Acuitatea vizuala angulara : criteriul optic care permite sa definim acuitatea vizuala este esential un

criteriu angular; acesta este unghiul slab sub care este vazut de ochi elementul spatial discriminativ si
anume : diamentrul unui punct negru , latimea unei linii negre , distanta care separa 2 drepte negre pe
fond alb , cifre sau semne identificabile, etc.
Acuitatea vizuala morfoscopica : s-a constatat ca in ambliopie desi a.v angulara poate fi normala , cea
morfoscopica este diminuata ; se foloseste optotipul cu litere alfabetice si cel cu litera E.
Acuitatea vizuala in functie de luminanta si contrast : ochiul ambliop necesita un contrast mai mare
decat cel normal ; ochiul cu ambliopie functionala are o a.v mezopica superioara aceluia care este in
lumina fototpica , contrar cu ceea ce se petrece atunci cand ochiul prezinta o ambliopie organica.
Acuitatea vizuala periferica : scaderea a.v a ochiului ambliop se limiteaza la o regiune centrala de max.
20-30 grade.
Acuitatea vizuala obiectiva : este mai buna ca cea subiectiva ; sensibilitatea luminoasa diferentiala
este mai putin alterata in ambliopie.
Actiuni pentru fiecare muschi :

actiune in pozitie primara : axa de referinta a globului ocular coincide cu axa de referinta a
corpului;
actiune in pozitie secundara : axele globului ocular coincide cu axul de referinta orbitrar;
actiune in pozitie tertiara : globul este deplasat in pozitie oblica (adductie si ridicare).

Ambliopia = numita si ochiul lenes, este o boala a sistemului vizual caracterizata prin slabirea
simtitoare a vederii, este o consecinta a unei dereglari a vederii binoculare fara leziune organica.
Ambliopia functionala = diminuare a vederii fara leziuni organice vizibile sau cu leziuni organice rare
care nu explica in mod suficient scaderea vederii; ea este total sau partial recuperabila printr-un
tratament corespunzator.
Ambliopiile postnatale se produc prin urmatoarele mecanisme :

ambliopia prin stingere : ambliopie functionala al carui mecanism de functionare este

caratcerizat prin stingerea capacitatii vizuale deja capatate; apare dupa terminarea dezvoltarii
morfofunctionale a ochiului; este reversibila;
ambliopia prin oprire : strabismul apare precoce la un moment dat cand acuitatea vizuala este
inca de valoare mica ; vederea maculara nu este normal dezvoltata; ambliopia congenitala nu
este decat o forma de a ei ; este mai greu de tratat cu cat strabismul a aparut mai devreme si a
fost tratat mai tarziu ; este in general ireversibila;
ambliopoa mixta : ambliopia este patial functionala ca urmare a unei opriri in dezvoltare si a
unei stingeri a a.v deja capatate ; o cataracta produce o ambliopie prin oprire; este partial
reversibila.

