1.

Muschii migrati ai spatelui – definitie, situatie, raporturi,

inervatie.Implicatii clinice ( recunoastererea paraliziilor).
Muschi spateleui se impart in 2 categorii:
 M. Autohtoni- provin din mezodermul dorsal si sunt inervati de ramurile dorsale ale n spinali.
Acestia au actiune in special asupra coloanei vertebrale fiind numiti si muschi erectori spinali.
 M. Migrati- provin din mezodermul ventral si sunt inervati de catre ramurile ventrale ale n
spinali. Acestia chiar daca se gasesc la nivelul spatelui au actiune predominanta la nivelul
centurii scapulare si asupra membrului superior.
M migrati ai spatelui sunt : trapezul, latissimus dorsi, levator scapulae, romboid mic, romboid mare,
m dintat postero-superior si m dintat postero-inferior
M trapez.
Origine: protuberanta occipitala externa, linia nucala superioara, procesele spinoase C1-T12
Insertie: marginea superioara a spinei scapulei, marginea posterioara a claviculei in 1/3 laterala si pe
acromion
Inervatie: ram din plexul cervical C3-C4 si de n accesor(11)
Actiune:fibrele desc ridica umarul, fibrele ascendente coboara umarul, fibrele orizontale trag umarul
inapoi, fibrele ascendente ajuta la catarat, cand au contractie bilaterala se realizeaza extensia
capului, si cand au punct fix pe insertie rotesc capul in partea opusa
Raporturi: e asezat superficial, fiind acoperit de piele si acoperind ceilalti muschi migrati, in
apropierea oriinii sale occipitale este perforat de nervul occipital mare si occipital tertius, precum si
de artera occipitala, Marginea sa anterioara impreuna cu muschiul sternocleidomastoidian
delimiteaza trigonul cervical.
M. latissimus dorsi
Origine:procesele spinoase T7-l5, pe buza externa a crestei iliace, pe creasta sacrala medie, pe
ultimele 3-4 coaste
Insertie:pe santul intertubercular al humerusului
Inervatie: n toracodorsal
Actiune:cand ia punct fix pe insertie ajuta la tuse si sa catarat, extensia bratului si adductia lui si
rotatie mediala
Raporturi: e acoperit de trapez in partea superioara si de piele in partea inferioar. Marginea laterla
delimiteaza trigonul lombar care poate lipsi atunci cand m latissimus e foarte dezvoltat
M. levator scapulae:
Origine:procesele transverse C1-C4
Insertie: unghiul superior al scapulei
Inervatie: n dorsal al scapulei
Actiune : ridica unghiul sup al scapulei si face flexia capului
M.romboid mic:
Origine:procesele spinoasa C6-T1
Insertie: marginea mediala a scapulei
M. romboid mare:
Origine : procesele spinoase T2-T5
Insertie: marginea mediala a scapulei
Inervatie: n dorsal al scapulei
Actiune: apropie scapula de coloana vertebrala
M. dintat postero-superior
Origine:procesele spinoase C6-T2
Insertie: coastele 2-5
Inervatie: primii 5 nervi intercostali
Actiune: m inspirator
M. dintat postero-inferior
Origine: procesele spinoase T10-L2
Insertie:ultimele 3-4 coaste
Inervatie: ultimii 4 nervi intercostali
Actiune: m expirator
2. Regiunea nucala. Topografie si raporturi
Limite:
-superior: protuberanta occipitala externa si linia nucala superioara
-inferior: linia orizontala care trece prin procesul spinos al lui C7 si acromion
-lateral : marginea laterala a m trapez

Stratigrafie:
1. Pielea care in partea superioara prezinta numerosi foliculi pilosi care adera prin septuri
conjuctive de fascia nucala, ceea ce face f dificila disectia in aceasta zona
2. Tesut adipos care contine ramurile dorsale ale n spinali si portiunea superficiala a a occipitale
3. Fascia nucala
4. Stratul muscular superficial reprezentat de m trapez
5. Stratul muscular mijlociu reprezentat de levator scapulae, romboid mic, splenius al capului si
al gatului. Intre cei 2 m splenius ai capului se descrie trigonul splenic care contine artera
occipitala si ram dorsale ale n spinali C2 si C3.podeaua trigonului este reprezentata de m
semispinal al capului
6. Stratul muscular profund reprezentat de m iliocostali cervicali, longissimus al capului si
semispinal al capului
7. Planul muschilor suboccipitali reprezentat de : m mic drept post al capului, m mare drept
post al capului, inferior de cel anterior, m oblic inf al capului, m oblic sup al capului, m
interspinosi si m intertranversali. Intre m mare drept post si oblic inf si oblic sup al capului si
delimiteaza trigonul suboccipital in care se gasesc a vertebrala si n suboccipital ce reprezinta
ram dorsala din C1.
8. Planul osteoligamentar format din osul occipital, vertebrele cervicale si articulatiile si
ligamentele dintre ele.
Implicatii clinice: punctia sub occipitala si anestezia muschului occipital mare.
3. Spatiul intercostal. Implicatii clinice. Punctia toracica si
anestezia nervului intercostal

Muschii intercostali si MVN-ul intercostal.

Muschii itercostali sunt asezati in spatiile intercostale fiind grupati in 3 straturi care dinspre
superficial spre profund sunt: muschii intercostali externi, muschii intercostali interni si muschii
intercostali intimi.
M intercostal externi
Origine: marginea inferioara a coastei superioare
Insertie: marginea superioara a coastei inferioare
Actiune: muschi inspirator.
Muschiul intercostal se intinde intre tuberculul coastei si cartilajul costal de unde se continua cu
membrana intercostala externa.
M intercostal interni
Origine+insertie: invers decat cel extern.
Actiune: muschi expirator.
Muschiul intercostal intern se intinde de la unghiul coastei la stern. Posterior de unghiul coastei
muschiul se continua cu membrana intercostala interna.
Muschii intercostali intimi
Origine: fata mediala a coastei
Insertie:fata mediala a coastei supriacente
Actiune: muschi expiratori
Inervatie:Nervi inercostali
Muschii ridicatori ai coastelor
Origine: vertebrele C7-T11
Insertie: pentru muschii ridicatori scurte pe prima coasta de dedesubt si pentru muschii ridicatori
lungi la a2a-a3a, coasta de dedesubt, fetele externe
Actiune: muschi inspirator.
Inervatie: Nervi intercostali
M subcostali :
Origine: fata mediala a coastei
Insertie: coastra supraiacenta a2a-a3a.
Actiune: m expirator.
Intre muschii intercostali interni si intimi si in santul subcostal se pe maginea inferiara a
coastei, se gaseste manunchiul vasculo-nervos intercostal. Acesta este format de sus in jos din:
 Vena intercostala posterioara
 Artera intercostala posterioara
 Nervul intercostal
MVN-UL INTERCOSTAL :
- Artera intercostala este anterioara si posterioara:
o Anterioara sunt 2: superioara si inferioara, primele 6 sunt din a toracica interna si
celelalte sunt din a subclavie. Ultimele sunt rr din a musculofrenica.
o Posterioara: la primele 2 sunt din a intercostala suprema,ramura din trunchiul
costocervical desprins din subclavie. A intercostale post 3-11 sunt din aorta toracica.
A subcostala: fiecare intercostala posterioara da ramuri colaterale cu care se
anastomozeaza cu intercostala anterioara inferioara si o intercostala posterioara
propriu-zisa care se anastomozeaza cu a intercostala anterioara superioara.
- Venele posterioara omonime arterelor: se varsa pe stanga in hemiazygos si hemiazygos
accesorie si pe dreapta in vena azygos. Prima vena intercostala posterioara se mai numeste
intercostala suprema si se varsa in vena brahiocefalica. Vena intercostala posterioara 2 si 3
formeaza vena intercostala superioara ce se varsa in vena brahiocefalica sau vena azygos.
- Nn intercostali sunt rr anterioara din nervii spinali toracali. Initial se gasesc la mijlocul
spatiului intercostal apoi se aseaza in santul coastei in ordinea de sus in jos: vena, artera,
nerv.
Infiltratiile se fac tangenta la coasta de deasupra. Punctiile se fac tangent la coasta de dedesubt.

4. Muschii pectoral mare, pectoral mic si dintat anterior.

M pectoralul mare
Origine: partea claviculara: marginea anterioara a claviculei, partea sternocostala: pe fata anterioara
a sternului in primele 6 cartilaje costale, partea abdominala: teaca muschiului drept abdominal.
Insertie:creasta tuberculului mare al humerusului
Actiune: coborarea si proiectarea anterioara a umarului, flexia bratului,adductia lui, rotatia mediala,
muschi inspirator auxiliar
Inervatie: n pectoral medial
E un muschi superficial, acoperit de piele si tesut conjunctiv subcutanat, de nervii supraclaviculari si
de glanda mamara. Acopera muschiul pectoral mic, dintat anterior si subclavicular. Impreuna cu
muschiul pectoral mic participa la delimitarea peretelui anterior al axilei. Marginea lui superioara
delimiteaza impreuna cu pectoralul santul deltopectoral in care se gasesc lramura deltoidiana din
acromiotoracice si vena cefalica.

