INTREBARI PENTRU REZIDENTIAT

CUPRINS

Intrebarile din tema Starea de ru,

cunotinei, criza comiial la adult

pierderea

1. [STR10003] Elementul definitoriu al pierderii de cunostina din sincopa este (pg. 27)
A: prezena prodromului
B: revenirea lent progresiva
C: debutul brusc
D: caracterul complet
E: pierderea de urina
Vezi raspuns D
2. [STR10004] Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepia (pg. 27)
A: stenoz aortica strns
B: cardiomiopatia hipertrofic obstructiv
C: mixom atrial stng
D: tromboza de protez valvular mecanic
E: hipotensiunea arterial
Vezi raspuns E
3. [STR10005] Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excep ia: (pg. 27)
A: furtul de arter subclavie
B: hipersensibilitatea sinocarotidian
C: hipertensiunea arterial pulmonar sever
D: disautonomia neurovegetativ
E: hipotensiunea arterial
Vezi raspuns C
4. [STR10006] Bilanul biologic la pacientul cu sincop urmre te depistarea urmtoarelor modificri,
cu excepia: (pg. 28)
A: hipercalcemie
B: supradozaj digitalic
C: diskaliemie
D: necroza miocardic
E: creterea D-Dimerilor
Vezi raspuns E
5. [STR10024] Nu face parte dintre cauzele cardiace de lipotimii una din urmtoarele afeciuni ()
A: Tulburrile de conducere i bradicardiile
B: Hipotensiunea arterial
C: Tahicardia ventricular
D: Embolia pulmonar masiv
E: Sindrom WPW
Vezi raspuns B
6. [STR10025] Care din urmtoarele forme de pierdere a cunotiinei nu necesit spitalizare ()
A: Sincopa vasovagal tipic, invalidant

B: Scurta pierdere a cunotiinei asociat unor anomalii neurologice

C: Scurta pierdere a cunotiinei de etiologie necunoscut
D: Cauze aritmice sau de conducere dovedite sau suspectate pe anomalii indirecte ale ECG
E: Hipotensiunea ortostatic
Vezi raspuns E
7. [STR10026] Care dintre urmtoarele investigaii nu sunt utile n explorarea pierderii de contien
()
A: RMN cerebral
B: Holter/24 ore
C: Explorare electrofiziologic
D: Ecografie cardiac
E: Tilt test
Vezi raspuns A
8. [STR10039] Cauze cardiace de lipotimii si/sau sincope sunt cu exceptia (pag 27)
A: flutter atrial
B: embolie pulmonara masiva
C: fibrilatia atriala cu conducere f rapida
D: BAV grad 2
E: disautonomie neurovegetativa
Vezi raspuns E
9. [STR10041] Despre explorarile diagnostice ale pierderilor de constienta de scurta durata se poate
spune: (pag 29)
A: ct-ul cerebral e putin folositor in diagnostic
B: tilt testul e o explorare de prima intentie
C: inregistrarea Holter e o explorare de a doua intentie f eficienta
D: durata pierderii constientei ne orienteaza catre cauza
E: ECG-ul e o explorare de a doua intentie
Vezi raspuns A
10. [STR10044] Starea de rau: (pag 27)
A: are o definitie medicala exacta
B: se refera la o scurta pierdere a cunostintei
C: se refera si la coma
D: se refera la crizele comitiale
E: se refera la drop-attack
Vezi raspuns B
11. [STR10046] Sincopa reflexa poate aparea in timpul eforturilor urmatoare, cu exceptia: (27)
A: tuse
B: defecatie
C: stranut
D: mictiune
E: deglutitie
Vezi raspuns C
12. [STR10055] In care din urmatoarele situatii de pierdere a stari de constinta nu e necesara
spitalizarea ()
A: scurta pierdere a cunostintei nu este necesara spitalizarea
B: sincopa vasovagala tipica fara anomalie ECG
C: scurta pierdere a cunostitinteu de cauza aritmica suspectata
D: sincopa vasovagala repetitiva
E: sinopa de etiologie necunoscuta
Vezi raspuns B
13. [STR10056] Una din cauzele vasculare de lipotimie si sincopa este reprezentata de: ()
A: Obstacol de ejectie sau umplera a inimii drepte
B: Tulburari de ritm

C: Tulburari de conducere si bradicardie

D: Disautonomie neurovegetativa
E: Obstacole de ejectie sau umplere a inimii stangi
Vezi raspuns D
14. [STR10063] Sunt adevrate despre etiologia lipotimiilor i sincopelor urmtoarele cu EXCEP IA: ()
A: Cauza neuorologic
B: Disautonomie neurovegetativ
C: Stenoz pulmonar
D: Cauz reflex
E: Hipertensiune pulmonar sever
Vezi raspuns A
15. [STR10066] Tilt test ( testul masei inclinate ) permite diagnosticarea sincopelor de origine:
(STR10066)
A: vasculara
B: non-cardio-vasculara
C: vasovagala
D: cardiaca
E: reflexa
Vezi raspuns C
16. [STR10072] Cu ce se trateaza hipotensiunea ortostatica? ()
A: Cafeina
B: Nu se trateaza
C: Dobutamina
D: Aliskiren
E: Toate de mai sus sunt adevarate
Vezi raspuns A
17. [STR10007] Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele cauze cardiace: (pg. 27)
A: disautonomia neurovegetativa
B: fibrilaia ventricular
C: stenoza aortic strns
D: embolia pulmonar masiv
E: disfuncia sinusal
Vezi raspuns CDE
18. [STR10008] Cauze vasculare de lipotimie sau sincop sunt: (pg. 27)
A: hipersensibilitatea sinocarotidian
B: hipertensiunea arterial pulmonar sever
C: disautonomia neurovegetativ
D: furtul de artera subclavie
E: embolia pulmonar masiv
Vezi raspuns ACD
19. [STR10009] Sincopa vasovagala tipic (pg. 27-29)
A: nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii ECG
B: nu necesit nicio explorare
C: necesit evaluare prin ecografie cardiac
D: este de cauz vascular
E: necesit nregistrare Holter de 24 ore
Vezi raspuns AB
20. [STR10010] Lipotimiile i sincopele pot fi de cauz (pg. 27)
A: cardiac
B: metabolic
C: neurologic
D: reflex

E: vascular
Vezi raspuns ADE
21. [STR10011] Explorrile de a doua intenie utile la pacien ii cu sincop au urmtoarele
caracteristici: (pg. 29)
A: nregistrarea Holter de 24 ore are valoare predictiv negativ mare
B: ecografia cardiac depisteaz cardiopatia ischemic, dilatativ sau hipertrofic
C: coronarografia poate fi indicat la anumii pacieni
D: testul mesei nclinate permite diagnosticarea sincopelor vasovagale
E: electrocardiograma poate identifica mecanismul sincopei
Vezi raspuns BCD
22. [STR10012] etiologia sincopei si a lipotimiei este de cauza: ()
A: cardiaca
B: vasculara
C: reflexe
D: non-cardiaca
E: etilismului acut
Vezi raspuns ABC
23. [STR10013] cauza cardiaca in cadrul unei sincope poate fi data de: ()
A: Tulburari de conducere
B: Fibrilatie ventriculara
C: Stenozei Aortice sau Pulmonare
D: tulburari de ritm
E: Hipotensiune arteriala
Vezi raspuns ACD
24. [STR10014] Cauza sincopei de etiologie vasculara: ()
A: Fibrilatie vetriculara
B: disautonomie neurovegetativa
C: hipotensiune arteriala
D: Hipersensibilitate sinocarotidiana
E: tamponada
Vezi raspuns BCD
25. [STR10015] Sincopa reflexa este produsa in timpul: ()
A: mictiune
B: plimbare
C: defecatie
D: disautonomiei neurovegetativa
E: deglutitie
Vezi raspuns ACE
26. [STR10016] Nu este cauza de lipotimie: ()
A: epilepsia
B: Embolie pulmonara
C: Mixoml
D: furt de artera subclavie
E: Tulburari de echilibru
Vezi raspuns AE
27. [STR10017] Semnele functionala sau prodroamele asociate unei sincope pot fi: ()
A: rare in cursul unei sicope vasovagale
B: prelungite in cursul unei sincope aritmice
C: insotite de angina si dispnee
D: steriotipe in cursul unei sicope vasovagale
E: scurte in cursul unei sincope aritmice
Vezi raspuns CDE

28. [STR10018] Aparitia progresiva a unei sincope poate fi din cauza: (pg. 28)
A: hipotensiunii arteriale ortostatice
B: infarctului miocardic
C: cardiaca
D: extra-cardiaca
E: efortului in cadrul unei acces de tuse
Vezi raspuns AD
29. [STR10020] medicamentele ce pot duce la aparitia lipotemiei sunt: ()
A: aspirina
B: antiinflamatoarele steroidiene
C: bradicardizantele
D: hipotensoarele
E: antiaritmice
Vezi raspuns CDE
30. [STR10021] EKG in cadrul unei lipotimii poate identifica: ()
A: Mecanismul direct si indirect al pierderii cunostintei
B: Util in cadrul unei faze critice prelugite
C: identifica afectiunile aritmice specifice
D: identifica semnele de cardiopatie ischemia
E: identifica sincopa vasovagala
Vezi raspuns ACD
31. [STR10022] EKG in cadrul unei sincope poate evidentia: ()
A: in mod direct mecanismul de disfunctie sinusala
B: in mod indirect mecanismul de BAV grad III
C: Cardiomiopatie Hipertrofica cu indicele Sokolow sub 35
D: in mod direct mecanismul de BAV de grad I
E: sindromul Brugada
Vezi raspuns AE
32. [STR10023] Explorarile de trapata a doua in cadrul unei sincope sunt: ()
A: tilt test
B: coronarografia
C: EKG
D: ecocardiografie
E: Implantare de holter subcutanat
Vezi raspuns ABD
33. [STR10027] Nu sunt cauze vasculare de lipotomii sau sincope ()
A: Sindromul WPW
B: Disautonomia neuro-vegetativ
C: Embolia pulmonar masiv
D: Furtul de arter subclavicular
E: Fibrilaia atrial
Vezi raspuns ACE
34. [STR10028] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la pierderea cunotiinei sunt adevrate
()
A: Caracterul complet (sincop) este un argument n orientarea diagnosticului
B: ECG-ul poate releva salve de TV
C: ECG-ul poate arta bloc trifascicular
D: Durata pierderii cunotiinei are valoare n orientare
E: Prezena unei faze postcritice prelungite indic o cauz neurologic
Vezi raspuns BCE
35. [STR10029] Care din urmtoarele explorri nu are valoare n explorarea sincopelor ()
A: nregistrarea Holter/24 ore
B: RMN cardiac

C: Tilt test
D: Ventriculografia
E: Coronarografia
Vezi raspuns BD
36. [STR10030] Care din urmtoarele disfuncii nu reprezint cauza cardiac de sincop ()
A: Stenoza pulmonar
B: Sincopa vasovagal
C: Tromboza de protez valvular
D: Blocul sinoatrial
E: Hipotensiunea ortostatic
Vezi raspuns BE
37. [STR10031] Explorari de prima intentie in starea de rau, pierderea de cunostinta si criza comitiala:
()
A: Ecografia cardiaca
B: ECG
C: Enzime cardiace (Troponina I si T)
D: Digitalemia, alcoolemia si HbCO
E: Potasiu seric si calcemia
Vezi raspuns BCDE
38. [STR10040] Cauze vasculare de pierdere a constientei sunt: ()
A: stenoza pulmonara
B: disautonomia neurovegetativa
C: embolia pulmonara masiva
D: hipotensiune arteriala
E: stenoza aortica stransa
Vezi raspuns BD
39. [STR10042] Se identifica in mod direct la ECG urmatoarele: (pag 28)
A: bloc alternant
B: bloc de ramura stanga
C: bav de gradul 2
D: extrasistole ventriculare
E: bav de gradul 3
Vezi raspuns CE
40. [STR10043] Diagnosticul diferential al sincopelor se face cu: (pag 27)
A: catalepsia
B: narcolepsia
C: drop attack
D: fibrilatia ventriculara
E: hipotensiunea arteriala
Vezi raspuns ABC
41. [STR10045] Tulburari de conducere care se regasesc in etiologia pierderii starii de constienta sunt:
(pag 27)
A: blocuri sinoatriale
B: disfunctie sinusala
C: bloc trifascicular
D: bloc de ramura stanga
E: bav de gradul 3
Vezi raspuns ABE
42. [STR10048] Origine neurologica de pierdere a cunostintei de scurta durata au: (pg. 27)
A: vertijul
B: tulburarile de echilibru
C: disautonomia vegetativa
D: narcoleopsie

E: epilepsie
Vezi raspuns DE
43. [STR10049] Explorarile de a doua intentie cuprind: (29)
A: identificarea unei cardiopatii subiacente
B: explorari ritmologice
C: explorari neurologice
D: rmn cerebral in caz de anomalii neurologice precritice
E: cautarea unei vulnerabilitati ventriculare in cursul unei stimulari ventriculare
Vezi raspuns ABCE
44. [STR10050] Explorarea electrofiziologica cauta : (29)
A: o tulburare de ritm hissiana
B: o tulburare de ritm nodala
C: o anomalie de conducere sinusala
D: vulnerabilitate ventriculara
E: o tulburare de ritm nedocumentata pe ecg
Vezi raspuns DE
45. [STR10051] n ceea ce privete explorrile de a doua intenie, sunt false urmtoarele afirma ii:
(Pag. 29)
A: ecografia cardiac permite depistarea unei disfuncii ventriculare stngi (FE < 45%)
B: tilt test-ul este indicat n diagnosticul sincopelor de orogine vasovagal dac diagnosticul nu este
evident clinic
C: nregistrarea Holter de 24 de ore este printre cele mai eficiente explorri
D: CT cerebral, ecografia Doppler a vaselor gtului i EEG trebuie prescrise sistematic n caz de
sincop tipic
E: n cadrul explorrilor electrofiziologice se caut o anomalie de conducere nodal, hisian sau
infrahisian
Vezi raspuns CD
46. [STR10052] Pot determina lipotimie urmatoarele medicamente (pg 28)
A: bradicardizante
B: hipertensoare
C: antiemetice
D: antihipertensive
E: antibioticele
Vezi raspuns AD
47. [STR10053] Ce intra la diagnosticul diferential a sincopelor/lipotimiilor? ()
A: Flutter atrial
B: Hipoglicemie
C: Vertij
D: Tromboza de proteza valvulara mecanica
E: Tamponada
Vezi raspuns BC
48. [STR10054] Care sunt explorarile ritmologice de a doua intentie in diagnosticare
sincopelpr/lipotimiilor? ()
A: Ecografie cardiaca
B: Tilt test
C: Inregistrare Holter de 24 ore
D: EEG
E: Testul mesei inclinate
Vezi raspuns BCE
49. [STR10057] Care din urmatoarele afirmatii despre explorarile neurologice sunt adevarate: (1)
A: se vor rezerva cazurilor de anomalii neurologice pre- sau postcritice
B: explorarea neurologica este de prima intentie

C: RMN cerebral are eficacitatea cea mai mare

D: este indicata in prezenta unei scurte pierderi a cunostintei atipice(faza critica prelungita)
E: se foloseste la toate cazurile de sincopa de etiologie necunoscute
Vezi raspuns AD
50. [STR10058] n cazul unei lipotimii/sincope bilan ul biologic poate depista: ()
A: distiroidie
B: hipocalcemie
C: intoxicaie alcoolic
D: necroz miocardic
E: diskaliemie
Vezi raspuns ACDE
51. [STR10059] In explorarea etiologiei unei pierderi de cunostinta, ECG poate identifica in mod
indirect urmatoarele mecanisme: (pag. 28)
A: BAV de gradul 1
B: BAV de gradul 2
C: Bloc de ramura dreapta
D: Bloc de ramura stanga
E: Salve de tahicardie ventriculara
Vezi raspuns AD
52. [STR10060] Nu sunt elemente care sa justifice explorarea electrofiziologica in diagnosticul sincopei
(29)
A: ESV
B: Cardiopatia
C: Faza critica prelungita
D: Anomalii de kinetica
E: Anomalii evidente de conducere
Vezi raspuns CD
53. [STR10061] Explorarile neurologice, in cadrul bilantului pentru pierderea de cunostinta: ()
A: se realizeaza de prima intentie
B: nu se realizeaza sistematic in sincopa tipica
C: cuprind tomografia cerebrala, EEG si ecografia Doppler a vaselor gatului
D: se realizeaza cand sunt prezente anomalii neurologice pre-/postcritice
E: nu sunt recomandate in pierderile de cunostinta cu faza critica prelungita
Vezi raspuns BCD
54. [STR10064] n ceea ce privete explorrile complementare pentru sincop sau lipotimie sunt
False: (29)
A: Sincopa vasovagal atipic nu necesit nici o explorare
B: Hipotensiune ortostatic se trateaz cu cafein
C: Se va implatanta holter subcutanat de prim intenie
D: Extrasistola ventricular necesit explorare electrofiziologic
E: Tilt testul se efectueaz dac explorarea electrofizologic este negativ
Vezi raspuns ABC
55. [STR10065] Care din urmatoarele variante privind pierderea cunostintei de scurta durata de
origine non-cardiovasculara sunt false? (23)
A: Origine metabolica sau toxica: hiperglicemie, intoxicatie cu monoxid de carbon, etilism cronic
B: Origine neurologica: isterie atac de panica
C: caderi fara pierderea cunostintei
D: origine metabolica sau toxica: hipoglicemie,intoxicatie cu monoxid de carbon, etilism acut
E: vertij, tulburari de echilibru
Vezi raspuns AB
56. [STR10067] Cand este indicata spitalizarea in cazul sincopelor si lipotimiilor? (pag 28)
A: hipotensiune ortostatica, sincopa vasovagala
B: scurta pierdere a cunostintei de cauza aritmica sau de conducere dovedita sau suspectata pe

anomalii indirecte ECG

C: scurta pierdere a cunostintei de etiologie si mecanisme necunoscute
D: sincopa vasovagale tipica repetitiva
E: tilt test a diagnosticat o sincopa de origine vasovagala daca diagnosticul nu esteevident clinic
Vezi raspuns BCD
57. [STR10068] In cadrul lipotimiilor si sincopelor, identificarea unei cardiopatii subiacente: (pg. 29)
A: se realizeaza in toate cazurile
B: se realizeaza in sincopele cauzate de hipotensiune ortostatica
C: include identificarea anomaliilor ventriculare drepte
D: include in mod sistematic teste de ischemie
E: include in functie de caz coronarografia
Vezi raspuns CE
58. [STR10069] Caracterul progresiv in cadrul unei sincope evoca: (pag 28)
A: O cauza aritmica
B: o tulburare de conducere
C: sincopa vaso-vagala
D: hipotensiune ortostatica
E: origine extracardiaca
Vezi raspuns CDE
59. [STR10070] Caracterul brutal in cazul unei sincope apare in caz de: (pag 28)
A: cauza aritmica
B: tulburare de conducere
C: hipotensiune ortostatica
D: sincopa vaso-vagala
E: cauza extracardiaca
Vezi raspuns AB
60. [STR10071] Fac parte din etiologia lipotimiilor i sincopelor prin obstacole n ejecia sau umplerea
inimii drepte: ()
A: cardiomiopatia hipertofic obstructiv
B: stenoza pulmonar
C: tamponad
D: tromboz de protez valvular mecanic
E: embolie pulmonar masiv
Vezi raspuns BCE

Intrebarile din tema Boala cardiac ischemic - fr

denumiri comerciale 137 GRILE
1. [BCI10002] Etiologia anginei pectorale stabile are n 95% din cazuri drept cauz ateroscleroza
coronarian i n 5% din cazuri urmtoarele, exceptnd una ((pag. 64-65))
A: coronarit
B: anemie
C: pericardit
D: tahicardie
E: colaps
Vezi raspuns C
2. [BCI10003] Supradenivelarea persistent de segment ST prezent n derivaiile
V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acut (pg. 69)
A: anteroseptal
B: inferior i anterior
C: inferior i anteroseptal

D: septal profund
E: inferior i posterior
Vezi raspuns D
3. [BCI10004] La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian
acut, dintre markerii de necroz miocardic se poate utiliza ((pag. 69))
A: Troponina I
B: Troponina T
C: Mioglobina
D: CK-MB
E: ASAT
Vezi raspuns C
4. [BCI10005] Stadiul II al Clasificrii Killip se caracterizeaz prin (pg. 71)
A: Infarct miocardic complicat cu tulburri de ritm ventricular
B: Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depaesc jumtate din ariile pulmonare
C: Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acut
D: Infarct miocardic cu oc cardiogen
E: Infarct miocardic cu hipotensiune i fr raluri de staz pulmonar
Vezi raspuns B
5. [BCI10006] n evoluia unui infarct miocardic acut apariia unui suflu holosistolic n spie de roat
este sugestiv pentru (pg. 71)
A: Insuficien mitral ischemic
B: Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior
C: Ruptura peretelui liber ventricular
D: Ruptura septului interventricular
E: Embolie pulmonar cu regurgitare tricuspidian sever
Vezi raspuns D
6. [BCI10015] Urmtoarele reprezint contraindicaii ale testelor de ischemie, cu excepia (pag.65)
A: IM care dateaz de mai puin de 5 zile
B: Insuficien cardiac sever
C: Hipertrofie ventricular stng
D: Stenoza aortic strns simptomatic
E: Cardiomiopatia obstructiv simptomatic
Vezi raspuns C
7. [BCI10024] Care din urmtoarele reprezint o CI absolut a tromboliticelor (pag.128)
A: Endocardita infecioas
B: AIT de mai puin de 6 luni
C: AVC ischemic < 6 luni
D: Puncie a vaselor mari necompresibile
E: Tratament cu AVK
Vezi raspuns C
8. [BCI10025] Care din urmtoarele reprezint o CI relativ a tromboliticelor (pag.128)
A: Sngerare GI care dateaz de mai puin de 1 lun
B: Coagulopatie cunoscut, patologie a hemostazei
C: Disecie aortic
D: Puncie a vaselor mari necompresibile
E: Malformaie vascular sau tumor cerebral
Vezi raspuns D
9. [BCI10029] Inducerea catabolismului hepatic al AVK se produce datorit urmtoarelor medicamente
(pag.134)
A: AINS
B: Griseofulvin
C: Cimetidin

10

D: Laxative
E: Amiodaron
Vezi raspuns B
10. [BCI10033] Nu este una dintre caracteristicile durerii ()
A: Apsare sau constricie
B: Sfietoare
C: Junghi
D: Foarte rapid (angor)
E: Arsur (digestiv)
Vezi raspuns D
11. [BCI10036] Durerea toracic asociat cu asimetrie tensional i ischemia membrelor se regsete
n ()
A: Pneumotorax
B: Infarct miocardic
C: Pericardit
D: Disecie de aort
E: Embolie pulmonar
Vezi raspuns D
12. [BCI10041] n etiologia angorului stabil nu este inclus ()
A: Takayasu
B: Spasm coronar
C: Aterocleroza
D: Sifilis
E: Lupus
Vezi raspuns E
13. [BCI10042] ntre testele de ischemie nu este inclus (pg. 65)
A: ECG de efort
B: Scintigrafie de efort cu dobutamin
C: Ecografie cu dobutamin
D: Ecografie de efort
E: RMN cu dipiridamol
Vezi raspuns B
14. [BCI10043] Care dintre urmtoarele teste nu are specificitate excelent ()
A: Ecografia cu dobutamin
B: Ecografie de efort
C: Scintigrafie de efort
D: ECG de efort
E: Scintigrafie cu dipiridamol
Vezi raspuns D
15. [BCI10056] Reprezint contraindicaie absolut de tromboliz ()
A: Vrsta>70 ani
B: HTA necontrolat
C: Endocardita infecioas
D: AIT < 6 luni
E: Disecie de aort
Vezi raspuns E
16. [BCI10057] Reprezint CI absolut de tromboliz ()
A: Ulcer < 1lun
B: Sngerare gastrointestinal < 1lun[
C: Masaj cardiac recent
D: Ciroz
E: Tratament cu AVK
Vezi raspuns B

11

17. [BCI10058] Reprezint efecte secundare ale tromboliticelor ()

A: Trombocitopenia
B: Purpura
C: Hemoragia
D: Anemia
E: Nici una
Vezi raspuns C
18. [BCI10064] Infarctul miocardic acut apical se vede pe ECG in derivatiile: (pg 69)
A: V1V2
B: V3V4
C: V5V6
D: V1V2V3
E: V1V2V3V4
Vezi raspuns B
19. [BCI10075] Sunt contraindicatii relative pentru adminsitrarea de heparine cu EXCEPTIA: (PG 130)
A: Chirurgie recenta
B: Asocierea cu AINS
C: Injectii intramusculare
D: Pericardita
E: Disectia aortica
Vezi raspuns C
20. [BCI10076] NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice:
(PG133)
A: Inlocuire valvulara in pozitie aortica
B: Antecedente de AVC
C: Contrast spontan intens in atriul stang
D: SM asociata
E: FEVS < 35%
Vezi raspuns A
21. [BCI10081] In tratamentul infarctului miocardic fara supradenivelare de ST avem, cu EXCEPTIA:
(73)
A: analgezice
B: aspirina
C: clopidogrel
D: repaus
E: betablocante
Vezi raspuns A
22. [BCI10086] Teritoriile EKG pentru diagnosticul unui infarct INFERIOR sunt: (pag. 69)
A: DI, aVL
B: DI, DII, aVL
C: DII, DIII, aVF
D: DII, DIII, AVL
E: DI, DII, DIII
Vezi raspuns C
23. [BCI10124] Pulsul paradoxal se intalneste in urmatoarele patologii (pag 59) ()
A: Infarct de ventricul stang
B: Edem pulmonar acut
C: Tamponada cardiaca
D: Infarct septal
E: ACOMI
Vezi raspuns C
24. [BCI10126] Care dintre urmatoarele teste de ischemie are o sensibilitate medie? ()

12

A: Scintigrafie de efort
B: Scintigrafie Dipiridamol/persantina
C: Ecografie de efort
D: Ecografie dobutamina
E: ECG de efort
Vezi raspuns E
25. [BCI10127] Infarctul teritoriului septal profund determina modificari electrocardiografice (ECG) in
derivatiile : ()
A: VI V2 V3
B: V1 V2 V3 V4
C: V1 V2 V3 DII DIII aVF
D: V5 V6 DII DIII aVF
E: DII DIII aVF
Vezi raspuns C
26. [BCI10128] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul sindromului coronarian acut
cu supradenivelare de segment ST, EXCEPTAND : ()
A: Se practica reperfuzie coronariana in urgenta pentru orice sindrom coronarian acut cu
supradenivelare de segment ST (SCA ST) examinat in primele 12 ore de la debut
B: Se desfasoara in unitatea de terapie intensiva cardiologica
C: Majoritatea cazurilor de infarct examinate in faza acuta fac obiectul unei coronarografii
D: Fibrinoliza este indicata intotdeauna, indiferent de timpul de deplasare inspre sala de
coronarografie
E: Betablocantele sunt contraindicate in cazul socului cardiogenic
Vezi raspuns E
27. [BCI10130] Despre moleculele anticoagulante este falsa urmatoarea afirmatie: ()
A: Danaparoida este indicata in trombopenia imunoalergia de tip 2 la heparina
B: Lepirudina inhiba indirect trombina
C: Derivatii hirudinei sunt extrasi din lipitori
D: Bivalirudina se poate administra iv, in SCA ST+
E: Dabigatranul are activitate antitrombinica
Vezi raspuns B
28. [BCI10132] n caz de trombopenie imunologic de tip 2 la heparin, care este indica ia major de
anicoagulant? (135)
A: Dabigatran
B: Lepirudin
C: Bivalirudin
D: Nadroparin
E: Dalteparin
Vezi raspuns B
29. [BCI10139] In angorul stabil ,betablocantele sunt utilizate in : ()
A: insuficienta cardiaca
B: bradicardie
C: Bav de gradele 2 sau 3
D: astm sau BPOC severa
E: HTA
Vezi raspuns E
30. [BCI10150] Complicatiile tardive in infarct NU includ: (72)
A: insuficienta ventriculara dreapta
B: insuficienta cardiaca ischemica
C: tulburari de ritm ventricular (TV sau FV)
D: sindrom Dressler
E: anevrism ventricular
Vezi raspuns A

13

31. [BCI10153] RIVA in infarct - AFIRMATIE FALSA: (71)

A: este intotdeauna bine tolerat
B: se administreaza beta blocante, fiind o tahicardie ventriculara
C: nu justifica niciun tratament
D: este patognomonic de o reperfuzie coronariana
E: frecventa de 80-100/min
Vezi raspuns B
32. [BCI10007] Diagnosticul de anevrism ventricular stng la un pacient cu infarct miocardic acut se
bazeaz pe urmtoarele (pg. 72)
A: Persistena supradenivelrii segmentului ST peste 3 sptmni
B: Fenomene de insuficien ventricular stng
C: Apariia Sindromului Dressler
D: Tulburri de ritm ventricular recurente
E: Suflu sistolic de insuficien mitral ischemic nou aprut
Vezi raspuns ABD
33. [BCI10008] Complicaii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul stng sunt
(pg. 71)
A: Ruptura peretelui liber ventricular
B: Sindromul Dressler
C: Insuficiena mitral ischemic
D: Tromboembolismul pulmonar
E: Blocurile atrio-ventriculare
Vezi raspuns AC
34. [BCI10010] Sindromul coronarian acut fr supradenivelare de segment ST se caracterizeaz prin
urmtoarele (pg. 72)
A: Apare n special la pacienii tineri fr circulaie colaterala eficient
B: Apare deseori la pacieni cu leziuni trivasculare severe i complexe
C: Evolueaz frecvent spre insuficien cardiac ischemic
D: Asociaza frecvent complicaii mecanice gen ruptur de perete liber ventricular
E: Apare consecutiv rupturii plcii de aterom pe fondul unei circulaii colaterale deficitare
Vezi raspuns BC
35. [BCI10011] Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru sindromului Prinzmetal este sugerat de
urmtoarele (pg. 60)
A: Supradenivelare de segment ST difuz tranzitorie
B: Supradenivelare de segment ST concav n sus
C: Supradenivelare de segment ST gigant convex n sus, unde T gigante
D: Supradenivelare de segment ST corectat de nitroglicerin
E: Subdenivelare de segment ST focalizat la un teritoriu vascular
Vezi raspuns CD
36. [BCI10012] Care din urmtoarele elemente sugereaz o pericardit acut (pag.60)
A: Supradenivelare concav n sus
B: Subdenivelare convex n sus
C: Supradenivelare ST rezistent la trinitrin
D: Subdenivelare ST rezistent la trinitrin
E: Subdenivelare a PQ, microvoltaj
Vezi raspuns ACE
37. [BCI10013] Spasmul coronarian Prinzmetal este sugerat de (pag.60)
A: Supradenivelare ST rezistent la trinitrin
B: Supradenivelare ST corectat cu trinitrin
C: Supradenivelare focalizat la un teritoriu vascular
D: Supradenivelare moderat, fix, neevolutiv
E: Supradenivelare gigant, convex n sus, unde T gigante
Vezi raspuns BCE

14

38. [BCI10014] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de markerii de necroz miocardic sunt
adevrate (pag.69)
A: Troponina I are vrful la 12 ore
B: LDH are pozitivare la 48 ore
C: Mioglobina se normalizeaz la 3 zile
D: CPK-MB se normalizeaz la 2 zile
E: TGO-ASAT se normalizeaz la 5 zile
Vezi raspuns ADE
39. [BCI10016] Despre Troponina I se pot spune urmtoarele (pag.69)
A: Se normalizeaz n Z3
B: Se pozitiveaz n H4
C: Are vrful n H12
D: Se normalizeaz n Z7
E: Are vrful n H24
Vezi raspuns BCD
40. [BCI10017] Despre mioglobin sunt adevrate urmtoarele, cu excepia (pag.69)
A: Se pozitiveaz la 2-4 ore
B: Are vrful la 16 ore
C: Se normalizeaz la 3 zile
D: Se normalizeaz la 24-36 ore
E: Se pozitiveaz la 24 ore
Vezi raspuns BCE
41. [BCI10018] Care dintre urmtorii markeri de necroz se monitorizeaz la fiecare 24 ore n SCA cu
supradenivelare permanent de ST (pag.70)
A: Mioglobina
B: TGO-ASAT
C: Troponina
D: LDH
E: CK
Vezi raspuns CE
42. [BCI10019] Reprezint indicaii ale cardiostimulrii (pag.71)
A: BAV indiferent de grad
B: asocierea bloc drept i hemibloc anterior stng sau posterior stng
C: BAV ale infarctului anterior
D: alternana bloc stng/bloc drept
E: BAV ale infarctului inferior
Vezi raspuns BCD
43. [BCI10020] Despre infarctul de ventricul drept sunt adevrate urmtoarele (pag.71)
A: Tratamentul cuprinde diuretice i derivai nitrai
B: Se complic frecvent cu stare de oc i tulburri de conducere
C: Pe ECG apare supradenivelare a segmentului ST n V3R i V4R
D: Prognosticul este pozitiv
E: Se evit efectuarea coronarografiei
Vezi raspuns BC
44. [BCI10021] Despre clasificarea internationala Killip se pot spune urmtoarele (pag. 71)
A: Mortalitatea n stadiul III este 44%
B: n stadiul II ralurile crepitante depesc 1/2 din cmpurile pulmonare
C: EPA este prezent n stadiile II-III
D: n stadiul I ralurile crepitante nu depesc 1/2 din cmpurile pulmonare
E: n stadiul II mortalitate este 30%
Vezi raspuns AE
45. [BCI10022] Contraindicaii relative ale tromboliticelor sunt urmtoarele, cu excepia (pag.128)

15

A: Masaj cardiac recent

B: Coagulopatie cunoscut, patologie a hemostazei
C: AIT care dateaz de mai puin de 6 luni
D: Traumatism cranian<1 lun
E: HTA necontrolat peste 180 mmHG
Vezi raspuns BD
46. [BCI10023] Reprezint contraindicaii absolute ale tromboliticelor urmtoarele, cu excepia
(pag.128)
A: Traumatism sau chirurgie major ce dateaz de mai puin de 21 de zile
B: Tratament cu AVK
C: Sngerare GI care dateaz c mai puin de 1 lun
D: Disecie aortic
E: Puncie a vaselor mari necompresibile
Vezi raspuns BE
47. [BCI10026] Potenializarea AVK se produce prin (pag.134)
A: Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni
B: Reducerea nivelului de vit.K
C: Inducerea catabolismului hepatic al AVK
D: Diminuarea fixrii proteice
E: Creterea nivelului de vit.K
Vezi raspuns BD
48. [BCI10027] Inhibarea AVK se produce prin (pag.134)
A: Diminuarea fixrii proteice
B: Reducerea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni
C: Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni
D: Diminuarea absorbiei digestive
E: Inducerea catabolismului hepatic al AVK
Vezi raspuns CDE
49. [BCI10028] Prin interaciunea AINS cu AVK se produc urmtoarele, cu excepia (pag.134)
A: Diminuarea fixrii proteice
B: Creterea absorbiei digestive a AVK
C: Reducerea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni
D: Inhibarea catabolismului hepatic al AVK
E: Reducerea nivelului de vit.K
Vezi raspuns BDE
50. [BCI10030] Inhibarea catabolismului hepatic al AVK se produce datorit (pag.134)
A: Fenitoin
B: Allopurinol
C: Cloramfenicol
D: Chinine
E: Ketoconazol
Vezi raspuns BCE
51. [BCI10031] Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni apare datorit (pag.134)
A: AINS
B: Amiodaron
C: Estrogeni
D: Antibiotice
E: Corticoizi
Vezi raspuns CE
52. [BCI10032] Care dintre urmtoarele produc diminuarea fixrii proteice a AVK (pag.134)
A: AINS
B: Hipertiroidismul
C: Alcool

16

D: Miconazol
E: Fibrai
Vezi raspuns ADE
53. [BCI10034] Febra asociat durerii toracice este cauzat de (pg. 59)
A: Disecia de aort
B: Infarctul miocardic
C: Pneumotorax
D: Ulcerul gastroduodenal
E: Embolia pulmonar
Vezi raspuns BE
54. [BCI10035] Nu caracterizeaz modificrile ECG din pericardita acut ()
A: Subdenivelare difuz
B: Supradenivelare concav n sus
C: Subdenivelare convex n sus
D: Subdenivelare de PQ
E: Fr evoluie spre unda Q
Vezi raspuns AC
55. [BCI10037] ECG-ul n durerea toracic este neinterpretabil n urmtoarele situaii ()
A: QT lung
B: HVS
C: BRS
D: Digital
E: Stimulator cardiac
Vezi raspuns BCDE
56. [BCI10038] Tulburrile de repolarizare secundare apar n urmtoarele, cu excepia ()
A: Bloc de ramur
B: WPW
C: Infarct miocardic
D: Repolarizare precoce
E: Sindrom Brugada
Vezi raspuns CD
57. [BCI10039] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre D-dimeri ()
A: Cresc n caz de flebit
B: Cresc n caz de embolie pulmonar
C: Sunt foarte specifici
D: Sunt foarte sensibili
E: Au fost foarte puine rezultate fals pozitive
Vezi raspuns ABD
58. [BCI10040] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre embolia pulmonar ()
A: Se confirm prin Eco Doppler pulmonar
B: Indicaie de fibrinoliz n caz de embolie pulmonar complicat cu infarct pulmonar
C: Anticoagulare numai dup ce dg. este confirmat
D: Dg este evocat clinic
E: Diagnosticul este sprijinit pe ECG, d-dimeri
Vezi raspuns DE
59. [BCI10044] Tratamentul angorului de efort curprinde ()
A: Diuretic
B: Betablocante
C: Statina
D: Revasculare prin angioplastie
E: Clopidogrel
Vezi raspuns BCDE

17

60. [BCI10045] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST n teritoriu antero-septo-apical

prezint supradenivelare de ST n ()
A: DI
B: V6
C: V2
D: V4
E: aVF
Vezi raspuns CD
61. [BCI10046] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST n teritoriul infero-latero-bazal prezint
supradenivelare de ST n ()
A: V1
B: V2
C: DI
D: aVF
E: V9
Vezi raspuns CDE
62. [BCI10047] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST n teritoriu apical prezint
supradenivelare de ST n ()
A: DI
B: V3
C: V4
D: V6
E: aVL
Vezi raspuns BC
63. [BCI10048] Tratamentul infarcului miocardic acut cu supradenivelare ST cuprinde ()
A: IEC din primele ore
B: Reperfuzie coronarian pentru orice infarct
C: Clopidogrel
D: Morfin
E: Aspirin
Vezi raspuns CDE
64. [BCI10049] Clasificarea internaional Killip ()
A: Stadiu I cuprinde ocul cardiogen
B: Stadiul III are o mortalitate n faza acut de 80-100%
C: Stadiul II are o mortalitate n faza acut de 30%
D: Stadiul I cuprinde EPA
E: Stadiul IV presupune oc cardiogen
Vezi raspuns CE
65. [BCI10050] Tulburrile de ritm post infarct cuprind ()
A: TV
B: RIVA
C: BAV
D: Fibrilaie atrial
E: Extrasistole ventriculare
Vezi raspuns ABDE
66. [BCI10051] Sindromul Dressler se caracterizeaz prin (pg. 72)
A: Pericardit cu artralgii
B: Nu necesit tratament
C: Sindrom inflamator
D: Apare n sptmna 4
E: Se trateaz cu antiinflamatoare
Vezi raspuns ACE

18

67. [BCI10052] ECG n SCA ST- ()

A: Supradenivelare de ST
B: Subdenivelare de ST (n formele uoare)
C: Inversia undelor T
D: Frecvent normal n afara acceselor dureroase
E: Posibil evoluie spre unda Q
Vezi raspuns CDE
68. [BCI10053] Tratamentul postinfarct cu epleron este indicat n caz de ()
A: La toi pacienii postinfarct
B: Dup implantare de stent
C: FEVS<40%
D: Semne clinice de IVS
E: n asociere cu atorvastatin
Vezi raspuns CD
69. [BCI10059] CI absolute de administrare a heparinei sunt ()
A: Alergia
B: Anomalia hemostazei
C: Injeciile IM
D: HTA sever
E: Pericardita
Vezi raspuns ABC
70. [BCI10060] Factorii de coagulare dependeni de vitamina K sunt ()
A: Protrombina
B: Proconvertina
C: Proteina C i S
D: Factor VIII
E: Factor Stuart
Vezi raspuns ABCE
71. [BCI10061] CI ale AVK reprezint ()
A: HTA malign
B: AVC ischemic recent
C: Sarcin n al doilea trimestru
D: Pericardit
E: Alergia
Vezi raspuns ADE
72. [BCI10062] Inhib activitatea AVK ()
A: Cimetidina
B: Cloramfenicolul
C: Fibraii
D: Griseofulvin
E: Corticoizii
Vezi raspuns DE
73. [BCI10063] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la Clopidogrel ()
A: Inhib calea ciclooxigenazei
B: Se administreaz obligatoriu o lun n caz de stent acoperit
C: Blocheaz agregarea mediat de adenozin difosfat
D: Trebuie continuat timp de 1 an dup infarct miocardic stentat cu stent activ
E: Se administreaz n caz de alergie la aspirin
Vezi raspuns CDE
74. [BCI10074] Este FALS despre heparine: (pg128)
A: Cele nefractionate au greutate moleculara mare
B: LMWH sunt obtinute prin selectia lanturilor scurte a polimerilor fragmentati de heparina
nefractionata

19

C: Pierderea lanturilor lungi de catre LMWH provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa
D: Pentazaharidul este responsabil de activitatea anti-Xa
E: Proportia anti IIa/Xa este de 1 pentru heparinele nefractionate
Vezi raspuns CE
75. [BCI10077] In caz de tulburari conductive secundare infarctului miocaridc, indicatiile
cardiostimularii sunt urmatoarele: (pg. 71)
A: BAV ale infarctului inferior, de gradele 2 si 3 prost tolerate, care nu raspund la atropina sau
isoprenalina
B: BAV ale infarctului inferior, chiar daca sunt bine tolerate
C: BAV ale infarctului anterior
D: Alternanta bloc stang/ bloc drept
E: Bloc stang si hemibloc drept
Vezi raspuns ACD
76. [BCI10078] Managementul infarctului de ventricul drept cuprinde: (pg. 71)
A: Derivati nitrati
B: Umplere vasculara(coloizi)
C: Diuretice
D: Dobutamina
E: Coronarografie in urgenta, in vederea unei angioplastii
Vezi raspuns BDE
77. [BCI10079] Implantarea unei sonde de cardiostimulare se face in: ()
A: BAV grad 2 sau 3 prost tolerat
B: BAV al infarctului miocardic inferior
C: Alternanta bloc stang/ bloc drept
D: Bloc de ramura dreapta
E: Hemibloc stang
Vezi raspuns AC
78. [BCI10080] Complicatiile SCA non ST sunt: (73)
A: Moartea subita
B: Anevrism ventricular
C: Recidive anginoase
D: SCA ST+
E: Insuficienta cardiaca
Vezi raspuns ACDE
79. [BCI10082] Managementul postinfarct cuprinde in mod obisnuit: (74)
A: bilant glucidic anual
B: examene izotopice punctual
C: tratament cu clopidogrel si aspirina cel putin 1 luna in cazul stentului activ
D: ramipril 5-10 mg/zi
E: radiografie toracica
Vezi raspuns ABD
80. [BCI10083] In cadrul durerii toracice, o insuficienta cardiaca dreapta izolata ne indica: (59)
A: embolie pulmonara
B: tamponada
C: pericardita
D: infarct al ventriculului drept
E: miocardita
Vezi raspuns ABD
81. [BCI10084] Betablocantele se administreaza in tratamentul angorului stabil ,cu exceptia: (pag.66)
A: insuficienta cardiaca
B: tahicardie
C: bradicardie
D: astm

20

E: anemie
Vezi raspuns ACD
82. [BCI10085] Sunt cauze de dureri toracice: (60)
A: zona zoster
B: patologie vezicala
C: tumora cervicala
D: patologie pancreatica
E: patologie renala
Vezi raspuns ACDE
83. [BCI10087] ECG-ul este dificil interpretabil sau neinterpretabil in urmatoarele situatii: (pag.60)
A: stimulator cardiac
B: bloc de ramura dreapta
C: bloc de ramura stanga
D: hipertrofie ventriculara stanga majora
E: tulburari metabolice sau administrare de digitalice
Vezi raspuns ACDE
84. [BCI10088] Care din urmatoarele reprezinta contraindicatii ale testelor de ischemie: (pag.65)
A: insuficienta cardiaca severa
B: tulburari de ritm ventricular
C: stenoza aortica stransa simptomatica
D: tahicardie
E: stare de soc
Vezi raspuns ABC
85. [BCI10089] Factorii de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice sunt
reprezentati de" (pag.133)
A: inlocuire valvulara mecanica in pozitie mitrala tricuspida sau pulmonara
B: pericardita
C: fibrilatie atriala
D: tahicardie ventriculara
E: contrast spontan intens in atriul stang
Vezi raspuns ACE
86. [BCI10090] Dupa initierea terapiei cu AVK, monitorizarea ulterioara a INR-ului se realizeaza: (135)
A: la 24 ore de la debutul tratamentului
B: cel mult lunar
C: saptamanal pana la stabilizarea la 2 recoltari succesive
D: la fiecare 48 ore a INR in zona terapeutica
E: in cursul hemoragii sau tl\ulburarilor digestive susceptibile de a modifica eficienta
Vezi raspuns CDE
87. [BCI10091] Urmatoarele afirmatii despre farmacocinetica heparinelor sunt adevarate: ()
A: administrare doar intravenos sau subcutanat
B: LMWH are biodisponibilitate mai buna decat heparina nefractionata
C: LMWH are fixare proteica mai puternica decat heparina nefractionata
D: timpul de injumatatire este 60 minute in administrarea iv si 2-4 ore in sc, pentru heparina
nefractionata
E: timpul de injumatatire este 4 ore in iv si 12-20 de ore in sc pentru LMWH
Vezi raspuns ABDE
88. [BCI10092] Produsele disponibile ale heparinelor sunt: ()
A: heparinat de sodiu 1 ml = 5000 UI: heparina nefractionata intravenoasa
B: heparinat de calciu 1 ml = 25 000 UI, 1 mg = 100 - 200 UI: heparina nefractionata subcutanata
C: Enoxaparina, 100 mg = 10 000 UI anti-Xa: LMWH
D: Nadroparina, 1 ml = 10 250 UI anti-Xa: heparina nefractionata
E: Tinzaparina, 1 ml = 20 000 UI anti-Xa: LMWH

21

Vezi raspuns ABCE

89. [BCI10093] Indicatiile heparinei nefractionate sunt: ()
A: preventia bolii tromboembolice venoase: Calciparina 5 000 UI sc, 2 ore inainte, apoi/8 ore, in caz
de risc moderat
B: tratament curativ al bolii tromboembolice venoase: heparina sc
C: SCA cu supradeniverale si fara supradenivelare de ST, INR 2.5-3.5
D: AVC ischemic de origine cardiaca embolica
E: fibrilatie atriala, proteza valvulara mecanica, embolie pulmonara, embolie arteriala: 500 UI/kg/zi
in 3 injectii
Vezi raspuns ADE
90. [BCI10094] Indicatiile LMWH sunt: ()
A: preventia bolii tromboembolice venoase: prima injectie sc 4 ore inainte, apoi 1 injectie sc/zi, in
caz de risc moderat
B: tratamentul curativ al TVP
C: tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate
D: tratamentul curativ al SCA fara supradenivelare de ST
E: tratamentul curativ al SCA cu supradenivelare de ST
Vezi raspuns ABCD
91. [BCI10095] Indicatiile Fondaparinux sunt: ()
A: preventia bolii tromboembolice venoase: 1 injectie 2,5 mg/zi sc
B: curativ pentru TVP: 1 injectie 2,5 mg/zi sc
C: curativ pentru embolia pulmonara necomplicata: 1 injectie 7,5 mg/zi sc
D: SCA fara supradenivelare permanenta de ST: 1 insectie 2,5 mg/zi sc
E: SCA cu supradenivelare permanenta de ST: 1 insectie 2,5 mg/zi sc
Vezi raspuns ACD
92. [BCI10096] Contraindicatiile absolute ale heparinelor sunt: ()
A: alergie la heparina
B: hemoragii in curs sau recente, in special cerebromeningeale (< 2 saptamani) sau viscerale (10
zile)
C: chirurgie neurooftalmologica sau traumatism cranian grav (<1 luna)
D: hemofilie, trombopenie
E: injectii intramusculare sau intraarticulare
Vezi raspuns ABDE
93. [BCI10097] Contraindicatii relative ale heparinelor sunt: ()
A: alergie la heparina
B: chirurgie recenta
C: hemoragie in curs sau recenta
D: HTA severa, ulcer gastroduodenal evolutiv, asocierea cu AINS, aspirina, clopidogrel
E: endocardita infectioasa ( fara exceptii), pericardita, disectie de aorta
Vezi raspuns BD
94. [BCI10098] Efectele secundare ale heparinelor sunt, cu exceptia: ()
A: hemoragice
B: trombopenii
C: osteoporoza, hiperkaliemia, eruptii cutanate, cresterea transaminazelor
D: gastralgii, greturi, urticarie, alopecie
E: aplazii nazale, calcificari epifizale, retard psihomotor
Vezi raspuns DE
95. [BCI10099] Testele de anticoagulare cu heparina sunt: ()
A: TCA 2-3 ori martorul (60 - 90 secunde) pentru heparina nefractionata
B: heparinemie 0,4 - 0,6 UI/ml pentru LMWH
C: anti-Xa 0,5 - 1 UI/ml pentru LMWH
D: pentru fondaparinux si LMWH in scop preventiv nu sunt necesare, daca nu exista insuficienta
hepatica sau renala sau semne hemoragice

