G.F.Z.O NoRestriction

Tema nr 10. Tulburri de ritm i de conducere. Pag 1383-1410.
H
Subiect complement simplu. ntrebarea no 1. rspuns b
Care dintre urmtoarele afirmaii despre nodul atrioventricular este fals:
a. se afl la baza septului interatrial deasupra inelului tricuspidian, anterior de sinusul
coronar
b. irigarea nodului atrioventricular provine n 90% din cazuri de la nivelul arterei coronare
drepte
c. fascicolul His ia natere din nodul atrioventricular
d. proprietile electrofiziologice ale nodului constau n conducerea lent a impulsului la
nivel AV
e. vagul alungete conducerea la nivelul nodului atrioventricular
Subiect complement simplu. ntrebarea no 2. rspuns c
Sistemul nervos vegetativ simpatic are numeroase efecte la nivelul esutului de conducere
enumerate mai jos printre care una este fals:
a. crete conducerea impulsurilor la nivel atrial
b. crete automatismul la nivelul nodului sinusal
c. crete conducerea impulsurilor la nivelul nodului sinusal
d. reduce perioada refractar a nodului sinusal
e. scade conducerea la nivelul nodului atrioventricular
Subiect complement simplu. ntrebarea no 3. rspuns d
Sistemul vegetativ nervos parasimpatic are numeroase efecte la nivelul esutului de conducere
enumerate mai jos printre care una este fals:
a. scade automatismul nodului sinusal
b. alungete durata perioadei refractare a esutului din jurul nodului sinusal
c. alungete conducerea impulsului la nivelul nodului atrioventricular
d. crete ntr-un mod neomogen perioada refractar a esutului atrial
e. scade viteza de conducere a impulsurilor la nivel atrial
Subiect complement simplu. ntrebarea no 4. rspuns a,b,c
Care dintre urmtoarele afirmaii este fals:
a. potenialul de aciune al sistemului His-Purkinje are cinci faze care se bazeaz pe
curenii ionilor membranari
b. depolarizarea rapid faza 0 este determinat de un influx al ionilor de sodiu
intracelular
c. influxul de sodiu este urmat de un eflux de calciu care produce un curent lent spre
interior
d. etapele de repolarizare 1 i 3 se bazeaz pe efluxul celular al ionilor de potasiu
e. faza a 4-a se numete faza de potenial membranar de repaus
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 5. rspuns a,b,d,e
Refractaritatea este o proprietate a celulelor cardiace care definete perioada de recuperare de care
celula are nevoie pentru a se reface dup ce anterior a fost descrcat, nainte de a fi reexcitat de
un stimul, care poate produce urmtoarele efecte corecte:
a. n perioada refractar absolut un stimul nu poate produce nici un fel de rspuns
b. n perioada refractar efectiv stimulul poate produce un rspuns local nepropagat
c. perioada refractar relativ se ntinde de la debutul perioadei refractare efective pn n
momentul cnd celula este complet repolarizat
d. stimulul mai intens dect valoarea prag aplicat n perioada refractar relativ produce
un rspuns propagat mai lent dect cel normal
e. la nivelul nodului AV recuperarea excitabilitii este complet dup refacerea
potenialului de aciune
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 6. rspuns a,c,d,e
Cauzele care pot produce disfuncii ale nodului sinusal sunt:
a. degenerarea fibrelor nodului sinusal la vrstnici
b. stenoza mitral reumatismal
c. amiloidoza la vrstnici
d. infiltrarea miocardului atrial
e. ischemia arterei nodului sinusal
Cauzele care pot produce bradicardie sinusal sunt reprezentate de:
a. hipotermia
b. hipoxemia sever
c. hipotensiunea acut
d. hipotiroidismul
e. febra tifoid
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 8. rspuns a,b,c
Medicamentele care pot produce disfuncii ale nodului sinusal fiind contraindicate la un pacient cu
suspiciune de boal de nod sinusal sunt:
a. glicozidele tonicardiace
b. beta-blocantele
c. chinidina
d. dihidropiridinele
e. inhibitorii de serotonin
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 9. rspuns a,b,c,d
Manifestrile clinice caracteristice sindromului de sinus bolnav sunt urmtoarele:
a. sincop
b. sindrom confuzional
c. bradicardie sinusal sever
d. bloc sinoatrial
e. bloc atrioventricular tranzitor
Care dintre urmtoarele teste noninvazive pot fi folosite pentru evaluarea funciei nodului sinusal:
a. masajul unilateral al nodului sinusal
b. manevra Valsalva
c. testul cu salbuterol
d. testul cu isoprotenerol
e. testul la atropin
Subiect complement simplu. ntrebarea no 11. rspuns a
Care este durata normal a timpului de recuperare a nodului sinusal evaluat prin studiu
electrofiziologic:
a. sub 550 msec

b. sub 650 msec
c. sub 750 msec
d. sub 850 msec
e. sub 950 msec
Care este durata normal a timpului de conducere sinoatrial evaluat prin studiu electrofiziologic
msurat de la rspunsul nodului sinusal la depolarizrile atriale premature sau prin nregistrarea
direct pe electrograma nodului sinusal:
a. 50 120 msec
b. 55 115 msec
c. 45 125 msec
d. 40 130 msec
e. 55 - 110 msec
Boala Lev este o afeciune degenerativ care poate produce bloc atrioventricular prin degradarea
urmtoarelor structuri cardiace:
a. sclerozarea scheletului cardiac fibros
b. calcificarea valvelor aortice
c. calcificarea nucleului fibros
d. calcificarea tractului de ejecie al ventriculului drept
e. defect septal interventricular asociat
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 14. rspuns a,c,d
Indicaiile de cardiostimulare permanent la aduli de clas I sunt urmtoarele:
a. bloc AV complet cu insuficien cardiac congestiv
b. bloc AV complet fr perioade de asistolie i frecven de sub 55 bti/minut
c. bloc AV complet cu postablaie a jonciunii AV
d. bloc AV gradul II intermitent cu bradicardie simptomatic
e. bloc AV gradul II tip I asimptomatic
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 15. rspuns a,b,e
Indicaiile de cardiostimulare permanent n cazul unui bloc atrioventricular postinfarct sunt
urmtoarele:
a. bloc AV complet postinfarct
b. bloc AV gradul II avansat postinfarct
c. bloc AV gradul I persistent n prezena unui bloc de ramur nedemonstrat
anterior episodului actual
d. bloc complet de ramur stng nou aprut
e. bloc AV avansat tranzitor asociat cu bloc de ramur
Care dintre urmtoarele situaii nu prezint indicaie de cardiostimulare permanent:
a. bloc fascicular fr BAV sau asimptomatic
a. bloc fascicular asimptomatic
b. bloc bifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fr simptome ce pot fi
atribuite blocului
c. bloc trifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fr simptome ce pot fi

atribuite blocului
d. bloc fascicular cu bloc AV gradul I
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 17. rspuns b,c
Boala de nod sinusal prezint indicaie de cardiostimulare permanent n urmtoarele situaii
practice:
a. boal de nod sinusal la pacieni asimptomatici cu frecven cardiac sub 40/minut este o
consecin a medicaiei pe termen lung
b. boal de nod sinusal cu bradicardie simptomatic demonstrat
c. boal de nod sinusal cu bradicardie iatrogen la care nu exist alt metod de tratament
alternativ
d. boal de nod sinusal la pacieni peste 80 ani
e. boal de nod sinusal la care s-a dovedit c simptomatologia sugestiv de bardicardie nu
este asociat cu rtimuri cardiace rare
Subiect complement simplu. ntrebarea no 18. rspuns e
Care dintre urmtoarele nu reprezint complicaii ale cardiostimulrii permanente:
a. hemoragia postimplantare
b. sindromul de pacemaker
c. tahicardia mediat de pacemaker
d. infeciile postimplantare
e. histerezisul postimplantare
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 19. rspuns a,b,d
Sindromul de pacemaker se manifest prin multiple efecte adverse hemodinamice care pot fi
explicate prin urmtoarele elemente fiziopatologice:
a. pierderea contraciei atriale la sistola ventricular
b. regurgitare venoas pulmonar i sistemic datorate contraciilor atriale impotriva
valvelor atrioventriculare nchise
c. endocardita bacterian grafat pe sonda de stimulare
d. reflexe vasodepresoare iniiate de undele a ample produse de contraciile atriale
mpotriva valvelor tricuspide nchise
e. cardiomiopatia aritmic consecutiv implantrii stimulatorului
Condiiile necesare pentru realizarea circuitului de reintrare sunt reprezentate de:
a. neomogenitatea electrofiziologic la nivelul a dou sau mai multe regiuni ale cordului
legate ntre ele pentru a forma un circuit nchis
b. existena unui bloc unidirecional la nivelul uneia dintre ci
c. existena a dou ci rapide de conducere care s intre alternativ n funcie
d. reexcitarea cii iniial blocate ducnd la nchiderea circuitului de activare
e. existena unui bloc unidirecional la captul circuitului de reintrare
Condiiile necesare pentru realizarea circuitului de reintrare ca mecanism de producere al
tahiaritmiilor sunt:
a. neomogenitatea electrofiziologic
b. existena blocului unidirecional al unei ci
c. existena conducerii lente parasistolice alternative

d. diferena de omogenitate a perioadei refractare a dou teritorii diferite
e. reexcitarea cii iniial blocate, ducnd la nchiderea circuitului de reintrare
Care dintre urmtoarele structuri posed proprieti de automatism:
a. nodul sinusal
b. atriul drept
c. atriul stng
d. nodul atroiventriucular
e. celulele miocardice de lucru
Apariia unui automatism anormal datorat depolarizrilor pariale ale membranelor n stare de
repaus se poate produce consecutiv:
a. tulburri electrolitice
b. postmedicamentos
c. reducerea indexului cardiac
d. creterea catecolaminelor endogene sau exogene
e. postischemie miocardic
Aritmiile datorate activitii declanate (trigger activity) pot fi produse de:
a. postdepolarizare precoce produs la nivelul fazei 2 a potenialului de aciune
b. postdepolarizare precoce produs la nivelul fazei 3 a potenialului de aciune
c. postdepolarizare tradiv produs dup faza a- 2 a potenialului de aciune
d. postdepolarizare tardiv produs dup faza a- 3 a potenialului de aciune
e. postdepolarizare tardiv produs dup faza a- 4 a potenialului de aciune
Aritmiile datorate activitii declanate (trigger activity) pot fi consecina urmtoarelor mecanisme:
a. intoxicaie digitalic
b. hiperkaliemie
c. hipercalcemie
d. hipercatecolaminemie
e. hipocalcemie
Care dintre urmtoarele aritmii au ca mecanism de producere postdepolarizrile precoce:
a. ritmul idioventricular accelerat
b. tahicardia ventricular indus de efort
c. tahicardia atrial post infarct
d. tahicardia atrial post intoxicaie digitalic
e. torsada vrfurilor
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 27. rspuns c,e
Care dintre urmtoarele aritmii au ca mecanism de producere postdepolarizrile tardive:
a. ritmul idioventricular accelerat
b. tahicardia ventricular indus de efort
c. flutterul atrial tipic

d. tahicardia atrial post intoxicaie digitalic
e. torsada vrfurilor
Extrasistolele atriale sunt de obicei benigne i asimptomatice i se ntlnesc la adulii normali ntrun procent de peste:
a. 30%
b. 40%
c. 50%
d. 60%
e. 70%
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 29. rspuns a,b
Locul de origine al extrasistolelor atriale poate fi la nivelul:
a. atriului stng
b. atriului drept
c. nodul sinusal
d. nodul atrioventricular
e. fasciculului His
De obicei o extrasistol atrial intr i iese din nodul sinusal astfel nct suma intervalelor PP pre i
postextrasistolic este mai mic dect suma a dou intervale PP a ritmului sinusal, n acest caz se
poate spune c pauza postextrasistolic este:
a. compensatorie
b. necompensatorie
c. decalant
d. fiziologic
e. prematur
Efectele adverse care pot apare dup montarea unui pacemaker sunt:
a. fractura de electrod
b. sindromul de pacemaker
c. hemoragiile postimplantare
d. tahicardia mediat de pacemaker
e. histerezisul
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 32. rspuns a,c,d,e
Elementele fiziopatologice care duc la apariia sindromului de pacemaker sunt urmtoarele:
a. pierderea contribuiei atriale la sistola ventricular
b. ruperea sondei de stimulare
c. regurgitare venoas sistemic datorit contraciei atriale mpotriva valvei mitrale
d. regurgitare venoas pulmonar datorit contraciei atriale mpotriva valvei tricuspide
e. reflexe vasodepresoare produse de undele a ample consecina contraciilor atriale
desincronizate
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 33. rspuns b,c,d
Care dintre urmtoarele afirmaii despre tahicardia mediat de pacemaker sunt adevrate:
a. depolarizarea atrial este obligatoriu anterograd
b. depolarizarea ventricular este prematur
c. repetarea fenomenului de conducere ventriculo-atrial poate conduce la tahicardie
d. fenomenul se poate corecta prin reprogramarea perioadei refractare atriale
e. fenomenul se poate corecta prin reprogramarea perioadei refractare ventriculare
Locul de origine al extrasistolelor joncionale este la nivelul:
a. atriului drept bazal
b. atriului stng bazal
c. poriunii superioare a nodului atrioventricular
d. poriunii inferioare a nodului atrioventricular
e. fasciculului His
Recunoaterea pe electrocardiogram a extrasistolelor ventriculare se bazeaz pe urmtoarele
argumente:
a. durata complexului extrasistolic peste 0,14 sec
b. absena undei P n faa complexului QRS
c. aspectul de bloc de ramur dreapt n V1 i de bloc de ramur stng n DI
d. pot surveni la un interval relativ fix fa de btaia sinusal precedent
e. amplitudinea undei R a complexului QRS extrasistolic este dubl fa de amplitudinea
undei T
Extrasistolele ventriculare pot prezenta conducere retrograd spre atrii care se caracterizeaz din
punct de vedere electrocardiografic prin:
a. unde P negative n derivaiile V5 i V6
b. unde P negative n derivaiile DII, DIII, aVF
c. pauza postextrasistolic produs este mai mic dect cea compensatorie
d. alungirea primului intervalului PR postextrasistolic
e. alungirea duratei complexului QRS extrasistolic cu 0,04 sec peste durata complexului
ritmului de baz
Care dintre urmtoarele medicamente pot fi utilizate fr risc n tratamentul extrasistoliei
ventriculare pentru reducerea mortalitii aritmice:
a. verapamilul
b. metoprololul
c. flecainida
d. encainida
e. moricizina
Care dintre urmtoarele reprezint factori de risc n producerea morii subite arirmice la un pacient
coronarian:
a. fenomenul R/T
b. alungirea intervalului QT
c. existena fenomenului de parasistolie ventricular

d. existena extrasistolelor sub form de cuplete
e. fracia de ejecie a ventricului stng sub 40%
Fenomenul de parasistolie se caracterizeaz din punct de vedere electrocardiografic prin:
a. existena unui interval de cuplaj variabil fa de btaia precedent
b. reprezint manifestarea unui focar protejat de automatism ventricular anormal
c. unda P urmeaz complexului QRS parasistolic
d. intervalele interectopice rmn relativ fixe cu variaia lungimii medii a ciclului RR sub 120
msecunde
e. doi stimuli parasistolici consecutivi formeaz un cuplet parasistolic
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 40. rspuns a,c,e
Care dintre urmtoarele semne clinice sugereaz prezena disociaiei atrioventriculare:
a. intensitate variabil a zgomotului 1 pe fondul unui ritm regulat
b. prezena zgomotului de galop presistolic al ventriculului stng
c. variaiile de amplitudine ale pulsului arterial carotidian
d. pulsaiile neregulate ale pulsului jugular
e. prezena undelor a ample intermitente la nivelul pulsului venos jugular
Compresia de sinus carotidian la un pacient cu tahicardie sinusal produce:
a. discreta reducere a frecvenei i oprirea brusc
b. reducerea frecvenei cu revenirea gradat la cea iniial
c. creterea frecvenei cu revenirea gradat la cea iniial
d. accelerarea frecvenei cu revenirea rapid la cea iniial
e. oprirea brusc i reluarea imediat a frecvenei iniial
La un pacient cu fibrilaie atrial permanent apariia pe ECG a unei tahicardii joncionale poate
sugera:
a. apariia unui bloc atrioventricular complet
b. creterea gradului de hipertensiune pulmonar
c. intoxicaia digitalic
d. existena unui infarct miocardic n evoluie
e. embolie sistemic sau pulmonar
n fibrilaia atrial linia izoelectric este nlocuit cu oscilaii de mrime diferit, amplitudine
variabil i frecvena cuprins ntre urmtoarele limite:
a. 250-350 bti/minut
b. 350-450 bti/minut
c. 300-500 bti/minut
d. 350-550 bti/minut
e. 350-600 bti/minut
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 44. rspuns c,d
Frecvena ventricular crescut a unei fibrilaii atriale poate fi cauza producerii:
a.
b.
c.
d.
e.
hipertensiune arterial
infarct miocardic
congestie pulmonar
angin pectoral
embolii sistemice

Antiaritmicele din clasa a III, utilizate n conversia la ritm sinusal a fibrilaiei atriale prelungesc
durata potenialului de aciune n esuturi cu rspuns rapid al potenialelor de aciune din care fac
parte:
a. flecainida
b. sotalolul
c. amiodarona
d. moricizina
e. procainamida
Care dintre urmtoarele afeciuni nu se acompaniaz dect n mod excepional de fibrilaie atrial:
a. stenoz mitral reumatismal
b. cardiopatie hipertensiv
c. defect septal interatrial
d. defect septal interventricular
e. tireotoxicoz
n cazul n care nu se poate converti la ritm sinusal, controlul frecvenei fibrilaiei atriale se poate
face cu urmtoarele medicamente:
a. amiodaron
b. metoprolol
c. diltiazem
d. mexiletina
e. adenozina
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 48. rspuns b,d
Prevenirea recurenelor fibrilaiei atriale la un pacient n ritm sinusal poate fi efectuat cu:
a. tocainida
b. amiodarona
c. acenocumarol
d. flecainida
e. disopiramida
Care dintre urmtoarele afirmaii despre flutterul atrial sunt adevrate:
a. activitatea atrial are frecvena cuprins ntre 250-350 bti/minut
b. derivaiile unde se poate vedea cel mai bine activitatea atrial sunt DII i DIII
c. etiologia flutterului are la baz o form de reintrare atrial localizat n atriul drept
d. emboliile sistemice sunt mai frecvente n cazul flutterului dect n cazul fibrilaiei
e. cel mai eficient tratament n cazul flutterului este chinidina

Care dintre urmtoarele tahiaritmii este cea mai frecvent ntlnit n prima sptmn la pacienii
operai pe cord deschis:
a. tahicardia atrial multifocal
b. fibrilaia atrial
c. flutterul atrial
d. tahicardia prin reintrare atrioventricular
e. tahicardia joncional
Durata tratamentului anticoagulant a pacienilor convertii n ritm sinusal din fibrilaie atrial avnd
boal cardiac organic este:
a. 2 sptmni postconversie
b. 2 luni postconversie
c. 6 luni postconversie
d. 2 ani postconversie
e. toat viaa
Prevenirea recurenelor flutterului atrial la un pacient convertit la ritm sinusal poate fi efectuat cu:
a. flecainida
b. propafenona
c. adenozina
d. mexiletina
e. amiodarona
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 53. rspuns d,e
n absena sindromului de preexcitaie tip WPW mecanismul de producere a peste 90% dintre
tahicardiile supraventriculare este prin:
a. focare ectopice atriale
b. postpoteniale tardive
c. postpoteniale precoce
d. reintrare n nodul atrioventricular
e. reintrare pe cale accesorie ascuns atrioventricular
Care dintre afirmaiile despre tahicardia prin reintrare n nodul atrioventricular sunt adevrate:
a. poate fi iniiat i oprit prin extrasistole atriale
b. este mai frecvent la femei
c. frecvena tahicardiei este cuprins ntre 100-200 bti/minut
d. undele P retrograde pot fi absente sau incluse n complexul QRS
e. debutul tahicardiei se asociaz aproape constant de scurtarea intervalului PR
Care dintre urmtoarele medicamente sunt de elecie n tratamentul crizei de tahicardie prin
reintrare la nivelul nodului atrioventricular:
a. tonicardiacele digitalice i.v.
b. adenozina i.v.
c. verapamilul i.v.
d. metoprololul i.v.
e. lidocaina i.v.
Care dintre urmtoarele afirmaii despre tahicardia prin reintrare atrioventricular sunt adevrate:
a. iniierea tahicardiei printr-o extrasistol ventricular este esenial pentru diagnostic
b. alternana complexelor QRS apare la 30% dintre subieci
c. undele P se suprapun de obicei peste complexul QRS care este discret deformat
d. fascicolul accesor nu poate conduce n sens anterograd n timpul ritmului sinusal
e. n timpul tahicardiei secvena activrii iniiale se produce la nivelul atriului stng
Tahicardia prin reintrare la nivelul nodului sinusal se poate caracteriza prin urmtoarele:
a. este iniiat invariabil de ctre o extrasistol atrial
b. apare frecvent n contextul unor boli cardiace organice
c. intervalul PR din timpul tahicardiei este scurtat
d. morfologia undelor P este identic cu cea a ritmului sinusal
e. metoda cea mai eficient de tratament este ablaia prin radiofrecven
Subiect complement multiplu. ntrebarea no 58. rspuns
Cauzele de producere ale tahicardiei atriale multifocale sunt urmtoarele:
a. intoxicaie digitalic
b. exces de medicaie adrenergic
c. hipokaliemie
d. hipocalcemie
e. hipotermie
n timpul tahicardiei din sindromul de preexcitaie, impulsul este de obicei supus urmtorului
traseu:
a. condus anterograd pe cale accesorie i retrograd pe calea AV normal
b. condus anterograd pe calea AV normal i retrograd pe calea accesorie
c. condus anterograd pe cale accesorie i retrograd pe alt cale accesorie
d. condus anterograd pe cale accesorie i retrograd la nivelul fascicolului His
e. condus retrograd pe calea accesorie i anterograd pe calea AV normal
Subiect complement simplu. ntrebarea no 60. rspuns
Tratamentul crizei de tahicardiei prin reintrare atrioventricular din cadrul sindromului WPW se
face cu:
a. digital
b. verapamil
c. metoprolol
d. procainamid
e. teofilin
In timpul sarcinii: a) creste volemia; b) creste vol plasmatic; c) creste vol globular; d)
cresc si vol plasmatic si globular
Cauza edemului : aici nu am retinut decat blocajul limfatic care parea cel mai plauzibil
raspuns
Aspectul normal al qrs inV1
Care dintre urmatoarele 4 orificii este deschis cel mai putin timp :a) aortic; b)pulmonar;
c) mitral; d) tricuspid
Pompa de Ca sarcolemala: a)depinde de concentratia Ca din citosol; b)e contrloata de
fosfolambam; c) are actiune antagonica pompei Na/Ca; d) ?
Unde este cel mai bine reprezentat PEVS: a) carotidograma; b)jugulograma...
Eflux maxim de ioni are loc in fazele a)1; b)2; c)3; d)4.
Depolarizarea ventriculara : a) se face de la endocard spre epicard; b) dinspre baza spre
varf; c) intai la dreapta si apoi la stanga; d) ??..
Rolul functional al capilarelor: a) de schimb
Fluxul sanguin local e contrloat de: a)arteriole; b)capilare; c)venule; d) sunturi arteriovenoase
Ag Rh sunt: a) naturali; b)glicolipide; c) rezultati in urma imunizarii; d) de tip Ig M si nu
depasesc bariera fetoplacentara
Hipovolemia policitemica apare in:...
Nivelul de eritropoietina creste in: a) insuficienta renala b)boli respiratorii....
Zgomotul 2..
ce influenteaza pompa de Ca (la naiba aici putea fi orice..voi ce va amintiti?)
Hemostaza secundara cuprinde: a) coagulare; b) vasoconstrictie...c)aderare si aglutinare..
Hemaoragia acuta la debut se caracterizeaza prin .. ceva cu hematocrit si volemie ??
Factorii care stimuleaza coloniile de geanulocite-monocite: a) interferon; b) interleukina
??...
Ceva cu aspectul curbei vol-presiune a ventriculului stang..
Hexokinaza eritrocitara
2,3 DPG
definitia debitului cardiac
Agregarea plachetara e inhibata de a) fibriniogen; b) trombina; c) tromboxani; d)
prostacicline
Valori fiziologice? al om normal a) presiunea in atriu dr 8mmHg; b) presiunea in atriul
strg 10 mmHg; c)55 mmHG in artera pulmonara; d) volum sistolic 90ml
Cine infl debitul cardiac..
1.ce rezulta prin activarea sistemului complement

2.unde nu s absoarbe apa
3. ce nu determina formarea d edeme
4.cea mai mare putere d fagocitoza- macrofagul
5. complianta venelor fata d artere- 24 d ori mai mare
6.presiunea sistolica medie
7. raspunsul incorect: pulsul 90 (asta e aiurea nu o intzeleg)
8cine nu action in RIN- limfocite
9.surfactantul
1.
Din ce e alcatuita capacitatea vitala

CV = VIR(volum inspirator de rezerva) + VER(Vol. exp. rez.) + VR(Vol.
Rezidual)
2.
Detresa noului nascut- ce substanta este implicata?
3.
Durerea rapid
4.
socul hemoragic - ce se intampla?
Surfactantul
resimit la 0,1 secunde de la aplicarea stimulului; are caracter de

neptur
determinat n special de stimuli mecanici sau termici
transmis prin fibre tip A delta cu viteze de 6-30 m/s
se asociaz cu reflex de retragere, rspuns simpatic, creterea
presiunii arteriale i mobilizarea rezervelor energetice ale
organismului
a. gresit!!! vasoconstrictie cerebrala
b. gresit!!! vasoconstrictie cardiaca
c. corect!!! creste nivelul circulant de catecholamine
5.
Ce factor nu este secretat de thrombocite
6.
7.
Ce nu se regaseste pe toata lungimea tubului urinifer?

Efluxul ionilor de calciu in miocard
8.
Pompa de calciu e controlata de:
9.
Hipoventilatia
10.
Organul tendinos Golgi: cand intervine?
ADP-ul i TxA2 sunt secretate
corect: fosfolamban
Supracontractie. se activeaza la suprasolicitarea muschiului pentru a

proteja.
11.
Prin cate straturi trece lumina ca sa ajunga la receptori?
12.
Complexul QRS este echidifazic in aVR(posibil aVL).
Corect: toate
Corect: axa e la +60
13.
ce e VEMS?(volum expirator maxim pe secunda,val normala 75-80%)

scade sau ramane acelasi in boli restrictive,scade in obstructive
14.
15.
in ce faza a PA miocardic se face cel mai mare transport ionic?

Medulosuprarenala de cine este stimulata?
Simpathetic stimulation
CNS
16.
Numarul lui Reynolds
(Diametru*densitate)/ eta = 1000 reprezinta trecerea de la curgerea

laminara la curgerea turbulenta(perpendiculara pe peretii vasului)
17.
18.
In ce afectiune apare volumul urinar scazut?

Indicele de reactivitate bronsica
(VEMS/CVF) * 100
19.
Unde se absoarbe glucoza
20.
Peptidul natriuretic atrial ce stimuleaza/inhiba?
Corect: TCP (tub contort proximal)

Natriuretic peptides are involved in the long-term regulation of sodium and water
balance, blood volume and arterial pressure. This hormone decreases
aldosterone release by the adrenal cortex, increases glomerular filtration
rate (GFR), produces natriuresis and diuresis (potassium sparing), and
decreases renin release thereby decreasing angiotensin II. These actions
contribute to reductions in blood volume and therefore central venous pressure
(CVP), cardiac output, and arterial blood pressure
21.
chemoreceptorii centrali
corect: au capacitatea de a se adapta la hipercapnie cronica
22.
Proteina C are rol
23.
Mecanismul fosfoproteic in echilibrul acidobazic
24.
actioneaza intracellular.
Presiunea telediastolica si telesistolica pe diagrama PV a ventricului au valoarea
40mm HG si 120mm HG
25.
Presiunea CO2 din sange
anticoagulant
este mai mare decat cea din aerul alveolar
26.
Surfactantul
27.
VEMS masoara
28.
Secretia de renina
scade tensiunea superficiala

elasticitatea plamanului
inhibata de alcool
stimulata de scaderea sodiului si cresterea potassiului
29.
Celulele Mezangiale au rol

in vasoconstrictie
30.
Proprietatile circulatiei pulmonare

de tip terminal. Posibile anastomoze. Contaminare venoasa.
1Flux limfatic (erau mai multe variante printer care si asta si inca una fara kg corp 200
ml/min/kg corp. Nu stiu care era buna)
2VEMS pt ce se determina (pt complianta, elasticitate)
3Ap Golgi intervine in: insertia muschiului pe os , etc
4Curba vol-presiune:rasp corect vol telediastolic 120ml
5Hipoventilaria duce la: bronhoconstrictie, bronhodilatatie, secr de...
6In repaus, fluxul maxim se inregistreaza in: creier, muschi, rinichi
7Chemoreceptorii centrali sunt stimulati de: conc H din LCR (asta e corect)
8Vasodilatatia se produce cu exceptia:hipoxie, alcaloza, hipercapnie, hipertermie
9FNA:scade volemia
10.QRS echidifazic in AVR, D3 negativ, axul este la:-60 rasp corect
11.Creste fluxul renal cu exceptia: vasodil arteriolei aferente/ eferente
12.Presiunea medie: media artim a pres sistolica si diastolita, e mai aproape de cea
sistolica, e mai aproape de cea diastolita
13.ceva cu cel mesangiale , ceva legat de contractia lor
14.CV= VRC+VIR+VER
15. glucoza este reabsorbita total in: TCD,TCP+TCD, TCP, TCP+AH
16. lumina strabate urmatoarele straturi ale retinei pana ajunge sa nush ce sa faca
17.secretia de H este insotita de:
1.Cantitatea cea mai mare de Ca 2+ care intra in citosol se realizeaza...dadea mai multe
etape dintre care cea corecta era faza a 2 a.
2.Lumina cand ajunge la celulele fotoreceptoare determina hiperpolarizare cu eliberare de
glutamat .Mai erau variante cu GABA alea nu aveau cum sa fie ...
3.Calcularea presiunii medii cand ti se da sistolik si diastolik .
4.Calcularea frecventei cardiace cand ti se dadea lungimea intervalului R-R in mm .
5.Canale ionice neselective ce fac , erau multe variante ...nush aici.
6.Hipervolemii cand apar.
7.Hiperpolicitemii cand apar.
8.Diureza cand apare.
9.Unde pe EKG.
10.Ce reprezinta intervalul PQ.
11. Idem 10 pt QRS .
12.Prin ce se caracterizeaza sinapsa electrik? E bidirectionala.
13.Timpul de sangerare creste in:
Atrombocitopenii
Bhemofilie A
Chemofilie B
Deliberare de pro accelerina
14.Pco 2 in artera pulmonara ...care e? 46 mmHg
15.Cum se poate calcula conc co2 cand stim pco2 ?cu ajut coef de solubilitate.
16.De ce nu depinde coeficientul de solubilitate al uni gaz ?de presiunea lui partiala.
17.Ce nu e opsonina? Rasp pe grila era Ig D.
18.Antigenele t dependente caracteristici .Induc raspunsul imun dep de LTH.
19.Reflexul de mictiune este amanat de creier.
20.Unde are centrul primar mictiunea? In maduva pelvina.
21.Trombina ce plm face ?
22.Clereance-ul inulinei nu e infl de diureza.
23.Atenuarea zgomotelor reflexul de atenuare , asta era pe undeva pe la ureche.
24.Corpusculul Pacini avea primul nod Ranvier in interiorul sau nu in exterior cum era in
grila . trebuia sa gesti exceptia.
25.Acuitatea vizuala maxima se gaseste in macula lutea
26.Complianta distensibilitatea plamanului.
27.Diureza eliminarea urinei pe 24 de ore
28.Cum este secretat ionul H in TCP in antiport cu Na
29.Formula lui Fick d.p. cu coef de solubilitate .
30.Absorbtia apei in abs ADH se face in....TCP
31.Stimularea SNS ce face pe vezica nu mai face pipi.
32.Cresterea diurezei ...

