Sunteți pe pagina 1din 11

Oftalmo Iris pupila-corp ciliat(muschi plus ghemuri vasculare ce secreta umoarea apoasa) si coloida Iris-m radiali si circulari(midriaza si mioza)

Cristalinul lentila biconvexa cu cap de asi modifica raza de curbura>> modifica indicele de refractive Process ce poarta numele de acomodare (un copil mic are cap de acomodare de ~15 dioptrii) la 70 ani acomodatia e 0 Retina prez ora serrata la niv ecuatorului (tot ce e inainte de ecuator e zona oarba) Din spatele orei serrate- retina vizuala cu 3 neuroni (cel fotoreceptoare> corpuri cellule, deutoneuronul> neuron multipolar(axonii lor formeza n optic ce iese din glob pe la niv papilei aka disc optic, particularitate, singurul nerv strabatut de vase, pe retina situate la nivelul escavatiei fiziologice.. daca e hipertensiune intraoculara> se mareste escavatia>> semn de atrofie optica. Lateral de papilla mai avem o zona ce e remarca prinfaptul ca e intens rosiatica cu reflex galbui> macula evidentiata prin uitatul la lunina..zona de acuitate vizuala maxima in centru fovea Centralia Numai cellule cu conuri in macula Spatial dintre cornee si iris poarta numele de camerta anterioara, iris cristalin-camera posterioara, in ele se gaseste umoarea apoasa, secretata la nivel ciliar.. iar la nivelul limbului sclera-cornean canalul lui Schlemm in care se aduna umoarea apoasa de unde se elimina prin niste vase mici in venele episclerale. Posterior de cristalin camera vitreana- vitosul. Gel cu dispozitia fibrelor perfect paralele intre ele si perfect transparent Alt rol- tine retina.. Ae 2 straturi embriologice unul din ectoderm si unul din mesoderm, ele sunt alipit>> orice determina o decolare ale celor 2 straturi>> exudat>. Dezlipire de retina

Refractia ocular=puterea de refractive totala a ochiului considerate un sistem optic, practice cornea si cristalinul lentil Eo refractive dinamica(acomodatia) si o refractive static Ochiul este un sistem optic convergent ,Acomodatia este propietatea ochiului de a vedea clar orice obiect situate intre infinit si ochi. Infinit oftalmologic este situate la 5-6 metri si tot ce se gaseste intre infinitul oftalmologic si ochi intervine acomodatia

Asociate acomodatiei avem mioza si convergenta Punctul remote si punctual closim Pct remotum- pct cel mai departat de ochi ce poate fi vazut clar fara acomodatie Pct proxim este pct cel mai apropiat de ochi care poate fi vazut clar folosind maximum de acomodatie Pct proxim este la 7 cm Distanta dintre punctual proxim si remotum poartanumelede parcursul de acomodatie Amplitudinea acomodatiei se masoara in diprtrii Amplitudinea scade cu varsta prin modficarea elasticitar=tii cristalinului si mod lig suspensor al crist La 10 ani 14 dioptrii amplitudinea la 20-10 dioptrii la 30 ani 7 dioptrii, la 40, 4.5 dioptrii apoi scae cu 0,5 in 5 ani iar la 70 = 0 Scaderea acomodatiei sub val de 4.5 dioptrii ce asigura vederea clara a 25 cm poarta numele de prezbitie- process fiziologic corectat cu lentil convergente convexe (de plus) Tulburarile acomodatiei astenopia comodativa. Paralizia acomodatiei si spasmul de acomodatie Astenopatie comod oboseala acomodatiei datorita oboselii m ciliat si se manifesta prin imposibilitatea mentinerii unui effort ocular prelungit , daca se intrerupe activitatea vederea se limpezste apoi se strica iar. Se vace corectie optica Paralizia acomod= traumatica, congenitala, paralizii medicamentoase (dupa op in care se face AG), in toxiinfectii(difterie botulism tetanus, intox ciuperci) Diabet, avitaminoza si paralizii de N. oculomotori 34-6 Clinic paralizia este bilaterala , apar tulbde vedere, tratamentul este etiologic, se pot administra substante miotice (pilocarpina) iar daca paralizia este definitive se face corectie optice . Paralizia se asociaza cu midiriaza Spasmul de acomodatie= conractie esagerata a fib musc ciliare circulare datorita unei excitatii parasimpatice , se maifesata prin scaderea brusca a vederii la distanta si pastrarea vederii la aproape (miopie spasmodica) Excitatia parasimpatica o intalnim in intoxicatii cu sulfamide, digitala. Se asociaza cu mioza. Apare dupa instilarea de substant emiotice sau in vicii de refractive necorectate, tratament etiologic, instilarea de atropina pana aj la dim nomala is corectie optica Ochi normal= ochi emetrop Ochi cu vicii de refcatie=ochi ametrop (hipermetropie, miopie, astigmatism) Hipermetropie, cea mai frecventa anomalie, la 90% dintre copii

