Sepsisul și tratamentul infecțiilor bacteriene

1. Efectele adverse ale cotrimoxazolului sunt: [166]

A. necroliză epidermică
B. trombocitoză
C. sindrom Stevens-Johnson
D. anemie feriprivă
E. hiperpotasemie

2. Răspunsul gazdei la infecție este influențat de: [154, 155]

A. fondul genetic
B. comorbidități
C. statusul mental al pacientului
D. antecedentele personale patologice
E. tratamentele cronice

3. Aztreonamul: [163]
A. este singurul reprezentant al clasei monobactamilor 
B. este un antibiotic semi-sintetic
C. acționează doar asupra bacililor Gram-negativi aerobi 
D. activitatea sa antimicrobiană include streptococi, pneumococi şi enterococi
E. este activ împotriva unor tulpini cu rezistenţă la carbapeneme care produc metalo-β-lactamază

4. Tetraciclinele: [165]
A. sunt medicamente bactericide care posedă patru nuclee de hidronaftacen
B. sunt active doar împotriva bacteriilor Gram-pozitive
C. tigeciclina este utilizată în profilaxia malariei
D. eficiența lor este redusă de administrarea de antiacide
E. sunt contraindicate la copii

5. În cadrul scorului SOFA se acordă 4 puncte pentru: [155]

A. diureză <200 mL/zi
B. pacient ventilat mecanic si raportul P/F <13, 3
C. scor Glasgow 8
D. numărul de trombocite <20 x 109/L  
E. bilirubină >100 µmol/L

6. Antibioticele beta-lactamice sunt reprezentate de, cu excepția: [161-162]

 A. peniciline
B. monobactami
C. cefalosporine
D. chinolone
E. carbapeneme

7. Resuscitarea volemică la pacientul cu sepsis: [157]

A. reprezintă primul pas pentru menținerea perfuziei organelor
B. se recomandă administrarea a cel puțin 30 mL/kg de soluții coloidale în primele 3 ore de la
stabilirea diagnosticului
C. resuscitarea în bolus este benefică tuturor pacienților
D. în urma unor studii efectuate în tări cu venituri mici, s-a evidențiat că resuscitarea volemică la
pacienții cu sepsis crește mortalitatea, in ciuda îmbunătăţirii iniţiale a indicilor de perfuzie
E. determină îmbunătățirea indicilor de perfuzie

8. Următoarele sunt criterii de insuficiență terminală de organ: [152]

A. tensiune arterială sistolică redusă cu >40 mmHg sub valoarea de bază
B. infiltrare pulmonare unilaterale cu PaO2/FiO2 <300 mmHg
C. bilirubină >32 µmol/L
D. INR >1
E. diureză < 0,5 mL/kg pe oră, 2 ore consecutive

9. Resuscitarea inițială în cazul pacientului cu sepsis presupune, cu excepția: [157]

A. inițierea resuscitării volemice intravenoase cu soluții cristaloide 30 mL/kg în primele 3 ore
B. continuarea administrării de lichide în funcție de evaluarea hemodinamică
C. inițierea antibioterapiei în prima oră de la recunoașterea sepsisului
D. menținerea tensiunii arteriale medii la 65 mmHg
E. ghidarea resuscitării pentru normalizarea valorii lactatului la pacienții cu valori ridicate ale
acesteia

10. Principalele afecțiuni îndrumate către serviciile de antibioterapie parenterală în ambulatoriu

sunt: [159, 160]
A. infecțiile cutanate și ale țesuturilor moi
B. infecțiile de tract urinar cu germeni multirezistenţi
C. abcesele cerebrale
D. meningitele
E. hepatitele
11. Conform campaniei Surviving Sepsis, terapia antimicrobiană presupune: [157]
A. administrarea orală, cât mai rapidă a antibioticului
B. administrarea intravenoasă a antibioticului în prima oră de la recunoașterea sepsisului
C. se inițiază antibioterapie empirică cu spectru larg
D. după identificarea agentului patogen și a sensibilității acestuia se poate realiza dezescaladarea
terapiei antibiotice
E. dezescaladarea se evaluează la fiecare 72 de ore

12. Tabloul clinic în sepsis: [156]

A. este foarte variabil
B. simptomele sunt patognomonice
C. semnele corespund originii infecţiei şi se asociază cu cele ale inflamaţiei sistemice
D. la pacienţii imunodeprimaţi semnele şi simptomele inflamaţiei sunt mai accentuate
E. toți pacienții prezintă o deteriorare rapidă, în decurs de câteva ore, de la simptome minore spre
disfuncție multiplă de organ

13. Macrolidele: [165]

A. pot fi administrate per os sau parenteral
B. eritromicina are un spectru antibacterian identic cu cel al penicilinei și poate fi folosită la pacienții
cu alergie la penicilină
C. claritromicina are mai multe efecte adverse decât eritromicina
D. azitromicina poate fi administrată în doză unică zilnică
E. eritromicina şi alte macrolide interacţionează cu teofiline, carbamazepină, digoxin şi ciclosporine

14. Dezavantajele culturilor bacteriene: [158]

A. obținerea rezultatelor este întârziată
B. nu oferă date despre susceptibilitatea bacteriilor
C. rezultate negative determinate de inițierea anterioară a antibioterapiei
D. probele sunt dificil de prelevat
E. presupune costuri ridicate

15. Antibioterapia parenterală în ambulatoriu poate fi disponibilă în mai multe feluri: [159]  
A. prin departamentul de urgență sau ambulatoriu, unde pacienţii pot fi evaluaţi clinic şi poate fi
început tratamentul intravenos
B. prin cabinetul medicului de familie
C. după o internare pentru controlul sursei de infecţie
D. după o internare în secția de terapie intensivă, după ce starea pacientului este ameliorată
 E. după o internare pentru o afecţiune infecţioasă ce necesită îngrijiri intraspitaliceşti, după ce
pacientul este ameliorat clinic, dar necesită continuarea antibioterapiei intravenoase

16. Chinolonele trebuie evitate: [164]  

A. în sarcină
B. la copii
C. la pacienții cu hipertensiune arterială
D. la pacienții tratați cu corticosteroizi
E. la femeile care alăptează

17. Infecțiile nosocomiale: [155]

A. sunt acele infecții care determină instalarea sepsisului la peste 48 de ore de la internare
B. sunt foarte virulente
C. sunt frecvent multirezistente la antibioterapie
D. sunt ușor de tratat
E. sunt deseori asociate unor proceduri sau montării dispozitivelor medicale

18. Următoarele afirmații despre furnizarea de servicii de antibioterapie parenterală în

ambulatoriu sunt adevărate: [160]
A. prima doză de antibiotic trebuie obligatoriu administrată în spital
B. poate fi necesară dozarea nivelului medicamentelor în sânge
C. poate fi de tip comunitar sau cu sediul în spital
D. pentru tratamentul de lungă durată se preferă inserarea unei canule intravenoase periferice
E. pacienții pot fi instruiți să își administreze singuri tratamentul

19. Următoarea afirmație este falsă despre recoltarea de hemoculturi la pacientul cu sepsis: [158]
A. trebuie realizată înainte de inițierea tratamentului antibiotic
B. la pacienții cu sepsis acut sau decompensat terapia antibiotică nu trebuie întârziată, de aceea
recoltarea de hemoculturi poate fi omisă
C. presupune recoltarea a 5 mL de sânge, care se inoculează în flacoane de cultură aerobă și
anaerobă
D. dacă hemocultura este negativă, se poate utiliza testarea PCR pentru identificarea agentului
patogen în sânge
E. singura excepție de la recoltarea hemoculturii o constituie suspiciunea de septicemiei
meningococică

20. Despre reacția de sensibilitate imediată, putem afirma: [160]

A. este mediată de imunoglobulinele E
 B. este asociată cu anafilaxia
C. apare după multiple doze de medicamente
D. se instalează clasic în câteva ore
E. poate apărea chiar și în câteva minute de la administrarea medicamentului

21. Cele mai frecvente origini ale infecțiilor dobândite comunitar sunt: [155]
A. tractul urinar
B. meningele
C. tractul biliar
D. tractul respirator superior
E. cordul

22. Se consideră că un pacient cu sepsis a intrat în șoc septic dacă în ciuda resuscitării volemice
adecvate prezintă următoarele 2 criterii: [152]
A. necesită administrarea medicaţiei vasopresoare pentru menţinerea presiunii arteriale medii ≤65
mmHg
B. nivelul lactatului seric este >1 mmol/L
C. necesită administrarea medicaţiei vasopresoare pentru menţinerea presiunii arteriale medii ≥90
mmHg
D. necesită administrarea medicaţiei vasopresoare pentru menţinerea presiunii arteriale medii ≥65
mmHg
E. nivelul lactatului seric este >2 mmol/L

23. Antibioticele potrivite pentru a fi administrate în doză unică zilnică sunt, cu excepția: [160]
A. ceftriaxona
B. meropenemul
C. ertapenemul
D. amikacina
E. daptomicina

24. În cazul administrării intravenoase a antibioticelor, săptămânal trebuie evaluate: [160]

A. hemograma
B. coagulograma
C. profilul funcțional hepatic
D. proteina C reactivă
E. glicemia
25. Sepsisul asociat asistenţei medicale, un subgrup al sepsisului dobândit comunitar, se defineşte
ca sepsis instalat la, cu excepția: [155]
A. pacienţii externaţi în ultimele 30 de zile
B. pacienții din unități de îngrijiri cronice care locuiesc în comunități închise
C. pacienţii din unităţi de îngrijiri cronice, dar nu cei care locuiesc în comunităţi închise
D. pacienţii hemodializați
E. pacienții care necesită tratament medical ambulator

