PROIECT PRACTICA

Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

SCOALA POSTLICEALA FEG BRASOV

PROIECT PRACTICA

NUME : STOICA GHEORGHE-CIPRIAN

Pagina 1 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

SPECIALIZARE: AMG , AN II
CLASA: E

Ingrijirea pacientului cu pancreatita acuta

CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGAN/APARAT
1.1 Anatomia pancreasului
Pancreasul este un organ-glanda, anexa a tubului digestiv, avand atat o functie
exocrina cat si o functie endocrina cu rol in digestie si metabolismul hidrocarbonatelor.

Anterior este acoperit de peritoneu, fiind situat pe peretele posterior al cavitatii

abdominale. Are forma literei "J" dispus orizontal cu carligul orientat inferior. Are
greutate de 80-100 g., lungime de 15-20 cm. si o grosime de 2 cm. Pancreasul este un
organ friabil, rupandu-se usor.

Pagina 2 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

ASEZAREA PANCREASULUI

Pancreasul este situat in etajul superior al abdomenului, posterior stomacului,

intinzandu-se transversal de la potcoava duodenala pana la splina, este un organ
retroperitoneal dispus anterior coloanei vertebrale, proiectat la nivelul L 1 - L2, fiind in
cea mai mare parte lipsit de peretele abdominal posterior prin fascia treiz la dreapta, pe
o zona transversala, dispusa intre epigastru si hipocondrul stang, iar coada pancreatica
este mobila in ligamentul pancreatico-splinic.

Pancreasului i se disting patru portiuni:

 Capul

 Gatul sau Colul

 Corpul

 Coada

Capul pancreasului este cea mai voluminoasa parte a pancreasului, care

inconjoara ca o fanta fata interna a potcoavei duodenale. In afara de raporturile ventrale,
respectiv cu ficatul si stomacul, sunt de retinut cele dorsale, pancreasul acoperind in
aceasta zona: aorta, vasele mezenterice superioare, plexul solar, vena cava, originea

Pagina 3 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

venei porte si vena splenica, iar canalul coledoc este asezat pe un sant sapat in spatele
capului pancreasului, numit incizura pancreasului.

Circumferinta capului prezinta un sant determinat de duoden.la acest nivel tesutul

pancreatic se muleaza pe duoden si cele doua adera strans unul de altul prin tracturi
conjunctive, vase, nervi care merg prin ansa duodenala. Din aceasta cauza, si din faptul
ca ductul pancreatic se deschide in partea descendenta a duodenului, cele doua organe
nu pot fi despartite in interventiile pe duoden sau pancreas, fara fisuri de necroza
duodenala.

Gatul sau colul pancreasului: situat intre cap si corp, este marcat de marginea
inferioara a organului de o scobitura numita incizura pancreasului, prin care trece
inapoia pancreasului vena mezenterica superioara si iese artera mezenterica superioara.

Corpul pancreasului: situat anterior de coloana vertebrala si aorta, are pe

sectiunea transversala feruia triunghiulara. El prezinta o fata anterioara, o fata
posterioara si una inferioara delimitata de marginea anterioara si marginea inferioara.
Corpul pancreasului prezinta in vecinatatea capului o proeminenta in bursa amenrala
determinata de coloana vertebrala numita tubercul amental.

Coada pancreasului: reprezinta extremitatea stanga a organului, este mobila fiind

cuprinsa in ligamentul pancreatico-splenic si ajunge pana pe fata anterioara a rinichiului
si la hilul splinei.

Vasele pancreasului

Originea pancreasului si a cailor biliare din ansa duodenala, arata nu numai raporturile
de legatura dintre duoden, pancreas si coledoc, ci si vascularizatia lor in parte comuna.

Capul pancreasului, duodenul si coledocul au aceeasi surse vasculare.

Vascularizatia arteriala

Pancreasul are trei surse arteriale:

doua din trunchiul celiac; artera hepatica comuna si artera lienala.

una din artera mezenterica superioara.

a) Arterele supraduodenale superioare - au ramuri pancreatice si ramuri duodenale.

Ele corespund clasic artrei pancreatico-duodenale superioare si sunt ramuri ale arterei
gastro-duodenale, care vine din artera hepatica comuna.

Pagina 4 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

b) Arterele retro-duodenale - sunt tot ramuri din artera gastro-duodenala cu originea

posterior de prima portiune a duodenului. Una dintre ele, de calibru mai mare, merge pe
fata posterioara a capului pancreasului avand raporturi stranse cu coledocul, in partea sa
retro-pancreatic.

c) Arterele pancreatico-duodenale inferioare - sunt arterele ce iau nastere din artera

mezenterica superioara in portiunea sa retropancreatica sau in dreptul marginii
inferioare a corpului pancreasului. Ele sunt in numar de doua si au originea separata sau
prin trunchi comun.

Arterele corpului si cozii pancreasului - sunt ramuri ale arterei splenice

(lienale):

Artera pancreatica dorsala - ia nastere din artera splenica in apropierea originii

acesteia din trunchiul celiac, in majoritatea cazurilor. Uneori poate avea originea in
artera hepatica comuna, nu departe de emergenta ei din trunchiul celiac sau in artera
mezenterica superioara. Aceasta artera a mai fost numita si artera procesului uncinat al
pancreasului.

Artera pancreatica inferioara - se indreapta catre marginea inferioara a

corpului si merge posterior in lungul acestei margini pana la coada pancreasului unde se
anastomozeaza cu artera cozii pancreasului.

