Proiect realizat de:

Codreanu Cristina
Popa Daniela
Neculae Andra
Toma Daniela
Rotaru Valentin
▪ Este segmentul trunchiului
situat sub diafragm si
deasupra stramtorii superioare
a bazinului.
▪ Adaposteste cavitatea
abdominala care este o cavitate
viscerala. Aceasta are forma
ovoida,cu axul mare orientat
vertical.
▪ Mare parte a cavitatii abdominale este ocupata
de cavitatea peritoneala, spartiu in care se afla
total sau partial organele abdominale.
▪ Peritoneul este o membrana seroasa de
origine mezodermica care este formata dintr-o
foita parietala dezvoltata din somatopleura care
captuseste peretele musculofascial abdominal si
dintr-o foita viscerala care imbraca organele
abdominale.
▪ Unele organe sunt acoperite de peritoneu pe
toata suprafata lor, fiind legate de unul din
peretii cavitatii prin cate un pedicul peritoneal,
acestea sunt organe intraperitoneale(stomac,
intestin subtire).
▪ Alte organe ce sunt aplicate pe peretele
posterior al abdomenului, sunt acoperite de
peritoneu numai pe o anumita fata si se numesc
organe retroperitoneale. Acestea se impart in
viscere primitiv retroperitoneale(rinichii,
ureterele, vasele mari) si viscere secundar
peritoneale(duodenul, pancreasul, colonul
ascendent si descendent)
▪ Este spatiul delimitat de peritoneul visceral si cel parietal. In stare
normala, cavitatea peritoneala este virtuala. Ea este un spatiu capilar
ce contine o pelicula de lichid seros ce se interpune intre foita
parietala si cea viscerala.
▪ In prezenta marilor colectii lichidiene,cavitatea peritoneala devine
una reala,iar lichidele patologice colectate in portiunea inferioara a
cavitatii, se deplaseaza antigravitational, in portiunea superioara a
acesteia.
▪ La barbat cavitatea peritoneala este complet inchisa.
▪ La femeie cavitatea peritoneala comunica cu exteriorul prin orificiul
abdominal al tubei uterine si canalele genitale.
TOPOGRAFIA
PERITONEULUI
▪ Deschizand abdomenul prin incizia peretelui
anterior, se recunoaste usor in partea superioara ficatul
si stomacul. Mai jos viscerele sunt acoperite de o
formatiunea peritoneala dispusa ca un sort inaintea
anselor intestinului subtire(omenul mare).
• Astfel intre peretele abdominal anteriot captusit
de peritoneul parietal si organele(ficat, stomac,
omen mare) se formeaza o cavitatea virtuala
numita SPATIU PREVISCERAL.
▪ Daca se ridica omenul mare, odata cu el se
deplaseaza si colonul transvers. Deplasarea colonului
transvers este limitata de mezocolonul transvers si de
peretele posterior al abdomenului.
▪ Colonul transvers si mezocolonul alcatuiesc o bariera
ce imparte cavitatea peritoneala intr-un etaj
supramezocolic si unul submezocolic.
Urmarind spatiul previsceral se observa ca libera desfasurare a
peritoneului parietal este intrerupta in portiunea superioara a
peretelui abdominal anterior de prezenta ligamentului rotund al
ficatului. Peritoneul parietal se reflecta pe acest cordon formand
ligamentul falciform al ficatului(se intinde de la ombilic la ficat).

Intre marginea laterala a muschiului drept abdominal, ligamentul

inghinal si plica ombilicala latela se delimiteaza trigonul inghinal.

Intre vezica urinara, medial, si ligamentul rotund se delimiteaza fosa

paravezicala (la femeie).

