Mastoida situaie, structur, raporturi, corelaii clinice Temporalul este un os pereche, format din partea scuamoas, partea pietroas,

, partea mastoidian i partea timpanic. Numele procesului mastoid provine din limba greaca (mastos mamel, eidos aspect) Partea mastoidian (mastoida) reprezint o proeminen osoas voluminoas, avand forma unui con cu varful inferior, situat postero-inferior fa de poriunea scuamoas i posterior de poriunea pietroas. Prezint: -trei fee: lateral, medial i intern -trei margini: anterioar, superioar i posterioar -varf. -fa lateral, convex, pe care se afl orificiul mastoidian, prin care trec o ven emisar de la sinusul sigmoid i o ramur meningee din artera occipital. In partea superioar a acestei fee se inser pantecele posterior al muchiului occipitofrontal i muchiul auricular posterior. In partea inferioar a feei laterale se inser muchii sternocleidomastoidian, splenius al capului i lung al capului. -fa medial (reprezentat de faa medial a varfului mastoidei), pe care se afl dou anuri: incizura mastoidian, pe care se inser pantecele posterior al muchiului digastric anul arterei occipitale, dispus medial de primul. - fa intern, care particip la formarea foselor cerebeloase, prezint anul sinusului sigmoid, la nivelul cruia se afl orificiul mastoidian, prin care trece o ven emisar ce face legtura cu venele scslpului - margine anterioar, care se articuleaz cu marginea posterioar a prii timpanice, formand sutura timpanomastoidian. Are raporturi cu porul i meatul acustic extern. - margine posterioar, care se articuleaz cu marginea mastoidian a osului occipital, formand sutura occipitomastoidian. - margine superioar, care se articuleaz cu: marginea posterioar a prii scuamoase, formand sutura scuamomastoidian marginea inferioar a osului parietal, formand sutura parietomastoidian. Structur Apofiza mastoid este o component a osului temporal abia schiat in perioada fetal, i care evolueaz in primul an de via, odat cu dezvoltarea locomotricitii bipede. Dup varsta de un an, mastoida este un os pneumatic, ce conine in interior un sistem complex de caviti captuite cu mucoas i care conin aer (celule mastoidiene sau sistem celular mastoidian). Sistemul celular mastoidian este format dintr-o celul mai voluminoas, antrul mastoidian, ce se deschide in partea superioar a peretelui posterior al urechii medii prin aditus ad antrum. Antrul este situat la baza apofizei (marginea superioar), postero-superior de porul acustic extern i inferior de creasta suprameatal, in profunzimea procesului mastoid Toate celelalte celule mastoidiene sunt situate inferior de antru i se deschid in antru. S unt sistematizate, in raport cu planul tangent la faa medial a mastoidei, in celule profunde i celule superficiale.

Prin aditus ad antrum, mucoasa din urechea medie este in continuitate cu cea a antrului i a celulelor mastoidiene, secreia mucoasei sistemului celular mastoidian evacuandu-se, in mod normal in urechea medie i de aici, prin tuba lui Esustachio, in rinofaringe. Datorit poziiei superioare a deschiderii antrului pe peretele posterior al U.M., drenarea secreiilor e favorizat de clinostatism. Pereii i coninutul urechii medii sunt acoperii de o mucoas a crui epiteliu este de tip cilindric ciliat. Acest epiteliu ii modific caracterul, devenind epiteliu cilindric neciliat la nivelul antrului i celulelor mastoidiene. Sistemul pneumatic antromastoidian are o not individual, fiind mai mult sau mai puin dezvoltat, putandu-se distinge mastoid cu structur: - pneumatic - diploic - pneumato-diploic - eburnat, tip patologic, in care, cu excepia antrului, sistemul celular pneumatic este absent, fiind inlocuit cu os compact. Raporturi Faa lateral sau extern este subcutanat i este limitat anterior de anul retroauricular Faa medial are raporturi anterior (dinspre lateral spre medial) cu: partea timpanic, procesul stiloid i canalul facialului (portiunea mastoidian), ce se deschide pe exobaz prin gaura stilomastoidian fosa jugular, ce adpostete bulbul superior al venei jugulare interne Faa intern este reprezentat de lama osoas ce limiteaz celulele mastoidiene profunde i este imprit de creasta pietroas (limita superioar a originii anului sinusului sigmoidian) in: parte superioar, supratentorial, ce are raporturi cu faa lateral a lobului temporal parte inferioar, subtentorial, ce are raporturi cu sinusul transvers, sinusul sigmoidian i cerebelul. Corelaii clinice 1. Mastoidita Mastoidita reprezint un proces inflamator al mucoasei mastoidei. Apare mai frecvent la copii, la care imunitatea nu este inc perfect dezvoltat i la persoane cu tulburri de imunitate. Mastoida devine sensibil la palpare. Secven patologic: Rinit (inflamaia mucoasei nazale) rinofaringit (inflamaia mucoasei rinofaringelui) inflamaia esutului limfoid ce alcatuiete amigdala tubar Gerlach (ce inconjur orificiul faringian al tubei lui Eustachio). Obstrucia tubei lui Eustachio duce la acumularea secreiilor in urechea medie (otita medie seroas ). Otita medie seroas poate evolua spre otit medie supurat. Deschiderea antrului explic posibilitatea propagrii infeciilor din U.M. spre celulele mastoidiene (mastoidit).

