Sunteți pe pagina 1din 86

Refracia Ocular i Adaptarea Lentilelor de Contact moi

Dr. Ana-Maria Mnescu


Medic specialist oftalmolog Clinica Oftalmestet Dr. Ionu Costache Consultant profesional Bausch + Lomb Vision Care Bucureti, 22.03.2014

CONFIDENTIAL

[1]

Refracia clinic

Refracia clinic
acea parte a unui examen oftalmologic care determin starea de refracie a ochilor

Stri refractive:
emetropia ametropia miopia hipermetropia astigmatismul

[2]

Refracia clinic
Presbiopia Acomodare insuficient pentru o vedere clar, confortabil la aproape. Pacienii prezbii au nevoie de o "adiie la aproape" un plus suplimentar (pozitiv) de putere pentru lentila la lucrul la aproape. Debutul prezbiopiei: de obicei intre 40-50 de ani. Variaii individuale n debutul prezbiopiei: variaie fiziologic distana de lucru viciul de refracie la distan diametrul pupilar cerinele individuale

[3]

Refracia clinic

[4]

Tipuri de vicii de refracie


Emetropia Ametropia Refractiv Presbiopia Axial Combinat Miopia
Raza paralel incident este focalizat n faa retinei

Hipermetropia
Raza paralel incident este focalizat n spatele retinei

Astigmatism
Liniile focale i cercul celei mai mici confuzii

[5]

Refracia clinic

Accesorii
Ocluzor - rigl

Ram de prob

Lentile

Ocluzor Rigl lentile Cilindru Jackson Flipper Halberg

[6]

Utilizarea ramei de prob


Msurai distana pupilar (PD) Reglai PD de pe rama de prob n funcie de ceea ce are pacientul.
n unele cazuri poate fi necesar s se msoare i s se stabileasc jumtate din DP (monocular DP).

Extindei braele ramei i slbii aua nazal Poziionai rama de prob n mod corespunztor pe faa pacientului. Punei rama de prob astfel nct aceasta s stea ferm pe nasul pacientului. Scurtai braele ramei pentru a se potrivi pe faa pacientului perfect, dar s nu fie prea strns.

[7]

Foropter-ul

[8]

Cilindru ncruciat Jackson


Axa pozitiv Axa negativ Mner

JCC pentru fororpter

Axa pozitiv

Axa negativ

JCC pentru rama de prob

Mner
[9]

Ametropiile: Axiale i Refractive


Lungime standard Lungime standard

Refractiv MIOPIA Axial

Refractiv

HiPERMETROPIA
Axial

[ 10 ]

Refracia clinic
Refracia

obiectiv:

retinoscopia (skiascopia)

astigmometria (Javal)
oftalmoscopia autorefractometria
Refracia

subiectiv
[ 11 ]

Autorefractometria

[ 12 ]

Autorefractometria

Avantaje Metod obiectiv Mult mai uor de nvtat i efectuat comparativ cu retinoscopia

Dezavantaje Dificil de controlat acomodaia pacientului Uneori nu chiar att de exact Costul mai ridicat al echipamentelor

[ 13 ]

Autorefractometria - exemple

[ 14 ]

Refracia subiectiv

[ 15 ]

Refracia subiectiv

1. 2. 3. 4.

Vederea actual. Punctul de plecare. Estimarea refraciei. Gsirea celei mai bune corecii sferice.

5.
6. 7.

Evaluarea astigmatismului.
Corecia optim monocular. Echilibrul binocular.

8.
9.

Corecia optim binocular.


Determinarea coreciei pentru aproape.

10. Prescripia final .


[ 16 ]

Refracia subiectiv
Datele minime ale unei prescripii

Nume: ....................

Data: ...................................... ) )

OD +1.25 DSF 0.75DC x 175 (AV c.c. = OS +1.75DSF 0.50DC x 10 (AV c.c. =

DP 63 mm Adiie +1.75 (R & L) Adiie pentru intermediar: +1.00 (R & L) Diagnostic:

Tip lentile: (1) Progresive pentru uz general


(2) Corecie monofocal pentru orele de muzic

[ 17 ] Prescris de

Refracia subiectiv

[ 18 ]

