Cardiologie Teste

Release from Medtorrents.
com
TESTE
LA EXAMENUL DE CARDIOLOGIE
PENTRU STUDENŢII ANULUI IV
AI FACULTĂŢII MEDICINĂ
Aritmii cardiace
1. CS. Notați semnul ECG caracteristic în bradicardia sinusală
A. intervalul PQ 0,22 sec
B. intervalele R-R neregulate
C. frecvența atrială și ventriculară > 70 b/min
D. complexul QRS peste 0,14 sec
E. frecvența atrială și ventriculară < 60 b/min
2. CS. În tahicardia sinusală sunt prezente toate semnele ECG cu exepția:

A. intervale R-R egale
B. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/min
C. intervalul PQ 0.2 mm/sec
D. complexul QRS cu durata 0,1 sec
E. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST
3. CS. Precizați semnul ECG caracteristic în aritmia respiratorie:

A. complexul QRS este peste 0,1 sec
B. unda P înaintea complexului QRS lipseşte
C. prezente unde „f” între complexele ORST cu FCC 400-700 b/min
D. scurtarea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
E. alungirea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
4. CS. Menționați semnul clinic care nu este caracteristic în tahicardia supraventriculară

paroxistică:
A. frecvență cardiacă înaltă
B. accesul de tahicardie începe brusc
C. accesul de tahicardie începe lent
D. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardie
E. accesul de tahicardie se oprește brusc
1. CS. Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia atrioventriculară reciprocă cu căi

accesorii:
A. interval P-Q 0,2 sec
B. unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma complexului QRS
C. interval R-R neregulat
D. durata complexului QRS > 0,14 sec.
E. complex QRS de regulă aberant
1. CS.Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia ventriculară paroxistică:

A. complexe QRS anormale, cu modificări secundare S-T, T
B. undă P negativă înaintea complexului QRS
C. prezenţa undei delta
D. interval P-Q < 0,12 sec
E. unde P negative după complexul QRS
2. CS. Mențioanați semnul ECG caracteristic pentru extrasistolia atrială:

A. unde „f” între intervalele R-R
B. interval P-Q sub 0,12 sec
Release from Medtorrents.com
C. prezența undei P premature înaintea complexului QRST

D. pauză compensatorie completă
E. unda P negativă înaintea complexului QRST
3. CS. În extrasistolia ventriculară identificăm semnele ECG caracteristice cu exepția:

A. interval P-Q în limite normale
B. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea principală a QRS
C. pauză compensatorie completă
D. unda P negativă după complexul QRS
E. durata complexului QRS > 0,12 sec.
4. CS. Semnul ECG caracteristic fibrilaţiei atriale este:

A. intervale R-R neregulate
B. unde „F” între intervalele R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
C. unda P negativă înaintea complexului QRS
D. interval PQ < 0,12 sec.
E. complexe QRS lărgite
5. CS. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne ECG cu exepția:

A. frecvenţa contracțiilor atrială 300 b/min
B. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1
C. complexe QRS, de regulă, normale
D. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
E. pauză compensatorie incompletă
6. CS. Metoda de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară cu instabilitate

hemodinamică gravă este:
A. aplicarea șocului electric 75-100 J
B. administrarea intravenos Sol. Novocainamidă
C. administrarea intravenos Sol Digoxină
D. aplicarea șocului electric 50 J
E. administrarea intramuscular Sol. Lidocaină
7. CM. Electrocardiografic este oportună divizarea tahiaritmiilor:

A. cu complexe QRS largi
B. cu complexe QRS normale
C. cu interval PQ normal
D. cu interval PQ alungit
E. cu supradenivelare a segmentului ST
8. CM. Semnele ECG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt:

A. intervale R-R neregulate
B. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
C. lipsa undei P
D. unde ”f” între intervalele R-R
E. durata intervalului PQ 0,14 sec
1. CM. Menționați cele mai frecvente cause ale fibrilației atriale

A. stenoza mitrală
B. tireotoxicoza
C. cardiopatie alcoolică
D. mexidemul
E. defectul septal atrial de tip ”ostium secund”
2. CM. Clasificarea fibrilației atriale după variante de evoluție include formele:
A. acută
B. cronică
C. paroxistică
D. persistentă
E. recidivantă
3. CM. Menționați afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică ”vagală”:

A. se întâlneste mai frecvent la femei
B. se declanșează în stare de repaus
C. este întâlnită mai frecvent la bărbați
D. apare în timpul stresului emoțional
E. se declanșează postprandial sau în timpul somnului
4. CM. Afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică ”adrenergică” sunt:

A. apare în timpul efortului fizic
B. este provocată de situații stresante
C. preponderent dimineața
D. se întâlneste mai frecvent la femei
E. se declanșează în stare de repaus
1. CM. Menționați medicamentele care inhibă conducerea impulsului prin nodul

atrioventricular:
A. Digoxin
B. Propronalol
C. Amiodaron
D. Verapamil
E. Nifedipina
1. CM. Indicați medicamentele administrate pentru restabilirea ritmului sinusal la un

pacient cu fibrilație atrială:
A. Digoxin
B. Novocainamid
C. Amiodaron
D. Propafenon
E. Sotalol
1. CM. Factorii de risc tromboembolic în fibrilația atrială sunt:

A. vârsta > 60 ani
B. hipertensiunea arterială
C. diabetul zaharat
D. accidente cerebrovasculare în antecedente
E. suprapondere
1. CM. Menționați caracteristicele clinice și ECG în flutter-ul ventricular:

A. stare sincopală
B. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău”
C. absența pulsului la vase mari
D. sinusoidă ECG formată din exitații ventriculare regulate
E. frecvență contracțiilor cardiace 250-300b/min
1. CM. Fibrilaţia ventriculară se caracterizează prin:

A. unde delta pe ECG
B. lipsa complexelor QRS
C. stare sincopală
D. prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe ECG
E. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
1. CM. Măsurile de resuscitare efective în fibrilația și flutterul ventricular sunt:

A. lovitură cu pumnul în zona precordială în primele secunde
B. cardioversie electrică cu 200 J inițial
C. cardioversie electrică cu 320 - 400J în lipsa efectului I descărcări
D. masajul cardiac efectuat corect în primele minute
E. administrarea Sol. Lidocaină intravenos
1. CM. Tahicardia sinusală se caracterizează prin:

A. modificare lentă a frecvenței cardiace
B. reacție fiziologică normală la efort
C. complexe QRS normale
D. interval P-Q peste 0,20 sec
E. ritmul se accelerează la inspirație și se reduce la expirație
1. CM. Menționați cauzele tahicardiei sinusale:

A. hipertonusul nervului vagus
B. abuz de alcool
C. febră
D. tireotoxicoză
E. cord pulmonar
1. CM. Tahicardia atrioventriculară joncțională nonparoxistică este cauzată de:

A. intoxicații cu glicozide cardiace
B. infarct miocardic inferior
C. hipocaliemie
D. intervenții chirurgicale la cord
E. hipocalciemii
1. CM. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare reciproce include:

A. depolarizarea concomitentă a atriilor și ventriculelor
B. impulsul circulă în interiorul nodului atrioventricular
C. activarea ventriculelor anterograd prin sistemul His - Purkijne
D. activarea retrogradă a atriilor
E. depolarizarea atriilor precede depolarizarea ventriculelor
1. CM. Tratamentul tahicardiilor atrioventriculare reciproce include:

A. aplicarea manevrelor vagale
B. cufundarea feței în apă rece cu reținerea respirației 10-30 sec.
C. administrarea intravenos Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă
D. șocul electric extern cu 200 J
E. electrocardiostimulare transesofagiană
1. CM. Tahicardia ventriculară paroxistică se caracterizează prin:

A. ritm ventricular regulat
B. eficienţa manevrelor vagale în tratament
C. complexe QRS anormale cu modificări secundare S-T, T
D. alungirea intervalului PQ
E. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
1. CM. Alegeți remediile antiaritmice administrate pentru sistarea tahicardiei ventriculare:

A. Digoxin
B. Lidocain
C. Amiodaron
D. Disopiramid
E. Novocainamid
1. CM. ECG caracteristica extrasistoliei atriale este:

A. complexul QRS normal
B. lipsa undei P
C. undă P negativă după complexul QRS
D. pauză compensatorie incompletă
E. undă P prematură precedează complexul QRS
2. CM. Menționați caracteristicele extrasistolelor polimorfe:

A. intervalele de cuplare variază
B. extrasistolile, în aceeași derivație, au forme diferite
C. extrasistolile sunt din acelaș focar
D. intervalele de cuplare sunt egale
E. extrasistolile sunt din focare diferite
1. CM. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin:

A. complex QRS patologic
B. pauză compensatorie completă
C. interval P- Q sub 0,12 sec
D. undă P negativă, ce succedează QRS
E. lipsa undei P
1. CM. În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează:

A. interval P-Q peste 0,20 sec
B. complex QRS normal
C. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRS
D. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
E. pauză compensatorie incompletă
2. CM. Notați manifestările ECG în extrasistolia atrioventriculară medie:

A. complex QRS de obicei normal
B. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
C. unda P este înglobată în complexul QRS
D. pauză compensatorie completă
E. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS
1. CM. În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe ECG se înregistrează:

A. lipsa undei P
B. complex QRS normal
C. pauză compensatorie incompletă
D. undă P negativă după complexul QRS
E. complex QRS lărgit
1. CM. Clasificarea extrasistoliilor după Lawn-Wolf include:

A. clasa I – extrasistole solitare monomorfe - < 30 ex/oră
B. clasa II – extrasistole solitare polimorfe
C. clasa III – extrasistole ventriculare polimorfe
D. clasa IV – extrasistole ventriculare recurente (duplete, triplete, salve)
E. clasa V – extrasistole ventriculare precoce de tip R pe T
1. CM. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I

A. Lidocain
B. Mexilitin
C. Chinidin
D. Novocainamid
E. Amiodaron
1. CM. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa II

A. Amiodaron
B. Lidocain
C. Metoprolol
D. Nebivolol
E. Carvedilol
1. CM. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa III

A. Lidocain
B. Sotalol
C. Chinidin
D. Novocainamid
E. Amiodaron
Cardiomiopatiile
1. CS. Numiți cea mai frecventă cardiomiopatie
A. Aritmogenă
B. Dilatativă
C. Hipertrofică
D. Restrictivă
E. Alcoolică
1. CS. În cardiomiopatia dilatativă se înrăutățește preponderent:

A. Sistola
B. Diastola
C. Tensiunea arterială
D. Pulsul
E. Rezistența periferică
1. CS. Menționați valorile fracției de ejecție caracteristice pentru pacienții cu cardiomiopatie

dilatativă:
A. 70%
B. 60%
C. 50%
D. 100%
E. 25 – 39 %
1. CS. Menționați modificărea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia dilatativă:

A. Dilatarea tuturor cavităţilor cordului
B. Dilatarea izolată a ventriculului stâng
C. Majorarea fracției de ejecție
D. Dilatarea izolată a ventriculului drept
E. Hipertofia septului interventricular
1. CS. În cardiomiopatia hipertrofică se înrăutățește preponderent:

A. Sistola
B. Diastola
C. Tensiunea arterială
D. Pulsul
E. Rezistența periferică
1. CS. Menționați modificarea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia

hipertrofică:
A. Dilatarea tuturor cavităţilor cordului
B. Dilatarea atriului stâng
C. Majorarea fracției de ejecție
D. Dilatarea izolată a ventriculului drept
E. Hipertofia septului interventricular
1. CS. Substratul morfologic în cardiomiopatia restrictivă constă în:

A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD
B. Hipertrofia miocardului VS
C. Dezvoltarea cardiomegaliei
D. Efilarea (subțierea) pereților VD
E. Miocard spongios
1. CS. Substratul morfologic în cardiomiopatia aritmogenă constă în:

A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD
B. Hipertrofia miocardului VS
C. Dezvoltarea cardiomegaliei
D. Efilarea (subțierea) pereților VD
E. Miocard spongios
1. CS. Menționați cardiomiopatia în care tratamentul este efectiv şi prognosticul

favorabil:
A. Cardiomiopatie hipertrofică
B. Cardiomiopatie alcoolică
C. Cardiomiopatie dilatativă
D. Cardiomiopatia restrictivă
E. Cardiomiopatia aritmogenă
1. CM. Numiți modificările hemodinamice care survin în cardiomiopatia dilatativă

A. Scăderea fracției de ejecție a VS
B. Reducerea debitului sistolic
C. Majoraea volumelor cavităților cordului
D. Creșterea presiunii intracavitare
E. Creșterea fracției de ejecție
1. CM. Numiți cele mai informative metodele în diagnosticarea cardiomiopatiilor:

A. Biopsia miocardului
B. Ecocardiografia
C. Fonocardiografia
D. Electrocardiografia
E. Monitoringul – ECG
1. CM. Ce medicamente veți administra în cardiomiopatia dilatativă:

A. Diuretice
B. Inhibitori ai enzimei de conversie
C. Antiaritmice
D. Anticoagulante
E. Antipiretice
1. CM. Menționați formele cardiomiopatiei hipertrofice

A. Obstructivă
B. Neobstructivă
C. Apicală
D. Restrictivă
E. Dilatativă
1. CM. Menționați manifestările clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie

hipertrofică cu obstrucția tractului de ejecție:
A. Dispnea inspiratorie
B. Dureri retrosternale constrictive nedependente de efort
C. Stări sincopale
D. Palpitații cardiace
E. Anasarca
1. CM. Menționați modificările ECG în cardiomiopatia dilatativă?

