Astigmatismul

Generalitati

Astigmatismul reprezinta o afectiune oftalmologica destul de frecvent intalnita, in special in randul copiilor.

Se poate corecta usor prin lentile de contact, ochelari sau chiar prin interventii chirugicale.

Astigmatismul apare cand corneea prezinta curubri anormale si are mai degraba o forma ovoidala

decat rotunda. Astigmatismul este o tulburare de refractie si este fiziologica (cand are o valoare in jur de

0,5 dioptrii) sau patologica (daca este mai mare de 1 dioptrie). In situatia in care curbura corneei este foarte

accentuata, pacientii au indicatie de tratament. Daca insa astigmatismul are valori mici si nu interfereaza cu
calitatea vietii pacientului, specialistii recomanda necorectarea lui.

Globul ocular are forma sferica si doua lentile: corneea si cristalinul.

Corneea este transparenta si acopera irisul, pupila si camera anterioara a ochiului. Cristalinul este localizat

in spatele irisului, iar posterior de el se afla corpul vitros (sau simplu, vitrosul). El are o forma biconvexa si

alaturi de cornee refracta lumina ce va fi focalizata pe retina.

Corneea si cristalinul au impreuna mai mult de 2/3 din intreaga putere optica a ochiului. In mod normal, cand

raza luminoasa patrunde in ochi ea se refracta uniform si determina o imagine clara, unica a obiectului.

In ochiul cu astigmatism acest lucru nu se intampla - lumina este refractata cu putere diferita intr-o zona fata

de alta, astfel incat ajunge sa fie focalizata doar o parte din obiect. Obiectul in ansamblul sau va aparea

neclar si incetosat. Pacientii cu astigmatism nu pot percepe detaliile si uneori chiar si liniile verticale par

distorsionate.

Exista doua tipuri de astigmatism:

1. Astigmatismul neregulat - adesea cauzat de leziuni cicatriciale corneene sau cristaliniene si nu poate fi

corectat prin lentile externe, ci doar prin lentile de contact rigide si permeabile (care pot fi destul de

inconfortabile pentru pacient).

2. Astigmatismul regulat - poate fi corectat prin ochelari.

Astigmatismul este relativ frecvent intalnit in populatie: specialistii oftalmologi considera ca 3 din 10 copii cu

varsta intre 5 si 17 ani au astigmatism.

Tratamentul acestei afectiuni include atat metode chirugicale, cat si corectie externa (prin ochelari cu lentile

cilindrice).

Astigmatismul se masora in dioptrii. Se indica corectarea sa daca valoarea lui depaseste 1 dioptrie. In unele

cazuri se poate corecta cu lentile de contact, insa indicatiile acestora sunt mai reduse comparativ cu ale

ochelarilor.

Astigmatismul patologic poate fi mostenit (are caracter ereditar). Adesea apare in combinatii cu alte tulburari

oftalmologice de tipul miopiei sau hipermetropiei.

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptomatologie
4. Diagnosticare
5. Tratament

Cauze

Specialistii nu au descoperit deocamdata cauzele aparitiei astigmatismului si nici de ce unele persoane

dezvolta aceasta boala in timp ce altele nu.

Astigmatismul poate fi ereditar – in aceasta situatie este prezent inca de la nastere, sau poate fi dobandit

- ca urmare a unei presiuni importante exercitate de pleoape asupra corneei, a posturii inadecvate, a

utilizarii prelungite a vederii la locul de munca (in special pentru observarea detaliilor).

Unii copii se nasc cu astigmatism (astigmatism congenital) insa majoritatea cazurilor apar in cursul vietii.

Majoritatea afectiunilor refractive au tendinta la stabilizare (din punct de vedere al dioptriilor) in jurul varstei

de 25- 30 de ani.

Desi cauza exacta de aparitie a astigmatismului nu se cunoaste, exista o serie de factori cu potential

daunator (considerati a fi factori de risc sau agenti cu rol patogenic) cum ar fi :

-Vindecari prin cicatrici ale abraziunilor sau perforatiilor corneene;

-Contuzii sau alte traumatisme oculare;

-Infectii oculare;

-Modificari de forma ale corneei secundare interventiilor chirugicale oftalmologice.