AV naintea refraciei

Acuitatea vizual (AV)

nainte de a ncepe refracia subiectiv, examinatorul ar trebui

s tie:
AV a pacientului att la distan i ct la aproape, fr corecie AV cu corecia actual - ochelari / lentile de contact (dac este cazul). Refracia msurat obiectiv (retinoscopie sau autorefractometrie)

[ 19 ]

Comunicarea cu pacientul

Este esenial ca pacientul s neleag exact ceea ce este necesar de fiecare dat cnd se pune o ntrebare.
[ 20 ]

Instruirea pacientului

Examinatorul trebuie s fie foarte explicit, cernd pacientului s se uite la un anumit rnd de litere pe optotip (de obicei aproape de nivelul acuitii actuale).
[ 21 ]

Punctul de plecare pentru refracia subiectiv

Poate fi: Rezultatul retinoscopiei Rezultatul autorefractometriei Corecia actual

O prescripie anterioar
Fr corecie (vederea natural)

[ 22 ]

Gsirea celei mai bune corecii sferice: Miopia

+1. 50DS
Blur circle diameter

1.50DS

1. n ochiul miop necorectat, razele paralele de lumin (de la un obiect deprtat) se ntlnesc ntr-un punct n faa retinei. Razele rspndite formeaz un cerc neclar pe retin.

2. Punerea unei lentile pozitive n faa ochiului aduce punctul de focalizare mai aproape de cornee i mai departe de retin, fcnd cercul neclar mai mare.

3. Cu lentila negativ focalizarea luminii se face mai aproape de retin. Cercul neclar este mai mic i obiectul apare mai clar dect in cazul lipsei lentilelor sau n cazul lentilelor pozitive.

[ 23 ]

Gsirea celei mai bune corecii sferice: Miopia

3.00DS 2.25DS

3.00DS

4. Corecie optim. Lentila corect focalizeaz lumina exact pe retin, formnd cea mai clar imagine.

5. Supracorecia. Creterea puterii negative mpinge focalizarea dincolo de retin. Un pacient ne-prezbit poate compensa prin creterea puterii pozitive a lentilei cristalinului. Razele de lumin nu trec prin globul ocular , ci formeaz un cerc neclar pe retin. Imaginea apare din nou neclar.

6. Un ochi care poate acomoda poate compensa supracorecia negativ prin creterea puterii cristalinului. Astfel, la pacienii mai tineri exist ntotdeauna o serie cu "cele mai bune sfere", ntre care exist o diferen mic de claritate a vederii. Puterea cea mai puin negativ (sau cea mai pozitiv) este folosit ca cea mai bun sfer.

[ 24 ]

Prescripia final n miopie


Miopii de obicei insist s aib maximum de AV.
Supra-corecia este de evitat.

Unii miopi citesc mai confortabil fr ochelarii de distan.


Prescrierea ochelarilor progresivi/multi-focali la miopi: 1.Uureaz saltul de focalizare de la distan la aproape (dependent de relaia acomodaie/convergen) 2. Controlul miopiei

[ 25 ]

Hipermetropia nu este doar opusul miopiei

Hipermetropia total = hipermetropia manifest + hipermetropia latent

Unii hipermetropi lateni nu i pot relaxa toat acomodaia Hipermetropia latent poate simula prezbiopia Pseudo-miopi: emetropi sau hipermetropi care folosesc excesiv acomodarea i pretind c sunt miopi

Hipermetropia necorectat poate interfera cu coordonarea binocular

Hipermetropia necorectat poate duce la esotropia de refracie Hipermetropii sufer frecvent de acomodaie instabil
[ 26 ]

Gsirea celei mai bune corecii sferice: Hipermetropia


+1.25DS

1. La ochiul hipermetrop necorectat (i neacomodat) razele paralele de lumin de la un obiect ndeprtat se ntlnesc ntr-un punct care se afl n spatele retinei. Lumina este interceptat de straturile globului ocular i formeaz un cerc neclar pe retin.

2. Cu o lentil negativ de 1.25DS (0.1 sau mai ru) punctul de focalizare o s fie mai n spate i cercul neclar este mai mare (cu excepia cazului n care ochiul acomodeaz). Imaginea apare mai nceoat.

3. n aceast diagram o lentil de +1.25DS a adus punctul de focalizare mai aproape. Razele sunt focalizate la nivelul retinei, oferind o mai bun imagine, dar n acest stadiu nu se tie dac acest lucru s-a realizat cu ajutorul acomodrii.