La barbat se delimiteaza intre vezica urinara si ductul

deferent.
 ▪ LIMITE: •in sus de fata inferioara a diafragmei
•in jos de mezocolonul transvers
•inainte,inapoi si pe laturi, de diafragma,
muschii si formatiunile osoase ce alcatuiesc
peretii abdomenului.
ETAJUL Etajul supramezocolic contine ficatul, stomacul si
splina, fiecare dintre aceste organe are loja
SUPRAMEZOCOLIC propie.
(TORACOABDOMINAL) La dreapta coloanei vertebrale se gaseste loja
hepatica ce contine ficatul si caile biliare.
La stanga coloanei, intre diafragma si mezocolonul
transvers, se gaseste stomacul si splina asezate in
loja propie.
▪ Recesurile subfrenice: sunt situate pe fata inferioara a
diafragmei si cee 3 organe supramezocolice(fata diafragmatica a
ficatului, fundul si peretele anterior al stomacului, fata
diafragmatica a splinei). Recesurile subfrenice sunt spatii
virtuale, intinse si inguste acestea se prelungesc, fara nici o
delimitare cu spatiul previsceral.
▪ Recesurile subfrenic drept este situat intre fata inferioara a
diafragmei si fata diafragmatica a lobului drept al ficatului, la
dreapta ligamentului falciform si inaintea ligamentului coronar.
▪ Recesul subfrenic stang sau fosa perigastrica anterioara este
mai intins decat cel drept. El raspunde spatiului situat la stanga
ligamentului falciform al ficatului. Este delimitat de fata inferioara
a diafragmei, de fata diafragmatica a lobului stang al ficatului,
fundul si peretele anterior al stomacului si fata diafragmatica a
splinei.
▪ Recesurile subhepatice sunt delimitate astefel: in sus de fata
viscerala a ficatului, in jos de duoden, colonul si mezocolonul
transvers, rinichiul drept si glanda suprarenanala dreapta.
Portiunea dreapta a recesurilor subhepatice este mai adanca si
se numeste reces hepatorenal. El este situat intre fata viscerala a
ficatului, rinichiului drept si glanda suprarenala dreapta.
 ▪ Etaju submezocolic contine intestinul subtire, cecul si
colonul. El este impartit in in 4 coridoare verticale,
limitate de colonul ascendent, descendent si radacina
mezenterului. Intre colonul ascendent si cel descendent
pe de o parte si peritoneul parietal pe de alta parte, se
gases santurile paracolice: unul drept si unul stang.
▪ Intre colonul ascendent, colonul descendent si radacina

ETAJUL
mezenterului se delimiteaza spatiile mezenterico-colive
drept si stang.

SUBMEZOCOLIC
▪ Etajul submezocolic are urmatoarele limite:
• inainte de omenul mare
• inapoi de peritoneul parietal al abdomenului
• in sus de colonul transvers si mezocolonul transvers
• in jos de colonul sigmoid si de mezocolonul acestuia
Aceasta delimitarea este incompleta asa ca etajul
submezocolic comunica cu cavitatea peritoneala pelviana.
 BURSA OMENTALA
▪ Bursa omentala este un mare diverticul al cavitatii peritoneale, ascund in spatele
stomacului, ea apartinand topografic de etajul supramezocolic. Ea este o cavitate
virtuala fiind inchisa din toate partile cu exceptia orificiului omental ce asigura
comunicarea bursei cu etajul supramezocolic.
▪ Orificiul omentalsau orificiul epiploic sau hiatul Winslow este situat intr-un plan sagital,
deschis spre dreapta si usor in jos. El este ingustat de lobul caudal al ficatului.
▪ LIMITELE ORIFICIULUI OMENTAL:

▪ 1. Inainte de marginea dreapta a omenului mic(formatiune peritoneala ce leaga stomacul

cu ficatul) si de elementele peduculului hepatic continute in dedublarea acestei margini.
▪ 2. Inapoi de vena cava inferioara care urca in directia ficatului si se angajeaza in santul
venei cave inferioare de pe fata viscerala a ficatului. Vena cava inferioara este aplicata la
acest nivel pe peretele posterior al abdomenului fiind acoperita de peritoneul parietal
posterior.
▪ 3. In sus de lobul caudal al ficatului.
▪ 4. In jos de portiunea superioara a duodenului.
▪ Bursa omentala are o portiune principala si trei prelungiri:
1. Inainte de peretele posterior al stomacului(acoperit de peritoneul visceral) si de ligamentul gastrocolic
acesta din urma reprezinta o formatiune ce leaga curbura mare a stomacului cu colonul transvers.