O cauza mai rara de astigmatism este cheratoconul. De fapt, acesta este o tulburare caracterizata prin
deformarea cronica a corneei, insotita de scaderea vederii (ca rezultat al modificarilor de refractie).

Afectiunea debuteaza la pubertate si afecteaza in special femeile.

Se pare ca la baza aparitiei keratoconului se afla sinteza anormala de colagen (deoarece corneea este de

natura colagenica, este si ea afectata). Evolutia cheratoconului poate fi spre indicatia realizarii unui

transplant de cornee. Aceasta masura terapeutica are foarte mari sanse de reusita, iar prognosticul

pacientilor este excelent - nu exista rejecte de cornee.

Astigmatismul poate fi atat corneean cat si lenticular.

Astigmatismul lenticular este determinat de anomalii ale cristalinului si apare intr-o serie de boli cu

componenta metabolica de tipul diabetului zaharat, sindromului metabolic sau hipertensiunii arteriale

(aceastea pot modifica forma cristalinului). Forma revine la normal daca nivelul glicemiei este pastrat in

parametrii normali prin administrarea insulinei sau prin modificari de natura dietetica.

Simptomatologie

Pacientii cu astigmatism nediagnosticat si netratat au adesea:

-Cefalee;

-Oboseala oculara;

-Vedere incetosata;

-Acuitate vizuala scazuta in special pentru vederea la distanta.

Desi astfel de simptome sunt nespecifice si nu sugereaza imediat un astigmatism, pacientii sunt sfatuiti sa

se prezinte la medic in vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine si instituirii unui tratament adecvat.

Nu exista factori de risc specifici pentru aparitia astigmatismului (in afara de un istoric familial de

astigmatism) – oricine poate dezvolta astigmatism, indiferent de varsta.

Diagnosticare

Medicul oftalmolog poate diagnostica astigmatismul in urma unui examen oftalmologic foarte amanuntit.

Astigmatismul poate sa apara concomitent cu alte tulburari de vedere, cum ar fi miopia, hipermetropia. Din

pacate, un mare procent din copiii si adolescentii cu astigmatism nu sunt diagnosticati precoce.

Valoarea (masurata in dioptrii) a astigmatismului se mareste anual, de aceea pacientii sunt sfatuiti sa

se prezinte anual la un consult de specialitate.

Astigmatismul poate fi diagnosticat de catre un optometrist care poate sa prescrie si ochelari sau lentile de
contact si de catre un oftalmolog - acesta poate acorda ingrijiri complete si mult mai complexe - de la

diagnostic pana la tratament medical sau chirugical.

Pentru a stabili diagnosticul de astigmatism, medicul oftalmolog poate realiza mai multe teste. Cele mai

importante sunt prezentate in continuare.

1. Examinarea campului vizual

Este cel mai simplu test, face parte din examinarea oftalomologica standard si ofera informatii foarte utile.

Se utilizeaza un optotip (o plansa cu litere si/ sau cifre de dimensiuni standard) pe care pacientul trebuie sa

il citeasca de la o distanta predeterminata (de obicei 5 metri).

2. Teste de refractie

Se realizeaza cu diverse tipuri de lentile. Medicul poate utiliza un retinoscop (oftalmoscop) pentru a urmari

modul in care lumina este reflectata in ochi si astfel poate stabili daca exista greseli de refractie. Utilizand

apoi alte lentile, medicul va cere pacientului sa precizeze cu care dintre acestea vede cel mai clar la optotip.

Dupa ce se realizeaza masuratori la ambii ochi, oftalmologul va prescrie ochelarii in functie de lentilele cu

care s-a putut corecta defectul de vedere.

3. Keratometrie

Keratometrul este un aparat care masoara curbura corneei. Corneele care nu au astigmatism au o curbura

uniforma si simetrica, insa cele cu aceasta afectiune nu sunt uniforme.

Exista doua tipuri distincte de keratometre (sau oftalmometre): Javal-Schotz si Bansch-Lomb.

Principiile keratometrului se bazeaza pe relatia dintre marimea obiectivului, marimea imaginii precum si

distanta dintre suprafata reflectata si obiect. In urma masuratorilor se determina forma corneei si puterea ei

de focalizare.

Keratometrul este, de asemenea, utilizat pentru prescrierea lentilelor de contact si pentru a monitoriza

curbura corneei dupa interventiile chirugicale.

