Tema nr.

10
Tulburari de ritm si de conducere.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
CS10001. Proprietatea celulelor cardiace de a se depolariza spontan avand ca rezultat
formarea unui impuls este:
A. inotropism
B. contractilitate
C. automatism
D. electricitate
E. conductibilitate
1383-1384

CS10002. Partea potentialului de actiune in timpul carei aplicarea unui stimul produce
doar raspuns local este:
A. perioada refractara absoluta
B. conducere anizotropa
C. perioada refractara efectiva
D. perioada refractara relativa
E. potential propagat
p1384

CS10003. Care dintre urmtoarele afirmaii despre nodul atrioventricular este fals:
A. se afl la baza septului interatrial deasupra inelului tricuspidian, anterior de sinusul
coronar
B. irigarea nodului atrioventricular provine n 90% din cazuri de la nivelul arterei
coronare drepte
C. fascicolul His ia natere din nodul atrioventricular
D. proprietile electrofiziologice ale nodului constau n conducerea lent a impulsului la
nivel AV
E. vagul alungete conducerea la nivelul nodului atrioventricular
CS10004. Sistemul nervos vegetativ simpatic are numeroase efecte la nivelul esutului
de conducere enumerate mai jos printre care una este fals:
A. crete conducerea impulsurilor la nivel atrial
B. crete automatismul la nivelul nodului sinusal
C. crete conducerea impulsurilor la nivelul nodului sinusal
D. reduce perioada refractar a nodului sinusal
E. scade conducerea la nivelul nodului atrioventricular
CS10005. Sistemul vegetativ nervos parasimpatic are numeroase efecte la nivelul
esutului de conducere enumerate mai jos printre care una este fals:
A. scade automatismul nodului sinusal
B. alungete durata perioadei refractare a esutului din jurul nodului sinusal
C. alungete conducerea impulsului la nivelul nodului atrioventricular
D. crete ntr-un mod neomogen perioada refractar a esutului atrial
E. scade viteza de conducere a impulsurilor la nivel atrial
CS10006. Faza 0 a potentialului de actiune al miocardului ventricular este determinata
de:
A. Eflux de sodiu
B. Eflux de calciu
C. Eflux de potasiu
D. Influx de sodiu
E. Influx de potasiu
(pag. 1383)

CS10007. Intervalul PR pe electrocardiograma este dat de intarzierea impulsului la

nivelul:

A.
B.
C.
D.
E.

Nodulului sino-atrial
Miocardului atrial
Nodulului atrio-ventricular
Fasciculului His
Miocardului ventricular
(pag. 1383)

CS10008. Disfunctia de nod sinusal nu se poate manifesta prin:

A. Ameteli
B. Oboseala
C. Sincope
D. O accelerare inadecvata a nodului sinusal ca raspuns la stres
E. Extrasistole ventriculare
pag 1385

CS10009. Blocul sino-atrial de iesire de grad II

A. Nu poate fi diagnosticat pe ECG de suprafata
B. Se manifesta prin absenta intermitenta a undelor P
C. Se caracterizeaza prin absenta activitatii atriale
D. Se caracterizeaza prin aparitia unui pace-maker atrial ectopic
E. Inseamna alungirea timpului de conducere de la un nodul sinusal la tesutul atrial
inconjurator
pag 1385

CS10010. Cauze de bradicardie sinusala sunt urmatoarele cu exceptia

A. hipotiroidie
B. hipoparatiroidism
C. HTA acuta
D. Brucelloza
E. acidoza
CS10011. Frecvena cardiac intrinsec (FCI): Frecvena cardiac msurat dup blocada
autonom cu atropin (0,5-2 mg i.v.) i propranolol (1-4 ug/min iv) pentru un individ de 30 de
ani este aproximativ:
A. 120 bpm
B. 100 bpm
C. 80 bpm
D. 90 bpm
E. 110 bpm
(pag. 1386)

CS10012. Sindromul sinusului bolnav se poate insoti de urmatoarele , cu exceptia:

A. tahiaritmii atriale
B. fibrilaia atrial
C. fibrilatia ventriculara
D. flutter-ul atrial
E. tahicardia atrial
(pag. 1385)