A. Hipertrofia VS
B. Bloc complet de ram stâng a f. His
C. Fibrilație atrială
D. Unde Q patologice inecsplicabile
E. Voltaj scăzut
1. CM. Numiți modificările ECG caracteristice pentru cardiomiopatia hipertrofică

A. Hipertrofia VS
B. Voltaj mărit
D. Unde Q patologice în derivațiile inferior-laterale
E. Voltaj scăzut
1. CM. Tratamentul pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă nu include

A. Glicozide cardiace
B. Beta blocante
C. Nitrați
D. Diuretice
E. Antiaritmice

A. Hipertrofia VS
E. Voltaj scăzut
1. CM. Enumeraţi metodele chirurgicale folosite în tratamentul pacienților cu cardiomiopatie

hipertrofică obstructivă semnificativă
A. Mioectomia parțială
B. Ablația septală cu alcool
C. Embolizarea primei septale
D. Implantarea defibrilatorului – cardiovertel
E. Mioectomie totală

A. Hipertrofia VS
E. Voltaj scăzut
1. CM. Meraţionați patologiile care pot dezvolta o cardiomiopatiei restrictivă:
A. Fibroza endomiocardică eozinofilică (Sindromul Loffler)
B. Amiloidoza cardiacă
C. Lupusul eritematos sistemic
D. Hemocromatoza
E. Leziunile cardiace prin iradiere
1. CM. Numiți cauzele principale de deces a pacienților cu cardiomiopatii:
A. Fibrilaţie atrială
B. Fibrilaţie ventriculară
C. Tromboembolii
D. Insuficienţa cardiacă progresivă
E. Moarte subită
Dereglări de conductibilitate (blocurile cardiace):
1. CS. Ce dereglare de conductibilitate nu poate fi diagnosticat electrocardiografic:

A. Blocul atrioventricular de gr.I
B. Blocul complet de ramură dreaptă a fascicolului His
C. Blocul sinoatrial de gr. I
D. Blocul atrioventricular de gr. III
E. Blocul sinoatrial de gr. II
2. CS. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifestă prin:

A. perioade de pauze ”sinusale” fără unda P
B. lipsa periodică a complexelor QRS
C. pauze compensatorii complete după complexul PQRST
D. contracții atriale și ventricularare frecvente
E. alungirea intervalului PQ
3. CS. Numiți dereglarea de conductibilitate caracterizată ECG prin perioade Wenckebach:

A. bloc atrioventricular gradul II, tip II (Mobitz II)
B. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)
C. bloc atrioventricular gradul III
D. bloc complet de ramură dreaptă a fasciculului His
E. bloc de ramură stângă a fasciculului His
4. CS. Semnul clinic al blocurilor sinoatrial și atrioventricular de gr. II tip II (Mobitz II)
avansat este:
A. Palpitații
B. Dispnee de tip mixt la efort moderat
C. Fatigabilitate
D. Stări sincopale
E. Dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul drept
5. CS.Blocul atrioventricular gr.I se manifestă electrocardiografic prin:

A. Interval QRS alungit
B. Unde P negative înaintea complexului QRST
C. Intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2sec
D. Intervale PQ diferite
E. Unde delta
6. CS. În blocul atrioventricular gr.II, electrocardiografic, se atestă:

A. lipsa periodică a complexului PQRST
B. lipsa undei P
C. lipsa periodică a complexelor QRS
D. Prezența undelor ”f”
E. Prezența undelor ”F”
7. CS. Numiți semnul caracteristic pentru blocul atrioventricular de gradul III:

A. Nici unul din impulsurile atriale nu se propagă spre ventricule
B. Încetinirea treptată a propagării impulsurilor spre ventricule
C. Leziune organică a sistemului His-Purkinje
D. Oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusal
E. Impulsurile sunt conduse retrograd de la ventricule la atrii
8. CS.Blocul atrio-ventricular de gradul III electrocardiografic se manifestă prin:

A. raportul contracțiilor atriale și cele ventriculare este de 3:1
B. contracții atriale și ventriculare independente
C. pauze sinusale fără unda P
D. lipsa periodică a complexelor PQRST
E. lipsa periodică a complexelor QRST
9. CS. Menționați semnul ECG carcateristic blocului complet de ramură dreaptă a

fasciculului His:
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
B. alungirea intervalului PQ
C. scurtarea intervalului PQ
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în III, AVF, V1, V2
1. CS. Menționați semnul ECG carcateristic blocului complet de ramură stângă a
fasciculului His:
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
B. alungirea intervalului PQ
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în I, AVL, V5, V6
1. CS. Menționați indicația directă a cardioverterului-defibrilatorului implantabil:
A. Recidive de fibrilație ventriculară la intervale variabile de timp
B. Bloc atrioventricular complet
D. Flutter atrial
E. Bloc sinoatrial complet
2. CM. Numiți cauzele asistoliei:

A. blocul atrioventricular gr.III
B. oprirea temporară a impulsurilor sinusale
C. ritm ectopic din joncțiunea atrioventriculară de mijloc
D. blocul sinoatrial complet
E. fibrilația atrială cronică
1. CM. Cauzele automatismului anormal pot fi:

A. Extensiunea fibrelor miocardice
B. Schimbările echilibrului electrolitic
C. Acțiunea catecolaminelor
D. Infarctul miocardic
E. Potențial de membrană 90 mV
1. CM. Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm

A. Descreșterea automatismului normal
B. Creșterea automatismului normal
C. Apariția automatismului patologic
D. Postdepolarizări precoce
E. Posdepolarizări tardive
1. CM. Ce ECG caracteristică au blocurile sinoatriale gradul II tip II (Mobitz II)

A. perioade P-P egale
B. pauze compensatorii incomplete după complexul PQRST
C. pauze ”sinusale” fără unda P
D. durata pauzei corespunde cu 2,3 sau mai multe intervale P-P normale
E. pauza este precedată de descreșterea progresivă a intervalelor P-P
2. CM. Sindromul Morgani – Adams – Stockes, în varianta ”clasică” se manifestă:

A. tahiaritmie
B. debut brusc
C. stare sincopală cu paliditate pronunțată
D. hiperemie reactivă după ieșirea din criză
E. caracter tranzitoriu
3. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru blocul atrioventricular de gr. I

A. Păstrarea conducerii tuturor impulsurilor atriale la ventricule
B. Interval PQ sau PR peste 0,2 sec
C. Se înregistrează la vârstnici
D. Interval PQ sau PR sub 0,12 sec.
E. Alungirea treptată a intervalului PQ
4. CM. Numiți caracteristicile blocului atrioventricular gr. II tip I (Mobitz I):

A. Alungirea progresivă a intervalului PQ sau PR
B. Omiterea unei contracții ventriculare cu păstrarea contracției atriale

C. Prezența perioadelor Samoilov-Wenckebach
D. Intervale RR iregulate
E. Intervale RR regulate
5. CM. În blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt caracteristice:

A. Perioade Samoilov-Wenckebach
B. Intervale RR egale
C. Nu toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule
D. Pe traseul ECG se înregistrează lipsa a 1,2,3 complexe QRS
E. Este prezentă o leziune organică a sistemului His-Purkinje
6. CM. Sindromul Frederic include o asociere dintre:

A. Bloc atrioventricular gr. II, tip II
B. Bloc sinoatrial complet
C. Bloc atrioventricular complet
D. Extrasistolie ventriculară frecventă
E. Fibrilație atrială
7. ?CM. Menționați caracteristicele blocului atrioventricular de gradul III cu sediul în nodul

AV:
A. Este adeseori congenital
B. La majoritatea pacienților se înregistrează ritm AV joncțional cu FCC 40 – 60 b/min
C. În timpul efortului fizic și în caz de stres FCC se accelerează până la 100 b/min
D. FCC nu depășeste 40 b/min
E. Este aproape întotdeauna dobândit
8. CM. Menționați caracteristicele blocului atrioventricular de gradul III cu sediul în sistemul

His - Purkinje:
A. Este adeseori congenital
B. Pacienții prezintă stări sincopale
C. În timpul efortului fizic și în caz de stres FCC se accelerează până la 100 b/min
D. Frecvența ritmului de ”scăpare” nu depășeste 40 b/min
E. Este aproape întotdeauna dobândit
9. CM. Notați dereglările de ritm care se manifestă prin stări sincopale:

A. Fibrilație ventriculară
B. Fibrilație arrială
C. Flutter ventricular
D. Tahicardie ventriculară
E. Bloc atrioventricular complet
10. CM. În blocul complet de ramură stângă a fasciculului His pe ECG se atestă:
A. durata QRS depășește 0,12 sec.
B. complexe ventriculare de tip S în III, AVF, V1, V2
C. complexe ventriculare de tip S în I, AVL, V5, V6
D. complexe ventriculare de tip R în I, AVL, V5, V6
E. durata QRS 0,10 - 0,12 sec.
1. CM. Numiți semnele ECG a blocului incomplet de ramură dreaptă a fasciculului His:
A. lărgirea complexelor QRS peste 0,12 sec
B. complexe ventriculare de tip rsR în derivațiile III, AVF, V1, V2
C. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V5, V6
D. ritm ventricular
E. durata complexului QRS 0,10 - 0,12 sec
2. CM. Menționați afirmaţiile corecte pentru sindromul Wolff-Parkinson-White:

A. Prezența unei căi ascesorii care leagă direct atriul de ventriculi
B. Impulsului atrial se propagă concomitent pe calea nodohisiană și a f.Kent
C. Depolarizarea precoce a ventriculelor
D. Prezența undei delta pe traseul ECG
E. Intervalul P-Q în limitele 0,12- 0,20 sec
1. CM. Blocul incomplet de ramură stângă a fasciculului His se caracterizează prin:

A. complexe de tip R în I, AVL, V5, V6
B. axă electrică deviată brusc în stânga
C. complexe de tip S în III, AVF, V1, V2
D. durata QRS 0,1- 0,12 sec
E. ritm joncțional
1. CM. Sindromul Wolff-Parkinson-White electrocardiografic se manifestă prin:
A. Prezența undei delta
B. Intervale RR egale
C. Unda P normală cu interval P-Q sub 0,12 sec
D. Interval P- Q peste 0,18 sec
E. Alungirea progresivă a intervalului P-Q
2. CM. Menționați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent:

A. Blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie simptomatică
B. Sindrom Frederica
C. Sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 sec.
D. Bloc atrioventricular de gr. II persistent după infarct miocardic anterior acut
E. Fibrilație ventriculară
Endocardita infecțioasă
1. CS. Endocardita infecțioasă este o maladie:

A. Degenerativă
B. Distructivă
C. Infecțioasă
D. Congenitală
E. Ereditară
1. CS. Endocardita infecțioasă afectează cel mai rar:

A. Valva mitrală
B. Valva aortală
C. Valva tricuspidă
D. Valva arterei pulmonare
E. Valva Eustache
1. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă a utilizatorilor de

droguri intravenos și a pacienților cu proteze valvulare:
A. Streprococul virdans
B. Streptococul β hemolitic
C. Stafilococul auriu
D. Stafilococul epidermic
E. Enterococul fecalis
1. CS. Prima descriere detaliată a endocarditei infecțioase ii aparține lui:

A. E. Libman
B. W. Osler
C. H. Schottmuller
D. W. Thayer
E. S. Jaccoud
1. Tratamentul endocarditei infecțioase include următoarele medicamente in afară de:

A. Antibiotice
B. Antimicotice
C. Glucozide cardiace
D. Anticoagulante
E. β-blocante
1. CS. Numiți doza profilactică de Amoxacilină

A. 500 mg/zi cu 2 ore înainte de procedura stomatologică
B. 500 mg/zi după procedura stomatologică
C. 3 g cu 1 oră înainte de procedura stomatologică
D. 1 g/zi cu 2 ore înainte de procedura stomatologică
E. 500 mg/zi în 4 prize
1. CS.La pacienții cu endocardită infecțioasă în anticedență, pentru a preveni recurența unui

nou epizod, se permite extirparea dinților:
A. 2 dinți în zi
B. 3 dinți în zi
C. 1 dinte în zi
D. 1 dinte în 3 zile
E. 1 dinte în 10 zile
1. CS.Endocardita infecțioasă streptococică meticilin -rezistentă se tratează în exclusivitate cu:

A. Penicilină G
B. Ceftriaxonă
C. Vancomicină
D. Gentamicină
E. Amoxacilină
1. CS. Numiți cea mai frecventă și mai gravă complicație a endocarditei infecțioase:
A. Evenimente embolice
B. Insuficiență cardiacă ”osleriană”
C. Glomerulonefrita
D. Encefalita
E. Hepatita toxică
1. CS. Numiți cea mai informativă analiză de laborator în endocardită infecțioasă:

A. Analiza generală a sângelui
B. Urea
C. Proteina C reactivă
D. Hemocultura
E. Urocultura
1. CM. Grefa microbiană în endocardita infecțioasă se localiazează pe:

A. Valvele native
B. Valva Eustache
C. Valva ileocecală
D. Protezele valvulare
E. Defectul septal ventricular
1. CM. Criteriile majore pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă sunt:

A. Febră ≥ 380C
B. Febră ≤ 380C
C. Hemocultura positivă din trei vene periferice
D. Hemocultura pozitivă dintr-o singură probă
E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
1. CM. Notați manifestările clinice esențiale a endocarditei infecțioase

A. Diaree
B. Vomă
C. Frisoane
D. Sudorație sporită
E. Febră
1. CM. În endocardita infecțioasă de cord drept predomină următoarele complicații:

A. Pneumonii septice
B. Pneumonii multifocale distructive
C. Embolii cerebrale
D. Embolii coronariene
E. Tromembolii
1. CM. Notați complicațiile embolice specifice pentru endocardita infecțioasă de cord stâng:
A. Embolii renale
B. Embolii cerebrale
C. Embolii splenice
D. Embolii renale
E. Trombembolii
1. CM. Profilaxia endocarditei infecțioase se efectuiază obligatoriu la pacienții cu:

A. Prolaps de valvă mitrală
B. Cardiopatie ichemică
C. Cardiopatie hipertrofică
D. Proteze valvulare
E. Endocardită infecțioasă în anticedență
1. CM. Endocardita infecțioasă se consideră activă în următoarele cazuri:

A. În primele 2 luni de la debutul EI
B. Prezenţa hemoculturilor pozitive şi persistenţa febrei indiferent de durata maladiei
C. Dovedirea inflamaţiei endocardului prin examen morfologic
D. Depistarea agentul patogen prin hemoculturi pozitive
E. Depistarea agentului patogen prin frotiul din nazofaringe
1. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză precoce:

A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptococii
B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalității
C. Se dezvoltă în primele 12 luni după protezare
D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară
E. Se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială
1. CM. Tratamentul insuficienței cardiace în endocardita infecțioasă se efectuiază:

A. Corecție chirurgicală a valvulopatiei
B. Administrarea glucozidelor cardiace
C. Administrarea diureticelor
D. Administrarea glucocorticosteroizilor
E. Administrarea preparatelor vazodilatatoare
1. CM. Tratamentul chirurgical al endocarditei infecțioase este indicat în:

A. Endocardită fungică
B. Endocardită streptococică
C. Endocardită infecțioasă complicată cu abces miocardic
D. Endocardită infecțioasă complicată cu glomerulonefrită
E. Infecție rezistentă la tratament antibacterian
Miocarditele
A.E.1. CS. Cele mai frecvent întâlnite și studiate sunt miocarditele

A. Virale
B. Fungice
C. Toxice
D. Bacteriene
E. Prin iradiere
A.E.2. CS. Cea mai utilă și informativă metodă pentru diagnosticarea funcției miocardului în
miocardite este:
A. Electrocardiografia
B. Ecocardiografia
C. Radiografia cordului
D. Coronarografia
E. Fonocardiografia
A.E.3. CS. ”Marca” histologică a miocarditei virale este infiltratul inflamator cu predominarea?
A. Monocitelor
B. Limfocitelor
C. Eozinofilelor
D. Celulelor polimorfonucleare
E. Neitrofilelor
A.E.4. CS. Semnul electrocardiografic caracteristic pentru miocardite este:

A. unda T negativă în toate derivațiile
B. Hipertrofie VS și VD
C. voltajul mic al complexului QRS
D. Hipertrofie AS și AD
E. Bloc complet de ram drept a fascicolului His
A.E.5. CS. Criteriul standart de diagnostic al miocarditei este:

A. ?Ecocardiografia
B. Biopsia endomiocardică
C. Coronarografia
D. Scintigrafia miocardului cu Technețiu – 99
E. Teste farmacologice
A.E.6. CS. Ce preparate medicamentoase sunt contraindicate în miocardita acută:

A. Diureticii
B. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotenzinei II
C. Preparate antiaritmice
D. Antiinflamatoarele nesteroidiene
E. Imunoglobulina
A.E.7. CM. Numiți mecanismele principale ale afectării cardiace în miocardite :

A. lezarea celulară produsă de invazia miocardului în infecții
B. lezarea miocardică mediată imunologic
C. acțiunea directă a toxinelor asupra miocardului
D. afectarea miocardului subendocardial
E. activarea neirohormonală
A.E.8. CM. Tulburările de ritm și conducere caracteristice pentru miocardite sunt:

A. bloc sinoatrial complet
B. extrasistolie ventriculară
C. tahicardie atrială
D. fibrilație atrială
E. tahicardia sinusală
A.E.9. CM. Menționați manifestările clinice caracteristice în miocarditele difuze:

A. Dispnee inspiratorie
B. Fatigabiltate
C. Palpitații
D. Dureri retrosternale constrictive violente
E. Stări sincopale
A.E.10. CM. Numiți sindroamele clinice în miocardită:

A. Insuficiența respiratorie
B. Insuficiența cardiacă
C. Durerea toracică
D. Tulburări de ritm
E. Insuficiența hepatică
A.E.11. CM. Fermenții cardiospecifici cercetați în miocardite sunt:

A. Creatininfosfokinaza – izoenzyma MB
B. Lactatdehidrogenaza – izoenzyma I
C. Troponina I
D. Alaninaminotransferaza
E. β – lipoproteide
A.E.12. CM. Numiți formele miocarditelor:

A. parazitară
B. fungică
C. infecțioasă
D. idiopatică
E. autoimună
A.E.13. CM. Menționați cauzele miocarditelor neinfecțioase:

A. Boli autoimune
B. B. Hipersensibilizare prin droguri
C. Toxine
D. Iradiere
E. Febra Q
A.E.14. CM. Modificările electrocardiografice caracteristice pentru miocardite sunt:

A. Micşorarea voltajului complexului QRS
B. Aritmii cardiace
C. Blocuri cardiace
D. Semne de hipertrofie a ventriculului drept
E. Hipertrofiea atriului drept
A.E.15. CM. Complicațiile miocarditei sunt:

A. Tulburări de ritm
B. Tulburări de conducere
C. Insuficiență cardiacă congestivă
D. Tromboembolism
E. Anevrisma ventricolului stâng
A.E.16. CM. Conform criteriilor Dallas miocardita activă este prezentată morfologic prin:
A. Infiltrat sărac
B. Infiltrat ambundent cu celule inflamatorii
C. Necroza miocitelor
D. Normomiocarditis
E. Degenerarea miocitelor
A.E.17. CM. Analizele de laborator în miocardite prezintă:

A. Anemie B12 deficitară
B. Proteina C reactivă
C. Complecșii imuni circulanți
D. Majorarea activităţii enzimelor miocardice
E. Anemie hipocromă
A.E.18. CM. Ce remedii medicamentoase se utilizează în tratamentul miocarditelor stafilococice

acute?
A. Diuretice
B. Inhibitori a enzimei de conversie a angiotenzinei II
C. Imunoglobulina
D. Antiaritmice
E. Corticosteroiziii
A.E.19. CM. Menționați medicamentele care cresc replicarea virală în periada acută a miocarditei:
A. Corticosteroizii
B. Antiiinflamatoarele nesteroidiene
C. Antibioticele
D. Antiaritmicele
E. Diureticele
A.E.20. Tratamentul insuficienței cardiace congestive la pacienții ci miocardită include:

A. Diuretice
B. Corticosteroizi
C. Digitală
D. Inhibitori a enzimei de conversie a angiotenzinei II
E. Vitamine
Valvulopatiile
1. CS. Numiți cea mai informativă investigație paraclinică pentru stabilirea diagnosticului de
valvulopatie reumatismală:
A. Electrocardiografia
B. Ecocardiografia
C. Fonocardiografia
D. CT cordului
E. RMN a cordului
1. CS.Numiți complicația necaracteristică pentru insuficiența mitrală:

A. Fibrilație atrială
B. Endocardită infecțioasă
C. Embolii sistemice
D. Hemoragie gastrică
E. Astm cardiac
1. CS.Tratamentul insuficienței mitrale manifeste nu include:

A. Inhibitorii enzimei de conversie
B. Beta blocanți
C. Diuretici
D. Glicozide cardiace
E. Alfa mimetice
1. CS. Numiți cea mai frecventă cauză în dezvoltarea stenozei mitrale la populația din
Moldova:
A. Pneumonia
B. Scarlatina
C. Febra reumatismală acută
D. Endocardita infecțioasă
E. Lupusul eritematos sistemic
1. CS. Numiți cea mai frecventă dereglare de ritm în stenoza mitrală:

A. Bradicardia sinusală
B. Extrasistolia ventriculară
C. Fibrilația atrială
D. Fibrilația ventriculară
E. Bloc atrioventricular de gr.II
1. CS. Numiți cauza apariției crizelor anginoase tipice în stenoza mitrală

A. Afluxul sanguin mărit către cord
B. Mărirea bruscă a tensiunii în capilare
C. Stază în circuitul mic
D. Comprimarea arterei coronariene stângi de către AS mărit
E. Comprimarea arterei coronariene drepte de către AD mărit
F. Stază în circuitul mare
1. CS. Menționați suprafața normală a orificiului aortic

A. 2,5 – 3,0 cm2
B. 2,0 – 2,5 cm2
C. 3,5 – 4,0 cm2
D. 1,5 – 2,0 cm2
E. 3,0 – 4,0 cm2
1. CS. Menționați valvulopatia care provoacă hipertrofie concentrică severă de VS:

A. Stenoza mitrală
B. Stenoza aortică
C. Insuficiența valvei mitrale
D. Insuficiența valvei aortice
E. Insuficiența valvei arterei pulmonare
1. CS. Menționați valvulopatia în care tensiunea arterială diastolică poate atinge valori de 60-
0 mmHg
A. Stenoza aortică
B. Stenoza mitrală
C. Stenoza arterei pulmonare
D. Insuficiența valvei mitrale
E. Insuficiența valvei aortale
1. CS. Menționați valorile normale ale fracției de ejecție

A. 50 – 80 %
B. 80 – 100%
C. 90 – 95 %
D. 40 – 60 %
E. 20 – 30 %
1. CS. Menționați valorile normale a atriului drept.

A. 20 – 40 mm
B. 15 – 20 mm
C. 40 – 50 mm
D. 10 – 20 mm
E. 50 – 60 mm
1. CS. Menționați valorile normale a atriului stâng.

A. 10 – 20 mm
B. 15 – 20 mm
C. 20 – 40 mm
D. 40 – 50 mm
E. 50 – 60 mm
1. CM. Insufiența mitrală poate fi cauzată de:

A. Calcificarea și fibrozarea valvei mitrale
B. Ruptură de cuspă mitrală
C. Ruptură de cordaje valvulare
D. Ruptură de mușchi papilari
E. Micșorarea suprafeței orificiului mitral
1. CM. Modificările aparatului valvular în insuficiența mitrală sunt caracterizate prin:

A. Închiderea incompletă a cuspelor mitrale în regiunea deformării și
ratatinării
B. Fuziune comisurală
C. Îngroșarea și scurtarea hordelor tendinee
D. Fuziune cuspală
E. Modificări inflamatorii și slerotice a inelului mitral
1. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în insuficiența mitrală:

A. Zgomotul I la apex clacant
B. Zgomotul I la apex diminuat
C. Suflu sistolic la apex
D. Suflu diastolic la apex
E. Suflu diastolic la aortă
1. CM. Numiți caracteristicele ECG în insuficiența mitrală manifestă:

A. Hipertrofia AS
B. Acsa electrică a cordului orizontală sau deviație stângă
C. Hipertrofie VS
D. Fbrilație atrială
E. Hipertrofie AD
1. CM. Manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență mitrală sunt:

A. Dispnee inspiratorie la efort fizic
B. Palpitații
C. Accese de astm cardiac
D. Stări sincopale
E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort fizic
1. CM. Modificările patogenetice în stenoza mitrală sunt caracterizate prin:

A. Închiderea incompletă a cuspelor mitrale în regiunea deformării și ratatinării
B. Fuziune comisurală
D. Fuziune cuspală
E. Modificări inflamatorii și slerotice a inelului mitral
1. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în stenoza mitrală:

B. Zgomotul I la apex diminuat
C. Suflu sistolic la apex
E. Zgomotul de deschidere a valvei mitrale
1. CM. Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza mitrală:

A. Hipertrofia AS
B. Axa electrică a cordului orizontală sau deviație stângă
C. Hipertrofie VD
D. Fbrilație atrială
E. Hipertrofie VS
1. CM. Manifestările clinice caracteristice pacienților cu stenoză mitrală sunt:

A. Dispnee inspiratorie la efort fizic
B. Dispnee expiratorie în repaus
C. Accese de astm cardiac
D. Stări sincopale
E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată
1. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru stenoza mitrală severă

A. Aria orificiului mitral este mai mare de 1.5 cm 2
B. Aria orificiului mitral este mai mică de 1 cm 2

C. Aria orificiului mitral este de 1,4 cm 2
D. Presiunea medie în AS este peste 30 mmHg
E. Presiunea medie în AS este 20 mmHg
1. ?CM. Manifestările clinice caracteristice pacienților cu stenoză aortală manifestă sunt:

A. Cefalee
B. Vomă
C. Stări sincopale
D. Accese de astm cardiac
E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort
1. CM. Modificările patogenetice în stenoza aortală manifestă sunt caracterizate prin:

A. Micșorarea minut volumului cardiac
B. Lungimea sistolei VS
D. Creșterea presiunii în cavitatea VS
E. Hipertrofie concentrică a VS
1. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în stenoza aortală:

B. Zgomotul II la aortă diminuat
C. Suflu sistolic la aortă cu iradiere în fosa jugulară
1. CM. Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza aortal severă:

A. Hipertrofia VS
B. Hipertrofie AS
C. Bloc complet de ram stâng a f. His
D. Bloc complet de ram drept f. His
E. Bloc atrioventricular gr. III
1. CM. Numiți medicamentele care se nu se indică pacienților cu stenoză aortică:
A. Diuretice în doze mici
B. Antagoniștii de calciu
C. Beta blocantele
D. Nitrații
E. Amiodarona
1. CM. Manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență aortală manifestă sunt:

A. Palpitații cardiace
B. Senzație de pulsație crescută a arterelor carotide
C. Stări sincopale
D. Dispnee expiratorie
1. CM. Menționați semnele obiective caracteristice pacienților cu insuficiență aortală

manifestă:
A. Vibrație sistolică
B. Semnul Alfred de Musset
C. Pulsația pupilelor
D. ”Dansul” carotidelor
E. Semnul Quincke
1. CM. Modificările patogenetice în insuficiența aortală manifestă sunt caracterizate prin:

A. Micșorarea minut volumului cardiac
B. Postsarcina crescută
C. Postsarcina redusă
D. Hipertrofie excentrică a VS
E. Hipertrofie concentrică a VS
1. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în insuficiența aortală importantă:

B. Zgomotul I la apex atenuat
C. Zgomotul II la aortă diminuat
D. Suflu sistolic la aortă cu iradiere în fosa jugulară
1. CM. Mențioanați maladiile care pot cauza insuficiență aortală:

A. Endocardita infecțioasă
B. Lues
C. Febra reumatismală acută
D. Traumele cutiei toracice
E. Hernia hiatală
1. CM. Numiți semnele electrocardiografice caracteristice pentru insuficiența aortală severă:

A. Hipertrofia VS
B. Hipertrofie AD
D. Bloc complet de ram drept f. His
1. CM. Numiți complicațiile caracteristice pacienților cu insuficiență aortală:

B. Fibrilație atrială
C. Extrasistolie ventriculară
D. Tahicardie ventriculară paroxistică
E. Epistaxis
1. CM. Numiți semnele electrocardiografice caracteristice pentru insuficiența tricuspidă

severă:
A. Hipertrofia VS
B. Hipertrofie AD
D. Hipertofia VD
1. CM. Menționați complicațiile caracteristice pacienților cu insuficiență tricuspidă:

B. Fibrilație atrială
C. Ciroză hepatică
D. Tromboze
E. Epistaxis
1. CM. Manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență valvei tricuspide

manifeste sunt:
A. Palpitații cardiace
B. Turgescența venelor gâtului
C. Stări sincopale
D. Dureri în hipocondrul drept
1. CM. Menționați valorile caracteristice pentru stenoza tricuspidiană severă:

A. Aria orificiului tricuspidian este de 1,2 cm2
B. Aria orificiului tricuspidian este de 2 cm2
C. Gradientul presional este de 10 mmHg
D. Gradientul presional este de 5 mmHg
E. Gradientul presional este de 2 mmHg
1. CM. Numiți patologiile care pot cauza stenoza tricuspidiană

A. Febra reumatismală
B. Endocardita infecțioasă
C. Sindromul carcinoid
D. Coarctația de aortă
E. Endomiocardiofibroza
1. CM. Menționați modificările stetacustice în stenoza tricuspidă

A. Zgomotul I la apex este diminuat
B. Zgomotul I în p. IV este diminuat
C. Zgomotul I în p. IV este accentuat
D. Suflu diastolic la baza sternului
E. Suflu sistolic la baza sternului
Pericarditele
1.CS. Numiți cea mai valoroasă metoda de evidențiere a lichidului în pericardita exudativă:
A.Ecocardiografia
B.Electrocardiografia
C.Coronarografia
D. Doppler intima media
E. Scintigrafia cordului
2. CS. Dimensiunile cordului în pericarditele uscate sunt:

A. Normale
B. Mărite
C. Micșorate
D. Mărite neînsemnat
E. Mărite considerabil
3. CS. Selectaţi cel mai semnificativ semn auscultativ în pericarditele uscate:

A. Suflu sistolic la apexul cardiac
B. Suflu diastolic la apexul cardiac
C. Frotaţie pericardială
D. Ritm cardiac iregulat
E. Accentul zgomotului II la a. pulmonaris
4. CS. Sindromul dolor în pericardite este caracterizat prin:

A. durere congestivă de durată
B. durere apăsătoare care se intensifică la inspir
C. dureri constrictive retrosternale dependente de efort
D. palparea în regiunea apexului cardiac este doloră
E. toate afirmațiile sunt corecte
5. CS. Determinaţi semnul ECG, caracteristic pentru pericardita uscată:

A. complexul QRS dilatat
B. unda P înaltă şi ascuţită în derivatele II, III, aVF
C. dextrograma pe ECG
D. unde S adâncă în V1-V6
E. semne de leziuni subepicardiale în I, II, III, V2-V6
6. CS. Prin care semn se deosebeşte pericardita fibrinoasă de cea exudativă:

A. dureri în hemitoracele stâng
B. frotaţia pericardului, concordată cu fazele activităţii inimii
C. modificări specifice pe ECG
D. lipsa modificărilor radiologice la examenul Ro al cutiei toracice
E. frotaţie pleurală, concordantă cu actul de respiraţie
7. CS. Determinaţi pulsaţia caracteristică în pericardita constrictivă:

A. pulsaţia în spaţiul intercostal II stâng
B. pulsaţia în spaţiul intercostal II drept
C. pulsaţia epigastrală amplificată
D. pulsaţia epigastrală lipseşte
E. pulsaţia în spaţiul intercostal III-IV, limita stânga a sternului
8. CM. Selectaţi acuzele bolnavilor, caracteristice pentru pericardita uscată:

A. Cardialgie
B. Stări sincopale
C. Palpitaţii
D. Tahicardie
E. Majorarea temperaturii corporale
9. CM. Selectaţi cei mai frecvenţi factori etiologici ai pericarditei infecţioase:

A. micobacteria tuberculozis
B. infecţia micotică
C. infecţia virală
D. infecţia chlamidioasă
E. infecţia parazitară
10. CM. Selectaţi factorii etiologici caracteristici pentru pericardita aseptică:

A. maladiile alergice
B. infarct miocardic acut
C. reumatism articular acut
D. maladiile autoimune
E. infecţia virală
11. CM. Numiţi semnele caracteristice pentru pericardita exudativă:

A. mărirea dimensiunilor cordului în toate direcţiile
B. sincopele
C. disfagie
D. disfonie
E. semne de hipertofie a atriului drept
12. CM. Selectaţi semnele caracteristice la bolnavii cu pericardite exudative:

A. frotaţie pericardială
B. suflu sistolic la apexul cardiac
C. zgomotele cardiace brusc diminuate
D. scăderea voltajului undelor QRS pe ECG
E. suflu diastolic la baza inimii
13. CM. Numiți semnele clinice în tamponada cordului:

A.fatigabilitate
B. disfagie
C. disfonie
D. hemoragie
E. stări sincopale
14. CM. În ce situații este indicată pericardiocinteza?

A. pericardită fibrinoasă
B. pericardită cauzată de patologie oncologică
C. tamponada cordului
D. pericardită exudativă cu o cantitate de 2000 ml de lichid
E. pericardită tuberculoasă
15. c.m Ce maladii pot cauza pericardite exudative?

A. Tuberculoza
B. Lupusul eritematos sistemic
C. Mexidemul
D. Limfogranulomatoza
E. Feocromocitoma
16. CM. Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru pericardita exudativă:

A. Hipertensiune
B. Hipotensiune
C. Turgiscența venelor jugulare
D. Dispnee
E. Sughiț
17. CM. Selectaţi semnele electrocardiocrafice, caracteristice pentru pericarditele exsudative:

A. segmentul ST concordant supradenivelat timp de 1-2 săptămâini
B. micşorarea voltajului undelor
C. alternare
D. semne de leziune subepicardială
E. prezența undei Q patologice în derivațiile pectorale
18. CM. Numiţi semnele radiologice caracteristice pentru pericardita constrictivă:

A. Mărirea considerabilă a umbrei cordului
B. Îngroșarea foițelor pericardului
C. Calcificarea pericardului
D. Limitele cordului pot fi normale
E. Proieminează arcului arterei pulmonare
19. CM. Ce patologii pot avea clinică similară ca și pericarditele constrictive?

A. cardiomiopatia restrictivă
B. cardiomiopatia dilatativă
C. tamponada cordului
D. sclerodermia sistemică cu afectarea cordului
E. endocardita infecțioasă
20. CM. Tratamentul pericarditei constrictive include:

A. Diuretice de ansă în doze mari
B. Diuretice în doze mici, administrate cu atenție
C. Chirurgie cardiacă
D. Hipotensive
E. Glicozide cardiace
Hipertensiunea arterială
1. CS. În stadiul clinic I de evoluţie a hipertensiunii arteriale se determină:

A. Hipertrofia ventriculului sting.
B. Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
C. Proteinurie lejeră şi/sau sporirea uşoară a creatininei plasmatice
D. Lipsa semnelor obiective de afectare a organelor ţintă
E. Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele iliace, femurale
şi în aortă.
1. CS. „Salus-Gunn” sau semnul încrucişării este cauzat de:

A. Hemoragiile liniare sau ovale la nivelul retinei.
B. Edemul retinei.
C. Edemul difuz al papilei nervului optic.
D. Spasmarea locală sau îngustarea generalizată a arterelor retinei.
E. Comprimarea locală a venelor de către arterele torsionate în locul încrucişerii lor.
1. CS. Semnul încrucişării sau „Salus-Gunn” denotă:

A. Hipertensiune arterială de scurtă durată.
B. Hipertensiune arterială de timp îndelungat.
C. Hemoragie în regiunea maculară.
D. Edem papilar marcat.
E. Vedere ca prin ceaţă
1. CM. În stadiul clinic II al evoluţiei hipertensiunii arteriale sunt prezente următoarele semne
de afectare a organelor ţintă:
A. Hipertrofia ventriculului stâng( radiologic, ECG, ecografic)
B. Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
C. Ictus.
D. Proteinurie lejeră şi/sau sporire uşoară a creatininei plasmatice(1,2-2,0 mg/dl)
E. Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele carotide,
iliace, femurale şi în aortă
1. CS. „Ritm de galop ” în cardiopatia hipertensivă reflectă:

A. Leziuni aterosclerotice de artere mezenterice.
B. Complianţa ventriculară afectată.
C. Leziuni arteriale care au loc în vasculita de sistem.
D. Leziuni arteriolare în cadrul hipertensiunii arteriale maligne.
E. Reflectă afectarea renală.
1. CS. Hipertensiunea arterială sistolică izolată se consideră:

A. Sistolică130 – 139 mmHg ,diastolică 85 – 89 mmHg
B. Sistolică ≥180 mmHg, diastolică ≥110 mmHg.
C. Sistolică ≥140 mmHg , diastolică < 90 mmHg.
D. Sistolică 160 – 179 mmHg , diastolică 100 – 109 mmHg.
E. Sistolică 140 – 159 mm Hg , diastolică 90 – 99 mmHg.
1. CS. Turgescenţa marcată a venelor jugulare la pacient cu hipertensiune artereală atestă:

A. Coarctaţie aortică.
B. Obezitate trunculară.
C. Decompensarea gravă biventriculară
D. Sindrom Cushing.
B. Tromboflebită superficială.
1. CM. Simptome tipice în hipertensiunea artereală sunt:

A. Cefaleea (frontală,occipitală,constrictivă, matinală).
B. Diareea.
C. Manifestările neuropsihice (iritabilitatea, anxietatea, asteniea).
D. Tulburări de vedere şi auditive( vedere neclară, scotoame, acufene).
E. Constipaţii.
1. CS. La un hipertensiv în stare critică asimetria pulsului la membrele superioare semnalează:

A. Criză hipertensivă
B. Disecţie de aortă
C. Obezitate
D. Personalitate stenică
E. Afectare cerebrovasculară.
1. CS. Hipertensiunea arterială de gradul II (moderată) este cuprinsă între următoarele valori:
A. Tensiune arterială sistolică ≥140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90 mmHg.
B. Tensiune arterială sistolică 160-179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100-109
mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130-199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85-89 mmHg.
D. Tensiune arterială sistolică 140-159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90-99 mmHg.
E. Tensiune arterială sistolică ≥180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥110 mmHg.
1. CS. Hipertensiunea arterială de gradul III (severă) este cuprinsă între următoarele valori:
A. Tensiune arterială sistolică ≥140 mmHg, tensiunea arterială diastolică <90 mmHg.
B. Tensiune arterială sistolică 160-179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100-109 mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130-199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85-89 mmHg.
D. Tensiune arterială sistolică 140-159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90-99 mmHg.
E. Tensiune arterială sistolică ≥180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥110 mmHg.
1. CM. Semnele radiologice în hipertensiunea arterială cu stază pulmonară venoasă sunt

următoarele:
A. Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare
B. „Imaginea cifrei 3”
C. Edem pulmonar interstiţial
D. Edem pulmonar alveolar
E. Eroziuni costale
1. CM. Semnele radiologice care pot contribui la depistarea coarctaţiei de aortă sunt
următoarele:
A. „Imaginea cifrei 3”
B. Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare
C. Edem pulmonar interstiţial
D. Edem pulmonar alveolar
E. Eroziuni costale.
1. CM. În stadiul clinic III de evoluţie a hipertensiunii arteriale afectarea creierului include:
A. Atacul ischemic tranzitoriu
B. Ictusul
C. Encefalopatia hipertensivă avansată
D. Îngustarea generalizată sau locală a arterei retinei
E. Claudicaţie intermitentă.
1. CS. Apariţia suflului diastolic în punctul de auscultaţie a aortei la un pacient cu

hipertensiune arterială îndelungată semnalează:
A. Stenoza aortei
B. Disecţia aortică cu extensie proximală spre valva aortică
C. Complianţă cardiacă afectată
D. Majorarea presiunii telediastolice în VS
E. Prezenţa zgomotului III şi IV la auscultaţia cordului.
1. CM. Următoarele semne sunt caracteristice pentru hipertensiunea arterială endocrină din
sindromul Cushing:
A. Obezitate trunculară (redistribuirea de tip androgen a ţesutului adipos)
B. „Faţă în lună plină”
C. Atrofia pielii cu desen vascular manifest
D. Striuri rozacee în regiunea inferioară a abdomenului
E. „Livedo reticularis”.
1. CS. Indicele Socolov – Lyon este caracterizat prin următoarea caracteristică

electrocardiografică:
A. Voltaj crescut a undei R în toate derivaţiile toracice
B. Unda S în derivaţia toracică V1 + unda R în derivaţiile toracice V5-6 va fi mai înaltă de
35 mm (SV1 + RV5-6 > 35 mm)
C. Unda T este aplatizată sau negativă
D. Segmentul ST subdenivelat
E. Devierea axei electrice ale cordului (AEC) spre stânga.
1. CS. Hipertensiunea arterială de gradul I (uşoară) este cuprinsă între următoarele valori:
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90 mmHg.
B. Tensiune arterială sistolică 160 – 179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100 – 109
mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130 – 199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85 – 89 mmHg.
D. Tensiune arterială sistolică 140 – 159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90 – 99
mmHg.
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110 mmHg.
1. CM. Criteriile utilizate pentru aprecierea riscului cardiovascular la pacienţii cu

hipertensiune arterială sunt următoarele:
A. Dislipidemie (colesterol seric total > 6,5 mmol/l, sau LDL-colesterol > 4,0 mmol/l)
B. HDL-colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi < 1,2 mmol/l la femei
C. Proteina C-reactivă ≤ 1 mg/dl
D. Obezitate abdominală (circumferinţa abdominală la bărbaţi ≥ 102 cm şi la femei ≥ 88
cm)
E. Fumatul.
1. CM. În cardiopatiea hipertensivă tabloul clinic este reprezentat prin acuzele:

A. Palpitaţii
B. Dispnee la efort fizic
C. Accese de angor pectoral
D. Durere precordială de diferită durată
E. Surditate
Dislipidemiile
I.E.1. CM. Care sunt reprezentanţii principali a lipidelor sangvine:

A. Trigliceridele
B. γ-globulinele
C. Acizii graşi neestereficaţi
D. Fosfolipidele
E. Colesterol.
I.E.2. CM. Sindromul X metabolic include:

A. Circumferinţa abdominală > 102 cm bărbaţi şi > 88 cm femei
B. Trigleceride ≥ 1,7 mmol/l
C. HDL-Colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi <1,3 mmol/l la femei
D. Tensiunea artereală ≤ 120/80 mm.Hg
E. Glicemia ≥ 6,1 mmol/l.
I.E.3. CM. Care sunt căile de reciclare a colesterolului:

A. Reutilizarea colestirolului pentru sintesa lipoproteinelor
B. Stocarea în rinichi
C. Stocarea în interiorul hepatocitelor
D. Excreţia cu urina
E. Excreţia în bilă
I.E.4. CM. Care sunt factorii care conduc la scăderea HDL-colesterolului:

A. Obezitatea
B. Dieta săracă în carbohidraţi
C. Fumatul
D. Diabetul zaharat tip 2
E. Factorii genetici
I.E.5. CS. Care lipoproteine transportă colesterolul tusular de la ţesuturile periferice spre
ficat si realizează un efect protector vascular.
A. Lipoproteinele cu densitate foarte mică (VLDL)
B. Lipoproinele cu densitate intermediară (IDL)
C. Lipoproinele cu densitate mică (LDL)
D. Lipoproinele cu densitate mare (HDL)
E. Chilomicronii
I.E.6. CM. Enumerati factorii de risc lipidici pentru cardiopatie ischemică:

A. Nivelul crescut de LDL- colesterol
B. Nivelul scazut de LDL – colesterol
C. Nivelul crescut de trigliceride
D. Nivelul crescut de non-HDL-colesterol
E. Nivelul micsorat de HDL- colesterol
I.E.7. CM. Dislipedimie aterogenă este asocierea urmatoarelor tulburări:

A. Cresterea nivelului de trigliceride ≥ 1,7 mmol/ l
B. Scaderea nivelului de trigliceride ≤ 1,7 mmol/ l
C. Apariţia particulelor mici LDL
D. Dispariţia particulelor mici LDL
E. Reducerea HDL- colesterolului (< 1,0 mmol/l )
I.E.8. CM. Enumerati factorii de risc non-lipidici modificabili pentru cardiopatia ischemică:
A. Hipertensiunea arterială
B. Hipotensiunea arterială
C. Fumatul
D. Diabetul zaharat, obezitatea
E. Dieta aterogenica
I.E.9. CM. Enumeraţi simptomele funcţionale ale hipercolesterolemiei

A. Cefaleea
B. Dizurie
C. Acufene
D. Edeme
E. Fatigabilitate
I.E.10. CM. Care sunt principalele stigmate oculare ale hiperlipidemiei

A. Xantelasma
B. Semnul Salus-Gunn
C. Arcul cornean
D. Strabismul
E. Lipaemia retinalis
I.E.11. CM. Pentru caracterizarea tulburărilor metabolismului lipoproteinelor se determina:

A. Estrogenii
B. Colesterol total
C. Trigliceridele
D. HDL colesterol
E. LDL colesterol ????
I.E.12. CS. Care sunt valorile normale ale colesterolului total la adult.
A. < 5,5 mmol/l
B. < 5,8 mmol/l
C. < 5,0 mmol/l
D. < 6,0 mmol/l
E. < 6,2 mmol/l
I.E.13. CS. Care sunt valorile normale ale trigliceridelor la adult

A. < 2,2 mmol/l
B. < 2,5 mmol/l
C. < 2,8 mmol/l
D. < 1,7 mmol/l
E. < 3,0 mmol/l
I.E.14. CM. Ce măsuri include modificarea stilului de viaţa in tratamentul nemedicamentos al

hiperolesterimiei
A. Scaderea consumului de grăsimi saturate
B. Majorarea consumului de glucide
C. Scaderea consumului de colesterol < 200 mg/zi
D. Majorarea consumului de fibre (10-25 g/zi )
E. Majorarea activităţii fizice
I.E.15. CM. Elevarea colesterolului total poate apărea prin:

A. Cresterea de LDL- colesterol: tipul II A
B. Micşorarea de LDL- colesterol
C. Cresterea de HDL-colesterol : hiper α – lipoproteine
D. Creşterea de VLDL – colesterol
E. Elevarea trigliceridelor
Infarctul Miocardic Acut
1.a.i.1. CM. Infarctul miocardic acut se datoreaza:

A. Rupturilor de placă aterosclerotica
B. Trombozei coronariene
C. Spasmului coronarian
D. Vegetaţiilor endocardice
E. Ocluziei vasului coronarian
1.a.i.2. CM. Extinderea infarctului miocardic în peretele venticular este urmatoarea:

A. Subendocardial
B. Subepitelial
C. Intramural
D. Transmural
E. Subepicardial
1.a.i.3. CM. Factorii humorali care duc la apariţia spasmului coronanian sunt:
A. Endotelina
B. Sideroblaştii
C. Tromboxanul A2
D. Reducerea oxidului nitric
E. Sfacelul
1.a.i.4. CM. În clinica infarctului miocardic acut sunt umratoarele acuze:

A. Durere retrosternală cu durata mai mult de 20 minute
B. Durere traheobronşică
C. Durere iradiază în umăr, omoplat, mâna stângă
D. Dispnee
E. Transpiraţie pronunţată
1.a.i.5. CM. In examenul obiectiv a pacientului cu infarct miocardic acut depistăm:

A. Pacient agitat
B. Tegumente palide, umede
C. Acrocianoză
D. În pulmoni raluri umede
E. Acorie
1.a.i.6. CM. La examenul cordului a unui pacient cu infarct miocardic acut depistăm
A. Atenuarea zgomotului I
B. Prezenţa ritmului de galop
C. Spută ,,perlată”
D. Dedublarea zgomotului I
E. Suflu sistolic la apex
1.a.i.7. CS. Unda Q patologică pe ECG este:

A. Zona Zoster
B. Zona de necroză
C. Zona de leziune
D. Zona de ischemie
E. ,,Zone critice Brock”
1.a.i.8. CS. Zona de leziune pe ECG în infarctul miocardic acut se manifestă prin:
A. Sindrom Leriche
38
B. Sindrom Meigs
C. Sindrom Raynaud
D. Sindrom Lutembacher
E. Supradenivelarea segmentului ST
1.a.i.9. CS. În infarct miocardic acutpe ECG unda T înalt pozitiva sau T negativă reprezintă:
A. Timpul de conducere atrioventriculară
B. Durata totală a sistolei electrice ventriculară
C. Timpul de conducere a impulsului la nivelul joncţiunii atrioventriculare
D. Depolarizarea atrială
E. Zona de ischemie
1.a.i.10. CM. În faza supraacută a infarctului miocardic acut pe ECG se înregistrează:

A. Supradenivelarea [ST] progresivă
B. Zgomotul III
C. Unda T amplă monofazică (unda Pardee)
D. Zgomotul IV
E. Zgomotul metalic
1.a.i.11. CM. În faza acută în infarct miocardic acut pe ECG se înregistrează:

A. Sindrom Eisemenger
B. Apariţia undei Q patologice
C. Reducerea undei R
D. Formarea complexului QS
E. Unda T devine negativă, simetrică
1.a.i.12. CM. Infarctul miocadic acut non-Q se caracterizează prin:

A. Unda P negativă
B. Subdenivelarea segmentului ST
C. Unda T negativă simetrică
D. Scurtarea intervalului PQ
E. Unda P bifazică
1.a.i.13. CM. Marcherii biologici de necroză miocardică sunt creşterea concentraţiei:

A. Createnin fosfochinazei – MB
B. Lactico dehidrogenazei (LDH)
C. Fierului seric
D. Troponinelor cardiace I sau T
E. Mioglobinei
1.a.i.14. CM. Radiografia cutiei toracice în infarctul miocardic acut este necesară pentru:
A. Aprecierea stazei pulmonare
B. Trombemboliei pulmonare
C. Blocurilor atrioventriculare
D. Pneumoniilor asociate
E. Extrasistolelor ventriculare
1.a.i.15. CM. Ecocardiografia în infarct miocardic acut determină:

A. Hopochinezie
B. Miocloniie
C. Akinezie
39
D. Dischinezie
E. Trombi intra cavitari
1.a.i.16. CM. Criteriile clinice de diagnostic în infarct miocardic acut sunt:

A. Stare anginoasă cu durata peste 20- 30 minute
B. Strabismul
C. Semne de insuficienţă cardiacă acută
D. Şoc cardiogen
E. Stări sincopale
1.a.i.17. CM. Şoc cardiogen în infarct miocardic acut se manifestă prin:

A. Hipotensiune arterială ≥ 80 / 50 mmHg
B. Sindrom Turner
C. Slăbiciune generală, transpiraţie
D. Hipotermie
E. Oligoanurie
1.a.i.18. CM. Sindrom postinfarctic Dressler se manifestă clinic prin:

A. Dureri precordiale persistente
B. Febră
C. Tahicardie
D. Frecătura pericardică
E. Melenă
1.a.i.19. CM. Anevrizm ventricular stâng se manifestă prin:

A. Bombare a peretelui ventricular subţiat
B. Dischinezia zonei respective
C. Insuficienţă cardiacă cronică
D. Baraj mitral
E. Tulburări de ritm
40
Insuficienţa cardiacă
1. CM. Debutul cardiac este asigurat de următorii parametri:

A. Contractilitate
B. Presarcină
C. Postsarcină
D. Disfuncţie renală
E. Frecvenţa contracţiilor cardiace
1. CM. Mecanismele de realizare a sistemelor compensatorii în insuficienţa cardiacă:

A. Modificările structurale ale cordului(hipertrofie şi dilataţie)
B. Mărirea volemiei (retenţie hidrosalină)
C. Supraîncărcarea cardiomiocitelor cu calciu
D. Bradicardia
E. Adaptarea circulaţiei periferice
1. CM. Mecanismul neuroendocrin în insuficienţa cardiacă cuprinde:

A. Activarea sistemului simpatic şi a sistemului renin-angiotensină-
aldosteron
B. Creşterea volumului intravascular la eliberarea crescută a peptidului
natriuretic atrial
C. Creşterea contracţiei plasmatice de cateholamine
D. Modificările metabolice tisulare
E. Desaturarea hemaglobinei
1. CM. Insufucienţa acută cardiacă se datorează:

A. Disfuncţiei sistolice sau diastolice cardiace
B. Deviaţiei axiale
C. Tulburărilor de ritm cardiac
D. Afectării presarcinii
E. Afectării postsacinii
1. CM. Insufucienţa cardiacă la tineri este cauzată de:

A. Cardiomiopatia dilatativă
B. Aritmii
C. Cardiopatie ischemică
D. Maladii congenitale
E. Maladii valvulare,miocardice
1. CS. În care stadiu după Kilip sunt prezente: Edem pulmonar franc cu raluri pe toată
suprafaţa câmpurilor pulmonare
A. Stadiul I
B. Stadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Nici într- un stadiu
1. CS. În care stadiu după Kilip sunt prezente următoarele semne: Hipotensiune arterială≤
90mm Hg,oligurie, cianoză, diaforeză.
A. Stadiul I
B. Sadiul II
41
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Nici într- un stadiu
1. CS. În care stadiu după Kilip sunt prezente următoarele semne: Raluri umede în ariile
inferioare ale câmpurilor pulmonare, zgomot III galop şi hipertensiune venoasă pulmonară, semne
de congestie pulmonarară.
A. Stadiul I
B. Stadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Nici într-un stadiu
1. CS. În insuficienţa cardiaca cronică ortopnee este o poziţie forţată.