M pectoralul mic:
Origine:fetele anterolat ale coastele 3-5
Insertie: procesul coracoid
Actiune: proiectarea anterioara a umarului, m inspirator auxiliar
Inervatie: n perctoral lateral
Acopera muschiul dintat anterior, coastele, plexul brahial, coastele si spatiile intercostale respective
M dintat anterior:
Origine: fetele laterale si marginile superioare ale primelor 10 coaste
Insertie:marginea mediala a scapului
Actiune: prin fibrele inferioare produce bascularea scapulei, prin fibrele inferioare ridica coastele,
prin fibrele superioare coboare coastele si participa la proiectarea anterioara a scapulei.
Inervatie: n toracic lung
In partea posterioara e acperit de muschiul subscapular iar in partea anterioara de muschii pectoral
mic si pectoral mare.

5.Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare. Structura

glandei mamare. Mijloace de sustinere ale glandei. Implicatii clinice

Delimitare:
-superior coastele 2/3
-inferior coastele 5/7
-medial linia sternala/parasternala care se gaseste la marginea lat a sternului
-lat linia axilara anterioara
Stratigrafie dinspre superficial spre profund:
1. Pielea care prezinta 2 parti: una periferica cu caracteristici asemanatoare regiunilor
invecinate si o parte centrala care prezinta o proeminenta de 10-12 mm numita papila
mamara care prezinta pe suprafata acesteia 20-30 de orificii numite pori galactofori. In jurul
papilei mamare se gaseste o zona mai pigmentata care se numeste areola mamara. Pe
suprafata acesteia se gasesc glande sebacee hipertrofiate(tuberculi Montgomeri) si glande
sudoripare hipertrofiate (tuberculii Morgagni). In sarcina in jurul areolei mai apare o a2a
zona mai putin pigmentata numita areola mamara secundara. Sub dermul piellii si al areolei
se gasesc fibre circulare longitudinale(fibre netede) care formeaza muschiul mamilar cu rol in
erectia papilei. Exista cazuri in care papila sa lipseasca patologie numite atenie si cazuri in
care sunt mai multe numita politenia.
2. Tesut celular subcutanat (t. Adipos) inconjoara glanda mamara si se imparte in t. Adipos
premamar si unul retromamar. T. Da consisenta si forma glandei mamare. In t. Adipos
premamar se gasesc ram arteriale, venoase si nervii glandei mamare. T. Adipos preamar este
compartimentat in lobuli adiposi de catre ligamentele lui cooper. Reteaua venoasa
superficiala de la nivelul t adipos premamar poarta numele de reteaua lui halle.
3. Fascia glandei mamare inveleste glanda mamara si prezinta o foita premamara si una
retormamara. Foita premamara prezinta numeroase orificii pentru ram sanguine si limfatice
de aceea aceasta nu reprezinta o bariera pt raspandirea cancerului mamar. De pe suprafata
superficiala a glandei mamare ligamentele lui cooper strabat glanda mamara pe care o
compartimenteaza in lobi si lobului, strabat t adipos premamar si se prinde pe dermul pielii
regiunii mamare.
4. Glanda mamara este o glanda tubuloacinoasa alcatuita din 20-30 de lobi care la randul lor
sunt alcatuiti din lobuli care sunt alcatuiti din acini. Fiecare lob isi dreneaza produsul de
 secretie intr-un canal galactofor,duct lactifer care se deschide la exterior cu porii galactofori.
Inainte de deschiderea canalelor galactofore se gaseste o dilatatie numita sunus lactifer. La
nivelul acestuia se acumuleaza laptele dintre 2 supturi. In afara t glandular gl mamara mai
contine si o stroma conjunctiva cu o parte extralobulara care nu este dependenta de h si o
parte intralobulara care este dependenta de h.
5. Fascia retromamara care impreuna cu fascia premamara formeaza la periferia gl mamare lig
suspensor al gl mamare care se prinde de clavicula.
6. T adipos retromamar care nu este impartit in lobuli adiposi.
7. M pectori cu fasciile acestora.

Vascularizatia facuta din ramuri ale a axilare, a subclavie si a intercostale. Din a intercostala vin
ramurile mamare din a sublcavie vine ram mamara int din toracica int si din axilara vin ram mamara
lat din toracica lat ram pectorale din toraco acromiala si ram superficiala din toracica suprema. Vene
sunt omonime cu arterele si se varsa in vena subclavie vena axilara si venele intercostale.

Inervatia glandei mamare n intercostali si ramuri din plexul cervical si plexul brahial.

6.Ganglionii limfatici axilari. Drenajul limfatic al glandei mamare.

Notiunea de ganglion santinela. Implicatii clinice
Ganglionii axilari sunt in numar de 5 grupuri:
 grupul lat sau brahial – se afla medial de vena axilara – dreneaza limfa de la nivelul
membrului superior
 grupul posterior sau subscapular- se afla posterior, pe peretele regiunii axilare; acesta
dreneaza limfa de la nivelul regiunii posterioare cervicale, ceafa si umar
 grupul pectoral- este situat pe peretele medial al axilei, dreneaza limfa de la nivelul regiunii
anterolaterale a toracelui
 grupul central- se afla in centrul regiunii axilare si primeste limfa de la grupurile limfatice
precedente
 grupul apical – se afla la varful regiunii axilare si dreneaza mai departe limfa catre trunchiul
limfatic subclaicular si de aici daca se afla pe partea stanga catre canalul toracic iar daca se
afla pe parta dreapta catre ductul limfatic drept

Limfaticele glandei mamare se grupeaza intr-o regiune superficiala si intr-una profunda:

 Cele superficiale formeaza plexul papilar si plexul subdermal. Plexul papilar prezinta o
portiune centrala numit plex areolar si o componenta periferica numit plex cutanat
superficial. Plexul subdermal prezinta la fel o portiune centrala plexul subareolar si o
componenta superficiala plexul circumareolar. Aceste limfatice superficiale dreneaza limfa la
grupul pectoral apartinand ggl axilei, ggl sternali, subclaviculari, axilari opusi ceea ce il obliga
pe chirurg sa-i verifice si pe acestia in caz de cancer mamar.
 Limfaticele profunde incep prin capilarele inchise in degete manusa sapate in spatiile
interlobulare. Pentru limfaticele profunde exista mai multe cai de drenaj: 2 principale si mai
multe secundare.
Cele 2 cai principale de drenaj sunt calea principala axilara si calea principala toracica interna.
Calea axilara dreneaza limfa de la toate cadranele glandei mamare. Limfa de la glanda
mamara ajunge la ggl axilari ocolind maginea inf a pectoralului mare si au ca statii
intermediare gll subpectoral Sorgius si interpectoral Rotter.
 Calea toracica interna in care dreneaza in principal cadranul central si cadranele interne.
Caile secundare sunt:
-calea presternala unde limfa ajunge la ggl axilari opusi
-calea retrosternala cand limfa ajunge la ggl toracici interni opusi
-calea supraclaviculara cand limfa din cadranul SI poate ajunge in ggl supraclaviculari
-calea transpectorala cand limfa poate ajunge la ggl pectorali
-calea accesorie Gerotta cand limfa poate ajunge la ggl diafragmatici si ggl cardiei.
Ggl santinela este ggl cel mai apropiat de suprafata afectata de cancerul de san in cazul de fata. Si ne
indica pana unde trebuie sa intervenim in inlaturarea ggl afectati.

7.Muschii umarului – situatie, raporturi, inervatie; notiuni de

topografie.Santul delto-pectoral. Implicatii clinice.
Muschii umarului sunt deltoidul, rotund mic, rotund mare, supraspinos, infraspinos, subscapular.
M deltoid:
Origine: ½ lat a marginii ant a claviculei si marginea laterala a acromionului si marginea inferioara a
spinei scapulei
Insertie: tuberozitatea deltoidiana de pe fata anterolat a humerusului
Invervatie: n axilar
Actiune: abductia bratului inceputa de supraspinos, flexia si rotatia med(fibrele de pe clavicula si de
pe acromion) extensia si rotatia laterala(fibrele de pe posterior)
Raporturi: Este un muschi superficial, acoperind muschii rotund mare, rotund mic, supraspinos si
subscapular. La trecerea peste tuberculul mare al humerusului se afla bursa subdeltoidiana.
Marginea anterioara si mediala delimiteaza impreuna cu muschiul pectoral mare santul deltopectoral
prin care trec vena cefalica si ramura deltoidiana din toracoacromiala.
M supraspinos:
Origine: fosa supraspinoasa
Insertie: tuberculul mare al humerusului
Inervatie: n suprascapular
Actiune: tensor al capsulei articulare, incepe abductia bratului terminata de deltoid
Este situat ub muschiul deltoid, acopera superior articulatia umarului. Tendonul sau trece prin spatiul
dintre acromion si capul humeral, regiune prost vascularizata astfel ca acesta poate fi deteriorat
foarte usor. Este afectat mai ales in poliartritele scapulohumerale posttraumatice

M infraspinos:
Origine: fosa infraspinoasa
Insertie: tuberculul mare al humerusului
Actiune: rotatia lat a bratului, tensor al capsulei articulare si adductor al bratului
Inervatie: n suprascapular.
Raporturi asemanatoare cu ale muschiului supraspinos
M rotund mic:
Origine:marginea laterala a scapulei in partea superioara
Insertie: tuberculul mare al humerusului
Inervatie: n axilar
Actiune: adductor al bratului, rotator lateral al bratului
E incadrat de muschiul rotund mare si infraspinos, aflandu-se in acelasi plan cu acestia.
M rotund mare:
Origine: marginea laterala a scapulei in partea inferioara + unghiul inferior
Insertie: creasta tuberculului mic al humerusului
Inervatie: toracodorsal
Actiune: rotatie mediala, adductia bratului, extensor al bratului
Este acoperit de muschiul latissimus dorsi si delimiteaza spatiile... bla bla bla
 M subscapular:
Origine: fata anterioara a scapulei
Insertie: tuberculul mic al humerusului
Inervatie: n subscapulari
Actiune: rotator medial, adductor al bratului, tensor al capsulei articulare.

