Fiziologia analizatorului vizual

Cea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior este receptionata prin vaz.Vederea are un
rol esential in adaptarea la mediu,orientarea spatiala,in mentinerea echilibrului si in activitatile
specific umane.
Anatomie
a)Segmentul receptor este inclus in globul ocular.
Globul ocular este constituit din : invelisuri,aparatul
optic si receptorul
invelisurile globului ocular:
tunica fibroasa,sclerotica,este o formatiune
conjunctiva,alba la
exterior ,cu rol
protector.pe ea se
insera musculatura extrinseca a globului oculardrept!
superior,inferior si intern,oblic inferior,drept lateral,oblic
superior".
tunica vasculara,coroida,este pigmentata si
vascularizata.Are functii trofice si confera interiorului
globului ocular calitatea de camera obscura.#in ea se
constituie in partea anterioara a globului ocular irisul si
corpul ciliar musculatura intrinseca a globului ocular"cu
fibre circulare si radiare.
tunica nervoasa,retina,cuprinde celulele fotoreceptoare.
b)Aparatul optic cuprinde mediile transparente:
corneea transparenta este nevascularizata,bogat
inervata prin terminatii nervoase libere.
umoarea apoasa din camera anterioara este un
lichid transparent,secretat permanent de procesele
ciliare si drenat prin sistemul venos.
cristalinul este o lentila
biconvexa,transparenta,invelita intr!o capsula!
cristaloida.$ste situat in spatele irisului si legat de
corpul ciliar prin ligamentul suspensor.%u este
vascularizat si nici inervat
corpul vitros este un gel transparent.$l umple
cavitatea posterioara a globului ocular intre cristalin si retina.
c)Receptorul sau retina,constituita din zece straturicelulare.&tratul profund,format din celule
pigmentare,are functii de protectie si metabolice,asigurand sinteza pigmentilor fotosensibili.Al
doilea strat cuprinde celulele fotosensibile cu conuri si bastonase.
Celulele cu conuri , aproximativ ' mil(retina,predomina in pata
galbena macula lutea" si constituie in exclusuvitate fovea
centralis,zona cu acuitate vizuala maxima.)igmentul fotosensibil
este iodopsina.Celulele cu conuri au rol important in vederea
diurna,in perceperea culorilor si a formelor.
Celulele cu bastonase , aproximativ *+, mil(retina,sunt mai numeroase la periferie,mai putine in
pata galbena si lipsesc din foveea centralis.)igmentul fotosensibil este rodopsina.Celulele cu
bastonas asigura vederea la lumina slaba,vederea nocturna.
-a nivelul stratului de neuroni bipolari si al stratului neuronilor multipolari din retina se
manifesta procesul de convergenta.-a nivelul foveei centralis nu se manifesta convergenta.
.n neuron multipolar impreuna cu neuronii bipolari care converg la acesta si cu celulele
fotoreceptoare care converg la neuronul bipolar formeaza o unitate functionala.Acuitatea vizuala
depinde de structura unitatilor functionale asupra carora actioneaza lumina
d)Segmentul de conducere Primul neuron al caii optice este reprazentat de celulele bipolare din
retina.dendrritele acestora sunt conectate cu
celulele fotoreceptoare.Al doilea neuron al caii il
constituie celulele multipolare retiniene.axonii lor
formeaza nervii optici./ibrele acestora se
incruciseaza partial in chiasma optica,apoi
continua sub numele de tracturi optice pana la
corpii geniculati laterali metatalamici unde fac
sinapsa cu al treilea neuron.Axonii neuronilor
metatalamici de releu au proiectie corticala.
#in corpii geniculati se desprind colaterale spre
nucleii nervilor cranieni III,IV,VI spre maduva
cervico-dorsala,spre coliculii cvadrigemeni
superiori si spre SAA.Acestea constituie caile
reflexelor optice de orientare,adaptare si acomodare.
e)Segmentul central este localizat in lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,de o parte si de alta
a scizurii calcarine,unde se afla aria optica primara.0n jurul acesteia exista zona de asociatia
vizuala care determina realizarea notiunii de spatiu necesara in orientare si recunoastere si
asigura memoria vizuala.
http://colegiultehnicpn.3x.ro/Folder_lucru/Fiziologia%20analizatorului%20vizual.htm
Structura ochiului
Sistemul vizual este compus din 2 parti: ochiul si creierul. 80% dintre toate informatiile
primite de creierul uman sunt transmise de catre ochi.
Ochiul este un organ foarte complex. Pentru a intelege cum apar diferitele afectiuni
oculare trebuie sa intelegem cum functioneaza ochiul pentru ca fiecare parte a sa are
un rol diferit. O vedere buna depinde de felul in care aceste componente functioneaza
impreuna.
Filmul lacrimal acopera corneea asigurand nutritia ei si protectia impotriva infectiilor.
Corneea este portiunea anterioara transparenta a ochiului un tesut nevascularizat prin
care patrund razele luminoase in interiorul ochiului. Pentru o vedere clara este necesara
o cornee transparenta. !in diverse cauze corneea isi poate pierde ireversibil
transparenta determinand scaderea acuitatii vizuale. "n acest caz pentru redobandirea
acuitatii vizuale corneea trebuie schimbata in cursul unei interventii chirurgicale numita
transplant de cornee.
