Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Incizura veziculei
biliare
4) Marginea post-inf: delimiteaza partea post a fetei diafragmatice de fata
viscerala; are o directie ascendenta de la dreapta la stg;
5) Marginea post-sup: se afla la limita dintre partea sup si dreapta a fetei
diafragmatice cu partea sa post; corespunde locului de reflexie a foitei
superioare a ligamentului coronar;
ANATOMIE MORFOFUNCTIONALA
In structura ficatului intra 3 componente: tunica seroasa,
capsula fibroasa si parenchimul hepatic;
- Gr vaselor nutritive ale venei porte, ale arterei hepatice si ale canalelor biliare;
1 Inferior vena cava
2 L. gastric v.
3 R. gastric v.
4 Splenic v.
5 L. gastroepiploic v.
6 R. gastroepiploic v.
7 Inferior mesenteric v.
8 L. colic vv.
9 Sigmoid vv.
10 Jejunal and ileal branches
11 Ileocolic v.
12 Right colic vv.
13 Middle colic v.
14 Superior mesenteric v.
15 Pancreaticoduodenal v.
16 Portal v.
17 L. hepatic v.
18 R. hepatic v.
Triunghiul hepato-cistico-hepatic
delimitat de fata viscerala hepatica,
ductul cistic, si ductul hepatic
ter-
gh iul in ro-
n
Triu to-gast eatic
a
hep o-pancr
d e n
duo
Sp inter-aortico-cav
Art. Gastro-
duodenala Artera hepatica comuna
SISTEMUL NUTRITIV
Reprezentat de arterele hepatice care provin din 2 surse:
1. Art gastrica stg
2. Art hepatica comuna, ram din tr celiac; de la origine prezinta un traiect orizontal, de la stg la dr pe o lung de 3cm, dupa care se
indreapta spre marginea inf a vestibulului bursei omentale, ridica peritoneul parietal posterior si alcatuieste coasa arterei hepatice.
La origine, se sprijina pe pilierul dr diafragmatic, situandu-se in spatiul inter-aortico-cav;
Ant de artera, se gaseste omentul mic;
La dreapta, se afla D1;
Sup, proemina lobul caudat hepatic;
Inf, marginea sup a pancreasului, cu care delimiteaza ∆hepato-gastro-duodeno-pancreatic, cu baza la dreapta, reprezentata de artera
gastroduodenala;
Ramuri colaterale ale arterei hepatice comune pentru: nodulii limfatici si omentul mic, pancreas, ramuri duodenale sup si se termina
bifurcandu-se in : artera gastroduodenala si artera hepatica proprie;
-art gastroduodenala: se desprinde din artera hepatica comuna, la nivelul unde aceasta se continua cu artera hepatica proprie, pe fata
ant a venei porte, la 1 cm deasupra pancreasului. Artera parcurge spatiul inter-porto-coledocian, pe un plan ant ductului coledoc, nivel
la care da un ram colateral- art pancreatico-duodenala dr si sup; trece apoi post de D1, unde face delimitarea segm sau fix de cel mobil.
La marginea inf a D1 artera se termina bifurcandu-se in art gastroepiploica dr si art pancreatico-duodenala sup(=dreapta inferioara).
-artera hepatica proprie: transporta sangele care serveste la nutritia ficatului; este continuarea arterei hepatice comune, avand un traiect
ascendent pana la hilul hepatic; art hepatica proprie face parte din elem pediculului hepatic, cuprins in marginea dreapta a omentului
mic, nivel la care artera se afla pe fata ant a venei porte, la stg ductului coledoc. Furnizeaza colaterale pt: caile biliare si vena porta, si
inca un ram colateral imp=art gastrica dr sau pilorica, care coboara in grosimea omentului mic, impreuna cu vena respectiva, ajunge la
portiunea orizontala a curburii mici, unde se anastomozeaza cu ram post din art gastrica stg formand cercul arterial al curburii mici;
Ajunsa in hilul hepatic se bifurca in ramurile sale terminale: ramura dr ,ramura stg:
-ramura dreapta, incruciseaza de obicei fata post a ductului hepatic comun, ant de ram dr a venei porte, parcurge aria
∆hepato-cistico-hepatic(delimitat de fata viscerala hepatica, ductu cistic si ductul hepatic), nivel la care furnizeaza artera cistica.
Vascularizeaza lobul drept hepatic, si o parte din lobul patrat.
Artera cistica, este ram colateral fie din artera hepatica proprie, fie din ramul sau drept ; de la origine, trece post de ductul hepatic comun, ajunge in
aria ∆hepato-cistico-hepatic, se indreapta spre bazinetul lui Broca, si se termina bifurcandu-se in: ram sup si inf care merg pe fatele laterale ale veziculei
biliare si se distribuie peretilor ei;
-ramura stg, patrunde in hil, unde are raporturi cu ramura stg a venei porte si cu ductul hepatic stg; vascularizeaza lobul sth hepatic, si
o parte din lobul patrat si caudat.
Ramurile terminale ale art hep proprii urmeaza traiectul ramificatiilor venei porte si se termina in spatiile
perilobulare; ultimele ramificatiile ale sale pot fi grupate in 2 cat de plexuri arteriale:
- Plex general arterial, se gaseste la nivelul spatiilor portale, unde asig irigarea structurilor de la acest nivel, cu
exceptia ramurilor initiale ale cailor biliare;
- Plex perilobular, se compune dintro retea sit in jurul cailor biliare, capilare care joaca un rol imp in secretia,
absorbtia, concentratia bilei si in regenerarea parenchimului hep; ramificatiile acestui plex se unesc cu
ramificatiile venei porte, constituind “radacinile interne ale venei porte”;
Modul de terminare si de fct al ramificatiilor pediculului aferent hepatic este dublu, in fct de starile fiziologice:
- In timpul repausului digestiv, sangele ocoleste lobulii hepatici, trecand fie in venele perilobulare sau in
anastomozele dintre ultimele ramificatii ale venei porte si ale art hep; in final acest sange va ajunge, prin
jonctiunea portohepatica in pediculul eferent.
