SCADEREA ACUITATII VIZUALE

Scoala postliceala sanitara Bistrita Asistent medical generalist

OFTALMOLOGIE

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu scaderea acuitatii vizuale

Elev : Indrumator:
Anul 2012 Bistrita

SCADEREA ACUITATII VIZUALE

Acuitatea vizuala reprezinta capacitatea ochiului de a discrimina 2 puncte lumininoase distincte. Este maxima la nivelul foveei si scade de 10 ori la periferie. Se testeaza cu ajutorul optotipului de departe Acuitatea Vizuala reprezinta capacitatea foveei (zonei centrale ale retinei) de a percepe configuratia, forma, conturul, si detaliile obiectelor inconditii de iluminare maxima intre fond si text. (raspunzatoare este celula cu con din regiunea maculara) Este definita prin trei notiuni: -minimul vizibile;-este cea mai mica suprafata perceptibila. Trebuie sa formeze pe retina un unghi de 1 grad arc de cerc egal o imagine de 4 microni obtinuta prin stimularea a 2 conuri vecine. -minimum separabile-reprezinta cel mai mic unghi vizual intre doua puncte pentru ca acestea sa poata fie percepute separate.Acesta este tot un unghi de 1 grad arc de cerc, deci cel putin un con neimpresionat. -puterea de aliniere-consta in perceperea celui mai mic decalaj dintre 2 linii paralele sau puse cap la cap. Determinarea acuitati vizuale se face cu ajutorul optotipului pentru distant (5m) si pentru aproape (25-30cm) . AV=d/D d= distanta de la care se face examinarea D=distanta de la care ar fi trebuit citit caracterul.

Acuitatea Vizulala este maxima in centrul foveei si scade vertiginous spre periferie: la 0 gr este 1, la5 gr este 0.3,la 10 gr este0,2 iar la 20 gr este 0,1.

Definitie:
Scaderea acuitatii vizuala reprezint o micorare a capacitii de percepie a ochiului. Diferenierea unor detalii, nuane de culori, scade o dat cu vrsta i cu diverse modificri ale structurii ochilor. De cele mai multe ori se poate s fie vinovat o caren de acizi grai, vitamina A sau alte minerale

Etiopatogenie:
Cauzele diminuarii acuitatii vizuale: - tulburari de refractie -tulburarea mediilor transparente ale globului ocular -lezarea retinei sau a cailor optice
-ambliopia functional Alte cauze oftalmologice ale scaderii acuitatii vizuale pot fi
2

SCADEREA ACUITATII VIZUALE

Astigmatismul Atrofia nervului optic Uveitele Retinopatia diabetica Nevrita optica Dezlipirea de retina Gliomul optic Keratoconjunctivita sicca

Simptome: .
Pacientii cu astigmatism nediagnosticat si netratat au adesea: -Cefalee; -Oboseala oculara; -Vedere incetosata; -Acuitate vizuala scazuta in special pentru vederea la distanta.