26. Următoarea afirmație despre fusidatul de sodiu este falsă: [166]

A. are o structură asemănătoare cu sărurile biliare
B. are proprietăți de detergent
C. este contraindicat în sarcină
D. poate fi administrat topic
E. poate fi hepatotoxic

27. Controlul sursei presupune: [158]

A. valvectomie în cazul endocarditei infecţioase acute
B. curățarea cateterelor intravasculare şi urinare infectate, în special când acestea sunt blocate
C. cateter urinar sau nefrostomă în cazul obstrucției căilor urinare
D. drenaj în cazul colecțiilor intraabdominale
E. lavaj artroscopic în cazul infecțiilor intraarticulare

28. Criteriile de risc înalt în cadrul stratificării riscului la pacienții la care se suspicionează sepsis
sunt, cu excepția: [156]
A. diureză <0,5 mL/kg pe oră la pacienții cateterizați urinar
B. frecvență respiratorie ≥20 respirații/minut
C. nevoie nou instalată de oxigen pentru menținerea saturației >92%
D. sistem imun deficitar
E. erupții cutanate care se decolorează la vitropresiune
29. Despre infecțiile produse de enterobacteriile producătoare de beta-lactamază cu spectru extins,
sunt adevărate următoarele afirmații: [167]
A. cel mai frecvent sediu al infecției este tractul gastrointestinal
B. principalul tratament este cu o cefalosporină
C. alegerea antibioticului se face în funcție de sediul infecției
D. meropenemul se administrează intravenos, de 3 ori pe zi
E. principalul sediu al infecției este tractul urinar

30. Polimixinele: [165]

 A. reprezintă o clasă nouă de antibiotice
B. determină neurotoxicitate
C. sunt bactericide
D. sunt utilizate ca antibiotice de primă linie în practica medicală
E. se administrează intravenos în infecțiile severe

31. Probele de laborator în sepsis pot releva: [156]

A. leucocitoză
B. proteină C reactivă crescută
C. creșterea creatininei
D. trombocitoză
E. infiltrate pulmonare

32. Parametrii care trebuie evaluaţi la alegerea iniţială a regimului antibiotic includ, cu excepția:
[159]
A. vârsta pacientului
B. calea de administrare
C. frecvența administrării
D. ajustarea dozelor în insuficienţa hepatică/renală
E. durata administrării

33. Sepsis six include: [157]

A. administrarea de oxigen pentru a menține SpO2 >90%
B. recoltarea de hemoculturi
C. inițierea tratamentului antibiotic țintit
D. dozarea lactatului seric
E. monitorizarea diurezei și a bilanțului hidric
34. Despre identificarea moleculară a agenților infecțioși care provoacă sepsis, sunt adevărate
următoarele informații: [158]  
A. reprezintă standardul de aur  
B. reacția de polimerază în lanț are un rol deosebit mai ales în cazul pacienților la care s-a inițiat
terapia antibiotică anterior prelevării probelor de laborator  
C. spectroscopia în masă prin sistemul MALDI-TOF permite generarea unui profil unic pentru
fiecare specie de bacterii
D. spectroscopia în masă prin sistemul MALDI-TOF permite identificarea unor gene care conferă
rezistență la antibiotice
E. reacția de polimerază în lanț oferă informații certe despre rezistența la antibiotice a agenților
patogeni identificați
35. Receptorii de pe suprafața celulelor implicați în activarea sistemului imunitar înnăscut sunt:
[154]
A. receptorii RIG-I
B. receptorii Toll-like
C. receptorii NOD-like
D. receptorii ROS
E. receptorii de lectină tip C

36. Reacția de hipersensibilitate întârziată se caracterizează prin: [160]

A. se manifestă prin edem facial, erupție cutanată și dispnee severă
B. se asociază cu anafilaxia
C. este mediată imun
D. se instalează după mai multe zile sau săptămâni de tratament
E. poate determina apariția necrolizei epidermice toxice

37. Criteriile de risc moderat spre crescut în cadrul stratificării riscului la pacienții la care se
suspicionează sepsis sunt: [156]
A. temperatura timpanică >36°C
B. aritmie nou instalată
C. proceduri invazive în ultimele 6 săptămâni
D. tegumente marmorate
E. presiune arterială sistolică scăzută cu >40 mmHg față de valorile normale

38. În alergiile severe la penicilină trebuie de asemenea evitate: [160]

A. aminoglicozidele
B. cefalosporinele
C. macrolidele
D. carbapenemele
E. chinolonele

39. Probabilitatea ca un pacient să dezvolte sepsis crește: [155]

A. în cazul unei internări prelungite
B. în prezența unei alterări fiziologice extreme
C. în cazul unei suspiciuni semnificative legate de istoricul medical recent
D. în prezența unor leziuni renale cronice
E. la valori crescute ale lactatului seric
40. Grupurile aflate la risc crescut de a dezvolta sepsis includ, cu excepția: [155]
A. nou-născuții
B. pacienții aflați în tratament cu corticoizi topici
C. pacienții cu boli autoimune
D. femeile însărcinate
E. pacienții cu antecedente de sepsis

41. Oxazolidinonele: [164, 165]

A. acţionează prin inhibarea sintezei proteice
B. linezolidul a fost primul reprezentant al clasei
C. se pot administra doar intravenos
D. linezolidul se administrează în doză unică zilnică
E. necesită monitorizare săptămânală a hemogramei pentru citopenie

42. Despre supravegherea intraspitalicească în sepsis, sunt adevărate următoarele afirmații, cu

excepția: [155]
A. pacienții din comunitate prezintă risc mai ridicat de a dezvolta sepsis decât pacienții internați
B. în cadrul evaluării pacienților, scorurile numerice primează în fața semnelor clinice
C. diagnosticul de sepsis trebuie stabilit pe baza observaţiilor clinice şi a unor teste efectuate la patul
bolnavului  
D. în general, este contraproductivă aşteptarea prealabilă a rezultatelor de laborator şi a altor
investigaţii 
E. nivelul lactatului seric are valoare prognostică la pacienții cu sepsis

43. Profilaxia în cazul tuberculozei: [161]

A. are ca scop prevenirea infecțiilor la copiii cu mame infectate
B. la adulți, presupune administrarea de izoniazidă oral, 300 mg pe zi, timp de 6 luni  
C. are ca scop prevenirea infecțiilor la pacienții imunosupresați
D. la adulți, presupune administrarea de rifampicină, 600 de mg pe zi, 6 luni
E. are ca scop prevenirea recurențelor

44. Simptomele asociate răspunsului inflamator sistemic sunt: [152]

A. febră
B. vărsături
C. hipotensiune
D. confuzie  
E. dispnee
45. Criteriile de insuficiență terminală de organ sunt, cu excepția: [152]
A. creatinina serică >170 µmol/L
B. trombocitele < 100 x 109/L
C. tensiunea arterială sistolică <100 mmHg
D. lactatul seric >2 mmol/L
E. timpul de tromboplastină parțial activată >60 secunde

46. Consecințele activării sistemului imunitar înnăscut sunt: [154]

A. creșterea fibrinogenului
B. eliberarea de microparticule ce conțin lipide și proteine antioxidante
C. secreția de capcane neutrofile extracelulare  
D. apariția fenomenului de “imunotromboză”
E. scăderea complementului

47. Efectele adverse la administrarea de peniciline pot fi reprezentate de, cu excepția: [163]
A. urticarie  
B. encefalopatie
C. convulsii  
D. nefrită tubulointerstițială  
E. anafilaxie
48. Semnele inflamației sistemice din cadrul sepsisului sunt reprezentate de: [156]
A. tahicardie
B. tahipnee
C. hipertensiune arterială
D. vasoconstricție periferică
E. confuzie

49. În cadrul scorului SOFA se acordă 0 puncte pentru: [155]

A. PaO2/FiO2 ≥53,3 kPab
B. scor Glasgow 15
C. Bilirubina (μmol/L) <20
D. presiune arterială medie <70 mmHg  
E. creatinină >440 µmol/L

50. Tulpinile rezistente la carbapeneme producătoare de OXA-48 sau KPC sunt susceptibile la:
[167]
A. chinolone
 B. peniciline
C. macrolide
D. aminoglicozide  
E. nitroimidazolii

51. Următoarele informații despre sepsis sunt adevărate: [151]  

A. este o complicaţie importantă a infecţiei
B. se caracterizează printr-un răspunsul imun adecvat, care determină disfuncţie de organ și, uneori,
deces
C. reprezintă o urgență medicală
D. antibioterapia empirică trebuie prescrisă în interval de o oră de la prezentare
E. antibioterapia trebuie revizuită la 24 de ore, când devin disponibile rezultatele antibiogramei

52. Nitroimidazolii: [166]

A. sunt activi împotriva bacteriilor anaerobe
B. sunt cancerigeni pentru om
C. cel mai utilizat antibiotic din această clasă este metronidazolul
D. în timpul tratamentului, consumul de alcool este interzis
E. pot fi administrați per os, intramuscular și intravenos
53. Următoarele afirmații despre infecțiile determinate de enterococii rezistenți la vancomicină
sunt false: [167]
A. sunt dificil de tratat  
B. multe dintre aceste infecții sunt nozocomiale
C. cele mai frecvente localizări include tractul urinar și digestiv
D. singurul tratament oral este cel cu gentamicină
E. tratamentul intravenos include daptomicina şi tigeciclina

54. Combinațiile de antibiotice β-lactamice/inhibitori de β-lactamază sunt: [163, 164]

A. amoxicilină/acid clavulanic
B. ticarcilină/sulbactam
C. ceftolozonă/tazobactam
D. piperacilină/tazobactam  
E. ampicilină/acid clavulanic

