Sunteți pe pagina 1din 41

FICATUL

SITUATIE: in partea dreapta a etajului


supramezocolic, unde ocupa loja
hepatica, corespunzatoare epigastrului,
hipocondrului drept si hipocondrului
stang.

Loja hepatica: delimitare:


Sup: bolta diafragmatica
Inf: colonul transvers si mezoul sau
La dreapta: peretele toraco-abdominal
lat dr, dublat de m.diafragma
La stg: loja gastrica
Post: peretele abd post si organele de la
acest nivel( stomacul, esofagul
abdominal, duodenul supramezocolic)
• Scheletotopic, ficatul corespunde:
- ant ultimelor 7 coaste
-post T10,11,12

Pe peretele toracoabdominal anterior: ficatul se proiecteaza


sub forma unui semiovoid, obtinut astfel:
se traseaza o linie care pleaca de la coasta a10a dreapta( la
nivelul liniei axilare ant), urca oblic catre cartilajul 7 stg,
traverseaza oblic epigastru, si ajunge in dreptul sp.
intercostal 5 stg, pe linia medioclaviculara. De aici, linia isi
schimba directia, devine orizontala si usor ascendenta pana
la a4a artic. condrosternala dr, dupa care se inclina spre
dreapta si coboara tangential cu peretele lateral toracic.
Pe peretele toraco-abd posterior: ficatul se proiecteaza
sub forma unui patrulater, delimitat:
sup- linia concava care trece prin sp 9 intercostal drept,
intretaie coloana vertebrala si ajunge pe partea stg la 4-
5 cm de linia mediana; inf- linia concava dusa prin sp
11 i.c. dr. si care se opreste la 4-5 cm pe partea stg de
linia mediana. La stg-verticala care uneste extremitatea
stg a celor 2 linii concave, incrucisand coastele 9,10,11;
la dr- tangenta la p.toraco-abdominal lateral dr.

Pe peretele toraco-abd lateral: ficatul se proiecteaza sub


forma unui ovoid:
intre coasta 7 si 11 dreapta pe linia axilara mijlocie, si
intre coasta 4 si 10 pe linia medioclaviculara dr.
Mijloace de fixare ale ficatului:
• Vena cava inferioara
• Presa abdominala
• Plicile peritoneale formand o serie de ligamente:
1) Ligamentul coronar, alungit transversal, larg in partea
sa mijlocie, subtiindu-se spre extremitatile sale, unde
se continua cu ligamentele triunghiulare dr si stg.
Este delimitat de rasfrangerea foitelor peritoneale
(care acopera fata diafragmatica si viscerala a
ficatului, intre care se gasesc tractusuri conjunctive
scurte ce se intind de la fata inferioara a diafragmei la
fata diafragmatica a ficatului, constituind ligamentul
hepatofrenic).
2) Ligamentele triunghilare, drept si stg, ele reprezentand
extremitatile ligamentului coronar; cele 2 foite peritoneale, sup
si inf, fuzioneaza pt a forma ligamentele triunghiulare, dintre
care cel stg este cel mai bine evidentiat.
3) Ligamentul falciform, face legatura dintre fata diafragmatica a
ficatului, fata inf a diafragmei si peretele abdominal anterior.
Prezinta:
- o margine diafragmatica (antero-superioara): merge de la
ombilic, pe fata inferioara a diafragmei, pana pe foita
peritoneala sup a ligamentului coronar.
- o margine hepatica (postero-inferioara): care se intinde de la
incizura lig. rotund peste fata diafragmatica hepatica pana la
foita sup a lig. coronar hepatic cu care conflueaza.
- o margine libera: de la ombilic pana la incizura lig. rotund.
In viata intrauterina, marginea libera a lig falciform contine vena
ombilicala care, dupa nastere, se atrofiaza si se transforma in
lig rotund hepatic.
4) Ligamente hepatice accesorii: sunt alte mijloace de fixare
ale ficatului, printre care se numara: hepatocisticoduodenal,
hepatocisticocolic, hepatorenal ant si post.