- Dupa absorbtia intestinala, sangele din ramificatiile venei porte si ale art hep patrunde in lobulul hep prin
capilare, care se continua cu capilarele sinusoide; se realizeaza astfel o zona lobulara periferica, bine irigata si
oxigenata, in comp. cu zona mijlocie si centrala, mai putin oxigenata;
Capilarele sinusoide intralobulare au o dispozitie radiara, de la periferie spre centrul
lobulului, de la vasele sangvine extralobulare spre vena centrolobulara.
Structura morfofct a acestor capilare este dif de cea a vaselor similare din restul
organismului. Capilarele sunt situate intre cordoanele hepatice, de care sunt separate prin sp
lui Diesse; au un calibru mare, traiect sinuos, si un perete format din celule endoteliale
separate intre ele prin spatii sau orificii, care usureaza comunicarea dintre sange, sp Diesse si
hepatocit.
Acest sp Diesse se intinde pe toata lungimea sinusoidului hepatic si este ocupat de numeroase expansiuni
citoplasmatice ale celulelor endoepiteliale, ale hepatocitelor si de plasma sangvina, precum si de
mucoproteine si lipoproteine. Expansiunile citoplasmatice de la acest nivel formeaza un fel de burete, care
mareste suprafata de schimb dintre sinusoide si hepatocite, explicindu-se astfel rapiditatea schimburilor dintre
celulele hepatice si plasma sangvina.
II Sistem vascular eferent
Amestecul de sange portal si arterial din sinusoidele hepatice este drenat de venele centrolobulare in
venele sublobulare(colectoare), care se unesc in vene din ce in ce mai mari, constituind:
Venele hepatice, care transporta sangele din capilarele sinusoide hepatice in VCI.
Aceste vene hepatice prezinta anumite particularitati, care le diferentiaza de ramificatiile venei porte: -
nu se anastomozeaza intre ele;
- nu au valvule;
- nu sunt invelite de tecile glisoniene;
- prezinta o tunica musculara cu sfinctere la varsarea lor in VCI;
- sunt plasate sup si post, au o directie sagitala, antero-post, fiind dispuse sub forma de evantai, cu
varful indreptat post spre VCI;
Se clasifica in 2 grupuri mari:
1. Grupul inferior, alc din 10-20 vene mici, care se deschid pe peretele ant al VCI; acestea colecteaza
sangele, in special de la lobul caudat;
2. Grupul superior, reprez de 2-3 vene mari: dreapta, mijlocie, stanga;
- Vena hepatica dreapta, dreneaza sangele partii post si lat a lobului drept hepatic;
- Vena mijlocie, primeste afluenti din portiunea mijlocie a ficatului;
- Vena hepatica stg, dreneaza lobul stg hepatic;
Limfaticele ficatului
• Limfatice superficiale, bine dezvoltate; se gasesc sub foita seroasa, de unde vasele limfatice
constituie mai multe grupuri:
- Un grup de vase limfatice superficiale trece prin ligamentul falciform, strabate diafragma, se
conecteaza cu nodulii limfatici toracici interni, de unde limfa ajunge in ductul toracic;
- Un grup traverseaza ligamentul coronar si diafragma si ajunge la nodulii supradiafragmatici,
din jurul venei cave inferioare;
- Un grup aflat pe fata viscerala a ficatului, se termina in nodulii limfatici, plasati de-a lungul
pediculului hepatic;
• Limfaticele profunde, pornesc din spatiile perisinusoidale ale lui Diesse si din spatiile
limfatice portale ale lui Moll. De aici, vasele limfatice inconjoara ramificatiile venei porte,
arterei hepatice si venelor hepatice, de unde limfa se indreapta spre 2 grupe:
- Un grup ascendent, care urmeaza ramificatiilr venelor hepatice;
- Un grup descendent, care dreneaza limfa pe ramificatiile triadei portale; de aici limfa este
drenata spre nodulii limfatici, aflati in pediculul hepatic, grupati in 2 lanturi:
- lantul vertical colecistocoledocian, sit in partea dreapta; alc din nodulul limfatic al colului
veziculei biliare, nodulul orificiului epiploic si nodulul duodenopancreatic sup;
- lantul vertical al arterei hepatice, sit cel mai adesea la stg arterei respective, alc din 1-2
noduli. Din nodulii limfatici mentionati, pornesc vase eferente catre nodulii retroduodeno-
pancreatici.
Inervatia ficatului
Filetele nervoase ale ficatului sunt vegetative:
- fibrele ortosimpatice provin din nodulii paravertebrali T7-T10, sub forma de
nervi splanhnici, ajung la nodulii semilunari ai plexului celiac;
- fibrele parasimpatice provin din nervii vagi-dr si stg;
Topografic fibrele nervoase ale ficatului se organizeaza in jurul celor 2 pediculi
hepatici:
1. La nivelul pediculului aferent: filetele
Segmentatia ficatului Pe fata viscerala, se
incepe cu cifra I, la
nivelul lobului caudat
si se merge, apoi,
invers acelor de ceas,
pana la segm VII,
deoarece VIII nu
apare pe fata
viscerala.