#orneea este cea mai puternica lentila din sistemul optic ocular la nivelul ei se
realizeaza corectia laser a defectelor de vedere.
Sclera $albul ochiului% este o membrana fibroasa ce se intinde de la cornee pana la
nervul optic. &ste cea mai rezistenta membrana oculara. &a are rolul de a mentine
volumul forma si tonusul globului ocular. Pe sclera se fixeaza cei ' muschi ce
controleaza miscarile ochiului.
Camera anterioara este spatiul cuprins intre cornee si iris. (cest spatiu contine
umoarea apoasa un lichid transparent care circula in interiorul ochiului fiind permanent
secretat si eliminat proces foarte important in mentinerea constanta a tensiunii
intraoculare. #and apare un dezechilibru ce duce la cresterea tensiunii intraoculare
apare boala numita glaucom.
Irisul este structura ce da culoarea ochiului. &ste un diafragm cu un orificiu negru la
mi)loc numit pupila care prin deschiderea sau inchiderea sa regleaza cantitatea de
lumina ce patrunde in interiorul ochiului.
Cristalinul este un organ transparent localizat imediat in spatele pupilei. &l
functioneaza ca o lentila biconvexa avand rol in focalizarea razelor luminoase.
#ristalinul este compus din * elemente: nucleul situat in centrul cristalinului capsula ce
se gaseste la periferie si cortexul portiunea dintre nulceu si capsula. !e capsula se
ataseaza niste filamente fine ce il tin in pozitie verticala. Prin aplatizarea sau bombarea
cristalinului se modifica capacitatile refractive ale ochiului proces numit acomodatie
care ne permite sa vedem clar atat la distanta cat si de aproape.
#ristalinul este alcatuit in mare parte din proteine. #u timpul acesta incepe sa sufere
modificari chimice isi pierde elasticitatea devine dur si intr+un final devine opac.
,odificarile ce apar in cristalin datorita procesului de imbatranire poarta numele de
cataracta.
Camera posterioara este spatiul situat intre cristalin si retina. Substanta din interiorul ei
se numeste vitros.
Vitrosul este o substanta cu consistenta gelatinoasa ce umple camera posterioara a
ochiului dandu+i forma. -itosul este transparent iar razele luminoase trec prin acesta in
drumul lor catre retina.
Retina este membrana fotosensibila din interiorul ochiului ce receptioneaza imaginile.
&a este alcatuita din milioane de celule numite fotoreceptori care sunt de doua feluri: cu
conuri si cu bastonase. .otoreceptorii cu bastonase se gasesc la periferia retinei si sunt
responsabili cu vederea grosiera in lumina slaba pe timp de noapte si cu orientarea
vizuala. .otoreceptorii cu conuri sunt situati in centrul retinei mai exact in macula si ne
asigura vederea detaliilor si vederea culorilor.
Macula este mica zona situata in centrul retinei. /a nivelul maculei se afla ma)oritatea
fotoreceptorilor cu conuri $care ne permit sa vedem detaliile sa citim sa recunoastem
fetele sa conducem%. #and macula este bolnava afectiunea se numeste maculopatie.
Coroida sau membrana vasculara este situata sub retina si constituie suportul nutritiv
al ochiului.
Nervul optic este alcatuit din fibrele ce provin de la celulele retinei. "maginile
receptionate sunt transformate de catre fotoreceptori in impulsuri electrice care sunt
trimise pe calea nervului optic spre creier mai exact in zona occipitala a acestuia.
"n glaucom tensiunea intraoculara crescuta afecteaza nervul optic si duce in timp la
atrofia sa.
Cortexul vizual este o zona a creierului ce interpreteaza imaginile receptionate de
catre ochi.
http://www.optica-vista.ro/afectiunile-ochiului/
ransplantul de cornee" grefa de cornee sau #eratoplastia penetranta reprezinta o procedura
chirurgicala in care corneea afectata este inlocuita cu tesut corneean prelevat de la un individ
decedat fara conditii patologoce care sa afecteze sta$ilitatea tesutului donat.
%orneea este partea transparenta a ochiului din fata irisului si a pupilei. Procedura chirurgicala este
efectuata de catre oftalmolog.
&rimul transplant de cornee a fost efectuat in 1905. Folosirea microscopului ajuta chirurgul in tehnica
prin magnificarea cimpului chirurgical, in timp ce noile descoperiri in privinta materialelor folosite fac
posibila sutura mai fina decit firul de par uman.
Succesul transplantului de cornee este stabilit de stabilirea unor banci de donori. cestea sunt
organizatii cu diferite stabilimente in diferite tari ale lumii care contribuie la distributia corneelor
pentru chirurgi si a materialelor anatomice de studiu.
