INVESTIGATII

COMPLEMENTARE IN
PNEUMOLOGIE
• Teste de sânge si serologice
• Examenul de sputa
• Intradermoreactia la PPD
• Testare cutanata pentru diveri alergeni
EVALUARE FUNCŢIONALĂ RESPIRATORIE
• Spirometrie simplă/ cu test de provocare bronsica (Volume pulmonare statice dinamice )
• Peakflowmetrie
• Gaze sangvine si oximetrie – saturaţia oxigenului în sângele periferic, gazometrie
arterială

• Difuziunea prin membrana alveolo-capilar

• Masurarea gradului de „shunt”
• Pletismografie – interpretare
• Evaluarea mecanicii respiratorii – interpretare
• Teste de efort: - test de mers 6 minute
- test cardio- pulmonar de efort (bicicleta)

• Polisomnografia (poligrafie ventilatorie nocturnă)

INVESTIGATII INVAZIVE

• Fibrobronhoscopia
• Toracocenteza
• Aspiratia cu ac fin din ganglionii limfatici pentru citologie
• Punctia biopsie pleurala, transtoracica, transbronsica
• Toracoscopia, mediastinoscopia
EVALUARE IMAGISTICA

• Radiologice
• CT,
• MRI,
• Ultrasonografie pleurala
• Fluoroscopia
• Bronhoscopia virtuala
 SPUTA
Examen microscopic: - direct pe lamă din materialul proaspăt,
- chist hidatic -cârlige de echinococ,
- astm bronşic - cristale Charcot-Leyden (cristale subţiri, alungite) şi spiralele Curshmann
(precipitări de mucină
- fibre elastice, cristale, a paraziţi, germeni patogeni.
- după colorare (albastru de metilen,soluţie May-Grunwald-Giemsa,
Ziehl Nielssen).
- cellule :epitelii, leucocite, eritrocite.
- astm bronşic - eozinofile,
- cancer bronşic - celule atipice (timp de 3zile consecutiv, şi se repetă dacă este nevoie, încă 3
zile). Rrezultate pozitive în 80% din cazuri, în stadii foarte precoce.
Examen bacteriologic: insamantare pe medii e cultura, inoculare la cobai
 SPIROMETRIA

Evaluarea parametrilor ventilometrici prin deteriminarea volumelor

pulmonare statice și debitele ventilatorii maxime.
Gradul disfunctiei pulmonare coreleaza cu perspectiva de viata

Tip:

1.Fortata
2.Lenta
SPIROMETRIA FORȚATĂ

Indicaţii:
• evaluarea parametrilor funcţionali pulmonari
• determinarea tipului de disfuncţie ventilatorie şi a severităţii sale
• monitorizarea evoluţiei afecţiunilor respiratorii și a răspunsului
terapeutic
• evaluarea riscului pentru afecţiuni pulmonare cronice (ex.
fumători, pacienți expuşi la factori de risc ocupaţionali)
 Obiective:

1.Depisteaza stadiul sublinic in boli pulmonare, IR

2. Caracterizeaza IR

3. Stadializeaza IR

4. Evalueaza raspunsul terapeutic

5. Apreciaza evolutia

6. Determina prognosticul

7. Stabileste riscul operatori

VOLUME SI DEBITE RESPIRATORII

Capacitatea vitală (CV)

Test static
În compoziţia sa intră V.C, V.E.R. şi V.I.R.
Scăderea cu 20% a valorii ideale este patologică; la scăderea cu 40%apare
dispneea.
Când valoareaei scade sub 1 500 ml, arată o disfuncţie ventilatorie
restrictivă.
Scăderea apare în afectiuni care micsoreaza:
 Volumul rezidual - creşte în
-obstrucţii (stenoză) bronşice, mai alescând obstacolul interesează bronhiolele.
-emfizemul pulmonar etc.
Minut-volumul respirator sau debitul ventilator de repaus (D.V.R.)
-cantitatea de aer ventilat de plămân într-un minut, în condiţii de respiraţie liniştită.
-rezultă din înmulţirea numărului de respiraţii pe minut cu volumul curent. D.V.R.
este de 6 - 8 1/min. (16x500).

Debitul respirator maxim (D.R.M.)

