera cozii pancreasului.

3. Artera pancreatica mare – este o ramura de calibru mai mare a arterei lienale
destinata partii stangii a corpului pancreasului. Originea ei din lienala este la unirea a 2/3 drepte cu
1/3 stanga a pancreasului.

4. Artera cozii pancreasului – are originea in hilul splinei intr-una din ramurile terminale
ale arterei lienale. Are traiect recurent, patrunde in coada pancreasului si merge spre marginea
inferioara a cozii anastomozandu-se cu capatul terminal al arterei pancreatice inferioare.

5. Artera lienala – in traiectul ei, in lungul cozii si corpului pancreasului, dar si alte
ramuri pancreatice de calibru mai mic. Ramurile pancreatice mici iau nastere si din artera hepatica
comuna.

VENELE

Retropancreatic, organul are bogate raporturi cu venele extrinseci. La acest nivel se formeaza
vena porta din vena mezenterica superioara si vena mezenterica si vena lienala.

Venele intrinseci ale pancreasului sunt aferenti care indirect duc sangele in ficat prin vena porta.

1. Venele pancreatico-duodenale corespund arterelor pancretico-duodenale inferioare si

supraduodenale superioare. Superior duc sangele in zona gastro-epiploica dreapta, care se varsa in
vena mezenterica superioara, are afluent de varsare, in vena colica dreapta.

2. Venele pancreatice sunt mai multe vene de calibru mai mic care dreneaza sangele venos de
la nivelul corpului si cozii pancreasului, in vena lienala.

LIMFATICELE

Drenajul limfatic al pancreasului se realizeaza prin vase care pleaca din reteaua limfatica
perilobulara si prin colectare de calibru crescand, formeaza vasele aferente ale ganglionilor mai
multor grupuri ganglionare.

NERVII PANCREASULUI

Inervatia pancreasului este asigurata de sistemul nervos autonom si este de mare importanta in
fiziologia, chirurgia pancreasului.
Interceptorii sunt reprezentati de terminatii nervoase libere si de corpusculi WALTER-PACINI care
sunt abundenti in tesutul conjunctiv al pancreasului.

Fibrele simpatice si parasimpatice provin din ganglionii celiaci si din plexul mezenteric superior.
Exista si fibre parasimpatice care provin din trunchiul Vagal atat pentru cap, cat si pentru corpul si
coada pancreasului.

Ele asigura inervatia excito-secretorie a pancreasului, cu actiune asupra acinilor glandulari si

insulelor pancreatice.

STRUCTURA SI ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI

Pancreasul este invelit de o capsula fibro-conjunctiva, laxa ce contine corpusculi de tip KRAUS si
WALTER PACINI. Din capsula se desprind trame subtiri ce acompaniaza parendicul pancreatic in
lobuli.

Perendicul pancreatic este format din doua tipuri de elemente secretoare: exocrine si endocrine.

PANCREASUL EXOCRIN: este alcatuit din acini secretori care reprezinta unitatea morfofunctionala a
pancreasului. Fiecare acin are un perete propriu subtire si doua tipuri de celule: celule acinoase si
celule acino-centrale.

Celulele acinoase sunt inalte, piramidale.

Celule centro-acinoase sunt situate in interiorul acinilor si reprezinta, de fapt, portiunile initiale
ale ductelor intercalare.

Ele au o citoplasma clara si omogena dispusa continuu.

Produsul de secretie este vehiculat spre duoden printr-un sistem de canale colectoare. Aceste
canale, dupa morfologia si propritatile lor fiziologice, sunt:

1. canale intercalare, de la acini, la canale interlobulare;

2. canale interlobulare, situate in lobulii glandulari care formeaza canale interlobulare;

3. canale interlobulare sau canale colectare situate in intervalul care separa lobulii.

Canalul colector principal (Wirsung) strabate glanda pe toata lungimea ei. Exista si un canal colector
accesor, SANTORINI.

Care se varsa in duoden prin papila mica. Canalul colector principal, WIRSUNG, contine in peretele
sau abundente fibre musculare netede, in tunica sa conjunctiva. Se deschide in duoden la nivelul
papilei mari. La nivelul orificiului de deschidere se gaseste SFINCTERUL ODDI.

PANCREASUL ENDOCRIN este format din INSULELE LANGHERHANS, reduse ca numar la nivelul cozii si
numeroase in corpul si capul pancreasului.

Ele sunt formate din cordoane de celule prismatice, anastormozate intre ele si inconjurata de o
bogata retea capilara.

Cordoanele sunt formate din doua tipuri de principale celule α si β. Celulele β secreta hormonul
numit insulina; iar celulele α secreta glaucagonul.

Insulele Langherhans nu poseda canale de excretie, ci isi varsa produsul direct in sange.
 ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI

ORGANIZAREA ACINULUI

Celulele ancinoase si centro-ancinoase din acelasi acin sunt separate prin doua membrane foarte
osmiofile si un spatiu intercelular.

FIZIOLOGIA PANCREASULUI

A. PANCREASUL EXOCRIN acesta este alcatuit din lobulii. Lobulii sunt alcatuiti din acini
glandulari si ducturi. Este glanda digestiva fundamentala pentru procesele de digestie si
absorbtie.

Prin continutul sau bogat in bicarbonat, sucul pancreatic contribuie impreuna cu bila si cu
secretiile intestinale, la neutralizarea aciditatii chimului gastric, prevenind lezarea celulelor mucoasei
intestinale.

Secretia glandei este reglata pe cale umerala si vagala. Cea mai importanta este reglarea
umorala, prin doi hormoni duodenali: secretina si pancreozimina. Secretina este produsa sub forma
de prosecretina si activata de HCL.

Enzimele elaborate de pancreas sunt cele proteolitice: tripsina si chimotripsina, cu rol

important in digestia proteinelor, alaturi de proteaze, pancreasul, secreta amilaze, lipaze,
fosfolipaze, nucleaze si elastaze, toate elaborate, ca percursori inactivi, activate in duoden in contact
cu sucul euteric.

AMILAZA este o enzima glicolitica sintetizata in ribozomi si transferata in vezicule microzaniale.

Actiunea hidrolitica a amilazei este foarte rapida si foarte puternica. Amilaza se elimina pe cale
urinara.

Cresteri exprimate ale amilazei serice de cinci ori peste valoarea normala se constata in
pancreatita acuta si in uremie (perturbarea eliminarii pe cale urinara).

Cresteri moderate sunt in cancerul de cap de pancreas si in afectiuni abdominale acute, de

exemplu: ulcer perforat, ocluzie intestinala, colecistita acuta, sarcina extrauterina, de asemenea in
afectiuni ale glandelor salivare: parotidita si calculii salivari.

Cresteri trecatoare se pot observa dupa administrarea de morfina sau in intoxicatii cu alcool.

Cresteri ale activitatii amilazice ale serului se constata in afectiunea macroamilazemie,

caracterizata prin molecule anormal de mari ale amilazei care nu pot fi excretate de rinichi. Ea
transforma amidonul in maltoza si care va fi transformata de maltoza in glucoza.

LIPAZA intervine in saponificarea grasimilor.

Sucul pancreatic contine lipazii, enzima care catalizeaza reactia de scindare hidrolitica a
grasimilor neutre in glicerolsi acizi grasi in prezenta bilei.

Lipaza pancreatica este cea mai activa enzima lipolitica din tractul digestiv. In absenta ei,
grasimile trec nedigerate in fecale.

ENZIMELE PROTEOLITICE din sucul pancreatic sunt reprezentate de doua proteinoze distincte.

TRIPSINA
 Ambele sunt ENDOPEPTIDAZE

CHIMOTRIPSINA

Trispina este secretata sub forma inactiva tripsinogen.

Chimotripsina se gaseste sub forma inactiva de chimotripsinogen si este activata de tripsina.

Poseda si propritatea de a coagula laptele.

Ambele enzime sunt activate la un pH = 8.

Tripsina are o puternica si rapida actiune proteolitica.

PEPTIDAZELE din sucul pancreatic sunt EXOPEPTIDAZE.

Celulele pancreatice contin: polinucreotidaze, ribonucleaze, dezoxiribonucleaze care trec in

sucul pancreatic.

Aceste peptidaze sunt: - carboxipeptidaza

- aminopeptidaza

- depeptidaza.

Primele au proprietatea de a transforma polipeptidele in dipeptide eliberand in acelasi timp si o

seama de aminoacizi. Dipeptidaza actioneaza asupra dipeptidelor, scindeaza in aminoacizi, din care
sunt alcatuite.

B. PANCREASUL ENDOCRIN: este format din insulele lui Langherhans. Acestea reprezinta la om
aproximativ 1-2% din greutatea totala a pancreasului.

Ele sunt diseminate in intreg pancreasul, dar reduse la nivelul cozii si numeroase la capul si
corpul pancreasului.

INSULINA este un hormon deosedit de important secretat de celulele pancreatice β ale insulelor
Langherhans.

Insulina este implicata intr-o serie de etape importante ale metabolismului intracelular.

REGLAREA SECRETIEI DE INSULINA

Glucoza reprezinta agentul insulinotrop cel mai important. O usoara hiperglicemie constituie
nucleul pentru sinteza si eliberarea de insulina.

Descarcarea insulinica accelereaza tranzitul de glucoza din compartimentul extracelular in

tesuturile insulino-dependente.

INSULINA actioneaza asupra metabolismului glucidic.

- La nivelul ficatului, unde creste sinteza de glicogen si diminueaza glicogeneza.

- La nivelul muschiului, unde glucoza este transformata in energie, sau depozitata sub forma de
glicogen.

- La nivelul tesutului adipos, unde glucoza este transformata in acizi grasi si este depusa sub
forma de trigliceride de rezerva.
 Insulina stimuleaza atat transportul de aminoacizi in celula, cat si incorporarea lor in proteine,
ambele actiuni fiind independente fata de efectele asupra transportului de glucoza.

Muschiul este principalul loc de actiune al insulinei nu numai pentru utilizarea glucidelor, dar si
pentru metabolismul proteic. Insulina este principalul hormon care provoaca stocajul energetic in
tesutul adipos si in alte tesuturi.

Ea creste formarea de acizi grasi si glicerol in celula grasa adipoasa.

GLUCAGONUL: este un hormon polipeptidic format dintr-un sant de 29 reziduuri de aminoacizi.

Are actiune antagonica cu a insulinei. Secretia lui este declansata de hipoglicemie.

REGLAREA SECRETIEI DE GLUCAGON: se realizeaza de catre nivelul glicemic in mod normal

existand un raport invers intre eliberarea de lucagon si concentratia plasmatica a glucozei, in sensul
ca hiperglicemia o mareste.