2. Inapoi de corpul pancreasului si de o parte a fetei inferioare a diafragmei, formatiuni ce sunt

captusite de peritoneul parietal posterior al bursei omentale. In sus de ligamentul gastrofrenic, care este
reflectare a peritoneului de pe peretele posterior al stomacului pe fata inferioara a diafragmei.

3. In jos de mezocolonul transvers si de linia de coalescenta a lamelor omenului mare.

4. La stanga portiunea principala a bursei omentale se prelungeste cu recesul splenic, iar la dreapta
comunica cu vestibulul sau.
 1. Vestibulul bursei omentale: este o prelungire
dreapta a bursei omentale. Este un coridor marginit
de 4 pereti si care prezinta 2 orificii de comunicare.
A) Orificiul omental: reprezinta orificiul drept al
vestibulului prin intermediul sau vestibulul comunica
cu cavitatea peritoneala mare.
PRELUNGIRILE B) Orificiul bursei omentale: este orificiul stang al
vestibulului, prin el vestibulul comunica cu portiunea
BURSEI principala a bursei omentale.
OMENTALE DUPA Peretii vestibulului bursei omentale sunt formati:
NASTERE SUNT: - inainte de omenul mic
- inapoi de peritoneul parietal ce acopera vena cava
inferioara, aorta abdominala, stalpul drept al
diafragmei si plexul celiac
- in sus de lobul caudat al ficatului
- in jos de mica curbura a stomcaului
▪ Compartimentul pelvian reprezinta portiunea cea mai
decliva a cavitatii peritoneale, ea fiind situata sub planul
stramtorii superioare a bazinului.
▪ La barbat, peritoneul parietal trece de pe fata anterioara
a rectului pe fata posterioara a vezicii urinare,
formand excavatia retrovezicala Douglas, iar de pe
vezica pe peretele abdominal anterior.
▪ La femeie, intre vezica si rect se interpun uterul si
anexele lui. Peritoneul trece in desfasurarea lui peste
aceste organe, formand lateral de uter, ligamentele largi
ale uterului. Ligamentele largi si uterul impart cavitatea
pelviana intr-o cavitate pre-uterina si alta retro-uterina.
▪ De pe fata anterioara a rectului peritoneul trece pe vagin,
tapetand peretele posterior al acestuia si apoi pe fata
intestinala a uterului, forand excavatia recto-uterina care
este limitata de o parte si de alta, de cate o plica
peritoneala, orientata sagital intre rect si uter, numita plica
recto-uterina.
▪ Peritoneul se continua pe fundul si pe fata vezicala a
uterului, iar de aici pe fata posterioara a vezicii urinare,
formand excavatia vezicouterina. De pe vezica se
continua, ca si la barbat, pe peretele anterior al
abdomenului.
OMENUL MIC (EPIPLOONUL MIC)
Se intinde pe de o parte intre fata viscerala a ficatului inserandu-se pe santul
transvers si partial pe portiunea retrohilara a santului sagital stang; pe de o parte se
insera pe diafragm, esofag, curbura mica a stoacului si portiunea superioara a
duodenului.
Omenului mic prezinta 2 portiuni:
• ligamentul hepatogastric ce cuprinde insertia freno-esofago-gastrica
• ligaentul hepatoduodenal care reprezinta insertia duodenala.
Omenul mic este format din doua foite:
1. 1. Foita anterioara vine de pe zona prehilara a fetei viscerale a ficatului si se
