Cum functioneaza ochiul ? Ochiul este ca o camera foto. Imaginati-va ca faceti o fotografie.

Lentila care se gaseste in partea din fata a aparatului foto permite trecerea si focalizarea luminii pe filmul situat in partea din spate a aparatului. Cand lumina atinge filmul se realizeaza o fotografie. Ochiul lucreaza intr-un mod similar. Partile din fata ale ochiului (corneea, umorul apos, cristalinul) sunt transparente si permit luminii sa treaca catre centrul ochiului, unde se gaseste o alta substanta transparenta ca un gel numit vitros. ransparenta structurilor oculare enumerate mai sus permit luminii sa a!unga catre retina, iar cristalinul permite focalizarea luminii pe retina. "etina este similara filmului fotografic si ea ne permite sa vedem. #e la retina pleaca informatii vizuale catre creier, pe calea nervului optic. $cesta este modul in care functioneaza ochiul nostru.

1. Planul lacrimal 2. Cornee 3. Iris 4. Corp ciliar 5. Zonula Zinn 6. Cristalin 7. Vitros . !etina ". #er$ optic

%iopia

%iopia reprezinta o tulburare de refractie a globului ocular, caracterizata prin faptul ca imaginea obiectelor privite este focalizata in fata retinei & un dezechilibru intre puterea sistemului de lentile ocular si lungimea a'ului anteroposterior al globului ocular, sau altfel spus, un e'ces de convergenta (in mod normal, imaginea obiectelor este focalizata pe retina, intr-o zona de acuitate vizuala ma'ima, denumita (pata galbena() . Corneea si cristalinul reprezinta cele &oua me&ii refracti$e ale 'lo(ului ocular) dintre aceste componente, cornea contribuie cel mai mult la formarea imaginii obiectelor privite, la nivelul retinei. #aca a'ul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginea obiectelor se va forma in spatele retinei, situatie patologica, care se insoteste de scaderea acuitatii vizuale & aceasta situatie mai este denumita si hipermetropie) daca a'ul anteroposterior al globului ocular este prea lung, puterea refractiva a dioptrului ocular (sistemul de lentile al ochiului uman) nu va fi suficienta, iar imagina va fi focalizata inaintea retinei & aceasta tulburare refractiva este denumita miopie si este de asemenea insotita de scaderea acuitatii vizuale. $cuitatea vizuala se refera la capacitatea unei persoane de a distinge detalii fine ale obiectelor pe care le priveste. O alta cauza de afectare a acuitatii vizuale, o reprezinta astigmatismul) astigmatismul este tot o tulburare de refractie, datorata asincronismului refractiv dintre cornee si cristalin. #in fericire, aceste tulburari de refractie pot fi corectate prin purtarea de lentile aeriene, lentile de contact sau cu a!utorul chirurgiei refractive. Pacientul miop vede cu claritate obiectele care se afla in apropierea ochiului, insa atunci cand priveste la distanta, vederea sa este incetosata) aceasta se intampla deoarece fie a'ul globului ocular este prea lung, fie datorita faptului ca suprafata anterioara a corneei este prea bombata) la polul opus se afla tulburarea de refractie denumita (hipermetropie( & cornea este prea aplatizata sau a'ul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginarea formandu-se in spatele retinei. %iopia poate fi corectata prin purtarea de lentile divergente (aceste lentile, , deplaseaza** imaginea formata, din fata retinei, chiar pe retina) .

#ioptrul ocular (mediile transparente si refringente ale globului ocular) este constituit din cornee, umoare apoasa, cristalin si corpul vitros) dintre acestia, capacitatea refractiva a cristalinului (lentila biconve'a) se poate modifica in timpul procesului de acomodatie (fenomen ce consta in modificarea curburii cristalinului, pentru a permite focalizarea imaginilor pe retina, atunci cand obiectele sunt aduse la o distanta mai mica de + metri de globul ocular) ) in ansamblu, dioptrul ocular poate fi comparat cu o lentila convergenta cu puterea de +, dioptrii. In mod normal, cristalinul si cornea functioneaza precum lentilele unei camere foto, sincronizandu-se pentru a permite formearea pe retina a celei mai bune imagini (este vorba de o imagine clara a obiectelor privite de aproape sau de la distanta) . Pupila este asemenea unui diafragm si are rolul de a regla cantitatea de lumina care a!unge la nivelul retinei. "etina reprezinta componenta globului ocular, cu rol in transformarea stimulului luminos in impulsuri nervoase, ce vor fi transmise pe calea nervului optic pana la nivelul corte'ului vizual (regiunea occipitala), generand astfel senzatia luminoasa. Pacientul cu miopie are vederea la distanta incetosata, aceasta deoarece imaginea (care se formeaza inaintea retinei), trimite pe retina doar un con de lumina (cerc de difuziune) . -recventa miopiei in populatia generala, variaza foarte mult functie de varsta pacientilor. statistic, aproape /0 dintre nou-nascuti sufera de miopie congenitala (miopie prezenta inca de la nastere) ) mult mai frecvent, miopia afecteaza populatia adulta & aproape o treime dintre adulti prezinta miopie. Printre tarile cu cea mai ridicata prevalenta a cazurilor de miopie, putem enumera. China, India, %alaiezia si %area 1ritanie. "ecent au fost realizate studii in care a fost demonstrata legatura dintre incidenta crescuta a cazurilor de miopie si nivelul de educatie al populatiei studiate) cu cat preocuparile intelectuale ale unei populatii sunt mai intense, cu atat mai frecvente sunt cazurile de miopie. %iopia afecteaza din ce in ce mai mult tarile din 2uropa de 3est) in ultimii 4, de ani, numarul cazurilor de miopie la copii s-a dublat. Patogenie si cauze -actorul genetic !oaca un rol foarte important in aparitia miopiei) miopia este cu atat mai frecventa cu cat unul sau ambii parinti sunt miopi. %ediul in care persoana respectiva traieste si isi desfasoara activitatea, reprezinta de asemenea un factor determinant in aparitia miopiei (e'ista areale geografice in care numarul cazurilor este alarmant) ) numarul cazurilorde miopie se coreleaza strans cu numarul de ore pe care indivizii unei populatii il petrec in fata calculatorului sau citind de aproape cu cat efortul vizual este mai intens, cu atat mai solicitata va fi musculatura globului ocular) iluminarea slaba a locului de munca faciliteaza si ea aparitia miopiei. $sadar, pentru ca miopia sa apara este nevoie de un teren genetic predispozant, la care concura anumiti factori de mediu (precum cei enumerati mai sus) . #e asemenea, miopia poate aparea secundar altor boli si sindroame. hipertensiune arteriala, diabet zaharat necontrolat,sindromul %arfan, sindromul #o5n, homocistinurie, ectopia lentis, sindromul urner, sindromul dispersiei pigmentilor. #aca in miopia simpla putem vorbi despre un viciu de refractie pur asincronism intre lungimea a'ului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (cornee, cristalin), in miopia degenerativa este vorba despre leziuni ale globului ocular,

induse genetic, care determina alungire progresiva a a'ului antero posterior si implicit scaderea marcanta a acuitatii vizuale. Oricare ar fi tipul de miopia prezenta la un pacient, focarul de formare al imaginii (locul in care lumina refractata de cornee si cristalin se strange), este plasat inaintea retinei. Ca si curiozitate, o alungire a globului ocular a'ul sau anteroposterior cu doar 6 milimetru, va determina o crestere a gradului de miopie, cu cel putin 7 dioptrii.

#iagnostic

Pentru diagnosticarea formelor de miopie simpla se va urmari evaluarea viciului de refractie prin metoda denumita refractometrie, precum si realizarea diagnosticului diferential, prin e'cluderea altor forme de miopie. miopia pilotilor de supersonice, miopia nocturna, miopia de curbura, miopia de indice."efractia oculara poate fi apreciata utilizand metode subiective sau obiective. %etoda #onders reprezinta una dintre metodele de apreciere subiectiva a refractiei oculare (lentile, optotip) . Ochii pacientului sunt e'aminati concomitent cu a!utorul optotipului (optotipul reprezinta un panou pe care sunt inscrise diferite simboluri, pe care in mod normal subiectul le poate descifra de la o anumita distanta standard, inscrisa pe acel panou) . #upa e'aminarea cu a!utorul optotipului, se va proceda la e'aminarea pacientului cu a!utorul lentilelor plasate in rama de proba. Plasarea succesiva de lentile, in rama de proba, lentile ce au diferite dioptrii, poate conduce la elucidarea tipului de viciu prezent la pacientul respectiv. hipermetropie sau miopie. -anta stenoptica si cadranul 8reen sunt utilizatea pentru diagnosticarea astigmatismului (cadranul 8reen este de forma unui cerc, pe care sunt inscrise meridiane) ) plasat la nivelul optotipului, acest cadran este util pentru identificarea meridianului astigmat (planul in care se situeaza viciu de refractie) . Ca si metoda obiectiva, putem utiliza refractometrul) astfel, se poate determina refractia dioptrului ocular pe cele doua meridiane principale, precum si inclinatia precisa a acestor meridiane) acest aparat se bazeaza pe proiectia unor imagini si pe studiul luminii reflectate de catre retina pacientului e'aminat. %iopia degenerativa poate fi diagnosticata prin e'amen oftalmoscopic (e'aminarea fundului de ochi, care sa permita aprecierea statusului retinei, vaselor si nervului optic), cand e'aminatorul va identifica la nivelul retinei, o formatiune denumita, , conus miopic99 (cu aspect de semiluna de culoare alba) ) aceasta formatiune apare ca urmare a distensiei structurilor globului ocular. Odata cu evolutia leziunilor, la nivelul polului posterior al globului ocular vor aparea multiple hemoragii maculare, care pot fi sesizate cu usurinta la e'amenul oftalmoscopic. #e asemenea, la nivelul maculei (zona de acuitate vizuala ma'ima de la nivelul retinei), putem observa regiuni hiperpigmentate, ce apar ca urmare a resorbtiei unor mici hemoragii. :lterior, zonele hiperpigmentate vor alterna cu cele depigemntate, in timp ce reteaua de vase retiniene devine foarte vizibila) corpul vitros este si el afectat apare o lichefiere precoce a vitrosului. Ca si complicatii ale miopiei degenerative, se pot instala. cataracta si glaucomul cu unghi deschis. Pe langa aceste modificari obiective ale structurilor globului ocular, se constata scaderea marcata a

acuitatii vizuale) acuitatea vizuala neputand fi corectata pe deplin prin purtarea ochelarilor) de asemenea, pacientul prezinta grave deficite in ceea ce priveste vederea nocturna (acesta are o acuitate vizuala foarte scazuta in amurg) ) un miop trebuie depistat precoce prin testari de rutina) se recomanda ca persoanele cu miopii grave, sa evite conducerea automobilelor. ;emne si simptome #in punct de vedere clinic putem vorbi despre trei categorii de miopie. miopia simpla (tulburare de refractie), miopia degenerativa(miopia boala) si miopia maligna. %iopia mai poate fi clasificata functie de valorea dioptrica (miopie mica pana la 7 dioptrii) miopie medie < = + dioptrii) si miopia mare peste + dioptrii), sau dupa mecanismul de aparitie (miopie a'iala, de curbura sau de indice este vorba de indicele de refractie) %iopia a'iala apare atunci cand lungimea a'ului anteroposterior al globului ocular este mult crescuta fata de normal, in timp ce puterea de refractie a dioptrului ocular se pastreaza in limite normale. %iopia de curbura apare atunci cand curbura fetei anterioare a corneei sau a cristalinului este mult accentuata. %iopia de indice se datoreaza modificarii indicelul de refractie al cristalinului (care este mult crescut), secundar unor boli (diabet zaharat), sau ca urmare a consumului unor chimioterapice (medicamente) . %iopia simpla apare de obicei in prima coliparie (/-6, ani) ) de aceea mai este cunoscuta si sub denumirea de (miopia scolarului(. ;colarul apropie din ce in ce mai mult privirea de caiet, acesta nu mai vede bine la tabla si solicita mutarea sa cu cateva banci ma in fata, si de asemena el nu mai vede bine scrisul de la televizor si tinde tot mereu sa se apropie cu privirea de acest aparat. %iopia simpla este un viciu de refractie pur, care se datoreaza lipsei de corelatie dintre lungimea a'ului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (e'ces de convergenta) ) in rest, elementele globului ocular sunt normal constituite. -actorul ereditate !oaca un rol important in aparitia miopiei simple, la care se supraadauga factorul comportamental declansator. #atorita e'cesului de convergenta, imaginea obiectelor privite se formeaza in fata retinei) apropierea obiectelor de ochi este urmata in mod firesc de deplasarea focarului catre retina si de perceperea unei imagini mai clare. %iopii au o vedere neclasa la distanta, aceasta deoarece globul ocular nu detine un mecanism compensator asea cum se intampla in cazul hipermetropiilor. Pentru o persoana cu miopie, vederea de aproape nu necesita un efort e'cesiv in ceea ce priveste acomodatia de obicei miopii prefera meseriile care implica utilizarea vederii de aproape. ceasornica, bi!utier. Persoanele cu miopie simpla relateaza scaderea acuitatii vizuale pentru distanta si chiar cefalee (dureri de cap) ) vederea la distanta poate fi imbunatatita prin micsorarea fantei palpebrale (inchiderea partiala a ochilor) ) cu cat valoarea dioptrica a miopiei este mai mare, cu atat mai scazuta este acuitatea vizuala pentru distanta. %iopia simpla debuteaza in copilarie, insa din fericire ea se stabilizeaza la varsta adolescentei (in !ur de 6> ani) ) sarcina poate conduce la agravarea acestei forme de miopie. ?otam faptul ca, atunci cand miopia debuteaza precoce in copilarie, cel mai probabil ca ea va evolua pe o perioada mult mai mare de timp.

Persoanele care sufera de miopie simpla sunt supuse riscului de a dezvolta strabism divergent (datorita efortului de acomodatie minim) . Popular, strabismul mai este cunoscut si sub denumirea de (privire incrucisata(. #aca a debutat in copilarie, de obicei miopia simpla are o evolutie lent-progresiva (6-4 dioptrii), pana la varsta adolescentei) atunci cand s-a stabilizat, in foarte rare cazuri miopia simpla depaseste + dioptrii (dioptria reprezinta unitatea de masura a puterii unei lentile) . Celelalte tipuri de miopie sunt mult mai rar intalnite (miopia degenerativa, miopia maligna) ) ele se datoreaza mai ales unor importanti factori genetici, care concura la aparitia unor anomalii congenitale ale globului ocular (a'ul anteroposterior al globului ocular se alungeste progresiv) . $desea este vorba despre o tulburare de refractie accentuata (de peste -6, dioptrii), prezenta inca de la nastere, si care progreseaza odata cu maturarea organismului (chiar si pana la -7, dioptrii) . #esi mecanismele miopiei degenerative sunt incomplet elucidate, s-a observat cum tunicile globului ocular sufera un deficit de structura. %iopia degenerativa poate debuta precum o forma de miopie simpla, insa evolutia acesteia este mult mai alerta.Pacientul acuza grave tulburari ale acuitatii vizuale, vederea neputand fi corectata pe deplin cu a!utorul lentilelor aeriene) de asemenea, se constata o reducere a campului vizual si alterarea simtului cromatic (mai ales pentru culoarea albastra) . Odata cu evolutia leziunilor degenerative se remarca si scaderea progresiva a acuitatii vizuale.%iopia degenerativa mai este cunoscuta si sub denumirea de (miopia forte() ea poate conduce la aparitia unor complicatii nedorite. cataracta (destul de frecventa, are o evolutie lenta), lu'atii ale cristalinului (spontane sau aparute in urma unui traumatism al globului ocular) si dezlipirea de retina (cel mai frecvnt sesizata se datoreaza fenomenelor degenerative de la nivelul globului ocular este o complicatie foarte grava) . %iopia degenerativa se poate asocia cu malformatii genetice ale globului ocular, cu to'oplasmoza si cu glaucomul cu unghi deschis (incercarea de tratare a glaucomului poate conduce la agravarea miopiei degenerative si la scaderea si mai accentuata a acuitatii vizuale) . ratament %iopia simpla poate fi corectata cu a!utorul ochelarilor, al lentilelor de contact sau apeland la chirurgia refractiva. #e obicei, sunt preferati ochelarii cu lentile divergente (cea mai mica lentila divergenta care ofera cea mai buna acuitate vizuala) . Odata cu avansarea miopiei lentilele trebuiesc schimbate, dupa realizarea unui nou consult oftalmologic. Lentilele au rolul de a corecta viciul de refractie, insa ele nu pot opri evolutia bolii. %etoda chirurgicala a miopiei simple poarta numele de foto@eratectomie (procedeul L$;IA) ) practic, este vorba de utilizarea unui fascicul laser cu a!utorul caruia se aplatizeaza fata anterioara a corneei (remodelarea acestei suprafete) ) metoda chirurgicala cu laser are cele mai bune rezultate in cazul miopiilor simple ce nu depasesc > dioptrii. In ceea ce priveste miopia degenerativa, terapia urmareste atat imbunatatirea acuitatii vizuale, cat si oprirea leziunilor degenerative ale bolii. ulburarea de refractie in cazul miopiei degenerative nu poate fi corectata pe deplin cu a!utorul lentilelor divergente) pentru a obtine o vedere binoculara mai buna, de obicei se realizeaza o subcorectie cu