33.Diureza e data de dereglari hormonale
34.Capacitatea reziduala functionala var falsa repr 20 de proc din CT
35.Rezistenta vasculara.
36.Arteriolele
37.Depozit de sange e mare in vene si venule .
38.Unda P dureaza 0,1 ms.
39.In sarcina creste VP si VG
40.Debitul cardiac var gresita dadea val de 2,5 l
41.Baroreceptorii intre ce variatii de presiune sunt excitati.
42.Eritropoietina creste in boli resp crionice
43.Cand are loc cea mai mare extractie tisulara de O2 in efort fizic
44.Irigatia cea mai mare e la nivel renal .
45.Hematocrit somatic,splenic
46 Relaxare izovolumik ce struct sunt deschise pulmonarele.
1.rezistenta vasc e invers proportionala cu:
2.in urma socului compensator se produce: a) formare de catecolamine
b) fm de angiotensina
3.medulosuprarenala:a)este un gg simpatic paravertebral
b)secreta preponderant noradrenalina
c)sectreta preponderant adrenalina
4.receptorii adrenergici produc:
5.jonctiunea neuromusculara
6. durerea lenta se caracterizeaza prin
7.hipovolemia
8. detresa respiratory= lipsa surfactantului
9.reabsorbtia glu
grile- fizio I
1.presiunea sistolica=. presiunea diastolica=, Cat e presiunea medie?.
2. Ag H. (are un radical terminal de L fucoza/ ag natural/)
3. cel dendritice- cel prezentatorare de antigen
4. creste perneabilitatea capilara : histamina
5. in timpul relaxarii izovolumetrice sg curge prin : orificiile
venelor pulmonare
6. imunitatea innascuta nespecifica e asigurata de : nivelul
cortizolemiei
7. pompa de Ca
8. fosfofructokinaza stimulata si inhibata de ...
9. daca lungimea intervalului R-R =.. mm, la o viteza a penitei de
...mm/s cat e frecventa cardiaca
10. Sistola atriala corespunde... undei a pe jugulograma
11. trombina - activeaza agregarea plachetara
12. unda P
13.intervalul PQ
14. in hemoliza intravasculara posttransfuzionala cresc LDH si
bilirubina indirecta
15. intervalul de presiune la care raspunsul baroreceptorilor e
maxim.....
16. cel mai mare debit local in conditii de repaus este coronarian/
cerebral/ muscular/renal
17... eritropoieza...
18, in timpul potentialului de actiune cardiac, in ce etapa are loc
transportul maxim de ioni raspuns : 0 sau 3
1. sp mort anatomic (150)

2. curba volum presiune rasp correct era ceva cu 5 mm
3. ph=0.9 hco3= 15 co2 = 50 ...c fel d acidoza este
4. leziune subepicardica... dar nu mai stiu ce cerea
5. cel mai mare flux d ioni..in ce faza a pot d act este? 0/3
6. reflexul miotatic...unde: fb intrafusale/extrafusale/TNL/Golgi?
7. cresterea conc plasmatice a K
8. determ frecv cardiaca dak v=50m/s si dist RR = 30 (100)
9. timpi cale intrinseca
10. presiunea medie
11. scaderea ventilatiei ..cand?
12. edeme
13. derive stg directa (d1)
14. dak axa e la -30 in ce derive e echidifazic? ( D2)
15. dak axa e la -30 in ce deriv vect d depolariz e max? (d1)
16. canale d ca
17. perioada cea mai scurta de deschidere (aortic, mitral, tricuspid, pulmonar) aorta
18. reabs max d glu
19. reabs de aa (activa)
20. reabs d proteine
21. cea mai mare capacit d fagocitoza
22. ce secreta macrofagul?
23. proteina c (nijte variante tu tre s alegi exceptia)
24. de ce stim contractia mm laringelui? Nc mij din gr resp ventr
25. Activarea complexului ce genereaza ? anafilatoxine
26. ce nu face parte din RIU especific ? limf
27. care e macrofag tisular specific (microglia)
28. fractia de filtrare varianta incorecta din cele datae d ei (% plasma care devine
filtrat)
29. pompa ce Ca
proteina c
ce gen activ compl
intervalul de pres intre care nu se modif activ barorec (pres carot 60-80 si pres aorta 90110)
canale de calciu
timpi pe calea intreinseca

scadereea ventil
reabs max de gl /aa
cine inhiba fibrinoliza
1.
2.
3.
4.
5.
daca axa inimii este la -30 grade,qrs este echidifazic in:.raspuns d2

spatiul mort anatomic 150ml
inhiba sistemul fibrinoliotic.streptokinaza
cel mai puternic fagocitar..macrofag
care este macrofag tisular cu activitate specifica
a. alveolocite
b. podocite
c. microglia
d. neuron
6. macrofagul ,in ce intervine:
reglarea eritropoiezei
secretia eritropoietinei
reglarea complementului
7. PS=125, PD=80 , cat este presiunea medie..raspuns 95

8. ventilatia creste in toate situatiile mai putin:
folosirea unei masti de gaz
altitudine
hipertermie
efort
9. cel pigemtare rol :
support,secretie vit a
fagociteaza discurile cel bipolare
rol in fototransductie
10. in raspuns imun nespecific intervine :
limfocite
pmn
eozinofile
macrofag
11. reflexul miotatic se declanseaza la nivelul:
fb.intrafusale
fb. Extrafusale
TNL
Ap.golgi
12. in timpul P.A. in ce etapa are lok transport ionic masiv:
1
2
3
4
13. diatanta intre doua varfuri RR de pe un ECG este de 3mm ,viteza este de
50m/sec,care este frecventa cardiaca:
75batai/min
60
120
100
14. ph=7,09 ;conc CO2=50 ;conc HCO3=15 :ce avem :
acidoza respiratoire compensata
acidoza metabolica compensata
acidoza respiratorie decompensata
acidoza mixta
15. apa se reabsorbe pasiv in afara de :
AH ascendenta
AH descendenta
TCP
16. unde se absoarbe glucoza ?
17. prin activarea complementului rezulta :
anticorpi
anafilatoxine
18. trombocitul nu secreta :
plasmina
FVW
Fbn
19. PCR are urmatoarele actiunii in afara :
Asigura fluiditatea
Inhiba fact V
Inhiba fact VIII
Stimuleaza plasmina
20. afecteaza excretia de proteine:
afectarea mb glomerulare
effort fizic
variatia proteinelor plasmatice
21. ce valva este deschisa cel mai putin timp:
mitrala
tricuspida
aorta
pulmonara
22. ventilatia alveolara este mare cand ;
ventilatia respiratorie este 400 si frecventa este de 15
20020.
30015
23. limfocitele T cu memorie,exceptia :
au durata de viatza mare
receptori putini
au avut activarea prelabila cu APC
afinitate mica AG
24.contractia muschiului scheletic :

ca cheama ca
canale ca voltaj dependente
25.fractia de filtrare
frp/rgf ???
15-20% din debit renal
Variaza cu p intre 80-150
26.FNA exceptia
+reab de Na
-vasopresina
-angiotensina
-renina adh
27.derivatie directa stanga
D1
D3
aVL
V5
28.valorile normale la adultul sanatos
PS pulmonara este de 25mmHg
29. diagrama volum presiune pt ventriculul stg
VTD=90
VTS=55
P ejectia rapida =90
Umplerea rapida 5mai mult.
30.curent de leziune subepicardic stang
31. baroreceptori din carotida sunt stimulati la variatia de impuls :
30-50
..

120-150
32.po2 este ct,p CO2 este crescuta ,ph ct
Receptori j
+directa a GRD
Transformarea Co2 in H la nivel de LCR
Baroreceptori pulmonari
33. hemofilia a
Nu este corectata prin ser plasmatic
34. ce timp nu apare in coagularea intrinseca
Timp de recalcifiere
Timp de cefalina
TH
TT
35.QRS este la -30,unde este amplitudinea maxima..??
36.unde se reabsorb aa ?
37.ce se intampla cand conc k creste
Renina
Creste aldosteron
38.ADH este stimulat de toti ,exceptie :
Nicotina
P osm
39.pompa de ca din sarcolema reglata de fosfolamban
40.ca in fb miocardica
41.aldosteronul
Ingestie de sare
Ingestie de apa
42.bronhiolele sunt contractate cand
B adrenergici
Scade o2 alveolar
Creste co2
PGE2
43.urina este ,exceptia
TCP este izoton
AH hipoton
TCD izoton
TC hipo hiperton
Intrebari grila vara 2006
1 Care este frecventa cardiaca daca R-R=30mm, v de derulare a hartiei=50mm/sec
Raspuns correct=100batai/min
2 Prin care din urmat. Orif. Se inregistreaza flux minim de sg : mitrala, tricuspidiana,
aortica, pulmonara
3 Sa stii sa deosebesti derivatii directe, indirecte, unipolare, bipolare, stg si dr(una din
intrebari era : Care din urmatoarele este der stg?)
4 Sa stii sa calculezi axa electrica a inimii si vect electric al depolarizarii ventric.Ex: In
caz EKG cu axa electrica a inimii la 90 vect electric al depolarizariiva avea val cea
mai marein derivatia:a AVF, b dI, c DII, d AVL
Sau: In cond norm., in cazul unui complex echibifazic pe deriv aVF, axa electrica va fi
orient la :90, 30,etc(erau vreo 2 intrebari de genul asta in grille)
5 Care din urm reprezinta macrofage tisulare specifice?
Neuron, microglie, podocit, alveolocit
6 P in aa pulmonara este: 25 mmHg
7 Care din urmat. investigatii nu se face in explorarea coagularii pe cale
intrinseca(rasp e TQ)
8 Ceva de complementmajoritatea comp sale sunt secretate de macrophage,
macrofagul are recept pt complement
9 Ceva de prot C(vezi complex anticoagulare)
10 Peptidul atrial natriuretic( nu mai stiu ce ne cerea)

11 RIU secundar sau primar-erau mai multe var si tu trebuia sa o gasesti pe cea
incorecta
12 Care din urmatoarele are cea mai mare de fagocitare:macrofagele(clar asta e
correct), neutrofilele, etc
13 Ceva de VEMS
14 Iti dadea niste conditii sit u trebuia sa vezi daca e vb de disfunctie ventilatorie
obstuctiva sau restrictive
15 Surfactantul: scade tensiunea superf
16 Spatiu mort anatomic? Rasp:150ml
17 Sa stii P care intervin in producerea unui edem(vezi forte Starling:D)
18 Ce se intampla cu VC si frecventa respiratory in cazul utilizarii mastii de protectie
cu aer
19 Hemostaza primara:ce nu se intampla
20 In care din fazele PA se inregistreaza flux max de ioni?
21 Capacit vitala
22 Cand creste flux renal?
23 Filtrarea glomerulara
24 Fractia dde filtrare
25 Sa stii in ce segm se realiz reabs glucoza, apa, Na, etc
26 Secr de H din tubul proximal este cuplata cu
27 Unde se realiz reflex miotatic?var: fb intrafusale, fb extrafusale, TNL, Golgi
28 Sa stii pe ce recept actioneaza A si Na si unde se gasesc acestia
29 Rolul epit celulelor pigmentare
30 Durerea rapida
1.
Din ce e alcatuita capacitatea vitala

CV = VIR(volum inspirator de rezerva) + VER(Vol. exp. rez.) + VR(Vol.
Rezidual)
2.
Detresa noului nascut- ce substanta este implicata?

Surfactantul
3.
Durerea rapid
4.
socul hemoragic - ce se intampla?
resimit la 0,1 secunde de la aplicarea stimulului; are caracter de

neptur
determinat n special de stimuli mecanici sau termici
transmis prin fibre tip A delta cu viteze de 6-30 m/s
se asociaz cu reflex de retragere, rspuns simpatic, creterea
presiunii arteriale i mobilizarea rezervelor energetice ale
organismului
a. gresit!!! vasoconstrictie cerebrala

b. gresit!!! vasoconstrictie cardiaca
c. corect!!! creste nivelul circulant de catecholamine
5.
Ce factor nu este secretat de thrombocite
6.
Ce nu se regaseste pe toata lungimea tubului urinifer?
7.
Efluxul ionilor de calciu in miocard
8.
Pompa de calciu e controlata de:
ADP-ul i TxA2 sunt secretate
corect: fosfolamban
9.
Hipoventilatia
10.
Organul tendinos Golgi: cand intervine?

Supracontractie. se activeaza la suprasolicitarea muschiului pentru a
proteja.
11.
Prin cate straturi trece lumina ca sa ajunga la receptori?

Corect: toate
12.
Complexul QRS este echidifazic in aVR(posibil aVL).
Corect: axa e la +60
13.
ce e VEMS?(volum expirator maxim pe secunda,val normala 75-80%)

creste in boli restrictive,scade in obstructive
14.
15.
in ce faza a PA miocardic se face cel mai mare transport ionic?

Medulosuprarenala de cine este stimulata?
Simpathetic stimulation
CNS
16.
Numarul lui Reynolds

(Diametru*densitate)/ eta = 1000 reprezinta trecerea de la curgerea
laminara la curgerea turbulenta(perpendiculara pe peretii vasului)
17.
In ce afectiune apare volumul urinar scazut?
18.
Indicele de reactivitate bronsica

(VEMS/CVF) * 100
19.
Unde se absoarbe glucoza

Corect: TCP (tub contort proximal)
20.
Peptidul natriuretic atrial ce stimuleaza/inhiba?
Natriuretic peptides are involved in the long-term regulation of sodium and water
balance, blood volume and arterial pressure. This hormone decreases
aldosterone release by the adrenal cortex, increases glomerular filtration
rate
(GFR), produces natriuresis and diuresis (potassium sparing), and
decreases
renin release thereby decreasing angiotensin II. These actions
contribute to reductions
in blood volume and therefore central venous pressure
(CVP), cardiac output, and arterial blood
pressure
21.
chemoreceptorii centrali
corect: au capacitatea de a se adapta la hipercapnie cronica
22.
Proteina C are rol

anticoagulant
23.
Mecanismul fosfoproteic in echilibrul acidobazic

actioneaza intracellular. ???
24.
Presiunea telediastolica si telesistolica pe diagrama PV a ventricului au valoarea
120mm HG si 40mm HG
25.
Presiunea CO2 din sange

este mai mare decat cea din aerul alveolar
26.
Surfactantul
scade tensiunea superficiala
27.
VEMS masoara
elasticitatea plamanului
28.
Secretia de renina
inhibata de alcool
stimulata de scaderea sodiului si cresterea potassiului
29.
Celulele Mezangiale au rol

in vasoconstrictie
30.
Proprietatile circulatiei pulmonare

de tip terminal. Posibile anastomoze. Contaminare venoasa.
31.
NU TOATE RASPUNSURILE SUNT CORECTE!!! SA NU VI LE SCHIMBE!!!
1Flux limfatic (erau mai multe variante printer care si asta si inca una fara kg corp 200
ml/min/kg corp. Nu stiu care era buna)
2VEMS pt ce se determina (pt complianta, elasticitate)
3Ap Golgi intervine in: insertia muschiului pe os , etc
4Curba vol-presiune:rasp corect vol telediastolic 120ml
5Hipoventilaria duce la: bronhoconstrictie, bronhodilatatie, secr de...
6In repaus, fluxul maxim se inregistreaza in: creier, muschi, rinichi
7Chemoreceptorii centrali sunt stimulati de: conc H din LCR (asta e corect)
8Vasodilatatia se produce cu exceptia:hipoxie, alcaloza, hipercapnie, hipertermie
9FNA:scade volemia
10.QRS echidifazic in AVR, D3 negativ, axul este la:-60 rasp corect
11.Creste fluxul renal cu exceptia: vasodil arteriolei aferente/ eferente
12.Presiunea medie: media artim a pres sistolica si diastolita, e mai aproape de cea
sistolica, e mai aproape de cea diastolita
13.ceva cu cel mesangiale , ceva legat de contractia lor
14.CV= VRC+VIR+VER
15. glucoza este reabsorbita total in: TCD,TCP+TCD, TCP, TCP+AH
16. lumina strabate urmatoarele straturi ale retinei pana ajunge sa nush ce sa faca
17.secretia de H este insotita de:
1. prag de sensibilitate cel mai mic: kinina

2. Ca2+ se reabs la niv pol bazal in TP
3. Ald det reabs de Na
4. hipercapnie cronica e reglata prin mecanoreceptori periferici
5. reflexul miotatic intindere intrafusala
6. depolarizarea fb musculare e datorata activarii can de Ca2+
7. difuziunea O2 - 21 ml/min
8. fractia de filtrare RFG.habar n-am ce inseamna
9. reabs activa a apei in ansa henle asc
10.aa se reabs in TCP
11.cel pigmentare au rol de support, macrophage pt conuri si bast, deposit
vit A
12.veg bronhoconstrictie (asa scrie pe foaie)
13.Ach- creste rezistenta
14.emfizemul creste CVF
15.ceva de complianta
16.F de recul de cine nu este data
17.Hipertermia activeaza centrii resp din hipotalamus
18.inulina- raspuns ceva cu filtr glomerular
19.raportul V/Q cum creste sau scade nu mai stie
20.P CO2 in aerul expirat este mica decat in alveole
21.Mb Hamburger este implicate in schmburile tisulare
22.cine stimuleaza renina? E cu semn de intrebare pe foaie in privinta
raspuns: scaderea Cl in TCD sau hypoxia
23.CO2 stimuleaza chemoreceptorii centrali prin transf in H+
24.undfe ai filtrate hiper si hipoton
25.gata asta este de la seria 3 dar nu mi-a dat decat sem 2
1.Cantitatea cea mai mare de Ca 2+ care intra in citosol se realizeaza...dadea mai multe
etape dintre care cea corecta era faza a 2 a.
2.Lumina cand ajunge la celulele fotoreceptoare determina hiperpolarizare cu eliberare de
glutamat .Mai erau variante cu GABA alea nu aveau cum sa fie ...
3.Calcularea presiunii medii cand ti se da sistolik si diastolik .
4.Calcularea frecventei cardiace cand ti se dadea lungimea intervalului R-R in mm .
5.Canale ionice neselective ce fac , erau multe variante ...nush aici.
6.Hipervolemii cand apar.
7.Hiperpolicitemii cand apar.
8.Diureza cand apare.
9.Unde pe EKG.
10.Ce reprezinta intervalul PQ.
11. Idem 10 pt QRS .
12.Prin ce se caracterizeaza sinapsa electrik? E bidirectionala.
13.Timpul de sangerare creste in:
Atrombocitopenii
Bhemofilie A
Chemofilie B
Deliberare de pro accelerina
14.Pco 2 in artera pulmonara ...care e? 46 mmHg
15.Cum se poate calcula conc co2 cand stim pco2 ?cu ajut coef de solubilitate.
16.De ce nu depinde coeficientul de solubilitate al uni gaz ?de presiunea lui partiala.
17.Ce nu e opsonina? Rasp pe grila era Ig D.
18.Antigenele t dependente caracteristici .Induc raspunsul imun dep de LTH.
19.Reflexul de mictiune este amanat de creier.
20.Unde are centrul primar mictiunea? In maduva pelvina.
21.Trombina ce plm face ?
22.Clereance-ul inulinei nu e infl de diureza.
23.Atenuarea zgomotelor reflexul de atenuare , asta era pe undeva pe la ureche.
24.Corpusculul Pacini avea primul nod Ranvier in interiorul sau nu in exterior cum era in
grila . trebuia sa gesti exceptia.
25.Acuitatea vizuala maxima se gaseste in macula lutea
26.Complianta distensibilitatea plamanului.
27.Diureza eliminarea urinei pe 24 de ore
28.Cum este secretat ionul H in TCP in antiport cu Na
29.Formula lui Fick d.p. cu coef de solubilitate .
30.Absorbtia apei in abs ADH se face in....TCP
31.Stimularea SNS ce face pe vezica nu mai face pipi.
32.Cresterea diurezei ...
33.Diureza e data de dereglari hormonale
34.Capacitatea reziduala functionala var falsa repr 20 de proc din CT
35.Rezistenta vasculara.
36.Arteriolele
37.Depozit de sange e mare in vene si venule .
38.Unda P dureaza 0,1 ms.
39.In sarcina creste VP si VG
40.Debitul cardiac var gresita dadea val de 2,5 l

41.Baroreceptorii intre ce variatii de presiune sunt excitati.
42.Eritropoietina creste in boli resp crionice
43.Cand are loc cea mai mare extractie tisulara de O2 in efort fizic
44.Irigatia cea mai mare e la nivel renal .
45.Hematocrit somatic,splenic
46 Relaxare izovolumik ce struct sunt deschise pulmonarele.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
FNA creste diureza

Absenta actiunii ADH-apa se reabsoarbe cel mai bine in TCP
In TCP protonii se secreta in principal prin: antiport cu sodiu
Centrii primari ai mictiunii sunt in maduva
Mictiunea poate fi amanata prin : control cortical
Diureza este : urina/24 ore
alfa (coef de solubilitate) nu dep de : pp gaz, solvent, Temp (correct e
solvent)
8. difuzuiunea este direct proportionala cu coef de solub
9. corp. Pacini :se adpteaza usor
10.reflexul de atenuare apare cand creste frecventa sunetului
11.sinapsa electica- e bidirectionala
12.cum se calc conc. CO2 stiind ppCO2 : conc.=ppCO2*alfa
13.complianta masoara: grad de distensibilitate a plam
14.F de recul elastic: cand creste ,cand scade?
15.CRF afirmatia incorecta: ca repr 20 % din CPT
16.CRF dep de elasticitatea plam
17.P CO2 in a pulmonara: 46
18.simpaticul : scade diureza
19.cresteri ale cantit de urina: hormonale
20.in hipervolemii : creste ultrafitr
21.vasoconstrictie pe a eferenta:creste filtr glomerul
22.Clerance de inulina: nu infl diureza
23.lumina la niv fotoreceptorilor face hiperpolarizare
24.canale fara poarta ; Aquaporine
urm sunt din sem I
25.rezistenta cea mai mare este in arteriole
26.scaderea p puls in : cresterea rezistentei periferice
27.p venoasa centrala: se modifica cu fazele ciclului cardiac
28.teritoriul vascular in care vol sanguine e cel mai mare : vene si venule
29.hipervolemia policitemica : boli respiratorii cornice
30.hemoragia acuta de debut: hipovolemie normocitemica
31.care este organul in care DC maxim : rinichi
32.qrs se suprapune cu repol atriala
33.segm pq este intre und p si q
34.unda r lungime
35.sa se calc frecv cardiaca daca se stie dist intre 2 u R=20 mm deci 20*0.04
=0.8;60/0.8=75
36.se da pres sistolica sic ea diastolica sa se calc pres medie
37.care nu-s opsonine: IgDIgG4 C3b io cred ca IgD
38.in sarcina creste volemia si vol globular

39.in effort creste extractia de O2
40.niste timpi quick ,tromb,de sangerare daca stie cineva sa-mi zica si mie
41.cam atat bafta sisper sapice macar unele k la seria 3 au fost cam diferite
de seria 2,astea sunt de la seria 2
grile- fizio I
1.presiunea sistolica=. presiunea diastolica=, Cat e presiunea medie?.
2. Ag H. (are un radical terminal de L fucoza/ ag natural/)
3. cel dendritice- cel prezentatorare de antigen
4. creste perneabilitatea capilara : histamina
5. in timpul relaxarii izovolumetrice sg curge prin : orificiile
venelor pulmonare
6. imunitatea innascuta nespecifica e asigurata de : nivelul
cortizolemiei
7. pompa de Ca
8. fosfofructokinaza stimulata si inhibata de ...
9. daca lungimea intervalului R-R =.. mm, la o viteza a penitei de
...mm/s cat e frecventa cardiaca
10. Sistola atriala corespunde... undei a pe jugulograma
11. trombina - activeaza agregarea plachetara
12. unda P
13.intervalul PQ
14. in hemoliza intravasculara posttransfuzionala cresc LDH si
bilirubina indirecta
15. intervalul de presiune la care raspunsul baroreceptorilor e
maxim.....
16. cel mai mare debit local in conditii de repaus este coronarian/
cerebral/ muscular/renal
17... eritropoieza...
18, in timpul potentialului de actiune cardiac, in ce etapa are loc
transportul maxim de ioni raspuns : 0 sau 3
1.viteza de 25mm/s si distanta dintre 2 varfuri RR 25mm - frecventa de 60 batai/min

2.Care din urmatoarele afirmatii este incorecta: R - urina este izotona in ansa Henle
3. Mastocitul - secreta Histamina
4.Factor ce se opune aderarii plachetare prostaciclina
5. Pentru ce este util fen de membrana Hamburger - pentru transport CO2
6.glucoza este absorbita in TCP
7. Ce valva este deschisa cel mai mult timp Aorta
8. In expir de CO2 - presiunea CO2 expirat(atmosferic)<presiunea CO2 alveolar
9.Fact Na-uretic - creste diureza
10. Fractia de filtrare - scuze dar nu mai stiu care era rasp corect(A/B)
11.Celulele pigmentare (ap vizual) rol
12.Trombocitul nu secreta plasmina
13.Absorbtia Fe2+ - ?
14.Era o chestie cu cel mai scazut prag de sensibilitate este pentru: 1.HCl ... 4.Sucroza ???????
15. Determinare Clearance se face cu PAH
16.Contractia musc este data de contr fibrelor intrafusale
refl miotatic - fibre intrafuzale
Enso: termoreglare - t crescuta - hipotalamus - + ventilatie
Enso: fractia de filtrare
Enso: debit glomerural
Enso: stimul pt chemorecep centrali co2 - h+
Enso: cel pigmentare
Enso: fototransductia
reabs apa pasiv exceptie - tcd
Enso: reabs calciu
Enso: osmolaritatea pe segmente de tub urinifer
Enso: si intreaba de ansa henle
vivi: aha
Enso: rezistenta la flux de aer
Enso: reabs aminoacizi
Enso: chemoreceptori periferici
Pe sem 1 multa imunitate..d genu..ce secreta mastocitu, cva 2,3 dpg, eritrocitu c contine/prezinta,
ce nu secreta macrofgu(rsp era arilsulfataza), cva cu eozinofilul(park tot c secreta) cum s scoate
calciu din fb musc cardiaca, cva cu diagrama volum pres a vs, pevs, sistola vs, niste chestii dspr
fe l kr rsp era k s reasoarbe 5% zilnic in tgi, trombocite, c fc p selectina, val debitului sg in
conditii fizio, metode de corectare a hemoragiilor bruste
La sem 2 mai multe intr cu chemoR perif/centrali, hipercapnia, cine sesisz intinderea musculara,
fototranduscutia, rol cel pigmentare, sesib gustatica max la chinina, val p l pres o2 si coef lui d
difuziune, p la co2, elasticitatea pompei toraco-pulmonare, fact kr influenteaza, declansarea
potentialului de actiune in muschi striat, cel mai mare debit de sg unde in repaus, efectele PST la
respirator,una cu o acidoza metcompensare d kr t prinzi:), ablica cu cva cu gradu de saturatie al
hb.
Multiubiti colegi: in urma pisalogelii mele si a apelarii in mod repetat la memoria

dumneavoastra de scurta durata, in timpul zilei de ieri am reusit inegalabila
performanta de a strange cele 25 de grile de la seriile 1 si 3; majoritatea sunt fara
variante de raspuns dar ata ete, grila de dar nu se cauta de raspunsuri..oricum
astept completari!!
voila:
1. In timpul sarcinii: a) creste volemia; b) creste vol plasmatic; c) creste vol
globular; d) cresc si vol plasmatic si globular
2. Cauza edemului : aici nu am retinut decat blocajul limfatic care parea cel
mai plauzibil raspuns
3. Aspectul normal al qrs inV1
4. Care dintre urmatoarele 4 orificii este deschis cel mai putin timp :a) aortic;
b)pulmonar; c) mitral; d) tricuspid
5. Pompa de Ca sarcolemala: a)depinde de concentratia Ca din citosol; b)e
contrloata de fosfolambam; c) are actiune antagonica pompei Na/Ca; d) ?
6. Unde este cel mai bine reprezentat PEVS: a) carotidograma;
b)jugulograma...
7. Eflux maxim de ioni are loc in fazele a)1; b)2; c)3; d)4.
8. Depolarizarea ventriculara : a) se face de la endocard spre epicard; b)
dinspre baza spre varf; c) intai la dreapta si apoi la stanga; d) ??..
9. Rolul functional al capilarelor: a) de schimb
10. Fluxul sanguin local e contrloat de: a)arteriole; b)capilare; c)venule; d)
sunturi arterio-venoase
11. Ag Rh sunt: a) naturali; b)glicolipide; c) rezultati in urma imunizarii; d) de
tip Ig M si nu depasesc bariera fetoplacentara
12. Hipovolemia policitemica apare in:...
13. Nivelul de eritropoietina creste in: a) insuficienta renala b)boli respiratorii....
14. Zgomotul 2..
15. ce influenteaza pompa de Ca (la naiba aici putea fi orice..voi ce va amintiti?)
16. Hemostaza secundara cuprinde: a) coagulare; b) vasoconstrictie...c)aderare
si aglutinare..
17. Hemaoragia acuta la debut se caracterizeaza prin .. ceva cu hematocrit si
volemie ??
18. Factorii care stimuleaza coloniile de geanulocite-monocite: a) interferon; b)
interleukina ??...
19. Ceva cu aspectul curbei vol-presiune a ventriculului stang..
20. Hexokinaza eritrocitara
21. 2,3 DPG
22. definitia debitului cardiac
23. Agregarea plachetara e inhibata de a) fibriniogen; b) trombina; c)
tromboxani; d) prostacicline
24. Valori fiziologice? al om normal a) presiunea in atriu dr 8mmHg; b)
presiunea in atriul strg 10 mmHg; c)55 mmHG in artera pulmonara; d)
volum sistolic 90ml
25. Cine infl debitul cardiac..
cam atat am putut descifra din ce am scris ieri..

poate face cineva rost si de ceva grile de la alte serii
spor si bafta celor 10
...
noo celorlalti pace si vacanta placuta
Completari la grile:
1.la grila cu hipovolemia policitemica,variantele pe kre mi le aduc
aminte erau:a)in boli resp cronice , b)in insuf renala cronica
2.la cea cu Zg II-rasp era -dedublat fiziologic in inspir
3.la cea cu hemoragia acuta-caract prin Ht normal si volemie scazuta
cred..
4.la factorul ce infl coloniile granulo-mono,mai era o varianta cu Beta
nuj ce factor transormant:-s, dar nu cred k era rasp bun:|
1. sp mort anatomic
2. curba volum presiune rasp correct era ceva cu 5 mm
3. ph=0.9 hco3= 15 co2 = 50 ...c fel d acidoza este
4. leziune subepicardica... dar nu mai stiu ce cerea
5. cel mai mare flux d ioni..in ce faza a pot d act este?
6. reflexul miotatic...unde: fb intrafusale/extrafusale/TNL/Golgi?
7. cresterea conc plasmatice a K
8. determ frecv cardiaca dak v=50m/s si dist RR = 30
9. timpi cale intrinseca
10. presiunea medie
11. scaderea ventilatiei ..cand?
12. edeme
13. derive stg directa
14. dak axa e la -30 in ce derive e echidifazic?
15. dak axa e la -30 in ce deriv vect d depolariz e max?
16. canale d ca
17. perioada cea mai scurta de deschidere (aortic, mitral, tricuspid, pulmonar)
18. reabs max d glu
19. reabs de aa (activa)
20. reabs d proteine
21. cea mai mare capacit d fagocitoza
22. ce secreta macrofagul?
23. proteina c (nijte variante tu tre s alegi exceptia)
24. de ce stim contractia mm laringelui?
25. Activarea complexului ce genereaza ?
26. ce nu face parte din RIU especific ?
27. care e macrofag tisular specific
28. fractia de filtrare varianta incorecta din cele datae d ei
29. pompa ce Ca
30. CEL MAI IMPORTANT: sa nu vi le schimbe!!!
1.
2.
3.
4.
5.

a. alveolocite
b. podocite
c. microglia
d. neuron
altitudine
hipertermie
efort
limfocite
pmn
eozinofile
macrofag
fb.intrafusale
fb. Extrafusale
TNL
Ap.golgi
1
2
3
4
75batai/min
60
120
100

acidoza mixta
AH ascendenta
AH descendenta
TCP
anticorpi
anafilatoxine
plasmina
FVW
Fbn
Asigura fluiditatea
Inhiba fact V
Inhiba fact VIII
Stimuleaza plasmina
effort fizic
mitrala
tricuspida
aorta
pulmonara
20020.
30015
receptori putini
afinitate mica AG
ca cheama ca
canale ca voltaj dependente
frp/rgf ???
15-20% din debit renal
Variaza cu p intre 80-150
26.FNA exceptia
+reab de Na
-vasopresina
-angiotensina
-renina adh
D1
D3
aVL
V5
PS pulmonara este de 25mmHg
VTD=90
VTS=55
P ejectia rapida =90
Umplerea rapida 5mai mult.
30-50
..