continua pe peretele anterior al stomacului
2. 2. Foita posterioara vine de pe zona retrohiliara a fetei viscerale a ficatului si se
continua pe peretele posterior al stomacului .
▪ Pornind de la ombili in sus pe peretele
abdominal, peritoneul parietal de continua cu
diafragma panala marginea posterioara a
ficatului, unde se reflecta pe fata
diafragmatica a ficatului, formand foita
anterioara a ligamentului coronar. De aici
devine peritoneul visceral acoperind ficatul
pe fata superioara, pe marginea anterioara si
pe fata inferioara pana la hilul hepatic.
▪ De la nivelul hilului: in partea dreapta
inveleste ficatul pe fata inferioara, ajungand
la marginea sa posterioara, unde formeaza
foita posterioara a ligamentului coronar,
devenind apoi peritoneu parietal posterior. In
partea stanga, de pe pediculul hepatic
pleaca doua foite- anterioara si posterioara-
care inconjoara pediculul si formeaza omenul
mic.
▪ La nivelul curburii mici a stomacului, cele 2
foite se despart si inconjoara stomacul pe
ambele fete- anterioara si posterioara- apoi
se unesc, din nou, pe curbura mare, de unde
se continua cu cele 2 foite ale omenului
mare.
▪ Acestea se alipescsi coboara inaintea
anselor intestinale subtiri, pana la marginea
libera a omenului mare, unde se recurbeaza in
fund de sac si devin foitele posterioare ale
aceluiasi omen. Revenind la fata inferioara a
ficatului de parte stanga, inapoia hilului,
peritoneul visceral ajunge la marginea
posterioara si se reflecta in jos, formand foita
posterioara a ligamentului coronar, devenind
apoi peritoneu parietal(acesta coboara pe
peretele posterior al abdomenului, acoperind
pancreasul, vasele mari, fata anterioara a
rinichilor, duodenul si se reflecta, din nou,
formand foita superioara a mezocolonului
transvers si se continua cu a 3 a foita a
omenului mare).
▪ Cea de-a 4 a foita,continuarea posterioara a
primei foite-anterioara- acopera
colonul transvers pe fata inferioara a mezoului
sau, devenind din nou peritoneu parietal.
▪ Foita inferioara a mezocolonului devine din
nou peritoneu parietal, pana la linia de
insertie a mezenterului. Acolo se reflecta din
nou, formand foita superioara a meenterului,
care inconjoara intestinul subtire si se
continua cu foita inferioara a aceluiasi
mezenter.
▪ Trece apoi in jos pe peretele
posterior,devenind din nou peritoneu parietal
ajungand in pelvis unde acopera fata
anterioara a rectului si apoi se comporta
deosebit:
1.La barbat trece de perect pe fata
posteriaora a vezicii urinare, formand fundul
de sac retro-vezical Douglas.
2. La femeie, de pe rect trece pe fata
posterioara a uterului formand tot un sac retro-
uterin cu acelasi nume. Inconjoara apoi uterul
si ligamentele trecand pe fata posterioara a
vezicii urinare, formand al doilea fund de sac
vezico-uterin. De pe vezica urca pe peretele
anterior al abdomenului, ajungand la ombilic.
 ▪ Peritoneul nu acopera ficatul in intregime,
portiunea posterioara a fetei diafragmatice
este in cea mai mare parte extraperitoneala.
Aici fata diafragmatica a ficatului intra in