8. Muschii anteriori ai bratului. Sectiune transversala in treimea medie a

bratului.Palpari.
M anteriori ai bratului sunt: m biceps brahial, m brahial si m coracobrahial.
M biceps brahial:
Origine: pentru capul scurt procesul coracoid si pentru capul lung este tuberculul supragleniodal al
scapulei.
Insertie: tuberozitatea radiala si de la tendonul m biceps brahial porneste spre medial si distal
aponevroza bicipitala care se prinde pe fasciile brahiala si antebrahiala.
Inervatie: n musculocutan
Actiune: flexor al antebratului pe brat, rotatie mediala, supinator.
Tendoanele de origine sunt acoperite in axila de catre pectoral mare si deltoid. La nivelul bratului
prezinta raporturi posterioare cu muschii coracobrahial superior si brahial inferior. Intre biceps
brahial si acestia se pozitioneaza nervul musculocutan. Muschiul biceps se pozitioneaza superficial,
fiind acoperit de fascia bratului si apoi de piele. Medial de biceps de pozitioneaza vasele brahiale si
nervul median. La nivelul cotului, tendonul muschiului biceps delimiteaza 2 santuri in regiunea
cubitala cu ajutorul muschilor epicondilieni. Prin cel lateral trece nervul radial.
M brahial:
Origine: fetele anterolaterale si fetele anteromediale ale humerusului si marginile acestuia
Insertie: tuberozitatea ulnei
Inervatie: n musculocutan
Actiune: flexor al antebratului pe brat, tensor al capsulei articulare a cotului
Se afla profund de muschiul biceps brahial, intre cei doi descriindu-se nervul musculor cutan.
Tendonul sau acopera articulatia cotului.
M coracobrahial:
Origine:procesul coracoid
Insertie: fata mediala a humerusului
Inervatie: n musculocutan
Actiune: flexia bratului, adductor al bratului si coboara umarul.
Este acoperit de deltoid si pectoral mare. Acopera muschiul subscapular, rotund mare si latissimus
dorsi. Este perforat pe fata mediala de nervul musculocutan.

9. Muschiul triceps brahial. Sectiune transversala in treimea medie a

bratului.Plasarea traseelor vasculonervoase.
M triceps:
Origine: capul lung : tuberculul infraglenoidal, capul lateral pe fata post a humerusului sup de santul
n radial si capul medial pe fata post a humerusului inferior de santul n radial.
Insertie: olecranul ulnei.
Inervatie: n radial.
Actiune: extensor al antebratului pe brat extensor al bratului si adductor al bratului
Fibrele tendonului de insertie: cele mai profunde adera la capsula articulara, pe cand cele superficiale
se continua cu fascia antebrahiala. Intre tendon si olecran exista o bursa sinoviala: bursa
semitendinoasa a muschiului triceps brahial.
Raporturi: In portiunea proximala este acoperit de muschiul deltoid si ia parte la formarea spatiilor
omo si humero tricipital. In rest, este superficial. Intre el si humerus se pozitioneaza nervul radial si
vasele brahiale profunde. Medial, de-a lungul sau trece nervul ulnar.
10.Muschii regiunii anterioare a antebratului - situatie, raporturi,
inervatie.Implicatii clinice.

Muschii anteriori ai antebratului sunt impartiti in 4 planuri:

1. Planul 1 (superficial) unde se gasesc muschii rotund pronator, flexor ulnar al carpului, flexor
radial al carpului si palmar lung
2. Planul 2 unde se gaseste flexorul superficial al degetelor
3. Planul 3 unde se gasesc flexorul profund al degetelor si flexor lung al policelui
4. Planul 4 (profund) unde se gaseste muschiul patrat pronator.

Planul 1(superficial)
M rotund pronator
Origine: capul humeral: epicondilul medial, capul ulnar: procesul coronoid, si septul care il separa de
m flexor radial al carpului
Insertie: pe fata laterala a radiusului in 1/3 mijlocie
Inervatie: n median
Actiune: pronator si flexor al antebratului
M flexor radial al carpului:
Origine: epicondilul medial, fascia antebrahiala si septurile musculare invecinate
Insertie: pe fata anterioara a bazelor metacarpienelor 2 si 3
Actiune: flexor al mainii pe antebrat
Inervatie: n median
M flexor ulnar al carpului
Origine: capul humeral se afla pe epicondilul medial si capul ulnar se afla pe buza mediala a
olecranului si pe marginea post a ulnei
Insertie: pisiform dar insertia tendonului poate ajunge si la ligamentul pio-hamat
Inervatie: n ulnar
Actiune: flexor al mainii pe antebrat si adductor al mainii
M palmar lung:
Origine: epicondilul medial, fascia antebrahiala si septurile musculare invecinate
Insertie: aponevroza palmar, retinaculul flexorilor si baza m eminentei tenare si hipotenare.
Inervatie: n median
Actiune: tensor al aponevrozei palmare si flexor al mainii pe antebrat.
Planul 2
M flexor superficial al degetelor
Origine: capul humero-ulnar reprezentat de epicondilul medial si de procesul coronoid si capul radial
care este reprezentat pe fata anterioara in 1/3 mijlocie
Insertie: sub forma de 4 tendoane care la baza degetelor se vor imparti in 2 ramuricare se prind la
nivelul falangei mijlocii si care vor merge la nivelul degetelor 2-5
Inervatie: n median
Actiune: flexia falangelor mijlocii pe degete, flexia degetelor pe mana, flexia mainii pe antebrat si
flexia antebratului pe brat.
Planul 3
M flexor profund al degetelor
Origine: ¾ superioara pe fata anterioara a ulnei, fata anterioara a radiusului si membrana interosoasa
Insertie: 4 tendoane care vor merge pe fata palmara pana la nivelul falangei distale a degetelor 2-5
Inervatie: n median pentru fasciculul lateral si n ulnar pentru cel medial
Actiune: flexor al falangei distale pe degete, flexor al degetelor pe mana, flexor al mainii pe antebrat.
 M flexor lung al policelui
Origine: ¾ superioare de pe fata anterioara a radiusului si pe membrana interosoasa
Insertie: la nivelul falangei distale a policelui
Actiune: flexor al falangei distale pe police si flexor al policelui pe metacarpianul 1
Inervatie: n median.
Planul 4
M patrat pronator
Origine: fata anterioara si mediala a ulnei
Insertie: ¼ distala a radiusului
Inervatie: n median
Actiune: pronator al mainii.

