1.

MASTOIDA
 Temporalul este un os pereche, format din partea scuamoasa, partea
pietroasa, partea mastoidiana si partea timpanica
 Partea mastoidiana (mastoida) reprezinta o proeminenta osoasa
voluminoasa, avand forma unui con cu varful inferior, situata postero-
inferior fata de portiunea scuamoasa si posterior de pietroasa
 Prezinta:
o 3 fete: laterala, mediala si interna
o 3 margini: anterioara, superioara si posterioara
o Varf
 FATA LATERALA este convexa si prezinta orificiul mastoidian (aici
trec o vena emisara de la sinusul sigmoid si o ramura meningee din artera
occipitala). In partea superioara se insera pantecele posterior al
muschiului occipitofrontal si muschiul auricular posterior. In partea
inferioara se inser SCM, splenius al capului si lung al gatului
 FATA MEDIALA prezinta doua santuri:
o Incizura mastoidiana pe care se insera pantecele posterior al
muschiului digastric
o Santul arterei occipitale dispus medial de primul
 FATA INTERNA participa la formarea foselor cerebeloase, prezinta
santul sinusului sigmoid la nivelul caruia se afla orificiul mastoidian
prin care trece o vena emisara care face legatura cu venele scalpului
 MARGINEA ANTERIOARA care se articuleaza cu marginea
posterioara a partii timpanice formand sutura timpanomastoidiana
(are raporturi cu porul si meatul acustic extern)
 MARGINEA POS TERIOARA se articuleaza cu marginea
mastoidiana a occipitalului, formand sutura occipitomastoidina
 MARGINEA SUPERIOARA se articuleaza cu:
o Marginea post. a partii scuamoase, formand sutura
scuamomastoidiana
o Maeginea inf. a parietalului, formand sutura
parietomastoidiana

Raporturi:

 Fata laterala este subcutanata si e limitata anterior de santul

retroauricular
  Fata mediala are raporturi dinspre lateral spre medial cu:
o Partea timpanica, procesul stiloid si canalul facialului (ce se
deschide pe exobaza prin gaura stilomastoidiana)
o Fosa jugulara (ce adaposteste bulbul superior al venei jugulare
interne)
 Fata interna reprezentata de o lama osoasa si este impartita de creasta
pietroasa in:
o Partea supratentoriala ce are raporturi cu fata laterala a lobului
temporal
o Partea subtentoriala ce are raport cu sinusul transvers, sinusul
sigmoid si cerebelul

CORELATII CLINICE

 Mastoidita este un proces inflamator al mucoasei celulelor

mastoidiene, apare mai frecvent la copii, la care imunitatea nu este inca
perfect dezvoltata. Mastoida devine sensibila la palpare
 Secventa patologica: rinita → rinofaringita → inflamatia tesutului
limfoid ce alcatuieste amigdala tubara Gerlach (inconjoara orificiul
faringian al tubei lui Eustachio). Obstructia tubei duce la acumularea
secretiilor in urechea medie – otita medie seroasa ce poate progresa din
urechea medie spre celulele mastoidiene – mastoidita
 Complicatii: puroiul acumulat poate duce la necroza si liza lamelor
osoase, iar prin eroziunea peretilor pot fi afectate zonele vecine (daca
ajung in polul inferior se instaleaza durerea SCM, splenius al capului si
lung al gatului, cu inhibarea motilitatii; daca ajunge in urechea interna
rezulta tulburari de echilibru si auz

2. FOSA CRANIANA ANTERIOARA

 Endobaza este impartita in trei fose craniene: anterioara, mijlocie si

posterioara
 Limta dintre fosele craniene anterioara si mijlocie este reprezentata
lateral de marginea posterioara a aripii mici a osului sfenoid, iar spre
medial trece anterior de santul prechiasmatic. Fosa craniana
posterioara este separate de cea mijlocie pe linia mediana de dorsum
sellae, iar lateral de marginea superioara a stancii temporalului
  Fosa craniana anterioara formeaza tavanul orbitelor si al cavitatii
nazale; este marginita anterior si lateral de osul frontal. Podeaua este
alcatuita de partile orbitale ale frontalului, lama ciuruita a
etmoidului, aripile mici si partea anterioara a corpului sfenoidului
(jugul sfenoidal)
 La nivelul FCA se descriu, pe linia mediana, dinspre anterior spre
posterior:
o Creasta frontala
o Gaura oarba / foramen cecum in care patrunde o prelungire a
durei mater; gaura este inconstanta
o Creasta de cocos / crista galli rep. partea superioara a lamei
verticale a etmoidului pe care se insera falx cerebri / coasa
creierului
o Jugum sfenoidal este suprafata plana de pe fata superioara a
corpului sfenoidal
o Santul chiasmatic este situate posterior de jug, se continua lateral
cu canalele optice prin care trec n. optic si a. oftalmica
 Lateral de elementele mediane se gasesc:
o Lama ciuruita prezinta orificii prin care trec fibrele nervilor
olfactivi; la extremitati se gasesc gaurile etmoidale anterioare si
posterioara prin care trec vasele si nervii omonimi
o Lamele orbitale ale frontalului formeaza 2/3 anterioare ale
tavanului orbitei
o Aripa mica a sfenoidului de forma triunghiulara si formeaza 1/3
posterior a tavanului orbitei, separate de partea orbitala a
frontalului prin sutura sfenofrontala
o Procesele clinoide anterioare pe care se insera marginea libera a
tentorium cerebelli. Procesele clinoide participa la delimitarea
orificiului Pacchionic care reprezinta singura comunicare intre
FCP si restul cutiei craniene prin care pot apare unele tipuri der
hernia cerebrale

Corelatii clinice:

 FCA e separate de cavitatea nazala si de orbite de lame osoase subtiri,

ce prezinta discontinuitati atat la nivelul lamei ciuruite a etmoidului cat
si la nivelul portiunii orbitale a frontalului, ceea ce explica
posibilitatea propagarii inflamatiilor in ambele sensuri. De asemenea
tumorile structurilor din cavitatea nazala sau orbite , pot liza aceste lame
osoase, patrunjand in loja anterioara
  Propagarea infectiilor se poate realiza si pe cale vasculara prin venele
ce fac legatura cu orbita (venele etmoidale anterioare si posterioara) sau
cu cavitatea nazala (venele etmoidale anterioare si alte vene ce trec prin
orificiile lamei ciuruite)
 Ocazional, gaura oarba prezinta o comunicare cu cavitatea nazala,
situatie in care prin acest orificiu trec vene emisare ce realizeaza
anastomose intre sinusul sagital superior si plexul venos al mucoasei
nazale. Au rol de a devia sangele spre teritoriu extracranian,
prevenind cresterea presiunii intracraniene. PREZENTA LOR
EXPLICA APARITIA EPISTAXISULUI IN HIPERTENSIUNEA
INTRACRANIANA
 Lezarea lamei ciuruite a etmoidului (inclusive in fracturi de piramida
nazala) poate fi insotita de:
o Pneumocefalie – patrunderea aerului in cutia craniana
o Rinoree seroasa – datorata lezarii meningelor, cu deschiderea
spatiului aranhoidian si patrunderea LCR in cav. Nazala
o Lezarea filetelor nervului olfactiv – duce la ANOSMIE
 Nervul optic, ce strabate canalul optic, poate fi lezat in:
o Meningite
o Tumori osoase
o Sinuzita etmoidala (canalul trece in raport cu celulele etmoidale)

3. FOSA CRANIANA MIJLOCIE

 Formata in partea mediala de corpul sfenoidului, iar lateral de aripa

mare a sfenoidului, scuama temporalului prin fata cerebrala si stanca
temporala prin fata ei anterolaterala
 Pe linia mediana, dinspre anterior spre posterior se afla:
o Saua turceasca / sella turcica cu 3 elemente:
 Tuberculul seii turcesti, posterior de santul prechiasmatic
 Fosa hipofizara care adaposteste hipofiza
 Dorsum sellae se prelungeste cu procese clinoide post.
o Santul carotic se afla pe fata laterala a corpului sfenoidal si este
transformat in sinus cavernos de dura mater, continand (printre
altele) artera carotdia interna
 Intre corpul sfenoidului si aripile lui , dinspre anterior spre posterior se
gasesc urmatoarele orificii:
o Fisura orbitala superioara prin care trec nervii III, IV si VI si
ramura oftalmica a trigemenului
 o Gaura rotunda prin care trece spre fosa pterigopalatina nervul
maxilar
o Gaura ovala prin care trec nervul mandibular, artera meningee
accesorie si (inconstant) nervul pietros mic
o Gaura spinoasa este situata cel mai posterior si este traversata de
artera si vena meningee medie si de ramura meningeala a n.
mandibular
o Orificiul Arnold pentru nervul pietros mic
 Pe fata anterioara a stancii temporalului se descriu, dinspre medial spre
lateral, urmatoarele elemente:
o Impresiunea trigeminala ocupata de ganglionul trigeminal Gasser
o Eminenta arcuate det. de canalul semicircular superior
o Tegmen tympani (tavanul casutei timpanului)
o Santul n. pietros mare este situate lateral de impresiunea
trigeminala si se termina in dreptul hiatusului canalului nervului
pietros mare
o Santul nervului pietros mic situate anterior de cel al pietrosului
mare
o Santul sinusul pietros superior

Corelatii clinice:

 Lezarea corpului sfenoidului poate fi insotita de:

o Afectarea sinusului cavernos si a struct. ce trec prin acesta,
manifestandu-se prin:
 Fistule caverno-carotidiene
 Echimoze periorbitale (vezi semnul ratonului)
 Pareze mm. extrinseci ai globului ocular
o Fracture selare associate cu tulburari neuroendocrine grave
 Lezarea aripii mari a sfenoidului poate fi insotita de:
o Lezarea n. maxilar, cu tulburari sensitive in regiunea mijlocie a fetei
o Lezarea n. mandibular, cu tulburari sensitive si motorii in aria sa
 Ocazional, procesele clinoide anterioare fuzioneaza cu cele medii,
formand impreuna cu fata laterala a sfenoidului, un inel osos prin care
trece artera carotida interna, la iesirea din sinusul cavernos, ceea ce
poate stanjeni circulatia arterial
4. FOSA CRANIANA POSTERIOARA

 Este formata de osul occipital, fata posterioara a stancii temporalului,

procesul mastoid si o mica parte din unghiul mastoidian al
parietalului
 Se descriu urmatoarele elemente:
o Gaura occipitala mare / foramen magnum si procesul basilar al
osului occipital (situate anterior de aceasta) prezinta pe aceasta
fata un sant numit clivus ocupat de punte si de trunchiul basilar
o Canalul hipoglosului situate antero-lateral de gaura occipital mare
o Protuberanta occipitala interna , situata median, se continua cu
creasta occipitala interna, care se intinde pana la gaura occipitala
mare
o Santurile sinusurilor transverse situate de o parte si de alta a
protuberantei si contin sinusurile venoase transverse; formeaza
impreuna cu santul sinusului sagital si cu creasta occipitala
interna eminenta cruciata. Santurile se continua cu santurile
sinusurilor sigmoide care se sfarsesc la nivelul gaurilor jugulare
o Gaura jugulara prin care trec: sinusul pietros inferior, nervii IX,
X, XI, sinusul sigmoidian si artera meningee posterioara
o Santul sinusului pietros inferior
o Fosele cerebeloase situate lateral de creasta
o Porul acustic intern se continua cu meatul acustic intern,
impartit de 2 creste perpendiculare in 4 cadrane (ceasul lui Dandy)
 Anterosuperior – n. facial
 Anteroinferior – n. acustic
 Posterosuperior – aria vestibulara superioara
 Posteroinferior – aria vestibulara inferioara

FACIAL VESTIBULAR SUPERIOR

ACUSTIC VESTIBULAR INFERIOR

Corelatii clinice
  Cresterea presiunii intracraniene in FCP duce la angajarea tonsilelor
cerebeloase in gaura occipital, cu compresia centrilor vitali din trunchiul
cerebral (centrii cardiorespiratory bulbopontini)

5. STANCA TEMPORALULUI

 Temporalul este un os pereche, format din partea scuamoasa, partea

pietroasa, partea timpanica si partea mastoidiana
 Partea pietroasa (stanca temporalului) are forma unei piramide
triunghiulare, cu axul orientat oblic anteromedial si prezinta:
o 3 fete: anterioara¸ posterioara si inferioara (cea inferioara
prezinta gaura rupta prin care trec o ramura a arterei faringiene
ascendente si nervii pietros superficial si profund)
o 3 margini: anterioara (separa fata anterioara de cea inferioara),
superioara (separa FCM de FCP) si posterioara (separa fata
posterioara de cea inferioara)
o Un varf situat medial, neregulat ce patrunde intre aripa mare a
sfenoidului si partea bazilara a occipitalului
o O baza situata lateral, fuzionata de partea mastoidiana a
temporaluli; in partea sa anterosuperioara se observa porul si
meatul acustic extern
 In interiorul stancii se gasesc o serie de cavitati si canale osoase ce apara:
o Analizatorul acusticovestibular, respective componentele
urechii: externe, medii si interne
o Structuri osoase: canalul facial cu cele trei componente ale sale:
partea labirintica, timpanica si mastoidiana
o Structuri vasculare si nervoase. Canalul carotic contine:
 A. carotida interna
 Plexul simpatic pericarotic intern
 Plexul venos pericartoic
 o si are trei parti: orificiul extern/inferior, un traiect angulat (cu doua
portiuni: una ascendenta si alta transversa) si orificul intern (in
endobaza, la varful stancii, coresp. gaurii rupte)

Corelatii clinice

 Lezarea stancii teporalului poate fi insotita de:

o lezarea meningelor cerebrale adiacente (daca membrana
timpanica este perforate se poate produce otoree, adica scurgerea
de LCR prin meatul acustic extern)
o lezarea unuia dintre sinusurile venoase adiacente stancii se poate
observa prin hemotimpan (daca mb. timpanica este rupta, se poate
produce otoragie)
o lezarea arterei carotide interne (in traiectul sau intratemporal)
o paralizie de nerv facial (20% din fracturile osului pietros)
o lezarea urechii interne

6. SAUA TURCEASCA

 Este situata in FCM a endobazei pe fata superioara a sfenoidului (corpul

sau), reprezentand depresiunea fetei superioare a osului, separate:
o Anterior de santul prechiasmatic prin tuberculul seii,
posterolateral de care se afla cele doua procese clinoide medii
o Posterior de FCP prin dorsum sellae, lama osoasa patrulatera ce
prezinta doua proeminente superolaterale, numtie procese clinoide
posterioare
o Inferior de sinusul sfenoidal printr-o lama osoasa subtire
o Superior de restul cutiei craniene si fata bazala a creierului
(hipotalamus) prin diafragma selara denumita si cortul hipofizei
(prezinta in centru un orificiu prin care trece tija pituitara)
 Lateral, are raporturi cu sinusurile cavernoase si arterele carotide
interne
 In centrul seii se afla o depresiune numtia fosa hipofizara in care se afla
hipofiza (hai sa mori tu)
o Saua variaza ca dimensiuni si forma, in functie de sex, varsta si
eventual conditii patologice (ex. Teratoame pituitare)
Corelatii clinice:

 Tumorile hipofizare determina doua tipuri de tulburari:

o Tulburari mecanice → determina sindromul tumoral mechanic
hipofizar
o Tulburari functionale →determina sindromul dysfunctional
hipofizar
 Prin pozitia hipofizei intr-o cavitate inchisa, sella turcica, sindromul
tumoral hipofizar va da fenomene mecanice reprezentate de:
o Tulburari produse prin compresie pe structure invecinate (I)
o Deformarea seii turcesti (semne radiologice) (II)

I. Dezvoltarea anterosuperioara a tumorii, in directia regiunii supraselare,

duce la compresia chiasmei optice (fasciculele nazale, care conduc informatiile
din campul temporal al ambiilor ochi), determinand hemianopsie bitemporala.

