Studiul experimental.

Designuri de cercetare
experimentală

Conf. univ. dr. Róbert Balázsi

Criteriile cauzalității, raționament contrafactual și diferitele
tipuri de studii?

Spunem că A este cauza lui B dacă:

1. A covariază cu B.
2. A precede B.
3. Dacă este prezent A atunci apare și B; Dacă A nu este prezent
nu apare nici B (componenta contrafactuală).

4. Mecanism cauzal (analiză de mediere)

5. Contextul în care are loc

Studii descriptive (survey) – crit. 1 (și 2)

Studii predictive (corelațional) – crit. 1 (și 2)
Cvasi aplicative (cvasi-experimental) – crit. 1, 2 (și 3)
Explicative (experimental) – crit. 1, 2 și 3
Cauzalitatea și raționamentul contrafactual?

Dacă este prezent A atunci apare și B; Dacă A nu este prezent

nu apare nici B (componenta contrafactuală).

Subiectul X într-un anumit context, „sub influența” unui factor

afișează un anumit comportament (factorul este cauza?). Pentru
a fi sigur că într-adevăr factorul este cauza atunci, ar trebui să
vedem ce s-ar întâmpla dacă ne-am întoarce în timp și același
subiect X, în același context fără prezența factorului.

Ex. Care este evenimentul/persoana care v-a determinat să

alegeți psihologia?
În ce măsură credeți că ați fi optat pentru psihologie, chiar dacă
acest eveniment/persoană nu ar fi fost parte a istoricului vostru
personal?
Fenomenul de explicat: de ce avem dificultăți când ne adaptăm
la circulația din Anglia?
Modelarea fenomenului

Situația nouă (a) – învățăm să traversăm

strada în Europa
Comportament controlat – comportament
derulat sub control atențional
Comportament automatizat – comportament
derulat fără control atențional
Situația obișnuită - traversăm strada în Europa
Situația nouă (b) – învățăm să traversăm
strada în Anglia
Interferență – comportamentul obișnuit
concurează cu cel controlat (Old habits die
hard/Hard enough to feel the pain-Mick
Jagger)
Cum se manifestă dificultățile?

Greșeli – afișarea comportamentului dezadaptativ în locul celui

adaptativ (ne uităm în continuare la stânga atunci când trebuie
să ne uităm în dreapta)

Creșterea timpului de afișare al comportamentului adaptativ

(ne uităm în dreapta, doar după ce am reușit să ”suprascriem”
”tendința” de a ne uita în stânga)
Studiul Atenției prin experimentul Stroop
(Stroop, 1935)

Model al controlului atențional în contextul automatizării

proceselor cognitive (McMahon, 2013). Adaptarea la mediu (la
situații noi) presupune suprascrierea comportamentelor
automatizate.

Listă neutră Listă conflict

Galben Galben
Roșu Roșu
Verde Verde
Albastru Albastru
Modelarea fenomenului

Situația nouă (a) – învățăm să citim

Comportament controlat –
silabisire/citire/identificare semantică
Comportament automatizat – înțelegerea
textului fără control atențional
Situația obișnuită – citim un text cu scopul de
a ne orienta
Situația nouă (b) – testul STROOP
Interferență – comportamentul obișnuit
concurează cu cel controlat (Old habits die
hard/Hard enough to feel the pain-Mick
Jagger)
De ce nu ne putem adapta în mod optim la situații noi,
”Denumește culoarea cu care a fost scrisă cuvântul?”

Arhitectura cognitivă și modul de funcționare în baza

principiului consumului minim de resurse energetice (vezi
modelul anterior). Doar în condițiile în care recunoaștem că un
anumit comportament (supraînvățat) nu permite adaptarea la
context, suprascriem comportamentul inițial (mecanism
atențional).

Lista conflict
Amorsă (cuvânt colorat) → comportament supraînvățat (citirea
cuvântului)
→ comportament potrivit contextului
(numirea culorii)
Cauzalitatea și raționamentul contrafactual?

Cauza greșelilor/a creșterii timpului de parcurgere, este

conflictul creat între comportament adaptat contextului și un
comportament (supraînvățat) neadaptat contextului.

Subiectul X parcurge lista conflictuală și atinge o anumită

performanță (greșeli/timp de parcurgere). Cauza
comportamentului este natura conflictuală a listei?

Ar trebui să ne întoarcem în timp și să prezentăm aceluiași

subiect X lista neutră și să înregistrăm greșelile/timpul de
parcurgere. Întrebarea este cum s-ar fi comportat subiectul în
condițiile în care lista nu ar fi inclus itemi conflictuali (dar
restul trăsăturilor listei ar fi rămas neschimbate)?
Studiul Atenției prin experimentul Stroop
(Stroop, 1935)
Gândirea contrafactuală impune derularea unui experiment mental, „ce s-ar
fi întâmplat dacă?”. În loc de lista conflictuală subiectul ar citi lista neutră?