Avem dpdv etiopatogenic, hipermetropie anteroaxiala si hipermetrope de curbura (curbura corneei este mai mica > putere de refractive mai mica ) hipermetrop de indice(indice de refractive mai mic) Lipsa cristalinului poata numele de afachie (congenitala, traumatica, iatrogena) si det instalarea unei hipermetropii de plus 20 dioptrii, corectia afachiei se face cu lontile aeriene de plus 10-11 dioptrii sau cu lentil de contact de plus 14-15 dioptrii Dupa radul hipermetropiei >> mica (plus 3 dioptrii) Medie 3-6 Mare >6 dioptrii Hipermetropia extrema plus 20 dioptrii..(extreme de rar..) Acomodatia are rol foarte important la ochiul hipermetrip atat la vederea la distant acat si la cea de aproape Hipermetropia totala a unui ochi este formata din hipermtropia manifesta(pusa in evid de lentil) si hipermetropia latenta, ascunasa de aacomodatie LA copii hipermetrop totala egala cucea latenta, peste 40 nu Clinic acuitatea vizuala la ochiul hipermetrop depinde de val dioptrica plus varsta Clinic ochiul hipermeytrop este mai mic cu cornmee mai mica maera ant mica cristalin cu dim normale dar pare mare in contextual unui ochi mic, fundul de ochi este normal, uneori la hipermetropii mar ipoate aparea pseudonevrita hipermetripica Complicatii- mai vrecvent glaucomul, strabismul convergent, si uneori ambliopie (vedere ma islaba unuia dintre ochi (cel cu viciul de refractive cel mai mare) Tratamentul se face cu lentil sferice convergente convexxe , de plus, lentil aeiene sau lentil de contact Se da cea mai mare lentil de plus cu care vede bine!!!! Miopia, anomalie de refractive caract de hiperdezv globului, focarul principal se form in fata retinei E clinic miopie simpla (benigna, scolara) si miopie maligna, patologica, degenerative Etiopatogenic avem miopie axiala, de curbura si de indice Dupa val dioptica mica minus 3 dioptrii, medie 3-6 mare -6-9 si forte -9-20 fortisima >-20 Miopia simpla apare in jurul varste de 5-9-10 ani poate sa creasca regulat/neregulat in salturi apoi se stabilieaza definitive, are valori intre minus 1-6 dioptrii , nu se insoteste de modificari ale findului de ochi transmitere autosomal dominant! Dianosticul pozitiv se pune pe examenul subiectiv sip e examenul obiectiv Ex subiectiv( cu lentile) dupa 40 de ani cand a scazut acomodatia

Ex obiectiv implica paralizia acomodatiei ( substante cicoplegice, atropina ce se poate folosi si la copii, tropicamida, are actiune scurta, ciclopentolat (72h) si masori viciul de refractive cu aj dioptronului, oftalmoscopului si .. Miopia simpla se coecteaza cu lentil divergente, concave, de minus, lentil de contact sau lentil aeriene Se da cea mai mica lentil de minus cu care vede bine Miopia patologica, val dioptrice mari, evolutiva cam 20% din miopi fac << repartitie egala pe sexa, transmitere recesiva autozomala si se insoteste de modifica ri ale polului posterior Leziunile polului osterior pot fi difuze sau localizate Difuze- depihmentari/hiperpigmentari al retinei, retian f subtire si permite vizibilitatea vaselor coloidiene