55. Riscurile asociate serviciilor de antibioterapie parenterală în ambulatoriu sunt: [160]

A. reacții adverse la medicamente
B. infecții la locul de inserție al accesului venos central
C. alterarea statusului mental al pacientului
 D. infecții cu Clostridium difficile în caz de utilizarea excesivă a antibioticelor intravenoase cu
spectru larg
E. recidive

56. Infecțiile dobândite comunitar: [155]

A. sunt acele infecții care determină instalarea sepsisului după 48 de ore de la internare
B. pot fi severe
C. sunt frecvent cauzate de microorganisme virulente, rezistente la antibiotice
D. printre agenții etiologici se numără: Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae,
Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae şi Neisseria meningitidis
E. cele mai frecvente origini ale infecţiei sunt tractul urinar, tractul biliar şi tractul respirator inferior
(pneumonie);

57. Scorul SOFA ia în calcul următorii parametri: [155]

A. bilirubina
B. glicemia
C. numărul de leucocite
D. creatinina
E. presiunea arterială medie

58. Caracteristicile anamnestice relevante în sepsis sunt, cu excepția: [152]

A. simptomele asociate raspunsului inflamator 
B. vârsta și sexul pacientului
C. factorii de risc pentru anumite tipuri de patogeni
D. medicația urmată de pacient  
E. antecedentele personale patologice ale pacientului

59. Evoluţia unei infecţii simple spre sepsis depinde de o serie de factori, cu excepția: [154]
A. virulenţa agentului patogen
B. încărcătura microbiană
C. locul infecţiei
D. durata infecției
E. răspunsul gazdei

60. Aminoglicozidele: [164]

A. întrerup sinteza de proteine bacteriene prin inhibarea funcţiei ribozomilor
B. amikacina este singurul reprezentant al clasei
C. amikacina se utilizează doar în cazul infecțiilor cu microorganisme rezistente la gentamicină
 D. pot determina nefrotoxicitate și ototoxicitate
E. trebuie evitate la pacienții cu miastenia gravis

61. Scorul qSOFA al unui pacient este considerat pozitiv dacă se întrunesc minim două din
criteriile următoare: [154]
A. scor de comă Glasgow <15
B. leucocite <4000/ml  
C. presiune arterială sistolică ≤100 mmHg
D. temperatură >38°C
E. frecvență respiratorie ≥22 respirații/minut

62. Criteriile de risc înalt în cadrul stratificării riscului la pacienții la care se suspicionează sepsis
sunt: [156]
A. dovezi obiective de alterare a statusului mental  
B. tensiune arterială sistolică <100 mmHg
C. tegumente cianotice
D. diureză absentă în ultimele 18 ore
E. istoric de deteriorare acută a abilităţilor funcţionale

63. Profilaxia antibiotică nu este recomandată pentru prevenirea endocarditei la pacienţii care
urmează proceduri la nivelul: [161]
A. tractului respirator  
B. cordului
C. tractului gastrointestinal
D. tractului genitourinar
E. cavității orale

64. Betalactaminele: [161, 163]

A. sunt cele mai utilizate antibiotice în medicina umană
B. sunt derivați artificiali care au în structura lor un nucleu comun
C. există trei generații de medicamente beta-lactamice
D. blochează sinteza peretelui celular
E. sunt, în general, bacteriostatice

65. Instrumentul de stratificare a riscului la adulţi, copii şi tineri având 12 ani sau mai mult la care
se suspicionează sepsis ia în calcul, cu excepția: [156]  
A. tensiunea arterială
B. frecvenţa respiratorie
 C. diureza
D. aspectul tegumentelor
E. valorile probelor hepatice

66. Profilaxia în cazul meningitei meningococice: [161]

A. are ca scop prevenire infecției contacților
B. la adulți, presupune administrarea de rifampicină 600 mg, doză dublă zilnică, 4 zile
C. alternativ se poate folosi ciprofloxacina 500 mg, doză unică
D. are ca scop prevenirea sepsisului sever meningococic
E. presupune administrarea de fenoximetilpenicilină 500 mg, doză dublă zilnică

67. Carbapenemele: [163]

A. sunt antibiotice β-lactamice semi-sintetice
B. au cel mai larg spectru antibiotic
C. sunt active împotriva majorităţii bacteriilor Gram-pozitive, Gram-negative şi a bacteriilor
anaerobe, inclusiv împotriva Staphylococcus aureus rezistent la meticilină
D. dozele și frecvența administrării sunt identice pentru toți reprezentanții clasei
E. meropenemul poate determina apariția convulsiilor și trebuie evitat în meningite

68. Vancomicina: [164]  

A. face parte din grupa aminoglicozidelor
B. inhibă sinteza peretelui celular
C. este recomandată în cazul infecțiilor determinate de Staphylococcus aureus rezistent la meticilină
D. are acțiune bacteriostatică  
E. poate determina nefrotoxicitate și ototoxicitate

69. Conform campaniei Surviving Sepsis, terapia lichidiană presupune: [157]

A. administrarea rapidă de lichide  
B. de primă intenție se recomandă soluțiile cristaloide  
C. soluțiile de hidroxietil amidon trebuie evitate
D. când sunt necesare volume mari de lichide, se poate lua în calcul administrarea de albumină
umană
E. de primă intenție se recomandă soluțiile coloidale

70.Sunt factori de risc pentru anumite tipuri de patogeni ce trebuie dedusi din anamneza
pacientului cu sepsis: [152]
A. imunosupresia  
B. istoricul de călătorie  
 C. contactul recent cu instituțiile medicale  
D. tratamentul antibiotic recent
E. infecțiile cu organisme rezistente la antibiotice în antecedente

71. Următoarele afirmații despre cefalosporine sunt adevărate: [163]

A. sunt inferioare penicilinelor prin faptul că sunt inactivate de penicilinazele stafilococice
B. sunt eficiente doar împotriva bacteriilor Gram-negative anaerobe
C. doar anumite cefalosporine sunt active împotriva Pseudomonas aeruginosa
D. toxicitatea la cefalosporine este mai rară
E. pot avea efecte nefrotoxice

72. Pacienții care au raportat alergie la penicilină si care necesită îndrumare către un centru de
alergologie pentru o testare structurată sunt: [160]
A. pacienţii alergici la antibiotice multiple
B. pacienţii la care există o alternativă sigură de antibiotic
C. pacienţii care necesită cure repetate de antibiotic
D. pacienţii care necesită un tratament antibiotic de scurtă durată şi prezintă alergie la tratamentul
„gold standard"
E. pacienţii care au nevoie absolută de tratament cu penicilină

73. Aminoglicozidele sunt reprezentate de: [162]

A. amikacină
B. azitromicină
C. vancomicină
D. gentamicină
E. claritromicină

74. Următoarele afirmații despre peniciline sunt adevărate: [163]

A. benzilpenicilinele se administrează doar parenteral
B. benzilpenicilinele se pot administra empiric în toate infecțiile severe
C. temocilina este activă doar împotriva bacteriilor Gram-negative  
D. ticarcilina, o penicilină cu spectru larg, este activă împotriva infecţiilor cu Pseudomonas
E. pivmecilina este utilizată în tratamentul infecțiilor de tract urinar și acționează împotriva
bacteriilor Gram-pozitive

75. Localizarea simptomelor indică sediul infecției, astfel: [152]

A. tegumente și țesuturi moi: durere, semne de celulită  
B. tract urinar: disurie, dureri în abdomenul superior, senzație imperioasă de a urina
 C. torace: tuse, dispnee
D. tract biliar: vărsături, icter  
E. sistem nervos central: cefalee, meningism

76. Clindamicina: [166]

A. este utilizată pe scară largă  
B. administrarea sa se asociază cu infecția cu Clostridium difficile  
C. este folosită în tratamentul osteomielitei  
D. inhibă toxina 1 a sindromului șocului stafilococic
E. se utilizează doar topic

77. Nitrofurantoina: [166]

A. este un antibiotic vechi
B. se utilizează pe scară largă ca tratament intravenos în infecțiile de tract urinar necomplicate
C. este activă împotriva majorităţii patogenilor urinari, inclusiv Proteus spp.
D. greața este principalul efect secundar
E. este nepotrivită în infecțiile de tract urinar complicate

78. În cazul infecțiilor cu Pseudomonas cu multirezistență la antibiotice se poate folosi: [167]

A. ciprofloxacină
B. colistin
C. gentamicină
D. ceftazidimă
E. tazocin

79. Pacienții cu risc crescut pentru endocardită: [161]

A. sunt cei cu istoric de endocardită infecțioasă
B. sunt cei cu istoric de infarct miocardic acut
C. necesită întotdeauna tratament antibiotic profilactic
D. sunt cei cu proteze valvulare cardiace
E. sunt cei cu șunturi chirurgicale

80. Efectele adverse ale administrării de oxazolidinone sunt, cu excepția: [165]  

A. cefalee
B. erupții cutanate  
C. tulburări gastrointestinale  
D. citopenii reversibile
E. hipotensiune
81. Despre disfuncția de organ din cadrul sepsisului, putem afirma: [154]
A. la nivelul cordului, poate exercita o influență inotrop pozitivă
B. la nivel pulmonar, poate determina sindrom de detresă respiratorie a adultului
C. afectarea epiteliului intestinal poate determina translocarea de bacterii în fluxul sanguin, cu
amplificarea agresiunii septice
D. afectarea renală acută este rară
E. afectarea cerebrală se manifestă ca encefalopatie septică și poate varia de la somnolență până la
comă

82. Următoarele afirmații despre chinolone sunt adevărate, cu excepția: [164]

A. inhibă sinteza de ADN bacterian prin inhibarea topoizomerazei IV şi a ADN girazei
B. chinolonele orale noi pot fi utilizate în tratamentul tuberculozei
C. ciprofloxacina este activă împotriva Pseudomonas aeruginosa
D. levofloxacina este o chinolonă cu spectru larg eficientă împotriva MRSA 
E. pot determina prelungirea intervalului QT