Lista neutră
Amorsă (cuvânt) → comportament (citirea cuvântului)

Listă neutră Listă conflict

Galben Galben
Roșu Roșu
Verde Verde
Albastru Albastru
Studiul Atenției prin experimentul Stroop
(Stroop, 1935)

Studiile reale nu sunt ”experimente mentale”, în loc să ne

imaginăm comportamentul în diferite situații, înregistrăm
comportamentul pentru cele două liste (nu este o situație
ideală!).

Listă neutră Listă conflict

Galben Galben
Roșu Roșu
Verde Verde
Albastru Albastru
Modelarea comportamentului în situații ecologice
Experimentul prin natura demersului presupune simplificarea
fenomenelor.
- situația ecologică

- situația experimentală
Elemente structurale ale experimentului

Variabila independentă (control al manipulării)

Variabila dependentă (control al măsurării)

Variabila controlată (controlul contextului)

Variabila externă aleatoare (controlul includerii în grupe)

Variabila confundată
Elementele structurale ale experimentului
Variabila independentă (control al manipulării)
- Variabila controlată de către cercetător.
- Nu întodeauna este posibil să controlăm variabila independentă o
înlocuim cu variabile etichete ex. gen, categorie de diagnostic clinic
(poate juca rolul unei variabile independente dar nu este!).
- Variabila în baza căreia definim grupele experimentale (grup control vs.
grup- sau grupe experimentale).
În experimentul Stroop, variabila independentă este Tipul listei – lista cu
itemi neutrii (lista 1) și cu itemi conflictuali (lista 2).

Manipularea
- Contextului (ex. schimbarea intensității luminii sau a listei cu care
lucrează subiectul, sau a opiniei membrilor unei echipe – vezi
experimentul Asch);
- Instrucțiunilor oferite (ex. o problemă dificilă sau ușoară în studiile
care vizează impactul formulării sarcinii asupra performanței);
- Invazive (modificări fiziologice ex. administrare de medicamente).
Elementele structurale ale experimentului
Manipularea

- În faza de planificare a studiului experimental este esențial să ne

asigurăm că modul în care urmează să operaționalizăm variabila
independentă este fezabilă – utilizarea studiilor pilot (ex. cât de
lungă să fie lista de stimuli).

- În cazul în care manipularea presupune introducerea unei stări, de

ex. anxietate (scopul fiind analiza impactului anxietății asupra
mecanismelor atenționale) este esențial să ne asigurăm că
manipularea a fost efectuată, adică nu doar a fost aplicată ci
aceasta a fost și recepționată – verificarea eficienței intervenției!
Elementele structurale ale experimentului

Variabila dependentă (control al măsurării)

- Variabila măsurată, reprezintă operaționalizarea
presupusului efect (control interferenței).
- Măsurarea acestei variabile contribuie la validitatea
studiului (lipsa validității măsurării duce la invalidarea
concluziilor).

În experimentul Stroop, variabila dependentă este Numărul

greșelilor comise sau Timpul de parcurgere a listei.

Dacă A atunci B (Dacă lista 1, atunci timpul și numărul

greșelilor vor arăta cumva).
Dacă non-A atunci non-B (Dacă lista 1I, atunci timpul și
Elementele structurale ale experimentului
Variabila controlată (controlul contextului)
- Variabilele care sunt menținute constant în timpul
experimentului cu scopul de a anihila un eventual efect al
acestora asupra variabilei dependente.
În experimentul prezentat, frecvența fiecărui răspuns este
aceeași în cele două liste (ex. albastru ca și răspuns apare în
aceeași proporție în ambele liste).

Variabila aleatoare (controlul includerii în grupe)

- Există o serie de variabile care pot influența performanța
măsurată, manipularea sau menținerea constantă a acestora ar
complica foarte mult designul, ca urmare efectul acestora este
distribuit întâmplător prin randomizare.
În experimentul prezentat, motivația subiectului.
Elementele structurale ale experimentului
Variabila confundată
- Variabile externe studiului care pot afecta variabila măsurată
de ex. cunoașterea limbii în care este prezentată lista, implicit
gradul de competență lingvistică (ex. Albastru sau Blue,
diagnosticul neuropsihologic într-un context multi-cultural).
Designul experimental
Simboluri utilizate