120-150
Receptori j
+directa a GRD
Transformarea Co2 in H la nivel de LCR
Baroreceptori pulmonari
33. hemofilia a
Nu este corectata prin ser plasmatic
Timp de recalcifiere
Timp de cefalina
TH
TT
Renina
Creste aldosteron
Nicotina
P osm
41.aldosteronul
Ingestie de sare
Ingestie de apa
B adrenergici
Scade o2 alveolar
Creste co2
PGE2
TCP este izoton
AH hipoton
TCD izoton
TC hipo hiperton
1.
2.
3.
4.
5.

a. alveolocite
b. podocite
c. microglia
d. neuron
altitudine
hipertermie
efort
limfocite
pmn
eozinofile
macrofag
fb.intrafusale
fb. Extrafusale
TNL
Ap.golgi
1
2
3
4
75batai/min
60
120
100

acidoza mixta
AH ascendenta
AH descendenta
TCP
anticorpi
anafilatoxine
plasmina
FVW
Fbn
Asigura fluiditatea
Inhiba fact V
Inhiba fact VIII
Stimuleaza plasmina
effort fizic
mitrala
tricuspida
aorta
pulmonara
20020.
30015
receptori putini
afinitate mica AG
1 ca cheama ca
2 canale ca voltaj dependente

1 frp/rgf ???
2 15-20% din debit renal
3 Variaza cu p intre 80-150
26.FNA exceptia
1 +reab de Na
2 -vasopresina
3 -angiotensina
4 -renina adh
1 D1
2 D3
3 aVL
4 V5
1 PS pulmonara este de 25mmHg
2 VTD=90
3 VTS=55
4 P ejectia rapida =90
5 Umplerea rapida 5mai mult.
1 30-50
2 ..
3
4 120-150
1 Receptori j
2 +directa a GRD
3 Transformarea Co2 in H la nivel de LCR
4 Baroreceptori pulmonari
33. hemofilia a
1 Nu este corectata prin ser plasmatic
2 Timp de recalcifiere
3 Timp de cefalina
4 TH
5 TT
1 Renina
2 Creste aldosteron
1 Nicotina
2 P osm
41.aldosteronul
1 Ingestie de sare
2 Ingestie de apa
1 B adrenergici
2 Scade o2 alveolar
3 Creste co2
4 PGE2
1 TCP este izoton
2 AH hipoton
3 TCD izoton
4 TC hipo hiperton
1.Unda T-cum e?-asimetrica

2.Complex echidifazic in D1-unde e axa?-+/-90
3.Hemoliza acuta intravasc -knd apare?-posttransfuzie
4.Ce det Ca?---nu mai stiu exact unde cerea
5.|Cum e transp Ca in fb miocardica?-mec Ca cheama Ca-gradient electric
6.Calc frecv cardiace-prea usor sa mai scriu
7.Ce repr r in V1?-depolariz septala
8.Ce repr s in D2?oare are rost sa scriu?----depolariz bazei VS
9.Ce contine ramura alba(probabil comunicanta)-n.preggl Simpatic
10.CV=4000,|CI(ideala)=6000(nuj ce e asta:|),VEMS=1900.Se corecteaza VEMS la 3000.Ce
e?obstructiva/restrictiva/IBR crescut-habar n am
11.Abs Na in TCP-cik sg varianta era cotransport
12.Ce det FNA?-nu mai are rost sa scriu
13.|Cu cine se combina H in TCD?-NH3
14.Ceva cu circulatia pulm
15.Sinapsa electrica-2D
16.Zona West2-atentie k erau 2 variante corecte!
17.Ce face eozinofilu?-CIK secretie de arilsulfataza si histaminaza:|
18.Ceva cu MHC
19.Cel mezangiale-secretoare de citokine
20.Caz cu acidoza,ph uri...prea usor sa l mai scriu
21.|Ce masoara VEMS?- randament sau permeabilitate.
22.Ce stimuleaza chemoreceptorii centrali--tare intrbarea asta:D..astept sa va vad
23.Ce face surfactantul?--D'oooooh
24.|Ce determina hiperpotasemia?-hiperaldosteronism
25.Diureza crescuta-produsa de modif hormonale
26.Mictiunea automata-prod de taiere in zona sacrala
27.Ce inseamna P50 crescut?-acidoza
28.PFK-inhibaata de ATP
29.Amoniogeneza-TCP,TCD,TC
30.Imunitatea innascuta nespecifica-cortizolemia crescuta
31.Receptorii plachetari-ce natura au?-nu f sigur,dar park Lipoproteica
32.Trombina-ce activeaza?(Fact V)
33.MAstocit:|
34.Eritrocit:|
35.IL2:|
CURS 1 - FIZIOLOGIA SANGELUI

1. Volumul sanguin total (volemia), din greutatea corporala reprezinta:
a) 7,5 8,4%;
b) 6,2 6,4%;
c) 6,9 7,4%;
d) 10,2 10,4%;
e) 9,2 9,5%.
2. Volumul globular reprezinta:
a) 55 % din volemie;
b) 40 % din volemie;
c) 50 % din volemie;
d) 45 % din volemie;
e) 42 % din volemie;
3. Valoarea hematocritului la femei este de:
a) 45%;
b) 40%;
c) 46.5%;
d) 55%;
e) 42%.
4. Valoarea hematocritului la barbati este de:
a) 46,5%;
b) 45%;
c) 50%;
d) 55%;
e) 42%.
5. Hematocritul ( Ht ) scade in :
a) boli respiratorii cronice;
b) anemii;
c) poliglobulii;
d) deshidratare celulara;
e) boli cardiace.
6. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate mai putin:
a) prin funcia circulatorie sngele contribuie la meninerea i reglarea presiunii sanguine;
b) funcia de termoreglare reprezint un element de baz al homeostaziei generale, condiionnd viteza i
randamentul reaciilor metabolice;
c) sngele reprezint, un mijloc de asigurare a simultaneitii de aciune a organelor i sistemelor,
simultaneitate ce conioneaz adaptarea la condiiile mediului ambiant.
d) prin functia nutritiva sangele este principalul transportor al cataboliilor de la nivel tisular la nivel de
organe excretoare;
e) funcia de aprare se realizeaz prin intermediul unor proteine specifice (anticorpi), precum i prin
intermediul elementelor figurate specializate (leucocitele).
7. Densitatea sngelui are valoarea:
a) 1055 g/l
b) 1025 g/l.
c) 1020g/l
d) 1050 g/l.
e) 1045 g/l.
8. Valoarea presiunii coloidosmotic (oncotic) este de:
a) 32 mmHg;
b) 300 osm/litru;
c) 280 osm/litru;
d) 28 mmHg;
e) 30 mmHg.
9. Ph-ul sanguin are valoarea cuprins ntre:
a) 7,00 7,10;
b) 8,38 8,42;
c) 7,38 7,42 ;
d) 9,38 9,42;
e) 6,38 6,42.
10. Gruparea hem este constituita din:
a) lipide (0,7%), proteine (10%), glucide (0,5%);
b) dou lanuri alfa, cu cte 141 de aminoacizi;
c) dou lanuri beta, cu cte 164 de aminoacizi;
d) dintr-o grupare polipeptidic;
e) dintr-un atom de fier (Fe2+) fixat n centrul unui nucleu tetrapirolic.
11. Reacia de fixare a O2 la Hb este:
a) o reacie de oxidare;
b) o reacie de oxigenare;
c) o reacie de esterificare;
d) o reacie de hidrolizare;
e) o reacie de condensare.
12. O molecul de Hb poate transporta atunci cand este saturata:
a) 2 molecule de O2;
b) 6 molecule de O2;
c) 4 molecule de O2;
d) 8 molecule de O2;
e) 10 molecule de O2.
13. Eritronul este un sistem format din:
a) totalitatea eritrocitelor si trombocitelor;
b) totalitatea eritrocitelor si leucocitelor;
c) totalitatea leucocitelor si trombocitelor;
d) totalitatea eritrocitelor si eozinofilelor;
e) totalitatea celulelor eritropoietice i a eritrocitelor adulte.
a) sediul eritropoiezei este n mduva roie (hematogen din oase);
b) sediul distrugerii lor (hemoliza fiziologic) se afl n sistemul monocitomacrofagic din splin, ficat,
circulaie general;
c) grupa AB poate primi de la grupele 0, A si B;
d) 85% din populaie mai prezint pe hematii nc un antigen denumit Rh;
e) grupa O poate dona la toate grupele (donator universal), dar nu poa-te primi dect de la grupa O.
15. Dup aspectul nucleului, leucocitele se clasific n:
a) limfocite si monocite;
b) neutrofile si eozinofile;
c) monocite si mononucleare;
d) polinucleare si bazofile
e) polinucleare si mononucleare.
16. Leucocitele mononucleare sunt:
a) limfocite, neutrofile si bazofile;
b) limfocite si monocite;
c) monocite, eozinofile si bazofile;
d) neutrofile, eozinofile si bazofile;

e) limfocite si neutrofile.
17. Leucocitele polinucleare sunt:
a) limfocite si neutrofile;
b) monocite si eozinofile;
c) eozinofile, bazofile si limfocite;
d) neutrofile, eozinofile, bazofile;
e) neutrofile, monocite, mastocite.
18. Urmatoarea afirmatie este adevarata:
a) granulocitelor bazofile au rol in fagocitoza;
b) granulocitelor bazofile detin funcia secretoare a leucocitelor n cursul inflamaiei;
c) granulocitelor bazofile au rol metabolic;
d) granulocitelor bazofile au functie secretoare;
e) granulocitelor bazofile sunt granulocite specializate n stocarea i eliberarea de histamin
19. Complexul monocitomacrofagic este constituit din:
a) limfocite si grupul macrofagelor fixe;
b) monocite si grupul macrofagelor fixe;
c) neutrofile si monocite;
d) neutrofile si grupul macrofagelor fixe;
e) monocite si eozinofile.
20. Macrofagele au urmatoarele functii:
a) fagocitar, secretoare, eliberarea de histamin;
b) eliberarea de histamin, imunitar, metabolic;
c) fagocitar, secretoare, imunitar si metabolic;
d) eliberarea de histamin, secretoare, imunitar, metabolic;
e) fagocitar, stocarea de histamin, imunitar, metabolic.
21. Opsoninele sunt:
a) sistemul complement, anticorpii si antigenele;
b) proteina C reactiv, antigenele si anticorpii;
c) proteina C reactiv, sistemul complement si antigenele;
d) plachetele sangvine, sistemul complement si anticorpii;
e) proteina C reactiv, sistemul complement si anticorpii.
22. Durata de viata a trombocitelor este de :
a) 8 zile;
b) 120 zile;
c) 1-4 zile
d) 2 zile
e) 14 zile
23. Fenomenele de hipercoagulabilitate apar la o valoare a trombocitelor de peste :
a) 150000/mm3
b) 360000/mm3
c) 500000/mm3
d) 400000/mm3
e) 180000/mm3
24. Hemostaza fiziologic, spontan se desfoar n:
a) 6 timpi
b) 5 timpi
c) 2 timpi
d) 4 timpi
e) 3 timpi
25. Timpul parietal reprezinta :

a) formarea trombusului alb;
b) ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micoreaz;
c) ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfoar n decurs de 3 5 min. de la producerea leziunii
vasculare;
d) procesul ce apare dup 7 zile cnd trombusul de fibrin este distrus prin procesul de fibrinoliz;
e) procesul fiziologic prin care spaiile formate sunt imediat ocupate de fibroblati, care secret colagen,
determinnd fibroza i nchiderea definitiv a vasului lezat.
26. Coagularea sangelui se desfasoara in :
a) patru faze;
b) doua faze;
c) trei faze;
d) sase faze;
e) cinci faze.
27. Faza a III-a de formarea fibrinei:
a) are o durata de 10 sec;
b) se desfasoara pe doua cai: intrinseca si extrinseca;
c) tromboplastina transform protrombina n trombin;
d) trombina desface, din fibrinogen, nite monomeri de fibrin, care polimerizeaz spontan;
e) dureaza 4 8 min.
a) timpul trombocitar reprezint ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micoreaz;
b) timpul plasmatic reprezint formarea trombusului alb care nchide lumenul vascular deja contractat;
c) hemostaza definitiv, apare dup 7 zile prin aderarea trombocitelor de pe peretele vascular lezat, agregarea
i metamorfoza vscoas a acestora ducnd la oprirea hemoragiei;
d) timpul parietal reprezint ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfoar n decurs de 3 5 min. de
la producerea leziunii vasculare;
e) trombusul de fibrin apare ca urmare a transformrii fibrinogenului n fibrin sub influena trombinei.
29. Despre plasma sanguina nu se poate afirma ca:
a) volumul plasmatic reprezint cca 4 5% din greutatea corporal;
b) plasma conine 90% ap i 10% reziduu uscat, constituit din numeroase substane organice i anorganice;
c) substanele organice neazotate reprezint 1% din reziduul uscat al plasmei i sunt constituite din: cloruri,
sulfai, fosfai de Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu etc.;
d) substanele organice neproteice sunt: ureea acidul uric, creatina i creatinina, amoniacul, aminoacizii i
polipeptidele;
e) substanele organice plasmatice sunt reprezentate si de: corpii cetonici, pigmenii biliari, urobilinogenii.
30. Substanele organice neazotate plasmatice sunt:
a) corpii cetonici, pigmenii biliari, urobilinogenii;
b) glucoz, acid lactic, acid piruvic, acid oxalic, acid fumaric;
c) proteine complexe de tipul glicoproteinelor i al lipoproteinelor;
d) fosfolipide; gliceride, mai ales trigliceride; colesterol liber i esterificat; acizii grai si produi finali ai
catabolismului proteic;
e) aminoacizii, polipeptidele, glucoz, acid lactic, acid fumaric.
CURS 2 - FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR. INIMA
1. Inima este organul propulsor ce asigur deplasarea sngelui n:
a) circulaia sistemic asigur deplasarea sngelui din ventriculul stng spre artere, arteriole, capilare, venule,
vene, ajungnd n ventriculul drept;
b) circulaia pulmonar asigur deplasarea sngelui din atriul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n
atriul stng prin venele pulmonare;
c) circuitul nchis al marii i micii circulaii;
d) mica circulaie asigur deplasarea sngelui din ventriculul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n
atriul drept prin venele pulmonare;
e) circuitul deschis al marii i micii circulaii.
2. Marea circulaie (circulaia sistemic) asigur deplasarea sngelui din:
a) ventriculul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n atriul stng prin venele pulmonare;
b) atriul stng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungnd n ventriculul drept;
c) ventriculul stang la plmn prin arterele pulmonare i apoi n atriul drept prin venele pulmonare;
d) ventriculul stng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungnd n atriul drept;
e) ventriculul stng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungnd n ventriculul drept.
3. Mica circulaie (circulaia pulmonar) asigur deplasarea sngelui din:
a) ventriculul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n ventriculul stng prin venele pulmonare;
b) ventriculul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n atriul stng prin venele pulmonare;
c) atriul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n ventriculul stng prin venele pulmonare ;
d) atriul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n atriul stng prin venele pulmonare;
e) ventriculul stang la plmn prin arterele pulmonare i apoi n atriul stng prin venele pulmonare.
4. Inima este situat n:
a) mediastin;
b) spatiul 5 intercostal stang;
c) diafragm;
d) spatial intercostal drept;
e) hipocondru.
5. Vrful inimii orientat n jos i spre stnga este situat n:
a) spaiul 4 intercostal stng, paasternal;
b) spaiul 5 intercostal stng pe linia axilara anterioara;
c) spaiul 4 intercostal stng pe linia medioclaviculara stanga;
d) spaiul 5 intercostal stng, parasternal;
e) spaiul 5 intercostal stng pe linia medioclaviculara stng.
6. Urmatoarele afirmatii sunt false, mai putin:
a) inima are forma unui con turtit, culcat pe mediastin;
b) circulaia pulmonar asigur deplasarea sngelui din atriul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n
atriul stng prin venele pulmonare;
c) atriul stng comunic cu aorta, iar ventriculul drept cu artera pulmonar.
d) ventriculul stng comunic cu aorta, iar ventriculul drept cu artera pulmonar
e) marea circulaie asigur deplasarea sngelui din ventriculul stng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene,
ajungnd n ventriculul drept
a) inima este alctuit din trei straturi ce se suprapun de la exterior spre interior: pericard, miocard, endocard;
b) pericardul seros se afl n interiorul pericardului fibros i este format din dou foie: una intern (visceral),
epicardul, care cptuete suprafaa interna a miocardului; una extern (parietal), care tapeteaz suprafaa
externa a pericardului fibros;
c) miocardul este alctuit din miocardul contractil i din miocardul embrionar ;
d) intre cele dou foie ale pericardului seros se afl cavitatea pericardic, ce conine o cantitate mic de lichid
pericardic;
e) pericardul seros se afl n interiorul pericardului fibros i este format din dou foie: una intern (visceral),
epicardul, care cptuete suprafaa extern a miocardului; una extern (parietal), care tapeteaz suprafaa
intern a pericardului fibros.
8. Prin orificiile arteriale se realizeaza comunicarea dintre:
a) atriul stang cu venele pulmonare si atriul drept cu vena cava inferioara;
b) ventriculul drept cu artera pulmonara si atriul drept cu vena cava inferioara;
c) ventriculul drept cu artera pulmonara si ventriculul stang cu aorta;
d) atriul drept cu artera pulmonara si atriul stang cu aorta;
e) atriul stang cu aorta si ventriculul drept cu artera pulmonara.
9. Legatura anatomica si functionala dintre atrii si ventricule este realizata de:

a) reeaua subendocardic Purkinje;
b) esutul embrionar;
c) valvulele atrioventriculare;
d) valvulele semilunare;
e) valva mitrala.
10. Tesutul nodal este constituit din:
a) nodul sinoatrial (sinusal) Keith-Flack, nodul atrioventricular Aschoff-Tawara, fasciculul His, reeaua
subendocardic Purkinje;
b) nodul sinoatrial (sinusal) Keith-Flack, reeaua subendocardic Purkinje, valvele semilunare;
c) fasciculul His, valvele atrioventriculare, reeaua subendocardic Purkinje;
d) nodul sinoatrial (sinusal) Keith-Flack, nodul atrioventricular Aschoff-Tawara si valvele mitrale;
e) nodul atrioventricular Aschoff-Tawara, fasciculul His, reeaua subendocardic Purkinje;
11. Urmatoarea afirmatie despre nodulul Aschoff-Tawara este adevarata:
a) este situat in ventriculul stang in apropierea varsarii venelor pulmonare;
b) este situat in atriul drept in apropierea aortei;
c) este situat subendocardic n partea dreapt i posterioar a marginii inferioare a septului interatrial;
d) este situat n atriul drept, n vecintatea vrsrii venei cave superioare;
e) este situat subendocardic n partea dreapt i posterioar a marginii inferioare a septului interventricular.
12.Urmatoarea afirmatie despre nodul sinoatrial este adevarata:
a) este situat subendocardic n partea dreapt i posterioar a marginii inferioare a septului interventricular
b) este situat n atriul drept, n vecintatea vrsrii venei cave superioare;
c) este situat subendocardic n partea dreapt i posterioar a marginii inferioare a septului interatrial;
d) este situat n atriul drept, n vecintatea vrsrii venei pulmonare;
e) este situat n atriul stang, n vecintatea vrsrii venei cave superioare;
13. Despre endocard putem spune ca:
a) intre foitele endocardului se afla o cantitate mica de lichid;
b) tapeteaz cavitile inimii si este alcatuit dintr-un sac dublu:fibros si seros;
c) din punct de vedere morfologic este un muchi striat;
d) tapeteaz cavitile inimii i este alctuit din trei straturi (extern, mijlociu i intern);
e) din punct de vedere funcional are proprietile muchiului neted.
14. Sistemul valvular cardiac:
a) este constituit din fibre musculare striate;
b) este acoperit de endoteliu endocardic;
c) este constituit din fibre musculare netede;
d) este constituit din tesut nodal;
e) este constituit din tesut embrionar.
15. Automatismul reprezinta:
a) proprietate miocardului de a pstra o anumit tensiune i n timpul diastolei;
b) perioada rspunsului local gradat care urmeaz imediat perioadei refractare absolute;
c) capacitatea celulelor cardiace de a genera spontan impulsuri;
d) capacitatea miocardului n repaus de a rspunde la diferii excitani prin apariia potenialului de aciune;
e) capacitatea miocardului de a rspunde la excitani cu valoare supraliminar.
16. Perioada refractara totala este formata din:
a) perioada de revenire, perioada refractar relativ, perioada refractar absolut;
b) perioada refractar absolut, perioada supranormal, perioada refractar relativ;
c) perioada rspunsului local gradat, perioada refractar relativ, perioada supranormal;
d) perioada refractar absolut, perioada rspunsului local gradat, perioada refractar relativ;
e) perioada refractar absolut, perioada refractar relativ, perioada de revenire.
17. Extrasistola poate apare in inima normala, dar mai putin:

a) reflexe abdominal;
b) stimulri cerebrale;
c) exces de cafea, fumat, alcool;
d) anxietate, oboseal excesiv, diferite droguri;
e) la jumtate intervalului dintre dou depolarizri.
18. Frecventa de descarcare a nodului sinoatrial este de:
a) 40 60/min
b) 70 80/min
c) 20 40/min
d) 8090/min
e) 80100/min
19. Sursa principala de ATP este:
a) acidul lactic din snge;
b) acizi grai liberi ;
c) glucoza din snge;
d) mono- si dizaharidele;
e) fosforilarea oxidativ mitocondrial.
20. Componenta extrinseca a tonicitatii cardiace este reprezentata de:
a) miofilamentele de actin i miozin;
b) influenele nervoase vegetative, n special de tonusul simpatic;
c) mitocondrii;
d) reticulul sarco-plasmic i sistemul T de tuburi;
e) tensiunea elementelor contractile i elastice.
21. Reticulul sarco-plasmic i sistemul T de tuburi la nivelul miocardului reprezinta:
a) component intrinsec ce asigura tonusul miocardului;
b) sistemul energogen;
c) component extrinsec a miocardului;
d) sistemul de cuplare al excitaiei cu contracia;
e) sistemul contractil.
22. Despre sistola atriala putem afirma, mai putin:
a) dureaz 0,1 0,15 sec, determin umplerea complet a ventriculelor;
b) valvulele atrioventriculare in timpul sistolei atriale plutesc ntr-o poziie intermediar;
c) durata diastolei atriale cca 0,7 sec;
d) pe electrocardiogram este evidentiata ca unda P;
e) presiunea din atriul stng crete cu 6 8 mmHg, iar n atriul drept, cu 4 6 mmHg.
23. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, mai putin:
a) diastola atriala dureaz cca 0,7 sec;
b) sistola atrial determin umplerea complet a ventriculelor, contribuind cu cca 70% din volumul ventricular;
c) unda R de pe ECG reprezinta momentul n care depolarizarea a cuprins vrful inimii si ncepe contracia
ventricular;
d) faza de ejecie lent dureaz cca 0,15 0,30 sec, si ncheie sistola ventricular;
e) repolarizarea ventriculara pe ECG, reprezinta unda T.
24. Sistola atrial dureaz:
a) 0,1 0,15 sec;
b) 0,7 sec;
c) 0,27 0,3 sec ;
d) 0,5 sec;
e) 0,05 sec.
25. Faza izovolumetric se caracterizeaza prin:
a) presiunea de120 140 mmHg n aort i de 20 25 mmHg n artera pulmonar;

b) presiunea aortic de 40 50 mmHg i de 10 12 mmHg n artera pulmonar
c) presiunea aortic de140 160 mmHg n aort i de 60 75 mmHg n artera pulmonar;
d) presiunea aortic de 60 70 mmHg i de 10 12 mmHg n artera pulmonar;
e) presiunea de100 120 mmHg n aort i de 40 45 mmHg n artera pulmonar.
26. Volumul postsistolic reprezinta:
a) 10 30% din volumul total (presistolic) de snge neevacuat n timpul sistolei ventriculare;
b) 20 30% din volumul sngelui care ajunge n ventricule;
c) 30 50% din volumul total (presistolic) de snge neevacuat n timpul sistolei ventriculare;
d) 30 50% din volumul sngelui care ajunge n ventricule;
e) 10 30% din volumul sngelui care ajunge n ventricule.
a) relaxarea peretelui ventricular determin nceperea scderii presiunii intraventriculare i dureaz 0,020,04
sec;
b) umplerea ventricular lent, dureaz 0,12 0,20 sec care ncepe din momentul n care presiunile din atrii i
ventricule s-au egalat;
c) umplerea ventricular rapid, care dureaz 0,20 sec;
d) contraciile atriilor sunt rspunztoare pentru cca 10 15% din volumul sngelui care ajunge n ventricule;
e) segment izoelectric ST pe ECG reprezinta inceputul repolarizrii ventriculare.
28. La fiecare sistol, din fiecare ventricul, inima pompeaz:
a) 140 180 ml snge;
b) 170 190 ml snge;
c) aproximativ 70 90 ml snge;
d) 30 45 ml snge;
e) aproximativ 70 90 ml snge.
29. Ritmul sinusal normal:
a) este de 40 contracii/minut;
b) este de 35 contracii/minut;
c) se datoreaza nodulului atrioventricular;
d) este de 70 contracii/minut;
e) este determinat de reteaua Purkinje.
30. Pentru fiecare litru de O2 consumat suplimentar, debitul cardiac crete cu:
a) 30 litri de snge
b) 5 6 litri de snge
c) 30 40 litri de snge
d) 20 litri de snge
e) 1-2 litri de snge.
CURS 3 FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR. SISTEMUL VASCULAR
1. La nivelul arterelor mari i mijlocii, presiunea arterial atinge n diastol valori de:
a) 120 140 mmHg;
b) 30 35 mmHg;
c) 50 60 mmHg;
d) 70 90 mmHg;
e) 35 40 mmHg.
2. Presiunea la captul arterial al capilarelor este de:
a) cca 30 mmHg;
b) cca 10 mmHg;
c) cca 20 mmHg;
d) cca 40 mmHg;
e) cca 60 mmHg.
3. Rezistena capilar, comparativ cu rezistena arteriolar este de:
a) 1/5;
b) 1/6;
c) 2/5;
d) 3/5;
e) 5/6.
4. Presiunea la nivelul atriului drept este de:
a) 10 mmHg ;
b) 5 mmHg ;
c) 1 mmHg ;
d) 2 mmHg ;
e) 2 mmHg.
a) viteza sngelui este maxim n centrul vasului i scade spre periferie;
b) scderea mare a presiunii la nivelul venelor este determinat de rezistena sczut a venelor;
c) dac viteza de scurgere crete (ex. eforturi fizice), sau vscozitatea scade (ex. anemii) turbulena poate s
apar n toate arterele mari;
d) viteza de curgere a lichidelor este direct proporional cu debitul i invers proporional cu suprafaa de
curgere;
e) presiunea la nceputul sistemului venos, deci al venulelor, este de cca 10 mmHg.
6. Viteza curgerii sangelui de cca 10 cm/sec o intalnim in:
a) capilare;
b) venule;
c) arteriole;
d) venele mari;
e) arterele mari.
7. Despre viteza curgerii sangelui putem afirma, exceptand:
a) viteza curgerii sngelui n vene crete progresiv de la venule spre venele mari, unde atinge viteza de cca 10
cm/sec;
b) viteza de curgere prezint o valoare mai ridicat n timpul sistolei comparativ cu diastola;
c) viteza la nivelul venei cave superioare este de cca 0,4 0,5 m/sec, n diastol scade la 0,2 m/sec;
d) creterea treptat a vitezei sngelui n vene se datoreaz diminurii treptate a suprafeei totale de curgere a
sngelui;
e) viteza curgerii sngelui n vene crete progresiv de la venule spre venele mari.
8. La nivelul arterelor mari i mijlocii, presiunea arterial, n timpul sistolei, atinge valori de:
a) 120 140 mmHg
b) 160 180 mmHg
c) 12 14 mmHg
d) 70 90 mmHg
e) 80 100 mmHg
9. Arteriolele, care opun cea mai mare rezisten vascular (cca 1/2 din rezistena ntregului sistem
circulator), determin o scdere a presiunii arteriale:
a) pana la 30 mmHg
b) cu cca 35 mmHg;
c) cu cca 10 mmHg;
d) cu cca 20 mmHg;
e) pana la 20 mmHg.
10. Factorii determinani ai presiunii arteriale sunt, mai putin:
a) elasticitatea sistemului arterial.