Artera pancreatica mare - este o ramura de calibru mai mare a arterei lienale
destinata partii stangii a corpului pancreasului. Originea ei din lienala este la unirea a
2/3 drepte cu 1/3 stanga a pancreasului.

Artera cozii pancreasului - are originea in hilul splinei intr-una din ramurile
terminale ale arterei lienale. Are traiect recurent, patrunde in coada pancreasului si
merge spre marginea inferioara a cozii anastomozandu-se cu capatul terminal al arterei
pancreatice inferioare.

Artera lienala - in traiectul ei, in lungul cozii si corpului pancreasului, dar si alte
ramuri pancreatice de calibru mai mic. Ramurile pancreatice mici iau nastere si din
artera hepatica comuna.

Venele-Retropancreatic, organul are bogate raporturi cu venele extrinseci. La

acest nivel se formeaza vena porta din vena mezenterica superioara si vena mezenterica
si vena lienala.Venele intrinseci ale pancreasului sunt aferenti care indirect duc sangele
in ficat prin vena porta.

Pagina 5 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

Venele pancreatico-duodenale corespund arterelor pancretico-duodenale

inferioare si supraduodenale superioare. Superior duc sangele in zona gastro-epiploica
dreapta, care se varsa in vena mezenterica superioara, are afluent de varsare, in vena
colica dreapta.

Venele pancreatice sunt mai multe vene de calibru mai mic care dreneaza
sangele venos de la nivelul corpului si cozii pancreasului, in vena lienala.

NERVII PANCREASULUI

Inervatia pancreasului este asigurata de sistemul nervos autonom si este de mare

importanta in fiziologia, chirurgia pancreasului.

Interceptorii sunt reprezentati de terminatii nervoase libere si de corpusculi WALTER-

PACINI care sunt abundenti in tesutul conjunctiv al pancreasului.

Fibrele simpatice si parasimpatice provin din ganglionii celiaci si din plexul mezenteric
superior. Exista si fibre parasimpatice care provin din trunchiul Vagal atat pentru cap,
cat si pentru corpul si coada pancreasului.

Ele asigura inervatia excito-secretorie a pancreasului, cu actiune asupra acinilor

glandulari si insulelor pancreatice.

STRUCTURA SI ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI

Pancreasul este invelit de o capsula fibro-conjunctiva, laxa ce contine corpusculi de tip

KRAUS si WALTER PACINI. Din capsula se desprind trame subtiri ce acompaniaza
parendicul pancreatic in lobuli.

Perendicul pancreatic este format din doua tipuri de elemente secretoare: exocrine si
endocrine.

Pancreasul exocrin: este alcatuit din acini secretori care reprezinta unitatea
morfofunctionala a pancreasului. Fiecare acin are un perete propriu subtire si doua tipuri
de celule: celule acinoase si celule acino-centrale.

 Celulele acinoase sunt inalte, piramidale.

 Celule centro-acinoase sunt situate in interiorul acinilor si reprezinta, de fapt,

portiunile initiale ale ductelor intercalare.

Ele au o citoplasma clara si omogena dispusa continuu.

Pagina 6 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

Produsul de secretie este vehiculat spre duoden printr-un sistem de canale colectoare.
Aceste canale, dupa morfologia si propritatile lor fiziologice, sunt:

canale intercalare, de la acini, la canale interlobulare;

canale interlobulare, situate in lobulii glandulari care formeaza canale interlobulare;

canale interlobulare sau canale colectare situate in intervalul care separa lobulii.

Canalul colector principal (Wirsung) strabate glanda pe toata lungimea ei. Exista si un
canal colector accesor, SANTORINI,care se varsa in duoden prin papila mica. Canalul
colector principal, WIRSUNG, contine in peretele sau abundente fibre musculare
netede, in tunica sa conjunctiva. Se deschide in duoden la nivelul papilei mari. La
nivelul orificiului de deschidere se gaseste SFINCTERUL ODDI.

PANCREASUL ENDOCRIN este format din insulele LANGHERHANS, reduse

ca numar la nivelul cozii si numeroase in corpul si capul pancreasului. Ele sunt formate
din cordoane de celule prismatice, anastormozate intre ele si inconjurata de o bogata
retea capilara. Cordoanele sunt formate din doua tipuri de principale celule α si β.
Celulele β secreta hormonul numit insulina; iar celulele α secreta glaucagonul.Insulele
Langherhans nu poseda canale de excretie, ci isi varsa produsul direct in sange.
1.2 Fiziologia pancreasului
A. PANCREASUL EXOCRIN acesta este alcatuit din lobulii. Lobulii sunt alcatuiti
din acini glandulari si ducturi. Este glanda digestiva fundamentala pentru procesele de

Pagina 7 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

digestie si absorbtie. Prin continutul sau bogat in bicarbonat, sucul pancreatic contribuie
impreuna cu bila si cu secretiile intestinale, la neutralizarea aciditatii chimului gastric,
prevenind lezarea celulelor mucoasei intestinale. Secretia glandei este reglata pe cale
umerala si vagala. Cea mai importanta este reglarea umorala, prin doi hormoni
duodenali: secretina si pancreozimina. Secretina este produsa sub forma de prosecretina
si activata de HCL. Enzimele elaborate de pancreas sunt cele proteolitice: tripsina si
chimotripsina, cu rol important in digestia proteinelor, alaturi de proteaze, pancreasul,
secreta amilaze, lipaze, fosfolipaze, nucleaze si elastaze, toate elaborate, ca percursori
inactivi, activate in duoden in contact cu sucul euteric.

Amilaza este o enzima glicolitica sintetizata in ribozomi si transferata in vezicule

microzaniale.