PERITONEUL raport direct cu fata inferioara a diafragmei,

lipsita si ea la acest nivel de peritoneu.
Peritoneul ficatului se reflecta la periferia
FICATULUI acestei regiuni acestei regiuni pe diafragma,
realizand o serie de ligamente hepato-
diafragmatice ce delimiteaza recesurile
subfrenice.
▪ Ligamentul falciform este o formatiune peritoneala subt
ire, de forma triunghiulara, dispusa sagital. Este intins de
la ficat la peretele abdominal anterior si la
fata inferioara a diafragmei. Marginea superioara a ligame
ntului falcifom este convexa(se intinde intre ombilic si are
a nuda). Marginea inferioara este concava ea se insera pe
fata diafragmatica a ficatului determinand separarea intr-
un lob drept si altul stang a acestei fete.
Baza sau marginea libera se intinde de
la ombilic la fisura ligamentului rotund de pe
fata viscerala a ficatului. Ligamentul falciform
are doua foite:stanga sau inferioara si dreapta sau
superioara. Intre ele se gasesc ligamentul rotund,venele
paraombilicale, si venele ligamentului falciform.
▪ La nivelul marginii inferioare, cele doua foite se continua
cu peritoneul de pe fata diafragmatica a ficatului. La
nivelul varfului ligamentului falciform, cele doua foite se
continua cu foita superioara a ligamentului coronar. La
marginea superioara cele doua foite se continua cu
peritoneul parietal de pe diafragma si peretele
abdominal anterior. De-a lungul bazei se gaseste
ligamentul rotund al ficatului.
▪ Este un ligament scurt, orientat transversal si se
continua la extremitati cu cele 2 ligamente triunghiulare
ale ficatului. El este format dintr-o foita superioara si alta
inferioara, care marginesc portiunea extraperitoneala a
ficatului.
▪ Continuarea celor 2 foite ale ligamentului coronar se
face astfel:
▪ 1. foita superioara se reflecta pe diafragm devenind
peritoneu parietal.
▪ 2. foita inferioara se reflecta se reflecta pe peretele
posterior devenind la randul sau peritoneu parietal.
▪ Portiunea extraperitoneala a ficatului a ficatului,
neacoperita de peritoneu, este Area nuda sau Pars affixa.
▪ Ligamentul coronar fixeaza ficatul la diafragm.
Sunt doua lame triunghiulare ce continua
cele doua extremitati ale ligamentului
coronar fiind formate din doua foite una
superioara si alta inferioara, care
reprezinta continuarea celor doua foite a
ligamentului coronar.
Ligamentele mai prezinta o margine
posterioara aderenta de diafragm, o
margine anterioara aderenta de ficat, o
bazza sau o margine libera si un varf ce
raspunde ligamentului coronar.
▪ Stomacul este acoperit pe ambii pereti de peritoneu. Peritoneul peretelui anterior
apartine de cavitatea mare abdominala in timp ce peretele posterior intra in
alcatuirea bursei omentale. Peritoneul gastric se continua la nivelul curburilor cu
ligamentele care leaga stomaculde organele vecine.
▪ De-a lungul curburii mici, din alaturarea peritoneului de pe peretele anterior, cu
cel de pe peretele posterior al stomacului, rezulta omenul mic.
▪ La nivelul curburii mici se prind doua plice.
▪ Plica gastropancreatica ce are directie verticala. Este o plica falciforma,
determinata de traiectul arterei gastrice stangi, care trece de pe peretele posterior
alabdomenului pe curbura mica a stomacului.
▪ Plica hepatopancreatica are directie orizontala. Este deterinata de artera hepatica
comuna.
▪ Cele doua plice apartin peritoneului parietal al bursei omentale. Ele impreuna cu
mica curbura a stomacului delimiteaza orificiul bursei omentale, realizand in
acelasi timp limita dintre portiunea principala si vestibulul bursei omentale.
▪ De-a lungul curburii mari, din alipirea celor doua foite peritoneale ale stomacului
rezulta 3 ligamente.
▪ Ligamentul pleaca de pe portiunea
orizontala a curburii mari a stomacului si
se termina pe colonul transvers.
▪ Foita anterioara a ligamentului apartine
marii cavitatii peritoneale.
▪ Foita posterioara apartine peritoneului
bursei omentale.
▪ Intre cele doua foite se gasesc arterele
gastro-omentale dreapta si stanga.
▪ Este continuarea in spre stanga a
ligamentului gastrocolic.
▪ El se insera pe portiunea verticala
a curburii mari, care corespunde
fundului stomacului, se indreapta
la stanga si inapoi, avand o
directie aproape sagitala si se
termina pe fata astrica a splinei,
inaintea hilului.
▪ Ligamentul limiteaza
anterior recesul splenic al bursei
omentale.
▪ Intre cele doua foite trece artera
gastro-omentala stanga, care mai
spre dreapta se angajeaza intre
foitele ligamentului gastrocolic.
▪ In grosimea ligamentului se mai
gasesc arterele gastrice scurte,
ramuri ale arterei splenice.
▪ Leaga stomacul de diafragma.