ma'im 7 dioptrii. Lentilele de contact sunt mult mai costisitoare, insa ele au avanta!ul ca largesc limitele campului vizual si permit o mai buna acuitate vizuala. ratamentul chirurgical al miopiei degenerative se poate realiza prin implant de cristalin artificial, dupa ce a fost inlaturat cristalinul nativ) aceasta metoda nu este lipsita de riscuri) posibile complicatii care pot aparea in urma implantului de cristalin.glaucom sau cataracta. #in nefericire, nu e'ista un tratament cert fundamentat stiintific, care sa permita oprirea din evolutie a miopiei degenerative. Chirurgia miopiei, include urmatoarele procedee. - @eratotomia radiala. procedeu prin care se urmareste realizarea unor incizii radiale (in forma de stea), la nivelul fetei anterioare a corneei) rolul acestor incizii este de a permite rela'area curburii corneene si implicit scaderea puterii refractive, sub actiunea presiunii intraoculare) este un procedeu destul de raspandit in sectiile de oftalmologie iar cele mai bune rezultate s-au obtinut pentru miopiile ce nu depaseau / dioptrii. - @eratomileusis miopic. este un procedeu utilizat pentru corectarea miopiilor degenerative) consta in e'cizarea, aplatizarea si ulterior reimplantarea portiunii anterioare a corneei (autogrefa) ) este un procedeu destul de costisitor, insa poate fi utilizat chiar si pentru corectarea miopiilor de circa 6+ dioptrii - @eratectomia fotoreactiva (procedeul L$;IA) ) metoda chirurgicala realizata cu a!utorul laserului, cand se urmareste remodelarea fetei anterioare a corneei, pe o grosime de cativa microni) acest procedeu permite corectarea miopiilor de ma'im + dioptrii) procedeul poate fi utilizat si pentru tratamentul hipermetropiei. - epi@eratoplastia) este un procedeu chirurgical care evita implantarea unui nou cristalin, cu a!utorul unei grefe refractive atasata fetei anterioare a corneei. - colagenoplastie (scleroplastie) . este un procedeu care consta in introducerea de colagen in spatele globului ocular, cu rol de a stopa alungirea a'ului anteroposterior) in!ectarea colagenului stimuleaza cresterea si dezvoltarea celulelor de la nivelul sclerei, si implicit consolidarea tunicilor globului ocular. Ca o alternativa pentru tratamentul miopiei, au fost elaborate o serie de scheme terapeutice ca urmareau realizarea unor e'ercitii oculare) din nefericire aceste terorii nu sunt suficient de bine fundamentate stiintific pentru a putea fi aplicate pe scara larga, iar rezultatele obtinute nu sunt spectaculoase. Pentru a preveni miopia, se recomanda utilizarea ochelarilor de citit, a picaturilor oculare, dar si realizarea a cat mai multor activitati in aer liber, evitand astfel suprasolicitarea vizuala, atat de des intalnita in zilele noastre (munca de birou, munca in e'ces in fata computerului) ) si mai mult decat atat, e'ista studii care atesta faptul ca lumina naturala !oaca un rol important in prevenirea si stoparea evolutiei miopiei. #enumire generica a tuturor inflamatiilor corneei. 2a se manifesta prin roseata con!unctivei, durere vie, lacrimare, clipit, fotofobie. Instilatia de colir cu fluoresceina arata o alterare a epiteliului cornean. Aeratita poate fi de origine microbiana, virala, micotica,medicamentoasa sau alergica, de unde e'istenta a numeroase tipuri de @eratita. )m(liopia

8eneralitati 3ederea normala se dezvolta odata cu utilizarea obisnuita, in egala masura pentru ambii ochi. $mbliopia, numita si (ochiul lenes(, debuteaza de obicei cand un ochi nu este folosit suficient pentru ca sistemul vizual din creier sa se dezvolte corespunzator. Creierul ignora (neutralizeaza) imaginile de la nivelul ochiului strabic si foloseste numai cele formate in ochiul sanatos, ceea ce determina o vedere nesatisfacatoare. $mbliopia de obicei afecteaza numai un ochi, dar poate aparea si la ambii ochi. Copiii pot dezvolta ambliopie de la nastere pana in !urul varstei de B ani. :n copil cu ambliopie poate sa nu realizeze ca foloseste un singur ochi. Ignorarea imaginii din ochiul afectat este o reactie inconstienta pe care copilul nu o poate controla. Cauze Orice afectiune care indeparteaza ochii copilului de la formarea unei imagini clare, focalizate, sau disturba utilizarea normala a unuia sau a ambilor ochi poate produce ambliopie.In ma!oritatea cazurilor ambliopia poate aparea la ochii care privesc spre doua puncte diferite din spatiu in acelasi timp, proiectand la nivel cerebral doua imagini diferite. $ceasta afectiune este denumita strabism. La copiii mici cu strabism creierul invata sa evite confuzia a doua imagini, neutralizand (ignorand) imaginea receptionata de la un ochi. $mbliopia poate aparea si in cazul in care copilul este mai miop sau hipermetrop la un ochi decat la celalalt. #aca vederea la un ochi este mai clara decat la celalalt, creierul invata sa ignore imaginea incetosata formata de ochiul bolnav. $fectiuni care impiedica lumina sa patrunda in globul ocular timp indelungat pot cauza ambliopie. O afectare a cristalinului (ca si cataracta) sau a stratului transparent din partea anterioara a globului ocular (cornee) poate determina ambliopia. $mbliopia produsa de aceste afectiuni este rara, dar grava. -ara tratament precoce la ochiul afectat este posibil ca vederea normala sa nu mai poata fi restabilita niciodata. ;imptome :nii copii cu ambliopie pot avea un ochi deviat sau care nu se misca in acelasi timp cu celalalt ochi. $cesta este numit uneori (ochi lenes(. La ma!oritatea copiilor ambliopia este greu de depistat. ;emnele care pot indica ambliopia sau o afectiune care creste riscul pentru ambliopie sunt. - ochii nu se misca simultan in aceiasi directie - ochii nu fi'eaza acelasi punct - plans sau durere cand un ochi este acoperit - miscari de ridicare si coborare sau de lateralitate a capului, pentru a privi ceva

- o leziune opaca la nivelul corneei (stratul transparent din partea anterioara a globului ocular, precum cataracta) - o pleoapa care cade si acopera ochiul aproape in totalitate (ptoza). Parintii pot sa nu observe daca copilul prezinta tulburari de vedere. #eseori pot sa nu apara semne ingri!oratoare si copiii sa nu se planga de o vedere slaba. 2ste recomandat consultul oftamologic al copiilor inainte de inceperea scolii. Investigatii :n medic poate diagnostica ambliopia dupa depistarea acuitatii vizuale diminuate la un ochi, in timpul e'aminarii si dupa e'cluderea altor cauze de vedere slaba. Investigatiile care deceleaza ochii neconvergenti (strabismul), diferenta de dioptrii intre ochi sau orice alta afectiune care produce ambliopie pot a!uta in diagnosticare. Inainte ca medicul sa e'amineze vederea copilului este necesara anamneza, care cuprinde intrebari despre. - simptomele copilului - istoricul familial al tulburarilor de vedere (mai multe persoane din familie care au prezentat afectarea vederii) - alti posibili factori de risc, ca de e'emplu greutatea mica la nastere sau nasterea prematura - daca invatatorii au observat ca acel copil are probleme in a vedea tabla sau are dificultati la citit. %edicul verifica mai intai ochii copilului, pentru a aprecia daca privesc amandoi in aceiasi directie, in acelasi timp. :n copil cu ambliopie poate avea un ochi care deviaza sau ramane defazat in urma miscarii celuilalt ochi. In cazul copiilor in varsta de si peste 4 ani, medicul cere copilului sa identifice sau sa fi'eze imagini sau litere de pe perete sau dintr-o culegere cu diagrame. $ceste teste apreciaza cat de bine vede copilul contururile si detaliile de aproape si de departe. $stfel se poate demonstra ca are diferenta dioptrica intre ochi (anizometropie). $lte investigatii, cuprinzand si dilatarea pupilelor oculare, pot fi utilizate pentru a determina daca este necesara folosirea de lentile pentru corectarea vederii si pentru a verifica structura si functionarea globului ocular. %edicul poate e'ecuta diferite teste pentru a depista cataracta sau strabismul, ambele afectiuni crescand riscul pentru ambliopie.;creeningul tulburarilor de vedere poate fi realizat de catre. medicul de familie, pediatru, asistent medical sau infirmiera. #aca este depistata vreo afectiune, copilul va fi indrumat catre un oftalmolog sau optometrist pentru o e'aminare completa a acuitatii vizuale.

%edicii pot intampina dificultati in realizarea screeningului vederii la unii copii mici. In aceste cazuri, o metoda denumita fotoscreening poate fi folosita. -otoscreeningul foloseste o camera speciala sau un sistem video pentru a obtine imaginile formate si reflectate de la nivelul ochiului, necesitand o cooperare minima cu copilul. Cu toate ca fotoscreeningul nu inlocuieste o investigatie uzuala a vederii, poate obtine date despre afectiunile care ameninta vederea. #iagnostic 2ste recomandat screeningul pentru depistarea ambliopiei, strabismului si afectarea acuiatii vizuale la copiii mai mici de / ani. otusi,nu trebuie adoptata o atitudine e'pectativa daca sunt observate semne posibile de ambliopie la copiii mai mici. ?ici un copil nu este prea mic ca sa fie e'aminat de catre un oftalmolog si e'aminarea poate fi efectuata oricand apar suspiciuni in legatura cu sanatatea ochilor copilului. ;ocietatea $mericana de Oftalmologie recomanda ca toti copiii sa fie e'aminatii de la varsta de + luni de catre un pediatru, medic de familie sau oftalmolog. ?ou-nascutii si copiii trebuie investigati pentru afectiuni oftalmologice ca si cataracta, care impiedica lumina sa patrunda in ochi si produce ambliopia. $mbliopia din aceste cauze este rara, dar grava. -ara tratament precoce, copilul poate sa nu dezvolte vedere normala la ochiul afectat. ratament ratamentul ambliopiei este instituit cat de curand este posibil dupa diagnostic. ratamentul precoce de obicei poate compensa afectiunea si trebuie inceput inainte ca vederea copilului sa fie complet dezvoltata (inainte de varsta de C sau 6, ani). Cu cat copilul este mai mic cand i se instituie tratamentul, cu atat mai bune sunt sansele pentru dezvoltarea unei vederi normale. $mbliopia este greu de corectat dupa varsta de C ani. Cu toate acestea, studiile recente sustin ca tratamentul in !urul acestei varste poate inca sa corecteze ambliopia. $mbliopia este tratata in mod obisnuit de catre un oftalmolog. Pentru a avea succes, tratamentul trebuie sa se adresesze atat ambliopiei cat si cauzelor fundamentale. Corectia optica sau cu lentile de contact amelioreaza unele afectiuni, ca si diferenta dioptrica (anizometropia). $lte boli, ca si cataracta si anumite forme de strabism necesita interventie chirurgicala. :n copil nascut cu cataracta sau alte boli care impiedica lumina sa patrunda in ochi, are nevoie urgenta de tratament deoarece ambliopia poate deveni permanenta in cateva luni. $mbliopia care este rezultatul nealinierii ochilor (strabism) sau vederii inegale (anizometropie) se dezvolta mai lent. ratamentul corecteaza ambliopia antrenand creierul sa foloseasca semnalele de la ochiul cu vedere slaba, cladind o cone'iune mai puternica intre creier si ochiul afectat si permitand vederii sa se dezvolte normal in acel ochi. 2'ista cateva metode de a constrange ochiul strabic sa devina mai puternic. $ceste metode includ purtarea unui plasture pe ochi sau lentile de contact inchise la culoare (ocluzie) si folosirea de picaturi pentru ochi sau de ochelari (rela'are).

Ocluzia $coperind ochiul mai puternic, creierul este fortat sa foloseasca si sa dezvolte o mai buna vedere in ochiul slab.Purtarea de plasture pe ochi.$coperirea ochiului sanatos cu un plasture adeziv sau cu un plasture de culoare inchisa dintr-o banda elastica, este cea mai obisnuita metoda de tratament. In cazul in care copilul poarta ochelari, medicul poate pune un plasture pe una dintre lentile. Copilul trebuie sa poarte plasturele tot timpul sau doar in timpul zilei de-a lungul a catorva saptamani sau luni. Cazurile grave pot sa dureze mai mult. :n studiu recent arata ca, purtarea unui plasture in timpul activitatilor ce solicita vederea de aproape, timp de 4 ore zilnic, este similara cu purtarea unui plasture + ore zilnic. Purtarea de lentile de contact opace. $mbliopia poate fi tratata si prin plasarea unei lentile de contact intunecate in ochiul normal. $ceasta poate fi utila cand copilul refuza sa poarte un plasture sau se uita peste plasture sau ochelari. 2ste necesara invatarea scoaterii si reinsertiei lentilelor de contact. "ela'area .$cest tratament estompeaza sau intuneca vederea la nivelul ochiului dominant al copilului, mai degraba decat s-o impiedice complet. $ceasta determina creierul sa se bazeze pe ochiul cu vederea slabita. "ela'area este mai putin folosita decat ocluzia. 2ste benefica pentru cazurile usoare de ambliopie) in cazurile grave, este dificil de estompat si intunecat vederea la ochiul indemn suficient, astfel incat creierul sa prefere utilizarea ochiului afectat. ;olutiile oftalmice (picaturile pentru ochi) Cea mai folosita metoda de tratament a rela'arii este reprezentata de utilizarea solutiilor oftalmice pentru a estompa vederea la ochiul sanatos si pentru a forta creierul sa foloseasca ochiul strabic. Ochelarii de vedere Ochelarii cu lentila opaca in dreptul ochiului sanatos obliga creierul sa foloseasca ochiul slabit. %edicul va stabili anumite pauze in timpul tratamentului pentru a permite copilului sa-si foloseasca ochiul sanatos si pentru a-l feri de lezare sau slabire. $mbliopia poate reapare si dupa un tratament incununat cu succes, astfel ca este recomandata e'aminarea periodica a copiilor pana la varsta de C sau 6, ani. ratament ambulator (la domiciliu) ratamentul ambliopiei se face zi de zi atat la domiciliu, cat si la scoala. ;e incearca tot posibilul ca tratamentul sa aiba succes. #aca sunt utilizate picaturile de ochi, trebuie urmarit daca sunt folosite de copil la indicatia medicului. ;e comunica invatatorului situatia copilului, pentru ca acesta sa spri!ine copilul in timpul tratamentului. Pentru a fi eficient, plasturele de pe ochi trebuie purtat atat cat este recomandat. 2ste important sa se a!ute copilul sa fie compliant la tratament astfel incat sa dezvolte o vedere cat mai buna. Cauza ma!ora a nea!unsurilor tratamentului ambliopiei este nefolosirea plasturilor pentru ochi la indicatia medicului.

