CnrErE

Dr OprrcA OculnnA

,<
U
F
U
d.

oU
d.
LIJ

d.
r{

U
=

o
,<

9
t-

o
o
LU

IJ.J

lJ-l

TJ

&ss&Lor

Cuprlns
|t)

c
lntr*du{ere

ffi

p.5

f**trcpia, Am*tr*pii!e,

Frezbiqia gI ecr*e{ia Inr

ffi Emetropia
ffi Ametropiile

o-

p.6
p.7

1) Miopia

2) Hipermetropia
3) Astigmatismul

ffi Vederea de aproape, acomodarea

qi prezbiqia

p.9

r{
tJ

tr

U
Supliment : principii optice de corectare a ametropiilor qi

prezbisiei

Supliment : echipamente gi condilii de lucru

ffi*

ffi

P.10
p.12

[xaminarea Pn*limlffiar$

Chestionar preliminar

p. 13

Vdsurdtori preliminare

p.r4

Supliment : acuitatea vizuald

p.r7

ffi
ffi

ffi m*freeqie *bi*etiv$

ffi Auto-refractometria
ffi Skiascopia

ffi

p. 19

p.2o

n*freeqie suhieetiv# ?n vcder*a la distanq$

ffi
ffi

oeterminarea sferei

p.22

Oeterminarea cilindrului
- prin verificarea unei corec[ii cilindrice ini[iale
- prin determinare completd, in absenla unei corecqii
cilindrice initiale

p.24
p.26

Supliment : regula lui Swaine, cilindrii in cruce Jackson, testul duocrom,

punctul stenopeic
p.3 o

ffi fcnitiUrul binocutar

ffi Verificarea binocular

p.32

p.34

reil

gs:;iLor

d.

o-

d.
UJ

d.

F.

LUOftn5
* r-- -*-

tt)

'-

o-

ffi m*fra*qla suhieetiv& ?n vedera de aprsep*

ffi

)<
U

tr

LJ

d.

o-

U
d.
IJJ

d.

Determinarea adiliei prezbitului

1) metoda fezervei de acomodare"
2) metoda Aditiei minime"
3) metoda tilindrilor in cruce ficqi"

p.37

Supliment : consecingele supra-evaludrii adiEiei prezbitului

ffi Verificarea echilibrului

ffi Cazul non-prezbitului

binocular in vederea de aproape

p.42
p.43

biru*c*!ar*
ffi no'aluar*a vederli tropii
ffi
ffi
ffi

p.40

Forii, rezerve fuzionale,

p44

tdentificarea problemei

p.46

Prescrierea prismaticd

p.5 0

Supliment : mdsurarea gi compunerea prismelor

ffi ul*g*rea fineg* a n*r*cii*i

il*ne*uzil

p.5

p.52

p.54

ren
&rtr!it-*{

lntrod ucere
tl I

Llll

Determinarea exactd a refracliei este o condilie esenqialS pentru a asigura pacientului

confortabild. Trebuie sd se acorde intotdeauna o atenqie deosebiti evaluirii acesteia.
Prezentul volum, din seria Caietelor de Optici Ocularl Essilor, abordeazi tema

<<

o vedere clard gi

Refrac[iei > din punct de

< Practic >. Sunt descrise succint cAteva metode simple gi verificate, alese dintre numeroasele
metode existente. Scopul lucrlrii nu este de a trata subiectul in detaliu, ci de a prezenta cAteva principii de
bazd ale refractriei, utile pentru practicieni in munca de zi cu zi. Principalul obiectiv este sd-i ajute pe

vedere

IJ
.-.E
L'
1*

profesionigtii din domeniul opticii sd rdspundd nevoilor pacienlilor 5i clienqilor lor.

r{
U

tr

U
d.

o-

U
d.
IJ.J

d.

rcn
&ssiLor

"

3. ffirmtrq$-#ffi &mu &ffiffitrtrffi ffit t Lmffirffixfu$&ge W$ cffirtrc$fra $mr

lji

tmetropta

,..l,r.ir

lli.;

i-,'

i.i,i
:'li,::fi

In cazul ochiului emetrop (din greaci < emmetros

ittff{llxir

%wl

:I'jl
l:*i

))

= proporlionat gi < ops > = vedere), imaginea unui

obiect situat la infinit se formeazd pe retina
ochiului, in stare neacomodati. in cazul ochiului
emetrop, retina este conjugatul optic al infinitului gi
se gdseqte deci in planul focal imagine al
sistemului optic al ochiului. lmaginea obiectelor
indepirtate se formeazi pe retini, risturnatS;
ochiul emetrop vede obiectele clar fdrd sI

.9

acomooeze.

1r.,"j

,.rli,

ii;i
il}'"
+'1''

Ochiul, sistem optic

1"""'

i*-.
i.,,",j

"ti

j:c
i.;,.

u"r

Ochiul emetrop neacomodat poate fi reprezentat

printr-un sistem optic compus din cornee,

umoarea apoasd, cristalin qi corpul vitros ale

cirui caracteristici (denumit < ochiulul teoretic >)
sunt prezentate in tabelul de mai jos

c
'!o
c

s
Crosime
(mm)

Cornee

1.37 7

3.0s

337

Cristalin

4,00

7,420

Corp vitros

76,70

336

u m

oare

0,5

lndice

de refractie

KAZA

ante rioard

(mm)

KAZA

posteri oard
(mml

Figural:Ochi emetrop

6,s

10.2

6.0

Dacd simplificim modelul, adici asociem

elementele care formeazi ochiul, considerS.m

corneea gi cristalinul ca fiind subliri, qi luim in
calcul acelaqi indice n = 1,336 pentru umoarea

apoasi gi corpul vitros qi rotunjim calculele,

putem determina un < ochi simplificat > (figura
2), cu o putere totali de 60 dioptrii gi lungime
axiald de 24 mm. Acesta este compus dintr-un
dioptru unic cu puterea de 42 dioptrii (corneea)
care separi aerul de umoarea apoasS. qi dintr-o

lentilS sublire cu putere de 22 dioptrii(cristalinul)

situate la 5,8 mm in spatele corneei 5i separAnd
umoarea apoasi de corpul vitros. Deqi este mult

Figura 2 : Ochiul emetrop < simplificat

simplificat, acest model reflecti foarte bine

ochiul omenesc.

Sursa:Yves Le Crand. Optica Fizioloqica.

editia 3, 1964

rel

&ssiLr

>

,.,

tl."t

fl:l-" i::}

ffiAr.tropiile

,ri.,.,i

{:1,i

rl"-'

{'*'
i;;

Orice ochi care nu este emetrop se nume$te ametrop (din greacd <( ametros > : disproportionat qi < ops > =
vedere), deoarece prezintd o anomalie de refraclie caracterizatl prin faptul cd imaginea unui obiect aflat la
depdrtare nu se formeazd pe retina acestui ochi, in stare neacomodati, ci in fala sau in spatele retinei. Dacd
imaginea se formeazdin fala retinei, ochiul se numeSte miop;dac5 se formeazdin spate, ochiul se numelte
hipermetrop. Dacd imaginea se formeazi diferitin funcqie de meridiane, ochiul se numeSte astigmat.

) Miopia

2) Hipermetropia

Ochiul miop (din latind < myops > sau din greaci
infinit se formeazi in fala retinei. Din punct de vedere
optic, ochiul miop are un exces de putere relativ la
lungimea sa:fie pentru cd este prea lung pentru
puterea pe care o are : miopie numitl < axiald >
(marea majoritate a cazurilor), fie pentru cd este prea
puternic pentru lungimea pe care o are : miopie
numitd < de outere >.

Ochiului hipermetrop sau hiperop (din greaci

< hyper > = peste ti ( ops >: vedere), este
ochiul la care imaginea obiectelor situate la infinit
se formeazi in spatele retinei. Din punct de vedere
optic, ochiul hipermetrop are un deficit de putere
relativ la lungimea sa:fie pentru ci este prea scurt
pentru puterea pe care o are:hipermetropie
numitd < axiald > (majoritatea cazurilor), fie
pentru cd nu este destul de puternic pentru
lungimea sa: hipermetropie numitS r, de putere >.

Principiul de corectie este de a introduce in fala

ochiului miop o lentild cu putere negative care face
ca imaginea sd se deplaseze in spate gi si o
repozitioneze pe retine.

Principiul de corectie este de a introduce in faqa

ochiului hipermetrop o lentild cu putere pozitivi
care face ca imaginea sd se deplaseze in fa15 5i sa
o repozilioneazd pe retini.

n mu6ps > inseamnd literal < care ingusteazd ochii >)

este ochiul la care imaginea unui obiect situat la

.9

:=

.r

.r

.q

Figura 3 : Ochiul miop gi corectia acestuia

.9

'r
o

.i
o

Figura 4 : Ochiul hipermetrop

li

corectia acestuia

+1",.,.i

{.irr

4:'*

{-"
iTi

'{l i

.ffih"'ffi}-

i*1
h"*

,,1**r

#*l

tr'-!
.h,**

,it^*l

ffiJ

4** fl*
1tl"

3) Astigmatismul

w**r*n

Se numeste astigmat, ochiul la care puterea variazl,

in funclie de meridiane. Ochiul prezinte o ametropie
care variaze in planuri diferite. De exemplu, o persoand

Existd mai multe feluri de astigmatism ocular, in

funcqie de pozitia imaginilor corespunzltoare celor

doud meridiane principale ale ochiului (unde

puterea refractivi este maximS, respectiv minimd)

cu astigmatism, dacd se uitd la litera E, poate vedea clar

I*J
fl-'*
'r",J

4.
f**

Ochiul cu astigmatism are un meridian de putere

refractivd minimd 5i un meridian de putere refractivd
maximd, numite meridiane principale. intre aceste
meridiane, puterea refractivd variazl, intre limitele
minimd gi maximd.

astigmatism simplu,

- dacl ochiul este miop intr-un meridian gi

hipermetrop in celilalt se nume$te astigmatism

ti,*,!^*
,.f"*f

ffi.
N

L-l
e"Y'

il*-"

Jf6

ywr

mtxt.