Compresia durei mater determina cefaleea caracteristica, cu localizare

bitemporala sau retroorbitala

In cazul tumorilor cu evolutie inferioara se produce liza planseului fosei

pituitare si invazia sinusului sfenoid , pacientul prezinta semne meningeale si
rinoree

II. Modificari radiologice apar cand tumora erodeaza, modifica conturul, forma,
morfologia sau volumul seii. Datorita pozitiei sale, abordarea chirurgicala a
hipofizei se face prin cavitatea nazala, trans-sinusal (prin sinusul sfenoidal)

7. SINUSUL CAVERNOS

 Sinusurile venoase ale durei mater sunt canale venoase FARA pereti
proprii, delimitate intre stratul endosteal (extern) si cel meningeal
(intern) si care dreneaza sangele venos al creierului si al cutiei craniene
 La nivelul lor, pe endobaza, se gasesc santuri
 Prin intermediul venelor emisare, sinusurile stabilesc conexiuni cu
venele scalpului, ale exobazei si fetei. Unele vene emisare pot fi
adevarate “supape de siguranta” deviind fluxul sangvin in situatii de
hipertensiune intracraniana (epistaxis)
 Sinusul cavernos este voluminous, situat in FCM, pe fata laterala a
corpului sfenoid
  Prezinta un perete medial, reprezentat de stratul endosteal ce acopera
peretele lateral al corpului sfenoidal si un perete lateral, reprezentat de
stratul meningeal al durei mater ce acopera lobul temporal
o In peretele lateral al sinusului trec nervii III, IVsi V oftalmic,
care da cele trei ramuri ale sale: frontal, nazociliara si lacrimala
 Interiorul sinusului este compartimentat in travee conjunctive
 Prin sinus trec artera carotida interna si nervul VI (singurul nerv
cranian care strabate planseul sinusului cavernos, intr-o dedublare a durei
situate intre artera si peretele lateral al sinusul)
 Anterior, sinusul are aferente de la venele oftalmice, care se
anastomozeaza cu vena facial, sinusul sfeno-parietal si vena cerebrala
medie superficiala
 Posterior, sinusul carvernos este legat de sinusul transvers prin
sinusul pietros superior si cu vena jugulara interna prin sinusul
pietros inferior
 Cele doua sinusuri cavernoase comunica intre ele prin sinusurile
intercavernoase anterior si posterior (propagarea procesului inflamator
se datoreste : )) acestei comunicari); prin aceste sinusuri comunicand si
cu plexul venos bazilar
 Prin venele emisare sinusul cavernos este legat de plexul venos
pterigoidian
 AFERENTELE SINUSULUI CAVERNOS EXPLICA APARITIA
TROMBOFLEBITEI DE SINUS CAVER NOS

Corelatii clinice

 Tromboflebita de sinus cavernos, cu urmatoarea simptomatologie:

o Cefaleea (det. de cresterea presiunii intracraniene)
o Sindromul de hipertensiune intracraniana (poate fi corelata cu
epistaxis)
o Tumefactie periorbitala
o Fotofobie
o Diminuarea acuitatii optice (compresia n. optic)
o Diplopie, prin paralizia mm. extrinseci ai globului ocular (VI este
primul afectat, trecand chiar prin sinus)
8. ORBITA

 Orbitele sunt 2 cavitati simetrice care adapostesc segmentul periferic al

analizatorului visual, reprezentat de globul ocular cu anexele sale, precum
si vasele si nervii acestora
 Are forma unei piramide patrulatere, cu axul lung spre posterior si
medial. Se descriu:
o O baza numita deschiderea orbitei
o Un varf care este incomplet
o 4 pereti: medial (aproape sagital), lateral (oblic), superior si inferior
 Peretele superior este alcatuit anterior din lama orbitala a osului
frontal, iar in 1/3 posterioara este alcatuit din aripa mica a sfenoidului
o In unghiul posterior se afla canalul optic prin care orbita comunica
cu FCM
o In unghiul anteromedial se afla fosa lacrimala
o Posterior de unghiul superomedial se afla spina trohleara unde
muschiul oblic superior, inervat de nervul trohlear, ia drept
hipomohlion trohleea
 Peretele lateral format in partea anterioara de fata orbitala a
zigomaticului, iar in partea posterioara de fata orbitala a aripii mari a
sfenoidului. Fata mediala a procesului zigomatic al frontalului
participa la formarea peretelui lateral in unghiul superolateral al aditus-
ului orbitei. Intre peretii superior si lateral se descrie fisura orbitala
superioara (prin care trec: nn. lacrimal, frontal, trohlear, abducens si
nazociliar, ramurile superioara si inferioara a oculomotorului precum si
vena oftalmica superioara). La nivelul acestui perete se descrie gaura
zigomatico-orbitala care se continua cu canalul omonim se bifurca si se
deschide la nivelul:
o Fosei temporale prin orificiul zigomatico-temporal
o Fetei prin orificiul zigomatico-facial
 Peretele inferior este triunghiular, format de fata orbitala a osului
maxilar, de fata orbitala a osului zygomatic si o mica parte din
 procesul orbital al osului palatin. In apropierea varfului, intre peretii
lateral si inferior ai orbitei se delimiteaza fisura orbital inferioara
(contine nervul zygomatic, maxilar, vene emisare si vasele infraorbitale)
o Aceasta prezinta 3 segmente care realizeaza comunicari astfel:
 1/3 post.: se deschide la nivelul fosei pterygopalatine
 1/3 mijlocie: coresp. partii anterioare a fosei infratemporale
 1/3 ant.: se termina la nivelul fosei temporale
 De la unirea 1/3 posterioare cu cele 2/3 anterioare aele
fisurii incepe santul infraorbital care se continua cu
canalul infraorbital si se deschide la exterior prin
orificiul orbital inferior care e strabatut de m. v-n
omonim
 Pertele medial este format de lama orbitala a etmoidului (fata laterala a
labirintului etmoidal), osul lacrimal (anterior de labirintul etmoidal),
procesul frontal al maxilarului (participa la delimitarea aditus-ului
orbital). Osul lacrimal prezinta doua creste lacrimale (una anterioara si
alta posterioara) care delimiteaza fosa sacului lacrimal care, la randul
sau, se continua inferior cu canalul nazo-lacrimal care se deschide in
meatul nazal inferior. Intrarea in canalul nazo-lacrimal este limitata de
carligul osului lacrimal

Corelatii clinice

 Globul ocular este situat in orbita, mai aproape de peretii superior si

lateral, avand polul anterior tangent la planul orificului orbital
 Injectiile retrobulbare se realizeaza in unghiul infero-lateral, razant la
marginea infero-laterala a orbitei
 Comunicarile cu loja anterioara a endobazei prin canalele etmoidale
anterior si posterior, explica posibilitatea propagarii infectiilor
 Comunicarea cu loja medie a endobazei prin fisura orbitala
superioara explica posibilitatea propagarii infectiilor (de la structurile
orbitale si periostul orbitei la meninge)

9. CAVITATEA NAZALA

 Reprezinta primul segment al caii respiratorii, are 2 parti: anterioara si

posterioara
 Partea anterioara se numeste vestibule si este situata la nivelul nasului
extern
  Partea posterioara reprezinta restul cavitatii nazale si este adapostita in
cavitatea nazala osoasa (spatiu median, neregulat, aflat intre orbite la
nivelul viscerocraniului)
 Fosele nazale, gasite in centrul visceroraniului, prezinta 4 pereti
(superior, inferior, lateral si medial)
 Peretele lateral are 2 parti: superioara si inferioara
o Partea superioara este formata din: procesul frontal al
maxilarului, osul lacrimal si fata mediala a labirintului etmoidal
o Partea inferioara este formata din: fata nazala a maxilarului, lama
perpendiculara a palatinului, lama mediala a procesului pterigoid si
cornetul nazal inferior
 Elemente:
o Cornetele nazale (3-4 prelungiri osoase cu traiect inferomedial:
suprem, superior, mijlociu si inferior; primele 3 sunt prelungiri
ale labirintului etmoidal
 Peretele superior / tavanul este alcatuit in sens anteroposterior din: osul
nazal, spina nazala a frontalului, lama ciuruita a etmoidului si fetele
anterioara si inferioara ale corpului sfenoidal
 Elemente:
o Santul etmoidal (trece n. etmoidal anterior)
o Creasta sfenoidala
o Rostrum sfenoidal
o Recesul sfeno-etmoidal
 Peretele inferior / podeaua este alcatuit din palatul dur si ca elemente
prezinta canalul insiciv

10. CAVITATEA NAZALA, SEPTUL NAZAL, MUCOASA NAZALA,

ORGANUL VOMERONAZAL

Septul nazal

 Are o parte osoasa si o parte cartilaginoasa, cartilajul septului nazal

trimite un proces posterior spre lama perpendiculara a etmoiduluisi
vomer
 Cartilajul vomeronazal este posterior, intre cartilajul septului si creasta
suturii palatine mediane
 Elemente:
 o Lama perpendiculara a etmoidului (superior) care posterior se
articuleaza cu creasta sfenoidala
o Vomer (inferior) care se articuleaza superior cu lama
perpendiculara si cu creasta sfenoidala, iar inferior cu palatul dur

Mucoasa nazala

 Vestibulul nazal este captusit de piele, inferior este prevazut cu glande

sebacee si sudoripare, precum si peri grosi si curbi care opresc particulele
aduse de aerul inspirit
 Superior se continua cu o zona de trecere spre mucoasa nazala, la nivelul
careia glandele si perii lipsesc
 Cavitatea nazala este captusita de mucoasa nazala cu doua regiuni:
olfactiva si respiratorie
 Mucoasa este mai putin aderenta la periostul septului nazal, dar foarte
aderenta la pericondriul septului cartilaginous

 Regiunea olfactiva:
o Corespunde lamei ciuruite
o Formata din neuroepiteliu subtire
o Culoare galben palida
 Regiunea respiratorie:
o Culoare rosiatica
o Groasa
o Bogat vascularizata
o Prevazuta cu numeroase glande seroase numite glande nazale
o Epiteliul este cilindric pseudostratificat, ciliat si se continua la
nivelul sinusurilor cu epiteliu simplu, cubic
o Vasele (mai ales venulele) formeaza plexul cavernos al cornetelor
(care reprezinta o zona usor edematiata ce duce la obstructii)
o Rol: aici aerul este purificat de mucus, se satureaza cu vapori si se
incalzeste

Organul vomeronazal

 Situat in partea inferioara a septului nazal, in apropierea deschiderii

canalului incisiv si a petei vasculare
 La nou nascut are rolul de a reception feromonii parentali, contribuind la
o dezvoltare psihica armonioasa si corticalizarea relatiilor de tip familial
Corelatii clinice:

 Deviatia de sept reprezinta abaterea septului de la linia mediana,

prezenta la 75% din populatia planetei, cazul pathologic este atunci cand
se obstrueaza o fosa nazala, ceea ce duce la o ventilatie proasta a cavitatii
nazale, a sinusurilor, a faringelui ce conduce la sinuzite, otite, faringite
 Adenoidita reprezinta o inflamatie a amigdalei rinofaringiene Luschka;
poate fi acuta (bacteriana) sau cronica (determinand hiperplazia
amigdalei, denumita popular polipi). Simptome: respiratie sforaitoare,
tuse nocturna, voce nazonata, rinita persistenta, filtru nazal congestionat
de rinoree abundenta

11. SINUSURILE PARANAZALE (FRONTAL, ETMOIDAL,

SFENOIDAL)

 Sinusurile paranazale sunt cavitati pneumatice ale oaselor din jurul

cavitatii nazale
 Ele sunt sapate in aceste oase si comunica cu cavitatea nazala
 Sinusul frontal este situat in grosimea osului frontal, in unghiul in care
scuama frontalului il face cu partile nazale si orbitale ale acestuia si este
separate de un sept median, in doua cavitati frecvent inegale. Sinusul
se poate prelungi pe tot tavanul orbitei. Peretele anterior corespunde
radacinii nasului, iar cel posterior vine in contact cu polul frontal al
emisferelor cerebrale. Se deschide in meatul mijlociu prin intermediul
unor celule etmoidale
 Sinusul etmoidal este format din totalitatea celulelor etmoidale si este
situat intre cavitatea nazala si peretele medial al orbitei. Se deschide
separat la nivelul meaturilor nazale
 Sinusul sfenoidal prezinta un sept osos care il separaa complet sau
incomplete in doua cavitati. Tavanul este format de fosa hipofizei si
tuberculul seii turcesti; inferior vine in raport cu cavitatea nazala, lateral
are raport cu santul carotic; deschiderea sinusului sfenoidal se gaseste
in meatul nazal suprem, la nivelul recesului sfenoetmoidal

SINUZITELE
  Reprezinta inflamatia mucoasei sinusurilor paranazale si este o boala
foarte frecventa
 La adulti, sinusul cel mai afectat este cel maxilar, dupa care urmeaza
celulele etmoidale, sinusul frontal si celulele sfenoidale.
 La copii, primul loc de inflamatie il ocupa inflamatia celulelor
etmoidale
 In sinuzitele cornice, cu colectii inchistate, deschiderea sinusului maxilar
se realizeaza prin trepanatia procesului maxilar al cornetului nazal
inferior, in meatul nazal inferior, pentru a favoriza drenajul secretiilor
 Sinuzitele se pot complica cu o acumulare de puroi (empiem sinusal)
prin blocarea scurgerii sau cu o extindere a infectiei la orbita:
o Limitarea dureroasa a miscarilor globului ocular
o Uveita (ochi rosu, dureros)
o Reactie conjunctivala – lacrimare (epifora)
o Meningita
o Tromboflebita de sinus cavernos

12. SINUSUL MAXILAR

 Este cel mai mare dintre sinusuri si se afla in grosimea maxilarului
 Peretele superior formeaza podeaua orbitei
 Peretele lateral corespunde fosei infratemporale
 Peretele anterior corespunde regiunii infraorbitare
 Peretele medial este format din maxilar, palatin si cornetul nazal inferior;
acesta il desparte de cavitatea nazala si prezinta deschiderea in meatul
mijlociu

13. FONTANELELE
 Fontanelele sunt zone membranoase largi, prezente la craniul nou-
nascutului, datorita sudarii incomplete ale oaselor craniului. Ele sunt:
anterioara (bregmatica), posterioara (lambdoida), mastoidiana,
sagitala si sfenoidala
Fontanela anterioara
 Este localizata la jonctiunea suturilor coronara, sagitala si frontala
 Are forma rombica, alungita sagital
 Se osifica in prima jumatate a anului 2 de viata
Fontanela posterioara
 Este localizata intre sutura sagitala si cea lambdoida
 Arte forma triunghiulara
 Se inchide intre lunile III-IV
Fontanela sagitala
 Este localizata in partea posterioara a suturii sagitala (30% din cazuri)
 Are aspect triunghiular
 Dupa inchidere lasa de o parte si de alta a liniei mediane cate un orificiu
numit gaura parietala (pe aici trece o vena emisara si o ramura a arterei
occipitale)
Fontanela mastoidiana
 Este localizata la unirea suturii lambdoide cu partea pietroasa a osului
temporal
 Se inchide in primele 3 luni de viata
Fontanela sfenoidala
 Aspect dreptunghiular
 Se inchide in primele 3 luni de viata

CORELATII CLINICE
 Persistenta fontanelelor accesorii favorizeaza aparitia meningocelului
(hernierea meningelui si LCR printr-un orificiu situat de obicei in
regiunea occipital, pe linia mediana) si meningoencefalocelul (hernierea
encefalului printr-un orificiu situat intre frontal si radacina nasului)
 Macrocefalia este consecinta unei hidrocefalii (secretia LCR la plexurile
coroide ale ventriculilor cerebrali ajunge in spatiul subarahnoidian)

14. FOSELE TEMPORALA, INFRATEMPORALA SI

PTERIGOPALATINA
 De mentionat ca toace aceste trei fose se observa la nivelul fetei laterale a
craniului
Fosa temporala
 Limite:
 o Superior: linia temporala (arc zygomatic, trece peste frontal,
ajunge la parietal, se imparte intr-o linie superioara cu traiect
posterior si o linie inferioara cu traiect inferior si posterior si care
se intersecteaza cu sutura scuamoasa)
o Inferior: arcul zygomatic
o Anterior: procesul frontal al zigomaticului si santul format de
procesul zygomatic al frontalului
 Continut: tegument, vase temporale superficiale (aici se poate lua pulsul
temporal), nervul auriculotemporal, aponevroza epicraniana, fascia
temporala, muschiul temporal, planul vasculo-nervos (vasele si nervii
temporali profunzi)
 Comunicari:
o Cu fosa infratemporala prin orificiul format de arcul zygomatic si
cu orbita prin fisura orbital inferioara
Fosa infratemporala
 Limite:
o Superior: fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului
o Inferior: incizura mandibulei
o Lateral: planul corespuzator ramurii mandibulei
o Medial: lama laterala a procesului pterygoid
o Anterior: tuberozitatea maxilara
o Postero-inferior: comunicare libera cu regiunile inconjuratoare
 Continut: muschiul pterigoidian lateral, insertia muschiului temporal,
artera maxilara + ramurile ei, nervul mandibular si coarda timpanului,
ganglionul otic. Gaura ovala, gaura spinoasa, Orificiul Vesale (medial de
gaura ovala) si orificiul Arnold
Fosa pterigopalatina
 Limite:
o Anterior: osul maxilar si procesul orbital al palatinului
o Superior: aripa mare a sfenoidului (baza fosei)
o Posterior: fata anterioara a procesului pterygoid
o Medial: lama perpendiculara a palatinului
 Continut: nervul maxilar, artera maxilara, ganglionul pterigopalatin
(Meckel), nervul canalului pterigoidian si artera omonima
 Superior si anterior comunica cu orbita prin fisura orbital inferiaora si cu
regiunea infraorbitala prin canalul infraorbital
15. MANDIBULA