CONFORMATIA EXTERIOARA SI RAPORTURI:


2fete, 3margini, 2extremitati
1. Fata diafragmatica sau superioara
Are o orientare antero-sup, concava, neteda, se intinde-in sens
sagital-de la marg inf pana la marg postero-inf, iar –in sens
frontal- de la extremitatea dr pana la cea stg.
Prin fata sa diafragmatica, ficatul se comporta ca un organ
toracic. Are raport intim cu diafragma, fata sa superioara
mulandu-se dupa forma si tonusul diafragmei, fiind
impartita de lig.falciform in 2lobi drept si stang.
D.p.d.v. al raporturilor, fata diafragmatica este impartita in:

• Partea ant: vine in raport cu peretele abdominal


anterior, in dreptul epigastrului, in spatiul triunghiular,
infracostal, nivel la care se delimiteaza triunghiul
hepatic, unde ficatul este accesibil palparii.
• Partea sup: corespunde lobului stang al ficatului, si
prezinta impresiunea cardiaca, det. de raportul sau cu
fata diafragmatica a cordului si pericardului, si numai
in extremitatea stg a ficatului are raport cu baza
plamanului stg.
• Partea dreapta: corespunde lobului dr. al ficatului, si
vine in raport – prin intermediul diafragmei- cu baza
plamanului drept si cu recesul costodiafragmatic drept.
• Partea post: este aplicata pe fata inf a diafragmei, si apare redusa ca suprafata,
patrulatera, alungita transversal, concava, delimitata de rasfrangerile foitelor
peritoneale; din aceasta cauza, partea post. este lipsita de peritoneu, motiv pt
care se mai numeste si aria nuda.
Partea post a fetei diafragmatice prezinta 2 santuri:
- Santul venei cave inferioare, larg, vertical, in raport cu fata ant a VCI; in partea
sup se afla trunchiurile venoase hepatice, care se indreapta oblic spre VCI.
- Fisura ligamentului venos a lui Arantius, mai ingusta, verticala, prelungeste
santul corespunzator de pe fata viscerala si adaposteste resturile fibrozate ale
canalului venos a lui Arantius.
La dreapta santului VCI, se afla fata post a lobului drept hepatic, unde
se gaseste si insertia larga a lig.coronar; in partea sa inferioara, se
gaseste impresiunea renala si suprarenala.
Intre santul VCI (la dreapta) si santul lig. venos (la stanga si sup) se afla
lobul caudat; iar la stanga santului lig.venos se gaseste fata post a
lobului hepatic stg, care se subtiaza treptat si prezinta insertia lig
triunghiular stg. In apropierea acestui sant se gaseste si impresiunea
esofagiana.
2. Fata viscerala sau inferioara, cuprinsa intre marginea
inferioara si cea post-inf a organului; priveste inferior, post, si
la stanga.
Prin fata sa viscerala, ficatul se comporta ca un organ abdominal , in
ceea ce prinveste raporturile, dar mai ales prin legaturile sale cu caile
biliare.
Santurile fetei viscerale sunt 3, dispuse in H:
- Fosa veziculei biliare ( sau santul longitudinal drept), in partea
posterioara, fosa este separata de santul VCI prin procesul caudat.
- Fisura ligamentului rotund ( santul longitudinal stg), ingusta si
profunda, adaposteste resturile fibrozate ale venei ombilicale, si se
continua in partea post cu fisura lig venos a lui Arantius.
- Poarta hepatica ( santul hilar sau transvers), uneste cele 2 santuri
longitudinale; contine elementele pediculului inferior hepatic: vena
porta, artera hepatica proprie, vase limfatice, nervi si caile biliare;
Santurile descrise delimiteaza pe fata viscerala 4lobi:
■ Lobul hepatic drept: la dr fosei veziculei biliare; suprafata sa este
modelata de viscerele cu care vine in contact realizandu-se
urmatoarele impresiuni:
Impresiunea colica, imp renala, imp suprarenala, imp duodenala;
■ Lobul patrat: intre fosa veziculei biliare (la dr), fisura lig rotund (la
stg) si poarta hepatica (post); prezinta :
Impresiunea duodenala, si o prominenta patrulatera prelungita in sens
sagital denumita eminenta porta anterioara. ????
■ Lobul caudat (sau eminenta porta posterioara): se afla post de poarta
hepatica; prezinta in partea sa ant, 2 ridicaturi: procesul papilar ( in
p stg a marginii post a santului transvers) si procesul caudat (in p dr
a marginii post a santului transvers), proces care se prelungeste catre
dreapta, spre lobul drept hepatic.
■ Lobul hepatic stg: situat la stg fisurii lig. rotund si a lig venos a lui
Arantius; prezinta: impr gastrica; mai exista o proeminenta denumita
tuberculul omental care proemina pe fata ant a omentului mic.
3) Marginea inf (sau antero-inf): situata la limita dintre
fata diafragmatica si cea viscerala; prezinta in
partea sa laterala dreapta incizura veziculei biliare,
iar in partea sa mediala stanga incizura
ligamentului rotund.

