Subiecte Anatomie an II

1) Limita dintre cap si gat = o linie ce pornește de la nivelul mentonului , merge pe

baza mandibulei pana la nivelul gonionului (unghiul mandibulei), apoi cu o linie orizontala
mă duc către posterior pana ce întâlnesc marginea posterioara a SCM-ului, urc pe marginea
anterioara SCM pana la procesul mastoidian, traversez către posterior procesul mastoidian,
apoi continui traseul pe linia nuchala superioara pana la nivelul protuberantei occipitale
interne, continui simetric pe partea opusa pana ajung acolo de unde am plecat (menton).
Din punct de vedere al scheletului avem la nivelul gatului cele 7 vertebre cervicale care
reprezintă scheletul gatului. Scheletul capului e reprezentat de craniu.

2) Limita dintre torace si gat = e data de o linie ce pornește de la incizura jugulara a

sternului, merge pe fata superioara a claviculei si ajunge la articulația acromio-claviculara.
Cu o linie imaginara unim acest punct cu vârful spinos al vertebrei C7 si simetric pe partea
opusa închid aceasta granița (care face in plan superficial separația intre gat si torace). Limita
profunda dintre gat si torace e data de apertura toracica superioara.

3) Portiunea anterioara a exobazei:

1. Arc alveolar cu procesele alveolare

2. Juga alveolaria

3. Palatul osos: procesele palatine ale oselor maxilare si lamele orizontale ale oaselor
palatine, lame care se articuleaza median formand sutura palatina mediana

4. Torus palatin - pe sutura mediana

5. Fosa incisiva -> canalele incisive prin care trec: ramul terminal al a. palatine descendente
si n. nazo-incisiv Scarpa

6. Creasta palatina: tendonul m. Tensor al valului palatin

7. Foseta glandulara Verga: determinata de o condensare a glandelor palatine

8. Gaura palatina mare: prin care trece n. palatin mare

9. Santul palatin mare: prin care trec a. palatina descendenta si n. Palatin mare

10. Spina nazala posterioara: pe care se insera aponevroza valului palatin si mm uvulei

11. Procesul piramidal al osului palatin-> gaurile palatine mici prin care trece n. palatin mic

4) Limite regiunea frontala:

- Superior – se intinde pana la sutura coronara

- Inferior - de o linie dusă la nivelul depresiunii infraglabelare, corespunzător suturii
frontonazale, marginile supraorbitale ale osului frontal, până la nivelul
procesului zigomatic al osului frontal;
-Lateral - o linie dusă la nivelul marginii posterioare a procesului zigomatic şi pe la nivelul
liniei temporale a frontalului.

1
5) Stratigrafia regiunii frontale:

 Planul superficial:
¬ tegument
¬ tesut subcutanat
¬ muschii pielosi
 Planul osos:
¬ scheletul regiunii frontale
 Planul profund:
¬ meninge

6) Peretii sinusurilor frontale:

 Peretele anterior: reprezentat de compacta osoasa a glabelei si a arcului sprâncenos;

 Peretele posterior: in raport cu meningele, sinusul sagital superior, polul frontal al
emisferei cerebrale (lobii frontali);
 Peretele medial: este reprezentat de septul sinusurilor frontale , incomplete si
asimetrice.

7) Limite regiunea occipitala:

 Superior: linie ce corespunde suturii lambdoide

 Inferior: protuberanta occipitala, liniile nuchale superioare
 Lateral: se intinde pana la nivelul inserției mușchiului SCM pe procesele
mastoidiene

8) Limite regiunea parietala:

 Anterior: de o linie dusă la niveul suturii coronale ce corespunde zonei laterale de

implantare a părului;
 Posterior: de o linie dusă prin sutura lambdoidă, la 3-4 cm anterior de
protuberanţa occipital externă;
 Lateral: de o linie ce corespunde liniei temporale superioare a osului parietal
alături de orizontala dusă la nivelul bazei procesului mastoid.

9) Limite regiunea temporala:

 Inferior: un plan orizontal tangent la arcada zigomatica (formată anterior de

procesul temporal al osului zigomatic și posterior de procesul zigomatic al
temporalului)
 Superior: linia temporala superioara a osului parietal
 Anterior: arcada fronto-zigomatica si linia temporala a scuamei frontale
 Posterior: regiunea se intinde aproximativ pana la linia temporala inferioara a
parietalului si creasta supramastoidiana

2
10) Continutul fosei temporale:

 m.temporal; + foseta temporala

 r. zigomaticotemporala a n.zigomatic;
 manunchiurile vasculonervoase temporale profunde (anterior, mijlociu, posterior)
alocate celor trei fascicule ale muschiului temporal;
 in santul retrozigomatic se gaseste prelungirea temporala a corpului adipos al
obrazului.

