EPILEPSIA

DEFINITIE, TERMINOLOGIE
 Epilepsia
 – suferinta cronica cerebrala manifestata prin crize epileptice recurente, spontane.
Criza epileptica
 – episod brusc, stereotip de manifestare motorie, senzitiva, senzoriala,comportamentala si/sau
modificare a starii de constienta ce se datoreaza activarii bruste,necontrolate, a unei populatii neuronale.
Crize epileptice repetate
= apar la intervale scurte de timp (minute, ore) separate de intervale de normalitate clinica (interval liber).
Stare de rau epileptic
(status epileptic) = crize repetate neîntrerupte de revenire lanormalitate (fara interval liber).
Crize epileptice morfeice
(hipnice) = crizele care apar în timpul somnului.
Sindromul epileptic
= manifestare epileptica definita de elemente clinice (tipul semiologic de criza
epileptica) ,electroencefalografice, status neurologic, etiologie, prognostic si uneori raspuns terapeutic.
Ce este epilepsia
Epilepsia poate fi definita ca "apariţia unor paroxisme tranzitorii de descarcari neuronale excesive sau
necontrolate , care se poate datora unui număr de cauze diferite care conduc la convulsii
epileptic”.Prezentarea reala sau manifestarile diferă între indivizi, în funcţie de locul de origine
adescarcarilor epileptice în creier şi traseul acestora. O persoană ar trebui să fiediagnosticata ca având
"epilepsie" dacă există manifestări recurente şi anume ar trebui săexiste cel puţin două sau mai multe
episoade neprovocate similare la un interval mai marede 24 de ore în afară. Prin urmare, primul episod al
unui convulsii este numita o "convulsieunica" şi nu epilepsie.Epilepsia poate fi, de asemenea, împărţite în
epilepsie activa şi inactiva, cu epilepsia activăfiind definită ca două sau mai multe crize de epilepsie în
ultimii cinci ani, care suntneprovocate de orice cauza identificată imediat.O criza de epilepsie este un
eveniment în care un individ nu este conştient de împrejurimi,fie complet sau parţial. Diversele
mişcări motorii, cum ar fi scuturarea membrelor;fenomene senzoriale, cum ar fi senzaţia de şoc electric,
într-o anumită zonă; senzatiicomportamentale, cum ar fi frica sau confuzie sau tulburările vegetative, cum
ar fi secreţiaexcesivă de salivă sau incontinenţă vezicii urinare / intestinului ar putea să apară înasociere cu
aceasta stare (Sensorium) modificata.Criza de epilepsie apare dintr-o dată şi încetează de la sine, la fel de
brusc. De obicei estefoarte scurta, durată fiind de la câteva secunde până la minute. Doar în cazuri foarte
rare,va fi continuă, rezultând în "Status epilepticus", adică o criză durează mai mult de 30 deminute sau
convulsii recurente, fără a recăpătarea conştienţei individuale între atacuri. Cutoate acestea, de multe ori
pacienţii sau rudele acestora descriu un singur atac care a duratore. Aceasta situatie se datoreaza faptului
că pacienţii sunt somnolenti sau confuzi la scurttimp după încetarea convulsiilor, un stare descrisa
ca fenomen post-ictal. Acest fenomen poate dura câteva ore, rareori mai mult de o zi, dar de
multe ori martorii ocular confundaaceasta ca parte a atacului ca fiind o durată lungă a crizei.

Etiologia epilepsiei
Etiologia epilepsiei trebuie considerata ca fiind, în multe cazuri, multifactoriala: un teren genetic
predispozant la care se asociaza o leziune organica cerebrala si, probabil, un factor precipitant
acut.Încadrarea etiologica este facilitata de legatura acesteia cu vârsta de debut a crizelor epileptice:
•Nou-nascut:
infectioasa, metabolica (hipoglicemia,hipocalcemia), anoxia sau hemoragia cerebrala la nastere,
malformatii cerebrale majore;
•Sugar, copil mic:
convulsii febrile, tulburari metabolice sau structurale ereditare,degenerative, tulburari de
dezvoltare(displazii), infectii ale sistemului nervos central;
•Copil mare, adolescent:
ereditare, displazii, degenerative, traumatice, tumorale,infectioase;
•Adult:
traumatisme, tumori, boli cerebrovasculare, metabolice ereditare, toxice (alcool,droguri),
infectioase, degenerative;
•Vârstnic:
 boli cerebrovasculare, toxice (alcool, droguri), tumori (primitive sau metastatice), traumatisme,
boli degenerative.
