Oftalmoscopia este o metodă de investigare a retinei.

Pe lângă examenul fundului de ochi, metoda oftalmoscopică

mai este folosită și pentru:

•Determinarea obiectivă a refracției

•Examenul mediilor oculare, transparente în lumină proiectată
•Oftalmodinamometrie
•Angiofluorografie și angiografie cu verde de indocianin
 Oftalmoscopia se bazează pe principiul focarelor
conjugate care spune că dacă de la o sursă de lumină(focar A) se
proiecteză spre ochiul bolnavului un focar de raze, acestea
traversează mediile oculare transparente și refringente și își
formează focarul pe retină (focarul B), de unde se reîntorc la
punctul de plecare(focar A) pe același traiect.
Focarele A și B sunt focare conjugate.
Astfel, bolnavul va vedea sursa de lumină(focar A), iar
pe fundul de ochi al examinatorului se formează imaginea
fundului de ochi examinat(focar B)
•oftalmoscopul direct, monocular este alcătuit dintr-un cap și un
mâner. Capul conține sistemul de oglinzi care proiectează lumina și
un diafragm prin care se vizualizează imaginea.Înapoia diafragmului
sunt dispuse lentile (convergente/divergente), filtre colorate și un
sistem de condensare a luminii în fantă sau diverse mărimi de
spoturi. Mânerul aparatului conține sursa de
lumină(baterii/acumulatori sau transformator)
•Se realizează o imagine dreaptă a fundului de ochi, mărită de 13-16
ori, suprafața retiniană luminată are 5-10°
 Tehnica oftalmoscopiei
directe
Examenul se face în cameră obscură, cu pupila bine
dilatată, după tonometrie prealabilă;
Examinatorul privește prin oftalmoscop cu ochiul de
aceeași parte a examinatului și se apropie cât mai mult
pentru a examina o zonă cât mai întinsă.
Examenul se începe cu o lentilă de +10Dsf de la
aproximativ 10cm, pentru examenul mediilor
transparente.
Se trece apoi la examenul FO cu 0 dioptrii sau cu
lentile + sau – până se obține o imagine clară.(se
corectează viciul de refracție al examinatorului și apoi
se rotește discul până se obține o imagine clară)
Cititea dioptriilor constituie și o indicație asupra
viciului de refracție al bolnavului.
 Elementele fundului de ochi
Examenul FO începe cu examenul papilei nervului optic și al
vaselor retiniene, regiunea maculară, spațiul interpapilo-
macular, și sistematic întreaga periferie până la ora serrata,
cerând bolnavului să miște privirea.
 papila nervului optic- disc rotunjit sau ovalar, roz-gălbui, cu
contur net; este locul pe unde fibrele nervoase părăsesc retina
Se examinează periferia și excavația (porțiunea centrală)
 vasele retiniene se examinează la nivelul papilei și se
urmăresc pe traiectul lor. Artera și vena centrală a retinei – 4
ramuri care irigă ¼ din suprafața retinei se divid dicotomic.
Modificările patologice pot fi de număr, culoare, poziție, parcurs,
pulsații anormale, modificări ale reflexului vascular; arterele se
deosebesc de vene prin diamentrul mai mic(A/V=2/3)
Macula este situată temporal și ușor inferior de papilă, are
aproximativ 5mm diametru și are forma unei elipse cu axul
mare orizontal. Este de culoare mai închisă decât restul retinei.
Este înconjurată de un reflex luminios, care diminuă cu vârsta.
În zona centrală prezintă o depresiune denumită fovee.
Aspectul normal al FO
•Explorare minuțioasă a detaliilor FO, deși câmpul
este limitat, iar examinarea periferiei se face cu
dificultate
•Imaginea este dreaptă, mărită și poate fi ușor de
pus la punct
•Face posibilă și este foarte utilă în examinarea la
patul bolnavului
•Este o metodă ușor de învățat și de practicat.
 Oftalmoscopul indirect este alcătuit dintr-o sursă
de lumină și un sistem optic binocular, ambele incluse
într-un dispozitiv care se sprijină pe fruntea
examinatorului.
Oftalmoscopul indirect produce o imagine de ansamblu a
FO, răsturnată(sus-jos, dreapta-stânga) și mărită de
aproximativ 4 ori.
Termenul de ”indirect” se datorează faptului că imaginea
este obținută prin intermediul unei lentile condensatoare
pe care examinatorul o ține în mână în fața ochiului
examinat
Examenul oftalmoscopic se poate face și pe pupilă
nedilatată;
Imaginea este mai luminoasă și permite o
comparație rapidă între cei doi ochi
Imaginea FO este una de ansamblu putând fi
examinată mai ușor periferia retinei
Imaginea nu este influențată de viciul de refracție al
pacientului
 vizualizarea este stereoscopică permiţând
aprecierea modificărilor de suprafață retiniană
 Este o metodă modernă de examinare a retinei
care presupune utilizarea biomicroscopului împreună cu
diverse lentile auxiliare concave sau convexe.
Lentilele concave formează o imagine virtuală
dreaptă, iar lentilele convexe, o imagine reală inversată.
Examenul se realizează după dilatarea pupilei.
Cele mai utilizate lentile sunt:
1. Lentila Goldman cu 3 oglinzi
2. Lentile convergente dublu asferice de
+78 Dsf sau +90Dsf.
3. Lentila Hruby
4. Panfundoscopul
• Examenul complet și detaliat al FO nu poate fi realizat
cu o singură metodă
•Oftalmoscopia directă este folosită mai ales pentru
depistarea leziunilor
•Oftalmoscopia indirectă oferă o vedere panoramică
ideală pentru examenul postoperator
•Panfundoscopul e preferat în absența midriazei, în
prezența tulburărilor moderate de transparență ale
mediilor oculare.
•Lentila cu trei oglinzi rămâne un instrument polivalent
și cel mai performant pentru o examinare stereoscopică
fină a retinei.
ELEMENTE SEMIOLOGICE
Elemente semiologice albe
Exudate dure – depozite intraretiniene de lipoproteine
fomate prin extravazare
- au culoare gălbuie, sunt bine delimitate
și de obicei de dimensiuni mici
- de obicei grupate în jurul unor leziuni
vasculare.
Exudatele moi (vătoase):