X = expunerea unui grup la Design cu eșantioane

manipulare (grupul asupra căreia independente
se intervine) R XO
R XO
O = reprezintă măsurarea
variabilei dependente.
RXO
RXO
R = prezența randomizării

Design cu măsurători repetate

OXO

OXXXOXXXO
Design experimental de bază cu eșantioane independente

Designul experimental este definit prin natura variabilei

independente - cu eșantioane independente (between subjects).
Variabila independentă are două modalități, modalitățile
variabilei independente definesc grupele experimentale

Design cu eșantioane independente (R)

XO (grup experimental)
XO (grup de control)
Design experimental de bază cu eșantioane perechi

Designul experimental este definit prin natura variabilei

independente - cu eșantioane perechi. Există două eșantioane,
scorurile subiecților din cele două grupe sunt relaționate.

Variabila independentă are două modalități, modalitățile

variabilei independente definesc condițiile experimentale

Design cu eșantioane perechi

XO (grup experimental)
XO (grup de control)
Design experimental de bază cu măsurători repetate

Designul experimental este definit prin natura variabilei

independente - cu măsurători repetate (within subjects). Există
un singur eșantion, subiecții sunt măsurați în două condiții, pre-
intervenție și post-intervenție.

Variabila independentă are două modalități, modalitățile

variabilei independente definesc condițiile experimentale

Design cu măsurători repetate

O│XO
(Măsurare – condiție de control │Intervenție și măsurare -
condiție experimentală)
Design experimental de bază cu eșantioane independente

Modalități de randomizare a subiecților în grupele

experimentale:

- Randomizare simplă: subiecții sunt împărțiți întâmplător la

începutul studiului în două grupe experimentale (apartenența
la un grup al unui subiect nu depinde de apartenența la un
grup al oricărui alt subiect).

- Randomizare perechi: subiecții sunt organizați în serii

(perechi, dacă variabila independentă are doar două
modalități) și ulterior fiecare membru al seriei distribuit
întâmplător într-una din cele două grupe.
Avantaje vs. dezavantaje ale diferitelor tipuri de design
experimental
Eșantioane independente Măsurători repetate
- Designurile cu eșantioane - Designurile cu măsurători repetate
independente au o putere mai au o putere mai ridicată a
redusă a testelor statistice; testelor statistice;
- Presupun mai mulți subiecți, mai - Presupun mai puțin subiecți, din
multe cheltuieli și mai mulți punct de vedere al resurselor
operatori; financiare și umane sunt mai
- Nu este afectat de efectul ordinii ieftine;
de aplicare a intervențiilor; - Efectul ordinii de prezentare a
- Dat fiind că este vorba de o stimulilor și efectul carry-over;
singură măsurare, nu putem - Reprezintă o mai bună estimare
distinge între T și E. a scorului real (true scor –
datorită măsurătorilor multiple)
Problema validității în cercetarea exprimentală
Validitate internă
- Se referă la măsura în care concluziile studiului într-adevăr se
datorează variabilelor incluse în studiu și nu altor variabile
externe (care neidentificate devin confundate).

Validitatea externă
- Se referă la măsura în care efectul observat într-un studiu poate fi
replicat la alte eșantioane din aceeași populație, utilizând condiții
experimentale și proceduri de măsurare diferită (dar care vizează
aceleași variabile).

Validitatea ecologică
- Se referă la măsura în care mecanismele explicative identificate
caracterizează modul de funcționare cognitivă în realitatea de zi
cu zi.
Partiționarea varianței în cadrul designului experimental

Modalități de randomizare a subiecților în grupele

experimentale:

- varianța totală (diferențe între subiecți) se compune din varianța

sistematică datorată intervenției (dacă există), varianța sistematică datorată
unor variabile confundate (dacă există) și varianța nesistematică datorată
unor variabile externe nesistematice.
Factori care afectează validitatea internă a studiului (contribuie
la varianța confundată)

Împărțirea distorsionată în grupele experimentale

- utilizarea unor formule de împărțire diferite de împărțirea
randomizată crește probabilitatea apariției altor variabile care
diferențiază cele două grupe (dincolo de variabila independentă).
Afectează designul cu eșantioane independente.

Ex. dacă în cele două grupe (definite prin cele două liste – neutră și
conflictuală) includem subiecți cu diferite grade de fluență verbală.
Factori care afectează validitatea internă a studiului (contribuie
la varianța confundată)

Moartea experimentală
- Presupune retragerea unor subiecți din studiu ca urmare a unor
variabile (sarcina percepută ca fiind dificilă îi determină pe unii
dintre ei să se retragă). Afectează în principal designul cu
măsurători repetate.
- În cazul designurilor complexe avem măsurători repetate și pentru
grupul experimental și grupul de control, moartea experimentală
poate afecta în mod selectiv doar una din grupele experimentale
(ex. grupul control sau experimental).