!ndicatiile transplantului de cornee"
'ptice: pentru a ameliora acuitatea vizuala prin inlocuirea tesutului opac sau distrus cu tesut
corneean transparent sanatos de la donor. !ndicatia ce mai frecventa in aceasta categorie este
#eratopatia $uloasa pseudofa#ica" urmata de #eratoconus" degenerarea corneeana" #eratoglo$us si
distrofia" precum si #eratita si trauma cu cicatrizare.
(econstructiva: pentru a prezerva anatomia corneei si integritatea acesteia la pacientii cu
ingrosare stromala si descemetoceles sau pentru a reconstrui integritatea anatomiei ochiului dupa
perforarea corneei.
erapeutica: pentru a inlatura tesutulu corneean inflamat care nu raspunde la tratamentul cu
anti$iotice sau antivirale.
%osmetic: pentru a ameliora aspectul pacientilor cu cicatrici corneene.
)xaminarea preoperatorie:
!n cele mai multe cazuri pacientul va fi e#aminat oftalmologic cu citeva luni inainte de interventie. !n
timpul e#amenului se pune diagnosticul codnitiei patologice. $edicul va discuta conditia si optiunile
terapeutice cu pacientul. !nterventia are loc cind se gaseste tesut donor de inalta calitate si care sa se
potriveasca.
&rocedura de transplant:
Pacientul este anesteziat general. Fata acestuia este acoperita cu cimpuri sterile evitind ochiul. Se
plaseaza un speculum pentru pleoape pentru a le mentine deschise si lubrifiant pe globul ocular pentru
a preveni uscarea. %n dispozitiv circular de taiere denumit trefin este plaseaza pe cornee pentru a o
taia sub forma unui disc circular. &in corneea donorului este taiat un disc similar. 'refa corneeana este
plasata pe globul ocular al primitorului si suturata circular. (amera anterioara a ochiului este apoi
refacuta prin injectarea cu o canula a unui lichid steril.
Picaturi cu anti$iotice sunt puse in ochi iar acesta este pansat.
(iscurile interventiei:
!n timp ce corneea este avasculara e#ista potentialul risc de pierdere de singe prin sutura inelului
metalic in sclera. ceasta pierdere de singe este sub ) ml. *#ista riscul de infectie. &eoarece corneea
nu prezinta vase de singe aceasta se vindeca mai lent decit o taietura in piele. !n timp ce se vindeca
plaga corneeana poate fi infectata de diverse microorganisme. +iscul este diminuat prin profilaxia
anti$iotica folosind picaturi oculare.
*nsuficienta grefei poate apare oricind dupa transplantul cornee, chiar si la ani dupa interventie.
(auza variaza dar se suspecteaza leziunile noi si traumatismele. ,ratamentul poate fi medical sau
chirurgical in functie de caz.
,ransplantul de cornee artificiala"
+eratoproteza ,oston este cea mai larg folosita corneea sintetica cu peste 900 de proceduri
efectuate in toata lumea in )00-. .eratoproteza este o procedura chirurgicala in care o corneea
distrusa sau $olnava este inlocuita de una artificiala. !n timp ce transplantul clasic foloseste tesut de
un donor uman, in aceasta tehnica se foloeste o cornee artificiala. (hirurgia se efectueaza pentru a
reinstaura vederea la pacientii care sufera de defecte congenitale" infectii" leziuni si arsuri ale
glo$ului ocular.
.eratoprotezele sunt facute din material plastic transparent cu toleranta tisulara ma#ia si proprietati
optice. /ariaza ca design, dimensiuni si tehnica de implantare.
*ndicatiile de #eratoproteza cuprind urmatoarele:
0tratamentul pacientilor a caror vedere este sub )01200 la ochiul afectat
0pacientii care au esuat la transplantul corneean uman
0pacientii fara boli autoimune, defecte congenitale si alte probleme ale ochilor.
%orneea -lfa%or este o cornee sintetica formate dintr-un lizereu periferic si o regiune centrala
transparenta. ceste doua parti componente sunt conectate la nivel molecular printr-o retea
interpenetranta polimerica facuta din pol.-2-hidroxitetil metacrilat. *ste o cornee acceptata de
organizatiile mondiale medicale. vantajele corneeei sintetice sunt reprezentate de
biocompatibilitate, iar reteaua dintre cele doua componente previne complicatiile.
Sunt indicate pentru pacientii care au efectuat doua transplanturi de cornee clasice si care au esuat"
la care a intervenit re/ectul de grefa si care prezinta cornee inalt vascularizata impiedicind
transplantul.
,ehnica corneei lfa(or implica doua parti. !n prima corneea artificiala este implantata sub tesut. !n
cea de0a doua dupa vindecarea pe parcursul a citorva luni membrana care acopera corneea este
inlaturata permitind ochiului sa vada. Sunt necesari ochelari pentru a optimiza vederea.
