EXOBAZA

3 zone  partea ant, una mijl si una post

Dpdv anatomic partea ant nu e vizibila pt ca pe ea este fixat/lipit

viscerocraniul

Dpdv descriptiv in partea anta exobaze observam palatul dur si arcada

dentara alveolara sup

Partea mijl e situata intre marginea post a palatului dur si linia

orizontala care trece tangent la marginea ant a gaurii occipit mari.

Partea post

Partea anterioara a exobazei

PALATULO DUR/PALATUL OSOS

Este limitat ant-lat de arcada alveolodentara sup si posterior de

marginile post ale lamelor orizontale ale oaselor palatine.

Este constituit din 4 segm osoase:

- Procesele palatite ale oaelor maxilare (2) si din lamele oriz ale
oaselor palatine(2)

Suturi:

1. Sutura cruciforma- este formata din sutura palatina transversala si

sutura palatina mediana.
a) Sutura palatina trans – intre lamele oriz ale oaselor palatine si
procesele palatine ale oaselor maxilare
 b) Sutura palatina mediana- are portiune ant – intermaxilara si
una post – interpalatina.
Sutura intermaxilara e form prin articularea proceselor palatine
ale oaselor maxilare, iar sutura interpalatina e form prin art
lamelor oriz ale oaselor palatine
2. Sutura incisiva – inconstanta si se form prin art osului incisiv cu
restul procesului palatin al osului maxilar
3. Sutura interincisiva – o gasim la unele cranii pe linia mediana la niv
osului incisiv

Suprafete si elemente osoase

1. Lamele orizontale ale oaselor palatine

- Fata paltina constituie 1/3 post a palatului dur, sau ¼ post din
partea nat a exobazei. Ea prez in apropirea marg sup creasta
palatina pe care se ins fibre din m tensor al valului palatin.
Marginea ei ant se art cu procesul palatin al osului maxilar.
Marginea med se art cu cea opusa printr-o supraf patrulatera
rugoasa. Extremit post a celor 2 lame for spina nazala post, pe
care se insera m uvulei. Marginea post e concava post si pe ea se
ins aponevroza palatina si m tensor al valului palatin
2. Procesele palatine ale oaselor maxilare sut niste lame de forma
triunghiulara ce contribuie la form a 2/3 ant a palatului dur si a
podelei cav nazale. Fata inf a fiecarui proces ewte concava si prez
numeroase depresiuni det de glandele palatine. Lateral, fata inf e
parcursa de un sant palatin oblic ant-med, care uneori e div in 2
sau 3 santuri de catre spine paltine. Santul palatin e strabatut de
nervl si de vasele palatine mari. Prin art celor 2 procese palatine
pe linia mediana apare o proeminenta longitdinala- torus palatin.
Intre cele 2 procese palatine ij partea nat se afla fosa incisiva in
 care se deschid cee 2 gauri incisive. Gaura incisiva contine nervul
nazopalatin si ram terminal a arterei paltine mari.

3. Fetele mediale ale proceselor alveolare ale oaselor

maxilare prez fiecare torusul maxilar care e o proeminenta
din dreptul molarilor sup .
4. Fetele inf ale proceselor piramidale ale oaselor palatine. La aest
niv se deschid canalalele palatine mici, prin gaurile palatin mici.
Canalele palatine mici contin vasele si nervii palatini miic

Orificiile si comunicarile palatului dur

1. Fosa incisiva – este situata in partea ant a suturii intermaxilare, la

niv ei se afla gaurile incisive lat prin care se deschid canale incisive
ce contin fiecare ramuri terminale din vasele palatine mari si
nervul nazopalatin. La unele cranii obs in peretii ant si post al fosei
palatine, gauri incisive mediane, nervul nazopalatin stg trece prin
gaura incisiva ant si n nazopalatin dr trece proin cea post. In
canalele incisive palatul dur comunica cu cav nazala
2. Gaura palatina mare se afla post de sutura palatina transversa,
medial de extremit post a procesului alveolar al osului maxilar.
Acest orif reprez deschiderea inf a canalului palatin mare, prin
cares e stabileste o comunicare cu fosa pterigopalatina. Gaura
paltina mare contine vasele si nervul palatin mare.
3. Gaurile palatine mici -2- se fla la niv proc piramidal al osului
palatin , post de gaura palatin mare. Ele sunt orif inf ale
canalelelor alatine mici prin care se stabileste o comunicare cu
fosa pterigopalatina, canalelel cotin vasele si nervii palatini mici
Partea mijl a exobazei
Fata inf a stancii temporalului prez:

1. Gaura stilomastoidiana contine nervul facial si artera

stilomastoidiana
2. Procesul stiloid- acopeit sup si ant-lat de vagina procesului stiloid
care e o prel a osului timpanic. Pe proc stiloid au originea
elementele buchetului stilian Riolan-m stilohioidian, stilofaringian,
stiloglos, si lig stilohioidian si stilomandibular
3. Fosa jugulara contine: bulbul sup al venei jug int, aici se afla
ostium introitius prin care ram rt a nervului vag patrunde in
canaliculul mastoidian.
4. Orificiul inf al canalului carotic se afla ant-med de fosa jugulara, pe
aici intra artera carotida interna si plexul simpatic pericarotic
intern. La niv canalului carotic se afla orif canalelor carotico
timpanice prin care patrund nervii cardiotimpanici.
5. Fossula petrosa –depres triunghiulara care contine ggl. Inf al n.
glosofaringian, contine deschiderea canalicului cohleei prin care
trece un duht perilimfatic
6. Orif inf al canalicului timpanic- situata pe creasta jugulara care
separa orif inf al canaluli carotic de fosa jugulara. Prin acest orif
trec nervul timpanic-iacobson si art timpaica inf.
7. Suprafata jugulara- posterior de fosa jugulara

Scoama temporalului

-prezinta tuberculul articular, ant de cares e afla o port precondilara din

scoama temp ce participa la form tavanului fosei infra temporale
- post de tubercul – fosa mandibulara- depresiune formata dintr o zona
ant articulara care apartine scoamei temp si o zona post nearticulara
form din partea timpanica atemp

- fisura timpanoscoamoasa – med la niv fosei mandibulare Se bifurca

med datorita prel inf a tegmen tympani in 2 fisuro: fisura
pietrotimpanica Glasser si fisura pietroscuamoasa

Prin fisura pietrotimpanica trece nervul coarda timpanului.

Orif canalului musculotubar este impartit de septul canalului musctubar

ins emicanalul musc tensor al timanului situat sup si semicanalul tubei
auditive situata inf.

Alte orif ale partii mijl ale exobazei

1. Fisura orbitara inf- limitata sup de aripa mare a osului sfenoid, inf
de osul maxilar si de proeusl orbital al osului palatin, iar lateral de
osul zigimatic sua utura zigomatico maxilara. Prin fisur aorbitala
inf trec spre orbita n maxilar care la acest niv se cont cu n
infraorbital, tre si vaselel infraorbitare, n zigmatic si ramuri
orbitale alre ggl pterigopalatin
2. Gaura rupta
3. Choanele sau aperturile nazale post- 2 orif separate de marg post
a vomerului, up sunt limitate de corpul osului sfenoid, inf de marg
post a lamei oriz a aosului palatin, iar lat de marg post a lamei
mediale a procesului pterigoid. Ele stabilesc com intre cav nazala si
nazofaringe
4. Procesele pterigoidiene ale osului sfenoid care prez 2 lame (med
si lat). Lama me de vert ,prez 2 fete si 3 margini. Fata lat a acesteia
participa la delim fosei pterigoidiene unede au orig, fibrele m
 pterigoidian med. Fata med participa la formarea petelui lateral al
foselor nazale. Mag ant se sudeaza de marg ant a lamei laterale.
Marg post e concava posterior si prez in partea sup tuberculul
pterigoid, in partea mijl incizura tubara inf unde gasi procesl tubar.
Pe marg post a lamei med se insera fibrele m constrictor sup al
faringelui si fascia faringobazilara. Marg inf prez carligul
pterigoidian care pe fata inf are un sant prin care trece tendonul m
tensor al valului palatin. Pe carligul pterigoidian se insera fibre ale
m constrictr sup al faringelui, refeul pterigomandibular si fibre ale
m palatofaringian. Lama laetrala prez 2 fete si 3 marg. Fata lat
participa la form peretelui med al fosei infratemp. Pe acesta fata
au orig fibrele m pterigoidian laterl. Fat med limiteaza lateral fosa
pterigoida. marginea ant delim post fisura pterigomaxolara. Marg
post prez procesul pterigospinos numit soina lui civinini pe care se
insera lig pterigospinos is pina lui Hyrtl – pt lig Hyrt Pe marg
posterioara a lamei laterale se insera aponevroza
interpterigoidiana. Fosa pterigoida e limitata de lamele procesului
si de proc piramid al apalatinului in partea inf. La nivei are orig m
pterigoidian medial.
Fosa pterigoida-limitata de lamele procesului pterigoid si de
proesul piramidal al palatinului in part inf. La nivelul ei are
originea m. pterigoidian medial.
5. Fosa scafoida se afla sup de marg post a lamei mediale, aici are
orig m tensor al valului palatin.
Fata infratemporala a aripii mari a osului sfenoid e separata de
fata temporala a aripii mari prin creasta infratemporala .
Aceasta prezinta in part ant tuberculul sfenoidal pe care se
ataseaza fibre ale m. pterigoidian lateral si temporal. Fata
infratemporala a aripii mari e impartita in :
1) o zona anterioara unde au originea fibre ale m.
pterigoidian lateral
2) o zona posterioara unde se afla gaurile ovala,
spinoasa si spina sfenoidului
a. Pe spina sfenoidului se ataseaza ligamentul
sfenomandibular, fibre ale m. constrictor
superior al faringelui, fascia faringobazilara si
ligamentul pterigospinos Civinini. Pe fata
mediala a spinei sfenoidului se afla un sant pt
nervul coarda timpanului.
b. Gaura ovala e situata intre radacinile mijlocie si
posterioara a aripii mari si contine nervul
maxilar , artera meningee accesorie , nervul
pietros mic ,cand acesta nu trece prin canalul
Arnold, si vene emisare inconstante. Pe marg
mediala a gaurii ovale se insera o parte din
aponevroza interpterigoidiana si pe marg
posterioara au originea fibre ale m. tensor al
valului palatin.
 c. Gaura spinoasa contine artera meningee
medie, vena meningee medie si ramura
meningeala a nerv. mandib. , adica nerv. spinos.
Canalul Arnold se afla postero-medial de gaura
ovala si contine nervul pietros mic.

Fata inferioara a partii bazilare a occipitalului : prezinta pe

linia mediana o proeminenta, tuberculul faringian , pe care
se insera rapeul faringian . Ant de tubercul se observa
foseta naviculara care uneori contine foseta faringiala. De
o parte si de alta a liniei mediane se gasesc 2 creste :
 una anterioara – creasta sinostozica
 una posterioara – creasta musculara.

Partea posterioara a exobazei :

1. Partile laterale/condilare ale osului occipital prezinta

condilii occipitali care participa la formarea articulatiei
atlanto-occipitale. Lateral de condili se afla orif. extern al
canalului hipoglosului prin care trec nervul hipoglos,
 ramura meningee a nervului hipoglos, vene comitante si
ramura meningee din art. faringiana ascedenta. Posterior
de condili se afla fosa condilara care e ,uneori, perforata de
canalul condilar prin care trece o vena emisara de la
sinusul sigmoid.
2. Gaura occipitala mare (descrisa la endobaza)
3. Gaura jugulara (descrisa la endobaza)
4. Scoama osului occipital care prezinta :
a. protuberanta occipitala ext. pe care se insera
ligamentul nucal si o parte din fibrele muschiului
trapez
b. creasca occipitala ext care e o creasta verticala pe
care se insera ligamentul nucal
c. linia nucala sup care se afla lateral de protuberanta
occipitala ext si serveste la insertia muschilor trapez,
splenus al capului si sternocleidomastoidian
d. linia nucala inf
e. pe zona dintre liniile nucala sup si inf se insera
muschii suboccipitali

5. Fata inferioara a partii mastoidiene a osului temporal -

prezinta gaura mastoidiana prin care trec :
a. o vena emisara de la sinusul sigmoid
 b. o ramura meingee din art occipitala.
In part inf se afla procesul mastoidian pe a carei fata ext se
insera muschii sternocleidomastoidian, splenus al capului
si lung al capului. Medial de procesul mastoid se afla
incizura mastoidiana unde are originea pantecele post al
muschiului digastric. Medial de incizura se afla eminenta
juxtamastoidiana si santul arterei occipitale.