Este efectul inhibator al hiperglicemiei asupra secretiei de glaucon, necesita prezenta insulinei
dovedind ca celulele sunt tesuturi insulino-dependente.

El intervine in mecanismul homeostaziei glicemice, prin stimularea glicogen-fosforilaza din ficat,

astfel ca intreaga secventa de reactii de la glucogen hepatic la glucoza este accelerata si creste
afluxul hepatic de glucoza.

CAPITOLUL II.PANCREATITA ACUTA

DEFINITIE

Pancreatita acuta este o afectiune caracterizata anatomo-patologic prin inflamatii acute

necroticohemoragice si/sau edematoase ale pancreasului.

Se caracterizeaza clinic prin marea drama pancreatica TRIADA DIEULAFAY: - contractura

- durere

- hiperestezie.

ETIOLOGIE

Pancreatitele acute sunt frecvent asociate cu litiaza biliara.

Pancreatitele acute sunt generate, mai ales, de leziunile distale ale cailor biliare.

Etilismul este al doilea factor cauzal major, intoxicatia acuta cu alcool producand necroza
hemoragica pancreatica, iar etilismul cronic fibroza pancreatica.

In etiologie mai sunt incriminate:

- hiperlipemia

- hiperparatiroidismul

- diabetul zaharat

- sarcina

- medicamente ca: cortizon, izoniazida, anticoagulantele.

- unele infectii virotice (paratiroida urliana, hepatita epidemica).

- factorii vasculari, ereditari

- interventii chirurgicale

- traumatisme abdominale

Doua sunt dereglarile principale care declanseaza pancreatita acuta:

a)extravazarea sucului pancreatic

b) activarea enzimelor (proteolitice si lipolitice) in urma agresiunii factorilor etiologici

Alti factori favorizanti:

- ateroscleroza

- obezitatea

- abuzul alimentar

Teren favorizant:

- litiaza biliara

- alcoolismul

PATOGENIE

Pancreatitele acute pot fi nesupurate, supurate si hemoragice.

PANCREATITA NESUPURATA: este forma cea mai atenuata si insuficient cunoscuta din punct de
vedere anatomo-patologic, deoarece se vindeca in general, poate aparea atat pe cale ascendenta cat
si hematogena (in cursul febrei tifoide, difterie si mai ales in cursul paratiroidei epidemice, cand
exista o explicatie prin similitudinea histologica dintre parotida si pancreas).

PANCREATITA EDEMATOASA: este frecventa, benigna si se remite in cateva zile.

Pe langa edem, exista un exudat inflamator, prolifereaza fibroblastii, se depune colagen in

spatiile interlobulare si interacinoase, in interstitial apare o infiltratie limfaciera si granulocitara.

Leziunile de necroza lipsesc.

PANCREATITA SUPURATA: poate fi intalnita de asemenea in ambele modalitati patogenice. Se

pot observa abcese instalate in cursul unor septicemii si pioemii, infectiile canaliculare sunt insa mai
frecvente, deoarece prima portiune a canalului Wirsung care se deschide in duoden, este infectata
de microbii aerobi si anaerobi din intestin.

Organul se apara contra infectiei prin scurgerea lichidului de secretie si prin mucusul care
acopera peretii canalului. Existenta unui obstacol (bride, calculi) provoaca staza si instalarea
canaliculitei.

Euteritele, gastritele, ulcerele gastrice si duodenale se insotesc adesea de pancreatite, forma

supurata are loc fie pe o glanda cu leziuni vechi care fac mai putin rezistent organul respectiv, sau
este vorba de o exaltarea a virulentei microbilor, mai ales prin asocierile care au loc in aceste
imprejurari.

TEORII PATOGENICE:
1. Teoria caniculara: reflux de bila in pancreas.

2. Teoria vasculara: arterite mezenterice.

3. Teoria nervoasa: excitatia splahnicului stang (nervul simpatic).

4. Teoria alergica: sirul histaminic.

PANCREATITA HEMORAGICA: este o necroza acuta a pancreasului, realizand clinic sindromul de

abdomen acut cu debut brusc, uneori in plina sanatate.

Este vorba de o autodugesti, ca urmare a enzimelor activate in interiorul organismului. Viscerul

este marit, indurat, cu zone mari de ramoliment, uneori sub forma de chisturi de culoare rosie,
alteori pancreasul apare cenusiu, marmorat, cu pete de stetonecroza, cu eliberarea de acizi grasi si
formarea de sapunuri (pete albicioase cunoscute sub denumitea de “pete de spermantet”)
reprezentand procesul de citosteatonecroza a pancreasului si hemoragii mai mult sau mai putin
intinse. Acinii, strama, vasele si canaliculii prezinta necroza difuza, dilatari ancinoase si caniculare,
obstructii de canaliculi prin dopuri (calcuri, metaplazii de mucoasa.)

Elastaza (enzima proteolitica) actioneaza asupra mediei arteriorale si venulare si produce

tromboze vasculare, astfel incat ischemia exacerbeaza necroza. Pete albicioase se pot observa si in
afara organismului, pe peritoneu fiind vorba de o difuziune a enzimelor ca urmare a unei
permeabilizari excesive, situatie ce apare prin deschiderea structurilor caniculare ale organului.

Ca patogeneza:

a) Reflux biliar prin obstructii realizate de calculi in ampula Vater, bila activeaza sucul pancreatic
inauntrul organului.

b) Hipersecretia – obstructie.

c)Alterari ale vaselor sanguine, cand prezenta hematiilor activeaza sucul pancreatic, ca si bila.

d) Reflux duodenal, cand bacteriile ajunse in canalicule activeaza enzimele pancreatice.

e)Rolul alcoolului (pancreatita alcoolica) pare sa fie un factor important.

MICROSCOPIC: se constata alterari distrofice proteice, infiltrat inflamator, necrozele pot fi focare
izolate, uneori confluente, intereseaza pancreasul excesiv si cel endocrin.

Precipitatele opace (sapunurile) apar datorita faptului ca prin lipoliza, glicerolul este absorbit, iar
acizii grasi se combina cu CA (saponificare), formand saruri insolubile.

Peritoneul este alterat: apar si aici depuneri de sapunuri, prin supraadaugare bacteriana se poate
instala o peritonita supurata.

Forma supra acuta este grevata de o mare mortalitate prin severitatea socului si a toxemiei.

Pancreatita acuta recidivanta cu crize repetate de intensitate variabila, separate de perioade

asimptomatice.

Pancreatita postoperatorie este, de obicei, edematoasa si adesea nediagnosticata.

ANATOMIE PATOLOGICA

Leziunile constatate in pancreas sunt: edemul, hemoragiile, zonele de citosteatonecroza, se mai

poate intalni supuratii sau cangrena.
 Pancreasul este marit, indurat, hiperemiat si edematiat.

De obicei, exista doua tipuri de leziuni: edemul si necroza hemoragica. In realitate acestea
reprezinta doua stadii cu gravitate crescanda. Edemul apare in formele cu gravitate mai redusa, iar
necroza in formele severe. Citosteatonecroza apare in formele cele mai grave.

FIZIOPATOLOGIE

Pancreatita acuta se manifesta prin:

- dureri epigatrice iradiate posterior;

- intoleranta alimentara (sindrom dispeptic);

- pierderi digestive (sindrom dispeptic);

- pleurezia stanga;

- tumora palpabila supraombilical.

Mecanismul durerii este incomplet clarificat. Una din cauzele durerii aici, ar fi obstructia ductala
(dopuri, calculi, stricturi), cu ocazia meselor abundente ori a consumului de alcool, secretia
pancreatica creste masiv, dar ducturile obstruate nu permit drenajul ei si apare durerea.

In sprijinul acestei pareri se inscrie ameliorarea durerii la sistearea alcoolului si la administrarea de

extracte pancreatice orale, care inhiba secretia pancreatica prin raspunsul negativ asigurat de
excesul de proteaze din intestinul proximal.

In geneza durerii ar putea intervenii, afectarea de vecinatate a peritoneului ori a duodenului,

eventual obstructia duodenului sau a coledocului prin inflamatie si fibroza cefalica. Se sustine ca
sursa durerii ar fi inflamatia perineurala sau/si fibroza nervilor intrapancreatici. Inflamatia
perineurala duce la distrugerea barierei perinervului, permitand influxul de mediatori inflamatori sau
enzime pancreatice active.

Uneori durerea dispare numai la pancreatectomie. In schimb, alteori durerea dispare mai curand la
distrugerea progresiva a pancreasului (“autocombustie”) pe parcursul bolii, decat la rejectia
pancreatica.

MALABSORBTIA apare cand distrugerea masei exocrine a pancreasului depaseste 90%. La aceasta
etapa durerea se accentueaza sau dispare, secretia de lipaze si proteaze scade la un prag care explica
maldigestia lipidelor si proteinelor cu creatoree, streatoree, pierdere ponderala. Deficitul de lipaze
se constituie mult mai repede decat cel de proteaze. De aceea prima care apare este maldigestia
lipidelor cu steatoree.

DIABETUL apare prin scaderea masei endocrine, el se insoteste de scaderea paralela a glucagonului,
deoarece insulele pancreatice sunt in totalitate distruse prin fibroza.

Deficitul de glaucon explica anumite caracteristici ale diabetului in pancreatite, raspunsul hipolicemic
prelungit, insensibilitate frecventa la antidiabetice orale, frecvente atacuri hipoglicemice, necesar de
insulina mai mic.

SIMPTOMATOLOGIA PANCREATITELOR ACUTE

PANCREATITELE ACUTE sunt frecvente atat la barbati, cat si la femei. Debutul bolii este in medie in
jur de 45 de ani, adesea dupa un exces alimentar sau alcoolic, la persoane obeze sau gurmande sau
la vechi biliari, dupa o colica biliara sau angiocolita.

Boala se manifesta prin:

- durere

- tulburari dispeptice

- uneori icter

- soc pancreatic

Simptomatologia pancreatitelor acute este foarte dramatica. Debutul este in plina sanatate, cu
durere epigastrica foarte violenta. Bolnavul este in stare de agitatie, anxios, cu facies contorsionat,
cu buze livide.

Durerea epigastrica este prezenta, insuportanila, aduce bolnavul la medic. Este de mare intensitate
si tenace (rebela la analigezicele uzuale), iradiaza de partea stanga: hipocondru, baza hemitoracelui,
umar. Este comparata cu un “pumnal”, o “torsiune”, o “compresiune violenta”, mai rar ca o arsura.

Varsaturile preceda sau survin concomitent cu durerea si pot fi alimentare, bilicase, negricioase,
hemoragice sau poracee, spoliind organismul de lichide si electroliti.