'steo-odonto-#eratoproteza cunoscuta si drept procedura 0dinte in ochi1 este o tehnica medicala de
refacere a vederii in cazurile cele mai severe ale afectarii suprafetei corneene. (uprinde inlaturarea
unui dinte de la un donor sau de la pacient. &in dinte este taiata o lama de tesut, este gaurita si
potrivita ocular. 3amina este cultivata in obrazul pacientului pentru o perioada de cinteva luni de zile
si apoi implantata in ochi. +ezulta un comple# dinte0os0cilindru optic care este implantat in obrazul
pacientului pentru a dezvolta o noua vascularizatie. 3a citeva luni acest implant este inlaturat din
obraz si implantat in ochi. Pacientul va putea vedea prin cilindrul plastic.
&rognostic:
(and scopul transplantului de cornee este ameliorarea acuitatii vizuale prognosticul este dependent de
starea de sanatate a globului ocular. &aca acesta este normal recuperarea vederii este posibila.
http://www.romedic.ro/transplant-de-cornee
http://www.lexum.cz/public/news/2_Pintucciho
_keratoproteza_detail.jpg
Metode reolu!ionare de a reda ederea
http://www.google.ro/imgr
es"
imgurl#http://www.adearul.ro/bbtcontent/clipping/$%&'M$2()()(22_(*+,/).jpg-imgre.url#http
://www.adearul.ro/societate/sanatate/medicina_clasica/Metode_reolutionare_de_a_reda_ed
erea_(_/*0)12+)/.html-usg#__34p5kox*/67P_s8/4h69:z+);<#-h#20(-w#2**-sz#)0
-hl#ro-start#*-zoom#)-tbnid#=rm>?di2@'M@2M:-tbnh#+,-tbnw#)20-ei#ABw*3b5(9sBC0
gPsu'CcD$-pre#/imagesE/6BE/%keratoprotezeE21umE/%)E21hlE/%roE21saE/%:
E21tbsE/%isch:)-um#)-itbs#)
.oto: .otolia Shutterstoc0
1n cazul transplantului de cornee artificial2 recuperarea
dureaz2 mai pu3in dec4t 5n cel de cornee uman2
Pentru persoanele care i-au pierdut vederea, exist acum o nou soluie terapeutic:
corneea artificial. Aceasta imit perfect membrana ocular uman i mbuntete de
pn la patru ori capacitatea vizual.
$nualF aproximati 2(.((( de europeni se a.lG pe listele de aHteptare pentru un transplant
cornean. 3otuHiF gGsirea unui donator este un proces de multe ori imposibil
%e aceeaF IncG de acum 2( de aniF cercetGtorii IncearcG sG creeze un tip de cornee arti.icialG
care sG aibG caracteristici cJt mai apropiate celei umane.
Ki iatG cGF Intr-un .inalF medicii de la ;niersitatea LAinkopingsM din @uedia au reuHit sG
ImbunGtG!eascG acuitatea izualGF unor persoane cu probleme semni.icatie de edere printr-
un transplant de cornee biosinteticGF creatG In laborator. 3oate acestea .GrG a mai .i necesarG
prelearea de !esut uman de la un donator.
copie fidel a corneei umane
Dorneea arti.icialG este produsG In totalitate dintr-un colagen biosintetic pe bazG de drojdie Hi de
secen!e de $%: uman. $st.elF ea este creatG In aHa .el IncJt sG imite cJt mai .idel membrana
transparentG a ochiuluiF ce re.lectG lumina Hi ajutG la .ocusarea imaginii de cGtre retinG. 'ar
rezultatele cercetGtorilor au arGtat cG transplantul cu acest tip de cornee permite regenerarea
nerilor Hi celulelor de la nielul ochilorF doedindu-se a .i o metodG iabilG de a restaura
ederea.
Permite re!enerarea esutului ocular
%upG e.ectuarea transplantuluiF cele )( persoane cGrora li s-a implantat corneea arti.icialG au
.ost monitorizate timp de doi ani. %upG aceastG perioadGF medicii au constatat o ImbunGtG!ire a
capacitG!ii izuale de pJnG la patru ori. Nn plusF aceHtia sus!in cG transplantul de cornee
arti.icialG este o interen!ie .GrG riscuri majore pentru sGnGtate.
@pecialiHtii spun cG succesul acestui tip de implant se datoreazG In primul rJnd .aptului cG
permite !esutului ocular sG se regenereze. ;n alt aantaj al acestei interen!ii este cGF In
anumite priin!eF recuperarea dureazG mai pu!in decJt In cazul transplantului de cornee umanG
HiF In plusF este exclus riscul de respingere a implantului.
"#irur!ia refractiv, pentru cazuri mai uoare
8 altG metodG de a corecta de.initi de.ectele de edere este Hi chirurgia re.ractiG cu laserF
recomandatG persoanelor cu miopieF cu hipermetropie sau cu astigmatism. $st.elF tratamentul
cu laserul Oxcimer ac!ioneazG direct la nielul corneeiF modi.icJndu-i raza de curburG Hi
sub!iind-o .GrG a a.ecta !esuturile interne ale ochiului.
OxistG Hi proceduri de implantare a unor lentile intraoculare .GrG a IndepGrta cristalinul naturalF
cum ar .i metoda phakic '8A. $ceeaHi interen!ie se .aceF In anumite situa!iiF Hi prin extrac!ia
cristalinului transparentF dupG care se implanteazG o lentilG intraocularG. 3ot pe principiul
modi.icGrii .ormei corneei se bazeazG unele proceduri de implantare a unor segmente inelare
intracorneene.