A. Pentru micşorarea durerii
B. Pentru facilizarea expectoratiei
C. Pentru micşorarea durerilor abdominale
D. Pentru micşorarea durerilor cardiace
E. Dispnee respiratorie de repaus cu participarea musculaturii accesorii respiratorii.
Somn cu ½ de trunchi ridicat pe perne
1. CM. În insuficienta cardiacă stânga auscultativ la cord se detectează:

A. Prezenţa zgomotului III( galop ventricular stâng)
B. Întărirea zgomotului II la focarul pulmonarei
C. Hipertrofie ventriculară
D. Suflu sistolic apexian de insuficienţă mitrală funcţională
E. Tahicardie sau tahiaritimie
1. CM. În insuficienţa cardiacă cronică stângă la pulmoni se detectează următoarele

modificări:
A. Polipnee
B. Raluri subcrepitante bazal bilateral
C. Raluri în baza dreaptă
D. Suflu amforic
E. Suflul crural Durozier
1. CM. În insuficienţă cardiacă cronică stângă sunt prezente următoarele simptome:

A. Dispnee
B. Tuse preponderent nocturnă
C. Hemoptezie
D. Astenie (fatigabilitate)
E. Anorexie
1. CM. În insuficienţa cardiacă cronică stângă la examenul obiectiv determinăm:

A. Ortopnee
B. Cianoză
C. Tegumente reci
D. Transpiraţii profuze
E. Hepatomegalie
1. CM. În insuficienţa cardiacă cronică dreaptă sunt prezente urmatoarele acuze:

A. Hepatalgie
B. Greaţă
42
C. Anorexie, vărsături
D. Balonări postprandiale
E. Diplopie
1. CM. În insuficienţă cronică dreaptă examenul obiectiv evidenţiaza:

A. Turgescenţa venelor superficiale, jugulare
B. Nevi pigmentari
C. Edeme hidrostatice
D. Hepatomegalie
E. Suicter
1. CM. În insuficienţă cronică dreaptă examenul cardiac arată:

A. Pulsaţie epigastrică
B. Şoc cardiac amplificat
C. Clapotaj
D. Lărgirea matităţii relative a cordului spre dreapta
E. Lărgirea matităţii absolute a cordului
1. CM. În insuficienţă cronică dreaptă auscultativ la cord apreciem:

A. Accent zgomotului II la focarul pulmonarei
B. Suflu diastolic
C. Semnul Graife
D. Suflu sistolic din insuficienţa tricuspidiană funcţională
E. Galop protodiastolic drept
1. CM. În tratamentul suficineţii cardiace acute furosemid administrat intravenos manifestă

efecte:
A. Fibrinolitice
B. Vazodilatotoare
C. Vazoconstrictoare
D. Diuretic
E. Anitaritmice
1. CM. În insuficienţa cardică cronică spironolactona este utilizată datorită urmatoarelor

efecte:
A. Blocării receptorilor AT1 ai angiotenzinei II
B. Diuretice
C. Antifibrinogenetice
D. Inhibării progresiei hipertrofiei miocardului
E. Blocării canalului de calciu
1. CM. În insuficienţa cardiacă cronică inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt

administrati deoarece:
A. Alungesc intervalul Q-T
B. Reduc vasocontricţia cauzată de angiotensină
C. Micsorează retenţia de sodiu şi apă
D. reduc degradarea bradichiniei
E. Majorează formarea prostaglandinelor vasodilatotoare
43
Angina pectorala
1.CM. Enumeraţi tipurile de leziuni aterosclerotice:

A .Sqatting
B. Striuri lipide
C. Placa urticară
D. Placa fibroasă
E. Placa de aterom complicată
2. CM. Sindrom coronarian acut include:

A. Angina pectorală de efort
B. Angina instabilă
C. Infarctul miocardic acut
D. Moartea subită
E. Angina stabilă
3.CM. Formele dureroase ale cardiopatiei ischemice sunt:

A .Angina pectorală
B. Angina instabilă
C. Infarctul miocardic acut
D. Aritmiile
E. Insuficienţa cardiacă:
4. CM. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt:

A. Moartea subită coronariană
B. Tulburările de ritm şi de conducere
C. Angina pectorală
D. Insuficienţa cardiacă de origine ischemică
E. Ischemiea silenţioasă
5. CM. Care simptome ale ischemiei pot fi şi ,,echivalenţii anginei pectorale” :

A. Dispneea de efort
B. Durerea toracică atipică
C. Durerea pe traiectul scizural ,,în eşarfă”
D. Discomfortul toracic de repaus
E. Sindromul Tietze
6.CM. Factorii implicaţi în patogenia anginei pectorale sunt:

A. Diminuarea debitului coronarian
B. Insuficienţa hepatică
C. Creşterea parametrilor cardiaci
D. Creşterea travaliului inimii
E. Scăderea presiunii oxigenului sangvin
44
7.CM. În declanşarea insuficienţei coronariene sunt implicate următoarele verigi:
A. Modificarea organică a valvelor coronariene
B. Sindrom Claude-Bernard-Horner
C. Spasmul vascular
D. Sindrom Pancoast-Tobias
E. Tulburarea coagubilităţii sanguine
8. CM. Factorii cu acţiune procoagulantă elaboraţi de endoteliu sunt:

A. Tromboplastina tisulară
B. Factorul Willbrand
C. Nodulii Heberden
D. Colagenul
E. Factorul activator al plachetelor
9. CS. Trombocitele agregate elimină un puternic vasoconstrictor:

A. Kernicterus
B. Asterixis
C. Tromboxanul A2 ( Tx A2)
D. Asialie
E. Chelozis
10 CM. În timpul crizei de angor pectoral pe ECG se înregistrează:

A. P pulmonar
B. Subdenivelarea segmentului ST > 1 mm
C. P mitral
D. Unda T negativă
E. Supradenivelarea segmentului ST
11. CM. Zonele de iradiere a durerii în angina pectorală sunt:

A. Umărul stâng
B. Regiunea lombară
C. Scapula stânga
D. Partea anterioară a braţului stâng şi degetele IV şi V
E. Partea stângă a feţei şi gâtului
12. CM. În angina pectorală de decubit pentru reducerea presarcinii se utilizează:

A. Terapia cu diuretice
B. Terapia trombolitică
C. Terapia cu vasodilatatoare
D. Terapia cu digitalice
E. Terapia cu sechestranţii acizilor biliari
45
13 CM. Angina instabilă reuneşte următoarele forme clinice:
A. Angina „de novo”
B. Angina tardivă postinfarct
C. Angina agravată
D. Angina precoce postinfarct
E. Angina Prinzmetal
14.CM. În farmacoterapia anginei pectorale stabile efect antianginal îl posedă

următoarele grupe de preparate:
A. Nitraţii
B. β-Blocantele
C. Diureticele
D. Blocantele canalelor de calciu
E. Alfa-blocantele
15. CM. În timpul crizei anginoase examenul fizic oferă următoarele date:
A. Poziţia ,,spectatorului în vitrină”
B. Paloare
C. Transpiraţii
D. Poziţia,, rugăciune mahomedană”
E. Semne de anxietate
16.CM. Testul de efort la cicloergometru sau la covorul rulant se consideră pozitiv

atunci cănd:
A. Apare un acces tipic de angină pectorală
B. Subdenivelarea segmentului ST de tip rectiliniu
C. Apare inelul Kayser-Flaischer
D. Subdenivelarea segmentului ST de tip descendent cu durata
peste 0.08 sec
E. Supradenivelarea de segment ST
17. CM. În tratamentul anginei variante (vasospastice, spontane ) se va administra

A. Nitroglicerina
B. α – blocantele
C. Antagoniştii canalelor de calciu
D. Tratament trombolitic
E. Tratament diuretic
18. CM. Înregistrarea electrocardiografică prelungită (Holter) permite aprecierea:

A. Tipului modificărilor ischemice
B. Severitatea modificărilor ischemice
C. Durata modificărilor ischemice
46
D. ,,Pete reci ”
E. Evidenţa episoadelor de ischemie silenţioasă
19. CM. Testul cu efort în angina pectorală este contraindicat în:

A. Stenoza aortică semnificativă
B. Infarctul miocardic recent
C. Hipertensiunea arterială necontrolabilă
D. Extrasistole polimorfe
E. Torticolisul
20.c.m. Testele farmacologice de provocare a ischemiei miocardice sunt:
A. Testul cu dipiridamol
B. Testul Coombs direct
C. Testul cu izoproterenol
D. Testul cu ergometrină
E. Testul Coombs indirect
Angina pectorală
c.m. Testul 1. Care afirmaţii caracterizează cardiopatia ischemică?
A. proces patologic localizat în endocard
B. afecţiune întotdeauna acută
C. proces patologic în sistemul arterelor coronariene
D. în peste 90% cazuri este expresia unui proces aterosclerotic
E. reducerea circulaţiei sangvine în miocard
c.s Testul 2. Angina pectorală reprezintă următoarele, cu excepţia:
A. expresia clinică a ischemiei miocardice tranzitorii
B. modificări patologice ireversibile
C. schimbări patologice reversibile
D. manifestată prin crize dureroase, localizate retrosternal
E. cauzată de tulburări ale circulaţiei coronariene
c.m. Testul 3. Noţiunea de angină pectorală de efort include următoarele:
A. crize de durere tranzitorie
B. provocate de schimbarea poziţiei corpului
C. durerile se intensifică la palpaţia regiunii precordiale
D. cauzate de creşterea necesităţilor metabolice ale miocardului
E. se jugulează timp de 5 min după administrarea nitroglicerinei sau repaus
c.m. Testul 4. Angina pectorală de novo reprezintă:
47
A. variantă clinică a anginei pectorale de efort
B. variantă clinică a infarctului miocardic acut
C. manifestată timp de o lună din momentul apariţiei primei crize
D. sindromul dureros este mai intens
E. poate regresa, stabiliza sau progresa
c.s. Testul 5. Clasa funcţională a anginei pectorale de efort se estimează în raport cu:
A. vârsta pacientului
B. durata bolii
C. toleranţa la efort fizic
D. tratamentul administrat
E. toate răspunsurile corecte
c.s. Testul 6. Creşterea frecvenţei, intensităţii şi duratei crizelor anginoase definesc:
A. angina pectorală silenţioasă
B. angina pectorală agravată
C. angina pectorală spontană
D. angina pectorală de novo
E. angina pectorală stabilă
c.s. Testul 7. Care formă de angină pectorală este produsă de spasmul coronarian?
A. angina pectorală de efort
B. angina pectorală de novo
C. angina pectorală spontană (Pinzmetal)
D. angina pectorală agravată
E. angina pectorală silenţioasă
c.m. Testul 8. Selectaţi factorii de risc modificabili pentru cardiopatie ischemică:
A. vârsta
B. fumatul
C. sedentarismul
D. istoricul familial
E. alimentaţie bogată în grăsimi saturate
c.m. Testul 9. Selectaţi factorii de risc nemodificabili pentru cardiopatie ischemică:
A. sedentarismul
B. fumatul
C. vârsta
D. istoricul familial
E. alimentaţie bogată în grăsimi saturate
48
c.s. Testul 10. Care dintre cele 5 tipuri de hiperproteinemie după Fredrickson se asociază ferm cu
ateroscleroza coronariană?
A. tipul I
B. tipul II şi III
C. tipul IV (dacă o sa fie complement multiplu trebuie de mai adaugat IIa şi IIb)
D. tipul I şi IV
E. tipul III
c.m. Testul 11. Care afirmaţii se referă la angina de decubit?
A. apare spre dimineaţa
B. apare imediat la culcare
C. cedează în poziţie şezând
D. accesele sunt mai intense
E. accesele sunt mai prelungite – până la 30 min
c. m. Testul 12. Selectaţi trei verigi principale responsabile de declanşarea insuficienţei coronariene
A. tulburarea coagulabilităţii sangune
B. infecţia
C. modificarea organică a vaselor coronariene
D. spasmul vascular
E. tulburări autoimune
c.s Testul 13. Care factor endotelial posedă cel mai puternic efect vasoconstrictor?
A. prostaciclina
B. endotelina
C. angiotensina II
D. oxidul de azot
E. tromboplastina
c.s.Testul 14. Selectaţi factorii cu acţiune procoagulantă responsabili pentru tulburările de
hemocoagulare în patogenia cardiopatiei ischemice.
A. tromboplastina tisulară
B. factorul Willebrand
C. colagenul
D. factorul activator al plachetelor
c.s. Testul 15. Ischemia miocardului se manifestă electrocardiografic prin:
A. deformarea complexului QRS
49
B. sub- sau supradenielarea segmentului S-T
D. micşorarea amplitudinei undei P
c.m. Testul 16. Proba cu efort fizic dozat este necesară cu scop de:
A. aprecierea calităţii vieţii pacientului
B. clasamentul anginei pectorale
C. diagnosticul anginei pectorale
D. evaluarea pronosticului bolii
E. selectarea tratamentului
c.m. Testul 17. Monitorizarea Holter este utilă în următoarele situaţii:
A. diagnosticul infarctului miocardic acut
B. stabilirea numărului de extrasistole
C. fixarea episoadelor de deviere a segmentului S-T şi undei T
D. aprecierea toleranţei la efort fizic
c.m. Testul 18. Care sunt posibilităţile ce le oferă examenul prin Ecocardiografie?
A. diametrul aortei
B. stabilirea numărului de extrasistole
C. măsurarea dimensiunilor şi volumelor compartimentelor cordului
D. aprecierea grosimii septului interventricular
E. starea cuspelor
c.m.Testul 19. Care metodă de diagnostic determină indicaţiile şi contraindicaţiile angioplastiei
coronariene şi bypass-ului aortocoronarian?
A. monitorizarea Holter
B. testul cu efort fizic dozat
C. scintigrafia miocardului
D. ecocardiografia
E. coronaroangiografia
c.m. Testul 20. Selectaţi grupele de remedii antianginoase tradiţionale:
A. diuretice
B. nitraţii
C. antagoniştii ionilor de Ca
D. statinele
E. β-blocantele
50
c.s Testul 21. Selectaţi cel mai frecvent efect advers al nitraţilor:
A. vertije
B. somnolenţă
C. dureri abdominale
D. cefalee
E. edeme pe gambe
c.m. Testul 22. Care sunt contraindicaţiile pentru administrare de β-blocante:
A. tahicardia sinuzală
B. bradicardia sinuzală
C. bloc AV complet
D. hipertensiunea arterială
E. hipotensiunea arterială
c.m. Testul 23. Selectaţi preparatele din grupul antagoniştilor de Ca:
A. enalapril
B. nifedipin
C. diltiazem
D. metoprolol
E. verapamil
c.s. Testul 24. Care este remediul antiagregant de elecţie folosit în tratamentul cardiopatiei
ischemice?
A. ticlopidina
B. dipiridamolul
C. pentoxifilina
D. aspirina
E. acidul nicotinic
c.s. Testul 25. Simvastatina face parte din grupul de remedii cu acţiune:
A. antiagregantă
B. hipolipimiantă
C. metabolică
D. hipotensivă
E. vasodilatatoare
Infarctul miocardic acut