CAnd astigmatismul este regulat, meridianele

principale sunt perpendiculare unul pe celdlalt, iar
puterea variazd in mod regulat. Astigmatismul
neregulat, in care meridianele principale nu sunt
perpendiculare, poate fi cauzat de exemplu de o
rinire, qi nu poate fi corectat prin simpla purtare a

Astigmatismul se numeqte direct sau < dupl reguld

>

dacd meridianul cel mai puternic al ochiului este

apropiat de verticald (adicd este localizat intre 70"
gi 110"). Se numeqte invers sau <( contrar regulii >
dacd meridianul cel mai puternic este apropiat de
orizontald (localizat intre 160' qi 200" sau -20' qi
+20"). Dacd astigmatismul nu este nici direct nici

ochelarilor.

invers, se numegte oblic.

Sistemul optic al ochiului astigmat formeazd, dintr-un
punct obiect oarecare, un fascicul luminos imagine de

forml complexd care

?
F
c

focalizeazd. in 2 mici linii

focale, aflate in plane diferite, perpendiculare intre
ele. Aceste 2linii focale corespund respectiv
imaginilor formate de cdtre meridianele principale
cu puteri maximd gi minimi ale ochiului. in intervalul
dintre cele 2linii focale se aflS un loc special numit
cerc de difuzie minimi : sectiunea fasciculului
astigmat este circulard qi are dimensiunea cea mai
redusd. Acest loc este din punct de vedere dioptric
echidistant fali de cele 2 linii focale.
Principiul de corectie al ochiului astigmat este de a
introduce in fala ochiului o lentild astigmati la care
puterea variazA intre cele doud meridiane ale sale
contrar astigmatismului ochiului. Aceastl lentild,

numitd sfero-cilindricS, prezintd o diferenld de

putere intre meridianele sale principale de putere

maxima qi minimi, numiti cilindru,

Figura 5 : Ochiul astigmat 5i corectia acestuia

- dacd ochiul este miop sau hipermetrop in toate

meridianele, se numette astigmatism compus,
* dacd ochiul este emetrop intr-un meridian qi
miop sau hipermetrop in cel5lalt, se numeste

linia verticald, dar in cea!5 liniile orizontale.

care

compenseaza astigmatismul ochiului, fdcAnd astfel

ca cele 2linii focale ale ochiului sd se suprapund
intr-un singur punct imagine, qi o putere sfericd ce
< repozitioneazd > aceastd imagine punctiformi pe

retini. Astigmatismul direct este corectat cu o

lentilS cilindricd negativd cu ax apropiat de 0', iar

astigmatismul invers cu o lentild cilindricd negativd

cu ax apropiat de 90'.

ren

(7ssiLor

;ftffi$

i,r

rea de aproape,
acomodarea $i p rezbiqia

Atunci cAnd un obiect se apropie de ochi, imaginea

sa retiniand se deplaseazd in spatele retinei, iar
ochiul trebuie sd-9i mdreascd puterea pentru a
pdstra aceastd imagine pe retini. Pentru asta,
ochiul dispune de capacitatea de a-5i bomba feqele

cristalinului, mdrindu-gi astfel puterea totald

Prezbilia
poate mdri puterea suficient de mult pentru
permite formarea, in cazul obiectelor apropiate,

de acomodare este insuficientd pentru cerinlele

vederii de aproape. NecorectatS, prezbilia va face

ca obiectele apropiate sd fie vdzute in ceaqd.

Parcursul de acomodare este distanla dintre cel mai

indepdrtat punct obiect vizut clar fdrd acomodare,
numit Punctum Remotum (< depirtat > in latind),

Coreclia ochiului prezbit constd in a compensa

insuficienla amplitudinii de acomodare in vederea
de aproape printr-o lentilS cu putere pozitivd.
Aceastd lentili, care se adaugd eventualei corec{ii a
unei ametropii, se numeqte < adilie >. Astfe.,
- Ochiul emetrop prezbit se corecteazd cu o
lentild plani pentru depirtare 5i cu una convexd

sau simplificat Remotum, gi cel mai apropiat punct

obiect vdzut clar cu maximum de acomodare,

numit Punctum Proximum (< apropiat ) in latini),
sau simplificat Proximum. La emetrop, acest
parcurs de acomodare se intinde de la infinit la
Punctum Proximum situat la distanqi finitS. in cazul
miopului, parcursul este real gi in intregime localizat
la distanld finite in fata ochiului. La hipermetrop,

de acomodare este parlial virtual

a
a

unei imagini clare pe retine ; in acest caz, amplitudinea

acesta este fenomenul de acomodare.

parcursul

llii,.i I'afarlri

Un ochi se numeSte prezbit (din greacd < presbut& >

care inseamni ochi b5trAn) cAnd cristalinul nu-qi mai

penrru aproprere,
- Ochiul miop prezbit se corecteazd cu o lentild
mai pulin concavd pentru apropiere decAt pentru
depdrtare (5i poate fi chiar pland la apropiere, in
cazul in care adilia este egale cu miopia),
- Ochiul hipermetrop prezbit se corecteaz; cu o
lentilS mai convexd la apropiere decAt la depdrtare

(in

spatele ochiului) gi parqial real (in fala ochiului).

Ochiul are o capacitate maximi de mirire a puterii

sale, numitd amplitudine maximd de acomodare,

care determind punctul cel mai apropiat pentru care
ochiul formeazl o imagine clari pe retind : circa 20

de dioptrii la naqtere (echivalAnd cu un Proximum

de -5 cm), sub 10 dioptrii la 20 de ani (-10 cm), ti

doar cAteva dioptrii la vArsta de 40 de ani (-35 cm),

cu o pierdere totald a acomoddrii, in jurul vArstei de
50 de ani (in funclie de numeroqi factori). Pierderea

capacitdtii de acomodare
prezbilie.

E
c

a ochiului se nume5te

.9

E
o
G

o
o
'tr

:
'r
o
.9

::

d
c
o
'E

:
:

Figura 7 : Prezbilia qi ametropia

fi

Figura 6 : Vederea de aproape

ren
{SssiL{:r

$*
fl*
%$mflTf;Hf,FT#hrytt
E"fi F 4 H"1* f r'.t

""*-sq"4 fu{r
"fi'-"r

frffi

ffiJ
h**

;,ffi
$.#*

*qt

Princip u I optic al co reclie i

ametro piilor g i p re zbitie i

tu{}

Principiul optic al corecliei miopiei

Principiul corecIiei astigmatismului

gi

hipermetropiei
1t..rr:*
lq.{

t.l
r*
l-i
'dfl

y'*4r

:ffi

r-.
*r,-

.fl
{:#,
Li*,,
!.J,J

Principiul de corectie al ochiului astigmat este de a

introduce in faqa ochiului o lentili astigmatl la care
puterea variazd intre cele doua meridiane ale sale

Principiul optic de bazi in corectarea ametropiilor este

folosirea unei lentile pentru a forma imagini optice ale
obiectelor (pe care ochiul ametrop necorectat le vede
in ceatri), pe care ochiul ametrop sd le poatd vedea
clar. Mai exact, corectia constd in proieclia, din punct
de vedere optic, in spaliul pe care ochiul ametrop il
vede clar, a unor imagini optice ale obiectelor pe care,

fdri coreclie, le vede in

contrar astigmatismului ochiului. Aceasti lentild,

numitd sfero-cilindrici, prezintd o diferenli de putere
intre meridianele sale principale de putere maximd 5i

minimi, numitd cilindru, care

cea1d.

in particular, pentru a-l readuce pe ametrop in situa{ia

emetropului, coreclia constd in a forma cu ajutorul
lentilelor imaginea unui obiect aflat la distanli infinit5,
in punctul in care ochiul ametrop vede clar fdri
acomodare, adicd in remotumul sdu. lmaginea unui

aceastd imagine punctiformd pe retind.

Puterea cilindrului acqioneazi asupra liniei focalei

oaralele cu axa sa : in cazul unei formule corectoare
exprimatd in cilindru negativ, putem spune cd cilindrul
cu axd la 0'face ca linia focalS orizontalS sd se
deplaseze in spate , fuzionAnd, intr-un punct imagine
unic, cu linia focald verticalS, iar puterea sfericd

obiect aflat la distanl5 infinitd formatd de lentild fiind,

prin definilie, localizatd in planul siu imagine focal,
principiul corecliei ametropului constd in determinarea
puterii corectiei astfel incAt focarul imagine al lentilei

si coincidl cu remotum-ul ochiului

<repozi{ioneazd > aceastd imagine punctiformi

pe retina.

ametrop care

trebu ie corectat.