Investigatii:
Consultatiile de rutina pentru evaluarea acuitatii vizuale sunt parte a fiecarui examen fizic efectuat in copilarie; astfel exista teste screening pentru copii sub 5 ani pentru ambliopie, strabism si tulburari ale acuitatii vizuale. 1. Examinarea campului vizual Este cel mai simplu test, face parte din examinarea oftalomologica standard si ofera informatii foarte utile. Se utilizeaza un optotip (o plansa cu litere si/ sau cifre de dimensiuni standard) pe care pacientul trebuie sa il citeasca de la o distanta predeterminata (de obicei 5 metri). 2. Teste de refractie Se realizeaza cu diverse tipuri de lentile. Medicul poate utiliza un retinoscop (oftalmoscop) pentru a urmari modul in care lumina este reflectata in ochi si astfel poate stabili daca exista greseli de refractie. Utilizand apoi alte lentile, medicul va cere pacientului sa precizeze cu care dintre acestea vede cel mai clar la optotip. Dupa ce se realizeaza masuratori la ambii ochi, oftalmologul va prescrie ochelarii in functie de lentilele cu care s-a putut corecta defectul de vedere. 3. Keratometrie Keratometrul este un aparat care masoara curbura corneei. Corneele care nu au astigmatism au o curbura uniforma si simetrica, insa cele cu aceasta afectiune nu sunt uniforme. Exista doua tipuri distincte de keratometre (sau oftalmometre): Javal-Schotz si Bansch-Lomb. Principiile keratometrului se bazeaza pe relatia dintre marimea obiectivului, marimea imaginii precum si distanta dintre suprafata reflectata si obiect. In urma masuratorilor se determina forma corneei si puterea ei de focalizare. Keratometrul este, de asemenea, utilizat pentru prescrierea lentilelor de contact si pentru a monitoriza curbura corneei dupa interventiile chirugicale. 4. Topografia corneeana Aceasta tehnologie avansata aduce cele mai multe si detaliate informatii despre forma (curburile)
3

SCADEREA ACUITATII VIZUALE

corneei. Procedura mai este cunoscuta si sub denumirea de fotokeratoscopie sau videokeratografie. Este o tehnica imagistica noninvaziva folosita in oftalmologie care poate realiza o harta a suprafetei corneei. Topografia acesteia este deosebit de importanta deoarece corneea are peste 70% din puterea de refractie a ochiului. Harta tridimensionala a suprafetei corneene este utila specialistilor atat in diagnosticarea, cat si in tratarea unui numar mare de afectiuni. Procedura de realizare dureaza doar cateva secunde si este complet nedureroasa.

Evolutie si prognostic:
Astigmatismul reprezinta o afectiune oftalmologica destul de frecvent intalnita, in special in randul copiilor. Se poate corecta usor prin lentile de contact, ochelari sau chiar prin interventii chirugicale.

Tratament:
Astigmatismul poate fi tratat cu ochelari, lentile de contact sau prin interventie chirurgicala. 1. Ochelarii cu lentile cilindrice Au o forma particulara, menita sa echilibreze forma patologica a corneei (care determina tulburarile de acuitate vizuala). Ochelarii sunt utili pentru vederea la distanta. Daca pacientul priveste insa prea mult timp in jos, imaginile pot aparea distorsionate. Unii specialisti sunt de parere ca daca defectul este mic, astigmatismul poate fi lasat necorectat. Daca insa pacientul are ochelari, ajunge sa se obisnuiasca cu ei in aproximativ o saptamana. In cazul in care vederea ramane in continuare neclara, pacientii sunt sfatuiti sa se adreseze medicului pentru a li se prescrie alte lentile si pentru a li se verifica ochelarii pe care deja ii au. 2. Lentile de contact Exista lentile de contact speciale care pot corecta astigmatismul. Lentilele obisnuite isi modifica pozitia cand persoana clipeste (se rotesc). Lentilele pentru astigmatism au, insa, capacitatea de a reveni la pozitia intiala ori de cat ori pacientul clipeste. 3. Interventiile chirugicale Astigmatismul poate fi tratat cu laser. Metoda isi propune sa remodeleze corneea astfel incat aceasta sa poata focaliza lumina mult mai bine. Se considera ca tratamentul chirugical este singurul tip de tratament care poate sa corecteze efectiv cauza de aparitie a acestui defect. Interventia se realizeaza cu pacientul sub anestezie locala (cateva picaturi de anestezic oftalmic previn durerea). Se realizeaza un fald mic printr-o incizie foarte fina. Faldul de tesut corneean este apoi ridicat si tras inapoi pentru ca portiunea centrala sa devina accesibila tratamentului cu laser. Se trece la excizarea unor mici fragmente de cornee (din partea interna) si la sfarsit faldul se trece peste zona de lucru pentru a se acoperi corneea interna. Se administreaza picaturi oftalmice cu antibiotice si antiinflamatoare pentru a se preveni instalarea unor eventuale complicatii. Dezavantaje ale acestei operatii:
4

