1

BALABAN (TOCILA) ELENA IULIANA

Fiziolofia analizatorului vizual/ Optica fiziologica

Tema 1
1. Principiul comensarii ametropiei sferice cu lentile compensatoare.

Ochiul emetrop are punctul remotum teoretic la infinit, iar imaginea acestuia
se formeaza pe retina, in focarul imaginre al ochiului.

In cazul ametrop punctul remotum se gaseste la distanta finita in raport cu

punctul pricipal obiect al ochiului, iar conjungatul punctului obiect de la infinit
se afla in fata retinei sau in spatele acestuia, in functie de tipul ametropiei-
miopie, respectiv hipermetropie.

Pentru ca ochiul ametop, fie el miop sau hipermetrop, sa vada clar un punct
obiect de la infinit, fara acomodare, trebuie sa utilizeze o lentila compensatoare.
Aceasta lentila compensatoare se calculeaza si se pozitioneaza astfel incat
imaginea obiectului indepartat prin lentila sa coincida cu punctul remotum al
ochiului ametrop, ceea ce inseamna ca focaru imagine al lentilei compensatoare
trebuie sa coincida cu punctul remotum.

Calculul lentilelor compensatoare se face in domeniu paraxial, in majoritatea

cazurilor, lentila fiind considerata subtire.

Pentru compensarea ametropiei (in cazul miopiei) se foloseste o lentila

copensatoare divergente. Imaginea obiectului indepartat este formata de lentila
in focarul imagine care coincide cu punctul remotum al ochiului, astfel ca
sistemul optic al ochiului formeaza imaginea acestui punct pe retina, clar, fara
acomodare.

Pentru compensarea ametropiei (in cazul hipermetropiei) se foloseste o lentila

compensatoare convergente, alcarui focare imagine se suparpune cu punctul
remotum al ochiului hipermetrop. Astfel sistemul optic formeaza imaginea unui
obiect indepatat pe retina.
2

BALABAN (TOCILA) ELENA IULIANA

2. Cum formeaza ochiul miop imaginea unui obiect indeparta? Unde

formeaza ochiul miop imaginea punctului remotum? Definiti miopia axiala
si miopia refractiva.

Focarul imagine al ochiului miop, care este conjungatul punctului obiect de la

infinit, se afla in fata retinei.

Punctul remotum se afla la distanta finita in fata ochiului. Imaginea punctului

remotum este pe retina.

Cand ochiul miop priveste un obiect indeartat, pe retina se formeaza o patade

difuzie. Ochiul miop vede clar obiectele situate aproape. Distanta punctului
remotum fata de ochi determia gradul miopiei.

Miopia axiala (ochiul este prea lung) este lungimea axila a ochiului este mai
mare, puterea refractiva fiind aceeasi ca in cazul ochiului.

Miopia refractiva este lungimea axiala normala, dar puterea refractiva a uneia
intre componente este mai mare.

3. Descrieti actiunea radiatiilor untraviolete asupra componentelor

oculare.

Radiatiile ultraviolete (UV)- lungimi de unda cuprinse intre100nm si 380nm.

Radiatia UV are energie suficienta pt a produce modificari fotochimice care pot

initia efecte biologice cu efecte potential negative.

Domeniul radiatiilor UV este impartita in trei benzi spectrale in functie de efecte

biologice pe care le determina:

Radiatia UV – C ( 100-280 nm)

Radiata UV- B (280-315 nm) este absorbita de epiteliu coreean, produc orbire
cand este reflectata de zapada si produce arsura corneeana( fotokeratita) cand
este produsa de arcul de sudura. De asemenea, expunerea prelungita a corneei la
radiatia UV-B poate duce la formarea pinguiculei si pterigium, excrecente care
se dezvolta pe suprafata conjunctivei si a corneei.
3

BALABAN (TOCILA) ELENA IULIANA

Radiatia UV-A (315-380) la expunere prelungita poate cauza producerea

cataractei.

4. Care sunt componentele acomodarii?

a. acomodarea reflexa;

b. convergenta acomodativa;

c. acomodarea poximala;

d. acomodarea tonica.

5. Care sunt componentele sistemului optic al ochiului si ce rol are fiecare

componenta in formarea imaginilor.

Componentele sistemului optic al ochiului sunt: corneea, umoarea apoasa,

cristalinul si corpul vitros.

Corneea:membrana fibroasa, rezistenta, transparenta si refringenta, incadrata in

sclerotica; are aspectu unui menisc divergent.

Curburile variaza de la un meridian la altul si chiar de-a lungul meridianelor.

Neregularitatile de curbura contribuie la producerea astigmatismului.

Corneea nu este vasculariata, dar este bogat inervata de catre nervii ciliari;

Umoarea apoasa: lichid incolor, limpede, ce ocupa camera anterioara a bulbului

ocular, intre cornee si cristalin; este factor regulator al presiunii intraoculare;
participa la metabolismul globului ocular aducand elemente nutritive si
eliminand deseuri.