-Aspect
ușor proeminent, albicios, contur estompat;
Zone mici de infarctizare în stratul fibrelor retiniene,
consecință a ischemiei localizate.
Elemente semiologice rosii
Microanevrismele
• Hemoragiile retiniene
- preretiniene (intre retină și hialoida posterioară)
- superficiale(în stratul de fibre nervoase)

- Profunde( ”in punct” și ”in pată”)

- subretiniene
 IRMA (anomalii microvasculare intraretiniene)

- capilare dilatate, tortuoase, uneori

anastomozate, situate strict intraretinian; leziuni
precursoare ale neovascularizației.
Elemente semiologice pigmentate
• Melanom malign coroidian- apare ca o leziune
pigmentată neuniform, mare, proieminentă acoperită
de vasele retiniene
• Nevul coroidian – este o pată pigmentată, aplatizată,
situată profund, care se diferențiază de melanom prin
lipsa caracterului evolutiv, lipsa vascularizației.
• Cicatricile – după procesele inflamatorii uveale sunt
adesea zone de atrofie retiniană și coroidiană
Aspecte patologice ale fundului de ochi
Modificări patologice în ateroscleroză și HTA
STADIUL I (angiopatie hipertensivă)

- îngustare neuniformă a calibrului arterial (constricție focală);

- accentuarea reflexului luminos parietal arterial

STADIUL II (angiopatie hipertensivă)

- îngustare generalizată a calibrului arterial;

- vene mai dilatate, traiect tortuos;
- A/V =1/3
- semn Salus-Gunn.
STADIUL III (retinopatie hipertensivă)

- modificările vasculare din stadiul II, la care se

adaugă:

• hemoragii intraretiniene “în flacără”;

• exudate moi, alb-cenușii, cu aspect vătos

(zone de infarctizare în stratul fibrelor nervoase);

• exudate dure, alb-gălbui, bine delimitate

- adesea dispoziție radiară la nivelul maculei
( “stea maculară”)
 STADIUL IV (neuroretinopatie hipertensivă)

- modificările din stadiul III

+ edem papilar - disc optic hiperemic, proeminent
- hemoragii “în flacără” peripapilar
 RETINOPATIA DIABETICĂ

Cea mai frecventă afecțiune vasculară a retinei.

