Caz clinic 1

1. Comunicari orbita:
 Cu MAXILA printr-un canal. Delimitari canal: fata ant a maxilei (fosa canina) si gaura infraorbitara
din orbita
 Cu CAVITATEA NAZALA prin canal nazolacrimal. Delimitari canal: baza maxilei, os lacrimal si
cornet nazal inferior
 Cu FOSA INFRATEMPORALA prin canalul zigomatic si fisura orbitala inferioara
 Cu FOSA PTERIGOPALATINA prin fisura orbitala inferioara
 Cu FOSA CRANIANA ANTERIOARA prin fisura orbitala superioara, canal optic, gauri etmoidale
anterioare si posterioare

2. Structuri:
 Prin canal, gaura infraorbitara – Nervul infraorbitar
 Prin canalul nazolacrimal – Ductul nazolacrimal
 Prin canalul zigomatic – Nervul zigomativ => Nervul zigomatico-temporal + Nervul zigomatico-
facial
 Prin fisura orbitala inferioara – Nervul maxilar (intra in orbita)
 Prin fisura orbitala superioara – Nervul oftalmic, Nervul oculomotor, Nervul trohlear, Nervul
abducens, Vena oftalmica superioara
 Prin canalul optic – Nervul optic, Artera carotida interna, Artera oftalmica
 Prin gaurile etmoidale anterioare si posterioare – MVN etmoidal anterior, respectiv posterior

3. Comunicarile sinusurilor aerate:

 SINUS FRONTAL – comunica cu meatul mijlociu prin canalul fronto-nazal
 SINUS MAXILAR – comunica cu meatul mijlociu prin hiatul maxilar (mai comunica si cu canalul
suborbitar)
 SINUS SFENOIDAL – se deschide in recesul sfeno-etmoidal al cavitatilor nazale
 ETMOIDUL – are celule etmoidale posterioare care se deschid in meatul superior si celule etmoidale
anterioare si mijlocii care se deschid in meatul mijlociu
 toate sinusurile comunica cu cavitatea nazala prin intermediul unei mucoase.
4. Localizare leziune
Daca miscarile globilor oculari nu mai pot fi realizate de pacient, atunci vom cauta leziunea pe traseul
nervilor care transmit impulsul nervos necesar realizarii actiunii.
 Localizare: sinusul cavernos al durei mater (pe peretele sinusului trec acesti nervi)

5. Examinarea: Angio-CT, pentru a putea vedea sinusul cavernos.

6. Sinusul cavernos se afla in santul cavernos, un sant in forma de “S” culcat, pe fetele laterale ale corpului
sfenoidal, deasupra insertiei aripilor mari.
7. Structurile din sinusul cavernos:

 Nervul oculomotor
 Nervul trohlear
 Nervul abducens
 Nervul oftalmic (V1, ramura din trigemen)
 Sinus cavernos al durei mater
 Artera carotida interna
8. Diagnosticul - tromboza de sinus cavernos.
 Cauza trombozei - procesul purulent de la nivelul dintilor care s-a propagat prin intermediul anastomozelor
venoase pe care sinusul cavernos al durei mater le prezinta cu venele care dreneaza sangele de la acest nivel.
9. Tratamentul – anticoagulante.
CAZ CLINIC 2
1. Origine reala: partea ventro-mediala a puntii
Origine aparenta: sant bulbo-pontin (foseta supraolivara)
Traiect: traverseaza fosa craniana posterioara, meatul acustic intern, canalul facialului, gaura stilomastoida a
osului temporal si glanda parotida
Ramuri terminale: 5 (frontala, zigomatica, bucala, marginala mandibulara, cervicala)
Ramuri:

 intrapietroase:
1) Nerv pietros mare
2) Nerv pietros mic superficial
3) Nervul muschiul scaritei
4) Nervul coarda timpanului
5) Ramura anastomotica pentru nervul vag.
 extrapietroase:
1) Ramura anastomotica pentru nervul glosofaringian
2) Ramura senzitiva pentru meat acustic extern
3) Ramura auriculara posterioara
4) Ramura pentru pantec posterior digastric si stilohiodian
5) Ramura linguala

2. Muschii inervati de nervul facial :

 Muschiul stapedius (al scaritei din urechea medie)
 Pantec posterior al muschiului digastric (alaturi de glosofaringian)
 Muschiul stilohioidian (nervul stilohioidian – ramura a facialului)
 Muschii mimicii – faciali + ai scalpului
3. Gustul este afectat, atunci cautam leziunea la nivelul fibrelor senzoriale ale facialului. Nervul coarda timpanului,
alaturi de nervul lingual culeg informatii gustative din portiunea 2/3 anterioara a limbii. Prin urmare, leziunea este
localizata la nivelul canalului facialului pana in al treilea segment.

4. Raporturi extrinseci ale glandei parotide:

 fata anterioara – marginea posterioara a mandibulei pe care se insera muschii maseter si pterigoidian medial, deci
si cu muschii
 fata laterala – lama superficiala a fasciei cervicale, ramuri cutanate (superficiale) din plexul cervical, muschiul
platisma si pielea
 fata posterioara – procesul mastoid pe care se insera SCM, pantec posterior al muschiului digastric si muschiul
spleniul capului.
 fata mediala (fata faringiana) – faringele de care e despartita prin buchetul stilian a lui Riolan si lama profunda a
fasciei parotidiene.
 fata superioara – articulatia temporo-mandibulara si meatul acustic extern.
 fata inferioara – glanda submandibulara de care este separata prin despartitoarea submandibulo-parotidiana.