11.Muschii regiunii laterale a antebratului - situatie, raporturi,

inervatie.Implicatii clinice

Muschii regiunii laterale apartinand antebratului sunt: m brahioradial, m lung extensor radial al
carpului, m scurt extensor radial al carpului si m supinator.
M brahioradial:
Origine: marginea laterala a humerusului in 1/3 distala si septul intermuscular lateral
Insertie: procesul stiloid al radiusului
Inervatie: n radial
Actiune: semipronator, supinator si flexor al antebratului pe brat
Raporturi: La nivelul cotului delimiteaza impreuna cu bicepsul brahial santul bicipital lateral. Este
acoperit de fascia antebratului. La nivelul marginii sale mediale prezintta raporturi cu ramura
superficiala a nervului radial si cu artera radiala. Se pozitioneaza profund de nervul cutanat
antebrahial lateral. Acopera muschii flexor radial al carpului si rotund pronator.
M lung extensor radial al carpului:
Origine: marginea laterala a humerusului mai jos de originea m brahioradial
Insertie: pe fata posterioara a mainii la nivelul metacarpianul 2
Inervatie: n radial
Actiune: extensor al mainii pe antebrat, flexor al antebratului si abductor al mainii pe antebrat
Se afla profund de muschiul brahioradial si distal de muschiul lung abductor al policelui, lung si scurt
extensor al policelui. Tendonul sau aluneca printr-un jgheab pe fata posterioara a epifizei distale a
radiusului. Acopera muschiul scurt extensor al radiusului.
M scurt extensor radial al carpului:
Origine: epicondilul lateral , septul care il separa de m extensor al degetelor, ligamentul lateral al
cotului
Insertie: pe fata posterioara a mainii la nivelul metacarpianul 3
Actiune: extensor al mainii pe antebrat, flexor al antebratului si abductor al mainii pe antebrat
Inervatie: n radial.
Se afla in mare parte acoperit de muschiul lung extensor radial al carpului. Tendoanele celor 2 muschi
trec prin acelasi jgheab iar uneori sunt unite prin intermediul unei fascii. Inferior este incrucisat de
toti cei 3 muschi extensori ai policelui.
M supinator
Origine: ligamentul inelar, ligamentul lateral al cotului si marginea laterala a ulnei corespunzatoare
santului radial al ulnei
Insertie:fata laterala si anterioara a radiusului
Inervatie: n radial
Actiune: supinator.
E format din 2 fascicule suprapuse printre care trece ramura profunda a nervului radial.
 12. Muschii regiunii posterioare a antebratului - situatie, raporturi,
inervatie.Implicatii clinice
Muschii regiuni posterioare a antebratului sunt impartiti in 2 planuri: planul superficial si
planul profund. Muschii planului superficial sunt dinspre lateral spre medial: m extensor al degetelor,
m extensor al degetului mic, m extensor ulnar al carpului si m anconeu. Muschii planului profund la
fel dinspre lateral spre medial sunt : m lung abductor al policelui, m scurt extensor al policelui, m lung
extensor al policelui si m extensor al indexului.
M extensor al degetelor:
Origine: fascia antebrahiala, epicondilul lateral si septurile fibroase intermediare.
Insertie: la nivelul falangelor distale si mijlocii care apartin degetelor 2-5
Inervatie: n radial
Actiune: extensia falangei mijlocii pe falanga proximala, extensia falangei distale pe falanga mijlocie,
extensia degetelor pe mana, extensia mainii pe antebrat si extensia antebratului pe brat.
M extensor al degetului mic:
Origine: epicondilul lateral si fascia antebrahiala
Insertie: la nivelul falangei distale si mijlocii a degetului mic, tendonul sau fuzioneaza cu tendonul m
extensor al degetelor
Inervatie: n radial
Actiune: extensia degetului mic
M extensor ulnar al carpului:
Origine: capul humeral reprezentat de epicondilul medial , capul ulnar reprezentat de marginea
posterioara a ulnei si fascia antebrahiala.
Insertie: baza metacarpianului 5
Inervatie: n radial
Actiune: adductia mainii si extensia mainii pe antebrat
M anconeu:
Origine: epicondilul medial
Insertie: olecranul ulnei
Inervatie: n radial
Actiune: extensia antebratului pe brat

Muschii profunzi
M lung abductor al policelui
Origine: 1/3 superioara a fetei posterioare a ulnei si 1/3 superioara a fetei posterioare a radiusului
Insertie: baza metacarpului 1 si poate ajunge si pe osul trapez
Inervatie: n radial
Actiune: abductia policelui si abductia mainii
M scurt extensor al policelui
Origine: fata posterioara a ulnei inferior de originea lungului abductor al policelui si fata posterioara a
radiusului inferior de originea lungului abductor al policelui
Insertie: falanga proximala a policelui
Inervatie: n radial
Actiune: extensor al falangei proximale si abductor al policelui
M lung extensor al policelui
Origine: fata posterioara a ulnei si membrana interosoasa
Insertie: falanga distala a policelui
Inervatie: n radial
Actiune: extensor al policelui si abductor al policelui
M extensor al indexului
Origine:fata posterioara a ulnei si membrana interosoasa
Insertie: articulatia metacarpo-falangiana a indexului si tendonul fuzioneaza cu cel din extensor al
degetelor
Inervatie: n radial
Actiune: extensor al indexului
13. Fasciile membrului superior. Teci sinoviale. Implicatii clinice
Fascia bratului- reprezinta o fascie cilindrica, mai groasa posterior, alcatuita din fibre
circulare si longitudinale. Aceasta se continua superior cu fasciile muschilor pectoral mare, deltoid,
infraspinos si inferior se insera pe epicondilii humerali. Inspre antebrat urmeza fascia antebrahiala.
Fascia brahiala adera intim la muschii bratului. Intre fascia si tesutul subcutanat se gasesc venele
cefalica si bazilica, precum si ramurile cutanate ale nervilor de la nivelul bratului. Independent de
fascia bratului se desprind 2 septuri intermusculare care separa muschii din regiunea anterioara a
bratului de cei din regiunea posterioara. Septul intermuscular medial se prinde de marginea mediala
a santului intertubercular, marginea mediala a umerusului si epicondilul medial iar septul
intermuscular lateral se prinde de marginea laterala a santului intertubercular, marginea laterala a
humerusului si epicondilul lateral. Medial, la nivelul bratului fascia brahiala vine in contact direct cu
vasele brahiale si nervul median, precum si nervul ulnar care o va perfora.
Fascia antebratului- reprezinta o teaca de tesut format din fbre longitudinale si circulare, mai
densa in partea sa posterioara. Nu da septuri intermusculare. Da fascii pentru muschii antebratului in
special pentru m patrat pronator si flexor superficial al degetelor. La nivelul articulatiei radio-
carpiene fascia dezvolta 2 chingi de tesut fibros denumite retinacule: unul pentru muschii flexori si
unul pentru muschii extensori ai antebratului.
La nivelul articulatiilor metacarpo-falangiene, tendoanele trec prin tunele osteofibroase, fiind
acoperite de teci fibroase avand initial diametrul mare si fibre circulare condensate. La nivelul
articulaiilor interfalangiene, tecile fibroase au fascicule rarefiate pentru a se putea dispune in forma
de cruce.

Tecile sinoviale sunt seroase ce captusesc la interior canalele osteo-fibroase fiind situate superficial
de tendoanele muschilor. Acestea sunt alcatuite din 2 foite: una tendinoasa si una parietala, intre ele
gasindu-se un lichid cu rol lubrifiant. Spre periferie acestea se termina sub forma de fund de sac.

Tecile sinoviale sunt seroase care au 2 foite: una viscerala si una parietala. Cele 2 se continua
una cu alta si formeaza astfel un manson. Intre cele 2 foite ale tecii sinoviale se afla o lama fina de
lichid care faciliteaza alunecarea tendoanelor. Teaca sinoviala pentru muschii extensori captuseste
canalele osteofibroase formate de retinaculul extensorilor si oasele antebratului.
Tecile sinoviale pentru muschii flexori sunt in numar de 3:
-teaca sinoviala pentru m flexor lung al policelui
-teaca sinoviala pentru m flexorii ai degetelor 2,3 si 4
-teaca sinoviala pentru m flexor al degetului 5
Tecile sinoviale ale muschilor extensori in numar de 6:
-Muschiul lung abductor si extensor scurt al policelui
-M extensori radial al carpului
-Extensor lung al policelui
-Extensori ai degetelor si ai indexului
-Extensor al degetului mic
-Extensor ulnar al carpului
Sindromul de compartiment este determinat de creşterea presiunii hidrostatice într-un
compartiment osteo-fascial închis de la nivelul membrelor, cu toate consecinţele nefavorabile asupra
microcirculaţiei locale, ce duc la disfuncţie nervoasă şi musculară şi ulterior necroză tisulară,
fenomene direct proporţionale cu durata şi magnitudinea fenomenelor. Cu alte cuvinte, presiunea
datorată leziunilor provocate de traumatismul initial creşte într-un spaţiu închis până la punctul în
care viabilitatea ţesuturilor este compromisă
Fibrosinuvita degetelor reprezinta infectia acestor spatii.

14. Retinaculele flexorilor si extensorilor. Canalul carpian. Implicatii

clinice
Retinaculul flexorilor se prinde pe tuberculul trapezului, tuberculul scafoidului, pe pisiform si
pe carligul osului cu carlig. Fibrele superficiale sunt verticale si oblice pe cand cele profunde sunt
orizontale si formeaza ligamentul transvers al carpului. Acest ligament impreuna cu santul carpian
format de oasele carpiene delimiteaza canalul carpian. Pe retinaculul flexorilor se prinde muschiul
palmar lung. Superficial de retinacul se afla artera ulnara, nervul ulnar si ramura superficiala a arterei
radiale. In acelasi plan cu retinaculul se afla muschii brahioradial si flexor ulnar al carpului. Sub
retinaculul flexorilor se afla nervul median, flexorul superficial si profund al degetelor flexor radial al
carpului si flexor lung al policelui. In interiorul retinaculului se afla un sept conjunctiv care se prinde
pe trapez, trapezoid si osul mare care va imparti canalul carpian in doua compartimente:
compartimentul lateral si compartimentul medial. In compartimentul lateral se va afla flexorul radial
al carpului, iar in cel medial se afla n median, flexor scurt si lung al degetelor si flexor lung al policelui.

Retinaculul extensorilor se prinde pe fata dorsala a radiusului si a ulnei si formeaza cu

santurile de la acest nivel 6 canale osteofibroase:
-canalul pentru tendonul m lung abductor si scurt extensor al policelui
-canalul pentru tendonul m lung si scurt extensor radial al carpului
-canalul pentru tendonul m lung extensor al policelui
-canalul pentru tendonul m extensor al degetelor si extensor al indexului
-canalul pentru tendonul m extensor al degetului mic
-canalul pentru tendonul m extensor ulnar al carpului.

Implicatii clinice: sindromul de tunel carpian reprezinta inflamatia tunelului carpian si implicit
compresia nervului median.