"orneea din plastic, de$a n uz
3ransplantul de cornee dintr-un material plastic special este o procedurG care se aplicG deja
pentru a reda ederea persoanelor In cazul cGrora transplantul de cornee umanG nu a reuHit
sau care au Hanse mici de a gGsi un donator. 8 ast.el de interen!ie a .ost .GcutG anul acesta
pentru prima datG Hi la noi In !arGF la o clinicG priatG din 8radea. PJnG In prezentF transplanturi
de cornee arti.icialG au mai .ost .Gcute In @;$ Hi In estul Ouropei.
%pecialistul nostru
&r. Adina 'ri!orescu
medic specialist oftalmolog
OxistG multiple boli care pot a.ecta corneea Hi implicit ederea Hi al cGror tratament constG In
transplant de cornee PkeratoconusF keratopatie buloasGF cicatrici corneene sau degenerescen!e
corneeneQ. @unt InsG Hi a.ec!iuni sistemice sau corneene In care transplantul de cornee umanG
are Hanse mici de reuHitG.
Nn special pentru aceste cazuri s-au creat implanturile de cornee arti.icialG sau keratoprotezele.
Nn plusF In prezentF cercetGtori din Danada Hi din @uedia lucreazG la o nouG metodG de
recuperare a ederii pierdute prin a.ec!iunile corneene. $ceHtia IncearcG sG creeze un nou tip
de cornee arti.icialGF prin introducerea unei matrice extracelulare de colagen In ochiF care sG
stimuleze regenerarea celulelor corneene.
(ficient
'mplantul de cornee arti.icialG permite regenerarea nerilor Hi a celulelor de la nielul ochilor.
http://www.adearul.ro/societate/sanatate/medicina_clasica/Metode_reolutionare_de_a_reda_
ederea_(_/*0)12+)/.html
http://www.hotpage.ro/imagini/2()
(/octombrie/corneea.jpg
http://stiride)(.ro/wp-content/uploads/2()(/()/optotip.jpg
O nou tehnic de producere a corneei sintetice din colagen
produs de un tip de drojdie implantat cu gene umane este pe
cale s revolu ioneze domeniul transplanturilor de cornee.
Corneea biosintetic implantat d rezultate mult mai bune
dect cele prelevate de la cadavre sau cele fabricate din
materiale plastice.
Cornee biosintetice produse n laborator i testate pe 10
pacien i din Suedia au mbun t it considerabil vederea
subiec ilor afecta i de leziuni grave ale corneei, primul strat al
obiectivului" pe care l reprezint ochiului uman. Capacitatea
omului de a vedea depinde de cornee - stratul transparent
care acoper irisul, pupila i partea din fa a ochiului - i care
refract lumina pentru a o direc iona prin cristalin c tre retin ,
organul care transform razele de lumin n impulsuri
nervoase, impulsuri nervoase care, odat transmise creierului
genereaz , printr-un proces complex, imaginile, a a cum sunt
percepute de om. Potrivit BBC, leziunile corneei sunt cea de-a
doua cea mai r spndit cauz a orbirii pe plan global, 10
milioane de oameni fiind nev z tori n diferite grade din cauza
corneei lezate.
Testate cu succes
Subiec ii pe care au fost testate corneele biosintetice au
ob inut mbun t iri ale acuit ii vizuale considerabile. ase
dintre ei au evoluat de la o acuitate vizual de 6/120, pe scara
Snellen metric , la 6/30. Scara e denumit dup oftalmologul
olandez Hermann Snellen (1834-1908), iar utilizarea ei este
generalizat n oftalmologia contemporan .Oamenii
considera i f r afec iuni oftalmologice au o acuitate vizual
de 6/6 pe aceast scar . Potrivit oftalmologului american Ted
Montgomery, un om cu acuitate vizual de 6/6 poate citi un
semn de circula ie de la o distan de 100 de metri, n timp ce
un bolnav cu acuitate vizual de 6/30 cite te semnul de
circula ie de la 1,8 metri. Ca o compara ie, acuitatea vizual a
unui oim este de 6/0,6 (Kirschbaum, 2010). Subiec ii cu cele
mai bune rezultate dup transplant reu esc deci n prezent s
n eleag un semn de circula ie de la 1,8 metri, n timp ce
naintea opera iei trebuiau s se apropie pn la 45 de
centimetri pentru a-l n elege. Produse
n laborator din colagen - aceea i substan din care este
f cut i organul natural
-, corneele biosintetice sunt cele mai noi tipuri de proteze
regenerative, promovnd regenerarea nervilor care asigur
sim ul tactil la nivelul corneei, n mod similar cu corneele
prelevate de la donatori umani. Noua tehnic ar putea
revolu iona transplantul de cornee - o procedur care depinde
n prezent de extrem de pu inele organe prelevate de la
cadavre sau al i donatori umani i, mai nou, de corneele
artificiale produse din material plastic.