Anizometropia = diferenta de dioprtii dintre ochi ; este cel mai adesea cauza ambliopiei.
Ax antero-posterior = trece prin centrul corneei si prin fovee si se confunda cu asa vizuala atunci cand
subiectul priveste inainte => rotirea in jurul acestui ax determina miscari de torsiune.
Ax vertical = trece prin centrul de rotatie al globului ocular si ste perpendicular pe axa vizuala =>
rotirea in jurul acestui ax determina miscari de adductie si abductie.
Ax transversal = trece prin centrul de rotatie si este orientat de la stanga la dreapta => rotirea in jurul
acestui ax determina miscari de ridicare si de coborare.
Ax vizual principal = dreapta care uneste punctul de fixatie cu foveea trecand prin centrul modal al
ochiului.
Ax vizual secundar = dreapta care uneste obiectul nefixat la imaginea sa retiniana trecand prin centrul
modal al ochiului.
Camp de fixare (privire) = limitele maxime ale vederii inauntrul carora ochii pot fixa un obiect.
Campul de privire = campul produs de ansamblul punctelor din spatial pe care un ochi imobil il poate
fixa succesiv.
Centrul de rotatie al ochiului = miscarile ocular se executa in jurul unui punct fix , stabil al ochiului,
acest punct este situate in vitros la 13,5 mm sitanta de centrul corneeei si la 10,5 mm de polul posterior;
la ochiul miop centrul de rotatie este situat mai posterior , iar la cel hipermerop se apropie de cornee.
Cicloforie = devierea ochiului in jusul axei sale antero-posterioare, datorita muschilor oblici ai ochiului.
Ciclovergenta = disocierea imaginilor de vergenta la deplasarea imaginilor retiniene dinauntru
inafara ;amplitudinea de bergenta este de 6-10 grade intern si 4-8 grade extern.
Convergenta = apare acolo unde exista o vedere binoculara si dpdv anatomic se intalneste oincrucisare
partial a nervilor optici; liniile vizuale ale celor 2 ochi se incrucisaza intr-un punct mai mult sau mai putin
apropiat ; este negativa la infinit si creste progresiv pe masura ce obiectul se apropie de ochi :

voluntara : poate fi obtinuta printr-un efort voluntar chiar fara un scop bine precizat si fara
fixarea obligatorie a obiectului ;
reflexa : nu este supusa dorintei:
o tonica : partea din convergenta independenta de fuziune sau de apropierea
obiectului;
o fuzionala : intra in actiune fara interventia vointei;
o acomodativa : partea din convergenta dereminata de stimuli acomodativi; stimulul
pentru producerea convergentei acomodative este dat de claritatea imaginii
retiniene;
o proximala : data de factori psihici proximali.

Clasificare ambliopii :

dupa acuitatea vizuala:

o mare cu a.v : 1/10;
o medie cu a.v: 1/10 3/10;
o usoara cu a.v : 4/10 8/10;
dupa etiologie :
o strabica : reducerea a.v a unui ochi la subiectii cu strabism fara leziuni ale fundului de
ochi;
o prin lipsa de utilizare : survine atunci cand exista un obstacol in calea vederii;
o prin anizometropie : o diferenta de imagini intre cei 2 ochi face ca imaginea mai putin
buna sa fie abandonata;
o prin ametropie;
o congenitala-organica : in fata unor esecuri terapeutice exista tendinta sa se atribuie
ambliopia unor leziuni microscopice cu tulburari in dezvoltarea conuriloe ; sunt 3 tipuri
de ambliopii organice :
prin leziune situata intre retina si cortex (receptor);
prin nistagmus latent sau manifest;
cu acromatopsie congenitala , unde ambliopia este bilaterala, exista
nistagmus cu si fara strabism.
o Fara cazua evidenta : in cazul micilor vicii de refractie (0.5 1 dpt) sau strabisme
latente cu unghiul de deviatie pana la 5 grade.
dupa felul inhibitiei :
o pasiva : lipsa de utilizare;
o activa : prin impulsuri corticale inhibitorii cu punct de plecare prin ochiul director.
dupa gradul inhibitiei :
o facultativa : pt a explica scotoane sin strabismele fara ambliopie;
o obligatorie : pt a explica scotonul central din strabismele monoculare.
in functie de data instalarii :
o prin rotire ;
o prin stingere : ambliopia s-a instalat mai tarziu;
o mixta : ambliopia este partial prin oprire in dezvoltare la care se adauga o stingere a
capacitatii vizuale deja capatate ca urmare a unei leziuni a cailor optice sau a centrilor
corticali;

Deviata se masoara in dioptrii prismatice.

Diplopie = vederea dubla.
Directia fasciculului de lumina : lumina care patrunde oblic produce la nivelul conurilor o modificare
fotochimica mai redusa.