La examenul fizic, destul de sarac, se constata uneori icter.

Durerea foarte intensa la palpare, coincide cu sediul descris de bolnav. La percutie matitatea
hepatica este prezenta.

Abdomenul este balonat, mai pronuntat in etajul superior, si prezinta sau nu, o usoara apasare
musculara. La palpare se constata sensibilitatea epigastrica sau sensibilitate in hipocrondrul stang.

Initial se instaleaza o retentie de fecale si gaze, pentru ca mai tarziu sa apara un ileus cu peritonita.

Uneori, putem descoperii revarsat peritoneal, iar in lichidul extras, amilaza de gaseste in
concentratie crescuta.

Temperatura creste moderat (in afara starii de soc). Petele echimotice periombilicale (semnul
CULLEN), sau pe flancuri, mai ales in stanga (semnul GREY-TURNER), sunt rar gasite si de obicei
tardive, (dupa 5-7 zile).

Frecvent, in cazurile severe se instaleaza dupa debut o insuficienta circulatorie acuta, care ulterior se
transforma in soc clar exprimat prin dezechilibru electrolitic, toxemie enzimatica si iritatie
neurovegetativa.

Bolnavul are facies tras, ochi incercanati, nas subtiat, transpiratii reci, puls mic si rapid, scaderea
tensiunii arteriale (maxim sub 90 mm Hg), agitatie si confuzie. Mai pot aparea tulburari de tranzit,
dispnee si tahipnee.

Tulburarile metabolismului glucidic pot imbraca fie forma hiperinsulinismului (ameteli, lipotimii,
transpiratii reci, senzatii de foame), fie a hipoinsulininismului.

Simptomatologie determinata de suferinta organelor vecine, sindrom solar de dureri permanente

sau in crize, varsaturi, tendinta la sincopa, stari de colaps, icter mecanic, staza duodenala,
hipertensiune portala, simptome vasculare sau pulmonare.
 FORME CLINICE

- Forma edematoasa – frecventa, benigna si se remite in cateva zile.

- Forma necrotica – prezenta in leziuni necrotice.

- Forma hemoragica – tromboze vasculare, viscer marit si indurat.

- Forma supraacuta (mixta) – grevata de o mare mortalitate.

- Pancreatita supurata sechelara.

- Pancreatita cronica – cu diabet.

DIAGNOSTIC

Nu este posibil un diagnostic precoce al pancreatitei, deoarece testele folosite pentru diagnosticare
devin pozitive intr-o etapa cand modificarile morfologice sunt avansate si uneori ireversibile.

Diagnosticul pozitiv – se bazeaza pe: durere violenta cu sediul si iradierile descrise, varsaturi,
meteorism, stare de soc (in absenta contractiilor abdominale). Prezenta exudatelor bogate in
amilaza constituie un argument important.

Confirmarea o dau investigatiile de laborator.

O propunere de abordare in trepte a diagnosticului de pancreatita, forme cu durere, a fost adoptata

dupa propunerea sugerata de STEINBERG.

Treapta I

- Se efectueaza o radiografie abdominala simpla postanterioara si de profil si o ecografie,

pentru depistarea calcificarilor pancreatice.

Treapta II

- se apreciaza tripsinogenul seric

- se evalueaza produsii proteici si lipidici din scaun

- se practica timp de o luna terapie de proba enzime pancreatice oral. Daca durerea dispare, ori
se amelioreaza, se considera durere de origine pancreatica.

Treapta III

- Daca probele 1,2 nu au permis diagnosticul si durerea nu dispare se practica tomografie

computerizata, CPRE si/sau testul la secretina, secretina – colecistochinina, ori testul LANDH,
apoi biopsia pancreatica sub ghidare ecografica ori T.C.

Diagnosticul diferential

1.Desi contractura abdominala lipseste, este obligatoriu sa eliminam abdomenul acut chirurgical
produs prin:

a)Ulcer gastro-duodenal perforat, in care exista pneumo-peritoneu clinic (disparitia matitatii

hepatice) si radiologic (aer subdiagragmatic).

b) Ocluzia intestinala, caz in care durerile au caracter colicativ, intermitent, iar radiologic se
descopera niveluri hidroaerice.
c)Obstructia arteriala mezenterica aparuta in fond aterosclerotic si mai rar prin embolie, ca si
infarctul venos (post operator, in inflamatii sau tumori abdominale) sunt mai greu de diferentiat de
pancreatita hemoragica.

d) Colecistita acuta se poate asocia cu pancreatita.

e)Apendicita acuta, chiar cand apendicele este situat subhepatic, se confrunta rar cu o pancreatita
acuta: sediul durerii este diferit, iar apararea musculara clar exprimata.

f) Sarcina tubara rupta asemanatoare cu debut brutal si a starii de soc.

g)Porfira acuta, uneori mai greu de recunoscut (in special in forma abdominala pura) poate fi
confundata cu o pancreatita.

2. In al doilea rand trebuie eliminat un infarct miocardic acut, deoarece intre aceasta afectiune si
pancreatita acuta exista asemanari:

- Socul,

- durerea precardiala (iradiata de la pancreas) si epigastrica (iradiata de la un infarct

diafragmatic) ca si unele semne ischemice miocardice.

Diferentierea se sprijina pe determinarile enzimatice si evolutia in timp a traseului

electrocardiografic.

2.Hernia diafragmatica incarcerata este recunoscuta foarte rar (atunci cand nu se efectueaza
examen radiologic).

Problemele pot ridica si acele situatii care afecteaza intestinul subtire proximal. Pentru trasare se
impune uneori biopsia jejunala prin sonda orala.

Diagnosticul diferential al unor manifestari mai rare sau al unor complicatii poate ridica numeroase
probleme. Asa este diagnosticul icterului, diagnosticul ascitei ori al pleureziei pancreatice,
diagnosticul paniculitei, diagnosticul arteritelor.

COMPLICATII

Complicatiile cele mai frecvente ale pancreatitei acute sunt de natura infectioasa: abcese
pancreatice, abcese subfrenetice, peritonita purulenta.

In formele mai prelungite se pot ivi colectii sangviolente (hematocel pancreatic) si pseudochisturi
pancreatice. Se mai pot intalni si un icter prin ocluzie. Obstructia coledociana cronica prin inflamarea
cronica comporta nise de colangita si de aciroza biliara secundara.

Procesele inflamatorii si fibrozante pancreatice pot determina obstructie duodenala, constructia

antrului ori a colonului transvers. Exista o frecventa crescuta a ulcerului peptic, prin deficitul de
secretie de bicarbonati pancreatici, ceea ce permite ca agresiunea clorhidropeptica sa se exercite in
duoden

Nu este o raritate tromboza de vena splenica (explicata de inflamatia de vecinatate a cozii

pancreasului) cu varice gastrice secundare ce pot explica o hemoragie digestiva superioara.

Diabetul secundat din pancreatita poate genera complicatiile vasculare, retinopatie vasculara
diabetica, nefropatie, neutropatie, ceea ce invita la explorari pentru depistarea unui diabet
concomitent cu pancreatita acuta sau cronica.
Incidenta cancerului pancreatic, este crescuta la cei cu calcificare pancreatica.

EVOLUTIE. PROGNOSTIC

Dupa o evolutie progresiva (12-72 ore) semnele si simptomele incep sa retrocedeze lent (in 7-8 zile)
deoarece sucul pancreatic bogat in enzime proteolitice nu mai difuzeaza in tesutul din jur.

In unele cazuri insa, prin complicatiile care apar:

- insuficienta circulatorie;

- insuficienta respiratorie;

- insuficienta hepatica;

- hemoragii digestive;

- stare septica.

Se prelungeste procesul agresiv (forma subacuta) suferintele bolnavului dureaza mai mult de 72 de
ore, persista un fel de tumoare chistica hemoragica.

In forma supraacuta evolutia este mortala, prin sincopa in primele sase ore. In forma acuta grava,
evolutia decurge in trei faze: faza de debut brutal, apoi dupa 6-12 ore faza de ileus paralitic, faza a
treia cu infectie si necroza care se termina letal in 24-48 ore sau dupa 7-8 zile, prin peritonita si stare
de colaps.

Prognosticul este sever in forma hemoragica. Mortalitatea pana la 50% depinzand de antecedentele
bolnavului: varsta, obezitatea.

Severitatea procesului este data de varsaturi, stare de soc, hipertermie, chimozele peretelui
abdominal hiperleucocitoza, hipocalcemie accentuata.

Socul constituie cauza principala a deceselor care survin in primele zile. Ulterior, bolnavii pot muri
prin dezechilibru electrolitic sau prin complicatii.

Bolnavii de pancreatita cronica acuta pot ramane cu sechele ca:

- pancreatita cronica

- chisturi pancreatice

- supuratii pancreatice

- diabet secundar.

TRATAMENT

Tratamentul igieno-dietetic consta in: combaterea obezitatii si alcoolismului, evitarea pranzurilor

copioase, a excesului de bauturi alcoolice, a bauturilor reci, tratamentul infectiilor cailor biliare, a
liziazei biliare, al bolilor gastro-duodenale (ulcer, diverticuli), tratamentul infectiilor biliare acute sau
cronice pancreato-trope.

Episoadele acute se trateaza cu: internare urgenta in spital, oprirea alimentatiei orale pentru
punerea pancreasului “in repaus”, aport de lichide intravenos (care trebuie sa contina necesarul
caloric de glucide, aminoacizi, electroliti).
Tratamentul medicamentos: tratamentul modern este in principal medical, urmarind calmarea
durerii, combaterea socului, corectarea dezechilibrelor volumice si hidroelectrolitice, inhibarea
secretiei pancreatice, neutralizarea actiunii enzimelor proteolitice si a excesului de histamina,
reducerea inflamatiei organului si prevenirea suprainfectiilor.

Acest tratament se face in spital in sectiile de terapie intensiva, fiind un tratament complex.

Astfel:

1. Medicatia durerii – antialgica:

- se face cu analgetice:

Mialgin – 100 mg./6 ore I.M./S.C.

Novocaina – 200-400 mg.

Xilina – in perfuzie, asociata cu atropina sulfurica (0,5 mg.) sau Scobutil (100 mg.) la 4-6 ore.

2. Combaterea socului:

- prin refacerea volemiei:

Glucoza 5-10% solutii fiziologice, dextran pana la 3000 de ml. In perfuzie endovenoasa.

1000 ml. Sange total sau albumina umana (are actiune antihipsinica).

HHC (200-400 mg.) care se recomanda in socul foarte sever.