Ciuperca generatoare de cornee
Concepute de cercet tori ai firmei Fibrogen - oftalmologi,
opticieni, biotehnologi i cercet tori n medicin regenerativ
de la Universitatea din ora ul suedez Linkoping - corneele
biosintetice au un mod aparte de producere. Potrivit Science
Translational Medicine (STM - revista tiin ific n care a
ap rut studiul despre succesul speciali tilor suedezi),
colagenul din care sunt fabricate corneele biosintetice este
produs de o ciuperc din ordinul Saccharomycetale, din care
face parte i drojdia de bere. Fungusul a fost modificat
genetic, n genomul s u fiind introduse secven e de ADN
uman de la receptorii de transplant, pentru ca grefa s nu fie,
ulterior, respins , dup implantare. Rejec ia transplantului de
c tre sistemul imunitar al receptorului este unul dintre riscurile
ce pot duce la e ecul oric rui transplant, pacientul fiind supus
dup opera ie unui ndelungat tratament
imunodepresiv, care, pe lng disconfortul creat, este
costisitor i relativ riscant. Din cauza modului n care au fost
produse, n nici unul din cele 10 cazuri transplanturile nu au
fost respinse, de aceea acest tip de gref promite s devin
un nlocuitor pentru rarele cornee prelevate de la donatori
umani. Corneea biosintetic are avantaje nete i fa de
corneele din material plastic, pentru c acestea pot provoca
n unele cazuri infec ii (tot o form de respingere a
transplantului), glaucom sau dezlipire de retin
http:66777.romanialibera.ro6stil+de+viata6sanatate6revolutie+in+
medicina+corneea+biosintetica+vindeca+orbirea+89:':*.html
1chiul uman este un organ magic care ne permite sa vedem si sa percepem lumea din jurul
nostru. #ar cum functioneaza el2
1chiul omenesc functioneaza asemenea unei camere de luat vederi. Ca si aceasta, ochiul preia
razele de lumina reflectate de diferitele obiecte din mediul inconjurator, creand imagini
instantanee, care sunt ulterior transmise si prelucrate de creier. )entru a permite vizualizarea lor,
componentele ochiului trebuie sa lucreze asemeni unei echipe. Corneea, partea transparenta a
ochiului, joaca rolul liderului echipei. Cand razele de lumina patrund prin pupila intunecoasa, ele
sunt refractate de catre cornee. -umina refractata strabate mai apoi critalinul, aflat in spatele
pupilei. Acesta isi schimba mereu forma permitand receptarea si concetrarea razelor de lumina
provenite de la obiecte aflate la distante diferite. Acest process poarta numele de acomodatie
acomodare" vizuala.
Cristalinul proiecteaza lumina reflectata de obiectele din mediul inconjurator pe retina intr!o
imagine inversata, iar retina actioneaza asmeni unei pelicule de film care capteaza si retine
imaginea inversata, trimitand!o ulterior spre creier sub forma unor impulsuri electrice.
http://www.unite.orsight.org/course/romanian/eCeanatomC.php
@uedia reolu!ioneaza medicina: corneea biosinteticG indecG
orbirea
1 nou3 tehnic3 de producere a corneei sintetice din colagen
produs de un tip de drojdie implantat3 cu gene umane este pe
cale s3 revolu4ioneze domeniul transplanturilor de cornee.
Corneea biosintetic3 implantat3 d3 rezultate mult mai bune dec5t cele prelevate de la cadavre sau
cele fabricate din materiale plastice.
Cornee biosintetice produse 6n laborator 7i testate pe *, pacien4i din &uedia au 6mbun3t34it
considerabil vederea subiec4ilor afecta4i de leziuni grave ale corneei, primul strat al
8obiectivului9 pe care 6l reprezint3 ochiului uman. Capacitatea omului de a vedea depinde de
cornee ! stratul transparent care acoper3 irisul, pupila 7i partea din fa43 a ochiului ! 7i care
refract3 lumina pentru a o direc4iona prin cristalin c3tre retin3, organul care transform3 razele de
lumin3 6n impulsuri nervoase, impulsuri nervoase care, odat3 transmise creierului genereaz3,
printr!un proces complex, imaginile, a7a cum sunt percepute de om. )otrivit ::C, leziunile
corneei sunt cea de!a doua cea mai r3sp5ndit3 cauz3 a orbirii pe plan global, *, milioane de
oameni fiind nev3z3tori 6n diferite grade din cauza corneei lezate.