b) volumul sanguin
c) frecvena cardiac
d) debitul sistolic i rezistena periferic.
e) diferena dintre presiunea maxim i minim.
11. Presiunea convergent este:
a) reprezentat de diferena dintre presiunea maxim i minim;
b) are valori cuprinse ntre 45 50 mmHg;
c) presiunea arterial cu minima crescut pe fondul unei maxime normale;
d) presiunea sistolic din artera pulmonar ce are valoarea de cca 25 28 mmHg;
e) scderea presiunii minime, cu meninerea presiunii sistolice n limite normale.
12. Presiunea diastolic din artera pulmonar este de:
a) 25 28 mmHg;
b) 20 30 mmHg;
c) 70 80 mmHg;
d) 8 10 mmH;
e) 15 20 mmHg.
13. Viteza undei pulsatile depinde de:
a) elasticitatea sistemului arterial
b) sistola atriala;
c) sistola ventriculara;
d) contractilitatea sistemului arterial;
e) conductibilitatea.
14. Urmatoarea afirmatie este falsa:
a) presiunea diferenial este reprezentat de diferena dintre presiunea maxim i minim;
b) presiunea diastolica 1/2 din valoarea presiunii sistolice, plus 10 mmHg;
c) presiunea sistolic din artera pulmonar este de cca 25 28 mmHg;
d) captul arterial al capilarelor, la valoarea de cca 25 30 mmHg;
e) presiunea convergenta se ntlnete la sportivi antrenai cu tonus vagal crescut sau la pacieni cu
insuficien aortic.
15. Reeaua capilar nu este caracterizata de:
a) la nivelul reelei capilare se realizeaza schimburile nutritive i a produilor de excreie rezultai din
procesele catabolice celulare;
b) reeaua capilar este dublat n anumite teritorii de anastomoze arteriovenoase, care nu sunt prevzute cu
musculatur neted;
c) variaiile tonusului reelei capilare, produse pe cale nervoas sau umoral, determin fie scurtcircuitarea,
fie dirijarea unei cantiti mai mari de snge spre capilarele din jur;
d) viteza de curgere a sngelui n capilare scade la 0,5 0,8 mm/sec, favoriznd schimburile de substane
ntre plasma sanguin i lichidul interstiial;
e) reeaua capilar realizeaz o suprafa de 6300 m.
16. Sistemului circulator cu presiune joas este constituit din:
a) capilarele, vene, atrii, ventriculul drept, sistemul arterial;
b) capilarele, vene, atrii, sistemul arterial, ventriculul drept, mica circulaie;
c) sistemul arterial, vene, atrii, ventriculul drept, mica circulaie i sistemul limfatic;
d) capilarele, vene, atrii, ventriculul drept, mica circulaie i sistemul limfatic;
e) mica circulaie, sistemul arterial i sistemul limfatic.
17. Viteza de curgere a sngelui n capilare este de:
a) 0,5 0,8 mm/sec;
b) 0,1 0,2 mm/sec;
c) 10 15 mm/sec;
d) 0,2 0,4 mm/sec;
e) 30 35 mm/sec.
18. Deplasarea n afar a plasmei sanguine este data de suma dintre presiunile:
a) presiunea hidrostatic intracapilar, presiunea coloidosmotic capilar, presiunea hidrostatic interstiial
negativ si presiunea coloidosmotic interstiial;
b) presiunea coloidosmotic capilar, presiunea hidrostatic interstiial negativ si presiunea coloidosmotic
interstiial;
c) presiunea hidrostatic intracapilar , presiunea hidrostatic interstiial negativ si presiunea
coloidosmotic interstiial;
d) presiunea hidrostatic intracapilar, presiunea coloidosmotic capilar si presiunea coloidosmotic
interstiial;
e) presiunea hidrostatic intracapilar, presiunea hidrostatic interstiial negativ si presiunea
coloidosmotic capilar.
19. Presiunea coloidosmotic capilara, se opune filtrrii cu o for de:
a) 13,3 mmHg;
b) 28 mmHg;
c) 41,3 mmHg;
d) 30 mmHg;
e) 6 mmHg.
20. La nivelul polului arterial al capilarului acioneaz o for pozitiv de:
a) 30 mmHg;
b) 5,3 mmHg;
c) 6 mmHg;
d) 28 mmHg;
e) 13,3 mmHg.
21. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, exceptand:
a) volumul venos este de trei ori mai mare dect cel arterial, n teritoriul venos aflandu-se cca 75% din
volumul sanguin;
b) presiunea sngelui n vene este foarte joas: 10 mmHg la originile sistemului venos i 0,5 mmHg la
vrsarea venelor cave n atriul drept;
c) viteza de circulaie a sngelui crete de la periferie spre inim, atingnd valoarea de 100 mm/sec n cele
dou vene cave;
d) din punct de vedere structural, venele sunt conducte fibromuscu-lare al cror calibru crete de la
periferie la inim;
e) venele pulmonare spre deosebire de restul sistemului venos, transport sngele oxigenat de la plmni n
atriul stng.
22. Factorul determinant al circulaiei venoase este reprezentat de:
a) aspiraia cardiac si toracic, tonusul capilar;
b) contracia musculaturii scheletice, fora gravitaional, valvulele venoase, pulsaiile arterelor;
c) aspiraia cardiac i toracic, presa abdominal, fora gravitaional, valvulele venoase;
d) gradientul de presiune existent ntre captul periferic i central;
e) presa abdominal, contracia musculaturii scheletice, fora gravitaional, valvulele venoase.
23. n poziia orizontal valoarea presiunii venoase la nivelul venelor mijlocii este de:
a) 3 4 mmHg;
b) 7 8 mmHg;
c) 10 12 mmHg;
d) 5 6 mmHg;
e) 8 10 mmHg.
24. n sinusul sagital intracranian, n poziia vertical, presiunea venoasa variaza ntre:
a) 1,5 2 mmHg;
b) 7 8 mmHg;
c) 10 mmHg;
d) + 90 mmHg;
e) 0 mmHg .
25. Alegeti afirmatia corecta:
a) vasele limfatice mici prezint un endoteliu cu fenestraii prin care trec proteinele n trunchiurile colectoare;
b) din punct de vedere structural, vasele limfatice nu sunt prevzute cu valvule;
c) 20 25% din plasma filtrat la captul arterial al capilarelor rmne n spaiile interstiiale i va fi drenat
de sistemul limfatic;
d) capilarele limfatice, nu opun rezisten la trecerea proteinelor sau altor particule mari din lichidul
interstiial n trunchiurile colectoare;
e) n condiii de repaus se formeaz 12 14 litri de limf/zi.
26. Endotelina, un polipeptid:
a) are un important rol in drenajul substantelor;
b) are un puternic efect vasodilatator;
c) are rol in aprarea tunicii vasculare;
d) asigura transportul substantelor;
e) are un puternic efect vasoconstrictor.
27. Efect vasodilatator manifesta, mai putin:
a) scderea PO2 i a pH-ului;
b) creterii locale a PCO2;
c) acetilcolina, cnd se aplic asupra unui vas lezat;
d) la nivelul miocardului, adenozina manifest efect vasodilatator;
e) lactatul.
28. Urmatoarele afirmatii sunt false, exceptand:
a) substanele care determin vasoconstricie includ kininele plasmatice, peptidul intestinal vasoactiv,
peptidul atrial natriuretic;
b) vasodilataia pe cale sistemic este produs de noradrenalina (NA) i adrenalin (A), vasopresin i
angiotensin II;
c) acetilcolina, cnd acioneaz asupra unui vas intact provoac vasoconstricie;
d) vasodilatatori locali sunt i tromboxanii i unele prostaglandine;
e) scderea PO2 i a pH-ului, determin vasodilataia arteriolelor i relaxarea sfincterului precapilar.
29. Vasoconstricia pe cale sistemic este produs de:
a) noradrenalina (NA) i adrenalin (A), peptidul atrial natriuretic;
b) vasopresin, peptidul intestinal vasoactiv i angiotensin II;
c) noradrenalina (NA), kininele plasmatice, vasopresin i angiotensin II;
d) noradrenalina (NA) i adrenalin (A), vasopresin i angiotensin II;
e) adrenalin (A), peptidul atrial natriuretic, vasopresin i angiotensin II.
a) arterele i arteriolele lezate intr ntr-o puternic vasoconstricie;
b) vasodilatatori locali sunt i tromboxanii i unele prostaglandine;
c) vasodilataie produc kininele plasmatice, peptidul intestinal vasoactiv, peptidul atrial natriuretic;
d) vasoconstricia pe cale sistemic este produs de noradrenalina (NA) i adrenalin (A), vasopresin i
angiotensin II;
e) histamina, eliberat din celulele lezate, intensific permeabilitatea capilar.
CURS 4 - FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
1. Respiratia este caracterizata de urmatorii factori, mai putin:

a) fenomene fizice;
b) fenomene chimice;
c) fenomene biologice;
d) nu implica participarea sangelui ;
e) asigura schimburile de gaze intre organism si mediu.
2. Respiratia nu este caracterizata de:
a) cuprinde transportul sanguin majoritar al oxigenului de la tesut la plamani
b) cuprinde etapa pulmonara
c) cuprinde etapa tisulara
d) cuprinde etapa sanguina
e) cuprinde respiratia celulara propriu-zisa
3. Urmatoarele afirmatii despre zona respiratorie a polului pulmonar sunt false, mai putin:
a) are loc respiraia intern cu participarea a dou categorii de procese, fizice i chimice;
b) la acest nivel are loc schimbul de gaze respiratorii ntre snge i esuturi, prin intermediul lichidului
interstiial;
c) are loc respiraia intern celular, cu utilizarea oxigenului i formarea bioxidului de carbon, de ctre
celule;
d) este reprezentat prin cavitatea nazal, faringe, laringe, trahee i bronhiile principale;
e) este sediul hematozei pulmonare.
4. Despre polul pulmonar putem afirma, mai putin:
a) zona nealveolizat, nu particip la schimburile gazoase;
b) zona respiratorie este reprezentat prin acinii pulmonari;
c) schimbul de gaze respiratorii ntre snge i esuturi, se realizeaza prin intermediul lichidului interstiial;
d) zona de conducere este reprezentat de cavitatea nazal, faringe, laringe, trahee i bronhiile principale;
e) zona alveolizat, este sediul hematozei pulmonare.
a) respiraia se realizeaz cu participarea cilor aeriene i a plmnilor, pe de o parte, i a pompei cardiace, pe
de alt parte;
b) acinii pulmonari sunt alctuii din bronhiile principale, bronhiolele respiratorii, ductele alveolare, sacii
alveolari i alveolele pulmonare;
c) schimbul de gaze respiratorii ntre snge i esuturi, se realizeaza prin intermediul lichidului interstiial;
d) legtura ntre polul pulmonar si cel tisular o realizeaz sngele, care este calea de transport a gazelor
respiratorii;
e) respiraia intern celular, utilizeaza oxigenului i formarea bioxidului de carbon, de ctre celule.
6. Viteza de deplasare a aerului prin cile respiratorii este de:
a) 810 mm/min;
b) 2026 mm/min;
c) 2030 mm/min;
d) 1016 mm/min;
e) 510 mm/min;
7. Functia respiratorie a cailor aeriene inferioare este :
a) de meninere a echilibrului fluidocoagulant;
b) s asigure transportul i distribuia gazelor respiratorii;
c) de control a presiunii arteriale pulmonare i sistemice;
d) esutul conjunctiv cartilaginos le confer o rigiditate, care le permite s rmn permeabile n cazul
presiunii crescute intratoracice, din expirul forat;
e) de meninere a echilibrului fluidocoagulant.
8. Este functie nerespiratorie a cailor aeriene inferioare:
a) componenta muscular, prin colabarea adecvat, determin creterea vitezei de micare a aerului,
favoriznd eliminarea sa;
b) realizeaz schimbul gazos respirator;
c) asigur transportul i distribuia gazelor respiratorii;
d) laringele particip la fonaie;

e) asigura meninerea prompt (de 1 15 min) a echilibrului acidobazic.
9. Cantitatea de lichid pleural este de:
a) 15 25 ml;
b) 15 20 ml;
c) 1 15 ml;
d) 15 150 ml;
e) 0,1 1,5 ml.
a) foia parietal este aderent de pereii cutiei toracice;
b) vidul pleural dintre cele dou foie determin aderarea pleurei viscerale de cea parietal;
c) lichidul pleural existent permite alunecarea foielor una pe alta;
d) suprafaa pleural total este de circa 1 m;
e) vidul pleural dintre cele dou foie apare in cazul patologiei pulmonare.
a) la procesele respiratorii particip doar coastele adevarate;
b) coastele false sau flotante sunt articulate cu sternul prin intermediul cartilajului coastei a VIII-a;
c) cutia toracic este separat de cavitatea abdominal prin muchiul diafragm;
d) in expiraie forat, coloana vertebral va efectua o micare de extensie, proporional cu profunzimea
expiraiei;
e) n inspiraia normal coloana vertebral va efectua o micare de extensie accentund orizontalizarea
coastelor.
12. n inspiraia normal coloana vertebral:
a) va efectua o micare de extensie accentund orizontalizarea coastelor;
b) constituie punct fix;
c) va efectua o micare de flexie accentund orizontalizarea coastelor;
d) va efectua o micare de extensie i creterea suplimentar a volumului cutiei toracice;
e) va efectua o micare de flexie accentund orizontalizarea coastelor.
13. Arterele bronice:
a) asigura plmnului snge ncrcat cu CO2;
b) asigura ramificatii pn la nivel alveolar, unde formeaz o reea capilar perialveolar care aparine
funcional membranei alveolo-capilare;
c) sunt ramuri ale arterei azygos;
d) asigura plmnului snge oxigenat i ncrcat cu substane nutritive pentru arborele bronic, parenchimul
pulmonar i arterele pulmonare;
e) debitul sanguin din arterele bronice reprezint circa 3-5% din cel cardiac.
14. Presiunea din teritoriul arterial pulmonar este determinat de:
a) plexul peribronic;
b) plexul submucos;
c) debitul arterial bronic;
d) artera azygos;
e) artera hemiazygos.
15. Despre zona 1 a fluxului sangvin pulmonar putem spune ca:
a) cu irigaie continu, datorit faptului c presiunea arterial se menine superioar presiunii alveolare;
b) cu circulaie intermitent, datorit faptului c presiunea arterial sistolic este superioar presiunii
alveolare, iar presiunea distolic este inferioar celei alveolare;
c) lipsit de irigaie, datorit faptului c presiunea alveolar este inferioar presiunii arteriale;
d) cu irigaie intermitent, datorit faptului c presiunea arterial se menine superioar presiunii alveolare;
e) lipsit de irigaie, datorit faptului c presiunea alveolar este superioar presiunii arteriale.
16. Urmatoarearea afirmatie este falsa:
a) aerul expirat are o compoziie variabil, dependent de amplitudinea respiraiei;

b) la nivelul plamanilor avem o zona cu irigaie continu, datorit faptului c presiunea arterial se menine
inferioar presiunii alveolare;
c) aerul alveolar reprezint ultima poriune a aerului expirat printr-o expiraie forat;
d) normoventilaia se realizeaz n condiiile unei compoziii a aerului alveolar meninut de ritmul ventilator
de repaus (eupnee);
e) aerul expirat constituie un amestec al aerului atmosferic din spaiul mort (cca 150 200 ml), cu aerul
alveolar (cca 300 350 ml).
17. Spatiul mort se caracterizeaza prin, mai putin:
a) cuprinde spaiul mort anatomic i spaiul mort fiziologic;
b) spaiul mort anatomic menine un raport constant ntre aportul de O2 i eliminarea CO2;
c) spaiul mort fiziologic numit i spaiu mort funcional (total) cuprinde teritoriul respirator neperfuzat ;
d) spaiul mort alveolar este reprezentat de alveolele aerate, irigate funcional;
e) spaiul mort anatomic particip la renclzirea i umectarea aerului inspirat.
18. Capacitatea vital pulmonat (CV) reprezint:
a) cantitatea de aer de 25003000 ml care rmne n plmn dup o expiraie normal;
b) cantitatea de aer care se gsete n plmni la sfritul unei inspiraii forate;
c) cantitatea de aer care poate fi expirat forat dup o inspiraie maxim;
d) cantitatea de aer (500 800 ml) care este inspirat sau expirat n timpul unui act respirator de repaus;
e) volumul de aer (800 1500 ml) ce poate fi expirat forat dup o expiraie de repaus.
19. Volumul curent (VC) sau volumul tindal (VT) este:
a) cantitatea suplimentar de aer (1500 2000 ml) care poate fi inspirat forat dup o inspiraie de repaus;
b) volumul de aer rmas n plmni (1000 1500 ml) dup o expiraie maxim;
c) cantitatea de aer care poate fi expirat forat dup o inspiraie maxim;
d) cantitatea de aer care se gsete n plmni la sfritul unei inspiraii forate;
e) cantitatea de aer (500 800 ml) care este inspirat sau expirat n timpul unui act respirator de repaus.
20. Debitul respirator de repaus (DVR) reprezint:
a) cantitatea de aer, care poate fi ventilat prin plmni n mod voluntar n unitatea de timp;
b) produsul capacitatea vital cu frecvena respiratorie;
c) produsul capacitatea funcional rezidual cu frecvena respiratorie;
d) cantitatea de aer care se gsete n plmni la sfritul unei inspiraii forate;
e) cantitatea de aer proaspt care ventileaz plmnii n decursul unui minut.
21. Frecvena respiratorie (FR) este n repaus de:
a) 1824 resp/min;
b) 810 resp/min;
c) 2030 resp/min;
d) 1216 resp/min;
e) 4050 resp/min.
22. Prin coborrea diafragmului cu un cm se produce:
a) o micsorare a cavitii toracice cu circa 300 ml;
b) o mrire a cavitii toracice cu circa 800 ml;
c) o mrire a cavitii toracice cu circa 300 ml;
d) o micsorare a cavitii toracice cu circa 800 ml;
e) o mrire a cavitii toracice cu circa 600 ml.
23. n inspiraia de repaus particip muschii:
a) supracostali, intercostalii externi,diafragmul, trapezul, pectoralii, largul dorsal i marele dinat;
b) supracostali, intercostalii externi, sternocleidimastoidieni, scalenii, trapezul si pectoralii;
c) intercostalii externi, diafragmul, trapezul, pectoralii, largul dorsal i marele dinat;
d) supracostali, intercostalii externi i diafragmul;
e) supracostali, diafragmul, scalenii, trapezul, pectoralii, largul dorsal i marele dinat.
24. Muchii intercostali interni realizeaza:
a) comprimarea viscerelor abdominale;

b) coborrea coastelor;
c) ridicarea extremitii anterioare a coastelor;
d) proiectarea n afar, a coastelor determinnd creterea diametrului transversal;
e) orizontalizarea coastelor.
25. Factorii care determin difuzia gazelor respiratorii sunt, mai putin:
a) permeabilitatea membranei;
b) mrimea suprafeei alveolare;
c) viteza circulaiei pulmonare;
d) viteza reaciilor chimice din snge;
e) elasticitatea toracelui, care i permite revenirea la forma iniial, dup ce contracia muchilor inspiratori a
ncetat.
26. Alveolele pulmonare alegeti afirmatia corecta:
a) sunt n numr de circa 30 milioane;
b) realizeaz o suprafa de schimb de circa 70 m;
c) sunt n numr de circa 700 milioane;
d) realizeaz o suprafa de schimb de circa 300 m;
e) sunt n numr de circa 70 milioane.
a) membrana alveolocapilar reprezint sediul proceselor de schimb gazos la nivelul pulmonar;
b) schimbul de gaze se realizeaz la nivel pulmonar prin membrana alveolocapilar;
c) Saturarea sngelui capilar cu O2 se face rapid n circa 0,30 sec;
d) la nivel pulmonar, difuziunea O2 n gradient se realizeaz dinspre aerul alveolar, spre sngele arterial din
capilarele pulmonare;
e) difuziunea O2 n gradient se realizeaza de la valori ale presiunii de 100 mmHg spre valori de 40 mmHg.
28. Saturarea sngelui capilar cu O2 se face rapid n aproximativ:
a) 0,03 sec;
b) 0,90 sec;
c) 0,30 sec;
d) 0,09 sec;
e) 0,60 sec.
a) difuziunea CO2 n gradient se realizeaza de la valori ale presiunii de 40 mmHg spre valori de 46 mmHg ;
b) schimbul de gaze are loc instantaneu, cu o vitez de 25 ori mai mare pentru O2, comparativ cu CO2;
c) schimbul este facilitat de solubilitatea i capacitatea de difuziune superioare a O2 fa de CO2;
d) ncepnd cu extremitatea arterial a capilarului pulmonar se constat o cretere progresiv a PaCO2
(presiunea parial a CO2 arterial);
e) la nivel pulmonar, difuziunea CO2 n gradient se realizeaz dinspre sngele venos din capilarele
pulmonare, spre aerul alveolar.
30. Circulaia pulmonar a eritrocitului este de:
a) 2,5 sec;
b) 0,5 sec;
c) 0,2 sec;
d) 1,5 sec;
e) 0,75 sec.
CURS 5 - FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
1. O hematie conine:
a) 30.000 molecule de hemoglobin
b) 3.000 molecule de hemoglobin
c) 3.000.000 molecule de hemoglobin
d) 300.000 molecule de hemoglobin

e) 250.000 molecule de hemoglobin
2. Globina are in structura ei:
a) doua lanuri alfa ce conin 146 de aminoacizi i doua lanuri beta ce conin 141 de aminoacizi;
b) doua lanuri alfa ce conin 141 de aminoacizi i doua lanuri beta ce conin 146 de aminoacizi;
c) un lan alfa ce conine 141 de aminoacizi i un lan beta ce conine 146 de aminoacizi;
d) un lan alfa ce conine 146 de aminoacizi i un lan beta ce conine 141 de aminoacizi;
e) doua lanuri alfa ce conin 141 de aminoacizi i un lan beta ce conine 146 de aminoacizi.
3. Hemoglobina poate forma urmtoarele combinaii fiziologice:
a) oxihemoglobina, carboxihemoglobina i hemoglobina redus;
b) oxihemoglobina carbohemoglobina i carboxihemoglobina ;
c) carbohemoglobina, hemoglobina redus, carboxihemoglobina i methemoglobina;
d) oxihemoglobina, carboxihemoglobina i methemoglobina;
e) oxihemoglobina, carbohemoglobina i hemoglobina redus.
4. Hemoglobina poate forma urmtoarele combinaii nefiziologice:
a) oxihemoglobina, carbohemoglobina;
b) carbohemoglobina i hemoglobina redus;
c) carboxihemoglobina i methemoglobina;
d) carbohemoglobina i methemoglobina;
e) hemoglobina redus i methemoglobina.
5. Urmatoarele afirmatii sunt false exceptand:
a) hemoglobina, la nivel pulmonar fixeaz rapid oxigenul, iar la nivel tisular l elibereaz rapid i uor;
b) hemul reprezint 96% din greutatea hemoglobinei i are o structur general comun n toate hemoglobinele;
c) globina este o grupare prostetic;
d) hemul este o grupare proteic;
e) globina este constituit dintr-un nucleu tetrapirolic, care conine fier (Fe2+), i este comun tuturor
hemoglobinelor.
6. Alegeti afirmatia falsa:
a) o hematie conine 300.000 molecule de hemoglobin;
b) globina reprezint 96% din greutatea hemoglobinei;
c) hemul este constituit dintr-un nucleu tetrapirolic, care conine fier (Fe2+);
d) combinaiile nefiziologice ale hemoglobinei sunt: carbohemoglobina i methemoglobina;
e) hemoglobina reprezint 80-90% din rezidul uscat al hematiei i este o feroprotein cu structur tetrameric.
7. Un gram de Hb pur poate fixa:
a) 4 moli O2;
b) 20,85 ml O2;
c) 1,39 ml O2;
d) 0,29 ml O2;
e) 19,5 ml O2.
a) saturaia cu oxigen a sngelui (SO2) exprim raportul ntre cantitatea de O2 combinat cu hemoglobina i
capacitatea de oxigenare a sngelui;
b) capacitatea de oxigenare a sngelui (CO2) reprezint volumul maxim de O2 ce poate fi fixat de 1 g Hb;
c) oxigenul ptruns n snge va fi transportat sub dou forme: sub form solvit (dizolvat) n plasm (3%) i sub
form combinat cu hemoglobina (97%);
d) saturaia cu oxigen a sngelui are o valoare de 95-97% n sngele arterial i 75% n sngele venos
e) 1 mol Hb poate fixa 8 moli O2.
9. Valorile medii ale diferenei arteriovenoase (DAV)sunt de:
a) 0,6 ml/dl;
b) 4,6 ml/dl;
c) 0,4 ml/dl;
d) 4,0 ml/dl;
e) 6,4 ml/dl.
10. Curba de disociere a HbO2 deviaz spre dreapta n esuturi prin, mai putin:
a) creterea concentraiei 2,3 difosfogliceratului (2,3 DPG) intraeritrocitar;
b) creterea concentraiei bioxidului de carbon;
c) creterea concentraiei ionilor de hidrogen (H+);
d) scderi ale 2,3 DPGului intraeritrocitar;
e) creterea temperaturii.
a) anhidraza carbonica accelereaz procesul de hidratare a CO2 la nivelul hematiilor de cca 200-300 de ori;
b) cantitatea de CO2 hidratat este de cca 700 de ori mai mic dect forma solvit gazoas;
c) hidratarea CO2 se produce spontan i lent, n hematii sau rapid n plasm;
d) din cantitatea de CO2 solvit n plasm, 0,15 ml/dl se hidrateaz spontan, transformndu-se n H2CO3;
e) hidratarea CO2 se produce spontan i lent, n plasm sau rapid n hematii
12. Formarea carbarmailor este nsoit de eliberarea unei cantiti de:
a) Hb;
b) Na+;
c) K+;
d) Fe+;
e) H+.
13. Raportul CO2 combinat/CO2 dizolvat pentru sngele arterial este de:
a) 16,69;
b) 17,70;
c) 7,70;
d) 6,69;
e) 1,69.
14. Din cantitatea totala de CO2 ,52,68 ml/dl, n sngele venos, se gseste n form combinat:
a) 2,98 ml/dl;
b) 17,70 ml/dl;
c) 2,62 ml/dl;
d) 49,7 ml/dl;
e) 16,69 ml/dl.
15. Faza de glicoliz anaerob furnizeaz energie pentru refacerea a:
a) unei molecule de CP i respectiv pentru sinteza a unei molecule de ATP;
b) 2 molecule de CP i respectiv pentru sinteza a unei molecule de ATP;
c) 2 molecule de CP i respectiv pentru sinteza a 2 molecule de ATP;
d) unei molecule de CP i respectiv pentru sinteza a 2 molecule de ATP;
e) 2 molecule de CP i respectiv pentru sinteza a 3 molecule de ATP.
16. Metabolismul aerob are loc la nivelul:
a) ribozomilor;
b) mitocondriilor
c) retinei cand se contracteaz o datorie de oxigen;
d) reticulului endoplasmatic;
e) Aparat Golgi.
a) n hematii, retin i cartilaje, metabolismul este predominant anaerob;
b) metabolismul aerob are loc la nivelul mitocondriilor;
c) in etapa tisulara, la nivelul mitocondriilor are loc stocarea energiei produse sub forma legturilor fosfat
macroergice n ATP;
d) coeficientul respirator (QR) este dat de raportul dintre CO2 eliberat i O2 consumat;
e) randamentul reaciilor de oxidoreducere, cuplate cu cele de fosforilare oxidativ, este de 8 molecule de
ATP/mol gram de glucoz.
a) coeficientul respirator (QR) este de 200;
b) coeficientul respirator (QR) este de 250;
c) ritmicitatea micrilor respiratorii este sub dependena activitii permanente a centrilor nervoi
d) senzorii transmit informaiile specifice de la centrii reglatori catre efectorii musculari;
e) ritmicitatea micrilor respiratorii este independent de activitatea centrilor nervoi bulbari.
19. Rolul fundamental n controlul respiraiei l ndeplinete:
a) un centru, localizat n treimea inferioar a punii;
b) grupul respirator ventral (GRV), localizat n poriunea ventrolateral a bulbului;
c) centrul pneumotaxic, localizat dorsal n poriunea superioar a punii;
d) grupul respirator dorsal localizat n poriunea dorsal a bulbului;
e) grupul respirator dorsal localizat n treimea inferioar a punii.
20. Centrul apneustic este localizat n:
a) n poriunea superioar a punii;
b) n poriunea dorsal a bulbului;
c) treimea inferioar a punii;
d) n poriunea ventrolateral a bulbului;
e) n treimea inferioara a bulbului.
21. Urmatoarele afirmatii sunt false, exceptand:
a) centrul apneustic este localizat n treimea inferioar a punii, care are efecte inhibitoare asupra bulbului;
b) grupul respirator ventral (GRV), localizat n poriunea superioar a bulbului, poate determina att expiraia,
ct i inspiraia;
c) grupul respirator dorsal (GRD), localizat n poriunea inferioar a bulbului, determin inspiraia;
d) grupul respirator ventral (GRV), localizat n poriunea superioar a bulbului, poate controla att frecvena, ct
i tipul respiraiei;
e) centrul pneumotaxic este localizat dorsal n poriunea superioar a punii, si controleaz att frecvena, ct i
tipul respiraiei.
22. Nervul frenic ia natere la nivelul:
a) segmentelor T1T7;
b) segmentelor T7T12;
c) segmentelor C3 C4;
d) segmentelor C1C2;
e) segmentelor T3T4.
23. Centrii respiratori sunt urmatorii, cu exceptia:
a) centrul respirator pneumotaxic;
b) grupul respirator dorsal;
c) grupul respirator ventral;
d) grupul respirator lateral;
e) centrul apneustic.
a) nervii intercostali provin din segmente T7T12, inerveaz ali muchi inspiratori;
b) influenarea modelului respirator n mod voluntar este controlat de scoara cerebral prin intermediul cilor
piramidale;
c) la nivelul segmentelor cervicale (C5 C7) ia natere nervul frenic, care inerveaz diafragmul
d) din segmente T7T12, provin nervii musculaturii abdominale ce intervine n inspiraii forate
e) influenarea modelului respirator n mod voluntar este controlat doar de centrii respiratori bulbopontini.
a) nervii intercostali provin din segmente T1T7;

b) nervul frenic, inerveaz diafragmul;
c) din segmentele T7T12, provin nervii musculaturii abdominale ce intervine n expiraii forate;
d) sistemul limbic influeneaz activitatea respiratorie n diverse stri comportamentale;
e) influenarea modelului respirator n mod voluntar este controlat doar de centrii respiratori bulbopontini.
CURS 6 - FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
1. Segmentele tubului digestiv sunt, cu exceptia:
a) cavitatea bucala;
b) faringe;
c) laringe;
d) esofag;
e) stomac.
2.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre faringe, mai putin:
a) muschii constrictori micoreaz prin contracie lor diametrele faringelui;
b) muschii ridictori ridic n timpul deglutiiei faringele;
c) prezinta adventice aponevroz intrafaringian; muchi striai mucoas;
d) este un organ musculomembranosdispus de la baza craniului pn n dreptul vertebrei C10;
e) se continua cu esofagul.
3. Alegeti afirmatia incorecta:
a) tunica muscular a esofagului prezinta fibre longitudinale la exterior i circulare la interior (n 1/3
superioar fibrele musculare sunt striate, iar n rest netede);
b) tunica submucoas a esofagului prezint cute longitudinale ce dispar la trecerea bolului alimentar, avnd
rol de transport.
c) esofagul prezinta tunica submucoas ce conine glande care secret mucus ce uureaz naintarea bolului
alimentar;
d) tunica mucoas a esofagului prezint cute longitudinale ce dispar la trecerea bolului alimentar, avnd rol
de transport;
e) esofagul este un canal musculomembranos prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac.
4. La nivelul stomacului plexul mienteric Auerbach se afla in:
a) tunica submucoasa a stomacului;
b) tunica mucoasa a stomacului;
c) tunica seroasa a stomacului;
d) plexul submucos;
e) stratul muscular al stomacului.
5.Glandele gastrice, alegeti varianta corecta:
a) glandele cardiale produc gastrin, glandele fundice produc mucus i acid clorhidric;
b) glandele fundice produc pepsinogen i acid clorhidric;
c) glandele fundice produc mucus i acid clorhidric, glandele pilorice produc pepsinogen i gastrin;
d) glandele cardiale produc pepsinogen, glandele fundice produc gastrin i acid clorhidric;
e) glandele cardiale produc mucus, glandele pilorice produc acid clorhidric i gastrin.
a) musculatura stomacului prezint contracii tonice i peristaltice;
b) n stratul muscular al stomacului se gsete plexul mienteric Auerbach;
c) tunica submucoas gastrica conine vase, nervi, plexul submucos Meissner, foliculi limfatici;
d) poriunea orizontal a stomacului are dou zone: o zon mai dilatat ce continu corpul stomacului
(canalul piloric) i o zon ce se continu cu duodenul (antrul piloric);
e) stomacul este situat n etajul supramezocolic al cavitii abdominale ntre splin i ficat.
7. Mucoasa intestinului subire are:
a) un epiteliu pluristratificat;
b) un epiteliu unistratificat format din celule cu platou striat;