-volumul maxim de aer care poate fi respirat într-un minut.
-creşte fie pe seama amplitudinii mişcărilor respiratorii (V.C.), fie pe seama
frecvenţei.
-Există însă o frecvenţă optimă, dincolo de care valorile scad.
-se calculează după formula: V.E.M.S. x 30.
Volumul expirator maxim pe secundă (V.E.M.S.)

Reprezintă testul de bază al ventilaţiei şi arată gradul de permeabilitate bronşică şi elasticitatea

alveolară, deci disfuncţiile obstructive,spastice sau organice.

Diagnosticul unor forme şi tipuri de IR şi la elucidarea gradului de alterare a ventilaţiei de repaus.

Debitul ventilator de repaus (D.V.R) creşterea ventilaţiei de repaus peste 10 1/min arată o disfuncţie
respiratorie.

Debitul respirator maxim (D.R.M.)

Normal variază între 100 şi 140 1/min. la bărbat şi între 80 şi 100 1/min. la femeie.
Se raportează la valorile standard.
Marchează limita superioară a posibilităţilor ventilatorii şi este în funcţie de frecvenţă şi amplitudine.
Frecvenţa optimă este de 80 - 90/min.

Reducerea D.R.M. poate fi determinată fie de reducerea C.V., fie de scăderea V.E.M.S.
 Volumul expirator maxim pe secundă (V.E.M.S.)
- raportat sub forma indicelui Tiffeneau, valoarea normală peste 70% din CV.
- Scăderea sa sub această limită, exprimă o disfunţcie obstructivă, provocată
fie de o permeabilitate bronşică alterată,
fie de o elasticitate pulmonară redusă.

Timpul de mixică,
- explorează distribuţia ventilaţiei,
- se măsoară cu ajutorul unui gaz străin (He)
- are valoarea normală situată între 1 min. 30 sec. şi 3 min.
- Creste în afecţiuni care duc la inegalitatea ventilaţiei în plămâni (emfizem,
bronşita cronica) - valori până la 7 - 8 min.
PARAMETRII SPIROMETRICI

FEV1 = Forced Expiratory Volume In 1sec

= VEMS

PEF = Peak Expiratory Flow

= Flux Expirator de Varf

VC = Vital Capacity
= Capacitate Vitala
PARAMETRII SPIROMETRICI

FVC = Forced Vital Capacity

= Capacitate Vitala Fortata

FER = Forced Expiratory Rate

= FEV1 / VC = Ind. TIFFNEAU

F50 = Forced Expiratory Rate at 50%

F25 = Forced Expiratory Rate at 25%

MEF = Mid Expiratory Flow

VOLUM
INSPIRATOR CAPACITATE
REZERVA INSPIRATORIE
CAPACIT
VOLUM .
CURENT VITALA CAPACIT
.
VOLUM PULMON
EXPIRATOR TOTALA
CAPACITATE
REZERVA REZIDUALA
FUNCTIONALA
VOLUM
REZIDUAL
 VIR
CI
CV
VC
VIR VER
CI CPT
CV
VC CRF
CPT VIR
CI
VER VR CV VC
CRF CPT
VER
VR CRF
VR

NORMAL OBSTRUCTIV RESTRICTIV

 TESTELE DE BRONHOMOTRICITATE
Evaluează debitul ventilometric înainte şi după administrarea de agenţi
farmacodinamici (sub formă de aerosoli)
Parametrii urmăriţi: VEMS, IPB şi rezistenţa la flux (Raw)
Testele de bronhodilataţie:valuarea caracterul reversibil/ireversibil
al obstrucţiei bronşice în cazul unei obstrucţii bronşice cu VEMS<80%
- se administrează pacientului un β2-agonist inhalator cu acţiune
rapidă (Salbutamol) si se repetă spirometria la 15 min.

• Test POZITIV dacă:

• creştere a VEMS≥12% şi ≥ 200ml faţă de valoarea bazală
• scădere a Raw≥40%
 TESTELE DE BRONHOPROVOCARE
Evidenţiaza hiperreactivitatea bronşica (HRB)
Scop diagnostic la pacienţi cu valori normale ale parametrilor
ventilometrici şi simptomatologie sugestivă pentru astmă
Substante : administrate inhalator, în doze progresiv crescătoare
Teste nespecifice
- metacolină, histamină, acetilcolină sau carbacolul
Teste specifice
- în cazul în care se suspicionează o componentă alergică
- se utilizează diferite alergene
- excepţional, aproape exclusiv pentru astmul ocupaţional
- necesită precauţii în ceea ce priveşte extractele alergenice
nestandardizate