c.s. Testul 1. Infarctul miocardic acut reprezintă:
51
A. necroză miocardică
B. proces cauzat de ocluzia unei artere coronariene
C. una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate la vârstă medie şi înaintată
D.proces patologic realizat în 80 - 90% cazuri prin tromboza intravasculară
E. toate corecte
c.s. Testul 2 Ocluzia arterei coronariene drepte provoacă infarct miocardic:
A. anterior
B. anteroseptal
C. inferior - diafragmal
D. anterior extins
E. apical
c.s. Testul 3. Manifestarea clinică de bază în infarctul miocardic acut este:
A. vertije
B. durerea retrosternală cu o durată de peste 20 min.
C. voma
D. fatigabilitatea
E. durerea precordială cu o durată de 24 ore
c.s.. Testul 4. În infarct miocardic anterior la examenul obiectiv starea generală a pacientului poate
fi:
A. gravă
B. satisfăcătoare
C. extrem de gravă
D. gravitate medie
E. toate enumerate mai sus
c.s.Testul 5. În infarct miocardic acut limitele cordului sunt de regulă:
A. deviate spre dreapta
B. normale sau uşor deviate spre stânga
C. totdeauna normale
D. normale sau uşor deviate spre dreapta
c.s. Testul 6. În infarct miocardic cu şoc cardiogen TA va fi:
A. crescută
B. variază de la caz la caz
C. evident scăzută
D. normală
52
E. evident crescută
c.s.Testul 7. Formarea pe EKG a undelor Q patologice cu formarea complexului QS în infarct
miocardic acut reflectă prezenţa:
A. zonei de necroză
B. zonei de ischemie
C. zonei de leziune
D. trombusului parietal
E. anevrismului VS
c.s.Testul 8. Supradenivelarea segmentului S-T în infarct miocardic acut reflectă prezenţa:
A. zonei de necroză
B. zonei de ischemie
C. zonei de leziune
D. trombusului parietal
E. anevrismului VS
c.m. Testul 9 Ce enunţuri caracterizează faza supraacută a infarctului miocardic acut:
A. durează câteva ore
B. durează câteva săptămâni
C. supradenivelarea segmentului S-T pe EKG
D. segmentul S-T este la izolinie
E. prezenţa undei Q patologic
c.m. Testul 10. Ce enunţuri caracterizează faza acută a infarctului miocardic acut:
A. durează câteva ore
B. durează 1-2 săptămâni
C. supradenielarea segmentului S-T pe EKG
D. segmentul S-T revine la izolinie
E. stabilizarea undei T
c.s. Testul 11. În infarct miocardic septal anterior semnele directe ECG sunt în derivaţiile:
A. V3 V4
B. V1-V2
C. V1-V4
D. II,III, AVF
E. 5-V6, I,AVL
c.s. Testul 12. În infarct miocardic inferior semnele directe pe EKG sunt în derivaţiile:
A. V3 V4
53
B. V1-V2
C. V1-V4
D. II,III, AVF
E. 5-V6, I, AVL
c.s. Testul 13. Câte criterii majore stau la baza diagnosticului pozitiv în infarct miocardic acut:
A. 5
B. 3
C. 4
D. 7
E. 8
c.m. Testul 14. Selectaţi criteriile EKG definite pentru diagnosticul infarctului miocardic acut:
A. inversia sau reversia undei T
B. apariţia undei Q patologice
C. apariţia blocului complet de ramură stângă
D. subdenivelerea segmentului S-T
E. supradenivelerea segmentului S-T cu o durată de peste 24 ore
c.m. Testul 15. Care modificări se includ în criteriile de laborator a diagnosticului pozitiv în
infarctul miocardic acut?
A. creştere proteinei C-reactive
B. hiperfermentemia de 2 ori de la normal
C. creşterea troponinelor cardiace
D. creşterea VSH
E. leucocitoză
c.m.Testul 16. Ce modificări stau la baza diagnosticului diferenţiat al infarctului miocardic acut cu
angorul pectoral instabil?
A. caracterul durerilor
B. durata sindromului anginal
C. creşterea troponinelor cardiace
D. efectul la administrarea nitroglicerinei
E. cifrele TA
Testul 17. În pericardita acută spre deosebire de infarct miocardic acut:
A. durerile se accentuează la respiraţie adâncă
B. apare unda Q patologică
C. creşte nivelul troponinelor cardiace
54
D. supradenivelarea segmentului S-T este concordantă în toate derivaţiile implicate
E. supradenivelarea segmentului S-T este discordantă
Testul 18. Selectaţi complicaţiile tardive ale infarctului miocardic acut:
A. sindromul Dressler
B. ruptura inimii
C. anevrizmul ventriculului stâng
D. şocul cardiogen
c.s. Testul 19. Blocurile atrioventriculare se întâlnesc mai frecvent în infarct miocardic acut cu
localizare:
A. inferior -diafragmală
B. anterioară
C. laterală
D. septală
E. antero-septală
c.s. Testul 20. Sindromul postinfarctic Dressler reprezintă un proces autoimun, cu inflamaţie
nespecifică preponderent în:
A. miocard
B. pericard
C. endocard
D. mediastin
E. toate corecte
c.m. Testul 21. Primele măsuri de urgenţă în infarct miocardic acut prevăd:
A. nitroglicerină sublingval, repetat
B. aspirină 250-500 mg (prima doză)
C. betaadrenoblocante
D. amiodaronă
E. oxigenoterapie
c.m. Testul 22. Tratamentul patogenetic de bază în infarct miocardic acut include:
A. trombolitice
B. aspirină 250-500 mg (prima doză)
C. pontaj aorto-coronarian
D. angioplastie coronariană
E. inhibitori ai enzimei de conversie
55
Testul 23. În infarct miocardic acut prima doză de heparină nefracţionată recomandată este:
A. 1000 UI i/v
B. 10000 UI i/v
C. 5000 UI i/v
D. 2500 UI i/v
E. la discreţia medicului
c.m. Testul 24. Selectaţi preparatele trombolitice recomandate în infarct miocardic acut:
A. heparina
B. streptokinaza
C. alteplaza
D. aspirina
E. reteplaza
c.s. Testul 25. Profilaxia secundară la persoanele după infarct miocardic acut include:
A. statine
B. tratamentul antiplachetar
C. betaadrenoblocante
D. IECA
Teste IMA adaugat
1) CS Care este cauza cea mai frecventă a producerii IMA?

a) spasmarea arterelor coronare
b) ateroscleroza arterelor coronariene
c) stres psiho-emoţional
d) tromboembolia arterelor coronariene
e) traumatizarea iatrogenă a arterei coronare
2) CS Care dintre următoarele afirmatii caracterizeazează IMA Killip III?

a) în plămîni se auscultă murmur vezicular pe toată aria pulmonară
b) congestie pulmonară cu raluri în mai puţin de jumătate din cîmpul pulmonar,
jugulare turgescente
c) fibrilaţie ventriculară
d) edem pulmonar cu raluri în mai mult de jumătate din cîmpul pulmonar
e) şoc cardiogen
3) CS Care din biomarkerii serici are cea mai înaltă specificitate pentru IMA?
a) mioglobina
b) troponinele
56
c) izoenzimele creatinkinazei
d) ALAT, ASAT
e) proteina C reactivă
4) CS Care este primul semn ce apare pe ECG la pacienţii cu suspiciune clinică de

IMA?
a) deformarea complexului QRS
b) creşterea amplitudinii undelor T
c) absenţa undei P
d) apariţia undei f
e) intervale R-R inegale
5) CS Care este simptomul cardinal în IMA?

a) durerea
b) dispneea
c) palpitaţii
d) sincopa
e) fatigabilitatea
6) CS Care modificare pe ECG reflectă necroza miocardului?
a) supradenivelarea segmentului ST
b) deformarea complexului QRS
c) apariţia undelor Q patologice
d) lipsa undelor P
e) micşorarea amplitudinii undelor R
7) CS Ce modificări pe radiografia cutiei toracice sunt caracteristice pentru pacienţii

cu IMA?
a) mărirea dimensiunilor transversale ale cordului
b) accentuarea desenului pulmonar (staza pulmonară)
c) hidrotorax
d) opacitate pulmonară
e) hiperaeraţie pulmonară
8) CS În ce situaţii nu se recomandă administrarea de nitraţi la pacienţii cu IMA?

a) angina pectorală în anamneză
b) hipotensiune arterială
c) dispnee marcată
d) vîrsta peste 55 ani
e) hipertensiune arterială
9) CS Când se asociază aspirina la pacienţii cu STEMI

a) la a 3 zi
57
b) cât mai devreme
c) la a 7 zi
d) în dependenţă de indicii coagulogramei
e) în dependenţă de modificările ECG
10) CS Care este cea mai frecventă complicaţie şi cauză a decesului în IMA?
a) ruptura de cord
b) tromboembolismul pulmonar
c) insuficienţa mitrală
d) tulburări de ritm şi de conducere
e) angina pectoral precoce post infarct
11) CM Selectaţi stadiile de evoluţie ale IMA?

a) faza acută (necroza miocardică)
b) faza evolutivă (resorbţie cu dezvoltarea ţesutului de granulaţie)
c) faza de remisiune
d) faza de IMA vechi (cicatrizarea zonei de infarct)
e) perioada prodromală
12) CM Ce măsuri terapeutice sunt necesare de efectuat la pacienţii cu IMA la etapa

de prespital?
a) ameliorarea durerii
b) abolirea aritmiilor maligne
c) angioplastia coronariană
d) oxigenoterapia
e) reperfuzia miocardică
13) CM Selectaţi complicaţiile IMA

a) şocul cardiogen
b) ruptura peretelui liber ventricular sau a septului interventricular
c) HTA
d) aritmii şi tulburări de conducere
e) aneurism al aortei ascendente
14) CM Care remedii se utilizează în IMA cu scop trombolitic?

a) streptokinaza
b) urokinaza
c) heparina
d) morfina
e) nitroglicerina
15) CM Care sunt contraindicaţiile administrării terapiei trombolitice la pacienţii cu

IMA?
a) hemoragia activă
58
b) vîrsta peste 55 ani
c) ulcer gastric în acutizare
d) traumatism grav recent
e) anevrism al vaselor cerebrale
16) CM Care sunt cauzele insuficienţei mitrale apărute în IMA?

a) deplasarea muşchiului papilar din cauza remodelării ventriculare
b) tulburări de ritm şi de conducere
c) ruptura parţială de muşchi papilar
d) calcifierea inelului mitral
e) ruptura totală de muşchi papilar
17) CM Ce investigaţii sunt necesare la suspectarea anevrismului de ventricul stîng

ca complicaţie a IMA?
a) ECG
b) examen ecografic
c) proba cu efort
d) monitorizarea TA
e) ventriculografia radioizotopică
18) CM Care grupuri de medicamente se folosesc pentru tratamentul IMA fără

supradenivelarea segmentului ST?
a) trombolitice
b) betablocante
c) nitraţi
d) analgetice
e) diuretice
19) CM Ce măsuri terapeutice nemedicamentoase se includ în tratamentul postinfarct

miocardic?
a) regim la pat cel puţin 30 de zile
b) modificarea dietei
c) întreruperea necondiţionată a fumatului
d) după externare efortul fizic se măreşte treptat în cîteva săptămîni
e) masaj
20) CM Care sunt complicaţiile precoce ale IMA?

a) şocul cardiogen
b) moartea subită
c) tulburări de ritm şi de conducere
d) anevrism al ventriculului stîng
59
e) accidente cerebrovasculare
Investigatii
Numiti indicatiile efectuării ECG de repaus:
a) Toţi pacienţi cu suspiciune sau risc crescut de boala cardiovasculară
b) Evaluarea pacienţilor care urmează tratament cu efecte adverse cardiovasculare
c) Toţi pacienţii cu boala cardiacă cunoscută
d) Toate răspunsurile corecte
e) Nici unu răspuns corect
Faza a 2 a potenţialului de acţiune transmembranar este reflectat pe ECG prin: nu inteleg intrebarea
a) Unda P
b) Complex QRS
c) Segmentul ST
d) Unda U
e) Intervalul PQ
Numiţi metode de înregistrare ECG in timp: nush

a) EcoCG
b) ECG Holter
c) ECG de efort
d) Teste farmacologice ECG
e) ECG cu semnal amplificat
Numiti cea mai frecventa investigaţie paraclinica folosita in cazul examenului cardiologic:
a) EcoCG
b) ECG
c) Rg. toracică
d) RMN
e) Nici unu din enumerate
Calitatea înregistrării traseului ECG depinde de:

a) Tremor muscular
b) Mişcări respiratorii
c) Obezitate
d) Inversare electrozilor
e) Utilizarea derivaţiilor suplimentare
Apreciaţi durata normală a undelor, segmentelor si complexelor la ECG:

a) Unda P 0.08-0.12s
b) Interval PQ 0.12-0.2s
c) Complex QRS 0.06-0.1s
d) Unda S pînă la 0.1s
e) Unda Q pînă la 0.03s
Enumeraţi structurile care fac parte din limita siluetei cardiace drepte pe radiografia cutiei toracice,
incidenţa posteroanterioară:
a) Vena cava superioara
b) Atriul drept
c) Ventriculul drept
d) Arcul aortei ?? kak by aorta ascendentă
60
e) Arcul atriului drept
Enumeraţi structurile care fac parte din limita siluetei cardiace stînge pe radiografia cutiei toracice
incidenţa posteroanterioară:
a) Butonul aortic
b) Artera pulmonara
c) Auriculul stîng
d) Ventriculul stîng
e) Ventriculul drept
USG vaselor magistrale permite evidenţierea de:

a) Plăci de aterom
b) Anevrisme
c) Stenozări
d) Toate răspunsurile sunt corecte
e) Nici unu racpuns corect
Contraindicaţiile absolute ale testului ECG de efort sunt reprezentate de:

a) Infarct miocardic acut
b) Angina instabila cu risc crescut
c) Aritmiile cardiace necontrolate
d) Stenoza aortica strînsă
e) Angina vasospastica
Miocardite
1)CS Numiţi criteriile Dallas pentru stabilirea diagnosticului de miocardită

a) prezenţa celulelor de inflamaţie simultan cu necroza miocitară la biopsia miocardică
b) febră continuă în prima perioadă a bolii
c) creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
d) leucocitoza
e) toate răspunsurile sunt corecte
2)CS Care din cele enumerate nu face parte din cauzele miocarditei?
a) virusuri
b) bacterii
c) fungi
d) paraziţi
e) ateroscleroza
61
3)CS Care dintre evaluările paraclinice este standardul de aur pentru stabilirea
diagnosticului de miocardită?
a) markerii prezenţei virale
b) EcoCG
c) biopsia endomiocardică
d) biomarkerii necrozei miocardice
e) tehnici izotopice
4)CS Care dintre evaluările paraclinice neinvazive este cea mai informativă pentru stabilirea
diagnosticului de miocardită?
a) ECG
b) EcoCG
c) tehnici izotopice
d) biopsia endomiocardică
e) rezonanţa magnetică nucleară
5)CS Care agent patogen provoacă miocardita din boala Chagas?

