Cercetare

Metodologia cercetării
1. Ipoteze – definiții, forme și tipuri.

2. Modele de cercetare non-experimentale
3. Modele de cercetare quasi-experimentale
1
5
Ipotezele – modalitate de construcție

Propoziția este o aserțiune logică care realizează o conexiune între
concepte. Propozițiile enunță, nefiind, în general, testate în privința
validității lor. (ex. marțienii sunt locuitorii planetei Marte).
Alegația este o afirmație care invocă o teorie, adesea neverificată sau o

părere mai mult sau mai puțin autorizată, pentru a susține sau a argumenta o
idee/ acțiune. (ex. pe Marte există viață pentru ca s-au descoperit deja urme
de apa și ghețari)
Ipoteza este o aserțiune logică, care poate fi testată, dar care nu a fost încă
testată. (ex. planeta Marte are mai puțini locuitori decât planeta Pământ).
Așadar ipoteza este o afirmație cu structură logică, dar a cărei valoare de
adevăr este doar presupusă. În urma verificării/testării acesteia consecința
este fie de acceptare fie de respingere a acesteia.
2
5
Exemple de Ipoteze
a. ”Toate lebedele sunt albe”

b. ”Toate ciorile sunt negre”
c. ”Nu există Inorogi în Caledonia”
d. ”Dacă viteza de deplasare crește până la valori apropiate de
viteza luminii, atunci procesul îmbătrânirii este încetinit”
e. ”Dacă nivelul de trai este scăzut atunci nivelul aspirațiilor este
scăzut”
f. ”Dacă nu există erori, atunci nu există nici critici”
3
5
Tipuri de ipoteze
Ipoteze afirmative/negative (atributive)
a. ”Toate lebedele sunt albe”

b. ”Toate ciorile sunt negre”
c. ”Nu există Inorogi în Caledonia”
d. ,,În Noua Caledonie există canibali”
e. ,,Toate ființele bipede sunt mamifere”
4
5
Tipuri de ipoteze
Ipoteza inductivă
este de fapt o generalizare a unor observații specifice.
(ex. toți corbii sunt negrii)
Ipoteza deductivă
este derivată dintr-o teorie și formulează evidențe care pot susține,
extinde sau infirma teoria. (ex. sociabilitatea persoanelor din zonele
urbane este mai mare decât a celor din zonele rurale izolate)
5
5
Tipuri de ipoteze
Ipoteze simple
Precizează o posibilă legătura dintre două variabile
,,Exercițiile ușoare postpartum (IV) sunt asociate cu creșterea în greutate (DV) ”
Ipoteze complexe
Precizează o posibilă legătură între mai mult de 2 variabile
(IV1, IV2, IV3)  (DV)
,,Valorizarea sănătății, încrederea în sine și nivelul de socializare (IVs) cresc speranța
de viață (DV).”
(IV)  (DV1, DV2, DV3)
,,Incontinența urinară (IV) conduce la: creșterea frecvenței episoadelor de urinare,
scăderea cantității de urină per episod, evitarea activităților sociale (DVs). ”
6
5
Tipuri de ipoteze
Ipoteze direcționale
,,femeile au toleranță mai mare la durere decât bărbații”
Ipoteze nondirecționale
”femeile au toleranță la durere diferită de cea a bărbaților”
7
5
Tipuri de ipoteze
Ipoteza statistică
Ipoteza de nul
Ipoteza alternativă
8
5
,,Every psychotherapist not only has a method, he himself is that method.”