83. Următoarele afirmații despre tratamentul antibiotic profilactic sunt adevărate, cu excepția:
[161]  
A. este recomandat în cazul procedurilor chirurgicale care se însoțesc de un grad înalt de infecție
B. este suficientă o doză unică la inducție  
C. este recomandat în transplantul de organe
D. nu trebuie să depășească 48 de ore postprocedural
E. alegerea antibioticului este determinată de probabilitatea riscului infecţios şi de evaluarea
eficacităţii şi siguranţei tratamentului

84. Despre infecțiile cauzate de Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, putem afirma: [167]
A. în aproximativ 50% dintre cazuri, infecţia poate disemina, cu răspândire hematogenă spre oase,
articulații și valve cardiace  
B. tratamentul de primă intenție este reprezentat de vancomicină intravenos
C. durata minimă a tratamentului cu vancomicină este de patru săptămâni
D. pentru infecţiile complicate trebuie luată în considerare adăugarea unui al doilea medicament
E. ca alternativă la tratamentul cu vancomicină, se poate utiliza linezolidul

85. Următoarele afirmații despre infecțiile cu enterococi rezistenți la vancomicină sunt false: [167]  
A. aceste bacterii au virulență crescută  
B. cu excepţia endocarditei infecţioase, infecţiile cu enterococi rezistenți la vancomicină au
consecinţe reduse  
 C. singurul tratament oral eficient este reprezentat de teicoplanină  
D. tratamentul intravenos include daptomicina şi tigeciclina  
E. cele mai frecvente localizări sunt la nivel urinar și pulmonar

86. Oxazolidinonele au următorul reprezentant: [162]

A. izoniazidă
B. linezolid
C. etambutol
D. meropenem
E. neomicină

87. Microorganismele care cauzează infecții nosocomiale sunt mai puţin virulente, dar adeseori
multirezistente; exemplele includ: [155]
A. Neisseria meningitidis 
B. Stenotrophomonas maltophilia  
C. Corynebacterium minutissimum  
D. Acinetobacter baumannii  
E. Klebsiella pneumoniae

88. Cauzele cel mai frecvent responsabile de sepsis sunt, cu excepția: [153]
A. ulcerele infectate  
B. artrita septică  
C. peritonita  
D. glomerulonefrita
E. endocardita infecțioasă

89. Chinolonele cu spectru larg sunt utilizate în: [164]  

A. infecțiile osoase și articulare
B. la purtătorii de streptococ
C. cazurile severe de diaree a călătorului
D. uretrita nespecifică datorată Trichomonas vaginalis
E. infecțiile urinare

90. Controlul sursei poate presupune, cu excepția: [158]

A. debridarea chirurgicală a ţesutului infectat în fasceita necrozantă monomicrobiană determinată de
Streptococcus pyogenes  
B. drenarea empiemului
 C. debridarea și ablația endoprotezei în cazul protezelor articulare  
D. amputarea membrului infectat în gangrena Fournier
E. debridarea chirurgicală a colecțiilor paraspinale
91. Investigațiile generale la pacienții cu suspiciune de sepsis includ: [152]
A. singură hemocultură
B. ecocardiografie
C. urocultură  
D. test Western Blot  
E. dozarea nitriților din urină

92. Semnul cheie al deteriorării clinice la pacienții cu infecție este: [153]

A. confuzia
B. tahipneea
C. hipoxia
D. tahicardia
E. hipotensiunea

93. Eritromicina și claritromicina sunt eficiente în: [165]

A. tusea convulsivă
B. holeră
C. pneumonia cauzată de Mycoplasma spp.
D. infecțiile cauzate de Chlamydia spp.
E. meningită
94. Sistemul imunitar înnăscut este format, în special, din, cu excepția: [154]
A. monocite  
B. celule dendritice  
C. limfocite CD4  
D. granulocite  
E. macrofage

95. Aztreonamul – afirmațiile false: [163]  

A. este un antibiotic β-lactamic sintetic
B. este un monobactam  
C. este utilizat ca alternativă la aminoglicozide în terapie combinată, mai ales pentru tratamentul
sepsisului cu punct de plecare pulmonar
D. nu este activ împotriva Pseudomonas aeruginosa
E. acționează doar asupra bacililor Gram-negativi aerobi
96. La examinarea abdomenului se pot evidenția următoarele semne clinice de infecție: [153]  
A. sensibilitate localizată în cadranul superior drept în sepsisul biliar  
B. sensibilitate localizată în hipocondrul drept în pielonefrită 
C. sensibilitate localizată în cadranul inferior drept în cistită  
D. sensibilitate localizată în flancul drept în diverticulită
E. sensibilitate localizată în cadranul superior stâng în pancreatită

97. Campania Surviving Sepsis include următoarele recomandări: [157]

A. obținerea de culturi înainte și după începerea tratamentul antibiotic
B. pregătirea sistemelor de screening ale sepsisului la pacienţii acuţi cu risc ridicat
C. stabilirea cât mai rapidă a diagnosticului anatomic
D. controlul sursei de urgență
E. îndepărtarea dispozitivele de acces vascular infectate cât de repede fără montarea unui nou acces
vascular

98. Carbapenemele sunt elementul cheie în tratamentul următoarelor afecțiuni, cu excepția: [163] 
A. sepsisul biliar
B. infecțiile în care se suspectează prezența bacililor multirezistenți Gram-pozitivi
C. infecţiile mixte cu aerobi şi anaerobi
D. sepsisul urinar
E. infecțiile nozocomiale

99. Următoarele antibiotice sunt reprezentanți ai carbapenemelor: [162]  

A. ceftazidim
B. ertapenem
C. linezolid
D. imipenem
E. meropenem

100. Azitromicina: [165]  

A. este eficientă împotriva infecțiilor cu Salmonella și Shigella
B. are proprietăți farmacocinetice superioare comparativ cu eritromicina
C. are penetrabilităţi tisulară şi intracelulară ridicate şi un timp de înjumătăţire mai scurt
D. este tratamentul de elecție în septicemii
E. este utilizată şi în tratamentul trahomului, holerei şi al unor boli cu transmitere sexuală.

101. Tetraciclinele au următorul reprezentant: [162]  

 A. linezolid  
B. trimetoprim/sulfametoxazol
C. doxiciclină  
D. amikacină
E. amoxicilină/acid clavulanic

102. Pacienţii cu „risc înalt” de endocardită infecțioasă: [161]

A. sunt cei cu proteze valvulare cardiace  
B. necesită întotdeauna tratament antibiotic profilactic  
C. sunt cei cu istoric de endocardită infecțioasă  
D. sunt cei care au suferit orice intervenție chirurgicală la nivelul cordului  
E. trebuie sfătuiți cum să mențină o bună igienă orală

103. Următoarele afirmații despre tabloul clinic la pacienții cu sepsis sunt adevărate: [156]  
A. sepsisul poate fi dificil de diagnosticat în faza timpurie
B. semnele şi simptomele evoluează în mod variabil de-a lungul unui continuum  
C. insuficiența de organ are întotdeauna debut brusc, în doar câteva minute
D. semnele și simptomele sunt patognomonice
E. în general, pacienţii acuză rigiditate, dispnee, dureri musculare

104. Următoarele afirmații despre fiziopatologia sepsisului sunt adevărate: [154]

A. apare o producție exagerată de adenozin trifosfat
B. crește producția de citokine inflamatorii
C. are loc deteriorare perfuziei microvasculare  
D. scade permeabilitatea vasculară  
E. este un fenomen autoîntreținut, asociat cu un catabolism marcat care îl alimentează

105. Cel mai bun predictor al decesului sau al necesităţii unei durate de spitalizare de 3 sau mai
multe zile în unitatea de terapie intensivă este scorul: [154]
A. Glasgow
B. SOFA
C. NEWS 2  
D. Sepsis Six  
E. qSOFA

106. Următoarele afirmații despre scorul National Early Warning 2 (NEWS 2) sunt adevărate:
[154, 155]
A. valoare de 5 sau mai mare este un indicator de risc ridicat pentru sepsis
 B. are rol diagnostic pentru sepsis
C. este utilizat doar în Statele Unite ale Americii
D. indică doar că pacientul prezintă risc ridicat de a dezvolta sepsis şi trebuie evaluat pentru această
patologie
E. se atribuie pe baza examinării pacienţilor, fiind calculat în funcţie de gradul de deviere faţă de
valorile normale

107. Sepsisul: [155]

A. poate fi dobândit în comunitate
B. poate fi acut sau cronic
C. poate fi asociat asistenței medicale
D. afecţiunea dobândită comunitar este definită ca sepsis instalat în primele 48 de ore de la internarea
în spital
E. afecțiunea dobândită intraspitalicesc este definită ca sepsis instalat în primele 48 de ore de la
internarea în spital

108. Următoarele afirmații despre sepsisul la consumatorii de droguri injectabile sunt adevărate:
[156]
A. majoritatea episoadelor de sepsis sunt legate de tromboflebite infectate sau de abcese locale la
nivelul injecţiei sau în jurul ei
B. pacienţii dependenţi de droguri injectabile sunt mai predispuşi la pneumonie de aspiraţie  
C. uneori, infecţiile stafilococice pot disemina spre localizări distante, determinând complicații
severe
D. pacienții necesită adesea tratament antibiotic cu o durată de câteva luni  
E. întotdeauna este obligatorie asocierea unui antifungic la tratamentul antibiotic

109. Indicaţiile acceptate ale tigeciclinei sunt: [165]

A. infecţii complicate tegumentare şi ale ţesuturilor moi
B. infecțiile urinare complicate
C. sepsisul intraabdominal
D. infecțiile complicate de tract respirator inferior
E. sepsisul biliar