Cum se poate manifesta o criza epileptica
Crizele pot avea multe apariţii diferite, care pot fi greu de recunoscut. Unele dintreurmătoarele pot fi
indicii că are o criză are loc. Trebuie avuta o atentie speciala fata deanumite modele speciale de
comportament, dacă acestea apar prea de multe ori ca să fieatribuite doar intamplarii
−Visarea cu ochii deschisi sau momente scurte de pierdere a atenţiei (contactului)
-cade brusc pentru nici un motiv
−lipsa de răspuns pentru perioade scurte de timp
−somnolenţă neobişnuită şi / sau iritabilitate atunci când este trezit din somn mişcări ritmice ale capului
(da din cap) sau căderea brusca a capului
−miscari rapide ale ochilor sau rularea ochilor inspre pleoapa superioara
−frecvente plângeri nejustificate ale copilului cum ca lucrurile, sunetul, gustul,mirosul sunt "ciudate" sau
diferite decât în realitate
−mişcări bruşte de îndoire a copiilor care stau in poztie sezand
−durere de stomac bruscă,urmată de somnolenţă sau confuzie
−mişcări repetate sau mişcări convulsive repetate care sunt nenaturale in context
−lacune de memorie
−privirea in gol urmata de mişcări repetitive, lipsite de sens
−comportamentul ameţit cu incapacitatea de a comunica sau vorbi pentru o scurtă perioadă de timp
−udarea patului sau trezirea cu o limba muscata pentru nici un motiv aparent
−muscarea buzelor, mestecat sau înghiţire in sec

Convulsiile sunt clasificate în: crize generalizate si partiale.

Crizele generalizate
sunt asociate cu implicarea ambelor emisfere cerebrale. Ele pot ficonvulsivante, cu activitate motorie
proeminenta sau nonconvulsivante.Implicarea motorie, când este prezenta, este de obicei bilaterala.
Convulsiile generalizate pot,de asemenea, sa se însoteasca de o alterare a nivelului constientei.Tipurile de
convulsii generalizate includ:crizele tonico-clonice ( grand mal ), tonice, clonice, mioclonice, atonico-
akinetice (dropattacks) si absentele (petit mal ).
Convulsiile tonico-clonice generalizate sunt cele mai frecvente tipuri de crize convulsive la copil. Cel
mai frecvent, convulsiile tonico-clonice au un debut brusc, desi un mic procentde copii pot prezenta o
aura motorie sau senzoriala. În cursul fazei tonice initiale, copiluldevine palid, cu pupilele dilatate,
devierea globilor oculari, cu o contractura muscularasustinuta si rigiditate progresiva. Incontinenta urinara
au intestinala este comuna. Apar apoimiscari clonice ce constau în „descarcari“/smucituri ritmice si
spasme ale extremitatilor.Starea constientei este, de obicei, afectata în cursul crizei si se mentine astfel o
perioadavariabila de timp dupa ce criza a încetat.
Convulsiile mioclonice
sunt caracterizate printr-o abrupta cadere a capului cu flexia bratelor si pot sa survina de mai multe
sute de ori zilnic.
Convulsiile atone
sunt caracterizate printr-o brusca pierdere a tonusului muscular si aconstientei.
 Absentele tipice(simple) sunt crize neobisnuite ce apar înainte de vârsta de 5 ani si se caracterizeaza
printr-o brusca încetare a activitatii motorii, o scurta pierdere a constientei si de o „stare“ inexpresiva. Pot fi
prezente „batai“ (flickering ) ale pleoapelor. Episodul dureaza mai putin de 30 de secunde si nu se
asociaza cu o faza post critica.
