TOPOGRAFIA SUPERFICIALA A GATULUI SI CAPULUI

Regiunile superficiale
A. Regiunile capului
-

Capul este impartit in numeroase regiuni ce corespund oaselor capului sau unui organ
subjacent

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Regiunea frontala
Regiunea parietala
Regiunea temporala
Regiunea nazala
Regiunea orbitara
Regiunea zigomatica

7. Regiunea parotido-maseterina
8. Regiunea infra-orbitara
9. Regiunea orala
10. Regiunea mentoniera
11. Regiunea bucala

12.
1. Regiunile craniului
13.
- Cuprind trei regiuni perechi care sunt in raport cu:
Regiunea parietala cu osul parietal
Regiunea temporala cu portiunea scuamoasa a osului temporal
Regiunea occipitala cu solzul osului occipital
14.
2. Regiunile fetei
15.
a. Regiunile mediene
- Sunt impare, in numar de trei
Regiunea nazala care inconjoara baza nasului
Regiunea orala care cuprinde gura
Regiunea mentoniera care corespunde mentonului
16.
17.
18.
b. Regiunile laterale
19.

Sunt pare, in numar de cinci

Regiunea orbitara cuprinde orbita
Regiunea infraorbitara lateral de regiunea nazala si inferior de regiunea orbitara
Regiunea zigomatica in raport cu osul zigomatic; formeaza pometul
Regiunea parotido-maseterina situata in fata urechii; acopera glanda parotida si
ramul mandibulei
Regiunea bucala lateral de regiunile orala si mentoniera

20.
B. Regiunile gatului:
21.
- Ele cuprind patru mari regiuni:
1. Regiunea cervicala anterioara
2. Regiunile cervicale laterale
3. Regiunea cervicala posterioara
22.

23.
24.--- Regiunile gatului (vedere antero-laterala)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Regiunea occipitala
Regiunea parotido-maseterina
Regiunea bucala
Regiunea orala
Regiunea mentoniera
Regiunea SCM
Trigonul carotidian

8. Trigonul submandibular
9. Trigonul submentonier
10. Regiunea posterioara a gatului
11. Trigonul cervical posterior (omotrapezoid)
12. Regiunea subhioidiana
13. Trigonul omo-clavicular

14.
15.
16.
17.
1. Regiunea cervicala anterioara
18.
- Este delimitata lateral de marginea anterioara a SCM
- Este impartita in :
a. Doua regiuni impare si mediane:
Regiunea submentoniera
- Inferior de regiunea mentoniera
- Delimitata de osul hioid si pantecele anterior al digastricului
19.
Regiunea subhioidiana
- Delimitata astfel:
20. --- Superior corpul osului hioid
21. --- Inferior incizura jugulara a sternului

22. --- Lateral portiunea inferioara a marginii anterioare a SCM si pantecele superior
al muschiului omo-hioidian
23.
b. Trei regiuni pare si simetrice
Trigonul submandibular delimitat astfel
24.
--- Superior mandibula
25.
--- Inferior si in spate - digastric
26.
Trigonul carotidian
Lateral de trigonul submandibular si regiunea subhioidiana
Este delimitat:
27. --- Spate marginea anterioara a SCM
28. --- Superior pantecele posterior al digastricului
29. --- Fata pantecele superior al omo-hioidianului
30.
Regiunea SCM
Este in raport cu muschiul omonim
Portiunea sa inferioara este marcata de o depresiune foseta supraclaviculara
31.

32.

1.
2.
3.
4.
5.