110. Carbapenemele sunt active împotriva Pseudomonas aeruginosa și Acinetobacter spp., cu

excepția: [163]
A. imipenem
B. ertapenem
C. doripenem  
 D. meropenem
E. tebipenem

111. Cauzele cel mai frecvent responsabile de sepsis sunt: [153]

A. encefalita  
B. infecțiile asociate dispozitivelor intravenoase
C. infecțiile de tract respirator superior  
D. pielonefrita
E. boala inflamatorie pelvină

112. În clasa tetraciclinelor sunt incluse, cu excepția: [165]

A. tetraciclina
B. ampicilina
C. minociclina  
D. oxitetraciclina  
E. doxiciclina

113. Condițiile potrivite pentru antibioterapia parenterală în ambulatoriu includ: [159, 160]
A. celulita membrelor inferioare
B. pneumoniile
C. infecțiile de tract urinar cu germeni multirezistenți
D. piciorul diabetic
E. colecistitele

114. Pivmecilina este activă împotriva următoarele microorganisme, cu excepția: [163]

A. Klebsiella
B. Enterobacter
C. Clostridium difficile
D. Salmonella spp.  
E. Pseudomonas aeruginosa

115. Următoarele afirmații despre tetracicline sunt adevărate: [165]

A. inhibă sinteza de proteine bacteriene prin întreruperea funcţiei ribozomale
B. pot intensifica insuficienţa renală constituită sau incipientă
C. doxiciclina este cea mai nefrotoxică tetraciclină
D. cauzează colorarea maronie a dinţilor aflaţi în dezvoltare
E. pot fi folosite în siguranță în sarcină
116. Următoarele afirmații despre disfuncția de organ sunt adevărate, cu excepția: [154]
A. sepsisul constituie un dezechilibru puternic al homeostaziei, astfel încât disfuncţia fiecărui sistem
de organe afectează negativ funcţia celorlalte
B. solicitarea fiziologică necesită creșterea debitului cardiac
C. vasoplegia duce la o creșterea rezistenței periferice totale  
D. edemul tisular apare în urma extravazării capilare de plasmă și fluid bogat în proteine  
E. apariția edemului tisular determină reducerea livrării de oxigen către celule

117. Investigațiile generale din sânge la pacienții cu suspiciune de sepsis includ, cu excepția: [152]
A. hemograma
B. testele funcționale hepatice  
C. markerii virali
D. coagulograma
E. ureea și electroliții

118. Cele mai frecvente reacții adverse ale tigeciclinei sunt: [165]
A. cefaleea
B. greața
C. fotosensibilitatea
D. hipertensiunea
E. vărsăturile

119. În general, pacienții cu sepsis acuză: [156]

A. tegumente palide
B. vărsături
C. dispnee
D. hipotonie musculară
E. senzație de rău

120. Parametrii care trebuie evaluaţi la alegerea iniţială a regimului antibiotic includ: [159]  
A. antibioterapie alternativă pentru alergiile la penicilină, severe sau nu
B. unde este necesar, determinarea nivelurilor terapeutice, spre exemplu înaintea administrării de
rifampicină  
C. posibilitatea ajustării dozelor
D. monitorizarea posibilei toxicități
E. nevoia de terapie adjuvantă

121. Metronidazolul este tratamentul de elecție în următoarele afecțiuni, cu excepția: [166]

 A. giardiază
B. trichineloză
C. infecţia moderată cu C. difficile
D. amibiază
E. infecţia cu Trichomonas vaginalis

122. Tigeciclina este activă împotriva: [165]

A. enterococilor rezistenți la vancomicină
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Acinetobacter baumannii
D. Proteus spp.
E. Staphylococcus aureus meticilino-rezistent

123. Următoarele fac parte din clasa cefalosporinelor: [162]

A. cefuroxim
B. levofloxacin
C. ceftazidim  
D. trimetoprim  
E. cefotaxim

124. Grupele aflate la risc crescut pentru a dezvolta sepsis includ: [155]
A. dependenții de droguri intravenoase
B. pacienții cu ciroză
C. persoanele peste 55 de ani
D. pacienții cu dispozitive medicale temporare
E. pacienții cu infecție cu HIV

125. Despre antibioterapia după 72 de ore, putem afirma: [159]

A. după o perioadă de supraveghere şi reevaluare a investigaţiilor, încetarea antibioterapiei este
potrivită dacă se consideră că pacienţii nu au avut totuşi infecţie
B. în anumite infecții care se însoţesc de o stare de sănătate a pacientului relativ bună, tratamentul
antibiotic poate fi continuat în ambulator
C. în infecțiile complicate, tratamentul poate fi schimbat de la tratament intravenos la tratament per
os după 2-3 zile, dacă pacientul este stabil clinic şi prezintă o îmbunătăţire clinică
D. în cazul infecțiilor complicate sau dificil de tratat este necesară continuarea tratamentului
antibiotic intravenos, asociată cu tratament antibiotic oral
E. schimbarea tratamentului poate fi necesară din cauza unui sediu al infecţiei neanticipat sau a
rezistenţei neanticipate
126. Antecedentele personale patologice relevante, ce trebuie urmărite în cazul pacienților cu
suspiciune de sepsis, sunt: [152]
A. antecedentele de sepsis
B. menarha  
C. diabetul zaharat
D. asplenismul
E. febra în antecedente

127. Avibactamul, un inhibitor non-β-lactamic al enzimelor β-lactamice, este combinat cu: [164]
A. ampicilina
B. amoxicilina  
C. ceftolozona  
D. ceftazidima  
E. piperacilina

128. Pseudomonas rezistent la carbapeneme cauzează adesea infecţii: [167]

A. ale tractului respirator inferior
B. ale căilor biliare
C. cutanate și ale părților moi
D. legate de dispozitivele medicale
E. ale tractului urinar

129. Chinolonele pot determina următoarele efecte adverse: [164]

A. erupții prin fotosensibilitate
B. scurtarea intervalului QT
C. leziuni ale tendoanelor
D. infecții nozocomiale cu Clostridium difficile
E. frecvent, neurotoxicitate

130. Enterobacteriile rezistente la carbapeneme provoacă cel mai frecvent: [167]  

A. sepsis biliar  
B. pneumonie
C. gastroenterocolite
D. infecții de tract urinar
E. sepsis intraabdominal

131. Chinolonele orale noi sunt eficiente: [164]

 A. în infecțiile de tract respirator superior
B. împotriva Streptococcus pneumoniae  
C. împotriva Haemophilus influenzae
D. împotriva patogenilor respiratori “atipici”
E. în tratamentul tuberculozei

132. Următoarele afirmații despre serviciile de antibioterapie parenterală în ambulatoriu sunt

adevărate: [160]
A. antibioticele sunt administrate doar în doză zilnică unică  
B. pacienţii trebuie monitorizaţi corespunzător şi evaluaţi clinic, prin teste de laborator şi cu
investigaţii imagistice
C. canulă intravenoasă periferică este calea preferată de administrare în cazul tratamentelor cu o
durată de peste 7 zile
D. pacienţii pot fi instruiţi să îşi administreze singuri tratamentul sau se pot ataşa „dispozitive de
infuzie"
E. montarea dispozitivelor de administrare a tratamentului de către un cadru medical calificat sau de
către un radiolog intervenţionist reduce riscul de infecţie

133. Pacienții imobilizați și sepsisul – afirmația falsă: [157]  

A. escarele pot fi prevenite cu ajutorul saltelelor potrivite şi prin rotirea periodică a pacientului  
B. cel mai mare risc îl reprezintă dispozitivele medicale
C. din cauza riscului crescut de infecții, toți pacienții imobilizați pentru o perioadă lungă de timp
necesită tratament antibiotic profilactic
D. implementarea unor pachete de îngrijire legate de instalarea și întreţinerea dispozitivelor medicale
minimizează riscul de infecție cauzată de organisme multidrog rezistente

E. pacienții care au leziuni ale măduvei spinării prezintă semne şi simptome de disreflexie autonomă
mai degrabă decât de infecție dacă localizarea infecției este sub nivelului leziunii nervoase

134. Următoarele afirmații despre terapiile antibiotice sunt adevărate: [157, 161]  
A. administrarea la timp a antibioticelor active împotriva patogenului infecţios este esenţială pentru
tratamentul eficient al sepsisului
B. mortalitatea crește invers proporțional cu timpul până la prima administrare de antibiotic
C. alegerea unui antibiotic necesită o cunoaştere a elementelor farmacocinetice standard ale
absorbţiei, distribuţiei, metabolismului şi excreţiei
D. administrarea parenterală este indicată în cazurile severe, pentru a asigura o concentraţie sanguină
şi tisulară rapidă, ridicată şi susţinută
 E. alegerea antibioticului este influențată și de capacitatea antibioticului de a omorî bacteriile
(bacteriostatic) versus doar de a inhiba creşterea organismelor (bactericid) în focarul de infecţie

135. Chemoprofilaxia antibiotică este recomandată în caz de, cu excepția: [161]

A. tuberculoză
B. peritonită
C. meningită meningococică
D. reumatism articular acut
E. splenectomie

136. Cefalosporinele active împotriva Pseudomonas aeruginosa sunt: [163]  

A. ceftarolina
B. cefepimul
C. ceftobirolul
D. ceftazidima  
E. cefotaximul

137. În cazul pacienților întorși din călătorii cu suspiciune de sepsis – afirmația falsă: [156]  
A. este important să se obțină un istoric amănunţit al bolii, datele călătoriei, zonele vizitate şi
momentul de debut al simptomelor
B. investigaţiile minime includ hemoculturi şi screening al malariei, în plus faţă de analizele
sanguine de rutină
C. trebuie evaluată posibilitatea febrei hemoragice virale la pacienţii cu febră în primele 14 de zile de
la întoarcerea dintr-o regiune endemică
D. pacienţii trebuie chestionaţi cu privire la profilaxia malariei sau o imunizare anterioară călătoriei
E. trebuie evaluată posibilitatea unei infecții cu Coronavirusului Sindromului respirator al Orientului
Mijlociu la pacienţii cu debut al simptomelor respiratorii în primele 14 zile de la întoarcere

