B.
Faza 0 a potenţialului de acţiune la
CLINICA DE CARDIOLOGIE
Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti
Examen Cardiologie ianuarie 2008
Anul IV
TEST A
Următoarele întrebări au un singur răspuns
corect:
1. Care dintre următoarele afirmaţii privind
nodul sino-atrial (NSA) este falsă:
A. NSA este plasat la joncţiunea între cava
inferioară şi atriul drept
B. Celulele P sunt celulele
responsabile de activitatea de pace-maker a
NSA
C. NSA este bogat inervat cu terminaţii
vagale şi adrenergice
D. Este irigat de o arteră provenind fie din
coronara dreaptă, fie din artera circumflexă
E. Frecvenţa de depolarizare normală a
NSA este între 60 şi 100 / min.
2. Care dintre următoarele afirmaţii privind
nodul atrio-ventricular (NAV) este
adevărată:
A. NAV este situat subendocardic în atriul
stâng
B. NAV nu primeşte inervaţie vegetativă şi
are funcţie independentă de sistemul nervos
autonom
C. Frecvenţa de depolarizare normală a
NAV este de 50-70 / min
D. Impulsul electric este întârziat fiziologic
la nivelul NAV cu 0,16 – 0,20 secunde
E. NAV nu posedă celule P (pace-maker).
3. Care dintre următoarele canale ionice sunt
responsabile de menţinerea potenţialului de
repaus în celulele miocardice adulte:
A. Canalul potasic rectificator spre
interior (IKir)
B. Canalul de sodiu
C. Canalele potasice dependente de voltaj
(Ito, IKs, IKr)
D. Canalul de calciu de tip L
E. Canalele activate de distensie (SAC).
4. Curentul If este responsabil de unul dintre
următoarele efecte fiziologice la nivelul
potenţialului de acţiune:
A. Faza 4 a potenţialului de acţiune la
nivelul celulelor miocardice adulte
1
nivelul celulelor din nodul atrio-
ventricular
C. Auto-depolarizarea lentă diastolică din
celulele pace-maker
D. Faza 2 a potenţialului de acţiune la
nivelul celulelor miocardice adulte
E. Repolarizarea la nivelul celulelor
miocardice atriale.
5. Care dintre următoarele afirmaţii
privind tahicardia atrială multifocală este
adevărată:
A. Este o tahiaritmie cu regulată cu QRS
largi
B. Undele P de morfologie sinusală au o
frecvenţă de 100 - 140 / min
C. Intervalul PR este variabil
D. De obicei apare pe cord normal
E. Tratamentul de elecţie este cu lidocaină
IV.
6. Care dintre următoarele situaţii clinice
caracterizează sindromul de pre-excitaţie de
tip WPW:
A. Existenţa unei căi accesorii atrio-
ventriculare fără conducere antero sau
retrogradă
B. Existenţa unei căi accesorii atrio-
ventriculare cu conducere anterogradă
intermitentă (existenţa undei “delta”)
C. Existenţa unei căi accesorii atrio-
ventriculare conducere anterogradă
permanentă
D. Existenţa unei căi accesorii atrio-
ventriculare cu conducere anterogradă
variabilă (“efectul de acordeon”)
E. Existenţa unei căi accesorii atrio-
ventriculare asociată cu tahiaritmii prin
reintrare atrio-ventriculară.
7. Tratamentul profilactic de elecţie al
tahicardiei prin reintrare atrioventriculară
din sdr WPW este:
A. Şocul electric extern cu 80 J
B. Ablaţia cu radiofrecvenţă
C. Amiodarona
D. Bisoprololul
E. Flecainida.
8. Care dintre următoarele medicamente
NU este indicat pentru controlul frecvenţei
ventriculare în fibrilaţia atrială:
A. Amiodarona
B. Digoxina
C. Metoprololul
 D. Verapamilul E. Acidul nicotinic.
E. Diltiazemul. 14. Care dintre cauzele producătoare de
valvulopatii aortice de mai jos NU
9. Care dintre următoarele metode determină stenoză aortică:
terapeutice este cea mai utilă pentru A. Bicuspidia aortică
conversia flutter-ului atrial la ritm sinusal: B. Endocardita reumatismală
A. Administrarea de digoxină 0.5 C. Traumatismele toracice
mg IV în bolus D. Calcificarea idiopatică a cuspelor
B. Administrarea de amiodaronă aortice
300 mg IV în bolus E. Ateroscleroza aortei ascendente extinsă
C. Şocul electric extern sincronizat la cuspe.
cu 80 J
D. Administrarea de propafenonă 75 15. Care dintre următoarele mecanisme NU
mg IV în bolus participă la dezvoltarea ischemiei mio-
E. Şocul electric extern asincron cu cardice la pacienţii cu stenoză aortică:
200 J. A. Hipertrofia ventriculară stângă şi
reducerea densităţii capilare
10. Care dintre următoarele cauze NU este B. Creşterea presiunii intracavitare şi
responsabilă de apariţia tahicardiei intraparietale
ventriculare polimorfe de tipul torsadei C. Scăderea timpului de ejecţie
vârfurilor: D. Compresia coronarelor intramurale
A. Sdr de QT lung congenital E. Ateroscleroza coronarelor mari sub-
B. Tratamentul cu chinidină epicardice.
C. Tratamentul cu sotalol
D. Tratamentul cu bisoprolol 16. Care dintre următoarele elemente
E. Hipo-kaliemia şi hipo-magneziemia. auscultatorii NU face parte din tabloul clinic
al insuficienţei aortice:
11. Care dintre următoarele substanţe A. Uruitura Austin Flint în focarul apexian
secretate de endoteliu are efect anti- B. Întărirea presistolică a suflului diastolic
inflamator şi anti-proliferativ: la apex
A. Oxidul nitric C. Diminuarea zgomotului II în focarul
B. Angiotensina II aortic
C. Aldosteronul D. Zgomotul de galop
D. Interleukina-6 E. Suflu sistolic în focarul aortic.
E. VCAM (“Vascular Cell Adhesion
Molecule”). 17. Insuficienţa aortică cronică severă poate
beneficia de următoarele metode terapeutice
12. Placa aterosclerotică instabilă se carac- CU EXCEPŢIA:
terizează prin unul dintre următoarele A. Protezare valvulară aortică chiar dacă
elemente: este asimptomatică
A. Macrofage şi limfocite T numeroase B. Administrare de calciu blocante
B. Celule musculare netede numeroase C. Administrare de diuretice
C. Cantitate mare de colagen D. Protezare aortică numai dacă este
D. Cantitate redusă de lipide – LDL simptomatică
colesterol oxidat E. Administrare de inhibitori de enzimă de
E. Număr mic de “vasa vasorum” la baza conversie.
plăcii.
18. Care dintre următoarele metode de diag-
13. Care dintre următoarele clase de nostic paraclinic este utilizată de elecţie
tratament hipolipemiant are efectul cel mai pentru identificarea trombozei venoase
bun de scădere a colesterolului LDL: profunde proximale:
A. Inhibitorii absorbţiei intestinale de A. Ecografia Duplex cu compresie
colesterol B. Scintigrama cu fibrinogen marcat cu I-
B. Statinele 125
C. Fibraţii C. Pletismografia de impedanţă
D. Răşinile chelatoare de acizi biliari D. Flebografia

2
 E. Rezonanţa magnetică nucleară. A. Depunerea de amiloid în interstiţiul
19. Un pacient cu tromboză venoasă miocardic
profundă iliofemurală diagnosticată clinic şi B. Abuzul cronic de alcool
prin ecografie Duplex care dezvoltă brusc C. Inflamaţia cronică endomiocardică prin
dispnee severă, hipotensiune, cianoză şi eozinofile
alterarea stării de conştienţă se tratează de D. Depunerea de fier
elecţie cu: E. Dezvoltarea nodulilor sarcoidotici.
A. Tromboliză sistemică urmată de
anticoagulare cu heparină 24. Următoarele sunt contraindicaţii pentru
B. Anticoagulante de tipul heparinei testul de efort ECG, mai puţin una:
nefracţionate IV cu bolus 5000 U A. Hipertensiunea arterială necontrolată;
urmată de 1000 U/h IV B. Blocul major de ram stâng;
C. O heparină cu masă moleculară mică 1 C. Angina instabilă;
mg/kgc x 2 pe zi D. Insuficienţa mitrală;
D. Acenocumarol cu doză de încărcare 8 E. Claudicaţia intermitentă cu prag
mg urmată de doze de întreţinere 2-4 simptomatic la 100m.
mg/zi
E. Acenocumarol 4 mg / zi asociat cu 25. Care dintre următorii parametri
aspirină 100 mg / zi . biologici NU este marker de prognostic în
sindroamele coronariene acute?
20. Următoarele situaţii clinice pot A. Colesterolul total
influenţa echilibrul hemodinamic al B. Troponina I
pacientului cu trombo-embolie pulmonară C. Proteina C reactivă
CU EXCEPŢIA: D. Fibrinogenul
A. Dimensiunea mare a trombusului E. Troponina T.
B. Interesarea unei unice artere pulmonare
lobare 26. Cea mai bună metodă imagistică pentru
C. Interesarea concomitentă sau succesivă evaluarea infarctului miocardic fără
a mai multor artere pulmonare supradenivelare de ST este:
D. Prezenţa bronhopneumopatiei cronice A. Scintigrafia miocardică de stress;
obstructive de tip A B. Ecocardiografia de stress cu
E. Fibrotorax ca expresie a sechelelor de dobutamină;
tuberculoză pulmonară. C. Rezonanţa magnetică nucleară cu
gadolinium;
21. Disfuncţia diastolică din cardiomiopatia D. Coronarografia invazivă;
hipertrofică obstructivă se datorează E. Tomografia computerizată multislice.
următoarelor anomalii, CU EXCEPŢIA:
A. Hipertrofiei cardiomiocitare 27. Miocardul siderat (“stunning”) se
B. Fibrozei interstiţiale caracterizează prin:
C. Ischemiei miocardice A. Flux miocardic redus cronic;
D. Dezordinii miocitare şi miofibrilare B. Flux miocardic normal;
E. Aritmiilor ventriculare induse de efort. C. Recuperare a funcţiei după
revascularizare;
22. Dintre semnele clinice ale D. Funcţie sistolică normală;
cardiomiopatiei hipertrofice obstructive NU E. Cicatrice non-transmurală.
face parte:
A. Şocul apexian hiperdinamic 28. Următoarele afirmaţii privind
B. Galopul presistolic coronarografia sunt adevărate, mai puţin
C. Suflul de ejecţie în plin stern una:
D. Suflul de insuficienţă mitrală A. Reprezintă o lumenografie a arterelor
E. Pulsul alternant. coronare;
B. O stenoză coronariană de 50% este
23. Următorii factori pot fi responsabili de considerată critică şi are indicaţie de
apariţia unei cardiomiopatii restrictive CU angioplastie percutană;
EXCEPŢIA: C. Poate indica aspectul instabil al plăcii
de aterom coronariene;

3
 D. Se efectuează prin cateterism selectiv al
ostiului coronar;
E. Este indicată de urgenţă la pacienţii cu
angină instabilă şi modificări ECG fără
contraindicaţii.
29. Cea mai frecventă etiologie a E. ASLO mult crescută.
miocarditei acute este:
A. Streptococul hemolitic de grup A;
B. Virusul Coxsackie B;
C. Difteria;
D. Antraciclina;
E. Virusul gripal.
30. Miocardita fulminantă se caracterizează
prin următoarele, mai puţin una:
A. Evoluţie clinică severă cu şoc
cardiogen;
B. Criterii Dallas clare sau borderline;
C. Mortalitate crescută faţă de alte forme
clinice;
D. Debut în cursul bolii virale;
E. Necesită adesea asistare ventriculară.
31. Următoarele afecţiuni pot evolua cu
cardiomiopatie dilatativă, mai puţin una:
A. Miocardita virală;
B. Hipertensiunea arterială;
C. Boala cardiacă ischemică;
D. Boala Chagas;
E. Sarcoidoza.
32. Următoarea afirmaţie privind
cardiomiopatia dilatativă non-ischemică este
falsă:
A. Coronarele epicardice sunt normale;
B. Există dilatare biventriculară;
C. Fracţia de ejecţie a VS este redusă sub
40%;
D. Mortalitatea este mai mare ca în forma
ischemică;
E. Răspunde diferit la terapia de
resincronizare faţă de forma ischemică.
33. Următoarele afirmaţii privind
reumatismul articular acut sunt adevărate, cu
o excepţie:
A. Apare mai frecvent între 5 şi 15 ani;
B. Afectarea cardiacă este o pancardită;
C. Dovada infecţiei streptococice nu este
obligatorie pentru diagnostic;
D. Tratamentul antibiotic de elecţie este
Penicilina G;
E. Coreea nu este urmată de sechele
neurologice.
34. Care dintre următoarele este criteriu
Jones minor pentru diagnosticul RAA?
A. Poliartirta;
B. Blocul atrioventricular de gradul I;
C. Eritemul marginat;
D. Suflurile cardiace nou apărute;
35. Mecanism compensator tardiv în insufi-
cienţa cardiacă este:
A. Eliberarea de factor natriuretic atrial
B. Tahicardia
C. Retenţia hidrosalină
D. Mecansimul Frank-Starling
E. Redistribuţia debitului cardiac în
sectoarele vitale.
36. Prezenţa leziunii subepicardice în
derivaţiile D2,3, aVF, V3R, V4R, V7-9
sugerează afectarea:
A. Trunchiului arterei coronare stângi
B. Arterei descendente anterioare
C. Arterei coronare drepte
D. Arterei circumflexe
E. Arterei interventriculare posterioare.
37. Care dintre următoarele modificări
electro-cardiografice se pot întâlni la un
pacient cu tromboembolie pulmonară
masivă:
A. S1Q3T3
B. S1S2S3
C. Deviaţie axială stângă
D. BRS minor sau major
E. Supradenivelare pasageră a segmentului
ST în DII, DIII şi aVF.
38. Care dintre următoarele reprezintă
contraindicaţii ale tratamentului cu inhibitori
de enzimă de conversie ai angiotensinei?
A. Stenoza bilaterală de artere renale
B. Diabetul zaharat cu nefropatie
C. Insuficienţa renală cronică cu creatinină
= 1.8mg/dl
D. Nefroangioscleroza hipertensivă
E. Macroproteinuria
39. Care dintre următorii pacienţi au risc
înalt de endocardită bacteriană?
A. Tânăr cu prolaps de valvă mitrală fără
regurgitare
B. Vârstnic cu stenoză aortică degenerativă
medie
C. Sechelar de infarct miocardic anterior
cu anevrism ventricular stâng
D. Pacient cu proteză aortică metalică

4
 E. Pacient cu defect septal interventricular
operat în copilărie
40. Hipertensiunea arterială din
feocromocitom se caracterizează prin
următoarele, cu o excepţie:
A. Creştere de acid vanil-mandelic în urină
B. Pusee severe “maligne” de HTA
alternând cu valori normale;
C. Creşterea metanefrinelor serice;
D. Tahicardie asociată crizei;
E. Creşterea K seric.
La următoarele întrebări răspundeţi după
schema:
A dacă 1, 2 şi 3 sunt corecte;
B dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D dacă 4 este corectă;
E dacă toate sunt corecte.
41. Care dintre aritmiile următoare se produc
prin mecanism de reintrare:
1) Tahicardia ventriculară monomorfă
susţinută
2) Tahicardia supraventriculară din sdr
WPW
3) Flutter-ul atrial
4) Torsada vârfurilor.
42. Care dintre aritmiile următoare se produc
prin automatism crescut:
1) Fibrilaţia ventriculară
2) Flutter-ul atrial
3) Fibrilaţia atrială
4) Ritmul idio-ventricular accelerat.
43. Tratamentul de elecţie pentru profilaxia
tahicardiei prin reintrare în NAV este:
1) Verapamilul
2) Adenozina
3) Amiodarona
4) Ablaţia cu radiofrecvenţă.
44. În care dintre următoarele situaţii clinice de
mai jos se poate efectua cardioversia
fibrilaţiei atriale mai veche de 48h:
1) Lipsa anticoagulării eficace cu INR
între 2 şi 3 pentru cca 3 săptămâni
2) Dimensiunea atriului stâng ecografic de
sub 45 - 50 mm în diametrul transversal
3) După identificarea unei formaţiuni
ecodense în auriculul stâng
4) După al 2-lea episod de fibrilaţie atrială
în ultimele 12 luni.
5
45. Care dintre următoarele semne ECG ale
tahicardiei ventriculare monomorfe
susţinute sunt diagnostice strict pentru
această aritmie?
1) Prezenţa disociaţiei atrioventriculare
2) Prezenţa capturilor ventriculare
3) Identificarea bătăilor de fuziune
4) Durata QRS peste 120 msec.
46. Următorii factori, dintre care unii sunt
sintetizaţi de endoteliul disfuncţional au
efect vasoconstrictor:
1) Endotelina
2) Tromboxan
3) Angiotensina II
4) Prostaciclina.
47. Stria lipidică este leziunea aterosclerotică
iniţială şi este formată din:
1) Miez lipidic abundent
2) Miez lipidic sărac şi capişon fibros
3) Miez lipidic şi calcificări intraparietale.
4) Macrofage şi LDL oxidat.
48. Care dintre următoarele afirmaţii privind
hipertrofia ventriculară stângă din stenoza
aortică sunt false:
1) Nu depinde de suprafaţa de deschidere a
cuspelor aortice
2) Se dezvoltă pentru a compensa creşterea
presiunii intracavitare
3) Histologic se caracterizează prin
dispunerea sarcomerelor în serie
4) Diametrul cardiomiocitelor este crescut.
49. Care dintre următorii factori NU cresc riscul
de tromboză venoasă profundă:
1) Deficitul de anti-trombină III
2) Deficitul de proteina C
3) Prezenţa factorului V Leiden
4) Deficitul de PAI-1 (“Plasminogen
Activator Inhibitor – 1”).
50. Un pacient cu imobilizare prelungită la pat
şi edem unilateral al unui membru inferior
de la nivelul coapsei se poate trata
următoarele metode terapeutice:
1) Heparină nefracţionată pentru un aPTT
între 50 – 70 sec
2) Heparină cu masă moleculară mică
subcutanat x 2 / zi
3) Fondaparinux 7.5 mg / zi SC
4) Tromboliză sistemică.
51. Care dintre următoarele medicamente sunt 57. Reprezintă factori de prognostic în CMD
indicate pentru tratamentul cardiomiopatiei următorii parametri:
hipertrofice obstructive: 1) Fracţia de ejecţie a VS;
1) Verapamilul 2) VSH-ul;
2) Metoprololul 3) Hormonul natriuretic atrial;
3) Disopiramida 4) Vârsta pacientului.
4) Enalaprilul.
58. Următoarele sunt semne paraclinice
52. Fibroza endomiocardică NU se carac- diagnostice de boală cardiacă ischemică:
terizează prin următorii factori: 1) Subdenivelarea orizontală de segment
1) Determină fibroză endocardică apicală ST de peste 1mm în 2 derivaţii
şi subvalvulară contigue;
2) Eozinofilie sanguină importantă 2) Hipocaptarea segmentară reversibilă de
3) Este caracteristică zonelor tropicale Tc-99m tetrofosmin la scintigrafia
4) Afectează predominent vârstnicii. miocarică de stress;
3) Tulburările de cinetică a pereţilor VS
53. Alegeţi afirmaţiile corecte privind cardita localizate la ecografia transtoracică;
din RAA: 4) Prezenţa unei stenoze coronariene peste
1) Streptococoul este absent din leziunile 75% la coronarografie.
cardiace;
2) Endocardul este cruţat de boală; 59. Un pacient de 52 ani fumător, hipertensiv, cu
3) Leziunea histologică patognomonică dureri toracice de 3 luni la efort şi ECG de
este nodulul Aschoff; repaus normal va fi explorat prin:
4) Biospia miocardică este indicată pentru 1) Teste de funcţie plachetară;
diagnosticul de certitudine. 2) Test la ergonovină;
3) Coronarografie;
54. Cardiomiopatia dilatativă etanolică se 4) Test de efort ECG pe covor rulant.
caracterizează prin:
1) Asocierea frecventă cu ciroza 60. Modificările EKG sugestive de pericardită
nutriţională; acută sunt următoarele:
2) Ameliorare după oprirea consumului de 1) supradenivelare concordantă a seg-
alcool; mentului ST în majoritatea derivaţiilor
3) Boală coronariană aterosclerotică 2) undă T amplă, simetrică, pozitivă în
asociată; toate derivaţiile;
4) Prognostic mai bun faţă de forma 3) supradenivelare de segment PR;
idiopatică. 4) unda U prezentă în toate derivaţiile.

55. Alegeţi afirmaţiile corecte privind CMD
idiopatică:
1) Este mai frecventă la bărbaţii de rasă
neagră;
2) Mortalitatea anuală la cei cu IC este de
11-13%;
3) Este mai frecventă la cei cu genotip DD
al enzimei de conversie;
4) Progresia bolii este ameliorată de
tratamentul cu IEC în faza subclinică a
bolii.
56. Următoarele sunt forme de angină instabilă:
1) Angina de efort agravată
2) Angina precoce postinfarct;
3) Angina de repaus
4) Angina Prinzmetal;
61. Care dintre următoarele poate fi cauză de
tamponadă cardiacă?
1) intervenţie chirurgicală pe cord
2) disecţie acută de aortă
3) ruptură de sinus Valsalva
4) anevrism de aortă toracică.
62. Care dintre următoarele combinaţii
antihipertensive sunt indicate?
1) Beta-blocant + blocant de Ca
dihidropiridinic
2) Hidralazină + nifedipină
3) IEC + diuretic
4) Beta-blocant + clonidină.
63. Care din următoarele afirmaţii despre DSV
este/sunt adevărate:
1) Defectele din porţiunea membranoasă a
siv nu se închid spontan

6
 2) Necesită profilaxia EI 3) Tahicardie paroxistică supraven-
3) Defectele mici intramusculare tind să triculară;
determine un suflu protosistolic 4) Sindrom WPW;
4) Se pot complica cu sd. Eisenmenger. 5) Tahicardie sinusală.

67. Ce atitudini terapeutice reprezintă o opţiune

La următoarele întrebări, sub formă de cazuri în acest caz, dacă TA este 90/60mmHg?
clinice, sunt valabile unul sau mai multe A. Compresie de sinus carotidian.
răspunsuri corecte: B. Studiu electrofiziologic;
C. Verapamil iv;
64. Următoarea electrocardiogramă arată: D. SEE sincron 100J.
E. Digoxin 1 fiolă iv.

Un bărbat de 59 ani se prezintă la camera de

gardă pentru dispnee cu ortopnee nocturnă
în ultimele 2 săptămâni. Clinic tahicardic,
TA = 100/70mmHg, cu raluri subcrepitante
în jumătatea inferioară a ambelor hemitorace
şi zgomot III audibil. Electrocardiogramna şi
radiografia toracică arată următoarele:

A. Pericardită lichidiană;
B. Infarct miocardic acut antero-
lateral;
C. Cardiomiopatie hipertrofică;
D. Ritm idioventricular accelerat;
E. Imagine „îngheţată” în teritoriul
anterior.

65. Alegeţi tratamentul corect:

A. Streptokinază 1,5MU în 30 minute;
B. Angioplastie coronariană percutană de
urgenţă;
C. Drenaj pericardic;
D. Heparină parenteral (tratament
convenţional);
E. Xilină 1-2mg/min.

66. O femeie de 27 ani se prezintă pentru

palpitaţii debutate de o oră. La internare
traseul este următorul. Ce diagnostic ECG
vă sugerează?

68. Ce diagnostic sugeraţi pentru pacient?

A. Cardiomiopatie restrictivă
B. Cardiomiopatie dilatativă cu insufi-
cienţă ventriculară stângă.
C. Infarct miocardic sechelar;
D. Pericardită cu tamponadă.

69. Tratamentul pentru acest pacient va include:

A. Tromboliză sistemică
1) Fibrilaţie atrială cu AV rapidă; B. IEC;
2) Tahicardie ventriculară susţinută;

7
 C. Diuretice combinate (furosemid şi
spironolactonă);
D. Beta-blocant injectabil de urgenţă;
E. Carvedilol pe termen lung.

Bolnav în vârstă de 52 ani, se prezintă la

consultaţie pentru dispnee aparută de circa 7 zile
şi accentuată progresiv. De menţionat că în urmă
cu 2 săptămâni a avut un episod cu febră,
frisoane, rinoree, tratat cu paracetamol şi
aspirină. Ex.clinc: fără edeme, pulmonar fără
raluri de stază, ritm regulat tahicardic: 108/min,
TA:90/60mmHg, vene jugulare turgescente,
hepatomegalie dureroasă.

70. Care sunt explorările recomandate pentru

elucidarea rapidă a diagnosticului:
A. radiografie toracică
B. ECG
C. probe funcţionale respiratorii
D. ecocardiografie.
71. Care este atitudinea terapeutică în acest caz:
A. administrare de diuretice i.v. (furosemid
40 mg );
B. administrare de tonicardiac (digoxin 1
fiola i.v.)
C. pericardocenteza
D. administrare de betablocante.
A. anevrism de arteră coronară;
B. stenoză critică prin placă instabilă pe
artera coronară dreaptă;
C. stenoză critică de trunchi comun;
D. stenoză coronariană necritică;
E. tromb intracoronar.
74. Alegeţi afirmaţiile corecte privind imaginile
ecocardiografice de mai jos:

72. Care sunt semnele ecocardiografice de

tamponadă cardiacă?
A. zona transonică în sacul pericardic
B. debit trasmitral scazut
C. colaps protodiastolic de atriu şi
ventricul drept
D. creşterea diametrului telediastolic al
ventriculului stâng in inspir.

73. Următoarea imagine la un pacient fumător

de 45 ani sosit la camera de gardă cu durere
toracică acută arată:

A. prolaps de valvă mitrală;

B. disecţie acută de aortă ascendentă;
C. pericardită lichidiană;
D. hipertrofie concentrică de VS;
E. anevrism de perete posterior.

8
75. Imaginea ecocardiografică de mai sus poate
sugera diagnosticul de:
A. cardiomiopatie hipertrofică formă
neobstructivă;
B. cardiomiopatie hipertrofică obstructivă;
C. hipertensiune arterială;
D. stenoză aortică;
E. cardiomiopatie restrictivă.