- insuficienta respiratorie si hipoxia: oxigenoterapie pe sonda endonazala si chiar prin intubatie

in formele grave.

- insuficienta renala acuta: prin mentinerea volemiei, dopamina si diuretice.

- reechilibrarea hidroelectrolitica si metabolica: glucoza tamponata cu insulina, Ca si Mg.,

perfuzii i.v.

3. Inhibarea secretiei pancreatice: aspiratia gastrica permite controlul pierderilor de lichide si

compensarea acestora si previne aparitia ulcerului de stres. Repausul pancreatic este obligatoriu,
alimentatia pe gura fiind total interzisa, aspiratia gastrica, eventual asociata cu spalatura gastrica cu
trisilicat de Mg.

4. Terapia antienzimatica: de blocare se face cu – Trasylol, (inactivatori de tripsina si

kalikreina) – 1 f.=100.000 U.I./zi, in perfuzie endovenoasa continua in primele 48 ore.

5. Prostaglandinele: administrate i.v. au rol protector celular.

6. Antibioterapia: previne angiocolita si aparitia pancreatitei acute supurate, suprainfectia. Se

folosesc antibioticele cu spectru larg: Ampicilina 2-6 g./zi.

Odata obtinuta ameliorarea, se opreste aspiratia gastrica si se administreaza oral la fiecare 60 min.:
trisilicat de Mg, iar ulterior de 72-96 de ore se incepe prudent alimentatia: cu regim hidrozaharat cu
suc de fructe, glucide usor hidrolizabile, apoi gris cu lapte, paste fainose, orez fiert, supa de morcovi,
paine alba prajita.

Alcalinizarea medicamentoasa continua.

In covalescenta (dupa 7-10 zile) se adauga treptat proteine usor digerabile cum ar fi: lapte degresat,
derivate lactate proaspete, albus de ou, carne slaba fiarta etc. Numai dupa trei saptamani pot fi
permise grasimile: (unt, galbenus de ou, smantana, untdelemn) progresiv, dupa toleranta.

7. Tratament chirurgical: este de multe ori impus de semnele de peritonita, ocluzie sau
hemoragie, de litiaza biliara, litiaza Wirsungiana care indica laparotania de urgenta.

In aceasta situatie se procedeaza in modul urmator:

a) evacuarea colectiilor hematoamelor si degajarea pancreasului destins prin capsulatomie,

aspiratia secretiilor din peritoneu si drenajul larg al lojii pancreatice si dinglusului.

b) colecistotanie sau coledocotomie pentru suprimarea tensiunii din calea biliara principala,
eventual extragerea calculilor din colecist sau coledoc.

c) extirparea sechestrelor de necroza pancreatica

d) afectiunile biliare asociate se trateaza dupa iesirea bolnavului din faza acuta de pancreatita
dupa 2-3 luni, pentru a evita aparitia recidivelor.

e) pseudochistul de pancreas se trateaza prin chisto-gastro-anastamoza, chisto-duodeno sau

jejuno-duodeno sau jejuno-anastamoza.

f) dupa desocare, la minimum 5 zile de la debut, se pune indicatia operatorie pentru un icter
persistent, supuratii, hematom perirenal compresiv. Mai rar este necesara calmarea durerii prin
splahnicectomie stang si/sau papilotamie.

Aceasta face parte din tratamentul complicatiilor.

CAPITOLUL III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

ROLUL ASISTENTEI IN PROFILAXIE SI EDUCATIA SANITARA

Asitenta medicala este un cadru tehnic specializat in munca medico-sanitara, situata pe cea mai
inalta trapta a cadrelor medii sanitare.

Asistenta medicala a carei sarcina de baza este asigurarea conditiilor de ingrijire a bolnavilor are
atributii: de ingrijire igienico-sanitara, de ingrijire medicala propriu-zisa, atributii organizatorice,
educative, gospodaresti.

Assitenta medicala este un cadru care se afla in permanenta langa bolnav, ea are legatura
directa si cea mai calificata dintre medic si omul suferind. Ramanand mai mult timp decat medicul
langa bolnav, ingrijindu-l, asistand la felul cu acesta se alimenteaza, sau ajutandu-l sa manance,
administrandu-i medicatia zilnica, controlandu-i temperatura si pulsul, tensiunea arteriala,
observand cantitatea de urina pe care o elimina, caracteristicile urinei si ale scaunelor, felul cum
umbla, cum se odihneste, cum vorbeste, cum reactioneaza si cum rationeaza, asistenta medicala
poate sa-si faca o imagine asupra evolutiei bolii.

Asistenta medicala trebuie sa dea dovada de mare constiinciozitate profesionala, sa fie

apropiata, comunicativa, prietenoasa cu bolnavii, sa inspire incredere bolnavilor.
 Asistenta trebuie sa aiba cunostinte temeinice de specialitate pe care sa le perfectioneze in
permanenta.

Asistenta medicala cunoaste tehnicile curente ale examinarilor complementare necesare

stabilirii diagnosticului. Ea executa recoltarile de produse biologice si patologice, sondaje etc. si
pregateste bolnavii pentru examinarile: radiologice, endoscopice, explorari functionale.

Se stie ca pacientul are pe toata durata bolii un moral si o psihologie deformate.

Asistentei ii revine sarcina sa-l ajute pe bolnav cu tact, intelegere, delicatete, atentie.

Asistenta medicala trebuie sa manifeste solicitudine fata de toti bolnavii, incurajandu-i pe cei
tristi, descurajati sau grav bolnavi.

Trebuie sa-si pastreze intotdeauna demnitatea, sa manifeste fermitate fata de bolnavi in

indeplinirea prescriptiilor, in respectarea disciplinei in spital.

Asistenta trebuie sa-si cunoasca si sa-si indeplineasca obligatiile si fata de apartinatorii

bolnavilor. Trebuie sa fie atenta, binevoitoare fata de acestia, sa-i informeze despre boala si ceea ce
trebuie facut pentru a contribui la recapatarea sanatatii pacientului, dar sa-si scurteze vizitele
obositoare.

Secretul profesional constituie o alta obligatie fundamentala a asistentei medicale. Respectarea

secretului profesional este o datorie morala, o obligatie, chiar daca bolnavul nu a cerut-o.

Bolnavii suporta, de obicei, greu regimul de viata al spitalului.

Internarea este un prilej de a reeduca ritmul si felul de viata al bolnavului, de a-l dezobisnui de
anumite deprinderi daunatoare, in special de alimentatie.

Bolnavii trebuie sa-si insuseasca si sa se obisnuiasca cu igiena.

Regimul de viata trebuie sa fie ordonat, echilibrat, dar individualizat dupa natura bolii si starea
bolnavului si intotdeauna hotarat de medic, si pentru ca toate acestea sa duca la recuperarea starii
de sanatate a bolnavului, asistenta medicala trebuie sa-si indeplineasca rolul sau.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ASIGURAREA CONDITIILOR DE MEDIU

Asistenta medicala are un rol important in asigurarea conditiilor de mediu favorabile, in salonul
bolnavului.

Astfel:

- va aerisi camera, temperatura optima in salon fiind cea de 18-220 C

- va urmari ca lenjeria de corp si de pat sa fie curate

- va avea grija ca bolnavul sa aiba o igiena corporala buna

- va urmari curatenia in salon, acesta sa fie si bine luminat.

In vederea efectuarii vizitei, asistenta medicala va aerisi camera inaintea vizitei, va avea grija ca
toate foile de observatie sa fie la patul bolnavului, bolnavul sa se afle la pat, sa aiba lenjerie de pat si
de corp curate. Toate urinarele si toate bazinetele aflate in salon vor fi curate inainte de sosirea
medicului.

In timpul vizitei asistenta medicala va urmari si nota, toate recomandarile medicului.

 Dupa efectuarea recoltarilor de produsi biologici si patologici, asistenta medicala va strange
materialele folosite, va aerisi camera si va asigura bolnavului o pozitie comoda.

Va nota in foaia de observatie, medicatia prescrisa si examenele de laborator si radiologice

ceruta de medic.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIRILE ACORDATE SI CONDUITA TERAPEUTICA

Asistenta medicala va acorda ingrijiri in functie de simptomele intalnite la bolnav:

- Greata, varsaturile:

Varsatura reprezinta eliminarea continutului gastric prin actul reflex de voma, prin cavitatea bucala.

Voma este un act reflex cu centrul in bulbul rahidian si reprezinta o modalitate de aparare a
organismului fata de un continut daunator.

Varsaturile sunt alimentare, apoi biliare, dar nu fecaloide.

In timpul varsaturii, asistenta medicala trebuie sa protejeze fizic si psihic bolnavul. Va aseza bolnavul
in pozitie sezand la marginea patului il va sprijini in timpul varsaturii, ii va oferi o tavita renala in care
sa vomeze.

Daca pozitia bolnavului este culcat in pat il va aseza cu capul intr-o parte, pentru ca acesta sa nu se
inece cu voma. Dupa incetarea varsaturii, asistenta medicala va oferi bolnavului un pahar cu apa ca
sa-si clateasca gura si la indicatia medicului va administra medicatie antiemetica.

- Durerea este intensa, atroce, chiar sincopala si rezistenta la analgetice.

Bolnavii cauta o pozitie antalgica. Sediul durerii este epigastrul, hipocondrul drept, periombilical si
iradierea este “in bara” sau “semicentura”, catre hipocondrul stang si loluba stanga.

Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice, iar rolul asistentei medicale va fi de a

linisti din punct de vedere psihic.

- Constipatia este caracterizata prin scaune rare, ura la doua zile sau mai rar

Asistenta medicala va administra la indicatia medicului laxative sau va efectua clisma evacuatoare.

Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice sau opiacee.

Atentie la opiacee pentru ca pot determina dependenta daca sunt folosite timp indelungat.

Starea generala a bolnavului este alterata, semnele sunt impresionate si se datoreaza toxemiei
enzimatice:

- encefalopatia pancreatica se manifesta prin stari confuze, anxietate si chiar delir,

- tahicardia care poate sa duca la pulsul filiform, prabusirea tensiunii arteriale

- dispneea si hahipneea

- semenele de insuficienta hepato-renala si anume: icter, oligoamurie

- eritemul pometilor fetei contrasteaza cu colapsul general al circulatiei sanguine.

Aceasta boala reprezinta o urgenta din punct de vedere medical si chirurgical.

In aceasta situatie asistenta medicala va lua tensiunea arteriala, va masura pulsul si respiratia
pacientului. Il va aseza in pat intr-o pozitie care sa-i mai diminueze din dureri, salonul va fi bine
luminat si aerisit, asternuturile si lenjeria de corp curate.