138. Următoarele afirmații despre peniciline sunt adevărate: [163]

A. flucloxacilina este utilizată în infecţiile cauzate de stafilococi producători de penicilinaze
B. amoxicilina este activă împotriva streptococilor, enterococilor și pneumococilor
C. temocilina este activă împotriva Pseudomonas aeruginosa
D. amoxicilina şi ampicilina produc erupţie cutanată la 90% din pacienţii cu mononucleoză
infecţioasă
E. pivmecilina este alegerea de primă intenție în infecțiile severe cauzate de MSSA

139. Polimixinele au ca reprezentanți: [165]

A. polimixina A
 B. polimixina B
C. polimixina C
D. polimixina D
E. polimixina E

140. Următoarele afirmații despre fusidatul de sodiu sunt adevărate: [166]  

A. provoacă rar efecte adverse gastrointestinale
B. utilizarea concomitentă a statinelor trebuie evitată  
C. este un inhibitor potent al sintezei proteice bacteriene
D. este administrat în infecţiile cauzate de Staphylococcus aureus producător de penicilinaze, precum
osteomielita și endocardita
E. se administrează doar parenteral, datorită absorbției orale scăzute

141. Următoarele sunt fluorochinolone: [162]

A. ciprofloxacin
B. vancomicină
C. nitrofurantoin
D. levofloxacin
E. azitromicină

142. Principalele efecte secundare ale eritromicinei sunt: [165]  

A. parestezii 
B. vărsăturile
C. constipația  
D. durerile abdominale
E. diareea

143. La 72 de ore, când majoritatea culturilor devin disponibile, poate fi luată una dintre
următoarele decizii, cu excepția: [159]
A. oprirea tratamentului antibiotic
B. continuarea tratamentului intravenos
C. dezescaladarea antibioterapiei către tratament parenteral
D. schimbarea tratamentului
E. externarea pacientului cu tratament antibiotic parenteral

144. Reacția de hipersensibilitate imediată se caracterizează în mod obișnuit prin: [160]

A. vărsături
B. dispnee ușoară
 C. edem facial
D. sindrom Stevens-Johnson
E. erupție

145. Nitroimidazolii au ca reprezentanți: [166]

A. nimorazolul
B. co-trimoxazolul
C. metronidazolul
D. fluconazolul
E. tinidazolul

146. Următoarele afirmații despre cefalosporine sunt adevărate: [163]

A. sunt active împotriva enterococilor și bacteriilor Gram-negative anaerobe
B. cefalosporinele de generaţia a doua şi a treia sunt rezervate pentru tratamentul anumitor infecţii
severe
C. sunt inactivate de penecilinazele stafilococice
D. cefalosporinele de generația a cincea sunt superioare penicilinelor
E. ceftarolina și cefepimul sunt active împotriva Pseudomonas aeruginosa
147. Rifaximina: [167]
A. este o rifamicină cu absorbţie gastrointestinală crescută
B. este utilizată în tratamentul encefalopatiei portosistemice
C. este utilizată în prevenția diareei călătorului
D. poate fi de folos pe termen scurt în sindromul intestinului iritabil
E. este utilizată în tratamentul infecțiilor cutanate ușoare și moderate

148. Penicilinele au următorii reprezentanți: [162]

A. gentamicină
B. ciprofloxacină
C. amoxicilină
D. flucloxacilină
E. doxiciclină

149. Examenul obiectiv poate evidenția următoarele semne de infecție: [153]

A. febră
B. hipertensiune arterială
C. ortopnee  
D. tahicardie  
E. tegumente calde
150. Atunci când se suspectează o infecție cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilină,
tratament empiric include antibiotice ca: [167]
A. linezolid
B. claritromicină
C. clindamicină
D. colistin
E. co-trimoxazol

151. Următoarele afirmații despre oxazolidinone sunt adevărate: [164, 165]

A. interacţionează ireversibil ca inhibitori non-selectivi de monoaminoxidază şi au potenţialul de a
interacţiona cu agenţii serotoninergici şi adrenergici
B. tedizolidul a fost recent aprobat pentru tratamentul infecţiilor tegumentare
C. linezolidul a fost utilizat cu success în infecţiile severe la copii
D. tedizolidul este mai puţin medulotoxic şi poate fi administrat în doză unică zilnică
E. pacienții aflați în tratament cu tedizolid mai mult de 28 de zile pot prezenta neuropatii optice și
periferice

152. Când un pacient acuză o alergie la antibiotic, este necesară obţinerea următoarelor informaţii,
cu excepția: [160]
A. timpul dintre începutul administrării antibioticului şi apariţia semnelor şi a simptomelor
B. numele antibioticului (celor) la care pacienţii sunt alergici
C. natura semnelor şi simptomelor, cu accent pe erupţie, respiraţie şuierătoare, edem şi pierderea
conştienţei  
D. tipul medicamentelor administrate pentru oprirea/ameliorarea simptomatologiei
E. dacă au mai luat antibioticul respectiv sau antibiotice similare

153. Fosfomicina: [166, 167]  

A. este un antibiotic relativ nou
B. inhibă biosinteza peptidoglicanilor bacterieni
C. se administrează doar intravenos
D. este activă împotriva Escherichia coli
E. este utilizată, în special, pentru infecțiile de tract urinar rezistente

154. Tulpinile care produc New Delhi metalo-β-lactamaza (NDM) tind să fie rezistente la
antibioticele obişnuite, cu excepţia: [167]  
A. tigeciclinei
B. rifampicinei  
 C. nitrofurantoinului  
D. fosfomicinei  
E. colistinului

155. În cadrul scorului SOFA se acordă 3 puncte pentru: [155]  

A. necesar de dopamină 5,1-15 µg/kg/min sau epinefrină sau norepinefrină ≤0,1 µg/kg/min  
B. trombocite ≤100 x 109/L  
C. creatinină = 300-440 µmol/L
D. PaO2/FiO2 = 10 kPab + ventilație mecanică
E. bilirubina = 22 µmol/L

156. Eritromicina şi alte macrolide interacţionează cu anumite medicamente și necesită ajustarea

atentă a dozelor acestor medicamente, printre care: [165]  
A. teofilinele  
B. carbapenemele  
C. digoxinul  
D. cefalosporinele  
E. ciclosporinele

157. Următoarele afirmații despre glicopeptide sunt adevărate: [164]

A. sunt active împotriva bacteriilor Gram-pozitive
B. vancomicina necesită monitorizarea regulată a nivelului seric pre-administrare
C. teicoplanina este mai nefrotoxică decât vancomicina
D. vancomicina poate determina necroză și tromboflebită în caz de administrare perivenoasă
E. vancomicina poate fi administrată în doză unică zilnică sau de trei ori pe săptămână

158. Inhibitorii clasici de β-lactamază sunt: [163]  

A. avibactam
B. acid clavulanic  
C. relebactam  
D. tazobactam
E. sulbactam

159. Următoarele clase de antibiotice trebuie administrate cu prudență în alergiile non-severe la

penicilină: [160]  
A. aminoglicozidele  
B. carbapenemele
C. macrolidele  
 D. cefalosporinele
E. monobactamii

160. Următoarele afirmații despre alergia severă la penicilină sunt adevărate: [160]
A. este o reacție de hipersensibilitate
B. nu este mediată de IgE
C. este descrisă ca o erupție blândă
D. ocazional, poate fi și o reacție întârziată
E. necesită, de asemenea, evitarea administrării cefalosporinelor

161. Următoarele afirmații despre aminoglicozide sunt adevărate: [164]

A. gentamicina se administrează parenteral
B. tobramicina se administrează enteral
C. amikacina este mai rezistentă la enzimele care modifică aminoglicozidele produse de unele
bacterii
D. este recomandat să se administreze în doză unică zilnică, cu determinarea nivelului seric al
medicamentului la 6-14 ore de la administrare
E. în tratamentul endocarditei, se prescriu doze mai mari la fiecare 24 de ore

162. Următoarele afirmații despre lipopeptide sunt false: [164]

A. daptomicina este un lipopeptid cu timp de eliberare prelungit și se administrează intravenos
B. dalbavancina are un spectru similar vancomicinei
C. daptomicina este utilizată, mai ales, în infecţiile complicate ale pielii şi ale ţesuturilor moi
D. daptomicina este tratamentul de primă intenție în infecțiile osoase și articulare  
E. dalbavancina se utilizează ca tratament în doză unică pentru infecțiile tegumentare și ale
țesuturilor moi

163. Glicopeptidele și lipoglicopeptidele au următorii reprezentanți: [162]

A. linezolidul
B. vancomicina
C. metronidazol
D. teicoplanina
E. claritromicina

164. Următoarele afirmații despre antibioterapia parenterală în ambulatoriu sunt adevărate, cu

excepția: [159]
 A. poate fi disponibilă după o internare pentru o afecţiune infecţioasă ce necesită îngrijiri
intraspitaliceşti, după ce pacientul este ameliorat clinic, dar necesită continuarea antibioterapiei
intravenoase
B. se însoțește de un grad scăzut de satisfacție a pacienților
C. poate fi disponibilă prin departamentul de urgenţă sau ambulatoriu, unde pacienţii pot fi evaluaţi
clinic şi poate fi început tratamentul intravenos
D. supravegherea clinică este limitată, astfel trebuie implementate proceduri stricte şi trebuie
respectate ghidurile clinice în vigoare  
E. poate fi disponibilă după o internare pentru controlul sursei de infecţie