▪ Foita anterioara urca de pe

peretele anterior al stomcaului pe
fata inferioara a diafragmei,
contribuind la delimitarea
recesului subfrenic stang.
▪ Foita posterioara trece de pe
peretele posterior al stomacului pe
fata inferioara a diafragmei. Astfel,
portiunea postero-superioara a
fundului stomacului si o portiune a
fetei posterioaare a esofagului nu
sunt acoperite de peritoneu.
Aceste portiuni intra in contact
direct cu fata inferioara a
diafragmei.
▪ Ligamentul gastrofrenic se continua
in jos si spre stanga cu ligamentul
gastrosplenic si ligamentul
splenorenal.
▪ Duodenul este fixat pe peretele
posterior al abdomenului fiind un
organ retroperitoneal.
▪ Peritoneul de pe fata anterioara
provine din marea cavitate, iar
peritoneul de pe fata posterioara
provine din bursa omentala acesta
reflectandu-se pe peretele posterior al
abdomenului inchinzand in jos si
dreapta bursa omentala.
▪ Mezocolonul transvers intretaie
portiunea descendenta a duodenului
astefel el imparte organul intr-un
segment supramezocolic si unul
submezocolic.
▪ Langa portiunea ascendenta a
duodenului, peritoneul formeaza o
serie de recesuri.
 ▪ Este cel mai constant , fiind prezent in
75% din cazuri.
▪ Este situat pe partea infero-laterala a
portiunii ascendente a duodenului.
RECESUL ▪ Este delimitat de plica duodenala
DUODENAL inferioara (plica duodenomezocolica),
INFERIOR intinsa de la fata anterioara a portiunii
ascendente a duodenului, la peritoneul
parietal prerenal stang. Plica este
avasculara.
▪ In reces se patrunde de sus in jos.
▪ Este situat pe partea supero-laterala a
portiunii ascendente a duodenului.
▪ Este limitat de o plica vasculara,
plica duodenala superioara( plica RECESUL
duodenojejunala), determinata de vena
mezenterica inferioara.
DUODENAL
▪ In reces se patrunde de jos in sus.
SUPERIOR
▪ Cele doua recesuri duodenale,superior si
inferior, se privesc prin deschiderile lor.
▪ Recesul paraduodenal este situat la stanga,
dar la oarecare distanta de portiunea
ascendenta a duodenului. Este determinat
de plica paraduodenala, ridicata de artera
colica staga, deci plica este vasculara.

▪ Recesul retroduodenal este situat inapoua

portiunii ascendente a duodenului, se
formeaza prin coalescenta incompleta a
mezoului dorsal duodenal.
PERITONEUL JEJUN-ILEONULUI
▪ Mezenterul este o mare plica peritoneala, care leaga jejun-ileonul de peretele abdominal
posterior, conferindu-I in acleasi timp un anumit grad de mobilitate.
▪ Marginea posterioara, parietala sau radacina mezenterului, este fixata pe peretele posterior al
abdomenului de-a lungul unei linii oblice se sus in jos. Linia de insertie se intinde de la unghiul
duodenojejunal, situat la stanga vertebrei L2, la unghiul ileocecal situat in fosa iliaca dreapta .
▪ Marginea anterioara urmeaza traiectul si inflexiunile jejun-ileonului pe toata lungimea acestuia(4-
6 m).
▪ Fata dreapta sau superioara este formata de foita dreapta a mezenterului. Ea delimiteaza cu
colonul ascendent, spaiul mezenterico-colic drept al etajului submezocolic.
▪ Fata stanga sau inferioara, este formata din foita stanga a mezenterului. Ea delimiteaza cu colonul
descendent spatiul mezenterico-colic stang.
▪ Intre cele doua foite ale mezenterului se gasesc: artera si vena mezenterica superioara cu
ramurile lor, numeroase vase si noduri limfatice etc.
 ▪ In majoritatea cazurilor cecul este complet invelit
de peritoneu, insa exista cazuri in care peritoneul
formeaza un mezou.
▪ Fata posterioara a cecului este aplicata pe peretele
abdominal posterior, astfel incat peritoneul