[ 27 ]

Gsirea celei mai bune corecii sferice: Hipermetropia

4. +2.00DS. (5/5) Focalizare pe retin. Pacientul probabil c nc acomodeaz.

5. +2.50DS. (5/5) Focalizare pe retin. Pacientul probabil c nc acomodeaz.

6. +2.75DS. (6/7.5) Acomodaia nu mai exist. Focalizarea este acum n faa retinei, formnd un cerc neclar pe retin i o imagine neclar. Cea mai bun corecie este cea de la pasul 5.

[ 28 ]

Prescripia final n hipermetropie


Puterea coreciei depinde de Istoricul pacientului; Amplitudinea acomodativ; Relaia Acomodaie/Convergen; Muli hipermetropi nu accept corecie total.

1.00D de subcorecie este de obicei tolerat.


Dac vederea la distan nu ncurc, prescripia pentru distan se poate recomanda pentru utilizare la aproape/calculator. Se recomand corecia optim a hipermetropiei la copii pentru a preveni strabismul, ambliopia...
[ 29 ]

Astigmatismul
63D 61D (a) Puterea pe meridianele principale (lungimea axial 60D) Linia focal orizontal (anterior) Ctre cornee 3D

-1D
(b) Starea refractiv de-a lungul meridianelor principale Linia focal vertical (posterior) Ctre retin

Cercul celei mai mici confuzii (c) Formarea imaginii n ochiul astigmat a unui obiect punctiform
[ 30 ]

Imaginea in astigmatismul miopic

(a) No lens Astigmatism miopic compus

(b) 1.00DS Astigmatism miopic simplu

(c) 2.00DS Astigmatism mixt

(d) 3.00DS

(e) 4.00DS

Astigmatism hipermetropic simplu

Astigmatism hipermetropic compus


[ 31 ]

Imaginea in astigmatismul hipermetropic


Rx: +3.00/2.00x180 Astigmatism hipermetropic compus
Imaginea retinian a unui punct
Image of

Astigmatism miopic simplu

59D
57D
(1) Puterea de-a lungul meridianelor principale (lungime axial 60D)

(a) Fr lentil

(D) +3.00DS

+1D +3D
(2) Starea refractiv de-a lungul meridianelor principale (C) +2.00DS Astigmatism mixt
[ 32 ]

(b) +1.00DS Astigmatism hipermetropic simplu

(E) +4.00DS
Astigmatism miopic compus Efectele sferei n astigmatismul hipermetropic compus

Cea mai bun corecie sferic n astigmatism

Cea mai bun corecie sferic plaseaz cercul celei mai mici confuzii pe retin Examinatorul trebuie s fac diferena ntre mai clar i mai uor de citit
O imagine n care unele contururi sunt focalizate mai bine ar putea fi numit "mai clar" dect una n care toate contururile sunt la fel de neclare Literele vor aprea "mai uor de citit", n cazul n care cercul celei mai mici confuzii este pe retin mai degrab dect una dintre liniile focale

La unii pacienti cea mai bun corecie sferic nu poate fi uor de stabilit datorit acomodaiei active

[ 33 ]

Cnd msurm/corectm astigmatismul


Odat

ce cunoatem cea mai buna sfer poate ncepe msurarea astigmatismului.


Dac

vederea este de 5/5 sau mai bun poate exista un astigmatism foarte mic sau nu este deloc.
Astigmatismul

mic nu ar trebui s fie ignorat; acesta poate provoca astenopie comparativ cu alte erori mai mari.
Determinarea

astigmatismului se poate face cu:

Autorefractometrie
Skiascopie

[ 34 ]

Supra-corecia

Supra-corecia: refracia n timp ce pacientul poart ochelarii si actuali sau cei propui. Cnd se face o "supra-corecie":

1. Erori mari de refracie. 2. Adaptarea lentilelor de contact. 3. La copii mici.

[ 35 ]

Supra-corecia

Orice tehnic poate fi utilizat.


Util pentru rafinarea coreciei finale 1. Se poate efectua cu un flipper, peste ochelarii pacientului. 2. Dac este fcut cu un foropter/rama de prob: -Adugarea direct a sferelor. -Adugarea direct a cilindrilor dac axele sunt paralele. -Calcul matematic pentru cilindrii oblici ncruciai.