L. C.
TESTAREA CARDIO-PULMONARĂ DE
EFORT(CPET)
Evaluează capacitatea individuală de efort (diagnostica și prognostica) (rezultanta
funcţionării interdependente sist. cardiovascular, pulmonar, muscular și sangvin)
Aprecierea noninvazivă a consumului de oxigen (VO2) și a producţiei de dioxid de carbon
(VCO2).
Consumul maxim de oxigen (VO2 max) sau capacitatea aerobă este definită ca
valoarea atinsă când VO2 rămâne stabil în pofida creșterii intensităţii efortului.
În cursul exerciţiului muscular VO2 crește proporţional cu creșterea efortului până la o
valoare la care relaţia se aplatizează.
VO2 max este indicatorul cel mai fidel al capacităţii de efort fizic al unei persoane.
PATOGENIE

• Pragul anaerob reprezintă nivelul de efort la care musculatura generează cantităţi importante de acid
lactic prin devierea anaerobă a metabolismului datorită epuizării ofertei tisulare de O2.
• Prin tamponarea lactatului în exces de către bicarbonatul plasmatic se generează CO2 și apare
hiperventilaţia reflexă.
• Pragul anaerob indică nivelul maxim de efort la care sistemul cardio- pulmonar poate asigura
ţesuturilor o cantitate suficientă de O2 pentru desfășurarea aerobă a metabolismului musculaturii
scheletice.
• Majoritatea activităţilor zilnice se desfasoară la activităţi inferioare pragului de anaerobioză.
• Pragul de anaerobioză poate fi crescut prin antrenament, crescând capacitatea pacienţilor de a
efectua activităţi susţinute la nivel submaximal, îmbunătăţindu-le calitatea vieţii.
INDICAŢII CPET
1. Evaluarea toleranţei la efort cu determinarea:
- gradului afectării funcţionale (peak VO2)
- factorilor și mecanismelor fiziopatologice de limitare a efortului
2. Evaluarea intoleranţei la efort de cauză necunoscută
- stabilirea contribuţiei etiologiei cardiace și pulmonare în afecţiuni coexistente
- simptome disproporţionate faţă de rezultatele testelor cardio-pulmonare de repaus
- dispnee neexplicată când testul iniţial cardiopulmonar este nondiagnostic
3. Evaluarea pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare
• evaluarea funcţională și prognostică a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă
• selecţia pentru transplant cardiac
• indicatia antrenamentului și monitorizarea rezultatelor reabilitării cardiace
4. Evaluarea pacienţilor cu afecţiuni respiratorii

- gradul afectării funcţionale

- limitarea la efort și evaluarea altor posibili factori contributivi, ( CIC)
- gradul hipoxemiei și necesitatea oxigenoterapiei
- necesitatea intervenţiei terapeutice (testele pulmonare funcţionale standard insuficiente)
- detectarea timpurie a afectării schimburilor gazoase
- monitorizarea schimbului gazos pulmonar
- documentarea răspunsului terapeutic la o terapie potenţial toxică
- bronhospasm indus de efort
APLICAŢII CLINICE SPECIFICE

• evaluarea preoperatorie
• rezecţie pulmonară
• chirurgie abdominală majoră la pacient vârstnic
• rezecţie pulmonară pentru emfizem
• prescrierea programului de reabilitare
• evaluarea pretransplant pulmonar sau cord- pulmon
TEHNICA

• Covor rulant/ bicicletă

• Măsurători de bază, în repaus:
• spirometrie
• • ECG
• • Pulsoximetrie
• • consum de O2
• • producţie de CO2
 COMPLICATIILE PUNCTIEI:
- sângerarea (hemoptizie în 3%) şi
- pneumotoracele (în medie 10%, dar numai 1 din 5 cazuri necesită drenaj
pleural).

