Stomatita aftoasa

Caracteristica principala a stomatitei aftoase este aparitia unor mici

ulceratii, deseori dureroase, in cavitatea bucala, in special in interiorul
buzelor, al obrajilor sau pe limba.
Stomatita aftoasa nu este contagioasa. Nu poate fi transmisa prin
folosirea in comun a unor obiecte sau prin sarut.

Aftele bucale sunt ulcere superficiale sau profunde care pot apare
oriunde pe mucoasa cavitatii bucale. Sunt cele mai intilnite tipuri de
ulcere bucale. Cel putin una din 5 persoane dezvolta afte bucale intrun
anumit stadiu al vietii. Femeile sunt afectate mai frecvent decit barbatii.
Aftele apar de obicei intre virstele de 10 si 40 de ani. Au un caracter
recurent. Perioada de remisiune intre aparitia aftelor poate fi de zile,
saptamini, luni sau ani. Aftele vor apare din ce in ce mai rar la virsta
adulta.
Aftele se regasesc de obicei pe zonele mobile ale cavitatii bucale, cum ar
fi limba sau fata interna a buzelor si obrajilor si la baza gingiilor. Ulcerul
incepe ca o umflatura mica rosie si sensibila care da senzatia de arsura
pentru intervalul de o zi. Aftele rupte sunt acoperite cu o membrana
galbena sau alba si marginite de un halou rosu. In general aceste afte se
vindeca in doua saptamini fara cicatrice. Febra este rara iar aftele sunt
rar asociate cu alte boli. De obicei o persoana prezinta o singura afta sau
citeva in acelasi timp.
Majoritatea persoanelor experimenteaza prima afta in jurul virstei de 10-
20 de ani. Copii sub 2 ani pot dezvolta de asemeni conditia patologica.
Frecventa recurentei aftelor variaza considerabil. Unele persoane
prezinta doar una sau doua episoade pe an, in timp ce altele prezinta serii
continue de afte.
Cauza aftelor nu este bine cunoscuta si se presupune a fi multifactoriala.
Nu sunt datorate unei bacterii sau unui virus, desi alergia la un anumit
tip de bacterie care se gaseste in cavitatea bucala le poate declansa. Pot
fi manifestarea unei reactii alergice la anumite alimente. Studiile arata ca
aftele pot fi determinate de un sistem imun deficitar care utilizeaza
proprii anticorpi pentru a distruge celulele mucoasei bucale. Lipsa unor
vitamine si micorelemente poate determina aparitia aftelor. Stressul
emotional si trauma locala sau lezarea mucoasei prin periaj, proteze
dentare sau alimente fierbinti, fumatul pot toate fi factori predispozanti
pentru aparitia aftelor. Alte cauze posibile pentru aftele bucale includ
bolile autoimune, perioada menstruatiei.
Nu este nevoie de tratament pentru afetele bucale. Nu exista tratament
care sa le previna aparitia sau recurenta. Se pot adopta doar masuri
generale care sa includa evitarea alimentelor sarate, care sa irite, evitarea
atingerii aftelor cu bauturi sau alimente prin masticatia unilaterala,
eliminarea cauzelor posibile care pot sa determine aftele (periajul
puternic, aparatele dentare, alimentele fierbinti) . Se pot aplica topice sau
spalaturi bucale cu clorhexidina pentru a ameliora durerea si care sa
ajute ulcerele sa se vindece mai repede. Pastele cu steroizi pot ameliora
durerea si imflamatia. Topicele trebuie aplicate zilnic direct pe afta
pentru a reduce iritatia prin alimentatie si periaj.
Anumite boli sunt asociate cu aparitia frecventa de afte bucale: boala
Crohn, boala celiaca, boala Bechcet, lupusul eritematos sistemic si
infectia HIV/SIDA.

Patogenie:
Etiologia aftelor nu este clara. Acestea pot fi manifestarea unor boli de
etiologii diferite. Aftele nu par a fi infectioase, contagioase sau transmise
sexual. Mecanismele imune par a juca un rol la persoanele predispuse
genetic.