Actiunea hidrolitica a amilazei este foarte rapida si foarte puternica. Amilaza se elimina
pe cale urinara.Cresteri exprimate ale amilazei serice de cinci ori peste valoarea normala
se constata in pancreatita acuta si in uremie (perturbarea eliminarii pe cale
urinara).Cresteri moderate sunt in cancerul de cap de pancreas si in afectiuni
abdominale acute, de exemplu: ulcer perforat, ocluzie intestinala, colecistita acuta,
sarcina extrauterina, de asemenea in afectiuni ale glandelor salivare: parotidita si
calculii salivari.Cresteri trecatoare se pot observa dupa administrarea de morfina sau in
intoxicatii cu alcool.Cresteri ale activitatii amilazice ale serului se constata in afectiunea
macroamilazemie, caracterizata prin molecule anormal de mari ale amilazei care nu pot
fi excretate de rinichi. Ea transforma amidonul in maltoza si care va fi transformata de
maltoza in glucoza.

Lipaza intervine in saponificarea grasimilor.

Sucul pancreatic contine lipazii, enzima care catalizeaza reactia de scindare hidrolitica a
grasimilor neutre in glicerol si acizi grasi in prezenta bilei.

Lipaza pancreatica este cea mai activa enzima lipolitica din tractul digestiv. In absenta
ei, grasimile trec nedigerate in fecale.

Enzimele proteolitice din sucul pancreatic sunt reprezentate de doua proteinoze

distincte.

Tripsina

ambele sunt endopeptidaze

Pagina 8 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

Chimotripsina

Trispina este secretata sub forma inactiva tripsinogen.

Chimotripsina se gaseste sub forma inactiva de chimotripsinogen si este activata de

tripsina.

Poseda si propritatea de a coagula laptele.

Ambele enzime sunt activate la un pH = 8.

Tripsina are o puternica si rapida actiune proteolitica.

Peptidazele din sucul pancreatic sunt exopeptidaze.

Celulele pancreatice contin: polinucreotidaze, ribonucleaze, dezoxiribonucleaze care

trec in sucul pancreatic.

Aceste peptidaze sunt: - carboxipeptidaza

aminopeptidaza

depeptidaza.

Primele au proprietatea de a transforma polipeptidele in dipeptide eliberand in acelasi

timp si o seama de aminoacizi. Dipeptidaza actioneaza asupra dipeptidelor, scindeaza in
aminoacizi, din care sunt alcatuite.

B. PANCREASUL ENDOCRIN: este format din insulele lui Langherhans. Acestea

reprezinta la om aproximativ 1-2% din greutatea totala a pancreasului. Ele sunt
diseminate in intreg pancreasul, dar reduse la nivelul cozii si numeroase la capul si
corpul pancreasului.
Insulina este un hormon deosedit de important secretat de celulele pancreatice β ale
insulelor Langherhans.
Insulina este implicata intr-o serie de etape importante ale metabolismului intracelular.
Reglarea secretiei de insulina
Glucoza reprezinta agentul insulinotrop cel mai important. O usoara hiperglicemie
constituie nucleul pentru sinteza si eliberarea de insulina.
Descarcarea insulinica accelereaza tranzitul de glucoza din compartimentul extracelular
in tesuturile insulino-dependente.

Pagina 9 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

INSULINA actioneaza asupra metabolismului glucidic.

La nivelul ficatului, unde creste sinteza de glicogen si diminueaza glicogeneza.
La nivelul muschiului, unde glucoza este transformata in energie, sau depozitata sub
forma de glicogen.
La nivelul tesutului adipos, unde glucoza este transformata in acizi grasi si este depusa
sub forma de trigliceride de rezerva.
Insulina stimuleaza atat transportul de aminoacizi in celula, cat si incorporarea lor in
proteine, ambele actiuni fiind independente fata de efectele asupra transportului de
glucoza.
Muschiul este principalul loc de actiune al insulinei nu numai pentru utilizarea
glucidelor, dar si pentru metabolismul proteic. Insulina este principalul hormon care
provoaca stocajul energetic in tesutul adipos si in alte tesuturi.
Ea creste formarea de acizi grasi si glicerol in celula grasa adipoasa.
GLUCAGONUL: este un hormon polipeptidic format dintr-un sant de 29 reziduuri de
aminoacizi. Are actiune antagonica cu a insulinei. Secretia lui este declansata de
hipoglicemie.
Reglarea secretiei de glucagon: se realizeaza de catre nivelul glicemic in mod normal
existand un raport invers intre eliberarea de lucagon si concentratia plasmatica a
glucozei, in sensul ca hiperglicemia o mareste.
Este efectul inhibator al hiperglicemiei asupra secretiei de glaucon, necesita prezenta
insulinei dovedind ca celulele sunt tesuturi insulino-dependente.
El intervine in mecanismul homeostaziei glicemice, prin stimularea glicogen-fosforilaza
din ficat, astfel ca intreaga secventa de reactii de la glucogen hepatic la glucoza este
accelerata si creste afluxul hepatic de glucoza.
CAPITOLUL II PANCREATITA ACUTA

2.1. DEFINITIE

Pancreatita acuta este o afectiune caracterizata anatomo-patologic prin inflamatii acute

necroticohemoragice si/sau edematoase ale pancreasului. Se caracterizeaza clinic prin
marea drama pancreatica TRIADA DIEULAFAY: - contracture, durere, hiperestezie.