(C. G. Jung, 1966)
Jung, C. G. (1966). The practice of psychotherapy. Collected works Vol. 16. Princeton, NJ: Princeton
University Press.
9
5
Modelul de cercetare (research design)
Modelul de cercetare este oarecum similar unui plan

arhitectural al unei clădiri. Evident, orice arhitect ar avea o
preferință pentru un anumit design, astfel că unele dintre acestea
pot să fie mai eficiente decât altele, cu utilizări sau costuri diferite.
Într-un mod asemănător, putem avea unul sau mai multe

modele de cercetare pentru o anumită ipoteză de cercetare.
10
5
Este important încă de la început să vedem care este legătura dintre

modelul de cercetare (design) și analiza ulterioară a datelor. Analiza
datelor este doar un ansamblu de procedee de evaluare a corpului de
date. Astfel, dacă modelul de cercetare este eronat sau neadecvat,
procedeul de analiză, în general nu sesizează acest lucru și va produce
o prelucrare oarbă a datelor, având drept consecință concluzii
incomplete, îndoielnice sau chiar greșite David Sheskin (1984).
Corectitudinea modelului de cercetare este esențială pentru orice

cercetare modernă. În continuare sunt prezentate principalele modele
de cercetare așa cum se regăsesc în majoritatea surselor de prezentare
sistematizată a acestora:
11
5
Modele de cercetare pre-experimentale (non-experimentale)

David Sheskin (1984) și chiar mult înainte, Campbell și Stanley (1963)
menționează câteva tipuri de modele non-experimentale:
1. Modelul grupului unic cu observație singulară (single-group one-observation

design)
În care tratamentul este aplicat unui singur grup de subiecți a căror performanță
este măsurată după aplicarea tratamentului. Nu există pretestare și nici grup de
control.
Ex.- Înregistrarea frecvenței episoadelor la subiecții cu epilepsie după aplicarea

unui nou tratament. Avem de-a face cu un singur grup și o singură măsurătoare.
12
5
1. Modelul grupului unic cu observație singulară
Grupul Pretestare Factor X(IV) Post-testare

Grup E -- X T2
13
5
2. Modelul grupului unic cu pretest – posttest (one-group pretest-

posttest design)
Este un design în care unui singur grup îi este aplicată o pretestare,

apoi intervine tratamentul sau așa numita variabilă independentă și în
final are loc posttestarea grupului. Nu există grup de control.
Ex.- Măsurarea creativității unui grup de studenți, dintr-un nou program de

master, înainte și după un training de dezvoltare și stimulare a creativității.
14
5
2. Modelul grupului unic cu pre și post testare
Grupul Pretestare Factor X(IV) Post-testare

Grup E T1 X T2
15
5
3. Modelul grupurilor statice preexistente(static-groups design)
În acest caz există două grupuri – cel experimental și cel de control. În

aceste grupuri subiecții nu sunt însă selectați aleator. De fapt sunt
utilizate niște grupuri preexistente. După acțiunea variabilei
independente se face testarea. Deoarece nu există pretestare nu știm
dacă grupurile erau echivalente inițial.
Ex.- Măsurăm nivelul de cunoștințe statistice pe un grup de absolvenți de la

FPSE și pe un grup de profesori de la FPSE. Studenții au beneficiat de un curs de
statistică (IV)
16
5
3. Modelul grupurilor statice pre-existente
Grupul Pretestare Factor X(IV) post-testare

Grup C -- -- T2
Grup E -- X T2
17
5
Modele de cercetare quasi-experimentale
În comparație cu modelele non-experimentale acestea au validitate

internă mai mare, dar mai mică decât modelele de cercetare
experimentale. Conrad & Maul (1981) notează faptul că modelele quasi-
experimentale sunt utile atunci când din motive etice sau practice nu e
recomandabil controlul experimental excesiv.
Diferența majoră față de modelul experimental este eșantionarea
fără respectarea principiului selectării aleatorii. Campbell și Stanley
(1963) menționează un set de modele experimentale imperfecte (quasi-
experimentale):
18
5
2.1. Modelul grupului de control nonechivalent (nonequivalent control group

design)
În acest design pretestarea se administrează atât grupului experimental cât și
celui de control. Ulterior acțiunii variabilei independente (tratamentului)
ambele grupuri sunt supuse post-testării. Motivul pentru care nu suntem în
situația unui design experimental este ne-desemnarea aleatorie pentru fiecare
grup a subiecților. Adesea grupurile sunt deja preformate, preexistente, în
momentul pretestării.
Ex.- Măsurăm nivelul de cunoștințe statistice pe un grup de studenți An I de la