Factorii predispozanti descoperiti includ:

deficitul hematinic: pina la 20% dintre persoanele cu deficit de fier, folat

sau vitamina B
malabsorbtia din afectiunile intestinale: 3% dintre pacienti
experimenteaza aceste afte mai ales in boala celiaca, boala Crohn,
anemia pernicioasa, acrodermatita herpetiforma
stopatul fumatului poate precipita sau exacerba aftele
trauma: muscarea mucoasei, purtarea de aparate dentare, periajul
puternic, alimentele fierbinti, sarate, acide
factorii endocrini la unele femei: aftele sunt legate de nivelul de
progesteron din faza luteala din ciclul menstrual, ulcerele pot regresa
temporar in sarcina
alergiile la alimente, ulcerarea la sulfatul lauryl de sodiu un detergent
continut de unele produse pentru igiena, agentii de savoare, uleiurile
esentiale, acidul benzoic, cimbrul, glutenul, laptele, nucile, cafeaua,
ciocolata, cartofii, brinza, citricele, condimentele
deficitele imunitare: la pacientii cu infectie HIV/SIDA, neutropenia
ciclica, boala Bechcet
medicamentele, mai ales antiinflamatoriile nesteroidiene, alendronate si
nicorandil pot produce leziuni asemanatoare cu aftele
infectiile virale au fost asociate cu dezvoltarea de afte: herpes virus,
varicela zoster virus, human papilloma virus, cytomegalovirus, Epstein-
Barr virus, herpes simplex virus 1 si 2, specii de Helicobacter,
streptococi.
Simptome si Diagnostic
Diagnosticul aftelor este predominant clinic. Pacientii descriu un stadiu
prodromal cu senzatie de arsura la locul de aparitie a aftei cu 1-2 zile
inainte. Pacientii cu afte recurente mentioneaza factori precipitanti cum
ar fi trauma locala sau hipersensibilitatea. Este importanta de stiut virsta
la care a debutat prima afta, deoarece acestea debuteaza dupa pubertate,
iar ulcerele herpetiforme sunt rare la copii. Trebuie notata dimensiunea,
numarul si durata acestora.

Aftele bucale recurente se impart in trei categorii:

ulcere aftoase minore: 80%

ulcere aftoase majore
ulcere herpetiforme.

….Caracteristicile tegumentului trebuie sa fie normale, dar in sindromul

Bechcet, eritemul multiform, boala mina-picior-gura, infectia herpex
simplex, lichem plan, sindromul dulciurilor, lupus, varicela sau variola
poate fi prezent si eritemul.

Diagnostic:
Studii de laborator:

nu sunt disponibile teste de laborator care sa confirme diagnosticul

pentru a face diagnosticul diferential cu alte afectiuni sunt necesare
hemoleucograma, profilul biochimic, status nutritional
nivelul seric al fierului poate fi scazut
la pacientii deshidratati si catabolici, analiza urinii, biochimia serica pot
diferentia hipoglicemia si acidoza metabolica.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: artrita,
conjunctivita, uretrita, boala Crohn, herps simplex, HIV/SIDA, boala
celiaca, sifilis, lupus, varicela, zona zoster, boala Bechcet, cancerele
mucoasei bucale, dermatita de contact, manifestatii dermatologice ale
bolilor gastrointestinale si hematologice, boala mina-picior-gura,
pemfigus, febra periodica, faringita, sindromul de adenita cervicala
centrala.

Tratament:

In cele mai multe cazuri evolutia naturala este spre vindecare spontana.
Totusi unii pacienti prezinta episoade de recurenta care tin citiva ani.
Pentru acesti pacienti este indicat tratamentul daca discomfortul este
semnificativ. Reducerea durerii si duratei ulcerarii sunt tintele
tratamentului. Studiile au demonstarat eficacitatea topicelor
corticosteroidice si a antimicrobienelor.
Factorii predispozanti trebuie corectati sau evitati. Pacientele care
relateaza aparitia de afte in timpul menstruatiei poate benefici de
supresia ovulatiei prin contraceptie cu progesteron.