Deoarece sistemul celulelor mastoidei este separat de cavitatea cranian printr-un perete osos foarte subire, procesele inflamatorii se pot propaga cu uurin spre cavitatea cranian, determinand complicaii grave, extrem de periculoase. Complicaii Puroiul din celulele mastoidiene determin necroza i liza lamelelor osoase (osteomielit) ce separ celulele i, eventual, liza tbliilor osoase intern sau extern ale apofizei mastoide. aDac puroiul erodeaz peretele lateral al mastoidei din spatele urechii, pe piele se formeaz un abces purulent i o fistul. aIn cazul in care puroiul inainteaz spre polul inferior al mastoidei, durerea muchilor (sternocleidomastoidian, splenius al capului i lung al capului) limiteaz mobilitatea capului, acesta devine rigid blocat intr-o anumit poziie. 3 aDac procesul inflamator se propag in direcia piramidei osului temporal, poate cauza nevralgie de trigemen, meningit (inflamarea meningelor cerebrale), encefalit (inflamarea encefalului), empiem subdural (colecie de puroi in spaiul dintre dura mater i arahnoid). Cel mai frecvent empiemul subdural se dezvolt pe seama unei sinuzite paranazale, in urma unei otite medii supurate sau otomastoiditei cronice. In cazul otitei ca factor cauzator, empiemul se localizeaz iniial in jurul cortului cerebelului. aDac procesul inflamator se propag i la urechea intern, pot apare tulburri de echilibru i afectarea auzului. aDac procesul inflamator se propag la sinusurile venoase ale durei mater (sinusul transvers i sinusul sigmoidian) se poate dezvolta o tromboflebit septica a sinusurilor venoase durale ce poate duce la: - hemoragie subdural - infarct cerebral - edem cerebral - herniere transtentorial, sau angajarea tonsilelor cerebeloase prin gaura occipital, datorit creterii presiunii intr-o cavitate inchis (loja posterioar a endobazei). aDac puroiul ajunge in sistemul venos cranian, prin erodarea pereilor sinusurilor venoase, poate cauza o septicemie general, cu formarea de abcese purulente in plmani, inim, rinichi, creier. 2. Trepanaia mastoidei Trepanaia este tehnica chirurgical constand in practicarea unui orificiu intr-un os, ca de exemplu in mastoid, pentru evacuarea puroiului din celulele mastoidiene. Mastoidectomia (greac - ektome = excizie) reprezint interventie chirurgical care const in trepanaia si evidarea mastoidei prin exereza sau deschiderea grupelor de celule mastoidiene. Promotorul chirurgiei mastoidiene moderne, cel care a stabilit procedura de mastectomie transcortical este Hermann Hugo Rudolf Schwartze (18371919) Riscuri - deschiderea accidental a fosei craniene medii. De aceea trepanaia se realizeaz totdeauna sub nivelul crestei supramastoidiene. - lezarea canalului semicircular lateral i al celui de al doilea cot al canalului facialului, care au raport cu peretele medial al aditusului

- lezarea poriunii mastoidiene a canalului facialului (i a nervului facial), situat inferior de antru. Un reper important este sutura timpanomastoidian, nervul aflandu-se in profunzime, de-a lungul acestei suturi, uneori puin inapoia ei.