Va observa si va nota, pentru a-i raporta medicului toate schimbarile pe care le suferea bolnavul pe
parcursul bolii, pentru a se putea interveni la timp.

O mare atentie se va acorda varsaturilor, pacientul este pozitionat sezand sau decubit ventral cu
capul usor ridicat pentru a impiedica aspirarea varsaturilor.

- se efectueaza toaleta bucala;

- nu se administreaza pacientului cu varsaturi, medicamente, alimente pe cale orala;

- se comunica de urgenta medicului aparitia varsaturilor sangviolente;

- lichidul de varsatura se pastreaza si se transporta la laborator pentru investigatii.

Fiecare varsatura se noteaza in foaia de observatie, data si ora la care s-a produs:

- cu culoare albastra varsaturile alimentare;

- cu culoare verde varsaturile bilioase;

- cu culoare rosie varsaturile sangviolente.

Asistenta medicala efectueaza la indicatia medicului bilantul hidric si administreaza pentru

corectarea tulburarilor electrolitice, parenteral, solutiile perfuzabile, electrolitii sau cantitatea de
sange prescrisa (in cazul hemmoragiilor).

Asistenta medicala urmareste ca pacientul sa nu prezinte semne de deshidratare, sa nu aiba glob

vezical, sa elimine urina, sa capteze, sa determine cantitatea de urina, sa inregistreze diureza.

Asistenta medicala observa, interpreteaza si noteaza eliminarea materiilor fecale, pacientul urmand
sa aiba un scaun fara dificultate, sa-si amelioreze disconfortul anal.

Metode folosite: spalaturi (lavaj peritoneal), clisme evacuatoare si terapeutica, drenaj.

Examinarea si controlul tegumentelor si mucoselor pacientului, au rol de a descoperii modificari

patologice care trebuie aduse la cunostinta medicului.

In cazul pancreatitei acute, cu tratament chirurgical, asistenta medicala va acorda atat ingrijiri
preoperatorii, cat si ingrijiri postoperatorii pacientului

Ingrijirile preoperatorii

Definitie: reprezinta masurile de examinare, supraveghere, tratament, efectuate pentru a preveni

eventualele accidente in timpul sau imediat dupa operatie

Planul de interventii preoperatorii:

- masuri generale sau uzuale

- masuri speciale

- masuri de urgenta

In cadrul masurilor generale:

 - Pregatirea psihica a pacientului

Pacientii care necesita interventii chirurgicale au teama, sunt agitati, pentru aceasta, asistenta
medicala are responsabilitatea si obligatia sa castige increderea pacientului, sa-i inlature teama si
starea de anxietate

- igiena generala: pacientul va fi supravegheat zilnic in ceea ce priveste igiena sa: toaleta corporala,
toaleta gurii, pieptanatul parului, curatenia patului si a lenjeriei de corp, curatenia salonului

- supravegherea: asistenta medicala observa zilnic:

Functiile vitale (tensiune, puls, respiratie, temperatura)

Scaune si urina, greutate si talie, leziuni ale tegumentelor

Dezechilibre hidro-electrolotice

Depistarea afectiunilor cronice diabet, HTA (contribuie la tratarea lor si usureaza actul operator)

- Alimentatia preoperatorie:

In cazul pancreatitei acute, alimentatia pe gura este oprita, este indicat repausul digestiv, iar
alimentatia se face pe cale parenterala la indicatia medicului

- Examene de laborator

HLG, glicemie, uree, creatinina, TGP, TGO, urocultura, antibiograma din puroi abdominal,
examenul genital – in sectia de ginecologie, amilazemie, laparotomie

- Examen de specialitate

Exploratoare, Rg. Pulmonara, Rg. Abdominala, Irigografie, EKG

Pregatirea pacientului din seara precedenta:

- evacuarea intestinului si a vezicii urinare

- igiena corporala si depilarea zonei de interventie cu dezinfectare speciala

- administrarea de medicamentatie preanestezica

- asezarea pacientului pe masa de operatie

- dezinfectarea campului operator cu tinctura de iod pentru a impiedica diseminarea florei

cutanate

Ingrijiri postoperatorii

Definitie: supravegherea si ingrijirea postoperatorie reprezinta ansamblul de masuri si interventii

efectuate pentru tratarea pacientului pana la vindecarea definitiva.

Pacientul este preluat din sala de operatii, dupa terminarea actului oprator si transportat in
serviciu de reanimare. Este asezat in pat si este supravegheat permanent pentru depistarea
eventualelor complicatii de anestezie si interventia chirurgicala.

Pacientul este observat pentru parametrii functiilor respiratorie si cardio-vasculara, sangerare,

durere, stare de confuzie, asfixie, soc operator, etc. De asemenea, asistenta medicala supravegheaza
pansamentul plagii.
PARAMETRII FIZIOLOGICI

Tensiunea arteriala: se masoara ori de cate ori este nevoie in primele ore din 15 in 15 minute, in
urmatoarele 6 ore din 30 in 30 de minute, iar pentru urmatoarele 16 ore din ora in ora.

Pulsul: se ia la 10-15 minute si se urmareste frecventa, ritmicitatea, amplitudinea, in caz de

bradicardie sautahicardie este anuntat medicul.

Respiratia: se masoara frecventa, amplitudinea, ritmicitatea, tusea si expectoratia.

Temperatura: se masoara dimineata si seara.

Urina: se urmareste emisia de urina, se masoara cantitatea, se urmareste aspectul in caz de anurie,
se efectueaza sondajul vezical la recomandarea medicului.

Scaunul: in mod normal se reia la 2-3 zile precedat de eliminarea de gaze. Daca nu are scaun se face
o clisma evacuatoare.

Varsaturile: se noteaza cantitatea si aspectul bilios, alimentar sau sangvinolent.

Transpiratiile: daca apar se noteaza, pentru ca produc deshidratari speciale.

Alte semne: privitor la starea abdomenului cu balonare, cu instalarea unui tranzit normal.

Foaia de temperatura: se completeaza de catre asistenta medicala cu functiile vitale si vegetative.

Foaia de reanimare: completeaza foaia de temperatura si da posibilitatea de a urmari bilantul

lichidian din zilele postoperatorii pana la reluarea tranzitului digestiv si a alimentatiei normale.

In paralel cu ingrijirea corporala si a celorlalte masuri se reiau activitatile de mobilizare ale

pacientului, constituie forme de prevenire a complicatiilor.

Mobilizarea pacientului nu trebuie sa afecteze pansamentul plagii operatorii.

EXAMENE PARACLINICE SI DE LABORATOR

Explorarile evidentiaza perturbari ale testelor serice (biologice), anomaliile morfologice ale
pancreasului si apreciaza functia pancreatica exocrina.

Explorari biologice:

-examenul sangelui:

- Glicemia

- Bilirubina

- Colesterol

- Ionograma TQ si TH

- Urocultura

- HLG, VSH

- Uree, creatinina

- Amilaza
- TGO, TGP

- Sumar de urina

La examenul sangelui se constata hiperleucocitoza cu valori cuprinse intre 10.000 si 20.000, cu

neutrofilie, hiperglicemie (mai ales in primele 24 de ore), hipercolesterolemie, hipocalcemie (sub 8,5
mg%)

Utile diagnosticului sunt dozarile enzimelor pancreatice care cresc de 5 ori mai mult fata de valorile
normale.

Amilaza serica: in pancreatite, amilaza sanguina este crescuta in primele ore (pana la 36-48 de ore)
pana la valori de 800-100 u. Wolilgemuth sau pana la 500 u. Smogyi, iar in zilele urmatoare scade, de
obicei dupa 3 zile, cu exceptia cazurilor in care evolutia pancreatitei continua sau apar complicatiile
amilazemia revine mai greu la normal.

Lipaza serica: seterminarea lipazemiei are valoare de diagnostificare mai mare deoarece cresterea
acesteia este mai specifica si de durata mai lunga (aprox. 15 zile).

Scaderea tripsinogenului seric: este specifica pentru insuficienta pancreatica exocrina.

Imunoreactivitatea serica tripsion-like: este normala sau scazuta.

Polipeptidul pancreatic scade in ser. Acesta este produs in pancreas proportional cu productia de
enzime. Ele se masoara dupa stimulare prin alimente, secretina sau CCK.

Toleranta la glucoza: este scazuta. Uneori exista hiperglicemie “a jeun”. Testul de toleranta la
glucoza facut de toti bolnavii suferinzi de pancreatita. Un diabet asociat cu o durere abdominala
ridica posibilitatea unei pancreatite sau a unui neoplasm pancreatic.

Fosfataza alcalina: poate creste in cadrul colestazei. La fel bilirubina serica.

Explorari radiologice:

- ecografiile

- radiografia abdominala (distensie abdominala) pe gol

- radiografie gastrointestinala (edem pncreatic)

- radiografie toracica (pleurezie, in special stanga, tot enzimatica)

- tomografie

- EKG: modificari ischemice

Examenul radiologic este util pentru a exclude boli cu simptome si semne similare (abdomen acut
prin perforatie, ocluzie intestinala, boli oleuro-pulmonare).

Radiografia simpla: evidentiaza calcificari intrapancreatice, prezenta acestora permitand

diagnosticarea. Calcificarile care exprima prezenta calciului in ducturile pancreatice (nu in
parenchim) pot fi putine si cu greu vizibile sau pot fi masive, ocupand intreg pancreasul. Calcificarile
se cauta si pe radiografia din profil, care releva si calcificarile ce se suprapun peste coloana
vertebrala pe o radiografie postero-anterioara, calcificarile constituie uneori rapid in numai cateva
saptamani, alteori lent in timp de ani.
Radiografia gastrointestinala: cu substanta de contrast poate evidentia cand volumul pancreatic
creste, largirea potcoavei duodenale si cresterea spatiului, retrogastric (distanta dintre coloana
vertebrala si stomac, depaseste diametrul anteroposterior al uni corp vertebral). Uneori duodenul
este deformat prin compresia bulbului de catre endemul pancreatic sau de catre cicatrici sau
adeziuni.

Ecografia: evidentiaza marimea pancreasului (edemul), neregularitati ale conturului pancreatic,

pseudochistul, dilatarile ductale si eventual calcificarile, cu o sensibilitate de 60-70 % si o
specificitate de 80-90%

Tomografia computerizata: poate evidentia calcificari minore care nu au fost vizualizate radiologic,
dilatari ale canalelor pancreatice, masele intra-pancreatice, cu o sensibilitate de 75-90% si o
specificitate de 85%.

Biopsia pancreatica: percutanta sub ghidaj tomografic computerizat sau ecografic pune diagnosticul
de cancer cand este pozitiva in acest sens.