Figura 9 : Principiul corecliei ochiului astigmat

in cazul miopului (Figura 8a), imaginea unui

obiect
aflat la infinit se formeazd in focarul imagine (virtual)
al lentilei de putere negativd. Aceastd imagine devine

a) actiunea cilindrului

la rAndul sdu obiect pentru ochi qi, pentru cd este

situatd in remotum, se proiecteazd clar pe retind prin

conjugare prin sistemul optic al ochiului.

ln

cazul

ochiului hipermetrop (Figura 8b), imaginea unui obiect

aflat la infinit se formeazd in focarul imagine (real) al
lentilei de putere pozitivd ; aceastd imagine devine
obiect pentru ochi gi, pentru cd este situatd in
punctum remotum, se proiecteazd clar pe retind.
Figura

8 : Principiul corecliei ochiului miop qi ochiului

hipermetrop

a) ochi miop

c
'E

'io
b) ochi

compenseazd

astigmatismul ochiului, f5cAnd astfel ca cele 2 linii

focale ale ochiului sd se suprapund intr-un singur
punct imagine, 5i o putere sfericl ce < repozilioneazd ,

d
c
.9

:
.r

lq

&6siL{3r

b) acliunea sferei

Principiul optic al corecliei prezbiliei

Prin prescriptia unei aditii, se redd ochiului prezbit
capacitatea de a vedea clar obiectele apropiate.
Scopul este acela de a reda prezbitului un parcurs de
acomodare aparent localizat la distanqa obiectelor
apropiate pe care le privegte. Acest parcurs de

de aproape Rp prin aditie este remotum-ul vederii la

distanld Rl, iar imaginea punctului proximum in

#ffi@,

vederea de aproape Pp prin adilie este proximum-ul

vederii la distanld Pl. Rl fiind localizat la infinit,

pentru cd este vorba de remotum-ul corectat al
ochiului ametrop sau de remotum-ul real al ochiului
emetrop, rezu ltd Rp se gdseSte intotdeau na in
planul focal obiect al aditiei (Figura 10).

acomodare aparent al vederii de aproape are

proprietatea opticl de a fi obiectul conjugat al
parcursului de acomodare pentru vederea la distanld
prin adilie : imaginea punctului remotum al vederii

]'r!

Ac=max

:.lIi
.9

9
'6
o

Figura 10 : Principiul corec{iei ochiului prezbit

Spaqiul optic aparent gi real

in cazul ochiului ametrop corectat cu lentile

ochelari, se pot distinge 2 spatii optice

de

- Spaliul optic aparent sau corectat, cel

care este redat ochiului ametrop prin coreclie qi in
care evolueazd obiectele fizice pe care le priveqte
este spaliul obiect al lentilei.
:

- Spatiul optic real este spatiul optic

imagine pentru lentilS qi obiect pentru ochi, in care

evolueazd imaginile optice ale obiectelor formate
de lentila corectoare. Aceste imagini sunt privite de
ochiul ametrop qi pentru care el formeazd imagini
oe retind.

Orice spaliu optic se intinde la infinit, real qi

virtual, aceasta insemnAnd ci spatiul optic
aparent se intinde in fala gi in spatele lentilei, iar
spatiul optic real se intinde in fala 5i in spatele
ochiului. Lentila corectoare ac!ioneaze in definitiv
ca un creator al spatiului optic aparent. lmaginea
acestui spa{iu se formeazd, prin lentile, in spaqiul
optic vlzut clar de ochiul ametrop. De aceea este
oarecum impropriu sd vorbim despre < corec{ie

opticd > dati de lentilele de ochelari, deoarece

lentila nu corecteazd in realitate ametropia. Ar fi
mai potrivit sd vorbim despre <( compensare
optice > a ametropiilor prin folosirea lentilelor.

reT

{trss,l-{3a

Ech pame

nte

conditii de lucru

Practica refracliei necesitd condilii

de

in plus, pentru misurarea lentilelor, este indispensabil

un frontifocometru in camera de examinare'

lucru

corespunzitoare 5i un echipament adecvat.

Pentru refractia obiectivi, echipamentul va cuprinde

Refrac[ia se va face, de preferinld, in o sald special

amenajati pentru examinarea vederii, situati intr-un
loc liniqtit 5i ferit de orice altl activitatea din magazin'

care se

pentru a asigura initimitatea pacientului 5i pentru a

Dermite concentrarea. lluminarea silii va fi de
intensitate medie pentru a corespunde condiliilor

un keratometru clasic sau automat,

cu

mlsoari razele corneene,

- un skiascop sau un autorefractometru

pentru determinarea refracliei obiective.

qi utilizarea acestor instrumente vor

in paginile urmatoare.

Principiul
descrise

normale de vedere; se va evita indeosebi efectuarea

examenului vizual in obscuritate (numai in cazul in
care o anumiti investigalie cere astfel de conditii). O

fi

distanqi minimi de 4 m pAni la 6 m (in funclie de

qari) este necesard pentru efectuarea testelor pentru

vederea la distanld; aceast5 distanli se poate obtine

direct sau prin reflexia intr-o oglindS; testele vor fi

prezentate la nivelul ochilor pacientului.

Pentru refrac!ia subiectivi,

in general putem

distinge 3 nivele posibile de echipamente

- echipamentul minim, ce constd in rama de

probd gi o trusd cu lentile,

- echipamentul curent, constand intr-un

refractor manual, care ugureazd manipularea 9i
prezentarea lentilelor pacientului,
- echipamentul sofisticat, incluzAnd un

refractor automat, comandat de la un calculator 5i de

la o tastaturi speciald 5i cuplat sau nu la alte

ech ipame nte.

in completarea acestor echipamente, este necesar sa

se dispuni de o serie completd de teste pentru

vederea la distanld, prezentate sub forml imprimata'

la retro-proiector sau proiectate. Aceste teste trebuie
sd permitd misurarea acuitdlii vizuale 5i evaluarea
vederii binoculare. Pentru testarea vederii de aproape'

se vor folosi teste de citire, de preferintd imprimate'

Indiferent de tipul de echipament detinut, cAteva

instrumente simple sunt indispensabile

Figura

manual

de la sine ci folosirea acestor diverse

instrumente se va face de cltre experti in

ocluzor,

lamol stilou, ruletd sau metru de croitorie,

l1 : Refractor

Se inqelege

rame

binoculare duble dotate cu lentile sferice + 0,25 D 5i

+ 0,50 D, cilindrii in cruce de + 0.25 D 5i + 0.50 D,
filtru ro5u, prisme, ochelari polarizali etc .'

problemele de vedere, avAnd nivelul de calificare 5i

competenta necesare gi conforme cu legislalia in
viqoare in fiecare tara.

es*iLor

ffi

ffi

ar mKffi#ryre

"
#

ffiffifl#& pilffi

E*
HH

rffi H ffiffitffi
ff rr$

q#

fff {*
AT

Inainte de examinarea refractiei, trebuie fdcutd

anamneza (din greaci anamnenis : a-5i aminti), sau
istoria dataliatd a cazului pacientului, pentru a afla
simptomele pentru care a venit la consult.
StrAngerea acestor informalii este foarte importantl
qi va permite orientarea examinirii vederii intr-o
anumitd ordine.

in primul rAnd, se vor c5uta motivele consultaliei,

prin cdtevaintreblri deschise care se pun pacientului,

orecum:Care este motivul vizitei ? Ce anume

problemd vizuald vd deranjeazi?...

Urmdrim apoi s5-l determinim pe pacient sd

precizeze problema vizuald, 5i mai ales sd afldm
- natura exacti a oroblemei ;oboseali
vizuald, vedere in ceaqd, vedere dubld ?...
- distanta la care se produce : la depdrtare,
la distanqd medie, la apropiere, in lateral ?,..
- circumstanlele in care se manifesti:
lecturd, muncd in faqa calculatorului, gofat ?..,
:

- momentul qi frecventa aparitiei

sau lateral), lumina, ambianla, gradul de aten!ie,

durata lucrului etc...
- despre activitetile din timpul liber: sport,
lecturd, bricolaj, 5ofat, privit la televizor, ascultat
muzicd, picturd, cusut etc...
ldeal ar fi ca pentru cazurile particulare sd poati fi
reconstituite gi simulate conditiile de vedere din
situatia cea mai frecventd, cea de la muncd sau cu
care igi ocupd cea mai mare parte a timpului liber.

;{

f1

si aflim orice alti

particularitate care ar putea afecta vederea

fn

De asemenea, este important

pacientului, prin citeva intrebdri despre sindtatea

oculard, cum ar fi : antecedentele vizuale din familie,
maladii oculare avute, operalii chirurgicale suferite,
gedinqe de recuperare... sau despre starea generali
de sinitate : diabet, hipertensiune arteriald,

6!

Li*
lr I

alergii, traumatisme, etc...

dimineaqa, seara, cu ?ntrerupere, permanent ?...

- conditiile de lumind : la lumind intensi,
slabi, noaptea, sensibilitate la lumini foarte

lL,,1

-1 lP*.-ts

outernicd ?...
- data gi modul apari{iei : cAnd a aplrut, a
fost pentru prima datd, a apdrut brusc, progresiv ?...

{ffiefl

- evolutia problemei :problema s-a

ameliorat, s-a agravat, ce solutie a gisit pacientul
pentru a trece mai uqor peste aceasta ?
-

xL-ffi

tEJ

despre activitatea profesionald : descrierea

activititii, distanta la care lucreaz5, pozi!ia de lucru
(la nivelul ochilor, mai sus sau mai jos, drept in faqd

.9

etc...
E

in decursul acestei discuqii, putem

reformula

rispunsurile pacientului pentru a ne asigura ci am

in(eles ce trebuie gi, la nevoie, vom folosi cAteva
intrebiri inchise sau exemple pentru a obline
risounsuri.
in afard de datele personale ale pacientului (nume,
virsti etc.), este de asemenea necesar sd afldm

istoricul corec!iei qi in special

caracteristicile
echipamentului precedent folosit de pacient : fie
din fiqa sa, fie din informaliile date de acesta, fie
prin mdsurarea corectiei optice purtate.

.r

Figura 12 : Disculia preliminard : un prim contact

ese

ntial

CunoaSterea istoricului pacientului este extrem de

importanti. Rigoarea 5i seriozitatea cu care se va

desfdSura aceast5 disculie vor da incredere
pacientului pentru examenul care va urma.

De asemenea, este indispensabil sd gtim cum va

folosi pacientul coreclia optice, mai precis pentru
ce activitdli profesionale sau in timpul liber.
Putem obline aceste informalii punAnd anumite
intrebdri:

{*s.:il{3t

t'L

rr.

{;i,,i

.r....

h.,-,

i'l{i

{.Ti

i*''

e:*" f*

#f Misu rdtori prelim inare

',.,'J;i;
,ifl 1""-

.#

il;:r

fl'*''\*
!t-

in orice examinare a vederii, prima etapi constd in

cAteva misurdtori preliminare simple. Acestea permit
identificarea 5i evidenlierea problemei vizuale a
pacientului. De asemenea, trebuie observat foarte
atent comportamentul sdu.