[ 36 ]

Refracia monocular, acomodaia, echilibru binocular


Acomodaia este legat de convergen. Supracorecia indus de lentilele negative stimuleaz convergena Vederea monocular: Acomodaia poate varia fr s cauzeze diplopie. Vederea binocular: Reflexul de fuziune inhib modificrile din cadrul acomodaiei. Acomodaia este mai stabil n condiiile vederii binoculare.

[ 37 ]

Echilibru binocular

Dup corecia astigmatismului i stabilirea echilibrului binocular: 1. Cu corecia final n rama de prob, msurai vederea binocular. 2. Adugai binocular +0.25DS. Dac AV se mbuntete sau rmne la fel, continuai s adugai +0.25DS pn la maximul tolerat binocular. 3.Dac +0.25DS scade AV adugai binocular 0.25DS pentru a gsi cel mai mic minus (sau cel mai mare plus) care ofer acuitatea vizual optim. Exist i excepii care confirm regula.

[ 38 ]

Anisometropia i aniseikonia
Anisometropia: Diferen mai mare de 2 dioptrii ntre cei 2 ochi. Poate fi n unul sau toate meridianele. Necorectarea anisometropiei la copii poate duce la Ambliopie; Absena vederii binoculare Problemele coreciei anisometropiei cu ochelari Imaginile retiniene sunt de mrimi diferite; Efecte prismatice diferite.

Aniseikonia: diferena de mrime sau form a imaginii retiniene ntre cei 2 ochi
Dac e mare: dificulti n vederea binocular: diplopia, strabism, ambliopia. Dac e mic: distorsiuni ale vederii n spaiu: dezorientare, ameeli, disconfort.

[ 39 ]

Managementul Anisometropiei
Corecie total i reevaluare peste 4-6 sptmni privind adaptarea Modificarea coreciei Reducerea puterii ochiului mai ametrop Modificarea distanei vertex. Modificarea puterii i grosimii lentilelor. Lentilele de contact, chirurgia refractiva i IOLs reduc sau elimin efectul prismatic dar nu elimin neaprat i aniseiconia. Copii tolereaz corecii n ochelar i mai mari de 2 dioptrii, comparativ cu adulii
[ 40 ]

Determinarea adiiei - nevoia de corecie la aproape

[ 41 ]

Echipament minim necesar pentru determinarea adiiei

Ram de prob Optotip de aproape

Optotip ataat la foropter

Trus de lentile
[ 42 ]

Determinarea adiiei - nevoia de corecie la aproape

Diverse metode:
1. n funcie de vrsta pacientului. 2. Jumtate din amplitudinea acomodativ. 3. Adugarea gradual de plus / reducerea minusului.

[ 43 ]

Adiia n funcie de vrst


Varsta 40 42 45 Aditia pentru aproape 0,5DS 0,75DS 1DS

50
55 60 Pacient cu PFK

1,5DS
2DS 2,5DS 2,5DS

[ 44 ]

Refracia subiectiv
Datele minime ale unei prescripii

Nume: ....................

Data: ...................................... ) )

OD +1.25 DSF 0.75DC x 175 (AV c.c. = OS +1.75DSF 0.50DC x 10 (AV c.c. =

DP 63 mm Adiie +1.75 (R & L) Adiie pentru intermediar: +1.00 (R & L) Diagnostic:

Tip lentile: (1) Progresive pentru uz general


(2) Corecie monofocal pentru orele de muzic

[ 45 ] Prescris de

Intrebari

CONFIDENTIAL

[ 46 ]

Refracia Ocular i Adaptarea Lentilelor de Contact moi

Dr.Ana-Maria Mnescu
Bucureti, 22.03.2014

CONFIDENTIAL

[ 47 ]

Cum sa adaptam cu succes LC moi?


ADAPTAREA LC MOI
provocare, ce necesita putin efort in combinatie cu deprinderi dobandite prin practica

[ 48 ]

Cum sa adaptam cu succes?