Tulburari vitreene si decolare posteruioara de hialoida( membrane ce inveleste vitrosul) Homusul mioptic- zona de atrofie coloidiana de forma semilunara situate spre partea temporala a papilei , cu cat este mai amre myopia cu atat este mai mare homusul myopic Coloidoza miopica data de proliferari ale ep pigme(pata fucs) fie rasp pe tot polul posterior ( ntar si dispunere acestora fie in jurul papilei (colidoza papilara) fie in macula sun forma unei pete brune

Complicatiile 1 dezlipirea de retina, 2 hemoragii retiniene 3 tulb vitreene importanta 4 cataracta complicate 5 strabism divergent 6 glaucom secundar Tratament optic cu lentil aeriene sau de contact ( vedera nu va fi niciodata foart buna dat lez de corp posterior ) Tratament igienodietetic vit A, B,E, Nu au voie sa faca effort fizic de niciun fel !!!! CI nasterea pe cale naturala! Tratament chirurgical se poate scoate cristalinul transparent si se implanteaza un alt cristalin In miopiile pana la 5-6 dioptrii se fol laser escimersi pac nu mai poarata ochelari. AStigmatismul = anomalie de refractive in care foracul principal al razelor nu mai este un punct sci o serie de puncte deoarece ochiul nu mai ar aceeasi refraci pe toate meridianele E un meridian principal cu raza de curbura maxima si sunt unul perpendicular pe celalalt Si meridian intermediare intre cele doua Astigmatism de curbura det de razele de curbura corneene si astigmatoism de indidce dat de cristalin

Esista un astigmatism fiziologic datorita configuratie orbitei plus greutatii ploapei superioare, meridianul vertical mai miop cu 0,75 dioptrii decat cel orizontal Clasificare astigmantismelor, regulate cu doua meridian principale si intre ele secundare si cresterea se face gradat Astigmatism neregulat, raza de curbura a fiecarui meridian oscileaza ex arsura corneeana, nu poate fi corectat Astigmatism direct, similar celui fiziologic Indirect contrar regulei cu cel orizontal mai mare AStigmatisme simple in care un meridian este emtrop (=0) AStigmatisme compuse , AStigmatisme mixte plus 2, -3>>>plus 2 si 0 combinat cu 0 si -3 Corectia se face cu lentil cilindrice, Lentilele cilindrice au notate pe ele axul 0 (anul indifferent) Diferenta de 2 dioprtrii intre cei doi ochi = anizometropie

Conjunctiva are dubla vascularizatie, o parte din vasele palpebrale si vasc conjunctiva pana la 5 mm perilimbic Inflamatia acestor vase determina hiperemie superficiala A 2 sursa vasele ciliare anterioare care vascularizeaza 5 mm perilimbic,irisul si corpul ciliar ( inflamatia determian hyperemia profunda= injectie pericherata Hiperemie superficiala simpla conjunctivita daca e profunda inflame ap ciliar si iris Rolul conjunctivei faciliteaza miscarile globului ocular, impiedica uscarea cornneei si a globule iprin transportul lacr faciliteaza nutritia orneei, punct de plecare a unor reflexe(lacrimare clipit) prin venele sale asigura drenarea umoii apoase si rol in apararea si protectia globului In bolole conjunctivale- modificari de culoare, secretie si suprafata Dintre mod de culoare- hyperemia, active (inflame superficiala mixta si profunda) Hiperemie de staza (glaucomul acut, vasele conjunctivale snt dilatate sinuate asem capuluoi de medusa din HTP) Kill me now! Hemoragia- acumularea de sange fie conjuncival fie in intalnita in traumatisme hipertensiune arterial, dabet boli sgv