Tratamentul medical.
Topicele se regasesc sub forma de:

geluri, creme, paste

uleiuri, sprayuri, apa de gura.
Corticosteroizii topici ramin terapia cea mai importanta. Poate fi utilizat
un spectru larg de corticosteroizi. Acestia reduc simptomele dar nu si
rata recurentei ulcerelor.
Cele mai folosite preparate sunt urmatoarele:

hemisuccinat de hidrocortizon
traiamcinolone acetonide in carboximetil celuloza pasta administrat de 4
ori pe zi
betametazona sodium fosfat tableta dizolvata in 15 ml de apa si clatirea
gurii cu solutia de 4 ori pe zi.
Preparatele de hidrocortizon si triamcinolona sunt populare deoarece nu
determina supresie adrenala semnificativa. Betametazona, fluocinonide,
fluticasone, clobetasol sunt mai potente si eficiente dar prezinta ca efect
edvers supresia adrenala si predispozitia la candidoza.

Tetraciclinele topice pot reduce severitatea ulceratiei dar nu afecteaza

recurenta: doxiciclina capsule de 100 mg dizolvate in 10 ml de apa si
administrate ca apa de gura pentru 3 minute sau tetraciclina 500mg si
nicotinamida 500 mg administrata de 4 ori pe zi poate reduce dureata
ulceratiei. Tetraciclinele trebuie evitate la copii mai mici de 12 ani.

Apa de gura cu gluconat de clorhexidina reduce severitatea si durerea.

Agentii antiinflamatori pot fi de ajutor. Se folosesc agenti topici cum ar

fi benzidamina si amlexanox.

Daca ulcerele sunt mici si putine sunt de ajuns doar anestetice locale:
lidocaina, benzocaina. Anestezicele injectate local pot fi necesare
pacientilor cu dureri severe. Tabletele mucoadezive care elibereaza ulei
de citrice si sare de magneziu ca si penicilina G topica s-au dovedit
eficiente pentru reducerea durerii si scaderea timpului de vindecare fara
efecte adverse.

Thalidomida a fost eficienta la aftele care nu raspund la tratament din

stomatita aftoasa di boala Bechcet, desi efectele secundare sunt
problematice.

Daca aftele nu raspund la topice poate fi necesara imunomodularea

sistemica. Agentii sistemici includ: colchicina, prednisonul, azatioprina
si thalidomida.

Se recomanda:

subsalicilatul de bismut care protejeaza mucoasa si accelereaza

epitelizarea
multivitaminele, evitarea utilizarii de sodium lauril sulfate folosit in
detergenti igienici orali si care distruge mucoasa.
Fumatul. S-a evidentiat o relatie intre fumat si reducerea recurentei
aftelor. Intrun studiu efectuat incidenta aftelor era mai redusa la
persoanele care fumau. Tabacul poate creste keratinizarea mucoasei care
isi descreste succebilitatea la ulcerare. Nicotina, o substanta solubila
local, poate juca un rol in prevenirea aftelor. Subiectii experimentelor au
prezentat un rebaund al aparitiei aftelor dupa ce au stopat fumatul.
Aceste descoperiri nu justifica si nu recomanda utilizarea fumatului sau
a nicotinei pentru a controla conditia patologica.

Tratamentul chirurgical.
Unii pacienti nu raspund la terapiile farmacologice topice sau sistemice.

Terapia laser este una dintre cele mai intrigante tratamente. Studiile arata
ca acesta amelioreaza durerea imediat, accelereaza vindecarea si reduce
recurenta.

Terapia cu ultrasunete aplicata de doua ori pe zi are un beneficiu modest.

Aplicarea de nitrat de argint promoveaza modificarea leziunii intro
arsura. Unele studii arata scaderea durerii, dar nici unul scurtarea
perioadei de vindecare.

O alta terapie este biopsierea leziunilor. Cind aftele sunt biopsiate

leziunea se modifica dintrun mediata imun in una traumatica. Se crede
ca aceste leziuni traumatice sunt mai putin dureroase si se vindeca mai
repede decit afetle tipice.