In cazul in care copilul a urmat tratament pentru ambliopie, se recomanda respectarea sfatului medicului de a efectua e'aminarile periodice viitoare. $mbliopia poate sa reapara si dupa un tratament de succes. Cu cat copilul este mai mic, cu atat mai bune sunt rezultatele tratamentului ambliopiei. #aca se suspicioneaza ca un copil are ambliopie sau alte afectiuni oftalmologice, se recurge la un consult de specialitate. ratamentul ambliopiei se instituie imediat ce boala este descoperita. $mbliopia este dificil de corectat dupa varsta de C ani. otusi studiile recente sustin ca tratamentul anumitor forme de ambliopie pot imbunati vederea chiar si la copiii mari si la adulti. Paralizia 1ell (paralizia faciala periferica) se pot administra medicamente antivirale, cum ar fi acDclovir. otusi, nu e'ista dovezi clare ce medicamentele virale reprezinta un tratament eficient al paraliziei 1ell. In conditiile in care medicul este de parere ca la baza aparitiei paraliziei 1ell este un proces inflamator produs in cadrul unei alte afectiuni, pacientului i se pot administra corticosteroizi, cum ar fi prednison, cu scopul de a reduce gradul de inflamatie. Cu toate acestea, nu au fost inregistrate beneficii in ceea ce priveste aceasta modalitate de tratament. #aca paralizia 1ell afecteaza capacitatea pacientului de a inchide ochiul de partea cu leziunea, este esentiala ingri!irea corespunzatoare a ochiului, inclusiv umidificarea corneei (membrana transparenta care inveleste ochiul la e'terior), pentru a preveni instalarea leziunilor oculare. *lefarita :na dintre cele mai frecvente probleme oculare la adulti este blefarita si reprezinta inflamatia pleoapelor. Cauza blefaritei este necunoscuta, dar este mai frecventa la persoanele care au matreata, alergii sau eczeme. -orma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau dermatita seboreica. #e cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata).#e e'emplu, or!eletul (denumit popular (ulcior() apare mai frecvent la bolnavii de blefarita. ;imptomele blefaritei includ. - roseata - iritatia - prezenta crustelor la marginea pleoapei. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau grase. Pot cadea. %arginile pleoapelor sunt de obicei masiv colonizate cu bacterii, de regula cu stafilococi. #iagnostic Pentru precizarea diagnosticului, medicul specialist oftalmolog analizeaza globul ocular, pleoapa si genele cu a!utorul unui instrument numit oftalmoscop. La inspectia atenta, marginile pleoapelor apar unsuroase, ulcerate cu cruste din detritusuri ce se lipesc de gene. ratament

;e recomanda spalarea pleoapelor, sprancenelor si parului zilnic cu un sampon destinat pentru uzul copiilor. Pentru spalarea pleoapelor, se pun cateva picaturi de sampon pentru copii intr-un pahar cu apa si se imbiba un tampon de vata sau un betisor folosit la igiena urechilor. inand ochii inchisi, se sterge usor fiecare pleoapa, inclusiv peste gene, de apro'imativ 6, ori, pe o directie orizontala, pornind de la nivelul nasului. Inainte de deschiderea ochilor, trebuie sa clatiti bine cu apa din abundenta. $lternativ, in timpul dusului, se lasa apa calduta sa curga peste ochii inchisi timp de 6 minut. $poi, se pun 6-4 picaturi de sampon pe o bucata de material moale si se sterg usor genele la fel ca mai sus, dupa care se clateste bine

Cataracta

8eneralitati Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului, care blocheaza pasa!ul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la nivelul careia se formeaza imaginea), cauzand tulburari de vedere. 2ste important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta !uvenila) sau a altei patologii oftalmologice. Cuprins articol

6. 8eneralitati 4. Cauze 7. -actori de risc <. ;imptome /. Consult de specialitate +. Investigatii B. #iagnostic >. ratament C. 2volutie Cauze Cataracta apare datorita opacifierii cristalinului (lentila globului ocular). $numiti factori predispun la aparitia bolii si anume. - varsta inaintata, imbatranirea (cataracta senila) - e'punerea e'cesiva la raze ultraviolete (:3), si anume, lumina naturala, e'punerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial) - diabetul zaharat, in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei) - alte boli oftalmologice. glaucomul (cresterea presiunii intraoculare), uveita cronica, retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina - tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice) - e'punerea frecventa sau tratamentul cu raze E - agregarea familiala (factorii genetici), unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru aparitia cataractei - vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular), in special in randul persoanelor de peste /, de ani. ;tudiile arata ca peste >,0 dintre persoanele care sufera o vitrectomie, dezvolta si cataracta in intervalul + luni si 7 ani de la interventia initiala - leziunile oculare, o cauza mai rara de cataracta, intalnita mai ales in randul copiilor -actorii de risc includ. - varsta inaintata) - etnia, cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani) - se'ul feminin, cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataracta) - istoricul familial (factorii genetici), in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli ereditare. $cestea au un risc de a dezvolta boala de pana la /,0. #intre bolile ereditare care asociaza cataracta, amintim. distrofia miotonica (cea mai frecventa

distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara, cu afectarea metabolismului galactozei)) - culoarea irisului, dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru. :nele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei. #intre acestea reamintim pe cele mai importante. - diabetul zaharat. Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a cataractei, prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei in sange)) - glaucomul. $numite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataractei. ratamentul chirurgical al glaucomului poate, de asemenea, sa creasca riscul de aparitie al cataractei) - hipertensiunea arteriala. 2'ista o legatura intre hipertensiunea arteriala si aparitia cataractei fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic e'act. $lti factori de risc - fumatul. -umatorii au un risc mai mare de a face cataracta, datorita faptului ca fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante to'ice eliberate in timpul fumatului. "adicalii liberi pot afecta orice tip celular, inclusiv celulele cristalinului) - infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul, astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere) - lumina ultravioleta (:3), in special tipul 1 (:31), pot cauza cataracta. ;tudiile au aratat ca o e'punere indelungata accidentala sau profesionala la :31 cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp) - alcoolul, in special consumul cronic, a fost definit de diferite studii ca poate cauza cataracta) - corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic), folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune,astm bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 4 boli se foloseste corticoterapia inhalatorie) - hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele sanghine mici, poate agrava cataracta) $numite simptome pot semnala agravarea cataractei sau aparitia unor complicatii grave. - durere oculara severa) - vedere dubla sau pierderea brusca a vederii (amauroza fugace). 2ste necesar consultul oftalmologic in urmatoarele situatii. - necesitatea schimbarii frecvente a lentilelor pentru ochelari) - vedere dubla, incetosata, aparuta treptat) - vedere ingreunata in timpul zilei datorata fotofobiei (sensibilitate accentuata la lumina)) - sofat ingreunat pe timpul noptii datorita sensibilitatii crescute la luminile din trafic) - tulburari vizuale care afecteaza activitatile zilnice. In cazul adultilor care sufera de cataracta este recomandat un control oftalmologic la un anumit interval de timp specificat de medical de familie. In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale, dintre care amintim. - vedere incetosata, greoaie, neclara) - fotofobie (nu suporta lumina), fie cea naturala sau artificiala. ;ofatul este de asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic)

- necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari) - vedere dubla) - dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale. 2ste important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta !uvenila) sau a altei patologii oftalmologice. Consult de specialitate

#iagnosticul de cataracta, in special in stadiile incipiente, nu necesita un tratament medicamentos sau chirurgical, fiind suficienta doar o urmarire atenta a evolutiei bolii. ulburarile vizuale accentuate, care influenteaza activitatile zilnice si predispun la diferite accidente, necesita un tratament chirurgical. Problemele de vedere pot fi evaluate de. - oftalmolog) - optometrist) - asistent medical) - medicul de familie) - medic generalist) - pediatru. Cu toate ca tulburarile vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucreaza in domeniul medical, doar medicul oftalmolog poate trata cataracta. Investigatii #iagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si e'amenul clinic. Cel din urma are scopul de a elimina alte patologii posibile, care ar putea cauza tulburarile vizuale si pentru a confirma diagnosticul de cataracta. In cazul unor tulburari vizuale care nu pot fi corectate chirurgical, oftalmologul trebuie sa efectueze un e'amen oftalmologic amanuntit pentru a evalua calitatea vazului remanent si totodata calitatea vietii. #iagnostic ?u este necesar un test screening (test efectuat in masa pentru detectarea precoce a unei boli) pentru detectarea cataractei, deoarece ma!oritatea adultilor care au cataracta se prezinta chiar la primele simptome pentru efectuarea unui consult oftalmologic. otusi, parintii cu copii care manifesta diferite tulburari vizuale, trebuie sa apeleze la medicul oftalmolog pentru a confirma sau infirma diagnosticul de cataracta.

ratament Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata simptomele cauzate de cataracta. $ceasta consta in indepartarea cristalinului (lentila naturala a globului ocular), deteriorat de cataracta. In mod normal cristalinul are rolul de a focalize fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului pentru a a!unge la retina, unde se formeaza imaginea. Cristalinul poate fi inlocuit cu o piesa asemanatoare artificiala, numit implant intraocular sau in locul acesteia poate fi folosita o lentila de contact cu functie identica. Interventia chirurgicala nu este necesara decat dupa cateva luni sau ani de la debutul bolii. In tot acest timp pacientii isi corecteaza acest viciu de refractie cu a!utorul ochelarilor sau lentilelor de contact speciale. ratamentul cataractei !uvenile depinde de felul in care aceasta interfera in dezvoltarea normala a simtului vizual. In unele cazuri, interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata, precum retinopatia diabetica sau degenerescenta maculara. #e asemenea, in unele cazuri cataracta trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului optic. #eseori, e'ista o conceptie gresita in legatura cu cataracta, astfel ca in ultimii ani s-au desfasurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataracta. 2ste important sa se stie ca tratamentul chirurgical este necesar doar in cazul in care tulburarile vizuale sunt grave si influenteaza desfasurarea normala a activitatilor cotidiene. #atorita fricii de a nu-si pierde in totalitate vederea, unii pacienti mai in varsta doresc efectuarea interventiei chirurgicale cu toate ca rezultatul e'amenului oftalmologic nu recomanda acest lucru si viciul poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor speciale. In aceste cazuri nu este !ustificat riscul unei interventii chirurgicale (mai mare la pacientii varstnici, care pot asocia si alte boli). Pacientul cu cataracta este singurul care decide daca simptomele bolii sunt suficient de grave si afecteaza viata personala in asa fel incat este necesar tratamentul chirurgical. 2volutie Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata. %a!oritatea cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu necesita indepartare chirurgicala. In unele cazuri insa disconfortul vizual e'acerbat si evolutia cronica pot cauza. - cataracta severa, cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile cotidiene (sofatul, cititul, etc.) - cecitatea este o complicatie rara. Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave - glaucomul - progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului. Cand acesta devine opac in totalitate, are indicatie de tratament chirurgical - cataracta copiilor (!uvenila) este rara, insa e'trem de severa. In cazul in care cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina, centrul nervos vizual (situat in lobul occipital), nu se mai dezvolta normal, cauzand ambliopie (vedere proasta) care persista si dupa tratamentul chirurgical de corectare a cataractei.

+r,eletul si -alazionul 8eneralitati Or!eletul (ulciorul) si salazionul sunt probleme care pot interveni la nivelul unei mici glande sebacee de la nivelul pleoapei superioare sau inferioare. :lciorul (sau or!eletul e'tern) este infectia unei mici glande sebacee de la nivelul pleoapei, care incon!oara baza unei gene. Initial apare ca o mica umflatura rosie, moale, care atinge un ma'im in 7 zile. :lciorul se sparge apoi, dreneaza si se vindeca in apro'imativ o saptamana.Or!eletul intern, ca si ulciorul este o infectie. $cesta afecteaza insa glanda sebacee mai profund in interiorul pleoapei. $cestea sunt de obicei mai mari si dureaza mai mult decat ulciorul. ;alazionul este o inflamatie a glandelor sebacee profunde de la nivelul pleoapelor. ?u este o infectie. ;alazionul tipic se dezvolta lent pe parcursul a 4-7 saptamani, in general fara durere oculara. 6. 8eneralitati 4. Cauze 7. ;imptome <. Investigatii /. ratament - 8eneralitati +. Profila'ie B. ratament ambulatoriu Cauze Cauza ulciorului este deseori necunoscuta, dar poate apare datorita. - frecatului pleoapei, iritand glandele sebacee. 1acteriile de la nivelul mainii pot cauza infectia - utilizarea rimelului, conturului de ochi sau a altor produse cosmetice, care pot irita ochiul. #aca aceste produse sunt contaminate cu bacterii poate apare o infectie. :n salazion se poate dezvolta dintr-un or!elet intern care nu dreneaza si nu se vindeca. Cand porii glandelor sebacee sunt blocati poate apare atat or!eletul intern cat si salazionul. Porii nu se mai dreneaza astfel si se inflameaza. O alta problema care se poate adauga sau cu care poate fi confundat ulciorul este o infectie sau inflamatie a pleoapei numita blefarita. ;imptome Or!eletul intern, desi mai profund in pleoapa are aceleasi simptome ca si ulciorul. ;alazionul tinde sa creasca mai lent si mai profund in pleoapa decat ulciorul, in general necauzand durere si putand persista cateva luni. ;alazionul poate forma un chist sub piele, mai ales cand porii glandelor sunt blocati si materiile se constituie in interiorul glandei. Inflamatia si tumefierea se pot e'tinde la zona incon!uratoare ochiului, de e'emplu la nivelul sprancenelor. ;e poate e'tinde sufficient de mult pentru a interfera cu vederea. Investigatii

#eseori este dificil de diferentiat ulciorul de salazion, care sunt afectiuni usoare ale pleoapei. $mbele se diagnosticheaza prin e'aminarea vizuala atenta a pleoapei. #aca e'ista o umflatura dura in interiorul pleoapei, aceasta este diagnosticata frecvent ca salazion.#aca ulciorul nu se vindeca prin tratament ambulator, fluidul din interior poate fi e'aminat pentru determinarea e'acta a bacteriei cauzatoare de infectie si tratament adecvat. :lciorul incepe ca o macula rosie, sensibila la suprafata pleoapei de-a lungul liniei genelor. $ceasta se transforma intr-o papula mica,moale asemanatoare acneei. Ochiul poate lacrima si pleoapa sa fie dureroasa. ipic ulciorul dezvolta un cap (se colecteaza lichid alb sau galben) si se sparge in apro'imativ 7 zile. #upa deschiderea ulciorului acesta se vindeca si dispare. ratament - 8eneralitati ratamentul ambulator este suficient pentru ma!oritatea ulcioarelor si or!eletelor interne, probleme minore ale pleoapei. #aca tratamentul ambulator nu da rezultate, poate fi necesara prescrierea de unguente sau picaturi pentru ochi. 2ste necesar consultul de specialitate daca. - un ulcior devine foarte dureros, creste foarte repede sau continua sa dreneze (mai ales daca se dreneaza puroi) - roseata si tumefierea ulciorului depasesc e'teriorul pleoapei, interiorul ei sau este la nivelul globului ocular - sunt probleme vizuale - ulciorul nu se amelioreaza dupa 7 zile de tratament ambulator sau nu se vinedeca intr-o saptamana de tratament. #aca infectia se e'tinde la nivelul pleoapei sau al sprancenei poate fi necesar tratamentul cu antibiotice orale. #aca un ulcior foarte mare nu se vindeca sub tratament ambulator sau un salazion suficient de voluminos pentru a interfera cu vederea - va trebui incizat de un specialist, pentru a se drena si vindeca. #upa aceasta interventie se va utiliza un unguent cu antibiotice sau picaturi oftalmice. ;pecialistul poate recomanda spalarea pleoapei sau de-a lungul liniei genelor cu sapun fin sau sampon delicat (cel pentru copii de e'emplu) pentru a reduce sansele infectiei daca sunt antecedente de ulcior recurent sau semne de blefarita. ;e poate prepara un sapun delicat acasa amestecand sapun neiritant, ca samponul pentru copii, cu o cantitate egala de apa calda. #e obicei 7, mililitri din fiecare sunt suficienti. ;e va utiliza un prosop curat sau vata inmuiate in solutia preparata pentru spalarea blanda a pleoapei. Profila'ie Pentru a preveni ulciorul, or!eletul intern si salazionul. - nu se freaca ochii, ceea ce-i poate irita si raspandi infectia - se prote!eaza ochii de praf si poluanti din aer prin purtarea de ochelari de protectie, mai ales cand greblati sau tundeti gazonul - se evita zonele intens poluate si cu mult praf - se inlocuiesc cosmeticele, mai ales rimelul cel putin o data la + luni. 1acteriile se pot dezvolta in acestea - se trateaza prompt orice inflamatie sau infectie a pleoapelor (blefarita). In caz contrar infectia se poate e'tinde la glandele sebacee ale pleoapei si cauzeaza ulcior. ratament ambulatoriu

#esi ma!oritatea ulcioarelor si salazioanelor nu sunt contagioase. - evitati folosirea in comun a prosoapelor, buretilor de baie sau a cosmeticelor - spalati frecvent mainile si nu frecati ochii, mai ales daca aveti gri!a de cineva cu ulcior sau orice fel de infectie - se spala frecvent mainile daca aveti o infectie in organism si nu se introduc in ochi. ratamentul ambulator pentru ulcior si salzion este in mod normal suficient. :rmatoarele masuri scad disconfortul si a!uta la vindecare. - nu se vor folosi cosmetice sau lentile de contact pana la vindecarea completa a ulciorului sau salazionului - se aplica comprese calde, umede. Compresele calde, umede aplicate de 7-+ ori pe zi a!uta la vindecarea mai rapida. Compresa calda ar putea de asemenea a!uta la deblocarea porilor glandelor pentru a se drena si a incepe sa se vindece. Inainte de aplicare se vor spala mainile. ;e utilizeza o panza moale sau tifon muiat in apa calda. ?u se va utiliza apa fierbinte si nu se va incalzi tifonul umed in cuptorul cu microunde - compresa se poate infierbanta prea tare si arde pleoapa. Compresa se tine pe pleoapa pana se raceste (normal /-6, minute). ;e poate utiliza si ser fiziologic sau apa de trandafiri in locul apei de la robinet pentru grabirea procesului de vindecare. - lasati ulciorul sau salazionul sa se sparga singur, fara a-l strange sau deschide - daca utilizati tratament fara prescriptie asigurati-va ca este pentru ochi (oftalmic) si nu pentru urechi (otic). ratamentele fara prescriptie disponibile pentru tratarea ulciorului sunt. unguentele si solutiile oftalmice. #aca ulciorul sau salazionul nu se vindeca prin tratament ambulator este necesar sa apelati la specialist, uneori necesitand unguente cu antibiotice sau picaturi oftalmice. Inaintea aplicarii unguentelor sau a picaturilor se vor spala mainile. ?u se atinge varful aplicatorului cu mana. $plicatorul trebuie sa fie curat si nu trebuie sa atinga ochiul sau pleoapa in momentul aplicarii. :nguentele sau picaturile se aplica privind intr-o oglinda bine luminata. #aca s-a perscris unguent cu antibiotice acesta se aplica in strat subtire pe ulcior inainte de culcare. #aca s-au prescris picaturi cu antibiotice, aplicarea se face tragand in !os cu doua degete pleoapa inferioara pentru a crea astfel un sant intre globul ocular si pleoapa, in care se va picura solutia. Ochiul se mentine inchis cateva minute pentru ca picaturile sa difuzeze pe suprafata ochiului si a pleoapei. La copii picaturile se aplica in clinostatism (copilul culcat) si avand ochii inchisi. ;e aplica o picatura in coltul interior (cel din apropierea nasului) al ochiului infectat. $poi copilul va deschide ochiul si picatura se va scurge in interior. ?u se va lasa copilul sa frece ochiul tratat. .iscromatopsia /lipsa &e perceptie a culorilor0

#iscromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor) #iscromatopsia este o anomalie a vederii, cauzata de absenta sau o dereglare functionala a celulelor din retina, responsabile de perceptia cromatica. "etina este portiunea ochiului sensibila la lumina, care contine celule cu conuri, responsabile de vederea colorata si cu bastonase, responsabile de vederea in intuneric. Cand bastonasele si conurile sunt stimulate, semnalele luminoase sunt transmise succesiv, prin neuronii retinei, apoi prin fibrele nervului optic a!ungand in final la corte'ul cerebral. Persoanele cu discromatopsie prezinta tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu, verde, albastru si ale combinatiilor dintre acestea. Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei tipuri de celule sensibile la lumina cromatica, celule cu con sensibile fie la lumina rosie, verde sau albastra. ermenul de discromatopsie este mult mai folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor, deoarece ma!oritatea persoanelor cu probleme de perceptie a culorilor pot identifica anumite culori. 2'ista foarte putine cazuri in care pacientii nu sunt capabili sa recunoasca nici o culoare. 6. 8eneralitati 4. Cauze 7. ;imptome <. Investigatii /. #iagnostic precoce +. ratament medical B. Profila'ie >. ratament ambulatoriu Cauze

%a!oritatea tulburarilor de simt cromatic sunt mostenite genetic, fiind mult mai frecvente decat cele dobandite si afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile. 2'ista si tulburari in perceperea culorilor dobandite) acestea sunt determinate de inaintarea in varsta, de anumite boli sau de traumatisme ale ochiului. ;imptome ;imptomele discromatopsiei variaza de la o persoana la alta) unii pacienti nu sunt capabili sa recunoasca rosul, verdele si albastrul sau nuante ale acestor culori. #aca forma de discromatopsie nu este severa persoana nici nu realizeaza ca percepe lumea colorata diferit fata de ceilalti) poate percepe nuante ale culorilor, dar nu poate deosebi rosu de verde desi recunoaste galbenul si albastrul. #e obicei discromatopsiile sunt pe linia rosu-verde (daltonism). In discromatopsiile severe, nu este perceputa nici o culoare, ci doar nuante de gri, alb si negru. ulburarile de simt cromatic mostenit genetic afecteaza ambii ochi, iar cele dobandite sunt, de obicei, unilaterale sau pot afecta mai mult un ochi decat pe celalat. Literatura de specialitate arata ca >0 din barbati prezinta daltonism. $ceste tulburari sunt mostenite genetic, prezente de la nastere, ireversibile si netratabile. Investigatii %etodele de testare constau in recunoasterea culorilor si denumirea lor. estul plansa pseudoizocromatica. se cere subiectului sa priveasca un patrat cu puncte colorate care realizeaza un pattern (o litera sau un numar) si sa recunoasca imaginea alcatuita din punctele colorate. Persoanele ale caror vedere cromatica este intacta, pot recunoaste aceste pattern-uri, cei cu discromatopsie nu vor recunoaste sau vor identifica doar anumite litere sau cifre. estul de ordonare a culorilor. este folosit pentru investigarea discromatopsiilor dobandite dar si pentru a evalua severitatea discromatopsiilor mostenite. ;e ordoneaza nuantele unei culori in functie de o culoare de referinta. estele pentru depistarea daltonismului sunt obligatorii pentru cei care doresc sa obtina permisul de conducere si pentru alte categorii de persoane cu anumite profesii. #iagnostic precoce #iscromatopsiile pot avea un impact considerabil asupra vietii individului, afectand dezvoltarea cognitiva (invatarea si citirea) si putand limita optiunile profesionale. #e aceea, diagnosticul tulburarilor de simt cromatic trebuie facut cat mai devreme, in !urul varstei de 7-/ ani. %onitorizarea perceptiei vizuale este recomandata a fi realizata cel putin o data, inaintea inscrierii la scoala, de preferinta intre varsta de 7-< ani. ratament medical #iscromatopsiile mostenite sunt afectiuni invariabile pe parcursul e'istentei persoanei respective, adica nu pot nici sa se agraveze, dar nici sa fie tratate. In functie de cauza, discromatopsiile dobandite pot fi tratate prin. - interventia chirurgicala, care poate imbunatati perceptia culorilor, in cazul in care cataracta a produs discromatopsia - oprirea medicamentelor care au cauzat tulburarile de vedere cromatica. %odalitati de compensare a tulburarilor vedere cromatica.

- lentile de contact colorate sau ochelarii cu lentile colorate. a!uta la perceperea diferentelor dintre culori) nu corecteaza defectul si pot distorsiona obiectele - ochelari cu lentile antirefle' (cu ecran de protectie- filtru care absoarbe lumina). sunt utile deoarece persoanele cu discromatopsie pot sesiza diferentele intre culori atunci cand stralucirea si luminozitatea sunt scazute - ochelari fumurii sau lentilele de contact fumurii cu filtru de protectie. sunt utili in discromatopsia severa,deoarece celulele cu bastonas functioneaza mai bine la lumina obscura. ;unt necesare si lentile de contact sau ochelari pentru corectia viciilor de refractie deoarece celulele cu bastonas ofera o imagine mai putin clara. Profila'ie ?u e'ista masuri de prevenire in cazul discromatopsiilor. ratament ambulatoriu Impactul asupra vietii individului cu discromatopsie poate fi semnificativ. $ctivitatile in care sunt folosite semnale colorate (semne de circulatie, semnale luminoase) pot fi serios perturbate, precum condusul masinii sau cititul unei harti. $legerea hainelor asortate sau in culori complementare este o problema. Pentru a compensa aceasta inabilitate, persoanele cu discromatopsie trebuie se se bazeze pe o mai buna observare a lucrurilor si pe actiunile celor din !ur. #e e'emplu, culorile semaforului vor fi recunoscute cand sunt aprinse, in functie de ordinea lor pe semafor. La copii se observa o intarziere in dezvoltarea abilitatilor de invatare si citire) acestia vor ascunde defectul si vor incerca sa copieze temele de la colegi si actiunile acestora. $stfel, vor avea rezultate scolare slabe si stima de sine scazuta. estarea vederii colorate intrun e'amen de rutina poate preveni aparitia problemelor scolare ale copilului. :n copil cu rezultate slabe trebuie consultat si de catre un medic oftalmolog pentru a e'clude o eventuala discromatopsie. Profesorii copilului cu discromatopsie trebuie informati si vor incerca sa-si adapteze metodele de predare, nevoilor speciale ale copilului (de e'. sa evite folosirea cretei galbene pe o tabla verde). Copilul va fi asezat intr-o banca in care sa se evite reflectarea luminii stralucitoare. Parintii vor incerca sa identifice acasa care dintre culori sunt mai usor sesizate folosind bucati de creta, creioane si foi de diferite culori. Orientarea profesionala poate fi afectata. meseriile de fotograf, designer de interior, pictor necesita o vedere cromatica intacta. $numite meserii sunt interzise persoanelor cu discromatopsie, cum ar fi. pilot de avion, ofiter de politie, anumite grade din armata. .ezlipirea &e retina 8eneralitati #ezlipirea de retina reprezinta o afectiune grava caracterizata prin desprinderea retinei de la nivelul insertiei sale. #eoarece retina nu-si indeplineste functiile in mod adecvat in cazul acestei boli, cecitatea (pierderea permanenta a vederii) poate apare daca retina nu este suturata in 4<-B4 de ore.

6. 8eneralitati 4. -actori de risc 7. ;imptome <. #iagnostic /. ratament +. Profila'ie -actori de risc #ezlipirea de retina este considerata un factor de risc pentru urmatoarele grupuri de persoane. - miopi - persoanele care au un ochi lezat sau au prezentat interventie chirurgicala pentru tratarea cataractei (e'tragerea cristalinului) - persoanele cu istoric familial de dezlipire de retina. #ezlipirea de retina poate apare in mod spontan. $ceasta apare cel mai adesea la persoanele cu tulburari ale vederii de aproape. ;imptome ale dezlipirii de retina cuprind. - fosfena unica si stralucitoare - vederea de obiecte de mici dimensiuni care plutesc in campul vizual (fotopsii) - amputarea periferiei campului vizual. ?u se asociaza durerea cu dezlipirea de retina, dar daca apare oricare dintre simptomele prezentate anterior, sa se contacteze medical curant imediat. #iagnostic #ezlipirea de retina este diagnosticata printr-un e'amen oftalmologic efectuat de catre un medic specialist. ratament 2'ista numeroase optiuni de tratament pentru dezlipirea de retina. $cestea cuprind. - endolaser sau crioaplicatii sclerale (criope'ie) ambele metode de tratament pot fi folosite pentru a remedia dezlipirea de retina daca diagnosticul a fost pus precoce

- retinope'ia pneumatica acest procedeu poate fi utilizat pentru a trata dezlipirea de retina daca orificiul rupturii este mic si usor de inchis. O bula mica de gaz este in!ectata in corpul vitros, care apoi se eleveaza si apasa pe retina inchizand orificiul. Laserul sau criope'ia poate fi folosita pentru a inchide ruptura. "ata de success a acestei interventii este de apro'imativ >/0 - cercla!ul scleral acest tratament al dezlipirii de retina implica plasarea unei benzi de silicon in !urul globului ocular pentru a mentine retina pe loc. $ceasta banda nu este vizibila si poate ramane permanent atasata. ratamentul termic poate fi necesar pentru a inchide ruptura. 2ficienta acestui procedeu este crescuta pana la C/0 - vitrectomia acest procedeu este utilizat in cazul rupturilor mari ale retinei. In timpul vitrectomiei corpul vitros este indepartat din globul ocular si inlocuit cu solutie salina. $re o rata de success similar cercla!ului scleral. Profila'ie #iagnosticul precoce reprezinta cheia prevenirii pierderii vederii asociata dezlipirii de retina. ;e recomanda controlul oftalmologic anual si mult mai des daca o persoana prezinta un risc crescut sau are o boala oftamologica. #e e'emplu, in cazul bolilor cu o mare incidenta a dezlipirii de retina ca si diabetul, consultul oftamologic periodic poate detecta precoce modificarile de la nivelul ochiului. ;uplimentar, o buna complianta a pacientului diabetic, cu un control adecvat al bolii poate a!uta in prevenirea afectiunii oftalmologice diabetice, iar o buna monitorizare a tensiunii arteriale poate impiedica lezarea vaselor retiniene datorita valorilor crescute ale presiunii sanguine.In plus, controlul oftalmologic periodic este important pentru persoanele cu miopie si a celor cu risc de a dezvolta o dezlipire de retina.#aca nu se stie cu siguranta care este riscul de a suferi o dezlipire de retina, se recomanda consultul medical. $cesta poate recomanda periodicitatea efectuarii consulturilor oftalmologice. 1otofo(ia /sensi(ilitatea la lumina0 8eneralitati -otofobia, sau sensibilitatea la lumina, reprezinta intoleranta la lumina. ;ursele de lumina precum soarele, lumina fluorescenta si lumina incandescenta pot crea disconfort, alaturi de nevoia de a clipi sau a inchide ochii.In unele cazuri fotofobia poate fi insotita de cefalee (dureri de cap). Persoanele sensibile la lumina sunt de obicei deran!ate de lumina puternica, stralucitoare. In cazurile e'treme, totusi, orice fel de lumina poate determina disconfort. 6. 8eneralitati 4. Cauzele fotofobiei 7. Ingri!irea la domiciliu <. Consultul medical /. ratamentul fotofobiei Cauzele fotofobiei

-otofobia nu este o afectiune in sine, este un simptom a mai multor afectiuni, o infectie sau o inflamatie care irita ochiul. ;ensibilitatea la lumina poate fi, de asemeni, un simptom al unor boli care nu afecteaza direct ochiul, cum ar fi infectiile virale sau cefaleea severa(migrena). Persoanele cu o culoare a ochilor mai deschisa pot prezenta mai des o sensibilitate la lumina solara puternica, deoarece persoanele cu o culoare a ochilor mai inchisa au mai mult pigment care le prote!eaza impotriva luminii stralucitoare. $lte cauze comune ale fotofobiei includ abraziunea corneana, uveita si afectiuni ale sistemului nervos central cum ar fi meningita.;ensibilitatea la lumina este, de asemeni, asociata cu dezlipirea de retina, iritatiile produse de lentilele de contact, arsurile solare si chirurgia refractiva. -otofobia insoteste deseori albinismul (absenta pigmentului ocular), deficienta totala de culoare (persoane care vad doar tonuri de gri), botulismul, rabia, into'icatia cu mercur, con!unctivita, @eratita si iritita. $numite boli rare, cum ar fi o afectiune genetica numita @eratita foliculara spinoasa, au fost descrise ca fiind insotite de fotofobie. :nele medicamnte pot determina sensibilitate la lumina ca efect secundar, printre care belladona, furosemidul, chinina, tetraciclina si do'iciclina. Ingri!irea la domiciliu #isconfortul determinat de sensibilitatea la lumina poate fi redus prin evitarea e'punerii la lumina solara, inchiderea ochilor, purtarea unor ochelari de soare sau reducerea cantitatii de lumina din camera. otusi, ar trebui determinata cauza sensibilitatii la lumina, si astfel se poate institui un tratament adecvat pentru rezolvarea problemei. ;e recomanda un consult medical de urgenta daca durerea este moderata sau severa in conditii de lumina putina. Consultul medical 2ste necesar un consult medical daca sensibilitatea la lumina este severa. ;pre e'emplu, daca pacientul are nevoie sa poarte ochelari de soare in interior. #e asemeni, se recomanda un consult de specialitate daca sensibilitatea este insotita de cefalee, ochi rosii sau tulburari de vedere si daca nu dispare in doua zile. %edicul va realiza un consult medical care va include si un e'amen oftalmologic. Pacientului ii pot fi adresate urmatoarele intrebari. - Cand a aparut sensibilitatea la luminaF - #urerea este permanenta sau ocazionalaF - Cat de severa esteF - Pacientul are nevoie sa poarte ochelari de soare sau sa stea intr-o camera intunecataF - $ folosit de curand substante pentru dilatare pupilaraF - -oloseste lentile de contactF - -oloseste sapunuri, lotiuni, cosmetice sau alte substante chimice in !urul ochilorF - ;-a aflat de curand intr-un mediu cu praf, vant, soare puternic, polen sau substante chimiceF - 2'ista ceva care amelioreaza sau agraveaza sensibilitatea la luminaF - 2'ista in antecedente o leziune traumaticaF - Care sunt medicamentele pe care le ia pacientulF - Ce alte simptome mai prezinta pacientulF

2ste important ca pacientul sa-i spuna medicului daca prezinta unul dintre urmatoarele simptome. - durere oculara) - cefalee) - greturi) - rigiditatea cefei) - tuburari de vedere) - leziune traumatica a ochiului) - inrosire) - prurit (mancarime)) - inflamatie, edem) - ameteli) - amorteala sau furmicaturi in alta parte a corpului) - modificari de auz. %edicul poate face urmatoarele investigatii. - e'aminarea cu lampa cu fanta) - recoltarea unei probe corneene) - punctia lombara. ratamentul fotofobiei Cel mai bun tratament pentru fotofobie este tratarea cauzei. Odata ce factorul declansator este tratat, fotofobia dispare in cele mai multe dintre cazuri. #aca pacientul ia un medicament care determina fotofobie, este bine sa discute cu medicul posibilitatea inlocuirii acestuia sau intreruperea tratamentului. #aca pacientul este sensibil la lumina fara vreo cauza, cel mai bine este sa evite e'punerea la lumina puternica solara si alte surse de lumina puternica, prote!area prin palarii cu boruri mari si ochelari de soare cu filtru :3. In cazuri e'treme, pacientul poate incerca purtarea unor lentile de contact protetice care sunt facute special sa imite culoarea ochilor. Lentilele de contact protetice pot reduce cantitatea de lumina care patrunde in ochi si pot creste confortul ocular. ;indromul ochiului uscat 8eneralitati ;indromul ochiului uscat (@eratocon!unctivita sica) apare ca urmare a unei lubrifieri si umidificari insuficiente a ochiului de diverse cauze. atmosfera uscata, vant, praf, utilizarea de lentile de contact, afectiuni ale pleoapelor, ca parte a procesului de imbatranire,secundar utilizarii unor medicamente (antialergice, antidepresive, anticonceptionale, multivitamine) sau secundar unor afectiuni generale (lupusul, artrita reumatoida, sindromul ;!ogren) etc. Consecinta este o iritatie permanenta a portiunii anterioare a ochiului care determina o inflamatie manifestata prin prurit, senzatie permanenta de uscaciune si arsura la nivelul ochilor. 6. 8eneralitati 4. ratament la domiciliu 7. ratament medical Pentru ameliorarea simptomelor ochiului uscat, va recomandam urmatoarele care pot fi efectuate la domiciliu.