TESTE PENTRU APRECIEREA FUNCTIEI PANCREATICE EXOCRINE

Teste de simulare a pancreasului exocrin.

Teste de secretina: secretina stimuleaza direct secretia pancreatica atat ca volum, cat si ca debit al
bicarbonatului in sucul pancreatic.

Testul devine pozitiv cand este distrus cel putin 60% din pancreasul exocrin, dar inainte sa apara
steatorea.

Testul combinat la secretina colecistokininat (CCK):

Celureina sau CCK determina o secretie crescuta de enzime pancreatice care se masoara in sucul
duodenal. Celereina creste concentratia serica a polipeptidului pancreatic.

Testul are valoare orientativa in diagnosticul diferential dintre pancreatite si cancerul de pancreas.

Testul Lundh: stimuleaza pancreatita printr-un pranz lichid, continand lipide, glucide, proteine, care
determina eliberare de colecistokininat si astfel cresterea tripsinei in sucul duodenal.

TESTE PENTRU EVACUAREA DIGESTIEI IN LUMENUL INTESTINULUI

Aprecierea digestiei fibrelor din carme si a grasimilor, teste de digestie, are o sensibilitate
redusa.

Cresterea cantitatii de grasimi in scaun, se apreciaza prin coloratiile SUDAN, in pancreatita

acuta, au valori peste normalul de 7 g/24 ore la un oral de 100 g. De lipide in 24 ore.

Pierderea de grasimi exprima insuficienta pancreatica exocrina, dar poate aparea si in

malabsorbtie. Daca eliminarea fecala de grasimi scade la administrarea orala de enzime pancreatice,
se sustine originea ei pancreatica.

Cresterea azotului fecal (azotee), la peste 2,5 g. In 24 ore poate rezulta din maldigestia

EXPLORARI FUNCTIONALE ALE PANCREASULUI

 Explorarea functionala a pancreasului se face prin analiza materiilor fecale, dozarea fermentilor
pancreatici in fecale, sange, urina.

Amilaza materiilor fecale: se face dupa regimul Schimidt.

SCAUNUL

Definitie: eliminarea prin actul defecatiei a resturilor alimentare ce provin in urma digestiri.

Scop: explorator – diagnostic.

Principii de respectat:

- timp de trei zile se va administra un regim compus strict din alimente albe ca: lactate,
orez, fainoase.

- recoltarea se face in recipienti sterili, fara urme de detergenti sau alte substante chimice

Tehnica: asistenta va recolta cu spatula din 3 parti ale masei fecaloide si va pune in recipient
cantitatea recoltata, impreuna cu buletinul de analize pe care va fi scris numele, prenumele
bolnavului, sectia si salonul, analiza ceruta.

DOZAREA FERMENTILOR PANCREATICI DIN SANGE SAU URINA

Dintre fermentii pancreatici din sange si urina, mai frecvent se dozeaza amilaza.

Pentru amilazemie se recolteaza, pe nemancate, 5-6 ml. Sange simplu..

Pentru amilazemie se trimit la laborator circa 50 ml. Urina de preferinta prima emisie de
dimineata.

Scaderea valorilor amilazei din fecale si suc pancreatic, paralel cu valorile din sange si urina,
arata diminuarea sau suprimarea secretiei pancreatice. Dar insa, pe langa valori diminuate din fecale
amilazemia si amilazmia sunt crescute, acestea indica obstructia canalului Wirsung sau necroza
pancreasului.

Din acest motiv, paralel cu celelalte explorari ale functiei pancreatice, trebuie cercetat si
metabolismul glucidic, care poate fi de asemenea modificat.

Insulele Langerhans impreuna cu suprarenalele, hipofiza, tiroida, ficatul si centri nervosi

vegetativi glicoreglatori, fac parte dintr-un sistem functional care dirijeaza metabolismul glucidic.

Dozarea glucozei in sange se cerceteaza prin glicemie. Valorile care depasesc la determinari
repetare 1,35 g/1000 ml sange ridica banuiala de diabet.

DETERMINAREA GLUCOZEI IN URINA:

Urina in conditii normale nu contine glucoza, fiind retinuta in sange de pragul renal.

Glucoza apare in urina daca la nivelul ei in sange se ridica peste nivelul normal, in jurul valorii de
180 mg/100 ml. Determinarea glucozei in sange se face cu reactivul Fehling sau Mzlander.
Determinarea cantitativa a urinei se face prin polarimetrie.

Polarimetrul este un aparat optic.

Determinarea corpilor cetonici in urina se efectueaza in toate cazurile de glicozurie.

Proba Legal-Imbut se foloseste pentru determinarea acetonei

PROBA HIPERGLICEMIEI PROVOCATE

Definitie: prin acesta metoda pot fi depistate cazuri latente, cu diabet cu valori normale de glicemie.
Proba poate fi facuta prin administrarea glucozei per os sau intravenos.

Tehnica de lucru: bolnavului i se da sa ingere dimineata pe nemancate 1 gr. Glucoza/kilocorp,

dizolvata in apa sau ceai.

In acelasi timp se recolteaza sange pentru dozarea glucozei. La fiecare recoltare de sange,
bolnavul va urina pentru determinarea glicozuriei, la indivizi cu metabolism glucidic normal, apare la
scurt timp dupa ingerarea glucozei o crestere a valorilor glicemiei, atingand valori maxime intr-o ora.
Aceasta hiperglicemie alimentara, nu depaseste 150 – 180 mg.. Dupa 2 ore, glicemia revine la
normal, datorita stimularii secretiei insulare, astfel, dupa 3 ore, glicemia scade sub valorile initiale.
Zaharul nu apare in urina.

La diabetici, valorile initiale de glicemie dupa ingerarea de glucoza, se ridica la valori mult mai
inalte, care continua sa urce si dupa 2 ore. Revenirea la nivelul initial de face cu mare intarziere, iar
glucoza apare si in urina.

CAPITOLUL IV.DESCRIEREA UNEI TEHNICI

Perfuzia – introducerea pe cale parenterala (intravenoasa) picatura cu picatura a solutiilor

medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si volemica a organismului.

Scop – hidratarea si mineralizarea organismului, administrarea de medicamente la care se

urmareste un efect prelungit, curativ diluand si favorizand excretia produsilor toxici din organism,
alimentatie pe cale parenterala.

Materiale necesare

 pansamente adezive tip folie sau plasa, solutii dezinfectante

 camp steril, manusi sterile

 tampoane de vata, comprese sterile

 garou elastic, masca

 musama, aleza

 tavita renala, foarfece

 pensa hemostatica

 romplast, fesa

 solutie perfuzabila

 perfuzor, piese intermediare (robinete)

 stativ, canula i.v., fluturas

 seringi si ace de diferite dimensiuni, sterile

Solutia de perfuzat

 inainte si dupa efectuarea perfuziilor este obligatoriu spalarea cu apa curenta si sapun a
mainilor si folosirea solutiilor dezinfectante

 controlam ca:

- solutia sa fie cea prescrisa de medic

- aspectul solutiei sa fie limpede si sa nu prezinte particule solide in suspensie

- etanseitatea sacului prin comprimarea acestuia

- incadrarea in termenul de valabilitate

- sacii de P.V.C. sau flacoanele al caror continut nu a fost epuizat la prima administrare sau cele
cu dopul perforat nu se refolosesc.

 solutiile perfuzabile indiferent de prezentare, flacoanele, sacii PVC sunt sterile, apirogene, dar
trebuiesc administrate numai daca sunt usor incalzite sau la temperatura corpului, cu exceptia
solutiei hipertonice 10-20% de Manitol unde este obligatoriu incalzirea sacului, cand acesta prezinta
cristale, pana la disparitia lor deoarece solutia este suprasaturata.

Perfuzorul Sicomed are urmatoarea alcatuire:

- trocar acoperit cu carcasa transparenta

- tubulatura din material plastic

- camera de vizualizare a picaturilor prevazuta cu filtru

- clema sau robinet de inchidere

- mansori din material plastic, elastic, galben-brun

- port-ac cu carcasa protectoare

Pompa de perfuzie:

 este constituita dintr-un sistem electronic propriu pentru administrarea solutiilor, perfuzoarele
avand o lungime variabila intre 1,5-2 m, cu reglare programata a volumului si fixarea ratei de flux

 se folosesc numai truse de perfuzie cu presiune pozitiva

Pompa de perfuzie – injectie:

 prin acest sistem pot fi folosite simultan mai multe seringi sau una singura, ele fiind actionate de
un propulsor linear cu piston

 ambele sisteme sunt prevazute in caz de intrerupere sau micsorare a ratei de flux cu alarma
vizuala si sonora

Montarea perfuziei

 indepartam ambalajul solutiei perfuzabile si armatura metalica, badijonand dopul gumat cu

solutie dezinfectanta si fixam pe stativ flaconul sau punga P.V.C.
 indepartam ambalajul trusei de perfuzat si acolo unde perfuzorul permite, fixam pensa
hemostatica sub trocar si inchidem clema sau robinetul de fixare al numarului de picaturi

 indepartam carcasa protectoare de pe trocar si il introducem prin dopul gumat in flacon fara a
atinge trocarul cu degetele

 indepartam pensa hemostatica si umplem camera de vizualizare a picaturilor 2/3 (niciodata

complet pentru a putea observa numarul de picaturi pe minut)

 eliberam clema pentru umplerea intregii tubulaturi a perfuzorului cu solutie fara a scoate
carcasa protectoare de pe port-ac pe care il mentinem deasupra nivelului solutiei din flacon-sac si
coborarea lui progresiva pe masura umplerii tubulaturii eliminand astfel complet bulele de aer

 in cazul flacoanelor de sticla sau plastic folosim tubul-filtru de aer prevazut la un capat cu un
trocar

Pregatirea pacientului

 dupa pregatirea psihica a pacientului, pozitia in pat este decubit dorsal cat mai comod cu
membrul in care se va efectua perfuzia in abductie si instalarea la indemana a obiectelor utile, ca de
exemplu soneria

 atunci cand este necesar se efectueaza depilarea zonei interesate si chiar anestezie locala

Loc de electie si punctia venoasa

 pentru alegerea locului de electie examinam atent ambele brate ale pacientului pentru a
observa calitatea si starea anatomica a venelor

 evitam regiunile care prezinta:

- procese supurative

- piodermite

- eczeme

- nevralgii

-traumatisme, etc.

 examinarea o facem:

- plica cotului

- antebrat

- fata dorsala a mainilor

- vena maleolara interna

- vena jugulara

- venele epicraniene la sugari si copii

- la nivelul plici cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere
venelor mediana cefalica si mediana bazilica.
 aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima

 solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai
multe ori consecutiv pentru reliefare venoasa

 masam bratul pacientului dispre pumn catre plica cotului

 tamponam locul pentru punctie cu doua degete

 incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat in apa calda sau prin introducere in apa calda

 garoul elastic se aplica la aprox. 10 cm. Deasupra locului punctiei, pentru plica cotului la nivelul
treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie

 strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul
radial care trebuie sa ramana perceptibil altfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin
comprimarea arterei; in cazul unei staze normale presiunea este de 80-100 mmHg

 daca intre garou si extremitatea bratului apare cianoza, slabim sau detasam garoul pentru circa
3 minute, apoi repunem garoul

 daca pacientul prezinta frison, slabim si detasam garoul care a fost prea strans sau mentinut
timp indelungat

 dupa executia punctiei venoase indepartam garoul elastic si carcasa protectoare de pe port-ac
pe care il fixam la canula i.v., fluturas fixand cu benzi romplast atat amboul acului cat si mansonul
perfuzorului

 la executia punctiei venoase cu ac, aceasta se efectueaza cu acul deja montat la port-acul
perfuzorului

 deschidem imediat clema pentru a evita refularea prin ac, canula, perfuzor a sangelui si reglam
viteza de scurgere in functie de scop si solutie perfuzabila

 rata de flux a perfuziei este fixata de catre medic si ea se calculeaza astfel:

Picaturi = volum total X picaturi/ml

Minut timpul total de infuzie in minute

 dupa terminarea administrarii cantitatii prescrise, se inchide clema inainte ca solutia sa se

goleasca complet, exfoliem romplastul si exercitam presiune asupra venei punctionate cu tamponul
imbibat in solutie dezinfectanta

 retragem acul printr-o miscare brusca in directia axului venei si aplicam un pansament steril

Complicatii posibile:

 frison si stare febrila

 embolie gazoasa insotita de sincopa cardiaca

 dispnee si dureri precordiale

 compresia vaselor sau a nervilor

 flebita sau necroze

 coagularea sangelui pe ac

 tromboza

 limfangita

 refularea masiva sanguina

 embolie de cateter partiala sau totala.

CAPITOLUL V.PREZENTARE DE CAZ

CAZUL I

Bolnava C.P. se interneaza la data de 15-02-2022 in sectia de chirurgie a Spitalului. Este nascuta
la 01-01-1962, are domiciliul in Brasov, este inginer.

Internarea se face la cererea pacientei, care se prezinta cu dureri mari in regiunea abdominala.

La internare i s-a pus diagnosticul de pancreatita.

Motivele intenarii: durere abdominala puternica, varsaturi, scaune sangvinolente,febra(38,5°C)

Antecedente personale fiziologice:

- menarha la 14 ani

- nasteri 2

- avorturi 3

Antecedente personale patologice: hepatita

Conditii de viata si de munca: somera, consuma alcool, fumeaza

Istoricul bolii:

Pacienta se interneaza pentru durerile abdominale puternice, scaunele cu sange,

varsaturi,febra(38,5°C)

La internare i s-au recoltat urmatoarele analize:

ANALIZE

REZULTATE

VALORI NORMALE

HEMOLEUCOGRAMA

Hemoglobina

11,9 g%

13-15 g%
Hematocrit

34,51 g%

41-46 %

Leucocite

21200/mm3

4000-8000/mm3

Neutrofile segmentate

63 %

45-70 %

Eozinofile

3%

1-3 %

Bazofile

2%

0-1 %
0-2 Limfocite

20,4 %

20-40 %

Monocite

16,5 %

4-8 %

Trombocite

330000/mm3

150000-400000/mm3

Glicemia

150 mg%

60-120 mg%

VSH la 1 ora

15 mm/h

3-8 mm/h

VSH la 2 ore
30 mm/h

8-15 mm/h

Bilirubina totala

1,11 mg%

0,6-1 mg%

Bilirubina directa

0,55 mg%

0,1-0,4 mg%

TGP – ALAT

45,9 u.i.

2-16 u.i.

TGO – ASAT

68,9 u.i.

2-20 u.i.

Amilazemia

116 u/w

8-32 u/w

Timp Quick

15

12-14

Timp Howell

135

130

Uree

50 mg%

10-40 mg%

Creatinina

0.63 mg%

0,60-1.20 mg%

EXAMEN DE URINA

Densitate
1030

1015-1025

Glucoza

Absenta

Absenta

Urobilinogen

Normal

Normal

SEDIMENT URINAR

Epitelii

Frecvente

Rare

Leucocite

Relativ frecvente

Rare

Hematii

Izolate

Absente

Saruri

Frecvente

T.A.

130/78 mmHg

120-140 mm Hg

HIPERGLICEMIE PROVOCATA

A jeun

150

120

Proba I

190
140-150

Proba II

200

120

Examene paraclinice efectuate:

CT abdominal: ficat cu dimensiuni usor crescute, omogen, fara dilatatii de cai biliare
intrahepatice. Colecist moderat destins, cu perete usor ingrosat, cu posibil calcul radio transparent.
Splina cu dimensiuni crescute, neomogena, prin prezenta unor arii de aproximativ 1 cm hipodense.
Pancreas cu dimensiuni crescute, structura discret neomogena, contur sters, hemoragic, rinichi cu
aspect C.T. in limite normale

Radiografie pulmonara normala

Evolutie: pacienta prezinta dureri interne in etajul duodenal superior, cu iradieri in bara.

Abdomen mobil la palpare cu dureri, se palpeaza formatiunea tumorala voluminoasa care

ocupa epigastrul si hipocondrul stang.

Tratament: i s-a administrat medicatie antispastica, dar simptomatologie nu a cedat; se intervine

chirurgical.
Medicamente: Algocalmin, Cefobid, Scobutil, Papaverina, Zantac, Metroclopramid, Hidrocortizone,
Fenobarbital, Vitaminele B1, B2, C, E, Trasilol, Tienam.

Efectuarea pansamentului cu: campuri sterile, comprese sterile, manusi sterile, , seringa si ace,
solutie dezinfectanta de Betadina.

Epicriza: pacienta a fost internata, operata si urmarita timp de 35 zile.

In a 26-a zi de la interventie, s-a suturat tegumentul, pentru refacerea peretelui abdominal.

Tranzitul intestinal prezent, diureza normala, stare subfebrila.

Se externeaza in urma interventiei chirurgicale, vindecata, cu recomandarile:

- regim dietetic complet

- sa se evite efortul fizic

- revine la control peste 6 luni

PROCES DE INGRIJIRE

Pacienta C.P. in varsta de 60 ani, s-a prezentat la sectia de chirurgie a Spitalului Clinic, cu
diagnosticul prezentat anterior. A trecut destul de bine perioada cea mai grea, comunica bine, atat
cu ceilalti pacienti din salon, precum si cu echipa de ingrijire, se misca singura, se imbraca fara
ajutor.

Prezinta cu puls regulat 64 pulsatii/min. Si o T.A. – 120/80 mm Hg.

Are circulatie buna si o respiratie la limite normale – 17 resp./min..

Este o persoana ingrijita, curata, credinciosa cu teama de Dumnezeu, este interesata de tot ce
tine de boala sa, se informeaza de la personalul medical de ingrijire cum sa respecte recomandarile
acestora.

Datorita durerilor abdominale, care mai apar chiar si dupa operatie, nu poate dormi si odihni.
Pacienta afirma ca senzatia de greata a disparut, de aici si faptul ca nu se poate alimenta normal,
simtindu-se slabita. Are probleme se eliminare, fiind constipata.

Temperatura este in limite normale, in urma examinarii prezentand 36,80 C.

Nevoi perturbate:

- nevoia de a dormi si a se odihni

- nevoia de a bea si a manca

- nevoia de a elimina.

- nevoia de a-si mentine temperatura corpului

- nevoia de a se misca si a avea o buna postura

- nevoia de a comunica

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Diagnostic de inrijire: deficit de odihna si somn prin durere.

Obiective: pacienta sa beneficieze de somn corespunzator

Interventii: asistenta medicala, va invata pacienta sa se relaxeze inainte de culcare, sa-si alunge
gandurile si temerile, sa citeasca cateva minute, sa se plimbe, apoi sa de culce. Asistenta medicala,
observa, noteaza calitatea, orarul somnului si intocmeste un program de odihna, corespunzator
organismului pacientei.

La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamente antalgice cum ar fi:

Algocalmin, Piafen.

Evaluare: in urma aplicarii interventiilor, are acum un somn linistit.

Obiectivul a fost atins.

NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Diagnostic de inrijire: eliminare inadecvata prin greata si varsaturi.

Obiective: pacienta sa aiba o stare de bine, greturile si varsaturile sa se diminueze, sa-si amelioreze
disconfortul abdominal, sa se poata alimenta natural.

Interventii:

- amplasam pacienta intr-un salon mai mic, mai linistit, unde odihna fizica si psihica este
asigurata

- pozitia cea mai buna in pat este in decubit dorsal, pozitie care asigura o buna irigare a
ficatului

- sa se evite miscarile bruste, care necesita un efort mare

- ajutam pacienta in timpul varsaturilor, sprijinind-o, ii recomandam sa inspire profund, ii

facem toaleta bucala, cu indepartarea protezei dentare (daca este cazul).

- prevenim varsatura prin administrarea de mici cantitati de lichide reci

- aerisim camera, protejam lenjeria patului cu musama si aleza

- la indicatia medicului, administram medicamente antiemtice, vitamine, saruri minerale,

alimentam parenteral pacienta, instituim perfuzii endovenoase cu glucoza tamponata cu insulina –
5% - 33 %, vitamine.

Evaluare: in urma inteventiilor aplicate, greata, varsaturile au disparut dupa 72 ore.

NEVOIA DE A ELIMINA

Diagnostic de ingrijire: eliminare inadecvata datorata constipatiei.

Obective: pacienta sa aiba un tranzit intestinal in limite fiziologice din a 3-a zi.

Interventii: - asistenta va administra un regim hidric: ceaiuri, supe de zarzavat,

sucuri naturale de fructe, alimente bogate in celuloza, si fibre insotit de o hidratare adecvata, 1500-
2000 ml/zi.

- sa-i schimbe pozitia la 2-3 ore

- sa faca mici plimbari, de cateva ori pe zi

 Asistenta medicala, va administra la indicatia medicului: fermenti digestivi, sedative usoare.

Evaluare: in urma interventiilor aplicate, pacienta si-a recapatat tranzitul intestinal normal si starea
s-a imbunatatit vizibil.