Incizura veziculei
biliare
4) Marginea post-inf: delimiteaza partea post a fetei diafragmatice de fata
viscerala; are o directie ascendenta de la dreapta la stg;
5) Marginea post-sup: se afla la limita dintre partea sup si dreapta a fetei
diafragmatice cu partea sa post; corespunde locului de reflexie a foitei
superioare a ligamentului coronar;
ANATOMIE MORFOFUNCTIONALA
In structura ficatului intra 3 componente: tunica seroasa,
capsula fibroasa si parenchimul hepatic;

I. Tunica seroasa, reprezentata de foita peritoneala viscerala,


care acopera ficatul in intregime, cu expectia ariei nude; ea
provine din mezogastru ventral, si este captusita la interior
de un strat de tesut conjunctiv subseros; peritoneul se
continua fara o linie de demarcatie cu foitele seroase care
formeaza ligamentele hepatice, superior- cu lig falciform,
inf- cu lig gastrohepatic(sau omentul mic), si posterior- cu
lig coronar si triunghiulare dr si stg.
II. Tunica fibroasa (capsula fibroasa a lui Laennec), este
un invelis conjunctiv, care acopera parenchimul hepatic
la exterior;
- La nivelul hilului hepatic, capsula fibroasa se ingroasa,
inconjoara elementele pediculului si sn capsula lui
Glisson.
- Deasupra el. pediculului, cap.Glisson constituie placa
hilara, de unde pornesc 3 prelungiri fibroase:
cistica(veziculara), ombilicala si arentiana.
De pe fata profunda a placii hilare si a prelungirilor sale,
pornesc pereti si travee conjunctive, in jurul venei
porte, a arterei hepatice si a canalelor biliare,
denumite teci glisoniene sau benzi portobiliare care, in
tesutul hepatic, delimiteaza lobulii hepatici;
The plate system is illustrated. A. The cystic plate between the
gallbladder and the liver. B. The hilar plate at the biliary
confluence at the base of segment IV. C. The umbilical plate
above the umbilical portion of the portal vein.
III. Parenchimul hepatic, alc din stroma si parenchim hepatic:
- stroma, constituita din tes conj hematopoetic,
reticulohistiocitar si capilare sinusoide;
- Parenchimul hepatic, cu fct princip de secretie a bilei, si in
metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor, a fierului,
in eliminare subst toxice din organism.
In componenta lobulului hepatic clasic intra 3 elemente:
biliare, vasculare, epiteliale;
A. CAILE BILIARE
Reprezinta conducte prin care bila este eliminata in duoden;
bila este produsa continuu de hepatocite, insa este
deversata in duoden numai in perioadele digestive; in rest
bila este depozitata in vezicula biliara, unde se
concentreaza prin absorbtie de apa si prin secretie de
mucus.
I. Cai biliare intrahepatice, iau nastere intre hepatocite (sub forma
de capilare biliare), care se unesc si formeaza canaliculele
intrahepatice perilobulare (cu pereti proprii), aflate in spatiile
perilobulare; aceste se unesc si formeaza canalele segmentare
din care iau nastere la nivelul hilului ductele hepatice dr si stg.
Prin confluenta lor ia nastere ductul hepatic comun.