165. Colecţiile infectate cu vascularizaţie neadecvată sau absentă, care nu pot fi vindecate folosind
doar tratament antimicrobian, ci necesită îndepărtare, pot fi reprezentate de: [157]
A. impetigo 
B. protezele infectate
C. dispozitivele intravasculare
D. abcesele profunde  
E. sondele urinare

166. Criteriile de risc moderat spre crescut în cadrul stratificării riscului la pacienții la care se
suspicionează sepsis sunt: [156]  
A. tensiune arterială sistolică între 91 și 100 mmHg
B. alură ventriculară scăzută <90 bătăi/minut  
C. pacienți cateterizați urinar cu o diureză 0,5-1 ml/kg de urină pe oră  
D. fără diureză în ultimele 24 de ore  
E. eritem, tumefiere sau scurgere din situl chirurgical

167. Metronidazolul poate fi administrat: [166]

A. intramuscular
B. intravenos
C. sub formă de supozitor
D. per os
E. sub formă de clismă

168. La pacienții cu infecții, pulsul poate suferi următoarele modificări: [153]

A. tahicardia este frecventă
B. poate avea amplitudine mică din cauza vasodilatației
C. poate avea volum scăzut dacă “periferia este închisă“ din cauza hipovolemiei absolute
D. este posibilă instalarea fibrilației atriale acute
 E. poate avea amplitudine mare din cauza vasoconstricției

169. În infecțiile cauzate de enterobacteriile producătoare de β-lactamază cu spectru extins,

alegerea antibioticului se face în funcție de sediul infecției și poate fi reprezentat de, cu excepția:
[167]
A. meropenem intravenos de trei ori pe zi
B. ertapenem intravenos de trei ori pe zi
C. ceftriaxonă intravenos de trei ori pe zi
D. amikacină intravenos
E. temocilină oral

170. Cele mai frecvente bacterii responsabile de apariția sepsisului la consumatorii de droguri
injectabile sunt: [156]
A. Staphylococcus aureus rezistent la meticilină
B. Staphylococcus epidermidis
C. Staphylococcus aureus sensibil la meticilină
D. Streptococcus salivarius
E. Streptococcus pyogenes

171. Următoarele afirmații despre investigaţiile paraclinice în sepsis sunt adevărate: [158] 
A. când bacteriile cresc în cultură pură, informaţia contribuie la definirea sediilor de infecţie
B. laboratorul nu poate furniza date despre susceptibilitatea bacteriilor la anumite antibiotice  
C. investigaţiile imagistice pot evidenţia colecţii care necesită drenaj sau intervenţie chirurgicală
D. metodele moleculare de identificare a patogenilor, fără însămânţare și cultivare, pot îmbunătăţi
viteza şi sensibilitatea diagnosticului microbiologic
E. majoritatea rezultatelor sunt valabile după 24 de ore

172. Următoarele afirmații despre sulfamide sunt adevărate: [166]

A. acţionează blocând sinteza timidinei şi purinelor prin inhibarea sintezei acidului folic microbian
B. sunt utilizate în tratamentul empiric al infecţiilor de tract urinar
C. potenţează anticoagulantele orale
D. pot provoca hemoliză la pacienţii cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază
E. necesită monitorizarea funcției renale în vederea evitării hiperpotasemiei

173. Următoarele afirmații despre nitroimidazoli sunt adevărate: [166]

A. metronidazolul joacă un rol important în tratamentul infecţiilor cu bacterii aerobe, mai ales cele
datorate Bacteroides spp  
B. metronidazolul este utilizat ca tratament profilactic în chirurgia colonului
 C. sunt absolut contraindicați în sarcină și alăptare
D. provoacă gust metalic
E. provoacă polineuropatie în tratamentul de lungă durată

174. În infecțiile complicate cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, vancomicina poate fi

asociată cu următoarele medicamente, cu excepția: [167]
A. ciprofloxacină  
B. acid fusidic  
C. rifampicină
D. doxiciclină
E. gentamicină

175. Mupirocinul – afirmația falsă: [166]

A. este utilizat, în special, pentru eradicarea Staphylococcus aureus de la nivel nazal
B. se utilizează doar topic
C. poate fi utilizat şi în infecţiile cutanate severe
D. previne sinteza proteică şi a ARN-ului bacterian
E. poate fi utilizat pentru tratarea infecţiilor de la nivelul inserţiei cateterului de dializă.

176. În țările dezvoltate, administrarea de co-trimoxazol a fost restricționată la: [166]

A. tratarea şi prevenţia infecţiei cu Pneumocystis jiroveci
B. exacerbarea acută a bronşitei cronice
C. tratarea şi prevenţia listeriozei
D. tratarea toxoplasmozei
E. tratarea infecțiilor cu Gram-negativi rezistenți

177. Macrolide, lincosamide şi streptogramine au ca reprezentanți: [162]  

A. fosfomicină
B. gentamicină
C. azitromicină
D. vancomicină
E. claritromicină

178. Capcanele neutrofile extracelulare conțin: [154]

A. Proteine
B. Lipide pro-oxidante
C. Fragmente de ADN
D. Fragmente microbiene
 E. Enzime anti-microbiene

179. Carbapenemele sunt recunoscute drept substanțele cu cel mai extins spectru antibiotic. Unul
dintre puținii germeni rezistenți la acestea este: [163]
A. Acinetobacter baumanii
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Stafilococul auriu rezistent la meticilină
D. Bacteriile gram negative producătoare de beta-lactamază cu spectru extins
E. Neisseria meningitidis (meningococul)

180. Următoarele antibiotice sunt bactericide, cu excepția: [163-165]

A. Amoxicilina /acid clavulanic
B. Doxiciclina
C. Tetraciclina
D. Colistin
E. Vancomicina

181. Următoarele antibiotice se administrează uzual în doză unică zilnică: [162]  

A. Amoxicilina
B. Azitromicina  
C. Ertapenem
D. Metronidazol
E. Doxiciclina

182. Următoarele antibiotice sunt asociate cu prelungirea intervalului QT: [164, 165]
A. Eritromicina
B. Sulfametoxazol-trimetoprim
C. Ampicilina
D. Ciprofloxacina
E. Gentamicina

183. Reprezintă componente ale sistemului imun înnăscut: [154]  

A. Granulocitele
B. Limfocitele B
C. Limfocitele T
D. Macrofagele
E. Celulele dentritice
184. Reprezintă compuși antibiotici activi doar pe germeni Gram+, cu excepția: [164, 165]
A. Gentamicina
B. Linezolid
C. Daptomicina
D. Ceftriaxona  
E. Teicoplanina

185. Următoarele antibiotice fac parte din clasa beta-lactaminelor, cu excepția: [161]
A. Flucloxacilina
B. Doxiciclina
C. Ciprofloxacina
D. Gentamicina
E. Ceftriaxona

186. Următoarea cefalosporină are indicație specială pentru Pseudomonas: [167]

A. Cefoxitin
B. Ceftazidim  
C. Cefalexin
D. Cefuroxim
E. Ceftriaxona

187. Următoarele antibiotice sunt active pe Pseudomonas aeruginosa, cu excepția: [162, 167]
A. Gentamicina  
B. Azitromicina  
C. Ciprofloxacina
D. Amoxicilina/acid clavulanic  
E. Ceftriaxona

188. Pachetul de îngrijiri Sepsis Six cuprinde: [157]

A. Administrarea de oxigen pentru menținerea PaO2 peste 94%
B. Recoltarea de hemoculturi
C. Antibioterapie specifică agentului etiologic  
D. Administrarea rapidă de substanțe vasopresoare
E. Monitorizarea nivelului lactatului, a bilanțului hidric și a diurezei

189. Următoarele antibiotice inhibă sinteza peretelui bacterian, cu excepția: [163]

A. Amoxicilina
B. Vancomicina
 C. Temocilina
D. Tigeciclina
E. Aztreonam
190. Următoarele clase antibiotice inhibă sinteza peretelui bacterian, cu excepția: [164]  
A. Penicilinele  
B. Carbapenemele  
C. Glicopeptidele  
D. Cefalosporinele  
E. Aminoglicozidele

191. Următoarele antibiotice fac parte din clasa beta-lactaminelor: [161]

A. Cefuroxim
B. Vancomicina
C. Piperacilina
D. Ertapenem
E. Aztreonam

192. În urma unei reacții alergice grave la penicilină, pacientului ar trebui să evite următoarele
antibiotice: [161]  
A. Ticarcilina  
B. Azitromicina  
C. Meropenem  
D. Doxiciclina
E. Ceftriaxona

193. Următoarele antibiotice inhibă sinteza peretelui bacterian [163]  

A. Colistin  
B. Ceftazidim  
C. Meropenem  
D. Teicoplanina  
E. Doxiciclina

194. Următoarele antibiotice interacționează cu sinteza de acid folic bacterian, cu excepția: [166]
A. Amoxicilina /acid clavulanic
B. Trimetoprimul
C. Sulfametoxazolul
D. Gentamicina  
E. Ciprofloxacina
195. Următoarele cefalosporine se adminstrează strict parenteral, cu excepția: [160]
A. Cefotaxim
B. Ceftazidim
C. Cefazolina
D. Cefuroxim
E. Ceftriaxona

196. Următoarele antibiotice pot prezenta rezistență mediată plasmidic: [165, 166]  
A. Polimixina B
B. Colistinul
C. Ampicilina
D. Sulfametoxazol-trimetoprim  
E. Mupirocina

197. Următoarele antibiotice nu sunt asociate cu prelungirea intervalului QT: [164, 165]
A. Ceftriaxona
B. Claritromicina
C. Vancomicina
D. Levofloxacina  
E. Nitrofurantoina

