Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Integritatea sa este
absolut esentiala pentru functionarea zilnica. Mana poate fi afectata de mai multe
boli, in mod special leziuni traumatice.
Structurile osoase
Un numar de 27 de oase constituie scheletul de baza al pumnului si mainii.
Aceste oase sunt grupate in carpiene, metacarpiene si falange.
Articulatia pumnului, cea mai complexa articulatie a corpului, este formata din 8
oase carpiene grupate in doua randuri, avand miscari foarte limitate intre ele. De
la radius spre ulna, randul proximal consta din osul scafoid, semilunar, piramidal si
pisiform. In aceeasi directie, randul distal consta in oasele trapez, trapezoid, capitat
si osul cu carlig.
Toate oasele carpiene participa la functionarea incheieturii mainii cu exceptia
osului pisiform, care este un os sesamoid prin care trece tendonul muschiului
flexor ulnar al carpienelor. Osul scafoid serveste ca legatura intre cele doua randuri
si de aceea este mai vulnerabil la fracturi. Randul distal al oaselor carpiene este
foarte puternic atasat de baza celui de-al doilea si al treilea metacarpian, formand o
unitate fixa. Toate celelalte structuri (unitati mobile) se misca in relatie cu unitatea
stabila.
Pielea care acopera fata dorsala a mainii este diferita de cea care acopera palma.
Pielea de pe fata dorsala a mainii este subtire si pliabila. Ea este atasata scheletului
mainii prin tesut areolar larg in care se gasesc vene si vase limfatice. Acest fapt
explica de ce edemul mainii se manifesta predominant pe fata dorsala. In plus,
aceasta prindere larga a pielii o face mai vulnerabila la traumatisme si permite
crearea unor bule locale.
Pielea suprafetei palmare a mainii este unica, avand functii speciale. Pielea
palmara este groasa si nu la fel de pliabila ca cea de pe fata dorsala. Este atasata
puternic de fascia subcutanata prin numeroase fibre verticale. Aceste caracteristici
cresc stabilitatea pielii pentru ca functia de apucare sa fie realizata adecvat. Pielea
este mai ferm ancorata de structurile profunde la nivelul crestelor palmare; acest
lucru are importanta clinica, cand se planifica incizia chirurgicala pentru a
minimaliza contracturile pielii.
In contrast fata de pielea fetei dorsale, pielea fetei palmare este vascularizata prin
numeroase ramuri verticale mici, pornite din vasele digitale comune. De aceea,
formarea bulelor palmare este limitata. In plus, pielea suprafetei palmare a mainii
contine un numar foarte mare de receptori senzitivi, esentiali pentru functionarea
normala a mainii.
Unghiile reprezinta apendici speciali ai pielii derivati din epiderm. Acestea cresc
dintr-o matrice germinala localizata la baza falangei distale. Matricea unghiala
situata distal fata de lunula, poarta numele de matrice sterila; este foarte bine
vascularizata, lucru care ii confera culoarea roz. Intreaga matrice unghiala este in
contact foarte strans cu periostul falangei distale; de aceea, este vulnerabila la
leziuni in cazul unei fracturi a falangei.
Fascia palmara consta intr-un tesut fibros rezistent aranjat in fibre longitudinale,
transverse, oblice si verticale. Fibrele longitudinale isi au originea la nivelul
articulatiei pumnului din tendonul longitudinal palmar, cand acesta exista. Aceste
fibre se extind pana la baza fiecarul deget, unde fibre mai mici se extind distal si se
ataseaza la tesuturi.
Extensorii extrinseci
Muschii extensori sunt toti extrinseci, cu exceptia unuia singur care este implicat in
extensia articulatiei interfalangiene. Toti muschii extensori extrinseci sunt inervati
de nervul radial. Acest grup de muschi consta in trei extensori ai articulatiei
pumnului si un grup mare de extensori ai policelui si degetelor.
Grupul hipotenar consta in: palmarul scurt, abductorul degetului mic, flexorul
degetului mic, opozantul degetului mic. Toti acesti muschi sunt inervati de nervul
ulnar. Acest grup de muschiisi are originea in retinaculul flexorilor si oasele
carpiene, si se insera la baza falangei proximale a degetului mic.
Articulatia pumnului este una complexa, multiarticulara, care permite o gama larga
de miscari in flexie, extensie, circumductie, deviere radiala si deviere ulnara.
Articulatia radioulnara distala permite pronatia si supinatia mainii prin rotatia
radiusului in jurul ulnei. Articulatia radiocarpiana include capetele proximale
osoase ale carpienelor si capatul distal al radiusului. Randul proximal al
carpienelor se articuleaza cu radiusul si ulna permitand astfel miscari de extensie,
flexie, deviere ulnara si deviere radiala. Aceasta articulatie este sustinuta de un set
extrinsec de ligamente palmare puternice, care pornesc de la radius si ulna. Pe fata
dorsala, este sustinuta de un ligament intercarpian dorsal, aflat intre scafoid si osul
triunghiular, si de ligamentul radiocarpian dorsal.