Ciuperca generatoare de cornee
Concepute de cercet3tori ai firmei /ibrogen ! oftalmologi, opticieni, biotehnologi 7i cercet3tori 6n
medicin3 regenerativ3 de la .niversitatea din ora7ul suedez -in;oping ! corneele biosintetice au
un mod aparte de producere. )otrivit &cience <ranslational =edicine &<= ! revista 7tiin4ific3 6n
care a ap3rut studiul despre succesul speciali7tilor suedezi", colagenul din care sunt fabricate
corneele biosintetice este produs de o ciuperc3 din ordinul &accharom>cetale, din care face parte
7i drojdia de bere. /ungusul a fost modificat genetic, 6n genomul s3u fiind introduse secven4e de
A#% uman de la receptorii de transplant, pentru ca grefa s3 nu fie, ulterior, respins3, dup3
implantare. ?ejec4ia transplantului de c3tre sistemul imunitar al receptorului este unul dintre
riscurile ce pot duce la e7ecul oric3rui transplant, pacientul fiind supus dup3 opera4ie unui
6ndelungat tratament imunodepresiv, care, pe l5ng3 disconfortul creat, este costisitor 7i relativ
riscant. #in cauza modului 6n care au fost produse, 6n nici unul din cele *, cazuri transplanturile
nu au fost respinse, de aceea acest tip de gref3 promite s3 devin3 un 6nlocuitor pentru rarele
cornee prelevate de la donatori umani. Corneea biosintetic3 are avantaje nete 7i fa43 de corneele
din material plastic, pentru c3 acestea pot provoca 6n unele cazuri infec4ii tot o form3 de
respingere a transplantului", glaucom sau dezlipire de retin3.
http://www.suedia.se/index.php"c#20/*
http://www.google.ro/imgres"
imgurl#http://www.corneatransplant.net/images/cornea_collagen_cross_linking.jpg-imgre.url#ht
tp://www.suedia.se/index.phpE/6c
E/%20/*-usg#__Rrdj7226lu,bp6ne0l3z1,D=1tM#-h#2((-w#2((-sz#//-hl#ro-start#/)-z
oom#)-tbnid#t,&CCj9:)Aci*M:-tbnh#)(2-tbnw#)(2-ei#1A<*3<_<OMa%24b?u?aDg-pre
#/imagesE/6BE/%corneeaE21startE/%2(E21umE/%)E21hlE/%roE21saE/%:E21tbs
E/%isch:)E21prmdE/%ins-um#)-itbs#)
http://blog.mCmed.ro/wp-content/uploads/2()(/(0/cornee-arti.iciala.jpg
Cornee sintetice folosite cu succes pentru a reda vederea
)* Au!
+*,*
Cercet3torii au reuit s3 redea vederea pacienilor cu ajutorul corneelor biosintetice. )acienii ce
sufer3 leziuni ale corneei pot s3 beneficieze de transplant de cornee, dar din cauza faptului c3
exist3 un deficit de donatori fa3 de milioanele de cereri anuale de transplanturi, muli pacieni
ajung s3!i piard3 vederea.
Corneea biosintetic3, dei realizat3 6n laborator, este foarte apropiat3 ca i compoziie cu cea
natural3, fiind alc3tuit3 din straturi paralele de colagen. Corneea uman3 are cea mai mare putere
optic3 dintre toate structurile ochiului @+ dioptrii", dar este foarte fragil3 i poate fi distrus3 uor
de traumatisme i infecii.
Vederea a fost 6mbun3t3it3 la A din *, pacieni transplantai, iar la B dintre ei corneea a reuit s3
se integreze 6n ochi, cu fibrele de nervi regenerate.
A patientCs e>e after
operation: A" * da>, :" * Dee;, C" E Dee;s, #" * month, $" E months, /" +.F months, G" A
months, G" E@ months. ArroDs in C" and #" shoD the groDth of cells. $" and /" shoDs some
groDth Das irregular until later G and G".
;;<n pacient ochi dup2 opera3ie: $(% 8 zi $=% 8 s2pt2m4n2 $#% 2 s2pt2m4ni $!% o
luna $&% 2 luni $.% *.> luni $?% ' luni $@ % 2A de luni. S2ge3i 5n $#% Bi $!% arat2 o
creBtere a celulelor. $&% Bi $.% prezinta o crestere a fost neregulate p4n2 mai t4rziu $? Bi
@%.
Cloudy cornea before surgery Removal of Cloudy Cornea
Placement of clear corneal
transplant
Corneal Transplant sewed into
position
1n cazul 5n care corneea devine tulbure singura modalitate de a restabili vedere este de
a 5nlocui sau transplant de cornee. <n transplant de cornee este eliminarea por3iunea
central2 bolnave ale corneei dumneavoastr2 Bi 5nlocuirea 3esutului care cu o cornee
clar2 donator sau 5ntunecat. Cransplant cornean este cel mai de succes din toate
transplanturi de tesut. (proximativ A0.000 de transplanturi corneene sunt efectuate 5n
fiecare an 5n Statele <nite. Data de succes depinde de cauza a opacifierea. !e
exemplu transplantul cornean degenerare dup2 o interven3ie chirurgical2 pentru
cataract2 Bi cele pentru 0eratoconus ambele au rate ridicate
de succes 5n timp ce transplant de cornee pentru arsuri
chimice au rate mai mici de succes.
http://images.ask.com/Keratoprosthesisdesturi
www.taubereye.com
!"#corneal$transplant.htmlinitial%R&
"deea este simpl2: !e ce un transplant de cornee 5ntreg numai atunci c4nd partea
bolnave a corneei trebuie s2 fie 5nlocuitE (cest concept simplu a fost discutat2 de ani
dar sa dovedit dificil de pus 5n practic2. Progresele recente 5n tehnica chirurgical2 au
f2cut acest lucru posibil.