Mortalitatea procedurii există, dar nu mai mare de 0,04%

PUNCŢIA PLEURALĂ (TORACOCENTEZA)

Scop: - explorator (precizarea existenţei, aspectului şi naturiilichidului),

- evacuator
Examenul de laborator al lichidului pleural:
chimic,
citologic
bacteriologic
PUNCTIA TRANSTORACICA

- eficienta, rapida, ieftina, de minimă invazie, fezabila ambulator, în anestezie

locală
- Sensibilitate:
- foarte bună : 88-92% pentru diagnosticarea cancerului pulmonar cu localizare
„periferică”/in mantaua plămânului (
- slaba pentru localizările mai centrale (profund în manta, perihilar şi hilar)
Tip:„oarbă”, cât şi ghidată prin fluoroscopie, ecografie, CT sau RMN
PUNCTIA BIOPSIE TRANSTORACICA

Indicatii: în cancerul pulmonar, leziuni maligne sau benigne pulmonare, pleurale,

mediastinale, ale peretelui toracic, glandei mamare, musculoscheletale, vertebrale, cerebrale,
ale viscerelor abdominale şi glandelor endo/exocrine,
in leziuni oncohematologice, granulomatoze, pneumonii.
Acurateţe pentru confirmarea leziunilor:
- maligne este global 90%,
- benigne, de numai 75%,
- mezoteliomului pleural malign - sensibilitatea puncţiei cu histologie este 100%
 EXAMENUL RADIOLOGIC

Indispensabil, relevând uneori, leziuni care nu au fost depistate,

Precizeaza totdeauna topografia, întinderea şi tipul acestora.
Nu precizeaza etiologia leziunilor
RADIOSCOPIA

• este un examen rapid şi simplu, care permite studierea diferitelor componente

ale toracelui în dinamică, în mişcare.

• repetate expun atât pacientul cât şi medical unor iradieri importante,

RADIOGRAFIA

Imprimarea pe un film fotografic a imaginii toraco-pulmonare:

- din faţă şi din profil,
- bolnavul fiind în inspiraţie forţată.
Imaginea - este precisă,
- evidenţiază toate detaliile,
- element de comparaţie în viitor
- risc scazut de iradiere.
NORMAL

- o umbră mediană opacă data de cord, vase mari si organe mediastinale

- două câmpuri clare laterale, pe care se proiectează claviculele, coastele şi omoplaţii.

- sunt delimitate în jos de diafragm

- cuprind: - vârfurile (porţiunile situate deasupra claviculelor);
- bazele (porţiunile situate deasupra diafragmului);
- hilurile (regiunile situate de o parte şi de alta a umbrei mediane); opacităţi create
în principal de arterele pulmonare; hilul drept este mai mare şi mai vizibil decât cel stâng;
- parenchimul pulmonar propriu-zis cuprinde câmpurile pulmonare şi este străbătut de
un desen arborizat, care porneşte de la hiluri şi se micşorează spre periferie.
 IMAGINI PATOLOGICE
Modificările transparenţie pulmonare
Opacitati prin exces de umbră ,
Hipertransparenţele ( Exces de transparenta, clarficari)- diminuarea sau dispariţia desenului
pulmonar:
- difuze (emfizem pulmonar, pneumotorax)
- delimitate (dilataţii bronşice, caverne tuberculoase, abcese pulmonare golite etc.).
Imaginile mixte (hidro-aerice)în:
- tuberculoza pulmonară
- pleurezii puncţionate,
- abcese pulmonare/chisturi hidatice cu conţinutul parţial evacuat.
IMAGINI PATOLOGICE
Opacităţile în funcţie de intensitate:
- voalări - opacităţi de intensitate redusă, fără limită precisă (atelectazie, congestie
pulmonară etc.);
- opacităţi micronodulare (granulie tuberculoasă, carcinoză miliară, pneumoconioze);
- opacităţi macronodulare (tuberculoză pulmonară, metastaze neoplazice, chisturi
hidatice);
- opacităţi întinse, care pot ocupa o zonă, un lob sau întreg hemitoracele (atelectazii,
neoplasme, pleurezii sau pneumonii masive);
- opacităţi liniare, sub formă de fascicule sau benzi (scizurite, tuberculoză pulmonară,
scleroză pulmonară).
TOMOGRAFIA

Inregistrează pe placă imaginea plămânilor la diferite adâncimi.