2.2. SIMPTOMATOLOGIE

Pagina 10 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

Pancreatitele acute sunt frecvent asociate cu litiaza biliara. Pancreatitele acute sunt
generate, mai ales, de leziunile distale ale cailor biliare. Etilismul este al doilea factor
cauzal major, intoxicatia acuta cu alcool producand necroza hemoragica pancreatica, iar
etilismul cronic fibroza pancreatica.

In etiologie mai sunt incriminate:

hiperlipemia

hiperparatiroidismul

diabetul zaharat

sarcina

medicamente ca: cortizon, izoniazida, anticoagulantele.

unele infectii virotice (paratiroida urliana, hepatita epidemica).

factorii vasculari, ereditari

interventii chirurgicale

traumatisme abdominale

Doua sunt dereglarile principale care declanseaza pancreatita acuta:

a) extravazarea sucului pancreatic

b) activarea enzimelor (proteolitice si lipolitice) in urma agresiunii factorilor etiologici

Alti factori favorizanti:

Ateroscleroza, obezitatea, abuzul alimentar

Teren favorizant: litiaza biliara, alcoolismul

2.3 CLASIFICARE

Pancreatitele acute pot fi nesupurate, supurate si hemoragice.

Pancreatita nesupurata: este forma cea mai atenuata si insuficient cunoscuta din punct de
vedere anatomo-patologic, deoarece se vindeca in general, poate aparea atat pe cale
ascendenta cat si hematogena (in cursul febrei tifoide, difterie si mai ales in cursul

Pagina 11 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

paratiroidei epidemice, cand exista o explicatie prin similitudinea histologica dintre

parotida si pancreas).

Pancreatita edematoasa: este frecventa, benigna si se remite in cateva zile.

Pe langa edem, exista un exudat inflamator, prolifereaza fibroblastii, se depune colagen in

spatiile interlobulare si interacinoase, in interstitial apare o infiltratie limfaciera si
granulocitara.

PANCREATITA SUPURATA: poate fi intalnita de asemenea in ambele modalitati

patogenice. Se pot observa abcese instalate in cursul unor septicemii si pioemii,
infectiile canaliculare sunt insa mai frecvente, deoarece prima portiune a canalului
Wirsung care se deschide in duoden, este infectata de microbii aerobi si anaerobi din
intestin. Organul se apara contra infectiei prin scurgerea lichidului de secretie si prin
mucusul care acopera peretii canalului. Existenta unui obstacol (bride, calculi) provoaca
staza si instalarea canaliculitei. Euteritele, gastritele, ulcerele gastrice si duodenale se
insotesc adesea de pancreatite, forma supurata are loc fie pe o glanda cu leziuni vechi
care fac mai putin rezistent organul respectiv, sau este vorba de o exaltarea a virulentei
microbilor, mai ales prin asocierile care au loc in aceste imprejurari.
PANCREATITA HEMORAGICA: este o necroza acuta a pancreasului, realizand
clinic sindromul de abdomen acut cu debut brusc, uneori in plina sanatate. Este vorba de
o autodugesti, ca urmare a enzimelor activate in interiorul organismului. Viscerul este
marit, indurat, cu zone mari de ramoliment, uneori sub forma de chisturi de culoare
rosie, alteori pancreasul apare cenusiu, marmorat, cu pete de stetonecroza, cu eliberarea
de acizi grasi si formarea de sapunuri (pete albicioase cunoscute sub denumitea de "pete
de spermantet") reprezentand procesul de citosteatonecroza a pancreasului si hemoragii
mai mult sau mai putin intinse. Acinii, strama, vasele si canaliculii prezinta necroza
difuza, dilatari ancinoase si caniculare, obstructii de canaliculi prin dopuri (calcuri,
metaplazii de mucoasa.) Elastaza (enzima proteolitica) actioneaza asupra mediei
arteriorale si venulare si produce tromboze vasculare, astfel incat ischemia exacerbeaza
necroza. Pete albicioase se pot observa si in afara organismului, pe peritoneu fiind vorba
de o difuziune a enzimelor ca urmare a unei permeabilizari excesive, situatie ce apare
prin deschiderea structurilor caniculare ale organului.
Anatomie patologica
Leziunile constatate in pancreas sunt: edemul, hemoragiile, zonele de citosteatonecroza,
se mai poate intalni supuratii sau cangrena.

Pancreasul este marit, indurat, hiperemiat si edematiat.

Pagina 12 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

De obicei, exista doua tipuri de leziuni: edemul si necroza hemoragica. In realitate

acestea reprezinta doua stadii cu gravitate crescanda. Edemul apare in formele cu
gravitate mai redusa, iar necroza in formele severe. Citosteatonecroza apare in formele
cele mai grave.

Fiziopatologie
Pancreatita acuta se manifesta prin:
- dureri epigatrice iradiate posterior;
- intoleranta alimentara (sindrom dispeptic);
- pierderi digestive (sindrom dispeptic);
- pleurezia stanga;
- tumora palpabila supraombilical.
SIMPTOMATOLOGIA PANCREATITELOR ACUTE

PANCREATITELE ACUTE sunt frecvente atat la barbati, cat si la femei. Debutul bolii
este in medie in jur de 45 de ani, adesea dupa un exces alimentar sau alcoolic, la
persoane obeze sau gurmande sau la vechi biliari, dupa o colica biliara sau angiocolita.
Boala se manifesta prin:
durere
tulburari dispeptice
uneori icter
soc pancreatic
Simptomatologia pancreatitelor acute este foarte dramatica. Debutul este in plina
sanatate, cu durere epigastrica foarte violenta. Bolnavul este in stare de agitatie, anxios,
cu facies contorsionat, cu buze livide.
Durerea epigastrica este prezenta, insuportanila, aduce bolnavul la medic. Este de
mare intensitate si tenace (rebela la analigezicele uzuale), iradiaza de partea stanga:
hipocondru, baza hemitoracelui, umar. Este comparata cu un "pumnal", o "torsiune", o
"compresiune violenta", mai rar ca o arsura.
Varsaturile preceda sau survin concomitent cu durerea si pot fi alimentare,
bilicase, negricioase, hemoragice sau poracee, spoliind organismul de lichide si
electroliti. La examenul fizic, destul de sarac, se constata uneori icter. Durerea foarte
intensa la palpare, coincide cu sediul descris de bolnav. La percutie matitatea hepatica

