Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad

Facultatea de Medicinã, Farmacie şi Medicinã Dentarã

Regiunea gastrică
(esofagul abdominal și stomacul)

As.Univ.Dr.Piţiş Bogdan
 esofagul abdominal

 un segment scurt (aprox 3cm) care continuă esofogul

toracic
 se deschide în stomac prin orificiul numit cardia,
regiunea esofago-cardială joacă un rol fiziologic însemnat, deoarece se
opune refluxului de suc gastric spre mucoasa esofagiană

 marginea dreaptă se continuă cu mică curbură, iar

marginea sa stângă formează un unghi ascuțit (His)
cu fornixul stomacului
 se deschide în sus spre diafragm
 este situat în spațiul subfrenic stg, la nivelul TX, cardia
proiectându-se la stg vertebrei TXI.
 esofagul abdominal
 fața anterioară – acoperită de foița ant. a seroasei
peritoneale, se continuă cu micul epipiploon, sub care coboara
ramificațiile n. vag stg și intră în raport și cu ficatul

 fața posterioară – în raport cu n. vag drept, cu stâlpii

m. diafragma și cu coloana vertebrală
 marginea dreaptă – corespunde ficatului (lobul lui
Spiegel) și micului epiploon (a carui foiță ant. trece înaintea
esofagului, în timp ce foița post. se răsfrânge pentru a se continua cu
peritoneul diafragmatic)

 marginea stângă fonmează un unghi cu fornixul

stomacului (a lui His)
 esofagul abdominal
Vascularizația
 arterială

 este dată de ramuri din a. gastricã stg (care dă aa eso – cardio

- gastrice) și ramuri din a. diafragmatică inf.
 venele
 constituie o rețea submucoasă, care drenează în v. coronaro-
gastrică, realizându-se la acest nivel anastomoze porto-cave
 limfaticele
 drenează mai ales în lanțul ganglionar coronar gastric
 Stomacul
 cea mai dilatată porțiune a tubului digestiv, situat între esofag
și duoden, în spațiul subfrenic, în loja gastrică
 loja gastrică
 comunică larg cu loja hepatică și cu cea splenică, are ca
limite:
 inferior – colonul transvers și mezocolonul transvers;
 superior – m. diafragm
 posterior – peritoneul parietal care formează peretele
post. al BO și organele pe care le acoperă (pancreas,
rinichiul stg, glanda suprarenală stg)
  anterior – peretele anterior al trunchiului și ficatul
 în stânga – loja splenică
 în dreapta – loja hepatică
 în general are forma literei „J", cu o porțiune descendentă,
verticală, mai lungă și o porțiune orizontală, mai scurtă
 porțiunea verticală
 este oblică, orientată antero-inferior
 prezintă două segmente: bolta stomacului (fornix) și
corpul stomacului, despărițite printr-un plan orizontal
convențional, tangent la marginea sup. a cardiei sau dus
prin incizura cardiacă
 porțiunea orizontală (pilorică) - alcatuită din alte două
segmente:
 antrul piloric – în drt corpului stomacului, ușor dilatat
 canalul piloric – segm. cilindric îngust, scurt, ce se
continuă cu duodenul; locul continuării cu duodenul este
marcat de șanțul duodeno-piloric, unde se găsește v.
prepilorică
 limita dintre corpul stomacului și porțiunea antrală este
dată de un plan convențional dus perpendicular, pe
tangenta marei curburi, din incizura unghiulară, situată în
locul unde curbura mică își schimbă direcția, din verticală
devenind orizontală
 stomacul

 prezintă o față ant. și alta post., despărțite prin cele două

curburi (curbura mică și curbura mare)
 comunică, în sus cu esofagul (prin cardia), iar în jos, cu
duodenul (prin orificiul piloric)
 configurație internă
 prezintă numeroase pliuri ale mucoasei dintre care unele
urmează axul mare al organului, de-a lungul curburii, iar
altele, mici, sunt verticale, transversale sau oblice,
neregulate
 de-a lungul curburii mici se află un șant, între două plice
longitudinale, numit canal gastric sau calea gastrică
(„Magenstrasse") a lui Waldeyer
 stomacul

 există și niște șanțuri mai fine ce delimitează zone poligonale

numite arii gastrice, la suprafața cărora se văd niște ridicături,
separate prin alte șanțuri, în care se deschid glandele gastrice,
la nivelul criptelor gastrice
 orificiul cardia prezintă valvula cardio-esofagiană - consecința
unghiului ascuțit format de esofag cu bolta stomacului
 separația dintre mucoasa esofagiană și cea gastrică este foarte
netă (linia Z)
 orificiul piloric are un sfincter, (este formată de o plică a
mucoasei, fiind o formațiune de ordin funcțional, inconstantă,
fapt pentru care nu e recunoscută în nomenclatura anatomică)
 stomacul
 tunica mucoasă – glande mucinoase, care secretă mucus,
în zona antropilorica și glande fundice, cu secreție
acidopeptică
 tunica submucoasă – în care există vase sanguine,
limfatice și plexul submucos al lui Meissner
 tunica musculară – are trei straturi: unul superficial
longitudinal, sub seroasă, al doilea mijlociu cu fibre circulare
și treilea profund, cu fibre oblice
 tunica seroasă reprezentată de peritoneul visceral
 ea lipsește pe o mică zona de le nivelul fornixului, unde
există un țesut fibros care unește fornixul cu diafragma 
lig. gastro-frenic
 Raporturile stomacului