 Absentele atipice(complexe) sunt de obicei associate cu mioclonii ale fetei sau extremitatilor si cu
alterarea nivelului constientei.
Convulsiile partiale (focale)pot fi simple, neînsotite de pierderea constientiei sau complexe
, cu alterarea statusului mental. Ambele (convulsii partiale simple si complexe) pot evolua secundar la
generalizare pâna la aproximativ 30% din copii.Convulsiile partiale simple sunt asociate, de obicei,
cu activitate motorie anormala,cu un „pattern“ cu localizare la mâini sau fata. Desi convulsiile partiale
simple suntasociate cel mai frecvent cu anomalii motorii, pot fi vazute uneori si manifestari
senzoriale,vegetative si psihice.
Convulsiile partiale complexe(convulsiile de lob temporal ) sunt caracterizate prin„modificari“ de
perceptie si senzatie, cu asociere a alterarii constientei. Convulsiile tind sa afecteze ochii (privire „uluita“),
gura (plescait al buzelor), faciesul (aspect nostim, ciudat),abdomenul (greturi si varsaturi)
Sindromul Lennox-Gastaut 
are un debut între vârsta de 3 si 5 ani si se caracterizeaza princonvulsii mixte intractabile, cu o combinatie
de convulsii tonice, mioclonice, atone siabsente. Multi din acesti copii au în asociere retard mental si
probleme severecomportamentale.
 Epilepsia rolandica benigna
, întâlnita la copii între 3 si 13 ani, afectiune genetica cu„trasatura“ autozomal dominanta,
se caracterizeaza prin convulsii în cursul noptii, în somn.Faza initiala a crizei rolandice implica o activitate
clonica a fetei, ce include grimasele si vocalizele, care frecvent trezesc copilul din somn.
 
Modificări psihice în legătură cu crizele
Este bine cunoscut faptul că mulţi pacienţi, în special cei cu epilepsie cronica, "leaga" criza convulsiva cu
anumite simptome mentale, care le dau un avertisment că se apropie convulsiile. Aceste simptome pot fi
iritabilitate crescuta, proasta dispozitie, şi depresie, saucomplet opusul, activitate sporită şi buna dispozitie
crescuta. Aceste simptome pot dura oresau zile. Nu se stie prea mult despre ceea ce le cauzează. Pe EEG
nu sunt sesizateschimbari vizibile înainte de o criză.Descărcările electrice violente din celulele nervoase,
care stau la baza crizelor epileptice,vor afecta adesea constiinta. În convulsii generalizate există
întotdeauna inconştienţă profundă în timpul convulsiilor. In timpul absentelor petit mal la copii,
pierderea conştiinţeieste doar o clipă .În crizele partiale complexe conştiinţa poate fi afectata într-o
măsură mai mare sau maimică. Acest lucru este demonstrat de diferitele niveluri de memorie a ceea ce
sa întâmplatîn timpul unei crize.Crizele parţiale simple cu simptome mentale, care pot fi amintite ulterior,
au fost cunoscutedin cele mai vechi timpuri sub numele de "aura". Ele sunt adesea urmată de o
convulsie.Ele sunt adesea de vis, si poate fi la fel de fiecare dată. crize parţiale simple se va dezvoltade
multe ori într-un complex cu constiinta fiind afectate. Ca "aura" este o criza parţialasimpla poate fi
demonstrate prin evidentierea unor modificări localizate care pot fi deseorivazut pe EEG, si care arată că
criza convulsiva este în curs.Este un avantaj de a avea aceste avertismente, destui oameni pot gestiona
timpul ramas pana la criza pentru a se plasa într-un loc sigur, înainte de a începe convulsiilor.