A. Vedere anterioara
M. digastric
Os hioid
M. sterno-hioidian
M. SCM
Trigon submandibular
B.

C. Vedere laterala
6. Regiunea submentoniera
7. Trigon carotidian
8. M. omo-hioidian (pantecul superior)
9. Regiunea subhioidiana
10. Trigonul omo-trapezian
11. Trigonul omo-clavicular

D.
E.
2. Regiunea cervicala laterala
F.
- Fiecare regiunea cervicala laterala este limitata de:
Anterior - marginea posterioara a SCM
Posterior marginea posterioara a trapezului
Inferior clavicula
- Ele sunt subimpartite de catre pantecele inferior al muschiului omo-hioidian astfel:
G.
---- Superior trigonul omo-trapezian
H.
---- Inferior trigonul omo-clavicular, a carei portiune inferioara, excavata,
formeaza fosa supraclaviculara

I.
3. Regiunea cervicala posterioara / nucala
- Este situata posterior de vertebrele cervicale, intre occipital si planul orizontal ce trece
prin procesul spinos al C7
J.
K.
L. PLANUL CUTANAT
M.
- Pielea regiunii cefalice si cervicale este caracterizata de sistemul pilos si de mobilitatea
sa
- La nivelul fetei, ea se continua cu mucoasele organelor de simt
N.
A. Pielea craniului:
O.
Caracterstici:
P.
- Este groasa si mobila
- La nivelul pielii paroase, portiunea acoperita de par, aceasta este separata de muschiul
epicranian de un tesut celulo-grasos, impartit de numeroase travee fibroase
- O taietura la nivelul pielii paroase sangereaza abundent, datorita vascularizatiei
abundente, intretinuta de aceste travee fibroase
- La noul nascut, infiltratul sero-sangvinolent din timpul nasterii, constituie bosa serosangvina

Q.
Bosa sero-sangvina
R.
1 tesut subcutanat
S.
2 aponevroza
T.
3 os parietal
- La persoanele cu chelie, tesutul subcutanat este mai putin vascularizat si mai putin bogat
in celule adipoase
U.
Vascularizatia si inervatia:
V.

W.

X.
Y. Vascularizatia si inervatia pielii paroase
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

N. supratrohlear
N. supraorbitar
N. zigomatico-temporal
N. auriculo-temporal
N. occipital mic
N. occipital mare
N. occipital 3
A. supratrohleara

9. A. supraorbitara
10. A. zigomatico-temporala
11. Nodul parotidian
12. A. temporala superficiala
13. Nodul mastoidian
14. A. auriculara posterioara
15. Nodul occipital
16. A. occipitala

17.
a. Regiunea frontala
- Este vascularizata de arterele si venele:
Supratrohleare
Supraorbitare
Zigomatico-temporale
- Drenajul este realizat de limfoganglionii parotidieni
- Inervatia este data de :
N. supratrohleari
N. supraorbitari
N. zigomatico-temporali
18.
b. Regiunea temporala
- Este vascularizata de arterele si venele :
Temporale superficiale
Auriculare posterioare
- Drenajul este realizat de catre:
Limfoganglionii mastoidieni si parotidieni
- Inervatia este data de :
N. auriculo-temporal
N. occipital mic
19.
c. Regiunea occipitala
- Este vascularizata de arterele si venele:
Occipitale
20.
- Drenajul limfatic se realizeaza de catre limfoganglionii:
Occipitali
- Inervatia este realizata de:
Nervul mare occipital
Nervul occipital 3
21.
B. Pielea fetei:
22.
Caracteristici:
- Este groasa, supla si mobila, cu exceptia regiunii orbitare unde este fina
- Este unita cu muschii si oasele subjacente prin tesut conjunctiv lax, nefiind prezente
fascii profunde
- Prezinta riduri provocate de actiunea muschilor
- Fiecare rid este perpendicular pe axul mare al muschiului subjacent

Ridurile sunt accentuate de pierderea elasticitatii pielii (varsta, expunere solara)