- cresterea umiditatii aerului. prin cresterea umiditatii aerului, lacrimile se evapora mai incet, mentinand senzatia de confort la nivelul ochiului) atat centrala termica cat si aerul conditionat scad umiditatea aerului - miscarea e'cesiva a aerului usuca mucoasa oculara. 2vitati miscarea e'cesiva a aerului prin scaderea vitezei ventilatoarelor din tavan sau=si a celor oscilante - pot fi aplicate comprese umede sau masa! al pleoapelor cu sampon de copii, care a!uta la mentinerea unui strat lipidic mult mai stabil) acest lucru este util mai ales daca e'ista inflamatie a pleoapelor sau probleme ale glandelor de la nivel ocular care secreta substante lubrefiante si sebum) caldura incalzeste sebumul de la nivelul glandelor sebacee, determinand curgerea mai usoara a acestuia) prin masa! se stimuleaza iesirea sebumului de la nivelul glandelor) actiunea de curatare scade numarul bacteriilor care distrug stratul de sebum - lacrimile artificiale, gelurile si lubrifiantii lacrimilor (disponibile in farmacii) a!uta la hidratarea si lubrifierea suprafetei oculare) se administreaza de patru ori pe zi, dar pot fi folositi cat de des este nevoie) solutiile fara conservanti sunt recomandate in cazul in care se doreste folosirea acestora mai mult de sase ori pe zi - uileiurile lubrifiante oculare sunt mai groase comparativ cu gelurile si lacrimile artificiale) de aceea au actiune mai indelungata decat gelurile si lacrimile artificiale. Cu toate acestea, datorita consistentei crescute, uleiurile pot determina vedere neclara in cazul in care sunt utilizate in timpul zilei. #eci sunt mai ales concepute de a se utiliza pe perioada noptii. In cazul in care observi ca ochii se usuca mai ales cand citesti sau privesti la televizor, se recomanda efectuarea de pauze frecvente pentru a permite ochiului sa se rela'eze si hidrateze adecvat. ratament medical #esi sindromul ochiului uscat nu se poate vindeca, e'ista o serie de tratamente. ratamentul depinde de severitatea afectiunii) se pot utiliza ocazional doar hidratante si lacrimi artificiale sau poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a scadea simptomele ochiului uscat. %ai e'ista lacrimi artificiale lubrifiante care a!uta la diminuarea simptomelor. #e asemenea medicul oftalmolog poate prescrie o serie de medicamente pentru a ameliora simptomatologia. Ingri!irea lentilelor de contact Purtarea lentilelor de contact presupune un risc crescut de a dezvolta serioase infectii si leziuni ale corneei. ;imptomele ce pot sa apara sunt roseata, durerea sau senzatia de arsura la nivelul ochiului, serozitate, vedere incetosata sau o sensibilitate e'trema la lumina (fotofobie). #aca aceste simptome persista mai mult de 4 sau 7 ore dupa indepartarea lentilelor de contact si curatirea ochiului atunci ar trebui consultat un medic oftalmolog Lentile de contact purtate zilnic Purtarea lentilelor de contact moi, zilnic, presupune indepartarea si curatarea acestora pe timpul noptii si reintroducerea lor dimineata. Ingri!irea acestora este relativ usoara, dar se deterioreaza repede. Purtarea lentilelor de contact timp indelungat

$cestea pot fi purtate pana la o saptamana atit ziua cat si pe timpul noptii. $poi sunt indepartate, curatate si reimplantate. otusi unii oameni nu pot tolera acest tip de lentile de contact deoarece lentilele determina iritarea ochilor daca acestea nu sunt indepartate si curatate in mod regulat. Purtarea lentilelor de contact timp indelungat poate fi incomoda si creste riscul aparitiei leziunilor de la nivelul corneei. ;-a recomandat ca timpul de purtare a acestor lentile sa scada de la 7, zile la B zile tocmai pentru a micsora riscul aparitiei leziunilor corneene. Ideal ar fi ca pacientul sa nu doarma cu lentilele de contact. Lentile de contact rigide gaz permeabile Lentilele gaz permeabile costa mai mult decat lentilele conventionale, sunt ceva mai putin durabile, dar sunt mult mai confortabile decat acestea din urma. :nele tipuri de lentile gaz permeabile sunt fabricate pentru uz prelungit (in timpul noptii, pana la B zile) dar medicii oftalmologi nu indica purtarea acestora timp indelungat. Lentilele de contact conventionale dure Lentilele conventionale dure sunt fabricate din plastic e'trem de dur (metaacrilatul de polimetil) ce nu se muleaza pe forma ochiului. $cestea sunt ieftine si durabile, dar sunt lentilele cele mai putin confortabile. Pentru ca reduc cantitatea de o'igen ce a!unge la cornee, indivizii care le poarta au risc crescut pentru leziuni si infectii ale corneei. 6. 8eneralitati 4. Precautii Precautii Lentilele de contact pot cauza serioase probleme ale ochiului precum leziuni si infectii ale corneei. Pentru evitarea acestor probleme trebuie urmate unele indicatii simple de curatire si purtare a lentilelor de contact. - urmati instructiunile de curatire a lentilelor. Pastrati lentilele si tot ceea ce intra in contact cu acestea - maini, recipiente de stocare,recipientii cu solutii, machia!ul - foarte curate. ;palati-va pe maini inainte de a manevra lentilele - folositi o solutie salina din comert. ;olutiile preparate in casa sunt contaminate cu bacterii - daca solutia de curatare a lentilelor este contaminata, aruncati-o si cumparati un nou flacon - nu umeziti lentilele de contact in gura - implantati lentilele de contact inainte de a va machia ochii. ?u aplicati machia! pe marginea interna a pleoapei. Inlocuiti rezervele de machia! pentru ochi la fiecare 7 pana la + luni pentru a reduce riscul contaminarii. - purtarea pentru o perioada indelungata de timp a lentilelor creste riscul pentru infectii severe ale ochiului. #aca alegeti acest tip de lentile urmati intocmai instructiunile de folosire si curatare recomandate de medic. - este indicata o vizita anuala la medicul oftalmolg pentru ca acesta sa verifice starea lentilelor si a ochilor - lentilele de contact si in special cele moi pot absorbi picaturile pentru ochi. #aca folositi solutii oftalmologice medicamentoase evitati purtarea lentilelor de contact pentru cel putin 7, de minute dupa folosirea picaturilor.

.e'enerescenta maculara #egenerescenta maculara este o boala oftalmologica in urma careia apare distrugerea vederii centrale. ;e produc leziuni la nivelul maculei, o zona mica aflata in partea posterioara a globului ocular. %acula are rol in vederea culorilor si detaliilor obiectelor, necesare pentru vederea centrala. 3ederea centrala este necesara in desfasurarea unor activitati ca cititul, condusul de autovehicule si recunoasterea persoanelor. Intrucat degenerescenta maculara nu afecteaza si vederea periferica, nu apare orbirea completa. "iscul de aparitie al degenerescentei maculare creste pe masura avansarii in varsta, incepand cu /, de ani. 2'ista doua forme de degenerescenta maculara. $mbele forme afecteaza doar un singur ochi, dar daca boala apare la un ochi, in cele din urma va aparea si la celalalt. #egenerescenta maculara uscata (none'udativa) este cea mai frecventa forma (C,0 din cazuri). $pare treptat si de cele mai multe ori nu produce pierderi severe de vedere. In aceasta forma, celulele si vasele de sange din interiorul maculei se vor distruge si vor produce depozite hipertrofice (drusen) in polul posterior al ochiului. $cest lucru produce leziuni la nivelul maculei si ii afecteaza capacitatea de a transmite mesa!e catre creier. 3ederea centrala devine treptat mai slaba sau din ce in ce mai incetosata. #egenerescenta maculara umeda (e'udativa) este mai putin frecventa, doar in 6,0 din cazuri. Poate sa produca leziuni permanente ale maculei in timpul catorva luni sau chiar saptamani. -orma e'udativa apare in cazurile in care e'ista de!a forma none'udativa. ;e vor forma vase de sange de neoformatie (anormale) care sunt fragile. $ceste vase sangereaza producand distrugerea maculei. #e asemenea vor schimba pozitia normala a maculei, aflata in polul posterior al globului ocular, distrugand vederea centrala. 6. 8eneralitati 4. Cauze 7. -actori de risc <. ;imptome /. %ecanism fiziopatologic +. Consult de specialitate B. 2'pectativa vigilenta >. %edici specialisti recomandati C. Investigatii 6,.#iagnostic 66. ratament 64.Profila'ie Cauze Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare apare datorita distrugerii celulelor pentru vederea diurna (celulele cu con) ce se gasesc in structura maculei.

#egenerescenta maculara none'udativa In acesta forma de boala apare distrugerea maculei, aparand probleme de vedere. ?u se cunosc cauzele datorita carora apare degenerescenta maculara la unele persoane si la altele nu. In stadiile incipiente de boala, apar niste depozite numite geode, care provin in urma distrugerilor celulare si se aglomereaza in zona din !urul maculei. Cand sunt evidentiate prin oftalmoscop, o modalitate de a vedea in interiorul ochiului, geodele apar ca niste pete galbene subretiniene. :nele modificari de acest fel pot sa apara si in interiorul maculei in urma unui proces normal de imbatranire, dar prezenta unui numar foarte mare de geode se asociaza cu degenerescenta maculara. #egenerescenta maculara e'udativa $ceasta forma de boala este produsa in urma aparitiei unor vase de neoformatie submaculare. %otivul aparitiei lor este inca neelucidat. $ceste vase se distrug destul de repede producand sangerari in interiorul maculei. Cantitatea in e'ces de lichid si sange, alaturi de tesutul anormal de cicatrizare care se formeaza in interiorul maculei, distorsioneaza si distrug macula. -actori de risc Cel mai important factor de risc pentru aparitia degenerescentei maculare senile este unul care nu poate fi controlat. inaintarea in varsta. Persoanele in varsta de peste +/ de ani in proportie de 4/0 prezinta degenerescenta maculara. Persoanele care prezinta degenerescnta maculara la un ochi au risc de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi. :n studiu estimeaza ca aproape !umatate din persoanele care prezinta vase de neoformatie submaculare la un ochi, vor avea acelasi problema si la celalalt ochi. $lti factori de risc pentru aparitia degenerescentei maculare. - istoric familial al acestei boli. e'ista un risc mai mare de aparitie a afectiunii daca un membru apropiat al familiei prezinta aceeasi boala - rasa. persoanele din rasa alba au un risc mai mare fata de cei din rasa neagra si hispanici - prezenta unor depozite la polul posterior al globului ocular. globii oculari care prezinta depozite mai intinse si moi au un risc mai mare de aparitie a vaselor anormale de neoformatie si implicit de aparitie a degenerescentei maculare e'udative - prezenta unui ochi cu degenerescenta maculara. aproape !umatate din persoanele cu aceasta afectiune la un ochi vor face aceeasi boala si la celalalt in decurs de / ani - fumatul. fumatorii au un risc de 7 ori mai mare de a dezvolta boala decat nefumatorii, iar riscul creste si mai mult la cei care fumeaza foarte mult sau cei care au fumat un timp indelungat - o dieta bogata in grasimi - operatie de cataracta. este mai probabil sa apara degenerescenta maculara la varstnicii care au fost operati de scurt timp pentru cataracta - o dieta saraca in carotenoizi, vitamine antio'idante si zinc. ;imptome #egenerescenta maculara forma none'udativa cat si cea e'udativa produc pierderi de vedere si pot avea unele simptome in comun. - vederea centrala devine mai slaba, incetosata sau mai putin e'acta - este nevoie de mai multa lumina la citit decat inainte

- este nevoie de mai mult efort pentru a putea fi vazute fetele persoanelor - obiectele apar distorsionate si mai mici decat sunt in realitate - in campul vizual cetral apar pete albe sau negre - liniile drepte devin mai ondulate si mai curbate) acesta este de obicei primul simptom intalnit in forma e'udativa - apare pierderea vederii centrale, care nu dispare sau se agraveaza in timp) aceasta poate fi severa si rapida in cazul degenerescentei maculare e'udative. ;imptomele degenerescentei maculare none'udative difera in doua moduri de cele ale formei e'udative. - viteza de aparitie. modificarile de vedere produse in urma degenerescentei maculare none'udative apar lent si treptat incat pot sa nu fie observate) boala poate e'ista de multi ani pana in momentul in care incepe se afecteze cititul, condusul autovehiculelor sau desfasurarea normala a activitatilor zilnice. #aca degenerescenta maculara apare doar la un ochi, se poate sa nu fie observate micile modificari ale vederii, intrucat ochiul sanatos va compensa automat defectele de vedere mascand astfel problemele celui afectat. ;imptomele care apar in degenerescenta maculara e'udativa au o tendinta brusca de aparitie si de asemenea se agraveaza repede. - severitatea. simptomele care apar in forma none'udativa sunt mai usoare. %odificarile de vedere si pierderile de vedere sunt mai severe in degenerescenta maculara e'udativa. %ecanism fiziopatologic #egenerescenta maculara none'udativa In aceasta forma de boala, acuitatea vizuala se agraveaza treptat pe parcursul mai multor ani. Pe masura ce vasele de sange si celulele aflate submacular imbatranesc, ele incep sa se subtieze si sa se distruga. In momentul in care aceste celule si vase de sange inceteaza sa mai functioneze, celulele nervoase ale maculei, cele pentru vederea diurna, nu mai functioneaza corespunzator. #in ce in ce mai multe celule nervoase incep sa se distruga, agravand treptat acuitatea vizuala. In prezent, nu e'ista tratament pentru a preveni progresia acestui proces. Pierderea de vedere din degenerescenta maculara none'udativa este lenta si treptata, permitand adaptarea in timp. :n procent mic de pacienti cu aceasta forma prezinta vase de neoformatie care vor conduce catre forma e'udativa. Impactul pe care il produce degenerescenta maculara asupra pacientilor depinde de severitatea pierderii de vedere si de stitul lor de viata. #esi boala afecteaza vederea centrala, nu produce orbire completa, multi pacienti prezentand o vedere periferica buna. #egenerescenta maculara e'udativa #egenerescenta maculara e'udativa debuteaza cu producerea de vase de neoformatie submaculare, fiind partea globului ocular responsabila pentru vederea centrala. $ceste vase nou aparute se distrug destul de repede. 2le produc sangerare, acumulare de lichid si producere de tesut cicatrizat (fibros) care vor duce la comprimarea maculei. 3or produce modificari ale formei maculei, facand ca aceasta sa trimita semnale distorsionate catre creier. Liniile drepte incep sa devina mai ondulate si mai curbate iar obiectele pot sa aibe forme stranii sau sa fie mai mici decat in realitate.

#atorita tesutului cicatrizant, celulele normale de suport ale maculei nu mai ofera o functionalitate normala. Celulele nervoase ala maculei incep sa se distruga, producand pierderea vederii centrale. Cand distrugerea celulelor nervoase se produce doar intr-o zona limitata, pot sa apara in campul vizual pete albe. Pe masura ce aria afectata se mareste, petele albe devin mai mari. #aca nu se trateaza, tesutul fibros submacular se poate e'tinde in continuare, afectand din ce in ce mai multe celule nervoase maculare. $cuitatea vizuala se agraveaza pe masura ce este afectata o parte mai mare de macula. $cest proces poate sa distruga macula in totalitate producandu-se pierderea completa a vederii. ratamentul poate uneori sa amane si sa previna pierderile de vedere care apar in continuare, dar nu poate restabili vederea care a fost de!a afectata. -olosirea corespunzatoare a vederii (la citit sau la privitul la televizor) nu va accentua pierderea de vedere sau agravarea bolii. Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare e'udative este un proces care se produce rapid. $cest lucru nu permite adaptarea pacientului la capacitatea sa de a vedea. Consult de specialitate #egenerescenta maculara forma e'udativa poate duce la pierderea vederii in cateva zile chiar si ore. Leziunile sunt severe si permanente. $dresarea imediata la serviciul medical de urgenta este indicata daca. - apare o pierdere brusca si rapida de vedere - apare brusc in campul vizual central un punct alb sau negru care nu dispare - liniile drepte devin curbate sau ondulate, iar obiectele isi schimba forma si marimea devenind distorsionate. La nevoie se va face consultul medical de catre un medic oftalmolog. #aca a fost pus diagnosticul de degenerescenta maculara none'udativa, se va face verificarea acuitatii vizuale in fiecare zi sau cat de des recomanda medicul specialist. #esi de obicei, forma none'udativa nu evolueaza catre forma e'udativa, se recomanda adresarea de urgenta la medic daca apare un punct negru sau alb in campul vizual central, care nu a fost observat pana in acel moment sau daca liniile drepte devin curbate. $cestea sunt semne de e'istenta a unei forme de degenerescenta maculata e'udativa mai severa. Pierderea lenta a vederii care apare in forma none'udativa nu necesita adresarea de urgenta la medic. Paloarea culorilor sau vederea mai slaba progreseaza lent si nu deran!eaza pacientul mai ales daca este afectat doar un singur ochi. Chiar si modificarile care apar treptat pot sa atraga atentia unei afectiuni serioase. ;e recomanda adresarea la medic pentru un consult medical daca. - este necesara din ce in ce mai multa lumina la citit - culorile incep sa paleasca si nu mai apar atat de vii ca inainte - vederea devine din ce in ce mai incetosata. In general, modificarile de vedere care apar brusc si nu dispar necesita o atentie imediata. %odificarile de vedere care evolueaza lent si treptat sunt mai putin severe. ;e recomanda adresarea la medic pentru un consult oftalmologic daca apar tulburari treptate de vedere. ;e recomanada pentru persoanele cu varsta intre <, si +< de ani prezentarea la medic pentru un consult oftalmologic complet la fiecare 4-< ani pentru a se detecta degenerescenta maculara in stadiile incipiente.