Identificarea pacientilor pentru portul LC moi Evaluarea purtatorilor sau a noilor purtatori Monitorizarea, re-examinarea, instruirea purtatorilor Schimb de informatii intre prescriptori Informarea si educarea (viitorilor) purtatori de LC

[ 49 ]

Istoricul LC moi
Pacientul vine la cabinet pentru imbunatatirea AV
Statisticile: peste 50% din populatia globului utilizeaza un mijloc de corectie a viciilor de refractie Istoricul natural al presbiopiei emite ipoteza: orice persoana peste varsta de 40-45 ani = corectie optica LC au fost introduse in urma cu peste 100 de ani cu rol de neutralizare a erorile refractive - astazi au aplicatii clinice variate

[ 50 ]

Istoricul LC moi
Sfarsitul anilor 30 primele LC sclerale din sticla 1940 LC din plastic dur PMMA (polymetylmethacrylate)

1950 Otto Wichterle inventeaza LC din hidrogel HEMA


(hidroxyetylmethacrylate)

1970 Bausch & Lomb obtine autorizatia de a produce primele LC din hidrogel 1999 introducerea LC din silicon-hidrogel

[ 51 ]

Istoricul LC moi

SUA aproximativ 30 mil. purtatori de LC


Global aproximativ 75 mil. purtatori de LC*

aprox. 80% dintre acestia sunt purtatori de LC moi din hidrogel*


aprox. 30% dintre acestia sunt purtatori de LC moi de o zi (de unica folosinta)*

*Sursa: The Optician, Contact Lens Spectrum

[ 52 ]

Consideratii generale
LC nu trebuie sa fie sperietori pentru prescriptori! De obicei, o complicatie usoara aparuta la un purtator se rezolva prin scoaterea lentilei de pe ochi
(disconfort, alergii locale minore)

Complicatiile majore, din categoria infectiilor microbiene corneene, neovascularizatia, sunt rare Incidenta infectiilor microbiene este de 1/1000/an

Dormitul cu LC poate creste prevalenta si severitatea complicatiilor


[ 53 ]

Indicatii pentru LC moi

I.

Indicatii de prescriere: A. Corectie optica B. Indicatii terapeutice

C. Efect cosmetic

[ 54 ]

Indicatii pentru LC moi


A. Corectia optica LC imbunatatesc functia vizuala prin neutralizarea ametropiei si minimizarea distorsiunilor, in special la cei cu erori refractive mari Miopii beneficiaza de o marire mai buna fata de ochelari - reversul e valabil pentru hipermetropie, afakie Campul vizual este largit Efectele prismatice sunt reduse sau chiar eliminate in cazul anizometropiei, anizeiconiei

[ 55 ]

Indicatii pentru LC moi


B. Indicatii terapeutice pentru corectia afakiei si a tulburarilor vederii binoculare (esotropia acomodativa si excesele de convergenta)

pansament cornean cu rol de protectie mecanica a corneei, pentru ameliorarea durerii in diverse afectiuni ale polului anterior sau postchirurgical ocluzor in tratamentul ambliopiei si a diplopiei

[ 56 ]

Indicatii pentru LC moi


C. Rol cosmetic efect psihologic foarte bun, fiind invizibile la purtare utilizate pentru schimbarea sau nuantarea culorii ochilor, cu sau fara corectia erorilor de refractie LC opace sunt folosite cu rol prostetic, pentru mascarea cicatricilor corneene sau ale irisului, prin pupile artificiale, sau tratamentul aniridiei

[ 57 ]

Precautii

II. Precautii / limitari la prescrierea LC moi: A. Factori oculari/Considerente oculare B. Factori sistemici C. Purtatori non-complianti
- Orice viitor purtator LC cu risc crescut al infectiilor/inflamatiilor oculare, va trebui informat despre riscuri si va trebui sa isi dea acordul scris cu privire la prescrierea de LC

[ 58 ]

Precautii
A. Considerente oculare

! atentie la pacientii cu diverse afectiuni ale segmentului anterior


ocular, infectii, inflamatii sau simptome severe de ochi uscat risc crescut de complicatii (neovascularizatie si infectii)

! atentie in cazul pacientilor cu vedere monoculara pentru a nu afecta


ochiul integru

[ 59 ]

Precautii
A. Considerente oculare Afectiuni ale segmentului anterior si anexelor oculare: - blefarita severa, entropion/ectropion, tulburari conjunctivale, keratita neurotrofica, dacriocistita, salazion Simptome severe de ochi uscat: - posibil asociate cu sindr. Sjgren secundar artritei reumatoide, lupus sau afectiunilor tiroidiene

Acnee rozacee, dermatita atopica

[ 60 ]