15. Regiunea axilara-descriere. Implicatii clinice

Regiunea axilara este situata la radacina membrului superior. Aceasta forma de piramida
patrulatera cu varful trunchiat. Aceasta prezinta 4 pereti: anterior, posterior, medial si lateral si o
baza si un varf.
Peretele anterior este reprezentat de piele, t adipos si muschii pectorali. Limitele sunt
descrise la nivelul verticalei coborate de la nivelul extremitatii mediale a treimii mijlocii a claviculei iar
limita laterala e descrisa la nivelul santului deltopectoral, la nivelul caruia se afla vena cefalica si
ramura deltoidiana din artera toracacromiala.
Peretele posterior este reprezentat de muschii latissimus dorsi, rotundul mare si subscapular.
Peretele medial este reprezentat de muschiul dintat anterior si primele coaste, respectiv
spatii intercostale
Peretele lateral este reprezentat de humerus, muschiul coracobrahial si biceps brahial si de
fata mediala a articulatiei umarului.
Baza axilei este reprezentat de piele care are forma concava datorita aderentei la fascia
axilara si la ligamentul suspensor al axilei.
Varful axilei prezinta o regiune antero-mediala reprezentata de unghiul dintre clavicula si
prima coasta si o regiune postero-laterala care este reprezentata de procesul coracoid. Superior
prezinta clavicula si inferior prima coasta. Datorita insertie muschiului scalen pe prima coasta acesta
imparte varful axilei in 2 compartimente: un compartiment antero-medial si unul postero-lateral
Prin compartimentul antero-medial trec vena subclavie si ductul limfatic subclavicular, iar prin
compartimentul postero-lateral trec artera subclavie si trunchiurile plexului brahial.
Continutul axilei:
Tesut adipos de umplere, artera si vena axilara, ramurile si fasciculele temnale, elementele plexului
brahial.
Manunchiurile vasculo-nervoase:
 Manunchiul vasculo-nervos principal: reprezentat de artera axilara ca element lateral si vena
axilara ca element medial. Medial de vena se pozitioneaza nervul brahial medial cutanat iar
intre artera si vena axilara se pozitioneaza nervii ulnar si antebrahial medial. Posterior
descriem nervul radial si nervul axilar. Iar lateral de vena descriem nervii musculocutan si
median.
 Manunchiul vasculo-nervos medial alcatuit din:
o Artera toracica suprema
o Artera toracoacromiala si ramurile ei
o Nervii pectorali mare si mic
o Nervul toracic lung
o Artera toracica laterala
 Manunchiul vasculo-nervos lateral
o Arterele circumflexe humerale
o Nervul radial
 Manunchiul vasculo-nervos posterior
o Artera subscapulara
o Manunchiul vasculo-nervos toraco-dorsal

Implicatii clinice:
Hidrosadenita axilara reprezinta inflamatia glandelor sudoripare de la nivelul axilei, foliculita
reprezinta inflamatia foliculilor pilosi, furunculul; Flegmonul axilar se refera la inflamatia tesutului
subdermic de la nivelul axilei, aceasta fiind tratata chirurgical.
16. Regiunea anterioara a cotului. Santurile bicipitale. Implicatii clinice
Delimitare: superior orizontala care trece la 3 cm deaspura articulatiei cotului si inferior
orizontala care trece la 3 cm inferior articulatiei cotului.
Stratigrafie:
1. Pielea care prezinta plica flexiunii cotului
2. T adipos care prezinta venele superficiale ce formeaza M-ul venos, nervii cutanati
antebrahiali laterali si mediali si ggl limfatici(cubitali).
3. Fascia care este strabatuta de vena mediana. Datorita acestui orificiu produs de vena
mediana la nivelul acestuia se pot propaga infectii dinspre superficial inspre profund.
4. Stratul subfascial care este formata de m epicondilieni medial si lateral care delimiteaza o
regiune triunghiulara cu varful in jos numita fosa cubitala. Fosa cubitala este impartita de
catre tendonul m biceps in 2 santuri bicipitale: lateral si medial
Santul bicipital lateral este delimitat lateral de m epicondilieni laterali si medial de tendonul
m biceps. La nivelul acestuia se gasesc n radial care se imparte in ramura superficiala si ramura
profunda si anastomoza dintre colaterala radiala si recurenta radiala. Superficial de fascie la nivelul
santului trec vena cefalica si nervii cutanati antebrahiali laterali.
Santul bicipital medial este delimitat lateral de tendonul bicepsului si medial de m
epicondilian medial. Tavanul santurilor este reprezentat de aponevroza bicipitala. La nivelul santului
bicipital medial se gasesc MVN-ul bratului(n median, a brahiala si cele 2 vene brahiale) si anastomoza
dintre colaterala ulnara si ramura anterioara a recurentei ulnare. Superficial de fascie trec vena
bazilica si nervii cutanati antebrahiali mediali .
Podeaua santurilor este reprezentata de m brahial.
5. Planul osteofibros reprezentat de articulatie cotului.
 Implicatii clinice:
 Palparea arterei brahiale
 Măsurarea tensiunii arteriale
 Puncţionarea venelor din “M-ul” venos de la cot
 Denudarea venelor (cefalică sau bazilică)

17. Santul pulsului. Tabachera anatomica. Topografia treimii distale a fetei

anterioare a antebratului
Santul pulsului este delimitat astfel:
-lateral tendonul m brahioradial
-medial tendonul m flexor radial al carpului
Podeaua santului pulsului este reprezentata de epifiza distala a radiusului care este acoperita de m
patrat pronator.
-superficial se gaseste ramura superficiala a nervului radial
Tabachera anatomica este o regiune situata pe fata posterioara a articulatiei pumnului, fiind
delimitata astfel:
-lateral tendoanele m lung abductor si scurt extensor al policelui
-medial tendonul m lung extensor al policelui
Podeaua tabacherei anatomice este reprezentata de osul scafoid care este acoperit de tendoanele m
scurt si lung extensor radial al carpului. Artera radiala patrunde in tabachera anatomica trecand pe
sub tendoanele muschilor scurt extensor al policelui si lung abductor al policelui si o strabate oblic
spre distal pentru a patrunde prin primul spatiu interosos.
Vena cefalica si nervii digitali dorsali desprinsi din ramura superficiala a nervului radial sunt elemente
superficiale la acest nivel.
Topografia treimii distale a fetei anterioare a antebratului:
1. Pielea este subtire la acest nivel
2. Tesut subcutanat adipos
3. Fascia antebrahiala
4. Planul profund. Regiunea cea mai inferioara a antebratului este asa numita gatul mainii. Ea e
limitata de 2 planuri trasnversale: cel superior trecand proximal de capul ulnei iar cel inferior
trecand imediat distal de pisiform. La acest nivel se afla retinaculul flexorilor, anterior de care
trec vasele si n ulnar...
La acest nivel se pot realiza anestezia in focar in cazul fracturii scafoidului sau a procesului stiloid
a radiusului. De asemenea, se pot palpa artera radiala precum si tendoanele muschilor palmar
lung medial si flexor radial al carpului lateral.

18. Regiunea palmara – topografie, alcatuire. Implicatii clinice

Delimitare:
-proximal: linia care trece prin dreptul primul rand de carpiene
-distal: pliurile digito-palmare
-lateral: marginea laterala a metacarpianului 1
-medial: marginea mediala a metacarpianului 5
Stratigrafie:
1. Pielea- groasa, putn mobila cu numeroase santuri si pliuri
2. Tesutul adipos care la nivelul eminentei tenare este redus si la nivelul eminentei hipotenare
lipseste din cauza ca m palmar scurt este subcutanat. In tesutul adipos se gasesc ramurile
palmare ale radialului si arcul venos palmar.
3. Aponevroza palmara- de forma triunghiulara se insera pe retinaulul flexorilor
4. Planurile subaponevrotice sunt impartite in 3 loje: tenara, hipotenara si palmara mijlocie
Loja tenara prezinta muschii dispusi pe 3 planuri. Planul superficial cu muschiul scurt abductor al
policelui, planul mijlociu cu muschii opozant al policelui si scurt flexor al policelui si planul profund cu
m adductor al policelui. Intre planul superficial si mijlociu trece n median cu ramurile sale pentru m
eminentei tenare. Muschiul adductor al policelui este strabatul de a radiala, dar si muschiul scurt
abductor al policelui poate fi strabatut de ramurile superficiala ale a radiale.
Loja hipotenara care prezinta muschii palmar scurt, abductor al degetului mic, scurt flexor al
degetului mic si opozant al degetului mic
Loja palmara mijlocie este impartita de tendoanele flexorilor intr-un plan pretendinos si intr-unul
retrotendinos. Planul pretendinos contine arcul palmar superficial si ramurile digitale comune ale n
ulnar si median. Planul retrotendinos contine arcul palmar profund si ramurile digitale profunde ale n
ulnar.
5. Planul osteomuscular reprezentat de oasele carpiene si metacarpiene, de articulatiile dintre
ele si muschii interososi.
Implicatii clinice:
Boala Dupuytren- reprezinta ingrosarea tesutului subcutanat de la nvelul mainii, produce
dificultate in a misca normal mana
Flegmoanele regiunii palmar
19. Artera axilara – traiect, raporturi, ramuri
Limite:
- superior sau proximal se afla varful axilei si continua artera subclavie
-inferior sau distal la nivelul marginii inferioare a pectoralului mare si unde se continua cu a
brahiala
Traiect si raporturi:
Datorita raporturilor cu muschiul pectoral mic artera axilara este impartita in 3 portiuni:
suprapectorala, retropectorala si infrapectorala. Portiunea suprapectorala este descrisa de la nivelul
varfului axilei pana la marginea superioara a pectoralului mic, portiunea retropectorala intre
marginea superioara si marginea inferioara a pectoralului mic si portiunea infrapectorala intre
marginea inferioara a pectoralului mic si marginea inferioara a pectoralului mare.