2'pectativa vigilenta $ceasta se refera la asteptarea si observarea eventualelor modificari care pot sa apara. 2'pectativa vigilenta nu este solutia in cazul tulburarilor sau pierderilor bruste de vedere. In cazul e'istentei degenerescentei maculare e'udative amanarea tratamentului poate duce la avansarea modificarilor care apar si pierderea vederii centrale. #aca e'ista o forma usoara, lenta de pierdere a vederii, cum este cea produsa de forma none'udativa, se va practica e'pectative vigilenta. ?u e'ista tratament pentru forma none'udativa si este posibil sa nu apara niciodata o pierdere de vedere care sa afecteze stilul de viata. #aca apar tulburari rapide de vedere, se recomanda adresarea pe cat de repede cu putinta la medicul specialist. ratamentul aplicat imediat poate sa incetineasca procesul de pierdere a vederii in forma e'udativa. %edici specialisti recomandati #egenerescenta maculara senila se detecteaza de obicei la un e'amen oftalmologic de rutina de catre medicul oftalmolog sau optometrist. Oftalmologul care este specializat in afectiunile retinei si maculei poate diagnostica si ce forme de degenerescenta este prezenta. #e asemenea operatia laser a formei e'udative se face de catre oftalmolog. Investigatii %edicul poate detecta cu usurinta degenerescenta maculara la un e'amen oftalmologic de rutina. La inceput medicul va dori sa cunoasca cat mai multe despre simptomele prezente sau despre alte probleme oftalmologice, cat si de alta natura, au mai e'istat in trecut, facand astfel un istoric al bolii. :rmatorul pas este testarea vederii centrale si a acuitatii vizuale. In timpul acestei e'aminari, se acopera un ochi si cu celalalt se citesc randurile optotipului de la distanta standard. 3ederea centrala se agraveaza treptat, in timp, la persoanele cu degenerescenta maculara, iar acuitatea vizuala se refera la cat de mult s-au agravat tulburarile de vedere de la ultimul e'amen oftalmologic. ;e va face si testarea campului vizual, testand ambele campuri vizuale, central si periferic. Oftalmoscopia permite medicului sa e'amineze interiorul globului ocular. -olosind o sursa de lumina si lentile care maresc, pentru a observa interiorul globului ocular, medicul oftalmolog poate e'amina retina si macula, observand eventualele modificari care apar in degenerescenta maculara. $paritia unor depozite luminoase, alb-galbui numite geode, este unul din semnele precoce de boala. #aca e'ista degenerescenta maculara e'udativa se vor observa vase sangvine retiniene luminoase in anumite parti ale retinei sau o cicatrice alb cenusie in apropierea maculei. -olosind testul cu grila!ul $msler se poate detecta forma e'udativa de boala. $cest grila! contine o serie de linii drepte de sus pana !os si de la stanga la dreapta. 8rila!ul prezinta un punct in centru. In cazul e'istentei formei e'udative, liniile din apropierea punctului din centru vor aparea ondulate si curbate, in loc sa fie drepte ca in realitate sau este posibila vederea unui punct alb sau o gaura in una din partile grila!ului $msler. #aca medicul suspecteaza degenerescenta maculara e'udativa, se va mai face o alta investigatie numita angiograma oculara pentru a se vizualiza eventualele vase de neoformatie situate submacular. 2'aminarea poate de asemenea sa localizeze sangerarile submaculare, a!utand medicul sa determine daca acestea pot fi tratate.

#aca e'ista degenerescenta maculara si o oarecare pierdere de vedere, se va face o evaluare, in urma careia se gasesc metode pentru pastrarea acuitatii vizuale restante si mentinerea unui stil de viata cat mai bun. #iagnostic Orice persoana cu varsta peste /, de ani are un risc de aparitie a degenerescentei maculare. ;e face screeningul pentru detectarea bolii la e'amenele oftalmologice de rutina prin observarea eventualelor depozite numite geode sau alte modificari care apar in aceasta afectiune. -olosirea regulata a testului cu grila!ul $msler poate determina daca forma none'udativa are tendinta la evolutie catre forma e'udativa. Persoanele care prezinta degenerescenta maculara none'udativa si cele care prezinta risc de aparitie a unei astfel de afectiuni, necesita folosirea unui astfel de test $msler. ratament ratament - 8eneralitati #egenerescenta maculara none'udativa ?u e'ista tratament curativ pentru degenescenta maculara none'udativa in acest moment. ;e poate sa nu apara modificari semnificative de vedere timp de multi ani. Pierderile de vedere evolueaza foarte lent si de cele mai multe ori nu sunt severe. #e cele mai multe ori afecteaza doar un singur ochi, e'istant capacitatea de adaptare a celuilalt ochi pentru a prelua si functia celui afectat. In cazul e'istentei acestei forme, se vor urmari recomandarile medicului de a se efectua e'amene oftalmologice cat mai dese si de folosire a unui grila! $msler la domiciliu intrucat aceasta forma poate sa evolueze cateodata catre forma e'udativa. #egenerescenta maculara e'udativa In unele cazuri, forma e'udativa, care este forma cea mai severa de boala, poate fi tratata prin termochirurgie laser cu fotocoagulare sau terapie fotodinamica. ratamentul nu vindeca boala dar ii poate opri progresia. $lte tipuri de tratamente chirurgicale si cele folosind radiatii sau medicamente sunt in faza de studiu, dar sunt considerate e'perimentale si nu fac parte din tratamentul standard. ?u toate cazurile de degenerescenta maculara e'udativa pot fi tratate. #oar 6,6/0 din cazuri se trateaza eficient prin fotocoagulare laser si doar 4,-7,0 din cazuri se trateaza prin terapie fotodinamica. ratamentul nu reda vederea, dar uneori poate incetini si amana posibilele leziuni ale vederii centrale. In cele mai multe cazuri apare formarea de noi vase de sange care sunt fragile si chiar si cu tratament repetat, acesta nu are eficienta pe termen indelungat in prevenirea pierderii vederii centrale.Intrucat degenerescenta maculara e'udativa produce pierderi rapide ale vederii centrale, este important ca tratamentul sa nu fie amanat, daca a fost de!a recomandat de medic. #e retinutG :n studiu realizat pe foarte multi pacienti facut de catre Institutul $merican de Oftalmologie, a relevat faptul ca administrarea de zinc si vitamine antio'idante, a

incetinit progresia degenerescentei maculare in forma avansata si a amanat pierderea vederii la unii pacienti care aveau de!a boala. #aca e'ista de!a pierderea vederii din cauza acestei afectiuni, se va face o evaluare a vederii restante. $cest lucru va a!uta pacientul cat si pe medic sa gaseasca metode de folosire eficienta a vederii restante. 2ste nevoie de consiliere pentru a a!uta pacientul sa se descurce cu vederea pe care o mai are si sa-si mentina o calitate a vietii cat mai buna cu putinta. Intrucat degenerescenta maculara duce de cele mai multe ori la pierderi de vedere si in cele mai multe cazuri nu e'ista un tratament eficient, un astfel de diagnostic poate fi foarte greu de acceptat de catre pacient. %edicul va face o recomandare catre specialisti in consiliere pentru aceste afectiuni.

ratament ambulator (la domiciliu) Persoanele care prezinta una din formele de degenerescenta maculara la unul sau la ambii ochi ar trebui sa isi verifice acuitatea vizuala, folosind grila!ul $msler, in fiecare zi sau de cate ori recomanda medicul. #aca oricare linie a grila!ului se schimba ori devine curbata sau se observa scaderea acuitatii vizuale trebuie apelat medicul. #aca degenerescenta maculara e'udativa a inceput sa se dezvolte sau progreseaza, tratamentul precoce poate intarzia pierderea vederii centrale. $ trai cu vedere redusa O vedere redusa sau pierderea vederii in urma degenerescentei maculare pot sa afecteze stilul de viata in multe feluri. Cat de mult afecteaza acest lucru pacientii cu aceasta afectiune, depinde de severitatea pierderii vederii si de stilul de viata. ;e recomanda cooperarea cu medicul pentru a se gasi metode cat mai bune de adaptare a stilului de viata cu acuitatea vizuala ramasa. 2'ista mai multe metode de a!utorare a pacientilor pantru a mentine o calitate cat mai buna a vietii. - se folosesc diferite dispozitive ce maresc si a!uta vederea si instrumente speciale pentru persoanele cu o acuitate vizuala limitata - este nevoie de a!utorul familiei pentru o cat mai buna desfasurare a activitatilor zilnice

- se poate cere si a!utorul unui medic specializat, ce poate a!uta pacientul sa faca fata cat mai bine tulburarilor de vedere - se poate incepe si un program de autoeducare a pacientului pentru problemele generate de vederea diminuata. ;tudii recente sugereaza ca acest lucru a!uta la crearea unui stil de viata cat mai bun cu putinta, la persoanele cu degenerescenta maculara. Impactul emotional generat de aparitia degenerescentei maculare Intrucat aceasta afectiune poate genera o scadere semnificativa a acuitatii vizuale, in ma!oritatea cazurilor si nu e'ista nici tratament eficient pentru aceasta afectiune, a afla de prezenta acestei afectiuni poate fi foarte dificil de suportat. Poate sa apara un sentiment de furie, intrucat tratamentul nu este de a!utor sau nervozitate generata de posibila pierdere de vedere, care poate face pacientul sa nu se mai poata descurca pe cont propriu. 2ste normal un sentiment de tristete legat de aceste tulburari care apar, iar in unele cazuri poate sa apara chiar depresia, care necesita tratament. In aceste situatii se poate cere a!utorul prietenilor si familiei sau unui specialist in astfel de probleme. Optiuni de medicamente In prezent e'ista putine medicamente cu eficacitate dovedita pentru tratarea degenerescentei maculare, dar sunt in studiu si altele. ;e testeaza mai multe medicamente care blocheaza actiunea proteinelor ce duc la formarea de vase de neoformatie. $ceste proteine se numesc factori de crestere al endoteliului vascular (328-). Cercetatorii testeaza medicamente anti-328- sau inhibitorii ai 328-. Primul medicament aprobat de -#$ (food and drug administration) se numeste Pegaptanib (%acugen). ;e pare ca este eficient in incetinirea dezvoltarii acestor vase de neoformatie, care produc pierderea vederii in forma e'udativa de degenerescenta maculara. ratament chirurgical Interventia chirurgicala este tratamentul de prima intentie in acest moment pentru degenerescenta maculara. ;e foloseste doar in formele e'udative si este o optiune eficienta doar in anumite cazuri. #egenerescenta maculara e'udativa ratamentul chirurgical nu vindeca aceasta forma de boala, dar poate sa ii incetineasca progresia si sa previna posibila pierdere de vedere. -ara tratament, pierderea de vedere care apare in forma e'udativa poate sa evolueze pana la absenta completa a vederii centrale. :n tratament chirurgical aplicat precoce este vital in incetinirea progresiei catre pierderea vederii, ceea ce se intampla destul de rapid in evolutie. In momentul in care se pune diagnosticul de degenerescenta maculara e'udativa, ma!oritatea pacientilor sunt intr-un stadiu mult prea avansat pentru un tratament chirurgical eficient. Chiar si prin acesta, ma!oritatea cazurilor evolueaza catre pierdere aproape completa a vederii centrale. #egenerescenta maculara none'udativa #esi tratamentul chirurgical nu se aplica pacientilor cu aceasta forma, este foarte important un tratament laser prin fotocoagulare a geodelor, intrucat pot fi prevenite pierderile severe de vedere. 2'ista dovezi care sugereaza ca tratametul laser prin fotocoagulare poate sa provoace aparitia vaselor de neoformatie (neovascularizatie coroidala), a caror aparitie induce degenerescenta maculara e'udativa. ratamentul laser

poate sa elimine geodele si sa scada viteza de aparitie a pierderilor de vedere cu 4-/ ani, dar in acelasi timp, poate sa creasca riscul de aparitie a formei e'udative de boala. In prezent, tratamentul chirurgical nu se aplica formelor none'udative. Chirurgia laser pote sa elimine depozitele, numite geode incetinind pierderile de vedere, dar unii e'perti cred ca ar putea chiar sa creasca riscul de evolutie catre forma e'udativa. ;e fac studii,in prezent, pentru demonstrarea eficacitatii tratamentului chirurgical. Optiuni ale tratamentului chirurgical Cea mai frecventa metoda chirurgicala de tratare a formei e'udative de degenerescenta maculara este terapia laser sau fotocoagularea laser. ;e cauta in prezent si alte metode chirurgicale de tratare a afectiunii. $cestea pot fi. - translocatie maculara prin tratament chirurgical. in aceasta procedura se detaseaza macula si se muta intr-o alta zona a globului ocular mai sanatoasa) diferit de ma!oritatea tratamentelor pentru degenerescenta maculara, prin aceasta interventie se poate chiar reface o parte din vederea afectata (in orice caz, sunt implicate riscuri serioase, de aceea trebuie cercetata mai mult metoda pentru a fi sigura si eficienta) - interventie chirurgicala submaculara. prin aceasta procedura se indeparteaza vasele de neoformatie, anormale, situate submacular. $cest tratament poate mentine vederea la unii pacienti, dar studiile au aratat faptul ca interventia poate implica riscuri serioase si poate sa nu fie foarte eficienta. #e retinutG erapia laser poate sa provoace ceva pierderi din vederea centrala, intrucat laserul nu arde numai vasele de neoformatie situate submacular fara sa arda si neuronii normali ai maculei. Chiar daca vederea se poate sa fie mai slaba post tratament laser, pe termen lung pierderile de vedere avanseaza mai lent decat in mod normal. #egenerescenta maculara nu provoaca pierderi de vedere in acelasi fel la persoanele care prezinta aceasta afectiune. 2ste foarte greu de stiut dinainte daca tratamentul laser aduce beneficii sau este mai daunator. $lte tratamente In afara de tratamentul laser, cel mai frecvent tip de tratament al degenerescentei maculare este terapia fotodinamica. erapia fotodinamica foloseste o lumina colorata precisa care produce trombi (cheaguri) sangvini ce opresc formarea de noi vase de sange situate submacular. 2ste folosita in masa doar de curand, iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca studiate. %a!oritatea pacientilor necesita tratamente multiple pentru a beneficia de aceasta terapie. erapia fotodinamica, este o procedura prin care lumina generata de laser activeaza un medicament ce a fost in!ectat in torentul sangvin. %edicamentul care reactioneaza la lumina laserului, obstrueaza vasele de neoformatie aparute in forma e'udativa de boala. ;e cerceteaza in continuare si alte tratamente, intrucat, in prezent, nici unul dintre tratatamentele folosite nu a fost eficient. #oar in 6,- 6/0 din cazuri, terapia laser prin fotocoagulare este eficienta in forma e'udativa de degenerescenta maculara si doar in 4,7,0 din cazuri terapia fotodinamica se poate folosi in tratarea bolii.

ratamente e'perimentale Cercetatorii studiaza mai multe posibilitati de tratament ale degenerescentei maculare. $cestea sunt. - terapia de iradiere e'terna, procedura folosita pentru a trata forma e'udativa. razele E sunt directionate catre vasele de neoformatie situate submacular) rezultatele studiilor au fost controversate, cercetatorii nefiind inca siguri daca este un tratament sigur sau daca se poate folosi in degenerescenta maculara - terapia laser de indepartare a depozitelor (geode) intraoculare. mai multe studii, au investigat terapia laser in tratamentul geodelor,depozite formate din resturi ale celulelor moarte, situate la polul posterior al globului ocular. #esi tratamentul poate sa amelioreze vederea, poate de asemenea sa creasca riscul de aparitie de noi vase de neoformatie situate submacular, care in cele din urma pot produce pierderea vederii. ;e fac in continuare cercetari pentru demonstrarea eficacitatii sale. - dispozitive electronice de redare a vederii. cercetatorii studiaza mici implanturi intraretiniene sau alte dispozitive care inlocuiesc celulele lezate si care raspund la lumina trimitand informatii la creier. 2ste nevoie de cativa ani inainte de a se cunoaste rolul acestor mici dispozitive in tratarea degenerescentei maculare. #e retinutG ratamentul laser aproape intotdeauna produce pierderi de vedere imediate si permanente (un punct orb central) si nu intotdeauna previne formarea de vase de neoformatie. :nii cercetatori considera ca terapia fotodinamica si terapia de iradiere sunt mai eficiente si mai putin distructive decat terapia laser, intrucat sunt mult mai precise. $ceste proceduri pot evidentia mai usor un vas sangvin de neoformatie, fara a distruge si celulele nervoase retiniene si maculare. erapia fotodinamica a patruns recent in folosirea pe plan mondial, iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca in studiu. %ulte din tratamentele folosite pentru degenerescenta maculara sunt scumpe, necesita repetare si multe dintre ele au o eficacitate limitata. :nele tratamente pot chiar sa agraveze boala si sa cauzeze pierderea vederii. ;e recomanda adresarea la medic, pentru a se cunoaste posibilele beneficii si riscuri asociate tratamentului ales sau reactii adverse. Profila'ie ?u e'ista vreo metoda de a preveni degenerescenta maculara. #ar e'ista anumiti pasi care pot fi urmati pentru a scadea riscul de aparitie a afectiunii. - e'amene oftalmologice regulate. in urma unui e'amen oftalmologic se poate determina daca e'ista riscul de aparitie a degenerescentei maculare, iar daca de!a e'ista poate fi depistata in stadiu precoce) daca se poate trata, detectarea precoce poate sa a!ute la diminuarea sau incetinirea pierderii de vedere - incetarea fumatului. fumatorii au un risc de 7 ori mai mare de aparitie a degenerescentei maculare decat nefumatorii) chiar daca se inceteaza fumatul, riscul tot persista pentru cativa ani - alimentatia bogata in fructe. studii recente au demonstrat ca un regim alimentar bogat in fructe poate diminua riscul de aparitie al afectiunii. ;e pot lua anumite masuri de prevenire a aparitiei formei e'udative in conditiile in care e'ista de!a forma none'udativa.