Inciziile chirurgicale in riduri sunt mult mai discrete
23.
Vascularizatia si inervatia:
24.
1. Vascularizatia arteriala provine:
a. In principal din :
- Ramurile ACE:
Faciala
Transversa a fetei
b. Secundar din:
- Artera oftalmica:
A. supratrohleare
A. supraorbitare
25.
2. Vascularizatia venoasa :
V. faciale
V. supratrohleare
V. supraorbitare
V. transversa a fetei
26.
3. Drenajul limfatic:
Ggl faciali
Ggl parotidieni superficiali
Ggl submentonieri
27.
4. Inervatia este asigurata de ramuri ale:
N. trigemen
28.
29.
C. Pielea gatului:
30.
- Este dublata de fascia cervicala superficiala, care acopera m. platysma
31.
Pielea regiunilor cervicale anterioara si laterale
32.
- Este mobila, supla si expandabila
- Doar la nivelul regiunii submentoniere este mai groasa si accentuata in cazul unei
cresteri in greutate; paniculul sau adipos, de grosime variabila, este delimitat in
profunzime de lama superficiala a fasciei cervicale profunde, continand muschiul
platysma
1. Vascularizatia arteriala:
- Ramuri cutanate ale ACE si a subclavie
33.
2. Vascularizatia venoasa:
- Se varsa in VJ anterioara si VJE
34.
3. Drenajul limfatic se realizeaza:
- Ggl cervicali superficiali:
Submentonier
Supraclavicular
35.
4. Inervatia:
- Este asigurata de:

Plexul cervical nervul transvers al gatului si supraclavicular

36.
Pielea regiunii cervicale posterioare:
37.
- Este groasa, densa si aderenta
- Paniculul sau adipos este foarte abundent
1. Vascularizatia arteriala:
- Ramuri cutanate ale:
A. occipitale
A. cervicala transversa
A. cervicala profunda
A. supra-scapulara
38.
2. Vascularizatia venoasa:
- Plexul suboccipital
- V. cervicala profunda
- Venele transverse ale gatului
- Venele suprascapulare
39.
3. Drenajul limfatic:
- Ggl occipitali
- Ggl cervicali superficiali
40.
4. Inervatia este realizata de:
Cei opt nervi spinali cervicali
41.
5.
42.
43.
44. ANATOMIA DE SUPRAFATA
45.
- Gatul, bogat in viscere, este in egala parte o cale importanta de pasaj al vaselor si
nervilor
- Inainte de a aborda studiul structurilor interne, se impune o vizionare generala a
topografiei superficiale a principalelor structuri
- Aceasta anatomie de suprafata, care faciliteaza explorarea clinica a gatului , este
rezumata in figurile care urmeaza

46.
47.
A. Regiunea parotido-maseterina dreapta anatomie de suprafata (structuri principale)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

A. temporala superficiala
A. maxilara
N.mandibular
N.maxilar, ggl pterigo-palatin
Ductul parotidian
Procesul stiloid
N. facial
M. stilo-hioidian

9. N. accesor
10. N. glosofaringian
11. N. vag
12. N. hipoglos
13. M. alveolar inferior
14. Nervul lingual, ggl otic
15. Amigdala palatina
16. A si v faciale

17.
18.

19.
20.
B. Regiunea submandibulara dreapta si trigonul carotidian drept anatomie de suprafata
(structuri principale)
1.
2.
3.
4.
5.

A occipitala
N. accesor
N. glosofaringian
N. hipoglos
N. vag

6. N. m tirohioidian
7. ACI
8. ACE
9. A tiroidiana superioara
10. VJI

11. N. lingual
12. A. faciala
13. Glanda submandibulara

14. M. digastric
15. A si v linguale

16.
17.

18.
19.
C. Regiunea anterioara a gatului anatomie de suprafata (structuri principale)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

VJI
A. carotida comuna dreapta
Paratiroida superioara
N. frenic drept
A. tiroidiana inferioara
Paratiroida inferioara
N vag dorsal

8. Nervii laringei recurenti

9. N. laringeu superior
10. A. tiroidiana superioara
11. N. frenic stang
12. Ductul toracic
13. N. vag stang

14.
15.