 Este un os mobil, nepereche, localizat in partea antero-inferioara a

viscerocraniului de care apartne, este format dintr-un corp si doua ramuri
 Se osifica diferentiat
o Desmal (osificarea jumatatilor corpului, 4 centri de osificare)
o Encondral (osificarea condilului si a procesului coronoid)
 Sudarea jumatatilor incepe dupa nastere si se termina la varsta de 2 ani
 CORPUL prezinta o fata externa si una interna, inferior poarta numele de
baza, iar superior numele de parte alveolara (sunt fixate alveolele
dintilor)
o Pe fata externa se observa protuberanta mentoniera (situate
antero-medial, specifica omului), tuberculii mentali (lateral de
protuberanta), gaurile mentale (lateral si posterior de tuberculi) si
linia oblica (pe fata laterala a corpului; separa partea alveolara de
baza)
o Pe fata interna se observa spina mentala (proeminenta mediana,
aici se insera genioglosii si geniohioidienii), fosa digastrica
(lateral de spina, aici se insera pantecele inferior al digastricului),
linia milohioidiana (separa fata interna in doua fose), fosa
sublinguala (superior de linia milohioidiana, se afla gl.
sublinguala) si fosa submandibulara (inferior de linia
milohioidiana, se afla gl. submandibulara)
 RAMURILE prezinta:
o Unghiul mandibulei (intre corp si ramuri) prezinta tuberozitatea
maseterina si tuberozitatea pterigoidiana
o Procesele condilare (prelungiri posterioare ale ramurilor)
o Procesele coronoide (prelungiri anterioare ale ramurilor)
o Incizura mandibulei (depresiune intre procesele condilare si intre
procesele coronoide)
o Gaura mandibulara (delimitate de lingula, aici se face anestezia
nervului alveolar inferior, pe aici trecand manunchiul
vasculonervos alveolar inferior)
o Santul milohioidian (inferior de gaura mandibulara)

LUXATIA TEMPOROMANDIBULARA

 Poate fi anterioara, posterioara sau laterala

 Cea mai frecventa este cea anterioara (poate fi uni sau bilaterala)
  Este provocata de excursia exagerata a mandibulei si se manifesta prin
imposibilitatea inchiderii gurii
 Tehnica Nealton: bolnavul sta pe scaun, cu capul bine sprijinit. Se
introduc ambele police infasurate in comprese si se aplica pe fetele
ocluzale ale molarilor inferiori, imprimand mandibulei o miscare de
coborare apoi o impingere a acesteia inapoi, asociata cu o usoara miscare
de rotatie cu ridicarea catre maxilar, mandibula revenind in pozitia
anatomica (prin mijloace ligamentare: ligamentul stilomandibular,
sfenomandibular, temporomandibular)

16. MUSCHII MIMICII + PARALIZIA DE FACIAL

 Embryologic si functional, muschii capului sunt impartiti in 2 grupe

o Craniofaciali / ai mimicii
o Masticatori
 Desi apartin unor grupe functionale diferite, muschii capului coopereaza
in realizarea miscarilor legate de alimentatie, fonatie, respiratie si chiar si
realizarea unor expresi

 Caractere generale:
o Se dezvolta din mezenchimul mioformator al arcului branhial
doi
o Sunt inervati de fibre branhiomotorii ale nervului facial
o Au originea pe oasele craniului si insertia pe fata profunda a
dermului
o Nu au fascii de invelis
o Contractia lor asigura exprimarea unor stari psihice
 Topographic si functional, pot fi impartiti in 5 grupe:
o Muschii epicranieni
o Muschii circumorbitali si palpebrali
o Muschii nazali
o Muschii bucolabiali
o Muschiul platysma
  MUSCHII EPICRANIENI si APONEVROZA EPICRANIANA
formeaza stratul musculo-aponevrotic al regiunilor calvariei. Din grupul
acestor muschi fac parte:
o Muschiul epicranian cu doua componente:
 M. occipitofrontal
 M. temporoparietal
o Muschii extrinseci ai pavilionului urechii atrofiati la om,
reprezentati de muschii auricular anterior, superior si posterior
precum si de m. transvers nucal (inconstant, doar 25% din cazuri)
 MUSCHII CIRCUMORBITALI SI PALPEBRALI
o M. sprancenos
o M. coborator al sprancenei
o M. orbicular al ochiului
 MUSCHII NAZALI sunt:
o M. nazal
o M. procerus
o M. coborator al septului
 MUSCHII BUCOLABIALI
o M. ridicator al buzei superioare si al aripii nasului
o M. ridicaator al buzei superioare
o M. ridicator al unghiului gurii
o M. zygomatic mic
o M. zygomatic mare
o M. malar
o M. mental
o M. coborator al buzei inferioare
o M. coborator al unghiului gurii
o M. buccinator
o M. orbicular al gurii
o M. incisiv superior
o M. incisiv inferior
o M. rizorius
 MUSCHIUL PLATYSMA (denumit si pielos al gatului) este dispus
superficial de lama superficiala a fasciei cervicale, in regiunile
infraclaviculara, deltoidiana, antero-laterala a gatului si mentoniera

PARALIZIA DE NERV FACIAL

  Cauza: leziuni la n. facial, inferior de gaura stilomastoidiana
 Efecte: paralizia muschilor fetei (dispar reliefurile fruntii si fetei,
spranceana de pe partea lezata este coborata), lagoftalmie (ochii sunt
mereu deschisi datorita paraliziei orbicularului ochiului), epiphora
(lacrimile se aduna in unghiul intern si se scurg pe obraz), staza
alimentelor in cavitatea bucala si salivatia (paralizia buccinatorului)
 Paralizia lui Bell apare atunci cand nervul VII este compresat sau
inflamat. Prezinta toate simptomele paraliziei de nerv facial.

17. MUSCHII MASTICATORI

 Sunt o grupare de 4 muschi cu insertia pe mandibula, inervatie comuna

(nervul mandibular), origine embriologica comuna (primul arc branhial)
si actiune comuna asupra articulatiei temporomandibulare. Nu sunt
voluminosi, dar sunt puternici (structura multipenata)
 M. temporal este cel mai puternic ridicator. Are originea pe fosa
temporala, fascia temporala si partea mediala a arcului zygomatic
(prin care trece). Se insera pe ramura mandibulei si pe procesul
coronoid. Are raport superficial cu muschiul maseter, profund cu
muschii pterigoidieni. Este inervat de nervii temporali profunzi (rr. din
mandibular)
 M. maseter are 2 parti: superficiala si profunda. Originea partii
superficiale se afla pe Minf a arcadei zigomatice, iar cea profunda pe
Minf si Fmed a arcadei zigomatice. Se insera pe Flat a ramurii si
unghiului mandibulei. Are raport superficial cu fascia maseterina,
platysma si pielea, iar profund cu m. temporal si m.v.n. maseterin.
Este inervat de nervul maseterin, ramura a mandibularului
 M. pterigoidian medial are originea pe fosa pterigoidiana si procesul
pyramidal al osului palatin si se insera pe Fmed a ramurii si unghiului
mandibular. Lateral de el se afla m. pterigoidian lateral (separate de
fascie si de lig. sfenomandibular), iar medial are faringele (separati de
ACI si ACE si VJI). Este inervat de nervul pterigoidian medial (r. a n.
mandibular)
 M. pterigoidian lateral (NU ARE STRUCTURA PENATA) are originea
pe lama laterala a procesului pterygoid, fosa+creasta infratemporala.
Se insera pe capsula si discul articulatiei temporo-mandibulare si
condilul mandibular. Superficial de el se afla m. maseter si m. temporal,
 iar profund se afla m. pterigoidian medial. Este inervat de n. pterigoidian
lateral

18. MUSCHII HIOIDIENI

 Apartin muschilor regiunii anterioare a gatului. Se impart in supra- si

infrahioidieni
 Cei suprahioidieni formeaza planseul buccal: stilo-, milo-,
geniohioidian si digastric (are 2 pantece)
 Cei infrahioidieni sunt: sternohioidian, omohioidian (2 pantece),
tirohioidian si sternotiroidian
 Muschii SUPRA au dublu rol, in functie de punctul fix. Daca punctul fix
este luat inferior, ei participa la coborarea mandibulei, deci in masticatie
si fonatie. Cand punctul fix este luat superior, participa la stabilizarea
osului hyoid si a laringelui, permitand miscarile acestora pe timpul
deglutitiei, dar si miscarile limbii. Muschii suprahioidieni au actiune
antagonica fata de muschii infrahioidieni (in miscarile osului hyoid).

19. MUSCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN

 Este un muschi al lojei laterale a gatului, fiind un muschi craniomotor si

inspiratory accesor. De asemenea, este muschiul satelit al arterei carotide
comune
 Originea sa este dubla: pe Fant a manubriului si pe capatul sternal al
claviculei si se insera pe procesul mastoid (Flat + varf)
 Este invelit de o teaca fibroasa formata prin dedublarea fasciei cervicale
(lama superficiala)
 Superficial de el se afla muschiul platysma, pielea, VJE si rr. nervoase
 Profund de el, inferior se afla articulatia sternoclaviculara (confluenta
venoasa juguloclaviculara, nervii frenic si vag, arterele subclavie si artera
carotida comuna), mijlociu se afla m.v.n principal al gatului si td. m.
omohioidian, precum si muschii scalene, in trigonul carotic pastreaza
raportul doar cu VJI si nervul hipoglos (medial), deasupra unghiului
mandibulei are pantecele posterior al digastricului, VJI, n. XI (patrunde
in grosimea lui si il inerveaza), inferior se afla levator scapulae

NOTIUNI DE TOPOGRAFIE
  Mant delimiteaza regiunea anterioara a gatului, regiunea parotido-
maseterina si trigonul carotidian
 Mpost delimiteaza regiunea laterala a gatului (impreuna cu M lat a trapezului
si clavicula) si trigonul supraclavicular (intre SCM, omohioid si
clavicula)

NOTIUNI DE BIOMECANICA

 Contractia bilaterala → muschi inspirator accesor si realizeaza flexia

capului pe torace
 Contractie unilaterala cu punct fix sternoclavicular → inclina capul pe
aceeasi parte si roteste capul invers

Torticolisul cunoscut sub numele de “gat stramb” este o afectiune manifestata

prin contractura mai mult sau mai putin dureroasa, mai mult sau mai putin
dureroasa a muschilor gatului (cel mai frecvent SCM). Exista diferite varietati
de torticollis, in functie de etiologie:

 Torticollis obisnuit (dupa o miscare brutala si fortata a gatului)

 Torticollis congenital (prezent la nastere, datorat unei dezvoltari
insuficiente de SCM)
 Torticollis spasmodic (de cauza necunoscuta, este clasificat printre
distonii, se trateaza cu kinetoterapie)
 Torticollis symptomatic (este un sinmptom al unei boli cauzale, in
general de coloana vertebrala)

20. SINDROMUL DE DEFILEU SCALENIC

 Numele lor se datoreaza directiei pe care o au fibrele lor, insemnand oblic

in limba greaca. Sunt inervati de fibre somatomotorii ale plexului
brachial. Cei trei muschi scaleni (anterior, mijlociu si posterior) formeaza
o masa musculara piramidala, dispusa profund in regiunea laterala a
gatului. Ocazional, exista si un al patrulea scalen, scalenul minim. Au
teci fasciale dependente de lama superficiala a fasciei cervicale.
 Actiuni comune:
o Prin contractie bilaterala cu punct fix superior ridica coasta I fiind
inspiratory auxiliary
o Prin contractie unilaterala realizeaza flexia laterala a coloanei
cervicale omolaterale
Defileul interscalenic sau trigonul interscalenic este delimitat:

 Anterior de muschiul scalen anterior

 Posterior de muschiul scalen mijlociu
 Inferior santul arterei subclaviculare (coasta I)

Prin defileul scalenic trec:

 Ramurile ventrale de origine si trunchiurile plexului brachial

 Portiunea interscalenica a arterei subclaviculare
 Superior de trigon, iese ramura ventrala a nervului C4

Aceste elemente pot fi comprimate la trecerea dinspre regiunea cervicala sau

torace spre membrul superior, respective regiunea axilara, ducand la aparitia
sindroamelor de compresie neuro-vasculara.

In cazul compresiei prin hipertrofie sau contractie spastica a muschiului

scalen anterior sau mijlociu, prezenta unei coaste cervicale sau a calusului
vicios in fracture de clavicular, pot apare:

 Sindromul neurogen manifestat prin tulburari de tip sensorial,

reprezentate de dureri sau parestezii sau de tip motor (de la scaderea
fortei musculare, pana la atrofii semnificative)
 Sindromul arterial, manifestat prin slabiciune musculara, paloare
(eventual cianozare), racire si dureri la nivelul membrului superior (mai
ales la mana)
 Sindromul venos se manifesta prin edemul si cianoza extremitatilor, cu
durere, senzatie de greutate la nivelul membrului superior si distensie
venoasa in partea superioara a bratului si a umarului

Aceste sindroame au mai multe forme clinice: sindromul de coasta cervicala,

sindromul costo-clavicular, sindromul scalenic. Cateva manevre clinice care
ajuta la precizarea diagnosticului:

 Manevra Caii&Roth: bolnavul sezand este pus sa isi traga umerii inapoi
si in jos, in timp ce examinatorul palpeaza pulsul radial. Daca pulsul
dispare, testul este pozitiv.
 Manevra Wright: bolnav in decubit dorsal la 45o cu antebratul deasupra
capului. Daca pulsul radial diminua sau dispare, testul este pozitiv.
21. FASCIA CERVICALA

 Cuprinde 4 lame: superficiala, pretraheala, prevertebrala si teaca

vasculara
 Lama superficiala sub tegument si m. playsma. Formeaza fascii pentru
suprahioidieni si scaleni. Se dedubleaza formand teaca fibroasa pt. SCM
si trapez si se fixeaza pe:
o Posterior:
 Coloana cervicala
 Protuberanta occipital externa
 Acromion si spina scapulei
o Anterior:
 Procesul mastoid
 Arc zygomatic
 Minf mandibula si unghiul mandibulei
 Manubriul sternal
 Clavicula + acromion
 Hyoid
 Lama pretraheala se intinde de la osul hyoid pana la APS (artera
pulmonra stanga) (superior spre inferior) si pe laterale intre muschii
omohioidieni (pantecele superior). Corespunde portiunii infrahioidiene si
da fascii pentru muschii infrahioidieni. Formeaza fascii pentru laringe,
trahee si glanda tiroida. Se fixeaza pe marginile inferioare si Fpost a
hioidului si pe scapula, clavicula si incizura jugulara.
 Lama prevertebrala aflata cel mai profund, anterior de coloana
cervicala si de primele 3 vertebre toracale si posterior de viscerele
gatului. Se fixeaza superior pe oasele bazei craniului si inferior se
continua cu tesutul conjunctiv de la nivelul mediastinului. Intre lama
preverterbrala si viscere se gaseste un spatiu (retrovisceral). In afara
spatiului se gasesc formatiuni vasculo-nervoase (trunchiul simpatico
coboara in grosimea lamei).
 Teaca vasculara (lama profunda a fasciei cervicale) este invelisul
conjunctivo-fibros al m.v.n. al gatului. Se intinde intre baza craniului si
mediastin, inferior se prinde pe adventicea vaselor mari (crosa aortei), iar
in interior prezinta septuri ce separa elementele manunchiului. Contine:
nervul vag, artera carotida comuna si vena jugulara interna.
22. LAMA SUPERFICIALA SI MUSCHIUL PLATYSMA

 Lama superficiala este situata sub tegument si m. playsma. Formeaza

fascii pentru suprahioidieni si scalene. Se dedubleaza formand teaca
fibroasa pt. SCM si trapez si se fixeaza pe:
o Posterior:
 Coloana cervicala (procese transverse)
 Protuberanta occipital externa
 Acromion si spina scapulei
o Anterior:
 Procesul mastoid
 Arc zygomatic
 Minf mandibula si unghiul mandibulei
 Manubriul sternal
 Clavicula + acromion

M. platysma

 Este un muschi al mimicii, o lama musculara subtire, subcutanta

 Porneste din regiunea deltoidiana si infraclaviculara pana la partea
inferioara a fetei
 Propriu zis insertiile sunt:
o Inferior:
 Fata porfunda a pielii din regiunile delotidiana si
infraclaviculara
 Fasciile muschilor pectoral mare si deltoid
 Fibrele au directie oblica spre medial si superiror, traverseaza din
regiunea laterala a gatului in regiunea m. SCM pe care il acopera si dupa
merge in regiunea anterioara a gatului
o Superior, dinspre medial spre lateral:
 Protuberanta mentala
 Corpul mandibulei, sub linia oblica
 Unghiul mandibulei
 Fascia maseterina
 Este acoperit de piele si are unele zone acoperite de tesut lax, in regiunile
in care nu este acoperit de tesut conuunctiv, muschiul este mai bine
dezvoltat.
 Acopera dinspre inferior spre superior: pectoral > si deltoid; clavicula;
lama superficiala in partea laterala a gatului; SCM, lama superficiala in
 regiunea anterioara a gatului, trece peste hyoid si peste suprahioidieni si
maseter, acopera partial si partea inferioara a parotidei.
 Inervzatie: n. facial

23. ARTERA SUBCLAVIE, TRAIECT, RAPORTURI, RAMURI

 Origine: trunchi brahiocefalic (dreapta) si crosa aortei, in mediastin

(stanga)
 Limita: unghiul dintre clavicula si coasta I
 Ambele au traiect ascendent, ocolesc posterior muschiul scalen anterior
(pe deasupra primei coaste) si apoi capata traiect dinspre medial spre
lateral. Prin urmare, are 3 segmente: prescalenica, interscalenica si
postscalenica. Singurele diferente de raporturi sunt in partea prescalinca.