CS10013. Tratamentul principal al pacientilor cu disfunctie simptomatica de nod

sinusal este:
A. Nu exista tratament eficace
B. Tratament farmacologic cu beta blocant
C. Cardiostimulare permanenta prin pacemaker
D. Cardiostimulare temporara
E. Tratament cu digitala
pag 1386

CS10014. Pentru extrasistolele ventriculare simptomatice nu se poate administra:

A. Sedativ in caz de anxietate
B. Betablocante

C. Agenti antiaritmici de clasa I

D. Propafenona
E. Digitala
pag.1393,1394,1396

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

CM10001. Potentialul de actiune al celulelor cardiace se caracterizeaza prin:
A. este unic pentru fiecare tip de tesut cardiac in parte
B. este o depolarizare tranzitorie
C. este o depolarizare permanenta
D. indiferent de tipul tesutului,confIguratia sa este aceeasi
E. PA al Fasciculului Hiss si al miocardului ventricular are 5 faze
p1383

CM10002. Sindromul sinusului bolnav se manifesta prin:

A. oprire sinusala
B. bradicardie sinusala severa
C. bloc AV
D. bloc SA
E. sdr,WPW
p1385

CM10003. Viteza de conducere a impulsului trin tesutul cardiac este legat de

urmatoarele:
A. depinde de marimea influxului ionic
B. este direct proportional cu panta fazei O a PA
C. este invers proportional cu amplitudinea fazei O a PA
D. propagarea este mai rapida prin fibrele orizontale(conducere anizotropa)
E. propagarea este mai rapida prin fibrele paralele(conducere anizotropa)
p1384

CM10004. Despre bradicardia sinusala se pot afirma urmatoarele:

A. frecventa cardiaca <60/min
B. frecventa cardiaca <100/min
C. este frecventa la varstnici
D. este frecventa la tineri antrenati
E. cand este intalnita la tineri antrenati are semnificatie patologica
p1384

CM10005. Urmatoarele afectiuni se pot insoti de disfunctie a nodullui sinusal

A. hipertermie
B. hipotermie
C. hipotiroidism
D. hipertiroidism
E. hipoxie severa si hipercapnie
p1385

CM10006. Urmatoarele medicamente pot conduce la disfunctia nodulului sinusal

A. glicozide tonicardiace
B. alfa blocante
C. beta blocante
D. chinidina
E. verapamil
p1385

CM10007. Refractaritatea este o proprietate a celulelor cardiace care definete

perioada de recuperare de care celula are nevoie pentru a se reface dup ce anterior a

fost descrcat, nainte de a fi reexcitat de un stimul, care poate produce urmtoarele

efecte corecte:
A. n perioada refractar absolut un stimul nu poate produce nici un fel de rspuns
B. n perioada refractar efectiv stimulul poate produce un rspuns local nepropagat
C. perioada refractar relativ se ntinde de la debutul perioadei refractare efective pn
n momentul cnd celula este complet repolarizat
D. stimulul mai intens dect valoarea prag aplicat n perioada refractar relativ produce
un rspuns propagat mai lent dect cel normal
E. la nivelul nodului AV recuperarea excitabilitii este complet dup refacerea
potenialului de aciune
CM10008. Cauzele care pot produce disfuncii ale nodului sinusal sunt:
A. degenerarea fibrelor nodului sinusal la vrstnici
B. stenoza mitral reumatismal
C. amiloidoza la vrstnici
D. infiltrarea miocardului atrial
E. ischemia arterei nodului sinusal
CM10009. Cauzele care pot produce bradicardie sinusal sunt reprezentate de:
A. hipotermia
B. hipoxemia sever
C. hipotensiunea acut
D. hipotiroidismul
E. febra tifoid
CM10010. Medicamentele care pot produce disfuncii ale nodului sinusal fiind
contraindicate la un pacient cu suspiciune de boal de nod sinusal sunt:
A. glicozidele tonicardiace
B. beta-blocantele
C. chinidina
D. dihidropiridinele
E. inhibitorii de serotonin
CM10011. Manifestrile clinice caracteristice sindromului de sinus bolnav sunt
urmtoarele:
A. sincop
B. sindrom confuzional
C. bradicardie sinusal sever
D. bloc sinoatrial
E. bloc atrioventricular tranzitor
CM10012. Care dintre urmtoarele teste noninvazive pot fi folosite pentru evaluarea
funciei nodului sinusal:
A. masajul unilateral al nodului sinusal
B. manevra Valsalva
C. testul cu salbuterol
D. testul cu isoprotenerol
E. testul la atropin
CM10013. Boala Lev este o afeciune degenerativ care poate produce bloc
atrioventricular prin degradarea urmtoarelor structuri cardiace:
A. sclerozarea scheletului cardiac fibros
B. calcificarea valvelor aortice
C. calcificarea nucleului fibros
D. calcificarea tractului de ejecie al ventriculului drept
E. defect septal interventricular asociat
CM10014. In legatura cu extrasistolele jonctionale sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. Se considera ca au originea in nodulul atrioventricular
B. Sunt mai frecvente decat extrasistolele ventriculare