II. Cai biliare extrahepatice se impart in cai biliare principale si


cai biliare accesorii
1. Cai biliare principale sunt reprez. de ductul hepatic comun ,
continuat de ductul coledoc, care se varsa in D2.
- Ductul hepatic comun rezulta din confluenta celor 2 ducte
hepatice dr si stg (unire numita si confluentul biliar sup);
originea sa se afla in hilul hepatic, de unde coboara in
pediculul hepatic, avand rap –post cu vena porta si –la stg cu
artera hepatica proprie.
- Ductul coledoc, se formeaza din confluenta ductului hepatic
comun cu ductul cistic (confluentul hepatic inferior);
topografic, ductul coledoc are 4 portiuni:
Portiunea supraduodenala
Portiunea retroduodenala, post de D1, are rap mai
indepartat cu vena porta, dar mai apropiat cu arcadele
arteriale duodenopancreatice si cu fascia lui Treitz dreapta.
Portiunea retropancreatica, situata pe fata post a capului
pancreasului, unde isi sapa un sant in parenchimul
pancreatic pt ca sa se deschida in D2.
Portiunea intraparietala, reprezinta segmentul care
strabate peretele D2, loc unde ductul coledoc se uneste cu
ductul pancreatic principal, dupa care patrunde intro
dilatatie-ampula hepatopancreatica a lui Vater.
2. Caile biliare accesorii, reprezentate de vezicula biliara si ductul cistic;
- Vezicula biliara (sau colecistul) este un rezervor al bilei, intre 2 perioade
digestive. Vezicula biliara este situata pe fata viscerala a ficatului, in
partea anterioara a santului longitudinal drept, la limita dintre lobul
drept si lobul patrat. Cand vezicula este plina, ea vine in contact cu
peretele abdominal anterior, in dreptul punctului cistic (gropita Gaup),
care corespunde incizurii cistice de pe marg. inf hepatica.

Morfologic, vezicula biliara prez 3 portiuni: fund, corp si col:


- Fundul vez.biliare, portiunea care depaseste marg inf hepatica,
invelit de peritoneu;
- Corpul, adera de fata viscerala a ficatului; peritoneul visceral
hepatic trece dedesuptul corpului si il fixeaza de prelungirea cistica a
placii hilare.
- Colul, este portiunea colecistului/vez.biliara, aflata intre infundibul
si inceputul canalului cistic;
- Ductul cistic, face leg dintre colecist si ductul coledoc;
IN STRUCTURA CAILOR BILIARE SE GASESC URM TUNICI
Tunica seroasa repr de foita peritoneala, care nu inveleste complet caile
biliare; numai fundul colecistului este acoperit complet de peritoneu; ductul
cistic si ductul hepatic sunt si ele invelite de peritoneu, care alc epiplonul
gastro-hepatic; ductul coledoc se afla retroperitoneal, post de duoden si
pancreas.
Tunica fibromusculara cu rol in contractiile cailor biliare; fibrele musculare
netede sunt asezate intrun strat longitudinal –la ext, si intrun strat circular-
la int; fibrele circulare se aglomereaza in anumite locuri, alc sfincterele
cailor biliare extrahepatice;
Tunica mucoasa imbraca aspecte dif dupa etajele cailor biliare:
- In interiorul vez.biliare, mucoasa prez la niv corpului, numeroase plici
permanente, intre care se delimiteaza depresiuni mici poligonale.
- Bazinetul lui Broca este delimitat la cele 2 extremitati ale sale de 2 valvule:
drepta(sup), semilunara, initiala si valvula stg(inf), semilinara, distala.
- In int ductului cistic, mucoasa prez o series de plici permanente numite
valvulele spirale ale lui Heister.
- In int ductului hepatic si coledoc, mocoasa este neteda si uniforma.
Sp inter-porto-coledocian
B. Vascularizatia ficatului
I.Sistem vascular aferent: sistem functional (vena porta) si un sistem nutritiv (artera hepatica)
II. Sistem vascular eferent
SISTEMUL FUNCTIONAL Repr.de vena porta principala si venele porte accesorii
1.Vena porta principala rezulta din unirea a 3tr. venoase aferente: vena mezenterica inf, splenica, mezenterica sup
a.Vena mezenterica inf aduna sange venos din jum stg a colonului transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si
rect.
b.Vena lienala sau splenica aduna sange venos de la splina, de la curbura mare gastrica, omentul mare, pancreas si
de la o parte din duoden.
c. Vena mezenterica sup, culege sange de la jejunileon, cec, apendice vermiform, portiunea ascendenta a colonului,
jum dreapta a colonului transvers, si de la stomac.
V.m.inf se uneste cu v.splenica si form tr.splenomezenteric, care se uneste cu v.m.sup si form v.porta.
Originea venei porte: pe fata posterioara a colului pancreasului, dupa care tr.venei porte merge ascendent, anterior
si la dreapta, posterior de D1, participand la formarea pediculului hepatic, si dupa un traiect de 7-11cm ajunge la
hilul ficatului.
In pediculul hepatic, v.porta se afla post ductului hepatocoledoc si arterei hepatice proprii, situata la stg acestuia.
Cele 3 elemente mentionate sunt cuprinse in marginea dreapta a omentului mic. La acest nivel, intre vena porta care
are un traiect ascendent si la dreapta si ductul hepatocoledoc cu un traiect descendent si la dreapta, se delimiteaza
spatiul interportocoledocian, in aria caruia se afla artera gastroduodenala.
Posterior venei porte, se gaseste VCI, de care este separata prin orificiul epiploic (hiatusul lui Winslow).
In trunchiul venei porte se varsa urmatoarele 3 vene mai mici: vena gastrica stg, vena gastrica dreapta sau pilorica
si venele cistice;
Colaterale: venele coledociene, pancreaticoduodenale, venele lig. rotund, si lig.lui Arantius
In hilul hepatic, vena porta se bifurca intro ramura dreapta, care se distribuie lobului drept si cateva ramuri care se
indreapta spre lobul patrat si intro ramura stg, destinata lobului stg hepatic, lobului patrat si caudat.
Ultimele ramificatii ale venei porte ajung in spatiile interlobulare ale lui Kiernan, de unde patrund in lobulii
hepatici si sfarsesc in capilarele sinusoide.
2. Venele porte accesorii reprezinta ansamblul venelor prin care circulatia venoasa a
ficatului comunica cu venele regiunilor vecine; ele intra in constitutia plicilor
peritoneale, care pornesc de la ficat spre peretele abdominal, diafragma, stomac si
vezicula biliara.
Se disting urm grupe de vene porte accesorii:
- Gr omentului mic, face leg dintre venele curburii mici cu hilul hepatic;