In dreapta

 Anterior: nn. X si frenic si ansa subclavie, v. subclavie si unghiul

venos al v. brahiocefalice drepte in care se varsa jugulara externa,
interna, anterioara si ductul limfatic drept
 Inferior: e inconjurata de nervul laringeu recurrent, ramura a n. X si
se afla pe domul pleural
 Posterior: n. laringeu recurrent drept

In stanga

 Partea prescalenica este mai lunga, are traiect intratoracic oblic pana in
spatele articulatiei sternoclaviculare. Porneste din partea stanga a arcului,
deci are o pozitie mai profunda.
 Anterior: n. X si frenic si ansa subclavie, artera carotida comuna stanga
si vena brahicefalica stanga cu unghiul venos in care se varsa VJI, VJE,
VJA si canalul thoracic
 Inferior nu este inconjurata de nervul laringeu recurrent stang, acesta
inconjurand arcul aortei
 Medial se afla esofagul si traheea si intre esofag si trahee se afla canalul
thoracic care dup ace ajunge superior de ea, o inconjoara anterior si se
varsa in unghiul venos format

RAMURI

 Artera vertebrala
  Artera toracica interna
 Trunchiul tirocervical care se imparte in tiroidiana inferioara, transversa a
gatului si suprascapulara
 Trunchiul costocervical

24. ARTERA VERTEBRALA. TRAIECT, RAPORTURI, SURSA

PENTRU POLIGONUL ARTERIAL

 Este ramura ascendenta a arterei subclavii, vascularizeaza encefalul (in

principal), are traiect spre gaura transversara a vertebrei C6
 Pana a ajunge acolo, are posterior m. lung al gatului si ganglionul
stelat (care da nervul vertebral ce o va insoti pe traiect), medial are
esofagul si n. laringeu recurrent, lateral are m. scalen posterior
(initial), anterior are vena vertebrala, artera tiroidiana comuna
(inferioara?) si artera carotida comuna
 De la C6 traverseaza spre superior gaurile transversare ale vertebrelor
cervicale (impreuna cu vena si nervul omonim)
 De la gaura transversara a axisului, ia traiect spre lateral catre gaura
transversara a atlasului, de aici are traiect orizontal si descrie o
curbura ce cuprine in concavitatea ei masa laterala a atlasului
 Intra prin foramen magnum, avand traiect medial si se uneste cu
artera omonima si formeaza artera bazilara, care da doua ramuri
(arterele cerebrale posterioare)

Ramuri

 La nivelul traiectului extracranian se desprind ramuri spinale (maduva si

meningele spinale) si ramuri musculare (muschii cefei)
 La nivelul traiectului intracranian se desprind: artera spinala
posterioara (santul median posterior), artera spinala anterioara (fisura
mediana anterioara) si artera cerebeloasa posteroinferioara

Poligonul arterial Willis

 Este un ansamblu de anastomose interarteriale ce descrie la baza

creierului un desen polygonal. La formarea sa participa doua sisteme
arteriale: sistemul carotic intern si sistemul vertebro-bazilar
 Poligonul este format din:
 o Artera comunicanta anterioara
o Cele 2 artere cerebrale anterioare
o Cele 2 artere carotide interne
o Cele 2 artere comunicante posterioare
o Cele 2 artere cerebrale posterioare (de cele mai multe ori inegale
ca lungime si calibru)
 Poligonul isi manifesta eficacitatea atunci cand una din ramurile din care
este format este obliterata, circulatia sangelui fiind suplementata de
celalalte
 Orice obstructie situata distal de polygon duce la leziuni de substanta
nervoasa (infarct cerebral)

Sindromul vertebrobazilar
 Este dat de obstructia de diverse grade si cause a arterlor vertebrale/
arterei bazilare si poate duce la scaderea debitului sangvin cerebral. Cele
mai frecvente manifestari clinice sunt: cefaleea, hipoacuzie si tinnitus,
ameteala, vertij si greata, diplopie (hipoperfuzia nucleilor III, IV si VI)

25. ARTERA TORACICA INTERNA

 Este o ramura descendenta a arterei subclavii, lateral de artera vertebrala
 Trece pe fata anterioara a domului pleural posterior de vena sublclavie,
avand traiect descendent, parallel cu sternul, la 1.5 cm lateral de acesta
 Coboara pana la nivelul spatiului intercostal VI, nervul frenic
incruciseaza posterior artera, coborand medial de ea
 Posterior vine in raport cu pleura, de care este separate prin muschiul
transvers thoracic
Ramuri
 Artera musculofrenica, epigastrica superioara (care se anastomozeaza cu
cea inferioara, ramura a iliacei externe*)
 Ramuri mediastinale, timice si bronhiale
 Ramuri pentru peretele anterior thoracic
 Artera pericardofrenica (cea mai importanta)
 Ramurile laterale sau arterele intercostale anterioare se anastomozeaza cu
cele posterioare din aorta toracica
*In cazul coarctatiei de aorta sau in cazul unei obstruari de aorta, aceste
anastomose se dilate mult si asigura devierea sangelui arterial spre AIE pt.
irigarea membrului inferior (circulatie colaterala). In aceasta situatie se pot
percepe la palparea muschilor drepti abdominali, pulsatile arterelor dilatate.

Importanta clinica: in cazul bolii ateromatoase, obstructia arterelor coronare

datorita placilor de aterom duce la hipoperfuzia cordului (cardiopatie ischemica)
cu instalarea crizelor anginoase si unu eventual infarct miocardic. Pentru a
ameliora conditiile vasculare, se face o revascularizare arterial prin utilizarea
unor grefe de bypass care pot fi venoase (vena safena mare) sau arteriale
(artera radiala SAU una din arterele toracice interne

26. ARTERA TIROIDIANA INFERIOARA

 Este cea mai mediala ramura a trunchiului tirocervical
 Are traiect ascendent parallel cu m. scalen anterior (lateral) si m.v.n al
gatului (medial)
 Se curbeaza medial si ajunge intre artera vertebrala si carotida interna,
VJI si nervul X
 Ajunge la lobii tiroidieni inferiori si vascularizeaza
Ramuri
 Ramura laringee inferioara (impreuna cu nervul laringeu recurrent)
 Ramuri glandulare
 Ramuri faringiene
 Ramuri esofagiene
 Ramuri traheale
 Artera cervicala ascendenta care are traiect ascendent intre muschii scalen
anterior si lung al gatului, medial de nervul frenic. Se termina cu ramuri
musculare, dar da si ramuri spinale pentru meninge si vertebre

27. ARTERA CAROTIDA COMUNA

 Cele doua artere carotide comune au origini diferite. Cea dreapta are
originea in trunchiul brahiocefalic, posterior de articulatia
sternoclaviculara dreapta si se afla pe toata lungimea sa in regiunea
 cervicala. Cea stanga are originea in crosa aortei, fiind mai lunga decat
cea dreapta cu 20-25 mm, avand o portiune toracica si una cervicala
 Portiunea toracica a acesteia este situate in mediastinul superior si are
urmatoarele raporturi:
o Medial: vv. tiroidiene inferioare, traheea, esofagul, nervul laringeu
recurrent si trunchiul brahiocefalic
o Lateral: fata mediastinala a plamanului stang, nervul vag stang,
nervul frenic stang
o Anterior: timusul, vena brahiocefalica stanga, nervii cervicali
superiori
o Posterior: artera subclavie si canalul thoracic
 In portiunea cervicala, ambele au traiect similar, rectiliniu, intre
articulatia sternoclaviculara si Msup a cartilajului tiroid (corespunde
vertebrei cericale 4). Sunt acoperite de teaca carotica, dependinta a
fasciei cervicale profunde si au calibru uniform
 Artera carotida comuna formeaza manunchiul vasculo-nervos al
gatului, impreuna cu vena jugulara interna(lateral) si nervul vag (intre
vase)
 Artera strabate de jos in sus:
o Regiunea sternocleidomastoidiana unde este situate initial in fosa
supraclaviculara mica (unde se poate palpa), ulterior trecand
profund de SCM si omohioidian
o Trigonul carotic (delimitat: lateral de SCM, medial de pantecele
superior al omohioidianului si superior de pantecele posterior al
muschiului digastric)
 Are raporturi cu:
o Anterior: pielea, fascia cervicala superficiala, muschiul platysma
(in regiunea sternocleidomastoidiana) si cu pielea, fascia cervicala
superficiala, muschiul platysma, lobul lateral al galndei tiroide si
ansa cervicala (in trigonul carotic)
o Lateral: cu vena jugulara interna si nervul vag
o Medial: laringele, traheea, faringele, esofagul, nervul laringeu
recurrent, nervii cardiaci simpatici cervicali
o Posterior: apofizele transverse ale vertebrelor C4-C7, artera
vertebrala, muschii prevertebrali, originea muschiului scalen
anterior, artera cervicala ascendenta, artera tiroidiana inferioara
 Un reper important pentru palparea, descoperirea si comprimarea
arterei carotide comune este tuberculul anterior al procesului transvers al
vertebrei C6 (tuberculul Chassaignac sau tuberculul carotic). La acest
 nivel, in sens anteroposterior se suprapun 3 artere: carotida comuna,
tiroidiana inferioara si vertebrala
 La marginea superioara a cartilajului tiroid, artera se imparte in ramurile
sale. Tot aici, artera prezinta o dilatatie, numita sinus carotic (prelungit
uneori si pe artera carotida interna), care devine evident dupa varsta de 4
ani. Sinusul carotic este o zona reflexogena barosensibila, cu efecte
reglatoare asupra tensiunii arteriale si a frecventei cardiace. Reflexul
sinusal are ca efecte vasodilatatia periferica si bradicardie, pana la stop
cardiac
 Structura peretelui la nivelul sinusului este modificata: in tunica medie
predomina fibrele elastic, iar in tunica externa exista fibre aferente
viscerale generate de nervii IX, X si fibre simpatice postganglionare din
ganglionul cervical superior
CORELATII CLINICE
 Ligatura arterei carotide comune nu se practica decat in caz de indicatie
de necessitate, deoarece poate produce hemiplegie in circa 50% din
cazuri, din cauza posibilitatii existentei unor variante anatomice ale
vaselor intracraniene, ce fac imposibila suplinirea prin circulatie
colaterala eficienta.
 Blana: Tiberiu Ghitescu a inventat o pensa pentru realizarea compresiei
progressive a carotidei comune pentru a permite deschiderea
anastomozelor si evitarea devascularizarii unor teritorii cerebrale

28. ARTERA CAROTIDA INTERNA

 Este ramura terminal a arterei carotide comune. Are traiect ascendent, de
la Msup a cartilajului tiroid artera strabare regiunile gatului, patrunde in
cutia craniana, la nivelul cisternei arahnoidiene suprachiasmatice
luand nastere ramurile ei terminale
LA NIVELUL GATULUI
 Se intinde intre Msup a cartilajului tiroid si orificiul inferior al canalului
carotic. Are calibru uniform, traiect aproape rectiliniu, strabate trigonul
carotic si regiunea retrostiliana
 In trigonul carotic se afla superficial, posterior de cea externa (pe care o
incruciseaza posterior) apoi se aseaza medial de ea. Raporturi:
 o Posterior: lantul simpaticz cervical, fascia prevertebrala, muschii
prevertebrali
o Medial: nervul laringeu superior si artera faringiana ascendenta
o Lateral: vena jugulara interna, in unghiul dintre ele aflandu-se
nervul vag
o Anterior: trunchiu venos tiro-lingo-facial, nervul hipoglos, lama
superficiala a fasciei cervicale, muschiul platysma colli si pielea
 In trigonul carotic, la nivelul Trigonului Farabeouf (delimitat lateral de
VJI, medial de /trunchiul tiro-lingo-facial VFC care se varsa in VJI si
superior de N. hipoglos)este locul de electie pentru descoperirea arterei
carotide interne. Ligaturea arterei se face doar in caz de necessitate
urgenta, deoarece poate duce la hemiplagie si alte complicatii majore in
peste 60% din cazuri.
 Ulterior, artera trece posterior de pantecele posterior al muschiului
digastric si ajunge in regiunea retrostiliana unde are raporturi:
o Posterior: ganglionul cervical superior, nervul vag, ramura externa
nervului accesor, nervul hipoglos
 Portiunea intracraniana are 3 segmente: intrapietros, intracavernos si
cerebral.
 Segmentul intrapietros: la baza craniului, artera patrunde prin orificiul
inferior al canalului carotic, care strabate stanca temporalului. In canalul
carotic, artera carotida interna este insotita de plexul simpatic
pericarotic intern si inconjurata de un plex venos. Canalul carotic
prezinta:
o O portiune verticala (in raport cu peretele anterior al urechii
medii)
o O portiune orizontala (in raport cu cohleea si care se deschide la
nivelul gaurii rupte, de la varful stancii temporalului)
 Segmentul intracavernos strabate sinusul cavernos, descriind un traiect
in forma literei S. In interior, lateral de artera se afla nervul abducens
(VI). In dedublarea peretelui lateral se gasesc nervii III, IV si ramura
oftalmica a lui V. Medial de procesele clinoide anterioare, artera iese
din sinusul cavernos, continuandu-se cu ultima ei portiune
 Segmentul cerebral se gaseste in cisterna interpedunculara, care se
prelungeste, de-a lungul ramurilor terminale ale arterei, cu cisterna
suprachiasmatica si cu cisterna laterala

RAMURI
Ramuri terminale
 Artera coroidiana anterioara
 Artera cerebrala anterioara
 Artera cerebrala medie (Sylviana)
 Artera comunicanta posterioara
Ramurile colaterale
 Ramuri cavernoase (sinusul cavernos si cavum trigeminal)
 Arterele hipofizare (superioara si inferioara)
 Artera meningeala (meningele fosei cerebrale anterioare)
 Artera ofatlmica

29. ARTERA CAROTIDA EXTERNA

 Este ramura terminala a arterei carotide si se intinde intre Msup a
cartilajului tiroid si colul mandibulei, unde se bifurca in ramurile sale
terminale: arterele temporala superficiala si maxilara
Traiect
 Initial situata medial si anterior de artera carotida interna, o incruciseaza
anterior, trece lateral de ea si se indreapta spre unghiul mandibulei. Aici
devine verticala, urca pe Fmed a pantecelui posterior al digastricului si
patrunde in glanda parotida. Strabate trigonul carotic, trigonul
submandibular si glanda parotida.
Raporturi
 In trigonul carotic este superficiala si are
o Anterior: pielea, fascia cervicala superficiala, muschiul platysma.
Trunchiul venos tiro-lingo-facial, care participa la formarea
trigonului Farabeouf (unde poate fi descoperita si ligaturata)
delimitat:
 Superior de nervul hipoglos
 Lateral de vena jugulara interna
 Medial de trunchiul venos tiro-lingo-facial (vena faciala
comuna)
o Lateral: artera carotida interna, vena jugulara interna si SCM
o Medial: peretele lateral al faringelui si cornul mare al hioidului
 o Posterior: artera carotida interna, lantul simpatico cervical, muschi
prevertebrali, procele transverse ale vertebrelor cervicale
 In trigonul submandibular artera urca pe fata mediala a pantecelui
posterior al digastricului, in trigon devine profunda si trece intre m.
stilohioidian (lateral) si mm. stiloglos si stilofaringian (medial). La
acest nivel se afla la 1.5-2 cm lateral de tonsila palatina, uneori putandu-
se apropia de ea, existand riscul lezarii sale intr-o tonsilectomie
 In glanda parotida artera constituie pediculul inferior la glandei si
patrunde in glanda unde este situate profund. Elementele vasculo-
nervoase care strabat glanda sunt dispuse in trei planuri:
o Superficial, nervos: nervul facial si nervul auriculotemporal (V)
o Mijlociu, venos: vena jugulara externa si vena retromandibulara
o Profund, arterial: artera carotida externa, maxilara si temporala
superficiala (ramurile terminale, in care se imparte in dreptul
colului mandibulei)

