Sunteți pe pagina 1din 16

Tratamente stomatologice la pacientii cu epilepsie

Curs anul V,MD

Epilepsia

Epilepsia = sindrom de etiologii diverse datorat unor descarcari neuronale excesive cu caracter paroxistic, tranzitor, intermitent si iterativ, exprimat clinic prin crize bruste cu tulburarea intermitenta a unor functii cerebrale (motorii, senzoriale, vegetative, psihice), adesea insotite de alterarea constientei. (Popoviciu L 1993 modificat)

Epilepsia

Criza comitiala comitialitate partiala sau totala = descarcari hipersincrone, excesive si anormale dintr-un grup de neuroni din SNC. Epilepsia = minim 2 crize convulsive (recurente) datorate unui proces patologic cronic.

Epilepsia
Clasificarea crizelor comitiale
(Lowenstein DH 2003)

1. Crize comitiale partiale - crize partiale simple (cu semne motorii, senzoriale, vegetative ,psihice) - crize partiale complexe - crize partiale cu generalizare secundara 2. Crize comitiale generalizate primar - absenta (petit mal) - tonico clonice (grand mal) - tonice - atone - mioclonice 3. Crize comitiale neclasificate - crizele neonatale - spasmele infantile

Crizele comitiale
Clasificarea (Lowenstein DH 2003)

Crizele comitiale partiale simple


Activitatea neurologica este focala la nivelul SNC Crizele se declanseaza si se desfasoara cu pastrarea permanenta a constientei.

Crizele comitiale
CRIZELE PARTIALE SIMPLE : motorii, senzoriale,
vegetative, psihice fara alterarea evidenta a constientei 1. motorii: miscari clonice ale minii posibil asociate cu ale fetei - marul Jacksonian : miscarile anormale se extind de la extremitatile mainilor spre trunchi - paralizia lui Todd : pareza localizata scurta in regiunile implicate motor, dupa criza - epilepsia partialis continua : atacul persista ore sau zile 2. senzoriale: somatice (parestezii), vizuale, echilibru (vertij, cadere), miros, vaz, gustativ 3. vegetative: transpiratii, piloerectie, flushing 4. psihice: frica, presimtiri

Crizele comitiale
CRIZELE PARTIALE COMPLEXE :
-activitate focala + pierderea relatiei cu mediul - bolnavul nu recepteaza stimulii externi (vizuali, verbali) - nu i aminteste fazele acute - atacul incepe cu o aura (criza partiale simpla) - miscari efectuate: mestecat, miscari ale buzelor care imita diferite acte fiziologice, deglutitii, miscari ale membrelor - dupa atac este confuz, amnezic - revenirea completa poate dura pana la 30-50 minute

Crizele comitiale
CRIZELE PARTIALE CU GENERALIZARE SECUNDARA Cuprind ambele emisfere cerebrale Se produce o criza generalizata Manifestari frecvent tonico-clonice Generalizare secundara = apar frecvent dupa crize partiale simple - Clinic, greu de diferentiat de crizele tonico-clonice generalizate primar (debutul focal se confunda cu o aur)

Crizele comitiale
CRIZELE COMIIALE GENERALIZATE PRIMAR *iau nastere in ambele emisfere cerebrale simultan *nu se poate identifica un debut focal 1. Absentele (crizele de petit mal) : Pierderi scurte ale constientei (secunde) Debut si sfarsit brusc Nu exista stare de confuzie dupa criza Semne motorii bilaterale: clipit des, masticatie, miscari de mini Incep in copilarie 4 -15 ani (15-20 % din copiii cu epilepsie au asemenea crize), pot exista de sine statatoare Se pot manifesta peste 100 de atacuri pe zi Implicatii sociale si semnificatii prognostice

Crizele comitiale
2. Crizele comitiale generalizate tonico-clonice (grand mal) Este prezent la 10 % din bolnavii cu epilepsie (Lowenstein DH) Debut brusc, fara aur (rar simptome premonitorii). Contractia tonica generalizata a muschilor (10-20 sec). Tipat dat de contractia laringelui si a muschilor expiratori. Acumulare de secretii oro-faringiene cu dispnee, cianoza, spume. Ocluzii brutale cu riscul muscarii limbii. Cresc frecventa cardiaca si tensiunea arteriala. Faza clonica: relaxare (se prelungesc treptat); apoi alternante cu faze tonice. Faza postcritica: hipotonie, hipersalivatie, respiratie stertoroasa, incontinenta. Revenirea se face printr-o tranzitie confuza postcritica variabila ca durata (ore). Cefalee, oboseala, dureri musculare timp de cateva ore.

Crizele comitiale
3. Crizele tonice.
- Au debut brusc - Dureaza cateva secunde (pana la minut) - Constau in contractia brutala si de scurta durata a corpului, a mainilor sau a picioarelor - In criza, sunt blocate miscarile - Se produc mai frecvent in somn - Declansate in stare de veghe pot cauza caderi cu impact grav pe planurile dure

Crizele comitiale
4. Crizele atone
- Clinic: perderea brusca a tonusului muscular. - Clinic: caderea brusca (flectarea) a capului. - Clinic: prabusirea din ortostatism. - Durata: 1-2 secunde. - Constienta alterata tot pentru 1-2 secunde. - Pot exista factori favorabili declansatori. - Se pot manifesta in contextul unor sindroame epileptice.

Crizele comitiale
5. Crizele mioclonice
- Sunt contractii musculare scurte ale corpului sau ale segmentelor acestuia. - Constau in miscari bruste generalizate. - Exista si in forma fiziologica. - Se asociaza cu boli degenerative ale SNC si ca manifestare de anoxie cerebrala. - Este patognomonica in epilepsia mioclonica juvenila. - Este greu de diferentiat de alte forme clinice de contractii tonice si/sau convulsii.

Crizele comitiale
CRIZELE COMIIALE NECLASIFICATE
Apar la copii. Sunt o expresie a imaturitatii SNC 1. Crizele neonatale: Sunt greu de observat de nespecialist Apnee, devieri oculare, miscari ale bratelor sau picioarelor 2. Spasmele infantile: Mai frecvente pana la varsta de 1 an. Miscari bruste ale capului, corpului sau membrelor. Miscarile sunt repetate de 10-20 de ori. Patognomonic: flexia brusca a gatului si abdomenului cu extensia membrelor (pozitia in briceag). Se asociaza frecvent cu alte disfunctii ale SNC in care exista intarzieri in dezvoltare si redard mintal.

Atitudinea terapeutica intr-o criza epileptica


Se intrerup manoperele stomatologice Asezarea pacientului in pozitia de siguranta Eliberarea cailor respiratorii superioare (lucrari protetice mobilizabile de evitat) Crizele epileptice cu durata scurta (secunde,autolimitante) nu necesita tratament de urgenta Diazepam i.v sau intrarectal (Desitin)-0,2-0,3 mg/kgcorp Fenitoin i.v 15-20 mg/kgcorp Fenobarbital i.m-20 mg/kgcorp Statusul epileptic-urgenta majora Depletive cerebrale

Efectele secundare ale medicatiei cronice antiepileptice


Leucopenie,trombocitopenie,anemie aplastica Citoliza hepatica,colestaza hepatica Scaderea concentratiei fibrinogenului si /sau a factorului VIII de coagulare,inhiba agregarea plachetara(Valproatul de sodiu)) Hiperplazie gingivala generalizata, hirsutism(Fenitoin) Tulburari cognitive(Fenobarbitalul) Sdr.Stevens Johnson Efect teratogen(Carbamazepina)