16.
D. Regiunea laterala dreapta a gatului anatomie de suprafata (structuri principale)
1.
2.
3.
4.
5.
11.

N. spinal C2
N. spinal C3
A. cervicala transversa
N. frenic drept
Ggl stelat

6. M. omo-hioidian
7. A. tiroidiana superioara
8. A. carotida comuna
9. VJI
10. A. vertebrala

12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42. MUSCULATURA CAPULUI
43.
- Muschii capului sunt in principal atasati de scheletul fetei
- Ei determina expresia fetei
- Anumiti muschi asigura pe de alta parte functiile sfincteriene, dilatatoare si masticatorii
- Cuprind:
A. Muschii epicranieni
B. Muschii auriculari
C. Muschii faciali
D. Muschii masticatori
E. Muschii suboccipitali

44.
45.

Muschii capului

1. M. occipito-frontal (pantecele
frontal)
2. M. orbicular al pleoapei
(portiunea orbitara)
3. M. procerus
4. M. orbicular al pleoapei
(portiunea palpebrala)
5. M. zigomatic mic
6. M. zigomatic mare
7. M. coborator al septului nazal
8. M. orbicular al buzelor
9. M. coborator al buzei
inferioare
10. M. mentonier

11. Galea aponevrotica

12. M. auricular superior
13. M. temporo-parietal
14. M. auricular anterior
15. M. ridicator al buzei superioare
si a aripii nasului
16. M. nazal
17. M. ridicator al buzei superioare
18. M. ridicator al comisurii bucale
19. M. rizorius
20. M. coborator al comisurii
bucale
21. M. platysma
22.

23.
A. Muschiul epicranian
- Acest muschi cutanat se intinde pe suprafata calvariei
Structura:
- Este constituit din:
1. Portiunea centrala galea aponevrotica
2. Portiunea periferica muschii occipito-frontali si temporo-parietali

24.
25. Galea aponevrotica:
1.
2.
3.
4.

M. ridicator al sprancenei
Pantecele frontal al m occipito-frontal
Galea aponevrotica
Piele paroasa

5. Pantecele occipital al m occipito-frontal

6. Calvaria
7. Spatiul epicranian

a. Galea aponevrotica (aponevroza epicraniana)

- Este o lama fibroasa separata de epicraniu prin spatiul epicranian, plin cu tesut celular
lax, care ii permite mobilizarea
- ea adera de pielea paroasa prin tracte fibroase
b. muschiul occipito-frontal
- este asezat median si formeaza doua pantece frontal si occipital - , separate prin galea
aponevrotica
Pantecele frontal:
- Se fixeaza pe fata profunda a dermului supraorbitar, unde fibrele sale se incruciseaza cu
cele ale muschilor ridicatori ai sprancenelor, procerus si orbicular al pleoapei
Pantecele occipital
- Se insera pe linia nucala majora si pe fata externa a procesului mastoidei
c. Muschiul temporo-parietal:
- Este par si inconstant
- Se intinde radiant de la portiunea anterioara a pielii situate inaintea urechii, pana la galea
aponevrotica
Inervatia
- Pantecele frontal al muschiului occipito-frontal si muschiul temporo-parietal sunt inervate
de ramuri temporale ale nervului facial
- Pantecele occipital prin ramura auriculara posterioara a nervului facial
Actiune
- Mobilizeaza pielea paroasa in sens antero-posterior
- Este ridicator al sprancenelor si coborator al pleopei superioare
- Increteste fruntea si deschide ochii

- Este muschiul atentiei, surprizei si al fricii

B. Muschii auriculari
- Sunt in numar de trei:
Anterior
Superior
Posterior
Origine, terminatii:
1. Muschiul auricular anterior
- Origine fascia temporala
- Insertie helix
2. Muschiul auricular superior:
- Origine galea aponevrotica
- Insertie eminenta triunghiulara
3. Muschiul auricular posterior:
- Origine procesul mastoidei
- Insertie ponticulus
-

1.
2.
3.
4.
5.

Musculatura fetei laterale a urechii

M. auricular superior
M. temporo-parietal
M. mare al helixului
M. auricular anterior
Spina helixului

6.
7.
8.
9.

Muschiul mic al helixului

M. tragusului
M. antitragusului
Coada helixului

10.

11.
12.
4.
13.
14.
15.

16.
17.
C.