Ramuri
 6 ramuri colaterale:
o 3 anterioare:
 Tiroidiana superioara
 Linguala
 Faciala
o 2 posterioare:
 Auriculara posterioara
 Occipitala
o 1 mediala:
 Faringiana ascendenta
 2 ramuri terminale:
o Temporala superficiala
o Maxilara
CORELATII CLINICE
 In hemoragiile difuze faciale sau cervicale se practica ligature de urgenta,
in triunghi ul Farabeuf. Efectul hemostatic este spectaculos, dar de
scurta durata, chiar si practice bilateral, din cauza anastomozelor intre
artere si intre ele si ramuri ale subclavicularei. Pot apare ( sa mor )
accidente care se datoresc stsimularii sinusului carotidian
30. ARTERA SI VENA FACIALA
 Artera faciala are originea pe fata anterioara a arterei carotide externe,
superior de artera linguala si deasupra cornului mare al hioidului
 Initial se gaseste in trigonul carotic, unde este superficiala si poate fi
ligaturata, avand aceleasi raporturi cu artera linguala
 Ajunge in trigonul submandibular (trecand medial de pantecele
posterior al digastricului, m. stilohioidian si n. hipoglos)
 Urca pe fata mediala a glandei submandibulare, formeaza crosa
supraglandulara si apoi coboara pe fata laterala a glandei, pana la
marginea inferioara amandibulei, formand crosa submandibulara, apoi
urca anterior de m. maseter. La nivelul fetei se indreapta spre comisura
labial unde furnizeaza cele doua artere labiale (superioara si inferioara).
Are traiect sinuos, necesar miscarilor mandibulei. Urca in continuare in
santul nazogenian, unde se continua cu ramura ei terminala: artera
angulara. Aceasta ajunge la comisura palpebrala mediala unde se
anastomozeaza cu artera dorsala a nasului, ramura a oftalmicei.
 Ramurile colaterale sunt:
o Artera palatina ascendenta care vascularizeaza valul palatin,
tonsila palatina, tuba auditiva si glanda submandibulara.
o Artera tonsilara vascularizeaza tonsila palatina si mucoasa de la
baza limbii
o Artera submentala care merge pe Minf a mandibulei intre mm.
milohioidian si pantecele anterior al digastricului. Ii vascularizeaza
pe acestia, glanda submandibulara, tegumentul mentonului
o Ramuri glandulare
o Arterle labiale inferioara si superioara care se anastomozeaza cu
cele de parte opusa
 Vena faciala are originea la nivelul comisurii palpebrale mediale din
vrna angulara, venele supratrohleare si venele supraorbitale. Coboara
prin santul nazogenian pe Fant a maseterului pana la Minf a corpului
mandibular. Pe traiectul sau spre vena jugulara interna are ca afluenti:
vena submentala, venele palpebrale superioare, nazale externe,
palpebrale inferioare, labiale superioare si inferioare, vena faciala
profunda, ramura parotidiana, vena palatina externa si vena
submentala. Se poate varsa fie direct in vena jugulara interna fie in
trunchiul venos tiro-lingo-facial.
 o De mentionat ca se anastomozeaza in unghiul medial al fantei
palpebrale cu vena oftalmica (care dreneaza in sinusul cavernos)
lucru cunoscut in practica medicala deoarece sunt descrise
tromboflebite de sinus cavernos care pot apare in urma
deschiderii de colectii purulente din regiunile palpebrala si
nazogeniana
CORELATII CLINICE
 In hemoragiile faciale, artera faciala poate fi comprimata pe mandibula, la
marginea anterioara a muschiului maseter.

31. ARTERA SI VENA LINGUALA

 Are originea pe Fant a arterei carotide externe, in trigonul carotic, uneori
dintr-un trunchi comun cu artera faciala (trunchi lingofacial). In trigon
este superficiala si poate fi ligaturata. Descrie o crosa cu concavitatea
inferior, deasupra cornului mare a hioidului. Trece medial de muschiul
stilohioidian si pantecele posterior al digastricului, ajungand in trigonul
submandibular.
 La Mpost a patrulaterului Beclard trece pe fata profunda a muschiului
hioglos si constrictor mijlociu al faringelui. Muschiul hioglos desparte
artera linguala de nervul hipoglos si venele linguale.
 Patrulaterul Beclard este delimitat:
o Superior de (nervul hipoglos)
o Inferior de cornul mare al hioidului
o Posterior de marginea posterioara a muschiului hioglos
o Anterior de tendonul intermediar al muschiului digastric
 Profund de hioglos, artera se indreapta spre varful limbii, unde se termina
prin artera profunda a limbii cu traiect sinuos, avand ca raporturi:
o Medial muschiul genioglos
o Lateral muschiul milohioidian
 Artera profunda a limbii vascularizeaza muschii si mucoasa corpului
limbii, anastomozandu-se cu opusa in 25% din cazuri
RAMURI
 Suprahioidiana: vascularizand muschii suprahioidieni
  Sublinguala: vascularizeaza glanda sublinguala, mucoasa planseului
buccal si mucoasa gingivala.
 Ramurile dorsale linguale: vascularizeaza mucoasa radacinii limbii,
tonsila palatina, epiglota, valeculele, arcul palatoglos si arcul
palatofaringian

 Vena linguala are originea pe fata dorsala si inferioara a limbii,

indreptandu-se de la varf la radacina. Se formeaza prin unirea venelor
dorsale ale limbii, vena sublinguala, vena profunda a limbii si vena
comitanta a nervului hipoglos. Strabate baza glandei sublinguale si
ajunge pe fata profunda a glandei submandibulare, varsandu-se fie in
vena jugulara interna fie impreuna cu vena faciala si/sau vena
tiroidiana formand trunchiul venos tirolingofacial

32. ARTERA TEMPORALA SUPERFICIALA

 Este ramura terminala a carotidei externe. Incepe in grosimea glandei
parotide, posterior si medial de colul mandibulei.
 Raporturi :
o anterior: V. temporala superficiala
o lateral : ramurile nervului facial(VII)
o medial si posterior: n. auriculotemporal
o inferior: articulatia temporomandibulara
 A, V si N constituie pediculul superior al glandei parotide.
 Artera are traiect ascendent devenind superficiala si trecand printre
procesul zigomatic al temporalului si porul acustic extern unde se poate
palpa prin comprimare pe os. Are un traiect usor sinuos, care cu varsta,
prin sclerozarea peretilor, se accentueaza, devenind foarte vizibila.
Ramuri:
 Ramuri parotidiene pentru glanda parotida
 Artera transversa a fetei
o care se desprinde la nivelul parotidei si are traiect paralel cu arcul
zigomatic; vascularizeaza muschii maseter si buccinator, muschii
superficiali din regiune, tegumentul fetei, glanda parotida si ductul
parotidian; formeaza impreuna cu vena transversa a fetei, pediculul
anterior al glandei parotide
 o Ramuri auriculare anterioare: 3, vascularizeaza fata laterala a
pavilionului urechii si conductul auditiv extern
o Artera zigomatico-orbitala are traiect paralel cu arcul zigomatic,
superior de el si vascularizeaza muschiul orbicular al ochiului
o Artera temporala medie se desprinde superior de arcul zigomatic,
perforeaza fascia muschiului temporal situandu-se intre acesta si
planul osos si vascularizeaza muschiul temporal, articulatia
temporo-mandibulara si conductul auditiv extern
o Ramura frontala este ramura terminala si vascularizeaza muschii si
tegumentul regiunii frontale
o Ramura parietala este ramura terminala si vascularizeaza muschii
si tegumentul regiunii parietale
33. ARTERA OCCIPITALA
 Artera occipitala este o ramura a arterei carotide extern cu originea pe
fata posterioara a ei, inferior de pantecele posterior al muschiului
digastric, situata initial in trigonul carotic. Traiect posterior si ascendent,
incrucisand anterior nervii X, XI, XII si vena jugulara interna. Determina
la nivelul craniului santul arterei occipitale situat pe fata inferioara a
stancii temporalului. Are raporturi laterale cu muschiul SCM si pantecele
posterior al muschiului digastric. De la acest nivel isi schimba directia
avand traiect oblic spre protuberanta occipitala externa, profund de
muschiul splenius al capului. Artera perforeaza muschiul trapez impreuna
cu nervul occipital mare care e situat medial de ea.
 Ramuri :
• Ramura mastoidiana patrunde in craniu prin gaura mastoidiana si
vascularizeaza celulele mastoidiene, dura mater si cavumul timpanic
• Ramura auriculara care vascularizeaza tegumentul fetei laterale a
mastoidei si fata mediala a pavilionului urechii
• Ramura meningeala intra in craniu prin canalul condilian sau gaura
jugulara si vascularizeaza dura mater din fosele cerebeloase
• Ramurile occipitale pentru pantecele posterior al muschiului
occipitofrontal
• Ramura sternocleidomastoidiana pentru muschiul SCM
• Ramura descendenta care se desprinde sub muschiul trapez si
vascularizeaza muschii oblici si drepti posteriori ai capului

34. VENELE JUGULARE SI SUBCLAVII

  Venele capului si gatului se diferentiaza de celelalte deoarece nu prezinta
valvule, circulatia fiind favorizata de gravitatie si de presiunea negativa
din torace
Vena jugulara interna
 Colecteaza sangele venos de la nivelul encefalului si meningelor precum
si de la nivelul fetei si gatului. ---Se gaseste intre baza craniului si
articulatia sternoclaviculara unde prin unirea cu vena subclavie formeaza
vena brahiocefalica.
 Origine: sub gaura jugulara de unde continua sinusul sigmoidian
 In fosa jugulara- dilatatie= bulbul superior al venei jugulare. Inferior,
inainte de unirea cu v. subclavie- dilatatie bulbul inf. al venei jugulare
 Traiect descendent la nivelul tecii carotice unde este impreuna cu artera
carotida interna (posterior si lateral de ea), apoi impreuna cu artera
carotida comuna la nivelul spatiului laringofaringian si in trigonul carotic.
Raporturi:
 lateral de faringe
 medial de muschii stilieni la baza craniului,
 posterior cu procesele transverse cervicale si lantul simpatic.
Intre vena si artera carotida interna se afla nervii IX, X, XI, XII.
In portiunea inferioara este intersectata de muschiul digastric, iar apoi are
raporturi
 anterioare cu arterele auriculara superioara, occipitala si
sternocleidomastoidiana si ansa cervicala si
 posterioare cu muschii scaleni, plexul cervical si nervul frenic.
In ultima portiune este acoperita de muschii SCM, infrahioidieni si e
intersectata de vena jugulara externa.
Afluentii venei sunt:
 venele faringiene cu originea in plexul periesofagian,
 vena linguala ( vena dorsala a limbii + vena sublinguala),
 vene tiroidiene superioare si medii,
 vena sternocleidomastoidiana
 vena faciala
o -se formeaza la comisura palpebrala mediala din vena angulara
+vv. supratrohleare +v.supraorbitala
 o are traiect omonim arterei fata de care este asezata posterior pana
la marginea mandibulei, iar apoi trece lateral (artera trece medial)
de glanda submandibulara
o anastomoza intre sistemul venos intra si extra cranian => vena
oftalmica si vena angulara
Implicatie clinica:La deschiderea colectiilor purulente in regiunea fetei, se
impune evitarea interventiilor sangerande, preferandu-se folosirea
electrocauterului sau a bisturiului electric pentru a evita o embolie septic care ar
putea duce la trombozarea unor sinusuri venoase ale durei mater sau a sinusului
cavernos.
 vena retromandibulara care se formeaza posterior de colul mandibulei
din vena temporala superficiala si vv. maxialre.

Vena jugulara externa

 Se formeaza in glanda parotida prin anastomoza venelor occipitala si
auriculara posterioara avand un calibru invers proportional cu vena
jugulara interna.
 Initial este profunda in glanda parotida si apoi coboara pe fata laterala a
muschiului SCM si ajunge in fosa supraclaviulara pe unde trece prin
lama superficiala a fasciei cervicale si se varsa in vena subclavie.

 Este acoperita de muschiul platysma si de piele si e incrucisata de

ramurile superficiale ale plexului cervical.
 In ea se fac punctii venoase, mai ales la copii, care impun o atentie
speciala din cauza riscului de embolie gazoasa.
Vena Subclavie
 Situata anterior de artera, de care este despartita prin m. scalen anterior.
Inferior de prima coasta, determina santul venei subclavii, anterior de cel
al arterei.. Raporturi anterior cu : m. subclavicular, clavicula, insertia
claviculara a SCM
 Poate fi punctionata si desscoperita supra sau infraclavicular cand venele
periferice sunt colabate.
 Afluenti : vv. pectorale, v. scapulara dorsala si unerori v. toracoacromiala

35. LIMFATICELE CAPULUI SI GATULUI

Ganglionii limfatici ai capului
Sunt reprezentati de 7 grupe care prin dispozitia lor formeaza un cerc limfatic la
baza craniului:
 Gg occipitali: sub linia nucala inferioara superficial sau profund de
muschiul trapez, numar de 2-5, aduna limfa de la nivelul regiunii nucale,
vasele eferente dreneaza in gg limfatici cervicali profunzi
 Gg mandibulari si submandibulari: aduna limfa din gl. submandibulara si
sublinguala, mucoasa gingivala ,dinti, obraz
 Gg submentali : dreneaza limfa de la vf limbii , de la incisivii inf.
+gingia, buza inf + regiunea mentoniera
 Gg parotidieni superficiali si profunzi: sunt in raport cu glanda parotida,
aduna limfa dintr-un teritoriu intins: regiunile parietala, frontala,
temporala, fata dorsala a nasului, buza superioara, pavilionul urechii si
conductorul auditiv extern, glandele lacrimale si parotide, cavum-ul
timpanic, fose nazale, val palatin si tuba auditiva
 Gg retrogaringieni: posterior de faringe, aduna limfa de la cavitatea
nazala si sinusurile paranazale, palatul dur si valul palatin
Implicatie clinica: Inspectia si palparea peretelui posterior al faringelui, prin
cavitatea bucala in toate infectiile teritoriale aferente.Inflamatia, supuratia si
abcesarea lor poate fi urmata de migrarea colectiei purulente pana in mediastin.
 Gg bucali: superficial pe traiectul vaselor limfatice care insotesc artera si
vena faciala
 Gg linguali: distribuiti de-a lungul venei si arterei linguale
Ganglionii limfatici ai gatului
Sunt reprezentati de:
 gg cervicali superficiali care se gasesc pe traiectul venei jugulare
externe, superficial de muschiul SCM
 gg cervicali profunzi care se gasesc pe traiectul venei jugulare interne,
sunt in numar de 10-15 dintre care 2 sunt mari si au importanta practica:
 gg jugulodigastric (situat intre vena jugulara interna si muschiul
digastric)
 gg juguloomohioidian (situat intre muschiul omohioidian si vena
jugulara interna)
Implicatie clinica cristescu:
Adenopatia reprezinta afectarea patologica a ganglionilor limfatici, manifestata
in primul rand prin marimea in volum, dar se palpeaza si forma, consistenta,
mobilitatea acestora. Adenopatia inflamatorie este localizata, are dimensiuni
moderate si este dureroasa spontan sau la palpare, putand prezenta roseata sau
modificari de temperatura in jurul ei, pe cand cea metastatica este nedureroasa,
are consistenta dura, lemnoasa, inital sunt neaderenta, dar pot deveni atunci
cand procesul neoplazic depaseste capsula ganglionara.
Tipuri de adenopatie:
• Dupa rubeola la nodulii limfatici occipitali
• La nodulii limfatici accesori care insotesc ramura externa a nervuluia ccesor si
pot comprima sau irita ramura externa a accesorului cu aparitia torticolisului
• Cancerul lingual: limfaticele limbii dreneaza in gg cervicali profunzi prin
nodulul jugulodigastric si nodulii limfatici mici din trigonul carotic in partea
superioara si in partea inferioara prin nodulul juguloomohioidian
• Supraclavicular stanga: in cancerul gastric semnaleaza metastaze ganglionare
si poate indica si diseminari in torace
• Boala Hodgkin: ganglionii limfatici conflueaza in conglomerate tumorale
mari neaderente la planurile superficiale sau profunde, localizarile cele mai
frecvente sunt la nivelul ganglionilor limfatici periferici, mai ales cei cervicali
=> nu se mai poate face flectarea gatului, devine dureroasa dupa ingestia de
alcool; DIFERENTIATA DE PAROTIDITA EPIDEMICA( tumefierea
glandelor parotide)