198. Următoarele antibiotice sunt bactericide: [163-165]

A. Tetraciclina 
B. Flucloxacilina
C. Ceftazidim
D. Meropenem
E. Doxiciclina

199. Un pacient septic critic prezintă scor de comă glasgow de 9, Raport P/F de 22 kPa sub
ventilație mecanică, trombocite la 90 x 109/L, bilirubină serică la 100 µmol/L, presiune arterială
menținută cu ajutorul dopaminei la 10 µg/kg/min și o creatinină serică de 260 µmol/L. Calculați
scorul SOFA pentru acesta: [155]  
A. 10 puncte
B. 11 puncte  
C. 12 puncte  
D. 14 puncte
E. 15 puncte
200. Următoarele antibiotice întrerup sinteza de proteine bacteriene, prin inhibarea funcției
ribozomale: [164-167]
A. Ciprofloxacina
B. Meropenem
C. Pivemcilina
D. Gentamicina
E. Linezolidul

201. Următoarele antibiotice se găsesc în doză standard orală de 100mg: [162]  

A. Ceftriaxona
B. Nitrofurantiona
C. Amoxicilina  
D. Ciprofloxacina
E. Doxiciclina

202. Următoarele antibiotice întrerup sinteza de proteine bacteriene, cu excepția: [164-167]  

A. Tigeciclina
B. Moxifloxacina
C. Amikacina
D. Aztreonam
E. Doxiciclina

203. Următoarele antibiotice fac parte din clasa beta-lactaminelor, cu excepția: [161]
A. Cefalosporinelor
B. Tetraciclinelor
C. Carbapenemelor
D. Monobactamilor
E. Glicopeptidelor

204. Următorul antibiotic interacționează cu sinteza de acid folic bacterian: [166]

A. Ciprofloxacina
B. Cotrimoxazolul
C. Vancomicina
D. Gentamicina
E. Ampicilina
205. Următoarele antibiotice sunt preferate în terapia ambulatorie parenterală (OPAT), datorită
administrării lor zilnice unice: [160]
A. Ertapenem
B. Amikacina
C. Ciprofloxacina
D. Teicoplanina
E. Vancomicina

206. Reprezintă investigații generale în sepsis: [152]

A. Nitriți urinari
B. Nitrați urinari
C. Hemocultură - minimum 2 seturi
D. Esterază leucocitară
E. Glicemie

207. Următoarele antibiotice sunt active pe Pseudomonas aeruginosa, cu excepția: [162, 167]  
A. Ceftazidim
B. Piperacilina/tazobactam
C. Imipenem
D. Vancomicina
E. Amikacina

208. Un pacient septic prezintă scor de comă glasgow de 12, Raport P/F de 46 kPa, trombocite la
130 x 109/L, bilirubină serică la 18 µmol/L, presiune arterială menținută cu ajutorul noradrenalinei
la 0,5 µg/kg/min și o creatinină de 480 µmol/L. Calculați scorul SOFA pentru acesta: [155]
A. 10 puncte
B. 11 puncte
C. 12 puncte
D. 13 puncte
E. 14 puncte

209. Următoarele scheme terapeutice antibiotice se recomandă în caz de meningită: [162]

A. Amoxicilină 2g x6 iv
B. Cefotaxim 2g x4 iv
C. Cefuroxim 1,5g x3 iv
D. Meropenem 2g x3 iv în 3 ore
E. Piperacilină 4g / tazobactam 0,5g x3 iv
210. Următoarele antibiotice asigură concentrații ridicate la nivel osos, fiind foarte utile în
osteomielită: [166]
A. Sulfametoxazol-trimetoprim  
B. Azitromicina
C. Fusidatul de sodiu  
D. Levofloxacina
E. Clindamicina

211. În cadrul examenului obiectiv al unui pacient cu sepsis, putem întâlni: [153]
A. Tegumente calde, datorită vasodilatației
B. Extremități reci, datorită hipotensiunii
C. Puls amplu, datorită vasodilatației
D. Puls cu volum scăzut, datorită hipovolemiei relative
E. Bradipnee, un semn cheie al deteriorării clinice

212. Următoarea substanță aparține clasei cu cel mai extins spectru antibiotic: [163]
A. Amoxicilina
B. Ceftriaxona
C. Meropenem
D. Ciprofloxacina
E. Streptomicina

213. Reprezintă simptome asociate răspunsului inflamator în sepsis: [152]

A. Febra
B. Indispoziția
C. Vărsăturile
D. Meningismul
E. Frison

214. Următoarele scheme terapeutice antibiotice se recomandă în caz de infecție cu Pseudomonas:

[162]
A. Ceftazidim 2g x6 iv
B. Levofloxacină 0,5g x2 iv
C. Gentamicină 7mg/kg x1 iv
D. Piperacilină 4g / tazobactam 0,5g x3 iv
E. Imipenem 1g x4 iv în 30 min
215. Singura excepție de sepsis în care se pot administra antibiotice înainte de prelevarea culturilor
este infecția gravă cu: [158]
A. Stafilococ auriu sensibil la meticilină
B. Stafilococ auriu rezistent la meticilină
C. Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic)
D. Neisseria meningitidis
E. Acinetobacter baumanii

216. Un pacient febril prezintă scor de comă glasgow de 12, tahicardie cu 144 bătăi pe minut,
tensiune arterială sistolică de 91 mmHg, bilirubină serică la 25 µmol/L si rata respiratorie de 20
respirații pe minut. Calculați scorul qSOFA pentru acesta: [154] 
A. 0 puncte - negativ
B. 1 punct - negativ
C. 2 puncte - pozitiv  
D. 3 puncte - pozitiv
E. Datele sunt insuficiente

217. Un pacient septic prezintă scor de comă glasgow de 14, Raport P/F de 42 kPa, trombocite la
170 x 109/L, bilirubină serică la 22 µmol/L, presiune arterială medie la 75 mmHg, fără necesar de
vasopresoare, diureză păstrată și o creatinină serică de 190 µmol/L. Calculați scorul SOFA pentru
acesta: [155]  
A. 3 puncte
B. 4 puncte
C. 5 puncte
D. Are indicație de internare într-o secție de ATI
E. Nu are indicație de internare într-o secție de ATI

218. Sunt antibiotice cu rol adjuvant utilizate în terapia infecției severe cu stafilococ auriu: [159]
A. Cilastatina  
B. Acidul clavulanic  
C. Rifampicina
D. Vancomicina
E. Acidul fusidic

219. Următoarele patologii infecțioase se pot trata prin terapie ambulatorie parenterală (OPAT):
[159, 160]
A. Ulcerul de picior diabetic fără osteomielită
B. Ulcerul de picior diabetic cu osteomielită  
 C. Abcesele cerebrale, după stabilizare
D. Meningita meningococică, după stabilizare
E. Infecțiile de tract urinar cu germeni multirezistenți

220. Sunt citokine pro-inflamatorii activate în procesul fiziopatogenic al sepsisului: [154]  

A. TNFa
B. TGFb
C. IL-1
D. IL-6
E. IL-10

221. Următoarele clase de antibiotice nu sunt asociate cu prelungirea intervalului QT: [164, 165]  
A. Tetraciclinele
B. Aminoglicozidele
C. Macrolidele  
D. Glicopeptidele
E. Chinolonele

222. Scorul SOFA de gravitate al sepsisului nu se calculează cu ajutorul: [155]

A. Nivelului febrei, exprimat în grade celsius
B. Scorului de comă Glasgow
C. Valorilor tensiunii arteriale medii
D. Nivelul de lactat seric
E. Valorilor saturației sângelui periferic în oxigen

223. Un pacient suspect de sepsis prezintă scor de comă glasgow de 13, tahipnee la 21 de respirații
pe minut și tensiune arterială sistolică de 110 mmHg. Calculați scorul qSOFA pentru acesta: [154]  
A. 0 puncte - negativ
B. 1 punct - negativ
C. 2 puncte - pozitiv
D. 3 puncte - pozitiv
E. Datele sunt insuficiente

224. Reprezintă compuși antibiotici activi doar pe germeni Gram+: [164, 165]
A. Vancomicina  
B. Dalbavancina
C. Eritromicina
D. Ciprofloxacina
 E. Tedizolid

225. Următoarele clase de antibiotice întrerup sinteza de proteine bacteriene, prin inhibarea
funcției ribozomale: [164-167]
A. Chinolonele
B. Aminoglicozidele
C. Oxazolidinonele
D. Tetraciclinele
E. Macrolidele

226. Următoarele antibiotice se administrează, în situații speciale, pentru meningită: [162]  

A. Amoxicilină per os
B. Amoxicilină intravenos
C. Cefotaxim
D. Vancomicină
E. Meropenem

227. Un pacient cu sepsis și-a autoadministrat antibiotice înainte de internare, compromițând

rezultatele hemoculturilor. Pentru a detecta agentul etiologic, se recomandă: [158]
A. Examen computer tomografic de corp întreg
B. Examen de rezonanță nucleară de corp întreg
C. Reacție de polimerizare în lanț (PCR) 16S
D. Repetarea culturilor după o perioadă de 24h
E. Identificarea sursei de infecție și realizarea de culturi specifice

228. Următoarele antibiotice trebuie evitate la pacienții cu deficit de G6PD, datorită riscului
crescut de hemoliză: [166]
A. Moxifloxacina
B. Nitrofurantoina
C. Clindamicina
D. Vancomicina
E. Co-trimoxazolul

229. Următoarele antibiotice se administrează în doză standard o dată pe zi, cu excepția: [162]  
A. Gentamicina
B. Amikacina
C. Imipenem
D. Levofloxacina
E. Fosfomicina