Aceastd mdsurare se va face separat la fiecare ochi

gi eventual 5i in vedere binocularS. Misurarea este

prin evaluarea performanlei vizuale a

pacientului pentru vederea la distanqd, apoi
comportamentul gi capacitatea sa de lecturS, la

asupra pacientului cu ambii ochi deschiSi gi o

apropiem treptat de nas, pAnd cAnd unul din ochii
pacientul nu mai fixeazd obiectul; se noteaze
aceastd distanli (punct de rupere) 9i respectiv
ochiul care a deviat. Apoi, retrS,gAnd lampa stilou,
se mdsoari distanqa la care ochiul caplti iar fixalia
(punct de recuperare). Conform normei, ruperea se
produce la o distanli cuprinsd intre 5 5i 10 cm de
rdddcina nasului, iar recuperarea apare intre 10 5i
15 cm. Dacd punctul de rupere este situat la mai
mult de 20 cm, se considerl cd pacientul suferd de
insuficienli de convergenld.

importantd indeosebi

Se incepe
,r^.$.

i,,j
t"-'
i,",".1

"{:.

vederea de aproape. Se va determina apoi ochiul

sdu preferat, dupl care se va face o depistare

eventualelor anomalii pentru vederea binoculari.

i):r:

fl}*

ri;
|**'
i.,-.,'r

ril,l:

fjd
Li.-.
l*i*J

f,tr;:l

Performanla vizuali in vederea la distanli

Acuitatea vizuald a pacientului se mdsoard cu un
optotip cu litere la o distanlS minimd de 4 pAnd la
5 m, cu gi fdrd coreclie, cu fiecare ochi pe rAnd,
apoi cu ambii ochi. Pacientul citette literele cu voce
tare. Adesea are tendinta sd se opreascd din citit de
la prima probleml de descifrare. In acel moment
este important s5-l incurajim si continue,
intrebAndu-l de exemplu " gi pe rdndul urmdtor, ce
puteti ghici ? >. Vom considera ca acuitate obqinutd
orice rAnd pe care 3litere (sau optotipuri) din 5 au
fost recunoscute.
Pentru determinarea monoculari a acuitdlii, vom
folosi de preferinld un ocluzor translucid, pentru a
evita ca ochiul nemdsurat sI fie in intuneric ; aceasta
ne va permite de asemenea si-i observim
comportamentul. Se va evita orice contact cu
ochiul, ca de exemplu presiunea din partea
ocluzorului asupra ochiului, obturarea cu mAna sau

Capacitatea de lecturi in vederea aproape

La vederea de aproape, cu un test de lecturd linut
in mAnI de cdtre pacient la distan[a sa spontand de
se evalueazd capacitatea de lecturd punAndu-l
sd caute paragraful cu cele mai mici caractere pe care
il poate citi. La fel ca 5i pentru vederea la distanqd,
il vom incuraja sd ghiceascd textul atunci cAnd
incepe sd aibd dificultSli. Aceastd mdsurare se va
face cu un test de lecturi cu contrast puternic (100 %)

lecturi,

la o lumini bun5. Se poate realiza gi un test cu

contrast slab (10%) : diferenla intre cele 2 mdsurdri
nu trebuie sd depS5eascd 1 paragraf, o diferenld mai
mare fiind semnul unui defect de refraclie, al unei

inchiderea pleoapei.

Capacitatea de acomodare ;i

la pre-prezbit pentru a

depista o disfunctie acomodativi 5i la anizometrop,

pentru a pune in evidenld o disparitate-acomodativi.
- proximum d-e convergenld : cu ajutorul
unei surse luminoase (lampi stilou) pe care o fixdm

anomalii de vedere binoculari sau al unei probleme

patologice.

de

Distanta de lecturi

convergenli in vederea aproape

JinAnd cont de extrema solicitare zilnicd a vederii

aproape, este foarte important sI se verifice
capacitatea de acomodare qi de convergenta pe
care o are pacientul. Pentru asta vom determina
- punctum proximum de acomodare : cu
ajutorul unui test de foarte mici dimensiuni (cAliva
optotipi, de exemplu) pe care il apropiem de ochii
pacientului, se mdsoard distanqa la care acesta nu
mai poate vedea clar (proximum (< avansat >) apol,
depdrtAnd testul, distanla la care acesta poate sd-l
vadl din nou clar (proximum <( retras >) : pozitia lor
nu trebuie si difere decAt cu 1 pAnd la 2 cm'

De asemenea este foarte important sa se cunoasca

distanla obignuiti de lecturi sau de lucru

pacientului. Aceasta poate varia considerabil de

la

un subiect la altul :de la munca de precizie

efectuatl la 25 cm la multiplele poziIiondri ale
monitorului sau la caracteristicile unei activite\i
cum ar fi lectura unei partituri muzicale... conditiile
de vedere pot fi foarte diferite. Vom incerca agadar
sI aflSm care sunt activitdtile principale pentru
vederea de aproape a pacientului, descriindu-i-le

sau simulAndu-le.

reil

@ssiLor

Ochiul preferat

Distanta de lecturd variazd. de asemenea in funcqie

de propriile obiceiuri ale pacientului gi adesea qi de
inilqimea acestuia. Pentru a determina distan!a de
lecturi, ii dIm pacientului sA tine un test de lecturd

inainte de refraclie, este important sd se cunoascd

ochiul < preferat > al pacientului. A5a cum este
stAngaci sau dreptaci, fiecare pacient preferd un
ochi sau altul. Pentru a determina acest lucru,
putem utiliza CheckTest'* (Figura 14) :ii cerem
pacientului, cu ambii ochi deschigi gi cu bralul
intins, si fixeze o tinti aflatd la distanli,5i sa o
centreze in orificiul circular al testului. Ochiul

la distanta care i se pare cea mai confortabila gi

mdsurim distanqa ochi-text. Aceastd distanqi se
compari de obicei cu < distanla Harmon >, care

separd cotul de punctul format de degetul mare qi

ardtdtor (vezi Figura 13) : este o datd morfologici

de referinlS care corespunde, cel mai

adesea,

distanlei de lecturd sau de scris qi la care oricine

trebuie sd poatd citi confortabil. Vom observa daci
pacientul cite$te firesc inainte sau dupl aceaste
distanld, adunAnd astfel indicaqii suplimentare
despre acuitatea vizuald. (slabd sau bund) a
pacientului, despre capacitiqile sale acomodative
(suficiente sau nu) qi despre comportamentul sdu
binocular (esofor sau exofor). De asemenea, vom
observa in timpul acestui test dace pacientul are
tendinta sd migte textul mai la stAnga sau mai la
d

Mt

< preferat ) este cel pentru care qinta rdmAne

centratd in timpul acoperirii unui ochi, apoi a

celuilalt; va putea si corespundd sau nu trdsdturii

de stAngaci sau dreptaci a subiectului. Cunoaqterea

ochiului preferat are un triplu interes practic:

se va incepe determinarea refrac(iei cu ochiul

nepreferat pentru a antrena pacientul inainte

determinarea refracliei ochiului preferat

de

- in timpul echilibririi corec!iei intre ochiul

drept 5i cel stAng, vom supraveghea, in cazul in
care nu putem obline echilibrul perfect, si nu se
favorizeze ochiul nepreferat
- in timpul centririi lentilelor, se va [ine cont de
eventuala descentrarea laterali.

reaDta.

o
'a

.s

:
:

Figura 15 : Distanta de lecturd 5i distanla lui Harmon

Figura 14 : Determinarea ochiului preferat

(cu CheckTest")

ren

l'ti
t,,,.

''!

De p istarea

",i, i

i*"tt",,*J

U*

anomaliilor vederii

15a

binocu lare
in cazul in care se susoecteazd o anume anomalie de
vedere binoculard, se fac urmdtoarele teste

,rl''l'

rllr
;,,",,.,

Verificarea fuziunii cu ajutorul unui filtru

rotu : Scopul este de a evalua soliditatea fuziunii
pacientului in prezenta unei disocieri partiale a
imaginilor celor 2 ochi. Subiectul priveSte un punct
luminos aflat la distanld 5i in fala unui ochi se
interpune un filtru roqu. Daca fuziunea este bund,
subiectul vede un ounct de culoare roz. Dacd este
slabd, va vedea fie 2 puncte, unul alb 9i altul ro5u, fie
un singur punct alb sau rolu dacd unul din cei 2 ochi
este neutralizat, fie, uneori, o alternanld de punct alb
qi ro5u. Testul se va efectua prin plasarea unui filtru
roSu pe un ochi, apoi pe celdlalt, iar punctul se vede
mai ro5u cAnd filtrul este plasat pe ochiul dominant.

=d

- Depistarea heteroforiilor sau tropiilor prin

testul acoperirii : Scopul este de a depista dacd

subiectul are o deviere latentd a axelor sale vizuale a

cdror compensare ii poate pune probleme. Subiectul

fixeazd

o tint5, se plaseazi un dispozitiv

15b

de

acoperire in fala unui ochi, apoi se retrage rapid

observAndu-se ochiul: daci acesta se realiniazl la
!inte efectuand o miqcare temporo-nazald, subiectul

este exofor, dacd efectueazd o

mi5care

nazal-temoorald. este esofor. DacI ochiul rdmAne

imobil, subiectul este ortofor sau ulor heterofor,

exceptand situalia in care, ochiul descoperit rimAne

in poziIie deviatd (exo sau esotropie) 5i se realiniazd
la lint5 imediat ce plasdm dispozitivul de acoperire
pe celSlalt ochi. Acest test se va face incepand cu un
ochi, apoi cu celdlalt , pentru vederea la distanld 5i
pentru aproape. Aceasta este doar o prima
informalie, o heteroforie nepunAnd realmente
probleme decit dacd pacientul o compenseaza cu
d

15c

ificu ltate.

