Calitatile spiritului stiintific sint : simtul observatiei, curiozitatea (interogatia

stiintifica), rationamentul, metoda, deschiderea si obiectivitatea. Impreuna, ele

definesc dispozitiile mentale pe care trebuie sa le demonstreze un cercetator care
intreprinde o activitate stiintifica.

a) Obsevatia

Observatia este activitatea de examinare a unui fenomen. Orice stiinta este

orientata catre verificarea supozitiilor; observarea realitatii este in centrul
demersului stiintific. A ne limita la speculatii, fara a tine cont de concordanta cu
experienta concreta, este contrar spiritului stiintific. Acesta vizeaza cunoasterea si
transformarea realitatii; el este deci preocupat continuu de necesitatea de a
verifica, de a testa in realitate ceea ce a fost conceput mental. Observarea realului
este astfel indispensabila oricarui demers care se vrea bazat pe principii stiintifice.
Observatia este, pentru orice cercetator, o preocupare esentiala.

b) Interogatia stiintifica

Interogatia este actiunea de a-si pune intrebari asupra unui fenomen. Chiar daca
practicam o observatie atenta, este imposibil sa vedem totul in a celasi timp sau sa
acordam importanta egala fiecarei situatii observate. Astfel, intrebarile pe care le
punem inainte sau in timpul observatiei sint cele care orienteaza privirea. Altfel
spus, intrebarile permit operarea unei selectii a diferitelor fenomene sau situatii si
determina aspectul asupra caruia ne vom concentra.

Cunoasterea stiintifica decurge din interogatie, care constituie cheia indispensabila

cunoasterii. Orice cunoastere este raspunsul la o intrebare. Daca nu exista
intrebare, nu poate exista cunoastere stiintifica. Interogatia este punctul de plecare
al cercetarii, pentru ca faptele nu vorbesc prin ele insele.

c) Rationamentul

Rationamentul este actiunea de a concepe in mod mental. Gindirea, ratiunea,

specific umane, sint instrumentele intelectuale necesare pentru a sonda, punind
intrebari, natura finntelelor si lucrurilor. Capacitatea de abstractie este facultatea de
a concepe ceea ce nu se impune imediat prin perceptie. A abstrage inseamna
izolarea prin gindire anumite elemente ale unui fenomen. Rationam prin notiuni
(concepte) cu care construim propozitii, adica enunturi care exprima, prin cuvinte si
simboluri, relatii intre fenomene.

d) Metoda
Daca in cunoasterea stiintifica ne punem intrebari cu ajutorul rationamentului si
pentru a observa cu atentie, o facem in mod metodic, adica riguros. Metoda este
definita ca un ansamblu de proceduri, demersuri precise pentru a ajunge la un
rezultat. In stiinta, metoda este primordiala, si procedeele utilizate intr-o cercetare
determina rezultatele acesteia.

Astfel, orice cercetator trebuie sa respecte un demers, o maniera de a proceda,

precisa si exacta, ordonata dupa o anumita logica. Attfel spus, pentru a produce
rezultate fiabile, demersul stiintific cere rigoare, adica o metoda, anumite etape
care trebuie urmate in mod sistematic.

e) Obiectivitatea

Obiectivitatea, adesea sinonima cu impartialitatea, neutralitatea, este in primul rind

o calitatea care reda fidel un obiect, un fenomen, adica ceea ce da o reprezentare
conforma realitatii. Obiectivitatea este un ideal niciodata atins. Chiar daca vrem sa
redam fidel ceea ce vedem sau auzim, o facem nu numai cu ratiunea, dar si cu
sentimente, senzatii, experiente, prejudecati, cunoastere anterioara.

f) Deschiderea de spirit

Deschiderea de spirit consta in a admite ca reaitatea nu coincide mereu cu ideile

existente. Este atitudinea care permite acceptarea unor noi feluri de a gindi.
Aceasta deschidere, primordiala in stiinta, catre tot ceea ce modifica primele
impresii necesita o permanenta grija de a abandona prejudecatile, de a fi capabili
de a accepta concluziile care contrazic prejudecatile si simtul comun.

Deschiderea de spirit nu trebuie sa se manifeste doar inceputul cercetarii, ci pe tot

parsursul ei, in sensul respingerii propozitiilor initiale. Aceasta respingere nu trebuie
sa fie considerata un esec, intrucit cercetarea nu-si pierde din interes nici din
valoare. Nu este vorba in acest sens de a respinge cunostintele stiintifice anterioare
ci de a nu le admite in mod necritic.

Imaginatia este in mod natural legata de deschiderea de spirit. In fata unei

probleme de ordin metodologic sau teoretic cu care ne confruntam in timpul
cercetarii, omul de stiinta trebuie sa gaseasca solutii care adesea fac apel la
imaginatia sa, adica la capacitatea de a concepe noi de investigatie si idei noi.

Munca stiintifica fiind o munca de creatie, imaginatia este indispensabila. Bine

canalizata, ea intervine in orice moment al analizei. Descoperirile, inventia unor noi
instrumente de masurare, cer imaginatie din partea cercetatorilor.
In concluzie, spiritul stiintific este o dispozitie mentala speciala care se dobindeste
prin practica. Astfel, prin munca de cercetare, prin dezvoltarea calitatilor proprii
spiritului stiintific, activitatile sint nu numai interesante dar si posibile.

Trei tipuri de studii:

-identificarea prin documentare a surselor de date.

-studii descriptive (ex. Descrierea somnului).

-cercetari experimentale (ex. Efectele medicamentelor).

Cercetarea nu este un lux academic ci un instrument care:

-sa creasca calitatea procesului de nursing.

-sa contribuie la obtinerea unei sanatati mai bune.

-sa ofere resurse valabile pentru un raspuns clinic dificil si intrebari

legate desanatate.sanatate.

Cercetarea fundamentala:

Genereaza si ofera informatii sau teorii.

Identifica principii care stau la baza activitatii de.nursing.
Acumuleaza informatii.
Formuleaza sau redefineste teoria.(Ex--studierea in amanunt a
comportamentului a individului datorat unui stres intens cu scopul de a
intelege stiintific, modificarile indusede (acesta cum ar fi insomnia).
Cercetarea aplicata:Gasirea solutiilor la probleme imediate prin aplicarea
principiilor teoretice

Planificarea schimbarii intr -o situatie problematica.(ex. Studiu

al eficienteiinterventiilor nursing)
Cercetarea fundamentala

Descopera principiile generale ale comportamentului uman si

proceselecomportamentului uman procesele biofiziologice..
Caracteristici

-directionata spre solutionarea problemei

-bazata pe dovezi empirice si observationale.

-observatia precisa si descrierea corecta.

-dezvolta teorii,principii,generalitati.

Cercetarea in sistemul sanitar

SCOP

-este orientata catre intelegerea mecanismelor fundamentale care sustin

capacitatea indivizilor si a familiilor de a functiona optim si de a reduce la minim
efectele negative ale starii de boala.

-este critica pentru calitatea costeficienta a ingrijirilor de sanatate.

TEORII NURSING

a)Teoria discriptiva

-identifica caracteristicilei si componentele unei discipline

b)Teoria explicativa

-identifica caracteristicile si componentele legate una de altasi raspunde pentru

cum functioneaza disciplina.

-identifica scopurile si observatiile si descrie scopurile si observatiile .

c)Teoria predictiva

-prevede relatiile dintre componentele unui fenomen si incomponentele

unuifenomen si prevede in ce conditii se va produce acesta.

d)Teoria prescriptiva

-se adreseaza nursingului terapeutic si consecinteleornursingului terapeutic

si interventiilor.

Scop comun

imbunatatirea ingrijirii pacientului.

furnizeaza judecatirationale.
dau necesarul de cunostinte de baza pentru actiunile potrivite.
ajuta la rezolvarea unor chestiuni curente in nursing
pregatesc nursele pentru asumarea si pregatesc nursele pentru adresarea
intrebarilor si valorilor.
servesc cercetarea,educatia si practica.

BENEFICIILE TEORIILOR NURSING.

PASI IN CERCETARE

-descrierea problemei;
-formularea intrebarii.

-studierea literaturii.

-stabilirea obiectivelor

-formularea ipotezelor.

-identificarea variabilelor,esantionului

-selectarea unui model(tip) de cercetare

-definirea caracteristicilor populatiei studiate

-selectarea esantionului.

-operationalizarea si masurarea variabilelor.

-colectarea datelor.colectarea datelor

-organizarea pentru analiza.

-analizarea datelor.

-interpretarea rezultatelor.

-comunicarea rezultatelor

-utilizarea rezultatelor.

Categorii de intrebari si ipoteze

Intrebari despre aspecte clinice:

-cum pot fi interpretate datele culese?

-ce teste se pot utiliza pentru precizarea corecta a diagnosticului in nursing?

(ex.Hipotermie copil)

- care este testul care poate aprecia cel mai fidel deshidratarea

-persistenta pliului cutanat sau determinarea densitatii urinare?

Intrebari de cauzalitate sau diagnostic:

-care este cea mai probabila etiologie pentru diagnosticul actual?

-ce diagnostice putem formula cu scopul de a evita complicatii?

Intrebari cu privire la interventii:

-care este cea mai sigura interventie intr -un caz specific?
Intrebari cu caracter de preventie:

-care sunt metodele optime pentru a preveni aparitia bolii?

-care sunt varstele la care interventia preventiva este eficienta?

preventiva este eficienta?(ex. Educatia sexuala)

Intrebari prognostic(ex: risc la copil cu febra la care se aplica interventii

nonfarmacologice?)

Cercetarea cantitativa obiectiva:

-formala

-sistematica,logica,factori puternici

-explicatii/cauze

-lotul de subiecti este mare,reprezentativ

Cercetarea calitativa

-subiectiva

-informala

-bazata pe experienta,fenomenologica

-permite intelegerea

-lotul este mic,informativ

-descriere verbala

-este subiectiva(intelegerea fenomenelor este subiectiva(intelegereafenomenelor

folosind experienta sociala)

Interviul

Conversatie fata in fata in care o persoana obtine informatii; bazata pe

comunicareverbala ce presupune si intrebari raspunsuri.

PREGATIREA CERCETARII

Examinarea critica a bibliografiei.

Odat subiectul formulat, urmeaz depistarea i lectura critic a principalelor

lucrri din tema aleas, culegerea de material informativ ncepnd cu cercetarea
principalelor lucrri de sintez pentru orientarean problem i pentru a gsi puncte
de plecare.Dup adunarea bibliografiei urmeaz lectura critic a acestora i
alctuirea unui plan de lucru

cuprinznd problemele mari.

Stabilirea contextului teoretic siratiunea unui studiu (stadiul cunostintelor)

Intelegerea a ceea ce s-a scris despre problema respectiv, a metodelor utilizate, a

ceea ce s-a rezolvat i aspectele care mai sunt nc nelmurite (!!!evitarea

repetarii). Dac la sfritul acestei etape rspunsul la ntrebare nu exist sau

dac este incomplet, atunci realizarea unei cercetari pe tema respective este
justificata.

Lectura critica

Lectura critica a bibliografiei medicale este necesara in vederea aprecierii

validitatii si aplicabilitatii surselor bibliografice

Trebuie analizate documentele i judecat calitatea coninutului lor. Aceasta

este sarcina viitorului investigator care dorete s stabileasca o tema
decercetare clinic sau s gseasc o justificarea a unui protocol.
Parcurgerea literaturii necesit deci un proces de selecie i evaluare.
Pentru aceasta s-a dezvoltat conceptul de lectur critic".
Lectura critica const n a judeca valoarea publicaiilor, atat din punctul
devedere al calitatii cercetrii ntreprinse , aderentei la standarde cat
si de pertinena rezultatelor publicate.
Pertinenta datelor clinice.
Formularea unei intrebari specifice
Cautarea celor mai valoroase dovezi stiintifice cu privire la aspectul
indiscutie
Evaluarea critica a dovezilorstiintifice existente in acest moment .
Aplicarea in practica a informatiilor relevante, tinand cont de simtul clinic side
valorile si preferintele pacientului .
Evaluarea intregului proces de mai sus din punct de vedere al eficacitatii sial
eficientei
Utilitatea informatiei medicale

ETAPELE CERCETARII

-stabilirea temei.

-obiectivele cercetarii.

-documentarea prealabila.
-universul cercetarii. cadrul teoretic.

-unitati de analiza si inregistrare.unitati deanaliza si inregistrare

-specificarea unitatilor studiate.specificarea unitatilor studiate.

-elaborarea ipotezelor.elaborarea ipotezelor.

-tipul de cercetare..

-selectarea surselor de informare.

-elaborarea schemei.

--descrierea cantitativa

-cuantificarea.

-alegerea metodelor,tehnicilor,procedeelor.

-elaborarea instrumentelor.

-cercetare pilot.

-multiplicarea instrumentelor

-grile,tabele.

-organizarea echipei.

-selectia si instruirea colaboratorilor.

-organizarea culegerii datelor.- identificarea persoanelor studiate.

-controlul culegerii datelor..-

verificarea informatiei.

-prelucrarea datelor

-analiza si interpretarea datelor

-propuneri pentru solutionarea problemei.

-redactarea,discutarea,definitivarea rapoartelor

-comunicarea rezultatelor

REDACTAREA RAPORTULUI FINAL

-elaborarea unei schite cu punerea in ordine logica a tuturor informatiilor

.Raportul cuprinde:

-introducere

-trecerea in revista a a literaturii de specialitate.

BIBLIOGRAFIE

- http://documents.tips/documents/principii-de-baza-ale-cercetarii-
570d744960401.html

- https://amgtratate.blogspot.ro/2016/05/principii-de-baza-ale-cercetarii-
1.html
- http://www.umfcv.ro/cercetarea-la-facultatea-de-moase-si-asistenta-
medicala

- http://cyd.ro/cunoasterea-stiintifica-si-limbajul-ei/