Pagina 13 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

este prezenta. Abdomenul este balonat, mai pronuntat in etajul superior, si prezinta sau
nu, o usoara apasare musculara. La palpare se constata sensibilitatea epigastrica sau
sensibilitate in hipocrondrul stang. Initial se instaleaza o retentie de fecale si gaze,
pentru ca mai tarziu sa apara un ileus cu peritonita. Uneori, putem descoperii revarsat
peritoneal, iar in lichidul extras, amilaza de gaseste in concentratie crescuta.
Temperatura creste moderat (in afara starii de soc). Petele echimotice
periombilicale (semnul CULLEN), sau pe flancuri, mai ales in stanga (semnul GREY-
TURNER), sunt rar gasite si de obicei tardive, (dupa 5-7 zile).
Frecvent, in cazurile severe se instaleaza dupa debut o insuficienta circulatorie
acuta, care ulterior se transforma in soc clar exprimat prin dezechilibru electrolitic,
toxemie enzimatica si iritatie neurovegetativa.
Bolnavul are facies tras, ochi incercanati, nas subtiat, transpiratii reci, puls mic si
rapid, scaderea tensiunii arteriale (maxim sub 90 mm Hg), agitatie si confuzie. Mai pot
aparea tulburari de tranzit, dispnee si tahipnee.
Tulburarile metabolismului glucidic pot imbraca fie forma hiperinsulinismului
(ameteli, lipotimii, transpiratii reci, senzatii de foame), fie a hipoinsulininismului.
Simptomatologie determinata de suferinta organelor vecine, sindrom solar de
dureri permanente sau in crize, varsaturi, tendinta la sincopa, stari de colaps, icter
mecanic, staza duodenala, hipertensiune portala, simptome vasculare sau pulmonare.
TRATAMENT

Tratamentul igieno-dietetic consta in: combaterea obezitatii si alcoolismului,

evitarea pranzurilor copioase, a excesului de bauturi alcoolice, a bauturilor reci,
tratamentul infectiilor cailor biliare, a liziazei biliare, al bolilor gastro-duodenale (ulcer,
diverticuli), tratamentul infectiilor biliare acute sau cronice pancreato-trope.

Episoadele acute se trateaza cu: internare urgenta in spital, oprirea alimentatiei orale
pentru punerea pancreasului "in repaus", aport de lichide intravenos (care trebuie sa
contina necesarul caloric de glucide, aminoacizi, electroliti).

Tratamentul medicamentos: tratamentul modern este in principal medical,

urmarind calmarea durerii, combaterea socului, corectarea dezechilibrelor volumice si
hidroelectrolitice, inhibarea secretiei pancreatice, neutralizarea actiunii enzimelor
proteolitice si a excesului de histamina, reducerea inflamatiei organului si prevenirea
suprainfectiilor.

Tratament chirurgical: este de multe ori impus de semnele de peritonita, ocluzie

sau hemoragie, de litiaza biliara, litiaza Wirsungiana care indica laparotania de urgenta.
Pagina 14 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

In aceasta situatie se procedeaza in modul urmator:

a) evacuarea colectiilor hematoamelor si degajarea pancreasului destins prin

capsulatomie, aspiratia secretiilor din peritoneu si drenajul larg al lojii pancreatice si
dinglusului.

b) colecistotanie sau coledocotomie pentru suprimarea tensiunii din calea biliara

principala, eventual extragerea calculilor din colecist sau coledoc.

c) extirparea sechestrelor de necroza pancreatica

d) afectiunile biliare asociate se trateaza dupa iesirea bolnavului din faza acuta de
pancreatita dupa 2-3 luni, pentru a evita aparitia recidivelor.

e) pseudochistul de pancreas se trateaza prin chisto-gastro-anastamoza, chisto-

duodeno sau jejuno-duodeno sau jejuno-anastamoza.

f) dupa desocare, la minimum 5 zile de la debut, se pune indicatia operatorie

pentru un icter persistent, supuratii, hematom perirenal compresiv. Mai rar este necesara
calmarea durerii prin splahnicectomie stang si/sau papilotamie.

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

Asitenta medicala este un cadru tehnic specializat in munca medico-sanitara, situata pe

cea mai inalta trapta a cadrelor medii sanitare.

Asistenta medicala a carei sarcina de baza este asigurarea conditiilor de ingrijire a

bolnavilor are atributii: de ingrijire igienico-sanitara, de ingrijire medicala propriu-zisa,
atributii organizatorice, educative, gospodaresti.

Assitenta medicala este un cadru care se afla in permanenta langa bolnav, ea are
legatura directa si cea mai calificata dintre medic si omul suferind. Ramanand mai mult
timp decat medicul langa bolnav, ingrijindu-l, asistand la felul cu acesta se alimenteaza,
sau ajutandu-l sa manance, administrandu-i medicatia zilnica, controlandu-i temperatura
si pulsul, tensiunea arteriala, observand cantitatea de urina pe care o elimina,
caracteristicile urinei si ale scaunelor, felul cum umbla, cum se odihneste, cum vorbeste,
cum reactioneaza si cum rationeaza, asistenta medicala poate sa-si faca o imagine
asupra evolutiei bolii.

