Page |1

NOTE DE CURS TORACE Dr. Naftanaila

3. ATELECTAZIA PULMONARA
Cauza de opacitate pe radiografie toracica, cu cateva caracteristici care o diferentiaza de opacitatea alveolara sau interstitiala. Pierderea de volum pulmonar poate afecta pozitia structurilor adiacente cum sunt diafragmul, hilul, mediastinul, scizurile. Poate aparea semnul siluetei, dar fara bronhograma aerica cu exceptia cazului in care apare si un proces de condensare peste atelectazie. Sunt 3 cauze principale de atelectazie: 1. 2. 3. obstructie bronsica printr-un corp strain, tumora, mucus, aspiratie, strictura atelectazie compresiva datorata aerului sau lichidului din cavitatea pleurala atelectazie datorata cicatricelor. Frecvent vazute in TBC pulmonara.

Atelectazia poate implica tot plamanul, un lob (atelectazie lobara) sau doar un segment sau subsegment (atelectazia rotunda datorita aspectului). SEMNE DE ATELECTAZIE Atelectazia intregului plaman opacifierea completa a hemitoracelui deplasarea mediastinului catre partea opacifiata semnul siluetei cu pierderea marginii diafragmului si a mediastinului hernia plamanului sanatos pe linia mediana

Opacifiere completa a hemitoracelui stang. Mediastinul este disparut in opacitate, datorita atelectaziei plamanului stang.

Atelectazie lobara 1. 2. 3. Atelectazia lobului superior in sus, medial, anterior atelectazia lobului mediu in jos, medial Atelectazia lobului inferior posterior, medial, in jos.

Semne: Cresterea intensitatii datorita pierderii de aer Inghesuirea vaselor de sange Deplasarea hilului in sus sau in jos Deplasarea scizurii care poate aparea arcuita Atragerea mediastinului, traheei catre partea cu atelectazie Ridicarea diafragmului

Page |2 Semnul siluetei Plamanul ramas poate aparea hipeinflat (hipertransparent) cu cateva vase de sange Aglomerarea coastelor poate aparea la copii sau persoane cu atelectazie persistenta

Cresterea intensitatii in atelectazia lobara nu este totdeauna vizibila in ambele incidente (PA si lateral), spre deosebire de pneumonie sau lichid, vizibile in ambele incidente. Atelectazia lobului superior drept Prezinta deplasarea scizurii orizontale in sus, ascensionarea hilului in ambele incidente (PA si lateral). Atelectazia determina o crestere a intensitatii apexului drept cu margine bine definita de catre scizura orizontala ce poate fi arcuita. Hilul este de obicei deformat si tras in sus.

Scizura orizontala

Scizura orizontala este ascensionata in sus

Atelectazia lobului superior drept. Opacitate in lobul superior, semnul siluetei, la nivelul mediastinului superior si deplasarea in sus a scizurii orizontale. Hilul drept are arie de proiectie si intensitate crescuta (tumoral), ducand la atelectazia lobului superior.

Profil. Atelectazia lobului superior in sus, anterior, catre mediastin. De obicei, nu se vede pe profil, deoarece opacitatea devine greu de individualizat de mediastin.

Atelectazia lobului mediu Produce modificari minime in incidenta PA. Intensitate crescuta paracardiaca in dreapta, stergand marginea cordului. Profil, opacitate triunghiulara anterior.

Atelectazia lobului mediu. Opacitate paracardiaca in dreapta de forma triunghiulara

Pe profil, atelectazia lobului mediu se vede mult mai clar; opacitatea triunghiulara localizata anterior.

Atelectazia lobului Atelectazia lobului inferior inferior stang, opacitate Scizura oblica se deplaseaza posterior pastrand aceeasi panta. Pe incidenta PA, atelectazia lobului inferior stang apare ca o triunghiulara in spatele opacitate triunghiulara in opacitatea cordului. Atelectazia lobului inferior drept poate fi insotita de atelectazia lobului mediu. In cordului. acest caz opacitatea este mai mare si mult mai bine vizibila. Atelectazia completa a lobilor inferiori este de obicei greu de detectat deoarece lobul colabat se duce catre mediastinului pe incidenta PA si poate sa nu se vada.