Practica acestor mdsurdtori preliminare aduce in

general numeroase informalii gi permite, cel mai

: Depistarea anomaliilor la vederea

binoculari orin testul aco pe ri ri

Figura 15

adesea, si se inleleagd problema subiectului, inainte

de a trece la examenul de refraclie propriu-zis.

ren

GssiLor

Acu itatea

vizuali
- Dupa progresia acuitalii : scale zecimale
(Monoyer, 1875), unghiulare in minute de arc
(Mercier, 1944), inverse (1/10, \19, 118,...) raSionale
adicl inverse pentru acuitd!i slabe gi zecimale
pentru cele ridicate (Lissac, 1956), logaritmice
(Bailey-Lovie, I976). Aceasta din urml prezintl o
progresie aritmeticd cu ratia de 0.1 din logaritmul
Unghiului Minim de Rezolutie (U.M.R.), altfel spus o
progresie geometricd de rf, = 1,259 din U.M.R.

Acuitatea vizuali este, prin definitie, capacitatea

ochiului de a distinge cele mai mici detalii ale unui
obiect. Ea a fost definitd (de Herman Snellen,

oftalmolog olandez, 1834-1908) ca inversul

unghiului, exprimat in minute de arc, pe care il

sub-intinde la nivelul ochiului cel mai mic detaliu

pe care ochiul il poate distinge. in medie, ochiul
uman poate deosebi doud puncte unghiular
separate de l minut de arc (adicd 1/60ime de
grad). Aceastd valoare (stabilitd de Hermann Von
Helmoltz, oftalmolog german, 1821-1894) a fost
consideratl referintl u niversalS.

in practica curentd a refracliei, se studiazd in

special

oe determinarea efectivd a discrimindrii minime

deci acuitatea se

Exist5 foarte multe scale de acuitate.

insi orezentarea

multiplice - cu 2 pentru fiecare 3 rAnduri gi cu 10

pentru fiecare 10 rAnduri. Aceasti scald, care oferd o
progresie regulat5, un numir de optotipuri identice
pentru fiecare rAnd, o alegere coerente a literelor gi
o conversie u;or de ficut indiferent de distanqd, a
devenit astdzi un standard internalional (Figura 16).

acuitatea numitd < morfoscopici >, ce se bazeazd mai

mult pe recunoaqterea de litere sau de cifre, decdt

ochiului, cum se procedeazi atunci cAnd

Valoarea acestui unghi se imparte

rer

lor ar face subiectul unei intreoi lucriri

se

folosesc E, C sau mire de acuitate vizuali.

Notarea pentru acuitatea vizuali
la alta

diferi de la o lard

- in lirile Iatine, notarea este zecimald

(...,0.1,0.2,0.3, ..., 1.0, ...) qi se scrie sub formd de
zecimi (..., 1/10, 21I0, 3110,..., 10/10, ...). Ea
corespunde inversului unghiului sub-intins la nivelul
ochiului pentru un detaliu critic al optotipului : 10'
de arc pentru 1/10, 5' pentru 211,0,2' pentru 5/10,
1'oentru 10/10 etc...
in 15rile anglo-saxone, notarea se expriml
in fraclii de qase (..., 6/60, 6136,6130, ...,616, ...)
sau de doudzeci (..., 201200,201120,201I00, ...,
20 120, ...) in funclie de distanta de mdsurare, care
este consideratl de 6 metri sau 20 de picioare (1
picior:0,3048 m). Aceastd notare foloseqte
principiul notdriiin frac[ie Snellen, unde numdrdtorul

logUAA
'IAR]

mte6
,fd

I
i

,f,,
30

U N R V E:S
HNERU

o-7

too)

HDVZF

24
{80)

1g-

i63r

reprezintd distanla la care subiectul priveste optotipul,

15(501

iar numitorul distanla la care cel mai mic detaliu al

optotipului sub-intinde un unghi de 1 minut de arc,
adicd distanla la care un subiect cu o acuitate de 1.0
(cat este normal) il poate descifra. Astfel, o acuitate
de 6112 (sau 20/40) inseamni ci subiectul poate
citi la 6 metri (sau 20 de picioare) ceea ce un
subiect cu o acuitate de 1 citeste la L2 m (sau 40 de

UFZRE
RHDNU
EUFHP

1260r

FNPUV

95{32)

PEUFH

75 125)

FVZEP
!OXRU

o6
70

o.4 ao

0365
02 tro)
or,95.

osm'

oicioare).
:

Prin convenlie, mdrimea unui optotip este de 5 ori

mai mare decAt cel mai mic detaliu al sdu care

trebuie observat : grosimea cu care este scrisd o
literS, sau deschiderea unui C incomplet sunt de
ori mai mici decAt inallimea optotipului.

:j.

l6 : Scala

de acuitate cu progresie logaritmici

pentru vederea la distanld (tabelul Bailey-Lovie)
Figura

Existi numeroase tipuri de scale de acuitate

- Dupd tipul de optotipuri propus : litere,
cifre, inelele lui Landolt (1888), scala E a lui Snellen
(1862), figuri, etc...
:

{}s,3,L*.

ij:
===

Pentru vederea de aproape

4.;.
'u",r'

i'.,.'

,:ll
i;

,;,r.:ll
i.,:..,.

Scala de nota!ie cu puncte tipografice

Pentru a evalua performanta vizualS a unui pacient

la vederea de aproape, sunt posibile 2 metode : fie
mAsurarea acuitdlii vizuale cu ajutorul unei scale de

(notalia N) : folositi de anglo-saxoni, aceastd scali

acuitate (de dimensiune redusd), fie mdsurarea

capacitdtii de lecturd pe texte de diferite dimensiuni.

paragrafele sunt gradate ca mdrime exprimati in

puncte tipografice (N5, N6, N8 etc...). Acuitatea se
noteazi cu N (de la < Near >, ,,aproape", in englezd),

misurare a acuitilii vizuale

Ca 5i pentru vederea la distan15, $i pentru cea de
aproape existd numeroase scale de acuitate. Cea
mai folositd este scala de progresie logaritmica,
adaptare a celei folosite pentru vederea la distanqd.
Trebuie mentionat faptul cI determinarea exacti a
acuitd!ii vizuale pentru vederea de aproape nu
prezintd un interes deosebit in timpul refractiei. Se
preferi mai degrabd evaluarea capacitdlii de lectu-

urmat de mdrimea literei. Avantajul acestui test este ca

evaluarea performanlei vizuale se realizeazd exact pe
tipul de suport pe care pacientul trebuie sd citeascd.
- Scala de notalie a lui Jaeger (notatial)
foarte folositd in Statele Unite, gi aceastd scald folo-

Scale de

rd, mai aproape de activitilile obiqnuite ale pacientului, pentru vederea de aproape.
Scale de

misuri a capacitetii de lecturi

in funclie de 1ard, scalele qi tipurile de notatie diferd,

cele principale fiind:

- Scala 5i notalia lui Parinaud (notalia P) : foarte folositd in ldrile de limbd francezd, a fost creatd
in 1888 de Dr. Henri Parinaud, oftalmolog francez.

A fost calculatd pentru o distanld de 25 cm, cu o

micqorare arbitrard a dimensiunii literelor cu 20%
fa15 de scalele pentru vederea la distanld (4' de arc
de unghi vizual, in loc 5') pentru a tine cont de
efectele de micqorare a pupilei la vederea de aproape
gi pentru a o face comparabild cu testul de acuitate

pentru vederea la distanld. Fiecare paragraf

corespunde unei acuititi de 10/10 pentru distanta
de referinld indicatd qi permite evaluarea acuitatii

vizuale a subiectului in funclie de distanta la care

citeSte, prin raportul distanld de lecturd/distan15 de
referinli, aceasta din urml fiind egali cu 0,25 m x
n" lui Parinaud. Astfel
- lectura PI, P2, P4 la distante de referinlS de
0,25 m, 0,50 m, 1,00 m... corespunde unei acuireti de 10/10.

- lectura P4 la 50 cm inseamnd cd acuitatea

este de0,50 m lG x0.25 m) = 5/10;
- lectura Pl,5 la 45 cm inseamnd cd acuitatea
este de 0,45 m / (1,5 x 0,25 m) = 12lI0.
Existi numeroase variante pentru aceastl scald ; in
prezent este folositi mai mult in virtutea traditiei,
decAt pentru precizia qi simplitatea ei.

se bazeazd pe standardele caracterelor de tipogafie.