Regiunea ANTERIOR POSTERIOR MEDIAL LATERAL

Suprapectorala Pectoral mare, Fasciculele Vena axilara M coracobrahial,
fascia posterior si nervul pectoral
clavipectorala medial ale lateral, faciculul
plexului brahial, n lateral al plexului
toracic lung, brahial
primele 2-3
digitatii ale m
dintat anterior
Retropectorala Pectoral mic Rotund mare, Dintat anterior, M coracobrahial,
latissimus, vena axilara, faciculul lateral al
subscapular, orig nervul cutanat plexului brahial
nervilor rad si brahial medial
axilari
Infrapectorala Pectoral mare, N axilari si radiali, N ulnar, cutanati N musculocutan,
fascial clavi artera ante brahiali si median, m
coraco pectoral subscapulara, brahiali, mai spre coracobrahial
nervii toraco med dintat
dorsali si muschiul anterior si artera
subscapular toracica laterala si
posterior n
thoracic lung
 RAMURI:
1. Toracica suprema care isi are originea in varful axilei si merge paralel cu marginea superioara
a m pectoral mic si ea se imparte in 2 ramuri: o ramura profunda care merge pe sub m
pectoral mic si il iriga si pe el si pe m dintat anterior si o ramura superficiala care trece printre
cei 2 pectorali si ii iriga, cateodata poate perfora m pectoral mare si poate ajunge sa irige
glanda mamara de aceea este mai voluminoasa la femei.
2. Toracoacromiala care are originea tot in portiunea suprapectorala si mai are la origine ansa
pectoralilor si se imparte in 3 ramuri: o ramura acromiala, una deltoidiana si una pectorala.
Ramura acromiala are traiect paralel cu clavicula si iriga m deltoid. Ramura deltoidiana merge
prin santul deltopectoral impreuna cu vena cefalica si iriga m deltoid. Ramura pectorala care
iriga cei 2 m pectorali.
3. Toracica laterala care are traseu pe marginea laterala a toracelui si poate ajunge pana la
nivelul spatiului 5/6 intercostal. Are raport posterior cu n toracic lung. Aceasta ramura iriga
m intercostali pana la 5/6, m dintat anterior, m pectoral mic si glanda mamara.
4. Ramura subclaviculara care iriga m subclavicular. Aceasta ramura se poate desprinde si
toraco-acromiala.
5. Ramura subscapulara care se desprinde intre marginea laterala a scapulei si capul lung al
tricepsului. Traiect descendent si da o ramura numita artera circumplexa a scapulei si dupa
se continua ca artera toracodorsala care merge intre unghiul dintre dintat anterior si
latissimus dorsi. Acesta artera are raport anterior cu nervul omonim.
6. Artera circumflexa humerala anterioara care are traiect catre lateral pe sub muschiul
coracobrahial iar in dreptul santului intertubercular se imparte in cele 2 ramuri: ascendenta
care urca prin santul intertubercular si iriga articulatia umarului si una descendenta care iriga
deltoidul
7. Artera circumflexa humerala posterioara care merge de la origine inspre spatiul
humerobirondotricipital impreuna cu nervul axilar si merge profund de muschiul deltoid pe
care il vascularizeaza.
20. Artera brahiala – traiect, raporturi, ramuri
LIMITE: superior marginea inferioara a pectoralului mare si de unde continua artera axilara,
iar inferior prezinta 1-2 cm distal de plica cotului unde se imparte in artera radiala si artera ulnara.
TRAIECT SI RAPORTURI: Artera brahiala in portiunea proximala a bratului este superificiala si
merge medial de m coracobrahial dupa care se interpune intre acesta si m biceps brahial. Apoi, in
portiunea distala a bratului ea merge profund pe m brahial.
Posterior de a brahiala se prezinta n radial, m triceps si m brahial.
Medial de a brahiala se prezinta n ulnar, n cutanat antebrahial medial si n cutanat brahial medial.
Lateral de a brahiala se afla n median care o incruciseaza pe fata anterioara si dupa trece medial de
ea. N median cu a brahiala si cele 2 vene brahiale formeaza MVN-ul bratului. Elementele MVN-ului
bratului ajung in santul bicipital medial unde a brahiala se imparte in cele 2 ramuri terminale: a
radiala si a ulnara.
RAMURI:
1. Artera brahiala profunda se desprinde de la nivelul marginii inferioare a rotundului mare.
Merge impreuna cu n radial prin spatiul humerorondotricipital pana la nivelul santului n
radial unde se dispune intre capul medial si lateral al tricepsului fiind acoperita de capul lung
al aceluiasi muschi. Aceasta da 4 ramuri:
- Ramura deltoidiana
- Ramura nutritiva a humerusului
- Artera colaterala radiala care la nivelul santului bicipital lateral se anastomozeaza cu a
recurenta radiala. Aceasta anastomoza participa la reteaua arteriala a cotului
- Artera colaterala medie care merge posterior de olecran si se anastomozeaza cu ramura
recurenta interosoasa care este ramura din interosoasa posterioar, ramura din interosoasa
 comuna si in final ramura din artera ulnara. Aceasta anastomoza participa la reteaua arteriala
a cotului
2. Artera colaterala ulnara superioara se desprinde aproximativ de la acelasi nivel cu artera
brahiala profunda. Perforeaza septul intermuscular medial impreuna cu n ulnar si merge
pana pe fata posterioara a humerusului la nivelul santului n ulnar si aici se anastomozeaza cu
ramurile posterioare ale recurentei ulnare. Aceasta anastomoza participa la reteaua arteriala
a cotului
3. Artera colaterala ulnara inferioara se desprinde din loja anterioara a bratului si merge pana la
nivelul santului bicipital medial unde se anastomozeaza cu ramurile anterioare ale recurentei
ulnare. Aceasta anastomoza participa la reteaua arteriala a cotului.
21. Artera radiala - traiect, raporturi, ramuri
LIMITE: superior este plica cotului unde se bifurca artera brahiala si inferior artera radiala se
termina in regiunea palmara.
TRAIECT SI RAPORTURI:
Artera radiala este initial profunda mergand pe sub tendonul de origine al m brahioradial si
dupa se interpune in interstitiul dintre m brahial si supinator si tendonul m biceps brahial. in
continuare se aseaza in interstitiul dintre m brahioradial si rotund pronator si merge peste m flexor
superficial al degetelor si flexor lung al policelui. In portiunea distala a antebratului artera radiala
devine superficiala si ajunge in santul pulsului unde poate fi palpata. La acest nivel artera radiala este
insotita de ramura superficiala a nervului radial care este lateral de aceasta. Ulterior artera radiala
inconjoara procesul stiloid al radiusului si ajunge la nivelul tabacherei anatomice. Superficial de
artera la nivelul tabacherei se afla vena cefalica si ramurile digitale dorsale ale nervului radial. Artera
dupa iese din tabachera anatomica pe sub m lung extensor al policelui si ajunge la nivelul primului
spatiu interosos. Ea perforeaza primul m interosos dorsale si m adductor al policelui si ajunge in
regiunea palmara unde se anastomozeaza cu ramurile profunde ale arterei ulnare si formeaza arcul
palmar profund.
RAMURI:
1. Artera recurenta radiala are traiect ascendent si merge pana la nivelul santului bicipital
lateral unde se anastomozeaza cu a colaterala radiala ramura din a brahiala profunda.
2. Artera palmara superficiala se desprinde de la nivelul santului pulsului trece superficial de
retinaculul flexorilor si merge pe sub aponevroza palmara si superficial de tendoanele m
flexori ai degetelor unde se anastomozeaza cu ramura omonima din artera ulnara si
formeaza arcul palmar superficial.
3. Ramura carpiana palmara se desprinde de la nivelul procesului stiloid al radiusului si merge
paralel cu marginea inferioara a patratului pronator unde se anastomozeaza cu artera
omonima din a ulnara si participa la vascularizatia oaselor carpiene si a articulatiei
radiocarpiana.
4. Ramura carpiana dorsala se desprinde de la nivelul tabacherei anatomica si merge profund
de tendoanele m extensori. Se anastomozeaza cu a omonima din a ulnara si formeaza arcul
carpian dorsal. Din el se desprind 3 ramuri metacarpiene dorsale care merg la nivelul
degetelor 2,3 si 4 si la nivelul degetelor se impart in cate 2 ramuri care privesc a 2 degete
vecine. Pentru jumatatea mediala a degetului 5 se desprinde direct din arc iar pentru police
avem cea de a5a ramura artera principala a policelui care se desprinde direct din a radiala.
5. Artera principala a policelui se desprinde de la nivelul primului spatiu interosos si merge pe
marginea mediala a metacarpianului 1 avand raport cu tendonul m flexor lung al policelui. Da
2 ramuri pentru police si pentru fata laterala a degetului 2 numita a radiala a indexului.

22. Artera ulnara - traiect, raporturi, ramuri

LIMITE: superior plica cotului unde se bifurca a brahiala si inferior se termina lateral de pisiform.
TRAIECT SI RAPORTURI:
 Initial a ulnara este profunda si merge profund de m rotund pronator si oblic inferior inspre
medial. Apoi intra pe sub arcada de origine a flexorului superficial al degetelor si se aseaza intre
flexor superficial si profund al degetelor. In aceasta portiune artera este incrucisata dinspre medial
inspre lateral de catre n median care se indeparteaza de ea. N ulnar si apropie si se dispune medial
de artera ulnara. In portiunea distala a antebratului acesta devine superficial asezandu-se intre
tendoanele m flexor ulnar al carpului si flexor superficial al degetelor. Aceasta trece prin canalul lui
Guyon delimitat intre pisiform si carligul osului cu carlig impreuna cu n ulnar si se termina atunci
cand se uneste cu ramura superficiala a arterei radiale care vor forma arcul palmar superficial.
RAMURI:
1. Artera recurenta ulnara da 2 ramuri una anterioara care se anastomozeaza cu a colaterala
ulnara inferioara la nivelul santului bicipital medial si o ramura posterioara care se
anastomozeaza cu artera colaterala ulnara superioara la nivelul santului n ulnar.
2. Artera interosoasa comuna care da si ea 2 ramuri. Ramura anterioara merge pe fata
anterioara a membranei interosoase impreuna cu nervul omonim si da ramuri pentru m
anteriori profunzi ai antebratului(planul 3 si 4) la marginea superioara a patratului pronator
strabate membrana interosoasa si se termina in arcul carpian dorsal. Ramura posterioara
trece pe deasupra membranei interosoase si se aseaza impreuna cu n omonim in cele 2
planuri ale m posteriori ai antebratului, iriga acesti muschi si se termina in arcul carpian
dorsal. Din interosoasa posterioara se desprinde a interosoasa recurenta care se
anastomozeaza posterior de olecran cu coletarala medie a brahialei profunde.
3. Ramura carpiana palmara care se anastomozeaza cu ramura omonima provenita din a radiala
si participa la vascularizatie oaselor carpiene si a articulatiei radio carpiene
4. Ramura carpiana dorsala care se anastomozeaza cu ramura omonima provenita din a radiala.
5. Ramura profunda care formeaza arcul palmar profund impreuna cu artera radiala.
23. Arcul arterial palmar superficial
Arcul palmar superficial este situat intre aponevroza palmara si tendoanele m flexori ai
degetelor. Este situat distal fata de arcul palmar profund, din convexitatea arcului se desprind 4 a
digitale palmare comune care la baza degetelor se anastomozeaza cu a metacarpiene palmare din
arcul palmar profund. Digitalele palmare comune se imparte in cate 2 a digitale palmare proprii pt
fetele care se privesc a 2 degete vecine. Ramura digitala palmara proprie pentru fata mediala a
degetului 5 se desprinde direct din arcul superficial palmar.
24. Arcul arterial palmar profund si arcurile arteriale carpiene
Arcul palmar profund situat profund de tendoanele m flexori ai degetelor. Intre el si planul
osos trec ramurile profunde ale n ulnar. Din convexitatea acestui arc se desprind 4 a metacarpiene
palmare care la baza degetelor se anastomozeaza cu cele 4 a digitale palmare comune provenite din
arcul palmar superficial.
Arcul carpian palmar si arcul carpian dorsal sunt descrise la a radiala.
25. Venele cefalica si bazilica
Venele superficiale ale membrului superior isi au originea la nivelul arcului venos dorsal al mainii.
Acesta se formeaza din venele digitale dorsale care se unesc si formeaza venele metacarpiene
dorsale care vor forma arcul venos dorsal al mainii. Venele de pe fata anterioara a antebratului se
unesc si formeaza vena mediana care urca si la nivelul plicii cotului se imparte intr-o vena mediana
cefalica si o vena mediana basilica.
Din extremitatea laterala a arcului venos se desprinde vena cefalica care va urca inital pe
partea postero-laterala a antebratului si ulterior pe partea antero-laterala a antebratului pana la
nivelul plicii cotului unde se anastomozeaza cu vena mediana cefalica si participa la formarea M-ului
venos. Apoi trece superficial de santul bicipita lateral impreuna cu nervul cutanat antebrahial lateral,
urca superficial de bicepsul brahial si trece prin santul deltopectoral pana la nivelul procesului
coracoid unde perforeaza fascia clavipectorala si se varsa in vena axilara.
Din extremitatea mediala a arcului venos se desprinde vena basilica. Aceasta urca pe fata
anteromediala a antebratului si la nivelul plicii cotului se anastomozeaza cu vena mediana basilica si
participa la formarea M-ului venos. Apoi va trece superficial de santul bicipital medial impreuna cu
nervul cutanat antebrahial medial. Perforeaza fascia bratului si se varsa intr-una din venele radiale.
Intre sistemul venos superficial si ce profund se realizeaza la nivelul plicii cotului o anastomoza
numita vena mediana a cotului care de obicei se realizeaza intre vena mediana basilica si o vena
radiala. Aceasta vena mediana va perfora fascia bratului
26. Retele arteriale periarticulare ale membrului superior- definitie si
semnificatie biologica
La nivelul articulatiilor dintre diversele segmente ale membrului superior, exista anastomoze
arteriale de mare importanta in practica chirugicala. O leziune vasculara, o obstructie arteriala, o
ligatura, situate inre ramurile anastomotice a 2 detritorii diferite nu pericliteaza circulatia arteriala a
membrului permitand dilatarea acestor derivatii colaterale. In schimb, bloacarea circulatiei superior
sau inferior de aceste retele poate compromite membrul. In jurul scapulei si a articulatiei umarului
se formeaza urmatoarele retele anastomotice:
 Reteaua arteriala periarticulara a umarului
o R acromiala se anastomozeaza cu a cervicala profunda, suprascapulara si transversa
a gatului
o A subclaviculara cu toracica latrala, subscapulara, intercostala suprema
 Reteaua articulara periarticulara a cotului
27. Plexul brahial – formare, parti si raporturi. Implicatii clinice
Plexul brahial se formeaza din ramurile anterioare ale nervilor spinali C5-T1.
C5 si C6 se unesc si formeaza trunchiul superior al plexului brahial.
C7 formeaza singura trunchiul mijlociu al plexului brahial.
C8-T1 se unesc si formeaza trunchiul inferior al plexului brahial.
Toate cele 3 trunchiuri se vor imparti intr-o diviziune anterioara si una posterioara. Toate diviziunile
posterioare se vor uni si vor forma fasciculul posterior al plexului brahial.
Diviziunile anterioare ale trunchiului superior si trunchiului mijlociu se unesc si formeaza fasciculul
lateral al plexului brahial
Diviziunea anterioara a trunchiului inferior formeaza singura fasciculul medial al plexului brahial.
Plexul brahial da 2 tipuri de ramuri: ramuri terminale si ramuri colaterale.
RAMURILE TERMINALE:
Din fasciculul lateral rezulta n musculocutan si radacina laterala a n median.
Din fasciculul medial rezulta n ulnar, n cutanat antebrahial medial, n cutanat brahial medial si
radacina mediala a n median.
Din fasciculul posterior rezulta n axilar si n median.
RAMURILE COLATERALE:
1. N dorsal al scapulei cu origine C3-C5 si inerveaza m levator scapulae si m romboizi
2. N suprascapular cu origine C5-C6 si inerveaza m supraspinos si infraspinos.
3. N subclavicular cu origine C5-C6 si inerveaza m romboid.
4. N toracic lung cu origine C5-C7 care inerveaza n dintat anterior
5. N pectoral lateral cu origine in fasciculul lateral si inerveaza pectoralul mare.
6. N pectoral medial cu origine in fasciculul medial si inerveaza atat pectoralul mare cat si pe cel
mic.
7. N toracodorsal cu origine in fasciculul posterior si inerveaza latissimus dorsi si rontundul
mare.
8. N subscapular superior si inferior cu origine in fasciculul posterior si inerveaza m omonimi pe
cand cel inferior mai poate inerva si rotundul mare

28. Nervul median-traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie,

aspectul paraliziei
 N median are origine in C5-T1 si este format din unirea radacinii mediale si laterale. Acesta se afla
intial anterior de artera axilara apoi trece lateral de ea. Are raporturi posterioare cu m latissimus
dorsi, subscapular si rotundul mare si raporturi laterale cu n musculocutan si m coracobrahial. Acesta
merge lateral de artera brahiala dupa care o incrusiseaza si merge medial cu aceasta. N median,
artera brahiala si cele 2 vene brahiale formeaza MVN-ul bratului. Elementele MVN-ului trec prin
santul bicipital medial apoi nervul median trece pe sub capetele de origine ale rotundului pronator si
de arcada de origine a flexorilor superificiali ai degetelor. Apoi se aseaza intre tendoanele m flexor
profund al degetelor si m flexor lung al policelui fiind acoperit de m flexor superficial al degetelor. In
aceasta portiune incruciseaza artera ulnara dinspre medial spre lateral si medial se indeparteaza de
ea. N median in partea distala a antebratului devine superficial si trece printre tendoanele m flexor
radial al carpului si palmar lung. N trece pe sub retinaculul flexorilor, prin canalul carpian si ajunge in
regiunea palmara unde se termina prin 3 nervi digitali palmari comuni.(n median nu inerveaza niciun
muschi al bratului).
RAMURI:
1.Ramuri musculare pentru toti muschii anteriori antebratului cu exceptia flexorului ulnar al
carpului si fasciculul medial al flexorului profund al degetelor care sunt inervati de n ulnar. Muschii
eminentei tenare cu exceptia m adductor al policelui si capului profund al flexorului scurt al policelui
care de asemenea sunt inervati de n ulnar. Primii 2 m lombricali.
2. n interosos anterior care merge cu artera omonima si inerveaza m anteriori profunzi ai
antebratului.
3. Ramura palmara pentru pielea eminentei tenare si a regiunii palmare mijlocii.
4. N digitali palmari comuni care sunt 3 si merg profund de arterele omonime si inerveaza fata
palmara a degetelor 1,2 si 3 si jumatatea laterala din 4. Pentru degetelor 2,3 si 4 din ramurile digitale
se desprind ramuri digitale dorsale pentru ultimele 2 falange distrale ale degetelor 2,3 si 4.