Permite precizarea - sediului exact
- întinderea
- existenţa unor leziuni (caverne, bronhii dilatate, tumori) din hil şi
medistin, care nu apar pe o radiografie obişnuită.
BRONHOGRAFIA

Examen radiologic prin care se pune în evidenţă arborele bronşic

injectat cu un lichid opac la razele Rontgen.
Se utilizează lipiodolul, care are avantajul de a se elimina mai rapid, prin
expectoraţie şi resorbţie.
Permite să se precizeze existenţa şi sediul dilataţiei bronşice, al stenozelor
bronşice, al unor leziuni tuberculoase sau cancere bronşice.
Contraindicată în bolile acute pulmonare şi în cazul hipersensibilităţii la iod.
 BRONHOSCOPIE
EXPLORAREA ENDOSCOPICA A ARBORELUI BRONSIC

LUCA ADINA
INDICATII DIAGNOSTICE

Afectiuni pulmonare
Simptomatica – fara imagine radiologica
Asimptomatica – cu imagine radiologica

Afectiuni toracice

Afectiuni extratoracice
LUCA ADINA
 INDICATIILE IN AFECTIUNI
PULMONARE
⁂ Simptomatice fara imagine radiologica
Hemoptizia

Tusea

Wheezing

TUSEA
Dispnee

Sindroamele de inhalatie

Compres
Intrabro ie
LUCA ADINA nsica extrabro
nsica
 INDICATIILE IN AFECTIUNI
PULMONARE
⁂ Afectiuni pulmonare asimptomatice sau cu imagine
radiologica
Fibronod
Pneumopatii
ulare
Atelectazii

Adenopatii

Imagini IMAGINI

Emfizem obstructiv localizat

De
Cavitare
condens
are
LUCA ADINA
 INDICATIILE IN AFECTIUNI
TORACICE

Pleurezii

Dureri toracice

Traumatisme toracice

LUCA ADINA
INDICATIILE IN AFECTIUNI EXTRATORACICE
⁂ Disfagie
⁂ Disfonie
⁂ Sindroame de V.C.S.
⁂ Adenopatii cu localizare diversa
⁂ Metastaze
⁂ Sindroame paraneoplazice
LUCA ADINA
NEOPLASMUL PULMONAR

⁂ Diagnostic
Radioterapie
Macroscopic

Bioptic Chimioterapie

⁂ Stadializare
Chirurgie
⁂ Indicatie terapeutica (inclusiv tehnica)

INDICATIE TERAPEUTICA
LUCA ADINA
 L.B.A.

Examen
Examen
Aspiratul bronsic bacteriol
citologic
(spalatura endobronsica) ogic

Biopsie
Punctia
Brosaj

Examen
biochimic
LUCA ADINA
METODE DIAGNOSTICE
Periferic
a Centrala

Transbr
onsica Punctia
Brosajul

Biopsia
METODE
DIAGNOSTIC Aspiratul
Endobro E
nsica
Sputa
postbronhos Lavajul
copie Bronhiol
o
Bronsic alveolar
LUCA ADINA
METODE TERAPEUTICE Granulom Mucoviscido
Extragere T.B.C. za
corpi
straini
Chimiote Aplicare Afectiuni.
rapie proteze pulmonare
METODE
TERAPEUTIC Indepartar Supurati
E e e
Laserter secretie
apie bronsica

Criotera
Electrocaute
pie Postoperat
rizare
or

LUCA ADINA
CONTRAINDICATII
⁂ IMA Insuficienta respiratie
grava
⁂ Angor instabil Stadii terminale
Lipsa de cooperare
⁂ Stenoza
Astm
Laringiana
Sindromul vena cava
Traheala
superioara
⁂ Tulburari majore de
ritm
LUCA ADINA
INCIDENTE SI ACCIDENTE

⁂ Tulburari acute cardio - respiratorii

⁂ Hemoragii
⁂ Infectii (diseminari)

LUCA ADINA
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA

• Superioara ex. Radiologice

• Stadializarea neoplasmului pulmonar ( TNM)
• Diferentierea elementelor din hilul pulmonar ( vase, ganglioni ) prin
substanta de contrast ( trombemebolism pulmonar)

• Elemente fine de structura pulmonara

PET - CT

• Scintigrafie cu glucoza marcata ( Fluoro deoxiglucoza FDG)

• Identifica zone cu metabolism crescut
• Stadializare mai precisa
• Recidive ( limfoame)
ECOGRAFIA TORACICA

• Lichidul pleural
• Inchistare pleurala
• Punctie ghidata
SCINTIGRAFIA PULMONARA

• De ventilatie – Xenon 133

• De perfuzie – Technetiu 99 – TEP
• De inflamatie – Galiu 67 - Sarcoidoza