 peritoneul se răsfrânge în zona micii și marii curburi formind omentul mic

(epiploonuil mic) și omentul mare (epiploonul mare)
 de la fornix și marea curbură peritoneul se răsfrânge spre hilul splinei
lig. gastro-splenic
 fața anterioară
 două regiuni ale trunchiului: peretele toracic și cel abdominal
 fața posterioară
— porțiunea superioară – la nivelul căreia se găsește lig. gastro-frenic, iar
stomacul vine in raport cu m. diafragm
— porțiunea mijlocie – care corespunde prelungirii retro-gastrice a bursei
omentale prin intermediul acesteia, stomacul vine în raport: cu corpul și
coada pancreasului; cu fața ant. a rinichiului stg
— porțiunea inferioară – situateă dedesubtul marginii inf. a pancreasului,
unde stomacul coboară spre mezocolonul transvers răspunde arcadei lui
Riolan, (pediculul colic superior stg); prin intermediul mezocolonului, are
raporturi cu unghiul duodeno-jejunal și prirnele anse ale intestinuiui subtire
 Mica curbură
 dă inserție micului epiploon
 vasele și ramurile nn vagi coboară în apropierea micii
curburi
 sub micul eplploon este vestibulul BO
 în plan profund, sub peritoneul parietal al vestibulului BO,
se găsesc VCI, AoAbd cu trunchiul celiac și plexul solar
 Marea curbură
— portiunea verticală – răspunde, dinspre sup. înspre inf., lig.
gastro-frenic, epiploonului gastro-splenic (foarte îngust), ce
cuprinde aa scurte (ramuri ale a. lienale)
 — porțiunea orizontală – dă inserție lig. gastro-colic,
 Pilorul se proiectează pe vertebra L1
 ant și sup – cu lobul pătrat al ficatului, cu vezica biliară
 inf - cu pancreasul, v. portă, a. hepatică, a. gastro-
duodenală, originea a. gastroepiploice drt, cu colonul
transvers cu lig. gastrocolic;
 post – pilorul corespunde vestibulului BO și, prin
intermediul său, are raporturi cu istmul pancreasului și a.
gastro-duodenală; în jos, el limitează regiunea celiacă și
intră în report cu mezocolonul transvers și arcada lui
Riolan; superior este în report cu micul epiploon și cu
pediculul hepatic
 Stomacul - A r t e r e l e

 a. nutritive provin din trunchiul celiac (a. gastrică stg, a.

hepatică și a. lienală), formind două arcade arteriale
perigastrice, situate de-a lungul celor două curburi
 — arcada vasculară de pe mica curbură
 doi pediculi anastomozați: a.coronară gastrică (a. gastrică
stg) și a. pilorică (a. gastrică drt).
 A. coronară gastrică (a. gastrică stg) ia neștere din

trunchiul celiac (ramura sup. de trifurcație)

 A. pilorică ia naștere cel mai adesea din a. hepatică

comună, sau, uneori, din cea gastro-duodenală, urcă

de-a lungul curburi pentru a se anestornoza cu a.
coronară gastrică
 arcada vasculară de pe marea curbură – constituită de
anastomoza aa. gastro-epiploice drt și stg.
 A. gastro-epiploică drt, ia naștere prin bifurcarea a.
gastro-duodenale la marginea inf a primei porțiuni a
duodenului; urcă de-a lungul curburii în omentul mare
(epiploonul mare)
 A. gastro-epiploică stg, ia naștere din artera splenică sau
dintr-una din ramurile sale; abordeaza stomacul prin
epiploonul gastro-splenic, având un segment retrogastric
și altul subgastric,
 stomacul - V e n e l e

 V. coronară gastrică (v. gastrică stg) ia naștere în apropierea

pilorului, urcă de-a lungul micii curburi devine satelita arterei
pe care o însoțește, se varsă în flancul stg al v.portă
 V. pilorică, satelită arterei, se versă în trunchiul portei
 V. gastro-epiploică drt este satelită arterei apoi, ajunsă
dedesubtul pilorului, se recurbeaza și merge inaintea corpului
pancreasului, participând la formarea arcadei pancreatice
anterioare; se terming unindu-se cu v. colică superioara drt,
ce se versa în v. mezenterică sup
 V. gastro-epiploică stg este satelită arterei și se versă în v.
splenică (în hilul splinei)
 stomacul - L i m f a t i c e l e

 primul releu limfatic drenează în trei grupe nodulare, care

trebuie extirpate în gestroectomiile practicate în cancer
 grupul limfonodular al a.coronare gastrice – de la mica
curbură până la originea arterei
 grupul limfodular satelit a.splenice – situat în hilul splinei
 grupul limfonodular satelit a.gastro-epiploice drt – cu
ganglioni retropilorici ai lanțului gastroduodenal și
subpilorici
 stomacul

 al doilea releu limfatic este reprezentat de nodulii hilari

preaortici
 de asemenea, există conexiuni ale limfaticelor gastrice cu
limfonodulul supraclavicular (a lui Troisier, în cancerul
gastric)
 INERVATIA
 este dublă:

 simpatică – din plexul solar pri intermediul plexurilor

periarteriale
 parasimpatică – din nervul vag