Directia vizuala = valoarea subiectiva a liniei de directie vizuala este constituita prin valoarea
localizatoare spatiala a fiecarui element retinian.
Directia vizuala a foveei = directia vizuala principala.
Divergenta : exista o divergenta activa care reprezinta de fapt o simpla relaxare a convergentei.
Diplopia functionala = imaginea unui obiect este receptionata de elem. retiniene necorespondente;
localizarea imaginii in spatiu se efectueaza in directii vizuale diferite.
Diplopie incrucisata = un obiect se afla mai aproape decat obiectul fixat.
Diplopie homonima = obiectul este vazut mai aproape decat obiectul fixat.
Dominanta oculara = fenomenul prin care in vederea binoculara exista o certa activitate preferentiala
a unui ochi asupra celuilal ; este de natura motorie deoarece ori de cate ori exista un ochi dominant
punctul de referinta al directiilor vizuale este aparent localizat la nivelul acelui ochi.
Ductiunile : pentru ochiul drept miscarile sunt :

adductie = inauntru
abductie = inafara
supraductie = in sus
infraductie = in jos
decstro-supraductie = in sus si inafara (dreapta)
levo-supraductie = in sus si inauntru (stanga)
dectro-infraductie = in jos si inafara
levo-infraductie = in jos si inauntru

Elemente corespondente retiniene= elem .retiniene ale celor 2 ochi care au directie viuzala comuna.
Excitabilitatea pupilomotorie a retinei = propietatea pe care o are retina de a se declansa atunci cand
este stimulata printr-o cantitatea suficienta de lumina , contractia sfincterului pupilar, se poate efectua
prin 2 metode :

studiul diamentrului pupilar : permite sa apreciem valoarea functionala aproximativa a retinei

celor 2 ochi;
pupilometria : excitabilitatea pupilomotorie a retinei este proporionala cu sensibilitatea
luminoasa diferentiala.

Exoforie = cele 2 axe se incrucisaza dupa obiectul fixat sau nu se incrucisaza de loc.
Fixare = imaginea obiectului cade in puncte corespondente retiniene.
Fixarea fiziologica = capacitatea ochiului de a proiecta pe fovee un obiect vizual asupra caruia se
indreapta atentia si ar mentine imaginea un anumit timp in aceasta arie de fixare.

Fixarea excentrica = o pozitie excentrica a ariei de fixare , mobilitatea oculara si valoarea spatiala fiind
orientate spre aceasta zona.
Fixatia foveolara = repereul oftalmoscopului se proiecteaza exact pe macula si ramane imobil fara
ezitare.
Fixatia extrafoveolara = reperul oftalmoscopului nu se proiecteaza pe foveea ci mai mult sau mai
aproape de ea .
Fixatia complet pierduta : leziuni maculare si nistagmus.
Fixatia ezitanta : intre fovee si un alt punct excentric, totdeauna acelasi.
Frecventa critica de fuziune = numarul minim de iluminari / s pe care un stimul luminos discontinuu da
o senzatie vizuala continua ; cresterea diamentrului pupilar => creste o iluminatului retinei => crestere a
valorii frecventei critice de fuziune.
Hiperforie = daca axele diverg in sens vertical (deviatie in sus a directiei de privire a unui obiect).
Horopterul de fixatie = locul geometric al tuturor punctelor din spatiul sferic inconjurator care
proiecteaza la un moment dat imaginea pe cele 2 retine in fotoreceptorii corespondenti , prin urmare
este o figura geometrica care uneste toatae punctele din spatiu a caror imagine pt o anumita pozitie a
ochiului se formeaza pe puncte corespondente retiniene si trec prin centrul optic al celor 2 ochi.
Horopterul de fixatie longitudinal = sectiune orizontala la nivelul celor 2 retine.
Influenta lungimii de unda : fenomenul de sumatie sunt influentate de lungimea de unda a stimulului ,
ele au o valoare mai ridicata pt lungimile scurte de unda fata de cele lungi , diferenta care creste la
ambliop.
Legea fundamental a miscarii lui Listing : toate miscarile plecand dintr-un punct primar pot fi
considerate ca efectuandu-se in jurul unui ax unic situate in plan ecuatorial si perpendicular pe placul ce
trece prin punctele de fixatie primar si secundar si prin centruk de rotatie al ociului.
Legea identitatii celor 2 retine : stimuland in cei 2 ochi puncte retiniene simetrice fata de fovee,
localizarea spatiala se realizeaza in aceeasi directie.
Linia de directie vizuala = linia care trece prin centrul optic al ochiului reunin obiectul fixat cu
elementul retinian pe care se formeaza imaginea.
Linii de fixatie = liniile ce unesc cele 2 fovei.
Miscari in timpul fixatiei:

miscari de mica amplitudine (0.3 s arc de cerc cu o frecventa de 100 ciclii/ s );

miscari mai rapide (amplitudine 1-20 min arc de cerc la interval regulate de aprox 1 s);
miscari in deriva , lente ( intre 2 secuse rapide cu o frecventa de 4 min arc de cerc 1 s).

Miscarile globilor ocular :

miscari de deplasare in masa (miscrai de translatie)- se executa in plan anteroposterior , miscari

de mica importanta;
miscari de rotatie in jurul propiei axe se face prin contractia muschilor ocular , miscari de mare
importanta:
o miscari vertical , orizontale si oblice : pp axe de rotatie ; ochiul fiin mobil in
toate deirectiile exista o infinitate de axe;
o miscari giratorii.

Miscarile monoculare = ductiuni

Miscarile binoculare = versiuni
Miscari binoculare :

miscari voluntare :
o miscari de versiune : miscarile sunt in acelasi sens , iar axele vizuale raman
paralele.
o miscari de vergenta : miscari in sens contrat cand axele vizuale se incrucisaza
sub un unghi care se modifica progresiv.
dupa modul incitatiei :
o voluntare : atentie si finalitate;
o compensatorii de postura, involuntare: reflexe oculo-vestibulare si reflexe
statochinetice;
o psihooptice : cu punct de plecare retinian, de urmarire sau ghidare;
o de vergenta;
o de natura reflexa;
dupa caracterul fizic:
o rapide (sacadate): voluntare, atractie vizuala si diferite forme de nistagmus;
o lente (tonice) : urmarire, convergenta, anumite faze lente de nstagmus.

Miscari oculare reflexe :

reflexe psihooptice (reflexe vizuale):

o de fixare : ochii privesc drept inainte in departare axele vizuale sunt pseudoparalele:
de urmarire : ochii urmaresc un obiect in miscare;
de convergenta : pozitia ochilor se modifica prin miscari de convergenta si
divergenta => punere la punct a imaginii;
compensator de fixatie : reflexul ochilor de papusa ; miscarea ochilor and
capul se deplaseaza;
retinian de orientare : privirea se indreapta spre un obiect aparut in perfieria
campului vizual;
de orientare sezitiva sau senzoriala apropiat de reflexul retinian de orientare.

de fuziune : conditioneaza vederea binoculara pt a avea o imagine unica a unui obiect ;

conditii : aparatul senzorial al vederii binoculare sa functioneze si sa fie in stare de a
reactiona; ca executia sa cada pe cele 2 retine.
Posturale : se pot evidentia atunci cand subiectul adopta o noua pozitie in spatiu sau atunci cand
exista miscari determinate; se impart in :
o statotonice : determina modificari ale pozitiei ochilor atunci cand corpul sau capul nu
sunt in pozitie normala;
o statochinetice (acceleratoare) : permit mentinerea fixatiei si sunt independente de
actul vizual.