Se foloseSte conventia de scris < Times Roman >, iar

se;te literele de tipografie f i notatia in funclie de

mirimea caracterelor. Notarea se face JI, J2, J3 ...
cu J de la numele
inventatorului ei, Eduard von Jaeger, oftalmolog
vienez care a creat-o in 1854, urmat de mdrimea
literei. Nu existl insi o convenlie standard a
mdrimilor. Aceasti scald are foarte multe variante
cu rAnduri arbitrare gi mlrimi variabile ale literelor.
in ciuda impreciziei, este foarte folositd
- Scala de notatie metrici (notatia M)
propusd de doi cercetdtori americani, Louise Sloan
qi Adelaide Habel in 1956, mdrimea caracterelor
este descrisi printr-un num5r, M urmat de distanqa,
in metrii, la care caracterele sub-intind un unghi de
5 minute de arc. Detaliul care trebuie observat, prin
conven!ie, este egal cu o cincime din indllime,
notaliile 1.0M,0.50M etc... inseamnd, de exemplu,
:

cd acuitatea vizuald este de 1 la distanlele respective

de 1.0 m, 0.50 m etc... Mirimea literelor este mentionate in unit5li M ce corespund unei indltimi de 1.45
mm :astfel, 1.0M corespunde unui caracter de 1.45
mm, 0.50M unuia de 0.725 mm etc... Pentru a afla
valoarea M a unui text, trebuie sd implrlim indllimea

literei la 1.45. Aceaste unitate M corespunde de

in fraclie
Snellen. Acest tip de notalie, cunoscut in intreaga
lume, este simplu ;i practic gi s-a dovedit util mai
asemenea numitorului acuitdtii exprimate

ales pentru vederea scdzutl

Dincolo de orice teorie pe marginea acestui subiect,

pacientului
pentru vederea de aproape 5i vom reline, indiferent
de scala folositi, mirimea celor mai mici caractere
descifrate, neapirat insoliti de distanla de lecturd
de exemplu, Pl,5 la 37 cm, N5 la 40 cm, J2 la 40 cm
sau 0,4M la 40 cm sunt considerate capacitdqi de
lecturd bune.

vom evalua performan[a vizuald a

ren

{Sssile}r

ffi- mmffrffiffiq&ffi

mfu$mmewwffi

Examinarea refrac!iei incepe prin determinarea refracliei obiective, numiti astfel pentru cI nu necesitd intervenqia
pacientului. Se pot folosi fie tehnici simple sau avansate, oferite de auto-refractometre, fie tehnica clasicd 5i mai
complexd a retinoscopiei. Indiferent de metoda folositS, refraclia obiectivi nu va fi decAt o primd abordare a
prescrip!iei gi va trebui validatd de o examinare subiectivd a refractiei.

ffi)ffi

""*".k
q-J

"e,r

ffit#
. L* *"i
ffiJs
s4*k

'ffi

*sde

fl*t
"\
t\.",'

ffiMctomelria

o modalitate uSoara
pacientului, fdri
de
misurare
a
refracliei
rapidl
5i
intervenIie din partea sa.
Refractometria automatd este

Subiectul are capul imobilizat, prin sprijin pe un

dispozitiv de sus!inere

a bdrbiei gi a

Practicianul migci instrumentul, lateral gi din

frun{ii.

fali in

spate, pentru a-l pozitiona in faqa ochiului

pacientului fi pentru a pune la punct imaginea
ochiului. Pacientul fixeazd o lint5 in interiorul
instrumentului. Dupd ce s-a fdcut determinarea,

bJ

se

poate mdsura refractia, fie automat, fie prin

declanqare de citre practician. Se genereaza o serie
de mdsurdtori consecutive qi se calculeazd media.
Se poate trece apoi la celSlalt ochi. Dupd ce termind
mdsurarea celor 2 ochi, practicianul printeazA
rezultatul oe hArtie.

Auto-refractometrele se combini adesea qi cu

keratometria. Pe ldngi interesul evident pe care
aceastd metodi il are pentru adaptarea lentilelor de
contact, ea permite 5i determinarea ametropiei
pacientului, dacd este de tip < axial > sau < de putefe

:{

il

)).

Scooul nostru nu este

in

niciun caz acela de

discredita aportul acestor instrumente, ci de

fl1

a
a

reaminti faotul cI doar determinarea cu

auto-refractometrul nu este suficientd pentru a
determina refracqia unui pacient $i cd aceastd
metodi trebuie completatd intotdeauna cu o

f1

examinare subiectivd.

ir

t4
M
t!

Cele mai multe auto-refractometre func(ioneazd pe

principiul emiterii unui fascicul de

lumina
infrarogie, a cdrei imagine prin reflexie pe retind
este receplionatd, dupd ce a traversat ochiul de
doul ori, cu ajutorul unui captor opto-electronic.
Aceasti imagine este analizatd de un program de
calcul 5i se obline valoarea refracliei. Se folosesc
diferite principii optice, in funclie de instrumente;
pentru mai multd precizie, se va face referinld la

d
c
.9

datele tehnice ale acestora.

in ciuda

progreselor realizate pAnI acum, autorefractometrele nu permit o mdsurare exacta a

refrac[iei. De fapt, sfera oblinutl este adesea prea

- adicd dd o sub-evaluare a hipermetropiei

5i o supra-evaluare a miopiei - din cauza
acomoddrii pacientului. Aceasti imprecizie este cu
concavd

Figura 17 : Auto-refractometru

atAt mai mare, cu cAt ametropia este mai puternica.

De aceea, este important ca pacientul sd fie relaxat
in timpul efectudrii mlsurltorilor. CAt despre
cilindru, acesta este adesea supra-evaluat, iar

precizia axului este excesive. Stabilitatea fixaiiei

pacientului 1i ateniia sa influenqeazi de asemenea

orecizia misurdtorii. Pentru controlarea tuturor

acestor factori qi pentru realizarea unei mdsuritori

finale este nevoie de mdiestria practicianului.

t3ssil,{},-

,.ti

\il!"rffi

ii
.f

'l"

SkiascopLa

Propusi la sfArgitul secolului al XIX-lea (de citre

Ferdinand Cuignet, oftalmolog militar francez,
1823-1889), skiascopia (din greaci, skia = umbrd
gi skopein : a examina) este o metodd obiectivl de
refraclie bazatl pe observarea dinamicd a jocurilor
de umbre gi lumini in pupila pacientului. Prin simpla
proiectare a unui spot luminos asupra ochiului 9i
prin observarea miqcirii umbrei proiectate de pupild
pe retind (a se vedea Figura 18), se poate evalua
refrac!ia fird nicio interven!ie din partea pacientului.

in practici, examinarea se realizeazd in conditii di

iluminare slabi pentru a ulura observarea umbrelcin pupila pacientului, acesta fixAnd un test de acuitatt

Deqi skiascopia este tot mai rar folositd, in comparatie

reflectate de retind, comparata cu cea a spotulu

luminii incidente. Se pot observa diferite efecte
fiecare avAnd propria semnificatie
- efect direct : umbra se deplaseazd in acelas
sens ca 5i spotul luminos, remotum-ul se afld ir

cu auto-refractometrele, vom enumera pe

amplasat la distan15, pentru a i se permite relaxare.

acomoddrii. Practicianul se aqeazd in fala lui la c
distanld fixd qi cunoscutd (de preferin{d 0.67 sa;
0.50 m adicd o proximitate de 1.50 sau 2.00 D). E
proiecteazd lumina skiascopului (cel mai adesea c;

fascicul paralel sau divergent) asupra ochiului

scurt

principiile optice 5i punerea in practica.

lfl'

Principiul skiascopiei constd in a proiecta un fascicul

de lumini asupra ochiului pacientului 5i de

spatele practicianului.

- efect invers : umbra se deplaseazd in sensu

opus spotului luminos, remotum-ul se afld intre

transforma retina intr-o sursi secundari de lumind.

Fasciculul ie5it din retind se refractd prin ochiul
neacomodat 5i, prin defini[ie, formeazi conjugatul

t:l
:1.1:l

sdu optic

pacient 5i practician.
- efect oblic : umbra se deplaseazi intr-o direclie
care nu este paraleld cu spotul de lumind, ochiul este

in punctum remotum al pacientului.

in localizarea

Determinarea refracliei se rezumi

pozitiei acestui remotum. Metoda constd in

< deplasa > optic

de

examinat 5i deplaseazd spotul luminos intr-o mi5care

de translalie de du-te-vino. Se observd in pupila
pacientului sensul miqcdrii aparente a umbrei lumin

astig mat.

punct neutru: pupila pacientului se lumineaza

mici deplasare a spotulu

9i se intunecl la cea mai

remotum-

luminos, remotum-ul se afld in planul

ul pAnd in planul
pupilei practicianului,

0ractician

intercalAnd lentile de
putere coresPunzatoare
in faqa ochiului pacientu-

pupile

lu i.

in introducerea in fata ochiulu

pacientului a unor lentile de putere variabild, prir
intermediul unei rigle cu lentile sau a refractorului,
li in ceutarea efectului de < punct neutru >. Se face

Examinarea consti

lui. Se va cauta un anumit

efect, numit < punct neu-

in 3 etaoe

tru > : aparitia 5i disParilia bruscd a umbrei 5i a

1) C;utarea meridianelor principale : fdrd lentila

si reperdm meridianele principale ale unui eventual astigmatism, cele in care nu se
observd niciun < efect oblic >. Folosirea unu
skiascop cu fanti luminoasd uqureazd observarea.

luminii din pupila

pacientului, numit 5i

adiqionald, incercdm

fenomen de neutralizare.

DacI ochiul este sferic, nu se observi niciun efect

oblic, indiferent de meridian. Dacd ochiul

este

astigmat, se repereazl orientarea celor 2 meridiane

principale 5i

.9

acestea.

Figura 18 : Skiascop

ren

&.3siLc,,-

in

continuare se exploreazd numa

fl:{ JflP
d*"rl,15
r*_J 4*r
fTj !'*i
,

F.*

ffi,.i

rJhj .,.frft

Figura 19 : Diferite efecte observabile

a) Efect direct
?
'c

:
,i

b) Efect invers

o
'F

3) Determinarea cilindrului : se incearcl oblinerea

unui efect de punct neutru in cel de-al doilea meridian,
fie prin clutarea valorii sferei de punct neutru pentru
acest meridian gi prin reconstituirea formulei sferocilindrice, fie prin introducerea unei lentile cilindrice
cu axul adecvat, pAnI cand se obline punct neutru

in toate meridianele.
Dimensiunea, mobilitatea qi intensitatea reflexului
de lumind observat ne oferd indicii despre cAt de

mare este ametropia: cu cdt reflexu

I este mai

ingust, mobil 5i luminos, cu atAt suntem mai aproape

de punctul neutru; invers, cu cit este mai lat, mai
pulin mobil gi de mai micd intensitate, cu atat suntem
mai deoarte.
O dati determinati (determinate) sfera (sau sferele)
de punct neutru, se reduce valoarea sferei obtinute
cu inversul distanlei pacient-practician (- 1,50 D
pentru 0,67m sau -2.00 D pentru 0,50 m) pentru a

obline valoarea refracliei skiascopice a pacientului.