Precautii
A. Considerente oculare

Atentie la pacientii care lucreaza in medii cu praf, aer uscat/aer conditionat recomandare ochelari de protectie prescrierea de lacrimi artificiale
Filmul lacrimal anormal (insuficient cantitativ, slab calitativ) scade purtarea cu succes si asimptomatica a LC sa se tina cont de motivatia pacientului si a altor indicatii pentru portul LC prescrierea de lacrimi artificiale
[ 61 ]

Precautii
B. Factori sistemici

! precautie la pacientii aflati in imposibilitatea de a manevra LC, de a le


intretine sau celor care nu pot fi monitorizati/supravegheati de personal specializat
(pacienti cu epilepsie, boli psihice)

! NU se recomanda LC pacientilor imunosupresati (SIDA), celor cu artrita


reumatoida, diabet secretie lacrimala insuficienta si risc crescut pt. neovascularizatie si infectii

[ 62 ]

Precautii
C. Pacienti non-complianti

! evitam prescrirea de LC datorita riscului crescut pentru complicatii


severe:

pacientilor cunoscuti / suspectati de a nu fi complianti regimului de purtare si intretinere a LC


pacientilor cu igiena personala precara

[ 63 ]

Cum sa adaptam cu succes LC moi?


EXAMINAREA PACIENTILOR SI PRESCRIEREA LC

[ 64 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Adaptarea LC moi = foarte usoara si la indemana oricarui prescriptor dupa putina pratica Important: o adaptare nepotrivita disconfort, intreruperea purtarii si poate cauza modificari ale fiziologiei oculare Prescrierea LC moi = selectarea celui mai bun material, dimensiuni si modalitate de purtare care sa se potriveasca caracteristicilor oculare si nevoilor pacientului

[ 65 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Istoricul pacientului: antecedentele personale si familiale patologice, diferitele afectiuni oculare si sistemice, eventuale tratamente efectuate (hormoni, preparate cortizonice,
vaccinari etc)

varsta, stilul de viata, ocupatia


Informarea pacientului: evaluarea motivatiei la portul de LC si gradul de instruire

[ 66 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Examenul oftalmologic:
refractometrie obiectiva examenul acuitatii vizuale stabilirea corectiei optime

corectia valorilor obtinute in raport cu distanta vertex, la peste +/-4 dioptrii (tabel conversie)
biomicroscopia

alte examinari: +/- keratometrie, evaluarea cantitativa si calitativa a filmului lacrimal (test Schirmer, BUT )

[ 67 ]

[ 68 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi

[ 69 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Examenul oftalmologic: Biomicroscopia - cea mai importanta procedura preliminara
examinarea de ansamblu: pleoape, conjuctiva, limb sclero-cornean, cornee examinarea corneei cu marire si fanta ingusta examinarea cu fluoresceina BUT si a integritatii corneei si conjunctivei

[ 70 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Examenul oftalmologic: Biomicroscopia
Structura implicata
Gene Marginea pleoapelor Conjunctiva palpebrala Conjunctiva bulbara Limbul sclero-cornean Corneea

Semne/simptome
Blefarita Entropion/ectropion Disfunctii ale glandelor meibomiene Salazion

Indicatii
Rezolvare si apoi prescrierea LC; interventie chirurgicala Rezolvare si apoi prescrierea LC

Hiperemie Foliculi/papile
Hiperemie Pinguecula, pterigiom Neovascularizatie Pete Opacifiere Edem

Identificarea cauzei tratament In functie de severitate LC de unica folosinta (daily disposables)


Identificarea cauzei tratament Nu se recomanda LC LC cu valori mari ale Dk/t (Si-H) Identificarea cauzei LC cu valori mari ale Dk/t (Si-H) Monitorizare

[ 71 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Proba cu LC moi selectia lentilei de proba dependenta de:
istoricul pacientului, starea generala, starea sanatatii oculare
ocupatie, hobby-uri, activitati sportive nevoia de corectie

daca a mai purtat anterior LC (tip, mod de purtare)


particularitati individuale (anatomie locala)

[ 72 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Proba cu LC moi keratometria, acolo unde e posibila, are rol orientativ pentru stabilirea razei de curbura a LC diametrul pupilar = rol important la adaptarea lentilelor multifocale/bifocale si a celor cosmetice

[ 73 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Proba cu LC moi
Selectia LC si insertia
Evaluarea initiala si adaptarea (1-2 minute)