36. PLEXUL CERVICAL – SENZITIV

Plexul cervical se formeaza prin anastomoza ramurilor ventrale ale nervilor
spinali C1-C4. Ramurile C2-C4 se bifurca intr-o ramura ascendenta si una
descendenta care se unesc cu cele sub si supraadiacente vor forma 3 anse
suprapuse de origine ale plexului cervical:
 ansa superioara formata din ramura C1 si partea superioara a ramurii C2,
 ansa mijlocie formata din partea inferioara a C2 si partea superioara a
C3
 ansa inferioara formata din partea inferioara a C3 si partea superioara a
C4.
Ansele de origine si ramurile sunt situate profund, avand raport cu procesele
transverse cervicale, intre doua planuri musculare:
  antero-medial: insertiile muschilor prevertebrali si scalen mijlociu si
 postero-lateral: muschiul ridicator al scapulei si plenius.
 Anterior sunt acoperite de lama prevertebrala a fasciei cervicale prin
intermediul careia, doua anse au raport cu lantul simpatic cervical, nervul
IX, XI si XII si manunchiul vasculo-nervos al gatului.
Ultima ansa si ramurile plexului se gasesc in spatiul latero-faringian si trigonul
carotic.
Ramurile senzitive ajung la jumatatea marginii posterioare a muschiului SCM
unde devin superficiale.
Ramurile senzitive sunt urmatoarele:
 din ansa mijlocie: nervul occipital mic, auricular mare si transvers al
gatului
 din ansa inferioara nervii supraclaviculari.
 De asemenea, nervul frenic are o componenta senzitiva, el fiind singurul
nerv mixt din plexul cervical.
Nervul occipital mic devine superficial la jumatatea marginii posterioara a
muschiului SCM si apoi urca paralel cu marginea posterioara pana la procesul
mastoid sub lama superficiala a fasciei cervicale. In partea superioara a regiunii
laterale perforeaza fascia si se imparte in ramuri posterioare care inerveaza
tegumentul regiunii occipitale si ramuri anterioare pentru pielea procesului
mastoidian si fetei mediale a pavilionului urechii.
Nervul auricular mare devine superficial la jumatatea marginii posterioare a
muschiului SCM, sub nervul occipital mic, urca pe fata laterala a m SCM
posterior de vena jugulara externa pana in apropierea unghiului mandibulei
unde perforeaza fascia cervicala si se imparte in ramuri anterioare pentru
tegumentul regiunii parotideomaseterine si ramuri posterioare pentru fata
mediala a pavilionului urechii, in 2/3 inferioare si pentru tegumentul concai si a
lobului urechii.
Nervul transvers al gatului este cea mai voluminoasa dintre ramurile
cutanate, devine superificial in punctul Erb, traverseaza fata laterala a SCM,
incruciseaza medial vena jugulara externa si apoi are traiect subfascial spre osul
hioid, impartinduse in ramuri superioare si inferioare pentru tegumentul regiunii
anterioare a gatului.
Nervul supraclavicular apare la 1cm inferior de n transvers al gatului, coboara
prin regiunea laterala pe muschiul scalen mijlociu unde este acoprit de fascia
cervicala si m. platysma si deasupra claviculei se imparte in 3 nervi
supraclaviculari:
 medial pentru tegumentul manubriului sternal si al fosei
supraclaviculare mici,
 intermediar pentru tegumentul infraclavicular pana la coasta 3 si
 lateral pentru tegumentul postero-superior al regiunii deltoidiene.
Nervul frenic are originea in nervii C3-C5, coboara pe fata anterioara a
muschiului scalen anterior avand raport medial cu artera cervicala ascendenta si
apoi cu manunchiul vasculonervos al gatului.
 Cel drept intra in torace inte confluentul jugulosubclavicular si artera
subclavie avand raporturi mediale cu ansa subclavie si nervul vag.
Inferior de artera subclavie, coboara pe cupola pleurala incrucisand
anterior artera toracica interna.
 Nervul stang este posterior si lateral de terminatia ductului toracic la
distanta de nervul vag si incruciseaza posterior artera toracica interna.
 Amandoi strabat mediastinul superior insotit de vasele pericardofrenice,
apoi pe cel mijlocii trecand anterior de pediculul pulmonar, intre pleura
mediastinala si pericard.
 Nervul drept este lateral de vena brahiocefalica si apoi de vena cava
superioara, in timp ce cel stang este intre artera carotida comuna si
subcalvie si posterior de vena brahiocefalica stanga si anterior de arcul
aortei si pediculului pulmonar.
 Acesta da ramuri pericardice si pleurale in torace, apoi ajunge la nivelul
centrului tendinos al diafragmei unde se termina prin ramuri
frenicoabdominale care inerveaza senzitiv diafragma, pericardul fibros si
pleura mediastinala. Una dintre ramuri ajunge in abdomen in trunchiul
celiac si inerveaza caile biliare si pancreasul, explicand durerile umarului
drept in colecistite.
37. PLEXUL CERVICAL – RAMURI MOTORII
Plexul cervical se formeaza prin anastomoza ramurilor ventrale ale nervilor
spinali C1-C4. Ramurile C2-C4 se bifurca intr-o ramura ascendenta si una
descendenta care se unesc cu cele sub si supraadiacente vor forma 3 anse
suprapuse de origine ale plexului cervical:
 ansa superioara formata din ramura C1 si partea superioara a ramurii C2,
 ansa mijlocie formata din partea inferioara a C2 si partea superioara a
C3
  ansa inferioara formata din partea inferioara a C3 si partea superioara a
C4.
Ansele de origine si ramurile sunt situate profund, avand raport cu procesele
transverse cervicale, intre doua planuri musculare:
 antero-medial: insertiile muschilor prevertebrali si scalen mijlociu si
 postero-lateral: muschiul ridicator al scapulei si plenius.
 Anterior sunt acoperite de lama prevertebrala a fasciei cervicale prin
intermediul careia, doua anse au raport cu lantul simpatic cervical, nervul
IX, XI si XII si manunchiul vasculo-nervos al gatului.
Ultima ansa si ramurile plexului se gasesc in spatiul latero-faringian si trigonul
carotic.
Ramurile motorii ale plexului sunt ansa cervicala si partea motorie a nervului
frenic.
Ansa cervicala se formeaza din unirea a doua radacini, anterior de vena
jugulara interna si deasupra muschiului omohioidian.
 Radacina inferioara are originea in ansa mijlocie, coboara lateral de vena
jugulara interna si deasupra tendonului intermediar al muschiului
omohioidian trece anterior de vena jugulara interna si se uneste cu
radacina superioara care contine fibre din C1-C2.
 Radacina superioara are originea in ansa superioara si coboara medial de
vena jugulara interna, cateoda poate fi scurta si atunci inconjoara doar
artera carotida sau in cazuri exceptionale poate lipsi.
 Din ansa cervicala se desprind ramuri pentru muschii infrahioidieni:
ramuri separate pentru mm sternohioidian, sternotiroidian, tiro-hioidian
din nervul hipoglos, si cate una pentru fiecare pantec al muschiului
omohioidian. Exista ramuri muschulare si pentru muschii SCM, trapez,
scaleni, lungul capului si al gatului, ridicatorul scapulei.
Nervul frenic are originea in nervii C3-C5, coboara pe fata anterioara a
muschiului scalen anterior avand raport medial cu artera cervicala ascendenta si
apoi cu manunchiul vasculonervos al gatului.
 Cel drept intra in torace inte confluentul jugulosubclavicular si artera
subclavie avand raporturi mediale cu ansa subclavie si nervul vag.
Inferior de artera subclavie, coboara pe cupola pleurala incrucisand
anterior artera toracica interna.
 Nervul stang este posterior si lateral de terminatia ductului toracic la
distanta de nervul vag si incruciseaza posterior artera toracica interna.
  Amandoi strabat mediastinul superior insotit de vasele pericardofrenice,
apoi pe cel mijlocii trecand anterior de pediculul pulmonar, intre pleura
mediastinala si pericard.
 Nervul drept este lateral de vena brahiocefalica si apoi de vena cava
superioara, in timp ce cel stang este intre artera carotida comuna si
subcalvie si posterior de vena brahiocefalica stanga si anterior de arcul
aortei si pediculului pulmonar.
 Ajunge apoi la nivelul diafragmei unde da ramuri musculare pentru
aceasta, nervul frenic fiind considerat sediul sughitului. Sughitul se
manifesta clinic prin contractia brusca si spastica a diafragmei care se
repeta de mai multe ori pe minut. Aceasta determina patrunderea aerului
in plamani, care este oprit brusc prin inchiderea epiglotei => aparitia
zgomotului nearticulat datorita trecerii aerului prin glota. Cauzele
sughitului: iritatia nervului frenic, afectiuni pleuropericardice, abcese
subfrenici, tulburari de neuron motor sau central.

38. SINUSUL CAROTIC

 Este o dilatatie de obicei la nivelul bifurcatiei carotidei comune, dar se
poate extinde si pe carotida interna si in mod exceptional pe carotida
externa; lipseste in primii ani de viata, devine evident dupa varsta de 4 ani
si este mai dezvoltat la varstici; este la 99% din indivizi
 Sinusul carotic este o zona sensibila, o zona reflexogena cardiovasculara
baroreceptoare, compresia sau masajul la acest nivel declansand reflexul
sinusal. Acesta are ca stimul cresterea presiunii asupra pretilor sinusului
si a diametrului intern al acestuia. Calea aferenta este reprezentata de
ramura pentru sinusul carotic din nervul IX. Centrul reflexul se
gaseste in bulbul rahidian, iar calea eferenta este reprezentata de fibre
ale nervului X. Reflexul are ca rezultat vasodilatatie periferica cu
scaderea tensiunii si scaderea frecventei cardiace. In cazul compresiei
bilaterale sau unilaterale prelungite poate surveni stopul cardiac.
 La nivelul sinusului, structura este modificata:
o Peretele este mai subtire si mai usor depresibil
o Tunica medie contine mai multe fibre elastice
o In tunica externa exista numeroase terminatii nervoase din nervii
IX si X, precum si din ganglionul cervical superior.
  O mare parte din sincope la persoane cu varsta de peste 65 de ani se
datoresc ( :)))) ) hipersensibilitatii sinusului carotic. Aceasta se
diagnosticheaza daca, in urma masajului de sinus carotic, pacientul
sufera un episod de asistolie mai lung de 3 secunde sau o scadere a
tensiunii arteriale cu mai mult de 50 mmHg.

39. GLOMUSUL CAROTIC

 Este un corpuscul fusiform, brun-rosiatic, cu lungime de 6-7 mm, situate
posteromedial de bifurcatia carotidei comune, inclus in teaca carotica.
Are doi poli: superior si inferior. Pe cel inferior, intra cateva arteriole
(din artera carotida externa). Pe la cel superior se unesc capilarele si
pleaca venule care se varsa in vena jugulara interna prin trunchiul venos
tiro-lingo-facial (sau daca e absent, prin afluentii sai).
 La polul superior patrund fibre din nervii IX si X. Din punct de vedere
structural glomusul prezinta la suprafata o teaca ce trimite in interior
septuri ce il impart in lobuli, acestia avand doua tipuri de celule.
 Celulele de tip I sunt numite si celule glomice si au rol secretor
 Celulele de tip II sunt numite si celule sustentaculare si au rol de
sustinere
 Celulele glomice sunt celule chemoreceptoare sensibile la scaderea pO2
sangvin. Stimularea lor determina declansarea unui reflex care are ca
rezultat cresterea frecventei respiratorii.
 Alta structura glomica – glomusul coccigian care este situate anterior sau
imediat inferior de varful coccisului, este o formatiune de 4 mm, de forma
sferica neregulata. Este format din celule poliedrice, dispuse in grupuri
mici, in jurul unui capilar sinusoid. Poate fi usor confundat cu o tumroa
glomica.

40. NERVII III, IV SI VI

Nervul oculomotor
Origine reala:
 Fibrele somatomotorii: nucleul oculomotor din mezencefal
 Fibre vegetative PS: nucleul accesor Edigner Westphal
Origine aparenta:
 Fosa interpedunculara
Traiect intracranian
 Este comun cu cel al nervilor IV si VI, intr-o teaca comuna formata de
dura mater; nervul are totusi si o teaca proprie
 Initial se gasesc pe procesul basilar al occipitalului, acoperit de trunchi
 Au traiect lateral, urca pe fata posterioara a stancii temporalului, trec pe
sub sinusul pietros superior, unde li se adauga oftalmic
 Trec impreuna cu oftalmicul in sinusul cavernos, se impart in ramurile
lor terminale si ajung in orbita prin fisura orbitala superioara
Traiect extracranian
 Ramura superioara: trece superior de inelul tendinos comun Zinn
(originea mm. drepti ai globului ocular)
 Ramura inferioara: trece inferior de inelul tendinos comun si apoi
anterior
Inervatie
 Ramura superioara: muschiul drept superior si ridicator al pleoapei
 Ramura inferioara: muschiul drept medial, drept medial, oblic inferior
si ganglionul ciliar
Ganglionul ciliar
 Este un ganglion PS situate in orbita, lateral de nervul optic de care e
legat prin tracturi conjunctive. Este locul de sinapsa intre fibrele pre- si
postganglionare, acestea inervand muschii circulari ai irisului si corpul
ciliar
In cazul paraliziei de nerv oculomotor apar:
 Strabism divergent
 Diplopie (vedere dubla)
 Ptoza palpebrala
 Pierderea reflexului fotomotor
 Midriaza ispilaterala

Nervul trohlear
Origine reala:
 Fibrele motorii: nucleului nervului IV din mezencefal
Origine aparenta:
 Fata posterioara a trunchiului cerebral, sub laba cvadrigeminal
Traiect intracranian
 Identic nu nervul III
Traiect extracranian
 Patrunde in orbita lateral de inelul Zinn
 Urca anterior si medial, intersectand ramura superioara a nervului
oculomotor si se angajeaza pe fata mediala a muschiului oblic superior
Inervatie
 Muschiul oblic superior
In cazul paraliziei de nerv trohlear (rara) este imposibila orientarea globului
ocular inferior si lateral. Acest lucru determina pacientul la o plecare in jos a
capului, spre umarul contralateral. Diplopia aparuta este cel mai bine obiectivata
cand pacientul coboara scarile.

Nervul abducens
Origine reala
 Fibre motorii: nucleul motor al lui VI din punte
Originea aparenta
 Santul bulbo-pontin, superior de piramidele bulbare
Traiect intracranian
 Identic cu nervul III
Traiect extracranian
 Patrunde lateral de inelul Zinn
 Merg anterior, pe fata mediala a muschiului drept lateral, pe care il
inerveaza
Paralizia duce la strabism convergent si diplopie.
41. NERVUL V
Origine reala:
 Fibrele branhiomotorii: nucleul motor V din punte
 Fibre sensitive: ganglionul trigeminal Gasser, de pe fata anterioara a
stancii temporala, la nivelul impresiunii trigeminale
Origine aparenta:
 Fata anterolaterala a puntii, lateral de piramidele pontine
Tract intracranian
 Pana la ganglionul trigeminal este comun
 Urca pe fata posterioara a stancii pana la marginea sa superioara, medial
de nervii VII si VIII si lateral de III, IV si VI
 La marginea superioara trece sub sinusul pietros superior
 La ganglionul trigeminal se imparte in nervii oftalmic, maxilar si
mandibular
Nervul oftalmic
Traiect: se indreapta anterior, patrunde in sinusul cavernos, impreuna cu nervii
III, IV si VI fiind cel mai inferior. La nivelul sinusului se imparte in ramuri (ca
si nervul III), la acest nivel nervii avand raporturi mediale cu artera carotida
interna. In final iese prin fisura orbital superioara
Ramuri: ramura pentru cortul cerebelului, nervul lacrimal, nervul frontal si
nervul nazociliar
Nevralgia esentiala a nervului V (nevralgia trigeminala paroxistica) apare cel
mai adesea intre 50 si 70 de ani. Exista mai multe teorii privind cauza:
modificari degenerative ale ganglionului Gasser, ischemia ganglionara sau
radiculara, hiperexcitabilitate periferica datorata unor dezechilibre metabolice
Nevralgia trigeminala simptomatica apare la tineri si este cauzata de o leziune
intracraniana cunoscuta: tumori in fosa craniana posterioara, anevrisme ale
trunchiului basilar, angioame care comprima radacina senzitiva trigeminala. In
cazul acestei nevralgii apar dureri de lunga durata fara character paroxistic,de
genul: hipotonia muschiului maseter, pierderea reflexului cornean sau
hipoestezii.
42. NERVUL VII
Origine reala
 Fibrele branhiomotorii: nucleul motor din punte
 Fibrele vegetative: nucleul lacrimo-muco-nazal/ salivator superior din
punte
Originea aparenta
 Santul bulbopontin, in foseta supraolivara
Traiect intracranian
 Are o teaca arhnoidiana comuna cu VIIbis si VIII. Urca pe fata
posterioara a stancii temporalului si intra in porul acustic intern. Ajung in
meatul acustic intern care este impartit in 4 arii de catre 2 creste osoase
(cunoscut si drept Ceasul lui Dandy) astfel: antero-superior nervii VII si
VIIbis, antero-inferior fibrele cohleare ale lui VIII, postero-superior si
postero-inferior fibrele vestibulare ale lui VIII. Patrunde in stanca
temporalului unde are canal propriu, avand 3 segmente:
o Primul segment este orizontal, cu traiect antero-posterior, pana la
hiatusul nervului pietros mare, unde face unghi drept si formeaza
genunchiul facialului (ganglionul geniculat)
o Al doilea segment este orizontal si parallel cu axul stancii
o Al treilea segment este vertical, perpendicular pe ax, cu traiect
supero-inferior, pana la gaura stilomastoidiana, insotit de artera
labirintica
Traiect extracranian
 Coboara printre pantecele anterior al digastricului si muschiul
stilohioidian si patrunde in grosimea glandei parotide unde formeaza
plexul parotidian, in plan superficial
 Are 2 tipuri de ramuri: intra- si extrapietroase. Cele intrapietroase sunt:
nervii pietros mare, scaritei si coarda timpanului. Cele extrapietroase
sunt: nervii auricular posterior, ramura digastrica si ramurile
plexului parotidian
Lezarea nucleului motor al nervului facial determina paralizia muschilor
mimicii, cel mai adesea intalnindu-se asa numita paralizie a lui Bell. De
asemenea, datorita paraliziei muschiului scaritei poate aparea hiperacuzie.
Datorita teritoriului de inervatie, leziunile produse inferior de gaura
stilomastoidiana se asociaza cu pierderea reliefului fetei pe partea afectata
(pareza muschilor mimicii). Paralizia muschiului buccinator determina adunarea
alimentelor in vestibulul buccal, imposibilitatea de a fluiera, pronuntarea dificila
a consoanelor labiale. Apare epiphora – secretia lacrimala se aduna in unghiul
intern al ochiului si se scurge pe obraz.