4. Topografia corneeana

Aceasta tehnologie avansata aduce cele mai multe si detaliate informatii despre forma (curburile) corneei.

Procedura mai este cunoscuta si sub denumirea de fotokeratoscopie sau videokeratografie. Este o tehnica

imagistica noninvaziva folosita in oftalmologie care poate realiza o harta a suprafetei corneei.

Topografia acesteia este deosebit de importanta deoarece corneea are peste 70% din puterea de refractie a

ochiului. Harta tridimensionala a suprafetei corneene este utila specialistilor atat in diagnosticarea, cat si in

tratarea unui numar mare de afectiuni.

Procedura de realizare dureaza doar cateva secunde si este complet nedureroasa.

Tratament

Astigmatismul poate fi tratat cu ochelari, lentile de contact sau prin interventie chirurgicala.

1. Ochelarii cu lentile cilindrice

Au o forma particulara, menita sa echilibreze forma patologica a corneei (care determina tulburarile de

acuitate vizuala). Ochelarii sunt utili pentru vederea la distanta. Daca pacientul priveste insa prea mult timp

in jos, imaginile pot aparea distorsionate. Unii specialisti sunt de parere ca daca defectul este mic,

astigmatismul poate fi lasat necorectat.

Daca insa pacientul are ochelari, ajunge sa se obisnuiasca cu ei in aproximativ o saptamana. In cazul in

care vederea ramane in continuare neclara, pacientii sunt sfatuiti sa se adreseze medicului pentru a li se

prescrie alte lentile si pentru a li se verifica ochelarii pe care deja ii au.

2. Lentile de contact

Exista lentile de contact speciale care pot corecta astigmatismul. Lentilele obisnuite isi modifica pozitia cand

persoana clipeste (se rotesc). Lentilele pentru astigmatism au, insa, capacitatea de a reveni la pozitia intiala

ori de cat ori pacientul clipeste.

3. Interventiile chirugicale

Astigmatismul poate fi tratat cu laser. Metoda isi propune sa remodeleze corneea astfel incat aceasta sa

poata focaliza lumina mult mai bine. Se considera ca tratamentul chirugical este singurul tip de tratament

care poate sa corecteze efectiv cauza de aparitie a acestui defect.

Interventia se realizeaza cu pacientul sub anestezie locala (cateva picaturi de anestezic oftalmic previn

durerea). Se realizeaza un fald mic printr-o incizie foarte fina. Faldul de tesut corneean este apoi ridicat si

tras inapoi pentru ca portiunea centrala sa devina accesibila tratamentului cu laser.

Se trece la excizarea unor mici fragmente de cornee (din partea interna) si la sfarsit faldul se trece peste

zona de lucru pentru a se acoperi corneea interna. Se administreaza picaturi oftalmice cu antibiotice si

antiinflamatoare pentru a se preveni instalarea unor eventuale complicatii.

Dezavantaje ale acestei operatii:

-Pacientii pot prezenta xeroftalmie;

-Pacientii pot sa perceapa un halou in jurul luminilor puternice, in special noaptea, care poate fi foarte

deranjant;
-Se poate mentine indicatia de ochelari chiar si daca pacientul este operat pentru alte defecte de vedere

(miopie).

4. Keratotomia astigmatica

Este o procedura chirurgicala utilizata in tratamentul astigmatismului care are la baza keratotomia radiala. In

cadrul acestei tehnici se realizeaza mici incizii in cornee, in zonele strategice, unde unghiurile sunt cele mai

ascutite. In urma keratotomiei corneea devine capabila sa focalizez mult mai precis lumina pe retina.

Aceasta metoda este inlocuita insa treptat cu procedurile laser.

De retinut!

Indicatia de purtarea a ochelarilor, lentilelor sau cea de interventie chirurgicala se stabileste in functie de

starea de sanatate oculara, capacitatea de refractie precum si modul de viata al pacientului si profesia

acestuia (necesitatile oculare ale pacientului).

Daca pacientii au keratocon, se pare ca lentilele de contact rigide si permeabile le imbunataesc acuitatea

vizuala mai bine decat ochelarii.

Daca insa astigmatismul este sever, atunci specialistii le pot recomanda ochelari sau chiar interventie

chirugicala.