5. Examinare de electie – Examenul RMN

CAZUL 3
1. Regiunile topografice ale gatului:
Topografic, sunt 2 regiuni:anterioara(gatul pr-zis) si posterioara(regiunea cefei). Gatul pr-zis cuprinde regiuni
somatice si regiuni viscerale:
a) Regiuni somatice
i. regiunea anterioara a gatului
 regiunea infrahioidiana
 regiunea suprahioidiana
ii. regiunea sternocleidomastoidiana
iii. regiunea laterala a gatului
iv. regiunea prevertebrala
b) Regiuni viscerale
i. regiunea laringiana
ii. regiunea tiroidiana
iii. traheea cervicala
iv. esofagul cervical

2. Raporturi loja tiroidiana:

Istmul :
• FATA ANTERIOARA - acoperita de muschii subhioidieni, lama pretraheala, lama superficiala a fasciei
cervicale, venele jugulare anterioare, muschiul pielos al gatului si piele
• FATA POSTERIOARA - raspunde celui de-al doilea si al treilea cartilaj traheal
• MARGINEA SUPERIOARA - o ramura anastomotica supraistmica uneste cele doua artere tiroidiene
superioare
• MARGINEA INFERIOARA - da nastere venelor tiroidiene inferioare.

Lobii tiroidieni:
• VARF: ajunge la nivelul cartilajului tiroid.
• BAZA: raspunde celui de-al 5-lea cartilaj traheal (1-2 cm deasupra manubriului sternal); raport cu vasele
tiroidiene inferioare
• FATA ANTERO-LATERALA: aceeasi raport ca si istmul + SCM
• FATA MEDIALA: raport cu traheaa (primele cartilaje traheale), laringele ( cartilaj tiroid, cartilaj cricoid),
faringele (muschiul constrictor inferior al faringelui), esofagul, vasele tiroidiene inferioare, nervul laringeu
recurent.
• FATA POSTERO-LATERALA: raport cu MVN al gatului ( cel mai imp cu artera carotida comuna, apoi
cu vena jugulara interna si nervul vag), lanțul simpatic cervical.

3. Vascularizatia tiroidei:
A. Arteriala – arterele tiroidiene superioara si inferioara => se anastomozeaza extensiv la nivelul glandei
a) SUPERIOARA
• Primele ramuri ale arterei carotide externe
• Coboara pana la polii superiori ai glandei, strapung lama pretraheala a fasciei cervicale si
se bifurca in principal pe fata antero-posterioara a glandei
b) INFERIOARA
 Cele mai groase ramuri ale trunchiului tirocervical (care ia nastere din subclavie)
 Traiect supero-medial, posterior de tecile carotice
 Ajung pe fata posterioara a glandei

B. Venoasa – plex venos tiroidian

a. VENE TIROIDIENE SUPERIOARE – insotesc arterele tiroidiene superioare (dreneaza
polii superiori)
 b. VENE TIROIDIENE MIJLOCII – au traiect paralel cu artele tiroidiene inferioare
(dreneaza portiunea mijlocie a polilor)
c. VENE TIROIDIENE INFERIOARE – independente (dreneaza polii inferiori)
 Venele tiroidiene superioare si mijlocii se dreneaza in vena jugulara interna
 Venele tiroidiene inferioare se dreneaza in venele brahiocefalice (posterior de manubriul
sternal)
C. Limfatic – localizate in tesutul conjunctiv interlobular
- Dreneaza initial in ggl limfatici prelaringieni, pretraheali si paratraheali
- Din ggl limfatici prelaringieni in cei cervicali superiori
- Din ggl limfatici pretraheali si paratraheali in cervicali profunzi inferiori
- Unele vase limfatice pot drena in ggl limfatici brahiocefalici sau in ductul toracic
4. Trigon carotidian - este invelit de teaca carotidiana care este o prelungire a lamei pretraheale a fasciei cervicale
Delimitari:
 Lateral: marginea anterioara a SCM
 Supero-medial: pantecele posterior al digastricului
 Infero-medial: pantecele superior al omohioidianului
Continut: artera carotida comuna si ramurile sale, vena jugurala interna si tributarele ei, nervul vag, artera carotida
externa si unele din ramurile ei (tiroidiana superioara, linguala, faciala, faringiana ascendenta si occipitala)

5. Ecografie – se face pt a se vedea structura nodulului

Scintigrafie – pentru a vedea cum capteaza nodulul iod
Punctie tiroidiana – pentru a vedea de ce natura este formatiunea (beningn sau malign)
Analize de sange – pentru a vedea functia tiroidei

6. Gusa endemica se asociaza cu manifestarile hipotiroidismului, deci se va trata cu aport extern de hormoni
tiroidieni.

7. Stratigrafic, in regiunea anterioara a gatului, se succed:

A. Pielea
B. Planul subcutanat: contine in grosimea lui cei 2 muschi platisma, cele doua vene jugulare anterioare,
nervul trasvers al gatului
C. Planul fascial: teaca superficiala a fasciei cervicale profunde
D. Planul profund: cei 4 muschi subhioidieni (omohioidian, sternohioidian, sternotiroidian, tirohioidian),
lama pretraheala a fasciei cervicale, venele planului sunt tributare jugularelor anterioare si venelor
tiroidiene; limfaticele sunt drenate de nodurile cervicale profunde anterioare; elementele nervoase provin
din ansa cervicala

 Importanta: consta in practicarea la acest nivel a traheotomiei, in scopul restabilirii permeabilitatii cailor
aeriene superioare in caz de obstructive. In aceasta regiune se intervine si pentru tiroidectomie.