22

E: nu sunt necesare teste de coagulare

Vezi raspuns ACD
96. [BCI10100] Adaptarea dozelor de heparina se face astfel: ()
A: TCA <2: crestere cu 100 UI/h
B: heparinemie <0,4: scaderea cu 100UI/h
C: TCA >3 sau heparinemie >0,6: diminuare cu 100UI/h
D: TCA >4: oprire 1 ora, apoi reluare diminuand cu 100UI/h
E: doza de anti-Xa se adapteaza cu 10-20 UI/kg/zi
Vezi raspuns ACDE
97. [BCI10101] Frecventa testelor de anticoagulare cu heparina este: ()
A: heparina nefractionata: 4 ore dupa debutul perfuziei sau 4 ore dupa a doua injectie
B: heparina hefractionata: 4 ore dupa modificarea dozei
C: heparina nefractionata: zilnic, daca nu se fac modificari
D: LMWH: 4 ore dupa a doua injectie
E: LMWH: 4 ore dupa debutul perfuziei
Vezi raspuns ABCD
98. [BCI10102] Urmatoarele informatii despre tranzitia AVK-heparina sunt adevarate: ()
A: INR adaptat sau prea crescut: oprirea heparinei (indiferent de TCA)
B: INR adaptat sau prea crescut: la nevoie, diminuarea dozei de AVK
C: TCA normal: heparina idem, crestere AVK
D: TCA prea crescut: diminuarea heparinei, diminuarea AVK
E: TCA prea scazut: cresterea heparinei, cresterea AVK
Vezi raspuns ABCE
99. [BCI10103] Urmatoarele afirmatii despre heparine sunt adevarate: ()
A: heparinele nefractionate au efect anti-IIa, anti-IXa, Xa, XIa
B: LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte ale heparinelor nefractionate
C: efectul anti-IIa este dat de lanturile lungi
D: proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3
E: proportia anti-IIa/Xa pentru heparinele nefractionate este 3
Vezi raspuns ABCE
100. [BCI10104] Tratamentul trombolitic in infarctul miocardic se poate realiza astfel: ()
A: alteplaza: 15 mg IVD, apoi 0.75 mg/kg/30 min, apoi 0.5 mg/kg/60 min (total <100 mg)
B: tenecteplaza: 10 U (2 bolus la interval de 30 de minute)
C: streptokinaza: 1,5 M U/45 min
D: alteplaza: < 3 ore
E: alteplaza: bolus iv de 10 mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de 90 mg in 2 ore
Vezi raspuns ABC
101. [BCI10105] Urmatoarele afirmatii despre mecanismul de actiune al tromboliticelor sunt
adevarate: ()
A: activarea plasminogenului in plasmina se face mai rapid de catre TBL decat tPA
B: heparina intravenoasa continua trebuie asociata TBL spre a evita reocluzia vaselor
repermeabilizate
C: administrarea heparinei nefractionate se incepe imediat cu tenecteplaza
D: administrarea heparinei se incepe la distanta in cazul alteplazei (cand fibrinogenul >1g/l)
E: hemisuccinatul de hidrocortizon se asociaza sistemetic streptokinazei: 100 mg bolus iv, apoi
perfuzie continua 50 mg/6 ore
Vezi raspuns ABE
102. [BCI10106] Indicatiile tromboliticelor sunt urmatoarele: ()
A: infarctul miocardic diagnosticat in primele 12 ore
B: EP cu soc hemodinamic
C: tromboza ocluziva valvulara, pentru subiectii cu risc operator scazut
D: AVC ischemic in faza acuta: in primele 6 ore dupa aparitia simptomelor, si dupa ce s-a eliminat
diagnosticul de hemoragie intracraniana

23

E: ocluzia unui cateter central cu camera (in situ)

Vezi raspuns ABE
103. [BCI10107] Contraindicatiile relative ale fibrinoliticelor sunt: ()
A: endocardita infectioasa, insuficienta hepatocelulara severa (ciroza), punctia vaselor mari
necompresibile
B: varsta peste 65 de ani
C: disectie aortica
D: sangerare gastro-intestinala < 1 luna
E: puseu ulceros < 1 luna
Vezi raspuns AE
104. [BCI10108] Urmatoarele sunt contraindicatii absolute ale TBL: ()
A: AVC ischemic < 6 luni
B: AIT < 6 luni
C: traumatism cranian <1 luna
D: traumatism sau chirurgie majora < 21 zile
E: coagulopatie cunoscuta, patologie a hemostazei, tratament cu AVK
Vezi raspuns ACD
105. [BCI10109] Efectele secundare ale TBL sunt, cu exceptia: ()
A: hemoragii
B: reactii alergice
C: trombopenii
D: osteoporoza
E: hiperkaliemia
Vezi raspuns CDE
106. [BCI10110] Durata tratamentului cu AVK este: ()
A: TVP distala izolata: 6 saptamani
B: TVP proximala cu factor de risc tranzitoriu reversibil ( chirurgie, traumatism, tratamente
hormonale): 3 luni
C: TVP sau EP idiopatica: cel putin 6 luni ( tratament anticoagulant pe termen lung cu atat mai mult
cu cat riscul hemoragic este mai scazut)
D: TVP sau EP si cancer: pe viata intotdeauna
E: TVP sau EP recidivanta: pe viata
Vezi raspuns ABCE
107. [BCI10111] Caracteristicile farmacodinamice ale AVK sunt: ()
A: puternica absorbtie digestiva
B: puternica fixare proteica
C: metabolism hepatic
D: metabolism renal
E: fixare proteica de ordinul 75%
Vezi raspuns ABC
108. [BCI10112] Urmatoarele afirmatii despre AVK sunt adevarate: ()
A: Warfarin: timp de actiune 36-72 ore, durata de actiune 3-5 zile
B: Acenocumarol: timp de actiune 36-72 de ore, durata de actiune 2-3 zile
C: Fluindione: timp de actiune 24-48 ore, durata de actiune 2-3 zile
D: Acenocumarol se administreaza de 2 ori pe zi
E: Warfarin si Fluindione se administreaza 1 data pe zi
Vezi raspuns ADE
109. [BCI10113] Indicatiile AVK in caz de fibrilatie atriala sunt: ()
A: FiA + SM sau bioproteza: AVK pe termen lung, INR tinta 2-3
B: FiA + proteza mecanica: AVK pe termen lung INR tinta 2.5-3.5
C: scor CHADS2 >=2: AVK pe termen lung INR intre 2.5-3.5
D: scor CHADS2 = 1 AVK pe termen scurt INR intre 2 si 3 sau aspirina 75 -325 mg/zi

24

E: scor CHADS2 = 0 aspirina 75-325 mg/zi

Vezi raspuns ABE
110. [BCI10115] Contraindicatiile AVK sunt: ()
A: alaptare, sarcina in primul si al treilea semestru
B: alergie la produs
C: hemoragie patenta, ulcer gastrodueodenal recent
D: HTA maligna, pericardita, anevrism de aorta
E: neurochirurgie sau chirurgie oftalmologica recenta, AVC ischemic recent
Vezi raspuns ABC
111. [BCI10116] Diminuarea fixarii proteice a AVK este realizata de: ()
A: AINS, aspirina in doze mari
B: sulfamide hipoglicemiante sau antibiotice
C: fibrati
D: miconazol
E: fenitoina
Vezi raspuns ABCD
112. [BCI10117] Urmatoarele medicamente induc catabolismul hepatic ai AVK: ()
A: barbiturice, carbamazepina, fenitoina
B: meprobamat
C: rifampicina
D: griseofulvina
E: allopurinol
Vezi raspuns ABCD
113. [BCI10118] Efectele proprii cumarinicelor sunt urmatoarele: ()
A: gastralgii
B: greturi
C: urticarie, alopecie, ulceratii bucale
D: aplazii nazale
E: retard psihomotor
Vezi raspuns ABC
114. [BCI10119] Modalitatile de prescriere ale AVK sunt: ()
A: se va incepe cu 1 comprimat pe zi
B: se va incepe cu 3/4 comprimat pe zi la subiectul varstnic, greutate scazuta, insuficienta hepatica
sau renala moderata)
C: se modifica posologia cu 1/4 comprimat
D: monitorizare ulterioara a INR la 48-96 ore dupa orice modificare a posologiei, la fiecare 24 de ore
in zona terapeutica
E: se va interzice in mod formal orice injectie intramusculara sau extractie dentara sub AVK, precum
si practicarea sporturilor violente
Vezi raspuns ABCE
115. [BCI10120] Alte molecule anticoagulate: ()
A: danaparoida
B: heparinoide (lepirudina)
C: bivalirudina
D: dabigatran
E: derivati ai hirudinei (danaparoida)
Vezi raspuns ACD
116. [BCI10121] Indicatiile anti-GPIIb/IIIa sunt: ()
A: SCA ST- cu risc crescut
B: SCA ST+ in sala de cateterism in caz de tromb masiv
C: angioplastie coronara complexa
D: AVC
E: ACOMI

25

Vezi raspuns ABC

117. [BCI10123] Sunt semne ale disectiei aortice (pag 60) ()
A: Asimetrie tensionala
B: Prezenta pulsului periferic
C: Suflu de insuficienta mitrala
D: Ischemie a membrelor
E: Puls paradoxal
Vezi raspuns AD
118. [BCI10125] Durerea in patologia cardiaca se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia (pag
59): ()
A: Durerea in infarct dureaza cateva minute
B: Angorul are sediu medio- si retrosternal
C: Angorul apare postprandial
D: Durerea din infarct se calmeaza la trinitrina
E: Durerea constrictiva caracterizeaza pericardita
Vezi raspuns ACD
119. [BCI10129] Care din urmatoarele sunt cai posibile de agregare a plachetelor pentru formarea
unui tromb fibrinoplachetar? (pg 136) ()
A: Sinteza prostaglandinelor prin intermediul ciclooxigenazei
B: Adeziunea plachetelor la colagen subendotelial
C: Secretia de PDGF
D: Sinteza de adenozin difosfat
E: Activarea receptorilor GPIIb/IIIa prin fibrinogen
Vezi raspuns ADE
120. [BCI10131] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre complicatiile precoce ale IMA: ()
A: Blocurile nodale ce apar in IMA inferioare raspund bine la administrarea de atropina
B: In socul cardiogen se administreaza ca inotrop pozitiv dopamina
C: Stadiul I din clasificarea Killip are o mortalitate de 18% in faza acuta
D: RIVA este semn patognomonic de reperfuzie, fiind bine tolerat de catre pacienti
E: Se realizeaza preventia TV cu lidocaina in caz de fenomene repetitive (salve, bigeminism)
Vezi raspuns ADE
121. [BCI10137] n cazul pericarditei acute, pe ECG se nregistreaz urmtoarele modificri, cu
excepia: ()
A: supradenivelare concav n sus
B: evoluie spre unda Q i regresia segmentului ST
C: supradenivelare a ST rezistent la trinitrin
D: supradenivelare focalizat la un teritoriu vascular
E: subdenivelare a PQ, microvoltaj
Vezi raspuns BD
122. [BCI10138] Alegeti variantele corecte de raspuns cu referire la mecanismul tromboliticelor:
((127))
A: se mai numesc fibrinolitice
B: provoaca liza trombului fibrinoplachetar
C: activarea plasminogenului se face rapid in mod fiziologic
D: activarea plasminogenului se face lent prin tPA
E: heparina intravenoasa continua nu se asociaza tromboliticelor
Vezi raspuns ABD
123. [BCI10140] MVO2 nu depinde de: (pg 64)
A: frecventa cardiaca (efort, tahicardie)
B: tensiunea parietala a miocardului
C: grosimea, diametrul si presiunea intraventriculara (legea Laplace)
D: pragul de ischemie
E: hiperglicemie

26

Vezi raspuns DE
124. [BCI10141] Monitorizarea in angorul stabil include: (pg 67)
A: controlul factorilor de risc: bilant glucidolipidic anual
B: depistarea complicatiilor: toleranta tratamentului
C: evaluarea eficacitatii tratamentului (semestrial sau trimestrial): frecventa crizelor, consumul de
trinitrina, toleranta tratamentului
D: pragul de pozitivitate al testului de ischemie: sistematic
E: fara control coronarografic sistematic
Vezi raspuns ACE
125. [BCI10142] Markerii de necroza miocardica: (69, 73)
A: in SCA ST - cresterea acestora marcheaza retrospectiv evolutia spre un infarct sub-endocardic
(prognostic nefavorabil)
B: tratamentul se va institui numai dupa cresterea lor
C: sunt utili in caz de indoiala asupra diagnosticului
D: au rol prognostic (varf enzimatic)
E: au rol cronologic (datare necroza)
Vezi raspuns ACDE
126. [BCI10143] Variatia Troponinei I in SCA cu supradenivelare permanenta de ST: (69)
A: pozitiva la 2-4 ore
B: pozitiva la 4 ore
C: varf la 12 ore
D: varf la 8-12 ore
E: normalizare in ziua 7
Vezi raspuns BCE
127. [BCI10144] Mioglobina in SCA ST +: (69)
A: pozitiva la 4-8 ore
B: pozitiva la 2-4 ore
C: varf la 8-12 ore
D: normalizare in 36-48 de ore
E: normalizare in 24-36 ore
Vezi raspuns BCE
128. [BCI10145] CPK - MB: (69)
A: pozitiva la 4-8 ore
B: pozitiva la 12 ore
C: varf la 12-24 ore
D: varf la 24 de ore
E: normalizare in ziua 2
Vezi raspuns ACE
129. [BCI10146] Heparine seringi: (129)
A: dalteparina: 2500, 5000, 10 000 UI anti-Xa
B: tinzaparina: 0.5 ml, 0.7 ml, 0.9 ml anti-Xa (1 ml = 20 000 UI anti-Xa)
C: enoxaparina: 0.2 ml, 0.3 ml, 0.4 ml, 0.6 ml, 0.8 ml, 1 ml (1 ml = 10 250 UI anti-Xa)
D: nadroparina: 20, 40, 60, 80, 100 mg (100 mg = 10 000 UI anti-Xa)
E: fondaprina: 2.5, 5, 7.5 si 10 ml
Vezi raspuns ABE
130. [BCI10147] Inainte de inceputul AVK: (135)
A: se va depista o insuficienta renala sau hepatica
B: se vor doza INR si TCA
C: INR este suficient pentru depistarea tulburarilor de hemostaza
D: se va depista o tulburare a crazei: hemoleucograma
E: se va stabili o cartografie sanguina
Vezi raspuns ABDE

27

131. [BCI10148] Sub tratament cu AVK: (135)

A: se interzice in mod formal consumul de alimente bogate in vitamina K
B: se interzice in mod formal orice injectie intramusculara sau extractie dentara
C: se determina INR in caz de tulburari digestive susceptibile de a modifica eficienta AVK
D: se determina INR cel putin lunar, dupa stabilizare
E: se determina INR la fiecare 48h pana la stabilizare la 2 recoltari succesive
Vezi raspuns BCD
132. [BCI10149] Complicatii precoce in infarct: (72)
A: ritm idioventricular accelerat (TV lenta 80-100/min)
B: fibrilatie atriala, flutter atrial in infarctul complicat cu o insuficienta cardiaca
C: insuficienta cardiaca ischemica
D: infarct de ventricul drept
E: anevrism ventricular
Vezi raspuns ABD
133. [BCI10151] Socul cardiogenic in infarct: (71)
A: coronarografia poate fi amanata
B: mortalitate de 80 % (prognostic foarte prost)
C: se administreaza frecvent un inotrop pozitiv (dobutamina)
D: asistenta circulatorie (contrapulsatie aortica)
E: umplere vasculara sistematica
Vezi raspuns BCD
134. [BCI10152] Edemul pulmonar acut ca si complicatie in infarct: (71)
A: mortalitate in faza acuta de 80-100 % in stadiul IV Killip (soc cardiogenic)
B: mortalitate in faza acuta de 8 % in stadiul I Killip (infarct necomplicat)
C: se administreaza furosemid si derivati nitrati, cu exceptia starii de soc
D: dobutamina si contrapulsatie sistematic
E: coronarografie in urgenta
Vezi raspuns ABCE
135. [BCI10154] BAV al infarctului inferior: (71)
A: necesita cardiostimulare, avand un prognostic negativ (traduce o necroza intinsa)
B: bloc nodal, in general benign si tranzitoriu
C: scapare ventriculara lenta
D: scapare ventriculara eficace
E: raspunde la atropina
Vezi raspuns BDE
136. [BCI10155] SCA fara supradenivelare permanenta de ST: (72)
A: este secundar spasmului coronarian pe leziuni tritronculare severe, subocluzive, uneori dificil de
revascularizat
B: este secundar unei rupturi de placa de aterom
C: ocluzie incompleta a arteri coronare
D: posibil infarct subepicardic (deci fara unda Q pe ECG)
E: nu necesita o reperfuzie coronariana in urgenta
Vezi raspuns BCE
137. [BCI10156] In sindromul coronarian cu supradenivelare permanenta de segment ST, durerea
anginoasa tipica poate lipsi la: ()
A: Diabetici
B: Confuzi
C: Sedati
D: Dementi
E: Astmatici
Vezi raspuns ABCD

28

Intrebarile
esenial

din

tema Hipertensiunea

arterial

1. [HAS10015] Hipertensiunea arterial de gradul II se definete prin urmtoarele valori tensionale

(pg. 52)
A: TA sistolic 140-159 mm Hg
B: TA diastolic 90-99 mm Hg
C: TA sistolic 160-179 mm Hg
D: TA diastolic > 110 mm Hg
E: TA sistolic > 180 mm Hg
Vezi raspuns C
2. [HAS10016] HTA este un factor de risc cardiovascular independent deoarece determin (pg. 52)
A: risc de AVC crescut de 4 ori
B: mortalitate cardiovascular global crescut de 2 ori
C: risc de apariie a insuficienei cardiace crescut de 7 ori
D: risc de arteriopatie a membrelor inferioare i a aortei crescut de 3 ori
E: risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2 ori
Vezi raspuns B
3. [HAS10017] Sunt considerati ca factori de risc cardiovascular (pg. 53)
A: Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce
B: Tabagismul oprit de peste 3 ani
C: Vrsta < 50 ani la barbat i < 60 ani la femeie
D: Consumul redus de alcool
E: HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex
Vezi raspuns A
4. [HAS10018] Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor int (de rsunet ale HTA) este
(pg. 53)
A: Grosimea intim-medie < 0,9 mm
B: Hipertrofia ventricular stng
C: Velocitatea undei de puls carotido-femurale (PWV) < 12 m/s
D: Albuminuria < 30 mg/zi
E: Clearance creatinina > 60 ml/min
Vezi raspuns B
5. [HAS10019] Unul din semnele clinice de rsunet ale HTA este (pg. 53)
A: Sindromul metabolic
B: Boala hepatic
C: Boala pulmonar
D: Boala cardiac
E: Insuficiena venoas cronic
Vezi raspuns D
6. [HAS10044] Referitor la HTA, care dintre urmtoarele este adevrat ()
A: Mortalitatea cardiovascular global este crescut de 6 ori
B: Risc de AVC de 7 ori
C: Insuficiena cardiac de 5 ori
D: Risc de arteriopatie de 4 ori
E: Risc de coronaropatie de 6 ori
Vezi raspuns B
7. [HAS10045] Definirea HTA la MAPA n somn presupune ()
A: 120/65

29

B: 125/70
C: 125/65
D: 120/70
E: 125/75
Vezi raspuns D
8. [HAS10046] Definirea HTA la MAPA la trezire presupune ()
A: 135/85
B: 135/80
C: 130/80
D: 135/80
E: 130/85
Vezi raspuns A
9. [HAS10047] HTA de halat alb presupune MAPA normal cu valoare n cabinet > de ()
A: 135/85
B: 140/90
C: 145/90
D: 140/95
E: 140/85
Vezi raspuns B
10. [HAS10048] Sunt considerai factori de risc n HTA urmtorii, cu excepia ()
A: Vrsta
B: Diabetul
C: Antcecendentele familiale de accident cardiovascular precoce
D: Fumatul
E: HDL>0,4 g/L
Vezi raspuns E
11. [HAS10068] tratamentul HTA necomplicate cuprinde? (10068)
A: Diuretice tiazidice
B: IEC
C: ARA II
D: Anticalcice
E: Aldosteronice
Vezi raspuns A
12. [HAS10069] Tratamentul HTA cu DID? (10069)
A: IEC
B: ARA II
C: Anticalcice
D: IEC (ARA II daca exista intoleranta la IEC)
E: ARA II (IEC daca exista intoleranta la ARA II)
Vezi raspuns D
13. [HAS10070] Tratamentul HTA asocite cu DNID? (10070)
A: ARA II
B: IEC
C: ARA II si Diuretic
D: Anticalcice, ARA II, IEC
E: ARA II, IEC
Vezi raspuns E
14. [HAS10071] Tratamentul HTA cu HVS? (10071)
A: ARA II
B: Tiazidice
C: ARA II, IEC, Tiazidice
D: IEC, betablocante
E: ARA II, Tiazidice

30

Vezi raspuns E
15. [HAS10072] Tratamentul HTA cu Insuficienta cardiaca? (10072)
A: IEC, ARA II, Diuretice tiazidice, Anticalcice, Betablocante
B: IEC sau ARA II, Tiazidice, Betablocante, Antialdosteronice, Anticalcice
C: ARA II, IEC
D: IEC sau ARA II, Tiazidice, Betablocante ale IC, Antialdosteronice
E: Doar diuretice.
Vezi raspuns D
16. [HAS10073] Antecedentele de AVC asociate cu HTA se trateaza cu? (10073)
A: tiazidice
B: IEC
C: ARA II, IEC
D: IEC si tiazidice
E: ARA
Vezi raspuns D
17. [HAS10082] Semnele evocatoare de hipercorticism sunt, cu exceptia: ()
A: facies cushingoid
B: obezitate
C: vergeturi
D: miastenie
E: tremuraturi
Vezi raspuns E
18. [HAS10102] Factori de risc cardiovascular in cadrul evaluarii pacientului cu HTA includ, CU
EXCEPTIA: (pag. 53 IV.)
A: Diabet tratat
B: Tabagism oprit de 2 ani
C: HDL <= 0,40 g/l indiferent de sex
D: Varsta >50 ani la femeie
E: Varsta >50 ani la barbat
Vezi raspuns D
19. [HAS10104] Criteriile afectarii organelor tinta (semne paraclinice de rasunet ale HTA) cuprind
urmatoarele, cu EXCEPTIA : ()
A: Hipertrofia ventriculara stanga
B: Grosimea intima-medie sub 0,9 mm
C: Velocitatea undei de puIs carotidofemurale PWV peste 12 m/s
D: Placa carotidiana
E: Microalbuminurie semnificativa (30-300mg/zi)
Vezi raspuns B
20. [HAS10105] Examinare sistematic n HTA este: (pag 54)
A: Creatininemia i estimarea debitului de filtrare urinar
B: Glicemie postrandial
C: Kaliemie cu garou
D: Microalbuminuria (esenial la diabetici)
E: ECG de efort
Vezi raspuns A
21. [HAS10106] NU reprezint examinare sistematic n HTA: (pag 54)
A: glicemie a jeun
B: colesterol total, HDL, LDL i trigliceride
C: Creatininemia i estimarea debitului de filtrare glomerural
D: hemoglobin hematocrit
E: viteza undei de puls
Vezi raspuns E

31

22. [HAS10108] HTA rezistent reprezint: (pag 55)

A: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei triterapii antihipertensive dintre care
un diuretic tiazidic
B: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei biterapii antihipertensive dintre care
un diuretic tiazidic
C: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei triterapii antihipertensive dintre care
un anticalcic bradicardizant
D: Eec al scderii TA dup tratament cu Beta blocante
E: Eec al scderii TA dup monoteapie cu diuretice tiazidice
Vezi raspuns A
23. [HAS10002] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la dg. afectrii organelor int n HTA
sunt false (pag.53) ()
A: grosimea intim-medie >0.9
B: clearence-ul cretininei >60mL/min
C: PWV<12m/sec
D: microalbuminurie 30-300 mg/zi
E: HVS
Vezi raspuns BC
24. [HAS10003] Identificai care dintre urmtoarele reprezint examinri sistematice n HTA (pag.54)
()
A: microalbuminuria
B: glicemia plasmatic postprandial
C: acid uric seric
D: fund de ochi
E: glicemia plasmatic a jeun
Vezi raspuns CE
25. [HAS10004] Care din urmtoarele sunt examinri recomandate n HTA (pag.54) ()
A: bandeleta urinar
B: cuantificarea proteinuriei daca BU este pozitiv
C: ECG de repaus
D: ETT
E: FO
Vezi raspuns BDE
26. [HAS10005] Clase terapeutice de a doua intenie folosite n tratamentul HTA (pag.54) ()
A: antihipertensoare centrale
B: ARA II
C: Betablocante
D: Alfablocante
E: inhibitori calcici
Vezi raspuns AD
27. [HAS10006] Care dintre urmtoarele clase terapeutice se folosesc n tratamentul HTA la un pacient
cu insuficien cardiac (pag.55) ()
A: diuretice tiazidice
B: inhibitori calcici
C: ARA II
D: anticalcice bradicardizante
E: antialdosteronice
Vezi raspuns ACE
28. [HAS10007] Identificai clasele terapeutice folosite n tratamentul HTA la o gravid (pag.55) ()
A: IEC
B: diuretice tiazidice
C: Betablocante
D: inhibitori calcici

32

E: ARA II
Vezi raspuns CD
29. [HAS10008] Urmtoarele clase terapeutice sunt utilizate n tratamentul HTA la un bolnav
coronarian cronic (pag.55) ()
A: anti-aldosteronice
B: anti-calcice bradicardizante
C: diuretice tiazidice
D: IEC
E: Betablocante
Vezi raspuns BE
30. [HAS10009] Semne evocatoare n HTA renovascular (pag.56) ()
A: durere n zona lombar
B: suflu lombar
C: hiperK
D: poliarteriopatie
E: asimetrie de mrime a rinichilor
Vezi raspuns BDE
31. [HAS10010] Sunt false urmtoarele afirmaii n legtur cu HTA renovascular (pag.56) ()
A: mecanismul prin care apare este stenoza strns de a.renal unilateral
B: cea mai frecvent cauz este fibrodisplazia
C: funcia renal se agraveaz dup administrarea de IEC n cazul stenozei bilaterale
D: confirmarea strenozei de a.renal este obinut ideal prin angio-RMN
E: dozarea reninei n VCI poate fi sensibilizat prin administrara de Verapamil
Vezi raspuns BE
32. [HAS10012] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii legate de feocromocitom din HTA secundar cu
excepia (pag.56) ()
A: tumor malign n 90% din cazuri
B: apare triada cefalee-transpiraii-palpitaii
C: dozarea metanefrinelor se face ideal n afara puseului de tensiune
D: tratamentul chirurgical se face sub administrarea de alfa i betablocante
E: ca explorri morfologice se practic scaner sau RMN suprarenal, scintigrafie cu MIBG
Vezi raspuns AC
33. [HAS10013] n legtura cu mecanismele din hiperaldosteronismele primare sunt false urmtoarele
afirmaii cu excepia ( pag.56)
A: creterea produciei de aldosternon cu creterea reabsorbiei de Na la nivelul tubului distal
B: natremia rmne normal
C: eliminare masiv de K-hipoK
D: inhibiia secreiei de renin
E: stimularea secreiei de renin
Vezi raspuns ABCD
34. [HAS10014] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu hiperaldosternismele
primare (pag.56) ()
A: poate fi cauzat de o hiperplazie unilateral a suprarenalelor
B: alcaloza metabolic este un semn evocator
C: renina este crescut, aldosteronul este sczut
D: apare hipoK sever
E: dozarea activitii renin-aldosteron se face la distan de tratamentul interferent cu
antialdosteronice
Vezi raspuns BD
35. [HAS10020] Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie curabil (HTA
secundaa), a detecta ali factori de risc cardiovascular i a depista afectarea organelor int sunt (pg.
54)
A: Ecocardiografia transtoracic

33

B: Acidul uric seric

C: Glicemia plasmatic
D: Microalbuminuria
E: Kaliemia fr garou
Vezi raspuns BCE
36. [HAS10021] Tratamentul nemedicamentos al HTA se refer la (pg. 54)
A: Activitate fizic regulat
B: Reducerea consumului de lipide saturate
C: Depistarea i tratamentul celorlali factori de risc
D: Favorizarea consumului de alcool
E: Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi)
Vezi raspuns ABCE
37. [HAS10022] Tratamentul medicamentos al HTA (pg. 54)
A: Debuteaz cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament
B: Favorizeaz medicamentele administrate ntr-o singur priz, cu eficien timp de 24 ore
C: Clasele terapeutice de utilizat n prima intenie sunt aliskirenul, alfablocantele i
antihipertensivele centrale
D: Cel mai important principiu este scderea n mod eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat
E: Medicamentele de utilizat n a doua intentie sunt: diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei
de conversie, inhibitorii calcici i antagonistii receptorilor angiotensinei II
Vezi raspuns ABD
38. [HAS10023] Medicamentele antihipertensive recomandate n contextul insuficienei cardiace sunt
(pg. 55)
A: Anticalcice
B: IEC sau ARA II
C: Betablocante
D: Diuretice tiazidice
E: Antialdosteronice
Vezi raspuns BCDE
39. [HAS10024] Medicamentele antihipertensive recomandate post infarct miocardic sunt (pg. 55)
A: Diuretice tiazidice
B: Betablocante
C: Antialdosteronice
D: IEC sau ARA II dac exist intoleran la IEC
E: Anticalcice
Vezi raspuns BCD
40. [HAS10049] Diagnosticul afectrii de organ int presupune ()
A: Test de efort
B: Coronarografie
C: HVS
D: Clearence creatinin < 60 mL/min
E: Microalbuminuria semnificativ
Vezi raspuns CDE
41. [HAS10050] Semnele clinice de rsunet ale HTA sunt ()
A: Proteinurie (>500 mg/24 ore)
B: AVC ischemic
C: Boala vascular periferic
D: Disecia de aort
E: Stenoza aortic
Vezi raspuns BC
42. [HAS10051] Semne clinice de rsunet ale HTA sunt urmtoarele ()
A: Insuficien cardiac congestiv
B: Accident ischemic tranzitoriu

34

C: Edem papilar
D: Insuficien renal
E: Sindrom nefrotic
Vezi raspuns ABCD
43. [HAS10052] Examinrile sistematce n HTA sunt ()
A: Creatinemie
B: Bandelet urinar
C: Natremie
D: Acid uric
E: Trigliceride
Vezi raspuns ABDE
44. [HAS10053] Examinrile recomandate n HTA sunt ()
A: Fund de ochi
B: Viteza undei de puls
C: Proteinurie
D: Ecografie transtoracic
E: Eco Doppler al aortei
Vezi raspuns ABCD
45. [HAS10054] n insuficiena cardiac medicaia recomandat pentru tratamentul HTA este
reprezentat de (pg. 55)
A: Anticalcice
B: Beta blocante
C: IEC
D: Antialdosteronice
E: Metildopa
Vezi raspuns BCD
46. [HAS10055] n sarcin medicaia recomandat pentru tratamentul HTA este reprezentat de ()
A: Diuretice tiazidice
B: IEC
C: Antialdosteronice
D: Metildopa
E: Labetolol
Vezi raspuns DE
47. [HAS10056] La subiecii de ras neagr medicamentele recomandate cuprind ()
A: Tiazidice
B: Inhibitori calcici
C: IEC
D: ARA II
E: Beta blocante
Vezi raspuns AB
48. [HAS10057] Cauze iatrogene de HTA secundar cuprind ()
A: Antidepresivele triciclice
B: Acetazolamid
C: Ciclosporin
D: AINS
E: Corticoizi
Vezi raspuns CDE
49. [HAS10058] Nefropatiile cauzatoare de HTA secundar sunt ()
A: Glomerulonefrite acute
B: Nefropatia diabetic
C: Distrucie renal unilateral
D: Stenoz de arter renal

35

E: Nefropatii toxice
Vezi raspuns ABC
50. [HAS10059] Referitor la coarctaia de aort sunt adevrate urmtoarele ()
A: HTA doar la membrele inferioare
B: HTA doar la membrele superioare
C: Suflu de stenoz aortic
D: Stenoza aortei la nivelul istmului
E: Insuficien cardiac
Vezi raspuns BDE
51. [HAS10060] Referitor la feocromocitom sunt adevrate urmtoarele ()
A: Tumor cu celule cromafine
B: Malign n 90% din cazuri
C: Forme familiale care se integreaz n neoplazii endocrine multiple
D: Tratament chirurgical sub alfa i beta blocante
E: Localizare corticosuprarenal
Vezi raspuns ACD
52. [HAS10061] Sunt cauze de HTA secundar ()
A: Hipertiroidismul
B: Tumorile carcinoide
C: Acromegalia
D: Sindrom Cusching
E: Lupusul
Vezi raspuns ABCD
53. [HAS10062] Sunt antihipertensive de a doua intenie ()
A: Diureticele
B: Betablocantele
C: Aliskirenul
D: Alfa blocantele
E: Inhibitori calcici
Vezi raspuns CD
54. [HAS10063] Cauze toxice de HTA secundar ()
A: Ciuperci
B: Alcool
C: Vopseluri
D: Cocaina
E: Amfetamine
Vezi raspuns BDE
55. [HAS10064] NU fac parte din examinarile Recomandate in identificarea etiologiei si factorilor de
risc in HTA: (pag 54)
A: viteza undei de puls
B: EKG de efort
C: fund de ochi
D: acid uric seric
E: acid uric urinar
Vezi raspuns BDE
56. [HAS10065] HTA secundara de etiologie iatrogena NU include urmatoarele medicamente: (pag 56)
A: AINS
B: Allopurinol
C: Ciclosporina
D: Lepirudina
E: Fenitoina
Vezi raspuns BDE

36

57. [HAS10066] Medicatia recomandata in HTA la un pacient cu Sindrom Metabolic include: (pag. 55)
A: Betablocante
B: Diuretice tiazidice
C: IEC
D: Anticalcice
E: ARA II
Vezi raspuns CDE
58. [HAS10067] Tratamentul HTA dupa un infarct miocardic NU INCLUDE: (pag. 55)
A: Betablocante
B: Inhibitori calcici
C: IEC
D: Diuretice tiazidice
E: Anti-aldosteronice
Vezi raspuns BD
59. [HAS10075] Se recomanda diuretice tiazidice in: (p 55)
A: insuficienta cardiaca
B: coronarieni cronici
C: dupa infarct miocardic
D: antecedente de AVC sau AIT
E: sindrom metabolic
Vezi raspuns AD
60. [HAS10076] Se recomanda inhibitori calcici in: (p 55)
A: sarcina
B: subiect tanar
C: arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare
D: insuficienta renala
E: sindrom metabolic
Vezi raspuns ACE
61. [HAS10077] Tratamentul recomandat in hipertensiunea arteriala asociata cu diabet zaharat
insulinodependent include: ()
A: Diuretice tiazidice
B: Inhibitori de enzima de conversie
C: ARA2
D: Betablocante
E: Inhibitori ai canalelor de calciu
Vezi raspuns BC
62. [HAS10078] Confirmarea stenozei arterei renale in HTA se face astfel: ()
A: ideal prin angio-IRM
B: ideal prin scintigrafie
C: ideal prin arteriografie
D: in lipsa de angio-IRM se face angioscaner
E: arteriografie in preoperator sau preangioplastie
Vezi raspuns ADE
63. [HAS10079] Confirmarea responsabilitatii stenozei arterei renale in HTA se face astfel: ()
A: scintigrafie renala
B: dozari etajate ale reninei in vena cava inferioara
C: raport >1,5 in favoarea partii normale
D: sensibilizare cu captopril
E: sensibilizare cu verapamil
Vezi raspuns ABD
64. [HAS10080] Semnele evocatoare de hiperaldosteronism primar sunt: ()
A: hipokaliemie severa
B: alcaloza metabolica

37

C: kaliureza importanta
D: natriureza importanta
E: hiponatriemie
Vezi raspuns ABC
65. [HAS10081] Tratamente care interfereaza cu dozarea activitatii renina-aldosteron sunt: ()
A: IEC
B: diuretice
C: ARA II
D: glicirizina
E: betablocante
Vezi raspuns ABC
66. [HAS10083] Semne evocatoare de coarctatie de aorta sunt: ()
A: suflu sistolic interscapulovertebral stang
B: suflu continuu la nivelul vaselor gatului
C: insuficienta cardiaca
D: scaderea pulsului brahial
E: scaderea pulsului femural
Vezi raspuns ACE
67. [HAS10084] Bilantul sanguin initial in caz de puseu hipertensiv este format din: ()
A: ionograma sanguina si urinara
B: hemoleucograma
C: schizocite, haptoglobina, LDH, bilirubina totala si libera
D: enzime cardiace si pancreatice
E: bilant hepatic complet
Vezi raspuns BCE
68. [HAS10085] Tratamentul puseului hipertensiv include: ()
A: nicardipina 5-10 mg/h IVSE, de prima intentie
B: derivati nitrati, alfablocante, de a doua intentie
C: diuretice in caz de EPA
D: evitarea diureticelor
E: labetalol de prima intentie
Vezi raspuns ABCD
69. [HAS10086] Urgentele hipertensive sunt TAs >=180 mmHg si/sau TAd >=110 mmHg si
urmatoarele: ()
A: AVC, encefalopatie, eclampsie
B: EPA, infarct miocardic, disectie aortica
C: nefroangioscleroza benigna
D: microangiopatie trombotica cu trombocitoza, anemie
E: retinopatie hipertensiva severa (cefalee, varsaturi, confuzie sau coma)
Vezi raspuns ABE
70. [HAS10087] Medicamentele recomandate in caz de HTA si HVS sunt: ()
A: ARA II
B: diuretice tiazidice
C: IECA
D: betablocante
E: anticalcice
Vezi raspun AB
71. [HAS10088] La subiectul tanar cu HTA sunt recomandate: ()
A: betablocante
B: anticalcice
C: diuretice
D: IEC
E: antialdosteronice

38

Vezi raspuns ACD

72. [HAS10089] Semne clinice de rasunet ale HTA sunt: ()
A: nefropatie diabetica, insuficienta renala, proteinurie 30-300 mg/24 ore
B: retinopatie avansata
C: infarct miocardic, angor, revascularizare coronara, insuficienta cardica congestiva
D: boala vasculara periferica
E: AVC ischemic sau hemoragic, accident ischemic tranzitoriu
Vezi raspuns BCDE
73. [HAS10090] Examinarile recomndate in HTA sunt: ()
A: ECK de repaus
B: ETT
C: glicemie plasmatica postprandiala (daca glicemia a jeun >=6,1 mmol/l sau 110 mg/dl)
D: acid uric
E: microalbuminurie
Vezi raspuns BCE
74. [HAS10091] Medicamentele recomandate la pacientii de rasa neagra sunt: ()
A: diuretice tiazidice
B: inhibitori calcici
C: IEC
D: ARA II
E: betablocante
Vezi raspuns AB
75. [HAS10092] Medicamentele recomandate in HTA la coronarienii cronici sunt: ()
A: betablocante
B: verapamil
C: dialtiazem
D: IEC
E: ARA II
Vezi raspuns ABC
76. [HAS10093] Urmatoarele sunt nefropatii cauzatoare de HTA: ()
A: hipoplazie renala unilaterala
B: pielonefrita cronica
C: pielonefrita acuta
D: tuberculoza
E: hidronefroza, polichistoza
Vezi raspuns ABDE
77. [HAS10094] Urmatoarele sunt diagnostice posibile in caz de HTA rezistenta: ()
A: falsa HTA: manseta mare pe brat gros, "HTA de halat alb"
B: HTA secundara neelucidata
C: medicamente care cresc TA
D: suprasarcina volemica
E: apnee a somnului
Vezi raspuns BCDE
78. [HAS10095] Diureticele tiazidice sunt recomandata in tratamentul HTA la: ()
A: cazurile cu HTA esentiala necomplicata
B: subiectii de rasa neagra
C: pacientii cu antecedente de AVC sau AIT
D: pacientii cu insuficienta cardiaca
E: HVD
Vezi raspuns ABCD
79. [HAS10096] In tratamentul HTA, betablocantele sunt recomandate in caz de: ()

39

A: insuficienta cardiaca
B: coronarieni cronici
C: post infarct miocardic
D: sarcina
E: subiect varstnic
Vezi raspuns ABCD
80. [HAS10097] Examinarile recomandate in HTA sunt: ()
A: Eco-Doppler a arterelor carotide
B: fund de ochi
C: viteza undei de puls
D: cuantificarea proteinuriei
E: bandeleta urinara
Vezi raspuns ABCD
81. [HAS10098] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre masurarea TA: ()
A: TA automasurata=135/85 mmHg
B: MAPA trezire=130/80 mmHg
C: MAPA somn=120/70 mmHg
D: MAPA 24 ore=130/80 mmHG
E: HTA de halat alb: HTA la cabinet >=140/90 vs MAPA <125/80, automasurata <135/85
Vezi raspuns ACDE
82. [HAS10099] Diagnosticul de HTA se pune astfel: ()
A: cel putin doua masuratori la 1 minut una de cealalta
B: la cele 2 brate
C: subiect in repaus, linistit, de cel putin 5 minute
D: fara sa fi baut cafea sau alcool timp de o ora inainte
E: fara sa fi fumat in ultimele 24 de ore
Vezi raspuns ABCD
83. [HAS10100] HTA creste riscul cardiovascular astfel: ()
A: risc de AVC de 7 ori
B: risc de insuficienta cardiaca de 3 ori
C: risc de coronaropatie de 4 ori
D: risc de mortalitate cardiovasculara globala de 2 ori
E: risc de arteriopatie a memebrelor inferioare si aortei de 2 ori
Vezi raspuns ADE
84. [HAS10101] Factorii de risc cardiovasculari la pacientul hipertensiv sunt: ()
A: existenta unui sindrom metabolic
B: sedentaritate: mai putin de 30 de minute, de 3 ori pe saptaman
C: consum excesiv de alcool: mai mult de 3 pahare de vin pe zi la barbat si 2 pahare pe zi la femeie
D: HDL-colesterol >0,40 g/l (1 mmol/l)
E: LDL-colesterol > 1,60 g/l (4,1 mmol/l)
Vezi raspuns ABCE
85. [HAS10103] Identificarea semnelor clinice de rasunet ale HTA se refera la: ()
A: Grosimea intima-medie de peste 0,9mm
B: Boala vasculara periferica
C: Microalbuminuria semnificativa
D: Boala cerebrovasculara
E: Retinopatia avansata
Vezi raspuns BDE
86. [HAS10107] Reprezint examinri recomandate n HTA urmtoarele: (pag 54)
A: glecemie postprandial, dac glicemia a jeun mai mare sau egal cu 6,1 mmoli/l
B: glecemie postprandial, dac glicemia a jeun mai mare sau egal cu 110mg/dl
C: index glezn bra
D: creatininemia i estimarea debitului de filtrare glomerural

40

E: microalbuminuria (esenial la diabetici)

Vezi raspuns ABCE
87. [HAS10109] In cazul hipertensiunii arteriale: ()
A: aparitia unei coronaropatii este crescuta de 2 ori
B: mortalitatea cardiovasculara globala este crescuta de 3 ori
C: riscul fata de o arteriopatie a arterelor membrelor inferioare este crescut de 3 ori
D: riscul de aparitie a unei insuficiente cardiace este crescut de 4 ori
E: riscul de AVC este crescut de 7 ori
Vezi raspuns DE
88. [HAS10110] reprezinta factori de risc cardiovascular: ()
A: varsta la barbat peste 50 ani
B: varsta la femeie peste 60 ani
C: LDL>1mmol/l
D: LDL>4,1mmol/l
E: LDL<1,60g
Vezi raspuns ABD
89. [HAS10111] Anticalcicele se prescriu n HA n urmtoarele cazuri: ()
A: DID
B: Coronarieni cronici
C: Insuficien cardiac
D: ACOMI
E: Subiect vrstnic
Vezi raspuns BDE
90. [HAS10112] Medicamente antihipertensive de a doua intentie sunt: (pag 54)
A: betablocantele
B: aliskiren
C: inhibitorii calcici
D: alfablocantele
E: antihipertensoare centrale
Vezi raspuns BDE
91. [HAS10113] Semne evocatoare ale unui hiperaldosteronism primar: (pag 56)
A: hiperkaliemie
B: acidoza metabolica
C: hipokaliemie severa
D: alcaloza metabolica
E: kaliureza importanta
Vezi raspuns CDE
92. [HAS10114] Caracteristicile coarctatiei de aorta: (pag 57)
A: stenoza aortica la nivelul istmului (in aval de ostiumul arterei subclaviculare stangi)
B: hipoperfuzie de aval care inhiba secretia de renina
C: HTA doar la membrele inferioare
D: insuficienta cardiaca
E: suflu continuu interscapulovertebral stang
Vezi raspuns ADE

Intrebarile din tema Insuficiena cardiac

1. [ICA10005] Din etiologia insuficienei ventriculare stngi prin alterarea funciei musculare fac parte
urmtoarele afeciuni cu excepia (pag.85) (pg. 85)
A: diabet
B: tirotoxicoz

41

C: hipertiroidismul
D: acromegalia
E: feocromocitom
Vezi raspuns C
2. [ICA10007] Care este cu aproximatie valoarea indexului cardiotoracic (ICT) pe Rx toracica intr-o
cardiomegalie (pag.87) ()
A: <0.3
B: >0.5
C: <0.5
D: totdeauna peste 1
E: in jurul valorii de 0.2
Vezi raspuns B
3. [ICA10011] Urmtoarele mecanisme compensatorii produc vasoconstricie la nivel periferic cu
excepia (pag.84)
A: activarea adrenergic
B: activarea sintezei de endotelin
C: activarea factorului natriuretic atrial
D: activarea sistemului RAA
E: activarea secreiei de arginin-vasopresin
Vezi raspuns C
4. [ICA10012] Carena de tiamin (vitamina B1) poate produce (pag.85)
A: insuficiena ventricular dreapt
B: insuficiena cardiac cu debit crescut
C: insuficiena ventricular stng prin alterarea funciei musculare
D: insuficiena ventricular prin tulburri ale funciei pomp
E: cardiopatii aritmice
Vezi raspuns B
5. [ICA10013] n cazul edemului pulmonar, la auscultaie va apare (pag.86)
A: matitate bazal
B: sibilante bilaterale
C: diminuarea murmurului vezicular
D: raluri crepitante
E: diminuarea vibraiilor vocale
Vezi raspuns D
6. [ICA10023] n tratamentul edemului pulmonar acut cu TAs<100 mmHg se folosesc urmtoarele, cu
excepia (pag.92)
A: diuretice cu aciune rapid iv
B: oxigenoterapie nazal
C: derivai nitrai
D: dobutamin
E: repaus la pat
Vezi raspuns C
7. [ICA10025] Examinarea Holter ECG este indicat n monitorizarea IC n urmtoarea situaie
(pag.92)
A: n cazul unui tratament susceptibil s modifice funcia cardiac
B: o dat la 12 luni
C: n cazul unor semne sugestive
D: n caz de semn de apel la anamnez sau la examenul clinic
E: o dat la 3 ani
Vezi raspuns D
8. [ICA10026] Urmtoarele afirmaii legate de Furosemid sunt adevrate cu excepia (pag.138)
A: crete natriureza prin blocarea reabsorbiei de Na n ramura ascendent a ansei Henle

42

B: n doze puternice are efect calciuric

C: hipoK se datoreaz efectului diuretic
D: se evit asocierile cu produii de contrast iodai
E: leucopenia este un efect secundar
Vezi raspuns C
9. [ICA10035] Examenul cheie pentru diagnosticul insuficienei cardiace diastolice este (pg. 91)
A: Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau NT-proBNP (captul amino-terminal al BNP)
B: Radiografia toracic
C: Ecografia cardiac transtoracic
D: Anamneza i examenul clinic
E: Electrocardiograma
Vezi raspuns C
10. [ICA10036] Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu digitalice n insuficiena cardiac este
greit (pg. 90)
A: reduce frecvena spitalizrilor
B: reduce mortalitatea
C: digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenei ventriculare la pacienii cu fibrilaie atrial
D: sunt utile la pacienii cu insuficien cardiaca refractara n ciuda unui tratament maximal
E: n general sunt utilizate la pacienii cu clas III-IV NYHA
Vezi raspuns B
11. [ICA10037] Medicaia uzual a insuficienei cardiace clas I-II NYHA nu include (pg. 90)
A: Betablocante
B: Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
C: Blocante ale canalelor de calciu
D: Antialdosteronice
E: Blocante ale receptorilor angiotensinei
Vezi raspuns C
12. [ICA10038] Regimul igieno-dietetic n insuficiena cardiac include urmatoarele, cu excepia (pg.
89)
A: corecia factorilor de risc cardiovascular
B: regim srac n sare (< 4 g/zi) n forma puin evoluat
C: restricie hidric (< 500 - 750 ml/zi) la pacienii cu edeme
D: activitate fizic moderat, regulat
E: vaccinare antigripal, antipneumococic
Vezi raspuns C
13. [ICA10039] Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu betablocante n insuficiena cardiac este
fals (pg. 89-90)
A: reduce mortalitatea cardiovascular
B: tratamentul se introduce progresiv, la distan de o decompensare
C: se poate folosi oricare dintre betablocante, cu condiia s fie selectiv
D: reduce numrul de spitalizri
E: reduce riscul de moarte subit
Vezi raspuns C
14. [ICA10041] Urmatoarele mecanisme compensatorii intervin in IC, cu exceptia: (p. 84)
A: Dilatarea ventriculului stg
B: Activare adrenergica
C: Activarea de prostaglandine
D: Hipertofie de ventricul stg
E: Activarea factorului natriuretic atrial, vasoconstrictor si antidiuretic
Vezi raspuns E
15. [ICA10042] In caz de edem pulmonar examenul clinic releva: (p.86)
A: Dimiuarea murmurului vezicular, vibratiilor vocale si matitate bazala
B: Raluri crepitante la sfarsitul inspirului, predominant bazal

43

C: Opacitati vagi, slab delimitate, perihilare pe radiografia toracica

D: Raluri sibilante bazale
E: Opacitati de tonalitate hidrica, confluente, cu bronhograma aeriana radiografic
Vezi raspuns B
16. [ICA10043] In IC sunt prezente urmatoarele semne clinice, cu exceptia: (p.86)
A: Astenie in formele severe
B: Bradicardie
C: Zgomotul 2 accentuat in focarul pulmonar, dovada a unei HTAP asociate
D: Dureri abdominale, greturi, varsaturi, in formele severe
E: galop(protodiastolic-Z3, telediastolic-Z4)
Vezi raspuns B
17. [ICA10047] Despre monitorizarea unui pacient cu IC sunt adevarate: (p.92)
A: Natremie, kaliemie si creatininemie se determina la 3 luni
B: Un pacient echilibrat se monitorizeaza clinic la 6 luni, ECG cel putin o data la 12 luni, ETT cel
putin o data la 3 ani
C: Clinic se urmaresc doar FC si TA
D: In caz de IC instabila consultatiile se fac 1/luna
E: Toate afirmatiile sunt adevarate
Vezi raspuns B
18. [ICA10048] Sunt factori de prognostic negativ in insuficienta cardiaca sistolica urmatorii, cu
EXCEPTIA: (89)
A: hipokaliemia
B: rezistente pulmonare crescute
C: hiperbilirubinemia
D: pierdere in greutate involuntara
E: antecedente de spitalizare din cauza insuficientei cardiace
Vezi raspuns A
19. [ICA10052] Reducerea consumului de alcool este indicata in special in: (1272)
A: hipercolesterolemie
B: insuficienta respiratorie cronica
C: sindrom nefrotic
D: obezitate
E: insuficienta renala
Vezi raspuns D
20. [ICA10053] Combaterea subnutritiei trebuia avuta in vedere la pacientii cu: ()
A: obezitate
B: sindrom nefrotic
C: hipercolesterolemie
D: hipertrigliceridemie
E: HTA
Vezi raspuns A
21. [ICA10056] Pentru bilantul edemelor din insuficienta hepatocelulara e nevoie de urmatoarele
investigatii, cu EXCEPTIA: (1346)
A: ecografie hepatica
B: prealbuminemie
C: albuminemie
D: ASAT
E: ALAT
Vezi raspuns B
22. [ICA10057] In bilantul hepatic, in cazul edemelor din cauza unei insuficiente hepatocelulare, nu
intra: (1346)
A: indicele de protrombina
B: gamaGT

44

C: fosfataza alcalina
D: bilirubina
E: ASAT
Vezi raspuns D
23. [ICA10059] Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in legatura cu proprietatile diureticelor
de ansa: (pag.138)
A: cresterea natriurezei prin blocarea reabsorbtiei de sodiu in ramura ascendenta a ansei Henle
B: blocarea reabsorbtiei de sodiu si clor la nivelul segmentului cortical de dilutie si inhibarea actiunii
ADH asupra tubului colector
C: efect anti-ADH utilizat in diabetul insipid nefrogen
D: efect antiandrogenic si inductoare enzimatice
E: blocheaza actiunea aldosteronului asupra pompei Na+/K+ din tubul distal de unde rezulta o
crestere a secretiei urinare sodate in tubul colector cu efect diuretic si natriuretic modest si diminuarea
secretiei de ioni H+ si K+
Vezi raspuns A
24. [ICA10060] Scaderea densitatii calorice nu este indicata in ()
A: HTA
B: Obezitate
C: Diabet de tip 2
D: Hipertrigliceridemie
E: Hipercolesterolemie
Vezi raspuns E
25. [ICA10064] Care din urmatorii reprezinta factori clinici de prognostic negativ in insuficienta
cardiaca: (pag.89)
A: insuficienta renala
B: anemie
C: TA scazuta "pensata" in mod persistent
D: tulburari ventriculare de ritm
E: nivelul BNP crescut
Vezi raspuns C
26. [ICA10087] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele de ans ()
A: Creterea natriurezei n tubul contort proximal
B: Efect calciuric n doze puternice
C: Efect intravenos n 3 ore
D: Relaie doz-efect logaritmic
E: Doza maxim de furosemid=500mg/zi
Vezi raspuns B
27. [ICA10088] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele thiazide? ()
A: Efect calciuric
B: Reprezentate de fiirosemid i bumetanid
C: Se administreaz n insuficiena renal
D: Relaia doz-efect liniar
E: Efect antiADH utilizat n diabetul insipid nefrogen
Vezi raspuns E
28. [ICA10089] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele care economisesc
potasiu? ()
A: Se administreaz n hiponatremie
B: Se asociaz cu IEC
C: Se administreaz n hiperaldosteronism primar
D: Se poate administra mpreun cu litiu
E: Are efect inhibitor enzimatic
Vezi raspuns C

45

29. [ICA10093] Echilibrul alimentar presupune ()

A: Ritmul prizelor alimentare fixe
B: Recomandri dietetice standard
C: Evitarea perioadelor lungi a jeun
D: Consum zilnic din cele 4 categorii principale
E: Nici una de mai sus
Vezi raspuns C
30. [ICA10095] In insuficienta cardiaca, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei : ()
A: Au efect vasodilatator strict arterial
B: Sunt indicati doar in clasele III-IV NYHA
C: Reduc morbimortalitatea
D: Necesita monitorizarea functiei hepatice
E: Se administreaza doar in caz de inteleranta la inhibitorii receptorilor angiotensinei II
Vezi raspuns C
31. [ICA10096] Cu privire la ascultatia cordului in insuficienta cardiaca, care dintre urmatoarele
afirmatii este FALSA: ()
A: Semnul Carvalho: suflu sistolic tricuspidian intensificat la expir
B: Galop
C: Suflu holosistolic endoapexian de insuficienta mitrala functionala
D: Zgomotul 2 accentuat in focarul pulmonar, dovada a unei hipertensiuni arteriale pulmonare
(HTAP) asociate
E: Tahicardie
Vezi raspuns A
32. [ICA10002] Care dintre urmtoarele afeciuni pot produce insuficien cardiac cu debit crescut
(pag.85) ()
A: feocromocitom
B: carena de tiamin (vit.B1)
C: boala Paget
D: boala Steinert
E: hipertiroidismul
Vezi raspuns BCE
33. [ICA10003] n insuficiena ventricular prin tulburri ale funciei pomp suprasarcina de presiune
apare datorit (pag.85) ()
A: insuficieniei mitrale acute
B: stenozei aortice
C: hipertensiunii arteriale
D: cardiomiopatiei hipertrofic obstructiv
E: comunicrii interventriculare
Vezi raspuns BCD
34. [ICA10004] Care dintre urmtoarele afeciuni fac parte din etiologia insuficienei ventriculare
stngi prin alterarea funciei musculare (pg. 85)
A: distrofia Duchenne de Boulogne
B: boala de suprasarcin
C: hipertiroidismul
D: anemia cronic
E: boala Chagas
Vezi raspuns ABE
35. [ICA10006] Reprezint semne periferice de debit sczut n insuficiena cardiac (pag.86) ()
A: lipotimii, sincope
B: astenie
C: edeme ale membrelor inferioare
D: oligurie
E: sindrom confuzional
Vezi raspuns BDE

46

36. [ICA10008] Care dintre urmatoarele valori indreapta dg. catre dispnee de origine cardiaca
(pag.87) ()
A: BNP 100-400 pg/ml
B: NT-proBNP > 2000 pg/ml
C: NT-proBNP 400-2000 pg/ml
D: BNP < 100 pg/ml
E: BNP > 400 pg/ml
Vezi raspuns BE
37. [ICA10009] Care dintre urmatoarele valori indreapta dg. catre dispnee de origine pulmonara
(pag.87) ()
A: NT-proBNP 400-2000 pg/ml
B: NT-proBNP < 400 pg/ml
C: BNP > 400 pg/ml
D: BNP < 100 pg/ml
E: BNP 100-400 pg/ml
Vezi raspuns BD
38. [ICA10010] Urmtoarele afirmaii legate de activarea sistemului RAA sunt adevrate (pag 84) ()
A: este activat prin reducerea concentraiei de Na la niv maculei densa
B: este activat prin creterea perfuzrii glomerulare
C: se produce retenie hidrosodat prin intermediul aldosteronului
D: se produce vasoconstricie prin intermediul angiotensinei II
E: este activat prin creterea concentraiei de Na la niv maculei densa
Vezi raspuns ACD
39. [ICA10014] n legtur cu bilanul paraclinic n insuficiena cardiac sunt adevrate urmtoarele
afirmaii cu excepia (pag.88)
A: o valoare a VO2 <14ml/kg/min este un semn de gravitate
B: FEVS <60% --> IC cardiac sistolic
C: diagnosticarea ischemiei pe scintigrafia miocardic se face cu technetiu 99m
D: fracia de ejecie izotopic se msoar cu technetiu 99m
E: catererismul drept se realizeaz dect n cadrul bilanului pretransplant sau n caz de
dg.ndoielnic
Vezi raspuns BC
40. [ICA10015] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii n legtur cu tratamentul cu IEC n insuficiena
cardiac (pag.89)
A: previn remodelarea ventricular, produc vasodilatare arterial i venoas ducnd astfel la
reducerea morbimortalitii
B: se administreaz doar n cazurile de IC clasele II-III
C: se introduce n doze mici care apoi se cresc progresiv
D: n caz de intoleran sunt indicai inhibitorii receptorilor angiotensinei II
E: inhibitorii receptorilor angiotensinei II se pot asocia cu betablocante
Vezi raspuns ACD
41. [ICA10016] n legtur cu tratamentul farmacologic al IC sunt adevrate (pag.89-90)
A: singurele antiaritmice utilizabile sunt cele de clasa I
B: derivaii nitrai reduc presarcina
C: tratamentul cu betablocante se instituie numai mpreun cu IEC i diuretice
D: inhibitorii de calciu se utilizeaz ca antihipertensive dac HTA persist n ciuda tratamentului cu
diuretice, betablocante i IEC
E: digitalicele reduc frecvena spitalizrilor
Vezi raspuns BDE
42. [ICA10017] Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu tratamentul nefarmacologic al IC sunt
adevrate (pag.90-91)
A: resincronizarea ventricular prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicat n clasele III NYHA

47

B: defibrilatorul implantabil este indicat n TV sau FV din faza acut a unui SCA
C: insuficiena renal este o complicaie a transplantului cardiac
D: resincronizarea ventricular prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicat n clasele
III-IV NYHA
E: defibrilatorul implantabil este indicat n sincopa de cauz necunoscut cu TV susinut sau FV
declanabil
Vezi raspuns CDE
43. [ICA10018] Reprezint complicaii ale transplantului cardiac urmtoarele cu excepia (pag.91)
A: insuficien cardiac refractar
B: HTAP precapilar fixat
C: insuficien renal
D: infecie activ HIV, VHC
E: infecii oportuniste
Vezi raspuns ABD
44. [ICA10019] Tratamentul nefarmacologic al IC prin transplant cardiac (pag.91)
A: limfoamele reprezint o complicaie
B: supravieuirea la 5 ani este de 30%
C: insuficiena renal reprezint att o complicaie ct i o contraindicaie
D: supravieuirea la 1 an este de 70%
E: este indicat n cazul unei insuficiene cardiace refractare sub tratament maximal
Vezi raspuns ACE
45. [ICA10020] Care din urmtoarele reprezint att complicaii ct i contraindicaii n transplantul
cardiac (pag.91)
A: infeciile oportuniste
B: neoplaziile
C: insuficiena hepatic
D: infecia cu VHC sau HIV
E: insuficiena renal
Vezi raspuns BE
46. [ICA10021] Care din urmtoarele sunt metode de asisten circulatorie n IC (pag.91)
A: defibrilatorul implantabil
B: contrapulsaia aortic
C: angioplastia percutanat
D: revascularizarea prin angioplastie
E: inima artificial total
Vezi raspuns BE
47. [ICA10022] Despre insuficiena cardiac diastolic se poate afirma (pag.91)
A: exist semne clinice specifice fa de insuficiena cardiac sistolic
B: funcia sistolic a ventriculului stng este conservat
C: Rx toracic prezint cardiomegalie
D: tratamentul insist asupra reducerii ponderale, controlului HTA i restaurrii ritmului sinusal
E: ECG prezint hipertrofii atriale i ventriculare stngi
Vezi raspuns BDE
48. [ICA10024] n cadrul monitorizrii din IC ETT este indicat n urmtoarele situaii (pag.92)
A: n caz de tratament susceptibil s modifice funcia cardiac
B: n caz de semn de apel la anamnez sau la examenul clinic
C: cel puin o data la 3 ani pentru pacienii care rmn stabili
D: n caz de schimbare clinic
E: n caz de semne sugestive
Vezi raspuns ACD
49. [ICA10027] Care dintre urmtoarele diuretice sunt indicate n edemul cerebral (pag.141)
A: Triamteren

48

B: Spironolactona
C: Acetazolamida
D: Cicletanin
E: Glicerol
Vezi raspuns CE
50. [ICA10028] n care dintre urmtoarele patologii este recomandat diminuarea consumului de ap
(pag.1272)
A: HTA
B: insuficiena renal
C: hepatopatia alcoolic
D: insuficiena cardiac
E: sindromul nefrotic
Vezi raspuns BDE
51. [ICA10029] Diminuarea consumului de proteine este indicat n urmtoarele patologii, cu excepia
(pag.1272)
A: hipertrigliceridemie
B: insuficiena renal
C: DZ de tip II
D: sindrom nefrotic
E: obezitate
Vezi raspuns ACE
52. [ICA10030] n tratamentul edemelor de retenie hidrosodat se folosesc urmtoarele diuretice
(pag.1346)
A: diuretice care economisesc K
B: diuretice de ans
C: diuretice osmotice
D: inhibitori ai anhidrazei carbonice
E: diuretice tiazidice
Vezi raspuns BE
53. [ICA10031] Edemele de retenie hidrosodat pot fi cauzate de (pg. 1346)
A: Insuficien cardiac
B: Tromboflebit
C: Insuficien hepatocelular
D: Sindromul nefrotic
E: Erizipel
Vezi raspuns ACD
54. [ICA10032] Etiologia insuficienei cardiace diastolice cuprinde (pg. 91)
A: Pericardita constrictiv
B: Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv
C: Stenoz mitral
D: Cardiopatia ischemic
E: Stenoza aortic
Vezi raspuns ABDE
55. [ICA10033] La un pacient cu insuficien cardiac antivitaminele K sunt indicate n urmtoarele
cazuri (pg. 90, 94)
A: dac este n clasa NYHA IV
B: n caz de fibrilaie atrial permanent
C: dac are protez valvular mecanic
D: n caz de tromb intracavitar
E: daca insuficiena cardiac este refractar la medicaia maximal
Vezi raspuns BCD
56. [ICA10034] Indicatori de prognostic negativ n insuficiena cardiac sunt (pg. 89)
A: Hiponatremia

49

B: Sexul masculin
C: Complex QRS larg
D: Anemia
E: Obezitatea
Vezi raspuns ACD
57. [ICA10040] Contraindicaii ale diureticelor antialdosteronice sunt (pg. 140)
A: Miastenia
B: Hiponatremia < 125 mmol/l
C: Insuficiena hepatic sever
D: Hiperkaliemia
E: Disfuncia sistolic ventricular stng sever
Vezi raspuns BCD
58. [ICA10044] Factorii de prognostic negativ ai IC sunt: (p. 89)
A: Insuficienta renala
B: Tulburari ventriculare de ritm
C: Nivelul BNP scazut
D: FEVS prabusita
E: VO2 max < 14 ml/kgc/min
Vezi raspuns ABDE
59. [ICA10045] Decompensarea IC este favorizata de: (p.88)
A: Tratament inotrop pozitiv
B: Puseul de hipertensiune
C: Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta
D: Tirotxicoza
E: Scaderea debitului cardiac
Vezi raspuns BCD
60. [ICA10046] Tratamentul IC sistolice cuprinde: (pg. 89-90)
A: Furosemid si derivati nitrati in caz de EPA
B: IEC, ca si tratament de referinta chiar si pentru clasa I
C: Betablocante in caz de decompensare
D: Inhibitori de calciu, daca HTA persista in ciuda diureticelor, IEC, BB
E: Antiaritmice de calsa I
Vezi raspuns ABD
61. [ICA10050] Prognosticul negativ in insuficienta cardiaca se cuantifica: (89)
A: clinic, avand in vedere VO2max
B: biologic, prin evidentierea unei anemii
C: clinic, prin evidentierea unei hipertensiuni pulmonare crescute
D: ecografic, prin evidentierea unei FEVS prabusite
E: cu ajutorul ECG
Vezi raspuns ABDE
62. [ICA10051] La un pacient cu hipertrigliceridemie se indica mai ales: (1272)
A: scaderea aporturilor lipidice
B: scaderea aportului de Na
C: scaderea aportului de proteine
D: scaderea numarului de calorii
E: scaderea consumului de alcool
Vezi raspuns DE
63. [ICA10054] Edemele de retentie hidrosodata: (1346)
A: sunt albe
B: lasa godeu
C: apar in insuficienta hepatocelulara
D: pot fi dureroase
E: apar in sindromul nefrotic

50

Vezi raspuns ABCE

64. [ICA10055] Despre edemele din denutritia proteica severa se pot spune urmatoarele: (1346)
A: sunt edeme de retentie hidrosodata
B: e nevoie de evaluarea nivelului de transferina
C: se evalueaza indicele de protrombina
D: bandeleta urinara e utila in cautarea unei proteinurii
E: valoarea prealbuminemiei este necesara
Vezi raspuns ABE
65. [ICA10058] Dintre factorii clinici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace fac parte: (pag.89)
A: varsta > 60-65 de ani
B: disfunctia ventriculului drept
C: stadiul III/IV NYHA
D: hiponatremie
E: cardiopatie ischemica
Vezi raspuns ACE
66. [ICA10061] Scaderea aportului de sare se recomanda in ()
A: Insuficienta respiratorie cronica
B: HTA
C: Sindrom nefrotic
D: Insuficienta renala
E: Hepatopatie alcoolica
Vezi raspuns BCDE
67. [ICA10062] Dintre factorii clinici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace se enumara:
(pag.89)
A: varsta inaintata
B: FEVS prabusita
C: cardiopatie ischemica
D: tulburari ventriculare de ritm
E: stadiul III/IV NYHA
Vezi raspuns ACE
68. [ICA10063] Dintre factorii ecografici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace se enumara:
(pag.89 )
A: QRS larg
B: FEVS prabusita
C: hiponatremie
D: disfunctia VD
E: rezistente pulmonare crescute
Vezi raspuns BDE
69. [ICA10065] Proprietatile Furosemidului/Bumetamidei sunt: ()
A: cresterea natriurezei prin blocarea reabsorbtiei de sodiu in ramura ascendenta a ansei Henle
B: cresterea natriurezei in tubul contort distal
C: efect diuretic si natriuretic puternic
D: hiperaldosteronism primar, renina scazuta
E: efect calciuric in doze puternice
Vezi raspuns ABCE
70. [ICA10066] Urmatoarele sunt adevarate despre farmacocinetica furosemidului: ()
A: efect rapid in administrarea intravenoasa: 15 minute
B: efect scurt in administrarea per os
C: eficient in 30 minute in administrarea orala
D: relatie doza-efect lineara chiar in caz de insuficienta renala severa
E: efect diuretic nul in insuficienta renala severa
Vezi raspuns ACD

51

71. [ICA10067] Indicatiile furosemidului sunt: ()

A: HTA
B: edeme renale, cardiace, hepatice
C: insuficienta cardiaca
D: edeme ale membrelor inferioare, anasarca, edem pulmonar
E: hipocalcemie
Vezi raspuns ABCD
72. [ICA10069] Efectele secundare ale furosemidului datorate efectului diuretic sunt: ()
A: deshidratare extracelulara
B: alcaloza metabolica
C: insuficienta renala functionala
D: hipokaliemie
E: hipocloremie
Vezi raspuns AC
73. [ICA10070] Efectele secundare ale furosemidului sunt: ()
A: posibilitate de encefalopatie hepatica in caz de ciroza severa
B: crestere moderata a uricemiei, si a glicemiei
C: reactii alergice cutanate
D: leucocitoza, trombocitoza
E: ototoxicitate in doze puternice
Vezi raspuns ABCE
74. [ICA10071] Modalitatile de prescriere ale furosemidului sunt: ()
A: depsitarea prealabila a tulburarilor hidroelectrolitice
B: posologie initiala (semi-doza la varstnic): 60-80 mg per os in 1-2 prize/zi
C: 40-120 mg iv direct in edemul pulmonar acut (maxim 1 g/24h)
D: de repetat in functie de raspunsul diuretic dorit
E: monitorizarea TA, greutatii, semne de deshidratare, ionograma sanguina, creatinina
Vezi raspuns ACDE
75. [ICA10072] Urmatoarele informatii despre diureticele tiazidice sunt FALSE: ()
A: hidroclorotiazida are actiune lunga (8-12 ore)
B: blocheaza reabsorbtia de sodiu si clor la nivelului tubului distal
C: stimuleaza actiunea ADH asupra tubului colector
D: efect diuretic si natriuretic mai puternic decat diureticele ansei
E: efect anticalciuric, efect anti-ADH
Vezi raspuns ACD
76. [ICA10073] Urmatoarele afirmatii despre farmacocinetica diureticelor tiazidice sunt adevarate: ()
A: eficient intr-o ora in administrare orala
B: actiune intre 8 si 72 ore
C: relatie doza-efect lineara
D: eficient in caz de insuficienta renala
E: ineficient daca clearance creatinina <40 ml/min
Vezi raspuns ABE
77. [ICA10075] Urmatoarele fac parte din contraindicatiile diureticelor tiazidice: ()
A: alergie la sulfamide
B: obstacol pe caile urinare
C: creatinina >100 micromol/l
D: hipernatremie, hiperkaliemie
E: encefalopatie hepatica sau ciroza hepatica severa, asocierile cu un regim strict fara sare,
vasodilatatoarele, hipotensoarele, hipokaliemiantele, tratamentele care prelungesc QT, aminozide, litiu,
AINS, produsi de contrast iodati
Vezi raspuns ABE
78. [ICA10076] Alegeti afirmatiile corecte despre diureticele care economisesc potasiu: ()

52

A: spironolactona, amilorid, triamteren

B: blocheaza actiunea aldosteronului asupra pompei Na+/K+ din tubul distal
C: efect diuretic si natriuretic puternic
D: diminuarea secretiei de ioni H+ si K+
E: efecte antiandrogenice si inductoare enzimatice
Vezi raspuns ABDE
79. [ICA10077] Afirmatii adevarate despre farmacocinetica diureticelor care economisesc potasiu: ()
A: per os: intrare in actiune intarziata (24 de ore)
B: durata de actiune: 12-24 de ore
C: saludactone iv: eficient in 2 ore, timp de 4 ore
D: avantajele asocierilor cu diureticele hipokaliemiante: efect diuretic superior
E: avantajele asocierilor cu diureticele hipokaliemiante: nu este necesar sa se adauge potasiu
Vezi raspuns ACDE
80. [ICA10078] Indicatiile diureticelor care economisesc potasiu: ()
A: HTA
B: edeme de origine renala, hepatica sau cardiaca
C: insuficienta cardiaca: FEVS < 60%
D: hiperaldosteronism primar: diagnostic si tratament
E: miastenie
Vezi raspuns ABDE
81. [ICA10079] Contraindicatiile diureticelor ce economisesc potasiu sunt: ()
A: formale: insuficienta renala, hiperkaliemie
B: hiponatremie <125 mmol/l
C: insuficienta hepatica severa, hipersensibilitate
D: carenta de acid folic (numai amilorid)
E: asocierile cu potasiu
Vezi raspuns ABCE
82. [ICA10080] Efectele secundare ale diureticelor care economisesc potasiu, datorate efectelor
diuretice si antialdosteronice sunt: ()
A: hiperkaliemie, acidoza metabolica hipercloremica
B: deshidratare extracelulara, hipovolemie, hipotensiune ortostatica
C: hipernatremie
D: insuficienta renala organica
E: anomalii ale ciclului menstrual
Vezi raspuns AB
83. [ICA10081] Efectele secundare ale diureticelor care economisesc potasiu, datorate efectelor
antiandrogenice sunt: ()
A: ginecomastie
B: impotenta
C: scaderea libidoului
D: anomalii ale ciclului menstrual
E: tulburari digestive, somnolenta , cefalee
Vezi raspuns ABCD
84. [ICA10082] Efectele secundare ale diureticelor ce economisesc potasiu sunt: ()
A: anemie megaloblastica prin carenta de folati (numai triamterenul)
B: inductie enzimatica (numai antialdosteron)
C: reactii alergice cutanate
D: litiaza urinara (frecvent)
E: tulburari digestive
Vezi raspuns ABCE
85. [ICA10083] Indicatiile inhibitorilor anhidrazei carbonice sunt: ()
A: glaucom acut, edeme cerebrale posttraumatice
B: pusee de cord pulmonar cronic

53

C: glaucom cronic
D: cord pulmonar cu hipercapnie simptomatica
E: rau de munte ( injectabil)
Vezi raspuns ABCD
86. [ICA10084] Efectele inhibitorilor ai anhidrazei carbonice sunt: ()
A: natriuretic si diuretic minim, rar utilizabil clinic
B: acidoza hipercloremica cu hipokaliemie si hipocapnie
C: diminuare a secretiei de LCR
D: stimularea secretiei de umoare apoasa
E: pierderea de sodiu sub forma de bicarbonati de sodiu, care provoaca hiperaldosteronism
secundar
Vezi raspuns ABCE
87. [ICA10085] Contraindicatiile inhibitorilor anhidrazei carbonice sunt: ()
A: alergie la sulfamide
B: insuficienta hepatica sau renala, acidoza metabolica
C: hipokaliemie
D: glaucom acut
E: rau de munte
Vezi raspuns ABC
88. [ICA10086] Diuretice osmotice, afirmati adevarate: ()
A: manitol pers os
B: glicerol per os
C: indicatii limitate
D: indicatii: hipertensiune intracraniana, edeme cerebrale
E: contraindicatii: hipertonie oculara acuta
Vezi raspuns BCD
89. [ICA10090] Indicaiile diureticelor tiazidice: ()
A: HTA
B: Encefalopatia hepatic
C: Insuficien renal
D: Diabetul insipid nefrogen
E: Alergia la sulfamide
Vezi raspuns AD
90. [ICA10091] Contraindicaie a diureticelor de ans ()
A: Ciroz hepatic
B: Hipercalcemie
C: Anasarc
D: Obstacol pe cile urinare
E: Alptare
Vezi raspuns ADE
91. [ICA10092] Care dintre urmtoarele sunt adevrate despre inhibitorii anhidrazei carbonice? ()
A: Efect diuretic important
B: Hipercapnie
C: Se indic in glaucomul acut
D: Provoac hiperaldosteronism secundar
E: Produc alcaloz metabolic
Vezi raspuns CD
92. [ICA10094] Scderea aportului de proteine se recomand n ()
A: Hipertrigliceridemie
B: Hipercolesterolemie
C: HTA
D: Sindrom nefrotic
E: Insuficien renal

54

Vezi raspuns DE
93. [ICA10097] Se prescrie scderea aportului de Na n urmtoarele cazuri, cu excep ia: (pg. 1272)
A: Hepatopatie alcoolic
B: Diabet zaharat de tip 2
C: Insuficien cardiac
D: Insuficien respiratorie cronic
E: Sindrom nefrotic
Vezi raspuns BD
94. [ICA10098] AINS potentializeaza efectul AVK prin: ()
A: Cresterea sintezei factorilor vitamina K dependenti
B: Reducerea sintezei factorilor vitamina K dependenti
C: Diminuarea fixarii proteice
D: Inhibarea catabolismului hepatic
E: Inducerea catabolismului hepatic
Vezi raspuns BC

Intrebarile din tema Tulburri de ritm i de conducere

1. [TRC10002] Care dintre urmatoarele afirmaii despre flutterul atrial este neadevarat (pg. 30)
A: Tahicardie regulat
B: Macroreintrare la nivelul atriului drept
C: Activitatea atrial are o frecven de peste 350 bti pe minut
D: Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1
E: Undele de activitate atrial se identific cel mai bine n DII,DIII,aVF
Vezi raspuns C
2. [TRC10003] Principala cauza etiologic a fibrilaiei atriale este reprezentat de (pg. 38)
A: valvulopatiile mitrale
B: valvulopatiile aortice
C: hipertiroidismul
D: hipertensiunea arterial
E: cardiopatia ischemic
Vezi raspuns D
3. [TRC10004] Complicaiile posibile ale fibrilaiei atriale permanente cuprind toate aceste complicaii
cu excepia (pg. 39)
A: Complicaiile tromboembolice
B: Sngerarile consecutive tratamentului anticoagulant
C: Cardiomiopatia tahiaritmic
D: Anevrismul ventricular
E: Insuficiena cardiac
Vezi raspuns D
4. [TRC10005] Blocul atrioventricular de gradul I nu este caracterizat de una din urmatoarele afirma ()
A: Prezint ntrzierea conducerii la nivel nodal, hisian sau infrahisian
B: Ocazional o unda p este blocat apoi ciclul se reia
C: Alungirea intervalului PR peste 200 msecunde
D: Este foarte rar simptomatic n absena altor complicaii
E: Poate traduce o ncetinire nodal benign dar i un bloc distal care poate evolua spre BAV
complet
Vezi raspuns B
5. [TRC10012] Explorarile complementare de prima intentie in cazul palpitatiilor sunt: ()
A: Ecografia cardiaca

55

B: Angiografia ventriculara, Scintigrafia si RMN-ul

C: Holter ECG este frecvent prescris desi are o contribuitie mic la diagnostic
D: Explorari electrofiziologice cu stimulare ventriculara asociata
E: Doar ECG-ul
Vezi raspuns E
6. [TRC10024] Nu caracterizeaz fibrilaia atrial ()
A: Tahicardia neregulat
B: QRS nguste
C: Macroreintrarea n AD
D: Fr activitate atrial organizat
E: Multiple microreintrri
Vezi raspuns C
7. [TRC10025] Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt caracteristice extrasistolelor ventriculare
maligne ()
A: Extrasistole care se agraveaz la efort
B: Fenomenul R/T
C: Fr lipotimie sau sincop
D: Extrasistole polimorfe
E: QT lung
Vezi raspuns C
8. [TRC10026] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz sindromul Brugada ()
A: Mutaia canalului de potasiu
B: Zone diskinetice vizibile ecografic
C: Cauz necunoscut
D: QT lung
E: Cord morfologic sntos
Vezi raspuns E
9. [TRC10027] Care dintre urmtoarele caracterizeaz tahicardia joncional pe un fascicul Kent ()
A: Atriograme invizibile retrograde
B: Aspect de dini de fierstru
C: QRS nguste
D: QRS larg
E: Tahicardia neregulat
Vezi raspuns C
10. [TRC10028] Nu reprezint cauz de tahicardii ventriculare ()
A: Feocromocitomul
B: Cardiopatia ischemic
C: Tratamentul cu digitalice
D: Cardiopatii congenitale
E: Postoperator chirurgie cardiac
Vezi raspuns A
11. [TRC10033] QT corectat se calculeaz astfel ()
A: QT msurat/interval RR
B: Qt msurat/rdcin cubic interval RR
C: Interval RR/QT msurat
D: QT msurat/rdcin ptrat interval RR
E: QT msurat/interval RR la ptrat
Vezi raspuns D
12. [TRC10034] Caracterizeaz aspectul normal al complexului QRS ()
A: Indice Sokolov>35 mm
B: Axa normal 0-120 grade
C: Durata sub 80 milisecunde
D: Durata peste 120 milisecunde

56

E: Prezena undei R n V1
Vezi raspuns C
13. [TRC10035] Caracterizeaz unda P ()
A: Pozitiv n aVR
B: Negativ n derivaiile inferioare
C: Durat peste 120 milisecunde
D: Negativ n aVR
E: Bifazic i negativ n V1 n hipertrofia atrial dreapt
Vezi raspuns D
14. [TRC10040] Nu face parte din etiologia fibrilaiei atriale ()
A: HTA
B: Valvulopatiile
C: Preexcitaia
D: Chirurgia cardiac
E: Embolia pulmonar
Vezi raspuns C
15. [TRC10041] Bilanul etiologic n fibrilaia atrial nu cuprinde ()
A: TSH
B: Holter ECG
C: Ecografie Doppler cardiac transtoracic
D: Ecografie abdomino-pelvin
E: Radiografie pulmonar
Vezi raspuns D
16. [TRC10047] Nu este adevrat legat de anomaliile funciei sinusale ()
A: Tratamentul implic implantarea unui stimulator cardiac pentru pauze sinusale > 2 secunde
B: Incompetnena cronotrop semnific insuficienta accelerare la efort
C: Poate fi reprezentat de blocul sinoatrial
D: La ECG nu exist diferen ntre disfuncie sinusal i bloc sinoatrial
E: Tratamentul implic oprirea medicaiei cronotrop negative
Vezi raspuns A
17. [TRC10048] Conducererea atrioventricular nu cuprinde unul din urmtoarele etaje ()
A: Suprahisian
B: Nodal
C: Hisian
D: Intramiocardic
E: Distal
Vezi raspuns D
18. [TRC10049] Nu face parte din etiologiile blocurilor atrioventriculare ()
A: Boala Chagas
B: Lupusul
C: Amiloidoza
D: Boala Lyme
E: Hipokaliemia
Vezi raspuns E
19. [TRC10091] Trecerea n BAV complet este mai probabil cnd, cu excepia ()
A: Sediul blocului este infrahisian
B: Sediul blocului este hisian
C: BAV se asociaz unei tulburri de conducere intraventricular
D: Este vorba de un BAV 3 paroxistic
E: E vorba de un BAV 2 tip Wenckebach
Vezi raspuns E

57

20. [TRC10094] BAV 1 este caracterizat prin ()

A: Este deseori simptomatic
B: BAV 1 este ntotdeauna benign i nu evolueaz ctre stop cardiac
C: Sediul blocajului se poate determina prin explorarea fasciculului His
D: Interval PR ntre 180-200 ms fr unde P blocate
E: Reprezint ncetinirea conducerii la oricare din etaje pn la blocajul undei P
Vezi raspuns C
21. [TRC10100] Tratamentul unei FiA prost tolerata (EPA, soc cardiogen) este: ()
A: cardioversie medicamentoasa de urgenta
B: cardioversie electrica dupa anticoagulare
C: cardioversie de urgenta
D: scaderea frecventei cardiace fara a corecta ritmul
E: antiagregante plachetare
Vezi raspuns C
22. [TRC10007] Care dintre urmatoarele afirmaii despre extrasistolele ventriculare maligne sunt
adevrate (pg. 34)
A: Se pot manifesta cu lipotimie, sincop sau moarte cardiac subit
B: Se agraveaz la efort
C: Funcia ventriculului stng poate fi normal
D: Electrocardiograma poate fi normal n afara episodului aritmic
E: Potenialele tardive sunt de regul prezente
Vezi raspuns ABE
23. [TRC10011] Displazia aritmogen de ventricul drept se caracterizeaz prin (pg. 32)
A: tulburri de ritm ventriculare maligne
B: bloc complet de ramur dreapt pe ECG
C: extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de ramur dreapt
D: und epsilon prezent
E: ventriculul drept este akinetic cu aspect trabeculat la examenul ecocardiografic, scintigrafic sau
RMN
Vezi raspuns ABD
24. [TRC10013] Conduita diagnostica in cazul palpitatiilor nedocumentate, rare, foarte bine tolerate,
fara argumente pentru cardiopatie de fond sau aritmie ventriculara maligna, cuprinde: ()
A: Inregistrari Holter (contributie redusa la diagnostic cu exceptia perioadelor de palpitatii)
B: Coronarografie
C: Ecografie cardiaca (certifica absenta cardiopatiei de fond ca substrat al tulburarilor de ritm)
D: ECG de efort
E: Hormoni tiroidieni
Vezi raspuns ACE
25. [TRC10014] Conduita diagnostica in cazul palpitatiilor nedocumentate cuprinde urmatoarele
examene complementare: ()
A: Ecografia cardiaca si ECG de efort
B: Coronarografie in cadrul bilantului secundar al unei cardiopatii depistate la ecocardiografie
C: Angiografie de ventricul drept, scintigrafie de ventricul drept si RMN
D: Explorare electrofiziologica asociata unei stimulari ventriculare
E: ECG
Vezi raspuns ABCD
26. [TRC10015] Conduita in cazul unei tahicardii ventricula sau unei aritmii ventriculare maligne este:
()
A: Stimulator cardiac implantabil
B: Administrarea de antiaritmice (betablocante si amiodarona)
C: Ablatie cu radiofrecventa
D: Implantarea unui defibrilator
E: Depistarea familiala in cazul aritmiilor ventriculare congenitale
Vezi raspuns BDE

58

27. [TRC10016] Indicatiile implantarii unui stimulator cardiac sunt: ()

A: Bradicardie asimptomatica, Insuficienta cronotropa simptomatica si Pauze sinusale de mai mult
de 3 secunde
B: Bradicardie simptomatica, Insuficienta cronotropa simptomatica si Pauze sinusale de mai mult de
3 secunde
C: BRS asociat cu BAV de gradul I deoarece predispune la BAV complet
D: BAV care produce sincopa, BAV cu sediu hisian sau infrahisian
E: Bloc alternant si Bloc trifascicular
Vezi raspuns BCDE
28. [TRC10017] Urmatoarele conditii predispun la BAV complet: ()
A: BAV de gradul II tip Mobitz si BAV de gradul III paroxistic
B: BAV cu sediu hisian sau infrahisian
C: BAV asociat unei tulburari de conducere intraventriculare de tip bloc stang sau bloc bifascicular
D: Cardiopatie subiacenta
E: HBAS (hemibloc antero-superior stang)
Vezi raspuns ABCD
29. [TRC10018] In caz de anomalii ale functiei sinusale, pe ECG sunt prezente urmatoarele elemente:
()
A: Anomalii asociate: flutter, fibrilatie ventriculara
B: Ritm tahicardic
C: Fecventa undelor P este mai mica decat frecventa undelor R, invers decat se intampla in cazul
BAV de gradul III unde frecventa undelor P este mai mare decat frecventa undelor R
D: Aspectul ECG al disfunctiei sinusale este diferit de aspectul ECG al blocului sino-atrial
E: Unde P retrograde, negative in aVF, DII si DIII, la fel ca in cazul TC jonctionale si flutter-ului atrial
Vezi raspuns CE
30. [TRC10019] Simptomatologia in prezenta blocurilor atrio-ventriculare este: ()
A: In cazul BAV de gradul III, simptomatologia depinde de existenta unei cardiopatii subiacente si
de calitatea ritmului de baza
B: BAV de gradul III poate fi simptomatic cand este congenital pe cord sanatos
C: Simptomatologia este rara cand BAV de gradu II este izolat, dar este prezenta cand BAV de
gradul II se asociaza cu BAV de gradul III
D: BAV de graul III se poate manifesta cu sincopa de tip Adams-Stock sau chiar stop cardiac
E: Simptomatologia este rara in cazul BAV de gradul I cu exceptia alungirii majore a PR
Vezi raspuns ACDE
31. [TRC10021] Printre cauzele rare de bloc atrio-ventricular se numara: ()
A: Hiperkalemia
B: Miopatia Steinert
C: Boli de sistem: reumatismul articular acut, lupusul eritematos sistemic, spondilita anchilozanta,
sclerodermia, sarcoidoza
D: Hemocromatoza, amiloidoza
E: Boala Chagas, boala Lyme, endocardita aortica cu abces septal, miocarditele virale
Vezi raspuns BCDE
32. [TRC10022] Cauzele iatrogene de bloc atrio-ventricular sunt: ()
A: Tumorile cardiace
B: Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei
C: Antidepresivele imipraminice
D: Radioterapia si Ablatia cu radiofrecventa
E: Fibroza cicatriciala postoperatorie si Traumatismele din cursul cateterismului cardiac drept
Vezi raspuns CDE
33. [TRC10023] Printre etiologiile blocurilor de ramura dreapta se numara: ()
A: Absenta oricarei cauze (BRD idiopatic)
B: Fibroza cicatriciala postoperatorie
C: Cardiopatie stanga in stadiu evoluat

59

D: Endocardita infectioasa
E: Cardiopatie dreapta: embolie pulmonara, cord pulmonar cronic dat de o insuficienta respiratorie,
valvulopatii mitrale, tricuspidiene, pulmonare, defect septal atrial
Vezi raspuns ABCE
34. [TRC10029] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz displazia aritmogen de VD ()
A: Displazie grsoas a VD
B: Supradenivelare de segment ST n V1-V2-V3
C: Moarte subit cardiac
D: Mutaie pe canalul de sodiu
E: QT lung
Vezi raspuns AC
35. [TRC10030] Nu caracterizeaz tahicardia ventricular ()
A: Tahicardii cu complexe QRS nguste
B: Frecvena ntre 100-250/minut
C: Tahicardie neregulat
D: Susinut (peste 5 secunde)
E: Prezena unei disociaii atrio-ventricular
Vezi raspuns ACD
36. [TRC10031] Nu caracterizeaz sindromul de QT lung ()
A: BRD
B: Mutaie pe canalul de potasiu
C: Sindrom Romano-Ward
D: Tahicardie ventricular susinut
E: QT corectat peste 450 milisecunde
Vezi raspuns AD
37. [TRC10032] Caracterizeaz flutter-ul atrial ()
A: Tahicardie regulat
B: Multiple reintrri n cele 2 atrii
C: Atriogram prematur n raport cu ciclurile PP precedente i urmtoare
D: Conducere fix la ventriculi
E: Aspect negativ al undelor n DII, DIII, aVF
Vezi raspuns AE
38. [TRC10036] Caracterizeaz axa dreapt (>120 grade) (pg. 42)
A: Infarct inferior
B: Hemibloc anterior stng
C: Cord verticalizat
D: Infarct lateral
E: BRD
Vezi raspuns CD
39. [TRC10037] Reprezint etiologia unei subdenivelri de segment ST ()
A: Sindrom Prinzmetal
B: Sindrom coronarian acut
C: WPW
D: HVS
E: Digitala
Vezi raspuns BCDE
40. [TRC10038] Care dintre urmtoarele sunt cauze de modificri difuze de repolarizare ()
A: Sindrom Brugada
B: Hipertrofia ventricular
C: Diselectrolitemiile
D: Preexcitaia
E: Pericardita

60

Vezi raspuns CE
41. [TRC10043] ECG-ul n fibrilaia atrial nu cuprinde ()
A: Tahicardie neregulat
B: Ritm ventricular regulat
C: Unde atriale
D: QRS nguste cu excepia blocului de ramur
E: Ritm ventricular neregulat
Vezi raspuns BC
42. [TRC10044] Care din urmtoarele elemente nu sunt incluse n scorul CHADS 2? ()
A: Vrsta < 65 ani
B: Boala vascular periferic
C: AVC-ul
D: Diabetul zaharat
E: Infarctul miocardic
Vezi raspuns ABE
43. [TRC10045] Nu reprezint metod de cardioversie ()
A: Tratament cu betablocante
B: Amiodaron
C: Digitala
D: Metoda combinat
E: Chinidina
Vezi raspuns ACE
44. [TRC10046] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate ()
A: Este necesar o terapie cu AVK timp de 1 lun anterior conversiei
B: FiA prost tolerat se convertete imediat
C: FiA necomplicat cu o durat de peste 48 ore se convertete
D: FiA necomplicat de mai puin de 48 ore se convertete
E: Eficiena antiaritmicelor n prevenia recidivelor este foarte ridicat
Vezi raspuns BD
45. [TRC10050] Caracterizeaz hemiblocul anterosuperior stng ()
A: Asimptomatic cnd este izolat
B: Rotaie axial dreapt
C: Expune la risc de BAV grad II
D: Frecvent la vrtsnic
E: QRS ngust
Vezi raspuns ADE
46. [TRC10051] Caracterizeaz blocul atrioventricular de gradul II ()
A: Tipul I presupune blocarea unei unde P dup alungirea progresiv a intervalului PR
B: Tipul II presupune blocarea unei unde P dup alungirea progresiv a intervalului PR
C: Sediul blocului este distal n tipul Wenckebach
D: Sediul blocului este distal n tipul Mobitz
E: Este frecvent simptomatic
Vezi raspuns AD
47. [TRC10052] Caracterizeaz blocul de ramur dreapt ()
A: QRS ngust
B: Asimptomatic dac este izolat
C: Apare n embolia pulmonar
D: Aspect de RSR n DI
E: Poate fi idiopatic
Vezi raspuns BCE
48. [TRC10053] Dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate urmtoarele ()
A: Sediul blocului n BAV grad III este frecvent proximal

61

B: Boala Lenegre este o boala congenital

C: Spondilita anchilozant este o cauz de BAV
D: n BAV grad I intervalul PR este > 200 milisecunde
E: n BAV grad I intervalul PR este > 210 milisecunde
Vezi raspuns CD
49. [TRC10054] Care din urmtoarele afirmaii sunt false ()
A: Endocardita aortic cu abces septal este cauz de BAV
B: n BRS aspectul RR este n V1
C: Prezena BRS face imposibil diagnosticul de infarct anterior
D: n BRS se va avea n vedere implantarea de stimulator
E: Blocul trifascicular include asocierea BRD+HBAS+BAV grad III
Vezi raspuns BDE
50. [TRC10056] Etiologiile tahicardiilor sinusale pot fi: ()
A: hormoni tiroidieni
B: insuficienta respiratorie
C: vasoconstrictoare
D: sindrom carcinoid
E: febra
Vezi raspuns ADE
51. [TRC10057] Despre tulburarile de conducere intraventriculare, este adevarat ca: ()
A: In cazul BRD: explorarile complementare nu sunt necesare la pacientul asimptomatic
B: In cazul BRS: risc de BAV3 in prezenta unui BAV1
C: HBAS: rotatie >120
D: Bloc de ramura alternant: alternan de QRS de tip BRS cu altele de tip BRD
E: Bloc trifascicular: abstinenta terapeutica
Vezi raspuns ABD
52. [TRC10058] Indicatie de implantare de stimulator cardiac: ()
A: BAV produce sincopa
B: BAV este suprahisian
C: BAV este infrahisian
D: BAV este hisian
E: BRS
Vezi raspuns ACD
53. [TRC10059] Indicatie de implantare a stimulatorului cardiac sunt urmatoarele: ()
A: Lipotimie
B: BAV distal
C: Bloc trifascicular
D: Sincopa
E: Alternanta BRS cu bloc de tip BRD
Vezi raspuns BCDE
54. [TRC10060] Cu ajutorul scorului CHADS2 se evalueaz urmtorii paramentrii: (pag 39)
A: AVC valoreaz 2 puncte
B: Vrsta>= 75 valoreaz 1,5 puncte
C: Prezena cardiopatiei valoreaz 1 punct
D: Vrsta>= 75 valoreaz 1 punct
E: Prezena DZ valoreaza 3 puncte
Vezi raspuns ACD
55. [TRC10061] n cazul n care scorul CHADS2 >=2 : (pag 39-40)
A: Antiagregante plachetare (aspirina 250 mg)
B: Anticoagulate pe viaa de la primul acces de FIA (CHADS >= 2)
C: Se administreaz AVK
D: Defibilare de urgen
E: INR trebuie meninut ntre valorile 2 i 3

62

Vezi raspuns BCE

56. [TRC10062] Modificri focalizate de repolarizare sunt urmtoarele, cu EXCEP IA: (pag 37)
A: pericardit
B: diselectrolitemiei (calciu, potasiu)
C: medicamentoase(antiaritmice, psihotrope)
D: ischemie (angor instabil, sechele de necroz)
E: preexcitaie
Vezi raspuns ABC
57. [TRC10063] Alungirea segmentului QT apare n urmtoarele: (pag 37)
A: ischemie
B: hipokaliemie
C: iatrogenie (antiaritmice, macrolide antihistaminice)
D: congenital sdr: Romano-Ward i Jerwell-Lange-Nielsen
E: hipertiroidism
Vezi raspuns ABCD
58. [TRC10064] Supradenivelare de segment ST apare n urmtoarele patologii: (pag 36-37)
A: Sindromul Romano-Ward
B: Sindrom coronarian acut
C: Pericardit acut
D: Angin Prinzmetal
E: Sindrom de repolarizare precoce
Vezi raspuns BCDE
59. [TRC10065] Blocul de ramur dreapt se caracterizeaz prin: (pag 42)
A: ntrziere n apariia deflexiunii intrisecoide (> 50) n V1
B: Unda S larg i profund n derivaiile DI, AVL, V1,V2
C: Anomalii de repolarizare n V1, V2, V3
D: Unda S larg i profund n derivaiile DI, AVL, V5,V6
E: Aspect RSR' in V1
Vezi raspuns CDE
60. [TRC10066] Tahisistolia prezinta: (30)
A: Focar de automatism intra-ventricular
B: Focar de automatism intra-atrial
C: Tahicardie cel mai adesea regulata
D: Tahicardie cel mai adesea neregullata
E: QRS inguste exceptie blocul de ramura functional sau organic
Vezi raspuns BCE
61. [TRC10067] ESV afirmatii false: (31)
A: ventriculograma precoce,larga
B: neprecedata de unda P
C: precedata de unda P
D: izolate repetate(dublete,triplete,salve)
E: tahicardie cu QRS largi
Vezi raspuns CE
62. [TRC10068] Natura ritmului: (35)
A: sinusal
B: atrial
C: nejonctional
D: ventricular
E: electroantrenat
Vezi raspuns ABDE
63. [TRC10069] Unda P afiramati adevarate: (35)
A: Pozitiva in derivatiile inferioare

63

B: Pozitiva in derivatiile posterioare

C: Negativa in AVR
D: Hipertrofie atriala dr:P<=120ms in D2
E: Hipertrofie atriala stg:P <=2,5mV in D2
Vezi raspuns AC
64. [TRC10070] Axa stnga(-30): (36)
A: hipertrofie ventriculara dr
B: hipertrofie ventriculara stg
C: infarct inferior
D: infarc lateral
E: cord brevilin
Vezi raspuns BCE
65. [TRC10071] Testul farmacologic asociat explorarii farmacologice pentru a exclude un sindrom
Brugada se face cu urmatoarele medicamente: ((pag. 34))
A: Aspirina 100mg
B: Adrenalina 1 mg/kgcorp
C: Ajmalina
D: Amiodarona
E: Flecainida
Vezi raspuns CE
66. [TRC10072] Blocul trifascicular NU este caracterizat de asocierea ()
A: BRD + HBPS + BAV 2
B: BRD + HBPS + BAV 1
C: BRS + HBPS + BAV 1
D: BRD + HBAS + BAV 2
E: BRD + HBAS + BAV 3
Vezi raspuns CE
67. [TRC10084] Etajele conducerii atrioventriculare includ ()
A: Hemiramuri drepte
B: Hemiramuri stngi
C: Ramuri drepte i stngi
D: Trunchiul fasciculului His
E: NAV
Vezi raspuns BCDE

Intrebarile din tema Valvulopatii mitrale, aortice

1. [VMA10002] Pentru un debit cardiac normal,o stenoza aortica stransa antreneaza un gradient
mediu ventricul stang/aorta de:(pag116 ECN) ()
A: 40-50 mmHg
B: 400-500 mmHg
C: 4-5 mmHg
D: 4000-5000 mmHg
E: 4,5-5,4 mmHg
Vezi raspuns A
2. [VMA10005] Stenoza aortica afecteaza cel mai frecvent pacientii de peste: (pg. 116)
A: 20 de ani
B: 30 de ani
C: 51 de ani
D: 50 de ani
E: 75 de ani

64

Vezi raspuns E
3. [VMA10006] Stenoza aortica se caracterizeaza prin:(pag 116 ECN) ()
A: Implantarea joasa
B: obstacol fata de ejectia din atriul drept
C: obstacol fata de ejectia din atriul stang
D: obstacol fata de ejectia din venticulul drept
E: obstacol fata de ejectia din venticulul stang
Vezi raspuns E
4. [VMA10008] La auscultatie:(pag 117 ECN) ()
A: Z3 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
B: Z2 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
C: Z1 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
D: Z6 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
E: Z10 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
Vezi raspuns B
5. [VMA10010] Insuficiena aortic cronic de etiologie reumatismal prezint una din urmtoarele
caracteristici (pg. 108)
A: afectarea distrofic a valvei aortice i/sau a inelului aortic i/sau a aortei ascendente
B: este etiologia cea mai frecvent n rile industrializate
C: valvele sunt ngroate, apoi calcificate, comisurile fuzioneaz, se retract, iar mobilitatea lor este
diminuat
D: se asociaz cu bicuspidia aortic
E: apare frecvent n sindromul Marfan
Vezi raspuns C
6. [VMA10011] Insuficiena aortic acut poate avea una din urmtoarele etiologii (pg. 108)
A: bicuspidia aortic
B: traumatismul toracic
C: sindromul Laubry i Pezzi
D: lupusul eritematos diseminat
E: spondilartrita anchilozant
Vezi raspuns B
7. [VMA10012] Unul din semnele stetacustice care apare n insuficiena aortic este (pg. 109)
A: Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic
B: Z2 diminuat sau abolit
C: Suflu holosistolic, maximal n focarul mitral, piolant, care iradiaz n axil
D: Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal n focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gtului
E: Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim n focarul aortic
Vezi raspuns E
8. [VMA10013] Semnul Durozier prezent n insuficiena aortic nseamn (pg. 109)
A: Dublu suflu intermitent crural
B: Mrirea presiunii arteriale difereniale
C: Balansarea capului la fiecare btaie cardiac
D: Hippus pupilar
E: Puls capilar
Vezi raspuns A
9. [VMA10014] Etiologia distrofic a insuficienei mitrale cronice prezint una din urmtoarele
caracteristici (pg. 112)
A: Valve i cordaje ngrosate, calcificate, retractate, comisuri fuzionate
B: Degenerescenta mixoida a valvelor, care se ngroa, devin redundante
C: Dilatarea inelului mitral
D: Insuficiena este frecvent asociat unei stenoze
E: Este asociat unui mixom al atriului stng

65

Vezi raspuns B
10. [VMA10020] n legtur cu riscul hemoragic al heparinei sunt adevrate urmtoarelele cu excepia
(pag.124)
A: riscul este crescut n insuficiena renal
B: riscul crete cu durata tratamentului
C: riscul crete odat cu adm. de antiagregante
D: riscul este mai mare la heparina nefracionat
E: depinde de calitatea respectrii tratamentului
Vezi raspuns D
11. [VMA10023] Semne de insuficien cardiac la copilul mare (pag.1123)
A: transpiraii
B: cianoz
C: sincope
D: edeme periferice
E: polipnee
Vezi raspuns C
12. [VMA10025] Sindromul Laubry i Pezzi reprezint ()
A: insuficien aortic pe endocardit acut
B: insuficien aortic n sifilis
C: insuficien aortic n lupus eritematos
D: insuficien aortic i comunicare interventricular
E: insuficien aortic reumatismal
Vezi raspuns D
13. [VMA10026] Semnele Musset reprezint ()
A: Dublu suflu intermitent crural
B: Hipus pupilar
C: Balansarea capului la fiecare btaie cardiac
D: Suflu diastolic n focarul mitral
E: Puls capilar
Vezi raspuns C
14. [VMA10027] Sunt cauze de insuficien aortic acut, cu excepia ()
A: Endocardit acut
B: Disecia de aort
C: Boala Marfan
D: Aortit sifilitic
E: Traumatism toracic
Vezi raspuns D
15. [VMA10028] Valvele cu bile sunt ()
A: Bjork-Shiley
B: Saint Jude Medical
C: Starr-Edwards
D: Biotronik
E: Nici una
Vezi raspuns C
16. [VMA10029] Intervenia Ross este ()
A: Transpoziia de valv pulmonar n poziie aortic
B: Protezare valvular aortic
C: Protezare valvular mitral
D: Protezare valvular i mitral
E: Nici una
Vezi raspuns A
17. [VMA10030] Homogrefele sunt ()

66

A: Prelevate de la pacientul n cauz

B: Prelevate de la cadavre
C: Realizate din pericard porcin
D: Toate cele de mai sus
E: Nici una
Vezi raspuns B
18. [VMA10031] Endocardita tardiv este cel mai frecvent pe valva ()
A: Aortic
B: Mitral
C: Pulmonar
D: Tricuspidian
E: Sunt egale
Vezi raspuns A
19. [VMA10035] Reprezint etiologia distrofic a insuficienei mitrale ()
A: Dilatarea inelului mitral
B: Boala Barlow
C: Reumatismal
D: Mixom al atriului stng
E: Lupusul
Vezi raspuns B
20. [VMA10036] Click-ul mezosistolic urmat de un suflu telesistolic apare n insuficiena mitral de
cauz ()
A: Degenerativ
B: Sindrom Marfan
C: Sclerodermie
D: Cardiomipatie hipertrofic
E: Boala Barlow
Vezi raspuns E
21. [VMA10037] Tipul 3 n clasificarea Carpentier este un mecanism de insuficien mitral prin ()
A: Restricie
B: Funcional
C: Dilatativ
D: Prolaps
E: Nici unul
Vezi raspuns A
22. [VMA10047] Ecografia cu dobutamina in doze mici (pag 117)
A: este un examen fundamental care confirma diagnosticul de valvulopatie
B: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice asimptomatice la pacientii cu disfunctie
ventriculara stanga
C: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice simptomatice la pacientii cu disfunctie
ventriculara stanga
D: este indicata daca se constata slaba ecogenitate
E: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice simptomatice la pacientii cu disfunctie
ventriculara dreapta
Vezi raspuns C
23. [VMA10051] Boala Monckeberg reprezint ()
A: Stenoza supravalvular congenital
B: Stenoza degenerativ
C: Bicuspidie
D: Stenoza subvalvular
E: Nici una de mai sus
Vezi raspuns B
24. [VMA10052] Pentru un debit cardiac normal o stenoz strns realizeaz un gradient mediu de ()

67

A: 50-60 mmHg
B: 45-55 mmHg
C: 40-50 mmHg
D: 45-50 mmHg
E: 40-45 mmHg
Vezi raspuns C
25. [VMA10053] Suprafaa normal a orificiului aortic este de ()
A: 3cm 2
B: 2.5cm 2
C: 2cm2
D: 2.5-3cm2
E: Nici una
Vezi raspuns A
26. [VMA10059] n cazul unei alergii la streptokinaz conduita teraupeutic va fi ()
A: Antihistaminic
B: Oprirea administrrii de streptokinaz
C: Corticoterapie
D: Heparin
E: Nici una de mai sus
Vezi raspuns C
27. [VMA10060] n cazul unei hemoragii majore necontrolate datorate tromboliticelor se va administra
()
A: Acid epacrinic
B: Acid docosapentaenoic
C: Acid acetic
D: Acid tranexamic
E: Nici una
Vezi raspuns D
28. [VMA10064] Caracterizeaz suflurile funcionale ()
A: Sunt rar benigne
B: Sunt de obicei diastolice
C: Sunt variabile cu poziia
D: Frecvent iradiaz
E: Apar n caz de endocardit
Vezi raspuns C
29. [VMA10065] Nu caracterizeaz suflurile funcionale ()
A: Sunt benigne
B: Apar n context de anemie
C: Z1 i Z2 sunt normale
D: Timp auscultatoriu diastolic
E: Nici una
Vezi raspuns D
30. [VMA10066] Comunicarea interatrial se caracterizeaz prin ()
A: Dedublarea Z1
B: Suflu interscapular
C: Suflu holosistolic
D: Suflu n spit de roat
E: Suflu n focarul pulmonarei
Vezi raspuns E
31. [VMA10075] Cea mai frecventa cauza de insuficienta mitrala cronica este: ()
A: reumatismala
B: functionala
C: congenitala

68

D: degenerativa
E: distrofica
Vezi raspuns D
32. [VMA10078] Riscul hemoragic in cazul administrarii AVK este crescut/creste in urmatoarele situatii
cu exceptia: ()
A: aplicare neadecvata a tratamentului prin interactiuni dietetice ce cresc eficacitatea AVK
B: insuficienta renala
C: anevrism
D: cu varsta
E: la pacientii la care se vizeaza un INR intre 3 si 4,5
Vezi raspuns D
33. [VMA10079] In cazul hemoragiilor minore in tratamentul cu antivitamina K se impun urmatoarele
masuri: ()
A: nu se intrerupe tratamentul
B: vitamina K per os daca INR>4
C: vitamina K iv
D: aviz cardiologic
E: vitamina K per os daca INR<6
Vezi raspuns D
34. [VMA10081] Etiologia insuficientei aortice congenitale cuprinde urmatorul sindrom: (pag.108)
A: sindrom Fissinger-Leroy-Reiter
B: sindrom Laubry si Pezzi
C: sindromu Guillain-Barre
D: sindrom Romano-Ward
E: sindrom Jarwell-Lange-Nielsen
Vezi raspuns B
35. [VMA10090] Hemoragiile majore in timpul tratamentului trombolitic: ()
A: in 3-4%
B: in 20%
C: in 10%
D: in 80%
E: niciodata
Vezi raspuns A
36. [VMA10116] Etiologia insuficientei mitrale cronice: (pg. 112)
A: este cel mai frecvent distrofica
B: include hipertensiunea arteriala
C: include ruptura de cordaj, etiologia ischemica
D: poate fi functionala, prin cardiomiopatie obstructiva
E: poate fi functionala, prin dilatare a inelului
Vezi raspuns E
37. [VMA10117] Etiologia insuficientei aortice cronice: (pg. 108)
A: include boala Barlow
B: include disectia aortica
C: include sifilis, boala Takayashu, spondilartrita anchilozanta, lupus diseminat, boala Crohn
D: include endocardita acuta, sclerodermia, sindromul Ehler-Danlos, boala Crohn
E: poate fi congenitala: bicuspidie aortica si sindrom Laubry si Pezzi (comunicare interatriala)
Vezi raspuns C
38. [VMA10122] ECG in insuficienta mitrala arata: (pg. 113)
A: hipertrofie biatriala
B: hipertrofie atriala stanga si ventriculara stanga
C: doar hipertrofie atriala stanga
D: fibrilatie sau tahicardie atriala

69

E: hipertrofie atriala stanga, unda P bifazica in DII SI bifida in V1

Vezi raspuns B
39. [VMA10140] Una dintre cauzele insuficienei aortice acute este reprezentat de: ()
A: Boala Takayashu
B: Bicuspidia aortic
C: Hipertensiunea arterial sever
D: Boala anuloectaziant sever
E: Traumatismul toracic
Vezi raspuns E
40. [VMA10143] Se consider stenoz aortic strns sub urmtoarea valoare a suprafeei valvei
aortice: ()
A: 3 cmp
B: 2,5 cmp
C: 2 cmp
D: 1cmp
E: 0,6 cmp
Vezi raspuns D
41. [VMA10003] Examinari complementare ale stenozei aortice:(pag117 ECN) ()
A: EKG
B: Radiografie toracica
C: Ecografie cardiaca transtoracica
D: Tranzit baritat
E: Colposcopie
Vezi raspuns ABC
42. [VMA10004] Tipuri de tratament in stenoza aortica:(pag 119 ECN) ()
A: medical
B: sentimental
C: chirurgical
D: sportiv
E: muzical
Vezi raspuns AC
43. [VMA10007] Etiologia stenoze aortice(pag 116 ECN) ()
A: Stenoza aortica degenerativa
B: Bicuspidia aortica
C: Reumatism articular acut
D: Stenoza supra- sau subvalvulara congentitala
E: Alcoolismul cronic
Vezi raspuns ABCD
44. [VMA10009] Ecografia cardiaca transesofagiana este indicata in cadrul examinarilor
complementare ale stenozei aortice daca se constata:(pag 117 ECN) (pag:117)
A: slaba ecogenitate
B: ecogenitatea clara
C: polivalvulopatie
D: suspiciune de endocardita
E: bilant preoperator
Vezi raspuns ACDE
45. [VMA10015] Semnele fizice care pot fi prezente n insuficiena mitral sunt (pg. 113)
A: La palpare soc n dom, descris de Bard, deplasat n jos i la stnga
B: Suflu holosistolic, maximal n focarul mitral, n jet de vapori, de intensitate uniform, care
iradiaz n axil
C: Semne de insuficien cardiac dreapt
D: Z3 supraadugat
E: Suflul diastolic Flint n focarul mitral

70

Vezi raspuns ABCD

46. [VMA10016] Ecografia Doppler cardiac transtoracic efectuat la pacienii cu insuficien mitral
poate evidenia (pg. 114)
A: Dilatarea aortei ascendente
B: Dilatarea atriului stng
C: Dilatarea ventriculului stng
D: Direcia jetului regurgitant n venele pulmonare
E: Dimensiunea cavitilor drepte
Vezi raspuns BCDE
47. [VMA10017] Complicaiile insuficienei mitrale sunt reprezentate de (pg. 114)
A: Endocardita bacterian
B: Insuficiena cardiac
C: Tulburrile de conducere de grad nalt
D: Fibrilaia atrial i accidentele embolice
E: Tulburrile de ritm ventriculare i moartea subit
Vezi raspuns ABDE
48. [VMA10018] Stenoza aortic degenerativ are urmtoarele trsturi (pg. 116)
A: Este cauza cea mai frecvent la subiectii de vrsta medie (50-60 ani)
B: Exista calcificri al valvelor i ale inelului aortic care se pot ntinde pe sept
C: Comisurile sunt fuzionate
D: Este n scdere ca frecven in ultimii douzeci de ani
E: Valvele sunt ngroate, rigide, cu o mobilitate limitat
Vezi raspuns BE
49. [VMA10019] Semnele clinice prezente n stenoza aortic sunt (pg. 117)
A: Angorul
B: Dispneea
C: Sincopa
D: Hemoptiziile
E: Palpitaiile
Vezi raspuns ABCE
50. [VMA10021] n legtur cu accidentele provocate de AVK sunt adevrate urmtoarele (pag.126)
A: n hemoragiile minore se oprete adm. de AVK
B: n hemoragiile majore se adm. vitamina K numai IV
C: insuficiena hepatic asociat crete riscul hemoragic
D: n hemoragiile majore este vizat un INR<1,5
E: riscul hemoragic este mai important la pacienii la care se vizeaz un un INR ntre 2 i 3
Vezi raspuns CD
51. [VMA10022] Semne de insuficien cardiac la copilul mic (pag.1123)
A: sincope
B: tahicardie
C: hepatomegalie
D: transpiraii
E: dispnee
Vezi raspuns BCD
52. [VMA10024] Care din urmtoarele sunt semne de insuficien cardiac la copilul mare (pag.1123)
A: cianoz
B: edeme periferice
C: palpitaii
D: dispnee de efort
E: stri de ru
Vezi raspuns CDE
53. [VMA10032] Principalii ageni patogeni implicai n endocardita precoce de protez sunt ()

71

A: Stafilococul
B: Streptococul
C: Streptococul de grup D
D: Pneumococul
E: Bacili Gram negativi
Vezi raspuns AE
54. [VMA10033] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tromboza protezelor ()
A: Complicaie frecvent
B: Cu precdere pe protezele n poziie aortic
C: Pot fi obstructive i neobstructive
D: nlocuirea de urgen a protezei este obligatorie in cazul trombozelor obstructive
E: Frecvent apare pe INR corect teraupeutic
Vezi raspuns CD
55. [VMA10034] Degenerescena protezei ()
A: Mai frecvent la btrni
B: Mai rapid n insuficiena renal
C: Formele brutale necesit chirurgie cardiac
D: Mai frecvent la proteza n poziie tricuspid
E: Se constat frecvent apariia unei regurgitri
Vezi raspuns BCE
56. [VMA10038] Indicaiile chirurgiei cardiace n insuficiena mitral sunt ()
A: Simptome de insuficien cardiac
B: FE<60%
C: Tahicardia ventricular
D: FiA
E: Endcocardita bacterian
Vezi raspuns ABD
57. [VMA10039] Insuficiena mitral prin ruptur de cordaj se caracterizeaz prin ()
A: Moarte subit
B: Poate apare n context de febr
C: Lovitur de bici
D: Edem pulmonar acut
E: Edeme ale membrelor inferioare
Vezi raspuns BCD
58. [VMA10040] ECG n insuficiena mitral ()
A: Fibrilaie ventricular
B: Unda P bifazic n V1
C: Hipertrofie atrial stng diastolic
D: S n V5+R n V1>35 mm
E: Fibrilaie atrial
Vezi raspuns BE
59. [VMA10041] Bilanul preoperator n insuficiena mitral include (pg. 114)
A: Holter ECG
B: Coronarografie
C: Probe funcionale respiratorii
D: Consult anestezic
E: Cateterism cardiac
Vezi raspuns BCD
60. [VMA10042] Semnele funcionale n insuficiena mitral includ ()
A: Dispnee
B: Durere toracic
C: Hemoptizii frecvente

72

D: Hepatalgii
E: Artralgii
Vezi raspuns ABD
61. [VMA10043] Insuficienta mitrala acuta poate avea urmatoarele etiologii: (pag 112)
A: Boala Barlow
B: Endocardita infectioasa acuta
C: Infarct miocardic inferior
D: Cardiomiopatie hipertrofica
E: Dilatare a inelului
Vezi raspuns BC
62. [VMA10044] ECG in insuficienta mitrala poate prezenta (pag 113)
A: p<0,12 secunde bifida in DII
B: Hipertrofie ventriculara stanga (diastolica apoi sistolica)
C: p>0,12 secunde bifida in V1
D: p>0,12 sec bifazica in V1
E: Fibrilatie sau flutter atrial
Vezi raspuns BDE
63. [VMA10045] Boala Monckeberg este: (pag 116)
A: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica degenerativa
B: vizeaza pacientii de peste 75 ani
C: asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente
D: realizeaza in stadiul terminal un bloc calcar
E: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica la subiectii de varsta medie (50-60 de ani)
Vezi raspuns ABD
64. [VMA10046] ECG in stenoza aortica (pag 117)
A: tulburari de conducere: bloc de ramura dreapta, bloc atrioventricular
B: Hipertrofie ventriculara stanga sistolica
C: tulburari de ritm supraventricular
D: tulburari de ritm ventricular
E: bloc de ramura stanga incomplet
Vezi raspuns BCE
65. [VMA10048] Tratamentul insuficientei aortice consta in (PAG 111)
A: betablocante in cazul bolii Marfan
B: protezare in caz de FEVS<50%
C: interventia Bentall daca exista o dilatare semnificativa a aortei ascendente
D: chirurgie in caz de DTDVS>60 mm
E: vasoldilatatorii arteriale
Vezi raspuns ABCE
66. [VMA10049] In insuficienta mitrala (PAG 113)
A: in aval, ventriculul stang se dilata fata hipertrofie compensatoare
B: intr-un stadiu tardiv va aprea o insuficienta cardiaca stanga
C: in amonte, ventriculul stang se dilata pentru a face fata supraincarcarii diastolice
D: in insuficienta mitrala acuta nu exista mecanism compensator, de unde cresterea brutala a
presiunii capilare pulmonare si edem pulmonar
E: intr-un stadiu tardiv va aparea o insuficienta cardiaca dreapta
Vezi raspuns ADE
67. [VMA10050] Radiografia toracica in insuficienta mitrala (113)
A: dilatare a atriului stang: arc mediu stang convex si dedublare a conturului arcului inferior drept
B: dilatare a ventriculului stang: cardiomegalie si largire a arcului inferior stang cu varful
subdiafragmatic
C: nu se vor cauta calcificari valvulare
D: sindrom interstitial apialveolar, revarsat pleural unilateral
E: dilatare a aortei ascendente (arc superior drept)

73

Vezi raspuns AB
68. [VMA10054] Semnele funcionale n stenoza aortic sunt ()
A: Angor
B: Sincop
C: Dispnee
D: Suflu mezosistolic
E: Palpitaii
Vezi raspuns ABCE
69. [VMA10055] Complicaii ale stenozei aortice sunt ()
A: Moarte subit
B: Insuficien cardiac
C: Endocardit bacterian
D: Embolii calcare
E: Embolie pulmonar
Vezi raspuns ABCD
70. [VMA10056] Modificrile ECG de efort care sugereaz nlocuire valvular aortic sunt ()
A: Cderea TA la efort
B: Imposibilitatea de a atinge 80% din FMT
C: Aritmie supraventricular
D: Supradenivelare ST
E: Aritmie ventricular
Vezi raspuns ABE
71. [VMA10057] Diagnosticul diferenial al stenozei aortice include ()
A: Coarctaia de aort
B: Insuficiena tricuspidian
C: Comunicarea interventricular
D: Cardiomiopatia obstructiv
E: Insuficien mitral
Vezi raspuns CDE
72. [VMA10058] Bilanul preoperator n stenoza aortic include ()
A: Eco Doppler aort abdominal
B: Coronarografie
C: Cutarea focarelor infecioase abdominale
D: Probe funcionale respiratorii
E: Consult pneumologic
Vezi raspuns BD
73. [VMA10061] n caz de hemoragie major datorat antivitaminei K se va proceda la ()
A: Obinerea unui INR n limite terapeutice
B: Tratamentul sngerrii printr-un gest hemostatic
C: Vitamina K
D: Spitalizare
E: Oprire AVK
Vezi raspuns BCDE
74. [VMA10062] n caz de TIH tip 2 se va proceda la (pg. 125)
A: Continuarea terapiei deoarece nu este o form sever
B: Continuare cu AVK
C: Oprirea heparinei
D: Iniiere imediat cu heparinoid de sintez
E: Administrare de protamin
Vezi raspuns BCD
75. [VMA10063] Care patologii cresc riscul hemoragic la administrare de AVK ()
A: Insuficien renal

74

B: Insuficiena hepatic
C: Insuficiena cardiac
D: Trombocitopenia
E: Cancerele
Vezi raspuns ABD
76. [VMA10067] ECG-ul n suflurile cardiace este util pentru determinarea ()
A: Cardiomegaliei
B: Tulburrilor de ritm
C: Semnelor de suprancrcare atrial
D: Frecvenei cardiace
E: Tulburrilor de repolarizare
Vezi raspuns BDE
77. [VMA10068] Caracterizeaz tetralogia Fallot ()
A: Suflu mezosistolic n focarul pulmonar
B: Comunicare interatrial
C: Dextrocardie
D: Stenoz pulmonar
E: Uneori stare de ru anoxic
Vezi raspuns ADE
78. [VMA10069] Examenul Doppler la ecografia cardiac deceleaz ()
A: Anantomia cardiac
B: Direcia i velocitatea unturilor
C: Msurarea fraciei de scurtare
D: Msurarea presiunii pulmonare
E: Msurarea fraiei de ejecie
Vezi raspuns BD
79. [VMA10070] Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la semnul Durozier ()
A: semn fizic in stenoza aortica
B: dublu suflu permanent crural
C: puls capilar
D: semn fizic in insuficienta aortica
E: semn de gravitate al stenozei aortice
Vezi raspuns ABCE
80. [VMA10071] La auscultataie in insuficienta aortica se percepe: ()
A: suflu protodiastolic fin
B: galop protodiastolic
C: clacment mezodiastolic
D: clacment mezosistolic in regiunea subclaviculara stanga
E: suflu sistolic in focarul mitralei
Vezi raspuns AB
81. [VMA10072] In insuficienta aortica ecografia transesofagiana este indicata: ()
A: in caz de suspiciune de endocardita
B: in caz de dilatare a aortei ascendente
C: intotdeauna
D: doar la pacienti tineri
E: in caz de slaba ecogenitate
Vezi raspuns ABE
82. [VMA10073] Bilantul preoperator in insuficienta aortica cuprinde: ()
A: bilant biologic preoperator obisnuit
B: cautarea focarelor infectioase ORL si stomatologice
C: ecografie Doppler arteriala a trunchiurilor supraaortice
D: probe functionale respiratorii
E: test de efort

75

Vezi raspuns ABCD

83. [VMA10074] Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la insuficienta mitrala cronica
degenerativa: (pg. 112) ()
A: degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa, redundante
B: defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor
C: cea ma frecventa, afecteaza subiectii in varsta
D: valvele sunt fine, pelucide, cordajele sunt alungite
E: insuficienta este frecvent asociata unei stenoze
Vezi raspuns ABE
84. [VMA10076] Urmatoarele afectiun fac parte din cadrul etiologiei insuficinetei mitrale cronice: ()
A: boala Barlow
B: sindrom Marfan
C: endocardita subacuta
D: cardiomiopatie dilatativa
E: spondilartrita anchilozanta
Vezi raspuns AB
85. [VMA10077] Etiologia insuficientei mitrare acute cuprinde: ()
A: mixom al atriului stang
B: infarct miocardic inferior prin ruptura unui varf al pilierului posterolateral
C: infarct miocardic inferior prin disfunctie ischemica a pilierului posterolateral
D: ischemie cronica prin lipsa de coaptare a valvelor , legata de disfunctiile cineticii segmentare
E: traumatism toracic
Vezi raspuns BCDE
86. [VMA10080] n ceea ce privete accidentele survenite n timpul anticoagulrii cu heparin, sunt
adevrate urmtoarele afirmaii: (Pag. 124)
A: riscul hemoragiei nu este un efect dependent de doz
B: hemoragiile minore necesita tratament simptomatic
C: oprirea heparinei n caz de hemoragie major
D: n caz de supradozaj efectele se vor antagoniza cu sulfat de protamina
E: riscul hemoragic este crescut n insuficiena renal i hepatic
Vezi raspuns BCDE
87. [VMA10082] Caracteristicile TIH de tip 1 sunt urmatoarele: ()
A: agregare plachetara
B: trombocite <100 000/ml
C: scadere trombocite cu <30% din cifra de plecare
D: tromboze arteriovenoase multiple
E: conduita de urmat: continuarea heparinei
Vezi raspuns ACE
88. [VMA10083] Conduita de urmat in TIH tip 2 este urmatoarea: ()
A: oprirea imediata a heparinei
B: oprirea temporara heparinei
C: continuarea cu AVK cu timp scurt de actiune
D: antitrombina
E: heparinoid
Vezi raspuns ACDE
89. [VMA10084] Urmatoarele simptomatologii fac parte din TIH de tip 2: ()
A: embolii
B: tromboze multifocale
C: foarte des accidente hemoragice
D: foarte rar relevata de accidente hemoragice
E: tromboze arteriale si venoase, ale trunchiurilor mari si medii, in ciuda unui tratament
anticoagulant

76

Vezi raspuns ABDE

90. [VMA10085] Trombocitopeniile induse de heparina apar in cazul urmatoarelor tipuri: ()
A: toate heparinele
B: forma grava survine mai frecvent cu heparina nefractionata
C: forma imunoalergica survine mai frecvent cu heparina cu greutate moleculara mica
D: heparina fractionata nu induce trombocitopenie
E: TIH de tip 1 este de tip imunoalergic
Vezi raspuns AB
91. [VMA10086] Conduita de urmat in prezenta unei trombocitopenii sub heparina include: ()
A: confirmarea in urgenta a trombocitopeniei pe tub cu EDTA
B: nu este necesara confirmarea caracterului imunoalergic
C: cautarea anticorpilor prin dozarea RT-PCR
D: diagnosticarea complicatiilor trombembolice
E: diagnosticarea complicatiilor hemoragice
Vezi raspuns ADE
92. [VMA10087] Daca o TIH de tip 2 este confirmata se va proceda astfel: ()
A: se va opri heparina
B: se va incepe imediat un tratament cu heparinoid de sinteza (danaparoida)
C: continuarea imediata cu AVK
D: continuarea cu AVK numai atunci cand reascensiunea plachetara este confirmata
E: continuarea cu AVK numai atunci cand nivelul de trombocite este peste 100 000/mm3
Vezi raspuns ABDE
93. [VMA10088] Urmatoarele afirmatii despre preventia TIH sunt adevarate: ()
A: se prefera heparinele cu greutate moleculara mica
B: heparinele cu greutate moleculara mica si fondaparinux sunt mai putin alergizante decat heparina
nefractionata
C: contraindicatii pe viata pentru toate heparinele la orice pacient cu TIH
D: continuare precoce cu AVK eficient inainte de ziua 7, ziua 1-ziua2
E: depistare prin dozare a trombocitelor din 3 in 3 zile pe toata durata tratamentului
Vezi raspuns ABD
94. [VMA10089] Urmatoarele afirmatii in legatura cu hemoragiile sub tratament cu heparina sunt
adevarate: ()
A: oprirea heparinei in toate cazurile de hemoragii minore si majore
B: in caz de supradozare importanta se va antagoniza cu sulfat de protamina
C: filtru-cava in caz de anticoagulare indispensabila
D: oprirea heparinei este rar necesara in cazul hemoragiilor minore
E: riscul hemoragic este identic pentru heparinele cu greutate moleculara mica si heparina
nefractionata
Vezi raspuns BCDE
95. [VMA10091] Hemoragiile majore cerebromeningeale in timpul tratamentului trombolitic: ()
A: in 1%
B: mai frecvente cu varsta
C: oprirea trombolizei
D: oprirea altor anticoagulante
E: continuarea trombolizei cu o doza mai mica
Vezi raspuns ABCD
96. [VMA10092] Hemoragiile minore in timpul tratamentului trombolitic sunt reprezentate de: ()
A: epistaxis
B: hemoragii digestive
C: hemoptizie
D: hematoame
E: puncte la locul punctiei
Vezi raspuns ADE

77

97. [VMA10093] Conduita de urmat in caz de hemoragii majore sub trombolitice este urmatoarea: ()
A: oprirea trombolizei
B: acid tranexamic daca hemoragia nu este controlata
C: umplere vasculara, transfuzie, oxigenoterapie
D: tratamentul leziunii hemoragice
E: continuarea trombolizei in doze mici
Vezi raspuns ABCD
98. [VMA10094] Localizari hemoragice care ameninta prognosticul vital sau functional in timpul
tratamentului cu AVK sunt urmatoarele: ()
A: hemoragie intracraniana si intraspinala
B: intraoculara si retro-orbitara
C: hemotorax, hemoperitoneu, retroperitoneu
D: hemoragie digetiva cronica
E: hematom muscular profund, hemartroza
Vezi raspuns ABCE
99. [VMA10095] Diagnosticul diferential al stenozei aortice se face cu: ()
A: insuficienta mitrala
B: cardiomiopatia obstructiva
C: comunicarea interventriculara
D: insuficienta aortica
E: stenoza mitrala
Vezi raspuns ABC
100. [VMA10096] Diagnosticul diferential stenoza aortica-cardiomiopatia obstructiva se face pe baza
urmatoarelor asrgumente: ()
A: adult tanar
B: antecedente de cardiopatie, moarte subita
C: pseudo-unda Q de necroza in derivatii anterioare
D: miscare sistolica anterioara a valvei mitrale posterioare
E: gradient intraventricular stang
Vezi raspuns ABCE
101. [VMA10097] Cateterismul cardiac in cadrul stenozei aortice permite ()
A: masurarea gradientului presiunii sistolice ventricul stang-aorta initiala
B: masurarea suprafetei aortice
C: evaluarea functiei ventriculare stangi
D: evaluarea cineticii segmentare
E: dilatarea aortei descendente
Vezi raspuns ABCD
102. [VMA10098] Tratamentul medical al stenozei aortice, afirmatii adevarate: ()
A: ineficient asupra progresiei bolii
B: se recomanda intensificarea efortului fizic
C: tratamentul simptomatic al insuficienti cardiace
D: controlul strict al tensiunii arteriale
E: mentinerea in ritm sinusal
Vezi raspuns ACDE
103. [VMA10099] In caz de stenoza aortica asimptomatica si ECG de efort normal se procedeaza
astfel: ()
A: monitorizare regulata clinica
B: ECG de efort in fiecare luna
C: monitorizare regulata clinica, ETT, si ECG de efort la fiecare 6-12 luni
D: inlocuire valvulare aortica
E: chirurgie
Vezi raspuns AC

78

104. [VMA10100] Urmatoarele examinari complementare se efectueaza in stenoza aortica: ()

A: coronarografie
B: ecografie cu dobutamina in doze mici
C: ecografie cardiaca transesofagiana
D: ecografie cardiaca transtoracica
E: RMN cardiac
Vezi raspuns ABCD
105. [VMA10101] In cadrul stenozei aortice, coronarografia se realizeaza in urmatoarele situatii, cu
exceptia: ()
A: bilant preoperator in caz de angor
B: pacientul ce prezinta cel putin un factor de risc cardiovascular
C: pacientul ce prezinta cel putin trei factori de risc cardiovascular
D: disfunctie ventriculara stanga sistolica
E: nu este necesara
Vezi raspuns CE
106. [VMA10102] ECG in cadrul stenozei aortice prezinta: ()
A: hipertrofie ventriculara stanga sistolica
B: indicele Sokolow >35 mm
C: bloc de ramura stanga complet
D: BAV
E: fibrilatie atriala
Vezi raspuns ABDE
107. [VMA10103] Radiografia toracica in cadrul stenozei aortice arata: ()
A: dilatarea aortei initiale
B: cardiomegalie
C: inima de volum normal
D: calcificari ale inelului aortic
E: stenoza a aortei initiale
Vezi raspuns ACD
108. [VMA10104] Urmatoarele afirmatii legate de stenoza aortica sunt adevarate: ()
A: valvulopatia cea mai frecventa in tarile industrializate
B: boala rara ce afecteaza mai ales pacientii de peste 75 ani
C: cel mai frecvent intre 50-60 ani
D: egografia asigura un diagnostic precis
E: nici chiar chirurgia nu amelioreaza prognosticul
Vezi raspuns AD
109. [VMA10105] Suflul de stenoza aortica are urmatoarele caractere: ()
A: mezosistolic
B: ejectional
C: fin
D: iradiaza spre apendicele xifoid
E: iradiaza in axila
Vezi raspuns AB
110. [VMA10106] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre bicuspidia aortica: ()
A: afecteaza 10% din pupulatie
B: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica la subiectii de varta medie (50-60 de ani)
C: asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente
D: malformatia congenitala cea mai frecventa a valvei aortice
E: afecteaza 1% din populatie
Vezi raspuns BCDE
111. [VMA10107] Angorul din stenoza aortica se explica prin urmatoarele mecanisme: ()
A: debit insuficient la efort
B: nevoie crescuta de oxigen datorita hipertrofiei ventriculare

79

C: ateroscleroza coronara asociata

D: hipertensiune
E: edemului pulmonar
Vezi raspuns ABC
112. [VMA10108] Circumstantele de descoperire ale stenozei aortice sunt urmatoarele: ()
A: intamplatoare
B: intotdeauna intamplatoare
C: angor
D: sincopa
E: dispnee, palpitatii
Vezi raspuns ACDE
113. [VMA10109] Complicatiile stenozei aortice sunt urmatoarele: ()
A: embolii grasoase
B: tulburari de ritm supraventriculare
C: tulburari de ritm ventriculare
D: moarte subita
E: insuficienta renala
Vezi raspuns BCD
114. [VMA10110] Tratamentul chirurgical al stenozei aortice are urmtoarele indica ii (pag. 119)
A: stenoz aortic strns simptomatic
B: stenoz aortic strns asimptomatic cu FE<50%
C: stenoz aortic strns asimptomatic cu calcificri aortice moderate-severe i cre tere a Vmax
>0,3 m/s/an
D: stenoz aortic strns asimptomatic cu subdenivelare marcat >2mm la ECG de efort
E: stenoz aortic strns asimptomatic cu cre tere >30 mmHg a TAs la ECG de efort
Vezi raspuns ABCD
115. [VMA10111] Urmtoarele afirmaii legate de endocardita tardiv la purttorii de valve i proteze
vasculare sunt adevrate: (pag. 94)
A: frecvena endocarditei este mult mai mare n prezena valvelor mecanice
B: germenii predominani sunt streptococii, stafilococii, streptococii D precum i bacilii gram negativi
C: localizarea aortic este mai frecvent
D: diagnosticul diferenial este cel al trombozei de valv
E: tratamentul antibiotic este suficient pentru a steriliza definitiv proteza
Vezi raspuns BCD
116. [VMA10112] Tromboza protezelor (pag. 94)
A: este o complicaie frecvent
B: se ntlnete cu precdere n poziie mitral
C: afecteaz mai frecvent protezele biologice
D: se poate manifesta printr-un accident embolic
E: nu modific zgomotele cardiace
Vezi raspuns BD
117. [VMA10113] Despre radiografia toracica in insuficienta aortica sunt adevarate urmatoarele: (pg.
109)
A: dilatare a aortei ascendente (arc superior drept)
B: dilatare a aortei ascendente (arc inferior drept)
C: index cardiotoracic >0.5
D: index cardiotoracic <0.5
E: aspect de varf subdiafragmatic
Vezi raspuns ACE
118. [VMA10114] Sunt indicatii de tratament chirurgical in insuficienta aortica, cu exceptia: ()
A: DTSVS >50mm
B: DTDVS >50mm

80

C: DTSVS >25mm/sec
D: aorta descendenta dilatata >55 mm
E: aorta ascendenta dilatata >50mm in caz bicuspidie
Vezi raspuns BCD
119. [VMA10115] Ecografia Doppler cardiaca transtoracica in insuficienta mitrala: ()
A: Cuantifica dilatarea ventriculului stang
B: Util in caz de palpitatii pentru diagnosticul tulburarilor de ritm
C: Este examenul cheie
D: Ofera diagnosticul anatomopatologic
E: Evidentiaza valvulopatiile asociate
Vezi raspuns ACE
120. [VMA10118] Etiologia insuficientei mitrale: (pg 112)
A: poate fi acuta: cauze functionale (defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor)
B: poate fi acuta prin ruptura de cordaj si ischemie cronica
C: poate fi degenerativa, prin boala Barlow, frecventa la femei tinere
D: poate fi congenitala, asociind o comunicare interatriala
E: acuta: endocardita acuta, traumatismele toracice (mai putin frecvent decat insuficienta aortica)
Vezi raspuns BDE
121. [VMA10119] Insuficienta mitrala acuta: (pg 112)
A: ruptura de cordaj: degenerativa (etapa finala) sau in endocardita acuta
B: ischemica: in cursul unui infarct miocardic postero-lateral, prin ruptura unui varf al pilierului
inferior
C: poate aparea si in ischemia cronica
D: poate aparea prin mutilare valvulara (distructie, perforare)
E: se poate datora unor leziuni valvulare complexe, cu rupturi si perforatii ale sigmoidelor, abcese
ale sinusurilor Valsalva sau ale SIV
Vezi raspuns ACD
122. [VMA10120] Etiologia insuficientei mitrale acute: (pg. 112)
A: ischemica (infarct inferior), prin ruptura unui varf al pilierului postero-lateral sau prin disfunctie
ischemica a pilierului
B: endocardita acuta cu ruptura de cordaje sau prin mutilare valvulara
C: ischemie cronica, prin ruptura pilierului valvei mitrale mici
D: ischemie cronica, prin lipsa de coaptare valvulara datorata disfunctiilor de cinetica segmentara
E: nu include ischemia cronica
Vezi raspuns ABD
123. [VMA10121] Semnele functionale din insuficienta mitrala NU includ: (pg 113)
A: palpitatii frecvente, semne de insuficienta cardiaca dreapta: edeme ale membrelor inferioare,
hepatalgii
B: soc in dom, deplasat in jos si la stanga
C: astenie, fatigabilitate la efort
D: hemoptizii frecvente
E: durere toracica functionala
Vezi raspuns BCDE
124. [VMA10123] Bilantul paraclinic in insuficienta mitrala: (pg. 113)
A: doppler cardiac color, continuu si pulsat
B: auscultatie: suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, piolant, in jet de vapori, de intensitate
uniforma, care iradiaza in axila, uneori si in spate
C: ecografia cardiaca, mod bidimensional si TM
D: radiografia toracica: dilatare a atriului stang si a ventriculului stang, suprasarcina pulmonara,
revarsat pleural bilateral, calcificari valvulare
E: radiografia toracica: cardiomegalie si largire a arcului superior stang cu aspect de varf
subdiafragmatic
Vezi raspuns ACD

81

125. [VMA10124] Tratamentul insuficientei aortice: (pg. 110, 111)

A: nu include interventia Bentall
B: betablocante pentru tratamentul simptomatic al insuficientei cardiace, pentru reducerea
postsarcinii si favorizarea ejectiei aortice
C: diuretice in caz de insuficienta cardiaca cu semne congestive
D: protezele biologice au o durata medie de 12 ani si nu necesita anticoagulare pe termen lung
E: include angioplastia coronariana daca insuficienta aortica este ischemica si tratamentul fibrilatiei
atriale
Vezi raspuns CD
126. [VMA10125] In insuficenta aortica sau mitrala: ()
A: tratamentul chirurgical al insuficientei aortice poate fi si conservator (plastie), in caz de valve
mobile, necalcificate
B: indicatia de electie pentru plastia mitrala este prolapsul valvular mitral pur
C: insuficienta aortica severa poate fi simptomatica si asimptomatica
D: complicatiile insuficientei aortice nu includ tulburari de ritm supraventriculare
E: in insuficienta mitrala stadiile III-IV, supravietuirea la 5 ani este de 25%
Vezi raspuns BCE
127. [VMA10126] Tratamentul insuficientei mitrale: (pg. 115)
A: chirurgical, in caz de insuficienta mitrala cronica organica severa simptomatica
B: medical, in caz de disfunctie VS: FE < 60%
C: chirurgical, in cazuri asimptomatice, cu FE > 60% si DTSVS > 45 mm
D: chirurgical, in cazuri asimptomatice, cu FiA sau HTAP (PAPs > 50 mmHg in repaus)
E: poate fi etiologic, in insuficienta mitrala ischemica
Vezi raspuns ACDE
128. [VMA10127] Etiologia valvulopatiilor: ()
A: insuficienta aortica degenerativa: calcificari ale cuspelor si ale inelului aortic care se pot intinde
pe sept
B: stenoza aortica degenerativa: dilatare a aortei ascendente
C: boala Monckeberg: vizeaza pacientii de peste 75 de ani
D: insuficienta mitrala degenerativa: varstnici, valve fine, pelucide, cordaje alungite
E: stenoza aortica congenitala: bicuspidie aortica (1%), sindrom Laubry si Pezzi
Vezi raspuns CD
129. [VMA10128] ECG in valvulopatii: ()
A: tulburari de conducere: BRS incomplet, BAV in stenoza aortica
B: fibrilatie sau flutter atrial in stenoza aortica
C: hipertrofie ventriculara stanga diastolica, apoi sistolica cu inversarea undelor T in V5, V6 in
insuficienta aortica
D: hipertrofie atriala stanga in insuficienta mitrala
E: hipertrofie ventriculara stanga sistolica in stenoza aortica
Vezi raspuns ACDE
130. [VMA10129] Stenoza aortica - clinic: (pg. 117)
A: auscultarea se face cu pacientul asezat: suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal in focarul
aortic, iradiat la nivelul vaselor gatului
B: examen fizic: palpitatii, legate de extrasistole, sau de trecerea in FiA paroxistica
C: sincopa, precedata uneori de durere toracica sau de o senzatie de val in fata ochilor
D: BRS incomplet, BAV
E: soc in dom la palpare (Bard), deplasat in jos si la stanga
Vezi raspuns AC
131. [VMA10130] Auscultatia in insuficienta mitrala: (pg. 113)
A: suflu mezosistolic
B: zgomote supra-adaugate precum Z3, semne de HTAP (intarire a Z2 pulmonar)
C: Z2 diminuat sau abolit
D: suflu de intensitate uniforma
E: suflul holosistolic iradiaza in axila, uneori si in spate

82

Vezi raspuns BDE

132. [VMA10131] Radiografia toracica in stenoza aortica: (pg. 117)
A: cardiomegalie
B: dilatare a aortei initiale (leziuni de jet)
C: radioscopie: calcificari ale inelului aortic foarte frecvente
D: dilatare a atriului stang
E: permite stabilirea diagnosticului etiologic
Vezi raspuns BC
133. [VMA10132] Radiografia in insuficienta mitrala: (pg. 113)
A: arc mediu stang convex si dedublare a conturului arcului inferior drept (atriul drept + atriul
stang)
B: suprasarcina pulmonara: sindrom interstitial, revarsat pleural bilateral
C: dilatare a ventriculului stang: cardiomegalie
D: aspect de lingura sau de hamac in boala Barlow
E: se vor cauta calcificari valvulare
Vezi raspuns ABCE
134. [VMA10133] Complicatiile valvulopatiilor: ()
A: embolii in insuficienta aortica
B: insuficienta cardiaca, moarte subita
C: endocardita bacteriana
D: tulburari de conducere de grad inalt in stenoza aortica
E: embolii calcare in stenoza aortica
Vezi raspuns BCDE
135. [VMA10134] Diagnosticul diferential al stenozei aortice: (pg. 118)
A: se refera la suflurile sistolice
B: se face cu insuficienta aortica
C: se face cu insuficienta mitrala
D: se face cu cardiomiopatia obstructiva
E: in comunicarea interventriculara apare suflu in spite de roata
Vezi raspuns ACDE
136. [VMA10135] Tratamentul stenozei aortice - afirmatii false: (pg. 119)
A: medical: eficient asupra progresiei bolii
B: se recomanda activitate fizica
C: include tratamentul simptomatic al insuficientei cardiace: control strict al tensiunii arteriale si
mentinere in ritm sinusal
D: tratamentul chirurgical este singurul curativ, prin inlocuire valvulara (mecanica sau bioproteza)
E: posibilitatea de implantare de valva aortica pe cale percutana (risc operator crescut)
Vezi raspuns AB
137. [VMA10136] Tratamentul chirurgical al stenozei aortice stranse - afirmatii false: (pg. 119)
A: daca este simptomatica
B: daca este asimptomatica, FEVS < 50% si ECG de efort identifica o slaba crestere a tensiunii (<
20 mmHg) sau cadere TAs la efort
C: daca este fals asimptomatica (identificata la ECG de efort)
D: in caz de supradenivelare ST marcata (> 2mm ) la ECG de efort
E: in caz de calcificari aortice moderate-severe SI a Vmax aortice < 0,3 m/sec/an
Vezi raspuns DE
138. [VMA10137] Supravietuirea in stenoza aortica: (pg. 118)
A: 5 ani in caz de sincopa
B: 5 ani in caz de angor
C: 1 an in caz de insuficienta cardiaca
D: 3 ani in caz de sincopa
E: 2 ani in caz de insuficienta cardiaca

83

Vezi raspuns BDE

139. [VMA10138] Examinari complementare in stenoza aortica: (pg. 117)
A: ECG - hipertrofie ventriculara stanga sistolica, tulburari de conducere, tulburari de ritm
supraventriculare (fibrilatie)
B: ecografie cu dobutamina in doze mici: rezervat pentru stenoza aortica asimptomatica la pacientii
cu disfunctie ventriculara stanga
C: radiografie toracica: inima de volum normal, dilatare a aortei initiale
D: Z2 diminuat sau abolit - semn de stenoza aortica stransa
E: cateterism cardiac: masurarea suprafetei aortice prin formula Gorlin
Vezi raspuns ACE
140. [VMA10139] Tehnica Doppler continuu si pulsat in insuficienta mitrala: (pg. 114)
A: anvelopa jetului regurgitant
B: calculul PISA (zona de convergenta), al volumului regurgitat si al fractiei regurgitante
C: masurarea presiunii arteriale pulmonare sistolice, pornind de la jetul insuficietei tricuspide
D: morfologia aparatului valvular si sub-valvular
E: fractia de ejectie a ventriculului stang
Vezi raspuns ABC
141. [VMA10141] Diagnosticul diferential al stenozei aortice, bazat pe sufluri, se face cu (pag 118 )
A: insuficienta mitrala - suflul este holosistolic
B: comunicarea interventriculara - suflu in spite de roata
C: comunicarea interatriala - suflu in spite de roata
D: insuficienta mitrala - suflul este telesistolic
E: stenoza mitrala - suflul este holosistolic
Vezi raspuns AB
142. [VMA10142] Care din urmtoarele complicaii pot s apar n stenoza aortic: ()
A: moarte subit
B: tulburri de conducere de grad nalt
C: numai tulburri de ritm supraventirculare
D: embolii calcare
E: numai tulburri de ritm ventriculare
Vezi raspuns ABD

Intrebarile din tema Endocardita infecioas

1. [END10002] Care din urmtoarele complicaii cardiace nu sunt caracteristice endocarditei
infecioase: (pg. 100)
A: insuficien cardiac
B: infarct miocardic prin embolie coronar
C: abces septal
D: distrucie valvular
E: hipertensiune pulmonar
Vezi raspuns E
2. [END10003] Tratamentul endocarditei infecioase pe protez, cu hemoculturi negative se iniiaz cu
(pg. 102)
A: asociere de vancomicin cu rifampicin i gentamicin
B: amoxicilin 200 mg/kg/zi sau aminozide: gentamicin 3 mg/kg/zi
C: penicilin G sau amoxicilin 200 mh/kg/zi sau aminozide gentamicin 3 mg/kg/zi
D: doxiciclin 100 mg de 2 ori / zi n asociere cu ofloxacin 400 mg/zi
E: vancomicin 30 mg/kg/zi n asociere cu rimfampicina
Vezi raspuns A
3. [END10004] Tratamentul chirurgical al endocarditei infecioase nu este indicat n urmtoarele

84

situaii (pg. 102)

A: infecie ntins sau necontrolat
B: pentru prevenia riscului embolic
C: n situaiile cu risc hemodinamic
D: n soc, EPA, insuficien cardiac
E: dac sub un tratament antibiotic corect condus, dimensiunile vegetaiilor nu se reduc i
hemoculturile rmn pozitive dup 3 zile de antibioterapie
Vezi raspuns E
4. [END10005] Urmtoarea afirmaie legat de antibioprofilaxia endocarditei infecioase nu este
corect (pg. 103)
A: toi pacienii valvulari trebuie s primeasc un carnet de profilaxie a endocarditei pe care trebuie
s-l prezinte medicului sau stomatologului la fiecare consultaie
B: prevenia ncepe prin msuri stricte de igien
C: antibioprofilaxia este cea mai important pentru prevenia endocarditei infecioase
D: n prezent ultimele recomandari inernaionale menin antibioprofilaxia sistematice indiferent de
grupa de risc din care face parte pacientul
E: antibioprofilaxia trebuie s fie de acum nainte rezervat doar pacienilor din grupa A supui
Vezi raspuns D
5. [END10006] Care din urmatoarele afirmaii legate de endocardit infecioas este corect (pg. 99)
A: nu exist examen specific pentru diagnosticarea endocarditei infecioase, pentru acest motiv au
fost stabilite criterii diagnostice precise (criterii Duke).
B: mortalitatea spitaliceasc n endocardita infecioas este de 50%
C: criteriile Duke constau din 3 criterii majore i 5 criterii minore
D: endocardita infecioas nu poate surveni pe un cord fr o afectare prexistent
E: toate cardiopatiile prezint acelai risc de endocardit
Vezi raspuns A
6. [END10010] Care din urmtoarele afirmaii nu este corect (pg. 99)
A: endocardit posibil: 1 criteriu major plus unul minor sau 3 criterii minore
B: endocardit sigur: 5 criterii minore
C: endocardit sigur: 1 criteriu major plus 2 criterii minore
D: endocardit sigur: 2 criterii majore
E: diagnosticul de endocardit sigur nu se poate pune doar pe examenul anatomopatologic, sau pe
cultura de valve pozitiv
Vezi raspuns C
7. [END10012] Boala Osler apare cel mai adesea datorit (pag.97)
A: Streptococi D
B: Bacili gram negatici
C: Germeni din grupul HACER
D: Streptococi viridans
E: Stafilococi
Vezi raspuns D
8. [END10016] Germenii de mai jos fac parte din grupul HACEK cu excepia (pag.98)
A: Haemofilus
B: Actinobacillus
C: Chlamidia
D: Eikenella
E: Kingella
Vezi raspuns C
9. [END10026] Tratamentul EI pe valva nativa cu Coxiella burnetti se face prin: (pag.101)
A: Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 spt ; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi timp de 5 zile
B: Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 4 spt; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi 15 zile
C: Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 8 spt; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi 5 zile
D: Doxiciclina 100mgx2/zi timp de 18 luni ; Ofloxacina 400 mg/zi timp de 18 luni

85

E: Doxiciclina 100mgx2/zi timp de 6 luni ; Ofloxacina 400 mg/zi timp de 6 luni

Vezi raspuns D
10. [END10034] Dintre cardiopatiile cu risc crescut de endocardit fac parte: ()
A: Bicuspidia aortic
B: Insuficiena aortica
C: Prolapsul de valv mitral
D: Antecedentele de endocardit infecioas
E: Cardiomiopatia obstructiv
Vezi raspuns D
11. [END10036] Dintre germenii atipici i/sau intracelulari nu fac parte ()
A: Bartonella
B: Mycoplasma
C: Brucella
D: Coxiella burnetii
E: Cardiobacterium
Vezi raspuns E
12. [END10037] Criteriile minore Duck sunt n numr de: ()
A: dou
B: cinci
C: patru
D: trei
E: ase
Vezi raspuns B
13. [END10045] Prezenta unei singure hemoculturi pozitive este considerata a fi criteriu major de
diagnostic al endocarditei infectioase in cazul infectiei cu: ()
A: Streptococcus bovis
B: Bacteriile din grupul HACEK
C: Coxiella burnetii
D: Stafilococcus aureus
E: Enterococi
Vezi raspuns C
14. [END10072] Etiologia bacterian a endocarditei infecioase este caracterizat, cu excepia ()
A: Endocarditele cu germeni HACEK dau deseori culturi negative
B: Bacilii gram negativi au poart de intrare ORL sau dentar
C: Stafilococul epidermidis este frecvent n endocarditele tricuspide la toxicomani
D: Streptococul bovis are poart de intrare urinar
E: Streptococii alfahemolitici sunt cel mai adesea responsabili de boala Osler
Vezi raspuns B
15. [END10007] Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardit infecioas fac
parte (pg. 97)
A: proteze valvulare
B: cardiopatii congenitale cianogene neoperate
C: cardiomiopatie obstructiv
D: bicuspidie aortic
E: PVM cu IM
Vezi raspuns AB
16. [END10008] Semnele periferice de endocardit infecioas sunt (pg. 98)
A: splenomegalia
B: purpura peteial, cutaneomucoas, descris clasic la nivelul feei
C: noduli Roth localizai la nivel abdominal
D: plci eritematoase palmoplantare Janeway
E: fals panariiu Osler.
Vezi raspuns ADE

86

17. [END10009] n endocardita infecioas se recomand: (pg. 98)

A: recoltarea de hemoculturi naintea oricrei antibioterapii
B: recoltarea bilanului inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor plasmatice
C: proteinurie pe 24 de ore
D: recoltarea obligatorie de markeri imunologici indiferent de formele de endocardit acute sau
subacute
E: dac nici un germen nu este izolat se fac recoltri pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ),
serologii Chlamidiae i germeni atipici
Vezi raspuns ABCE
18. [END10011] Criteriile Duke minore sunt (pg. 99)
A: febr peste 38 de grade
B: fenomene vasculare: embolie, anevrism micotic, purpur Janeway, etc.
C: fenomene imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid, etc.
D: hemoculturi pozitive pentru endocardit infecioas
E: predispoziie: valvulopatie sau alta condiie cardiac favorizant sau toxicomanie iv.
Vezi raspuns ABCE
19. [END10013] Care din urmtoarele cardiopatii fac parte din grupa B de risc pentru endocardit
(pag.97)
A: Valvulopatiile
B: Protezele valvulare
C: PVM
D: Bicuspidia aortic
E: Antecendente ale endocarditei infecioase
Vezi raspuns ACD
20. [END10014] Care din urmtorii germeni fac parte din categoria germenilor atipici i/sau
intracelulari (pag.98)
A: Cardiobacterium
B: Bartonella
C: Haemofilus
D: Coxiella burnetii
E: Brucella
Vezi raspuns BDE
21. [END10015] Dintre germenii de mai jos, fac parte din grupul HACEK urmtorii (pag.98)
A: Haemofilus
B: Actinobacilus
C: Chlamidia
D: Coxiella burnetii
E: Kingella
Vezi raspuns ABE
22. [END10017] Este adevrat despre bilanul paraclinic n endocardita infecioas (pag.98-99)
A: riscul embolic este crescut dac dimenisiunea vegetaiilor > 10mm
B: ECG este indispensabil
C: ECG i Eco transtoracic, transesofagian reprezint examene specifice n endocardita infecioas
D: se pot administra AB empiric naintea hemoculturilor
E: n caz de dureri rahidiene asociate se face scintigrafie osoas sau RMN pentru cutarea
spondilodiscitei
Vezi raspuns ABE
23. [END10018] n tratamentul EI pe valv nativ cu Enterococ se administreaz (pag.101)
A: Penicilin G
B: Vancomicin
C: Gentamicin
D: Amoxicilin
E: Ofloxacin

87

Vezi raspuns ACD

24. [END10019] n tratamentul EI pe valv nativ cu Enterococ se administreaz urmtoarele cu
excepia ()
A: Penicilin G
B: Vancomicin
C: Gentamicin
D: Amoxicilin
E: Ofloxacin
Vezi raspuns BE
25. [END10020] Urmtoarele AB se pot administra profilactic naintea unui gest dentar (pag.103)
A: Penicilin
B: Clindamicin
C: Gentamicin
D: Ceftriaxon
E: Amoxicilin
Vezi raspuns BE
26. [END10021] Tratamentul ntr-o EI pe protez cu Stafilococ meti-S se poate face cu (pag.102)
A: Gentamicin
B: Penicilin G sau Amoxicilin
C: Oxacilin
D: Vancomicin
E: Rifampicin
Vezi raspuns ACE
27. [END10022] Vancomicina este folosit n tratamentul EI cu urmtorii germeni, cu excepia
(pag.101-102)
A: Stafilococ meti-R pe protez
B: Stafilococ meti-S pe valv nativ
C: Stafilococ meti-R pe valv nativ
D: Stafilococ meti-S pe protez
E: Streptococ
Vezi raspuns BDE
28. [END10023] Tratamentul chirurgical pe termen scurt (48-72 de ore de la internare) n EI se face
dac se constat (pag.102)
A: Dezinserie sau tromboz obstructiv de protez
B: EI infeioas mitral sau aortic cu risc embolic crescut la un pacient care a prezentat un
eveniment embolic sub tratament antibiotic adaptat, mai ales n caz de Streptococ cu localizare mitral
C: Endocardit fungic
D: Abcese de inel sau abcese septale
E: IM secundar endocarditei
Vezi raspuns CD
29. [END10024] Caracteristicile EI cu Streptococi alfa hemolitici (viridans) sunt: (pag.97)
A: dau forme emboligene
B: dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulare
C: responsabili de boala Osler
D: frecvent in endocarditele tricuspide la toxicomani
E: poarta de intrare ORL
Vezi raspuns CE
30. [END10025] Endocardita cu Stafilococi este caracterizata prin: (pag.97)
A: poarta de intrare digestiva sau urinara
B: poarta de intrare cutanata sau post-operatorie
C: dau forme acute, emboligene
D: dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulare

88

E: frecvent prezenti in endocardite tricuspide la toxicomani

Vezi raspuns BCE
31. [END10027] Care afirmatii in legatura cu Cardiopatiile tip B sunt adevarate? (10027)
A: Valvulopatii: IAo, IM, SM, ITri, SAo.
B: PVM cu IM si/sau ingrosare valvulara
C: Valvulopatii: IAo, Im, SAo.
D: Bicuspidie Ao, CMO
E: CMD, Defect de sept intreratrial, DSV, Cardiopatii congenitale cianogene.
Vezi raspuns BCD
32. [END10028] BGN se caracterizeaza prin? (pg. 97)
A: Forme Ac, Prognostic negativ, Distructii tisulare mici.
B: Forme subacute, prognostic pozitiv, distructii tisulare mari
C: Poarta: digestiva, urinara sau nosocomiala (cateter)
D: Resistenti la AB
E: Mari distructii tisulare
Vezi raspuns CDE
33. [END10029] Care sunt indicatiile in tratamentul chirurgical? (10029)
A: Hemodinamica
B: Inflamatorie
C: Infectioasa
D: Preventie a riscului embolic
E: Insuficienta renala
Vezi raspuns ACD
34. [END10030] Cauzele de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in endocardiata infectioasa
sunt: ()
A: anevrism micotic
B: glomerulonefrita
C: flebita
D: febra la antibiotice
E: limfangita la nivelul portii de intrare
Vezi raspuns ABCD
35. [END10031] Factori ecocardiografici de prognostic negativ in endocardita infectioasa sunt: ()
A: vegetatii lagi >15 mm, abces sau prezenta de leziuni supra-aortice
B: disfunctie severa de proteza
C: HTAP
D: FEVS scazuta
E: scurgere aortica sau mitrala voluminoasa
Vezi raspuns BCDE
36. [END10032] Factori de prognostic negativ in endocardita infectioasa sunt: ()
A: caracteristicile pacientului: varsta peste 60 ani, endocardita pe valve native, DNID, comorbiditati
importante, teren debilitat
B: existenta complicatiilor endocarditei: diagnosticare cu intarziere, insuficienta cardiaca, soc septic,
ances al inelului, insuficienta renala, AVC
C: endocardita cu Stafilococcus aureusm, BGN, fungi
D: factori ecocardiografici: scurgere aortica sau mitrala severa, vegetatii >10 mm
E: HTAP
Vezi raspuns BCE
37. [PER10036] Indicatiile de profilaxie a endocarditei infectioase sunt: ()
A: amoxicilina 2 g per os, o doza in ora care urmeaza gestului dentar
B: in caz de alergie: cefalosporine de generatia III
C: clindamicina 600 mg per os in ora care precede gestul
D: amoxicilina 2 g per os in ora care preceda gestul
E: antibioprofilaxie inaintea oricarui gest dentar cu risc crescut, procedurile cu manipularea regiunii

89

gingivale sau a regiunii periapicale a dintelui

Vezi raspuns CDE
38. [PER10037] Tratamentul chirurgical al endocarditei infectioase pe termen mediu presupune: (pg.
102)
A: absenta indicatiei hemodinamice
B: IA sau IM severa fara semne clinice de insuficienta cardiaca
C: se face in 8-15 zile
D: endocardita infectioasa mitrala sau aortica cu risc embolic crescut
E: pacientii cu vegetatii voluminoase >10 mm
Vezi raspuns BC
39. [PER10038] Durata tratamentului antibiotic in endocardita infectioasa este: ()
A: 6 saptamani cu vancomicina in caz de proteza
B: 6 saptamani cu rifampicina in caz de proteza
C: 6 saptamani cu gentamicina in caz de proteza
D: 2 saptamani cu aminozide in caz de valva nativa cu hemoculturi negative
E: 18 luni cu ofloxacina in caz de Coxiella burneti pe valve native
Vezi raspuns ABDE
40. [PER10039] Tratamentul endocarditei infectioase este urmatorul: ()
A: Streptococi: Penicilina G 12-24 MU/zi sau Amoxicilina sau Ceftriaxona (4 saptamani in caz de
valva nativa)
B: Stafilococi meti-S: Penicilina G sau Amoxicilina 200 mg/kg/zi (6 saptamani in caz de proteza)
C: Stafilococi meti-R: Vancomycina 30 mg/kg/zi (6-8 saptamani pe valva nativa)
D: enterococi: Penicilina G sau Amoxicilina 200 mg/kg/zi (6 saptamani in caz de valva nativa)
E: hemoculturi negative pe proteza: Vancomycine + rifampicina + gentamicina (6 saptamani + 6
saptamani + 15 zile)
Vezi raspuns ADE
41. [PER10040] Complicatiile endocarditei infectioase sunt: ()
A: hemoragie cerebromeningeala prin embolie vasculara cerebrala
B: abces renal
C: nefrotoxicitatea vancomicinei, aminozidelor
D: embolii septice: renale, splenice, pulmonare, osteoarticulare
E: anevrisme micotice: creier, sinus Valsava, aorta
Vezi raspuns BCDE
42. [PER10041] Monitorizarea tratamentului endocarditei infectioase presupune: ()
A: monitorizarea eficacitatii: disparitia febrei, a sindromului inflamator, a vegetatiilor
B: monitorizarea tolerantei: eruptie cutanta, insuficienta renala
C: monitorizarea complicatiilor: clinice, electrocardiografice, ecografice
D: monitorizare regulata
E: nu este necesara
Vezi raspuns ABCD
43. [PER10042] Examenele morfologice pentru a identifica poarta de intrare in endocardita infectioasa
sunt: ()
A: examen panoramic dentar
B: radiografie a sinusurilor
C: ecografie sau CT-abdominopelvin
D: "body scaner"
E: scintigrafie osoasa/RMN sistematic
Vezi raspuns ABCD
44. [PER10043] Riscul embolic crescut al vegetatiilor in endocardita infectioasa presupune: ()
A: dimensiunea >5 mm
B: forma pediculata
C: mobilitate importanta
D: sediul aortic

90

E: sediul mitral
Vezi raspuns BCE
45. [END10033] Endocarditele cu hemoculturi negative apar in caz de: ()
A: tratament antibiotic
B: stafilococi deficienti
C: germeni atipici sau intracelulari
D: germeni din grupul HACEK
E: fungi (frecvent)
Vezi raspuns ACD
46. [END10038] Intre criterii minore Duke nu este inclus: ()
A: Febr > 38 grade Celsius
B: Purpura Janeway
C: Vrsta > 60 ani
D: Hemoculturi pozitive pentru HACEK
E: Anevrism micotic
Vezi raspuns CD
47. [END10039] Tratamentul endocarditei cu stafilococi meticilinorezisteni pe valv nativ include: ()
A: Oxacilin 6 sptmni
B: Aminozide 5 zile
C: Amoxicilin 6 sptmni
D: Vancomicin 6 sptmni
E: Penicilin G 6 sptmni
Vezi raspuns BD
48. [END10040] Complicaiile renale ale endocarditei infecioase includ: ()
A: Pielonefrita acut
B: Infarct renal
C: Glomerulonefrit acut
D: Insuficien renal acut
E: Abces renal
Vezi raspuns BCE
49. [END10041] Tratamentul endocarditei pe protez cu hemoculturi negative include ()
A: Gentamicin 15 zile
B: Ceftriaxon 6 sptmni
C: Vancomicin 6 sptmni
D: Oxacilin 6 sptmni
E: Rifampicin 6 sptmni
Vezi raspuns ACE
50. [END10042] Tratamentul chirurgical al endocarditei se realizeaz n caz de ()
A: oc
B: De rutin
C: n maxim urgen la toi pacienii
D: Infecie necontrolat
E: Prevenia riscului de embolie
Vezi raspuns ADE
51. [END10043] Cardiopatiile cu risc mai putin ridicat de endocardita infectiosa sunt: ()
A: Prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala
B: Protezele valvulare
C: Bicubispidia aortica
D: Cardiopatiile congenitale cianogene neoperate
E: Cardiomiopatia obstructiva
Vezi raspuns ACE
52. [END10044] Criterii majore Duke modificate pentru diagnosticarea endocarditei infectioase sunt:

91

()

A: Febra peste 38gr

B: Fenomenele imunologice:noduli Osler,pete Roth,factor reumatoid
C: Afectarea endocardului
D: Fenomene vasculare:embolie,hemoragie intraceaniana,anevrism micotic,purpura Janeway
E: Hemoculturi + pt endocardita infectioasa cu microorganisme tipice pt doua hemoculturi dinstincte
Vezi raspuns CE
53. [END10046] Reprezinta semne periferice in endocardita infectioasa: ()
A: fals panaritiu Osler
B: placile Janeway
C: hepatosplenomegalia
D: purpura petesiala supraclaviculara
E: nodulii Roth la fundul de ochi
Vezi raspuns ABE
54. [END10047] Sunt consecinte infectioase in cadrul fiziopatologiei endocarditei infectioase: ()
A: proliferarea bacteriana
B: reactia inflamatorie
C: scaderea debitului sistemic
D: abcese pericardice
E: distrugerea endocardului
Vezi raspuns ABE
55. [END10060] Urmtorii streptococi alfahemolitici care pot cauza endocardit infecioas, nu sunt
grupabili conform Lancefield ()
A: Mutans
B: Salivarius
C: Bovis
D: Sanguis
E: Mitis
Vezi raspuns ABDE
56. [END10073] Urmatoarele afirmatii sunt false in endocardita infectioasa: (pg. 98)
A: complicatiile cardiace pot fi secundare unui mecanism imunologic (pericardite, miocardite)
B: febra este prezenta in 10-20% din cazuri
C: unele complicatii se datoreaza complexelor imune circulante din endocarditele acute
D: febra este tot timpul inalta
E: bilantul paraclinic poate include markeri imunologici de forme acute
Vezi raspuns BCDE

Intrebarile din tema Pericardita acut

1. [PER10002] n pericadita acuta electrocardiograma (pg. 104)
A: este normal n majoritatea cazurilor
B: evolueaz n funcie de patru stadii
C: prezint caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn n oglind
D: prezinta alternan frecventa a complexului QRS ce nu se coreleaz cu mrimea revrsatului
pleural
E: supradenivelarea segmentului ST este concav n jos (criterii discriminante fa de
supradenivelarea segmentului ST de cauz ischemic)
Vezi raspuns B
2. [PER10003] Care din urmtoarele afirmaii sunt false: (pg. 104)
A: pericardita acut reprezinta o inflamaie a pericardului complicat sau nu, cu un revrsat
pericardic

92

B: un revrsat pericardic este ntotdeauna datorat unei pericardite

C: tamponada este o urgen terapeutic i dianostic
D: un revarsat pericardic abundent cu apariie rapid poate conduce la o tamponad
E: pericardita uscat reprezint inflamarea pericardului nensoit de revrsat pericardic
Vezi raspuns B
3. [PER10004] Frectura pericardic se caracterizeaz prin: (pg. 104)
A: se aude mai bine n decubit
B: zgomot profund, strict n diastol
C: la fel ca si frecatura pleural nu persist n apnee
D: este constant n timp
E: zgomot superficial sistolodiastolic
Vezi raspuns E
4. [PER10005] Care din urmtoarele elemente nu fac parte din tratamentul simptomatic al pericarditei
acute (pg. 106)
A: repaus, concediu medical
B: tratamentul antiinflamator nesteroidian
C: continuarea obligatorie a tratamentului anticoagulant
D: aspirin n doze descrescatoare timp de trei sptmni
E: nu este nevoie de spitalizare n formele benigne
Vezi raspuns C
5. [PER10006] Diagnosticul diferenial al tamponadei cardiace se face cu (pg. 107)
A: embolia pulmonara masiv
B: infarctul de ventricul stng
C: pleurezia
D: stenoza aortic sever
E: endocardita infecioas
Vezi raspuns A
6. [PER10012] Nu este ntlnit la examenul clinic n pericardita acut ()
A: Durere precordial
B: Febr
C: Puls paradoxal
D: Frectura pericardic
E: Sincop
Vezi raspuns E
7. [PER10013] ECG n pericardita acut nu arat ()
A: Microvoltaj
B: Alternan electric
C: Tahicardie sinusal
D: BAV
E: Supradenivelare difuz de ST
Vezi raspuns D
8. [PER10007] n pericardita acut durerea are urmtoarele caracteristici (pg. 104)
A: prezint strict localizare retrosternal
B: acentuat de efort i sensibil la trinitrin
C: are caracter de arsur, constricie
D: este intensificat de respiraia profunda i n timpul efortului de tuse
E: se calmeaz n decubit
Vezi raspuns CD
9. [PER10008] n primul stadiu de evoluie a pericarditei acute ntlnim urmtoarele modificri pe
electrocardiogram: (pg. 104)
A: supradenivelarea segmentului ST, fr imagine n oglind
B: unde T negative

93

C: segment ST supradenivelat, difuz, cu concavitatea n sus

D: subdenivelarea difuz a segmentului ST
E: segment ST de aspect normal i unde T aplatizate
Vezi raspuns AC
10. [PER10009] Drenajul chirurgical este indicat n pericardita acut n urmtoarele situaii: (pg. 106)
A: tamponad cardiac
B: revrsat voluminos, necompresiv persistent sub tratament
C: revrsat voluminos, necompresiv recidivant
D: trebuie efectuat obligatoriu n orice form de pericardit
E: revrsat compresiv
Vezi raspuns ABCE
11. [PER10010] Urmtoarele afirmaii legate de pericardita acuta nu sunt adevarate (pg. 105, 106)
A: etiologia viral este cea mai fecvent
B: pericadita de etiologie neoplazica are o evoluie rapida, zgomotoas, fiind adeseori diagnosticat
n faza precoce
C: reumatismul articular acut este o cauz frecven de pericardit acut
D: pericadita acut de etiologie TBC este rar i complic o tuberculoz pulmonar
E: pericardita acut idiopatic corespunde cel mai adesea unei cauze virale nediagnosticate
Vezi raspuns BC
12. [PER10011] Semnele clinice de tamponad cardiac sunt: (pg. 107)
A: ocul cardiogen
B: semne de edem pulmonar
C: puls paradoxal
D: semne drepte majore
E: creterea presiunii arteriale n inspir cu peste 10 mmHg
Vezi raspuns ACD
13. [PER10014] n etiologia pericarditelor acute se ncadreaz ()
A: Sindrom Sjogren
B: Lupusul
C: radioterapia aferent tratrii Hodgkin
D: Mixedemul
E: Pancreatita acut
Vezi raspuns BCDE
14. [PER10015] Etiologia pericarditelor acute poate fi ()
A: Idiopatic
B: Tuberculoas
C: Neoplazic
D: Viral
E: Limfom MALT
Vezi raspuns ABCD
15. [PER10016] Semnele clinice de tampond sunt ()
A: oc cardiogen
B: Edem pulmonar
C: Puls Kussmaul
D: Creterea presiunii arteriale n inspir
E: Semne drepte majore
Vezi raspuns ACE
16. [PER10017] Drenajul chirurgical al pericarditei se realizeaz n caz de ()
A: Tamponad
B: Revrsat voluminos persisten sub tratament
C: n toate cazurile de lichid n pericard
D: Explorator n scop diagnostic
E: n caz de recidive

94

Vezi raspuns AB
17. [PER10018] Care dintre urmtoarele afirmaii despre pericardita cronic constrictiv sunt
adevrate ()
A: Constricia cavitilor cardiace drepte
B: Aspect tip "dip-plateau" al presiunilor intraventriculare stngi
C: Revrsat pericardic n cantitate mare
D: ngroare pericardic
E: Tablou de anasarc
Vezi raspuns ADE
18. [PER10021] Pericardita de etiologie virala este caracterizata prin: (pag.105)
A: este cea mai frecventa
B: sindrom Dressder
C: evolutie nefavorabila sub anti-inflamatoare
D: sindrom febril, gripal
E: diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada
Vezi raspuns AD
19. [PER10022] Printre cauzele rare de pericardita de regasesc: (pag.106)
A: dupa o interventie chirurgicala cardiac
B: hipertiroidism
C: guta
D: insuficienta renala
E: radioterapie
Vezi raspuns ADE
20. [PER10023] Tratamentul pericarditei acute include: (pag.106)
A: spitalizare obligatorie in toate formele de pericardita
B: oprirea tratamentului cu anticoagulante
C: anti-inflamatoare nesteroidiene
D: concediu medical 30 de zile
E: control clinic, explorari biologice si ecografie la sfarsitul tratamentului
Vezi raspuns BCE
21. [PER10024] Pericardita constrictiva cronica este caracterizata prin: (pag.106)
A: diagnostic de electie RMN cardiac
B: diagnostic confirmat prin catetetism cardiac stang
C: diagnostic confirmat prin cateterism cardiac drept
D: diagnostic evocat de catre ecografia cardiaca
E: anasarca
Vezi raspuns CDE
22. [PER10025] Frecatura pericardica se caracterizeaza prin: (10025)
A: Zgomot superficial, sistolodiastolic, inconstant (variabil in timp)
B: Zgomot superficial holosistolic constant in timp
C: Auzit mai bine in pozitie sezanda
D: Dispare in apnee idem frecatura pleurala
E: Persista in apnee
Vezi raspuns ACE
23. [PER10026] Ce cuprinde examenul clinic n pericardita acut? (10026)
A: Durere pericardica, retrosternala, prelungita insensibila la trinitrina, calmata in decubit
B: Sdr infectios: astenie, artralgi, mialgii. astenie,
C: Frecatura pericardica si pleurala
D: Semne de tamponada: ICD, soc, puls paradoxal
E: Respiratie Kusmaul, tahicardie sinusala
Vezi raspuns BD
24. [PER10027] Caracteristici EKG ale pericarditei acute: (10027)

95

A: Evolueaza in 4 stadii
B: Anormala in toate cazurile
C: Supradenivelare difuza de ST, concava in sus, in cursul evolutiei EKG-ului unde T aplatizate,
D: Microvoltaj inconstant, supradenivelare PQ, tahicardie sinusala
E: Alternanata electrica
Vezi raspuns ACE
25. [PER10028] Cauze rare de pericardita acuta sunt urmatoarele: ()
A: mixedematoase
B: RAA
C: pancreatita acuta
D: radioterapie (boala Hodgkin, cancer al sanului)
E: dupa interventie chirurgicala, boli de sistem: spondilita anchilozanta
Vezi raspuns ABCD
26. [PER10029] Urmatoarele afirmatii despre pericardita neoplazica sunt adevarate: ()
A: extensie locala a tumorilor pleurale, pericardice, mediastinale, subdiafragmatice, hemopatii
maligne
B: constituire rapida
C: constituire zgomotoasa
D: diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada
E: este interzis drenajul
Vezi raspuns AD
27. [PER10030] Urmatoarele afirmatii despre pericardita tuberculoasa sunt adevarate: ()
A: cauza frecventa
B: elemente evocatoare: alterarea starii generale, imunodepresie, pacient transplantat, calcificari
pleurale sau pericardice
C: tratament antituberculos timp de 6 luni
D: corticoizii diminua riscul de evolutie spre pericardita cronica constrictiva
E: corticoizii sunt contraindicati
Vezi raspuns BD
28. [PER10031] Urmatoarele afirmatii despre recidivele pericardiei sunt adevarate: ()
A: frecvente in caz de diminuare prea rapida a tratamentului antiinflamator
B: in caz de nerespectare a periadei de repaus
C: de verificat caracterul benign in caz de recidive prea frecvente
D: diagnosticarea unei afectiuni autoimune, biopsie pericardica in prima instanta
E: tratament cu colchicina pentru recidivele prea frecvente
Vezi raspuns ABCE
29. [PER10032] Alegeti afirmatiile adevarate despre miocardopericadita: ()
A: pericardita benigna asociata unui tablou de insuficienta cardiaca pe poate ajunge pana la soc
cardiogen
B: creste enzimatica
C: aparitia de unde Q de necroza
D: tulburari ale cineticii segmentare sau difuze, chiar disfunctie sistolica severa
E: ecocardiografia cardiaca este examenul de electie
Vezi raspuns ABCD
30. [PER10033] Cele mai frecvente cauze de pericardita cronica constrictiva sunt: ()
A: tuberculoasa
B: postradioterapeutica
C: postoperatorie
D: virala
E: mixedematoasa
Vezi raspuns ABC
31. [PER10034] Ecplorarile biologice in pericardita acuta sunt: ()
A: hemograma, PCR: sindrom inflamator

96

B: troponinei/CPK
C: IDR si serologie HIV in functie de caz
D: diagnosticarea unei afectiuni autoimune
E: markeri tumorali, bilant tiroidian, enzime pancreatice, diagnosticarea tuberculozei: sistematice
Vezi raspuns ABD
32. [PER10035] Pericardita postinfarct, afirmatii adevarate: ()
A: este precoce sau tardiva
B: cea precoce este grava
C: cea precoce este limitata la o durere pericardica
D: "sindromul Dressler" survine spre a treia saptamana
E: regresie spontana a pericarditei tardive
Vezi raspuns ACD
33. [PER10044] Etioligia pericarditei acute poate fi detreminata de : (105)
A: Bacreriana cei mai frecvent
B: Post-infarct
C: Neoplazica
D: Boli de sistem
E: Virala
Vezi raspuns BCDE
34. [PER10045] Compliicatiile pericarditei: (105)
A: Miocadopericardita
B: Pericardocardita
C: Recidive
D: Tamponada
E: Infarct
Vezi raspuns ACD
35. [PER10046] Ecografia transtoracica in pericardita : (105)
A: Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace
B: Jena la umplerea cavidati drepte
C: Variatii respiratorii
D: A C E adevarat
E: Jena la umplerea cavitatii stangi
Vezi raspuns ABC
36. [PER10047] Pericardita cronic constrictiv se poate trata preventiv prin ()
A: Aspirin
B: Colchicin
C: Corticoizi
D: Drenajul n stadiul cronic
E: Drenajul n stadiul acut
Vezi raspuns CE
37. [PER10048] Pericardita cronic constrictiv este caracterizat de (pg. 107)
A: Adesea de origine postoperatorie
B: Adesea de origine postradioterapeutic
C: Adesea de origine tuberculoas
D: Reprezinta constricia cavitilor cardiace prin fibroz pericardic
E: Complicaie frecvent
Vezi raspuns ABCD
38. [PER10070] Tratamentul tamponadei cardiace consta n: ()
A: drenaj chirurgical la distanta
B: solutii coloidale
C: heparina iv
D: medicamente inotrop pozitive

97

E: asezarea pacientului in decubit

Vezi raspuns BD

Intrebarile din tema Patologia aortei, arterelor

periferice i patologia venoas a membrelor
inferioare: arteriopatia obliterant a aortei i a
membrelor inferioare, ischemia acut, insuficiena
venoas cronic, varice
1. [AOR10007] Tratamentul de urgen n ischemia acut a membrelor inferioare: (pg. 82, 83)
A: este numai medicamentos (antialgice, heparin, vasodilatatore)
B: embolectomia cu sonda Fogarty se face numai pe leziuni ateromatose ce realizeaz stenoze lungi,
distale
C: revascularizarea prin by pass este tratamentul ischemiei acute pe artere patologice
D: tromboliza in situ i tromboaspiraia nu sunt indicate
E: aponevrotomia de descrcare se face de la nceput
Vezi raspuns C
2. [AOR10008] Arteriopatia obliterant a membrelor inferioare: (pg. 77, 78)
A: la o valoare mai mic de 10 mmHg a presiunii transcutanate de oxigen prognosticul de viabilitate
tisular este nca bun
B: n stadiul III Leriche durerea este n decubit, se calmeaza n pozi ie decliva i se se nso ete de
tulburri trofice distale
C: valoarea indexul glezna-bra ntre 0,9 1,3 indic o form compensat de arteriopatie
D: o presiune transcutanat ntre 10-30 mmHg indic o bun compensare metabolic a arteriopatiei
E: este cauzat de ateroscleroz la pacientul vrstnic cu factori de risc cardiovascular
Vezi raspuns E
3. [AOR10009] Pacientul cu ischemie acut a membrelor prin tromboz pe un vas cu leziune
ateromatoas (pg. 82)
A: nu are factori de risc cardiovascular prezeni
B: debutul simptomelor este subacut cu ischemie mai pu in sever
C: apariia hipoesteziei i a deficitului motor nu este un indicator de gravitate
D: are o cardiopatie emboligen
E: arteriografia evideniaz oprire neta cu aspect de cupol a substan ei de contrast
Vezi raspuns B
4. [AOR10010] Insuficiena venoas cronic: (pg. 121)
A: este ntotdeaun secundar trombozei venoase profunde
B: varicele pot apare prin compresie pelvin tumoral sau prin agenezia venelor profunde
C: incontinena valvular poate fi apreciat clinic prin proba Trendelenburg (transmiterea vibra iei
prin percuie de-a lungul venei)
D: fenomenele hemodinamice nu se nsoesc de activare leucocitar cu inflama ie local
E: ulcerul maleolar indic insuficien venoas minor
Vezi raspuns B
5. [AOR10011] Tratamentul n insuficiena venoas cronic: (pg. 123)
A: venotonicele trateaz jena funcional
B: strippingul venei safene interne cu ligatura crosei, a venelor perforante, scleroza venelor mici
previn complicaiile cutanate
C: drenejul postural i contena elastic sunt singurele eficiente
D: terapia chirurgical prin stripping mpiedic recidiva

98

E: nu se indic contenia elastic cu ciorap sau benzi elastice

Vezi raspuns A
6. [AOR10015] Sindromul de fisurare din cadrul AAA se manifest prin (pag.76)
A: dureri abdominale spontane
B: dureri abdominale violente
C: hemoragie digestiv nalt
D: contractur abdominal
E: colaps rapid mortal
Vezi raspuns A
7. [AOR10020] Despre stadiul II al clasificrii Leriche-Fontaine se poate spune (pag.77)
A: apar disestezii
B: apar eritroz i edem decliv
C: durerile sunt permanente
D: apare claudicaie intermitent la efort
E: piciorul devine palid
Vezi raspuns D
8. [AOR10025] Riscurile tehnicii de arteriografie Seldinger sunt, cu excepia (pag.78)
A: fals anevrism
B: hematom
C: insuficien cardiac
D: insuficien renal
E: embolie distal
Vezi raspuns C
9. [AOR10026] Despre bilanul bolii ateromatoase din cadrul ACOMI putem afirma urmtoarele, cu
excepia (pag.79)
A: ECG i ETT sunt efectuate sistematic
B: Eco Doppler trunchiuri supraaortice
C: n cazul unui test de ischemie negativ se face o coronarografie
D: Eco Doppler membre inferioare pentru dg unei arteriopatii
E: daca la ECG sau ETT apare o anomalie se face un test de ischemie
Vezi raspuns C
10. [AOR10033] Tratamentul chirurgical al emboliilor pe artere sntoase se face prin (pag.83)
A: Amputaie
B: Tromboliza n situ
C: Embolectomia cu sond Fogarty
D: Aponevrotomie de descrcare
E: Revascularuzare prin pontaj
Vezi raspuns C
11. [AOR10034] n tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor inferioare, la un pacient cu
o form sever examinat tardiv este recomandat (pag.83)
A: Embolectomia cu sond Fogarty
B: Amputaia
C: Tromboliza n situ
D: Aponevrotomia de descrcare
E: Revascularizarea prin pontaj
Vezi raspuns D
12. [AOR10035] ntre etiologiile rare de anevrism de aort abdominal nu este inclucs ()
A: Behcet
B: Elher-Danlos
C: Takayasu
D: Ateroscleroza
E: Posttraumatic
Vezi raspuns D

99

13. [AOR10036] Complicaiile anevrismului de aort abdominal nu includ ()

A: Tromboza
B: Ruptura
C: Grefa bacterian
D: Embolia
E: Compresiile
Vezi raspuns A
14. [AOR10037] Despre trombangeita Buerger se poate afirma ()
A: Afecteaz brbaii sub 50 de ani
B: Frecvent la pacienii cu muli factori de risc
C: Fr rsunet clinic important
D: Este colagenoz
E: Afecteaz frecvent membrele superioare
Vezi raspuns E
15. [AOR10043] ntre mecanismele embolice de ishemie acut se numr ()
A: Ateromul
B: Behcet
C: Horton
D: Sindrom de hipervscozitate
E: Cardiomiopatia dilatativ
Vezi raspuns E
16. [AOR10044] ntre mecanismele embolice de ischemie acut nu se regsesc ()
A: Mixomul
B: Anevrismul de VS
C: Disecia de aort
D: Fibrilaia atrial
E: Stenoza mitral
Vezi raspuns C
17. [AOR10045] Nu este unul din semnele clinice ale ischemiei acute ()
A: Membru rece, palid
B: Puls abolit
C: Durere brutal i permanent
D: Vene plate
E: Alungirea timpului de recolorare cutanat
Vezi raspuns C
18. [AOR10046] Absena pulsului la nivelul gleznei semnific ocluzie la nivelul ()
A: Aortei
B: Arterei femurale comun
C: Arterei femurale superficial
D: Arterei poplitee
E: Arterelor gambei
Vezi raspuns E
19. [AOR10051] Printre factorii favorizani ai insuficienei venoase nu se numr ()
A: Vrsta
B: Obezitatea
C: Fumatul
D: Sarcina
E: Ereditatea
Vezi raspuns C
20. [AOR10052] Returul venos nu este asigurat prin ()
A: Continea valvulelor

100

B: Pompa muscular cardiac

C: Presiunea rezidual a reelei arteriale
D: Apsarea boltei plantare
E: Presiunea negativ generat de respiraie
Vezi raspuns B
21. [AOR10053] Din tratamentul medical al insuficienei venoase nu fac parte ()
A: Embolizarea
B: Medicamente venotonice
C: Scleroza varicelor
D: Curele termale
E: Benzile de contenie
Vezi raspuns A
22. [AOR10058] Urmatoarele afirmatii privin insuficienta venoasa cronica sunt false, CU EXCEPTIA: ()
A: IVC determina varice
B: varicele esentiale sunt mai frecvente la femei
C: la palpare se face proba Homans
D: in flebita superficiala se dau AINS po sau iv
E: hipodermita cronica este o tulburare trofica
Vezi raspuns B
23. [AOR10059] Clasificarea Leriche si Fontaine este folosita pentru: (pag.77)
A: Anevrism de aorta abdominala (AAA)
B: Arteriopatie cronica obliteranta a membrelor inferioare (ACOMI)
C: Ischemia acuta a membrelor
D: Insuficienta venoasa cronica
E: Varice
Vezi raspuns B
24. [AOR10060] Bilantul cu scop diagnostic al ACOMI cuprinde urmatoarele caracteristici cu
EXCEPTIA: (pag.78)
A: Eco-Doppler arteriar
B: test de FiO2
C: masurarea cutanata a presiunii in oxigen
D: angio-CT si angio-RMN
E: test de mers pe covorul rulant
Vezi raspuns B
25. [AOR10065] Ischemia acuta a membrelor prin mecanism Embolic cuprinde urmatoare, cu
EXCEPTIA: (pag.81)
A: Fribilatia atriala
B: Mixom
C: Cardiomiopatie dilatativa
D: Trombocitopenie dupa tratament cu heparina
E: Anevrism al ventricolului stang
Vezi raspuns D
26. [AOR10069] La un pacient cunoscut cu insuficien venoas cronic, durerea, roeaa i cldura
aprute n faa cordonului venos indurat ridic suspiciunea de: (pag 122)
A: Ruptur de varice i hemoragie
B: Ulcer varicos
C: Telangiectazii sau varicoziti
D: Flebit superficial sau paraflebit
E: Dermit ocr
Vezi raspuns D
27. [AOR10071] Tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor prin embolectomie nu
prezint : (pg.83)
A: Abordare sub anestezie local a triunghiului Scarpa

101

B: Tratamentul emboliilor pe artere sntoase

C: Se utilizeaz mai ales n caz de obstrucie nalt (aorto-iliac sau femural superficial)
D: Embolectomie cu sonda Foley
E: Puin recomandat n prezena leziunilor ateromatoase
Vezi raspuns D
28. [AOR10090] Tratamentul medical al varicelor include, cu excepia ()
A: Scleroz cu laser
B: Scleroz cu ageni fizici
C: Cure termale
D: Drenare postural
E: Benzi de contenie
Vezi raspuns D
29. [AOR10091] Ulcerul varicos NU este caracterizat de ()
A: Este puin dureros
B: Fond curat
C: Sediu maleolar intern
D: Margini netede
E: Dimensiuni reduse
Vezi raspuns E
30. [AOR10092] IVC produce urmtoarele tulburri trofice, cu excepia ()
A: Telangiectazii ale plexului venos sub-papilar al dermului superficial
B: Ulcer varicos
C: Atrofia Killian
D: Dermita ocra
E: Eczema cu prurit i leziuni eritemato-scuamoase
Vezi raspuns B
31. [AOR10093] Examinarea Doppler venoas a membrelor inferioare dac, cu excepia ()
A: Pentru a confirma i localiza o tromboz venoas
B: n prezena ulcerelor membrelor inferioare
C: n prezena unui edem voluminos ce face examenul clinic dificil
D: n cadrul unui bilan prescleroz
E: n cadrul unui bilan preoperator
Vezi raspuns C
32. [AOR10094] Examenul fizic in IVC include urmtoarele elemente, cu excepia ()
A: Edemul este specific insuficienei venoase
B: Se palpeaz pulsurile distale
C: Evaluarea incontinenei valvelor prin proba Trendelenburg
D: Evaluarea incontinenei valvelor prin tehnica Schwartz
E: Se caut tulburri trofice asociate
Vezi raspuns A
33. [AOR10095] Diagnosticul varicelor NU este caracterizat de urmtoarele semne funcionale ()
A: Jen legat de aspect
B: Limitarea vitezei mersului
C: Claudicaia venoas
D: Senzaie de furnicturi ale gambelor
E: Apsare n ortostatism
Vezi raspuns B
34. [AOR10096] Tipurile de varice cele mai frecvente sunt ()
A: Datorate compresiei pelvine tumorale
B: Congenitale cu agenezie a venelor profunde
C: Postflebitice
D: Eseniale
E: Ortostatice

102

Vezi raspuns D
35. [AOR10097] Referitor la fiziopatologia varicelor, returul venos este asigurat de, cu excepia ()
A: Presiunea negativ generat de respiraie
B: Apsarea boltei plantare
C: Pompa muscular sural
D: Presiunea rezidual reelei venoase
E: Continena valvulelor
Vezi raspuns D
36. [AOR10098] Varicele NU sunt favorizate de ()
A: Ereditate
B: Sarcin cu simptome din primul trimestru
C: Consumul de alcool
D: Obezitatea
E: Vrst
Vezi raspuns C
37. [AOR10111] Dac n ischemia acut a membrelor, arterele subiacente sunt sntoase, se vor face
urmtoarele recomandri, cu excepia ()
A: Ecografie abdominal pentru o posibil AAA
B: Holter ECG
C: Bilan de hemostaz la tineri
D: ETE
E: Se va elimina sindromul antifosfolipidic
Vezi raspuns A
38. [AOR10112] Tratamentul de urgen al ischemiei acute a membrelor include, cu exceia ()
A: Alcalinizare plasmatic
B: Hiperhidratare
C: Tratament analgezic
D: Interzis heparin
E: Vasodilatatoare arteriale IV
Vezi raspuns D
39. [AOR10113] n ischemia acut a membrelor bilanul paraclinic include, cu excepia ()
A: Mioglibinemie i mioglobinurie
B: Estimare rsunet metabolic al ischemiei
C: Aglutininele (preoperator)
D: Diagnosticarea alcalozei metabolice
E: ECG n caz de hiperkaliemie sever
Vezi raspuns D
40. [AOR10114] Embolia pe artere sntoase NU este indicat n cadrul ischemiei acute a membrelor
de ()
A: Cardiopatie emboligen
B: Ischemie moderat
C: Absena factorilor de risc cardio-vascular
D: Toate celelalte pulsuri sunt percepute
E: Debut brutal
Vezi raspuns B
41. [AOR10115] Diagnosticul ischemiei acute a membrelor NU include urmtorul element clinic ()
A: Vene plate
B: Unul sau mai multe pulsuri abolite
C: Durere instalat progresiv i intermitent
D: Presiune dureroas a maselor musculare
E: Membru cianotic
Vezi raspuns C

103

42. [AOR10116] Ischemia acut a membrelor are urmtoarele etiologii, cu excepia ()

A: Sindrom de hipovascozitate
B: Phlegmatia cerulae
C: Boala Behcet
D: Ulceraia ateromatoas
E: Mixomul
Vezi raspuns A
43. [AOR10133] Tratamentul arteriopatiilor prin angioplastie este caracterizat de, cu excepia ()
A: Risc de restenoz
B: Risc de disecie arterial
C: Risc de anevrism secundar
D: Indicaie de stent n caz de plac ulcerat
E: Indicat n tratamentul stenozelor proximale, scurte
Vezi raspuns C
44. [AOR10134] ACOMI NU se trateaz cu ()
A: Clopidogrel
B: Statine
C: ARA II
D: IEC
E: Betablocante
Vezi raspuns E
45. [AOR10135] Bilanul diagnostic al ACOMI include, cu excepia ()
A: CT permite vizualizarea trepiedurilor femurale
B: IRM este util n caz de insuficien renal
C: Testul de mers pe covor rulant este util doar n lipsa claudicaiei
D: Tehnica Seldinger de arteriografie comport risc de fals anevrism
E: O valoare msurat transcutanat a PO2 ntre 10 si 30 mmHg traduce o hipoxie continu
Vezi raspuns C
46. [AOR10136] Examenul clinic al ACOMI NU include ()
A: Msurarea indexului presiunii diastolice
B: Cutarea unui anevrism de aorta abdominal
C: Bilanul factorilor de risc cardio-vascular
D: Auscultare a traseelor arteriale
E: Palpare a traseelor arteriale
Vezi raspuns A
47. [AOR10137] Stadiul Leriche include ()
A: I Claudicaie intermitent de efort
B: II Disestezii
C: III Semnul osetei
D: III Sindrom Leriche
E: IV Durere extins la fese
Vezi raspuns C
48. [AOR10138] ACOMI poate avea urmtoarele etiologii, cu excepia ()
A: Boala Kawasaki
B: Ateroscleroza
C: Boala Horton
D: Boala Takayasu
E: Tromboangeita Buerger
Vezi raspuns A
49. [AOR10139] AAA poate produce urmtoarea complicaie ()
A: Colic renal
B: Colic hepatic

104

C: Lipsa prului pe membrele inferioare

D: Edem al peretelui abdominal
E: Colic abdominal
Vezi raspuns A
50. [AOR10140] AAA poate produce urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Ruptur n vena cav inferioar
B: Ruptur n cadrul colonic
C: Ruptur n duoden
D: Ruptur acut
E: Sindrom de fisurare
Vezi raspuns B
51. [AOR10141] Bilanul bolii ateromatoase i a comorbiditilor din cadrul diagnosticului AAA include,
cu excepia ()
A: Ecografie Doppler a membrelor inferioare
B: Coronarografie n caz de test ischemic neconcludent
C: ECG i ETT
D: Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice
E: Glicemie a jeun
Vezi raspuns B
52. [AOR10142] Reprezint etiologii pentru AAA, cu excepia ()
A: Takayasu
B: Behcet
C: Marfan
D: Churg-Strauss
E: Elher-Danlos
Vezi raspuns D
53. [AOR10143] n cazul AAA cauzat de ateroscleroz, urmtoarea afirmaie este fals ()
A: Asociat cu factori de risc cardio-vasculari
B: Reprezint peste 80% din cazuri
C: Asociaz alte afectri vasculare
D: Afecteaz n brbaii
E: Este fuziform
Vezi raspuns B
54. [AOR10144] Care din urmatoarele a devenit examenul preterapeutic de referinta pentru ACOMI: ()
A: test de mers pe covor rulant
B: angio-IRM
C: arteriografia
D: masurarea transcutanata a preciunii de oxigen
E: angio-CT
Vezi raspuns E
55. [AOR10152] Tulburarile trofice in insuficienta venoasa cronica, varice - afirmatii false: (pg. 122)
A: eczema nepruriginoasa, eritemato-scuamoasa, zemuinda dupa aplicarea de topice locale
B: eczema apare prin hipersensibilitate intarziata (monocite, macrofage)
C: dermita ocra: bruna (hemosiderina), la nivelul zonelor de staza
D: includ teleangiectaziile sau varicozitatile ce apar in mod fiziologic cu varsta
E: hipodermita cronica debuteaza perimaleolar (godeu negativ), fiind uneori precedata de o
hipodermita acuta ce mimeaza o tromboza
Vezi raspuns E
56. [AOR10155] Cel mai simplu examen paraclinic pentru diagnosticul AAA (mai ales in situatiile de
urgenta) este: (pag 75)
A: CT abdominat
B: IRM
C: Aortografia

105

D: Ecografia cardiaca
E: Ecografia abdominala
Vezi raspuns E
57. [AOR10157] Indicatii de tratament in cazul AAA sunt: (pag 76)
A: anevrism voluminos (diametru mai mare sau egal cu 5 cm)
B: anevrism cu evolutie rapida (+1 cm intr-un an)
C: anevrism simptomatic
D: anevrism complicat
E: toate variantele de mai sus sunt corecte
Vezi raspuns E
58. [AOR10158] Dintre etiologiile rare ale anevrismului de aorta abdominala nu se regaseste: ()
A: boala Marfan
B: infectioasa
C: Takayashu
D: HTA
E: posttraumatica
Vezi raspuns D
59. [AOR10159] Care dintre urmatoarele nu reprezinta o indicatie pentru tratamentul anevrismului
aortei abdominale: ()
A: anevrism voluminos (mai mare sau egal cu 5 cm)
B: anevrism cu evolutie rapida
C: fals anevrism anastomotic
D: anevrism simptomatic
E: anevrism complicat
Vezi raspuns C
60. [AOR10002] Ischemia permanent cronic a membrelor inferioare denumit i ischemia critic:
(pg. 78)
A: se definete prin durere de decubit sau tulburri trofice ale piciorului
B: se nsoete de un index al presiunii sistolice glezn/bra de 0,9-1,3
C: asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30 mmHg
D: asociaz o presiune sistolic la glezn ntre 50-70 mmHg
E: asociaz o presiune sistolic la haluce peste 30 mmHg
Vezi raspuns AC
61. [AOR10003] Sindromul Leriche se caracterizeaz prin (pg. 77)
A: durere lombar, hematurie, insuficien renal rapid progresiv
B: durere fesier
C: claudicaie a celor dou membre inferioare
D: impoten
E: apare prin afectarea aterosclerotic aortoiliac
Vezi raspuns BCDE
62. [AOR10004] Urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul n arteriopatia cronic obliterant a
membrelor inferiore sunt adevrate (pg. 79, 80)
A: controlul factorilor de risc cardiovascular este obligatoriu n toate stadiile bolii
B: tratamentul cu prostaglandine nu este indicat n nici un stadiu al bolii
C: angioplastia i endarteriectomia sunt utile n stadiile 3,4 pentru stenoze strnse, proximale,
scurte, puin calcificate
D: pontajul (by-passul) nu este indicat n stenoze complexe, ntinse cu dilatare anevrismal
E: simpatectomia se folosete la pacienii cu dureri de decubit
Vezi raspuns AE
63. [AOR10005] Printre cauzele de ischemie acut a membrelor sunt: (pg. 81)
A: embolia cu surs din cavitile cardiace stngi
B: embolia provenit dintr-un anevrism arterial sau leziune ateromatoas ulcerat situat n amonte
C: tromboz in situ pe o leziune atrosclerotic preexistent

106

D: trombocitopenia dup tratament cu heparin

E: hipertensiunea arterial
Vezi raspuns ABCD
64. [AOR10006] n ischemia acut a membrelor (pg. 81, 82)
A: leziunile devin ireversibile dup 12 ore
B: membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la unul sau mai multe niveluri
C: apare alungirea timpului de recolorare cutanat la membrul afectat
D: aparia hipoesteziei i scderea forei musculare nu sunt semne de gravitate
E: abolirea pulsului popliteu indic obstrucia arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee
Vezi raspuns BCE
65. [AOR10013] Returul venos este asigurat prin (pag 120)
A: incontinenta valvulelor
B: pompa musculara surala
C: apasarea boltei plantare
D: pompa musculara femurala
E: presiunea reziuduala retelei arteriale
Vezi raspuns BCE
66. [AOR10014] Clasificarea severitatii functionale a insuficientei venoase cronice (121)
A: Clasa 0: insuficienta venoasa cronica minora
B: Clasa 1: subiect fara jena functionala venoasa (cu sau fara varice)
C: Clasa 3: insuficienta venoasa cronica severa si tulburari trofice majore cu ulcere
D: Clasa 0: subiecti fara jena functionala venoasa (cu sau fara varice)
E: Clasa 2: insuficienta venoasa cronica moderata fara tulburari trofice
Vezi raspuns CD
67. [AOR10016] Sindromul de fisurare din cadrul AAA are urmtoarele caracteristici (pag.76)
A: colaps n general moderat
B: mas batant i dureroas la palpare
C: hemoragie digestiv
D: dureri abdominale spontane
E: contractur abdominal
Vezi raspuns ABD
68. [AOR10017] Ruptura acut din AAA se manifest prin (pag.76)
A: colaps rapid mortal
B: colaps moderat
C: dureri abdominale spontane, violente
D: contractur abdominal
E: hemoragie digestiv nalt
Vezi raspuns ACD
69. [AOR10018] Tromboangeita Buerger se caracterizeaz prin (pag.77)
A: n 90% din cazuri afecteaz brbaii peste 50 de ani
B: cel mai frecvent sunt afectate membrele superioare
C: cel mai frecvent sunt afectate membrele inferioare
D: are o evoluie zgomotoas
E: afecteaz brbatul tnr <40 de ani, mare fumtor
Vezi raspuns BDE
70. [AOR10019] Sindromul Leriche are urmtoarele caracteristici (pag.77)
A: paloare cutanat
B: impoten
C: semnul osetei
D: claudicaie a celor dou membre inferioare
E: durere fesier
Vezi raspuns BDE

107

71. [AOR10021] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la clasificarea Leriche-Fontaine sunt false
(pag.77)
A: n stadiul II crampa dureroas cedeaz la oprirea efortului
B: n stadiul IV apar eritroz i edem decliv pentru c pacientul doarme cu piciorul cobort la
marginea patului
C: tulburrile trofice distale sunt frecvent asociate durerilor permanente
D: n sindromul Leriche se produce rceala picioarelor
E: n stadiul I are loc abolirea unuia sau mai multor pulsuri
Vezi raspuns BD
72. [AOR10023] Diagnosticul diferenial al ACOMI n prezena durerilor de decubit se face cu (pag.78)
A: coarctaia de aort
B: canal lombar strmt cu o claudicaie medular
C: polinevrit alcoolic
D: ulcere varicoase
E: neuropatie diabetic
Vezi raspuns CE
73. [AOR10024] Despre TCPO2 se poate spune (pag.78)
A: este indicat n toate stadiile Leriche-Fontaine
B: o valoare > 35mmHg este indicele unei bune compensri
C: o valoare cuprins ntre 10 i 30mmHg traduce prezena unei hipoxii continue
D: este indicat numai n stadiul IV Leriche Fontaine
E: o valoare sub 10mmHg este dovada unei hipoxii critice
Vezi raspuns BCE
74. [AOR10027] Tratamenul medical al ACOMI const n urmtoarele (pag.79)
A: medicamente vasoactive
B: aspirin sau clopidogrel
C: IEC i ARA II
D: statine, sistematic n prevenia secundar
E: AVK
Vezi raspuns ABCD
75. [AOR10028] n tratamentul chirurgical al ACOMI endarteriectomia are urmtoarele indicaii
(pag.80)
A: stenoze segmentare
B: stenoze puin calcificate
C: stenoze unice
D: stenoze ulcerate
E: stenoze calcificate
Vezi raspuns ADE
76. [AOR10029] Angioplastia din ACOMI are urmtoarele indicaii (pag.80)
A: stenoze calcificate pe bifurcaii
B: stenoze strnse
C: stenoze complexe, ntinse i dilatare anevrismal
D: stenoze unice, concentrice
E: stenoze proximale
Vezi raspuns BDE
77. [AOR10030] Despre tratamentul chirurgical al ACOMI se pot face urmtoarele afirmaii (pag.80)
A: Simpatectomia este cea mai utilizat metod
B: Endarteriectomia se practic mai ales la etajul femoro-iliac
C: Pontajul se practic n stenozele segmentare, calcificate
D: Angioplastia se practic n stenozele concentrice
E: n cazul unei ischemii fr gest posibil de revascularizare se practic amputaia
Vezi raspuns DE

108

78. [AOR10031] Este adevrat n legtura cu embolia pe artere sntoase (pag.82)

A: debutul este subacut
B: absena factorilor de risc CV
C: debutul este brutal
D: ischemie sever franc
E: factori de risc CV prezeni
Vezi raspuns BCD
79. [AOR10032] Despre tromboza ateromatoas putem afirma umtoarele (pag.82)
A: toate celelalte pulsuri sunt perceptibile
B: debutul este brutal
C: toate celelalte pulsuri sunt abolite
D: factori de risc CV prezeni
E: debut subacut
Vezi raspuns CDE
80. [AOR10038] Clasificarea Leriche-Fontaine (pg. 77)
A: Stadiu II: fr simptome
B: Stadiu IV: dureri permanente
C: Stadiu II: claudicaie intermitent de efort
D: Stadiu III: tulburri trofice distale
E: Stadiu I: fr simptome
Vezi raspuns BCE
81. [AOR10039] Valorile IPS reprezint ()
A: 0.9-1.3 normal
B: <0.4 ACOMI sever
C: >1.3 normal
D: 0.75-0.9 ACOMI sever
E: 0.4-0.75 ACOMI sever
Vezi raspuns AB
82. [AOR10040] Diagnosticul diferenial al ACOMI n prezena claudicaiei intermitente ()
A: Disecia de aort
B: Coarctaia de aort
C: Neuropatia diabetic
D: Polinevrita alcoolic
E: Canal lombar strmt
Vezi raspuns BE
83. [AOR10041] Tratamentul ACOMI cuprinde ()
A: Repaus la pat
B: IEC
C: Statina
D: Clopidogrel
E: Renunarea la fumat
Vezi raspuns BCDE
84. [AOR10042] Recomandrile igieno-dietetice al ACOMI cuprind ()
A: Oprirea fumatului
B: Corecia obezitii
C: Scderea TA
D: Repaus la pat
E: Statine
Vezi raspuns ABC
85. [AOR10048] Bilanul preoperator clasic n ischemia acut include ()
A: Radiografie toracic
B: Grupa sanguin i Rh
C: Hemogram

109

D: Ionogram
E: ECG
Vezi raspuns ABCD
86. [AOR10050] Amputaia de realizeaz n caz de ()
A: Gangren
B: Eec al tehnicilor de revascularizare
C: Per primam n toate ischemiile acute
D: Ischemie depit
E: Obstruciile bifurcaiei aortei
Vezi raspuns ABD
87. [AOR10054] Semnele funcionale n insuficiena venoas includ ()
A: Jen legat de varicele inestetice
B: Oboseal n ortostatism
C: Sindromul picioarelor nelinitite
D: Claudicaia venoas
E: Cramp n molet
Vezi raspuns ABCD
88. [AOR10055] Tulburrile trofice cutanate cuprind ()
A: Hipodermite cronice
B: Ulcer varicos
C: Eczem
D: Teleangiectazii
E: Atrofie alb Killian
Vezi raspuns CDE
89. [AOR10056] Care dintre urmtoarele reprezint msuri generale de tratament n insuficiena
venoas ()
A: Scderea ponderal
B: Evitarea ortostatismului prelungit
C: Repaus la pat
D: Contenie elastic
E: Vaccinare antitetanic
Vezi raspuns ABDE
90. [AOR10057] Cauze rare de arteriopatie cronica obliteranta a membrelor inferioare sunt: ()
A: boala Behcet
B: boala Takayasu
C: trombangeita Buerger
D: boala Horton
E: colagenoze
Vezi raspuns BDE
91. [AOR10061] Tratamentul medical in arteriopatia cronica obliteranta a membrelor
inferioare(ACOMI) cuprinde: (pag.79)
A: antiagregante plachetare: aspitina, clopidogrel
B: statine
C: IEC sau ARA II
D: beta-blocante
E: inhibitori calcici
Vezi raspuns ABC
92. [AOR10062] Tratamentul chirurgical prin Endarteriectomie are urmatoarele indicatii: (pag.80)
A: stenoze stranse, proximale, unice, concentrice, putin calcificate
B: la etajul femuro-iliac
C: stenoze segmentare, ulcerate, calcificate, pe bifurcatii
D: la bifurcatia femurala
E: dureri de decubitus

110

Vezi raspuns CD
93. [AOR10063] Indicatiile in stadiul II al clasificarii Leriche sunt: (pag.80)
A: tratament antiagregant plachetar
B: prostaglandine i.v.
C: analgezicele de clasa II si III
D: proceduri de reeducare a mersului
E: revascularizare mai precoce in caz de leziune proximala invalidanta sau amenintatoare
Vezi raspuns ADE
94. [AOR10064] Ischemia acuta a membrelor prin Tromboza cuprinde urmatoarele: (pag.81)
A: Arterita (Behcet, peri-arterita nodoasa, Horton)
B: Disectie post-cateterism
C: Sindrom de hipervascozitate
D: Cardiomiopatie hipertrofica
E: Scaderea debitului cardiac
Vezi raspuns ACE
95. [AOR10066] Semnele clinice din ischemia acuta a membrelor cuprinde: (pag.81)
A: membrul apare rece, palid, apoi se cianozeaza
B: teleangiectazii
C: presiune dureroasa a maselor musculare
D: dermatita ocra
E: alungirea timpului de recolorare cutanata
Vezi raspuns ACE
96. [AOR10067] Ischemia acuta a membrelor poate aduce urmatoarele modificari metabolice: (pag
82)
A: alcaloza metabolica
B: hipocalcemie
C: hipopotasemie
D: hiperuricemie
E: mioglobinurie
Vezi raspuns BDE
97. [AOR10068] Ulcerul varicos este caracterizat prin: (pag 122)
A: Mici dimensiuni
B: Margini netede
C: Fond curat
D: Durere intens
E: Sediu maleolar intern
Vezi raspuns BCE
98. [AOR10070] n cadrul ACOMI, examenul clinic presupune: (AOR10070)
A: palparea traseelor arteriale
B: auscultaia traseelor arteriale
C: msurarea indexului presiunii diastolice
D: msurarea indicelui de mas corporal
E: bilanul factorilor de risc cardio-vascular
Vezi raspuns ABE
99. [AOR10072] Factorii favorizanti ai insuficientei venoase cornice sunt: ()
A: Obezitatea
B: Telangiectaziile
C: Sexul masculin
D: Ereditatea
E: VARSTA
Vezi raspuns ADE

111

100. [AOR10073] Factori favorizanti pt varice sunt, cu excepia: (120)

A: Obezitatea
B: Sarcina fara simptome in primul trimestru
C: Estroprogestativele controversat
D: Ereditatea nu influenteza
E: Varsta
Vezi raspuns BD
101. [AOR10074] Hipodermitele cornice complicatii ale insuficientei venoase: (122)
A: sunt de mari dimensiuni
B: cu debut retomaleolar este indolora si nu lasa godeu
C: consecinta unei inflamatii acute a grasimii subcutanate
D: pielea treimii inferioare a gambei este fibrosa si indurata
E: aspect cutanat normal al radacini mambrului
Vezi raspuns DE
102. [AOR10075] ACOMI evolutie: (79)
A: principalul risc este tromboza arteriala
B: in mod acut:sind de ischemie acuta
C: in mod subacut:turburari trofice distale
D: in mod cronic:tulburari trofice distale
E: in mod subacut:ischemie acuta
Vezi raspuns ABCD
103. [AOR10076] Bilantul bolii ateromatoase si comorbiditatiilor: (79)
A: cardio-vascular:bilant lipidic,glicemie a jeun
B: ecografie Doppler a trunchiurilor subaortice
C: ECG
D: ETT
E: ecogafie Doppler a membrelor superioare
Vezi raspuns ACD
104. [AOR10077] Cauze cardiacE de embolie: (81)
A: ANEVRISM ARTERIAL
B: FIBRILATIE atriala
C: ENDOCARDITA
D: SCADEREA DEBITULUI CARDIAC
E: ANEVRISM AL VENTRICULULUI STANG
Vezi raspuns BCE
105. [AOR10078] Stadiile III si IV ale clasificarii Leriche : (pag. 80)
A: inseamna o ischemie critica
B: controlul tensiunii : TAS tinta intre 120-130 mmHg
C: nu necesita preventia bolii venoase trombembolice
D: preventia escarelor si a retractiunilor
E: nu se opereaza daca pacientului ii plac senzatiile de furnicaturi
Vezi raspuns AD
106. [AOR10079] Varicele se trateaz medical cu ()
A: Stripping al safenei interne
B: Vaccinarea antitetanic
C: Drenaj postural nocturn
D: Benzi de contenie
E: Cure termale
Vezi raspuns DE
107. [AOR10080] Tratamentul insuficienei venoase cronice include, n general ()
A: Evitarea mersului pe jos
B: Vaccinarea antitetanic
C: Evitarea nclzirii prin pardoseal

112

D: Evitarea clinostatismului prelungit

E: Scderea ponderal
Vezi raspuns BCE
108. [AOR10081] Ulcerul varicos este caracterizat de ()
A: De obicei dureros
B: Cu fond curat
C: Cu margini netede
D: De mici dimensiuni
E: Unic
Vezi raspuns BCE
109. [AOR10082] Flebita superficial este caracterizat de ()
A: Se trateaaz cu AINS
B: Pielea este fibroas
C: Exema cu prurit i leziuni eritemato-scuamoase
D: Dermit ocra
E: Roea i cldur localizate n faa cordonului venos indurat
Vezi raspuns AE
110. [AOR10083] Clasificarea Porter pentru insuficiena venoas cronic include ()
A: Clasa 0 Semne funcionale de staz venoas
B: Clasa 0 IVC minor
C: Clasa 1 Tulburri trofice evidente, fr ulcer
D: Clasa 2 IVC moderat
E: Clasa 3 Tulburri trofice majore cu ulcere
Vezi raspuns DE
111. [AOR10084] Diagnosticul varicelor are urmtoarele elemente, cu excepia ()
A: Edemul este specific insuficienei venoase
B: Edemul apare trziu, de obicei
C: Sunt evaluate pulsurile arteriale distale
D: Evaluarea incontinenei valvulare se face prin tehnica Schwartz
E: Evaluarea incontinenei valvulare se face prin proba Trendelenburg
Vezi raspuns AB
112. [AOR10085] Diagnosticul varicelor este marcat de urmtoarele semne funcionale ()
A: Eczem cu prurit
B: Claudicaie venoas
C: Senzaie de furnicturi a gambelor
D: Greutate, apsare, oboseal n ortostatism
E: Jen legat de aspect
Vezi raspuns BCDE
113. [AOR10086] Urmtoarele reprezint etiologii ale varicelor ()
A: Din insuficien cardiac
B: Ortostatice
C: Congenitale
D: Flebitice
E: Eseniale
Vezi raspuns CE
114. [AOR10087] Returul venos al membrelor inferioare se realizeaz prin ()
A: Presiunea negativ generat de respiraie
B: Apsarea boltei plantare
C: Pompa muscular femural
D: Presiunea rezidual reelei venoase
E: Incontinena valvulelor
Vezi raspuns AB

113

115. [AOR10088] Insuficiena venoas cronic este favorizat de urmtoarii factori ()

A: Ereditatea
B: Tutunul
C: Alcoolul
D: Obezitatea
E: Vrsta
Vezi raspuns ADE
116. [AOR10089] Despre IVC se poate spune c ()
A: Varicele afecteaz mai mult femeile dect brbaii
B: Poate fi dobndit
C: Poate fi esenial
D: Este o cauz a varicelor
E: Este o disfuncie a sistemului venos prin incompeten valvular
Vezi raspuns BCE
117. [AOR10099] Bilanul etiologic n caz de artere subiacente sntoase este caracterizat de ()
A: Bilan al hemostazei n caz de ischemie acut repetitiv
B: Se va elimina trombocitopenia indus de heparina de tip 2
C: Se recomand angio-RMN pentru bilanul ACOMI
D: Se recomand Holter ECG
E: Se va ncearca diagnosticarea cauzei emboligene
Vezi raspuns ABDE
118. [AOR10100] Ischemia acut a membrelor necesit amputaie n cazul ()
A: Ocluziei pe artere patologice
B: Ischemiei depaite
C: Gangren
D: Esec complet al revascularizrii
E: Eec parial al revascularizrii
Vezi raspuns BCDE
119. [AOR10101] Revascularizarea prin pontaj n ischemia acut a membrelor este caracterizat, cu
excepia ()
A: Pontaj subarticular n etajul aortic
B: Pontaj subarticular n etajul femoro-gambier
C: Pontaj extra-anatomic n etajul aortic
D: Pontaj aorto femural n etajul femoro-gambier
E: Indicat pe artere patologice
Vezi raspuns AD
120. [AOR10102] Embolectomia cu sonda Fogarty n tratamentul ischemiei acute a membrelor este
caracterizat de urmtoarele ()
A: Nu se recomand n prezena leziunilor ateromatoase
B: Indicat n caz de obstrucie nalt
C: Abordare n ptratul Scarpa
D: Abordare sub anestezie local
E: Abordare sub anestezie general
Vezi raspuns ABD
121. [AOR10103] Ischemia acut a membrelor este tratat n regim de urgen prin ()
A: Heparina este interzis
B: Vasodilatatoare arteriale IV
C: Morfin la nevoie
D: Hipohidratare din cauza afectrii renale
E: Ajunare
Vezi raspuns BCE
122. [AOR10104] Bilanul paraclinic n ischemia acut a membrelor este caracterizat de ()
A: Hemostaza nu are relevan n caz de tromb deja constituit

114

B: Examenul Astrup intr n bilanul preoperator

C: Se recomanda ECG pentru diagnosticare pentru FiA
D: Este important diagnosticul hipokaliemiei
E: Diagnosticul se pune clinic
Vezi raspuns BCE
123. [AOR10105] Tromboza ateromatoas n diagnosticul ischemiei acute a membrelor este
caracterizat de ()
A: Imagini de tromboz pe arterele patologice
B: Ischemie mai puin sever
C: Cardiopatie emboligen
D: Debut brutal
E: Numeroi factori de risc cardio-vascular
Vezi raspuns ABE
124. [AOR10106] Embolia pe artere sntoase n diagnosticul ischemiei acute a membrelor este
marcat de ()
A: Oprire net i cupuliform a produsului de contrast la arteriografie
B: Cardiopatie emboligen
C: Abolirea celorlalte pulsuri
D: Ischemie moderat
E: Debut brutal
Vezi raspuns ABE
125. [AOR10107] Localizarea obstruciei n diagnosticul ischemiei acute a membrelor este
caracterizat de perechea abolire - obstrucie ()
A: pulsuri glezn - ocluzie a arterelor gambei
B: puls femural - arter poplitee
C: puls popliteal - femural superficial
D: puls femural - iliac
E: pulsurile femurale - femural comune
Vezi raspuns ACD
126. [AOR10108] Ischemia acut a membrelor are urmtoarele semne de gravitate ()
A: Tulburri trofice cutanate
B: Deficit motor
C: Anestezie
D: Hipoestezie
E: Cianoz
Vezi raspuns ABCD
127. [AOR10109] Ischemia acut a membrelor este marcat de urmtoarele semne, cu excepia ()
A: Membrul afectat nu poate fi folosit
B: Vene umflate, sinuoase
C: Membrul apare rece, palid, cianotic
D: Scurtarea timpului de recolorare cutanat
E: Durere brutal i permanent
Vezi raspuns BD
128. [AOR10110] Ischemia acut a membrelor are urmtoarele mecanisme embolice ()
A: Phlegmatia cerulae
B: Ateromul
C: Sindrom de arter poplitee n capcan
D: Anevrismul arterial
E: Infarctul miocardic
Vezi raspuns DE
129. [AOR10117] Stadiile III i IV Leriche sunt caracterizate de ()
A: Obiectivul este salvarea membrului

115

B: Amputatie n caz de revascularizare imposibil i eec terapeutic

C: Msurarea TCPO2
D: Tensiunea trebuie meninut ntre 145-155 mmHg
E: Tratament de stadiile I i II
Vezi raspuns ABCE
130. [AOR10118] Stadiul II al clasificrii Leriche are urmtoarele indicaii ()
A: Meninerea TA ntre 140 -150 mmHg
B: Reeducare a mersului
C: LMWH
D: Prostaglandine
E: Tratament antiagregant + statine + IEC
Vezi raspuns BE
131. [AOR10119] Tratamentul arteriopatiei prin simpatectomie NU este caracterizat ()
A: Risc de infecii
B: Risc de impoten
C: Risc de ineficien
D: Indicaie n caz de stenoz la etajul femoro-iliac
E: Indicaie n tulburrile trofice limitate
Vezi raspuns AD
132. [AOR10120] Tratamentul arteriopatiei prin pontaj este caracterizat de, cu excepia ()
A: Risc de disecie arterial
B: Risc de degenerescen de grefon
C: Indicat n tratamentul stenozelor complexe
D: Indicat n tratamentul stenozelor ulcerate
E: Indicat n tratamentul stenozelor strnse
Vezi raspuns ADE
133. [AOR10121] Tratamentul arteriopatiei prin angioplastie este caracterizat prin ()
A: Risc de anevrism secundar
B: Risc de disecie arterial
C: Indicat n tratamentul stenozelor pe bifurcaii
D: Indicat n tratamentul stenozelor cu dilatare anevrismal
E: Indicat n tratamentul stenozelor stranse, proximale
Vezi raspuns BE
134. [AOR10122] Tratamentul arteriopatiei cronice obliterante a membrelor inferioare implic ()
A: ARA II
B: IEC
C: Betablocante
D: Aspirin
E: Oprirea fumatului
Vezi raspuns ABDE
135. [AOR10123] Ischemia critic este caracterizat de ()
A: Presiunea arterial sistolic este de 50 mmHg la haluce
B: Ischemia critic se suprapune stadiului IV Leriche
C: Ischemia critic se suprapune stadiului III Leriche
D: Prognosticul este de 20% decese la 6 luni
E: Prognosticul este de 25% amputri la 6 luni
Vezi raspuns BCD
136. [AOR10124] Diagnosticul diferenial pentru ACOMI include ()
A: Degerturi
B: Polinevrit alcoolic
C: Canal lombar strmt
D: Coarctaie de aort
E: AAA

116

Vezi raspuns BCD

137. [AOR10125] n cazul ACOMI, examenul clinic include ()
A: Auscultarea traseelor arteriale
B: Msurarea indexului presiunii diastolice
C: Bilanul factorilor de risc cardio-vascular
D: Cutarea unui anevrism de aorta toracic
E: Palparea traseelor arteriale
Vezi raspuns ACE
138. [AOR10126] Clasificarea Leriche include urmtoarele ()
A: Stadiul I claudicaie intermitent de efort
B: Stadiul I abolirea mai multor pulsuri fr simptome
C: Stadiul II dureri de decubitus
D: Stadiul III semnul osetei
E: Stadiul IV tulburri trofice distale
Vezi raspuns BDE
139. [AOR10127] ACOMI poate avea urmtoarele etiologii ()
A: Buerger
B: Elher-Danlos
C: Horton
D: Kawasaki
E: Takayasu
Vezi raspuns ACE
140. [AOR10128] Chirurgia AAA poate avea urmtoarele complicaii ()
A: Fals anevrism anastomotic
B: Hemoragie
C: Infarct miocardic
D: Ischemie colica
E: Ischemie renala
Vezi raspuns ACD
141. [AOR10129] AAA se trateaz n caz de anevrism ()
A: Complicat
B: Simptomatic
C: Cu evoluie rapid
D: Cu poziie subrenal
E: Voluminos
Vezi raspuns ABCE
142. [AOR10130] Diagnosticul AAA n cadrul bilanului bolii ateromatoase i a comorbiditatilor este
caracterizat de ()
A: Ecografie Doppler a membrelor inferioare
B: Test de ischemie, n caz de anomalii ECG
C: ECG i ETT, n caz de antecedente coronariene
D: Bilan lipidic complet
E: Glicemia a jeun
Vezi raspuns ABDE
143. [AOR10131] AAA este de caracterizat de urmtoarele ()
A: Palparea i auscultarea celorlalte trasee vasculare
B: Semnul De Bakey traduce poziia subrenal
C: Se prezint ca o mas expansiv i dureroas la palpare
D: Se prezint ca o mas abdominal lateralizat la dreapta
E: De obicei, este descoperit ntmpltor
Vezi raspuns ABE
144. [AOR10132] AAA poate avea urmtoarele etiologii ()

117

A: Buerger
B: Takayasu
C: Churg-Strauss
D: Kawasaki
E: Elher-Danlos
Vezi raspuns BE
145. [AOR10145] Returul venos este asigurat prin cu exceptia (ECN PG 120)
A: continenta valvulelor
B: persistenta reziduala a retelei venoase
C: pompa musculara surala
D: apasarea boltei plantare
E: presiunea pozitiva generata de respiratie
Vezi raspuns BE
146. [AOR10146] Epidemiologia insuficientei venoase cronice si varicelor: (pg. 120)
A: disfunctia valvulara a sistemului venos superficial, profund sau a ambelor
B: insuficienta venoasa cronica este cel mai frecvent esentiala
C: varicele exprimate prin prejudiciu estetic pot fi mute functional
D: factorii favorizanti: varsta, sexul, obezitatea, sarcina, ereditatea, agenezia venelor profunde
E: varicele afecteaza 30-60 % din subiecti, fara predominanta vreunui sex fata de celalalt
Vezi raspuns ABCE
147. [AOR10147] Fiziopatologia varicelor: (pg. 120)
A: fenomene hemodinamice ischemice
B: inflamatie locala si hipoxemie tisulara
C: tromboza agraveaza incontinenta valvulara (cerc vicios)
D: incontinenta sau distructie (post-trombotica) a valvulelor
E: activare leucocitara
Vezi raspuns BCDE
148. [AOR10148] Etiologia varicelor secundare nu include: (pg. 121)
A: flebita, prin distructie valvulara
B: sarcina cu simptome inca din primul trimestru
C: congenitale: agenezie a venelor profunde
D: compresie pelviana tumorala
E: obezitatea, estroprogestativele si tratamentul hormonal substitutiv
Vezi raspuns BE
149. [AOR10149] Semne functionale in insuficienta venoasa cronica, varice: (pg. 121)
A: claudicatia venoasa (mialgii de efort), frecvent, la mai multe saptamani dupa o tromboza
B: greutate, apasare, oboseala in ortostatism
C: sindromul picioarelor nelinistite, jena legata in parte de varicele inestetice
D: edemul (semn nespecific): uneori este semnul cel mai precoce
E: ulcer, tromboza venoasa
Vezi raspuns BC
150. [AOR10150] Clasificarea Porter a insuficientei venoase cronice: (pg. 121)
A: clasa 2: insuficienta moderata
B: clasa 1: insuficienta severa, tulburari trofice majore, cu ulcere
C: clasa 3: frecvent afectare asociata a venelor profunde
D: clasa 0: fara jena functionala venoasa
E: clasa 0: cu sau fara varice
Vezi raspuns ACDE
151. [AOR10151] Complicatiile in IVC, varice: (pg. 122)
A: flebita superficiala, paraflebita, tratate prin ridicarea membrului si pansament compresiv
B: teleangiectazii sau varicozitati
C: tulburari trofice: eczema, dermita Killian, atrofia alba (placi albe deprimate cu halou pigmentar)
D: ulcer varicos unic, margini netede, fond curat, sediu maleolar intern, in general putin dureros

118

E: hipodermite cronice, ruptura de varice si hemoragie

Vezi raspuns BDE
152. [AOR10153] Tratamentul medical in IVC, varice NU include: ()
A: cure termale (crenoterapie)
B: scleroza varicelor cu agenti fizici sau laser
C: vaccinarea antitetanica
D: venotonice
E: scaderea ponderala
Vezi raspuns CE
153. [AOR10154] Tratamentul chirurgical in IVC, varice: (pg. 123)
A: este radical
B: impiedica recidivele
C: sclerozarea safenei interne, uneori si externe, cu ligatura croselor safene si a venelor perforante
D: include contentie elastica si anticoagulare preventiva perioperatorie
E: are efecte asupra jenei functionale, estetice si complicatiilor cutanate
Vezi raspuns ADE
154. [AOR10156] Complicatiile AAA: (pag 76)
A: sindromul de fisurare este frecvent intraperitoneal
B: ruptura acuta este frecvent retroperitoneala
C: ruptura in duoden este foarte rara
D: ruptura in vena cava superioara frecventa
E: ruptura in duoden: dureri abdominale si hemoragie digestiva inalta abundenta
Vezi raspuns CE
155. [AOR10160] Complicatiile chirugiei anevrismului aortei abdominale sunt: ()
A: decompensarea tarelor
B: degradare tardiva
C: ischemie cerebrala
D: insuficienta renala acuta
E: radiculalgie
Vezi raspuns ABD
156. [AOR10161] Tromboangeita Buerger: ((pg 77))
A: afecteaza frecvent membrele inferioare
B: afecteaza barbatul tanar (mare fumator)
C: are o evolutie zgomotasa cu ocluzie acuta
D: sunt prezente tulburarile trofice
E: are o frecventa ridicata
Vezi raspuns BCD

Intrebarile din tema Dispneea acut i cronic, BPOC

1. [BPO10002] Urmtoarele cauze pot determina dispneea laringian: (pag. 143)
A: Edemul pulmonar acut
B: Edemul Quincke
C: Pleurezia masiv
D: Pneumotoraxul spontan
E: Pneumopatia acut infecioas
Vezi raspuns B
2. [BPO10003] Urmtoarele cauze nu determin apariia dispneei cronice: (pag. 143)
A: Insuficiena cardiac stng
B: Pericardita cronic constrictiv
C: Epiglotita infecioas

119

D: Anemia cronic
E: Bolile neuromusculare
Vezi raspuns C
3. [BPO10004] Mai multe afeciuni pot determina dispnee acut fr zgomote anormale, cu excep ia:
(pag. 143)
A: Embolia pulmonar
B: Edemul glotei
C: Anemia acut
D: Acidoza metabolic
E: Tamponada cardiac
Vezi raspuns B
4. [BPO10006] Care dintre urmtoarele explorri nu fac parte din diagnosticul BPOC: (pag. 162)
A: Radiografia toracic
B: Probe funcionale respiratorii
C: Electrocardiogram
D: Gazometria
E: Ecografia Doppler vascular
Vezi raspuns E
5. [BPO10013] Bronita cronic obstrctiv se caracterizeaz prin (pag.161)
A: este asociat unei hipoxemii de repaus
B: este asociat unei reversibiliti pariale
C: apare dispnee de repaus
D: VEMS < 35%
E: expectoraie zilnic timp de de cel puin 3 luni n cursul a cel puin 2 ani consecutivi
Vezi raspuns B
6. [BPO10020] n legtur cu emfizemul panlobular este adevrat urmtoarea afirmaie (pag.162)
A: Dispneea apare tardiv
B: Hemoglobina este crescut
C: IVD este frecvent
D: Tusea cu expectoraie este rar i tardiv
E: PaCO2 este crescut
Vezi raspuns D
7. [BPO10021] Hipoxia+hipercapnia se ntlnesc n ()
A: Decompensarea BPOC
B: Embolia pulmonar
C: Criza de astm
D: EPA
E: Insuficiena renal
Vezi raspuns A
8. [BPO10022] ntre semnele de insuficien respiratorie acut nu se numr (pg. 142)
A: Cianoza
B: Polipneea
C: Transpiraiile
D: Tiraj intercostal
E: Agitaia
Vezi raspuns E
9. [BPO10023] Dispneea cu asimetrie auscultatorie apare n ()
A: Embolia pulmonar
B: Pneumotorace spontan
C: Astmul paroxistic
D: Dispneea psihogen
E: EPA

120

Vezi raspuns B
10. [BPO10027] Nu caracterizeaz bronita cronic obstructiv ()
A: Dispnee cu VEMS>80%
B: Obstrucie persistent a cilor aeriene mici
C: Se poate asocia cu reversibilitate parial
D: Se poate asocia unui emfizem pulmonar
E: Se poate asocia unei hipersecreii bronice
Vezi raspuns A
11. [BPO10028] Nu caracterizeaz bronita cronic obstructiv cu insuficien respiratorie cronic (pg.
161)
A: Se asociaz cu hipoxemii de repaus
B: Dispnee de repaus
C: PaO2>60 mmHg
D: VEMS<35%
E: PaO2<8kPa
Vezi raspuns C
12. [BPO10029] Care dintre urmtoarele afirmaii este fals n legtur cu BPOC ()
A: Pentru diagnostic pozitiv se efectueaz explorri funcionale respiratorii cu test de reversibilitate
bronic
B: Se agraveaz lent progresiv
C: Cuprinde bronite cronice cu obstruie bronic
D: Cuprinde emfizeme paracicatriciale
E: Se caracterizeaz prin limitare cronic cu debite aeriene
Vezi raspuns D
13. [BPO10030] Sunt adevrate urmtoarele privind emfizemul panlobular ()
A: Poliglobulie
B: Cardiomegalie
C: Cianoz
D: Obezitate
E: Brbat tnr
Vezi raspuns E
14. [BPO10031] Sunt adevrate urmtoarele privind emfizemul centrolobular ()
A: Artera pulmonar normal
B: CPT foarte crescut
C: DLCO sczut
D: Presiunea O2 sczut
E: Presiunea O2 normal
Vezi raspuns D
15. [BPO10037] Care dintre urmtoarele afirmaii privind spirometria este adevrat? ()
A: Nu este obligatorie pentru diagnosticul pozitiv
B: Poate releva disfuncie ventilatorie obstructiv
C: DVO reprezint raportul CPT/VEMS<0.7
D: DVO este definit prin valoarea VEMS
E: DVO reprezint CV/VEMS<70%
Vezi raspuns B
16. [BPO10049] Ortopneea apare in, cu EXCEPTIA: ()
A: insuficienta cardiaca stanga
B: decompensare BPOC
C: sindrom hepatopulmonar
D: paralizia diafragmatica bilaterala
E: tamponada cardiaca
Vezi raspuns C

121

17. [BPO10057] Caracterizeaza dispneea cu exceptia? (10057)

A: perceptia constienta a unei jene sau a unei dificultati respiratorii
B: o senzatie de lipsa sau de sete de aer
C: o senzatie de efort sau opresiune legata de respiratie
D: semn obiectiv
E: semn subiectiv,diferentiat de polipnee, de hiperventilatie si de cianoza
Vezi raspuns D
18. [BPO10059] Prima etapa in identificarea situatiilor urgente nu cuprinde: (10059)
A: identificarea semnelor de gravitate
B: patologii neurologice
C: consecinte hemodinamice
D: semne neuropsihice
E: semne de insuficienta respiratorie acuta
Vezi raspuns B
19. [BPO10060] Semnele de insuficienta respiratorie acuta nu cuprind: (10060)
A: cianoza
B: transpiratii, polipnee
C: respiratie abdo-minala paradoxaia;
D: agitatie
E: tiraj intercostal
Vezi raspuns D
20. [BPO10061] Dintre consecintele hemodinamice si semne neuropsihice nu face parte: (10061)
A: lipotimi sau sincope
B: coma
C: agitatie, asterixis
D: semne de soc, colaps
E: tahicardie > 110 /min
Vezi raspuns A
21. [BPO10062] Dintre gesturile de urgenta ce nu face parte: (10062)
A: ventilatie cu masca
B: oxigenoterapie
C: transfer intr-o sectie de hemato
D: transfer in reanimare
E: dezobstructia cailor aeriene, abordarea unei cai venoase de calibru bun
Vezi raspuns C
22. [BPO10064] A treia etapa privind orientarea diagnostica cuprinde urmatoarele cu o exceptie:
(10064)
A: masurarea fluxului expirator de varf, cateterism cardiac drept
B: foramen oval
C: CT toracic in mod elicoidal sau spiralat
D: scintigrafia pulmonara de ventilaie/perfuzie
E: fibroscopie bronsica, ecografia cardiaca
Vezi raspuns B
23. [BPO10065] Dispneea inspiratorie zgomotoasa are urmatoarele caracteristici cu o exceptie:
(10065)
A: cornaj =zgomotul este acut
B: dispnee laringiana: bradipnee inspiratorie zgomotoasa + tiraj intercostal
C: Cauze: edemul glotei (edemul Quincke), epiglotita infectioasa (Haemofilus),
D: mai frecventa la copil , Risc mortal de asfixie
E: stridor daca zgomotul este acut
Vezi raspuns A
24. [BPO10066] Dispneea expiratorie cu wheezing si/sau raluri bronsice nu cuprinde: (10066)
A: raluri sibilante sau ronfiante

122

B: decompensare acuta a BPOC

C: astm paroxistic
D: EPA la varstnic sau tanar
E: EPA mai ales daca subiectul este varstnic fara trecut astmatic
Vezi raspuns D
25. [BPO10067] Dispneea cu raluri crepitante nu este determinata de una din afectiunile de mai jos:
(10067)
A: EPA, pneumopatie acuta infectioasa
B: alve-olita alergica extrinseca,
C: sindrom interstitial difuz
D: pneumotorace spontan, febra dupa contact cu dejectii de pasari sau fan mucegait
E: pneumopatia de hipersensibilitate
Vezi raspuns D
26. [BPO10069] Dispnea cronica nu este datorata de: (10069)
A: patologia cardiaca
B: boli care afecteaza functia ventilatorie
C: boli vasculare pulmonare
D: anemie cronica
E: acidoza metabolica
Vezi raspuns E
27. [BPO10070] Bolile care afecteaza functia ventilatorie nu cuprind una din urmatoarele: (10070)
A: BPOC
B: fibroza interstitiala difuza primitiva
C: boli infiltrative ale plamanului
D: cord pulmonar cronic postembolic
E: boli neuromusculare
Vezi raspuns D
28. [BPO10071] boli vasculare pulmonare nu cuprind: (1oo70)
A: cord pulmonar cronic postembolic
B: dilatarea cavitatilor cardiace drepte
C: hipertensiune arteriala pulmonara primitiva
D: cord pulmonar cronic postembolic cu HTAP
E: anemie cronica
Vezi raspuns E
29. [BPO10107] Monitorizarea BPOC pe termen lung NU include urmtorul element ()
A: Diminuarea mortalitii
B: Verificarea eficacitii tratamentului
C: Tratarea factorilor de risc
D: Ameliorarea toleranei la efort
E: Tratarea simptomelor
Vezi raspuns B
30. [BPO10108] n BPOC cu PaO2 < de 60 mmHg, oxigenoterapia nu este necesar n caz de ()
A: Desaturri la efort
B: Desaturri nocturne
C: Semne de IVD
D: Poliglobulie important
E: HTA
Vezi raspuns E
31. [BPO10109] BPOC necesit ventilaie mecanic dac ()
A: FC peste 110/min
B: FR peste 25/min
C: SaO2 sub 90%
D: PaO2 sub 60 mmHg

123

E: PaCO2 peste 70 mmHg

Vezi raspuns E
32. [BPO10110] Stadiul IV de BPOC este caracterizat de, cu excepia ()
A: Semne de IVD
B: VEMS/CV < 0,70
C: VEMS < 40% din cel teoretic
D: VEMS < 50% din valorile prezise n prezena insuficienei respiratorii
E: PaO2 < 60 mmHg
Vezi raspuns C
33. [BPO10111] DVO din BPOC este marcat de VEMS/CV sub ()
A: 0,82
B: 79%
C: 85%
D: 0,70
E: 0,79
Vezi raspuns D
34. [BPO10112] n emfizemul centrolobular, PFR este caracterizat de, cu excepia ()
A: PaCO2 crescut
B: PaO2 sczut
C: DLCO normal sau puin sczut
D: CPT foarte crescut
E: VEMS/CV sczut
Vezi raspuns D
35. [BPO10113] NU caracterizeaz emfizemul panlobular ()
A: Lipsa IVD
B: Tuse i expectoraie precoce
C: Brbat tnr
D: Fr ronchusuri
E: Corpolen slab
Vezi raspuns B
36. [BPO10124] Dispnee acut fr zgomote anormale poate aprea n ()
A: Atelectazie complet
B: Pleurezie masiv
C: Pneumopatia de hipersensibilitate
D: EPA
E: Embolia pulmonar
Vezi raspuns E
37. [BPO10125] Dispneea expiratorie cu wheezing poate fi cauzat de ()
A: Pneumopatie acut infecioas
B: Edem Quincke
C: Astm paroxistic
D: Compresie traheal dat de o tumora mediastinal
E: Epiglotit infecioas
Vezi raspuns C
38. [BPO10126] Diagnosticul dispneei acute n faza III, include urmtoarele examene complementare,
cu excepia: ()
A: Cateterism cardiac drept
B: Gazometrie sanguin
C: Scintigrafie de ventilaie/perfuzie
D: Ecografie cardiac
E: Msurarea FEV
Vezi raspuns B

124

39. [BPO10127] Gazometrie sanguin n caz de dispnee acut se face n regim de urgen dac, cu
excepia ()
A: Micri respiratorii anormale
B: Tulburri de contien
C: Obstacol pe cile superioare
D: Transpiraii
E: Cianoz
Vezi raspuns C
40. [BPO10128] Insuficiena respiratorie acut este marcat de, cu excepia ()
A: Respiraie abdominal paradoxal
B: Tiraj intercostal
C: Polipnee
D: Asterixis
E: Cianoz
Vezi raspuns D
41. [BPO10129] n una dintre urmtoarele situaii este indicat ventilaia invaziv la pacienii cu
bronhopneumopatie obstructiv cronic: ()
A: n mod programat n afara unei exacerbri
B: n decursul unui episod de insuficien respiratorie acut la care ventilaia noninvaziv (VNI)
controleaz rapid si complet simptomele
C: n caz de imposibilitate de sevraj dup spitalizare
D: n caz de eec al oxigenoterapiei de lung durat
E: n caz de instabilitate clinic (spitalizri frecvente)
Vezi raspuns C
42. [BPO10007] Care dintre urmtoarele explorri trebuie realizate de prim inten ie n caz de
dispnee: (pag. 142)
A: Radiografia toracic fa
B: Radiografia toracic profil
C: Gazometria arterial
D: EKG
E: Fibroscopia bronic
Vezi raspuns ABCD
43. [BPO10008] Precizai care sunt semnele de gravitate ntr-o dispnee acut: (pag. 142)
A: Respiraia abdominal paradoxal
B: Semne neuropsihice
C: Bradicardia
D: Hipertensiunea arterial
E: Bradipnee
Vezi raspuns AB
44. [BPO10009] Precizai care sunt explorrile ce se efectueaz pentru orientarea diagnosticului n
cazul unei dispnei acute: (pag. 143)
A: PFR
B: Ecografie cardiac
C: Ecografie abdominal
D: CT torace
E: Cateterism cardiac drept
Vezi raspuns ABDE
45. [BPO10010] Emfizemul centrolobular se caracterizeaz prin: (pag. 162)
A: VEMS/CV sczut
B: CPT subnormal
C: PaO2 sczut
D: PaCO2 sczut
E: DLCO crescut

125

Vezi raspuns ABC

46. [BPO10011] BPOC foarte sever se caracterizeaz prin: (pag. 163)
A: VEMS/CV sub 0,70
B: VEMS sub 30% din cel teoretic
C: VEMS sub 50% din valoarea prezis n absena insuficien ei respiratorii
D: 30% < VEMS > 50% dect cel teoretic
E: VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub 60 mmHg sau a semnelor clinice de ICD
Vezi raspuns ABE
47. [BPO10012] Urmtoarele sunt caracteristice dispneei expiratorii cu wheezing i raluri bronice
(pag.143)
A: raluri sibilante
B: raluri crepitante
C: raluri ronflante
D: decompensare acut a BPOC
E: alveolit alergic extrinsec
Vezi raspuns ACD
48. [BPO10014] Bronita cronic simpl are urmtoarele caracteristici (pag.161)
A: Tuse i expectoraie cronic fr dispnee
B: VEMS>80%
C: obstrucie persistent a cilor aeriene mici
D: hipersecreie bronic
E: dispnee de efort
Vezi raspuns AB
49. [BPO10015] Emfizemul centrolobular (blue bloater) se caracterizeaz prin urmtoarele, cu
excepia (pag.162)
A: VEMS/CV sczut
B: Hb normal
C: dispnee tardiv
D: cardiomegalie
E: artera pulmonar de dimensiune normal
Vezi raspuns BE
50. [BPO10016] Despre emfizemul panlobular pink puffer se pot afirma urmtoarele (pag.162)
A: DLCO sczut
B: hiperclaritate la vrfuri
C: tuse/expectoraie rar i tardiv
D: inim n pictur
E: CPT subnormal
Vezi raspuns ACD
51. [BPO10017] Despre emfizemul panlobular (pink puffer) i emfizemul centrolobular (blue bloaters)
se pot spune urmtoarele (pag.162)
A: Distensia din emfizemul panlobular este mai mare dect cea din emizemul centrolobular
B: n emfizemul centrolobular PaCO2 i PaO2 sunt normale
C: CPT este foarte crescut n emfizemul centrolobular
D: n emfizemul panlobular artera pulmonar este de dimensiune crescut
E: Emfizemul panlobular apare de obicei la brbatul tnr
Vezi raspuns AE
52. [BPO10018] n legtur cu emfizemul centrolobular sunt false urmtoarele afirmaii (pag.162)
A: CPT subnormal
B: apare la brbatul n jurul vrstei de 50 de ani
C: PaCO2 este normal
D: CPT este foarte crescut
E: IVD este frecvent i precoce
Vezi raspuns CD

126

53. [BPO10019] Care din urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate (pag.162)

A: IVD apare frecvent i precoce n emfizemul centrolobular
B: Hemoglobina este sczut n emfizemul centrolobular
C: DLCO este normal n emfizemul panlobular
D: La Rx toracic apare hiperclaritate difuz n cazul unui emfizem centrolobular
E: CPT este subnormal n emfizemul panlobular
Vezi raspuns BCDE
54. [BPO10024] Sunt cauze de dispnee cronic ()
A: EPA
B: Embolia pulmonar
C: Acidoza metabolic
D: BPOC
E: Pericardita cronic
Vezi raspuns DE
55. [BPO10025] Dispneea acut fr zgomote anormale se ntlnete n ()
A: Boli neuromusculare
B: Tamponada cardiac
C: Pleurezie masiv
D: Atelectazie
E: EPA
Vezi raspuns AB
56. [BPO10026] Hipoxia+hipocapnia se ntlnesc n ()
A: Hipoventilaia alveolar
B: Embolia pulmonar
C: EPA
D: Pneumopatie acut
E: Decompensare BPOC
Vezi raspuns BCD
57. [BPO10032] Sunt adevrate urmtoarele cu privire la emfizemul panlobular ()
A: Afecteaz toate structurile lobilor
B: Se datoreaz toxicelor exogene
C: Dispnee intens
D: Fr cianoz
E: CPT subnormal
Vezi raspuns ABCD
58. [BPO10033] Sunt adevrate urmtoarele cu privire la emfizemul centrolobular (pg. 162)
A: IVD frecvent
B: Se datoreaz fumatului
C: Arter pulmonar mrit
D: Presiunea CO2 normal
E: DLCO mereu sczut
Vezi raspuns ABC
59. [BPO10034] Care dintre urmtorii sunt factori de risc pentru BPOC ()
A: Praf de piatr
B: Deficit de alfa 1 antitripsin
C: SO2
D: Polen
E: Bumbac
Vezi raspuns ABCE
60. [BPO10035] Examenul clinic la pacientul cu BPOC poate releva ()
A: Semnul Hoover

127

B: Hipocratism digital
C: Leuconichie
D: Scdere n greutate
E: Calviie
Vezi raspuns ABD
61. [BPO10036] Care dintre urmtoarele investigaii vor completa examenul clinic n BPOC? ()
A: Radiografie de craniu
B: Gazometrie
C: Spirometrie
D: Ecografie cardiac
E: Hemogram
Vezi raspuns BCE
62. [BPO10038] Reprezint indicaie de efectuare a gazometriei ()
A: SaO2<92%
B: VEMS<45%
C: VEMS<50%
D: Comorbiditate cardiovascular
E: Discordana clinico-funcional
Vezi raspuns ACDE
63. [BPO10039] Reprezint criterii de gravitate n BPOC ()
A: PaCO2>45 mmHg
B: SaO2<80%
C: pH<7.2
D: Frecvena respiratorie>25/min
E: PaO2>60%
Vezi raspuns AD
64. [BPO10040] Urmtoarele sunt criterii de gravitate n BPOC ()
A: Febr>38.5 grade
B: Scderea vigilenei
C: Semne de oc
D: PaCO2>70 mmHg
E: Alcoolism
Vezi raspuns ABE
65. [BPO10041] Care dintre urmtoarele semne de alarm necesit ventilaie mecanic? ()
A: PaCO2<60 mmHg
B: pH<7.3
C: Com
D: PaCO2>70mmHg
E: Respiraie abdominal paradoxal
Vezi raspuns BCDE
66. [BPO10042] Care dintre urmtoarele semne de alarm necesit ventilaie mecanic ()
A: Confuzie
B: Semne de oc
C: Tulburri recente ale funciilor superioare
D: PaO2<45mmHg
E: PaCO2>45mmHg
Vezi raspuns ABD
67. [BPO10043] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul antibiotic n BPOC este
adevrat? ()
A: Dispnee de repaus: fr antibiotic
B: Dispnee de repaus: cefotaxin
C: Dispnee de efort: obligatoriu antibiotic
D: Dispnee de efort cu expectoraie purulent: amoxicilin

128

E: Fr dispnee: levofloxacin
Vezi raspuns BD
68. [BPO10044] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul n BPOC sunt adevrate ()
A: Se va opri fumatul
B: Vaccinare antigripal
C: Reantrenare la efort
D: Kinoterapie respiratorie
E: Obligatoriu corticoterapie oral
Vezi raspuns ABCD
69. [BPO10045] Care dintre urmtoarele afirmaii privind monitorizarea pacientului cu oxigenoterapie
la domiciliu sunt adevrate ()
A: Radiografie toracic 1 dat/an
B: Spirometrie 1 dat la 2 ani
C: Gazometrie arterial/3-6 luni
D: Gazometrie arterial 1 dat/an
E: SaO2 la intervale
Vezi raspuns ACE
70. [BPO10046] Despre platipnee sunt adevarate: (p. 143-144)
A: Dispneea apare doar in pozitie ortostatica
B: Dispneea apare in decubit dorsal
C: Se vede in caz de sunt dreapta-stanga
D: Apare in IC stanga, tamponada, decompensare BPOC
E: Se va realiza un test de FiO2 100%, apoi o ecografie cardiaca cu proba de contrast
Vezi raspuns ACE
71. [BPO10048] Cauze cardiace de dispnee cronica sunt, cu EXCEPTIA: (143)
A: pericardita constrictiva cronica
B: insuficienta cardiaca stanga
C: hipertensiune arteriala pulmonara primitiva
D: EPA
E: cord pulmonar cronic postembolic
Vezi raspuns CDE
72. [BPO10050] Semnele de gravitate n dispneea acut sunt: ()
A: cianoza
B: tahicardie peste 110/min
C: transpiraii
D: HTAP
E: asterixis
Vezi raspuns ABCE
73. [BPO10051] Nu se face oxigenoterapia de lunga durata in BPOC daca : (pg. 167)
A: PaO2 diurna masurata in repaus, in aer <60 mmHg
B: PaO2 <50mmHg si HTAP
C: PaO2 < 60mmHg si insuficienta ventriculara stanga
D: La distanta de un episod acut
E: Hipoventilatie alveolara nocturana (SaO2 < 95%)
Vezi raspuns ACE
74. [BPO10052] Caracteristicile enfizemului centrolobular (blue bloaters) sunt: (pag.162)
A: corpolenta obeza
B: corpolenta slaba
C: ronchusuri, cu sibilante
D: inima in picatura
E: cianoza
Vezi raspuns ACE

129

75. [BPO10053] PRF in enfizemul centrolobular indica: (pag.162)

A: CPT foarte crescut
B: CPT subnormal
C: PaO2 normala
D: PaCO2 normala
E: DLCO normal sau putin scazut
Vezi raspuns BE
76. [BPO10054] Criteriile clinice de graviditate in BPOC sunt: (pag.164)
A: temperatura >38,5 grade
B: cianoza care se agraveaza
C: edeme ale membrelor superioare si inferioare
D: agitatie psihomotorie
E: utilizarea muschilor respiratorii accesorii
Vezi raspuns ABE
77. [BPO10055] Despre oxigenoterapie prin Concentrator sunt adevarate: (pag.167)
A: contenanta nelimitata
B: Nivel sonor 0
C: Nivel sonor aprox. 50db
D: Debit maxim 4-5 litri pe min
E: Debit maxim 10-15 litri pe minut
Vezi raspuns ACD
78. [BPO10056] Indicatiile pentru chirurgie in BPOC sunt: (pag 168)
A: pansarea teritoriilor hipoperfuzate, pentru reducerea volumului
B: HTPA
C: rezectia bulelor voluminoase, compresive in enfizemul centrolobular
D: tabagism persistent
E: corticoterapie superioara >15mg/zi
Vezi raspuns AC
79. [BPO10068] Dispneea cu asimetrie sau liniste auscultatorie apare in urmatoarele situatii: (10068)
A: pneumotorace spontan
B: embolia pulmonara
C: pleurezie masiva
D: anemie cronica
E: atelectazie complete
Vezi raspuns ACE
80. [BPO10072] Indicatiile gazometriei in BPOC sunt: ()
A: dispnee
B: discordanta clinico-functionala
C: comorbiditate cardio-vasculara
D: SaO2 <90%
E: VEMS <50% din cel teoretic, sistematic
Vezi raspuns ABCE
81. [BPO10073] Examinarile complementare in BPOC sunt: ()
A: PFR
B: radiografie toracica, fibroscopie bronsica
C: hemoleucograma: anemie
D: ECG
E: polisomnografie, gazometrie
Vezi raspuns ABDE
82. [BPO10074] Urmatoarele sunt anomalii ale ventilatiei spontane in BPOC, cu exceptia: ()
A: ventilatie cu buzele tuguiate
B: punerea in miscare a muschilor respiratori accesori (pectorali)
C: semnul Hoover

130

D: hipocratism digital
E: pierdere in greutate
Vezi raspuns BCDE
83. [BPO10075] Alegeti afirmatiile adevarate despre simptomele BPOC: ()
A: nespecifice
B: tuse
C: expectoratie
D: dispnee
E: paloare
Vezi raspuns ABCD
84. [BPO10076] Diagnosticul de BPOC se realizeaza prin: ()
A: explorari functionale respiratorii (PFR) cu test de reversibilitate bronsica
B: masurarea volumelor si debitelor pulmonare: prin pletismografie si dilutie (obligatoriu)
C: documentarea disfunctiei ventilatorii obstructive
D: evaluarea severitatii bolii in functie de raportul VEMS/CV
E: doar examen clinic
Vezi raspuns AC
85. [BPO10077] Bronsita cronica obstructiva este o bronsita cronica cu obstructie persistenta a cailor
aeriene mici, asociata sau nu cu: ()
A: reversibilitate partiala (sub betamimetice, anticolinergice, corticoizi)
B: hipersecretie bronsica
C: emfizem pulmonar
D: hipoxemie de repaus
E: dispnee de repaus
Vezi raspuns ABC
86. [BPO10078] Semnele de gravitate in BPOC sunt: ()
A: oxigenoterapie de lunga durata, cardiopatie stanga asociata, alcoolism, afectare neurologica
B: temperatura >39, utilizarea muschilor accesori, scaderea vigilentei, tulburari recente ale functiilor
superioare
C: flux expirator de varf < 100 l/min
D: PaO2 <60 mmHg, SaO2 < 90%, PaCO2 >=45 mmHg (in caz de gazometrie normala anterior)
E: absenta ameliorarii in ciuda oxigenoterapiei
Vezi raspuns ACD
87. [BPO10079] Urmatoarele indica o exacerbare putin severa a BPOC: ()
A: absenta gravitatii
B: absenta comorbiditatilor
C: pacient anturat
D: factor declansator neindetificat
E: acces usor la ingrijiri
Vezi raspuns ABCE
88. [BPO10080] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul prelungit cu corticoizi inhalatori sunt
adevarate: ()
A: nu modifica diminuarea progresiva a VEMS de-a lungul anilor
B: se rezerva pacientilor pentru care raspunsul spirometric a fost documentat
C: se rezerva tuturor pacientilor care prezinta simptome semnificative in ciuda unui tratament
bronhodilatator continuu
D: se indica pentru VEMS de baza < 40% cu exacerbari repetate
E: un tratament de lunga durata cu corticoizi inhalatori nu este recomandat in BPOC
Vezi raspuns ABC
89. [BPO10081] Kinetoterapia respiratorie in BPOC presupune: ()
A: dezobstructie bronsica
B: exersarea tusei

131

C: ventilatie dirijata
D: realizarea intr-un ritm si cu o frecventa care depind de starea clinica a pacientului si de evolutia
lui
E: nu este necesara
Vezi raspuns ABCD
90. [BPO10082] Alegeti afirmatiile adevarate despre oxigenoterapia in BPOC: ()
A: de lunga durata (cel putin 10 ore pe zi)
B: la distanta de un episod acut
C: PaO2 diurna, in repaus <=55 mmHg
D: PCO2 crescuta
E: 2 gazometrii la interval de 3 saptamani: PaO2 <60 mmHg + HTAP
Vezi raspuns BCE
91. [BPO10083] Alegeti afirmatiile adevarate in legatura cu ventilatia la pacientii cu BPOC: ()
A: VNI se instituie doar in afara unei exacerbari
B: VNI la domiciliu daca exista semne clinice de hipoventilatie alveolara nocturna, PCO2>65 mmHg,
instabilitate clinica (cazuri frecvente de spitalizare)
C: ventilatie invaziva in caz de imposibilitate de sevraj dupa spitalizare sau esec al VNI
D: ventilatia invaziva nu este indicata
E: VNI se instituie in caz de esec al oxigenoterapiei de lunga durata
Vezi raspuns CE
92. [BPO10084] Chirurgia BPOC este contraindicata in caz de: ()
A: PCO2 >60 mmHg
B: HTAP
C: tabagism persistent
D: corticoterapie superioara la 10 mg/zi continua
E: CPT >125%, PaO2 in jur de 60 mmHg, VEMS aproximativ 25%
Vezi raspuns ABC
93. [BPO10085] Tratamentul pacientilor cu BPOC include: ()
A: tratamentul comorbiditatilor si complicatiilor
B: antibiotice, mucolitice, antitusive
C: hipnotice, sedative, analgezice pe baza de codeina
D: tratamentul apneei de somn
E: tratamentul depresiei severe, anxietatii majore legate de insuficienta respiratorie grava
Vezi raspuns ADE
94. [BPO10086] Examinarile de prima intentie care trebuie realizate in prezenta oricarei dispnei sunt:
()
A: radiografie toracica
B: ecocardiografie
C: fibroscopie bronsica
D: gazometrie arteriala
E: electrocardiograma
Vezi raspuns ADE
95. [BPO10087] In caz de dispnee cu semne de toleranta dificila se recurge la: ()
A: oxigenoterapie
B: ventilatie cu masca in toate cazurile
C: dezobstructia cailor aeriene
D: reanimare
E: cai venoase de calibru bun
Vezi raspuns ACDE
96. [BPO10088] Urmatoarele afirmatii despre pneumopatia de hipersensibilitate sunt adevarate: ()
A: dispnee cu raluri crepitante
B: alveolita alergica extrinseca
C: context de debut subacut, febril

132

D: dupa contact cu dejectii de pasari sau fan mucegait

E: debut brutal
Vezi raspuns ABDE
97. [BPO10089] Ortopneea apare in: ()
A: ortostatism
B: insuficienta cardiaca stanga
C: tamponada
D: paralizie diafragmatica unilaterala
E: astm acut grav, decompensare BPOC
Vezi raspuns BCE
98. [BPO10090] Care din urmatorii sunt factori de risc in aparitia BPOC? ()
A: infectiile respiratorii acute
B: tabagismul
C: existenta comorbiditatilor
D: deficit de alfa- 1 antitripsina
E: aerocontaminanti profesionali
Vezi raspuns BDE
99. [BPO10091] Tratamentul in BPOC moderat este urmatorul: ()
A: Bronhodilatatoare cu scurta durata de actiune la cerere
B: Bronhodilatatoare in mod continuu
C: Corticoizi inhalatori in prezenta unui raspuns la PRF
D: Corticoizi inhalatori in prezenta unor exacerbari frecvente
E: Oxigenoterapie de lunga durata
Vezi raspuns BC
100. [BPO10092] In emfizemul centrolobular la radiografia toracica se observa : ()
A: hiperclaritate a varfurilor
B: hiperclaritate difuza
C: cardiomegalie
D: inima in picatura
E: dimensiunea arterelor pulmonare crescuta
Vezi raspuns ACE
101. [BPO10093] Corespunde diagnosticului dispneei acute (142)
A: Hipoxie + hipercapnie Criza de astm
B: Hipoxie + hipocapnie Pneumopatie acuta
C: Hipoxie + hipocapnie Embolie pulmonara
D: Hipoxie + hipercapnie Decompensare BPOC
E: Hipoxie + hipercapnie EPA
Vezi raspuns BCD
102. [BPO10094] La pacienii cu BPOC se recomand tratament chirurgical dac ()
A: Au HTAP
B: PCO2> 60 mmHg
C: CPT > 125% din cel teoretic, nesecretani
D: Au emfizem panlobular cu multiple bule la nivelul pleurei
E: Au emfizem centrolobular cu bule compresive
Vezi raspuns CE
103. [BPO10095] n BPOC cu PaO2 < 60 mmHg se recomand oxigenoterapie dac exist i ()
A: Desaturri la efort
B: Semne de IVD
C: SaO2 < 92% mai mult de 30% din timpul de nregistrare, nocturn
D: Hematocrit > 50%
E: HTAP
Vezi raspuns ABE

133

104. [BPO10096] n tratamentul BPOC se utilizeaz urmtorii bronhodilatatori cu aciune scurt ()

A: Formoterol
B: Bromur de ipratoripium
C: Bromur de tiotropium
D: Salmeterol
E: Fenoterol
Vezi raspuns BE
105. [BPO10097] Reanimarea spontan n cadrul BPOC include urmtoarele elemente ()
A: Intubare
B: Antibioterapie
C: Umplere
D: Tratamentul factorului declanator
E: Inotrope
Vezi raspuns ABCE
106. [BPO10098] Ventilaia mecanic n BPOC se impune dac ()
A: FR mai mare de 25/min
B: Exist confuzie
C: pH sub 7,30
D: PaCO2 mai mare de 70 mmHg
E: PaO2 sub 60 mmHg
Vezi raspuns BCD
107. [BPO10099] n cadrul BPOC se va aciona n regim de urgen dac ()
A: SaO2 sub 92%
B: PaO2 sub 60 mmHg
C: FC peste 110/min
D: FR peste 20/min
E: Temp > 38.5 grdC
Vezi raspuns BCE
108. [BPO10100] Gazometria n BPOC ar trebui efectuat dac ()
A: Exist discordan clinico-funcional
B: PaO2 < 8 kPa
C: SaO2 < 92%
D: Distensie toracica
E: Dispnee
Vezi raspuns ACE
109. [BPO10101] Probele funcionale respiratorii au urmtoarele valori n funcie de stadiul BPOC ()
A: Orice stadiu - PaO2 > 60 mmHg
B: Stadiu IV - VEMS < 50% din cel teoretic
C: Stadiu IV - VEMS < 30% din cel teoretic
D: Stadiu II - VEMS ntre 50-80%
E: Stadiu I - VEMS/CV < 0,70
Vezi raspuns CDE
110. [BPO10102] Disfuncia ventilatorie obstructiv din cadrul BPOC este marcat prin ()
A: Severitate definit doar prin VEMS/CV
B: Severitate definit doar prin VEMS
C: VEMS/CV < 0,70
D: VEMS/CV < 70%
E: Exist semne de distensie toracic
Vezi raspuns BCD
111. [BPO10103] PFR la blue bloater este caracterizat, cu excepia ()
A: VEMS/CV sczut
B: PaCO2 normal
C: PaO2 sczut

134

D: DLCO sczut
E: CPT subnormal
Vezi raspuns BD
112. [BPO10104] Pink puffer este caracterizat de ()
A: Cianoz
B: Sibilante
C: Tuse rar i tardiv
D: Brbat tnr
E: Obezitate
Vezi raspuns CD
113. [BPO10105] Bronita cronic obstructiv este caracterizat de ()
A: Absena hipoxemiei de repaus
B: PaO2 < 8 kPa
C: VEMS < 35%
D: Dispnee de efort
E: Obstrucie persistent a cilor aeriene mari
Vezi raspuns AD
114. [BPO10106] BPOC include ()
A: Emfizemul centrolobular
B: Emfizemul panlobular
C: Emfizemul paracicatricial
D: Bronsita cronic obstructiv
E: Bronit cronic simpl
Vezi raspuns ABD
115. [BPO10114] Platipneea este caracterizat de ()
A: unt stnga-dreapta
B: unt dreapta-stnga
C: Dispnee doar n poziie ortostatic
D: Dispnee cu imposibilitatea meninerii decubitului lateral de partea plmnului afectat
E: Dispnee cu imposibilitatea meninerii decubitului dorsal
Vezi raspuns BC
116. [BPO10115] Dispneei cronica poate fi cauzat de ()
A: Anemie cronic
B: Dispneea psihogen
C: BPOC
D: Pericardit cronic constrictiv
E: Boli neuromusculare
Vezi raspuns ACDE
117. [BPO10116] Dispneea acut fr zgomote anormale poate fi cauzat de ()
A: Boli neuromusculare
B: Edem Quincke
C: Anemie acut
D: EPA
E: Embolie pulmonar
Vezi raspuns ACE
118. [BPO10117] Dispneea cu raluri crepitante poate fi cauzat de ()
A: Epiglotit infecioas
B: Edem Quincke
C: Pneumotorace spontan
D: Pneumopatia acut infecioasa
E: Pneumopatia de hipersensibilitate
Vezi raspuns DE

135

119. [BPO10118] Dispneea expiratorie cu wheezing are urmtoarele etiologii, cu excepia ()

A: EPA
B: Edemul Quincke
C: Pneumopatia de hipersensibilitate
D: Astm paroxistic
E: Decompensare acut a BPOC
Vezi raspuns BC
120. [BPO10119] Dispneea inspiratorie zgomotoas poate fi prezent n ()
A: Cancer laringian
B: Pneumotorace spontan
C: EPA
D: Pneumopatia de hipersensibilitate
E: Epiglotit infecioas
Vezi raspuns AE
121. [BPO10120] Pasul III n diagnosticul dispneei include ()
A: Radiografie toracic
B: Cateterism cardiac drept
C: Fibroscopie bronic
D: Laringoscopie
E: Ecografie cardiac
Vezi raspuns BCE
122. [BPO10121] n dispneea acut cu obstacol pe cile aeriene superioare se intervine de urgen
prin ()
A: Manevra Heimlich
B: Drenaj
C: Retragere la deget
D: Deschiderea gurii
E: Laringoscopie
Vezi raspuns ACDE
123. [BPO10122] Insuficiena respiratorie acut este marcat prin ()
A: Respiraie abdominal paradoxal
B: Com
C: Asterixis
D: Colaps
E: Cianoz
Vezi raspuns AE
124. [BPO10123] Diagnosticul diferenial al dispneei acute include urmtoarele ()
A: EPA, dac hipoxie i hipercapnie
B: Decompensare BPOC, dac hipoxie i hipercapnie
C: Embolie pulmonar, dac hipoxie i hipocapnie
D: Pneumopatie acut, dac hipoxie i hipocapnie
E: Criz de astm, dac hipoxie i hipercapnie
Vezi raspuns BCD

Intrebarile din tema Tusea i hemoptizia la adult

1. [THA10002] Principalele cauze ale tusei acute, cu o excep ie, sunt: (pag. 145)
A: Infeciile cilor aeriene superioare
B: Embolia pulmonar
C: Astmul bronic
D: Emfizemul pulmonar

136

E: Edemul pulmonar
Vezi raspuns D
2. [THA10003] Precizai care dintre urmtoarele explorri nu se efectueaz de prima inten ie ntr-o
hemoptizie: (pag. 181)
A: Hemograma complet
B: Examenul de sput
C: Radiografia toracic
D: Fibroscopia bronic
E: CT toracic
Vezi raspuns B
3. [THA10004] Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate n cazul unei hemoptizii: (pag.
181)
A: Orice hemoptizie necesit supraveghere spitaliceasc
B: Reprezint eliminarea de snge din cile aeriene subglotice
C: Hemoptizia masiv nu este precedat de hemoptizii santinele
D: Apare n timpul unui efort de tuse
E: Sngele eliminat este rou i aerat
Vezi raspuns C
4. [THA10006] n hemoptiziile de mare abunden nu se efectueaz: (pag. 182)
A: Administrarea de perfuzii macromoleculare
B: Administrarea de terlipresin
C: Embolizare
D: Oxigenoterapie nazal n flux puternic
E: Administrarea de hipotensoare
Vezi raspuns E
5. [THA10012] n cazul unei tuse cronice cu Rx toracic anormal o imagine chistic difuz ar putea
exprima (pag.145)
A: dilatare localizat a broniilor
B: pneumocistoz
C: cancer bronhopulmonar
D: dilatare difuz a broniilor
E: fibroz pulmonar
Vezi raspuns D
6. [THA10013] La un pacient cu tuse cronic, cu Rx toracic anormal se iau urmtoarele msuri
(pag.146)
A: Se face o endoscopie bronic
B: Se face un test de provocare bronic
C: Se face pH-metrie sau tranzit esogastric
D: Se face examenul expectoraiei i/sau endoscopiei bronice
E: Se face o Rx de sinusuri
Vezi raspuns D
7. [THA10020] Hemoptizia catamenial apare datorit (pag.181)
A: Tumor benign a bronhiilor
B: Churg-Strauss
C: Necroz aseptic a maselor silicotice pseudotumorale
D: Sechestraie pulmonar
E: Endometrioz bronic
Vezi raspuns E
8. [THA10022] Care dintre urmtoarele reprezint cauz de tuse cronic cu radiografie toracic
anormal ()
A: Embolia pulmonar
B: Infecia cilor aeriene superioare

137

C: Corpi strini
D: IEC
E: Sarcoidoza
Vezi raspuns E
9. [THA10024] Nu reprezint complicaii ale tusei cronice ()
A: Traumatism laringian
B: Sincop
C: Fractur de coast
D: Ruptur de muchi drepi abdominali
E: Hernie inghinal
Vezi raspuns E
10. [THA10025] Care dintre urmtoarele afirmaii despre medicamentele antitusive este fals ()
A: Sunt indicate la pacientul cu insuficien respiratorie cronic
B: Sunt contraindicate n caz de hipersecreie bronic
C: Exist antittusive cu efect central
D: Au ca efect secundar constipaia
E: Codeina este antitusiv cu aciune central
Vezi raspuns A
11. [THA10032] Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu hemoptizia este fals ()
A: Reprezint eliminarea de snge rou, aerat, pe gur
B: Necesit supraveghere n spital 24-48 h
C: Provine din cile aeriene subglotice
D: Se are n vedere rsunetul hemodinamic
E: Niciuna din cele de mai sus
Vezi raspuns B
12. [THA10033] Referitor la necesitatea de a cuantifica hemoptizia este fals urmtoarea ()
A: Hemoptizie masiv: mai mult de 300-500 mL/zi
B: Hemoptizie fudroaiant: deces n minute
C: Hemoptizie n cantitate mic: sput sanguinolent 50 mL/24h
D: Hemoptizie masiv: mai mult de 250 mL 1 dat
E: Hemoptizie n cantitate medie: 50-200 mL/24h
Vezi raspuns D
13. [THA10037] Una dintre cele cinci cauze clasice de hemoptizie la un fost pacient tuberculos este:
(pag.182)
A: fisura intr-o bronhie
B: bronholitiaza
C: hemosideroza pulmonara
D: sechstratie pulmonara
E: endometrioza bronsica
Vezi raspuns B
14. [THA10038] Agenti care cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi sunt, cu
exceptia: (147)
A: codetilina
B: codeina
C: caramifen
D: lidocaina
E: levopropizina
Vezi raspuns D
15. [THA10040] NU poate fi cauza cardiovasculara pt hemoptizii urmatoarea: (181)
A: fisura intr-o bronhie
B: stenoza mitrala
C: edem pulmonar acut cardiogenic
D: stenoza aortica

138

E: anevrismul aortei toracice

Vezi raspuns D
16. [THA10052] Cauza de hemoptizie la un subiect traheotomizat: (pag. 182)
A: Grefa aspergilara
B: Anevrism artero-venos
C: Cancer bronhopulmoner pe cicatrice
D: Eroziune a trunchiului arterial brahiocefalic prin canula
E: Dilatare postcicatriciala
Vezi raspuns D
17. [THA10053] In tusea adultului putem intalni urmatoarea complicatie respiratory: ()
A: Fractura costala
B: Sincopa
C: Pneumotorace
D: Perforatie esofagiana
E: Cefalee
Vezi raspuns C
18. [THA10056] Reprezinta un agent antitusiv care creste pragul de reactivitate al cailor eferente:
(pag. 147)
A: Bromura de potasiu
B: Dexbromfeniramina
C: Bromura de ipratropium
D: Dextrometorfan
E: Difenhidramina
Vezi raspuns C
19. [THA10063] Managementul hemoptiziei medii include, cu excepia ()
A: Poziia Trendelenburg
B: Fibroscopia poate fi fcut a doua zi
C: Tratarea cauzei
D: Oxigenoterapie n funcie de gazometrie
E: Spitalizare sistematic
Vezi raspuns A
20. [THA10064] Hemoptizia unui pacient silicotic nu este cauzat de ()
A: Necroza aseptic a maselor pseudotumorale
B: Dilatare a bronhiilor
C: Bronholitiaz
D: Gref aspergilar
E: Micobacterioz atipic
Vezi raspuns C
21. [THA10065] Hemoptizia are urmtoarele cauze de origine cardiovascular, cu excepia ()
A: Anevrismul aortei toracice
B: Embolie pulmonar
C: EPA cardiogenic
D: Tulburri de hemostaz
E: Fisur bronic
Vezi raspuns D
22. [THA10066] Hemoragia alveolar poate fi cauzat de, cu excepia ()
A: Sindrom Goodpasture
B: Sarcoidoz
C: Lupus
D: Hemosideroz pulmonar
E: Sindrom Churg-Strauss
Vezi raspuns B

139

23. [THA10067] Hemoptizia se abordeaz prin urmtoarele examinri, cu excepia ()

A: LBA
B: CT toracic
C: Hemoleucogram
D: Fibroscopie bronic
E: Radiografie toracic
Vezi raspuns A
24. [THA10082] Pragul sau latena de reactivitate a centrilor nervoi poate fi crescut cu urmtoarele
medicamente, cu excepia ()
A: Viminol
B: Levomepropazina
C: Iodopropiliden
D: Caramifen
E: Dextrometerfan
Vezi raspuns C
25. [THA10083] Radiografia toracic anormal n cazul tusei este urmat de ()
A: pH-metrie
B: Test de provocare bronic
C: Bilan alergologic
D: Radiografie a sinusurilor
E: Examenul expectoraiei
Vezi raspuns E
26. [THA10084] Tusea poate avea urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Depresie
B: Fractura de coaste
C: Pneumoperitoneu
D: Sincopa
E: Lipotimie
Vezi raspuns E
27. [THA10085] n cazul de tuse i radiografie toracic normal, urmtoarele pot fi cauze ale tusei, cu
excepia ()
A: Reflux gastroesofagian
B: Cancer bronic
C: Mucoviscidoz
D: Astmul hipersecretant
E: Tuberculoza bronsica
Vezi raspuns C
28. [THA10086] Tusea acut poate fi cauzat de, cu excepia ()
A: Tuberculoz pulmonar
B: Astm bronic
C: Edem pulmonar
D: Embolie pulmonar
E: Pneumopatie acut infecioas
Vezi raspuns A
29. [THA10087] Principalul antitusiv cu aciune central este: ()
A: Bromura de ipratropium
B: Lidocaina
C: Curare (la bolnavii ventilai)
D: Codeina
E: Dextrometorfanul
Vezi raspuns D
30. [THA10088] Referitor la cuantificarea hemoptiziei, urmatoarea varianta este corecta: ()

140

A: hemoptizie fudroaianta > 500 ml/24 ore

B: hemoptizie masiva < 200 ml odata
C: hemoptizie in cantitate medie > 200 ml/ 24 h
D: hemoptizie in cantitate mica: simple sputa sanguinolenta 50 ml/24 ore
E: hemoptizie in cantitate mica > 50 ml/ 24 h
Vezi raspuns D
31. [THA10090] Sunt semne clinice de insuficienta respiratorie acuta datorate pneumotoracelui
urmatoare afirmatii, cu EXCEPTIA: (184)
A: dispnee majora
B: cianoza
C: bradipnee
D: desaturare
E: polipnee
Vezi raspuns C
32. [THA10007] Care dintre urmtoarele afirmaii definesc o hemoptizie masiv: (pag. 181)
A: Deces n cteva minute
B: Intubaie n extrem urgen
C: > 300-500 ml/24h
D: Sputa sanghinolent cu 100 ml/24h
E: > 200 ml odat
Vezi raspuns CE
33. [THA10008] Tusea cronic productiv cu radiografie toracic normal apare n urmtoarele
afeciuni: (pag. 145)
A: Mucoviscidoz
B: Astmul hipersecretant
C: Pneumocistoza
D: Pneumopatia infiltrant difuz
E: Tuberculoza bronic
Vezi raspuns BE
34. [THA10009] Tusea cronic cu radiografie toracic anormal nu apare n urmtoarele circumstane:
(pag. 145)
A: Fibroza pulmonar
B: Mucoviscidoz
C: Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie
D: Dilatare bronic difuz
E: Reflux gastroesofagian
Vezi raspuns CE
35. [THA10010] Printre complicaiile tusei cronice se regsesc: (pag. 146)
A: Tulburrile de ritm
B: Cefaleea
C: Fracturile costale
D: Tulburrile de tranzit intestinal
E: Incontinena urinar
Vezi raspuns ABCE
36. [THA10011] Hemoragia alveolar se ntlnete n urmtoarele afec iuni: (pag. 181)
A: Poliangeita microscopic
B: Sindromul Goodpasture
C: LES
D: Tuberculoza pulmonar
E: Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler
Vezi raspuns ABC
37. [THA10014] La un pacient cu tuse cronic, cu Rx toracic normal, fr o cauz evident la
examenul clinic se iau urmtoarele msuri (pag.145)

141

A: Examenul expectoraiei
B: Rx sinusuri
C: Endoscopie bronic
D: Test de provocare bronic
E: pH-metrie sau endoscopie
Vezi raspuns DE
38. [THA10015] Efecte secundare ale codeinei (pag.147)
A: Transpiraii
B: Agitaie
C: Somnolen
D: Constipaie
E: Depresie respiratorie
Vezi raspuns CDE
39. [THA10016] Urmtorii reprezint ageni care cresc pragul sau latena de reactivitare a centrilor
nervoi, cu excepia (pag.147)
A: Viminol
B: Iodopropiliden glicerol
C: Difenhidramin
D: Dexbromfeniramin+pseudoefedrin
E: Caramifen
Vezi raspuns BD
40. [THA10017] Bromura de ipratropium face parte din urmtoarele categorii (pag.147)
A: Ageni care reduc contracia muchilor scheletici implicai n tuse
B: Ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a cilor eferente
C: Ageni care cresc pragul sau latena de reactvitate a centrilor nervoi
D: Ageni care reduc stimulrile receptorilor tusei
E: Ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a cilor aferente
Vezi raspuns BD
41. [THA10018] Care din urmtorii sunt ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a centrilor
nervoi (pag.147)
A: Levopropizina
B: Guaimesal
C: Lidocain
D: Narcotice morfinice
E: Viminol
Vezi raspuns ADE
42. [THA10019] Urmtorii ageni reduc stimulrile receptorilor tusei (pag.147)
A: Difenhidramin
B: Curare
C: Dexbromfeniramin+pseudoefedrin
D: Bromur de ipratropium
E: Caramifen
Vezi raspuns CD
43. [THA10021] Care din urmtoarele reprezint cauze de hemoptizie la un fost pacient tuberculos
(pag.182)
A: recidiva BK
B: necroza aseptic a maselor pseudotumorale
C: bronholitiaz
D: aspergilom
E: cancer bronhopulmonar pe cicatrice
Vezi raspuns ACDE
44. [THA10026] Care sunt principalele cauze de tuse acut ()
A: Mucoviscidoza

142

B: Intoxicaiile cu vapori iritani

C: Corpi strini
D: Edemul pulmonar
E: Anomalie a conductului auditiv extern
Vezi raspuns BCD
45. [THA10027] Reprezint cauze de tuse seac ()
A: Refluxul gastroesofagian
B: Pneumopatie infiltrant difuz infraradiologic
C: Cancerul bronic
D: Tratament cu IEC
E: Broniectazia
Vezi raspuns ABCD
46. [THA10029] Care sunt efectele secundare ale codeinei ()
A: Constipaie
B: Risc de dependen
C: Diaree
D: Depresie respiratorie
E: Somnolen
Vezi raspuns ABDE
47. [THA10030] Reprezint cauze de tuse cronic cu Rx toracic anormal ()
A: Imagini chistice difuze
B: Fibroza pulmonar
C: Cancerul bronhopulmonar
D: Tumor mediastinal
E: Sinuzit cronic
Vezi raspuns BCD
48. [THA10034] Reprezint cauz cardiovascular de hemoptizie ()
A: Stenoza mitral
B: Tulburri de hemostaz
C: Embolia pulmonar
D: Anevrism arterovenos al bolii Rendu-Osler
E: Endometrioz bronic
Vezi raspuns ACD
49. [THA10035] Reprezint cauz alveolar de hemoptizie ()
A: Cancerul bronhopulmonar
B: Tuberculoza pulmonar comun
C: Sindromul Goodpasture
D: Lupusul
E: Sindromul Churg-Strauss
Vezi raspuns CDE
50. [THA10036] Reprezint principii de management pentru hemoptizia masiv ()
A: Prevenirea asfixiei
B: Perfuzarea cu soluii macromoleculare
C: Arteriografie bronic +/- embolizare
D: Nu se administreaz oxigenoterapie
E: Chirurgia hemostazei
Vezi raspuns ABCE
51. [THA10039] Despre hemoptizii este adevarat: (181)
A: toate hemoptiziile necesita spitalizare
B: hemoptizia fudroaianta duce la deces in mai putin de un minut
C: se investigheaza de prima intentie cu o fibroscopie bronsica
D: semnele de anemie acuta sunt rare
E: hemoptizia ucide prin spoliere sangvina

143

Vezi raspuns ACD

52. [THA10041] Despre hemoptizii: (181)
A: apar rar in cancerul bronhopulmonar
B: nu sunt grave in bronsiectazii
C: pot fi cauzate de pneumopatii cu Aspergillus
D: in sindromul Goodpasture au origine alveolara
E: pot fi cauzata de tumori carcinoide
Vezi raspuns CDE
53. [THA10042] Hemoragia alveolara poate avea ca etiologie: (181)
A: tratament medicamentos
B: toxice
C: PAN
D: lupus
E: tulburari de hemostaza
Vezi raspuns ABCD
54. [THA10043] Complicaiile tusei la adult sunt: ()
A: pneumotorax
B: incontinen urinar
C: tulburri de conducere
D: embolie gazoas cerebral
E: dezlipire de retin
Vezi raspuns ABD
55. [THA10044] Moleculele antitusive trebuie administrate cu precauie: ()
A: hipersecreie bronic
B: vrstnici
C: copil mic
D: IC congestiv
E: insuficien respiratorie cronic
Vezi raspuns BCE
56. [THA10045] Cauzele de tuse cronica cu Rx toracica normala sunt: (pag.145)
A: Sarcoidoza
B: Bronsita cronica
C: Bronsiectazie
D: Fibroza pulmonara
E: astm
Vezi raspuns BCE
57. [THA10046] Care dintre urmatoarele medicamente cresc pragul sau latenta de reactivitate a
centrilor nervosi: (pag.147)
A: Viminol
B: Erdosteina
C: Tiloxapolul
D: Ambroxolul
E: Caramifen
Vezi raspuns AE
58. [THA10047] Principiile de tratament in hemoptizia medie sunt: (pag.182)
A: nu se spitalizeaza
B: oxigenoterapie in functie de rezultatele gazometriei
C: se va trata cauza
D: intreruperea sangerarii cu terlipresina
E: scintigrafie pulmonara
Vezi raspuns BC

144

59. [THA10048] Examinari de prima intentie, sistematice la pacientul cu hemoptizie sunt: ()

A: hemoleucograma, grupa sanguina, Rh, aglutinine neregulate, hemostaza completa
B: gazometrie
C: radiografie toracica
D: fibroscopie bronsica
E: CT toracic, RMN
Vezi raspuns ABCD
60. [THA10049] Urmatoarele sunt cauze de hemoragie alveolara: ()
A: sindrom Goodpasture
B: poliangeita microscopica
C: hemosideroza pulmonara
D: lupus, Wegener, poliartrita reumatoida, PAN, Churg-Strauss, medicamente, toxice
E: pneumopatie cu Stafilococ
Vezi raspuns ABC
61. [THA10050] Urmatoarele sunt cauze de hemoptizie: ()
A: endometrioza bronsica
B: necroza aseptica a maselor silicotice pseudotumorale
C: sechestratie pulmonara
D: tumora benigna a bronhiilor
E: stenoza aortica
Vezi raspuns ABCD
62. [THA10051] Urmatoarele sunt cauze de hemoptizie la un pacient silicotic: ()
A: cancer bronhopulmonar pe cicatrice
B: necroza aseptica a maselor pseudotumorale
C: dilatare a bronhiilor
D: BK/micobacterioza atipica
E: grefa aspergilara
Vezi raspuns BCDE
63. [THA10054] Nu fac parte din complicatiile neurologice ale tusei urmatoarele: (147)
A: embolie grasoasa cerebrala
B: sincopa
C: coma
D: ictus laringian
E: insomnie
Vezi raspuns ACE
64. [THA10055] Afirmatiile false despre tratamentul simptomatic al tusei sunt: (147)
A: tratamentul simptomatic se prescrie intodeauna
B: antitusivele sunt indicate in hipersecretie bronsica
C: o tuse productiva asigura un drenaj eficient
D: antitusivele se administreaza cu precautie la pacinentii ci insuficienta respiratorie cronica
E: antitusivele nu se administreaza la pacientii cu insuficienta respiratorie cronica
Vezi raspuns ABE
65. [THA10057] Despre moleculele antitusive sunt adevrate urmtoarele, cu exceptia: (pag. 147)
A: Codeina poate da ca efect secundar insomnii
B: Guaimesalul este indicat in rinofaringite
C: Curarele se utilizeaz la pacienii ventilai
D: Lidocaina actioneaza pe caile eferente
E: Folcodina prezinta risc de depresie respiratorie
Vezi raspuns ABD
66. [THA10058] Managementul hemoptiziei de mare abunden se realizeaz prin ()
A: Chirurgia hemostazei
B: Oxigenoterapie n funcie de rezultatele gazometriei
C: Arteriorgrafie bronic selectiv cu embolizare

145

D: Terlipresina 1 mg
E: Perfuzarea de soluii macromoleculare
Vezi raspuns ACE
67. [THA10059] Hemoptizie unui pacient silicotic poate fi cauzat de ()
A: BK
B: Gref aspergilar
C: Cancer pulmonar
D: Bronholitiaz
E: Micobacterioz atipic
Vezi raspuns ABE
68. [THA10060] Hemoptizia la un pacient ce a avut TBC este, de regul, cauzat de ()
A: Bronholitiaz
B: Necroz aseptic pe cicatrice
C: Micobacterioz atipic
D: Asperligiom
E: Recidiv BK
Vezi raspuns ADE
69. [THA10061] Hemoragie alveolar poate fi cauzat de ()
A: Lupus
B: Sindrom Churg-Strauss
C: Sindrom Rendu-Osler
D: Boala Wegener
E: Sindrom Goodpasture
Vezi raspuns ABDE
70. [THA10062] n hemoptizie primele examinri sistematice sunt ()
A: Biopsia bronic
B: Fibroscopie bronsic
C: Rh
D: Grupa sanguin
E: Gazometrie
Vezi raspuns BCDE
71. [THA10068] Stimularea receptorilor tusei se poate reduce cu ()
A: Iodopropiliden glicerol
B: Dexbromfeniramin
C: Levomepropazin
D: Difenihidramin
E: Bromur de ipratropium
Vezi raspuns ABE
72. [THA10069] Pragul sau latena de reactivitate a centrilor nervoi se poate realiza cu ()
A: Dexbromfeniramin
B: Viminol
C: Caramifen
D: Dextrometorfan
E: Bromur de ipratropium
Vezi raspuns BCD
73. [THA10070] Contracia muschilor scheletici implicai n tuse poate fi redus cu ajutorul
urmtoarelor, cu excepia ()
A: Bromur de ipratropium
B: Lidocain
C: Guaimesal
D: Caramifen
E: Curare
Vezi raspuns ABCD

146

74. [THA10071] Depresia respiratorie poate fi cauzat de urmtoarele antitusive ()

A: Curare
B: Pseudoefedrin
C: Folcodin
D: Codetilin
E: Codein
Vezi raspuns CDE
75. [THA10072] Demersul diagnostic in faa unei tuse cronice cu radiografie toracica normala dar care
prezinta rinoree posterioara este: (146)
A: radiografie a sinusurilor
B: examenul expectoratiei
C: endoscopie bronsica
D: bilant alergologic
E: test de provocare bronsica
Vezi raspuns AD
76. [THA10074] La un pacient fumator in varsta de peste 40 de ani, cu suspiciune de cancer
bronhopulmonar realizam fibroscopia bronsica in uramtoarele situatii: (145)
A: fibroscopie bronsica sistematica
B: fibroscopie bronsica sisematica daca tusea persista cateva saptamani
C: chiar si atunci cand radiografia toracica este normala
D: numai atunci cand radiografia toracica este anormala
E: chiar si atunci cand radiografia toracica este normala cum este cazul in leziunile endobronsice
limitate
Vezi raspuns BCE
77. [THA10075] Tusea de origine cardiaca are urmatoarele caracteristici: (146)
A: apare la inceputul noptii
B: apare la mijlocul noptii
C: apare la sfarsitul noptii
D: este diurna
E: apare la efort
Vezi raspuns AE
78. [THA10076] Determin depresie respiratorie ()
A: Curare
B: Pseudoefedrina
C: Folcodina
D: Codetilina
E: Codeina
Vezi raspuns CDE
79. [THA10077] Tratamentul antitusiv simptomatic se administreaz innd cont de ()
A: Tratament ORL local
B: Tratament antiinfecios
C: Sevraj alcoolic
D: nlturarea unui corp strin
E: Tratament antialergic
Vezi raspuns ABDE
80. [THA10078] Tusea poate avea urmtoarele complicaii neurologice ()
A: Depresie
B: Embolie gazoas cerebral
C: Hernie de disc
D: Incontinen urinar
E: Sincop
Vezi raspuns BE

147

81. [THA10079] Diagnosticul tusei este caracterizat de ()

A: La trezire sugereaz o origine psihogen a tusei
B: La sfritul nopii sugereaz astm
C: La mijlocul nopii sugereaz o origine cardiac
D: n timpul schimbrilor de poziie sugereaz o aspiraie n cile aeriene
E: La primo-decubit sugereaz un reflux gastroesofagian
Vezi raspuns BE
82. [THA10080] Tusea cronic cu radiografie toracic normal poate fi cauzat de, cu excepia ()
A: Mucoviscidoz
B: Pneumopatide de hipersensibilitate
C: Pneumocistoz
D: Tuberculoza bronic
E: Cancer bronsic
Vezi raspuns AB
83. [THA10081] Tusea cronic cu radiografie toracic anormal poate fi cauzat de ()
A: Sarcoidoz
B: Tuberculoz broic
C: Cancer bronsic
D: Cancer bronhopulmonar
E: Mucoviscidoz
Vezi raspuns ADE
84. [THA10089] Despre iodopropilen glicerol sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ()
A: actioneaza pe receptorii tusei
B: se administreaza in bronsita cronica
C: se administreaza in astm
D: se poate ta si la bolnavii ventilati
E: este un agent care creste pragul sau latenta de reactivitate a cailor eferente
Vezi raspuns ABC
85. [THA10091] Examinarile de prima intentie in prezenta unei hemoptizii sunt: ()
A: Hemoleucograma
B: Electrocardiograma
C: Gazometrie
D: Radiografie toracica
E: Fibroscopie bronsica
Vezi raspuns ACDE

Intrebarile din tema Alergiile respiratorii la adult

(rinita, astmul bronic)
1. [ALE10002] Care dintre urmtoarele afirmaii privind dozarea Ig E serice specifice nu este
adevrat: (pag. 149)
A: Reprezint explorarea de prim intenie n testarea unei alergii
B: Este limitat la 5 pneumoalergeni
C: Este util cnd testele cutanate nu se pot efectua
D: Este inutil dac testele cutanate sunt negative
E: Este inutil dac examenul clinic este puin evocator
Vezi raspuns A
2. [ALE10005] Obinerea unui control optim al pacientului astmatic nu presupune: (pag. 155)
A: Simptome diurne < 4 zile/spt.
B: Beta 2 mimetice cu aciune rapid > 4 doze/spt.
C: VEMS sau PEF > 85% din cea mai bun valoare personal

148

D: Simptome nocturne < 1 noapte/spt.

E: Variaie nictemeral a PEF < 15%
Vezi raspuns B
3. [ALE10006] Spitalizarea unei crize astmatice este indicat atunci cnd (pg. 149)
A: PEF este < 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial
B: PEF este < 40% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul ini ial
C: PEF cuprins ntre 40-60% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial
D: PEF cuprins ntre 30-50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul ini ial
E: PEF este > 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul ini ial
Vezi raspuns A
4. [ALE10015] Sunt surse de alergeni domestici majori: ()
A: Blattella germanica
B: Ficus benjamina
C: mucegaiurile
D: Dermatophagoides pteronyssinus
E: Botritis
Vezi raspuns D
5. [ALE10016] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat despre rinita alergic ()
A: Apare n general la 10-15 ani
B: Rinita alergic sezonier este datorat polenului
C: Rinita alergic peranual este datorat alergenilor domestici
D: Nu exist o ordine cronologic ntre rinit i astm
E: Dup tipul de sensibilizare, exist 3 tipuri de rinite
Vezi raspuns E
6. [ALE10017] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat n diagnosticul alergiei la adult ()
A: Anamneza precizeaz condiiile de mediu i modul de via obinuit al pacientului
B: Precizarea anchetei asupra mediului nconjurtor domestic
C: Teste cutanate (prick-test)
D: Nu se dozeaz IgE serice specifice
E: Test de provocare specifice
Vezi raspuns D
7. [ALE10018] Care dintre urmtorii nu reprezint pneumalergeni ()
A: Cini
B: Pisici
C: Gndaci de buctrie
D: Pianjeni
E: Acarieni
Vezi raspuns D
8. [ALE10019] Care dintre urmtoarele atitudini terapeutice nu este corect ()
A: n rinitele intermitente de prim intenie sunt antihistaminicele
B: n rinitele persistente moderate spre severe se administreaz de prim intenie corticoterapie
inhalatorie i oral
C: Eficacitatea tratamentului este evaluat la 1 lun
D: Desensibilizarea trebuie considerat n rinita intermitent moderat spre sever
E: Desensibilizarea este eficient la pacienii cu form sever de "febr a fnului"
Vezi raspuns B
9. [ALE10026] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat? ()
A: Astmul este o afeciune inflamatorie cronic a cilor aeriene
B: Se caracterizeaz prin episoade recidivante de wheezing
C: La inflamaie particip mastocitele, eozinofilele i limfocitele T
D: Simptomele sunt asociate cu sindrom restrictiv
E: Inflamaia este asociat cu hiperreactivitate bronic

149

Vezi raspuns D
10. [ALE10027] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat despre simptomatologia astmului?
()
A: Wheezing
B: Dispnee
C: O presiune toracic
D: Tuse
E: Apare la amiaz
Vezi raspuns E
11. [ALE10028] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat n legtur cu agravarea
simptomelor astmului ()
A: Prezena de alergeni
B: Efort fizic
C: Factori iritani
D: Simptomatologie nocturn
E: Parazii
Vezi raspuns E
12. [ALE10029] Care dintre urmtoarele afirmaii legat de examenul fizic nu este adevrat la
pacientul cu astm ()
A: Raluri sibilante
B: Expir prelungit
C: ngroarea mucoasei nazale
D: Sinuzit
E: Raluri subcrepitante
Vezi raspuns E
13. [ALE10040] Nu reprezint o examinare de prim intenie n diagnosticul alergiei respiratorii la
adult: ()
A: hemogram
B: dozarea Ig E serice totale
C: teste cutanate
D: dozarea Ig E serice specifice
E: teste multi- alergenice de depistaj
Vezi raspuns D
14. [ALE10046] Despre tratamentul in astmul persistent usor , sunt adevarate urmatoarele : ()
A: tratamentul de fond se face cu corticoizi inhalatori in doze mici-moderate
B: nu se da tratament de fond
C: tratamentul de fond include bronhodilatatori cu actiune prelungita
D: se dau asocieri de corticoizi cu bronhodilatatori intr-un singur dispozitiv
E: tratamentul de fond cuprinde corticoterapie orala
Vezi raspuns A
15. [ALE10084] Reprezint alergen major printre acarieni ()
A: Can f 1
B: Fel f 1
C: Fel d 1
D: Der p 1
E: Der f 1
Vezi raspuns D
16. [ALE10085] Prick-test nu ()
A: Sunt nedureroase
B: Determin edem i disestezii la 6 ore
C: Sunt specifice
D: Sunt sensibile
E: Se pot realiza pe faa anterioar a braului

150

Vezi raspuns E
17. [ALE10086] Sunt adevrate referitor la IgE, cu excepia ()
A: Poate fi crescut n parazitoze
B: Testul Fadiatop are doar un rezultat calitativ
C: Poate fi crescut n tabagism
D: Nivelul de IgE total este normal la max. 40% dintre pacienii cu alergie documentat
E: Se consider pozitiv dac > 150 UI/ml
Vezi raspuns D
18. [ALE10003] Testele de provocare specifice cuprind urmtoarele aspecte: (pag. 149)
A: Declanarea unei reacii alergice la nivelul mucoasei nazale, bronice sau conjunctivale la
alergenul suspectat
B: Se realizeaz n timpul terapiei antialergice
C: Sunt utile n caz de suspiciune de alergii profesionale
D: Se efectueaz n timpul episoadelor infecioase
E: Nu necesit supraveghere medical ulterioar
Vezi raspuns AC
19. [ALE10004] Rinita persistent se caracterizeaz prin: (pag. 148)
A: simptome < 4 zile/spt.
B: simptome > 4 spt.
C: simptome > 4zile/spt.
D: simptome < 4 spt.
E: simptome > 4 zile/spt. sau < 4 spt.
Vezi raspuns BC
20. [ALE10007] Astmul persistent moderat se caracterizeaz prin (pg. 155)
A: Simptome cotidiene
B: VEMS < 40% din valorile prezise
C: Alterarea somnului
D: Utilizarea zilnic de beta 2 agoni
E: Simptome de astm nocturn < 1/spt
Vezi raspuns ACD
21. [ALE10008] Diagnosticul astmului presupune (pg. 151)
A: Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse
B: VEMS/CV diminuat
C: VEMS mai mare cu cel puin 200 ml fa de VEMS iniial dup administrarea bronhodilatatorului
D: Absena unor alergeni sau factori iritan i
E: Absena istoricului de atopie personal/familial
Vezi raspuns ABC
22. [ALE10009] Tratamentul astmului acut grav cuprinde urmatoarele msuri (pg. 153)
A: Oxigen nazal 3-4 l/min
B: Corticoizi sistemici
C: Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoni
D: Digitalizare
E: Flebotomie
Vezi raspuns ABC
23. [ALE10010] Astmul instabil se caracterizeaz prin (pg. 153)
A: Scderea frecvenei crizelor diurne
B: Agravare nocturn
C: Sensibilitate mai mic a crizelor la bronhodilatatoarele obinuite
D: Scderea PEF
E: Creterea consumului de beta 2 agoniti
Vezi raspuns CDE
24. [ALE10011] Care dintre urmtoarele criterii reprezint semne de gravitate ale unui astm (pg. 152)

151

A: PEF < 30% dect cel teoretic

B: FR < 30/min.
C: Cianoza
D: Silenium respirator
E: Hipocapnia
Vezi raspuns ACD
25. [ALE10012] Semne care impun o ventilatie de prim intenie in cazul astmului sunt: (p.152)
A: FC> 120/min
B: Tulburari de constiinta, coma
C: Tulburri de contien
D: Respiratia paradoxala
E: Hipercapnie> 50 mmHG
Vezi raspuns BCDE
26. [ALE10013] Despre rinita alergica intermitenta: (148)
A: simptome > 4 saptamani
B: simptome > 4 zile/saptamana
C: simptome < 4 zile/saptamana
D: este mai putin severa decat cea persistenta
E: denumirea e data de numarul de zile simptomatice
Vezi raspuns CE
27. [ALE10014] Riscul alergic, pt. rinita alergica: (148)
A: este de 20-40% daca unul din parinti e alergic
B: este de 40-60% daca ambii parinti sunt alergici dar au simptomatolgie diferita la alergie
C: este de 50-80% daca ambii parinti sunt alergici si au aceleasi simptome la alergie
D: este mai mare la grupa de varsta 10-15 ani
E: nu depinde de conditiile de mediu
Vezi raspuns ABCD
28. [ALE10020] Diagnosticul alergiei la adult implic urmtoarele etape ()
A: Anamnez amnunit
B: Hemoleucogram
C: Pletismografie
D: Teste multialergice de depistaj
E: Teste cutanate
Vezi raspuns ABDE
29. [ALE10021] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre rinita moderat-sever ()
A: Activiti sociale perturbate
B: Activiti colare/profesionale perturbate
C: Somn normal
D: Simptome puin jenante
E: Simptome jenante
Vezi raspuns ABE
30. [ALE10022] Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat ()
A: Noua clasificare ia n considerare mai mult simptomele
B: n funcie de numrul de zile simptomatice exist 2 tipuri de rinite
C: Rinita intermitent se definete ca simptome de mai puin de 4 ori/sptmna
D: Rinita persistent se definete ca durata simptomatologiei > 4 sptmni
E: Rinita intermitent se definete ca durata simptomatologiei > 4 sptmni
Vezi raspuns ABCD
31. [ALE10024] Care dintre urmtoarele sunt pneumalergeni domestici ()
A: Ficus benjamina (planta verde)
B: Acarienii
C: Mucegaiurile
D: Gndacii de buctrie

152

E: Polenul
Vezi raspuns ABCD
32. [ALE10025] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul alergiei la adult?
()
A: Eficacitatea tratamentului trebuie evaluat la 3 luni
B: n caz de ineficacitate se pot asocia 2 tratamente (antihistaminic i corticoizi inhalator)
C: Un rol important n conduita terapeutic l are educaia pacienilor
D: n rinita intermitent tratamentul de elecie este antihistaminic sau corticoid inhalator
E: n rinita intermitent tratamentul de elecie este antihistaminic sau corticoid oral
Vezi raspuns BCD
33. [ALE10030] Diagnosticul diferenial al astmului pe Rx toracic include ()
A: Corpi strini endobronici
B: Cancer bronic
C: Insuficien cardiac
D: Compresia bronic extrinsec
E: Revrsat pleural
Vezi raspuns ABCD
34. [ALE10031] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate privind exacerbarea astmului ()
A: Reflect un defect n managentul astmului
B: Expunere la factori declanatori
C: Pot amenina pe termen scurt viaa
D: Funcional, PEF < 40 %
E: Gazometric, criz sever cu normocapnie
Vezi raspuns ABCE
35. [ALE10032] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele de gravitate
ale unui astm ()
A: PaCO2>40mmHg
B: Frecvena cardiac > 120/min
C: Anxietate
D: Cianoz
E: Frecvena respiratorie < 30/min
Vezi raspuns ABCD
36. [ALE10033] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele de gravitate
n astm ()
A: PaCO2<40 mmHg
B: Transpiraii
C: Com
D: Linite auscultatorie
E: Respiraie paradoxal
Vezi raspuns BD
37. [ALE10034] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele care impun o
ventilaie spontan ()
A: Hipercapnie > 50 mmHg
B: Cianoz
C: Tulburri de contiin
D: Respiraie paradoxal
E: Agitaie
Vezi raspuns ACD
38. [ALE10035] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre astmul supraacut ()
A: Evoluie spre asfixie
B: Factorul declanator este reprezentat de conflict sau expunere alergenic masiv
C: Suprainfecia este des incriminat