NEVOIA DE A-SI PASTRA TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

Diagnostic de ingrijire:disconfort termic manifestat prin hipertermia.

Obiective: pacientul sa aiba temperatura corporala in limita normala.

Interventii:

- asistenta medicala asigura conditiile de mediu din salon, efectueaza toaleta pe regiuni,
schimba lenjeria de pat si de corp acestuia

- schimba pozitia in pat la 2-3 ore

- masoara temperatura de cel putin 2 ori/zi in caz de nevoie si de mai multe ori pe zi

- in caz de frison, asistenta medicala asigura pacientului paturi, sticle cu apa calda

- asistenta medicala administreaza, la indicatia medicului, medicatia prescrisa cu actiune

antitermica: Algocalmin

- administreaza solutii perfuzabile prescrise, monitorizeaza si evalueaza functiile vitale,

supravegheaza starea de constienta a pacientului.

Se recolteaza hemocultura si alte recoltari sanguine.

NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA.

Diagnostic de ingrijire:perturbarea echilibrului datorat durerii.

Obiective: pacientul sa aiba o buna postura.

Interventii: asistenta medicala schimba lenjeria de pat, cu pacientul imobilizat, schimba pozitia in pat
a pacientului, actioneaza pentru prevenirea escarelor de decubit, a tulburarilor circulatorii periferice,
a anchilozelor. Asistenta medicala efectueaza toaleta pacientului la pat pe regiuni, efectueaza
miscari active, pasive.

Asistenta medicala administreaza bolnavului meidcatia prescrisa de medic care sa diminueze

durerea: antialgice, sedative.

Evaluare: in urma felului cum a actionat asistenta medicala si echipa de ingrijire, durerea s-a
diminuat, pacientul si-a reluat treptat buna postura.

NEVOIA DE A COMUNICA

Diagnostic de ingrijire: comunicare deficitara.

Obiective: pacientul sa depaseasca aceasta stare afectiva, daunatoare starii de sanatate.

Interventii: asistenta medicala, invata pacientul sa se relaxeze, sa-si orienteze gandurile si activitatile
spre lucruri bune, exemplu: sa citeasca o carte, il incurajeaza si ii inspira incredere in echipa de
ingrijire, ii recomanda sa comunice cu ceilalti pacienti bolnavi in salon.
 Asistenta medicala administreaza, la indicatia medicului, tratamentul prescris si urmareste
efectele asupra organismului pacientului.

Evaluare: in urma aplicarii interventiei proprii si delegate, pacientul s-a mai linistit, si-a recapatat
increderea in sine si in ziua de maine si-a ameliorat vizibil moralul.

PLAN DE NURSING PREOPERATOR

DATA

NEVOI FUNDAMENTALE

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII NURSING

EVOLUTIE

15.02.2022

A se

Alimenta

Si hidrata

Alimentatie

Inadecvata

Prin deficit din

Cauza

Greturilor,varsa

Turilor,durerii

-pacienta sa

Nu prezinte

Greturi si varsaturi, sa se amelioreze durerea.

Alimentez pacienta parenteral substituind perfuzii cu glucoza 5% (500ml/zi) si ser fiziologic (1500
ml/zi),hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoacizi si electroliti (4g Na, 3g K, 2g Ca, 0,15mg
Mg, 18mg Fe, 6g CI);

- Aplic tratamentul medicamentos la indicatia medicului: antiemetice, antispastice

Paciental

Este

Echilibrat

Nutritional.

Greutatea

Corporala

Se mentine

Constanta.

Pacientul prezinta o stare de bine si confort.

A se

Misca, a

Pastra o

Buna

Postura

Disconfort

Abdominal

Mani-

Festat prin dureri în bara ,greturi,varsa

Turi

-pacienta sa prezinte o ameliorare a durerii

- asigur repaosul la pat fizic si psihic în

Perioadele evolutive;
 - Administrez medicatia prescrisa de medic

( antiemetice, antialgice) si urmaresc

Efectele medicatiei;

Durerile

Abdominale

s-au redus, la fel si greturile si

varsaturile.

A evita

Pericolele

Anxietate din

Cauza incerti-

Tudinii fata de

Prognosticul

Bolii manifesta-

Ta prin

Insomnie,

Îngrijorare,

Iritabilitate

-sa diminueze

Anxietatea

Pacientei în 24 de ore, sa i se atraga atentia asupra

Normelor

Medicale si de

Viata ce trebuie respectate.

Pacientul sa beneficieze de un mediu de siguranta, fara infectii

-furnizez pacientei cunostintele necesare despre boala,

Despre tratamentul de întretinere;

- ajut pacienta sa identifice factorii care-i altereaza capacitatea de a-si conserva sanatatea;

-fac cu pacienta un bilant al fortelor si deficientelor sale;

-asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte

Personale aduse de acasa, etc;

-iau masuri de prevenire a infectiilor intraspitalicesti;

-informez si stabilesc împreuna cu pacienta planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea

rezistentei organismului.

A invata sa-si pastreze sanatatea

Lipsa de cunostinte referitoare la interventia chirurgicala si derularea perioadei postoperatorii

-achizitiona-rea de cunostinte referitoare la interventia chirurgicala si perioada postoperatorie

Informarea pacientei despre:

-natura operatiei;

-necesitatea unei bune pregatiri preoperatorii;

-pozitia adoptata dupa disparitia efectelor anesteziei(pozitia semi-Fowler);

-necesitatea efectuarii de exercitii de respiratie profunda in perioada postoperatorie;

-regimul igienodietetic pana la reluarea peristaltismului intestinal(lichide prin sonda gastrica);

-lichidele ce pot fi consumate pe cale orala si cantitatea lor;

-modul de trecere progresiva la alimente neiritante;

-necesitatea mobilizarii precoce in perioada postoperatorie

-cunostintele acumulate in perioada preoperatorie permit pacientei sa accepte mai usor masurile
postoperatorii

-o buna pregatire preoperatorie previne aparitia incidentelor in timpul interventiei chirurgicale si in

perioada postoperatorie;

-pozitia semiFowler favorizeaza drenajul gastric si relaxeaza musculatura abdominala;

-previn complicatiile pulmonare;

-sondajul gastric permite efectuarea drenajului continutului gastric in primele 12 ore;

-administrarea de lichide permite o buna hidratare prin inlocuirea lichidelor pierdute prin drenaj si
varsaturi;
-trecerea treptata la o alimentatie adecvata creste toleranta digestiva a pacientei;

-previne staza venoasa si tromboflebita

PLAN DE NURSING POSTOPERATOR

A se

Misca, a

Pastra o

Buna

Postura

Durerea legata de prezenta plagii operatorii

-ameliorarea durerii

-sfatuirea pacientei sa-si schimbe frecvent pozitia, sa efectueze miscari active

-administrarea analgezicelor prescrise

-asigurarea eliminarilor de lichide, sange si gaze din stomac

-inactivitatea favorizeaza acumularea secretiilor pulmonare

-durerea nealinata determina depresie

-previne distensia gastrica si durerea

A avea o buna circulatie

Risc crescut de deficit de volum lichidian legat de un soc sau hemoragie

-aport lichidian adecvat

Supravegherea pacientei pentru a sesiza aparitia semnelor de soc prin masurarea TA,AV,FR,
masurarea secretiilor provenite din drenaj

-administrarea lichidelor prescrise

-rugarea pacientului sa sesizeze aparitia unor semne subiective

-evaluarea semnelor unor hemoragii

Diminuarea debitului sanguin determina soc hipovolemic

A se

Alimenta

Si hidrata

Deficit nutritional legat de interventia chirurgicala

-atingerea unui status nutritional optim

-administrarea solutiilor prescrise

-administrarea de lichide pe cale orala odata cu aparitia zgomotelor intestinale

-asigurarea unei alimentatii neiritante si a unui supliment de vitamine

-se recomanda pacientului alimentele care contin cantitati moderate de grasimi si glucide

-administrarea solutiilor pe cale parenterala previne socul si mentine un echilibru hidroelectroli-tic

-zgomotele intestinale indica reluarea peristaltismului

-alimentele neiritante favorizeaza integritatea mucoasei gastrice

-un aport de vitamine corespunzator favorizeaza metabolismul tisular si previne anemia

A fi curat,a-si proteja mucoasele,

Tegumentele.

Alterarea

Integritatii

Tegumentelor

Datorita plagii.

-regulile de

Igiena sa fie

Respectate cu

Strictete

-dezinfectez plaga operatorie cu alcool

Medicinal 70° si aplic un pansament steril;

-plaga

Operatorie

Are o

Evolutie buna.

A se

Misca

Reducerea mobilitatii

-prevenirea sau minimalizarea posibilitatii de aparitie a complicatiilor imobilitatii

-schimbarea pozitiei la 2-3 ore

-observarea aspectului tegumentului in zonele expuse presiunii

-utilizarea mijloacelor de reducere a presiunii(colaci de cauciuc)

-incurajarea pacientului sa respire adanc

-incurajarea pacientului sa efectueze miscari ale membrelor si sa-si schimbe pozitia in pat

-incurajarea mobilizarii precoce

-administrare de heparina la indicatia medicului

-previne aparitia escarelor

-identificarea rapida a debutului escarei

-reduce presiunea exercitata asupra tegumentului

-favorizeaza expansiunea pulmonara,previne aparitia infectiilor si a trombozei venoase

A fi curat

Incapacitate de efectuare a igienei personale

-ajutarea pacientei in autoingrijire

-ajutarea pacientei in efectuarea igienei personale

Paciental face igiena zilnica cu ajutor.

Epicriza: pacienta a fost internata, operata si urmarita timp de 35 zile.

In a 26-a zi de la interventie, s-a suturat tegumentul, pentru refacerea peretelui abdominal.

Tranzitul intestinal prezent, diureza normala, stare subfebrila.

Se externeaza in urma interventiei chirurgicale, vindecata, cu recomandarile:

- regim dietetic complet

- sa se evite efortul fizic

- revine la control peste 6 luni

BIBLIOGRAFIE

1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

DR. ROXANA MARIA ALBU

2. CHIRURGIE: NURSING IN CHIRURGIE

DR. MIRCEA CONSTANTINESCU

3. MANUAL DE MEDICINA INTERNA

DR. CORNELIU BORUNDEL

4. INGRIJIREA OMULUI BOLNAV SI A OMULUI SANATOS

PROF. FLORIAN CHIRU

5. MEMO MED 2002 GHIS FARMACOTERAPIC

PROF. DR. DOCENT DUMITRU DOBRESCU

6. URGENTE MEDICALE VOL. I

PROF. FLORIAN CHIRU

PROF. DR. CRIN MARLEAN

PROF. ELENA IANCU