- administrarea de vitamine antio'idante si zinc. acest tratament este eficient doar daca e'ista o forma moderata de boala si poate incetini progresia si aparitia pierderii de vedere) se recomanda administrarea acestora doar la sfatul medicului - alimentatie bogata in peste. studiile recente au evidentiat faptul ca pestele, care este o sursa de acizi grasi omega-7, poate sa scada riscul de aparitie a degenerescentei maculare - scaderea alimentatiei bogata in grasimi daunatoare. conform studiilor recente, o dieta bogata in prea multi acizi grasi saturati, creste riscul de aparitie sau de agravare al bolii) grasimile care se gasesc in nuci, alune sau peste, pot fi benefice organismului. Informatii recente au demonstrat posibilitatea unei transmiteri genetice a bolii, ceea ce deschide noi optiuni de cercetat pentru a preveni boala. :n studiu recent a aratat ca persoanele supraponderale sunt mai predispuse la aparitia degenerescentei maculare, iar efortul fizic poate sa scada acest risc. In cazul e'istentei bolii, folosirea vederii in mod normal nu poate sa lezeze mai mult ochii. ;e e'amineaza vederea ambilor ochi folosind grila!ul $msler in fiecare zi sau cat de des recomanada medicul. ;e urmaresc posibilele tulburari de vedere in timpul cititului, privitului la televizor sau observarea fetelor persoanelor aflate la distanta. #aca se observa modificari, se recomanda prezentarea la medic in eventualitatea unui e'amen oftalmologic. #ista'mus

-enomen spontan sau provocat, congenital sau dobandit, caracterizat prin miscari involuntare si sacadate ale ochilor, de mica amplitudine, de cele mai multe ori orizontale, dar uneori verticale sau circulare. :n nistagmus poate fi de natura fiziologica sau patologica. nistagmusul fiziologic - nistagmusul optocinetic, denumit si nistagmusul caii ferate, se observa atunci cand ochii incearca sa urmareasca imaginile care le trec prin fata. nistagmusul vestibular este provocat de o e'citatie sau de o paralizie tranzitorie a unuia sau ambelor labirinturi ale urechii interne, cauzat, de e'emplu, de o rotatie pe un scaun turnant sau de o in!ectare de apa rece sau calduta in ureche.

?istagmusul patologic - $ceste miscari sacadate ale ochilor pot fi congenitale sau dobandite. - ?istagmusurile congenitale, cauzate de leziuni oculare, neurologice sau fara cauza precisa, se manifesta inca de la nastere sau din prima copilarie si uneori se atenueaza cu timpul. 2le pot insoti alte boli oculare congenitale precum cataracta (opacitatea cristalinului care produce o cecitate completa sau partiala), albinismul, strabismul, leziunile microretiniene (atingeri ale retinei fatului). 2le pot fi observate, de asemenea, in cursul unor afectiuni neurologice (hidrocefalie, to'oplasmoza cerebrala) sau pot aparea in mod izolat, legat sau nu de ereditate. ?istagmusul in resort este forma cea mai obisnuita a nistagmusurilor congenitale. ochii se misca lent intr-un sens pe orizontala, apoi rapid in sens contrar. ?istagmusul pendular se manifesta prin secuse ritmice si orizontale de durata egala. ?istagmusurile congenitale se intensifica la oboseala, la emotii, la eforturile de atentie (in timpul cititului, de e'emplu). Copilul poate bloca voluntar aceste nistagmusuri. 2l isi intoarce atunci frecvent capul, intotdeauna in aceeasi parte si risca sa sufere un torticolis. - ?istagmusurile dobandite pot aparea la adolescenta sau la varsta adulta. 2le sunt atunci semnele unor afectiuni neurologice, ca scleroza in placi, ale unei tumori cerebrale sau vestibulare, insotita de tulburari ale auzului, sau ale unei leziuni a creierului mic. #iagnostic si tratament - electronistagmografia (reprezinta inregistrarea electrica a miscarilor ochiului) permite identificarea diferitelor forme de nistagmus. In cazul nistagmusurilor congenitale, purtatul lentilelor corectoare cu prisme da posibilitatea suprimarii pozitiei defectuoase a capului. In fapt, prismele (care sunt adezive atunci cand sunt temporare si incorporate in lentile atunci cand sunt definitive) antreneaza o deviatie fortata a ambilor ochi in zona de bloca!, evitand astfel intoarcerea capului de catre copil pentru a utiliza aceasta zona. $tunci cand acest tratament este eficace, o interventie chirurgicala, variabila dupa tipul de nistagmus si dupa cauza sa, poate permite o ameliorare definitiva. ?istagmusurile dobandite dispar cu tratamentul cauzei lor, atunci cand tratamentul este posibil Pregatirea pentru interventia chirurgicala 8eneralitati %ulti pacienti in toata lumea sunt supusi unor interventii chirurgicale in fiecare an, mai ales femei. %ulte femei vor primi recomandare pentru interventia chirurgicala care implica sistemul lor reproducator, numita in mod obisnuit chirurgie ginecologica. ;pre e'emplu, histerectomia o operatie care implica indepartarea uterului si uneori si a altor parti ale sistemului reproducator este a doua ca frecventa in chirurgia ginecologica, dupa operatia de cezariana. $ face fata unei interventii chirurgicale poate fi o e'perienta inspaimantatoare plina de intrebari, indoieli si incertitudini. otusi, ma!oritatea interventiilor sunt elective, adica pacientul decide daca interventia este cea mai buna optiune si poate alege sa faca aceasta operatie. $cest proces al deciziei deseori ofera pacientei timpul necesar pentru pregatire, reprezentand un pas important. ;tudiile sugereaza ca femeile care se pregatesc mental si fizic pentru operatie au mai putine complicatii, mai putina durere si au o recuperare mai rapida decat cele care nu sunt pregatite. In 4, de ani de la inventarea anesteziei, la mi!locul secolului 6C, interventiile chirurgicale s-au dezvoltat de la afectiuni precum apendicita pana la fibroame uterine. In ce priveste chirurgia ginecologica, entuziasmul a fost in mod special mai intens, si prima

histerectomie a fost realizata in 6><7 in %anchester, $nglia. $stazi, directia in chirurgia ginecologica este catre tehnici mai putin invazive care nu necesita incizii abdominale largi. %edicii incearca chiar chirurgia fara incizie o noua tehnica prin care organele

interne sunt indepartate prin orificiile naturale ale corpului cum ar fi gura sau vaginul. In plus, astazi, au fost dezvoltate anestezice cu actiune rapida care au mai putine efecte secundare decat agentii anestezici traditionali. Pregatirea pentru inteventia chirurgicala sa modificat, de asemeni. ?u in urma cu mult timp, o operatie insemna internarea in spital cu o zi mai inainte si e'ternarea dupa o saptamana. $stazi, mai mult de !umatate dintre interventiile chirurgicale, printre care si multe proceduri ginecologice, sunt realizate la pacienti neinternati. $cest tip de interventii nu necesita ca pacientul sa petreaca noaptea in spital. In schimb, interventia este realizata intr-un centru chirurgical ambulatoriu, iar pacientul se poate intoarce acasa in mai putin de 4< de ore. $ceste facilitati sunt disponibile deocamdata doar in tarile dezvoltate. In general, chirurgia ambulatorie este potrivita pentru proceduri simple care pot fi realizate in +,-C, de minute si nu necesita ca pacientul sa fie monitorizat atent dupa interventie. Chirurgia ambulatorie ofera cateva avanta!e fata de interventiile care necesita spitalizare, cum ar fi. - un risc scazut de infectie dupa interventie) - recuperare la domiciliu) - mai putine intarzieri si un timp mai scurt de asteptare) - costuri mai mici) - o perturbare mai mica a programului pacientului. otusi, daca este necesara realizarea unei incizii largi sau e'ista risc pentru complicatii, chirurgia de o zi poate sa nu fie o optiune potrivita. Chirurgia ambulatorie nu este pentru orice pacient. -emeile cu afectiuni cronice cum ar fi diabet, afectiuni cardiace sau hipertensiune arteriala sau care au altfel de risc pentru complicatii care necesita spitalizare, pot sa nu fie eligibile pentru chirurgia de o zi. Chirurgia de o zi pune, de asemeni, mai multa responsabilitate asupra pacientului care trebuie sa faca testele preoperatorii necesare,sa-si administreze medicatia analgezica, sa mentina inciziile curate si sa realizeze ingri!irea postoperatorie de unul singur. O femeie care are copii mici de ingri!it acasa poate sa nu doreasca sau sa nu fie capabila sa-si ia si responsabilitati suplimentare si poate sa nu fie un candidat bun pentru chirurgia de o zi. $ceste avanta!e ale interventiei chirurgicale o poate face mai convenabila, dar nu inseamna ca este mai putin stresanta. Hormonii eliberati ca raspuns la stres pot genera simptome de la cefalee la hipertensiune arteriala. Hormonii de stres pot duce, de asemeni, la slabirea sistemului imunitar si sa interfereze cu abilitatea organismului de a face fata durerii si infectiei. #e$rita optica 8eneralitati ?evrita optica reprezinta inflamarea nervului optic (nervul care transmite informatia si stimulii vizuali catre creier) ce se poate manifesta prin scaderea brusca de vedere in ochiul afectat. ?evrita optica este una din cauzele de pierdere a vederii asociata cu o durere intensa.

:neori aceasta afectiune poate fi semnul de debut al unei scleroze multiple. #e cele mai multe ori nevrita optica apare datorita unei boli autoimune ce poate fi declansata de o infectie virala. 6. 8eneralitati 4. Cauze 7. ;imptomatologie <. Complicatii /. Consultarea unui specialist +. Investigatii paraclinice B. ratament >. Prognostic Cauze Cauzele e'acte ale nevritei optice nu sunt complet cunoscute. ?ervul optic este format din apro'imativ 6,4 milioane de a'oni si este invelit intr-o teaca izolanta de mielina care are rolul de a transmite mult mai repede impulsul electric catre creier unde stimulii din periferie pot fi integrati si analizati astfel incat sa se formeze imaginile. La adulti tineri nevrita optica pare sa apara cel mai fecvent in cadrul unor procese autoimune care ataca teaca de mielina. Ca urmare se instaleaza inflamatia si leziunea de nerv. Inflamarea determina pierderea vederii datorata distrugerii integritatii nervului. Inflamatia poate fi idiopatica (fara o cauza decelabila sau izolata de catre medici). Cea mai frecventa etiologie a nevritei optice este reprezentata de scleroza multipla. 6/ - 4,0 din cazurile de scleroza multipla debuteaza cu nevrita optica, iar 7> - /,0 din pacientii diagnosticati cu scleroza multipla vor suferi nevrita optica la un anumit moment in cursul evolutiei bolii. ;cleroza multipla este o afectiune de natura autoimuna - sistemul imun are reactivitate anormala si ataca teaca de mielina a nervilor importanti si a maduvei spinale. :n studiu important a demonstrat ca riscul de a dezvolta scleroza multipla dupa un episod de nevrita optica este de /,0 dupa o perioada de 6/ ani. "iscul este cu atat mai mare cu cat e'ista leziuni cerebrale identificate paraclinic prin rezonanta magnetica nucleara ("%?). Pacientii cu nevrita optica si imagini anormale la "%? sunt de trei ori mai susceptibili de a suferi de scleroza multipla decat cei care au "%? normal. :n alt proces demielinizant care afecteaza nervul optic este neuromielita optica sau boala #evic. 1oala este destul de rara si adesea este diagnosticata gresit ca scleroza multipla. otusi, cele 4 sunt entitati patologice complet diferite din punct de vedere al severitatii, localizarii procesului destructiv si al rezultatelor analizei LC" (lichidului cefalorahidian). 1oala #evic afecteaza cu predilectie nervul optic si maduva spinala si cruta creirul. ?evrita optica ce apare in cadrul neuromielitei optice este mult mai grava comparativ cu cea care apare in scleroza multipla. #esi demielinizarea este cel mai frecvent factor incriminat in aparitia nevritei optice, aceasta recunoaste si alte cauze, precum. - 1oli infectioase. boala LDme, tuberculoza, sifilis, hepatita 1, HI3, infectia cu cDtomegalovirus, infectia cu virus herpes simple'. - ?euroretinita. poate declansa nevrita optica, insa cu declansarea ulterioara a sclerozei multiple.

- $rterita craniana. este o afectiune de natura inflamatorie ce afecteaza endoteliul arterelor intracerebrale. Ca urmare a inflamatiei se reduce lumenul arterial (chiar pana la obstructie totala) si astfel scade flu'ul sangvin spre creier, determinand pierderea vederii sau aparitia unui accident vascular cerebral. $ceasta cauza de nevrita optica este mai frecvent intalnita in randul pacientilor cu varsta de peste >, de ani. - #iabet zaharat - $numite medicamente. in special etambutol (utilizat in tratamentul tuberculozei), cloramfenicol, interferon alfa. - 1oli autoimune (in special lupus eritematos sistemic si vasculite) - ;ensibilitate la gluten - ;indromul hipereozinofilic Cauze mai putin frecvente sunt reprezentate de radioterapia cu localizare cefalica, deficit nutritional sever, e'punere la factori to'ici, tumori ce comprima nervul optic. ;pecialistii au identificat si o serie de factori de risc asociati acestei afectiuni, printre care se numara si. 6. 3arsta ?evrita optica apare mai ales la adultii cu varsta intre 4,- </ de ani. 3asrta medie de debut este de 7, de ani, insa au fost descrie cazuri si la persoane. 4. ;e'ul -emeile sunt de 4 ori mai predispuse la a face nevrita optica comparativ cu barbatii. 7. -actorii genetici Haplotipul HL$ #" 4 este cel mai frecvent intalnit la pacientii care fac nevrita optica. ;imptomatologie #e obicei nevrita optica apare la un singur ochi - doar foarte rar afectarea este bilaterala. riada simptomatica clasica este formata din. 6. Pierdere vederii 8radul de pierdere a vederii variaza de la pacient la pacient. Pierderea vederii este temporara si este adesea agravata de e'punerea la caldura. 4. #urere oculara 2volutia clinica tipica a durerii si afectarii vizuale este spre agravare progresiva in decurs de zile sau o saptamana. #urerea se amelioreaza dupa cateva zile, de obicei inainte de a aparea afectarea vederii. O parte a pacientilor isi revin in mod spontan, vederea incepe sa se amelioreze si ea dupa 4 - 7 saptamani si se stabilizeaza in decursul urmatoarelor luni. 7. #iscromatopsie (pierderea vederii colorate) ;imptomele aditionale. - -osfene induse de zgomot sau miscare (descrise ca strafulgerari luminoase cu durata de 6- 4 secunde)) - Intensificarea simptomelor la e'punerea la lumina) - ;emnul :htoff - consta in reducerea vederii dupa e'ercitiu fizic intens sau e'punere prelungita la caldura (apare la /,0 din pacientii cu nevrita optica izolata). La apro'imativ >/0 din pacienti apare leziune nervoasa ireversibila, insa adesea aceasta este subclinica (nu se manifesta). Peste >,0 din pacientii cu nevrita optica isi recapata vederea (</0 in primele < luni dupa debut, 7/0 in primul an), insa 4,0 din cei afectati

raman cu sechele importante. ?evrita optica este o boala ce are tendinta la recurenta - pe ochiul anterior afectat sau pe cel contralateral. :n studiu efectuat a gasit ca 4>-7/0 din pacientii cu nevrita optica dezvolta un alt episod in /-6, ani. ;emnele si simptomele nevritei optice pot fi indicatie de debut al unei boli autoimune, cum ar fi scleroza multipla. La 6/-4,0 din pacientii care vor fi diagnosticati in final cu scleroza multipla, nevrita optica este primul semn. Complicatii Cele mai frecvente complicatii ce pot sa apara in nevrita optica sunt. 6. Pierderea vederii 4. "eactiile adverse sistemice datorate tratamentului prelungit cu corticosteroizi, in special boli infectioase, deoarece in urma administrarii corticosteroizilor imunitatea organismului este mult diminuata. $pro'imativ 4,0 din pacientii cu nevrita optica au risc crescut de a dezvolta scleroza multipla. #aca sunt in aceasta situatie, specialistii recomanda adminsitrarea, in cadrul terapiei initiale, a unor medicamente cu rol protector antiscleroza multipla. $stfel de medicamente sunt interferon beta 6a si interferon beta 6b. 2le au capacitatea de a temporiza si a preveni debutul sclerozei multiple in special in cazul pacientilor cu leziuni cerebrale detectate la "%?. Consultarea unui specialist Pacientii sunt sfatuiti sa apeleze cat mai rapid la un medic daca observa ca au tulburari de vedere si au durere periorbitale. In cazul in c are au fost de!a diagnosticati cu nevrita optica trebuie sa se prezinte la medicul oftalmolog in situatia in care. - $u tulburari de vedere) - $pare durere) - ;imptomele nu se amelioreaza in urma tratamentului) - $par simptome atipice. parestezii (amorteala), anestezii la nivelul membrelor. Investigatii paraclinice Pentru un diagnostic de certitudine medicul oftalmolog trebuie sa realizez o analiza foarte amanuntita a starii de sanatate a pacientului. Cel mai adesea initial se realizeaza e'aminarea campului si acuitatii vizuale si gradul de perceptie al culorilor. :lterior pot fi realizate urmatoarele investigatii. 1. +ftalmoscopia In cadrul acestei investigatii medicul va analiza fundul de ochi cu a!utorul unui aparat specal numit oftalmoscop. 2l poate sa a!ute medicul in stabilirea gradului de afectare a retinei din diverse boli oftalmologice, precum si locului de emergenta a nervului optic. 4. "eactivitatea pupilara la lumina In nevrita optica pupila isi pierde reactivitatea normala si nu se mai contracta in prezenta unui stimul luminos. 7. "ezonanta magnetica nucleara Investigatia poate fi facuta cu sau fara substanta de contrast (prin in!ectarea substantei de contrast, nervul optic precum si alte structuri cerebrale sunt mult mai vizibile). "ezonanta