Cristalinul are forma biconvexa si este situat in spatele irisului si inaintea

corpului vitros.

Suprafata posterioara este mai bombata decat cea anterioara; este introdus intr-o
capsula din care poate fi extras chirurgical in cazul opacifierii.
4

BALABAN (TOCILA) ELENA IULIANA

Proprietarea cristalinului de a-si modifica curburile suprafetelor astefel incat

imaginea retiniana sa ramana neta cand obiectul se deplaseaza intre punctul cel
mai indepartat si punctul cel mai apropiat se numeste acomodare.

Corpul vitros este situat in spatele cristalinului si al zonulei; este un mediu

refringent; contribuie la mentinerea cristalinului in pozitia sa si impiedica
dezlipirea retinei,

6. Sa se defineasca:

a) axa optica a ochiului si linia de privire;

b) refactia;

c) parcursul de acomodare a ochiului;

d) profunzimea campului obiect;

e) presbiopia.

a) Axa optica –trece prin varful primului dioptru, prin punctele nodale ale
sistemului optic al ochiului.

Linia de privire- uneste punctul de fixare cu centrul de rotatie.

b) Refractia – inversul distantei de la varful corneei la punctul remotum.

c) Parcursul de acomodare a ochiului

Punctul remotium (AR)- punctul obiect a carui imagine e formeaza pe retina

atunci cand ochiului nu acomodeaza.

Punctul proximum (AP) – punctul cel mai apropiat care este vazut clar, folosind
acomodarea.

Refractia – inversul distantei de la varful corneei la punctul remotum.

Amplitudinea maxima de acomodare este valoarea maxima a acomodarii ce

poate fi realizata, iar aceasta depinde de varsta si se micsoreaza o data cu
inaintarea in varsta.
5

BALABAN (TOCILA) ELENA IULIANA

d) Profunzimea campului obiect – domeniul distantelor la care se poate

afla obiectul astefel incat pe retina sa se formeze o pata de difuzie cu diametrul
mai mic decat valoarea limita pentru care imaginea este neclara. Prin sacaderea
diametrului pupilei, pata de difuzie pe retina se micsoareaza, iar camul obiect
creste.

e) Presbiopia este un proces fiziologic ireversibil, legat de inaintarea in

varsta; prin scaderea gradata a amplitudinii de acomodare, scade capacitatea de
a vedea clar la aproape.

Acomodarea se produce in principal prin modificarea formei cristalinului sub

actiunea muschilor ciliari. Presbiopia este cauzata de slabirea muschilor ciliari,
de perderea elasticitatii masei cristalinului si mai tarziu, de scleroza cristalinului.

7. Cum se formeaza ochiul hipermetrop imaginea unui obiect indepartat?

Definiti hipermetropia in functie de actiunea acomodarii.

Focarul imgine al ochiului hipermetrop, care este conjungatul punctului obiect

de la infinit se afla in spatele retinei. Punctul remotium se afla la distanta finita
in spatele ochiului. Imaginea punctului remotum este pe retina.

Astfel, cand ochiul hipermetrop priveste un obiect indepartat, el acomodeaza, iar

pe retina se formeaza o pata de difuzie.

Ochiul hipermetrop nu vede clar nici obiectele situate aproape.

Deoarece in cazul hipermetropiei, puterea ochiului este prea mica in raport cu

lungimea axiala, rezulta ca o crestere a acomodari prin cresterea temporala a
puterii cristalinului ar putea compensa, cel putin partial, acesta eroare de
refractie.

In functie de actiunea acomodarii, hipermetropia se clasifica in:

Hipermetropie latenta- este mascata de acomodare si nu poate fi masurata decat

in urma administrarii de substante ciclopegice.

Hipermetropia manifestata-este determinata de puterea pozitiva maxima care

asigura acuitatea vizuala optima la distanta.

Hipermetropia totala= hipermtropie latenta+ hipermetropia manifestata.

6

BALABAN (TOCILA) ELENA IULIANA

8.Ce reprezinta si ce aplicatie are imaginea I a lui Purkinje?

Imaginea I a lui Purkinje reprezinta reflexiile unei surse de limina pe diferite

suprafete reflectante ale ochiului: suprafetele corneei si suprafetele cristalinului.

In imaginea I -reflexia pe suprafata anteriora a corneei,

- imaginea virtuala si dreapta,

- cea mai stralucitoare,

- situata langa planul pupilei,

9. Care sunt anomaliile procesului de acomodare?

a) Insuficienta acomodativa;

b) excesul de acomodare;

c) incapacitatea acomodativa.

10. Ce este miopia nocturna?

Aparitia sau cresterea miopiei in conditii de iluminare redusa este deteminata de

doi factori:

- Cresterea raspunsului acomotiv prin cresterea puteri de refractie a

cristalinului.
- Modificari cromatice a ochiului. In prezenta aberatiei cromatice, sistemul
optic al ochiului reflecta mai mult radiatia albastra decat cea rosie.