!S(&F $!escemet Stripping automatizate endotelial2 0eratoplastie% este o tehnica de
transplant de cornee 5n cazul 5n care nes2n2toase por3iunea bolnave posterioar2 a
corneei unui pacient este 5ndep2rtat Bi 5nlocuit cu 3esut donator sanatos ob3inut de la
banca ochi. Spre deosebire de chirurgia de transplant de cornee conven3ionale
$0eratoplastie penetrante sau PF% procedura de !S(&F utilizeaza o incizie mult
maimai mic2 chirurgicale si nu necesita suturi corneene . corneei donator este plasat 5n
ochi pliate Bi este apoi uBor derulat folosind o bul2 de aer pentru a a)uta la ataBarea
tesutul donator pentru a corneei pacientului.
$cest rezultatF de obiceiF In recuperare mai rapidG a iziunii pentru pacient %@$OS HiF
de asemeneaF reduce riscul de complica!iiF rare dar amenin!Gtoare edere cG pot
apGrea In timpul interen!iei chirurgicale sau In caz de traumatisme la nielul ochiului In
urma interen!iei chirurgicale. %r. 3auber este un lider In Midwest regiune ajuta sG se
dezolte Hi In aans aceastG tehnicG nouG descoperire.
%@$OS este indicat In special pentru pacien!ii cu distro.ie 6uchs Hi alte situa!ii In care
corneea este clarF dar limitat de celule endoteliale nesGnGtos. Du aceasta tehnica
aproape suturelessF astigmatism este aproape eliminatGF existG un risc mai mic de
in.ec!ie @tich legate sau ascularizatiaF glob rGmJne punct
de edere structuralF respingerea gre.ei este mai pu!in
probabil Hi pe deplin .unc!ional iziune reine in catea
saptamani sau luni in loc de luni pJnG la ani. Da tehnica este
ra.inatF %@$OS a deeni probabil standard de Ingrijire
pentru tratarea distro.ie 6uchs MHi opaci.ierea corneei
postcataract. %e asemeneaF pot .i aloroase la unii pacien!i
cu un PS eHuat.
<ransplant Advanced ! H)ro :oston
0n timp ce multe persoane pot fi ajutat de 9tradi4ionale9 de transplant cornean, 6n unele cazuri,
astfel de transplant este f3r3 speran43, sau aproape a7a. Heratoprothesis :oston poate fi utilizat,
dup3 e7ecul transplant anterior, sau atunci c5nd un astfel de transplant ar fi pu4in probabil s3
reu7easc3. Aceast3 procedur3 este conceput pentru a ajuta pacien4ii a c3ror condi4ii sunt cele mai
dificil de tratat.
H)ro :oston a fost 6n curs de dezvoltare din *BA, 7i a fost rafinat treptat. Incep5nd din E,,',
peste A,, de implant3ri au fost efectuate. $ste ;eratoprosthesis cel mai frecvent utilizat 6n &tatele
.nite.
;eratoprosthesis este fabricat din plastic clare cu toleran43 4esut excelente proprietati optice. &e
compune din dou3 p3r4i, care atunci c5nd sunt complet asamblate are forma unui buton de guler.
vezi imaginea" Aparatul este realizat de un nou tip de plastic care permite substante nutritive
pentru a intra 6n ochi mult mai rapid dec5t modelele anterioare. #ispozitivul este introdus 6ntr!o
gref3 cornean, care este apoi sutureaz3 6n corneei pacientului tulbure
http:66777.taubereGe.com6images6Fpro%20diagra...
http:((en.Di;ipedia.org(Di;i(1steo!odonto!;eratoprosthesis
1steo!1donto!;eratoprosthesis 11H)" de asemenea cunoscute ca 9dinte in ochi9 chirurgie J*K"
este o procedura medicala pentru a restabili viziune, 6n cazurile cele mai severe de pacien4i
suprafata corneei 7i oculare. Acesta include eliminarea a unui dinte de la pacient sau a unui
donator. JEK #up3 aceasta, o lamina de t3iat tesut din dinte este forate 7i gaura este echipat cu
optica. lamina este cultivat 6n obraz pacien4ilor pentru o perioad3 de c5teva luni 7i apoi este
implantat pe ochi. J
http:((e>eDorld.org(article.php2sidL+M,+

The Boston KPro Type 1 in situ.
Source: Photos courtesy of MEEI
One week after implantation of the Boston Type 1
artificial cornea.
The Boston KPro Type 1 in situ.
The retainer rin! of the Boston KPro.
Source: Michael Belin M.".
# patient on post$op %ay 1 after implantation with
the Boston KPro.
The same patient & months post$op.
The #lphacor artificial cornea.
Source: Michael Belin M.".
http:((DDD.bhattie>e.com(pdf(Heratoprosthesis.pdf
( de la dr G
http:((DDD.le;ari!online.cz(ocni!le;arstvi(novin;>(;eratoproteza!nahrada!rohov;>
primul roman proteza alpha cor