magnetica nucleara este indicata in special in cazurile atipice (cu durere prelungita, pierderi atipice ale acuitatii vizuale, suspiciune de inflamatie orbitala) precum si pentru a e'clude alte procese patologice. In urma efectuarii "%? se poate stabili daca e'ista zone slab sau complet demielinizate in creier, daca e'ista procese e'pansive sau inlocuitoare de spatiu care stau la aparitia nevritei optice. :nele studiii au sugerat chiar ca descoperirile facute in urma efectuarii unor "%?-uri pot fi corelate cu prognosticul pacientilor. <. $nalize serologice ;unt utile pentru detectarea unor anticorpi specifici proceselor autoimune demielinizante sau neuromielitei optice. /. este de inflamatie "eactantii de faza acuta ce demonstreaza e'istenta unui proces inflamator in organism sunt reprezentati de 3;H (viteza de sedimentare a hematiilor - este crescuta in inflamatie), PC" (proteina C reactiva, apare pozitiva in cadrul inflamatiei), fibrinogenul (creste). ratament In ma!oritatea cazurilor functia vizuala se amelioreaza in >-6, saptamani (in nevrita optica de intensitate moderata). #aca e'ista o afectare importanta a vederii, atunci tratamentul trebuie sa fie instalat cat mai rapid dupa stabilirea diagnosticului de certitudine. $cesta include. 6. $dministrarea de corticosteroizi pe cale intravenoasa. ei pot stimula recuperarea vederii insa nu influenteaza procentul recuperarii. $dministrarea lor este grevata de reactiile adverse sistemice pe care le au. ;tudiile au demonstrat ca administrarea lor precoce reduce riscul de aparitie a sclerozei multiple in anii urmatori in cazul pacientilor cu lezini cerebrale obiectivate la "%?. 4. $dminstrarea de corticosteroizi oral (in special prednison) poate fi incercata pentru ma'im 4 saptamani. 2i sunt administrati dupa corticosteorizii i.v. #aca se administreaza e'clusiv corticosteroizi orali, riscul de recurenta al nevritei optice este semnificativ mai crescut.#e asemenea trebuie tratata si cauza de aparitie a nevritei optice.

Prognostic

Pacientii care au dezvoltat nevrita optica in absenta unei boli autoimune de tipul sclerozei multiple au un prognostic foarte bun. %a!oritatea pacientilor isi recapata vederea in + luni dupa debutul bolii. #aca insa nevrita optica apare in cadrul sclerozei multiple sau in cadrul lupusului eritematos sistemic (sau a oricarei alte boli cu componenta autoimuna), prognosticul ramane rezervat deoarece pot sa apara episoade nevritice recurente. 2laucomul

8laucomul ( In limba greacJ glau@os K albastru & verzui ) este o boalJ de ochi gravJ care constJ In creLterea presiunii din interiorul globului ocular mai mult sau mai puMin peste cifra normalJ. #atoritJ creLterii presiunii intraoculare au de suferit atNt nervul optic cNt Li retina. $cuitatea vizualJ Li cNmpul vizual scad treptat Li se poate a!unge la orbire totalJ. "ecunoaLterea la timp Li la tratamentul corect al acestei boli sunt deosebit de importante, deoarece glaucomul netratat duce In mod iremediabil la orbire. On glaucomul acut se produce o creLtere bruscJ a presiunii intraoculare. Ochiul aratJ intens congestionat. $lte semne care InsoMesc glaucomul acut sInt. dureri In regiunea frunMii Li ma'ilarului cu iradieri In regiunea tImplelor Li obra!ilor, stare generalJ modificatJ, ameMeli Li vJrsJturi. On criza de glaucom acut acuitatea vizualJ scade brusc) obiectele sInt vJzute ca prin ceaMJ, cu contururi difuze. :neori criza de glaucom acut trece de la sine In cIteva zile, dar scJderea acuitJMii vizuale se menMine adesea. ratamentul.pe lNngJ administrarea anumitor medicamente, In tratamentul glaucomului se pot e'ecuta operaMi de diminuare a presiunii introculare) prin acestea nu se poate recupera pierderea vederii, dar se menMine ceea ce a rJmas. Cauzele care duc la creLterea presiunii introculare nu sunt cunoscute) se pare cJ intervine o tulburare In inervarea vaselor de sNnge care irigJ globul ocular. On glaucomul secundar lucrurile stau altfel. #e obicei la baza glaucomului stJ o afecMiune ocularJ premergJtoare ca. irita, iridociclta, lezuni ale cristalinului etc. $ceste afecMiuni sunt urmate de o creLtere lentJ dar constantJ a presiunii intraoculare. ;imptomele glaucomului secundar sunt. dureri oculare, opacificarea corneei, scJderea treptatJ a acuitJMii vizuale. ratamentul urmJreLte InlJturarea cauzelor care au determinat creLterea presiunii intraoculare. CNnd aceasta nu este posibil se recurge la intervenMia chirurgicalJ. rebuie insiostat din nou asupra faptului cJ Nn tratamentul glaucomului fiecare minut este preMios. On cea mai micJ suspiciune de glaucom bolnavul trebuie sJ se prezinte de urgenMJ la medic. Persoanele la care s-a stabilit diagnosticul de glaucom vor Mine seama de aceasta In modul lor de viaMJ. vor evita eforturile fizice Li intelectuale, nu se vor apleca, vor evita alimentele condimentate e'cesiv, ca Li consumul de alcool, cafea Li nicotinJ.

Viciile &e refrac3ie #intre defectele de refracMie a luminii In interiorul globului ocular care duc la tulburJri de vedere, cele mai frecvente Li importante sunt miopia Li hipermetropia. 2le sunt e'picate pe scurt la capitolul despre orgnele de simM. Corpi strini n ochi
#aca accidentatul simte dintr-o datJ o durere arzJtoare In ochi Li se constatJ o lacrimare abundentJ, e'istenMa unui corp strJin este probabilJ. Pacientul Inchide ochiul, pe care Incepe sJ Lil frece, manevra de la care va trebuit oprit. 1olnavul va fi aLezat pe un scaun, cu capul aplecat pe spate, cu ceafa spri!initJ speteazJ. $!utorul, stInd In picioare In spatele lui, invitJ bolnavul sJ se uite In sus. ;e apucJ cu degetul mare Li arJtJtorul pleoapa inferioarJ care se IndepJrteaza de ochi. $stfel se poate inspecta punga con!unctivJ inferioarJ. Chiar dacJ corpul strJin nu este invizibil, se va Lterge punga cu colMul rJsucit al unei batiste, fJrJ presiune, spre unghiul intern al ochiului spre nas. Pleaopa superioarJ se poate ridica, invitNnd bolnavul sJ priveascJ In !os. ;e apasJ cu un chibrit pleoapa, se trage de gene In sus Li se rJsuceLte pleoapa peste chibrit. On acest moment se apasJ cu buricul unui deget pe pleoapa rJsucitJ Li se IndepJrteazJ chibritul. ;e Lterge ochiul cu batista, tot spre nas. CNnd corpul strJin a a!uns In unghiul intern al ochiului operaMia este terminatJ. 2l va fi evacuat prin spJlare de cJtre secreMia lacrimalJ. #acJ se constatJ cJ un corp strJin este fi'at chiar pe globul ocular, nu trebuie facute IncercJri de a-l IndepJrta. ;e va aplica un pansament pe ambii ochi Li se va duce accidentatul la un medic oftalmolog.

.eficien3a &e $e&ere Constituirea unei dominante In viaMa individului are o influenMJ deosebitJ asupra organismului, dar Li asupra personalitJMii. 3ederea organizeazJ Li regleazJ miLcarea, postura, echilibrul, supleMea, armonia actelor motorii de conduitJ, pronunMia verbalJ, mimica Li pantomimica. Pierderea vederii sau diminuarea acesteia atrage dupJ sine un dezechilibru deosebit de mare In activitatea nervoasJ superioarJ, In structurarea automatismelor, In starea ei moralJ, In integrarea socialJ a acesteia. La deficienMii de vedere din naLtere, deLi apar unele dificultJMi de relaMionare, tensiunile interioare sunt mai reduse, spre deosebire de deficienMii In urma unor accidente, boli, unde dezechilibrele sunt foarte puternice, iar frJmNntJrile Il marcheazJ pe individ toatJ viaMa. On funcMie de gradul pierderii acuitJMii vizuale, se folosesc termeni ca. ambliopie (acuitatea vizualJ Intre ,,4 Li ,,6) Li termenul de cecitate sau orbire, pentru acuitatea vizualJ de la ,,,/ pNnJ la incapacitatea de a percepe lumina. O serie de specialiLti, impresionaMi de marea capacitate compensatorie Li adaptativJ a deficienMilor de vedere, credeau In e'istenMa unei Ppsihologii a orbilorQ. Ca urmare, atitudinile de-a lungul timpului au reflectat acest lucru. ;ocietJMile primitive Ii sacrificau pe orbii din naLtere, deoarece se credea cJ IntruchipeazJ spiritele rele. On concepMia celor care credeau In reIncarnarea sufletului, aceLtia ar fi ispJLit pJcate comise In timpul vieMii anterior trJite. ;partanii Ii sacrificau, pentru cJ nu puteau face faMJ instrucMiei militare. On mitologia greacJ, zeii Ii pedepseau pe muritori cu orbirea cNnd se fJceau vinovaMi de trJdare In dragoste. #espre Homer, autor al Iliadei Li Odiseei, se spunea cJ este nevJzJtor, iar !ustiMia era InfJMiLatJ prin chipul zeiMei $tena, legatJ la ochi. ;e spune cJ cunoscutul filosof #emocrit Li-ar fi provocat orbirea, la bJtrNneMe, convins cJ astfel ILi va a!uta spiritul sJ pJtrundJ mai adNnc In tainele cunoaLterii. On literatura beletristicJ se fac referiri faMJ de persoanele cu deficienMe de vedere, iar motivul orbirii e subliniat ca limitJ a deznJde!dii

Li a dificultJMii pentru om, dar Li ca nivel al autodepJLirii, al adaptJrii Li al dezvoltJrii nelimitate. La un moment dat, s-a pus problema e'istenMei unui al Laselea simM, caracteristic nevJzJtorilor. #e fapt, este vorba despre dezvoltarea deosebitJ a analizatorilor sJnJtoLi Li de o motivaMie sporitJ de antrenare a acestora, toate la un loc evoluNnd spre o mai bunJ adaptare. Cauzele deficienMelor de vedere pot fi multiple, dintre ele amintim. afecMiuni care evolueazJ cu scJderea acuitJMii vizuale. - unele boli ale pleoapelor, ale aparatului lacrimal, ale orbitei, con!unctivelor) - tulburJrile refracMiei oculare (miopia, hipermetropia, astigmatismul)) - afecMiuni ale cJilor optice cerebrale) - accidente oculare L.a. #incolo de cauzele de ordin anatomic Li fiziologic ale analizatorului vizual, care duc la perturbarea funcMiei vizuale, e'istJ Li cauze organice generale. a) afecMiuni de naturJ congenitalJ & boli ereditare, boli infecMioase ale mamei In timpul sarcinii (sifilis, tuberculozJ, rubeolJ, hepatita epidemicJ), dar Li into'icaMiile cu alcool Li droguri ale mamei, care vor afecta activitatea vizualJ a fJtului. b) raumatismele obstetricale. c) 1oli contactate de copil dupJ naLtere. scarlatinJ, tuse convulsivJ, boli reumatismale, parazitoze intestinale, boli ale nasului, gNtului urechilor) boli neurologice, boli ale sNngelui, boli digestive, traumatisme. $lte clasificJri au fost fJcute dupJ urmJtoarele criterii. - #upJ gradul defectului vizual & cecitate totalJ, ambliopie gravJ & care merg la Lcoala de orbi Li ambliopie, cazuri care merg la Lcoala pentru ambliopi. - #upJ momentul instalJrii defectului, avem defecte congenitale, defecte survenite In copilJria timpurie, In preLcolaritate Li Lcolaritate Li defecte tardive. - #upJ comple'itatea defectului & defectul poate apJrea pe un fond singular, sau InsoMit de alte defecte e'traoculare (de auz, motrice, mintale, ale limba!ului). $cestea sunt mai frecvente In condiMiile cNnd e prezentJ o etiologie bazatJ pe maladii degenerative, meningite, encefalite, infecMii, traumatisme, accidente etc. #ezvoltarea psihicJ a deficientului de vedere este relativ normalJ, dacJ persoana ILi desfJLoarJ viaMa Intr-un mediu care nu este ostil faMJ de deficienMa sa. On plan fizic poate sJ aparJ o dezvoltare dizarmonicJ, din cauza sedentarismului, bazat pe lipsa de libertate In miLcare Li se datoreazJ dezechilibrului Intre forMele musculare care stau mai mult In repaus. Caracteristicile psihice sunt Li ele afectate, mai mult sau mai puMi. $stfel, percepMia depinde de forma Li gradul handicapului, de vNrstJ Li de dezvoltarea psihicJ. On ceea ce priveLte reprezentJrile, caracterizarea lor se face In funcMie de forma handicapului de vedere Li de momentul apariMiei lui. La nevJzJtori, are loc formarea Li dezvoltarea unor reprezentJri spaMiale pe baza e'plorJrii tactil-@inestezice a obiectelor. Lipsa datelor senzoriale provenite de la analizatorul vizual duce la e'istenMa unui decala! Intre latura abstractJ Li cea concretJ a cunoaLterii. $tenMia Li memoria sunt puncte forte ale nevJzJtorilor. $tenMia este relativ bine dezvoltatJ, este favorabilJ unei

bune evoluMii a limba!ului, orientNnd activitatea mintalJ prin audiMii. %emoria are calitJMi superioare, prin apelarea permanent la ea, nevJzJtorul sau ambliopul realizeazJ antrenarea acesteia. ?evJzJtorii folosesc un sistem de scriere Li citire special, In care funcMia dominantJ o are analizatorul tactil-@inestezic. $u fost mai multe preocupJri de a crea un sistem de scriere accesibil orbilor. Cel mai cunoscut Li mai eficient a fost realizat In 6>,C de Louis 1raille, nevJzJtor In urma unui accident, inspirNndu-se din scrierea secretJ a unui cJpitan din armata francezJ. 2l a realizat un alfabet format din B+ de semne diferite, fiecare semn fiind alcJtuit din 6-+ puncte. < 6 / 4 + 7 #e e'emplu, aK6) bK6Li 4) cK6Li <) dK6, <, /) eK6,/)fK 6, 4, <) gK6,4,<,/) hK6,4,/)iK4,<) !K4,<,/ . Literele din decada a II-a, de la @-M, se formeazJ din literele primei decade, prin adJugarea punctului 7. #ecada a III-a, de la u-D se obMin prin decada I, la care se adaugJ 7 Li +. #ecada a I3-a este formatJ din literele J,N,I,L, M, 5, realizate prin adJugarea punctului + la literele corespunzJtoare. On scrierea 1raille, litera scrisJ nu este similarJ cu litera cititJ, ultima fiind opusul imaginii celei dintNi. ;crierea se face de la dreapta la stNnga, citirea se face invers. ;e foloseLte o plJcuMJ cu cJsuMe In care se pot InMepa, cu punctatorul. #in cauza deficienMei lor, aceste persoane simt nevoia unei ordini depline, a aLezJrii Li pJstrJrii obiectelor In locuri bine delimitate, bine Ltiute, pentru a fi uLor gJsite. 2i sunt disciplinaMi Li manifestJ autocontrol faMJ de comportamentele proprii, pentru a se adapta Li corela mai bine cu cei din !ur. On ceea ce priveLte Lcolarizarea, se merge pe doua direcMii, una constNnd In urmarea unei Lcoli speciale, cealaltJ, pe integrarea In Lcoli obiLnuite, avNnd In vedere Li gradul handicapului. On Lcolile profesionale Li medii-tehnice, nevJzJtorii sunt pregJtiMi pentru e'ercitarea unor profesii, ca. maseori, asistenMi medicali, prelucrJtori mobilJ, telefoniLti, radiolelefoniLti, acordori de instrumente muzicale, confecMioneri de perii Li mJturi, obiecte din nuiele, nasturi, ambala!e din carton etc.