Pagina 15 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

Asistenta medicala trebuie sa dea dovada de mare constiinciozitate profesionala, sa fie

apropiata, comunicativa, prietenoasa cu bolnavii, sa inspire incredere bolnavilor.

Asistenta trebuie sa aiba cunostinte temeinice de specialitate pe care sa le perfectioneze

in permanenta.

Asistenta medicala cunoaste tehnicile curente ale examinarilor complementare necesare

stabilirii diagnosticului. Ea executa recoltarile de produse biologice si patologice,
sondaje etc. si pregateste bolnavii pentru examinarile: radiologice, endoscopice,
explorari functionale.

Se stie ca pacientul are pe toata durata bolii un moral si o psihologie deformate.

Asistentei ii revine sarcina sa-l ajute pe bolnav cu tact, intelegere, delicatete, atentie.

Asistenta medicala trebuie sa manifeste solicitudine fata de toti bolnavii, incurajandu-i

pe cei tristi, descurajati sau grav bolnavi.

Trebuie sa-si pastreze intotdeauna demnitatea, sa manifeste fermitate fata de bolnavi in

indeplinirea prescriptiilor, in respectarea disciplinei in spital.

Asistenta trebuie sa-si cunoasca si sa-si indeplineasca obligatiile si fata de apartinatorii

bolnavilor. Trebuie sa fie atenta, binevoitoare fata de acestia, sa-i informeze despre
boala si ceea ce trebuie facut pentru a contribui la recapatarea sanatatii pacientului, dar
sa-si scurteze vizitele obositoare.

Secretul profesional constituie o alta obligatie fundamentala a asistentei medicale.

Respectarea secretului profesional este o datorie morala, o obligatie, chiar daca bolnavul
nu a cerut-o.

Bolnavii suporta, de obicei, greu regimul de viata al spitalului.

Internarea este un prilej de a reeduca ritmul si felul de viata al bolnavului, de a-l

dezobisnui de anumite deprinderi daunatoare, in special de alimentatie.

Bolnavii trebuie sa-si insuseasca si sa se obisnuiasca cu igiena.

Regimul de viata trebuie sa fie ordonat, echilibrat, dar individualizat dupa natura bolii si
starea bolnavului si intotdeauna hotarat de medic, si pentru ca toate acestea sa duca la
recuperarea starii de sanatate a bolnavului, asistenta medicala trebuie sa-si indeplineasca
rolul sau.

Pagina 16 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ASIGURAREA CONDITIILOR DE

MEDIU

Asistenta medicala are un rol important in asigurarea conditiilor de mediu favorabile, in

salonul bolnavului.

Astfel:

- va aerisi camera, temperatura optima in salon fiind cea de 18-22 0 C

- va urmari ca lenjeria de corp si de pat sa fie curate

- va avea grija ca bolnavul sa aiba o igiena corporala buna

- va urmari curatenia in salon, acesta sa fie si bine luminat.

In vederea efectuarii vizitei, asistenta medicala va aerisi camera inaintea vizitei, va avea
grija ca toate foile de observatie sa fie la patul bolnavului, bolnavul sa se afle la pat, sa
aiba lenjerie de pat si de corp curate. Toate urinarele si toate bazinetele aflate in salon
vor fi curate inainte de sosirea medicului. In timpul vizitei asistenta medicala va urmari
si nota, toate recomandarile medicului. Dupa efectuarea recoltarilor de produsi biologici
si patologici, asistenta medicala va strange materialele folosite, va aerisi camera si va
asigura bolnavului o pozitie comoda.

Va nota in foaia de observatie, medicatia prescrisa si examenele de laborator si

radiologice ceruta de medic.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIRILE ACORDATE SI

CONDUITA TERAPEUTICA

Asistenta medicala va acorda ingrijiri in functie de simptomele intalnite la bolnav:

- greata, varsaturile:

Varsatura reprezinta eliminarea continutului gastric prin actul reflex de voma, prin
cavitatea bucala.

Voma este un act reflex cu centrul in bulbul rahidian si reprezinta o modalitate de

aparare a organismului fata de un continut daunator.

Varsaturile sunt alimentare, apoi biliare, dar nu fecaloide.

Pagina 17 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

In timpul varsaturii, asistenta medicala trebuie sa protejeze fizic si psihic bolnavul. Va

aseza bolnavul in pozitie sezand la marginea patului il va sprijini in timpul varsaturii, ii
va oferi o tavita renala in care sa vomeze.

Daca pozitia bolnavului este culcat in pat il va aseza cu capul intr-o parte, pentru ca
acesta sa nu se inece cu voma. Dupa incetarea varsaturii, asistenta medicala va oferi
bolnavului un pahar cu apa ca sa-si clateasca gura si la indicatia medicului va
administra medicatie antiemetica.

durerea este intensa, atroce, chiar sincopala si rezistenta la analgetice.

Bolnavii cauta o pozitie antalgica. Sediul durerii este epigastrul, hipocondrul drept,
periombilical si iradierea este "in bara" sau "semicentura", catre hipocondrul stang si
loluba stanga.

Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice, iar rolul asistentei medicale

va fi de a linisti din punct de vedere psihic.

constipatia este caracterizata prin scaune rare, ura la doua zile sau mai rar

Asistenta medicala va administra la indicatia medicului laxative sau va efectua clisma

evacuatoare.

Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice sau opiacee.