SCADEREA ACUITATII VIZUALE

-Pacientii pot prezenta xeroftalmie; -Pacientii pot sa perceapa un halou in jurul luminilor puternice, in special noaptea, care poate fi foarte deranjant; -Se poate mentine indicatia de ochelari chiar si daca pacientul este operat pentru alte defecte de vedere (miopie). 4. Keratotomia astigmatica Este o procedura chirurgicala utilizata in tratamentul astigmatismului care are la baza keratotomia radiala. In cadrul acestei tehnici se realizeaza mici incizii in cornee, in zonele strategice, unde unghiurile sunt cele mai ascutite. In urma keratotomiei corneea devine capabila sa focalizez mult mai precis lumina pe retina. Aceasta metoda este inlocuita insa treptat cu procedurile laser. De retinut! Indicatia de purtarea a ochelarilor, lentilelor sau cea de interventie chirurgicala se stabileste in functie de starea de sanatate oculara, capacitatea de refractie precum si modul de viata al pacientului si profesia acestuia (necesitatile oculare ale pacientului). Daca pacientii au keratocon, se pare ca lentilele de contact rigide si permeabile le imbunataesc acuitatea vizuala mai bine decat ochelarii. Daca insa astigmatismul este sever, atunci specialistii le pot recomanda ochelari sau chiar interventie chirugicala.

SCADEREA ACUITATII VIZUALE

Plan de ingrijire:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Nune si premume: Flore M Data nasterii: 07.09.1965 Adresa: Cartier Viisoara nr. 195 Nationalitate : roman Religie : Catolic Conditii de locuit si de munca : corespunzatoare Motivul internarii: Scaderea acuitatii vizuale
Interveniile autonome - nva pacientul care este postura adecvat i cum s efectueze exercii musculare active - nva pacientul s practice tehnici de relaxare - identific nivelul i cauza anxietii - i acord timp suficient pentru a se mbrca si dezbrca Interveniile delegate -planific un program de exerciii si recomanda bastonul -Se administreaza antialgice, Somnifere, la indicatia medicului.

Nevoia afectat

Probleme

Obiective - pacientul s nu mai prezinte dificultate la mers - pacientul s prezinte somn linitit i nentrerupt - pacientul s nu mai prezinte durere - pacientul s se mbrace i dezbrace singur

Evaluare

1.Nevoia de a se mica i a avea o postur bun

2. Nevoia de a dormi si a se odihnii

-Impotenta functionala - Acuitate vizuala scazuta in special pentru vederea la distanta -cefalee - insomnie - discomfort - anxietate - somn interrupt -obosela oculara - dificultate n a se mbrca i dezbrca singur datorata vederii incetosate

- pacientul este cooperant i prezint o mbunatire a mersului - pacientul prezint somn linitit - nu se mai trezete noaptea

3. Nevoia de a se mbrca i dezbrca

- pacientul prezint o mbuntaire n a se mbrca i dezbraca singur - interveniile continu - pacientul prezint imbuntiri - interveniile continu - organizeaz activitai de educaie pentru santate -oferirea de ochelari si baston pentru a facilita mersul Starea de anxietate si stres a disparut.

4. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele 5. Nevoia de a nva cum s i pastreze sntatea 6.Nevoia de a evita pericolele

- imposibilitatea de a se ngriji singur

- pacientul s se ngrijeasc singur - pacientul s acumuleze noi cunotiine

- ajut pacientul n funcie de starea general s i fac baie sau du - stimuleaz dorina de a cunoate

- lipsa cunotiinelor despre boal - cunotiine insuficiente -anxietatate. -stres.

Pacientul sa se poata feri de obstacole

Linistirea pacientului