Motilitatea oculara : asigurata de 6 muschi pt fiecare ochi si anume : 4 muschi drepti si 2 muschi oblici;
muschii drepti sunt : dreptul superior si inferior si dreptul intern sic el extern, iar muschii obici sunt :
oblicul superior (marele oblic) si oblicul inferior (micul oblic).
Neutralizarea = fenomen de inhibitie prin care perceptia vizuala a unui ochi este anulata partial sau in
totalitate.
Nistagmus = fenomen spontan sau provocat , congenital sau dobandit, caracterizat prin miscari
involuntare si sacadate ale ochilor, de mica amplitudine , de cele mai multe ori orizontale, dar uneori
circulare sau verticale; poate fi de natura fiziologica sau patologica.
Ochi dominant = ochiul la care persista senzatia.
Ochiul ciclop = fiecare ochi primeste o imagine pe care o transmite creierului si , desi obiectul este
privit cu ambii ochi , el este vazut simplu; fenomenul se percepe ca si cum cei 2 ochi ar construi un
singur organ ; el este considerat de obicei un ochi dublu rezultat prin suprapunerea celor 2 retine;
partea nazala a retinei ochiului stang si invers , in asa fel incat la polul posterior al ochiului ciclop
maculele celor 2 ochi se suprapun perfect in vederea binoculara normala.
Pozitii principale in static oculara :

pozitiile de repaus ocular;

pozitiile de echilibru anatomic;
pozitiile ocular de functii sau pozitii de fixare:
o pozitia primara;
o pozitia de privire axcentrata (intervine o miscare
conjugate sau asociata);
o pozitia de convergentaa(ochii converg spre obiectul
fixat simetrica sau asimetrica).

Pozitia de fixatie = in cazul in care ochii fixeaza un obiect si sunt rotiti prin contractia muschilor ocular
converg astfel incat axele vizuale sa se intalneasca pe obiectul fixat.
Punct de fixatie = punctual in care se intalnesc axele vizuale

Puncte corespondente retiniene = cele 2 puncte ale celor 2 retine care proiecteaza imaginea obiectului
fixat in acelasi loc al campului vizual comun.
Pragul diferential (de contrast) = diferenta minima de luminanta detectabila intre 2 plaje vecine.
Pragul absolut = cantitatea de energie luminoasa suficienta pt a declansa o perceptie constienta
(metoda psiho;ogica umana) a unui reflex conditionat.
Rivalitatea retiniana : se produce atunci cand cele 2 imagini sunt prea diferite si nu pot fi fuzionate pt
a se mentine o singura imagine unica corticala => un fel de lupta intre cei 2 ochi , fenomen cunoscut si
sub numele de ANTAGONISM retinian.
Scoton = zone intunecate din cercul vizual.
Statica oculara : ochii de mentin in orbita prin intermediul muschilor ocular si a capsule lui Tuenon; la
aceste elemente se mai adauga tesutul adipos care impiedica deplasarea posterioara in timp ce
pleoapele, vasele si nervii introbulbari impiedica deplasarea anterioara.
Sumatia spatiala : in ochiul ambliop exista o crestere a coeficientului de sumatie spatiala fata de ochiul
normal , in special pt. regiunea maculara ; coeficientul de sumatie creste de l centru spre periferie in
ochiul uman.
Torsiunui (cicloductii) = miscarile globului ocular in ax antero-posterior.
Transferul de adaptare = posibilitatea de crestere a pragului luminos al unui ochi atunci cand este
stimulata aria retiniana corespondenta a celuilalt ochi.
Versiunile (miscari voluntare conujugate) :

dextroversie (lateroversie dreapta) = la dreapta

levoversie (lateroversie stanga) = la stanga
supraversie = in sus
infraversie = in jos
dextro-supravesie = in sus si la dreapta
dextro-infraversie = in jos si la dreapta
levo-supraversie = in sus si la stanga
levo-infraversie = in joss i la stanga

Vergentele (miscari voluntare in sens contrar) = au ca scop principal Acela de a permite ca cele 2 linii
vizualle principale sa se intretaie exact in punctual de fixatie.
Vergenta verticala = disocierea miscrailor verticale ale ochilor in directii opuse ; este un reflex stimulat
de deplasarea imaginilor retiniene in verticalitate.

Vederea binoculara = facilitatea pe care o cere scoarta cerebrala de a contopi intr-o senzatie unica
cele 2 imagini transmise de cele 2 retine; se manifesta prin : perceptia a 2 senzatii monoculare si
contopirea lor intr-o perceptie unica.