Atentie la opiacee pentru ca pot determina dependenta daca sunt folosite timp
indelungat.

Starea generala a bolnavului este alterata, semnele sunt impresionate si se datoreaza

toxemiei enzimatice:

encefalopatia pancreatica se manifesta prin stari confuze, anxietate si chiar delir,

tahicardia care poate sa duca la pulsul filiform, prabusirea tensiunii arteriale

dispneea si hahipneea

semenele de insuficienta hepato-renala si anume: icter, oligoamurie

eritemul pometilor fetei contrasteaza cu colapsul general al circulatiei sanguine.

Aceasta boala reprezinta o urgenta din punct de vedere medical si chirurgical.

Pagina 18 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

In aceasta situatie asistenta medicala va lua tensiunea arteriala, va masura pulsul si

respiratia pacientului. Il va aseza in pat intr-o pozitie care sa-i mai diminueze din dureri,
salonul va fi bine luminat si aerisit, asternuturile si lenjeria de corp curate.

Va observa si va nota, pentru a-i raporta medicului toate schimbarile pe care le suferea
bolnavul pe parcursul bolii, pentru a se putea interveni la timp.

O mare atentie se va acorda varsaturilor, pacientul este pozitionat sezand sau decubit
ventral cu capul usor ridicat pentru a impiedica aspirarea varsaturilor.

se efectueaza toaleta bucala;

nu se administreaza pacientului cu varsaturi, medicamente, alimente pe cale orala;

se comunica de urgenta medicului aparitia varsaturilor sangviolente;

lichidul de varsatura se pastreaza si se transporta la laborator pentru investigatii.

Fiecare varsatura se noteaza in foaia de observatie, data si ora la care s-a produs:

cu culoare albastra varsaturile alimentare;

cu culoare verde varsaturile bilioase;

cu culoare rosie varsaturile sangviolente.

Asistenta medicala efectueaza la indicatia medicului bilantul hidric si administreaza

pentru corectarea tulburarilor electrolitice, parenteral, solutiile perfuzabile, electrolitii
sau cantitatea de sange prescrisa (in cazul hemmoragiilor).

Asistenta medicala urmareste ca pacientul sa nu prezinte semne de deshidratare, sa nu

aiba glob vezical, sa elimine urina, sa capteze, sa determine cantitatea de urina, sa
inregistreze diureza.

Asistenta medicala observa, interpreteaza si noteaza eliminarea materiilor fecale,

pacientul urmand sa aiba un scaun fara dificultate, sa-si amelioreze disconfortul anal.

Metode folosite: spalaturi (lavaj peritoneal), clisme evacuatoare si terapeutica, drenaj.

Examinarea si controlul tegumentelor si mucoselor pacientului, au rol de a descoperii

modificari patologice care trebuie aduse la cunostinta medicului.

In cazul pancreatitei acute, cu tratament chirurgical, asistenta medicala va acorda atat

ingrijiri preoperatorii, cat si ingrijiri postoperatorii pacientului.
Pagina 19 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

CAPITOLOL III - STUDIU DE CAZ

Bolnava S.M. se interneaza la data de 15-12-2020 in sectia de chirurgie a

Spitalului Clinic Sacele. Este nascuta la 01-01-1962, are domiciliul in Sacele, este
inginer.
Internarea se face la cererea pacientei, care se prezinta cu dureri mari in regiunea
abdominala.
La internare i s-a pus diagnosticul de pancreatita.
Motivele intenarii: durere abdominala puternica, varsaturi, scaune sangvinolente.
Antecedente personale fiziologice:
menarha la 14 ani
nasteri 2
avorturi 3
Antecedente personale patologice: hepatita
Conditii de viata si de munca: somera, consuma alcool, fumeaza
Istoricul bolii
Pacienta se interneaza pentru durerile abdominale puternice, scaunele cu sange,
varsaturi.
La internare i s-au recoltat urmatoarele analize:

ANALIZE REZULTATE VALORI NORMALE

HEMOLEUCOGRAMA 11,9 g% 13-15 g%

Hemoglobina

Hematocrit 34,51 g%

Leucocite 21200/mm3 4000-8000/mm3

Neutrofile segmentate

Eozinofile

Bazofile

Limfocite

Pagina 20 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

Monocite

Trombocite 330000/mm3 150000-400000/mm3

Glicemia 150 mg% 60-120 mg%

VSH la 1 ora 15 mm/h 3-8 mm/h

VSH la 2 ore 30 mm/h 8-15 mm/h

Bilirubina totala 1,11 mg% 0,6-1 mg%

Bilirubina directa 0,55 mg% 0,1-0,4 mg%

TGP - ALAT 45,9 u.i. 2-16 u.i.

TGO - ASAT 68,9 u.i. 2-20 u.i.