PERITONEUL
acopera 3 fete din cele 4 ale organului.
▪ De pe cec peritoneul trece si pe apendicele
vernicular, pe care il inveleste in totalitate astefel

CECULUI SI intre cec si pendice se formeaza un mezoapendice.

▪ Mezo-apendicele are forma triunghiulara: o

APENDICELUI
margine adera la cec si apendice, alta la portiunea
terminala a ileonului, iar a treia est libera si contine
in grosimea ei artera apendiculara.

VERMICULAR ▪ La femeie, mezoapendicele este legat cu

ligamentul larg al uterului, printr-o plica
peritoneala , numita ligamentul suspensor al
ovarului drept.
▪ Trecand de pe ileon pe cec, peritoneul formeaza
plice, care delimiteaza recesurile ileocecale.
▪ 1. Recesul ileocecal superior este
delimitat posterior de segmentul
terminal al ileonului, iar anterior
de plica cecala vasculara. Ea este
determinata de artera cecala
anterioara. Acest reces are
deschiderea orientata medial.
▪ 2. Recesul ileocecal inferior este
situat sub precedentul fiind
cuprins intre mezoapendice,
situat posterior si plica ilocecala
situata pe un plan anterior.
Aceasta porneste de la ileon, se
indreapta in jos si lateral ca sa se
termine pe cec si pe baza
apendicelui vermicular.
Deschiderea recesului este
mediala.
▪ 3. Recesul retrocecal estesituat
inapoia cecului si este limitat de
plicile cecale. Este subimpartit
uneori in doua spatii secundare
de o plica intermediara. Plicile
cecale sunt consecinta variatiilor
de coalescenta. Deschiderea
recesului este in jos.
 ▪ In perioada embrionara colonul ascendent si
cel descendent sunt prevazute cu cate un
mezou dorsal.
▪ Aceste mezouri, aplicandu-se pe peritoneul
PERITONEUL COLONULUI parietal posterior, formeaza cate o fascie de
ASCEDENT SI DESCENDENT coalescenta retrocolica Toldt, atat la dreapta
cat si la stanga.
▪ Ca urmare, colonul ascendent si cel
descendent devin secundar
retroperitoneale.
▪ Colonul transvers are mezou definitiv: mezocolunul
tranvers. Acesta are o directie transversala si divide
cavitatea peritoneala in cele doua etaje supra si
submezocolic.
▪ Marginea parietala este fixata la peretele abdominal
posterior, de-a lungul unei linii oblice de jos in sus si
de la dreapta spre stanga. Ea porneste de la polul
inferior al rinichiului drept, intretaie portiunea
descendenta a duodenului si capul pancreasului,
urmeaza marginea anterioara a corpului
pancreasului si ajunge pe fata anterioara a richiului
stang.
▪ Marginea colica se prinde se colonul transvers.Este
mai lunga decat marginea parietala, descriind
impreuna cu colonul transvers un arc de cerc cu
concavitatea in sus si la dreapta.
▪ Fata postero-inferioara priveste in etajul
submezocolic si este in raport cu ansele jejuniale.
Foita inferioara care formeaza aceasta fataapartine
marii cavitati peritoneala.
▪ Intre cele doua foite se gasesc, artera colica medie si
artera colica stanga.
▪ De el se fixeaza: ligamentul gastrocolic, omenul mare
si ligamentul frenococolic.
▪ Este o plica peritoneala desprinsa
de pe flexura colica stanga, de aici
ajunge la diafragm, pe care se
fixeaza in dreptul coastelor 10 si 11.
▪ Ligamentul are:

- o margine anterioara rectilinie

- o margina postero-laterala convexa
fixata pe diafragm.
- o fata inferioara orientata spre
santul paracolic stang
- o fata superioara pe care se sprijina
fata colica a splinei. Pentru acest motiv
ligamentul frenoocolic mai este numit
SUSTENTACULUM LIENIS.
 ▪ Colonul sigmoid prezinta un mezou,
mezocolonul sigmoid.
▪ Mezoul prezinta o fata superioara si alta
inferioara.
▪ Marginea posterioara, parietala, are o linie de
insertie complexa: pornind de la marginea
mediala a muschiului iliopsoas din stanga si
ajunge la promontoriu sau chiar pana la
PERITONEUL bifurcatia aortei abdominale de unde devinde
descendenta si coboara pana la vertebra S3.
COLONULUI Intre portiunea ascendenta si cea descendenta
SIGMOID ale acestei margini se formeaza un unghi ascutit
in sus. La nicelul acestui unghi,
mezocolonul sigmoid delimiteaza RECESUL
INTERSIGMOIDIAN.
▪ Marginea anterioara se fixeaza pe colonul
sigmoidian.
▪ Intre cele doua foite ale mezocolonului
sigmoidian se gasesc vasele sigmoidiene si
vasele rectale superioare.
▪ Splina este legata de organele vecine
prin doua ligamente: gastrosplenic
si splenicorenal.
▪ Ligamentul splenicorenal este format din
doua foite:
- foita anterioara apartine bursei
omentale, ea vine de pe peretele posterior
al bursei, ajunge la hilul splinei si aici se
reflecta spre dreapta, continuandu-se cu
foita posterioara a ligamentului
gastrosplenic.
- foita posterioara a ligamentului
splenicorenal vine de pe fata anterioara a
rinichiului stang, ajunge si ea la hilul
splinei, iar de aici se continua pe fata
renala a splinei.
▪ Splina este un organ intraperitoneal. Foita
anterioara a ligamentului gastrosplenic
se reflecta pe fata gastrica, acopera apoi
fata diafragmatica si in final fata renala a
splinei, de aici se continua cu foita
posterioara a ligamentului splenicorenal.
ARTERELE: arterele peritoneului parietal provin din vasele peretilor abdomenului si ai pelvisului,
iar cele ale peritoneului visceral provin din vasele splahnice. Din ramificatiile arterelor se
formeaza retele arteriale subseroase, care se continua cu retelele capilare ale seroasei
peritoneale.

VENELE: insotesc arterele. Venele peritoneului parieta sunt tributare venelor cava inferioara si
cava superioara, iar cele ale peritoneului visceral sunt tributare venei cava inferioara, dar in primul
rand cenerei porte.

LIMFATICELE: sunt foarte numeroase, limfa fiind drenata spre plexurile subseroase.
 ▪ Inervatia peritoneului parietal este de natura
somatica, fiind asigurata de ultimele 6 perechi
intercostali, de nervii subcostali si de ramuri ale
plexului lombar. Peritoneul parietal diafragmatic
mai este inervat si de nervii frenici. Fibrele
nervoase sunt somato-senzitice, ele ii confera o
mare sensibilitate dureroasa.

INERVATIA ▪ Inervatia peritoneului visceral este de natura

PERITONEULUI vegetativa. Ea este asigurata in primul rand de
fibrele simpatice ale nervilor splahnici si in
parte de fibrele parasimpatice vagale si sacrate.
Fibrele sunt viscero-senzitice si
vasomotorii.
▪ Nervii formeaza atat la nivelul peritoneului
parietal cat si cel visceral, plexuri subseroase si
plexuri seroase.