Reevaluare
Adaptare buna/slaba Evaluarea la biomicroscop: Centrare Acoperire corneana integrala Mobilitate (dupa clipit ) Push-up test (pana la 0.5 mm) Testarea AV

Perioada de acomodare (5-15 minute)

Raspunsul subiectiv vedere si confort

[ 74 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Proba cu LC moi

[ 75 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Proba cu LC moi

[ 76 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi

Factori care influenteaza adaptarea:

parametrii lentilei
factori locali

[ 77 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Parametrii lentilei Raza de curbura: RC mare mobilitate crescuta a lentilei posibil cu o RC mai mica = centrarea LC Diametrul lentilei centrare si mobilitate Marginea lentilei confort la clipire
(valabil si reciproca)

[ 78 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Factori locali

Curbura si diametrul cornean


Anatomia pleoapelor presiunea asupra lentilei

Filmul lacrimal
Sensibilitatea pacientului

[ 79 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Abaterea de la normal

Evaluare
Confort

Rezultate
Lentila confortabila (7/10)

Cauze posibile

Indicatii
- Scoatem, curatam si reinseram LC - Alegem LC mai subtire - Alegem LC mai stransa - Se impune alt design de LC - Verificam puterea dioptrica - Alegem LC mai stransa

- Disconfort la purtare - Corp strain - Senzatie de disconfort la - Lentila prea groasa clipit - Centrare deficitara - Lentila prea larga - Margine nepotrivita - Vedere incetosata - Vedere variabila dupa clipit - Suprapunere cu mai mult de 2mm - Expunerea corneei - Descentrare la privitul in extreme - Dioptrie necorespunzatoare - LC prea larga

Vedere

Clara si stabila

Centrare

- Acoperire completa a corneei (depasire limb cu 12mm) - LC centrata in orice directie a privirii

- LC prea mare/mica - LC prea larga - Pleoape prea stranse

- Alegem un diametru mai mic/mai mare - Alegem LC mai stransa - Alegem LC mai subtire

[ 80 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi

Evaluare
Contact cu pleoapele
(marginea LC)

Rezultate
- Contact fin - Confort bun la clipit

Abaterea de la normal
- Margini ingrosate = LC dislocata la clipire - Indentatii conjunctivale

Cauze posibile
- LC prea larga/stransa - Design periferic nepotrivit

Indicatii
- Alegem LC mai stransa - Alegem alt design LC - Alegem alt tip de LC

Mobilitate la clipit
(la privirea inainte)

0.2 0.4 mm

- Mai putin de 0.2 mm - Mai mult de 0.4 mm

- LC stransa - Film lacrimal hipoton - LC prea larga - Lacrimare excesiva - Disconfort - LC prea stransa - Filmul lacrimal - Disconfort

- Incercam alt design /material de LC - Posibil corp strain - Vedem acomodarea impunem timp mai lung - Verificam confortul - Alegem LC mai larga - Alegem alt material LC - Posibil corp strain -Vedem acomodarea impunem timp mai lung - Verificam confortul
[ 81 ]

Testul Pushup

Revenire lina a lentilei

- Rezistenta la mobilizare - Deplasare excesiva si revenire haotica

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Posibile complicatii ale adaptarii necorespunzatoare:
nu apar de obicei pe parcursul examinarii/probei, mai degraba dupa o perioada de purtare in majoritatea cazurilor prin trauma mecanica provocata de LC importanta monitorizarii purtatorilor evaluarea raspunsului fiziologic

[ 82 ]

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


Posibile complicatii ale adaptarii necorespunzatoare:
SEALs-leziuni arcuate epiteliale superioare = trauma mecanica datorita LC inflexibile, prea groase CGP-conjunctivita giganto-papilara reactie alergica a conjunctivei palpebrale superioare

[ 83 ]

Monitorizarea purtatorilor
LC moi:
adaptarea initiala re-evaluare la 1 saptamana la 1 luna la 3 luni 1 data la 6 luni

[ 84 ]

Concluzii
Adaptarea cu succes a LC moi : istoricul pacientului o serie de factori locali

parametrii LC
experienta prescriptorului selectarea celui mai bun material, dimensiuni LC

alegerea modalitatii de purtare adecvata ochiului si nevoilor pacientului


informarea si instruirea pacientului
[ 85 ]

Intrebari

CONFIDENTIAL

[ 86 ]