Mana are o retea vasculara complexa si bogata. Arterele radiala si ulnara, care sunt
ramuri din artera brahiala, ofera vascularizatie mainii. Arterele suplimentare de la
nivelul antebratului includ: artera interosoasa anterioara, artera interosoasa
posterioara si artera mediana, care sunt ramuri ale arterei ulnare.
Artera ulnara are un traseu distal la nivelul antebratului sub muschiul flexor ulnar
al carpului. La nivelul articulatiei pumnului trece prin canalul Guyon unde se
divide in ramura palmara profunda si ramura palmara superficiala. Ramura
superficiala formeaza arcul palmar superficial, iar ramura profunda contribuie la
formarea arcului palmar profund. Arcul palmar superficial se gaseste la nivelul
fasciei palmare. Da nastere arterelor digitale comune si unei multitudini de ramuri
pentru muschii intrinseci si piele. Distal la nivelul palmei, arterele digitale comune
se bifurca in arterele digitale.
Dupa aparitia ramurii pentru index, artera poarta numele de artera principala a
policelui. Arterele dorsale isi au originea proximal din artera interosoasa
posterioara si ramura perforanta dorsala a arterei interosoase anterioare. Arterele
metacarpiene dorsale pornesc din arcul carpian dorsal format din arterele
mentionate anterior si fiind sursa a numeroase anastomoze locale.
Anatomia mainii
1.1.1. Oase
Oasele mainii sunt formate din 27 de oase dispuse in trei grupe: carpul,
metacarpul si oasele degetelor.
Carpul este format din opt oase dispuse pe doua randuri: proximal, incepand
de la police in directia degetului mic se gasesc patru oase: scafoidul, semilunarul,
piramidalul si pisiformul; distal se gasesc in aceeasi ordine alte patru oase:
trapezul, trapezoidul, capitatul si osul cu carlig. Toate aceste oase au o forma
aproape cubica, fiecare are o fata superioara, una inferioara, o fata anterioara si una
dorsala, respectiv o fata laterala si una mediala.Scafoidul este cel mai lateral os din
randul proximal, se articuleaza in sus cu radiusul, in jos cu trapezul si trapezoidul,
medial cu semilunarul si osul capitat.
Semilunarul isi datoreaza numele datorita formei lui. El se articuleaza in sus
cu radiusul, in jos cu osul capitat si osul cu carlig, lateral cu scafoidul si medial cu
piramidalul
Piramidalul se articuleaza in sus cu capul ulnei, in jos cu osul cu carlig,
lateral cu semilunarul. Fata anterioara a osului prezinta o fata articulara pentru
pisiform.
Pisiformul este un os lenticular situat inaintea piramidalului cu care se
articuleaza. Se palpeaza usor pe fata anterioara, deasupra regiunii hipotenare.
Trapezul este primul os pe randul distal. Fata sa anterioara prezinta un sant si
tuberculul trapezului. Trapezul se articuleaza in sus cu scafoidul.
Fata lui inferioara are forma de sa imprimand o miscare caracteristica
metacarpianului I si policelui. Trapezul se articuleaza medial cu trapezoidul si cu
metacarpianul II.
Fig. Scheletul mainii - fata anterioara
Trapezoidul este un os neregulat. El se articuleaza in sus cu scafoidul iar in jos cu
metacarpianul II, lateral cu trapezul si medial cu osul capitat.
Osul capitat este cel mai voluminos os al carpului prezentand un cap, un col
si un corp. El se articuleaza in sus cu semilunarul, in jos cu metacarpienii I, III si
IV, lateral cu scafoidul si trapezoidul, medial cu osul cu carlig.
Osul cu carlig are forma unei piramide articulandu-se in sus cu semilunarul,
in jos
cu metacarpienii IV si V, medial cu piramidalul, lateral cu osul capitat.
Carpul privit in totalitatea lui prezinta doua fete:
• dorsala acoperita de extensorii mainii si degetelor.
• anterioara sau palmara care formeaza santul carpului prin care trec
tendonele flexorilor mainilor si degetelor.
Santul carpului este marginit de doua eminente: cea laterala de tuberculul
scafoidului, iar cea mediala de pisiform si de carligul osului cu carlig.
Metacarpul constituie scheletul palmei dosului mainii; este format din cinci
oase metacarpiene, numerotarea lor se face lateromedial de la I la V.
Caractere generale:
Metacapienii sunt oase lungi si perechi prezentand un corp, o baza si un cap.