- Gr venelor veziculei biliare, patrund in ficat prin foseta cistica;

- Gr diafragmatic, subdivizat in gr lig coronar si gr lig falciform;

- Gr lig rotund, face leg cu venele paraombilicale;

- Gr vaselor nutritive ale venei porte, ale arterei hepatice si ale canalelor biliare;
1 Inferior vena cava

2 L. gastric v.

3 R. gastric v.

4 Splenic v.

5 L. gastroepiploic v.

6 R. gastroepiploic v.

7 Inferior mesenteric v.

8 L. colic vv.
9 Sigmoid vv.
10 Jejunal and ileal branches
11 Ileocolic v.
12 Right colic vv.
13 Middle colic v.
14 Superior mesenteric v.
15 Pancreaticoduodenal v.
16 Portal v.
17 L. hepatic v.
18 R. hepatic v.
Triunghiul hepato-cistico-hepatic
delimitat de fata viscerala hepatica,
ductul cistic, si ductul hepatic

ter-
gh iul in ro-
n
Triu to-gast eatic
a
hep o-pancr
d e n
duo
Sp inter-aortico-cav
Art. Gastro-
duodenala Artera hepatica comuna
SISTEMUL NUTRITIV
Reprezentat de arterele hepatice care provin din 2 surse:
1. Art gastrica stg
2. Art hepatica comuna, ram din tr celiac; de la origine prezinta un traiect orizontal, de la stg la dr pe o lung de 3cm, dupa care se
indreapta spre marginea inf a vestibulului bursei omentale, ridica peritoneul parietal posterior si alcatuieste coasa arterei hepatice.
La origine, se sprijina pe pilierul dr diafragmatic, situandu-se in spatiul inter-aortico-cav;
Ant de artera, se gaseste omentul mic;
La dreapta, se afla D1;
Sup, proemina lobul caudat hepatic;
Inf, marginea sup a pancreasului, cu care delimiteaza ∆hepato-gastro-duodeno-pancreatic, cu baza la dreapta, reprezentata de artera
gastroduodenala;
Ramuri colaterale ale arterei hepatice comune pentru: nodulii limfatici si omentul mic, pancreas, ramuri duodenale sup si se termina
bifurcandu-se in : artera gastroduodenala si artera hepatica proprie;
-art gastroduodenala: se desprinde din artera hepatica comuna, la nivelul unde aceasta se continua cu artera hepatica proprie, pe fata
ant a venei porte, la 1 cm deasupra pancreasului. Artera parcurge spatiul inter-porto-coledocian, pe un plan ant ductului coledoc, nivel
la care da un ram colateral- art pancreatico-duodenala dr si sup; trece apoi post de D1, unde face delimitarea segm sau fix de cel mobil.
La marginea inf a D1 artera se termina bifurcandu-se in art gastroepiploica dr si art pancreatico-duodenala sup(=dreapta inferioara).
-artera hepatica proprie: transporta sangele care serveste la nutritia ficatului; este continuarea arterei hepatice comune, avand un traiect
ascendent pana la hilul hepatic; art hepatica proprie face parte din elem pediculului hepatic, cuprins in marginea dreapta a omentului
mic, nivel la care artera se afla pe fata ant a venei porte, la stg ductului coledoc. Furnizeaza colaterale pt: caile biliare si vena porta, si
inca un ram colateral imp=art gastrica dr sau pilorica, care coboara in grosimea omentului mic, impreuna cu vena respectiva, ajunge la
portiunea orizontala a curburii mici, unde se anastomozeaza cu ram post din art gastrica stg formand cercul arterial al curburii mici;
Ajunsa in hilul hepatic se bifurca in ramurile sale terminale: ramura dr ,ramura stg:
-ramura dreapta, incruciseaza de obicei fata post a ductului hepatic comun, ant de ram dr a venei porte, parcurge aria