29. Nervii axilar si radial- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de

inervatie, aspectul paraliziei.
Nervul axilar are origine din fasciculul posterior al plexului brahial (C5-C6). El se indreapta
catre spatiul humerobirondotricipital. Acesta trece prin acest spatiu impreuna cu a circumflexe
humerale posterioare. N axilar inconjoara pe traiectul sau colul chirugical al humerusului si merge
profund de m deltoid. El are ramuri musculare pentru muschiul deltoid si pentru rotundul mic si n
cutanat brahial lateral superior pentru pielea superolaterala a bratului.
Nervul radial. Traiect. El are origine din fasciculul posterior al plexului brahial. Intial are
traiect descendent si merge posterior de artera axilara si brahiala. Perforeaza septul intermuscular
medial si trece prin spatiu humerorondotricipital impreuna cu vasele brahiale profunde. Ajunge in
santul nervului radial intre capetele lateral si medial al tricepusului si este acoperit de capul lung al
aceluiasi muschi. Apoi strabate septul muscular lateral si ajunge in loja anterioara a bratului coboara
pana in santul bicipital lateral unde se imparte in cele 2 ramuri, ramura profunda si cea superficiala.
RAMURI N RADIAL :
1. N cutanat brahial posterior care se desprinde din axila si inerveaza pielea posterioara a
bratului
2. N cutanat antebrahial posterior care se desprinde de la nivelul cotului si inerveaza pielea
posterioara a antebratului.
3. Ramura superficiala care se desprinde la nivelul santului bicipital lateral si care merge lateral
de artera radiala in interstitiu dintre brahioradial si rotund pronator. In treimea distala a
antebratului ramura superficiala trece pe sub m brahioradial, perforeaza fascia antebratului
si se imparte in 3 n digitali dorsali care inerveaza sensitiv pielea posterioara a policelui pielea
indexului pana la prima articulatie interfalangiala si ½ lat a mediusului pana la prima
articulatie interfalangiana.
 4. Ramura profunda care se desprinde tot de la nivelul santului bicipital medial si care merge
catre posterior printre tendoanele de origine ale m supinator inconjurand astfel colul
chirurgical al radiusului. Ajunge in loja posterioara a antebratului intre cele 2 planuri
musculare si de aici se numeste n interosos posterior care merge cu artera omonima si se
distribuie la nivelul muschilor posteriori ai antebratului.
5. Ramuri musculare pentru muschii posteriori ai antebratului.

30. Nervii ulnar si musculocutan- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de

inervatie, aspectul paraliziei
Nervul musculocutan isi are origine C5-C7 din fasciculul lateral al plexului brahial. De la origine
acesta are traiect catre lateral si strabate m coracobrahial, dupa se dispunde intre coracobrahial si
biceps brahial si ulterior intre m biceps brahial si m brahial. Da ramuri musculare pentru muschii
anteriori ai bratului si se continua ca nerv cutanat antebrahial lateral care va inerva sensitiv pielea
antero-laterala a antebratului.

Nervul ulnar are origine C8-T1 din fasciculul medial al plexului brahial.De la origine acesta se
afla medial de artera axilara si de cea brahiala si lateral de n cutanat brahial medial si n cutanal
antebrahial medial. Perforeaza septul intermuscular medial impreuna cu artera colaterala ulnara
superioara si se aseaza profund de capul medial al tricepusului si ajunge in santul nervului ulnar unde
artera colaterala ulnara superioara se anastomozeaza cu ramura posterioara a recurentei ulnare.
Nervul ulnar trece prin capetele de origine ale m flexor ulnar al carpului si dupa se va pune intre
tendoanele muschilor flexor ulnar al carpului si flexor profund al degetelor. In aceasta portiune
nervul ulnar este situat medial de artera ulnara. El trece superficial de retinaculul flexorilor, trece prin
canalul guyon si se imparte in cele 2 ramuri terminale superficiala si profunda.
RAMURI:
1. Ramuri musculare pentru flexor ulnar al carpului si pentru fasciculul medial al flexorului
profund al degetelor.
2. Ramura palmara care inerveaza pielea eminentei hipotenare.
3. Ramura dorsala care inerveaza senzitiv fata dorsala a degetului 5, a degetului 4 pana la prima
art interfalangiala si 1/2 mediala a degetului 3 pana la prima art interfalangiala.
4. Ramura superficiala care inerveaza senzitiv fata palmara a degetului 5 si ½ mediala a
degetului 4. Ramurile digitale palmare ale n ulnar trec profund de a omonime.
5. Ramura profunda care inerveaza muschii eminentei hipotenare, toti muschii interososi si m
adductor al policelui si capul profund al flexorului scurt al policelui si ultimii 2 muschi
lombricali.

31. Nervii cutanati brahiali si antebrahiali. Inervatia senzitiva a membrului

superior

Nervul cutanat brahial medial isi are originea C8-T1 si este cel mai medial element de la nivelul
axilei. El este situat medial de venele axilara si basilica. La ½ bratului acesta perforeaza fascia bratului
si inerveaza senzitiv pielea antero-mediala a bratului. Intre n cutanat brahial medial si nervii
intercostali 2 si 3 se realizeaza anastomoze care formeaza nervii intercosto-brahiali care inerveaza
pielea de la baza axilei.
Nervul cutanat antebrahial medial are originea C8-T1 din fasciculul medial al plexului brahial. El
este situat medial de artera axilara si brahial si de nervul ulnar, lateral de venele axilara si de nervul
cutanat brahial medial si posterior de vena basilica. La 1/3 distala a bratului el perforeaza fascia si se
imparte in 2 ramuri. O ramura anterioara care merge prin santul bicipital medial impreuna cu vena
basilica si care inerveaza senzitiv pielea antero-mediala a antebratului si o ramura posterioara care
inerveaza pielea marginii mediale a antebratului.

32. Palpari si proiectii arteriale. Repere pentru denudari venoase la nivelul

membrului superior

Artera axilara se proiecteaza de-a lungul liniei care uneste procesul coracoid si varful axilei. Ea se
palpeaza in bratul in abductie medial de m coracobrahial.
Artera brahiala se proiecteaza de-a lungul liniei care uneste varful axilei de jumatatea plicii
cotului. Ea se palpeaza in partea superioara a bratului medial de m biceps brahial sau in santul
bicipital medial.
Artera radiala se proiecteaza de-a lungul liniei care uneste jumatatea plicii cotului cu santul
pulsului. Ea se palpeaza in santul pulsului sau in tabachera anatomica.
Artera ulnara se proiecteaza in 2/3 distale ale antebratului de-a lungul liniei ce uneste
epicondilul medial al humerusului cu pisiformul. Ea se palpeaza medial de m flexor ulnar al carpului
sau lateral de pisiform.

33. Repere osoase palpabile la nivelul trunchiului si membrelor

Din clavicula se palpeaza fata superioara, neteda, marginile anterioara si posterioara pe toata
intinderealor precum si extremitatile.
Din scapula se palpeaza marginea posterioara a spinei cu acromionul lateral, marginea mediala a
scapulei in portiunea infraspinoasa , marginea laterala, unghiul inferior si procesul coracoid
Din humerus se palpeaza capul la bratul rotat spe lateral, tuberculul mare, la 2 cm distal de acromion
pe linia dintre acesta si epicondilul lateral, tuberculul mic, distal de articulatia acromioclaviculara,
apicondilii, santul nervului ulnar
Din radiuls se palpeaza capul, procesul stiloid, orpul radiusului poximal.
Din ulna: olecranul, fata superioara se palpeaza numai pe antebratul in flexie, marginea posterioara a
diafizei, capul ulnei, procesul stiloid care in pronatie de afla deasupra pisiformului iar in supnatie in
apropierea radiusului
Din metacarpiene; baza metacarpianului I posterior cand mana e in abductie, in raport cu tendonul m
lung abductor al policelui, baza metacarp II si III, corespund trapezoidului si osului mare, a metacarp
IV coresp osului cu carlig si al celui de-al V-lea in raport cu m extensor ulnar al carpului.
Falange complet mai putin fata anterioara a falangei distale a degetului V.