1. Corpul este prismatic triunghiular si prezinta o fata dorsala, o fata laterala
si o fata mediala.
2. Baza este voluminoasa si se articuleaza cu oasele carpului si cu
metacarpienii invecinati.
3. Capul rotunjit se articuleaza cu falanga proximala.
Caractere proprii ale metacarpienilor:
Metacarpianul I este cel mai scurt si cel mai gros. Baza are forma de sa si se
articuleaza cu trapezul, dar nu se articuleaza cu metacarpianul II.
Metacarpianul II este cel mai lung. Baza se articuleaza cu trapezul,
trapezoidul si osul capitat, respectiv cu metacarpianul III.
Metacarpianul III. Baza are un proces stiloidian indreptat lateral si se
articuleaza cu osul capitat, respectiv cu metacarpienii II si IV.
Metacarpianul IV. Baza se articuleaza cu osul capitat si cu osul cu carlig,
respectiv cu metacarpienii III si IV.
Metacarpianul V. Baza se articuleaza cu osul cu carlig, respectiv cu
metacarpianul IV.
Oasele degetelor
Degetele sunt in numar de cinci, numerotate lateromedial de la I la V.
Fiecare deget are cate un nume:police, index, medius, inelar si mic.
Oasele care formeza degetele se numesc: falange. Se gasesc in total un numar
de 14 falange, deoarece fiecare deget are trei, in afara de police care are doua.
Muschii interososi
Completeaza spatiile dintre metacarpiene si dupa situatia lor sunt de doua
feluri: palmari si dorsali.
a) interososii palmari sunt in numar de trei;ocupa ultimele trei spatii
interosoase, se prind numai pe cate un metacarpian.
Insertii: Insertia proximala se face pe fata metacarpianului iar cea distala pe
falanga proximala si ia parte la formarea aponevrozei dorsale.
b) interososii dorsali ocupa intreg spatiu interosos; se insera pe ambele
metacarpiene ce marginesc acest spatiu .
Insertii: Insertia proximala se face pe ambele metacarpiene ce delimiteaza
spatiile interosoase. Insertia distala se face printr-un tendon ce se imparte intr-o
portiune scurta ce se fixeaza pe falanga proximala si o portiune lunga ce se termina
pe tendonul extensorului.
Actiune: Interososii au o actiune comuna: toti flecteaza falanga proximala si
le extind pe celelalte doua. Au si o actiune speciala: interososii palmari fiind
adductori, iar interososii dorsali sunt abductori.
Inervatie: Toti primesc ramuri de la nervul ulnar.
Tendoanele flexorilor lungi la nivelul mâinii Dintre muşchii flexori ai antebraţului
doar muşchiul palmar lung fuzionează cu retinaculul flexorilor şi se continuă cu
aponevroza palmară. • Flexorul ulnar al carpului - tendonul acestui muşchi poate fi
urmărit de la nivelul pisiformului, pe marginea medială a retinaculului flexorilor. •
Flexorul radial al carpului- tendonul flexorului radial al carpului trece pe sub
porţiunea cea mai laterală a retinaculului flexorilor, prin tunelul. • Flexorul
superficial şi flexorul profund al degetelor- cele opt tendoane ale acestor muşchi
trec pe sub retinaculul flexorilor. • Dacă tendoanele profunde sunt situate în acelaşi
plan, tendoanele superficiale ale degetelor mijlociu şi inelar sunt mai superficiale
decât cele ale indexului şi degetului mic. • Flexorul lung al policelui - tendonul său
trece pe sub retinaculul flexorilor, lateral de tendoanele flexorilor degetelor. De
aici merge între muşchii opozant şi adductor ai policelui, pentru a se insera pe
suprafaţa palmară a bazei falangei distale.
1.1.3. Vascularizatie
Arterele mainii
Artera radiala se exploreaza de-a lungul unei linii care continua ascendent
santul pulsului pana la un punct situat medial de tendonul muschiului biceps
brahial, la nivelul plicii cotului.
Pulsatiile arterei radiale se palpeaza cu usurinta in santul pulsului, care este
delimitat lateral de tendonul muschiului brahioradial si medial de tendonul
flexorului radial al carpului. Pulsatiile arterei radiale este palpabila si in tabachera
anatomica care este marginita medial de tendonul muschiului lung extensor al
policelui si lateral la tendoanele muschilor lung abductor si scurt extensor al
policelui.
Artera cubitala poate fi explorata de-a lungul unei linii ce uneste varful
epicondilului medial al extremitatii distale a humerusului cu portiunea laterala a
osului pisiform. Artera se gaseste intre muschii flexor superficial al degetelor si
flexorul ulnar al carpului care este muschiul satelit al arterei ulnare.