46. GLANDA PAROTIDA

 Este o glanda salivara pereche, situate in afara cavitatii bucale, in partea
posterolaterala a fetei, corespunzator regiunii parotideomaseterice. Are
forma neregulata, culoare galben-cenusie si cantareste 25-30 de grame.
 Are 2 parti: superficiala si profunda, unite la marginea posterioara a
ramurii mandibulei pe care o inconjoara. Este invelita de o capsula
fibroasa care adera strans si care captuseste peretii inconjuratori. Are o
secretie merocrina, eliminata prin ductul Stenton
 Partea superficiala este alungita, redusa ca dimensiuni si turtita. Pe fata
ei profunda se afla ductul Stenton, vasele transverse ale fetei
 Partea profunda este situate posterior de mandibular, ocupand fosa
retromandibulara (postero-medial: SCM, anterior: ramura mandibulei,
lateral: piele, superior: conductul auditiv extern si inferior: tracturile
superficiale ale fasciei cervicale)
 Capsula fibroasa se formeaza din tesutul conjunctiv periglandular. Este
groasa si rezistenta
 Ductul Stenton are 5-6 cm lungime si 3-4 mm diametrul. Se formeaza in
1/3 inferioara a glandei, uneori prin unirea a doua trunchiuri
Raporturi
 Medial si posterior: muschii stilieni si fascia lor
 In grosimea glandei: artera carotida externa si artera auriculara
posterioara, vena jugulara externa si retromandibulara + afluenti
 Superficial: nervul facial si plexul parotidian
Vascularizatie si inervatie
 Vascularizatia provine din ramuri parotidiene ale arterei temporale
superficiale, din artera transversa a fetei si din auriculara posterioara
 Inervatia provine din fibre PS ale lui IX si fibre S postganglionare din
ganglionul cervical superior
47. GLANDELE SUBMANDIBULARE SI SUBLINGUALE
Glanda sublinguala
 Situate pe planseul cavitatii bucale, caruia ii si apartine
 Este o glanda tubuloacinoasa cu secretie mica
 Glanda ridica o proeminenta a mucoasei sublinguale numita plica
sublinguala, de-a lungul ei deschizandu-se ductele Rivinius. Este
alacuita din mai multe glande mici si una mai mare care se poate deschide
in canalul Wharton alatura de glanda submandibulara
Raporturi:
 Lateral: corpul mandibulei
 Medial: muschiul genoiglos, ductul submandibular si nervul lingual
 Inferior: muschiul milohioidian
 Posterior: ganglionul sublingual
Vascularizatie si inervatie
 Vascularizatia provine din ramuri ale arterei sublinguale, vena linguala
si ganglionii limfatici submandibulari
 Inervatie: nervul VII

Glanda submandibulara
 Glanda pereche cu forma neregulata, situtata sub planseul cavitatii
bucale, in trigonul submandibular. La adult este mai dezvoltata si
ajunge pana in trigonul carotic. Are o fata profunda, o fata superficiala si
o capsula fibroasa
 Fata superficiala este in raport cu corpul mandibulei, este acoperita de
muschiul platysma si lama superficiala a fasciei cervicale. Intre glanda si
lama se gasesc vasele submentale si ganglionii limfatici submandibulari
(inflamatia poate fi confundata cu tumefactia glandei). Este incrucisata
superficial de vena faciala
 Fata profunda are raporturi cu nervul hipoglos, vasele linguale si
ganglionii limfatici submandibulari profunzi
 Capsula captuseste glanda, fiind formata datorita stresului maseterilor si
mandibulei. Este mai groasa spre suprafata si corespunde lamei
superficiale a fasciei cervicale
  Canalul Wharton are 4-5 cm lungime si 2-3 mm diametrul. Paraseste
glanda pe fata ei profunda acoperind nervul hipoglos si strabate planseul
gurii, trecand printre muschii milohioidian si hioglos
Vascularizatie si inervatie
 Vascularizatia provine din artera faciala
 Inervatia provine din nervul VII si plexul carotic extern
48. GLANDA TIROIDA
 Se afla in partea infrahioidiana a regiunii anterioare gatului,
proiectandu-se la nivelul vertebrelor C7-T1. Este formata din doi lobi
laterali, uniti intre ei printr-un istm. Pe marginea superioara a acestuia,
inconstant se remarca lobul pyramidal, denumit si lobul LaLouette. Lobii
ajung superior pana la nivelul marginii posterioara a cartilajului tiroid
 Teaca fibroasa trimite spre interior septuri, care o impart in lobuli.
Lobulii sunt formati din foliculi, care la randul lor au o stroma
conjunctiva (vase sangvine si limfatice, fibre conjunctive si de reticulina
precum si terminatii nervoase). Unitatile glandulare au la periferie un
rand de celule epiteliale dispuse pe o membrana bazala si circumscriu o
cavitate plina cu colloid. Celulele epiteliale au microvilii, multe
mitocondrii si RER bogat, pentru sinteza de hormoni.
 Se afla in teaca tirodei delimitate anterolateral de muschii
infrahioidieni si lama pretraheala, posterior de laringe, trahee si esofag,
iar lateral de tecile carotice
 Istmul este situate peste inelele traheale, iar anterior de el se afla
planurile musculare si lamele superficiala si pretraheala a fasciei
cervicale. Medial avem lama laterala a cartilajului tiroid, cartilajul
cricoid si primele 4-5 inele fibroase. Posterior se afla muschiul
constrictor inferior al faringelui, muschiul cricotiroidian, vasele tiroidiene
superioare si lama superficiala a fasciei cervicale. Postero-medial se afla
glandele paratiroide si manunchiurile vasculo-nervoase ale gatului
Vascularizatia provine din artera tiroidiana superioara, inferioara si IMA.
Venele formeaza un plex superficial din care se desprind venele tiroidiana
inferioara, mijlocie si superioara. Cea superioara si mijlocie se varsa in jugulara
interna, iar cea inferioara coboara pe fata anterioara a traheei si se varsa in vena
brahiocefalica stanga.
Inervatia provine din cei trei ganglioni simpatici cervicali, fie direct, fie prin
nervii laringei superiori sau recurenti.
CORELATIE CLINICA
Complicatii in tiroidectomii: extirparea sau devascularizarea glandelor
paratiroide, lezarea nervilor laringei, traheomoalacia posttiroidectomie
(anomalie structurala a cartilajului tracheal care permite colapsul peretilor sai si
obstructia fluxului de aer, datorata perturbarilo vasculare determinate de ligature
defectuoasa a arterei tiroidiene inferioare)

49. GLANDELE PARATIROIDE

 Sunt glande mici, colorate brun-roscat, existand 2 perechi de glande:
superioare si inferioare
 In general sunt situate in testutul conjunctiv peritiroidian, in partea
postero-mediala a lobilor, de-a lungul anastomozei dintr ramura
posterioara a arterei tiroidiene superioare cu ramura omonima a celei
inferioare
 Cele superioare sunt lentiforme, au o pozitie constanta spre extremitatea
superioara a lobilor glandei tiroide. Evolueaza din epiteliul extremitatii
posterioara a pungii branhiale IV
 Cele inferioare sunt ovoidale, mai mari, ocupand pozitii variabile chiar la
acelasi individ. Sunt situati lateral la 1-2 cm de nervii laringei recurenti.
Rar sunt situate si intratiroidian si in cazuri exceptionale se pot gasi la
nivelul bifurcatiei arterei carotide comune sau in mediastinul superior.
Evolueaza din epiteliul extremitatii posterioara a pungii branhiale III si
migreaza impreuna cu timusul, in traiectul descendent al acestuia.
 Fiecare glanda este invelita de o capsula conjunctiva, care emite tracturi
care contin ramuri vasculare si nervoase. Prezinta 3 tipuri de celule:
intunecate, luminoase si clare, grupate in cordoane, insula sau chiar
foliculi.
Vasculatizatie si inervatie
 Arterele care le vascularizeaza sunt arterele tiroidiana superioara si
inferioara, venele se varsa in plexul peritiroidian. Limfa dreneaza in
ganglionii cervicali profunzi, juguloomohioidieni si jugulodigastrici.
Inervatia provine din nervii laringei recurenti si plexurile periarteriale
CORELATII CLINICE
In cazul extirparii tuturor glandelor se produce tetania, caracterizata de
scaderea marcata a calcemiei si cresterea excitabilitatii neruo-musculare,
manifestata prin aparitia spasemlor musculare.
Afectarea muschilor laringieni poate determina asfixie si impune administrarea
IV de urgenta a calciului si eventual traheostomie.
Excesul de PTH este cel mai adesea datorat unui adenoma paratiroidian.
Determina resorbtia osoasa excesiva si inlocuirea localizata a matricei osoase cu
tesut fibros. Ionii de calciu ajung in sange si pot produce calcifieri ectopice, iar
eliminarea crescuta prin urina a acestori ioni poate determina calcifieri la
nivelul tubilor renali, cu compromiterea functiei renale

50. LANTUL SIMPATIC CERVICAL

Lantul simpatic cervical se intinde de la baza craniului pana la orificiul superior
al toracelui si este alcatuit din 3 ganglioni nervosi: cervical superior, cervical
mijlociu si stelat uniti prin fibre interganglionare.
Este aderent la fata posterioara a tecii carotice care inconjoara manunchiul
vasculo-nervos al gatului si are raport:
 anterior cu carotida interna si comuna, nervii IX, X, XI, XII, vena
jugulara interna, artera tiroidiana inferioara, artera vertebrala, domul
pleural si muschii SCM, omohioidian, digastric si prestilieni
 posterior cu muschii prevertebrali si intertransversali anteriori, procesele
transverse vertebrale, vasele vertebrale si nervii spinali vertebrali legati
prin ramura comunicanta cenusie
 lateral cu muschii SCM, digastric si scaleni.
Cei trei ganglioni rezulta prin unirea ganglionilor primordiali:
 superior din unirea C1-C4,
 mijlociu din unirea C5-C6
 stelat din unirea C7-T1.
Ganglionii prezinta formatiuni de substanta cenusie extranervaxiala si sunt
alcatuiti din capsula conjunctiva care se continua cu epinervul si eferentele
ganglionului si in interior trimite septuri care compartimenteaza ganglionii si
formeaza o matrice intercelulara, neuroni ganglionari multipolari simpatici si
interneuroni, celule satelite si cromafine.
Aferentele sunt reprezentate de fibre aferente viscerale generale care constituie
calea aferenta a reflexelor vegetative simpatice cu centrul extranervaxial si fibre
eferente viscerale generale simpatice preganglionare care sunt axonii neuronilor
simpatici preganglionari si iau calea ramurilor comunicante albe ale nervilor
spinali toracali ajungand la ganglionii cervicotoracici de unde pe ramuri
interganglionare ajung la alti ganglioni simpatici paravertebrali.

51.GANGLIONII CERVICAL SUPERIOR SI MIJLOCIU

Ganglionul cervical superior
Ganglionul cervical superior
 este cel mai voluminos dintre ganglionii lantului simpatic,
 se formeaza prin fuziunea primilor patru ganglioni paravertebrali,
 are forma fusiforma cu lungime de 3-5cm si latimea de 5-10cm
Corespunde anterior arterei carotide interne si e intersectat posterior in partea
superioara de nervii IX, X, XI, XII.
Ganglionul inferior al vagului se gaseste anterior si inferior fata de ganglionul
cervical superior si poate fi diferentiat pentru ca se gaseste in interiorul tecii
carotice.
Ramurile ganglionului cervical superior sunt
 superioara(nervul carotic intern),
 laterala (nervul jugular, ramurile comunicante pentru nervii cervicali si
cranieni X, XI si XII),
 mediala(ramuri laringo-faringiene, esofagiene si pentru glomusul carotic),
 anterioara(nervii carotici externi si comuni),
 inferioara(nervul cardiac cervical superior).
Nervul carotic intern are originea in extremitatea superioara, trece posterior de
nervul IX si se imparte in 2 ramuri care se alatura arterei carotide interne si
formeaza in jurul ei plexul pericarotic intern.
Plexul carotic constituie partea cefalica a componentei periferice a SNV
simpatic, se continua cu plexuri secundare si se anastomozeaza cu plexul
contralateral.
Din nervul carotic se formeaza
 nervii carotico-timpanici care ajung la peretele anterior al urechii medii,
 nervul pietros profund care se anastomozeaza cu pietrosul mare si
formeaza nervul canalului pterigoidian,
 fibre pentru nervii III, IV, VI,
  alte fibre pentru glanda hipofiza si muscoasa sinusului sfenoidal si ramuri
care insotesc artera oftalmica pana la nivelul muschilor irisului si corpului
ciliar(simpatic).
Nervul jugular are originea la extremitatea superioara a ganglionului, urca pana
la ramura jugulara si da ramuri care se anastomozeaza si distribuie impreuna cu
nervii IX si X.
Nervii carotici externi formeaza plexul carotic extern in jurul arterei carotide
interne care se continua cu plexul carotic comun si ce cele secundare.
Ramurile laringofaringiene se distribuie laringelui, faringelui si glandei tiroide.
Nervul cardiac cervical superior are originea in extremitatea inferioara a
ganglionului si va participa la formarea plexului cardiac. Coboara pana la
nivelul tubercului carotic apoi trece anterior de lama prevertebrala a fasciei si
posterior de arterele carotida interna si comuna, iar inferior raporturile nervilor
stang si drept difera.
Nervii cardiaci patrund in mediastin prin apertura toracica superioara si ajuta la
formarea plexului cardiac, ramurile colaterale distribuindu-se timusului, traheei
si pericardului.
Ganglionul cervical mijlociu
Ganglionul cervical mijlociu este inconstant, formandu-se prin fuziunea
ganglionilor paravertebrali primitivi 5 si 6, are forma ovalara cu latimea de 3-
4mm si lungimea de 1cm, corespunzand procesului transvers al vertebrei C6.
Are raporturi
 posterioare cu muschiul lung al gatului si procesul transvers al C6
 anterior cu crosa arterei tiroidiene inferioare, manunchiul vasculo-nervos
al gatului fiind cuprins in teaca carotica.
 lateral cu muschiul scalen anterior
 medial cu nervul laringeu recurent.
Ramurile ganglionului sunt formate din: ramuri pentru glanda tiroida, pentru
laringe, ramurile comunicante pentru nervii C5-C6, ramurile vasculare pentru
artera carotida comuna si tiroidiana inferioara si nervul cardiac cervical mijlociu
care coboara posterior de artera carotida comuna si formeaza plexul cardiac.
Cel stang coboara intre artera carotida comuna si artera subclavie si ajunge in
torace, in timp ce cel drept coboara intai posterior de artera carotida comun si
apoi de cea subclavie, ajungang pe fata anterioara a traheei in torace.
52. GANGLIONUL STELAT
Ganglionul stelat este numit si ganglionul cervico-toracic sau cervical inferior,
este situat profund si se formeaza prin fuzionarea ultimilor doi ganglioni
paravertebrali cervicali primitivi.
In functie de modul de producere al fuziunii, ganglionul poate avea aspect stelat
sau neregulat daca se produce fuzionarea cu primul ganglion toracic sau
reniform daca nu.
Cel mai frecvent are forma stelata si dimensiuni de 2cm lungime, 8-12mm
latime si 7-8mm grosime.
Este situat la limita dintre torace si gat la nivelul fosei supra-retropleurale
delimitata de
 procesul transvers C7 si coasta 1 posterior,
 membrana suprapleurala si ligamentele costo, vertebro si
transversopleurale anterior,
 muschiul lung al gatului medial
 trunchiul costo-cervical lateral
Este acoperit de artera vertebrala.
Ramurile ganglionului sunt reprezentate de
 ramurile comunicante cenusii pentru nervii C5T1,
 ramura comunicanta alba pentru nervul T1,
 ramuri vasculare care formeaza plexul periarterial subclavicular,
 nervul cardiac cervical inferior care coboara anterior de trahee si ajuta la
formarea plexului cardic, dand ramuri colaterale pentru trahee, esofag,
timus si cupola pleurala,
 nervul vertebral care se alatura arterei vertebrale si ajuta la formarea
plexului vertebral,
 ansa subclavie sau stelo-stelata care este o ramura interganglionara cu
fibre cu originea in ganglionul cervical mijlociu sau partea superioara a
ganglionului stelat care inconjoara artera subclavie si se reintorc in
ganglion
 ansa freno-stelara care are originea in extremitatea inferioara a
ganglionului, trece inferior de artera subclavie si se alatura fibrelor
nervului frenic.
Leziunile ganglionului stelat determina
 sindromul oculo-simpatic de hipertonie simpatica care se manifesta prin
midriaza, exoftalmie, largirea fantei palpebrale si vasoconstrictie
hemifaciala si
 sindormul Claude-Bernard-Horner de paralizie simpatic manifestat prin
mioza, enoftalmie, ingustrarea fantei palpebrale si vasodilatatie
hemifaciala. Aceste semne apar in leziuni ale lobului pulmonar superior
sau ale domului pleural.