Amilazemia 116 u/w 8-32 u/w

Timp Quick

Timp Howell

Uree 50 mg% 10-40 mg%

Creatinina 0.63 mg% 0,60-1.20 mg%

Examen de urina
Densitate

Glucoza Absenta absenta

Urobilinogen Normal normal

Sediment urinar Frecvente rare

Epitelii

Leucocite relativ frecvente rare

Hematii Izolate absente

Saruri Frecvente

T.A. 130/78 mmHg 120-140 mm Hg

Hiperglicemie provocata

Pagina 21 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

A jeun

Proba I

Proba II

Examene paraclinice efectuate:

Radiografie pulmonara

Radiografie abdominala simpla

EKG

Tomografie computerizata: pancreas marit, hemoragic

Evolutie: pacienta prezinta dureri interne in etajul duodenal superior, cu iradieri in bara.
Abdomen mobil la palpare cu dureri, se palpeaza formatiunea tumorala voluminoasa
care ocupa epigastrul si hipocondrul stang.
Tratament: i s-a administrat medicatie antispastica, dar simptomatologie nu a cedat; se
intervine chirurgical.
Medicamente: Algocalmin, Cefobid, Scobutil, Papaverina, Zantac, Metroclopramid,
Hidrocortizone, Fenobarbital, Vitaminele b1, b2, C, E, Trasilol, Tienam.
Efectuarea pansamentului cu: campuri sterile, comprese sterile, manusi sterile, ,
seringa si ace, solutie dezinfectanta de Betadina.
Epicriza: pacienta a fost internata, operata si urmarita timp de 35 zile.
In a 26-a zi de la interventie, s-a suturat tegumentul, pentru refacerea peretelui
abdominal.
Tranzitul intestinal prezent, diureza normala, stare subfebrila.
Se externeaza in urma interventiei chirurgicale, vindecata, cu recomandarile:
regim dietetic complet
sa se evite efortul fizic
revine la control peste 6 luni
Proces de ingrijire
Pacienta S.M. in varsta de 75 ani, s-a prezentat la sectia de chirurgie a Spitalului Clinic
Sacele, cu diagnosticul prezentat anterior. A trecut destul de bine perioada cea mai grea,

Pagina 22 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

comunica bine, atat cu ceilalti pacienti din salon, precum si cu echipa de ingrijire, se
misca singura, se imbraca fara ajutor.
Prezinta cu puls regulat 64 pulsatii/min. si o T.A. - 120/80 mm Hg.
Are circulatie buna si o respiratie la limite normale - 17 resp./min..
Este o persoana ingrijita, curata, credinciosa cu teama de Dumnezeu, este interesata de
tot ce tine de boala sa, se informeaza de la personalul medical de ingrijire cum sa
respecte recomandarile acestora.
Datorita durerilor abdominale, care mai apar chiar si dupa operatie, nu poate dormi si
odihni. Pacienta afirma ca senzatia de greata a disparut, de aici si faptul ca nu se poate
alimenta normal, simtindu-se slabita. Are probleme se eliminare, fiind constipata.
Temperatura este in limite normale, in urma examinarii prezentand 36,8 0 C.
Nevoi perturbate:
nevoia de a dormi si a se odihni
nevoia de a bea si a manca
nevoia de a elimina.
Nevoia de a dormi si a se odihni
Diagnostic de inrijire: deficit de odihna si somn prin durere.
Obiective: pacienta sa beneficieze de somn corespunzator
Interventii: asistenta medicala, va invata pacienta sa se relaxeze inainte de culcare, sa-
si alunge gandurile si temerile, sa citeasca cateva minute, sa se plimbe, apoi sa de culce.
Asistenta medicala, observa, noteaza calitatea, orarul somnului si intocmeste un
program de odihna, corespunzator organismului pacientei.
La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamente antalgice cum ar
fi: Algocalmin, Piafen.
Evaluare: in urma aplicarii interventiilor, are acum un somn linistit.
Obiectivul a fost atins.
Nevoia de a bea si a manca
Diagnostic de inrijire: eliminare inadecvata prin greata si varsaturi.
Obiective: pacienta sa aiba o stare de bine, greturile si varsaturile sa se diminueze, sa-si
amelioreze disconfortul abdominal, sa se poata alimenta natural.

Pagina 23 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

Interventii
amplasam pacienta intr-un salon mai mic, mai linistit, unde odihna fizica si psihica este
asigurata
pozitia cea mai buna in pat este in decubit dorsal, pozitie care asigura o buna irigare a
ficatului
sa se evite miscarile bruste, care necesita un efort mare
ajutam pacienta in timpul varsaturilor, sprijinind-o, ii recomandam sa inspire profund, ii
facem toaleta bucala, cu indepartarea protezei dentare (daca este cazul).
prevenim varsatura prin administrarea de mici cantitati de lichide reci
aerisim camera, protejam lenjeria patului cu musama si aleza
la indicatia medicului, administram medicamente antiemtice, vitamine, saruri minerale,
alimentam parenteral pacienta, instituim perfuzii endovenoase cu glucoza tamponata cu
insulina - 5% - 33 %, vitamine.
Evaluare: in urma inteventiilor aplicate, greata, varsaturile au disparut dupa 72 ore.
NEVOIA DE A ELIMINA
Diagnostic de ingrijire: eliminare inadecvata datorata constipatiei.
Obective: pacienta sa aiba un tranzit intestinal in limite fiziologice din a 3-a zi.
Interventii
asistenta va administra un regim hidric: ceaiuri, supe de zarzavat, sucuri naturale de
fructe, alimente bogate in celuloza, si fibre insotit de o hidratare adecvata, 1500-2000
ml/zi.
sa-i schimbe pozitia la 2-3 ore
sa faca mici plimbari, de cateva ori pe zi
Asistenta medicala, va administra la indicatia medicului: fermenti digestivi, sedative
usoare.
Evaluare: in urma interventiilor aplicate, pacienta si-a recapatat tranzitul intestinal
normal si starea s-a imbunatatit vizibil.
BIBlIOGRAFIE

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI DR. ROXANA MARIA ALBU

INGRIJIREA OMULUI BOLNAV SI A OMULUI SANATOS PROF. FLORIAN CHIRU

Pagina 24 din 25
 PROIECT PRACTICA
Elev: Stoica GH. Ciprian an I AMG Clasa E

PAGINA INTERNET

Pagina 25 din 25