Trebuie m-enlionat in plus cd
- In timpul utilizdrii unui skiascop cu fascicul
convergent, miScdrile observate sunt inverse celor
:

prezentate mai sus (pentru un retinoscop cu fascicul

paralel sau divergent)

c) Efect oblic

- Precizia refracliei skiascopice este de

ordinul a + sau - 0.50 D pentru valorile de sferd qi
c
.9

,i
o

E
c

.9

s
.;o

,i

introducerea unei lentile sferice (a priori convexi

dacd pacientul este hipermetrop sau slab miop) pe
care o reducem pAni cAnd obqinem un n efect de

punct neutru > intr-unul din cele 2 meridiane:

care urmeazd, sfera de skiascopie putAnd chiar si

constituie sfera inilialS a metodei cetei (a se vedea
in continuare).

Tehnica mentionate aici este cea a skiascopiei

< statice >, numiti astfel pentru cd acomodarea

d) Punct neutru

2) Determinarea sferei : se incearci obqinerea unui

< efect invers > in toate meridianele ochiului sferic
sau in cele 2 meridiane ale ochiului astigmat prin

- 10" pentru axul astigmatismului

Valoarea refrac[iei retinoscopice constituie
un bun punct de plecare pentru refraclia subiectivd

cilindru gi de + sau

pacientului nu este solicitatd, 5i permite determinarea

obiectivd a refracliei pacientului. Aceastl tehnici va
putea fi completatd printr-o examinare a skiascopiei
< dinamice >, care solicitd acomodarea pentru
vederea de aproape $i permite evaluarea in mod
obiectiv a comportamentului acomodativ al pacientului
pentru vederea de aproape.

Utilizarea skiascopiei cere o bogatd experientrS care

nu poate fi dobAnditd decAt prin practice.
Skiascopia se poate dovedi adesea mai utild gi mai

eficienti decAt folosirea auto-refractometrului

care, fiind mai u5or de folosit, este mai des utilizat.

Stdpanirea tehnicii skiascopiei poate aduce mari
servicii in abordarea cazurilor oarticulare de ametrooii
forte, copii sau vedere sc5zutS.

aceasta este valoarea sferei.

rcn

&ssil-e)r

#H:

rffi'

P'ol-\
1"1.?

Eryr

h-j
t**
r.J
-".-{t,

fld,
l*"J;*

i"*
{*f

fl}*
ill"".

i.tul

4- KmfrmcqFa selh$ee $wffi

ft.

)ffi

ffi>

.d

$_trT

!e

\*r'

Vffi#era ila #rS_ffifi}e

5

"-.i

rJv
rs aJ
tre

lr+*
""&J
1I!
\J4 w
J

Examinarea subiectivd a refracqiei, numiti astfel pentru cd implici interven{ia pacientului, va fi cel mai adese=
realizati pornind de la o coreclie iniliald: rezultatul refracliei obiective sau o prescriplie mai veche. in primu
rAnd se determind puterea sferei corectoare apoi axa qi puterea cilindrului corector.

ffiat

- rd*

ru

"+Fii:+,

q;ii Determinarea sferej

rH:FrElffi

Se

va folosi metoda numitl < a cetei > ce constd in

plasa

:d

U
!l

4
fid

in fala ochiului o lentild de putere

pentru a decala imaginea retiniand in faqa retinei

apoi valoarea se reduce progresiv pAnd cAnd imaginea
este readusd oe retinS. Aceastd metodi introduce
pacientul in ceald gi, prin asta, se urmdreSte s5-l facd
sd relaxeze acomodarea (care, daci este declangatd,
provoacl o cea[d mai pronun{atd).

pentru a antrena pacientul pe acest ochi 5i a se asigura

Figura 20 : Principiul metodei celei

F*

a) Cu ceald de +1.50 D

LJ

Determinarea sferei se face pe rAnd pentru fiecare

ochi, incepAnd de preferinqi cu ochiul nepreferat

pozitivd

ci

pacientul a in{eles ce are de fdcut qi va coopera

pentru determinarea refractiei ochiului preferat. Von'
proceda dupd cum urmeazi
:

1) Se plaseazd coreclia iniIiali (refraclia

obiectivd sau prescriplia mai veche) in fala ochiulu

pacientului qi se mdsoari acuitatea vizuali.

2) Se incelogeazd pacientul

addugAnd

+L.50 D la corectia initialS pentru a scddea acuitatea

vizuald. Aceasta trebuie sd scadi la aproximativ 1/6
adici 0.16 (sau 0.8 log U.M.R.)
a. Dacd acuitatea este mai mare de 1/6.

4
#

|&

tei
c
.9

c
E

coreclia initiale este probabil insuficient de convexi

incelogali atunci cu +0.50 D in plus (adici +2.00 D
sau mai mult pAnd se obline diminuarea acuititii la
0.16

b. Daci acuitatea este mai micd de 1/6.

coreclia iniliald era probabil insuficient de concava
incepeli sd reduceti cea{a.

3) Se reduce ceata progresiv in

pali

de -0.25 D 5i se verificd cd acuitatea cregte :teoretic,

b) Cu ceatd de +0.75 D

fiecare reducere de -0.25 D trebuie sd creasca

acuitatea cu un nivel pe scala acuitltilor inverse
(regula numitd < a lui Swaine n), conform secvente
ideale urmitoare
:

c
.9

c) Cu sfera de palier

+1,50
+1,25
+1,00
+0,75
+0,50
+0,25

Acuitate in fra-

Acuitate zeci-

cti e

mald

l6
l5
l4
l3

l2

ll

D
D
D

Ametropie

0,16 - 1,6i 10
0,2 = 2 lro

Sph

0,2s:2,s11.0
9,33 = l,3i 10
0,5 = 5/10

Sph

1,0

= 10/10

est

mate
Sph
Sph
Sph
Sph

-1,50
-1,25
-1,00
-0,75
-0,50
-0,25

D
D
D
D
D
D

ri"'{$

.r# .).
.d-*+r

,H ;#
tfu# -ffi
i;i ""r"

it;i

in timpul reducerii celei

- Dacd acuitatea nu creite in timpul reducerii
:

Valoarea acuitdlii permite

in orice

ff-l

*"ffi

cetei cu - 0.25 D (sau chiar scade), probabil pacientul

este acomodat cu 0.25 D (sau mai mult). in acesr caz,
aiteptali cAteva secunde, pentru ca pacientul si-gi
poatd relaxa acomodarea.

**

moment

calcularea ametropiei dupd o reguld simpli:

= valoarea sferei - 0.25 D / Acuitate

;{

ametropia

(a se vedea tabelul)

i,"'j

t**

.E

*i;
ff**
t:i[,

L*j
ef"

ii{.
Li-,
r"r.i

Figura

2l

: Reducerea celei qi acuitatea vizuald

4) Se continui reducerea celei pAni cAnd

acuitatea vizuali atinge valoarea maximd qi
rlmine la acest nivel : acuitatea vizuald atinge un
palier, iar sfera o valoare numitd u sferd de palier >.
Relineli ci la sfArqitul reducerii celei, ultimii doi
paqi au un efect semnificativ asupra acuitSlii vizuale

pentru cd, in absen{a unui eventual astigmatism,

acuitatea trece de la 0.5 la 1.0 (5/10 pind la 10/10)
in 2 paqi de reducere a celei fiecare de - 0.25 D.
5) Se reline sfera cea mai convexi care
oentru a evita ca
imaginea retiniand sd nu treaci in spatele retinei,
iar continuarea examindrii sd nu fie oerturbatd de

di acuitate vizuald maximd.

acomodarea pacientu

lu

r.

reil
ssil-c)r

t,

t.,

,ilil
"iii

i:r

",rrrltt

Dete rminafea cilindru Iui

Dupi ce s-a determinat valoarea sferei, se va determina valoarea cilindrului, fie prin verificarea corectiei
existente, fie prin determinarea completi. Vom determina mai intAi axa cilindrului, apoi puterea acestuia,
folosind metoda cilindrului in cruce Si observarea unui test de acuitate vizuald sau a unui test cu puncte.

DETERMINAREA CILINDRULUI PRIN

VERTFTCAREA UNEI CORECTII CILINDRICE
TNTTTALE

1) Determinarea axei cilindrului

folosi de preferinld un cilindru in cruce de

+ 0.50 5i, la alegere, un test de acuitate sau un

Se va

test cu 0uncte.

a. Agezali mAnerul cilindrului in cruce in

direclia axei cilindrului corector. Prevenili

pacientul ci e normal ca vederea sd i se incetogeze.

Aceasta este pozi!ia 1a cilindrului in cruce.

b. Rugali pacientul sI urmdreascd un rAnd de

litere de dimensiune medie sau testul punctelor,
rotili rapid cilindrul in cruce ( pozitia 2) $i intrebati
pacientul in ce pozilie a cilindrului in cruce
imaginea este mai pulin inceloSatd. Pentru a afla
acest lucru, putem intreba de exemplu < Este mai
puqin inceto$at... > (testul de acuitate) sau
( punctele vi apar mai negre... ) (testul punctelor)
<... in pozilia 1 sau 2 ? sau e la fel ? >
c. Modificali axa cilindrului corector negativ
cu 5'in direclia axului negativ al cilindrului in
cruce preferat. Prezentali din nou pacientului
cilindrul in cruce (cu minerul in direciia modificatd
a cilindrului corector) in cele 2 pozi\ii 9i intrebali-l
din nou care este pozitia preferatd.
d. Repetali opera!ia pAnd cAnd pacientul nu
mai remarci deloc sau foarte pulin vreo diferenli'
Pozilia mAnerului dd orientarea axei astigmatismului.

Figura 22 a,b, c,

{*ssrL{3r

d:

Determinarea axei cilindrului

:i

2) Determinarea puterii cilindrului

folosi, de preferinqS, un cilindru in cruce de
+ 0.25 li un test de acuitate.