Arcada arteriala palmara superficiala se descopera printr-o incizie de 4-6 cm
lungime, trasata pe linia ce uneste portiunea laterala a osului pisiform cu al doilea
si al treilea spatiu interdigital. Arcada palmara superficiala se afla la 1.7 cm
deasupra de plica palmara mijlocie.
Arcada arteriala palmara profunda se proiecteaza la 2.5 cm deasupra de plica
palmara mijlocie sau la mijlocul distantei dintre plica inferioara a gatului mainii.
Incizia de 5 cm lungime se traseaza pe linia ce uneste mijlocul talonului mainii cu
al doilea spatiu interdigital sau plica digito-palmara a mediusului.
Venele superficiale
Venele superficiale sunt situate in tesutul celular subcutanat, neavand
corespondent arterial.
Vena cefalica rezulta prin convergenta venelor de pe partea radiala a mainii,
in care se varsa venele digitale si metacarpiene. Inconjurand marginea laterala a
antebratului si trecand pe fata sa anterioara, vena cefalica ajunge in regiunea
anterioara a cotului, realizand cu vena bazilica anastomoze in forma de “M” sau
“N”.Acesta din urma da un ram perforant, care strabate fascia si face legatura intre
sistemul venos superficial si profund al membrului superior.
De aici vena cefalica urmeaza calea santului bicipital lateral, de unde se
indreapta spre santul deltoidopectoral, perforand fascia clavipectorala si varsandu-
se in vena axilara, imediat sub clavicula.
Vena bazilica incepe in partea ulnara a retelei venoase a mainii, urca de-
alungul marginii mediale a antebratului pana in regiunea anterioara a cotului,
contractand la acest nivel legaturile anastomotice mentionate la vena cefalica.
Urmeaza apoi santul bicipital medial, perforand fascia brahiala aproximativ la
limita dintre treimea inferioara si mijlocie a bratului pentru a se uni cu vena
brahiala.
Venele profunde
Urmeaza traiectul arterelor si alcatuiesc venele lor satelite, purtand denumirea
arterei respective. Avem astfel:
- vene metacarpiene palmare
- vene intercapitale
- vene interdigitale
- arcul venos palmar profund care dreneaza in venele radiale si
ulnare.
Venele digitale palmare se varsa in arcul palmar superficial care dreneaza in
vena mediana .Venele brahiale iau nastere la nivelul fosei cubitale prin unirea
venelor radiale si ulnare. Vena axilara ia nastere prin fuzionarea venelor brahiale
cu vena bazilica.
Venele superficiale sunt dezvoltate la nivelul degetelor si mainii, pe fata
dorsala. Venele fetei dorsale incep printr-o retea venoasa de la care pornesc venele
digitale dorsale care se unesc intre ele la nivelul primei falange, formand arcada
digitala. Din aceasta arcada pornesc trei vene metacarpiene dorsale, care varsa in
reteaua venoasa dorsala a mainii si da nastere retelei dorsale a policelui, care se
continua la antebrat cu vena mediana sau cu vena radiala superficiala.
La extremitatea mediala a retelei venoase dorsale a mainii, incepe reteaua
venoasa superficiala a auricularului, care se continua la antebrat cu vena bazilica
sau cu vena ulnara superficiala.
Vascularizarea mîinii La nivelul articulaţiei radiocarpiene, artera radială se găseşte
între tendonul muşchiului flexor radial al carpului şi marginea anterioară a
radiusului. Artera nu ajunge direct în regiunea palmară, ci ocoleşte lateral masivul
carpian plasându-se între tendoanele abductorului lung al policelui şi extensorului
scurt al policelui ateral şi extensorului lung al policelui medial şi deasupra
scafoidului şi trapezului, spre tabachera anatomică; de aici, ajunge pe faţa dorsală a
mâinii în spaţiul dintre primele două oase metacarpiene, traversează printre
capetele primului muşchi interosos dorsal pentru a ajunge în regiunea palmară.
Iniţial merge profund spre capul oblic al adductorului policelui, apoi trece între
acesta şi capul transvers, traversează palma profund de tendoanele flexorilor şi se
anastomozează cu ramura palmară profundă a arterei ulnare pentru a forma arcada
palmară profundă. Arcada profundă este formată din artera radială şi ramura
profundă palmară a arterei ulnare, fiind situată profund de tendoanele flexorilor. Ea
este convexă spre degete şi se află la aproximativ 1 cm inferior articulaţiei
radiocarpiene. Din arcadă pleacă trei artere metacarpiene palmare, care însoţesc
cele trei artere digitale palmare comune la baza degetelor. Vasele astfel formate se
divid în perechi de artere digitale palmare pentru feţele adiacente ale indexului şi
mediusului, mediusului şi inelarului şi inelarului şi degetului mic.