a) Treponema pallidum
b) Trypanosoma cruzii
c) virusul HIV
d) Chlamidia pneumoniae
e) virusul Coxackie A
6) CS Care sindrom este cel mai frecvent la pacienţii cu miocardită?

a) sindromul hipertensiv
b) sindromul ischemic
c) sindromul febril
d) insuficienţa cardiacă
e) nici un răspuns nu este corect
7) CS Notaţi cea mai frecventă complicaţie a miocarditei
62
a) cardiomiopatia hipertrofică
b) cardiomiopatia dilatativă
c) cardiomiopatia restrictivă
d) cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept
e) nici un răspuns nu este corect
9)CS Ce elemente implică procesul inflamator în cadrul miocarditei?

a) miocitele
b) interstiţiul
c) elemente vasculare
d) pericardul
10) CS Care dintre următoarele maladii pot avea ca complicaţie miocardita?

a) reumatismul articular acut
b) lupusul eritematos sistemic
c) toxoplasmoza
d) infecţia cu virusul Coxackie B
11) CM Care sunt acuzele prezentate de pacienţii cu miocardită?

a) durere toracică
b) palpitaţii
c) sincopa
d) HTA
e) tuse uscată
12) CM Care sunt formele de miocardită în funcţie de modul de prezentare şi gravitatea

tabloului clinic?
a) acută
b) fulminantă
c) asimptomatică
63
d) cronic activă
e) în remisiune
13)CM Care sunt dovezile ecocardiografice în diagnosicul de miocardită?

a) modificări regionale de cinetică
b) îngroşarea foiţelor pericardului
c) dilatarea camerelor cordului
d) hipertrofia regională cardiacă
e) induraţia pereţilor aortei aascendente
14)CM Care sunt criteriile histologice pentru stabilirea diagnosticului de miocardită acută?
a) infiltrat, mai mult de 14 leucocite pe mm
b) necroză şi degenerare importantă
c) prezenţa sau lipsa de fibroză
d) infiltrat, mai puţin de 14 leucocite la mm
e) necroză şi degenerare uşoară
15)CM Care markeri ai inflamaţiei miocardului se folosesc pentru diagnosticul miocarditei?

a) leucocitoza
b) trombocitopenie
c) VSH mărit
d) proteina C reactivă
e) factorul de necroză tumorală alfa
16)CM Care sunt biomarkerii necrozei miocardice?

a) creatinkinaza totală şi fracţia MB
b) factorul de necroză tumorală alfa
c) troponinele
d) proteina C reactivă
e) antistreptolizina O
64
17)CM Care sunt factorii nefavorabili pentru supravieţuire la pacienţii cu miocardită?
a) dimensiuni normale a compartimentelor cordului
b) vîrsta foarte tînără sau înaintată
c) fibrilaţie atrială
d) debutul bolii cu febră
e) prezentare cu sincopă
18CM Care pot fi complicaţiile biopsiei de miocard?

a) perforarea cardiacă cu tamponadă pericadiacă
b) tulburări de conducere
c) aritmii
d) diverse valvulopatii
e) pneumotorax
19)CM Care sunt terapiile certe, recunoscute pentru pacienţii cu miocardită?

a) terapia insuficienţei cardiace
b) terapia imunomodulatoare
c) tratamentul aritmiilor
d) terapia antivirală
e) tratament cu AINS
20)CM Ce schimbări aşteptăm de la examenul radiologic al cutiei toracice la pacienţii cu

miocardită?
a) nu sunt modificări
b) cardiomegalie de diferit grad
c) stază venoasă pulmonară
d) configuraţia aortică a cordului
e) desen pulmonar şters
65
Valvulopatii
1. CS Cel mai caracteristic semn auscultativ in stenoza aortica este:
a) Accentuarea ZgII la aorta
b) Accentuarea ZgI la aorta
c) Suflu sistolic de ejectie
d) Suflu diastolic de ejectie
e) Suflu sistolic de regurgitare
2. CS Indicati tratamentul de electie al stenozei aortale strinse:

a) B-blocanti
b) Pacemaker artificial
c) IECA
d) Protezare valvulara
e) By-pass aortocoronarian
3. CS Cel mai frecvent simptom, initial la efort, apoi in repaos la pacientii cu regurgitare aortica:
a) Angina pectorala
b) Palpitatii cardiace
c) Ameteli
d) Dispnee
e) Fatigabilitate
4. CS Datele ECG in regurgitare aortica

a) Largirea undei P
b) Unda T negativa in derivatii precordiale stingi
c) Unda Q proieminenta in d I, AVL, V3-V6
d) Largirea complexului QRS
e) Ingustarea complexului QRS
5. CS Cauza cea mai frecventa a stenozei mitrale:

a) Scarlatina
b) Cardiopatia ischemica
c) Febra reumatismala acuta
d) Artrita
e) Sclerodermie
6. Cite grade include scorul Wilkins (de morfologia VM):

a) 3
b) 4
c) 5
d) 6
e) 7
7. Indicati o conditie care creste durata suflului in prolapsul de VM:

a) Trecerea in clinostatism
b) Faza a doua a manevrei Valsalva
c) Administrarea de vasodilatatoare: nitrit de amil
d) Expir
e) Bradicardia
8. Enumerati modificarile ECG specifice in regurgitare tricuspidiana:

a) Unda T negativa in d I, AVL, V3-V6
66
b) Devieraea AEC spre stinga
c) Aparitia undelor F
d) complex de tip qR in V1
e) Modificari specifice nu sunt
9. Simptomatologia in stenoza valvei tricuspide:

a) Fatigabilitate progresiva
b) Edeme periferice
c) Discomfort abdominal
d) Nici un raspuns
e) Toate raspunsurile enumerate
10. La ce grad de stenoza valvei pulmonare se refera datele: Vmax(m/s) >4 si Gradient
max(mm/Hg)>64.
a) SP larga
b) SP medie
c) SP strinsa
d) SP sever strinsa
e) Nici unu din cele enumerate
11. Indicati mecanismele fiziopatologice ce duc la ischemia miocardului in stenoza aortala:

a) Cresterea presiunii sistolice in VS
b) Cresterea perioadei de ejectie a VS
c) Cresterea presiunii diastolice in VS
d) Scaderea presiunii in aorta
e) Scaderea presiunii in AS
12. Notati investigatiile de prima treapta in diagnosticul stenozei aortice:

a) ECG
b) Testul ECG de efort
c) Radiografia cardiopulmonara
d) Cateterism cardiac si angiografie
e) Ecocardiografie
13. Enumarati factorii etiologici ale regurgitarii aortice cu implicarea valvei aortice:
a) RA degenerativa
b) Anomaliile congenitale ale VA
c) Endocardite infectioasa
d) Valvotomia cu balon
e) Febra reumatismala acuta
14. Semne periferice care reflecta cresterea presiunii pulsului la pacienti cu RA cronica severa sunt:
a) Semn de Musset
b) Semn Muller
c) Semn Hill
d) Semn Duroziez
e) Semn Quinke
15. Notati semnele auscultative caracteristice in RA:

a) Suflu diastolic de regurgitare
67
b) Suflu Austin Flint
c) Suflu sistolic
d) ZgII dedublat
e) ZgII accentuat
16. Mecanismele aparitiei HTP la pacientii cu stenoza mitrala:

a) Transmiterea presiunii atriale stingi la nivelul circulatiei pulmonare
b) Vasoconstrictia arteriolara pulmonara
c) Initial- scaderea debitolui cardiac
d) Ingrosarea peretilor vasculari in stadiile tardive
e) Scaderea debituliu la nivelul circulatiei pulmonare in stadiile tardive
17. Motivele prezentarii la medic a pacientului cu SM sunt aparitia:

a) Dispnea
b) Fatigabilitate
c) Toleranta scazuta la efort
d) Angina pectorala
e) Hemoptiziile
18. Regurgitare mitrala congenitala apare in asociatia cu:

a) Defect septal interatrial
b) Canal atrioventricular
c) Canal botalov persistent
d) Coarctatie de aorta
e) Defect septal ventricular
19. Factorii ce determina marirea volumului regurgitant in RM sunt:

a) Aria orificiului regurgitant
b) Presiunea in patul vascular pulmonar
c) Gradient presional dintre VS si AS
d) Durata regurgitarii
e) Gradient presional dintre VS si aorta
20. Cele mai frecvente semne in regurgitatia pulmonara sunt:

a) Scaderea tolerantei la efort
b) Dispnee
c) Palpitatii
d) Sincope
e) Hemoptizii
68

Cardiologie Teste

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cardiologie Teste

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Release from Medtorrents.

2. CS. În tahicardia sinusală sunt prezente toate semnele ECG cu exepția:

3. CS. Precizați semnul ECG caracteristic în aritmia respiratorie:

4. CS. Menționați semnul clinic care nu este caracteristic în tahicardia supraventriculară

1. CS. Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia atrioventriculară reciprocă cu căi

1. CS.Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia ventriculară paroxistică:

2. CS. Mențioanați semnul ECG caracteristic pentru extrasistolia atrială:

C. prezența undei P premature înaintea complexului QRST

3. CS. În extrasistolia ventriculară identificăm semnele ECG caracteristice cu exepția:

4. CS. Semnul ECG caracteristic fibrilaţiei atriale este:

5. CS. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne ECG cu exepția:

6. CS. Metoda de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară cu instabilitate

7. CM. Electrocardiografic este oportună divizarea tahiaritmiilor:

8. CM. Semnele ECG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt:

1. CM. Menționați cele mai frecvente cause ale fibrilației atriale

3. CM. Menționați afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică ”vagală”:

4. CM. Afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică ”adrenergică” sunt:

1. CM. Menționați medicamentele care inhibă conducerea impulsului prin nodul

1. CM. Indicați medicamentele administrate pentru restabilirea ritmului sinusal la un

1. CM. Factorii de risc tromboembolic în fibrilația atrială sunt:

1. CM. Menționați caracteristicele clinice și ECG în flutter-ul ventricular:

1. CM. Fibrilaţia ventriculară se caracterizează prin:

1. CM. Măsurile de resuscitare efective în fibrilația și flutterul ventricular sunt:

1. CM. Tahicardia sinusală se caracterizează prin:

1. CM. Menționați cauzele tahicardiei sinusale:

1. CM. Tahicardia atrioventriculară joncțională nonparoxistică este cauzată de:

1. CM. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare reciproce include:

1. CM. Tratamentul tahicardiilor atrioventriculare reciproce include:

1. CM. Tahicardia ventriculară paroxistică se caracterizează prin:

1. CM. Alegeți remediile antiaritmice administrate pentru sistarea tahicardiei ventriculare:

1. CM. ECG caracteristica extrasistoliei atriale este:

2. CM. Menționați caracteristicele extrasistolelor polimorfe:

1. CM. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin:

1. CM. În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează:

2. CM. Notați manifestările ECG în extrasistolia atrioventriculară medie:

1. CM. În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe ECG se înregistrează:

1. CM. Clasificarea extrasistoliilor după Lawn-Wolf include:

1. CM. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I

1. CM. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa II

1. CM. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa III

1. CS. În cardiomiopatia dilatativă se înrăutățește preponderent:

1. CS. Menționați valorile fracției de ejecție caracteristice pentru pacienții cu cardiomiopatie

1. CS. Menționați modificărea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia dilatativă:

1. CS. În cardiomiopatia hipertrofică se înrăutățește preponderent:

1. CS. Menționați modificarea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia

1. CS. Substratul morfologic în cardiomiopatia restrictivă constă în:

1. CS. Substratul morfologic în cardiomiopatia aritmogenă constă în:

1. CS. Menționați cardiomiopatia în care tratamentul este efectiv şi prognosticul

1. CM. Numiți modificările hemodinamice care survin în cardiomiopatia dilatativă

1. CM. Numiți cele mai informative metodele în diagnosticarea cardiomiopatiilor:

1. CM. Ce medicamente veți administra în cardiomiopatia dilatativă:

1. CM. Menționați formele cardiomiopatiei hipertrofice

1. CM. Menționați manifestările clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie

1. CM. Menționați modificările ECG în cardiomiopatia dilatativă?

1. CM. Numiți modificările ECG caracteristice pentru cardiomiopatia hipertrofică

1. CM. Tratamentul pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă nu include

1. CM. Menționați modificările ECG în cardiomiopatia dilatativă?

1. CM. Enumeraţi metodele chirurgicale folosite în tratamentul pacienților cu cardiomiopatie

1. CM. Menționați modificările ECG în cardiomiopatia dilatativă?

1. CS. Ce dereglare de conductibilitate nu poate fi diagnosticat electrocardiografic:

2. CS. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifestă prin:

3. CS. Numiți dereglarea de conductibilitate caracterizată ECG prin perioade Wenckebach:

5. CS.Blocul atrioventricular gr.I se manifestă electrocardiografic prin: