BPOC

(BRONHOPNEUMOPATIA
OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ)
*actualizat conform ghidului GOLD 2023

MEDICI REZIDENȚI AN I PNEUMOLOGIE:

ADĂSCĂLIȚEI OANA-MARIA
BULEANDRĂ ALEXANDRA OANA
CUPRINS
• DEFINIȚII
• FACTORI DE RISC
• FIZIOPATOGENIE
• COMORBIDITĂȚI
• CLASIFICARE
• SEMNE ȘI SIMPTOME
• DIAGNOSTIC
• DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
• TRATAMENT
01 DEFINIȚII
 BPOC (BRONHOPNEUMOPATIA
OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ)
=patologie respiratorie heterogenă caracterizată prin simptome respiratorii
cronice (dispnee, tuse) datorate anomaliilor căilor respiratorii (bronșită)
și/sau alveolele pulmonare (emfizem) ce cauzează obstrucție persistentă,
progresivă, ireversibilă a fluxului de aer

➢ BPOC-G determinat genetic

➢ BPOC-D cu dezvoltare pulmonară anormală
➢ BPOC-C asociat fumatului
➢ BPOC-P asociat poluării
➢ BPOC-I asociat infecțiilor (HIV, TB)
➢ BPOC-A asociat cu astm bronșic (în special din copilărie)
➢ BPOC-U de cauză necunoscută
 „PRE”-BPOC

➢ indivizii pot avea simptome respiratorii și/sau leziuni pulmonare

structurale (de exemplu, emfizem) și/sau funcționale (VEMS la
limita inferioara, hiperinflație, capacitate redusă de difuzie
pulmonară și/sau scădere rapidă a VEMS) fără obstrucție a
fluxului de aer (FEV1/FVC ≥ 0,7 post-bronhodilatare)= PRISM
(Preserved ratio impaired spirometry)
➢ Aceștia sunt expuși riscului de a dezvolta obstrucție a fluxului
de aer în timp, dar nu toți o fac
 EXACERBARE

=eveniment caracterizat prin creșterea dispneei și/sau a tusei cu

prezența sputei care se agravează în mai puțin de 14 zile, care poate fi
însoțită de tahipnee și/sau tahicardie
– sunt adesea asociate cu creșterea locală și sistemică a inflamației
– cauzate de infecțiile respiratorii, poluare sau alte leziuni pulmonare
–se poate trata acasă sau poate fi necesară internarea (dacă este foarte
severă: internarea la terapie intensivă)
 Bronșita cronică
Noul ghid a adăugat, de asemenea,
o secțiune despre bronșita cronică
= afecțiune comună, variabilă la
pacienții cu BPOC, cu tuse și
expectorație timp de cel puțin 3
luni pe an pentru 2 ani consecutivi
în absența altor afecțiuni care pot
cauza simptome plauzibile.
 FACTORI DE
02
RISC
❏ TUTUNUL (ȚIGĂRI, PIPĂ, TRABUC,
NARGHILEA)**
❏ EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA NOXE
RESPIRATORII (PULBERI ORGANICE ȘI
ANORGANICE, AGENȚI ȘI VAPORI CHIMICI)
❏ POLUAREA URBANĂ
❏ ANOMALIILE GENETICE (DEFICIT
ALFA-1-ANTITRIPSINĂ)
❏ DEZVOLTARE ANORMALĂ A PLĂMÂNILOR
(PREATURI, GREUTATE MICA LA NAȘTERE)
❏ ASTMUL NECONTROLAT TERAPEUTIC***
 BPOC și COVID-19
● Capitolul GOLD Report „COVID-19 și BPOC” rezumă
dovezile actuale: persoanele cu BPOC nu par să
aibă un risc substanțial mai mare de infectare cu
SARS-CoV-2

● Aceștia prezintă un risc mai mare de spitalizare

cauzat de COVID-19 și poate prezenta un risc mai
mare de a dezvolta boli severe și de deces

● Multe studii sugerează faptul că cei testați pentru

SARS-CoV-2 nu aveau asociată patologie
respiratorie cronică ca factor independent de risc
03 FIZIOPATOGENIE
● Limitarea fluxului de aer și fenomenul de
blocare a aerului (“gas trapping”): hiperinflație
precoce =mecanismul principal în dispneea de efort⇐
extinderea inflamației, fibrozei și exsudatelor luminale de la
nivelul căilor respiratorii mici <=> reducerea VEMS și a
raportului VEMS/CVF

● Modificări ale schimburilor de gaze= hipoxemie

și hipercapnie <=creșterea ventilației spațiului mort
anatomic + hiperinflația asociată cu afectarea musculaturii
respiratorii (efort respirator crescut)
● Hipersecreția de mucus: cauzează tusea
productivă cronică* <= creșterea numărului de
celule de tip goblet și de hipertrofia glandelor
submucoase determinate de iritația cronică a
căilor respiratorii

● Hipertensiunea pulmonară: se poate dezvolta

tardiv, cauzată în principal de vasoconstricția
arterelor pulmonare mici cauzată de hipoxie
04 COMORBIDITĂȚI
- bolile cardiovasculare:
insuficiența cardiacă cronică,
cardiopatia ischemică,
aritmiile
- cancerul pulmonar
- bronșiectaziile
- sindromul de apnee în somn
- osteoporoza
- depresia/anxietatea
- boala de reflux
gastroesofagian
05 CLASIFICARE
 SEMNE ȘI
06
SIMPTOME
(Kessler R, et al. Eur Respir J 2011;37:264–272) *
 ALTE CAUZE DE TUSE CRONICĂ
INTRATORACICE
● Astm
● Cancer pulmonar
● Tuberculoză
● Bronșiectazie
● Pneumonii
● Pneumopatiile interstițiale
● Insuficienta cardiaca cronica
● Fibroză chistică
EXTRATORACICE
● Rinită alergică cronică
● Sindromul de picurare post-nazală
● Obstructie de cai aeriene
superioare
● Boala de reflux gastroesofagian
● Diferite tratamente (ex: IECA)
07 DIAGNOSTIC
 Pentru stabilirea diagnosticului este necesară efectuarea
spirometriei; raportul VEMS/CVF post-bronhodilatator <0,70
confirmă prezența unei limitări persistente a fluxului de aer
 DIAGNOSTIC
08
DIFERENȚIAL
09 TRATAMENT
ATENȚIE!
BPOC este o boala ireversibilă; de
obicei intervenția terapeutică nu
reușește să readucă capacitatea
respiratorie către normal, ci doar să-i
stopeze scăderea în continuare; prin
urmare, depistarea precoce a bolii este
foarte importantă.
 TERAPII NON-FARMACOLOGICE:
• Oprirea fumatului și reducerea expunerii ocupaționale
• Vaccinare: antigripală, anti pneumococică
(PCV20/PCV15/PPSV23), anti SARS-COV2, anti-Haemophilus
Influenzae (Hib)
• Ventilația non-invazivă cu presiune pozitivă la pacienții cu
hipercapnie cronică severă
• Oxigenoterapia de lungă durată (PaO2≤ 55mmHg sau < 60mmHg
la cei cu cord pulmonar cronic sau secundar policitemiei)
• Bulectomia și transplantul pulmonar (70%: bilat>> unilat)
• Reabilitare pulmonară: minim 6 săptămâni*
• Suport nutrițional la pacienții în stadiile terminale**
 TERAPII FARMACOLOGICE:
BRONHODILATATOARE: cresc VEMS-ul prin modificarea tonusului
musc. netede
• BETA-AGONIȘTII: BADSA (4-6h- la nevoie) și BADLA (12h/ mai
mult- se pot utiliza în combinații)
REACȚII ADVERSE: tahicardie sinusală, pot precipita tulb de
ritm, creșterea consumului de O2 la pac. cu ICC
• ANTICOLINERGICE: blochează efectul bronhoconstrictor al
acetilcolinei
• ACDSA: Ipatropiu, oxitropiu și ACDLA: Tiotropiu, glicopirolat
(scad incidența exacerbărilor>> decat BADLA)
• REACȚII ADVERSE: xerostomie (unii pac.: gust amar)
• METILXANTINE (Teofilina)- utilizare controversată
• COMBINAȚII: BADSA+ACDSA, BADLA+ACDLA
 MEDICAMENTE ANTI-INFLAMATOARE:
• CORTICOSTEROIZII INHALATORI
REACȚII ADVERSE: candidoză orală, disfonie, pneumonie (în special pentru fumători,
>55ani, APP de pneumonie, IMC< 25kg/m2, dispnee la eforturi mici- BPOC sever) = posibil:
osteoporoză, DZ, cataractă, TBC

• CORTICOSTEROIZII ORALI:- rol în tratamentul exacerbărilor NU în tratamentul cronic:

multe reacții adverse (ex: miopatie=> slăbiciunea m.respiratori)

• INHIBITORII DE PDE4: reduc inflamația (Roflumilast)=> scad incidența exacerbărilor

REACȚII ADVERSE: diaree, greață, inapetență, scădere ponderală, dureri abdominale,
insomnie, cefalee
• ANTIBIOTICE: Azitromicină 250mg/zi sau 500mg x3/săpt
(REACȚII ADVERSE: deteriorare acuitate auditivă, alungire
QT), Eritromicină 250mg x2/zi timp de 1 AN !

• MUCOLITICE: carbocisteină, N-acetilcisteină (scad

exacerbările la pac. fără CSI), erdosteină (indiferent de
tratamentul cu CSI)

• ALTELE: Ac monoclonal anti-IL5 (Mepolizumab) și anti

receptor IL5 (Benralizumab) (BPOC sever cu eozinofilie) -scad
exacerbările dar nu afectează VEMS-ul; opioide cu durată
lungă de acțiune- doze mici po/iv (BPOC sever)
 2 exacerbări
moderate GRUP E BADLA + AMDLA
sau (poate fi luat în considerare BADLA+AMDLA+CSI dacă
1 exacerbare ce nivelul de eozinofile din sânge este mai mare sau egal cu 300)
duce la spitalizare

1 exacerbare
moderată GRUP A GRUP B
(ce nu duce la
spitalizare) BADSA/BADLA BADLA+AMDLA

mMRC 0-1, CAT<10 mMRC≥ 2, CAT≥ 10

 DE REȚINUT!
- BADLA și AMDLA sunt preferabile agenților cu acțiune scurtă
- când inițiem tratamentul cu bronhodilatatoare cu durată lungă de acțiune,
combinația preferată e BADLA+AMDLA
- bronhodilatatoarele inhalatorii sunt preferate celor orale.
- Monoterapia cu CSI nu s-a dovedit a fi benefică
- Nu e mai recomandată dubla asociere BADLA+CSI
- TRIPLA TERAPIE este de preferat ori de câte ori este necesar CSI.
- Pacienții cu deficit sever ereditar de alfa-1 antitripsina și emfizem avansat
pot fi candidați pentru terapia de augmentare (=adminstrare iv
săptămânală de alfa-1 antitripsină)
La pacientii cu BADLA+AMLDA+CSI ce încă prezintă exacerbări, se poate
lua în considerare una din următoarele variante:
- adăugarea unui inhibitor de PDE4 - Roflumilast - la pacienții cu
limitare severă a fluxului de aer (VEMS<50%), bronșită cronică și
exacerbări frecvente
- antibioterapie cu macrolide în reducerea riscului de exacerbări
- tratament adjuvant cu mucolitice: erdosteină, carbocisteină,
N-acetilcisteină.

!!! 15-20% reducere în rata de exacerbări severe în tratamentul adjuvant

cu Ac monoclonali anti-IL5
Management și Tratament pentru BPOC și COVID-19

❏ Strategii preventive
❏ persoanele cu BPOC ar trebui vaccinate
anti-COVID-19 în conformitate cu
recomandările naționale;
❏ vaccinarea antigripală, antipneumococică scad
incidența infecșiilor
❏ Testare SARS-CoV-2
❏ Alte investigații: CT, evitarea spirometriei și
bronhoscopiei (dacă nu este esențială efectuarea ei)
❏ Tratamentul este centrat pe agenții antivirali și
antiinflamatori + continuarea medicației inhalatorie
și orale pentru BPOC
 VĂ
MULȚUMIM
PENTRU
ATENȚIE!