Hilul stang este tras in jos si este ascuns in spatele cordului. Ar trebui sa fie mai sus decat cel drept. Mediastinul este tras de partea stanga. Diafragmul stang este de ascensionat fiind mai sus decat cel drept, in mod normal este invers.

Page |3

Pe incidenta de profil se vede ca scizura oblica este deplasata posterior si in jos intr-o atelectazie de lob inferior.

O data cu cresterea atelectaziei lobului, acesta acopera coloana vertebrala, ce nu se mai vede pe incidenta de profil. Singurul indiciu este ca intreaga coloana apare de intensitate egala.

Atelectazia lobului inferior drept produce o opacitate la nivelul margini cardiace drepte. Opacitatea are margine bine definita. Hilul drept dispare, finnd tras in jos si in spatele cordului.

Atelectazia lobului inferior drept si lobului mediu. Opacitatea este mai mare si mai bine vizibila.

Opacitate omogena in baza dreapta. Scizura orizontala este trasa in jos. Semnul siluetei la nivelul marginii drepte a cordului si diafragmului. Pacienta de 12 ani, istoric de dispnee aparuta brusc, posibil prin inhalarea unui corp strin. Sageata arata o opacitate de intensitate scazuta in interiorul bronhiei intermediare, datorita inhalarii corpului strin, ce produce atelectazia lobului inferior si lobului mediu. Anterior

Atelectazia lobului superior stang

Posterior

Page |4

Se comporta diferit fata de atelectazi lobulului superior drept, deoarece segmentul lingular, echivalent lobului mediu pe dreapta, face parte din lobul superior stang. Scizura oblica se misca in sus, iar lobul colabat se duce catre peretii toracici, producand opacitate prost definita in apexuri si zona mijlocie pe radiografia toracica PA cu siluetarea mediastinului stang.

Atelectazia lobului superior stang produce opacitate prost definita adiacenta mediastinului stang superior si mijlociu. Diafragmul stang este ascensionat, iar mediastinul stang este siluetat.

Atelectazia lobului superior stang pe profil arata ascnesionarea scizurii oblice. Marginea anterioara este dificil de identificat. Marginea posterioara este vizibila datorita scizurii oblice arcuite.

Opacitate adiacenta mediastinului

Diafragm ascensionat

Atelectazii segmentare si subsegmentare Opacitati liniare mici datorate atelectaziilor subsegmentare la baza plamanului sunt datorate unei proaste perfuzii sau aeratii. Cauze: post operatii abdominale distensie abdominala de cauza tumorala sau ascitica post infarct miocradic

Opacitati liniare la ambele baze datorate atelectaziilor subsegmentare, in acest caz, datorate infarctului pulmonar.

Page |5 dopuri de mucus (astm) infarct pulmonar secundar infectiilor sau distal de tumori mici. comune la copii cu bronsioilita

OPACITATI PLEURALE
Opacitatile pe radiografie toracica pot aparea in afara plamanului, afectand pleura. Opacitatile pleurale pot fi associate cu opacitatile pulmonare. Opacitatile pleurale se pot datora revarsatelor lichidiene pleurale, ingrosarii pleurei sau tumorilor. REVARSATE LICHIDIENE PLEURALE Un semn si nu o boala. Poate fi asociat cu opacitate pulmonara. Lichidul este colectat in portiunile celemai declive ale cavitatii pleurale, care, pe o radiografie executata in ortostatism sunt reprezentate de sinusurile costofrenice posterioare. Revarsatul lichidian in prima faza este vazut pe radiografia de profil. Pentru a fi vizibil pe radiografia toracica, fluidul trebuie sa fie in cantitate de cel putin 100-200 ml. Semne pe radiografia toracica - PA Primul semn este stergerea sinusului costofrenic. Unghiul, in mod normal ascutit, este umplut cu fluid. Colectiile mari apar ca opacitiati omogene stergand desenul pulmonary, de intensitate egala cu a cordului Opacitatea este concava in sus mai inalta lateral decat medial Siluetarea diafragmului Revarsat lichidian in cantitate mare, deplaseaza mediastinul in hemitoracele opus.

Cu cat revarsatul lichidian creste mai mult, cu atat plamanul este impins catre hil. Revarsatul lichidian masiv produce opacifiere completa a toracelui si daca nu exista o deplasare a mediastinului de partea cealalta, sugereaza o atelectazie completa a plamanului interesat.

Pe profil se observa acumularea lichidului in sinusul costofrenic posterior. Multe revarsate lichidiene se acumuleaza aici inainte de afi vizibile pe incidenta PA.

O cantitate mare de lichid in cavitatea pleurala; apare ca o opacitate concava in sus cu marginea laterala mai inalta.

Revarsat lichidian pleural drept. O alta opacitate pulmonara in cadrul unei pneumonii. Semnul siluetei cu pierderea marginii diafragmului drept in cadrul revarsatului lichidian si siluetarea marginii drepte a cordului.

In decubit dorsal, revarsatul lichidian apare ca opacitate omogena ce cuprinde tot hemitoracele. Cantitatile mici de lichid sunt dificil de detectat, vazute initial doar pe profil Toate tipurile de lichid apar la fel pe radiografie, neputandu-se face diagsnotic diferential intre ele

Page |6 Uneori revarsatele lichidiene si ingrosarea pleurala apar la fel. Pentru a le diferentia este necesara o radiografie in decubit dorsal Lichidul poate sa nu fie liber in cavitatea pleurala, producand confuzii

Revarsatul lichidian poate avea cateva modalitati de prezentare particulare: Inchistate/loculate lichidul poate fi localizat si acumulat intr-un singur loc. Un asemenea loc este intre diafragm si portiunea inferioara a plamanului, rezultand o colectie subpulmonara. Marginea superioara este paralela cu diafragmul si poate fi confundata cu un diafragm ascensionat. Un alte loc comun este reprezentat de scizuri, unde poate simula o masa pulmonara. Acest tip de revarsat este comun in insuficienta cardiaca.

O colectie lichidiana subpulmonara interpusa intre baza plamanului si diafragm.

Lichid inchistat in scizura orizontala in incidenta PA.

Lichid inchistat in scizura oblica pe incidenta de profil.

Lichid inchistat in scizura oblica pe incidenta PA simuland o masa pulmonara.

Lichidul poate fi loculat , in special in aderente pleurale dezvoltate in bolile inlamatorii. Este comun in empiem.
Mic revarsat loculat periferic. Revarsat lichidian mare loculat cu marginea interna convexa spre plaman.

Revarsat lichidian mare stang cu marginea interna convexa spre plaman indicand un revarsat loculat. Pacientul prezenta febra de o saptamana, la aspiratia s-au evacuat 1l de puroi.

Opacitatea indicata prin sageata este o colectie O scizura opacitate masiva, omogena dreapta. inchistata in orizontala care poate mima o Marginea interna este masa pulmonara in incidenta PA convexa si trece peste linia mediana. La aspirare s-a demonstrat a fi puroi. Aceasta a fost un lichid loculat masiv in cadrul unui empiem. Mediastinul a fost impins catre hemitoracele stang.

Acest pacient se prezinta cu simptome de pneumonie. Klebsiella a fost izolata. Aceasta radiografie a fost executata in timpul tratamentului unei infectii cu Klebsiella. Opacitati pleurale bazal bilateral. Aspiratia a demonstarat a fi puroi.

Page |7

4 colectii pleurale inchistate. Cea indicata prin sageata este o colectie inchistata intre pleurele mediastinale.

Opacitate lichidiana inchistata in scizura orizontala pe profil. aceasta apare in incidenta PA ca o opacitate rotunda in zona mijlocie.

Lamelara lichidul se poate acumula paralel cu peretele toracic .

Opacitate in lobul mediu ce silueteaza marginea dreapta a cordului.

Revarsat lichidian lamelar pe dreapta(sageti). Marginea interna a opacitatii indicata prin sageti este paralela cu peretele toracic. La acest pacient era vorba de o pneumonie cu epiem.

Organizarea este un proces de vindecare ce duce la o ingrosare pleurala. Este dificil de a face difenta intre ingrosarea pleurala si revarsatul lichidian pe radiografia toracica. O radiografie in decubit sau ecografia poate fi de ajutor. Tipuri de lichid si etiologia: 1. TRANSUDAT: - contine proteine mai putin de 3mg/100ml. Insuficienta cardiaca Hipoproteinemie Sindrom nefrotic Ciroza

Page |8 2. EXUDAT : -continut in proteine mai mare de 3mg/100ml. Pneumonie TBC Carcinom Embolie pulmonara Artrita reumatoida Reactiva secu ndar unui abces subfrenic, pancreatita SANGE: In general de cauza traumatica LIMFA: Distrugerea sau obstructia ductului toracic Cancer Limfom chirurgical PUROI: Se suspecteaza atunci cand un lichid apare brusc Comun in infectii stafilococice Pneumococ Tuberculoza

3. 4.

5.

Daca lichidul nu respecta modele descrise trebuie suspectata o boala pulmonara. Toate lichidele apar la fel pe radiografia toracica si nu se poate supnune natura lui. Ecografia este necesara in detectarea prezentei si localizarii lichidului.

INGROSAREA PLEURALA
Aceasta poate aparea oriunde la nivelul peretilor toracici, sinusul costofrenic,apexurile pulmonare. Apar dupa infectii Secundare traumatismelor- asociate cu calusuri costale, staturi ingrosate in partile moi, desori calcificari datorate hemotoracelui Dupa empiem- in special in cadrul tubercilozei. Mai comun in bazele pulmonare, deseori calcificate. Expunere la azbest ingrosari pleurale neregulate si placi. In mod comun in regiunea axilara. Acest lucru ajuta la diagnosticul diferential. MASE PLEURALE SI TUMORI Se prezinta ca mase cu intensitate mica cu diametru mare la nivel pleural. Pot avea aspect lobulat. Daca sunt situate anterior sau posterior sunt mult mai dificil de detectat pe incidenta PA, aparand ca opacitate de intensitate mica, cu vase pulmonare normale. O incidenta laterala poate fi de ajutor pentru a demonstra apartenenta pleurala a opacitatii anterioare sau posterioare; o masa pleurala laterala nu este vizibila in incidenta laterala. Aceasta ajuta pentru diferentierea maselor pulmonare ce pot fi vizibile in ambele incidente. Cele mai frecvente cauze sunt: - Mezoteliomul; masa pleurala difuza sau localizata. Revarsat lichidian pleural masiv este frecvent. Poate asocia placi pleurale - Tumora Pancoast neoplasm apical primar producand distructie de coaste si ingrosare pleurala - Metastaze pleurale de obicei ascunse datorita revarsatelor lichidiene concomitente.

Radiografie toracica PA a unui pacient cu mezoteliom. Masa periferica lobulata in dreapta. Au intensitate mica si de obicei sunt greu de definit.

Opacitate pleurala in incidenta PA

Masa anterioara pleurala, profil, in spatele sternului (sageti

Page |9

Opacitate pleurala pe profil

Opacitate pleurala Opacitate lobulata pe dreapta in cadrul unor metastaze pleurale. Pacient cu masectomie in cadrul unui cancer de san. Sagetile evidentiaza pliurile de tesuturi moi in regiunea axilara, de obicei vizibile post mastectomie.

CAUZE PENTRU OPACIFIERE COMPLETA A UNUI HEMITORACE

Ocazional se poate intalni opacifierea completa a unui hemitorace. Pozitia mediastinului trebuie identificata pentru a fixa pozitia cordului si a traheei. Sunt 3 cauze principale, a patra fiind rara. 1 2 3 4 REVARSATE LICHIDIENE MASIVE PLEURALE PROCES DE CONDENSARE MASIV CE CUPRINDE INTREG PLAMANUL ATELECTAZIA INTREGULUI PLAMAN TUMORA MASIVA CE OCUPA INTREG HEMITORACELE - rara

Acestea pot fi deosebite prin urmatoarele: Atelectazia va produce deplasarea mediastinului catre partea afectata Procesul de condensare nu produce deplasare dar poate prezenta bronhograma aerica sau parti mici pulmonare aerate Revarsat lichidian masiv ce produce deplasarea mediastinului spre partea opusa opacitatii Tumorile deplaseaza sau nu mediastinul ca un revarsat lichidian pleural masiv Tumorile si revarsatele lichidiene sunt rapid diagnosticate prin examinare ecografica

P a g e | 10

Opacifiere completa a hemitoracelui stang. Traheea si mediastinul sunt deplasate catre partea stanga indicand atelectazie.

Opacifiere completa a hemitoracelui stang, mediastinul este central, sugerand ca opacitatea este secundara unui proces de condensare.

Opacifiere completa a hemitoracelui stang cu deplasarea traheei si a mediastinului catre dreapta. Revarsat lichidian masiv.

Opacifiere completa a hemitoracelui stang cu deplasarea traheei si a mediastinului catre dreapta. Aparent este vorba despre revarsat lichidian masiv pleural. Ecografia a demonstrat ca este vorba de un proces tumoral.

Uneori diagnosticul nu este atat de simplu, opacitatea fiind rezultatul mai multor patologii. De exemplu se poate asocia o atelectazie cu un proces de condensare si frecvent proces de condensare cu revarsat lichidian. De fapt este foarte rara opacifierea completa a unui hemitorace doar prin proces de condensare.

Radiografie toracica a unui copil cu siclemie, prezentand dispnee si febra. Opacifierea completa a hemitoracelui drept , traheea apare central, indicand faptul ca nu este o deplasare semnificativa a mediastinului , sugerand un proces de condensare. Nu se poate exclude un revarsat lichidian pleural. Opacifierea completa a hemitoracelui este rar data de procesul de condensare singur. Ecografia a demonstrat prezenta procesului de condensare cu revarsat lichidian pleural.

P a g e | 11

MEDIASTINUL
Parte a toracelui delimitata anterior de stern si posterior de coloana vertebrala si lateral de plaura mediastinala. Poate fi divizat in: Mediastin anterior anterior de pericard Mediastin mijlociu cordul, aorta ascendenta si vasele pulmonare Mediastin posterior posterior de pericardul posterior

Anterior

Mijlociu

Desi mediastinul este divizat in compartimente pentru a fi descris si pentru diagnostic, procesele patologice pot trece liber dintr-o parte in cealalta.

Posterior

MASE MEDIASTINALE:
Clasificarea si diagnosticul diferential al acestora este bazat pe localizarea lor in anterior, mijlociu, posterior. In acest sens, semnul siluetei si radiogafia de profil sunt foarte folosite. Patologia mediastinala este cel mai bine caracterizata de catre CT atunci cand este disponibila. Mediastinul anterior Se uneste cu margine cardiaca Hilul poate fi vazut prin masa Masele ce merg in sus catre gat se unesc cu opacitatile tesuturilor moi ale gatului, de aceea nu sunt vazute superior de clavicula (semnul cervico-toracic); o leziune vazuta deasupra claviculei este situata posterior.

Diagnostic diferential: Cei 3 T fiind cele mai frecvente patologii ale mediastinului anterior: Tiroida, Timus, Terato-dermoid. Pozitia 1. Tiroida retrosternala (deplaseaza traheea in incidenta PA. Nu este vizibila deasupra claviculelor. Apare ca un trunchi de con rasturnat in incidenta PA. Calcificarile sunt comune.) Tumori timice (mult mai putin comune . pot fi ascunse de stern pe o radiografie PA. Intensitate scazuta. Rotunda, ovalara, lobulata. La copil apare in mod normal sub forma unei panze de corabie. Nodulii limfatici (in cadrul limfomului, metastazelor) Anevrism de aorta ascendenta

Pozitia 2. Tumori timice Teratom, dermoid (de obicei proiectat de o singura parte a mediastinului in incidenta PA. Pot aparea calcificari. Fragmente de os si dinti pot fi vizibile) Mase ce provin din stern, metastazele sunt cele mai frecvente
Masa la nivelul mediastinului anterior (pozitia 2) PA

Pozitia 3.

P a g e | 12 Grasime pericardiaca (de obicei la pacientii obezi. Se prezinta ca opacitate triunghiulara in unghiul cardiofrenic pe incidenta PA de intensitate mica) Hernia Morgagni (masa rotunda densa bine delimitata pe partea dreapta a opacitatii cardiace) Chistul Pericardic (de obicei in sinusul cardiofrenic drept, oval sau sferic)

Masa tiroidiana in ambele parti ale mediastinului superior, deplasand traheea catre dreapta. Poate aparea compresia traheei. Poate fi necesara o radiografie de prfil pentru o caracterizare mai buna. Masa mediastinala superioara ce deplaseaza traheea catre dreapta. Gusa retrosternala.

Timus normal la un copil ce prezinta largirea mediastinului superior de partea dreapta. Semnul siluetei prezent la nivelul marginii superioare a mediastinului. Aspect tipic in panza de corbaie; timusul apare triunghiular ca forma cu margini bine delimitate.

O largire a mediastinului pe partea dreapta. Semnul siluetei prezent la nivelul marginii cardiace. Diafragmul este ascensionat probabil prin afectarea nervului frenic. Pierderea marginii cardiace drepte indica faptul ca masa este in mediastinul anterior.

P a g e | 13

Masa este dificil de definit pe profil, dar are margini lobulate posterior. Normal exista un spatiu cu plaman aerat intre stern si marginea anterioara a cordului. In acest caz, spatiul este foarte slab vizibil. Ganglioni traheobronsici Ganglioni subcarinali Ganglioni hilari

Mediastinul mijlociu - Se uneste cu hilurile si marginile cardiace Diagnostic diferential: - Limfadenopatie - Chist bronhogenic - Anevrism aortic

Cele mai frecvente patologii de mediastin mijlociu sunt datorate mariri ganglionilor. Ganglionii limfatici se regasesc in mod normal la nivel paratraheal, traheal si bifurcatiei traheei.
Pozitia normala a ganglionilor limfatici

Incidenta PA

Marirea hilurilor si nodulilor mediastinali bilaterali. Ganglionii paratraheali drepti sunt mai mari decat in stanga Masa mediastinala bilateral. Arcul aortic nu este vizibil, indicand faptul ca aceasta masa este in relatie stransa cu el. Nu este posibil sa spunem cauza oe incidenta PA. Poate fi adenopatie sau anevrism aortic un profil sau CT poate aduce informatii suplimentare. Profil Profil cu tranzit baritat.esofagul este deplasat anterior de o masa ce se afla in pozitia aortei. Acesta a fost un anevrism de aorta.

P a g e | 14

O masa la nivelul mediastinului superio drept ce produce obstructia lumenului traheal, cauza fiind marirea ganglionilor limfatici. Cele 2 sageti indica ingustarea lumenului traheal.

Nu toate leziunile mediastinale sunt vizibile pe incidenta PA. Pot fi ascunse de cord, coloana vertebrala si stern, mai ales pe o radiografie subexpusa.

Profil al aceluiasi pacient. Se observa o opacitate in legatura cu bronhiile.

Cresterea intensitatii hilului drept fata de stang. Filmul este subexpus. Este foarte greu de apreciat mediastinul pe o asemenea radiografie.

P a g e | 15

Mediastinul posterior - Marginile cardiace si hilurile sunt bine vizibile - Aorta descendenta este stersa - Pot aparea modificari ale vertebrelor Pozitia liniei paravertebrale este de ajutor in detectarea patologiilor paravertebrale. Reprezinta reflexia pleurei mediastinale si este deplasata lateral de catre mase paravertebrale cum ar fi nodulii limfatici sau abcese paravertebrale.

Linie paravertebrala bine vizibila pe parte a stanga unde este in mod normal mai departata de marginea corpilor vertebrali. Distanta x nu trebuie sa fie niciodata mai mare de 1 cm cu exceptia unei aorte sinuoase. O largire localizata a liniei este semnificativa.