c) un epiteliu pseudostratificat;
d) in structura ei plexul Meissner;
e) in structura ei plexul mienteric Auerbach.
8. Alegeti varianta corecta:
a) duodenului i se descriu 14 16 flexuoziti;
b) tunica muscular a intestinului subtire prezinta fibre musculare netede dispuse longitudinal la exterior i
circular la interior, are in structura plexul mienteric Meissner;
c) intestinul subtire la nivelul tunicii mucoase prezint plici circulare i viloziti intestinale (absorbia
intestinal);
d) vilozitile intestinale sunt in numar de 50 milioane;
e) glande interstiiale Lieberkhn se gasesc in tunica submucoasa a intestinului subtire.
a) cecul, are form de sac i se gsete n fosa ileac stang;
b) colonul se termin n dreptul vertebrei S1;
c) rectul, ncepe de la nivelul vertebrei S1 i se sfrete la nivelul orificiului anal;
d) intestinul gros continu jejunoileonul i se deschide la exterior prin rect;
e) vilozitile intestinale sunt n numr de 5 milioane.
a) ficatul este situat n etajul supramezocolic, la exterior este acoperit de peritoneul visceral;
b) n vestibulul bucal se deschide canalul Stenon (canalul excretor al glandei submandibulare);
c) pancreasul exocrin este format din acini de la care pleac ductele colectoare interlobulare i interlobare;
d) ductul principal Wirsung i accesor Santorini, strbat pancreasul de la coad la cap i se deschid mpreun
cu canalul coledoc n duoden prin ampula Vater;
e) pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Langerhans care sunt rspndite difuz n esutul exocrin
11. Contractiile tonice ale stomacului prezinta urmatoarele caracteristici, mai putin:
a) sunt contracii de intensitate mic, ncep n apropierea cardiei i avanseaz spre pilor;
b) determinnd amestecarea alimentelor cu secreia gastric i deplasarea straturilor cele mai externe ale
alimentelor spre antrul piloric;
c) se repet la cca 20 sec;
d) se intensific n momentul evacurii coninutului gastric n duoden;
e) sunt contracii de adaptare la coninut i amestecare.
12. Limitele ntre care se face stocarea alimentelor n stomac fr modificri nsemnate ale presiunii
intragastrice acestea sunt:
a) 0,5-1 litri;
b) 2-3 litri;
c) 2,5-3 litri;
d) 2,5-3,5 litri;
e) 11,5 litri.
a) contraciile peristaltice gastrice sunt prelungiri ale contraciilor tonice, care devin de intensitate mare la
nivelul antrului piloric;
b) la fiecare und peristaltic numai civa ml din coninutul antrului piloric sunt expulzai n duoden;
c) procesul de evacuare a stomacului este determinat, de gradientul de presiune dintre antrul piloric i duoden
de 1 2 cm H2O;
d) contraciile peristaltice intermitente, determin o presiune mai mare de 50 70 cm H2O n regiunea
antrului piloric;
e) micarea de retropulsie a stomacului contribuie ntr-o mare msur la amestecarea coninutului gastric.
14. Semnalele nervoase determinate de distensia stomacului de ctre alimente, urmnd cile vagale,
ajung la:
a) centrul gastromotor din sistemul limbic;
b) centrul gastromotor din punte;
c) centrul gastromotor din mezencefal;

d) centrul gastromotor de pe scoarta cerebrala;
e) centrul gastromotor bulbar.
15. Cale eferent vagal:
a) stimuleaza tonusul zonei gastrice proximale (de depozit);
b) inhib tonusul zonei gastrice proximale (de depozit);
c) micsoreaza capacitatea de depozitare prin inhibarea activitatii peristaltice a zonei distale;
d) stimuleaza relaxarea sfincterului piloric;
e) inhib activitatea peristaltic a zonei distale (pompa piloric);
16. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la motilitatea intestinului subtire, exceptand:
a) micrile segmentare sunt considerate ca fiind efectul contraciilor izolate ale fibrelor longitudinale,
intervenind i n amestecarea coninutului;
b) micrile pendulare apar simultan n diverse poriuni ale intestinului, pe care l mpart n segmente egale
sau inegale;
c) micrile pendulare apar cu frecven de 8 12/min si se instaleaz n segmentele intesinale care au fost
relaxate;
d) micrile tonice sunt prezente n toate zonele tubului digestiv prevzute cu musculatur neted;
e) micrile peristaltice sunt micri prin care muchiul i modific lungimea fr a-i modifica tensiunea.
17. Motilitatea intestinala este inhibata de:
a) encefalinele;
b) serotonina;
c) histamina;
d) motilina;
e) gastrina.
18. Intensific peristaltismul n ileon, determin ptrunderea n cecum la fiecare und peristaltic a:
a) cca 1 ml chil intestinal;
b) cca 2 ml chil intestinal;
c) cca 3 ml chil intestinal;
d) cca 4 ml chil intestinal;
e) cca 5 ml chil intestinal.
19. Factorii umorali care stimuleaz motilitatea colonului sunt reprezentai de:
a) gastrin i histamina;
b) gastrin i motilina;
c) serotonin i motilina;
d) serotonin i encefalinele;
e) gastrin i serotonin.
a) jumtatea distal a colonului este legat, ndeosebi, de procesul de absorbie;
b) micrile n mas ale colonului pot fi iniiate prin stimulare intens a parasimpaticului;
c) jumtatea proximal a colonului este rspunztoare de conservarea materiilor fecale
d) prin fecale se elimin doar 180 200 ml H2O;
e) propulsia materiilor din cecum n colonul transvers necesit cca 16 20 ore.
21. Calea eferent a defecatiei este reprezentat prin:
a) fasciculelor spinotalamice;
b) calea fasciculelor Goll i Burdach;
c) fibrele cilor piramidale;
d) fibrele parasimpatice ale nervului pelvic;
e) nervii hipogastrici.
22. Calea eferent a defecatiei este reprezentat prin fibrele parasimpatice ale nervului pelvic, care:
a) diminua peristaltismul intestinal i anorectal i contracta sfincterul intern neted;
b) diminua peristaltismul intestinal i anorectal i relaxeaz sfincterul intern neted;

c) intensific peristaltismul intestinal i anorectal i contracta sfincterul intern neted;
d) intensific peristaltismul intestinal i anorectal i relaxeaz sfincterul anal extern striat;
e) intensific peristaltismul intestinal i anorectal i relaxeaz sfincterul intern neted;
23. Sfincerul anal extern striat primeste impulsuri prin:
a) intermediul cilor piramidale;
b) calea fasciculelor Goll i Burdach i spinotalamice;
c) nervii ruinoi;
d) nervii pelvici;
e) nervii hipogastrici.
24. Urmatoarea afirmatie este falsa
a) n stadiul de contenie centrii corticali menin sfincterul extern ntr-o stare de contracie tonic;
b) factorii umorali care stimuleaz motilitatea colonului sunt reprezentai de gastrin i motilina;
c) frecvena defecaiilor este de 1 3/zi;
d) centrul simpatic se afl n mduva lombar, care asigur contenia materiilor fecale;
e) semnalele nervoase sunt conduse prin nervii pelvici n centrii sacrali ai defecaiei (S2 S4).
a) factorii umorali care stimuleaz motilitatea colonului sunt reprezentai de gastrin i serotonin;
b) deplasarea materilor fecale, devenite semisolide, din colonul transvers n colonul sigmoid se realizeaz, cu
precdere, prin contraciile n mas;
c) micrile n mas pot fi iniiate prin stimulare intens a parasimpaticului;
d) factorii umorali care stimuleaz motilitatea colonului sunt reprezentai de gastrin i serotonin;
e) centrul simpatic se afl n mduva sacral, care asigur contenia materiilor fecale.
INTREBARI CURS 7- FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
1. Celulele oxintice secret :
a) acidul clorhidric, pepsinogen;
b) acidul clorhidric, mucus;
c) factorul intrinsec, pepsinogen;
d) factorul intrinsec, acidul clorhidric;
e) pepsinogen, mucus.
2. Suma aciditii libere i a celei combinate este constituita din, mai putin:
a) acidul clorhidric, lactic, butiric si factorul intrinsec;
b) acidul lactic, butiric, clorhidric si gelatinaza;
c) acidul lactic, butiric, carbonic si acidul clorhidric;
d) acidul butiric, pepsina, HCl si acidul lactic;
e) acidul butiric, carbonic si acidul clorhidric.
3. Este o enzima secretat de celulele principale ale glandelor fundice:
a) labfermentul;
b) lipaza;
c) mucina;
d) catepsina;
e) pepsinogenului.
4. Catepsina este:
a) o enzima ce produce coagularea laptelui prin precipitarea cazeinogenului solubil;
b) o enzima proteolitica ce participa la digestia proteinelor numai la sugar;
c) o enzima ce produce scindarea gelatinei, o protein component a esutului conjunctiv;
d) o glicoprotein ce favorizeaz absorbia vitaminei B12 la nivelul intestinului subire;
e) o enzima care exercit att o protecie mecanic, ct i chimic a mucoasei gastrice, prin fixarea,
neutralizarea HCl i inactivarea pepsinei.
5. Este o glicoprotein ce favorizeaz absorbia vitaminei B12 la nivelul intestinului subire:

a) factorul intrinsec;
b) lipaza;
c) mucina;
d) gelatinaza;
e) catepsina.
a) mucina este o enzim care scindeaza hidrolitic lipidele fin emulsionate din lapte i glbenuul de ou;
b) lipaza scindeaza o protein component a esutului conjunctiv;
c) pepsinogenul este o enzim bactericid identic cu cea salivar;
d) labfermentul este o enzim proteolitic ce particip la digestia proteinelor numai la sugar;
e) lipaza gastric este o enzim ntlnit numai n sucul gastric al copilului, scindnd hidrolitic lipidele fin
emulsionate din lapte i glbenuul de ou.
7. Secreta numai mucus:
a) glandele pilorice si fundice;
b) celulele parietale marginale si oxintice;
c) glandele fundice si cardiale;
d) glandele pilorice i cardiale;
e) celulele caliciforme si celulele parietale.
8. Urmatoarearele afirmatii sunt adevarate mai putin:
a) factorul intrinsec se formeaz n celulele oxintice, alturi de HCl, din glandele regiunii fundice;
b) mucina este secretata sub forma de gel de catre celulele oxintice;
c) sucul gastric conine lizozim care este o enzim bactericid identic cu cea salivar;
d) labfermentul produce coagularea laptelui prin precipitarea cazeinogenului solubil n cazein i paracazein
care, n prezena calciului, se transform n paracazeinat de calciu;
e) pepsina este principala enzim a sucului gastric, secretat de celulele principale ale glandelor fundice sub
form inactiv de pepsinogen.
9. Valoarea pH-ului sucului pancreatic este de:
a) pH = 0,85
b) pH = 7-7,5
c) pH = 8-8,5
d) pH = 0,8-0,85
e) pH = 0,7-0,8
10. Enzimele proteolitice ale secretiei pancreatice sunt:
a) tripsin, chimotripsin, lizozim, carboxipeptidaz, colagenaz;
b) tripsin, chimotripsin, carboxipeptidaz, colagenaz, elastaz, ribonucleaze;
c) tripsin, colagenaz, carboxipeptidaz, lipaza, elastaz, ribonucleaze;
d) chimotripsin, elastaz, gelatinaza, carboxipeptidaz, ribonucleaze;
e) tripsin, chimotripsin, colagenaz, elastaz, gelatinaza, mucina.
11. Tripsina actioneaza asupra:
a) asupra proteinelor parial digerate de proteazele gastrice si determina coagularea laptelui;
b) legturilor peptidice al colagenului la nivelul aminoacizilor scinzandu-le;
c) lanului polipeptidic micsorand-ul cu un aminoacid;
d) proteinelor parial digerate de proteazele gastrice i asupra nucleoproteinelor, pn la scindarea acestora n
acizi nucleici determina i coagularea sangelui;
e) acizilor ribo- i dezoxiribonucleici din care in urma reactiei de hidrolizare rezulta nucleotide.
12. Activarea amilazei pancreatice se realizeaza in prezenta:
a) Ca2+ i Mg2+ ca activatori;
b) vitaminei B12;
c) ionului de clor;
d) HCl la un pH sub 6;
e) ionilor de Ca.
13. Este o exopeptidaz care scurteaz lanul polipeptidic cu un aminoacid:
a) chimotripsina;
b) tripsina;
c) colagenaza;
d) elastaza;
e) carboxipeptidaza.
14. Acioneaz asupra proteinelor parial digerate de proteazele gastrice:
a) tripsina si chimotripsina;
b) colagenaza i elastaza;
c) tripsina si carboxipeptidaza;
d) chimotripsina si elastaza;
e) colagenaza si ribonucleazele.
15. Amilaza pancreatic:
a) scindeaz trigliceridele n acizi grai i monogliceride, n prezena Ca2+ i Mg2+ ca activatori;
b) hidrolizeaz amidonul, glicogenul i alte glucide, cu excepia celulozei;
c) hidrolizeaz esterii de colesterol;
d) activat de tripsin, desprinde acizii grai din fosfolipide;
e) coaguleaz sngele.
16. HCl coninut n chim determin eliberarea din mucoasa duodenal a unui hormon care, ajuns n
snge, va stimula la nivelul pancreasului secreia unui suc pancreatic bogat n ap i electrolii. Care
este acest hormon:
a) peptidul intestinal vasoactiv (VIP);
b) somatostatina;
c) colecistochininpancreozimina (CCK) ;
d) secretina;
e) peptidul gastroinhibitor (GIP).
17. Srurile biliare reprezentate de glicocolai i taurocolai de Na i K, ndeplinesc mai multe funcii,
mai putin:
a) scade tensiunea superficial a particulelor mari de grsime i favorizeaza fracionarea n particule fine, n
vederea emulsionrii lor;
b) protejeaza mecanic pereii intestinului gros;
c) contribuie la neutralizarea sucului gastric acid ajuns n duoden;
d) favorizeaza absorbia acizilor grai, monogliceridelor, a vitaminelor liposolubile, a colesterolului i a unor
metale ca fierul;
e) are aciune antiputrid asupra florei de putrefacie din colon.
18. Constituienii principali ai bilei sunt:
a) colesterolul, lecitina, acizii grai, mucina, sucraza ;
b) srurile biliare, acizii grai, alfa-dextrinaza limit si substanele anorganice: cloruri de Na, K, Ca,
bicarbonai i fosfai;
c) srurile biliare, colesterolul, lecitina, acizii grai, mucina i substanele anorganice: cloruri de Na, K, Ca,
bicarbonai i fosfai;
d) srurile biliare, colesterolul, lecitina, acizii grai, mucina, nucleaze i nucleotidaze;
e) colesterolul, lecitina, acizii grai, srurile biliare, aminopeptidaze i substanele anorganice: cloruri de Na,
K, Ca, bicarbonai i fosfai.
19. Digestia glucidelor ncepe n cavitatea bucal sub aciunea:
a) sucrazei;
b)maltozei;
c) carboxipeptidazei;
d) alfa-dextrinazei;
e) ptialinei.
20. Neutralizarea aciditii chimului la nivelul duodenului se realizeaza datorita unor cantitati mari, in
sucul pancreatic de:
a) NaHCO3;
b) gelatinaza;
c) factorul intrinsec;
d) mucina;
e) catepsina.
21. Transportul glucozei este determinat de :
a) mecanismul difuziei;
b) tripsina, chimotripsina i elastaza;
c) coenzima A (CoA);
d) concentratia de Na+ din lumenul intestinal;
e) colipaza.
22. Cantitatea maxim de glucoz care poate fi absorbit la nivelul intestinului subire este de:
a) 100 g/or.
b) 120 g/or;
c) 110 g/or.
d) 125 g/or.
e) 115 g/or.
23. Sunt absorbite prin mecanismul difuziei urmtoarele glucide:
a) fructoza, galactoza;
b) glucoza, galactoza;
c) galactoza;
d) pentozele;
e) fructoza, glucoza.
24. Carboxipeptidazele pancreatice i aminopeptidazele intestinale acioneaz ca exopeptidaze,
determinand:
a) scindarea legturilor peptidice din interiorul moleculei, rezultnd oligopeptide;
b) pot aciona i asupra proteinelor native, care nu au suferit transformri prealabile la nivelul stomacului;
c) scurtarea polipeptidul cu un aminoacid ;
d) pot scinda i colagenul din muchi a crui hidroliz va facilita digestia ulterioar a proteinelor din carne;
e) aparitia de nucleotide.
25. Funcioneaz ca endopeptidaze :
a) tripsina, chimotripsina i elastaza pancreatic ;
b) chimotripsina, elastaza pancreatic si aminopeptidazele intestinale;
c) tripsina, elastaza pancreatic si carboxipeptidazele pancreatice;
d) tripsina, chimotripsina si aminopeptidazele intestinale;
e) elastaza pancreatic, carboxipeptidazele pancreatice si aminopeptidazele intestinale.
26. Emulsionarea lipidelor n intestinul subire are loc prin:
a) aciunea de detergent a srurilor biliare, peptidazelor pancreatice i intestinale;
b) aciunea de detergent a srurilor biliare, fosfolipidelor, carboxipeptidazele pancreatice;
c) fosfolipidelor, carboxipeptidazele pancreatice i peptidazelor pancreatice;
d) aciunea de detergent a srurilor biliare, fosfolipidelor i monogliceridelor;
e) aciunea de detergent a srurilor biliare, monogliceridelor, carboxipeptidazele pancreatice i peptidazelor
pancreatice;
27. Colipaza este secretata sub forma inactiva, procolipaza de:
a) sucul gastric;
b) sucul pancreatic;
c) bila;
d) glandele Ebner ;
e) sucul intestinal.
28. Inervaia extrinsec a tractusului gastrointestinal este asigurat de:
a) fibrele vegetative parasimpatice (colinergice) care inhiba activitatea musculaturii netede;
b) plexul Meissner localizat n submucoas;
c) fibrele vegetative simpatice care inhib activitatea muchilor netezi i contracia sfincterului, i fibrele
vegetative parasimpatice care stimuleaz activitatea musculaturii netede;
d) plexul mienteric (Auerbache) localizat ntre stratul muscular longitudinal i stratul circular;
e) fibrele vegetative simpatice (noradrenergice) care stimuleaz activitatea muchilor netezi i contracia
sfincterului.
29. Colecistochininpancreozimina (CCK) este secretat de celulele mucoase poriunii superioare a
intestinului si determina, mai putin:
a) stimularea contraciei colecistului si inhib golirea stomacului;
b) stimularea secreiei pancreatice, bogat n enzime si intensific efectul secretinei;
c) intensificara secreiei enterochinazei si amplific motilitatea intestinului subire i a colonului;
d) intensificarea efectului secretinei si secreia enterochinazei;
e) stimularea secreiei intestinale de electrolii i ap, i dilat vasele sanguine din circulaia sistemic.
a) substana P se afl n celulele endocrine ale tractusului gastro-intestinal si inhib secreia de gastrin, VIP,
GIP, S, motilina;
b) somatostatina este secretat de celulele delta ale pancreasului i de mucoasa tractusului gastrointestinal si
inhib secreia de gastrin, intensific secreia sucului pancreatic apos i alcalin;
c) peptidul gastroinhibitor (GIP) este secretat de mucoasa duodenului i a jejunului si inhib secreia i
motilitatea gastric si stimuleaz activitatea gastrointestinal n faza interdigestiv;
d) secretina (S) este secretat de celulele S din mucoasa gastric, submucoasa i stratul muscular al
esofagului si intensific secreia sucului pancreatic apos i alcalin;
e) glucagonul este secretat de celulele pancreatice alfa i de mucoasa gastric i duoden;
CURS 8 - FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL
1. Rinichiul este alctuit din :
a) capsula renala si o zona centrala numita medulara;
b) o zon central numit medular si o zon periferic, numit cortical;
c) parenchimul renal si o zon periferic, numit cortical;
d) dou pri: capsula renal i esutul sau parenchimul renal;
e) esutul sau parenchimul renal si o zon central numit medular.
2. Parenchimul renal este alctuit din:
a) medular si piramidele Malpighi;
b) o zon central si tubii colectori Bellini;
c) o zon central numit medular si o zon periferic, numit cortical;
d) aria cribrosa si o zon periferic, numit cortical;
e) piramidele Malpighi si tubii colectori Bellini.
3. Piramidele lui Malpighi sunt n numar de:
a) 1 pn la 7
b) 7 pn la 14
c) 5 pn la 7
d) 14 pn la 28
e) 1 pn la 5
4. Papilele renale se gasesc la nivelul:
a) corticalei;
b) coloanelor Bertin;
c) tubiilor colectori Bellini;
d) piramidelor Ferrein;
e) piramidelor Malpighi.
5. Aria cribosa este constituit:

a) de un numr variabil de orificii (15 20);
b) de un numr variabil de piramide Malpighi (15 20);
c) de un numr variabil de coloane Bertin (15 20);
d) de un numr variabil de piramide Ferrein (300-500);
e) de un numr variabil de papile renale.
6. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate mai putin:
a) suprafaa fiecrei papile renale este perforat de un numr variabil de orificii aria cribrosa;
b) numrul de lobi renali este egal cu numrul piramidelor Malpighi;
c) coloanele Bertin, sunt prelungiri ale corticalei n medular;
d) urina se scurge prin tubii colectori Bertin n calicele renale mici;
e) piramid Ferrein are semnificaia unui lobul renal i reprezint prelungiri ale medularei n cortical.
7. Piramidele Ferrein, sunt:
a) n numr de 7 14 pentru fiecare piramid Malpighi.
b) n numr de 300 500 pentru fiecare piramid Malpighi.
c) n numr de 200 300 pentru fiecare piramid Malpighi.
d) n numr de 100 150 pentru fiecare piramid Malpighi.
e) n numr de 30 50 pentru fiecare piramid Malpighi.
8. Urmatoarea afirmaie este adevarat:
a) piramid Ferrein are semnificaia unui lob renal;
b) arterele drepte adevrate strbat piramidele Malpighi n tot lungul lor, de la baz la vrf;
c) piramid Malpighi are semnificaia unui lobul renal;
d) coloanele Bertin, sunt prelungiri ale medularei n cortical;
e) piramidele Ferrein sunt orientate cu baza spre ctre cortical, i cu vrful spre hilul renal.
9. Capsula Bowman reprezint:
a) aria cribrosa;
b) unitatea anatomic i funcional a rinichiului;
c) poriunea iniial a piramidei Malpighi;
d) poriunea iniial a nefronului;
e) poriunea iniial a piramidei Ferrein.
10. Urmtoarea afirmaie este fals cu privire la capsula Bowman:
a) reprezint poriunea iniial a nefronului
b) este situat n cortical i are forma unei cupe cu pereii dubli, prezentnd doi poli;
c) foia intern a capsulei Bowman este format din celule turtite;
d) foia extern a capsulei se continu cu tubul contort proximal;
e) capsula Bowman, mpreun cu polul urinar, formeaz corpusculul renal Malpighi.
11. Sistemul tubular msoar:
a) 3 4 cm;
b) 1 2 cm;
c) 4 6 mm;
d) 8 9 cm;
e) 3 4 mm.
12. Tubul contort proximal este constituit din:
a) epiteliu cilindric pseudostratificat;
b) epiteliu simplu pavimentos;
c) epiteliu simplu cubic cu margine n perie;
d) epiteliu simplu cilindric ciliat;
e) epiteliu pluristratificat cubic.
13. Sistemul tubular al nefronului este constituit din:
a) tub contort proximal, ansa Henle, tub colector Bellini;
b) ansa Henle, tub colector Bellini, tub contort distal;

c) tub contort proximal, tub colector Bellini, tub contort distal;
d) tub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal;
e) tub contort proximal, tub colector Bellini, ansa Henle, tub contort distal.
14. Aparatul juxtaglomerular are rolul de a secreta:
a) eritropoetina;
b) renina i eritropoetina;
c) renina si angiotensinogen;
d) eritropoietina si angiotensinogen;
e) renina.
15. Mai muli tubi controri distali se vars:
a) ntr-un tub colector Bertin;
b) ntr-un tub contort proximal;
c) n ramura descendent a ansei Henle;
d) n macula densa;
e) ntr-un tub colector Bellini.
16. Tubii colectori Bellini se vars n:
a) tubul contort proximal;
b) tubul contort distal;
c) calicele renale mici prin orificiile de la suprafaa papilelor renale;
d) poriunea contort a tubului distal;
e) poriunea dreapt a tubului contort distal.
17. Vasa recta sunt anse ale capilarelor desprinse din:
a) arterele arcuate;
b) reeaua capilar peritubular;
c) arterele drepte adevarate n ploaie
d) arterele interlobulare;
e) venele pre- i retropielice.
18. Urmtoarea afirmaie este fals:
a) capilarele peritubulare sunt un pat capilar de joas presiune;
b) patul capilar glomerular este un pat capilar de nalt presiune;
c) vasa recta are un rol deosebit n procesul de concentrare a urinei;
d) prin vasa recta curge 20% din debitul sanguin renal;
e) n vena renal stng se vars i vena testicular la brbat sau ovarian la femeie.
19. Principalele zone de rezisten a presiunilor n circulaia renalsunt:
a) arterele renale mici, arteriola aferent i arteriola eferent;
b) arterele arcuate, arteriola aferent;
c) areterele renale mici i venele renale;
d) arterele prepielicei arterola eferent;
e) arterele pre- i retropielice.
20. Urmtoarele afirmaii sunt false, mai puin:
a) cile urinare extrarenale cuprind poriunea bazal a bazinetului, ureterul, vezica urinar i uretra.
b) cile urinare intrarenale sunt reprezentate de calicele renale mici, calicele renale mari i dinspre vrf a
bazinetului;
c) numrul calicelor renale mici este egal cu numrul piramidelor Malpighi;
d) vrful bazinetului este situat n jos i nuntru i se continu cu calicele renale mari;
e) baza este ndreptat n sus i n afar i se continu cu ureterul.
21. Trigonul vezical se caracterizeaz:
a) printr-un strat de esut conjunctiv lax;
b) prin prezena a trei straturi de fibre musculare netede;
c) prin prezena unui epiteliu pseudostratificat;
d) prin prezena unui epiteliu simplu cilindric;

e) printr-o mucoas neted, fr cute.
22. Segmentul evacuator al aparatului renal prin care urina este eliminat din vezica urinar n timpul
miciunii este:
a) ureterul;
b) uretra;
c) calicele renale mari;
d) bazinetul;
e) calicele renale mici.
23. Filtrarea glomerular depinde de urmtorii factori:
a) constricia arteriolei eferente scade presiunea intraglomerular, i implicit, volumul filtratului glomerular
b) reabsorbia selectiv la nivelul diferitelor segmente ale nefronului a substanelor necesare organismului;
c) stimularea sistemului vegetativ simpatic determin vasoconstricia preferenial a arteriolei aferente, prin
care induce creterea filtrrii glomerulare;
d) structura i suprafaa membranei filtrante, presiunea efectiv de filtrare i debitul circulator renal.
e) secreia prin tubul nefronului a unor componente care vor fi eliminte prin urin.
24. Urmtoarea afirmaie este adevrat:
a) mrimea porilor din membran permite trecerea moleculelor care nu depesc 6 nm;
b) proteinele plasmatice pot trece prin porii membranei glomerulare, astfel nct filtratul glomerular conine
cca. 7 % proteine
c) stratul celulelor endoteliale ale capilarelor este strbtut de o reea de fibre de proteoglicani;
d) stratul celulelor epiteliale, ce delimiteaz suprafaa capsulei Bowman (foia visceral a capsulei Bowman),
este continuu;
e) serumalbuminele, care au o greutate de cca. 69000, se filtreaz n cantitate de 0,5% din substana prezent
n plasm.
25. Presiunea arterial la nivelul glomerulului este de:
a) 18 mmHg;
b) 32 mmHg;
c) 60 mmHg;
d) 28 mmHg;
e) 32 mmHg.
26. Creterea debitului circulator real intensific rata de filtrare glomerular din cauza:
a) scderii presiunii efective de filtrare i presiunii coloidosmotice intraglomerulare;
b) creterii presiunii efective de filtrare i a scderii presiunii coloidosmotice intraglomerular;
c) scderii presiunii efective de filtrare;
d) creterii presiunii efective de filtrare i presiunii coloidosmotice intraglomerulare;
e) creterii presiunii coloidosmotice intraglomerulare.
27. Constriciei arteriolei aferente asupra filtrrii glomerulare determin:
a) scderea presiunii intraglomerulare;
b) crete cantitatea de filtrat glomerular format;
c) mrete rezistena la curgerea sngelui din glomerul;
d) crete presiunea intraglomerular;
e) intensific fluxul sanguin n zona cortical a rinichiului i diminueaz circulaia n zona medular
28. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate, mai puin:
a) fiecare nefron posed dou mecanisme feedback care se desfoar, numai la nivelul complexului
juxtaglomerular;
b) fibrele musculare netede ale arteriolelor aferente i chiar eferente sunt umflate i umplute n special cu
granule de renin inactiv, formnd celulele juxtaglomerulare;
c) complex alctuit din macula densa i celulele juxtaglomerulare, formeaz complexul (aparatul)
juxtaglomerular;
d) rata filtrrii glomerulare (RFG) variaz, n cazul modificrilor mari ale presiunii arteriale sistemice n zona
valorilor de 75 160 mmHg.
e) mecanismele feedback sunt declanate de compoziia chimic a lichidului ce scald zona maculei densa.
29. Dilatarea arteriolei aferente este determinat de:
a) creterea ratei de filtrare glomerular;
b) creterea concentraiei ionilor de Na i Cl de la nivelul maculei densa;
c) scderea concentraiei ionilor de Na i Cl de la nivelul maculei densa;
d) renina care acioneaz asupra angiotensinogenului plasmatic dnd natere angiotensinei II;
e) creterea concentraiei ionilor de Na i Cl de la nivelul maculei densa declaneaz eliberarea reninei din
celulele juxtaglomerulare.
30. Volumul de urin primar care se formeaz n 24 de ore este de aproximativ:
a) 45 litri;
b) 180litri;
c) 12 litri;
d) 60 litri;
e) 70 litri.
CURS 9 - FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL
1. Prezinta o structur histologic adecvat, realizat prin marginea n perie a membranelor
celulare:
a) ansa Henle;
b) tubul contort distal;
c) capsula Bowman;
d) tubului contort proximal;
e) tubul colector.
2. Nefronul epureaz plasma in cadrul procesului de filtrare care irig glomerulul in proportie de:
a) cca 1/3 din plasma sanguin;
b) cca 1/5 din plasma sanguin;
c) cca 1/4 din plasma sanguin;
d) cca 1/2 din plasma sanguin;
e) cca 30 % din plasma sanguin.
a) in spaii intercelulare este transportat Na+ pasiv prin interventia H+;
b) conexiunile dintre celulele tubulare nu sunt etane (spatii celulare) numai spre polul lumenal
c) datorita gradientului de concentraie, Na+ difuzeaz pasiv n celul prin membrana apical a celulelor
tubulare;
d) cele mai active procese de reabsorbie i secreie (cca 80% din total) au loc la nivelul tubului contort
colector;
e) transportul pasiv se realizeaz numai la nivelul membranei bazolaterale.
4. Sub aciunea Na+ K+ ATP-azei, pentru fiecare 3 Na+ expulzai din celul, sunt introdui in
celula:
a) 2 H+.
b) 3 K+.
c) 3 H+.
d) 1 K+.
e) 2 K+.
5. Gradientul electrochimic reprezinta:
a) suma dintre diferena electric si gradientul chimic a ionului de Na+ ;
b) suma dintre diferena de concentraie a ionului Na+ si gradientul chimic;
c) diferenta dintre gradientul chimic si diferenta electrica a ionului de Na+ ;
d) diferenta dintre gradientul chimic si diferena de concentraie a ionului Na+ ;