C. Au o unda P normala
D. Unda P retrograda poate fi prezenta dupa complexul QRS
E. Sunt frecvent asimptomatice
(pag. 1393)

CM10015. Extrasistolele ventriculare:

A. Sunt extrem de rare
B. Sunt unele dintre cele mai frecvente tulburari de ritm
C. Au intotdeauna conducere retrograda spre atrii
D. Determina complexe QRS largi pe electrocardiograma
E. Au un prognostic prost la subiectii fara boala cardiaca
(pag. 1393)

CM10016. In legatura cu potentialul de actiune al miocardului sunt corecte urmatoarele

afirmatii:
A. Are 5 faze
B. In interiorul celulelor exista un potential electric pozitiv de aproximativ 80-90 mV
C. Potentialul de repaus este determinat in special de distributia ionilor de K
D. Potentialul de repaus este determinat in special de distributia ionilor de Na
E. Configuratia potentialului de actiune este unica pentru fiecare tesut al cordului
(pag. 1383)

CM10017. Manifestari ale disfunctiei nodulului sinusal pot fi:

A. Cefalee
B. Ameteli
C. Palpitatii
D. Presincopa
E. Sincopa
(pag. 1385)

CM10018. Stari fiziopatologice in care se produce cresterea automatismului normal sau

aparitia automatismului anormal sunt:
A. Cresterea catecolaminelor
B. Cresterea activitatii colinesterazei
C. Hipoxia
D. Ischemia
E. Tulburari electrolitice
(pag. 1392)

CM10019. In legatura cu extrasistolele atriale sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. Determina intotdeauna o pauza pana la reluarea activitatii nodulului sinusal
B. Pot fi asimptomatice sau pot determina palpitatii
C. Unda P are morfologie identica cu unda P sinusala
D. Complexul QRS care le urmeaza este de obicei normal
E. De obicei suma intervalelor PP pre- si post-extrasistolic este mai mare decat suma a
2 intervale PP ale ritmului sinusal
(pag. 1392)

CM10020. In legatura cu extrasistolele ventriculare se poate afirma ca:

A. Nu necesita tratament in lipsa unei afectiuni cardiace
B. Atunci cand sunt simptomatice se pot trata cu sedative
C. Se pot trata cu beta-blocante
D. Majoritatea sunt conduse retrograd spre atrii
E. La pacientii cu afectiuni cardiace cresc riscul de moarte subita daca sunt frecvente
(pag. 1393-1394)

CM10021. Extrasistolele jonctionale:

A. Sunt mai frecvente decat extrasistolele ventriculare
B. Au ca loc de origine fasciculul Hiss
C. Pe ECG apar ca niste complexe normale, neprecedate de unda P

D. Se asociaza mai rar cu boli cardiace sau intoxicatie digitalica decat alte tipuri de
extrasistole
E. Unda P nu apare niciodata pe ECG, fiind mascata de complexul QRS.
pag 1393

CM10022. Despre intervalele masurate cu ocazia inregistrarilor la nivelul fasciculului

Hiss este adevarat ca:
A. Electrodul cateter este plasat la nivelul valvei mitrale
B. Intervalul HV reprezinta timpul de conducere prin sistemul Hiss-Purkinje
C. Intervalul AH reprezinta intervalul dintre depolarizarea atriala si depolarizarea
fasciculului Hiss
D. Intervalul AH reprezinta o metoda directa de a masura timpul de conducere a NAV
E. Intervalul HV este cuprins intre depolarizarea atriala si debutul activarii ventriculare
pag1384

CM10023. Perioada refractara relativa

A. Se ntinde de la sfritul perioadei refractare efective pn n momentul n care celula
este complet repolarizata
B. Este definita ca acea parte a potentialului de actiune in timpul careia nici un stimul,
oricat de puternic, nu poate produce raspuns
C. In timpul ei, aplicarea unui stimul poate duce numai la un raspuns local
D. Incepe odata cu inceputul repolarizarii celulei
E. In timpul ei, un stimul superior valorii prag poate provoca raspuns, propagat mai lent
decat normal.
pag 1384

CM10024. Extrasistolole ventriculare sunt caracterizate prin:

A. Complexe QRS largi cu aspect bizar
B. Absenta conducerii retrograde spre atrii
C. Aparitia izolata sau cuplata
D. Neinfluentarea morbiditatii si mortalitatii la pacientii fara boli cardiace
E. O frecventa crescuta in randul populatiei
pag 1393

CM10025. Masajul unilateral al sinusului carotidian:

A. Duce la pauze sinusale care nu depasesc niciodata 3 secunde
B. Nu se efectueaza la pacientii la care se banuieste o hipersensibilitate a sinusului
carotidian
C. La varstnici reprezinta intotdeauna un test diagnostic semnificativ
D. La varstnici pauzele sinusale nu depasesc aproape niciodata 3 secunde.
E. La toti pacientii este important sa se realizeze corelatia dintre simptome si datele de
ECG
pag 1385

CM10026. Timpul de conducere de la nodul sinusal la atriu:

A. Reprezinta pauza care urmeaza la intreruperea unei scurte perioade de stimulare
B. Permite diferentierea tulburarilor de conducere sinoatriale de tulburarile de formare a
impulsului la nivelul nodulului sinusal
C. Poate fi masurat direct prin intermediul unui electrod cateter.
D. Pentru masurarea conducerii sinoatriale, cateterul se amplaseaza in imediata
apropiere a nodului sinusal
E. Permite diferentierea tulburarilor de conducere sinoatriale de tulburarile de conducere
atrioventriculare
pag 1386

CM10027. Nodul SA:

A. are o lungime de 1,5cm
B. are o grosime de 2-3 mm
C. are o grosime de 2-3 cm
D. este irigat de artera nodulului sinusal
E. este irigat de artera circumflexa stanga

pag 1383

CM10028. Fasciculul Hiss:

A. ia nastere din nodulul AV
B. ia nastere din reteaua Purkinje
C. traverseaza scheletul fibros al inimii
D. are o directie spre posterior traversand portiunea membranoasa
E. da nastere la un nr mic de fibre
pag 1383

CM10029. Fasciculul HIss:

A. are o directie spre anterior traversand portiunea membranoasa
B. are o dubla irigatie
C. este irigat doar de artera nodului AV
D. da nastere la un numar mare de fibre , cu traiect pe margine stanga a septului
intraventricular
E. formeaza o ramura stanga si o ramura mai groasa-ramura dreapta
pag.1383

CM10030. Potentialul de actiune al sistemului Hiss purkinje sial miocardului ventricular

are:
A. 5 faze
B. o faza 0 reprezentand depolarizarea rapida
C. 4 faze
D. fazele 1-3 ce reprezinta etapa de repolarizare
E. faza a 4a care este cea de potential membranar de repaus
pag 1383

CM10031. Componentii ionici ce produc depolarizarea diastolica spontana si curentul

spre interior sunt:
A. sodiul
B. calciul
C. potasiul
D. magneziul
E. potasiul si magneziul
pag1383

CM10032. Nodulul sinusal:

A. este pacemakerul dominant al cordului
B. are viteza de depolarizarea cea mai mare
C. raspunde la modificarile sistemului nervos autonom
D. nu raspunde la modificarile sistemului nervos autonom
E. nu dispune de automatism
pag1384

CM10033. Disfunctia de nodul sinusal se intalneste:

A. la varstnici
B. la atleti
C. asociata cu amiloidoza
D. asociata cu hipotermia
E. in cadrul episoadelor de hipervagotonie
pag1385

CM10034. Manifestari ale bradicardiei sinusale:

A. oboseala
B. ameteli
C. sincope
D. tulburari de conducere AV
E. amauroza
pag1385

CM10035. In blocul NSA de iesire

A. cel de gradul I se prezinta cu bloc intermitent
B. cel de gradul III are activitate atriala absenta
C. cel de gradul III apar pace-makere ectopice
D. cel de gradul I poate prezenta absenta intermitenta a undelor P
E. cel de gradul II se asociaza frecvent cu TV
CM10036. Sd bradi-tahi
A. este o aritmie ventriculara paroxistica
B. se trateaza prin stimulare AV secventiala
C. prezinta pauze sinusale lungi
D. nAV nu-si reia activitatea post tahicardie
E. disociatia electromecanica e o complicatie frecventa
CM10037. Diagnosticul disfunctie NSA se face prin:
A. frecventa cardiaca intrinseca scazuta
B. timp de recuperare dupa supresia prin stimulare e in intre 0-550ms
C. timp de conducere sinoatrial difrentiaza tulburarile de conducere de cele de formare
D. manevrele parasimpatice arata o pauza intre 0-5 secunde
E. preferential cu monit holter
CM10038. Testele electrofiziologice sunt indicate si pot arata
A. cei asimptomatici cu bradicardie sinusala
B. simptomatici la cei cu EKG cu asistola
C. simptomatici fara docum EKG
D. cei asimptomatici cu tahicardie sinusala
E. coexistenta altor tulburari cardiace
CM10039. In sd sinus bolnav pot apare
A. ameteala
B. bradicardie severa
C. EKG intermitent
D. ICC
E. Frecvent asociat cu BAV
CM10040. Despre tulburarile de conducere sunt adevarate
A. AH are valoare normala intre 60-125ms
B. AH reprezinta intervalul dintre depolarizarea si repolarizarea atriala
C. AH masoara direct conducerea atriala
D. HV reprezinta timpul de nducere de la nSA la fasc Hiss
E. HV reprezinta debutul activarii ventriculare
CM10041. Vascularizatia fasciculului His se realizeaza prin:
A. Artera nodului atrioventricular
B. Ramura din artera coronara descendenta anterioara
C. Artera nodului sinusal
D. Artera coronara dreapta
E. Artera circumflexa stanga
(pag. 1383)

CM10042. Despre potenialul de aciune al sistemului His-Purkinje i al miocardului ventricular

putem afirma:
A. are cinci faze
B. depolarizarea rapid (faza 0) este n principal determinat de un influx al ionilor de sodiu
C. depolarizarea rapid (faza 0) este n principal determinat de un influx al ionilor de calciu
(mai lent)
D. etapa de repolarizare a potenialului de aciune (fazele 1-3) se bazeaz pe ieirea din
celul a ionilor de potasiu.
E. etapa de repolarizare a potenialului de aciune (fazele 1-3) se bazeaz pe ieirea din
celul a ionilor de sodiu intrati in faza initiala

(pag. 1383)

CM10043. Afirmatii corecte despre nodulul sinoatrial (SA):

A. se afl situat la jonciunea dintre atriul drept i vena cav inferioara
B. se afl situat la jonciunea dintre atriul drept i vena cav superioar.
C. are o lungime de aproximativ 1,5 cm i o grosime de 2-3 mm
D. este irigat de o ramur din artera coronar dreapt
E. este irigat de o ramur din artera circumflex stng (40%).
(pag. 1383)

CM10044. Bradicardia sinusal se asociaz cu:

A. hipotiroidismul
B. bolile hepatice avansate
C. hipertermia maligna
D. bruceloza
E. n marea majoritate a cazurilor de boal a nodului sinusal nu se poate evidenia o cauz
specific.
(pag. 1385)

CM10045. Sindromul sinusului bolnav se poate manifesta prin:

A. Ameeli
B. Confuzie
C. Oboseal
D. sincope
E. cianoza avansata a extremitatilor
(pag. 1385)

CM10046. Cel mai frecvent disfuncia nodului sinusal se manifest prin:

A. Ameeli
B. Presincope
C. Tahipnee
D. Dispnee cu cianoza
E. Sincope
(pag. 1385)

CM10047. Cel mai frecvent boala nodului sinusal se manifesta prin:

A. Transpiratii
B. Presincopa
C. Durere precordiala
D. Sincope
E. Ameteli
pag.1385

CM10048. Blocul sinoatrial de iesirede gradul II din cadrul bolii nodului sinusal se
caracterizeaza prin:
A. O alungire a timpului de conducere de la nodul sinusal la tesutul atrial inconjurator
B. O blocare intermitenta a unui impuls sinusal in trecerea sa spre tesutul atrial
C. Se caracterizeaza prin absenta activitatii atriale
D. Se manifesta prin absenta intermitenta a undelor P
E. Se caracterizeaza prin aparitia unui pacemaker atrial ectopic
pag.1385

CM10049. Sindromul bradicardie tahicardie din cadrul bolii nodului sinusal:

A. Se refera la o aritmie atriala paroxistica urmata de pauze sinusale lungi
B. Se manifesta in principal prin tahiaritmie cu perioade debradiaritmie neglijabile
urmate de stop
C. Pe ECG standard se manifesta sub forma de bradiaritmie
D. Se manifesta ca o aritmie in care exista perioade alternative de tahiaritmie si
bradiaritmie
E. Se manifesta pe ECG standard sub forma tahiaritmiilor
pag 1385

CM10050. Extrasistolele ventriculare:

A. Sunt tulburari de ritm intalnite destul de rar
B. Pot surveni la subiecti cu sau fara boala cardiaca
C. Extrasistolele ventriculare apar la 80% din pacientii cu un infarct miocardic in
antecedente
D. Influenteaza mortalitatea la subiectii fara boli cardiace
E. Extrasistolele ventriculare sunt recunoscute pe ECG prin complexele QRS
largi(>0,14s)
pag. 1393

CM10051. Tahicardia sinusala:

A. Are debut si sfarsit brusc
B. Se recunosc pe ECG undele P cu morfologie sinusala in fata complexelor QRS
C. Frecventa ritmului sinusal mai mare de 100batai pe minut
D. Se poate intalni in: febra ,anxietate,tireotoxicoza
E. Compresia sinusului carotidian produce o usoara rarire a frecventei
pag 1395

CM10052. Extrasistolele atriale:

A. Pot fi percepute ca palpitatii
B. In majoritatea timpului sunt asimptomatice si benigne
C. Necesita tratament cu beta blocante
D. Pot initia o tahicardie paroxistica supraventriculara
E. Complexul QRS care urmeaza unei extrasistole atriale este largit
pag. 1392

RASPUNSURI
CS10001. C
CS10002. C
CS10003. B
CS10004. C
CS10005. D
CS10006. D
CS10007. C
CS10008. E
CS10009. B
CS10010. B
CS10011. B
CS10012. C
CS10013. C
CS10014. E
CM10001. A,B,E
CM10002. A,B,D
CM10003. A,B,E
CM10004. A,C,D
CM10005. B,C,E
CM10006. A,C,D,E
CM10007. A,B,D,E
CM10008. A,C,D,E
CM10009. A,B,D,E
CM10010. A,B,C

CM10011. A,B,C,D
CM10012. A,B,D,E
CM10013. A,B,C
CM10014. D,E
CM10015. B,D
CM10016. A,C,E
CM10017. B,D,E
CM10018. A,C,D,E
CM10019. A,B,D
CM10020. A,B,C,E
CM10021. B,C
CM10022. B,C
CM10023. A,E
CM10024. A,C,D,E
CM10025. A,E
CM10026. B,C,D
CM10027. A,B,D,E
CM10028. A,C
CM10029. A,B,D
CM10030. A,B,D,E
CM10031. A,B
CM10032. A,B,C
CM10033. A,C,D,E
CM10034. A,B,C,D
CM10035. B,C,D
CM10036. B,C
CM10037. A,C,E
CM10038. C,D
CM10039. A,B,C,D
CM10040. A,E
CM10041. A,B
CM10042. A,B,D
CM10043. B,C,D,E
CM10044. A,B,D,E
CM10045. A,B,D
CM10046. A,B,E
CM10047. B,D,E
CM10048. B,D
CM10049. A,D,E
CM10050. B,C,E
CM10051. B,C,D,E
CM10052. A,B,D