Ischemia- culoarea alba a conjunctivei cu vasoconstrictie in arsuri (insotita si de culoarea alba portelanoasa Mod de secretie redusa in cant mica conjunctiva uscata (serza conjunctivala sdr shorgen) Hipersecretie conjunct ( conjunctivita, inflame cu secretie seroasa, mucoasa, purulenta membranoasa) Modificari de suprafata- prezenta edemului conjunctival daca prinde doar conjunct bulbara= chemozis Hipertrofie de papile= pre de foliculi ( elemente linfatice accesor vasculaizate) prezenta de flictene, vezicule, noduli siprezenta de aderente intre .. bride de sinblefaron Caracterele generale ale unei conjunctivite Bacteriana virala- alergica Simptome subiective- jena ocular prurit senzatie de corp strain (nisip) si cu/- adenopatie locoregionala (preauricular, submandibular ) Obiectiv modificari de suprafata, culoare si secretie Contagiozitate foarte mare la cele bacteriene virale, transmitere prin batiste, prosop Dianosticul pozitiv pe simpt clinica si examenul secretie conjunctivale (bacterio, fungic, viral) Conjunctivita vindecata 3 secretii negative Evolutia: acuta subacuta cronica Profilaxie obligatory, atat generala in colectivitati cat si individuala Principii de tratament !) nu se panseaza, se spala secretiile conjunctivale cu solutii dezinfectante Colir cu antibiotic in fct de antibiograma in concentratii de 1%( atentie la peniciline intens alergizante) Dupa recoltarea secretiei se da quinolone de 3-4 ori pe zi pana se obtine secretia conjunctivala apoi dupa antibiograma Unguentele oftalmologice nu se administreaza in primele zile ci abia dupa 3-4 zile doar seara inainte de culcare Tratament general neobligatoriu la conjunctivite decat daca affect pac tarati/copii (conjunctivita gonococica a nou nascutului) Conjunctivitele bacteriene se trateaza cu AB in fct de AB-grama ( cloramfenicol, Quinolone.) Conjuncivita gonococica-ofloxacina 4x/zi si cefriaxon iv Se mai poate folosi pt conjunct si rifampicina Conjuncti virala, fotrme suportiva secretie seroasa senz corp strain, se administreaza lacrimi artificiale si colir dezinfectant, daca apar complicatii (corneene) se admin antibiotic pt suprainfectie si antivirale (acyclovir) 2-5/zi 5-7 zile si unguent cu acyclovir de 4-5x/zi 20 zile

Conjunctivitele cu Chlamidii se trateaza atat pe cale generala (cloram fenicol, azytromicina) local cu azytromicina 1 pic 2x/zi 3-7 zile Conunctivitele alergice se folosec coliruri antialergice cu antihistaminice( opartanol) Se poate folosi cromoglicat de sodium 2% 4x/zi Azelastiana In formele alergice grave colir cu CS si ciclospotina 2% sub forma de unguent si picatura de 4x/zi

CURs Cap 8 pag 23 anomalii congenital;e Ulcer cornean serpiginor keratila lagoftalimca, paralitica Kerato herpetiza, zona oftalmica, keratita parenchim virala Sclera si episclera- episclerita p105

semn Hartcinson

masaj ocular.adm de acetazolamina po/iv, vasodilatatoare(atropina si papaverina/scobutil injectate retrobulbar), paracenteza camerei anterioare(tot pentru scaderea presiunii) tratamentul general cu vasodilatatoare si antiagregante plus o eval cardiologica a pacientului pt evid unor eventuale cause. Obstructia de artera retiniana central> risc mic de aparitie al neovasc. Obstructia de ram arterial presup aceleasi elem cinice dar limitate la ram arterial ce a fost obstruata. Daca elem se produce departe de maculapac poate sa nu sesizeze. Ocluzia/tromboza- afectiune vasc foarte frecventa, a 2-a dupa retinopat dbz Mecanisme: -compresia peretelui venos la nivelul laminei cribrosa sau de catre artera vecina ingrosata ca urmare a unui fenomen de arterioscleroza Modificari de circulatie: circ incetinita, turbionala Stari de hipercoag.

Modificari de perete vascular in vasculite Cresterea pres la niv orbitei prin formatiuni tumorale sau in oftalmopatia tiroidiana Fiziopatologie Cresterea pre venoase cu o insuficienta a barierei hemato-.. ca urma aunor lez la nivel caopilar>> clinic hemoragii, edem, exudat dur (depozite de glicoproteine, depozite moi=zone de infarctizare)) Stagnarea sangelui va determina un grad variabil de ischemie retiniana cu hipoxie cronica ceea ce va determina grade variabilwe de neovasc atat la niv segm ant cat si retinian E 2 forme de tb vena retiniana centr> forma non ischemica-usoara si ischemica-severa Ca si examen clinic FO vom avea vene dilatate sitortuase, hemoragii in flacara pe toata suptafata retiniana(semn patognomonic) edem papilar, edem macularsi exudate moi in formele ischemice In timp, edemul se .