Diagnostic diferential al maselor mediastinului superior Tumori neurogenice mase bine definite paravertebrale; pot produce eroziuni ale arcurilor costale posterioare sau a corpilor vertebrali exemplu: neurofibrom Hematopoeza extramedulara: poate aparea in anemia hemolitica Reticulocitoza, mielom Abces paravertebral, ca in TBC, afectand corpul vertebral (morb Pott) Marirea nodulilor limfatici paravertebrali - limfom Hematom post traumatic In traumatismul coloanei vertebrale Anevrismul de aorta se poate prezenta ca o masa mediastinala posterioara producand eroziuni sau atrofie prin presiune la nivelul corpurilor vertebrale. Hernie hiatala - vazuta posterior de opacitatea cardiaca. Poate contine nivel lichidian. Poate fi foarte mare, ocupand baza Masa toracelui. paravertebrala Dilatatie de esofag in acalazie - poate mari mediastinul posterior. dreapta datorata
adenopatiei. Poate fi vazuta mai jos de diafragm.

Liniile paravertebrale. Amandoua sunt deplasate lateral, mai evident in dreapta, in acest caz datorata adenopatiei.

Masa paravertebrala in spatele liniei paravertebrale.

Mase mediastinale posterioare bilaterale. Din pacate numele pacientului a fost scris pe zona relevanta a radiografiei.

P a g e | 16

Largire a mediastinului drept pe toata lungimea. Marginea cardiaca este bine vizibila, indicand ca opacitatea nu se afla in mediastinul anterior.

Imaginea de profil cu esofagul opacifiat cu bariu. Se observa dilatatia esofagului cu traiect tortuos la un pacient cu achalazie.

AFECTIUNI ALE HILULIOR

Hilul cuprinde artera pulmonara, bronhia principala si impartirea acesteia, noduli limfatici (care se vad doar cand sunt mariti). Hilul stang se afla mai sus decat cel drept. Trunchiul arterei pulmonare se duce catre stanga inainte sa se divida in artera pulmonara dreapta si stanga. Trunchiul arterei pulmonare apare ca o umflatura pe marginea stanga a mediastinului, sub butonul aortic si se numeste conul arterei pulmonare. Pentru a determina marirea hilului, trebuie avut in vedere cauza si anume, fie marirea arterei pulmonare, ganglionilor limfatici sau prezenta unei mase. Cand artera pulmonara este marita se vad vase ce converg catre opacitate (semnul convergentei hilare). CAUZE DE MARIRE UNILATERALA A HILULUI Carcinom bronsic masa Infectii TBC marirea nodulilor limfatici Pneumonie perihilara zona de pneumonie se intinde anterior sau posterior de hil producand o marire aparenta a hilului in incidenta PA Limfom, sarcoidoza pot produce ocazional largire unilaterala (ganglioni) Embolism pulmonar masiv cu largirea arterei pulmonare Masa mediastinala suprapusa pe hil

Adenopatie hilara dreapta, hilul este convex si mai mare decat cel stang.

P a g e | 17

Hilul drept este mai mare decat cel stang si convex ca forma. Opacitate neomogena adiacenta hilului. Cazul unei tuberculoze cu marirea nodulilor limfatici.

Masa la nivelul hilului drept datorita uni proces de condensare a segmentului apical al LID., sediu comun pentru TBC. Leziuni in segmentul apical al LID; poate mima patologii hilare. Profil

Post

Ant

CAUZE DE MARIRE BILATERALA Limfom de obicei asimetric Metastaze - testicule, san, desi pot fi si unilaterale Sarcoidoza Hipertensiune arteriala pulmonara Infectii virale
Marirea hilurilor cu aspect convex, datorita adenopatiei bilaterale.

P a g e | 18

Ganglioni calcificati hilari Sunt frecvent intalniti in TBC si sunt de obicei unilaterali. Pot fi intalniti ocazional si in sarcoidoza, pneumoconioze, sau dupa radioterapie in limfom.

Calcificari hilare bilaterale in cadrul sarcoidozei.