Pe de altă parte, halucinaţiile şi experienţe de vis cu ochii deschisi pot afecta starea de spirit
a persoanelor cu epilepsie într-un mod negativ. Ei pot crede ca incearca forme de nebnie şică
alţii vor ajunge la aceeaşi concluzie, în cazul în care le vor spune de experienţele sale.Dupa o criza de
epilepsie, în faza de post-ictala, în unele cazuri, pot fi experimentate staride constiinta redusa si
comportament modificat. Aceasta poate consta în agresiune şicomportament inadecvat. Unele persoane
pot fi confuze după o criza de epilepsie şi deexemplu, pot chiar iesi afară, în stradă, în hainele lor de
noapte. De obicei, un tratamentmedical corect ar trebui să limiteze sau sa prevena reacţiile psihice după
convulsii
TRATAMENTUL EPILEPSIEI
Tratamentul epilepsiei presupune:• tratamentul crizei epileptice si al starii de rau epileptic;• tratamentul
cronic al epilepsiei.
Tratamentul crizei epileptice si al starii de rau epileptic
Criza epileptica are durata foarte scurta si de obicei se încheie înainte de a institui untratament, caz în care
se instituie obligatoriu masurile de profilaxie a repetarii crizei.În cazul crizelor generalizate (tonice,
clonice, tonico-clonice, mioclonice) ce sunt asistatede un cadru sanitar este obligatorie instituirea
urmatoarelor masuri:• Asigurarea libertatii cailor respiratorii superioare prin aplicarea unei pipe oro-
faringiene – sau, în lipsa acesteia, a unui dispozitiv improvizat adecvat (din tifon, cauciuc saualt material
netraumatic) si pozitionarea în decubit lateral pantru a nu facilita aspiratiasecretiilor în caile respiratorii.•
Prevenirea producerii traumatismelor secundare crizei prin îndepartarea de/a obiectelor sau suprafetelor
taioase sau ascutite, surselor de foc, apa . Nu este recomandata tentativa de blocare a
contractiilor clonice ale membrelor, care poate favoriza leziuni traumatice(dezinsertii
tendinoase, rupturi musculare).Aceste masuri pot fi asigurate si de membrii familiei pacientului, dupa o
instruire prealabila.• Profilaxia repetarii crizei se realizeaza prin: – administrarea unui
anticonvulsivant cu actiune rapida – diazepam; – pe cale i.v. diluat în 10 ml ser glucozat
10%: 0,15-0,25 mg/kgc (f. a 5 mg) la adult si 0,2-0,3 mg/kgc la copil; – pe cale rectala: 0,2
mg/kgc la adult, 0,3-0,5 mg/kgc la copil. Administrarea pe calevenoasa se poate repeat dupa min.
20 minute, iar cea pe cale rectala dupamin. 4 ore. – Combaterea factorilor precipitanti: febra,
hipoglicemie etc.
Tratamentul starii de rau epileptic
Starea de rau epileptic reprezinta o complicatie severa în evolutia unei epilepsii cunoscutesau poate sa
reprezinte chiar modalitatea de debut a unei epilepsii sau a unor crizeepileptice acute.
 
Se caracterizeaza prin repetarea crizelor epileptice pe parcursul unui interval lung de timp(ore-zile),
definitoriu fiind faptul ca, în aceasta perioada, pacientul nu-si recapata stareacompleta de constienta sau nu
are intervale de timp libere de manifestare epileptica (spredeosebire de crizele repetate).Dupa aspectul
clinic – convulsivant (tonico-clonic, clonic, tonic, mioclonic sau partialmotor) sau nonconvulsivant
(absent a, focala, focala complexa) – si vârsta pacientului se poate aprecia orientativ cauza cea mai
probabila, în absenta unui diagnostic rapid decertitudine:•
Copii:
stari febrile infectioase; întreruperea brusca a tratamentului sau tratament cu dozeinsuficiente; afectiuni
vasculare, metabolice, idiopatice;•
 Adulti:
tratament insuficient sau întrerupt brusc; cause vasculare, hipoxice, metabolice,toxice (alcool);
idiopatice.Starea de rau epileptic convulsivant generalizat reprezint o urgenta neurologica
datoritamorbiditatii si mortalitatii pe care o antreneaza.Principalele obiective ale tratamentului vizeaza:•
Sustinerea functiilor vitale;• Oprirea crizelor;• Tratamentul cauzei sau al factorilor declansatori;Prevenirea
agravarii.Tratamenul presupune internare de urgenta, de preferinta direct într-o unitate de terapieintensiva,
si instituirea imediata a unor masuri de terapie standardizate, etapizate.