e) diferena dintre presiunea hidrostatica i coloidosmotica.
6. Transportul activ al Na+ la nivelul tubului distal se afl sub controlul:
a) ADH-ului;
b) angiotensina II;
c) vasopresina;
d) aldosteronului;
e) LDH.
7. Angiotensina II:
a) creste excretia de Na+ i ap;
b) diminueaz excreia de Na+ i ap;
c) creste excretia de Na+ i Cl;
d) diminueaza reabsorbtia glucozei la nivelul tubului contort proximal;
e) creste excretia glucozei la nivelul tubului contort proximal.
8. Glucozuria apare la valori ale glicemiei n sngele venos:
a) intre 120 170 mg%.
b) de peste 120 mg%.
c) de peste 190 mg%;
d) de peste 220 mg%.
e) intre 170 - 180 mg%.
a) glucoza i Na+ se fixeaz de aceeai protein cotransportoare (simport);
b) peptidul atrial natriuretic intensific excreia Na+ prin intensificarea ratei de filtrare glomerular;
c) glucoza este reabsorbit la nivelul tubului contort proximal printr-un mecanism activ;
d) glucozuria apare la valori ale glicemiei n sngele venos de peste 190 mg%;
e) transportul glucozei la nivelul nefronului reprezint un exemplu de transport pasiv.
10. Ultima parte a tubului contort distal, este permeabil:
a) pentru ap numai n prezena ADH-ului;
b) pentru ap in proportie de 65% din filtratul glomerular;
c) pentru ap in proportie de 50% din filtratul glomerular;
d) pentru uree in prezenta aldosteronului;
e) pentru uree in proportie de 10% din filtratul glomerular.
11. Despre apa facultativa putem afirma ca:
a) volumul ei este relativ constant;
b) reprezinta apa reabsorbit pn la nivelul tubului distal;
c) este supus controlului exercitat cu precdere de ADH;
d) ea contine glucoza, proteinele, aminoacizii in proportie de 80%;
e) este supusa controlului exercitat de LDH.
12. Substanele care se elimin n urin n concentraie apropiat de aceea a filtratului glomerular i a
lichidului interstiial sunt:
a) ionii de Na, PAH, Cl, bicarbonai;
b) ionii de Na, Cl, inulina;
c) ionii de Cl, glucoza, aminoacizii,bicarbonai;
d) ionii de Na, Cl, bicarbonai;
e) ionii de Na, aminoacizii, bicarbonai.
13. Osmolaritatea filtratului glomerular este de:
a) 1200 1400 mOsm/litru
b) cca 300 Osm/litru
c) 120 140 mOsm/litru
d) 140 300 mOsm/litru
e) cca 140 Osm/litru
14. Sunt complet impermeabile pentru apa, chiar si in prezenta ADH-ului:

a) segmentul ascendent al ansei Henle, poriunea cortical a tubului colector i canalul colector;
b) poriunea terminal a tubului contort distal, poriunea cortical a tubului colector i canalul colector;
c) poriunea cortical a tubului colector, canalul colector si segmentul de diluie al tubului contort distal;
d) poriunea terminal a tubului contort proximal, poriunea cortical a tubului colector i canalul colector
e) segmentul ascendent al ansei Henle i segmentul de diluie al tubului contort distal.
a) aminoacizii sunt rapid reabsorbiti, astfel nct concentraia lor, ncepnd cu ansa Henle i pn la urina
final, este aproape zero;
b) bicarbonatii se elimin n urin n concentraie apropiat de aceea a filtratului glomerular i a lichidului
interstiial;
c) ionul de potasiu se elimin n urin n concentraie apropiat de aceea a filtratului glomerular i a
lichidului interstiial;
d) ionul de sodiu se elimin n urin n concentraie apropiat de aceea a filtratului glomerular i a lichidului
interstiial;
e) ionul de clor se elimin n urin n concentraie apropiat de aceea a filtratului glomerular i a lichidului
interstiial.
16. Mecanismul de concentrare a urinei se realizeaza prin interventia urmatoarelor mecanisme,
exceptand:
a) transportul solvitilor din lichidul interstitial in zona medulara intern se face prin intermediul sngelui din
vasa recta;
b) la nivelul tubului colector, are loc reabsoria pasiv a Na+, urmat de difuzia activ a Cl-;
c) transportul ionilor n lichidul interstiial se realizeaz la nivelul tubului colector;
d) n prezena dozelor mari de ADH, se reabsoarbe o mare cantitate de uree din tubul colector;
e) transportul Na+ i Cl- n lichidul interstiial se face din poriunea ascendent a segmentului subire al ansei
Henle.
17. Din debitul renal circul prin zona medular doar:
a) 4-6 %;
b) 6-8 %;
c) 3-4 %;
d) 1-2 % ;
e) 8-10 %.
18. Osmolalitate sngelui care a ptruns iniial n zona medular prin vasa recta este de:
a) 300 mOsm/litru;
b) 320 mOsm/litru
c) 1200 mOsm/litru
d) 500 mOsm/litru
e) 1000 mOsm/litru
19. Concentratia lichidului la nivelul papilei renale este de aproximativ:
a) 300 mOsm/litru
b) 320 mOsm/litru
c) 1200 mOsm/litru
d) 120 mOsm/litru
e) 12 mOsm/litru
20. Apare senzaia de miciune cand presiunea intravezicala ajunge la:
a) 5 10 cm H2O;
b) 100 120 cm H2O;
c) 5 10 mm H2O;
d) 18 20 mm H2O;
e) 18 20 cm H2O.
21. Miciunea reflex la copiii pn la 2 3 ani se realizeaza prin:

a) circuitul cerebrospinal;
b) circuitul reflex parasimpatic;
c) circuitul reflex simpatic;
d) fasciculele spinotalamice laterale;
e) nervii ruinoi interni.
22. Despre fasciculul Goll se poate afirma, ca:
a) intra in constitutia nervilor rusinosi interni;
b) pleac din coarnele laterale L2, face sinaps n ganglionul mezenteric inferior i n plexul vezical;
c) determina relaxarea detrusorului i contracia sfincterului intern;
d) realizeaza transmiterea de semnale nervoase spre centrii superiori implicai n controlul miciunii sau n
apariia senzaiei necesitii de a urina;
e) determina contracia reflex a detrusorului i relaxarea simultan a sfincterului uretral intern.
a) n bulb exist doi centri facilitatori i un centru inhibitor al miciunii;
b) miciunea este un reflex spinal controlat de numeroi centri nervoi supramedulari;
c) n punte exist un centru facilitator, a crui activitate genereaz relaxarea reflexa a detreusorului;
d) fibrele eferente motorii intr n constituia nervilor ruinoi interni;
e) circuitul reflex simpatic transmite semnale declanate de umplerea vezicii.
24. Urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia:
a) centrii pontini au conexiuni cu centrii corespunztori bulbari i afecteaz activitatea centrilor medulari,
prin fasciculele reticulospinale;
b) aferena celor trei centri bulbari sosete prin fasciculul spinotalamic lateral;
c) funcia centrilor corticali este independenta de starea vezicii;
d) n stadiul de umplere a vezicii, centrii corticali determin contracia sfincterului extern i relaxarea
detrusorului;
e) fascicolul Goll intra in constitutia nervilor rusinosi interni.
a) fibrele preganglionare, care pleac n special din coarnele laterale L2, fac sinaps n ganglionul mezenteric
superior ;
b) controlul voluntar al miciunii, include participarea unui circuit cerebrospinal constituit din fibre care
transmit informaii de la nivelul receptorilor vezicali i ai uretrei;
c) centrul facilitator din punte genereaz puternice contracii ale detreusorului;
d) prin circuitul reflex parasimpatic are loc miciunea reflex la bolnavii cu seciuni medulare deasupra
centrului sacral al miciunii;
e) centrul inhibitor din punte determin contracia violent a sfincterului striat extern.
CURS 10 - FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL
1. Testiculii (organ pereche) coboar prin canalul inghinal n bursele scrotale ncepnd din:
a) luna a 2-a;
b) luna a 3-a;
c) luna a 4-a;
d) luna a 5-a;
e) luna a 8-a.
2. Coborrea testiculelor n bursele scrotale este determinat de temperatura mai cobort din burse
de:
a) 32,5C;
b) 36C;
c) 37,5C;
d) 36,5C;
e) 35,5C;
3. Primul segment extratesticular al conductelor seminale este reprezentat de:

a) epididim;
b) tubii seminiferi drepi;
c) glandele bulbouretrale;
d) vezicula seminal;
e) bursele scrotale.
4. Tubii seminiferi contori, ntr-un testicul sunt in numar de:
a) 250 300;
b) 300 400;
c) 400 800;
d) 500 800;
e) 350 600.
5. Spermatogeneza se desfasoara la nivelul:
a) canalului epididimar;
b) canalului deferent;
c) canalelor eferente;
d) mediastinului testicular;
e) tubilor seminiferi contori.
6. Celulele Leydig, situat ntre tubii seminiferi, au rol n:
a) rol trofic i de susinere;
b) secreia endocrin a testicului;
c) rol trofic;
d) rol de susinere;
e) spermatogeneza.
7. Celulele Sertoli sunt:
a) situate ntre tubii seminiferi;
b) prezente in structura canalelor eferente;
c) celule cu rol trofic i de susinere;
d) celule cu rol n secreia endocrin a testicului;
e) ) prezente in structura canalului epididimar.
8. Face parte din structura cailor spermatice intratesticulare;
a) canalul epididimar;
b) canalele eferente;
c) canalul deferent;
d) reeaua testicular;
e) uretra.
9. Glandele anexe sunt:
a) vezicula seminal,prostata, glandele bulbouretrale;
b) prostata, glandele bulbouretrale, penisul;
c) vezicula seminal,prostata, bursele scrotale;
d) prostata, penisul, bursele scrotale;
e) vezicula seminal, glandele bulbouretrale, bursele scrotale.
a) glandele bulbouretrale sunt dou formaiuni glandulare ce se deschid prin dou canale n uretra
spongioas;
b) tubii seminiferi contori au n structura lor o membran bazal i un epiteliu stratificat;
c) albugineea prezint o ngroare la nivelul marginii posterosuperioare a testiculului, numit mediastinul
testiculului;
d) lobulii testiculari, spermatici, sunt n numr de 250 300 pentru fiecare testicul;
e) al 2-lea segment al cilor spermatice este reprezentat de canalul epididimar.
11. Timpul necesar transformrii unei spermatogonii n spermatozoidul adult este de:
a) cca 60 de zile
b) cca 64 de zile
c) cca 34 de zile
d) cca 30 de zile
e) cca 94 de zile
a) celulele sexuale primordiale masculine au n nuclei o garnitur haploid de cromozomi;
b) spermatocitele de ordinul I se divid de doua ori meiotic, formnd spermatocitele de ordinul II;
c) spermiile se desprind de celulele Sertoli la maturare i se deplaseaz n lungul cilor spermatice pn la
veziculele seminale
d) spermatoitele de ordinul II se lipesc de celulele Sertoli i se transform fr diviziune n spermii;
e) spermatocitele de ordinul II au garnitur diploid de cromozomi (22 + X sau 22 + Y).
13. Urmatoarele afirmatii sunt valabile pentru celulele Sertoli, mai putin:
a) celulele Sertoli, prin conexiunile compacte pe care le realizeaz la nivelul membranei bazale a tubilor
seminiferi, formeaz o barier hematotesticular;
b) contribuie la transformarea spermatidelor n spermatoizi;
c) secreia unor factori hormonali reglatori ai spermatogenezei;
d) spermatide se lipesc de celulele Sertoli i se transform fr diviziune n spermatozoizi (spermii);
e) au rol n secreia endocrin a testicului.
14. Spermatozoizii isi mentin fertilitatea timp de:
a) 42 d zile;
b) 64 de zile;
c) 90 de zile;
d) 62 de zile;
e) 30 de zile;
15. Lichidul prostatic prezint importan n:
a) a asigura motilitatea optim a spermatozoizilor ce apare la un pH de 9 9,5;
b) creerea unui gradient osmotic care faciliteaz micarea lichidului n lumenul tubului seminifer;
c) transformarea spermatidelor n spermatoizi i la secreia unor factori hormonali reglatori ai
spermatogenezei;
d) neutralizarea secreiilor vaginale care sunt acide;
e) procesul de maturare a spermatozoizilor sub aciunea unui produs secretat de epididim.
16. Hialuronidaza este prezentat n:
a) pies intermediar (corp) spermatozoidului;
b) lichidul prostatic;
c) acrozomul spermatozoizilor;
d) coada spermatozoidului;
e) celule Leydig.
17. Poate avea loc erectia atat n urma excitrii genitale adecvate i dup:
a) seciunea mduvei spinrii deasupra zonei lombare;
b) seciunea nervilor ruinoi interni;
c) seciunea la nivelul nervilor pelvici;
d) seciunea mduvei spinrii la nivelul zonei lombare;
e) seciunea mduvei spinrii la nivelul zonei sacrale.
18. Controlul secreiei de FSH este realizat de:
a) acetilcolina i a VIP;
b) mucusul secretat de glandele bulbouretrale;
c) prezena testosteronului;
d) inhibina secretat de celulele Sertoli i prin intervenia estrogenilor testiculari;
e) gonadotropina corionic (HCG).
19. n interiorul parenchimul glandular al ovarului exista dou zone, din care, medulara este
constituit din:
a) epiteliu stratificat cu celule avand rol trofic i de susinere;
b) esut conjunctiv lax;
c) esut conjunctiv interstiial;
d) esut elastic;
e) esut conjuctiv unistratificat.
20. Corpul galben ia natere:
a) in urma fecundarii ovocitului de ordinul I;
b) in faza secretorie a ciclului endometrial;
c) in urma fecundarii ovocitului de ordinul II;
d) datorita creterii frecvenei descrcrilor pulsatorii sub actiunea directa a testosteronului si
progesteronului;
e) prin transformarea celulelor foliculare n celule endocrine ce secret progesteron.
a) stratul intern (teaca intern) a foliculului primar conine celule secretoare de estrogeni;
b) la pubertate ajung cca 400 de foliculi primordiali;
c) ovogoniile (celulele sexuale primordiale feminine) au un set diploid de cromozomi (44 + XX);
d) ovocitul de ordinul II este fecundabil;
e) la maturitate cca 400 de foliculi primordiali.
22. Ciclul ovarian lunar alegeti afirmatia adevarata:
a) n aceast faz are loc creterea glandelor, care devin spiralate, iar lumenul lor se umple cu secreii.
b) faza secretorie este produs de secreia simultan de estrogeni i progesteron de ctre corpul galben
c) modificrile morfologice din faza proliferativa se produc sub aciunea estrogenilor foliculilor n
dezvoltare;
d) dezvoltarea foliculului primordial ncepe prin dezvoltarea ovocitelor primare, nsoit de proliferarea
celulelor gramuloasei;
e) n ultima etap a ciclului ovaria endometrul devine foarte vascularizat i bogat n glicogen.
a) ovocitul de ordinul II expulzat din ovar, captat de franjurile trompei uterine i sufer ultima diviziune
(mitotic);
b) corpul galben de sarcin se formeaza in fiecare luna a sarcinii;
c) dezvoltarea foliculului ncepe prin dezvoltarea ovocitelor primare, nsoit de atrezia celulelor
gramuloasei;
d) dezvoltarea foliculului preovulator este controlat de testosteron;
e) dup cca 8-9 zile postovulatorii corpul galben pierde funcia secretorie i se transform n corp alb.
24. Faza proliferativ a ciclului endometrial se caracterizeaza prin:
a) creterea glandelor, care devin spiralate, iar lumenul lor se umple cu secreii;
b) producerea unei secreii locale de prostaglandine, care produc spasmul vascular;
c) secreia simultan de estrogeni i progesteron de ctre corpul galben;
d) reepitelizarea endometrului;
e) modificri morfologice ce se produc sub aciunea estrogenilor foliculilor n dezvoltare.
25. Alegeti afirmatia incorecta:
a) dup ovulaie, care are loc n a 14 zi a ciclului, foliculul se umple cu snge, formnd un corp hemoragic
b) la pubertate ajung cca 200 400 mii de foliculi primordiali
c) procesul de luteinizare a foliculului este iniiat de FSH;
d) corpul galben atinge dimensiuni maxime la 8 9 zile de la ovulaie
e) la maturitate ajung cca 400 de foliculi primordiali n decursul ntregii perioade fertile a femeii
26. Corpul galben, de la ovulaie, atinge dimensiuni maxime la:
a) 10 14 zile
b) 2 3 zile
c) 14 20 zile
d) 20 28 zile
e) 8 9 zile
27. Gonadotropin corionic este secretata de:
a) corpul galben;
b) placenta;
c) corpul alb;
d) celulele granulosei;
e) foliculul preovulator.
28. Secreia de HCG se diminu foarte mult incepand cu:
a) luna a treia;
b) luna a sasea;
c) luna a opta;
d) luna a doua;
e) luna a saptea.
29. Hormonilor mamogeni sunt:
a) estrogeni, prolactin, hormoni tiroidieni, gonatropina corionica, STH i ACTH;
b) progesteron, prolactin, testosteronul, hormoni tiroidieni, STH i ACTH;
c) estrogeni, progesteron, prolactin, hormoni tiroidieni, gonatropina corionica;
d) estrogeni, progesteron, prolactin, FSH, STH i ACTH;
e) estrogeni, progesteron, prolactin, hormoni tiroidieni, STH i ACTH.
30. Galactopoieza depinde de un nivel adecvat de:
a) FSH;
b) estrogeni;
c) LTH;
d) hormoni tiroidieni;
e) prolactina.
CURS 11 - FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS
1. Neuronul alegeti varianta eronata:
a) este format din corp si prelungiri
b) prelungirile neuronului sunt: dendritele si axonul
c) axonul este o prelungire unica
d) axonul este acoperit de doua teci
e) dendritele receptioneaza influxul nervos
a) excitabilitatea reprezint proprietatea neuronului de a rspunde la un stimul printr-un potenial de aciune;
b) conductibilitatea este proprietatea neuronului de a propaga excitaia n lungul prelungirilor sale;
c) axonul conduce influxul nervos celulipet (centripet);
d) n fibrele nervoase mielinizate conducerea se face saltator;
e) la nivelul sinapselor, conducerea se face ntotdeauna de la membrana presinaptic la cea postsinaptic.
3. Alegeti afirmatia corecta:
a) tecii de mielin, determin scaderea vitezei de propagare a impulsului, precum i scderea consumului
energetic, deoarece pompele ionice acioneaz doar la nivelul strangulaiilor Ranvier;
b) la nivelul sinapselor, conducerea se face ntotdeauna de la membrana postsinaptic la cea presinaptic;
c) excitaia se produce n receptor, de unde se propag la dendrit, parcurge lungimea dendritei n sens
celulifug, excit corpul neuronului, de unde pornete celulipet pe axon spre ali neuroni i, n final, spre
efector;
d) fa de agenii excitani axonul i dendritele lungi rspund prin poteniale locale, gradate n funcie de
intensitatea excitantului;
e) dedritele care recepioneaz influxul nervos i l conduc spre corpul neuronului celulipet (centripet)
a) n fibrele nervoase mielinizate conducerea se face saltator, de la un nod ranvier la altul, impulsul putnd
sri chiar 4-5 noduri;
b) n interiorul unui nerv, poteialul de aciune al unei fibre sare pe fibrele vecine;
c) din punct de vedere anatomic, un nerv este alctuit din mai multe fibre nervoase separate ntre ele prin
fascicule de esut conjunctiv;
d) la nivelul sinapselor, conducerea se face ntotdeauna de la membrana presinaptic la cea postsinaptic;
e) conducerea unidirecional a impulsului nervos, se datorete sinapselor i receptorilor, care conduc
impulsul ntr-un singur sens.
5. Sinapsele chimice alegeti afirmatia corecta:
a) neurotransmitorul acioneaz asupra proteinelor receptoare din membrana neuronului presinaptic;
b) conduc ntotdeauna impulsul nervos ntr-un singur sens, de la neuronul presinaptic, care secret
neurotransmitorul, la neuronul postsinaptic;
c) sunt caracterizate de canale care conduc direct impulsul electric de la o celul la alta;
d) jonciunile gap sunt mici structuri tubulare proteice, care permit micarea liber a ionilor din interiorul
unei celule ctre urmtoarea;
e) asigura o conducere bidirecional att pe dendrit, ct i pe axon.
6. In structura cailor ascendente specifice intr:
a) sistemul reticulat activator ascendent (SRAA), care face parte din substana reticulat a trunchiului
cerebral;
b) cinci componente anatomice: receptorul, calea aferent, centrii nervoi, calea eferent i efectorul;
c) 3 neuroni: spinal, medular (sau bulbar) i talamic;
d) axonii neuronilor motori somatici i vegetativi;
e) axonul motoneuronului alfa din coarnele anterioare ale mduvei spinrii.
7. Receptorii se clasifica dupa natura agentului excitant in urmatoarele cu exceptia :

a) mecanoreceptori;
b) algoreceptori;
c) chemoreceptori;
d) proprioreceptori;
e) voloreceptori.
8. Receptorii se clasifica dup tipul excitantului in:

a) terminaii dendritice libere;
b) celule senzoriale;
c) receptori electromagnetici;
d) corpusculi senzitivi;
e) organe receptoare cu structur complex.
9. Urmatoarele afirmatii despre calea aferenta sunt adevarate, exceptand:
a) cale aferent cea mai simpla este reprezentat de neuronul senzitiv spinal i prelungirile sale;
b) calea aferent convergent este un mod de distribuie n care un singur neuron central primete contacte
sinaptice de la mai multe fibre aferente; divergena const n ramificarea unei singure fibre aferente la mai
muli neuroni centrali;
c) calea aferent divergent const n ramificarea unei singure fibre aferente la mai muli neuroni centrali;
d) este format din axonul motoneuronului alfa din coarnele anterioare ale mduvei spinrii;
e) receptorii vin n contact sinaptic cu terminaiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali
sau de pe traiectul unor nervi cranieni.
10. Despre nervii spinali putem afirma, mai putin:

a) sunt n numr de 31 de perechi i au o dispoziie metameric;
b) limita superioar corespunde gurii occipitale, iar cea inferioar se afl n dreptul vertebrei L5;
c) nervii spinali sunt formai din: dou rdcini, un trunchi i patru ramuri;
d) rdcina anterioar (ventral), motorie, conine axonii neuronilor somatomotori din coarnele anterioare ale
mduvei spinrii i axonii neuronilor visceromotori din coarnele laterale;
e) rdcina posterioar (dorsal), senzitiv, prezint pe traiectul ei ganglionul spinal n care se gsesc
neuronii somatosenzitivi i viscerosenzitivi.
11. Encefalul este alctuit din:
a) mduva spinrii, trunchiul cerebral, cerebel, emisferele cerebrale;
b) mduva spinrii, puntea lui Varolio, diencefal, cerebel, emisferele cerebrale;
c) mduva spinrii, mezencefal, cerebel, emisferele cerebrale;
d) mduva spinrii, trunchiul cerebral, cerebel, diencefal,
e) trunchiul cerebral; cerebel; diencefal; emisferele cerebrale.
12. La nivelul trunchiului cerebral se afl formaiunea reticulat, cu rol n:
a) reglarea unor funcii vitale, cum sunt activitatea cardiovascular, respiratorie i digestiv;
b) reglarea tonusului muscular, al celui cortical i n controlul reflexelor spinale, al echilibrului i al posturii;
c) controlul micrilor stereotipe, subcontiente;
d) controleaz cea mai mare parte a funciilor secretorii ale hipofizei anterioare i posterioare;
e) reglarea metabolismele intermediare (lipidic, glucidic, protidic) i metabolismul energetic.
13. Funcia de releu a talamusului este ndeplinit de nucleii talamici specifici, n care se afl cel de al
treilea neuron al cilor de conducere al tuturor analizatorilor, cu excepia:
a) analizatorului oftalmic;
b) analizatorului auditiv;
c) analizatorului kinestezic;
d) analizatorului olfactiv
e) analizatorului vestibular.
14. Funcia motorie a talamusului se realizeaz prin intermediul:
a) nucleilor talamici nespecifici;
b) unor conexiuni ale nucleilor talamici cu ariile asociative corticale din lobii parietal, temporal i occipital;
c) ganglionilor bazali;
d) unor nuclei talamici specifici, n care se afl cel de al treilea neuron al cilor de conducere al tuturor
analizatorilor, cu excepia celui olfactiv;
e) unor nuclei nespecifici, participnd la reglarea ritmului somn veghe i la elaborarea unor procese afectiv
emoionale.
15. Hipotalamusul i structurile sale nvecinate trimit eferene n urmatoarele direcii, exceptand:
a) descendent, ctre trunchiul cerebral, n special ctre formaia reticulat;
b) ascendent, ctre etajele superioare ale diencefalului i ale scoarei cerebrale; n special ctre talamusul
anterior i cortexul limbic;
c) ascendent, ctre etajele superioare, n special ctre talamusul anterior i cortexul limbic;
d) spre infundibul, pentru a controla cea mai mare parte a funciilor secretorii ale hipofizei anterioare i
posterioare;
e) spre nucleii bazali ai mduvei spinrii.
16. Functiile paleocortexului sunt, mai putin:
a) centru cortical al analizatorului olfactiv;
b) reglarea actelor de comportament instinctual;
c) provoac (prin intermediul hipotalamusului) o serie de modificri vegetative ale emoiilor (paloare,
roea, variaii ale frecvenei cardiace sau ale tensiunii arteriale etc.);
d) elaborarea modelului contient al lumii, apare contiena propriei existene, iau natere voina i deciziile;
e) impulsul (motivaia) este o stare psihic ce determin subiectul s ndeplineasc anumite activiti menite
s satisfac una din necesitile primare.

a) calea aferent vegetativ este format din doi neuroni, un neuron numit preganglionar, situat n SNV, i un
neuron numit postganglionar, situat n periferie, ntr-un ganglion spinal;
b) n SNV simpatic, ganglionul este in organul inervat;
c) ganglionul vegetativ parasimpatic este situat la distan de organul inervat (de cele mai multe ori n
imediata apropiere a mduvei spinrii);
d) terminaiile nervoase ale SNV parasimpatic elibereaz noradrenalina i n mai mic msur adrenalina
e) terminaiile nervoase ale SNV simpatic elibereaz noradrenalina i n mai mic msur adrenalina
18.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, mai putin:
a) pe baza circuitelor limboneocorticale i limbomezencefalice este asigurat procesul de nvare i este
elaborat trirea subiectiv a emoiei (fric, anxietate, bucurie etc.);
b) nucleii bazali (corpii striai), se gsesc la nivelul mezencefalului;
c) pe baza acestor conexiuni, sistemul limbic poate elabora unele reflexe condiionate simple;
d) segmentele corticale ale analizatorilor i sunt denumite arii senzitive primare locaizate la nivelul scoarei
cerebrale;
e) percepia complex a lumii exterioare i a semnificaiilor diferitelor senzaii se realizeaz n ariile
asociative.
19. Urmatoarele afirmatii despre SNV simpatic sunt adevarate, exceptand:
a) ganglionul este situat la distan de organul inervat (de cele mai multe ori n imediata apropiere a mduvei
spinrii);
b) terminaiile nervoase ale SNV simpatic elibereaz noradrenalina i n mai mic msur adrenalina;
c) cand simpaticul stimuleaz o anumit funcie a unui organ, parasimpaticul o inhib, i invers;
d) mediatorul chimic al simpaticului in stimularea glandelor sudoripare este adrenalina;
e) dilat pupila (midriaz) prin contracia muchilor netezi radiari ai irisului.
20. Despre efectele stimularii SNV simpatic putem afirma, mai putin:
a) produce uoar relaxare a muchilor ciliari ai irisului, pentru vederea la distan, fr acomodare;
b) produce vasoconstricie, urmat de scderea secreiei glandelor: lacrimale, nazale, parotide,
submandibulare, gastrice, pancreas;
c) produce secreie abundent a glandelor sudoripare, cu precizarea c, n acest caz, mediatorul chimic al
simpaticului este acetilcolina;
d) crete frecvena cardiac i fora de contracie a mio-cardului, avnd ca efect creterea debitului cardiac;
e) aspra plamanilor produce bronhoconstricie, si produce o uoar dilataie a vaselor sanguine.
21. Efectele stimulrii parasimpaticului sunt, mai putin:
a) contract muchii ciliari, favoriznd acomodarea cristalinului pentru vederea de aproape;
b) produce vasodilataia glandelor exocrine (nazale, lacrimale, parotide, submandibular, gastrice, pancreas)
urmat de secreie glandular abundent, bogat n enzime;
c) relaxeaz musculatura neted a vezicii biliare i a cilor biliare;
d) scade frecvena cardiac i fora de contracie a miocardului; produce vasodilataie coronar;
e) crete peristaltismul intestinal i tonusul musculaturii netede intestinale.
22. Stimularea simpaticului determina:
a) produce mioz (micorarea pupilei);
b) produce vasodilataie coronar;
c) produce bronhoconstricie; produce dilataia vaselor sanguine;
d) reduce peristaltismul intestinal i tonusul musculaturii netede intestinale;
e) la nivelul tractului urinar contract detrusorul.
23. Stimularea parasimpaticului determina:
a) stimuleaz procesele catabolice (glicogenoliz hepatic i muscular cu creterea glicemiei;
b) relaxarea sfincterului vezical intern (neted);
c) reduce debitul urinar i secreia de renin;
d) determin contracia muchilor erectori ai firului de pr; crete activitatea mintal;
e) produce vasodilataie la nivel cerebral, la nivelul coronarelor i n cea mai mare parte a muchilor striai.

a) SNV simpatic are ganglionul vegetativ situat n organul inervat;
b) ganglionul vegetativ parasimpatic este la distan de organul inervat (de cele mai multe ori n imediata
apropiere a mduvei spinrii);
c) centrii vegetativi, situai la periferie, exercit un control global al funciilor organelor;
d) centrii vegetativi situai n nevrax un control local;
e) terminaiile nervoase ale SNV simpatic elibereaz noradrenalina i n mai mic msur adrenalina.
25. Alegeti varianta falsa:
a) excitarea hipotalamusului anterior duce la creterea tonusului parasimpatic, iar a celui posterior la creterea
tonusului simpatic;
b) excitarea hipotalamusului posterior la creterea tonusului simpatic;
c) terminaiile nervoase ale SNV simpatic elibereaz acetilcolina;
d) SNV simpatic, ganglionul este situat la distan de organul inervat (de cele mai multe ori n imediata apropiere a
mduvei spinrii);
e) terminaiile nervoase ale SNV parasimpatic elibereaz acetilcolina.
CURS 12 - FIZIOLOGIA ANALIZATORILOR

1. Dupa natura excitantului receptorii tactili sunt, mai putin:
a) discurile Merkel (atingere);
b) chemoreceptori;
c) corpusculii Vater-Paccini (vibraie), corpusculii Golgi (presiune), corpusculii Ruffini;
d) corpusculii Golgi (presiune);
e) corpusculii Ruffini.
2. Fasciculul spinotalamic lateral conduce:
a) sensibilitatea tactil grosier;
b) sensibilitatea protopatic;
c) sensibilitatea termic i dureroas;
d) sensibilitatea tactil fin;
e) sensibilitatea epicritic.
a) sensibilitatea tactil grosier (protopatic) are protoneuronul n neuronii senzitivi din cornul posterior al
mduvei (axonul formeaz fasciculul spinotalamic anterior);
b) fasciculul spinotalamic ventral conduce sensibilitatea termic i dureroas;
c) fasciculul spinotalamic lateral conduce sensibilitatea protopatic;
d) sensibilitatea termic i dureroas are protoneuronul n neuronii senzitivi din cornul posterior al mduvei
(axonul formeaz fasciculul spinotalamic lateral);
e) sistemul spinobulbotalamic conduce sensibilitatea tactil fin (epicritic).
a) aria somestezic primar (SI), este localizat n girul postcentral (cmpurile 3, 1, 2);
b) aria somestezic secundar (SII), este localizat n partea inferioar a lobului parietal i n tavanul anului
lateral Sylvius;
c) in segmentul central al analizatorului exteroceptiv se proiecteaz axonii deutoneuronului cii senzitive, din
talamus;
d) informaiile exteroceptive, culese din jumtatea dreapt a corpului, se proiecteaz n girul postcentral
stng;
e) ariile somestezice asociative se gsesc n lobul parietal, posterior fa de aria somestezic primar i
deasupra ariei somestezice secundare.
5. Alegeti varianta falsa:
a) sensibilitatea tactil grosier (protopatic) are deutoneuronul n neuronii senzitivi din cornul posterior al
mduvei (axonul formeaz fasciculul spinotalamic anterior);
b) sensibilitatea termic i dureroas are protoneuronul n ganglionul spinal (axonul ptrunde pe calea
rdcinii posterioar n mduv);
c) sistemul spinobulbotalamic conduce sensibilitatea tactil fin (epicritic);
d) toate informaiile exteroceptive, culese din jumtatea dreapt a corpului, se proiecteaz n girul postcentral
drept;
e) toate informaiile exteroceptive, culese din jumtatea dreapt a corpului, se proiecteaz n girul postcentral
stng.
6. Segmentul periferic al analizatorului interoceptiv este reprezentat de, mai putin:
a) baroreceptori (n zonele reflexogene din crosa aortei i sinusul carotidian
b) discurile Merkel;
c) voloreceptori (n atrii, n venele pulmonare, n venele cave);
d) osmoreceptori i chemoreceptori (n aparatul cardiovascular);
e) algoreceptori (n toate viscerele).
7. Segmentul central al analizatorului interoceptiv este reprezentat de:
a) aria somestezic primar (SI), este localizat n girul postcentral (cmpurile 3, 1, 2);
b) aria somestezic secundar (SII), este localizat n partea inferioar a lobului parietal i n tavanul anului
lateral Sylvius;
c) calea spinoreticulotalamic cu proiecie cortical difuz;
d) regiunea posterioar a girului postcentral (cmpul 2);
e) neocortex, aria somestezic II i de paleocortex.
8. Receptorii kinestezici sau proprioceptorii (mecanoreceptorii) articulari sunt, mai putin:
a) terminaii nervoase libere;
b) corpusculii Vater-Paccini;
c) fusurile neuro-musculare;
d) corpusculii Ruffini;
e) organele Golgi articulari.
9. Fusurile neuromusculare sunt formate din:
a) 1-5 fibre musculare striate modificate (intrafusale),
b) 15-20 fibre musculare striate modificate (intrafusale),
c) 20-25 fibre musculare striate modificate (intrafusale),
d) 5-10 fibre musculare striate modificate (intrafusale),
e) 25-30 fibre musculare striate modificate (intrafusale),
a) fibra intrafusal este o fibr muscular scheletic modificat, cu dou capete polare striate (contractile) i o
parte central numit ecuatorial (necontractil);
b) fibrele intrafusale sunt de dou tipuri: fibre cu nuclee n sac, si fibre cu nuclee n lan;
c) fusurile neuromusculare sunt localizate n poriunea central necontractil a fibrei extrafusal;
d) inervaia senzitiv a fusurile neuromusculare este asigurat de dendritele neuronilor senzitivi din
ganglionii spinali;
e) inervaia motorie a fusurile neuromusculare este asigurat de dendritele neuronilor senzitivi din ganglionii
spinali;
11. Despre sensibilitatea kinestezica putem spune, exceptand:
a) este condus prin fasciculele spinobulbare;
b) receptorii sunt corpusculii Golgi, Ruffini, Vater-Paccini i terminaiile nervoase libere;
c) receptorii sunt fusurile neuromusculare;
d) protoneuronul se afl n ganglionul spinal (axonul pe calea rdcinii posterioare ptrunde n cordonul
posterior din mduva spinrii formnd fasciculul Goll i Burdach);
e) deutoneuronul se afl n nucleii Goll i Burdach din bulb.
12. Despre sensibilitatea proprioceptiva de controlal miscarii putem spune, exceptand:
a) este condus prin fasciculele spinocerebeloase (ventral i dorsal);
b) receptorii sunt fusurile neuromusculare;
c) protoneuronul este localizat n ganglionul spinal (axonul pe calea rdcinii posterioare intr n mduva
spinrii);
d) fasciculul spinocerebelos dorsal strbate bulbul, puntea i mezencefalul i apoi, printre cei doi pendunculi
cerebeloi superiori, ajunge la cerebel;
e) deutoneuronul se afl n neuronii senzitivi din cornul posterior al mduvei formnd tractusurile:
spinocerebelos dorsal (direct, Flechsig); spinocerebelos ventral (ncruciat, Gowers).
a) fasciculul spinocerebelos ventral strbate numai bulbul i apoi, pe calea pedunculului cerebelos inferior,
ajunge la cerebel;
b) fasciculul spinocerebelos ventral strbate bulbul, puntea i mezencefalul i apoi, printre cei doi pendunculi
cerebeloi superiori, ajunge la cerebel;
c) informaiile de la nivelul fusurile neuromusculare se proiecteaz, n special, n regiunea posterioar a
girului postcentral (cmpul 2);
d) informaiile de la articulaii n regiunile anterioare (cmpul 3) i n profunzimea anului central, pn spre
cortexul motor (cmpul 4);
e) fasciculul spinocerebelos dorsal strbate bulbul, puntea i mezencefalul i apoi, printre cei doi pendunculi
cerebeloi superiori, ajunge la cerebel.
14. Tunica medie a globului ocular este formata din, mai putin:
a) coroida;
b) corpul ciliar cu muschii ciliari;
c) procese ciliare;
d) iris;
e) corneea.
15. Mediile refringente sunt, exceptand:
a) corneea;
b) sclerotica;
c) umoarea apoas;
d) cristalinul;
e) corpul vitros;
16. Aparatul dioptric ocular este format din:
a) cornee si umoarea apoasa;
b) cristalin si corpul vitros;
c) cornee (cu o putere de refracie de cca 40 dioptrii) si cristalin (cu o putere de refracie de cca 20 dioptrii);
d) sclerotica si cornee;
e) coroida si corp vitros.
a) cnd ochiul privete la distan, muchiul ciliar este relaxat, iar zonula Zinn tensionat, aceasta pune n
tensiune cristaloida, comprimnd cristalinul;
b) eferena simpatic are originea n centrii pupilodilatatori din primele dou segmente ale mduvei toracice;
c) retina este sensibil la radiaiile electromagnetice cu lungimea de und cuprins ntre 400 i 750 nm;
d) aria vizual primar (cmpul 17), numit i aria striat, se ntinde pe faa medial a lobilor occipitali, de o
parte i de alta a scizurii calcarine;
e) la nivelul ariei vizuale primare, cea mai ntins reprezentare o are foveea centralis, ce ocup regiunea
posterioar a lobului occipital.
18. Endolimfa se gaseste in:
a) interiorul labirintului osos;
b) interiorul labirintului membranos;
c) interiorul labirintului membranos;
d) ntre labirintul osos i cel membranos;
e) interiorul cohlee osoase.
19. Despre organul Corti putem afirma, mai putin:
a) receptorii acustici (mecanoreceptori) se gsesc la nivelul organului Corti;

b) organul Corti se afl pe membrana bazilar i este acoperit de membrana tectoria, care are o extremitate ce
plutete liber n endolimf;
c) organul Cotri este format din: celule de susinere si celule senzoriale auditive;
d) sunetul este transmis pn la organul Corti doar prin oasele craniului (transmitere osoas) in conditii
fiziologice;
e) celulele senzoriale auditive transform energia mecanic a sunetelor n influx nervos
a) trompa lui Eustachio creaza o diferenta de presiune intre aerul din urechea medie si presiunea atmosferic;
b) depolarizrile celulelor senzoriale reduc frecvena potenialelor de aciune, iar hiperpolarizrile o cresc;
c) cnd o und sonor ajunge la membrana ferestrei ovale, aceasta este mpins spre rampa vestibular,
comprimnd perilimfa;
d) protoneuronul formeaz lemniscul lateral care se ndreapt spre coliculul inferior;
e) frecvena sunetelor percepute de urechea uman este cuprins ntre 1000 i 3000 cicli/sec.
a) vestibulul membranos este format din 2 caviti membranoase: utricul i sacul;
b) n utricul se deschid cele 3 canale semicirculare mem-branoase prin nite extremiti dilatate numite
ampule;
c) n utricul i sacul se gsete cte o macul format din: celule de susinere; celule senzoriale,
rspunztoare pentru echilibrul static;
d) cilii sunt nglobai ntr-o structur gelatinoas (membrana otolitic) n care se gsesc granule de carbonat
de calciu numite otolii;
e) receptorii vestibulari (mecanoreceptori) se gsesc n macula luteea i n crestele ampulare din labirintul
membranos.
22. Receptorii maculari, alegeti afirmatia falsa:
a) receptorii maculari sunt stimulai mecanic de ctre otolite;
b) receptorii maculari detecteaz viteza de deplasare a corpului;
c) receptorii maculari nu detecteaz viteza de deplasare a corpului, respectiv a capului, ci acceleraia;
d) receptorii maculari descarc impulsuri chiar i n absena deplasrii capului;
e) receptorii maculari sunt stimulati att n condiii statice, ct i dinamice.
23. Alegeti afirmatia falsa:
a) protoneuronul se gsete n ganglionul vestibular Scarpa;
b) axonul formeaz ramura vestibular a nervului cranian VIII;
c) ramura vestibular se ndreapt spre cei 4 nuclei vestibulari din bulb;
d) cilii celulelor senzoriale din canalele semicirculare nu sunt excitai mecanic de deplasarea endolimfei;
e) proiecia cortical al analizatorului vestibular se afl la nivelul peretelui superior al anului Sylvius (lobul
parietal).
24. La indivizii tineri punctul remotum se afla la:
a) 25 cm de ochi;
b) 3 m de ochi
c) 6 m de ochi;
d) 2,5 m de ochi;
e) 60 cm de ochi.
25. Proiectia corticala a analizatorului vestibular se afl la nivelul:
a) regiunii posterioare a girului postcentral (cmpul 2);
b) regiunii anterioare (cmpul 3) i n profunzimea anului central, pn spre cortexul motor (cmpul 4).
c) ariei striate(cmpul 17), ce se ntinde pe faa medial a lobilor occipitali, de o parte i de alta a scizurii
calcarine;
d) n circumvoluia temporal superioar (cmpul 41 i 42);
e) peretelui superior al anului Sylvius (lobul parietal), n vecintatea ariilor acustice din girul temporal
superior.
CURS 13 - FIZIOLOGIA MUCHILOR STRIAI
1. Sarcomerul reprezinta:
a) unitatea morfofuncional a miofibrilelor;
b) unitatea ultrastructural fibrei musculare striate;
c) unitatea ultrastructural i funcional a miofibrilelor;
d) unitatea morfofuncional a fibrei musculare striate;
e) unitatea ultrastructural i funcional a miofilamentelor.
2. Sarcoplasma conine mai putin:
a) incluziuni ciclopasmatice
b) miozin;
c) miofibrile;
d) mitocondriile;
e) reticulul sarcoplasmatic.
3. Sarcomerul transforma energia chimica in energie mecanica, cu un randament de:
a) 10 15%;
b) 20 25%;
c) 60 70%;
d) 70 80%;
e) 30 40%.
4. Fasciculul primar este format din fibre acoperite de endomisium:
a) 4-5 fibre;
b) 12-16 fibre;
c) 20 30 de fibre
d) 40-50 fibre;
e) 65-85 fibre.
5. Benzile (discurile) clare sunt strbtute de:
a) membrana H;
b) sistemul L;
c) sistemul T;
d) colonete Leydig;
e) membrana Z.
6. Sarcomerul reprezinta segmentul cuprins ntre:
a) doua membrane M;
b) doua zone H;
c) dou membrane Z;
d) doua sisteme L;
e) doua sisteme T.
7. De fiecare molecul de actin globular (G-actin) se ataeaz:
a) cte o molecul de ATP;
b) un filament de actin;
c) dou filamente proteice de tropomiozin ;
d) troponina T;
e) cte o molecul de ADP.
a) troponina, este un complex de trei proteine globulare ataate de tropomiozin;
b) troponina J, are o afinitate puternic pentru tropomiozin;
c) tropomiozina, filamentul de actin conine dou filamente proteice de tropomiozin;
d) troponina C, cu afinitate pentru ionii de calciu;
e) n perioada repausului muscular tropomiozina acoper zonele active ale actinei, mpiedicnd interaciunea
actinei cu miozina.
a) molecula de miozin este format din 4 lanuri polipeptidice;
b) fiecare filament de miozin este format din cca 90 molecule de miozin;
c) miofilamentele groase i lungi sunt cuprinse n discul ntunecat, si sunt formate din actin, tropomiozin i
troponin;
d) miofilamentele subiri si lungi sunt formate din actin, tropomiozin i troponin;
e) un miofilament de miozin situat n centru este nconjurat de 3 miofilamente de actin.
10. Troponina J, care are o puternic afinitate pentru:
a) tropomiozin;
b) actin;
c) molecul de ADP;
d) molecul de ATP;
e) ionii de calciu.
11. Troponina T, care are o afinitate puternic pentru
a) actin;
b) molecul de ADP;
c) ionii de calciu;
d) tropomiozin;
e) molecul de ATP.
12. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata:
a) nainte de a ncepe contracie, capetele punilor transversale fixeaz complexul troponin-tropomiozin;
b) ionii de Ca+, inlatura efectul stimulator al complexului troponin-tropomiozin;
c) capul punii ce are energie nmagazinat care se combin cu o noua molecula de ADP, devine dezenergizant
(cu mai puin energie) i din nou asigur fora de traciune;
d) dup scindarea moleculei de ATP are loc desprinderea capului de actin;
e) n timpul contraciei lungimea miofilamentelor de actin i miozin nu se modific.
13. Interaciunea actin-miozin se produce att timp ct:
a) are loc scindarea moleculei de ATP;
b) membrana Z se apropie de miozin, sau pn cnd ncrctura muscular devine prea mare pentru tragerea
filamentelor de actin;
c) calciul este fixat de troponin;
d) se realizeaza pomparea activ a calciului din citosol spre depozitele intracelulare (reticulul sarco-plasmatic)
sau n afara celulei;
e) are loc scderea concentraiei calciului citosolic.
14. Pentru a se produce relaxarea fibrei musculare este necesar:
a) ncrcarea cu calciu a celulei musculare sau epuizarea rezervelor de ATP;
b) scderea concentraiei calciului citosolic;
c) fixarea moleculei ATP de capetele punilor transversale;
d) legarea capului punii n zonele active ale actinei;
e) desprinderea capului de actin insotita de scindarea moleculei de ATP, plasndu-l n poziie perpendicular,
gata de nceperea unui nou ciclu.
15. Manifestarile electrice ale activitatii musculare sunt, mai putin:
a) sarcolema este polarizat cu sarcini pozitive la exterior i negative la interior, avnd o diferen de potenial de
90 mV;
b) excitarea fibrelor musculare pe cale natural sau artificial provoac apariia unui potenial de aciune
propagat n lungul fibrei cu o vitez de 30 m/sec;
c) vitez de propagare a potenialului de aciune n lungul fibrei este de 30 m/sec;
d) sunt iniiate prin mecanismul de cuplare excitaie-contracie;
e) potenialele de aciune ale unei uniti motorii se sumeaz, dnd potenialele de plac motorie.
16. . Manifestarile biochimice ale activitatii musculare sunt, mai putin:

a) prima etap const n desfacerea ATP n ADP, acid fosforic i energie, sub aciunea ATP-azic a capului
miozinei;
b) aplicarea unui stimul unic, cu valoare prag, determin aparitia unei secuse musculare;
c) moleculele de ATP se refac din ADP i creatinfosfat (CP);
d) rezervele de CP(creatinfosfat) se refac pe seama energiei rezultate din glicoliz;
e) n timpul fazei aerobe a glicolizei, n muchi se formeaz acid lactic n cantiti variabile.
17. Urmatoarele afirmatii despre tetanos sunt adevarate, mai putin:
a) tetanosul incomplet, prezint un platou dinat, exprimnd sumarea incomplet a secuselor la stimulara
repetitiv cu frecven joas de 10 20 stimuli/sec;
b) tetanosul complet, prezint un platou regulat, exprimnd sumaia total a secuselor, obinut prin aplicarea
stimulilor cu o frecven mult mai mare: 50 100 stimuli/sec;
c) toate contraciile voluntare ale muchilor din organism sunt tetanosuri;
d) fora dezvoltat de muchi n timpul tetanosului este de 4 ori mai mare dect cea dezvoltat n timpul secusei;
e) frisonul, siostola cardiac, sunt tetanosuri obinute n urma reflexului miotatic.
18. Component elastic n serie (CES) a unui muschi este constituita din, mai putin:
a) elasticitatea punilor transversale (articulaiile segmentelor S2);
b) materialul discurilor Z ale sarcomerelor;
c) sistemul de tuburi longitudinale ale RS;
d) esutul conjunctiv, care leag muchiul de tendon;
e) elasticitatea locurilor de fixare ale muchilor de oase;
19. Face parte din componenta elastic n paralel (CEP) a unui muschi:
a) elasticitatea punilor transversale (articulaiile segmentelor S2);
b) elasticitatea locurilor de fixare ale muchilor de oase;
c) esutul conjunctiv, care leag muchiul de tendon;
d) materialul discurilor Z ale sarcomerelor;
e) sarcolema fibrei musculare.
20. Tonusul muscular se datoreaz excitrii unui numr redus de uniti motorii, care se nlocuiesc
reciproc cu frecven relativ joas de:
a) 10 Hz;
b) 5 Hz;
c) 15 Hz;
d) 0,5 Hz;
e) 1,5 Hz.
21. Terminaiile secundare senzitive ale fusului neuromuscular semnaleaza:
a) viteza cu care sunt ntini muchii;
b) transmiterea sensibilitii dureroase a muchiului;
c) manifestrile acustice ce apar datorit vibraiilor fasciculelor musculare care se contract asincron;
d) manifestrile termice ale contraciei ce se datoreaz fenomenelor biochimice din fibra muscular;
e) lungimea instantaneea a muchilor.
22. Motoneuronii fazici, inerveaz fibrele musculare striate (extrafusale):
a) cu contracie lent (motoneuroni ai tonusului);
b) cu contracie rapid (motoneuroni ai micrii);
c) eferenele gama-dinamice, cu terminaii n plac pe fibrele cu sac nuclear;
d) eferenele gama-statice, terminate cvadrilat pe fibrele cu lan nuclear;
e) care mresc sensibilitatea fusului la extensia susinut.
CURS 14 - FIZIOLOGIA MUCHILOR NETEZI

1. Muchiul neted multiunitar se caracterizeaza prin, exceptand:
a) este alctuit din fibre musculare netede separate;
b) fiecare fibr acioneaz complet independent de celelalte;
c) fiecare fibra este inervat de o singur terminaiune nervoas;
d) este controlat mai ales prin stimuli non-nervoi;
e) este aceea c el este controlat mai ales prin semnale nervoase.
2. Muchiul neted visceral - putem afirma, mai putin:
a) fibrele acestui muchi se contract mpreun, ca o singur unitate;
b) fiecare fibr acioneaz complet independent de celelalte;
c) fora generat ntr-o fibr poate fi transmis celei vecine;
d) este cunoscut i sub denumirea de muchi neted sinciial datorita interconexiunilor dintre fibre;
e) acest tip de muchi se afl n pereii a numeroase viscere.
3. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre muschii netezi, exceptand:
a) formarea punilor actomiozinice este reglat prin fosforilarea calciu indus de miozina;
b) majoritatea muchilor netezi prezint o contracie tonic, prelungit, avnd adesea durat de ore sau chiar
zile;
c) un muchi neted tipic ncepe s se contracte la 50 100 ms dup ce a fost stimulat, atinge maximum de
contracie la o jumtate de secund;
d) rapiditatea activitii ciclice a punilor transversale este mult mai redus de muchiul neted;
e) fraciunea de timp n care punile transversale sunt ataate de filamentele de actin este foarte redus n
muchiul neted.
4. Un muchi neted tipic ncepe s se contracte dup ce a fost stimulat la:
a) 5 10 ms;
b) 100 150 ms;
c) 50 100 ms;
d) 250 300 ms;
e) 100 500 ms;
5. Timpul total de contracie a muschiului neted este de:
a) 10 20 sec;
b) 1 3 sec;
c) 0,1 0,3 sec;
d) 15 20 sec;
e) 20 25 sec.
6. Caracterizeaza muschiul neted, mai putin;
a) se poate menine o contracie tonic prelungit a muchiului neted cu un consum energetic foarte mic;
b) muchiul neted, mai ales cel visceral, are capacitatea de a-i recpta fora de contracie original n cteva
secunde sau minute dup ce a fost elongat sau scurtat;
c) muchiul neted este activat exclusiv de ctre sistemul nervos;
d) muchiului neted permite oricrui organ cavitar s-si menin aceeai presiune n interiorul lumenului su,
independent de lungimea fibrelor sale;
e) muchiul neted se poate scurta, fa de lungimea sa de repaus, cu un procentaj mult mai mare ca muchiul
scheletic.
a) membrana muchiului neted conine mai multe tipuri de proteine-receptor, capabile s iniieze procesul
contractil;
b) n membranele muchiului neted, alturi de receptorii stimulatori, exista i niste proteine-receptor cu rol de
inhibiie a contraciei;
c) jonciunea neuromuscular este situat n partea mijlocie a fibrei musculare, si corespunde unei diferenieri
a sarcolemei, constituiend jonciunea neuromuscular;
d) jonciunea neuromuscular este una difuza care secret propriul lor transmitor, direct n lichidul
interstiial, de unde neurotransmitorul difuzeaz spre celule;
e) muchiul neted, mai ales cel visceral, are capacitatea de a-i recpta fora de contracie original n cteva
secunde sau minute dup ce a fost elongat sau scurtat.
8. Transmitori secretai de fibrele nervoase autonome ce inerveaz muchii netezi sunt:.
a) adenozina;
b) scderea concentraiei ionilor de calciu;
c) creterea concentraiei ionilor de potasiu;
d) vasopresina;
e) acetilcolina i noradrenalina.
9. Factori umorali ai contraciei musculaturii netede sunt, mai putin:
a) acetilcolina;
b) angiotensina;
c) adenozina;
d) serotonina;
e) histamina
10. Factori tisulari locali ai contraciei musculaturii netede sunt:
a) adenozina, acidul lactic, creterea concentraiei ionilor de potasiu, acetilcolina si angiotensina;
b) excesul de CO2, noradrenalina, adrenalina;
c) scderea pH-ului, vasopresina, oxitocina;
d) creterea concentraiei ionilor de potasiu, scderea concentraiei ionilor de calciu, creterea temperaturii
corpului;
e) adenozina, acidul lactic, acetilcolina, serotonina, histamina.
"
Physiology semester II
,
.
1. RBC general structure, which of the following is wrong

a. No enzymes
b. No mitochondria
c. No organels
d. A bag of Hb
e. Present a glycocalyx
f. Flexability increase with age
2. RBC numbers, which is correct
a. Surface 135 um^2
b. Volum 85um ^2
c. Size 7.8/2.5/1 um
d. Ht is 45 and grater in females
e. Correct count 5 mil in male 4 in female
f. In 1 liter of blood there 14-16g of Hb
g. 1 g of Hb combines with 1.39 ml of o2
h. In 2 years RBC count is > then 2/1cc
3. RBC metabolism
a. Mainly aerobic
b. Mainly anerobic
c. Glycolisis
d. Creb cycle
e. DPG decrease the affinity to O2
f. NADH + H increase the amount of metha-hemoglobin
g. Via the pentos phosphate pathway there is reduction of glutation which increase
the oxidation of sulfahydyl groups in the Hb
4. OCC checks
a. The amount of oxygen in the Hb
b. The amount of oxygen in the RBC
c. The amount of oxygen in the plasma
d. All of the above
e. None of the above.
The Eshelway
5. Function of RBC
a. Carries the Hb
b. The protein acts as a boofer
c. The CO2 is transported as a free gas
d. CA buffer CO2 to a weak acid H2CO3
6. Blood tests, erythrocyte indexes
a. MCV check the volume of the RBC and it is done by the ratio between the Hc
and the count
b. MCH checks the amount of Hb in the total blood and it done by the ration of the
Hb in one cell and the total count
c. MCHC is the ratio between MCV and MCH
d. In anemia MCV would always decrease
e. In anemia MCV would always increase
f. In anemia MCH would always decrease
g. In anemia MCH would always increase.
7. Blood test, others
a. Increase in WBC count is a sign for infection
b. Increase in platelets count my cause bleeding
c. decrease in platelets count my cause thrombus
d. decrease in platelets count my cause purpura.
8. hemoglobin types
a. in adult 2 alpha and 2 beta
b. in fetal 2 alpha and 2 delta HbF
c. in fetal 2 alpha and 2 gama HbF
d. 2.5 % of the Hb in adult is HbA2 meaning 2 alpha 2 delta
e. Hem is C-H-N propherin group with Fe in the periphery.
9. Hemoglobin synthesis
a. In the first step acetic acid changes into acetyl CoA
b. 2 succynyl CoA are combined with glycine to form pyrolle
c. 2 pyrolle are forming protoporphyrin
d. By adding Fe to protoprophyrin we are getting hemoglobin.
10. Hemoglobin function
a. The iron in the center is essential for its function
b. It changes its affinity due to the pressures of gasses in the tissue
c. It has a strong bluish color when it is bound to CO2
d. After the plasma it is the main component in the blood that carries O2.
The Eshelway
11. Iron circuit in the body

a. Apotranferin is the main glubin that absorbes iron
b. Most of the iron in the body is in the liver
c. There is no iron in the cells
d. In the cells iron is bound to hemosiderin
e. The total amount of Fe is 2-3g
f. The Fe has the ability to enter the erythroblast via the cell membrane.
12. Iron profile
a. Most of the iron is free in the blood
b. In the blood it is bound to feretin
c. In the blood it is bound to transferin
d. In average 80% of the transferin is saturated
13. Hemoglobin affinity
a. At sea level the O2 pressure is around 80mmHg
b. The curve is linear
c. In normal condition the saturation is around 90%
d. As O2 pressure increase the affinity will decrease
e. The saturation would never be grater then 100%.
14. 2,3 DPG
a. Increase the affinity to O2
b. In HbA is bound to dexoyhemoglobin and increase the affinity to oxygen
c. Have low affinity to HbF
d. High level would move the dissosation curve to the left.
15. O2
a.
b.
c.
d.
transport in the blood

98% is in the plasma
Around 1 liter is in the blood
The body consume 500cc of oxygen when it rest
The ability to carry oxygen is a result of the Hb to bind oxygen without being
depended on the pressure.
16. CO2 transport

a. Most of the CO2 is transported in the form of bicarbonate
b. Carboxihemoglobin carry just 23% of CO2
c. CA is essential for the transport
d. In the capillary CO2 is converted into HCO3 and it release H to the tissue
e. In the lung bicarbonate leave the RBC and Cl enters into it
17. Which of the following is part of the specific immune respond?
a. Monoctye
b. Macrophage
c. Neutrophils.
d. T lymphocyte
The Eshelway
e. B lymphocyte.
f. Complement system.
g. Interpherons.
18. Which of the following is active in the blood?
a. Neutrophil
b. Easonphile
c. Mast cells
d. Basophile
e. Lymphctyes
f. Macrophage.
g. Moncyte.
h. Complement proteins
i. Interferons.
j. Plasma cells.
19. Phagocytosis.
a. Could be done by esnophils.
b. Faster in the presence of C3
c. Neutrophils are limited in the amount.
d. After Monoctye become macrophage they are stable and cant move.
e. May be stimulated by fever.
20. The 1st cell to respond in inflammation is:
a. Neutrophil
b. Easonphile
c. mast cell
d. basophile
e. lymphocyte.
f. macrophage.
21. Which of the following is singe of inflammation
a. Pain
b. Red color
c. Fever
d. All of the above
e. None of above.
22. The 1st cell that respond to infection is:
a. Lymphocyte
b. Netrophile
c. Mast cell
d. Macrophage.
e. Plasma cell.
23. Eosinophils:
a. Effective against parasites.
b. Suppress allergic response
c. Could phagocitize.
d. Produce MBP.
The Eshelway
24. Which of the following is part of the innate immune response?

a. Inflammation
b. Tears
c. Granulocyte
d. Lymphocyte
e. Anti-bodies
f. Complement system.
25. Which of the following is a result of the complement system?
a. Inflammation
b. Oponization
c. Lysis
d. Activation of mast and basophils
e. Agglugation
f. Naturalization
g. Chemotaxis
h. All of the answers.
26. Active and passive immunity.
a. Passive immunity is gained artificially.
b. Active immunity is gained artificially.
c. Both immunities could be gained artificially.
d. Passive is related to AB while active is related to AG.
27. Lymphcyts
a. All of them have AB as surface receptors.
b. Just B lymphocyte have AB as surface receptors.
c. Just T lymphocyte have AB as surface receptors.
d. No AB as surface receptors.
28. Which of the following is correct about AB?
a. IgE = allergy
b. IgG primary immune respond.
c. IgA in secretion outside of the body.
d. IgM primary immune respond.
29. T lymphocytes
a. Tc react just with MCHII
b. Th reacts with MHCII
c. RBC do not present MHCI
d. NK are effective against tumors and cells that infected from viruses.
e. NK do not depend on MCH.
30. Which of the following is chemical signal in the immune system?
a. Interlukines
b. Lysosomes
c. Interpherone
d. MHC
e. Antibodies
f. Opsonines
g. Membrane attack complex.
The Eshelway
h. Garynes .
i. Pyrogens.
31. Platelet structure.
a. Contain mitochondria and enzymes
b. The lipid membrane participate in the clotting process
32. Platelets granules
a. In the dense granules there are ATP, ADP and coagulation factors
b. In alpha granules there are PDGF, FV, Ca and serotonin
c. In alpha granules there are PDGF, FV, fibrinogen and glicoproteins
33. Primary homeostasis
a. occur in minutes
b. begins in platelets aggregation
c. has no connection to 2nd homeostasis
34. platelets receptors
a. iib/ia is the receptor for collagen
b. iib/ia is the receptor to vfw
c. ia/iia is the receptor to vfw
d. ia/iia is the receptor to fibrinogen
e. ic/iia is the receptor to laminin
35. platelet do not adheres when resting
a. due to the glycocalyx that give them a possitve charge
b. due to an enzyme cd39 that convert ATP to ADP
c. due to secretion of NO and prostacylin
d. all of the above
e. none of the above
36. platelet activation, which of the following my signal
a. VFW
b. Collagen
c. Serotonin
d. Adrenalin
e. Posphlipd
f. Fibrinogen
g. Thrombin
37. Signaling event
a. Hydorlisis of the membrane
b. Decrease in the number of ATP
c. Decrease in the number of ADP
d. Influx of Ca +K
e. Activation of critical proteins
38. Signaling would cause
a. Formation of pseodopodias
b. De-granulation
c. High level of heparin
d. High level of ADP
The Eshelway
39.
40.
41.
42.
43.
e. High level of ATP

f. High level of Ca
g. High level of serotonin
h. High level of somostatin
i. Synthesis and release of TXAII
j. Release of some homeostatic factors (V, VFW, fibrinogen)
Platelet aggregation
a. Due to ADP, VFW, p2y12,
b. Due to fibrinogen bridges
c. Due to ic/iiia receptor
d. Due to iib/iiia receptor
Antiplatelet drugs
a. Acetylsalycilic (Aspirin) activates COX I and II
b. Thionperidine inhibit platelet ADP receptor
c. GP IIb/IIIa prevent PL adhesion
d. Is very useful and wide use for preventing vascular deseases
Thrombus
a. Red in arteries, fibrin dominate
b. Red, in veins, fibrin dominate
c. Red in arteries PL dominate
d. Red in veins PL dominate
e. white in arteries, fibrin dominate
f. white - in veins, fibrin dominate
g. white in arteries PL dominate
h. white in veins PL dominate
which of the following factors would be inhibited by comadin
a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
f. VI
g. VII
h. VIII
i. IX
j. X
k. XI
l. XII
m. XIII
Intrinsic pathway, which of the following is correct
a. Wouldnt occur in the absence of prekilekerin
b. Lack of factors XII and XI would cause hemophilia
c. Lack of factors XII and XI would not cause hemophilia due to factor VIIIa
d. Lack of factors XII and XI would not cause hemophilia due to factor VIIa
e. Factor VIII is a co-factor and there will be no significant changes in the lack of it
The Eshelway
44. Extrinsic pathway, which of the following is correct.

a. Factor VII would go over configuration changes in the presence of TF and would
become VIIa.
b. TF and factor III are the same thing
c. Factor V is the analogues of factor VIII and is accelerating the conversion of
factor X to Xa
d. Factor VII +TF+ Ca are the analogues of tenase in the intrinsic pathway
45. Common pathway, which of the following is correct
a. Tenase have the ability to convert prothrombin into thrombin
b. Factor V is a co-factor in the conversion of prothrombin into thrombin
c. Factor VIII is a co-factor in the conversion of prothrombin into thrombin
d. The conversion of pro-thrombin into thrombin is count as the 2end step in
hemostasis
e. Thrombin is factor II
46. which of the following is not one of the functions of thrombin
a. Conversion of pro-thrombin into thrombin
b. Acceleration of the conversion of factor VIII to VIIIa
a. Acceleration of the conversion of factor XI to XIa
b. Acceleration of the conversion of factor IX to XIa
c. Activation of PL
d. Some paracrine action on endothelial cells. (ADP, vWF, NO, PGI)
47. Homeostasis, present view

a. The 2 pathway are linked
b. Due to the effect of factor VII on factor IX, lack on factor XI wont cause
hemophilia.
c. TFPI explains why the extrinsic cant compestate on lack of factor VIII
d. TF can be exposed inside the vessels.
48. Anti-coagulant drugs

a. Would be given when there is anemia
b. Heparin binds to Ca, and inhibits coagulation.
c. Heparin binds and activating ATIII, and inhibits coagulation.
d. Heparin binds and inhibiting ATIII, and inhibits coagulation.
49. Which of the following factors would be inhibited by comadin?
a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
The Eshelway
f. VI
g. VII
h. VIII
i. IX
j. X
k. XI
l. XII
50. Time frame for homeostasis
a. Begins with vasoconstriction
b. Plug formation takes seconds
c. Platelet adhesion take second
d. Platelet aggregation takes second.
e. Activation of coagulation factors takes minuets.
f. Fibronilitic protein would be activated in minutes.
g. Fibrinolisis take hours.
51. Fibronilisis.
a. t-PA u-PA and alpha 2 AP activates plasminogen
b. PAI 1 and PAI2 inhibit tPA and u-PA
c. Begins in parallel to 1st and 2nd homeostasis
d. The only role of plasmin is to brake down fibrin.
52. Which of the following factors is inhibited by plasmin

a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
f. VI
g. VII
h. VIII
i. IX
j. X
k. XI
l. XI
53. Which of the following is not a role of the kidney?
a. Eliminating wastes products
b. Regulating blood pressure
c. Participate in immune respond
d. Synthesis of hormones
e. Acid base regulation
The Eshelway
54.
55.
56.
57.
f. Regulation of water and electrolytes.

g. All of the answers
h. None of the answers.
Renal blood supply, which of the following is correct?
a. High resistance in the afferent, low in the efferent and medulla is well supplied.
b. High resistance in the afferent, high in the efferent and medulla is well supplied.
c. High resistance in the afferent, high in the efferent and medulla is poorly
supplied.
d. Low resistance in the afferent, low in the efferent and medulla is poorly
supplied.
GFR, if the plasma flow of a person is 500cc/min and his GFR is 120cc/min his FF is
a. Around 0.15
b. Around 0.2
c. Around 0.25
d. There arent enough details.
GFR, which of the following is correct?
a. Large molecule would pass easily then small.
b. Small molecule would pass easily then large.
c. Positive charge molecule would pass easily then negative charge.
d. Negative charge molecule would pass easily then positive charge.
e. The basement membrane is the first barrier to the plasma proteins due to is
positive charged proteoglican.
Net filtration pressure in Bowman capsule.
a. Would increase if the concentration of the proteins in BC increase
b. Would decrease if the concentration of the proteins in BC increases.
c. Would increase if the hydrostatic pressure in BC increases.
d. Would decrease if the hydrostatic pressure in BC increases.
58. GFR
a. Increase in afferent arteriole resistance would increase GFR
b. Decrease in afferent arteriole resistance would increase GFR
c. Increase in efferent arteriole resistance would increase GFR (moderate increase)
d. Increase in afferent arteriole resistance would increase GFR (sever increase)
e. Increase in the permeability of the glumeral capillary would increase GFR.
f. Decrease in the permeability of the glumeral capillary would increase GFR.
59. AGII would be secreted when the blood pressure is low. (hypovolemia) and thus it
would:
a. Increase GFR to eliminate more fluid
b. Decrease GFR to prevent lose of fluid
c. Increase of the pressure in peri-tubular capillaries
d. Decrease of the pressure in peri-tubular capillaries
e. None of the above
60. Which of the following substances increase GFR
a. Epinephrine
The Eshelway
61.
62.
63.
64.
65.
b. NO
c. ATII
d. PG
e. Endothelin.
Auto- regulation of GFR
a. Increase in the arterial pressure would increase GFR
b. Increase in the arterial pressure wouldnt increase GFR
c. Increase in the arterial pressure would increase Na reabsorbing and thus would
stimulate release of rennin from the juxta-medullar cell.
d. Increase in the arterial pressure would decrease Na reabsorbing and thus would
stimulate release of rennin from the juxta-medullar cell.
e. Increase in arterial pressure would cause vasoconstriction in the blood vessels of
the kidney.
f. Increase in arterial pressure would cause vasodilation in the blood vessels of the
kidney.
Transports
a. Para-cellular, path through the cell.
b. Substance that are passively reabsorbed do not have transport maximum
c. Water Cl and urea are dependent on Na for their absorption.
Re-absorption
a. Water is reabsorbed in the proximal tubule
b. Na could be reabsorbed para-cellular
c. Cl could be reabsorbed in para and trans-cellular.
d. Urea could is reabsorbed just trans-cellular.
Which of the following is reabsorbed in the proximal tubule
a. AA
b. Proteins
c. Oxalate
d. Bile salts
e. Glucose
f. H
g. HCO3
h. Na
i. K
j. Cl
k. Urea
l. Cathachlamine
m. Drugs
n. water
true of false
a. The ascending loop of Henle is permeable to water and urea.
b. The descending loop of Henle is permeable to water and urea.
c. In the thick ascending loop the filtrate become hypotonic
d. In the thick ascending loop the filtrate become hypertonic
e. In the thick ascending loop there is secretion of H
The Eshelway
66. Distal and cortical collecting duct, which of the following is correct?
a. In the early there is absorption of water, urea and solutes and it is a diluting
segment.
b. In the late, there is no absorption of urea, but there is of water.
c. Principle cells secrete H.
d. Intercalated cells secrete H.
e. Intercalated cells are influenced by aldosterone.
f. principle cells are influenced by aldosterone.
g. Intercalated cells are influenced by ADH.
h. principle cells are influenced by ADH.
67. The medullar collecting duct, which of the following is correct?
a. Influenced by ADH and aldosterone
b. Diluting the urine
c. Concentrating the urine
d. Diluting of the interstitium.
e. Concentrating of the interstitium.
f. Secretion of H.
68. Regulation of tubular Reabsorption.
a. Increase in the volume in the tubules would increase Reabsorption.
b. FF would influence the hydrostatic pressure.
c. Afferent and efferent arteriole would influence the colloid osmotic pressure.
d. Afferent and efferent arteriole would influence the hydrostatic pressure.
e. Increase in FF would increase Reabsorption.
f. Increase in FF would decrease Reabsorption.
69. Regulation of tubular Reabsorption.
a. ATII stimulate release of aldosterone.
b. ATII stimulate release of ADH.
c. ATII constrict the afferent arteriole.
d. SNS increase Na secretion.
e. ANP increase Reabsorption.
70. Urinary clearance.
a. To check GFR we need a substance that is filtered and absorbed.
b. To check GFR we need a substance that is filtered and secreted.
c. To check plasma flow we need a substance that is filtered and absorbed.
d. To check plasma flow we need a substance that is filtered and absorbed.
71. Urine concentration
a. Increase in water uptake will decrease ADH secretion.
b. In the presence of ADH the fluid in the ascending loop of Henle becomes
concentrated.
c. The obligatory urine is .5L per day
d. Urine concentration depends on the interstitial osmolarity.
72. Medulla concentration (interstitial) is formed by:
The Eshelway
73.
74.
75.
76.
77.
78.
a. Secretion of ions on the level of the thick ascending loop.

b. Active transport of ions from the thick collecting duct.
c. Diffusion of the urea from the inner medullar collecting duct.
d. Diffusion of high amount of water into the medullar interstitial.
The countercurrent mechanism
a. Thin descending loop is permeable to water.
b. Thin ascending loop is permeable to water.
c. Thick ascending loop is permeable to water.
d. The different between the concentration in the tubule and concentration in the
interstitium is large. (more than 200 mOsm/L)
e. The different between the concentration in the tubule and concentration in the
interstitium is small. (less than 200 mOsm/L)
f. No different between the concentration in the tubule and concentration in the
interstitium.
g. The reason that ADH decrease the osmolarity of the interstitium is b/c water
from the distal collecting duct dilutes the interstitium.
h. The reason that ADH increase the osmolarity of the interstitium is b/c water
from the distal collecting duct dilutes the interstitium.
i. Presence of ADH does not change the osmolarity in the interstitium.
Urea circulation
a. No Reabsorption of urea in the proximal tubule.
b. There is secretion of urea in the descending loop of Henle.
c. In the presence of ADH the cortical collecting tubule is permeable to urea.
d. In the presence of ADH the medullar collecting tubule is permeable to urea.
e. In the presence of ADH urea diffuse through the lipid membrane of the medullar
collecting duct.
Vasa-recta.
a. Have relatively low pressure.
b. Have relatively high pressure.
c. Have the same pressure.
d. Increase in pressure would increase the urine volume.
e. Increase in pressure would decrease the urine volume.
f. Increase in pressure would not influence urine volume.
ADH
a. Is secreted when osmolarity increase.
b. Is more sensitive to increase in osmolarity than to decrease in arterial pressure
c. Over secretion would cause diabetic incipidus
d. Would increase the permeability to urea in the medullar collecting duct.
Na and extracellular fluid regulation.
a. If the concentration of Na increases the secretion of Na would increase.
b. If the concentration of Na increases the secretion of Na would decrease.
c. If the amount of water increases the secretion of water would increase.
d. If the amount of water increases the secretion of water would decrease.
e. None of the above.
The Eshelway
79.
80.
81.
82.
83.
84.
a. Na balance is responsible for the osmolarity equilibrium.

b. Water balance is responsible for the osmolarity equilibrium.
c. Na balance is responsible for the ECF balance.
d. Water balance is responsible for the ECF balance.
a. Increase in Na intake would increase the ECF.
b. Increase in Na intake would increase the Na excretion.
c. Decrease of ECV would decrease Na secretion.
d. Decrease of ECV would decrease water secretion. (directly)
Which of the following would be inhibited in low ECV
a. ANP
b. ATII
c. SNS
d. Aldosterone
e. ADH
f. None of the above
g. All of the above.
Which of the following stimulate release of rennin?
a. Low pressure in renal artery.
b. Low pressure in right atrium.
c. Decrease in NaCl concentration in the renal tubule.
d. Sympathetic stimuli on juxa-glumural apparatus.
Which of the following is not effect of ATII?
a. Stimulate release of aldosterone
b. Stimulate release of ADH
c. Constrict afferent artery in the kidney glumeroly.
d. Increase exchange of Na and H in the renal tubule
e. Hypotrophy of the renal tubule cells.
f. Decrease of FF.
Pressure diuresis
a. Is controlled by the SNS
b. Is stimulated by ADH
c. Is stimulated by ATII
d. None of the above
Pressure diuresis
a. Increase Na filtration.
b. Short term regulation of arterial pressure.
c. Inhibit of rennin secretion
d. Decrease pressure in vasa-recta
e. Decrease number of Na-H exchangers.
f. Increase colloid osmotic pressure in the peri-tubular capillaries.
85. High Na intake, which is correct?

a. Would increase the blood pressure.
b. Would inhibit sympathetic stimuli, decrease Na Reabsorption.
The Eshelway
c. Would stimulate pressure diuresis.

d. Would stimulate the release of ATII.
e. Would stimulate the release of ANP .
86. K regulation by the kidney.
a. K is secreted by the principle cells.
b. K is absorbed by the principle cells.
c. K is absorbed by the intercalated cells.
d. K is secreted by the intercalated cells.
87. Increase in plasma potassium.
a. Stimulate Na/K pumps.
b. Stimulate back leakage.
c. Stimulate ADH secretion.
d. Stimulate aldosterone secretion.
88. K regulation by the kidney.
a. Decrease secretion when tubular flow increase
b. High Na intake increase K secretion.
c. High Na intake decrease K secretion.
d. High Na intake dose not influence K secretion.
e. Acute acidosis would cause hyper-kalmia
f. Chronic acidosis would cause hyper-kalmia
89. Micturitaion
a. Sympathetic stimulation inhibits peristalsis in the ureters.
b. Para- Sympathetic stimulation inhibit peristalsis in the ureters.
c. Ureter renal reflex constrict the ureters when it is blocked.
d. Micturitaion reflex is stimulated by the stretching of the UB walls and then
begins to fatigue.
e. When the reflex is strong enough it would contract the external sphincter.
90. Low pH would

a. Activate some enzymes
b. Increase the level of K
c. Decrease the level of K
d. Would cause excitability in nerve cells.
e. Inhibit excitability in nerve cells.
91. pH
a. little bit higher in the arteries
b. little bit higher in the veins
c. no different between veins and interstitial pH
d. no different between arteries and interstitial pH
e. Can change dramatically in the urine.
The Eshelway
92. Buffers
a. Increase in HCO3 would cause alkalosis.
b. Decrease in HCO3 would cause alkalosis.
c. Increase in PCO2 would cause alkalosis.
d. Decrease in HCO3 would cause alkalosis.
93. In the body pK = 6.1
a. A big advantage, easy to keep normal pH
b. Would be weaker buffer if PK was closer to 7.4
c. Would be more power full buffer if PK was closer to 7.4
d. The body compensate by being a close system.
e. The body compensate by being an open system.
94. The phosphate buffer system
a. Is weaker then bicarbonate
b. Its PK is closer to normal pH, explain why it is a good buffer.
c. Its PK is closer to normal pH, explain why it is weak buffer.
d. Works in a close system.
e. Works as an open system
95. Proteins as a buffer
a. Very effective
b. PK close to 7.4
c. After HCO3, it is the most power full buffer in the body.
d. Hemoglobin is the main protein buffer.
96. Hemoglobin as a buffer
a. Release HCO3 to the plasma
b. In the tissue Cl leave the RBC and HCO3 enter.
c. In the tissue HCO3 leave the RBC and Cl enter.
d. In the alveoli CO2 together with H2O forms HCO3 + H
e. In the tissue CO2 together with H2O forms HCO3 + H
97. Tissue as a buffer
a. Most in the muscle.
b. Most in the bone.
c. Bone loose Ca by neutralizing strong basses.
d. Bone loose Ca by neutralizing strong acids.
98. Respiratory buffer.
a. RR increase in acidosis
b. Would compensate respiratory acidosis, (by increasing RR)
c. Would compensate metabolic alkalosis, (by increasing RR)
d. Low pH would increase RR.
99. Which of the following reaction would produce non-violate acids?
a. Oxidation of carbohydrates and fats.
b. Oxidation of anionic amino acids.
The Eshelway
c.
d.
e.
100.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
Oxidation of cationic amino acids.

Oxidation of organic anions.
Production of none metabolized organic acids.
The kidney as a buffer.
Filter HCO3
Secret HCO3
Filter H
Secret H
Reabsorb HCO3
Reabsorb H
Work fast and Correct completely abnormalities in pH
101.
a.
b.
c.
d.
H secretion and HCO3 Reabsorption.

In normal conditions all of the HCO3 that filtered is reabsorbed.
HCO3 cant be absorbed in that form from the tubule.
Complete titration is the way the kidney corrects acidosis or alkalosis.
For every H that is secreted there is a HCO3 that is absorbed.
102.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
H secretion and HCO3 Reabsorption.

In the principle cells H is primary secreted.
Buffering with phosphate and ammonia forms new HCO3
The amount of phosphate for buffering is unlimited.
Most of the H in the urine is free.
The source of ammonium is glutamine.
For every glutamine there is one de novo HCO3
In high pH there will be high metabolism of glutamine in the kidney.
In chronic acidosis ammonia ammonium buffer is the major buffer in chronic
acidosis.
103.
Regulation of tubular H secretion, in which of the cases the H secretion
would increase.
a. Increase in ECF
b. Increase in ATII
c. Increase in aldosterone.
d. Increase in K.
104.
Anion gap, Increase in the Cl means that
a. Anion gap increased.
b. Anion gap decreased.
c. Anion gap didnt change.
d. Na didnt change.
105.
Anion gap. When would be hyper-chloric acidosis?
a. DKA
b. Diarrhea
c. Chronic renal failure
d. Tubular acidosis
The Eshelway
e. Carbonic anhidrase inhibitor.

106.
A 68 years old patient that suffers from COPD is admitted to the ER with a
sever attack and difficulty to breath. The attack began 2 hours ago. In the blood
examination.
a. HCO3 high and PCO2 low.
b. HCO3 high and PCO2 high.
c. HCO3 high and PCO2 low.
d. HCO3 low and PCO2 low
107.
A 54 years old female that suffers from NIDDM stopped taking her
medications and didnt take care on her diet. She was brought to the ER with sever
DKA (diabetic keto-acidosis). In her blood test.
a. HCO3 high and PCO2 low.
b. HCO3 high and PCO2 high.
c. HCO3 high and PCO2 low.
d. HCO3 low and PCO2 low
108.
Movement along the nerve
a. Antro-grade use kinesine and move from the soma to the axon.
b. Retro-grade use kinesine and move from the soma to the axon.
c. Antro-grade use dynein and move from the soma to the axon.
d. Antro-grade could be fast and slow.
e. Retro-grade could be fast and slow.
109.
Classification of neurons could be
a. due to the axonal projection
b. Due to the dendritic paten.
c. Due to the neurotransmitter.
d. Due to the number of process.
110.
Which of the following is a characteristic of neuron cell?
a. Excitable
b. Amitotic
c. High metabolism
d. Long life
e. All of the above.
111.
Which of the following is role of astrocyte?
a. Form support for CNS.
b. Secrete K
c. Brake down of neuro-trophic factors.
d. Participate in BBB.
112.
Nernst potential, if one ion has a higher EMF then the other it means that:
a. The ion with the higher EMF would be able to move more inside and outside the
cell.
b. The ion with the lower EMF would be able to move more inside and outside the
cell.
c. There will be no difference between the ions.
The Eshelway
113.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
Which of the following is not correct about the ionic channels:

It can be not gated
It can be gated
It can use ATP
It can be time dependent
It can be activated by an extra cellular agonist or intra cellular messenger
It can move ion against the gradient.
All of the channels have a specific ion that pass through.
114.
a.
b.
c.
d.
Which of the following is correct about ionic channel:

There is connection between the ICL and ECL via the channel
The channels are fast and selective for ions and small molecules
some of the channels need ligan to open them
all of the ionic channels are voltage gated channels.
115.
which of following is wrong about ionic exchanger:
a. It move ions with the gradient thus the exchanger does not use ATP
b. In the Na/Ca co-transporter: Na from the interior of the cell is exchanged with
Ca from the exterior to allow the long AP
c. Digoxin inhibits the Na/Ca co-transport to prolong the AP
d. In some cases its activity might be depended on an ATP pump that would allow
an electrochimy gradient.
116.
a.
b.
c.
d.
117.
a.
b.
c.
What is correct about ionic pump

Na/K ATPs' exchange 2 Na from the exterior with 3 K from the interior of the cell
The only distribution of Ca pumps is in the sarcolma
A pump would always work against the gradient
The pumps are very specific the ions it pumps and work very fast
Nerenst equation
Describes the effect of the chemical gradient on the permeability of a single ion
Describes the effect of the electrical gradient on the permeability of a single ion
Describes the effect of the chemical gradient and electrical gradient on the
permeability of a single ion.
d. The EMF of Na is equal to 1
118.
a.
b.
c.
d.
The main ion that influence the potential of resting cell membrane is:
Na
K
Ca
All of the ions above together
119.
Inotropic channel
a. Is directly gated ion channel.
The Eshelway
b.
c.
d.
e.
f.
g.
Work together with G protein.

Allow amplification of the signal
Work very fast.
NMDA is iontropic channel.
AMPA is iontropic channel.
The same NT cant be iontropic and metabotrpic.
120.
Phases of depolarization and repolarization, which is correct?
a. During rest the cell is permeable to K that enters the cell.
b. The 1st channel that opens is a voltage gated Na channel.
c. The main channel participates in depolarizing the cell is voltage gated Na
channel.
d. Na channels could be inactive even if there is a stimulus.
e. Na channels are fast and lasting for long time.
f. K channels are fast and lasting for long time.
g. In high level of Ca it will be easier to Na channel to open and to propagate AP.
121.
a.
b.
c.
122.
a.
b.
c.
d.
e.
123.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
124.
a.
b.
c.
125.
a.
b.
c.
What is the location of the following channels?

Non gated ionic channels
Ligand gated channels.
Voltage gated channels.
AP generation, which of the following is correct?
The threshold is the same in all parts of the neuron.
The density of the Na channels is the same in all parts of the neuron.
It easy to generate AP on the axon hillock.
As the AP would reach the axon hillock the Vm would increase.
The reason that AP dose not move backward is b/c the Na channels are in
inactive state.
Electrical synapse
Faster than chemical
Dendro-dentritic
More common in the fetause
Axon-axonic.
Connect neurons and glial cells.
Allows synchronized activity.
May be influenced from high levels of H.
May be inhibitory.
Chemical synapse.
Have a delay.
Decay in time.
May be inhibitory.
Organization of synapse. Which is the most common?
axon-axon.
Axon somatic.
Axon spinous.
The Eshelway
d. Axon dendritic.
126.
Chemical synapse.
a. The Ca channels are slow voltage gated.
b. T he Ca channels allow the Vm to rise above the threshold.
c. The vesicles unite with the cell membrane due to SNEAR protein.
d. All of the vesicles are released during excitation of the pre-synaptic neuron.
127.
The important research about hemostatic pre-synaptic suppression was
done in:
a. The Hebrew university of Israel.
b. The Tehnion university, in Haifa Israel.
c. In the Weitzman institute, in Rehovot Israel.
d. In the Tel Aviv university.
e. In the Ben Gurion university in Beer-Sheva Israel.
f. All of these universities make important researches that improve the quality of
life all over the world.
128.
Post synaptic activity.
a. The kind of NT would decide if it will be inhibitory or excitatory signal.
b. The kind of the receptor, iontropic or metabotrpic, would decide if will be
inhibitory or excitatory signal.
c. The kind of the ion would decide if it will be inhibitory or excitatory signal.
d. In any synapse could be just one kind of NT.
e. All of the above.
129.
Control of transmitter activity.
a. Is done just by breaking the NT.
b. In some cases the regulation occurs by the T half of the NT.
c. Pirodistegmine would inhibit the activity of AchE.
d. COMT brakes down nor epinephrine.
e. Glutamate is braked down via a Na linked transport.
130.
Slow vs fast synapse.
a. In fast the vesicle are located close to the plasma membrane.
b. In the slow vesicles are small.
c. In the fast vesicles are small.
d. Ach and amines are NT is fast synapse.
e. NE is NT in fast synapse.
f. Slow NT reacts slow and for short time.
g. Fast NT reacts fast and for short time.
131.
Acetylcholine NT.
a. All of its receptors are cholinergic.
b. Muscarine receptros are metabotrpic.
c. Nicotine receptors are metabotropic.
d. Skeletal muscle are ionotropic.
e. Cardiac muscle are iontropic.
f. Do not participate in the sympathetic NS.
132.
Adrenergic receptors.
a. Alpha 1 cause vasoconstriction
The Eshelway
b.
c.
d.
e.
133.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
134.
a.
b.
c.
d.
135.
a.
b.
c.
d.
136.
a.
b.
c.
d.
137.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
138.
Alpha 2 cause vasodilatation.

Beta 1 increase heart rate.
Beta 2 cause vasodilatation.
Beta 2 on the blood vessels of the straighter muscles.
Serotonin
Has inhibitory effect.
Induce awakens
Secreted from the median raphe.
Control mood.
Just iontropic
Just metabotropic.
Is site for the activity of some anesthetic drugs.
Glutamate
Work just on NMDA
Work just AMPA
Work on both
KA is metabptropic.
GABA
Inhibitory
The iontropic allow Cl to enter the cell.
Theionotropic allow K to leave the cell.
Is site for the activity of some anesthetic drugs.
Astrocyte.
Could regulate synaptic transmitter by breaking it.
Could increase the strength of the synapse but cannot decrease it.
Communicate with neighboring cell via ATP.
None of above.
NMJ which of the following is correct?
A model of 1 nerve one motor unit
The post-synaptic folds increase the surface for the entrance of Ca
In the cleft high amount of AchE to brake the Ach.
The receptors are muscarinic.
In the pre-synaptic neuron Ach is exchanaged with H.
In each AP most of the vesicles released.
The Eshelway
The Eshelway

G.F.Z.O NoRestriction

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

G.F.Z.O NoRestriction

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema nr 10. Tulburri de ritm i de conducere. Pag 1383-1410.

a. sub 550 msec

c. bloc trifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fr simptome ce pot fi

c. existena conducerii lente parasistolice alternative

c. flutterul atrial tipic

c. existena fenomenului de parasistolie ventricular

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 45. rspuns b,c

Subiect complement simplu. ntrebarea no 50. rspuns c

1.ce rezulta prin activarea sistemului complement

Din ce e alcatuita capacitatea vitala

Detresa noului nascut- ce substanta este implicata?

socul hemoragic - ce se intampla?

resimit la 0,1 secunde de la aplicarea stimulului; are caracter de

Ce factor nu este secretat de thrombocite

Ce nu se regaseste pe toata lungimea tubului urinifer?

Pompa de calciu e controlata de:

Organul tendinos Golgi: cand intervine?

ADP-ul i TxA2 sunt secretate

Supracontractie. se activeaza la suprasolicitarea muschiului pentru a

Prin cate straturi trece lumina ca sa ajunga la receptori?

Complexul QRS este echidifazic in aVR(posibil aVL).

ce e VEMS?(volum expirator maxim pe secunda,val normala 75-80%)

in ce faza a PA miocardic se face cel mai mare transport ionic?

Numarul lui Reynolds

(Diametru*densitate)/ eta = 1000 reprezinta trecerea de la curgerea

In ce afectiune apare volumul urinar scazut?

Unde se absoarbe glucoza

Peptidul natriuretic atrial ce stimuleaza/inhiba?

Corect: TCP (tub contort proximal)

Proteina C are rol

Mecanismul fosfoproteic in echilibrul acidobazic

Presiunea CO2 din sange

este mai mare decat cea din aerul alveolar

scade tensiunea superficiala

Celulele Mezangiale au rol

Proprietatile circulatiei pulmonare

32.Cresterea diurezei ...

1. sp mort anatomic (150)

timpi pe calea intreinseca

daca axa inimii este la -30 grade,qrs este echidifazic in:.raspuns d2

7. PS=125, PD=80 , cat este presiunea medie..raspuns 95

24.contractia muschiului scheletic :

10 Peptidul atrial natriuretic( nu mai stiu ce ne cerea)

Din ce e alcatuita capacitatea vitala

Detresa noului nascut- ce substanta este implicata?

socul hemoragic - ce se intampla?

resimit la 0,1 secunde de la aplicarea stimulului; are caracter de

a. gresit!!! vasoconstrictie cerebrala

Ce factor nu este secretat de thrombocite

Ce nu se regaseste pe toata lungimea tubului urinifer?

Efluxul ionilor de calciu in miocard

Pompa de calciu e controlata de:

ADP-ul i TxA2 sunt secretate

Organul tendinos Golgi: cand intervine?

Prin cate straturi trece lumina ca sa ajunga la receptori?

Complexul QRS este echidifazic in aVR(posibil aVL).

Corect: axa e la +60

ce e VEMS?(volum expirator maxim pe secunda,val normala 75-80%)

in ce faza a PA miocardic se face cel mai mare transport ionic?

Numarul lui Reynolds

In ce afectiune apare volumul urinar scazut?

Indicele de reactivitate bronsica

Unde se absoarbe glucoza

Peptidul natriuretic atrial ce stimuleaza/inhiba?