Angio clorografie dar numai dup ace se remite edemul si hemoragiile in vederea determinarii aparitiei neovaselor si ne este de folos in vederea tat de fotocoag laser

Formele non ischemice tolerate destul de bine 1/8 1/6 Formele ischemice sunt severe cu o recup vizuala slabapoate chiar nimai pmm, pl Complicatii destul de severe- de la ap deneovase Polul ant la acest nivel>> glaucoma neovascular( extreme de greu de stapanit) apar vase inunghiul iridocornean sibloc drenajul Injectii cu anti VGE in vederea stabilizarii/involutiei neovasc Alte complicatii polul posterior- neovase-hemoagia vitreana (hemoftalmus) Membrane fibrovasculare pe suprafata retiniana ce pot tractiona si deforma macula> acitate vizuala scazuta sau pot determina decolari de retina tractionare- solutie chirurgicala Admin de antiagregante plachet, intrerupere ACO/diuretice Control periodic.evol edem papilar si aparitia neovasc Trat edemului> inj intravitreene cu antiinflamator steroidian in combinatie cu anti VGF (effect antiinflamator mai tardive) Trat neovasc> dac nu a deposit hialoida posterioara se pot face inj intravitreene cu anti VGF Pan fotocoagulare laser

DECOLAREA DE RETINA Considerate o boala a vitrosului si preupune separarea celor doua foite embrionare a retinei- epiteliu pigmentar Decolare de retina(dr) primara regmatodena (drr) -secundara

DRR- decolarea vitrosului de pe suprafata retiniana si preznta unei rupture la nivel retinian, prin aceasta patrunde transudate ce cliveaza retina. Factori favorizanti>> myopia in fprimul rand, ochiul miop e mai mare Varsta Afachia (fara cristalin) Traumatismele Simptome miodesopsii, fotopsii, sau o pata, perdea neagra ce vine dintr-unul din cadrane, ngusteaza campul visual si se mareste DGN: clinic retina decolata ca o membrane cenusie flotanta apoi se poate vizualiza si rupture retiniana ce a dus la decolare,camp visual alerat, tenisune ocular scazuta (ochi hipoton)(avem mult epiteliu pigmentar expus si absoarbe) Singura varianat de tratament-chirurgical(2 metode) 1 indentaia sclerala.. tinde sa devian metoda istorica pt ca presupune dpdv clinic sa depistezi toate rupturile si cu un burete siliconat se pride pe sclera si se impinge spre retina 2 vitrectomie- presupune abvord intraocular 3 cai de abord.. se monteaza trocare la nivel scleral ca, ;a 4 mm, pe unul din trocare se pune o sursa de infuzie, pe celelalte 2- sursa de lumina si celelalte instrumente, se scoate tot lichidul de sub rupture apoi laser/crio>> ulei de silicon pt tamponament

DEcolare de retian secundara-absenta rupturii Cauze tractiune retiniana- retinopat diabetic proliferativa Tractiuni dupa tromboze de vena, tractouni postraumatice Retinopatia de prematuritate Forma exudative cauza de decolare de retina secundara Exudate datorita diverselor inflamatii din organism Tumori intraoculare