Tratamentul cronic al epilepsiei
Tratamentul trebuie sa aiba în vedere:• Tratamentul cauzelor (atunci când este posibil) si evitarea factorilor
declansatori;• Tratamentul medicamentos;• Tratamentul chirurgical.Evitarea factorilor declansatori
presupune aplicarea unor masuri generale în ceea ce priveste dieta si regimul de activitate, care
sa previna aparitia crizelor si a complica-tiilor lor. Aceste masuri se pot institui de la început si se pot
aplica si crizelor acute (uneori, pe perioade limitate de timp) si crizelor unice cu teren ereditar
epileptic, în ideea profilaxiei pâna la o urmatoare probabila criza.• Evitarea hipoglicemiei prin
respectarea unui regim regulat al meselor si evitarea abuzuluide dulciuri concentrate (pentru a
evita hiperinsulinemia reactiva);• Evitarea consumului sau abuzului de produse alimentare cu efect
excitant sau toxicnervos: cafea, ciocolata, alcool;• Evitarea fumatului, consumului de droguri, abuzului de
medicamente (automedicatia);• Evitarea privarii de somn prin respectarea obligatorie a orelor de somn în
timpul noptii; înacest sens sunt de evitat profesiunile sau locurile de munca ce presupun ture de
noapte(legislatia muncii trebuie sa contina o prevedere în acest sens);• Evitarea activitatilor profesionale
sau recreative care presupun conditii ce ar generaaccidente în cazul producerii unei crize: lucrul la
înaltime, cu surse de foc sau electricitate,cu arme de foc, în conditii cu temperature sau zgomote excesive,
conducerea mijloacelor detransport, sporturi ca alpinism sau ski etc.
 
În aceasta grupa se încadreaza si o situatie speciala: conducerea autovehiculelor. Privitor laaceasta
problema, legislatia variaza de la tara la tara, dar consideram rationala atitudineacare interzice conducerea
autovehiculelor de catre bolnavul epileptic, indiferent de formade epilepsie, restrictie ce trebuie mentinuta
pâna la minimum 2 ani (înfunctie de caz) dupa ultima criza.• Evitarea factorilor declansatori din epilepsia
reflexa, în special iluminarea intermitenta.Chiar si în afara acestei forme se recomanda evitarea expunerii
pe timp îndelungat la astfelde surse: televizor, monitor de calculator, discoteca etc;• Evitarea
activitatilor ce se însotesc de hiperventilatie, mai ales la copiii de vârsta scolarala care activitatile sportive
trebuie sa evite astfel de forme
Jurnalul crizelor epileptice
. Este ideal să aveţi un caiet în care să notaţi toate crizelecopilului dumneavoastră,
data la care a apărut criza, ora, dacă a avut sau nu febră şi cât,dacă a fost din somn (şi în ce parte a
somnului) sau din veghe, ce aspect a avut criza, dacă copilul a anunţat criza, a început pe o parte a corpului
sau a cuprins tot corpul dintr-o dată,dacă starea de conştienţă a fost păstrată sau nu, cât timp a durat criza,
ce s-a întâmplat dupăcriză (somnolenţă, somn, pareză, afectarea vorbirii - cât timp - ameţeală,
vărsătură, etc.),ce medicamente lua pacienta în momentul respectiv, ce aţi administrat în
criză? Acesteinformaţii vă scutesc de eforturi de memorie în momentul consultaţiei şi ajută foarte mult
medicul neurolog pediatru.