Ex. dacă subiecții care se simt stângeniți de faptul că se bălbâie în

fața cuiva, au șanse mai mari de a renunța (la parcurgerea listei cu
itemi conflictuali)
Factori care afectează validitatea internă al studiului (contribuie
la varianța confundată)

Familiarizarea cu sarcina
- Într-o fază pretest, subiectul se familiarizează cu sarcina, astfel
încât după intervenție rezultatul se poate îmbunătății, nu doar
datorită intervenției ci și datorită faptului că s-au familiariizat cu
sarcina (într-o oarcare măsură). Afectează designul cu măsurători
repetate.

Ex. în cazul experimentului Stroop o astfel de variabilă poate fi

familiarizarea cu denumirile (roșu, albastru, galben și verde –
subiectul știe că nu sunt altele, ceea ce poate reduce ușor timpul de
parcurgere).
Factori care afectează validitatea internă al studiului (contribuie
la varianța confundată)

Evenimente majore externe

- Este vorba despre o serie de variabile externe, care nu sunt sub
controlul cercetătorului dar care modificări pot surveni simultan
manipulării implementate de cercetător, contaminând rezultatele
obținute. Afectează designul cu măsurători repetate.

Ex. în cazul experimentului Stroop o astfel de variabilă este greu de

imaginat, dat fiind că cele două liste sunt prezentate una după alta,
puțin probabil ca între două măsurători să intervină evenimente
majore.
Factori care afectează validitatea internă al studiului (contribuie
la varianța confundată)

Maturarea subiecților
- În cazul în care există o diferență mare de timp între cele două
măsurători ale studiului, subiecții se pot matura, respectiv
mecanismele cognitive se vor îmbunătății chiar și în lipsa oricprei
intervenții. Afectează designul cu măsurători repetate.

Ex. în cazul experimentului Stroop dacă am aplica cele două liste la

intervale de timp mare, subiecții fiind copii.
Factori care afectează validitatea internă al studiului (contribuie
la varianța confundată)

Așteptările cercetătorului
- Așteptările cercetătorului pot afecta modul de derulare al
intervenției să măsurării, astfel încât să fie favorizați subiecții din
grupul experimental (sau control, în funcție de așteptări).
Afectează designul cu măsurători repetate și eșantioane
independente.

Ex. în cazul experimentului Stroop cercetătorul va fi mai dispus să nu

catalogheze anumite erori ca fiind non-erori în parcurgerea listei.
Factori care afectează validitatea internă al studiului (contribuie
la varianța confundată)

Așteptările subiectului
- Așteptările subiectului pot afecta modul de derulare al intervenției
sau al măsurării, astfel încât să distorsioneze scorurile înregistrate.
Afectează designul cu măsurători repetate și eșantioane
independente.
- O categorie specifică din această clasă o reprezintă efectul
placebo.

Ex. în cazul experimentului Stroop sacrifică viteza de parcurgere

pentru corectitudine, pentru că presupune că aceasta este de fapt
fenomenul vizat în cercetare.
Factori care afectează validitatea internă al studiului (contribuie
la varianța confundată)

Resemnarea sau compensarea subiecților

- Subiecții din grupul de control sunt resemnați pentru motivul că ei
nu sunt parte ”activă” a cercetării, ei nu beneficiază de intervenție.
Sau din contră, vor compensa și vor încerca să se autodepășească.
Afectează designul cu eșantioane independente.

Ex. în cazul experimentului Stroop ambele comportamente vor

distoriona timpii de parcurgere a celor două liste.
Factori care contribuie la varianța eroare

Diferențe interindividuale
- este o stare de fapt, diferențe există și trebuie să existe. Însă
omogenizarea grupelor crește probabilitatea de a obține un test
statistic semnificativ. Variabilitatea individuală nu trebuie să fie
nici mia mică, decât cea care caracterizează populația.
Stări individuale trecătoare
- oboseală, boală, bună dispoziție, etc sunt stări care influențează
rezultatul individual obținut.
Factori de mediu
- măsurarea se derulează seara, dimineața, la un nivel de zgomot
mai mare sau mai mic, etc.
Eroare de măsurare
- datorată fidelității reduse, afectează scorurile și rezultă o estimare
greșită a varianței în populație
Controlul experimental și generalizabilitatea datelor

Validitate internă vs. validitate externă/ecologică

Creșterea validității interne prin pârghiile de control implementate de

cercetător, crește gradul de specificitate/artificialitate al studiului,
ceea ce reduce gradul de validitate ecologică.