∆hepato-cistico-hepatic(delimitat de fata viscerala hepatica, ductu cistic si ductul hepatic), nivel la care furnizeaza artera cistica.
Vascularizeaza lobul drept hepatic, si o parte din lobul patrat.
Artera cistica, este ram colateral fie din artera hepatica proprie, fie din ramul sau drept ; de la origine, trece post de ductul hepatic comun, ajunge in
aria ∆hepato-cistico-hepatic, se indreapta spre bazinetul lui Broca, si se termina bifurcandu-se in: ram sup si inf care merg pe fatele laterale ale veziculei
biliare si se distribuie peretilor ei;
-ramura stg, patrunde in hil, unde are raporturi cu ramura stg a venei porte si cu ductul hepatic stg; vascularizeaza lobul sth hepatic, si
o parte din lobul patrat si caudat.
Ramurile terminale ale art hep proprii urmeaza traiectul ramificatiilor venei porte si se termina in spatiile
perilobulare; ultimele ramificatiile ale sale pot fi grupate in 2 cat de plexuri arteriale:
- Plex general arterial, se gaseste la nivelul spatiilor portale, unde asig irigarea structurilor de la acest nivel, cu
exceptia ramurilor initiale ale cailor biliare;
- Plex perilobular, se compune dintro retea sit in jurul cailor biliare, capilare care joaca un rol imp in secretia,
absorbtia, concentratia bilei si in regenerarea parenchimului hep; ramificatiile acestui plex se unesc cu
ramificatiile venei porte, constituind “radacinile interne ale venei porte”;
Modul de terminare si de fct al ramificatiilor pediculului aferent hepatic este dublu, in fct de starile fiziologice:
- In timpul repausului digestiv, sangele ocoleste lobulii hepatici, trecand fie in venele perilobulare sau in
anastomozele dintre ultimele ramificatii ale venei porte si ale art hep; in final acest sange va ajunge, prin
jonctiunea portohepatica in pediculul eferent.
- Dupa absorbtia intestinala, sangele din ramificatiile venei porte si ale art hep patrunde in lobulul hep prin
capilare, care se continua cu capilarele sinusoide; se realizeaza astfel o zona lobulara periferica, bine irigata si
oxigenata, in comp. cu zona mijlocie si centrala, mai putin oxigenata;
Capilarele sinusoide intralobulare au o dispozitie radiara, de la periferie spre centrul
lobulului, de la vasele sangvine extralobulare spre vena centrolobulara.
Structura morfofct a acestor capilare este dif de cea a vaselor similare din restul
organismului. Capilarele sunt situate intre cordoanele hepatice, de care sunt separate prin sp
lui Diesse; au un calibru mare, traiect sinuos, si un perete format din celule endoteliale
separate intre ele prin spatii sau orificii, care usureaza comunicarea dintre sange, sp Diesse si
hepatocit.
Acest sp Diesse se intinde pe toata lungimea sinusoidului hepatic si este ocupat de numeroase expansiuni
citoplasmatice ale celulelor endoepiteliale, ale hepatocitelor si de plasma sangvina, precum si de
mucoproteine si lipoproteine. Expansiunile citoplasmatice de la acest nivel formeaza un fel de burete, care
mareste suprafata de schimb dintre sinusoide si hepatocite, explicindu-se astfel rapiditatea schimburilor dintre
celulele hepatice si plasma sangvina.
II Sistem vascular eferent

Amestecul de sange portal si arterial din sinusoidele hepatice este drenat de venele centrolobulare in
venele sublobulare(colectoare), care se unesc in vene din ce in ce mai mari, constituind:
Venele hepatice, care transporta sangele din capilarele sinusoide hepatice in VCI.
Aceste vene hepatice prezinta anumite particularitati, care le diferentiaza de ramificatiile venei porte: -
nu se anastomozeaza intre ele;
- nu au valvule;
- nu sunt invelite de tecile glisoniene;
- prezinta o tunica musculara cu sfinctere la varsarea lor in VCI;
- sunt plasate sup si post, au o directie sagitala, antero-post, fiind dispuse sub forma de evantai, cu
varful indreptat post spre VCI;
Se clasifica in 2 grupuri mari:
1. Grupul inferior, alc din 10-20 vene mici, care se deschid pe peretele ant al VCI; acestea colecteaza
sangele, in special de la lobul caudat;
2. Grupul superior, reprez de 2-3 vene mari: dreapta, mijlocie, stanga;
- Vena hepatica dreapta, dreneaza sangele partii post si lat a lobului drept hepatic;
- Vena mijlocie, primeste afluenti din portiunea mijlocie a ficatului;
- Vena hepatica stg, dreneaza lobul stg hepatic;
Limfaticele ficatului
• Limfatice superficiale, bine dezvoltate; se gasesc sub foita seroasa, de unde vasele limfatice
constituie mai multe grupuri:
- Un grup de vase limfatice superficiale trece prin ligamentul falciform, strabate diafragma, se
conecteaza cu nodulii limfatici toracici interni, de unde limfa ajunge in ductul toracic;
- Un grup traverseaza ligamentul coronar si diafragma si ajunge la nodulii supradiafragmatici,
din jurul venei cave inferioare;
- Un grup aflat pe fata viscerala a ficatului, se termina in nodulii limfatici, plasati de-a lungul
pediculului hepatic;
• Limfaticele profunde, pornesc din spatiile perisinusoidale ale lui Diesse si din spatiile
limfatice portale ale lui Moll. De aici, vasele limfatice inconjoara ramificatiile venei porte,
arterei hepatice si venelor hepatice, de unde limfa se indreapta spre 2 grupe:
- Un grup ascendent, care urmeaza ramificatiilr venelor hepatice;
- Un grup descendent, care dreneaza limfa pe ramificatiile triadei portale; de aici limfa este
drenata spre nodulii limfatici, aflati in pediculul hepatic, grupati in 2 lanturi:
- lantul vertical colecistocoledocian, sit in partea dreapta; alc din nodulul limfatic al colului
veziculei biliare, nodulul orificiului epiploic si nodulul duodenopancreatic sup;
- lantul vertical al arterei hepatice, sit cel mai adesea la stg arterei respective, alc din 1-2
noduli. Din nodulii limfatici mentionati, pornesc vase eferente catre nodulii retroduodeno-
pancreatici.
Inervatia ficatului
Filetele nervoase ale ficatului sunt vegetative:
- fibrele ortosimpatice provin din nodulii paravertebrali T7-T10, sub forma de
nervi splanhnici, ajung la nodulii semilunari ai plexului celiac;
- fibrele parasimpatice provin din nervii vagi-dr si stg;
Topografic fibrele nervoase ale ficatului se organizeaza in jurul celor 2 pediculi
hepatici:
1. La nivelul pediculului aferent: filetele
Segmentatia ficatului Pe fata viscerala, se
incepe cu cifra I, la
nivelul lobului caudat
si se merge, apoi,
invers acelor de ceas,
pana la segm VII,
deoarece VIII nu
apare pe fata
viscerala.

Pe fata diafragmatica, numerotarea incepe


de la stg lig falciform, in partea post, cu
segm II, se continua orar, in jurul
marginilor hepatice, pana la segm VIII,
care este plasat la dreapta si post de lig
falciform; pe fata diafragmatica nu apare
segm I;