11) Comunicarile fosei temporale:

 orificiul zigomatic, comunicare inferioara cu fosa infratemporala. Cuprins intre arcul
zigomatic si creasta infratemporala a aripii mari a sfenoidului. Contine: tendonul
m.temporal, nervii temporali profunzi si vasele temporale profunde;
 gaura zigomaticotemporala, comunicare anterioara cu canalul zigomatic. Contine r.
zigomaticotemporala a n. zigomatic.

12) Peretele anterior al regiunii temporale: corespunde orbitei si este format de

procesul zigomatic al osului frontal, procesul frontal al osului zigomatic, sutura
frontozigomatica si fata temporala a osului zigomatic;

13) Regiunea temporala - plan vasculo-nervos:

- 3 manunchiuri vasculo nervoase profunde destinate fiecarui fascicul muscular

( anterior, mijlociu si posterior) ;
- Arterele temporale profunde: anterioara si posterioara sunt ramuri din artera maxilara;
- Artera temporala profunda medie provinde din artera temporala superficiala;
- Venele temporale profunde dreneaza sangele nervos in plexul pterigoidian ;
- Nervii temporali profunzi: anterior, mijlociu si posterior sunt ramuri ale nervului
mandibular destinate inervarii muschiului temporal.

14) Limitele fosei infratemporale:

- Anterior desparte elem vasculo nervoase de sinusul maxilar, reprezentat de

o Fata post a corpului maxilarului tuberozitatea maxilarului
o Procesul zigomatic al maxilarului si fata temporala a osului zigomatic
(completarea supero-externa)
o Intre procesul zigomatic al maxilarului si alveola molarului 1 sup, exista
creasta zigomatico-alveolara, formeaza stalp zigomatic de rezistenta a
craniului care este un reper pentru anestezia nerv alveolari superiori
- Lateral
o Ramura mandibulei cu procesul coronoid
o Fata interna a arcului zigomatic
- Medial
o Lama pterigoidiana laterala- la acest nivel isi are originea fasciculul anterior
pterigoidian lateral;
o Procesul piramidal al osului palatin.

3
 - Superior:
o Fata infratemporala a aripii mari sfenoidale este separata de fata temporala a
acesteia prin creasta infratemporala
o Pe fata si pe creasta infratemporala a aripii mari sfenoidale are originea
fascicului sup al m pterigoidian lateral
o Spina sfenoidului amplasata posterior de portiunea infratemporala a aripii mari
a sfenoidului
o Medial de spina trece n coarda timpanului
o Portiunea precondiliana a scuamei temporalului
o Comunicari/ Orificii care fac leg in principal cu fosa craniana mijlocie/medie
 Gaura ovala (n mandibular, a meningee accesorii)
 Gaura spinoasa (postero-lateral de gaura ovala) a meningee medie,
ramul meningean al n mandibular

15) Continutul fosei infratemporale:

 Muschiul pterigoidian lateral

 Ligamentul sfeno-mandibular
 A maxilara
 N maxilar
 N mandibular
 Ganglionul otic
 N lingual
 N alveolari posteriori si superiori
 Plexul venos pterigo-maxilar

16) Comunicarile fosei infratemporale:

 Gaura ovala (Fosa craniana medie)

 Gaura spinoasa (fosa craniana medie)
 Orificiul zigomatic (fosa temporala)
 Incizura mandibulei (loja m maseter)
 Fisura pterigo-maxilara (fosa pterigo-palatina)
 Fisura orbitala inferioara (orbita)
 Butoniera retrocondiliana Juvara (com cu loja glandei parotide)

17) Limitele fosei pterigopalatine:

- Anterior - fata posterioara a corpului maxilarului

- Posterior - marginea anterioara a procesului pterigoidian
- Medial - lama verticala a osului palatin
- Postero-superior - fata maxilara a aripii mari a sfenoidului
- Supero-medial - fata laterala a corpului sfenoidului, segmentul prealar
- Antero-superior - procesul orbital al osului palatin

4
 - Lateral - este liber si comunica cu fosa infratemporala prin fisura pterigo-maxilara
Fosa pterigopalatină / fosa sfenomaxilară / fosa Bichat este un spațiu piramidal mic, vertical
și adînc, strîmt în jos (vârful) și mai larg în sus (baza), între procesul pterigoid al sfenoidului,
maxila și osul palatin, medial de fosa infratemporală, cu care comunică. Fosa pterigopalatină
are forma unei piramide patruunghiulare, care prezintă o bază, un vârf și patru pereți
(anterior, posterior, medial și lateral).

18) Continutul fosei pterigopalatine:

 Artera maxilara: trece prin fisura pterigomaxilara si la niv tuberozitatii maxilarului;

 Vena maxilara;
 Nervul maxilar: ajunge in regiune prin gaura rotunda apoi strabate fisura orbital inf si
ajunge in santul infraorbital;
 Plexul venos pterigomaxilar;
 Ganglioni pterigopalatini.

19) Comunicarile fosei pterigopalatine:

 Gaura rotunda (fosa craniana medie)

 Fisura pterigo-maxilara (comunicare laterala cu fosa infratemporala)
 Fisura orbitala inferioara (com anterioara cu orbita)
 Canalele palatine mari si mici (com inferioare cu cav bucala)
 Gaura sfeno-palatina (com mediala cu fosa nazala)
 Canalul pterigoidian (comunicare post cu Fosa craniana medie)
 Canalul palato-vaginal (comunicare postero-mediala cu coana nazala)

20) Ce trece prin fisura orbitara inferioara? (situata intre peretele inferior si cel lateral
al orbitei si prin care orbita comunica cu fosa infratemporala, lateral, si cu fosa
pterigopalatina, medial)

 Prin fisura orbitară inferioară trec înspre orbită nervul maxilar și artera suborbitară.

21) Ce trece prin fisura orbitara superioara? (delimitata de aripile mici si mari ale
sfenoidului si prin care orbita comunica cu fosa craniana mijlocie)

 Prin fisura orbitara superioara trec nervii oculomotor, trohlear, oftalmic, abucens si
vena oftalmica superioara.

22) Ce trece prin meatul acustic intern?

 nerv VII (facial)

 nerv VIII (vestibule-cohlear)

5
  artera labirintica

23) Muschii infra si supra hioidieni:

 Suprahioidieni:

 milohioidian
 geniohioidian
 digastric ( pantec post si ant)
 stilohioidian

 Infrahioidieni:

 omohioidian(pântec inf și sup)

 tirohioidian
 sternotiroidian
 sternohioidian

24) Limite regiunea geniana (bucala):

- Anterior: santul nazo-genian si linia verticala coborita la 1cm lat de comisura bucala
- Posterior: marg.ant.m.maseter
- Superior: o linie ce unește marginea inferior a arcadei zigomatice cu extremitatea
posterioara a narinei ( aripa nasului)
- Inferior: marg.inferioara a mandibulei

25) Limitele regiunii orale:

- Superior : planul orizontal tangent la septul nazal

- Inferior : santul mento-labial
- Lateral : plicile nazolabiale

26) Regiunea laterala a cavitatii bucale: este reprezentata de regiunea geniana.

 e o regiune peribucala pereche ce corespunde obrazului

 regiune bucala = regiune obrazului = regiune geniana
 forma de pătrat

27) Palatul dur:

6
 Peretele superior al cavitatii bucale e format de bolta palatină. Aceasta desparte cavitatea
bucală de fosele nazale. Palatul dur (bolta) se continuă cu vălul palatin. În structura palatului
dur se găsesc trei straturi.

28) Stratigrafia palatului dur:

- un strat osos;
- un strat glandular format din glandele palatine;
- un strat mucos ce conţine o mucoasă alb-rozacee.

29) Ramul intern al mandibulei:

 linia milohioidiana
 fosa sublinguala
 fosa submandibulara
 torusul mandibulei
 spinele mentale
 santul milohioidian
 foseta digastrica

30) Corpul mandibulei:

a) fața externă : protuberanță mentonieră (ant și median), tuberculi mentali (lat de

protubenață), găurile mentale, linia oblică (separă partea alveolară de baza mandibulei);
b) fața internă : spina mentală, fosa digastrică, linia milohioidiană, fosa sublinguala, fosa
submandibulară.

31) Limitele istmului buco-faringian:

I : baza limbii
S : marginea libera a palatului moale
L : arcurile palatine anterior si posterior

32) Mijloace de unire ale ATM -capsula ATM + mijloace de intarire:

a. Capsula articulara
 -la ext : membrana fibroasa
 -la int : membrane sinoviala
b. Ligamente
 intrinseci (lateral , medial)
 extrinseci ( sfeno-mandibular, stilo-mandibular, pterigo-mandibular, timpano-
mandibular)

7
33) Inervatia limbii:

1. Motorie : nervul hipoglos

2. Senzitiva ( sensibilitate generala: tactila, termica, dureroasa):
-in 2/3 ant a limbii: nervul lingual ( ram din nerv mandibular )
-in 1/3 post a limbii: nervul 9 (glosofaringian)
-nervul 10 ( vag ) pt mucoasa gloso-epiglotica
3. Senzoriala:
-2/3 ant limbii: nervul coarda timpanului ( nervul facial 7 )
-1/3 post limbii: nervul glosofaringian ( nervul 9)
- nervul 10 (vag) pt mucoasa gloso-epiglotica.

Nervul coarda timpanului se desprinde din nervul facial si se uneste cu nervul lingual si au
acelasi traseu, dar roluri diferite.

34) Pterion:

- este un punct craniometric situat la intalnirea oaselor frontal, parietal, sfenoid si temporal
(respectiv scuama osului temporal cu osul parietal cu fata temporala a aripii mari a
sfenoidului si fata temporala a scuamei frontale);
- sutura in forma de H;
- reper pentru descoperirea intracraniana extradurala a arterei meningee medii (duramater
este decolabila la acest nivel motiv pentru care in cazul leziunilor, pot aparea hematoame
intracraniene, dar extradurale).

35) Stratigrafia regiunii geniene/bucale:

- Tegumentul
- Tesutul subcutanat- filetele superficiale ale nervului bucal care vin către
tegumentului regiunii
- Muscular:
o Superficial – muschi ai mimicii: mușchiul platisma, mușchiul coborâtor al
ung gurii, roziorisul, si zigomatic mare si mic. Bula lui Bichat
o Profund: muschiul buccinator (3 fascicule: superior (fata exterior a
procesului alveolar maxilar), mijlociu (originea pe rafeul pterigomandibular) si
un fascicul inferior (care se insera pe creasta buccinatorie a parții alveolare a
mandibulei). Mușchiul buccinator e mușchiul suport al obrazului, care e
acoperit de o fascia buco-faringiana, partea superioară a acestei fascii
continuându-se cu fascicul mușchiul constrictor superior al faringelui.)
Profund muschiul buccinator vine in raport intim cu mucoasa si glandele
bucale. Rolul e in masticație, el împingând alimentele intre cele doua arcade si
are rol in suflat si fluierat. El se mai numește mușchiul trompetiștilor.

8
 - Mucoasa e aderenta de mușchiul buccinator. Se reflecta pe procesele alveolare
rezultând fundurile de sac vestibulare (superior si inferior). In dreptul molarului 2
superior se găsește papila parotidiana care continue orificiul de deschidere a canalului
Sfenon (canal excretor al glandei parotide)

36) Limitele regiunii nazale:

 Superior – o linie dusă prin rădăcina nasului;

 Inferior – o linie dusă prin marginea posterioară a septului nazal mobil;
 Lateral - o linie trasată la nivelul ṣanṭurilor nazogenian ṣi cel nazo-orbital.

37) Limitele fosei pterigoidiene:

Fosa pterigoida este o depresiune adâncă între cele două lame (laterală și medială) a
procesului pterigoid a osului sfenoid, formată prin distanțarea posterioară a acestor lame. În
aceată fosă se inseră mușchiul pterigoidian medial.

Procesele pterigoide sunt două apofize verticale a osului sfenoid, ce se desprind de pe

partea inferioară a corpului și a aripilor mari ale osului sfenoid.

38) Limita dintre calvarie si fața e data de o linie care porneste de la rădăcina nasului,
merge pe marginea supraorbitală a osului frontal, străbate sutura fronto-zigomatică, trece
pe marginea posterior a procesului, apoi pe marginea inferioara a osului zigomatic, continua
peste incizura mandibulara, ajunge la baza condilului mandibular, inferior de meatul auditiv
extern pana la procesul mastoidian.

39) Continutul lojei geniene:

- Corpul adipos al obrazului: Bula lui Bichat

- Ductul parotidean Sfenon
- Ramurile nervului facial, zigomatice, bucale, ramura marginala a mandibulei  toate
sunt destinate mușchilor pieloși din etajul mijlociu si inf al fetei
- Vasele transverse ale fetei
- Artera faciala
- Vena faciala
- Limfonoduliii bucali
- Mănunchiul vasculo-nervos buccal cu nervul buccal ram senzitiv din mandibular, ce
isi are originea parenta in fosa infratemporala, ramuri superficiale tegumentare si niște
ramuri profunde care trec prin buccinator către mucoasa bucala si fundurile de sac
vestibulare
- Vasele bucale destinate planurilor profunde

40) Comunicarile lojei geniene:

9
 - Posterior - loja parotidiana
- Inferior - loja glandei submandibulare (prin intermediul tecilor vaselor faciale)
- Postero-medial - fosa infratemporala si spațiul pterigomandibular
- Anterior-superior - comunicările cu spațiul intermuscular al regiune infraorbitale

10