Lecemii, decolarea de retina exudatva la gravidele cu eclampsie

Retinopatia diabetic-boala vasc retiniana cu cea mai mare frecventa (la 20 de ani de evol a dbz 90% insul de psi .. non insulin dep vor avea un oarecare grad deretinopat diabetic) Glicemia ridicata determmina leziuni vasculare de endoteliu, pierderea pericitelor si ingtosarea membrane bazale Lumenul capilar se ingusteaa,vom avea o ingustare a mb hematoretiniene iar consecintele vor fi vasodilatatie capilara difuziune intraretiniana de fluide, electrolit si glicoproteine, Clinic- edem si exudate dure, de asemenea apar den de ocluzie capilara ce det hemoragii si teritorii de ischemie Ocluzia capilarelor si arteriolelor duce la aceste zone largi de nonperfuzie si ischemie progresiva Are loc elominarea de . Si automat vascularizatiei Stadii ale retinopat diabetic: 1) neproliferativa 2) proliferative 1 neproliferativa- acienti asimptomatici, scaderea acuitatii doar in cazul edemului macular( poate sa apara in orice stadiu al retinopatiei diabetice), leziunile in acest stadiu sunt doar la nivel retinian si nu se extend dincolo de limitanta interna (ultimul strat retinian privind dinspre ext spre int) Forma usoara cu microanevrisme ce apar ca niste mici puncte rosii

Forma moderata cu hemoragii retiniene in punct si pata, edem retinian,exucate dure, vene dilatate, anomalii vasculare intraretiniene (IRMA?), exudate moi Forma severa hemoragii retiniene simicoranevrisme in toate cele patru cadrane, venele au aspect de margele sau .. si avem Irma intr-un cadran.

2 Retinopatia diabetic proliferative- presup ap neovasc- se extinde dincolo de limitanta interna si evol in 3 stadii:a) neovasc cu o fibroza fina b) neobvasc si fibroza progreseaza c) regresie a neovaselor cu proliferare fibroasa importanta. Complicatii hemoftamus bride de tractiune(mbneovasculare) pot sa fie la nivel mascular si pot tractiona macula sau pot produde o DR tractionara Neovasculatia la niv segm anterior ( rubeoza .) det aparitia Tratament! Se face in functie de stadiul evolutiv pacientul diabetic fara retinopatie diabetica trebuie evaluat la un an daca deja au aparut fenomene de retinopat diabetic atunci tb vazut la 3-6 luni in fct de gravitate. . Trat celorlalte afectiuni (DBZ) Retinopatia hipertensiva- acesti pacinti sunt in general asimptomatici iar a exam oftalmologica se constata aparitia edemului macular,modificarile sunt bilateral, in acelasi stadiu(fatade retinopat dbz)

Exista 4 stadii, primele 2 angio hipertensiva 1) constrictive focala/ generalizata a art retiniene, 2) semnul salus-gunn-deformarea traiectului si comprimarea venei al locul de incrucisare cu artera corespunzatoare, arterele au lumenul ingustat si peretii ingosiati, aspect de sarma de cupru #) retinopatie hipertensiva- hemoragii in flacara , exudate moi, edem retinian, exudate dure, dispozitei in steastea maculara? Peretii ingrosati, culoare alb sidefie sarammde argint 4) neuropatie hipertenisva, in hipertens maligna plus edem papilar, hemoragii juxtapapilare si congestive venoasa de staza

DEGENERESCENTA MACULARA LEGATA DE VARSTA Apare la persoanele varstice, considerate principal cauza de orbire in tarile dezvoltate, in general evoluaza bilateral, nu neaparat in acelasi stagiu>>>modificarice afecteaza reg maculara, se pierde vederea central si se pastreaza campul visual periferic, pacientii acuza o scadere progresiva de acuitate vizuala si o vedere deformata 2 forme nonexudativa(usacata)- se observa la niv FO o aglomerare de Drusen??(verucozitati hyaline) acestia pot conflua si zone de atrofie retiniana, uneori form uscate se pot transforma in forme exudative Firma neovasculara, exudative (umeda)- evolutei severa, pot aparea exudate dure,edem retinian ,decolare exudative seroasa a retinei central, hemoragii subretiniene, cu exudatie.Cicatrice fibroasa disciforma Dgn- tomografie in coerenta optica, angioflorografie,examinare cu grila amser? Tratament: putine, cu evol imprevizibial chiiar cu tratament: Forma nonexudativa- vitamin terapie, forma exudative- injectii intra vitreene cu anti VGF, laser grid macular (injectii serii de cate 3 injectii la 1 luna)

Ochiu rosu Sl dil de adrenalina 1/10000- conj superf se albeste Cornee 5 straturi Descemetocel- herniaza mbr descemet Panus cornean = neovase Trahom= conj cu foliculi Hipopion- exudat in camera anterioara