FPSE și pe un grup de profesori de la FPSE. Studenții beneficiază de un curs
de statistică (IV) după care repetăm măsurătoarea pe ambele grupuri.
19
5
2.1. Modelul grupului de control nonechivalent

Grup C T1 -- T2
Grup E T1 X T2
20
5
2.2. Modelul pretest-posttest cu eșantioane separate (separate-sample pretest-

posttest design)
Numit și design simulare înainte-după. În acest caz grupul de control, aleator
ales este supus pretestării. Ulterior, după acțiunea variabilei independente, este
ales aleator un alt grup, grupul experimental căruia i se va administra post-
testarea. Cu alte cuvinte grupul de control este doar pre-testat iar grupul
experimental este doar post-testat. Deși este un design superior designului grup
unic cu pretest – posttest marele dezavantaj este lipsa controlului efectelor
potențiale ale variabilelor de tip ,,istoric”.
Ex.- Măsurăm nivelul cunoștințelor de psihologie la anul I pe un eșantion din departamentul de

psihologie (grupul de control) iar după finalizarea anului III, măsurăm nivelul de cunoștințe de
psihologie pe un alt eșantion aleator, din același departament.
21
5
2.2. Modelul pre-test / post-test cu eșantioane separate

Grup C T1 -- --
Grup E -- X T2
22
5

Modele serii de timp (time-series designs)
Reprezintă modele care conțin măsurători multiple (la momente

diferite de timp) efectuate asupra unui singur grup de subiecți pentru a
evalua efectul variabilei independente asupra variabilei dependente.
Este util în studiile longitudinale în care controlul factorilor

printr-un grup de control este dificilă sau este imposibil de construit un
astfel de grup.
23
5

2.3. Modelul serii de timp întrerupte (interrupted time series design)
Este unul dintre cele mai obișnuite modele serii de timp. În cazul
acestui model multiple măsurători sunt făcute asupra variabilei
dependente înainte și după acțiunea variabilei independente. O variantă
ar fi aceea în care măsurătorile au loc chiar pe parcursul acțiunii
variabilei independente. Controlul efectelor variabilelor de tip ,,istoric”
ce acționează concomitent cu variabila independentă este din nou greu
de realizat.
Ex1.- Înregistrăm nivelul plăților impozitelor într-o localitate înainte și după
introducerea unei noi taxe locale, pe o perioadă de mai mulți ani la rând.
Ex2.- Înregistrăm nivelul tensiunii arteriale înainte și după scăderea nivelului de
oxigen din aerul respirat.
24
5
2.3. Modelul serii de timp întrerupte

Grup E T1, T2,…Tk X T(k+1),…T(k+n)
25
5
26
5
27
5
28
5
29
5
30
5

2.4.a Modelul serii de timp multiple (multiple time-series design)
În acest design controlul este sporit prin introducerea unui grup sau a
mai multor grupuri de control. În rest măsurătorile sunt ca în modelul
precedent.
Ex.- Înregistrăm nivelul plăților impozitelor într-o localitate înainte și după

introducere unei noi taxe locale, simultan cu cele dintr-o localitate învecinată, în
care noua taxă nu există și tot pe parcursul a mai mulți ani la rând.
31
5
2.4. Modelul serii de timp multiple

Grup E T1, T2,…Tk X T(k+1),…T(k+n)
Grup C T1, T2,…Tk -- T(k+1),…T(k+n)
32
5
2.4.b Modelul serii de timp multiple (variantă)
În acest design controlul este sporit prin introducerea mai multor

grupuri de control echivalente.
Ex.- un model alternativ este cel în care se controlează efectele de maturizare,

pretestare, regresie și diverși factori istorici, cu ajutorul mai multor grupuri
care sunt toate pre-testate inițial la momentul T1 iar apoi după acțiunea (VI)
post-testarea are loc la diferite momente în timp pentru fiecare grup.
33
5
Grup T1 T2 T3 T4 T5 T6
Grup A T1 X T2
Grup B T1 X T2
Grup C T1 X T2
Grup D T1 X T2
Grup E T1 X T2
34
5
Acest model este util în evidențierea proceselor de maturare și de

asemenea evidențiază dacă efectul este de scurtă durată sau de lungă
durată. Unul dintre grupuri poate fi grup de control
Grup Moment 1 Factor Momentul 2
Grup A T1 X T2
Grup B T1 X T2
Grup C T1 X T2
Grup D T1 X T2
Grup E T1 X T2
Control T1 T2
35
5

2.5. Modelul corelației încrucișate (cross-lagged correlation design), variabilele
x1,y1,x2,y2, generează 6 corelații posibile: x1-y1; x2-y2; x1-x2; y1-y2; x1-y2; x2-y1.
Acest model este unul care se apropie destul de mult de identificarea posibilei relații de
cauzalitate deși nu utilizează decât corelații.
Ex.- Corelațiile dintre satisfacție(s) și nivelul venitului(v) la momentul t1 și t2.

r(satisfacţie1-venit1) și r(satisfacţie2-venit2) corelațiile între satisfacție și venit directe
r(satisfacţie1- satisfacţie2) și r(venit1-venit2) autocorelațiile satisfacție și venit
r(satisfacţie1-venit2) și r(satisfacţie2-venit1) corelațiile încrucișate între satisfacție și venit.
Ceea ce poate sugera cauzalitatea sunt tocmai aceste corelații încrucișate.

Astfel dacă venitul la momentul t1 este cauză a satisfacției la momentul t2 atunci
r(satisfacţie2-venit1) > r(satisfacţie1-venit2) (Christensen, 1980).
Modelul nu e unul experimental veritabil datorită controlului imperfect al corelațiilor.
36
5
2.6. Modelul regresiei discontinue
Modelul regresiei discontinue este un model al regresiei obișnuite dar

care pune în evidență o discontinuitate.
Ex.- Măsurarea performanței în semestrul I poate conduce spre constituirea unei

liste speciale a directorului de departament cu cei care obțin performanțe peste
percentila 85. Realizarea unei ecuații de regresie care să prezică performanța (DV)
în semestrul II în funcție de performanța din semestrul I conduce la constatarea că
performanța celor de pe listă este peste linia de regresie a celorlalți. Ca și cum lista
ar acționa ca un factor real (IV) și semnificativ în creșterea performanței.
37
5
Semester 2 grades Cut off for dean’s list
Figure 10-2. Regression of

semester 2 grade point
average on semester 1
grade point average for
dean’s list and non-dean’s
list groups.
Source: Cook and Campbell (1979)
Semester 1 grades
38
5
Referințe
1. Campbell, D.T., Stanley, J.C., Experimental and Quasi-Experimental Designs for Research. Skokie, I11. Rand-
McNally, 1963
2. Jung, C. G. (1966). The practice of psychotherapy. Collected works Vol. 16. Princeton, NJ: Princeton University
Press.
3. Stephen Isaac, William B. Michael, Handbook in Research and Evaluation, Robert R. Knapp, Publisher, San Diego,
California, 1974
4. Christensen, L.B. Experimental methodology (2nd ed.) Boston, Allyn & Bacon, 1980.
5. David Sheskin, Statistical Tests and Experimental Design, A Guidebook, Gardner Press, NY & London, 1984
6. John M. Neale, Robert M. Liebert, Science and Behavior - An Introduction to Methods of Research, Prentice-Hall,
New Jersey, 1986
7. Handbook of Psychology -volume -2- Research Methods in Psychology, John A. Schinka, Wayne F. Velicer, Irving B.
Weiner, John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey, 2003.
39
5
Sarcini practice
1. Construiți 3 ipoteze de cercetare diferite ca formă

2. Elaborați un model non-experimental…
1. Analizați limitele
2. Analizați avantajele
3. Elaborați un model quasi-experimental…
1. Analizați limitele
2. Analizați avantajele
4. Comparați două modele de cercetare (propuse de alți
colegi) între ele.
40
5

Cercetare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cercetare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologia cercetării

1. Ipoteze – definiții, forme și tipuri.

Ipotezele – modalitate de construcție

Alegația este o afirmație care invocă o teorie, adesea neverificată sau o

a. ”Toate lebedele sunt albe”

a. ”Toate lebedele sunt albe”

,,Every psychotherapist not only has a method, he himself is that method.”

Modelul de cercetare (research design)

Modelul de cercetare este oarecum similar unui plan

Într-un mod asemănător, putem avea unul sau mai multe

Este important încă de la început să vedem care este legătura dintre

Corectitudinea modelului de cercetare este esențială pentru orice

Modele de cercetare pre-experimentale (non-experimentale)

1. Modelul grupului unic cu observație singulară (single-group one-observation

Ex.- Înregistrarea frecvenței episoadelor la subiecții cu epilepsie după aplicarea

1. Modelul grupului unic cu observație singulară

Grupul Pretestare Factor X(IV) Post-testare

Modele de cercetare pre-experimentale (non-experimentale)

2. Modelul grupului unic cu pretest – posttest (one-group pretest-

Este un design în care unui singur grup îi este aplicată o pretestare,

Ex.- Măsurarea creativității unui grup de studenți, dintr-un nou program de

2. Modelul grupului unic cu pre și post testare

Grupul Pretestare Factor X(IV) Post-testare

Modele de cercetare pre-experimentale (non-experimentale)

3. Modelul grupurilor statice preexistente(static-groups design)

În acest caz există două grupuri – cel experimental și cel de control. În

Ex.- Măsurăm nivelul de cunoștințe statistice pe un grup de absolvenți de la

3. Modelul grupurilor statice pre-existente

Grupul Pretestare Factor X(IV) post-testare

Modele de cercetare quasi-experimentale

În comparație cu modelele non-experimentale acestea au validitate

Modele de cercetare quasi-experimentale

2.1. Modelul grupului de control nonechivalent (nonequivalent control group

Ex.- Măsurăm nivelul de cunoștințe statistice pe un grup de studenți An I de la

2.1. Modelul grupului de control nonechivalent

Grupul Pretestare Factor X(IV) post-testare

Modele de cercetare quasi-experimentale

2.2. Modelul pretest-posttest cu eșantioane separate (separate-sample pretest-

Ex.- Măsurăm nivelul cunoștințelor de psihologie la anul I pe un eșantion din departamentul de

2.2. Modelul pre-test / post-test cu eșantioane separate

Grupul Pretestare Factor X(IV) post-testare

Modele de cercetare quasi-experimentale

Reprezintă modele care conțin măsurători multiple (la momente

Este util în studiile longitudinale în care controlul factorilor

Modele de cercetare quasi-experimentale

2.3. Modelul serii de timp întrerupte

Grupul Pretestare Factor X(IV) post-testare

Modele de cercetare quasi-experimentale

Ex.- Înregistrăm nivelul plăților impozitelor într-o localitate înainte și după

2.4. Modelul serii de timp multiple

Grupul Pretestare Factor X(IV) post-testare

Grup C T1, T2,…Tk -- T(k+1),…T(k+n)

Modele de cercetare quasi-experimentale

2.4.b Modelul serii de timp multiple (variantă)

În acest design controlul este sporit prin introducerea mai multor

Ex.- un model alternativ este cel în care se controlează efectele de maturizare,

Acest model este util în evidențierea proceselor de maturare și de

Grup Moment 1 Factor Momentul 2

Modele de cercetare quasi-experimentale

Ex.- Corelațiile dintre satisfacție(s) și nivelul venitului(v) la momentul t1 și t2.

Ceea ce poate sugera cauzalitatea sunt tocmai aceste corelații încrucișate.

2.6. Modelul regresiei discontinue

Modelul regresiei discontinue este un model al regresiei obișnuite dar