Se va

a. Agezali axul negativ al cilindrului in cruce

in direclia axului cilindrului negativ corector
b. Rugali pacientul sI urmdreascd un rAnd de
litere de micd dimensiune, dar uqor de citit. Rotiti
cilindrul in cruce qi intrebatri-l pe pacient ce
pozitie preferi.
c. Addugali (- 0.25) D la cilindrul corector,
daci pacientul prefere pozitia cu ax negativ
pentru cilindrul in cruce suprapusi axului negativ
al corecfiei ; scddeli (- 0.25) D in caz contrar.
d. Repetali opera[ia pAnd cAnd pacientul nu
mai observd nicio diferenli sau aproape niciuna

FEq 3
i* 5#'

;'sl,

,ii'

.9

,i.it,

:
:

i".r ,,
,

li,..

.[

sau pAnd cAnd preferinla se inverseazd.

e. Relineli cea mai scizuti valoare a cilindrului
care di acuitatea vizuald maximi.

.9

o
6

Ajustarea sferei
6
c

Adlugaqi + 0.25 D sferei pentru fiecare (- 0.50)

D cilindru introdus qi verifica[i dacd acuitatea
vizuali maximl se odstreazi.

.9

:=
o

m3

t:.1

,.,,-

'ij:::.:,:
.9

::
o

Figura23 a, b, c,

&s*,i-{3r

d:

Determinarea puterii cilindrului

-t'lff

DETERMINAREA CILINDRULUI PRIN

DETERMTNARE COMPLETA, iru neSeNln
coREcTrEr crLrNDRrcE TNTTTALE

\a\+@q

L) Determinarea axei cilindrului

Determinarea axei cilindrului se face prin urmitoarea metodd:

a) Atezati mAnerul cilindrului in cruce

dupi axa orizontald (mAnerul la 0o, meridiane la
45" qi 135"). Rugali pacientul sd urmireascd un
rAnd de litere sau testul punctelor, rotili cilindrul in
cruce 9i intrebali-l pe pacient ce pozi{ie preferd.
a. Dacd preferd axul negativ la 45" : axul
cilindrului corector este cuprins intre 0" 5i 90"
b. Dacd preferd axul negativ la 135' : axul
cilindrului corector este cuprins intre 90'qi 180"
Relineti preferinqa pentru sectorul

0'-90" sau 90'-180'.

b) Deplasati mAnerul cilindrului in cruce

cu 45" (mAnerul la 45", meridianele la 0' $i 90').
Rugali pacientul sd urmlreascd un rAnd de litere,
rotiti cilindrul in cruce qi intrebaqi-l pe pacient ce
oreferd.

a. Dacd preferi axul negativ la 90', axul

cilindrului corector este cuprins intre 45'qi 135"
b. Dacd preferd axul negativ la 0', axul
cilindrului corector este cuprins intre -45'(sau 225')
9i + 45".

Prin combinarea cu preferinla precedenti, axul

cilindrului este localizat intr-un sector de 45".
c) Alezali mdnerul cilindrului in cruce pe
bisectoarea sectorului identificat (sau, pe misurd
ce cdpdtaqi experienqS, mai aproape de axul pentru
care pacientul 5i-a exprimat preferinqa). Rugaqi

oacientul sd urmdreascd un rAnd de litere sau testul

punctelor, rotiti cilindrul

in cruce qi intrebali-l

pe

pacient ce pozilie preferd.

d) Deplasati mAnerul cilindului in cruce

cu 5'in direclia axului negativ al cilindrului in
cruce preferat anterior (sau aSezati-l la bisectoarea
unghiului rezidual cuprins intre mAnerul cilindruluiin
cruce qi limita sectorului de 45").

a, b, c,

localizarea axului in un sector de 45o

Figura 24 : Determinarea axului cilindrului

e) Repetali opera[ia pAni cdnd pacientul

nu mai observd nicio diferen!e sau

d:

aproape

niciuna. Pozitia mAnerului dd orientarea axului

cilindrului.

{tr*silor

l,l'lr;r
nl"',,''r '1"*"'

lli t,
'"k:ll;::

'F

*if iti

pacient ce preferi qi faceli o rotalie de 5" in direclia axului negativ al cilindrului in cruce preferat.
Plasali mAnerul cilindrului in cruce dupd axul
cilindrului corector gi prezentali din nou cilindrulin
cruce in 2 pozilii
e) Repetali opera!ia pdni cdnd pacientul nu
mai observd nicio diferenti sau aproape niciuna.
Pozitia mAnerului indicl axul cilindrului corector.

,*rr^r,;,']f*t

@c

c
.9

o
'tr

:o

G
c
.9

c
6

.9

, f,

,h:
Altd tehnici posibili

determinarea direcliei axului

.9

a), b) : la fel ca mai sus

c) Introduceli un prim cilindru corector de

(- 0,50) D cu axul dupi bisectoarea sectorului de
45" identificat, apoi faceti verificarea axului

E
o

.6

,i

acestuia. Pentru asta,

d) A5ezali mAnerul cilindrului in cruce dupi

axul cilindrului introdus, rotiti-1, intrebali-l O"@

i,

{}ssil-(}r

j,

determinarea axului prin verificare

un cilindru corector

cu

tt"t

,-

.1'".r"

'1'"

.ii

ir

",.'-.

,i

:i:

.r

",

2) Determinarea puterii cilindrului

ffiu

Folosind un cilindru in cruce de + 0.25.

a. Rugaqi pacientul si urmdreasci un panou cu

optotipuri, mirili progresiv puterea cilindrului in
pa5i de (- 0.25) D, astfel incdt pacientul si remarce
o imbundtdqire a acuitilii.
b. Apoi procedaqi la fel ca pentru determinarea
Puterii
- A5ezali cilindrul in cruce, astfel incat axut
negativ si fie in direclia axului cilindrului negativ
;

l".it.

corector.

Rugaqi pacientul sd urmdreascl

un rdnd cu
rotili cilindrul in cruce gi
intrebaqi-l pe pacient ce poiilie preferd.
- Addugati (- 0.25) D la cilindrul corector
dacd.pacientul preferi pozitia cu axul negativ al
cilindrului in cruce suprapus cu axul negativ al
litere de mici dimensiuni,

l"li
'1.

i-

i:"1r.

corectiei ;
scddeli (- 0.25) D, in caz contrar.
- Repetaqi operatia pdni cdnd pacientul nu
mai observi nicio diferenli sau aproape niciuna
sau pAnd cAnd preferinla se inverseazd.
c. Relineli cea mai scizutd valoare a cilindrului

care

di

acuitatea vizuali maximi.

Ajustarea sferei
Addugali + 0.25 D sferei pentru fiecare
(-0.50) D cilindru introdus 5i verificaqi daci
acurtatea vizuald maximi se pistreazd.

Figura 25 a, b,c,d:Determinarea pute rii

cilindrului

reT

&ssiL*r

DUPA DETERMINAREA CILINDRULUI

3) Verificarea

Prescriplia astigmate se determind intotdeauna cu cilindru negativ

finali a sferei

Orice corectie astigmatd se poate exprima printr-o

formulS cu cilindru negativ sau pozitiv. Prescriplia
insi se determind intotdeauna cu cilindru negativ. Metoda < cetei >, general utilizate pentru
determinarea refracqiei, consti in a incetroSa privi-

Odati determinate axul 5i puterea cilindrului corecror,

se va face o verificare monoculari a sferei, cu ajutorul

unor lentile sferice de + gi - 0.2 5 D pentru a

confirma ci sfera determinatd este cu adevdrat
< maximul convex ce oferi cea mai buni acuitate >.
Astfel

rea pacientului, adicd

a-i plasa cele doua focale (ale

meridianelor principale la astigmatism) in fala
retinei, iar apoi, ?ntr-o primi faz5, acestea sunr
deplasate inapoi treptat prin interrnediul sferelor
negative de reducere a cetei, pentru a aduce
focala posterioard pe retind; apoi, in faza a doua,
cele doud focale si fuzioneze intr-un punct unic,
fdcAnd ca focala anterioard sd se retragd prin
intermediul unui cilindru negativ.
Cu toate acestea, in funclie de 1ard, practicienii 5i
producdtorii pot formula prescriplia cu cilindru
pozitiv sau negativ, ceea ce poate necesita
< transpozitia > de la prescriplia de cilindru cu
< minus > la cilindru cu ( olus ).

- cu + 0.25 D, acuitatea vizuald trebuie sd scadd

sesizabil; dacd nu addugaqi + 0.25 D gi faceqi o
noud verificare

cu

0.25 D, acuitatea vizuali trebuie sd

aceea5i sau contrastul este ugor

influenld in citirea optotipului.

rimAni

md bun, dar firi

Figura 26 : Verificarea finalS monoculard a sferei

a) Cu

+ 0.25 D : acuitatea vizuali

scade

Transpozilia unei formule sfero-cilindrice

.9

Pentru a transpune o formuld exprimatd in cilindru

cu minus in cilindru cu plus (sau invers), este suficient
sd schimbdm semnul cilindrului, sd d5m sferei noii

:
o

b) Cu

0.25 D:acuitatea vizuald. rlmdne aceeasi

formule suma algebricd a sferei gi cilindrului din

vechea formuld 5i si addugdm 90' la axul vechii
formule (li si scddem eventual 180' daci suma
oblinutd este mai mare de 180').
Astfel formula prescripliei sf. +1.00 cil - 3.00 ax
15' exprimatd in cilindru cu minus devine
- cilindru = + 3.00
- sferl = + 1.00 + (- 3.00) = - 2.00
- ax = 15' + 90"= 105'
adicd formula sf. - 2.00 cil. + 3.00 ax 105'exprimatd in cilindru cu plus.
:

;
.9
C

E
o
G

ren

{Ssc},1{:i

t,"#*'
@ffi#