- Cea mai frecventă cauză de pierdere a vederii în țările avansate.
- Prevalența crește cu durata bolii și vârsta pacientului.

- Hiperglicemia îndelungată → modificări ale peretelui vascular : - leziuni ale endoteliului

- distrucția
pericitelor
- îngroșarea MB
↓
- Creșterea agregabilității plachetare → - ruperea barierei hematoretiniene
- Fibrinoliza deficitară - hipoxie cronică

↓
- vasodilatație capilară
- difuziune intraretiniană de fluide, electroliți,
proteine (→edem, exudate dure)

- Ischemia cronică → factor vasoformator → IRMA, neovascularizație retiniană, în capul

n.o. și segmentul ant.
- Complicații: - hemoragii vitreene;
- dezlipire de retină (regmatogeenă sau prin tracțiune);
- neovascularizație iriană cu apariția glaucomului secundar neovascular.
 RETINOPATIA DIABETICĂ

Neproliferativă: - microanevrisme Forme: - ușoară

(RDNP) - hemoragii intraretiniene - medie
- exudate dure și moi - severă
- dilatații venoase
- edem retinian

Preproliferativă: aceleași + IRMA

Proliferativă: aceleași + neovascularizație – pe suprafața retinei

(RDP) - pe suprafața discului optic
(ischemie
retiniană generalizată)

Maculopatia diabetică = edem și exudate dure în aria maculară

- determină ↓AV
 RETINOPATIA DIABETICĂ NEPROLIFERATIVĂ formă incipientă
RETINOPATIE DIABETICĂ NEPROLIFERATIVĂ formă medie
RETINOPATIE DIABETICĂ NEPROLIFERATIVĂ formă severă
 RETINOPATIE DIABETICĂ PROLIFERATIVĂ
Se evaluează:
-conturul;
-culoarea;
-mărimea excavației
-inelul neural.
Modificări de contur, culoare și relief

- În edemul papilar: - stergerea conturului papilei

- proeminența sa față de planul
retinian
- dispariția excavației fiziologice
- vase dilatate, tortuoase

- În edemul mecanic (staza papilară) sau inflamator,

papila este roșie

- În edemul de natură vasculară (neuropatie optică

ischemică anterioară) papila este palidă, alb-gălbuie

- Atrofia optică se caracterizează prin papilă alb-

cenușie, decolorată, (parțial/total), contur net;
consecința distrucției celulelor ganglionare.
- Poate fi: - primitivă:  grup de neuropatii optice
ereditare
 EDEMUL PAPILAR DE STAZĂ

=edemul discului optic prin creșterea presiunii intracraniene.

HIC se transmite prin tecile meningeale până la nivelul papilei->

încetinirea fluxului axoplasmic de la retină către corpul
geniculat lateral -> edemul axonal.
Inelul scleral este inextensibil -> ↑presiunea în capul n.o. ->compresiunea
v.c.r ->stânjenirea circulației de întoarcere, edem retinian de
vecinătate, hemoragii, exudate.

Cauze:- tumori cerebrale

- hipertensiunea intracraniană idiopatică (pseudotumora cerebrală):
- HIC cu edem papilar de stază
- aspect normal la ex RMN
- presiune crescută a lichidului
cerebrospinal
(compoziție normală).
- mai rar HTA malignă, traumatisme cerebrale, etc.
 EDEMUL PAPILAR DE STAZĂ

OFTALMOSCOPIC:

1. În faza de debut:
- disc optic cu contur șters, hiperemic, ușor proeminent
- dispar pulsațiile normale ale v.c.r.

2. În faza floridă:
- papilă hiperemică și foarte proeminentă;
- excavația fiziologică dispare;
- edem al retinei peridiscale, cu hemoragii superficiale și
dilatații venoase.

3. În faza tardivă, de atrofie optică secundară:

- edemul dispare
- papila devine alb-cenușie, cu margini șterse;