53. CAVITATEA BUCALA

Cavitatea bucala prezinta prima parte a aparatului digestiv, fiind situata in etajul
infeior al fetei. Este imparitia de gingie si arcurile dentare in vestibul bucal si
cavitate bucala.
Vestibulul bucal este situat intre arcadele dentare si buzele si obrajii avand o
forma de potcoava, fiind o cavitate virtuala care devine reala cand se relaxeaza
muschiul buccinator.
Superior intre buze si gingie se formeaza funduri de sac. Vestibulul comunica
cu cavitatea buzala propriu zisa prin spatiile interdentare si retromolare. Buzele
prezinta pe partea mucoasa o plica mucoasa sagitala care face legatura intre
mucoasa labiala si gingie care se numeste frenul buzei superioare/inferioara.
Intre incisivii centrali poate exista un spatiu mai larg, diastema la nivelul caruia
gingia este mai proeminenta si formeaza papila incisiva.
Cavitatea bucala propriu zisa este situata intre arcadele dentare si isthmus
faucium prin intermediul caruia comunica posterior cu bucofaringele,
prezentand perete anterior lateral, superior si inferior.
Peretele anterior este format de buze care delimiteaza o fanta transversala
denumita orificiu bucal. Cele doua buze se unesc lateral la nivelul comisurii
labiale unde se formeaza unghiurile gurii si se gaseste nodulul comisural format
de incrucisarea fibrelor musculare.
Fiecare buza prezinta portiunea cutanata, intermediara si mucoasa.
Buza superioara se intinde pana la nivelul santului nazolabial si prezinta pe
linia mediana un sant care se termina la nivelul partii intermediare printr-un
tubercul. De la nivelul lui pana la septul nazal se gaseste rafeul buzei superioare
determinat de fuziunea mugurilor nazali mediali.
 Buza inferioara e delimitata de santul mentolabial. Peretele lateral e reprezentat
de obraz care prezinta limitele
 anterioara:linia care prelungeste inferior santul nazolabial si santul
mentolabial,
 posterioara: marginea anterioara a ramurii mandibulei si muschiul
master,
 infeiroara: marginea inferioara a mandibulei
 superioara: regiunea zigomatica si infraorbitala.
Obrazul prezinta stratigrafie: tegument, muschiul buccinator, tunica mucoasa. In
grosimea lui, intre muschii maseter, pterigoidian medial si buccinator se gaseste
corpul adipos al obrazului, bula lui Bichat mai dezvoltata la copii si persoane
obeze care se pot micsora pana la disparitie prin inanitie prelungita si casexie.
Peretele superior este reprezentat de bolta palatina, formata din palatul dur si
moale. Pe linia mediana a palatului dur se formeaza rafeul palatin care se
intinde anterior pana la nivelul papilei incisive. La nivelul mucoasei palatului
dur, in partea anterioara se gasesc o serie de plici perpendiculare pe directia
rafeului.
Peretele inferior este format din muschii care se intind intre hioid si mandibula:
muschiul milohioidian, muschii geniohioidieni si pantecele anterior al
muschiului digastric. La acest nivel se gasesc limba si glanda sublinguala.
La nivelul cavitatii bucale se deschid ductele glandelor salivare mari:
 canalul excretor al glandei submandibular impreuna cu ductul
submandibular la nivelul carunculei sublinguale (proeminenta a mucoasei
lateral de fraul limbii)
 ductul glandei submandublare la nivelul varfului carunculei sublinguale
 ductul parotidian in vestibulului bucal, in dreptul molarului doi superior.
Semnul Koplik este patognomic pentru rujeola si consta in prezenta de puncte
mici albe, inconjurate de o mica areola rosu-aprins localizate pe mucoasa bucala
in dreptul celui de-al doilea molar. Acestea apar cu 24-38h inaintea debutului
eruptiei.
Prin cavitatea bucala se poate face anestezia nervilor care inerveaza dintii.
Nervul alveolar inferior la 2cm adancime si cel lingual la 1cm. Se poate face si
anestezia tronculara periferica a nervului suborbirtar, nervilor dentari
superomijlocii sau a celor postero-superiori.
54. INELUL WALDAYER, AMIGDALA PALATINA
Inelul limfatic Wladayer este alcatuit din tesut limfatic difuz sau organizat in
foliculi limfoizi din structura tonsilelor, dispus la nivelul nazo si orofaringelui.
Apartin grupului de foliculi limfoizi asociati derivatelor intestinului primitic si
la alcatuirea inelului limfatic participa tonsila faringiana, tonsilele tubare,
tesutul limfoid diseminat din structura valului palatin, tonsilele palatine si
linguale. Vasele eferente dreneaza limfa in nodulii limfativi paravisecrali.
Tonsila faringiana este localizata la nivelul nazofaringelui, are epiteliu
pseudounistratificat columnar ciliar si prezinta mici santuri, dintre care cel
central este mai adanc. Este vascularizata de ramuri din artera faringiana
ascendenta si drenajul limfatic se face prin colectoarele mediale si lateral care se
indreapta posterior spre spatiul retrofaringian drenand in ganglionii
retrofaringieni laterali.
Hipertrofia glandei determina aparitia polipilor care obstrueaza coanele.
Tonsila palatina e localizata lateral de istmul faucium, intre arcurile palatoglos
si spalatofaringian intre care lasa o zona libera, foseta supratonsiliara, prin care
trece o plica mucoasa. Intre plica triunghiulara si suprafata tonsilei se afla
sinusul tonsilar.
Prezinta doua fete:
 mediala care e aproape libera si prezinta 12-15 orificii prin care se
patrunde in cripte si
 laterala care e aderenta la o capsula fibroasa, fiind separata prin tesut
conjunctiv de fata interna a muschiului constrictor superior.
Vascularizatia e asigurata de ramura tonsilara a arterei faciale.
Tonsila tubara se afla la nivelul submucoasei nazofaringelui, posterior de
orificiul faringian al tubei auditive, iar vascularizata e asigurata de ramuri din
artera faringiana, drenand limfa in ganglionii retrofaringieni laterali.
Inflamatia tonsilei blocheaza orificiul faringian al trompei lui Eustachio oprind
drenajul in urechea medie => otita medie.
Tonsila linguala se afla posterior de foramen cecum si de santul terminal, are
numerosi foliculi limfoizi si are aspect rugos prezentand o mobilitate crescuta.
Este vascularizata de arterele linguale si drenajul limfatic se face prin plexul
sublingual si apoi in ganglionii jugulodigastrici si juguloomohioidieni.
55. TRAHEEA
Traheea este segmentul tubular al cailor respiratorii superioare situat median in
partea inferioara a gatului si in mediastin.
Are traiect descendent oblic pana la apertura toracica superioara, apoi strabate
mediastinul superior, bifurcatia gasindu-se la limita mediastinului superior si cel
inferior.
Superior prezinta limita la nivelul planului orizontal care trece prin vertebra C6
la adult, C4-C5 la femeie si copil si C7 la batrani. Este unita superior de laringe
prin intermediul ligamentului cricotraheal.
Inferior, limita se gaseste la nivelul vertebrei T4-T5 unde se bifurca in cele
doua bronhii principale: stanga si dreapta. La adult are dimensiunea medie de
12-13cm, dimensiunile sunt orientative deoarece exista diferente intre sexe, de
varsta, de talie etc. traheea are o structura elastica care permite modificari de
dimensiune legate de deglutitie, fonatie, inspir profund, extensia capului si
coloanei servicale.
Are forma cilindrica, cu o portiune posterioara usor aplatizata, iar in partea
superioara este usor turtita lateral, mai ales pe partea stanga unde are raporturi
cu glanda tiroida, iar inferior este turtita sagital de arcul aortei.
Traheea este impartita de apertura toracica superioara in
 parte cervicala care e situata in planul visceral profund al regiunii
infrahioidiene
 parte toracala ce trece prin mediastinul superior si se bifurca in
mediastinul posterior.
Traheea cerivcala se intinde de la cartilajul cricoid la apertura toracica
superioara si are o lungime de 5-6cm. La acest nivel este inconjurata de tesut
conjunctiv lax care ii asigura un grad de mobilitate crescut si prezinta
urmatoarele raporturi.
 Anterior este acoperita de piele, lama superficiala a fasciei cervicale,
muschii sternotiroidieni si sternohioidieni a caror fascie se uneste pe linia
mediana si formeaza linia alba. Inelele II-III sunt acoperite de istmul
tiroidian inconjurat de retelele anastomotice ale arterelor tiroidieni, iar
artera tiroidiana si ramurile de origine ale venelor tiroidiene se afla
inferior de istm.
o La copil, vena brahiocefalica stanga si timusul pot ajunge in
spatiul suprasternal si pot acoperi ultimele inele ale traheei
cervicale.
  Posterior are raport cu esofagul, nervul laringeu recurent si artera
laringiana inferioara, in stanga traheea fiind depasita de esofag cu care
formeaza un unghi diedru in care se gaseste nervul laringeu recurent
stang si artera laringiana inferioara.
 Lateral are raporturi cu lobii glandei tiroide, cu arterele tiroidiene
inferioare si cu vasele vertebrale si manunchiului vasculonervos al
gatului.
Peretele traheei este format din schelet fibrocartilaginos, submucoasa si
mucoasa.
Scheletul fibrocartilaginos este alcatuit din 16-20 de inele cartilaginoase
incomplete care au forma de potcoava cu deschiderea cate posterior, numite
inele traheale. Sunt completate posterior de o membrana fibroelastica numita
membrana traheala care permite progresia bolului alimentar prin esofag.
In grosimea ei se gaseste muschiul traheal alcatuit din fibre longitudinale in
strat discontinuu si transversale care unesc capetele inelelor cartilaginoase si
formeaza un strat continuu. Intre inelele cartilaginoase se gasesc ligamente
inelare formate din tesut fibroelastic.
Submucoasa are o structura elastica si mucoasa e formata din epiteliu
cilindric pseudounistratificat ciliat, bogat in glande traheale. Vascularizatia
este asigurata de arterele si venele tiroidiene inferioare, iar inervatia de nervii
vagi si recurenti (parasimpatica si de trunchiul simpatic cervical. Drenajul
limfatic se face in ganglionii prelaringieni de pe traiectul nervilor recurenti.
Traheostomia este o manevra chirurgicala prin care se deschide la exterior
traheea cervicala, iar mentinerea comunicarii cu exteriorul se efectueaza prin
plasarea unei canule de plastic in trahee. Este o manevra de urgenta care se
adreseaza cazurilor de insuficienta respiratorie acuta grava, indicatiile sunt
variate. In efectuarea manevrei se iau in calcul si consideratiile anatomice:
directia traheei este de sus in jos si dinainte spre inapoi, astfel la origine este
mai aproape de tegument, indepartandu-se pa parcurs (45mm la incizura
sternala).
Raporturile traheei sunt importante datorita apropierii acesteia de lobii
tiroidieni, nervii recurenti si manunchiul vasculonervos al gatului.
Dupa nivelul la care se efectueaza traheostomia, aceasta poate fi
 inalta cand se deschide la nivelul ineleleor 1-2
 joasa la nivelul inelelor 3-4.
 Bolnavul este culcat pe spate daca insuficienta respiratorie permite, daca nu,
este pozitionat in decliva posterioara. Se face o incizie de la nivelul cartilajului
tiroid pana la furculita sternala, apoi se decoleaza planul grasos, musculatura si
se sectioneaza si decoleaza fascia cervicala pana la evidentierea capsulei
tiroidiene. Se diseca istmul tiroidian(in dreptul inelelor trahelae 2-4) si se
decoleaza prin clamparea cu doua pense, apoi se sectioneaza median inelele
traheale 2-4 dupa anestezia endotraheala. Se pune o clapeta traheala care sa se
deschida spre exterior, aceasta se sutureaza la marginea inferioara a incizurii si
apoi se introduce canula traheala.
Trebuie sa fie avut grija la controlul hemostazei si la sutura si toaleta plagii. La
copii trhaeostomeia se poate face subistmic, deoarece istmul este situat superior
si in cazurile de maxima urgenta se practica traheostomia supraistmica, dar care
trebuie inlocuita dupa maxim 24h cu una transistmica.

56. ESOFAGUL
Esofagul este un organ cavitar muscular ce face legatura intre faringe si stomac.
Are traiect descendent, aproape vertical cu o lungime de 25-30cm, variabila in
functie de tipul constitutional.
Acesta are trei parti: cervicala, toracala si abdominala si un calibru inegal
prezentand 3 stramtori care au mare importanta practica:
 superioara(cricotiroidiana) in dreptul cartilajului cricoid determinata de
plexul venos bogat din peretele posterior al laringofaringelui fiind cea mai
ingusta stramtoare,
 mijlocie(bronho-aortica) la intersectia cu bronhia principala stanga si
arcul aortei
 inferioara(diafragmatica) la trecerea prin hiatusul esofagian.
Esofagul cervical are aproximativ 5cm si prezinta
 limita superioara la marginea inferioara a cartilajului cricoid
 si una inferioara prin planul care trece prin incizura jugulara a
manubriului sternal (T2-T3).
Prezinta raporturi anterioare, posterioare si laterale.
 Anterior are raport cu partea membranoasa a traheei, cu lobul stang al
glandei tiroide, nervul laringeu recurent stang si artera tiroidiana
inferioara.
  Posterior are raporturi cu corpurile vertebrale cervicale prin intermediul
lamei prevertebrale, iar retroesofagian se gaseste tesut conjunctiv lax care
comunica superior cu cel retrofaringian iar inferior cu cel mediastinal.
 Lateral are raporturi cu manunchiul vasculonervos principal al gatului,
cu lantul simpatic cervical si cu arterele tiroidiene inferioare.
In dreapta nervului laringeu recurent trece pe fata laterala a esofagului, iar in
stanga prin unghiul diedru format cu traheea.
Peretele esofagian este alcatuit din patru tunici: adventice, musculara,
submucoasa, mucoasa.
 Adventicea este formata din tesut conjunctiv, fiind mai bien reprezentata
la nivel cervical unde se continua superior cu adventicea faringelui si
inferior cu tesutul conjunctiv mediastinal. Acest tesut conjunctiv permite
deformarea esofagului la trecerea bolului alimentar precum si disectia
faciala in timpul interventiilor chirurgicale.
 Stratul muscular este format dintr-un strat longitudinal extern si un astrat
circular intern, in portiunea superioara fiind format din tesut muscular
striat, iar in cea inferioara din tesut muscular neted.
o Stratul longitudinal se continua inferior cu cel al stomacului, iar
superior se insera pe cartilajul cricoid formand tendonul
cricoesofagian, prin spatiul dintre benzi se pot forma diverticuli de
pulsiune.
o Intre straturile muschulare se gaseste plexul mienteric.
 Submucoasa este formata din tesut conjunctiv dens fiind punctul de
rezistenta al suturilor chirurgicale pe esofag. Ea contine vase sangvine,
limfatice, plexul submucos si glandele esofagiene pentru secretia de
mucus.
 Mucoasa prezinta epiteliu pavimentos stratificat keratinizat adaptat
functiei de transport al bolului alimentar pe care o are esofagul.
o Chorionul mucoasei este alcatuit din tesut conjunctiv lax si
strabatut de canelele excretoare ale glandelor esofagiene.
o Musculatura mucoasei este alcatuita dintr-un strat longitudinal
extern si circular intern care determina formarea pliurilor
mucoasei esofagiene.
o Vascularizatia e asigurata de ramuri din arterele tiroidiene
inferioare, venele esofagiene avandu-si originea in plexul
submucos drenand in vene tiroidiene inferioare si brahiocefalice.
o Inervatia e asigurata de ramuri ale nervilor vagi si din trunchiul
simpatic, iar limfa este drenata in ganglionii cervicali profunzi.
Explorarea esofagului se poate face endoscopic sau prin tranzit baritat.
Radiologic, acesta apare turtit antero-posterior si are forma unei fante
transversale, iar cel toracic prezinta datorita aspiratiei toracice un lumen
intredeschis.
Esofagul cervical depaseste traheea la stanga, iar abordul chirurgical se face pe
aceasta parte printr-o incizie de-a lungul marginii anterioare a muschiului SCM
si prin ligatura venei jugulare anterioare. Abordul chirurgical este necesar in
esofagoplastii pentru anastomoza cu bontul restant sau cu faringele.