153

D: Afecteaz brbaii < 30 ani

E: Exitus n ore
Vezi raspuns ABD
39. [ALE10036] Care dintre urmtoarele criterii de astm instabil sunt adevrate ()
A: Agravare n zori
B: Variaii ale PEF <-30%
C: Crize pluricotidiene
D: Agravare noaptea
E: Creterea consumului de B2 agoniti
Vezi raspuns ACE
40. [ALE10037] Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat despre tratamentul exacerbrilor
severe ()
A: Tratamentul de fond al astmului se menine
B: Tratamentul de fond nu trebuie intensificat
C: Este necesar corticoterapie oral n doz scurt
D: Se va administra Prednison 1-1.5 mg/kgc/zi
E: Kinoterapia de drenaj este indicat n caz de obstrucie bronic major
Vezi raspuns ACE
41. [ALE10038] Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat n legtur cu astmul acut grav ()
A: Tratament imediat cu B2 agoniti inhalator
B: Necesit spitalizare
C: Nu trebuie monitorizat
D: Se administreaz oxigen nazal
E: Nu necesit hidratare
Vezi raspuns ABD
42. [ALE10039] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz astmul persistent sever? ()
A: Simptome cotidiene
B: Exacerbri care pot influena activitatea i somnul
C: Frecvent simptome de astm nocturn
D: Utilizarea zilnic de B2 agoniti inhalator cu durat scurt de aciune
E: PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise, cu variabilitate >-30%
Vezi raspuns CE
43. [ALE10041] Msurarea acarienilor n praf se realizeaz prin: ()
A: teste multialergenice de depistaj
B: dozarea semicantitativ a guaninei
C: prick test
D: metoda ELISA cu anticorpi monoclonali
E: spirometrie
Vezi raspuns BD
44. [ALE10042] Rinita moderata spre severa prezinta urmatoarele manifestari : ()
A: somn perturbat
B: activitati sociale si de recreere normale
C: simptome jenante
D: simptome putin jenante
E: activitati scolare si de recreere perturbate
Vezi raspuns ACE
45. [ALE10043] Rinita alergica intermitenta se caracterizeaza prin : ()
A: simptome >4 zile /sapt
B: simptome > 5 sapt
C: simptome <4 zile/sapt
D: simptome < 4 sapt
E: simptome > 4 sapt
Vezi raspuns CD

154

46. [ALE10044] Rinita alergica : ()

A: se dezvolta in general inspre 10-15 ani
B: nu exista ordine cronologica intre rinita si astm
C: astmul si rinita pot sa apara simultan
D: exista ordine cronologica intre rinita si astm
E: uneori astmul precede rinita
Vezi raspuns ABCE
47. [ALE10045] Despre rinita alergica sunt adevarate urmatoarele : ()
A: rinita sezoniera este datorata mai ales polenului
B: rinita peranuala este datorata alergenilor domestici
C: rinitele alergice sezoniere afecteaza 5-6% din copii
D: exista ordine cronologica intre rinita si astm
E: rinitele alergice sunt clasificate in persistente si intermitente
Vezi raspuns ABCE
48. [ALE10047] Diagnosticul de astm se pune prin : ()
A: prin anamneza : episoade recidivante de wheezing, tuse ,dispnee si opresiune toracica
B: istoric de atopie personala sau familiala ( rinita sau dermatita atopica)
C: absenta simptomelor in momentul examenului exclude diagnosticul de astm
D: agravarea simptomelor in prezenta unor alergeni
E: agravarea simptomelor in prezenta unor factori iritanti sau cu ocazia unor eforturi
Vezi raspuns ABDE
49. [ALE10048] Testele multialergenice de depistaj, afirmatii adevarate: ()
A: dozarea IgE serice indreptate impotriva diferitilor alergeni fixati pe acelasi suport
B: raspuns global, calitativ
C: raspuns calitativ pozitiv sau negativ
D: permit confirmarea etiologiei alergice
E: permit confirmarea alergenului
Vezi raspuns ABCD
50. [ALE10049] Alegeti afirmatiile adevarate despre testele cutanate de depistare a alergiilor la adult:
()
A: tehnica cea mai utilizata este prick-testul
B: tehnica cea mai utilizata este Fadiatop
C: sunt sensibile si specifice
D: test pozitiv daca diametrul papulei este mai mare de 3 mm si mai mare cu 50% decat martorul
pozitiv, citit la 15 minute
E: 20-30% din pacientii cu teste pozitive nu au simptome clinice
Vezi raspuns ACD
51. [ALE10050] Urmatoarele afirmatii despre dozarea IgE serice specifice in alergiile respiratorii la
adult sunt adevarate: ()
A: nu este utila decat atunci cand exista discordante intre examenul clinic si testele cutanate
B: nu este utila cand testele cutanate sunt irealizabile
C: este utila cand se indica o desensibilizare specifica
D: este inutila daca testele cutanate sunt negative
E: este inutila daca examenul clinic este putin evocator
Vezi raspuns ACDE
52. [ALE10051] Alegeti afirmatiile adevarate despre pneumalergeni: ()
A: cei mai frecventi in tarile occidentale sunt Dermatophagoides pteronyssinus sau farina
B: sensibilitatea la Fel d 1 in populatia generala este 25 %
C: sensibilitatea la Can f 1 la copiii astmatici este 40%
D: sensibilitatea la Fel d 1 in populatia generala este 3-14%
E: mucegaiuri: Alternaria alternata, Aspergillus fumigatus, Cladosporium, Botridis, Penicillium
Vezi raspuns ABCE

155

53. [ALE10052] Examenul fizic in cadrul astmului la adult arata: ()

A: semne ORL: cresterea secretiilor nazale, ingrosarea mucoasei nazale, sinuzita, rinita, polipi nazali
B: semne cutanate: dermatite atopice, eczeme, alergii
C: distensie toracica
D: raluri ronflante in timpul expiratiei fortate
E: raluri sibilante in timpul respiratiei normale sau prelungite
Vezi raspuns ABCE
54. [ALE10053] Semnele respiratorii de gravitate in cadrul astmului la adult sunt: ()
A: dificultatea de avorbi sau de a tusi
B: transpiratii
C: contractura muschilor intercostali
D: PaCO2 >=40 mmHg
E: respiratie paradoxala, pauze sau stop respirator
Vezi raspuns AB
55. [ALE10054] Examinarile complementare de realizat intr-o situatie de urgenta in cadrul astmului la
adult sunt: ()
A: gazometrie arteriala (nu este necesara daca PEF >200 l/min sau PEF >40% decat cel teoretic)
B: ECG: anomaliile trebuie sa fi survenit recent si sa persiste pe trasee succesive
C: radiografie toracica: imediat
D: radiografie toracica: nu aduce informatii pertinente decat in 1-2% din crizele de astm
E: hemograma, hemoculturi in mod sistematic
Vezi raspuns AD
56. [ALE10055] Radiografia toracica este necesara in criza de astm la adult cand: ()
A: tabloul clinic este grav
B: se suspecteaza o complicatie
C: nu apare raspuns clar la tratament
D: exista febra asociata
E: exista istoric indelungat de astm
Vezi raspuns ABCD
57. [ALE10056] Astmul acut grav presupune: ()
A: clinic: detresa respiratorie, rezistenta la bronhodilatatoarele obisnuite
B: gazometric: criza severa cu normocapnie
C: gazometric: criza severa cu hipocapnie
D: functional: PEF < 40% din valoarea teoretica
E: obstructie majora a cailor aeriene
Vezi raspuns ABE
58. [ALE10058] Diagnosticul diferential al astmului la adult: ()
A: orice respiratie suieratoare este astm
B: corp strain endobronsic
C: insuficienta cardiaca
D: cancer bronsic
E: stenoza bronsiilor, compresia bronsica extrinseca
Vezi raspuns BCD
59. [ALE10059] Diagnosticul de astm se stabileste cel mai adesea prin: ()
A: examen clinic
B: PFR
C: radiografie toracica
D: gazometrie
E: ecografie cardiaca
Vezi raspuns ABC
60. [ALE10060] Urmatoarele afirmatii despre astmul supraacut sunt adevarate: ()
A: forma particulara a astmului acut grav marcat de o evolutie exploziva spre asfixie

156

B: afecteaza cu precadere femeile <30 ani

C: functie respiratorie de baza profund alterata
D: suprainfectia bronsica este frecvent incriminata
E: hipercapnie franca, acidoza extrema, tulburari majore de vigilenta (frecvent coma), anomalii
cardiorespiratorii amenintatoare (cord pulmonar acut, uneori soc franc, tulburari de ritm cardiac):
ventilatia mecanica se impune fara intarziere
Vezi raspuns AE
61. [ALE10061] Tratamentul exacerbarii severe a astmului la adult presupune: ()
A: tratamentul simptomelor, eventualilor factori declansatori
B: corticoterapie orala 8-10 zile, 0.5-1 mg/kg/zi echivalent de prednispn, in majoritatea cazurilor, in
ambulator
C: reducerea progresiva a corticoizilor orali pe cateva zile in caz de ameliorare lenta
D: kinetoterapie respiratori de drenaj in caz de obstructie bronsica majora
E: tratamentul de font se opreste pentru o perioada
Vezi raspuns ABCD
62. [ALE10062] Urmatoarele afirmatii despre beta2-agonistii folositi in astmul acut grav sunt
adevarate: ()
A: nebulizari in doze puternice
B: timp de actiune foarte rapid (<5 minute): Salmeterol, Terbutalina 5 mg/2 ml
C: de nebulizat 15 min
D: de reinnoit la 20-30 min
E: Salbutamol
Vezi raspuns ACDE
63. [ALE10063] Tratamentul astmului acut grav include: ()
A: doze puternice de beta2-agonisti inhalator
B: oxigen nazal 5-6 l/min
C: corticoizi sistemici
D: anticolinergice iv
E: in unele cazuri, antibioterapie, hidratare abundenta (3 l/24h), aporturi potasice
Vezi raspuns ACE
64. [ALE10064] Urmatoarele afirmatii despre antibioterapia in cadrul astmului acut grav sunt
adevarate: ()
A: se face sistematic
B: daca se suspecteaza pneumopatie
C: daca se suspecteaza sinuzita
D: poate provoca reactii alergice
E: nu este necesara sistematic
Vezi raspuns BCDE
65. [ALE10065] In caz de astm acut grav evaluarea raspunsului terapeutic se face astfel: ()
A: inca de la prima nebulizare de bronhodilatatori
B: la 120 min de la inceprea tratamenutlui
C: la 4 ore
D: la o ora de la inceprea tratamentului
E: nu este necesara de la prima nebulizare
Vezi raspuns ABC
66. [ALE10066] In caz de esec al tratamentului de prima intentie in astmul acut grav la adult, se
procedeaza astfel: ()
A: beta2-mimetice intravenos
B: Salbutamol 0,1-0,2 mg/kg/min IVSE
C: se dubleaza la fiecare 30 minute in absenta ameliorarii pana la atingerea 2 mg/kg/min
D: monitorizare permanenta a TA si FC
E: in caz de esec: adrenalina IVSE, ventilatie mecanica ca ultim recurs
Vezi raspuns ABDE

157

67. [ALE10067] Dupa o spitalizare sau o consultatie de urgenta in cazul astmului la adult, atitudinea
va fi urmatoarea: ()
A: corticoterapie orala de scurta durata: 0,5-1 mg/kg/zi prednison, 5-10 zile
B: corticoterapie inhalatorie in doze inalte pentru o perioada minima de 1-3 luni
C: corticoterapie inhalatorie in doze inalte chiar si pentru criza usoara
D: criza usoara (PEF >80% din valoare optima), care nu urmeaza dupa o perioada de astm instabil,
nici a unui consum important de beta2-agonisti, nu necesita corticoterapie inhalatorie in doze inalte
E: consultatie specializata la 3 luni
Vezi raspuns ABD
68. [ALE10068] Aprecierea rasunetului functional al astmului prin intermediul PFR se face astfel: ()
A: masurare VEMS, capacitatii vitale lente, capacitatii vitale fortate
B: sunt realizare la fiecare 3-6 luni
C: sunt masurate in lunile 1-3 in caz de modificare terapeutica
D: la 1 saptamana si la 2 luni de la oprirea corticcoterapiei orale de scurta durata
E: indicate in caz de agravare, in decursul unei spitalizari, inainde si dupa un program de recuperare
Vezi raspuns ABCE
69. [ALE10069] Tratamentul de fond al astmului persistent sever include: ()
A: corticoizi inhalatori in doze inalte
B: bronhodilatatori cu actiune prelungita
C: antileucotriene
D: conticoterapie orala pe termen scurt
E: omalizumab
Vezi raspuns ABCE
70. [ALE10070] Tratamentul de fond al astmului persistent moderat include: ()
A: corticosteroizi inhalatori in doze moderate-forte: 800-2000 micrograme/24h Beclometazona sau
Budesonide
B: bronhodilatatori cu actiune prelungita: 50-100 micrograme/24h salmeterol
C: 100-400 micrograme/24h Fluticazona
D: 24-48 micrograme/24h Formoterol
E: corticoterapie orala
Vezi raspuns ABD
71. [ALE10071] Tratamentul astmului intermitent include: ()
A: tratament de fond: corticoizi inhalatori in doze mici
B: bete2-agonisti inhalator cu durata scurta de actiune: inaintea unui efort sau expuneri
C: cromone
D: cromoglicat de sodiu
E: nedocromil sodic
Vezi raspuns BCDE
72. [ALE10072] Tratamentul de fond al astmului persistent usor include: ()
A: 2 prize zilnic de corticoizi inhalatori in doze mici-moderate
B: tratament alternativ cu antileucotriene
C: cromone inhalatorii
D: Budesonida 200-800 micrograme/24h
E: fluticazona 400-800 micrograme/24h
Vezi raspuns ABCD
73. [ALE10073] Astmul persistent moderat la adult se caracterizeaza prin: ()
A: simptome permanente
B: exacerbari care pot influenta activitatea si somnul
C: simptome de astm nocturn >1 data pe saptamana
D: utilizare zilnica de beta2 agonisti cu durata scurta de actiune
E: PEF sau VEMS <60%, cu variabilitate > 30%
Vezi raspuns BCD
74. [ALE10074] Astmul intermitent la adult se caracterizeeaza prin: ()

158

A: simptome intermitente <1 data pe saptamana

B: simptome de astm nocturn >2 ori pe luna
C: intre crize fara simptome su functie respiratorie normala
D: PEF sau VEMS >=80%, variabilitate <20%
E: exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul
Vezi raspuns ACD
75. [ALE10075] Exacerbarea usoara in astmul adultului se caracterizeaza astfel: ()
A: gestionata de catre pacient
B: necesita doar o crestere tranzitorie a consumului de beta2 agonisti cu actiune rapida
C: necesita doar o crestere de cateva ore a consumului de beta2 agonsiti cu actiune rapida
D: exacerbare gestionata de medicul de familie
E: exacerbare ce nu necesita masuri suplimentare
Vezi raspuns AB
76. [ALE10079] Tratamentul Rinitelor alergice este caracterizat prin ()
A: Se administreaz anticolinergice cu aciune local, dac primul tratamentul nu este eficient
B: Imunoterapia este rezervat polisensibilizailor
C: Evaluare la o lun dup nceperea tratamentului
D: Antihistaminice i corticoizi inhalatori la rinite persistente severe
E: Antihistaminice de prim intenie la rinite intermitente
Vezi raspuns ACE
77. [ALE10080] Urmtoarele tipuri de mucegaiuri sunt alergeni, cu excepia ()
A: Dermatophagoides farinae
B: Blatella germanica
C: Botritis
D: Ficus benjamina
E: Alternaria alternata
Vezi raspuns ABD
78. [ALE10081] Despre prick-test urmtoarele sunt adevrate ()
A: Este pozitiv dac la 10 minute, diametrul papulei este de minim 2 mm
B: 10-20% dintre subiecii cu test cutanat pozitiv nu au simptome clinice
C: Determina eritem, edem si disestezii la 6 ore
D: Sunt teste specifice
E: Sunt teste sensibile
Vezi raspuns BCDE
79. [ALE10082] Rinita alergic este sugerat de ()
A: Hiperneutrofilie sanguin
B: IgE 159 UI/ml
C: Hiperbazofilie sanguin
D: IgE 160 UI/ml
E: Hipereozinofilie sanguin
Vezi raspuns BDE
80. [ALE10083] n anamneza n rinitele alergice ()
A: Trebuie precizezat existena alcoolismului
B: Trebuie precizezat existena tabagismului
C: Trebuie precizat tipul lenjeriei de pat
D: Riscul alergic este de 40-60%, dac cei 2 prini sunt alergici
E: Riscul alergic este de 10-20%, dac unul din parini este alergic
Vezi raspuns BCD
81. [ALE10087] In tratamentul de prima intentie a astmului acut grav cu 2agonisti inhalatorii,
administrarea se face: ()
A: n doze moderate
B: ambulator
C: cu salmeterol sau tebutalin, nebulizare n 15 minute

159

D: rennoirea nebulizrilor se face la 20-30min

E: au timp de aciune rapid:<5 minute
Vezi raspuns DE
82. [ALE10088] Dupa orice criza de astm examinata la urgente: ()
A: spitalizarea este indicata daca PEF<60% din valoarea optima dupa tratamentul initial
B: intoarcerea la domiciliu este posibila daca PEF> 60% din valoarea optima
C: decizia de a spitaliza pacientul trebuie sa fie bazata pe durata si severitatea simptomelor, in cazul
pacientilor cu raspuns la tratament
D: pacientii cu raspuns incomplet sunt cei cu PEF intre 50-70%
E: spitalizarea este indicata daca PEF<50% din valoarea optima dupa tratamentul initial, evaluarea
la 2 sau 3 ore
Vezi raspuns CDE

Intrebarile din tema Tuberculoza

1. [TBC10002] Medicament contraindicat n sarcin: (159)
A: Rifabutina
B: Rifampicina
C: Pirazinamida
D: Isoniazida
E: Etambutol
Vezi raspuns C
2. [TBC10003] Care este medicamentul rezervat cazurilor bogate n bacili sau suspecte cu bacili
rezisteni la copil? (159)
A: Etambutol
B: Rifabutina
C: Isoniazida
D: Pirazinamida
E: Rifampicina
Vezi raspuns A
3. [TBC10007] La pacientul aflat sub tratament antituberculos, bilan ul hepatic (monitorizarea
transaminazelor) se face: (pag. 160)
A: La o sptmn dup iniierea tratamentului
B: La 15 zile dup iniierea tratamentului i apoi o dat pe lun pn la sfritul tratamentului
C: Trimestrial
D: O dat la 6 luni
E: Nu este necesar un bilan hepatic
Vezi raspuns B
4. [TBC10008] Confirmarea prezenei bacilului Koch se realizeaz prin efectuarea de culturi pe mediul:
(pag. 157)
A: Geloza simpl
B: Chapman
C: Sabouraud
D: Lwenstein-Jensen
E: Leifson
Vezi raspuns D
5. [TBC10009] naintea instituirii tratamentului antituberculos cu Etambutol se efectueaz: (pag. 159)
A: Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor
B: Examen de urin
C: Audiogram
D: Identificarea unei eventuale sarcini

160

E: Examen neurologic
Vezi raspuns A
6. [TBC10010] Tratamentul antituberculos se va administra: (pag. 159)
A: n trei prize, n timpul meselor
B: Dimineaa, jeun, la mare distan de mese
C: Dimineaa i seara, naintea meselor
D: Numai seara, nainte de culcare
E: La prnz, imediat dupa mas
Vezi raspuns B
7. [TBC10016] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tuberculoza este fals ()
A: Agentul patogen este bacilul Koch
B: Calea de transmitere este aerian
C: Forma pulmonar este rar
D: Tratamentul const n asociere de antibiotice timp de mai mult de 6 luni
E: Este o boala contagioas
Vezi raspuns C
8. [TBC10017] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tuberculoza pulmonar este fals ()
A: Transpiraii nocturne
B: Hemoptizii
C: Radiografia toracic evideniaz infiltrate, noduli, caverne ale lobilor superiori
D: Explorarea bacteriologic - examenul direct al BAAR
E: Confirmare prin cultur n mediul solid (Bactec)
Vezi raspuns E
9. [TBC10018] Nu reprezint localizare extrapulmonar a tuberculozei ()
A: Ganglioni
B: Rinichi
C: Urogenital
D: Os
E: Miocard
Vezi raspuns E
10. [TBC10024] Prezena bacililor acido-alcoolo-rezisteni la examenul direct se eviden iaza prin: ()
A: Coloraia Mallory
B: Coloraia hematoxilina-eozina
C: Coloraia Ziehl-Nielsen
D: Coloraia Verhoeff
E: Coloraia nitrat de argint
Vezi raspuns C
11. [TBC10029] Doza de etambutol in quatriterapia antituberculoasa este de: ()
A: 5 mg/kg/zi
B: 25 mg/kg/zi
C: 20 mg/kg/zi
D: 1 mg/kg/zi
E: 12 mg/kg/zi
Vezi raspuns C
12. [TBC10031] Conduita terapeutica pentru tuberculoza la copil cuprinde: (pag.159)
A: tratament zilnic timp de 9 luni
B: cuprinde trei faze
C: Etambutolul este rezervat cazurilor bogate in bacili sau suspecte cu bacili rezistenti
D: prima faza: asociere a 3 antibiotice - isoniazida, pirazidamida, etambutol
E: a doua faza: asocierea de pirazidamida cu etambutol
Vezi raspuns C
13. [TBC10038] Multirezistenata la tratamentul antituberculos inseamna rezistenta cel putin la: ()

161

A: izoniazida
B: rifampicina
C: pirazinamida
D: etambutol
E: A si B
Vezi raspuns E
14. [TBC10042] Referitor la tuberculoza miliar, este fals una din urmtoarele afirmaii ()
A: Reprezint diseminare hematogen a BK
B: Radiografia toracic pune diagnosticul pozitiv
C: Pe radiografia toracic: sindrom interstiial micronodular difuz i intens
D: Clinic: febr, alterarea rapid a strii generale, dispnee
E: Se impune necesitatea unui bilan de extensie
Vezi raspuns B
15. [TBC10050] La creterea de 6 ori peste normal a transaminazelor n TBC, se poate proceda la
urmatoarele cu exceptia (pag:160)
A: Reintroducerea pirazinamidei n doz mai mic, dup normalizare
B: Reintroducerea izoniazidei n doz mai mic, dup normalizare
C: Cutarea altor cauze de hepatit
D: Oprirea tratamentului pn la normalizare
E: Oprirea isoniazidei i a pirazinamidei pn la normalizare
Vezi raspuns A
16. [TBC10051] Reprezint criterii de vindecare a TBC, cu excepia ()
A: Absena complicaiilor
B: Regresia semnelor radiologice reversibile
C: Dispariia semnelor clinice
D: Tratament corect de 6 luni
E: BK sensibil
Vezi raspuns A
17. [TBC10052] Tratamentul TBC la pacienii cu HIV nu include ()
A: Pirazinamid
B: Rifabutin
C: Etambutol
D: Rifampicin
E: Isoniazid
Vezi raspuns D
18. [TBC10053] Tratamentul TBC se ncepe dup urmtoarele investigaii, cu excepia ()
A: Bilirubin
B: LDH
C: HVB i HVC
D: HIV
E: Gamma GT
Vezi raspuns B
19. [TBC10054] IDR este caracterizat, cu excepia ()
A: Citire 1 de 6mm i citire 2 de 10 mm nu nseamn viraj
B: Citire 1 de 4mm i citire 2 de 10 mm nseamn viraj
C: Citire 1 de 7mm i citire 2 de 18 mm nseamn viraj
D: Pozitiv dac diametrul este peste 5mm
E: Se injecteaza pe faa anterioar a braului
Vezi raspuns E
20. [TBC10055] TBC extrapulmonare pot fi, cu excepia ()
A: Hepatosplenic
B: Renal

162

C: Osoas
D: Ganglionara
E: Niciuna. Toate organele pot fi afectate.
Vezi raspuns E
21. [TBC10056] TBC miliar se manifest, cu excepia ()
A: Tuse prelungit
B: Stare grav
C: Dispnee
D: Alterare rapid a strii generale
E: Febr
Vezi raspuns A
22. [TBC10004] Tuberculoza pulmonar comun se manifest prin: (157)
A: febr
B: subfebrilitate
C: transpiraii nocturne
D: hemoptizie
E: tuse prelungite
Vezi raspuns BCDE
23. [TBC10005] Tuberculoza miliar se manifest prin: (157)
A: alterarea rapid a strii generale
B: alterarea strii generale
C: febr
D: subfebrilitate
E: dispnee pentru forma evoluat
Vezi raspuns ACE
24. [TBC10011] n tratamentul antituberculos administrat adultului se regasesc urmtoarele
preparate: (pag. 159)
A: Etambutolul
B: Pirazinamida
C: Acidul clavulanic
D: Metronidazolul
E: Rifampicina
Vezi raspuns ABE
25. [TBC10012] Tuberculoza pulmonar comun prezint urmtoarele caracteristici: (pag. 157)
A: Debut brusc, cu febr nalt, dispnee, tahicardie, dureri toracice
B: Subfebriliti, transpiraii nocturne, tuse persistent
C: Episoade de wheezing, opresiune toracic i tuse
D: Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracic
E: Opacitate parenchimatoas unic, sistematizat, cu bronhogram aeric la radiografia toracic
Vezi raspuns BD
26. [TBC10013] n privina tratamentului antituberculos al unei femei nsarcinate, urmtoarele
afirmaii sunt adevarate: (pag. 159)
A: Pirazinamida este contraindicat
B: Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Pirazinamid timp de 9 luni
C: Etambutolul este contraindicat
D: Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Etambutol 3 luni, urmat de 6 luni cu IHN +
Rifampicin, fr Etambutol
E: Durata total a tratamentului este de 9 luni
Vezi raspuns ADE
27. [TBC10014] Urmrirea pacientului aflat sub tratament antituberculos are ca obiective: (pag. 159)
A: Vindecarea pacientului
B: Evitarea rspndirii bolii de ctre un pacient tratat neadecvat
C: Dezvoltarea rezistenei la medicamentele antituberculoase

163

D: Supravegherea pacientului pn la finalul bolii

E: Documentarea sfritului tratamentului
Vezi raspuns ABDE
28. [TBC10015] Tuberculoza miliar prezint urmatoarele caracteristici: (pag. 157)
A: Alterarea rapid a strii generale
B: Dispnee posibil pentru forma evoluat
C: Sindrom interstiial micronodular difuz i intens la radiografia toracic
D: BK adesea prezent la examenul direct microscopic
E: Histologic: granulom epitelioid i giganto-celular cu necroz cazeoas
Vezi raspuns ABCE
29. [TBC10019] Bilanul biologic naintea instituirii tratamentului tuberculostatic cuprinde ()
A: Serologie VHB, VHC
B: Serologie HIV
C: Hemoleucogram
D: Transaminaze, fosfataz alcalin, gama GT
E: Anticorpi antifosfolipidici
Vezi raspuns ABCD
30. [TBC10020] Cvadriterapia antituberculoas cuprinde urmtoarele, cu excepia ()
A: Procainamida
B: Izoniazida
C: Pirazinamida
D: Esmolol
E: Rifampicin
Vezi raspuns AD
31. [TBC10021] Urmtoarele afirmaii sunt false, cu excepia ()
A: Faza de contagiozitate maxim persist 1-3 sptmni dup instituirea tratamentului
B: Izolarea pacientului este obligatorie n caz de afectare pulmonar
C: Pirazinamida are efecte teratogene
D: La copil, tratamentul cu etambutol este obligatoriu
E: La pacientul cu HIV n tratament se nlocuiete rifampicina cu rifabutina
Vezi raspuns ABCE
32. [TBC10022] Monitorizarea terapiei tuberculostatice implic ()
A: Bilan hepatic la 15 zile dup iniierea tratamentului
B: Rx toracic n a 2 a lun de tratament
C: Examen bacteriologic ntre a 10 a i a 15 a zi de tratament
D: Bilan hepatic o dat la 2 luni
E: n caz de citoliz > 5 ori normalul se va opri izoniazida
Vezi raspuns ABC
33. [TBC10023] Localizarea tuberculozei extrapulmonare cuprinde (pag.157-158)
A: Pericardit
B: Meningit
C: Afectare hepatic
D: Afectare splenic
E: Boala Von Hippel-Lindau
Vezi raspuns ABCD
34. [TBC10026] Educaia terapeutic a pacientului cu boal tuberculoas vizeaz: ()
A: natura i durata tratamentului
B: necesitatea supravegherii subiecilor contaci
C: modaliti de administrare al tratamentului
D: necesitatea respectrii tratamentului
E: documentarea sfritului tratamentului
Vezi raspuns ABCD

164

35. [TBC10027] Monitorizarea bacteriologica la bolnavul cu tuberculoza se realizeaza: ()

A: la 18 luni de la debutul tratamentului
B: la 10-15 zile de la initierea tratamentului, la bolnavii cu examen microscopic negativ
C: la finalul tratamentului
D: la 2 luni de la debutul tratamentului
E: la 6 luni de la debutul tratamentului
Vezi raspuns DE
36. [TBC10028] in cazul tratamentului cu etambutol in tuberculoza este necesar control oftalmologic:
()
A: in a doua luna de tratament
B: doar la femeile insarcinate
C: din doua in doua luni in cazul prelungirii tratamentului
D: inainte de instituirea tratamentului
E: doar la copil
Vezi raspuns ACD
37. [TBC10030] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: (pag:157-160)
A: un viraj tuberculinic este definit ca o crestere a diametrului IDR la tuberculina intre doua teste
realizate la interval de 6 luni
B: IDr la tuberculina este pozitiv la 24 de ore daca diametrul transversal al induratiei este > 5mm
C: in caz de crestere a transaminzelor >6N se va opri tratamentul antituberculos pana la
normalizarea transaminazelor
D: radiografia toracica la bolnavul tuberculos este indicata doar la debutul si finalul tratamentului
E: in tuberculoza miliara se impune necesitatea unui bilant de extensie
Vezi raspuns CE
38. [TBC10032] Este adevarat despre quadritarapie antituberculoasa prescrisa adultului: (pag.159)
A: Izoniazida se administreaza in doze de 25mg/kg/zi
B: Pirazidamida in doza de 25mg/kg/zi fara a se depasi 2000mg/zi
C: Pirazidamida in doza de 50mg/kg/zi fara a se depasi 4000mg/zi
D: Etambutol in doza de 20mg/kg/zi
E: Rifampicina in doza de 35mg/kg/zi fara a se depasi 2000mg/zi
Vezi raspuns BD
39. [TBC10033] Bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului pentru tuberculoza include: ()
A: hemograma
B: transaminaze, bilirubinam fosfataze alcaline, gama GT
C: creatininemie, natremie, uricemie,
D: serologie HIV, hepatite B si C: propuse sistematic
E: nu este necesar la copil
Vezi raspuns ABCD
40. [TBC10034] Monitorizarea bacteriologica a pacientului cu tuberculoza se face astfel: ()
A: intre a 10-a si a 15-a zi de tratament, la pacientul cu examen microscopic pozitiv
B: la 2 luni
C: la 6 luni
D: in fiecare luna
E: doar la inceput
Vezi raspuns ABC
41. [TBC10035] Radiografia toracica la pacientul tuberculos se va face astfel: ()
A: in a doua luna de tratament
B: la 4 luni
C: la 6 luni
D: la finalul tratamentului
E: la 18 luni de la debutul tratamentului
Vezi raspuns ADE
42. [TBC10036] Monitorizarea clinica a pacientului tuberculos: ()

165

A: la 10-15 zile dupa initierea tratamentului

B: la 1, 2 , 4 luni
C: la 6, 9, 12 luni
D: la 18 luni
E: in fiecare luna
Vezi raspuns ABCD
43. [TBC10037] Bilantul hepatic in cadrul monitorizarii pacientului tuberculos se face astfel: ()
A: la 15 zile de la initierea tratamentului
B: o data pe luna pana la sfarsitul tratamentului
C: se va creste frecventa in caz de citoliza >6N
D: la 18 luni
E: doar la debutul si sfarsitul tratamentului
Vezi raspuns AB
44. [TBC10039] Forma bacilifera de tuberculoza pulmonara presupune prezenta la examenul direct a
bacililor acid-alcool rezistenti din: ()
A: expectorat in 3 zile succesive
B: tubaj gastric matinal
C: aspirat prin fibrobronhoscopie
D: drenajul pleural
E: biopsie transbronsica
Vezi raspuns ABC
45. [TBC10040] Confirmarea tuberculozei prin cultura se face pe urmatoarele medii: ()
A: mediu solid Lowenstein-Jensen
B: mediu lichid Bactec
C: pe mediu solid in 9-16 zile
D: pe mediu lichid in 3-4 saptamani
E: Agar-Agar
Vezi raspuns AB
46. [TBC10041] Urmatoarele sunt forme de tuberculoza pulmonara: ()
A: comuna: cea mai frecventa
B: miliara
C: pneumonia tuberculoasa
D: SDRA: exceptional
E: pleurezie
Vezi raspuns ABCD
47. [TBC10043] n tratamentul TBC, monitorizarea bacteriologic este caracterizat de ()
A: Se indic dac examenul microscopic este negativ
B: Se realizeaz la ase luni
C: Se realizeaz la dou luni
D: Se realizeaz n a doua sptmn de tratament
E: Nu este necesar
Vezi raspuns BCD
48. [TBC10044] Femeia nsrcinat diagnosticat cu TBC se trateaz cu ()
A: Pirazinamid
B: Etambutol
C: Rifabutin
D: Rifampicin
E: Isoniazid
Vezi raspuns BDE
49. [TBC10045] Izolare respiratorie din TBC este necesar n cazul afectrii ()
A: Meningeal
B: Laringian

166

C: Bronic
D: Pulmonar
E: Pleuretic
Vezi raspuns BCD
50. [TBC10046] Instituirea tratamentului TBC se realizeaz dup msurarea ()
A: Kaliemiei
B: Natriemiei
C: LDH
D: Gamma GT
E: Bilirubinei
Vezi raspuns BDE
51. [TBC10047] IDRul este caracterizat de (pg. 158)
A: Injecie intradermic pe faa anterioar a bratului
B: 10 mm este pragul de pozitivitate
C: volum 5 unitati de tuberculuina
D: viraj nseamn: msuratoare 1 este de 9 mm i msurtoare 2 este de 11 mm
E: viraj nseamn: msuratoare 1 este de 3 mm i msurtoare 2 este 11 mm
Vezi raspuns CE
52. [TBC10048] Radiografia toracic n tuberculoza miliar este caracterizat de ()
A: Revrsat pleural
B: Caverne
C: Sindrom interstiial micronodular difuz i intens
D: Nodul sub 3 mm
E: Infiltrate
Vezi raspuns CD
53. [TBC10049] TBC se manifest prin infiltrate, noduli i caverne n urmtoarele zone ()
A: Segm. apicale ale lobilor superiori
B: Segm. bazale ale lobilor inferiori
C: Segm. apicale ale lobilor inferiori
D: Lobii medii
E: Lobii superiori
Vezi raspuns ACE

Intrebarile din tema Infeciile bronhopulmonare la

adult
1. [IBA10004] Durata tratamentului antibiotic ntr-o pneumonie necomplicat este: (pag. 171)
A: 3 zile
B: 3-5 zile
C: 7-14 zile
D: 21 zile
E: 90 zile
Vezi raspuns C
2. [IBA10005] Proba funcional respiratorie (PFR) ntr-o pneumopatie intersti ial difuz arat: (pag.
190)
A: Creterea capacitii pulmonare totale (CPT)
B: Creterea raportului DLCO/VA
C: Scderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV)
D: Disfuncie ventilatorie restrictiv
E: Disfuncie ventilatorie obstructiv

167

Vezi raspuns D
3. [IBA10006] ntr-o pneumopatie alveolar tratat la domiciliu, antibioticul de prim inten ie este:
(pag. 171)
A: Amoxicilina
B: Ciprofloxacina
C: Rifampicina
D: Ceftriaxona
E: Levofloxacina
Vezi raspuns A
4. [IBA10007] ntr-o pneumopatie franc lobar acut cu pneumococ se constat c: (pag. 172)
A: Debutul este insidios
B: Exista subfebr
C: Apare hipersonoritate la percuie
D: La auscultaie: raluri crepitante sau suflu tubar
E: Radiologic: opaciti alveolare vagi, confluente, nesistematizate, uneori bilaterale
Vezi raspuns D
5. [IBA10008] ntr-o fibroz pulmonar primitiv: (pag. 191)
A: Debutul este brusc, cu tuse i expectoraie mucopurulent
B: Apar frecvent semne extrarespiratorii
C: Vrsta medie de apariie este de 20 de ani
D: Evoluia este favorabil, spre vindecare
E: Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolit cu PNN frecvent cu eozinofile
Vezi raspuns E
6. [IBA10014] Legat de pneumonia la adult, urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu excepia ()
A: Nu prezint risc vital
B: Prezint sindrom de condensare
C: AV>100/min
D: Raluri crepitante
E: Febr>37.8
Vezi raspuns A
7. [IBA10015] n pneumonie, Rx toracic poate releva urmtoarele, cu excepia ()
A: Opaciti n focare multiple
B: Opaciti interstiiale difuze
C: Opacitate parechimatoas cu bronhogram aeric
D: Imagine cavitar
E: Opacitate parenchimatoas unic
Vezi raspuns D
8. [IBA10016] Nu reprezint criterii de spitalizare n pneumonie ()
A: Afectarea mai multor lobi
B: Revrsat pleural
C: Presiunea arterial CO2<50mmHg
D: Trombocitopenie
E: Insuficien renal
Vezi raspuns C
9. [IBA10017] Scorul CRB65 cuprinde urmtoarele, cu excepia ()
A: TA sistolic < 90 mmHg
B: Frecvena respiratorie > 30/min
C: TA diastolic < 50 mmHg
D: Confuzie
E: Vrsta > 65 ani
Vezi raspuns C

168

10. [IBA10029] n pneumopatia interstiial difuz Rx toracic relev: ()

A: Imagini chistice care predomin n lobii superiori
B: Opaciti lineare care deseneaz o reea cu ochiuri mici
C: La debut, aspect de sticl mat
D: Distribuie peribronic predominant
E: Nici una
Vezi raspuns C
11. [IBA10030] Alveolita cu neutrofile apare n ()
A: Lupus
B: Sdr.Sjogren
C: Sclerodermie
D: Histiocitoz X
E: Nici una
Vezi raspuns C
12. [IBA10031] Imaginea specific de histiocitoz X la CT toracic este de ()
A: Opaciti lineare
B: Imagini chistice care predomin n lobii superiori
C: Imagini reticulonodulare
D: Distribuie peribronic
E: Nici una
Vezi raspuns B
13. [IBA10047] Radiografia toracica prezinta urmatoare indicatii in cazul unui pacient febril cu brosita
cronica si BOC: (175)
A: Nu prezinta indicatii
B: pentru exluderea unui cancer
C: chiar de la prima concultatie in caz de febra asociata unei dureri toracie sau unor raluri crepitante
D: mereu in cadrul reevaluarii
E: daca prezinta antecedente de pneumonie bacteriana severa
Vezi raspuns C
14. [IBA10091] Complicatiile pneumoniei lobare acute cu pneumococ sunt cu exceptia? (172)
A: meningite,
B: otite
C: artrite
D: sinuzite
E: pericardite
Vezi raspuns D
15. [IBA10093] In caz de pneumopatie alveolo-interstitiala cu evolutie cronica mai mult de o luna,
febril si afectare pleurala poate fi vorba despre: (173)
A: tumora BK
B: R.equi
C: Nocardia
D: Kaposi
E: MAI
Vezi raspuns D
16. [IBA10116] Pneumopatia nosocomial cu BGN este caracterizat de ()
A: Grea
B: Tuse seac
C: Opacitate alveolar sistematizat
D: Opaciti interstiiale bilaterale
E: Debut brutal
Vezi raspuns E
17. [IBA10117] Pneumopatia nosocomial cu stafilococ este caracterizat de, cu excepia ()
A: Terapie cu vancomicin i fosfomicin

169

B: Terapie cu exacilin + fluorochinolon

C: Evolutie posibil cu piopneumotorace
D: Sput ruginoas
E: Debut subacut
Vezi raspuns D
18. [IBA10118] Penumopatia cu anaerobi este cel mai adesea caracterizat de ()
A: Tratament cu macrolide
B: Diagnostic prin imunofluorescenta direct din expectoraii
C: Anemie hemolitic
D: Halen fetid
E: Opaciti alveolare confluente pe Rx
Vezi raspuns D
19. [IBA10119] Pneumopatia cu Mycoplasma pneumoniae este marcat de, cu excepia ()
A: Tratament cu penicilina G
B: Test Coombs direct pozitiv
C: Opaciti interstiiale bilaterale (radiografie)
D: Rinofaringit
E: Debut progresiv
Vezi raspuns A
20. [IBA10120] Pneumopatia franc lobar acut cu pneumococ este caracterizat de ()
A: Tratament cu macrolide
B: Semne extrarespiratorii digestive i neurologice
C: Opacitate alveolar sistematizat
D: Tuse seac
E: Debut rapid progresiv
Vezi raspuns C
21. [IBA10121] Infeciilor bronhopulmonare la spital sunt cauzate frecvente de, cu excepia ()
A: Moraxella catarrhalis
B: Chlamidia pneumoniae
C: Haemofilus influenzae
D: M. pneumoniae
E: S. pneumoniae
Vezi raspuns A
22. [IBA10122] Infeciile bronhopulmonare cu pneumococ sunt indicate de, cu excepia ()
A: Febra crescut
B: Afectare bilateral
C: Hiperleucocitoz cu polinucleare neutrofile
D: Junghi toracic
E: Debut brutal
Vezi raspuns B
23. [IBA10123] Internarea la ATI se face dac ()
A: Leucopenie < 4000 GB/ml
B: Hb < 9 g/dl
C: PaO2/FiO2 < 250 mmHg
D: PaCO2 > 50 mmHg
E: PaO2 < 60 mmHg
Vezi raspuns C
24. [IBA10124] n infectiile bronhopulmonare este necesar internarea dac, cu excepia ()
A: Stare de confuzie
B: TA > 140/90
C: Cianoz
D: T < 35 grade
E: Frecven cardiac > 125/min

170

Vezi raspuns B
25. [IBA10125] n infeciile bronhopulmonare, reprezint factor de risc de mortalitate, cu excepia ()
A: Afectare renal
B: Drepanocitoza homozigot
C: BPOC
D: Vrsta > 65 ani
E: Diabet zaharat
Vezi raspuns E
26. [IBA10126] La radiografia toracic urmtoarele tipuri de opacitate indic pneumopatie, cu excepia
()
A: interstiiale difuze
B: interstiiale
C: n focare multiple
D: parenchimatoas difuz
E: parenchimatoas unic
Vezi raspuns D
27. [IBA10128] Complicatiile in pneumopatia franca lobara acuta cu pneumococ nu includ: (172)
A: meningite, pericardite, otite, artrite
B: SDRA
C: hiponatremie moderata
D: soc septic, CIVD
E: pleurezie purulenta
Vezi raspuns C
28. [IBA10134] Diagnosticul pneumopatiei la adult este confirmat prin: (169)
A: anomalii auscultatorii (raluri crepitante localizate)
B: radiografie toracica in expir profund
C: sistematic prin hemoculturi si fibroscopie bronsica pentru recoltare protejata la distanta sau LBA
D: examinari biologice si radiografice
E: radiografie toracica (fata si profil)
Vezi raspuns E
29. [IBA10138] Tratamentul pneumopatiei cu Mycoplasma pneumoniae NU include: (172)
A: pristinamicina
B: macrolide
C: amoxicilina/acid clavulanic
D: fluoroquinolone
E: cicline
Vezi raspuns C
30. [IBA10140] Histiocitoza X pe CT toracic NU prezinta: (190, 192)
A: afectare difuza, cu respectarea varfurilor si fundurilor de sac
B: chiste mici predominante in lobii superiori
C: plamani de dantela
D: condensare alveiolara cu micronoduli
E: sticla mata
Vezi raspuns D
31. [IBA10002] Criteriile clinice ale triadei Anthonisen sunt: (pag.175)
A: cresterea volumului expectoratiei
B: accentuarea desenului bronhoalveolar
C: cresterea purulentei expectoratiei
D: accentuarea polipneei
E: accentuarea dispneei
Vezi raspuns ACE
32. [IBA10003] Printre principalele cauze ale pneumopatiilor interstitiale difuze se numara: (pag.191)

171

A: edemul pulmonar acut

B: sarcoidoza
C: fibroza pulmonara primitiva
D: colagenoze
E: fibroza chistica
Vezi raspuns BCD
33. [IBA10009] Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie este recomandat n prezen a unor semne
de gravitate imediat: (pag. 170)
A: Confuzie
B: Frecvena cardiac > 125/min.
C: Roea la nivelul pomeilor
D: Temperatura de 37-38 C
E: Presiune arterial < 90/60 mmHg
Vezi raspuns ABE
34. [IBA10010] Printre criteriile biologice i radiologice de spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se
numar: (pag. 170)
A: Leucopenia (< 4000 GB/ml)
B: Anemia (hemoglobina < 9 g/dl)
C: Insuficiena renal (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l, creatinina > 12 mg/l)
D: PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg
E: Cavitate pe radiografia toracic
Vezi raspuns ABCE
35. [IBA10011] Legioneloza pulmonar prezint urmatorul tablou tipic: (pag. 172)
A: Debut lent, insidios, cu subfebr
B: Tuse cu expectoraie mucopurulent
C: Apar semne neurologice (confuzie, agitaie, cefalee)
D: Oligurie
E: Radiografie: opaciti interstiiale neconfluente, unilaterale
Vezi raspuns CD
36. [IBA10012] Tabloul tipic ntr-o pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae cuprinde: (pag. 172)
A: Debut brusc, cu febr ridicat, cu frisoane repetate
B: Tuse seac, tenace
C: Anemie hemolitic cu aglutinine la rece (test Coombs direct pozitiv)
D: Radiografie: opaciti interstiiale bilaterale
E: Tratament: cefalosporine de a treia generaie, 5-7 zile
Vezi raspuns BCD
37. [IBA10013] Histiocitoza langerhansian (histiocitoza X) prezint urmatoarele caracteristici: (pag.
192)
A: Afecteaz subiecii ntre 20-40 de ani care consum cantit i importante de tutun
B: Prezint tuse, dispnee de efort, febr, pierdere n greutate
C: Aspect CT toracic: mici caviti chistice care conflueaz i realizeaz un aspect de fagure de
miere
D: Biopsiile transbronice sunt eficiente n confirmarea diagnosticului
E: Tratament: oprirea fumatului, eventual corticoterapie oral
Vezi raspuns ABCE
38. [IBA10018] Care dintre urmtoarele elemente recomand spitalizarea ()
A: Frecvena cardiac>100/min
B: Temperatura<35
C: Temperatura>40
D: Cianoz
E: TA>90/60 mmHg
Vezi raspuns BCD

172

39. [IBA10019] Reprezint indicaie de spitalizare n secia de ATI ()

A: TA sistolic < 90 mmHg
B: Alte afectri organice severe
C: Debit urinar > 20 mL/or
D: Acidoz sever
E: TA diastolic < 50 mmHg
Vezi raspuns ABD
40. [IBA10020] Care dintre urmtoarele elemente sunt n favoarea pneumoniei cu pneumococ ()
A: Contextul "situaiei de risc"
B: Junghi toracic
C: Prezena unor semne extratoracice
D: Leucocitoz cu neutrofilie
E: Opacitate alveolar sistematizat
Vezi raspuns BDE
41. [IBA10022] Care sunt agenii patogeni cel mai frecvent ntlnii n pneumonia comunitar ()
A: Moraxella catarrhalis
B: Klebsiela pneumoniae
C: Haemophylus influenzae
D: Stafilococul auriu
E: Mycoplasma pneumoniae
Vezi raspuns CE
42. [IBA10023] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul antibiotic sunt adevrate? ()
A: 21 zile pentru pneumonia cu L.Pneumophyla
B: 10-14 zile pentru stafilococcus aureus
C: 21 zile pentru pneumonia sever
D: n caz de abces pulmonar: amoxicilin 1 g la 8 h + acid clavulanic
E: Evaluarea rspunsului terapeutic dup 24-48 h
Vezi raspuns ACD
43. [IBA10024] Care dintre urmtoarele sunt caracteristice pneumoniei cu pneumococ ()
A: Tratament cu amoxicilin
B: Tuse seac
C: Sindrom de condensare
D: Hiponatremie moderat
E: Sindrom inflamator (CRP>200mg/L)
Vezi raspuns ACDE
44. [IBA10025] Care dintre urmtoarele sunt caracterisitce pneumoniei cu anaerobi ()
A: Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile
B: Hiponatremie
C: Eradicarea focarelor infecioase
D: Hemoculturi frecvent negative
E: Excavaie cu nivel hidroaeric
Vezi raspuns CDE
45. [IBA10026] Care dintre urmtoarele elemente sunt adevrate despre pneumoniile nozocomiale? ()
A: Mortalitate 20-50%
B: Sunt favorizate de vrsta naintat
C: Semnele apar dup 72 h de spitalizare
D: Sepsisul este factor favorizant
E: Imobilizarea este factor favorizant
Vezi raspuns ABCD
46. [IBA10027] Care dintre urmtoarele informaii privind bronita cronic acut sunt adevrate? ()
A: Este frecvent rar
B: Este favorizat de poluarea domestic
C: Se efectueaz obligatoriu examen citobacteriologic al sputei

173

D: Tusea poate persista chiar luni

E: Rx toracic este "gold standard"
Vezi raspuns BD
47. [IBA10032] Printre medicamentle cauzatoare de pneumopatie interstiial difuz sunt (pg. 189,
192)
A: Srurile de aur
B: Amiodarona
C: Beta blocante
D: Ciprofloxacin
E: Acid nalidixic
Vezi raspuns ABC
48. [IBA10033] Infeciile acute comunitare cauzatoare de pneumopatie interstiial difuz sunt ()
A: Rujeola
B: Micoplasma pneumoniae
C: Stafilococ auriu
D: Streptococ pneumoniae
E: Chlamidiae
Vezi raspuns ABE
49. [IBA10034] Fibroza pulmonar primitiv se caracterizeaz prin (pg. 190)
A: LBA: alveolit cu eozinofile
B: Aspect de fagure de miere la CT torace
C: Corticoterapie
D: Vrsta medie de debut 60 ani
E: Hipocratism digital
Vezi raspuns ABCE
50. [IBA10035] Alveolita cu eozinofile apare n ()
A: Sarcoidoza
B: Histiocitoza X
C: Sclerodermie
D: Pneumopatie medicamentoas
E: Poliartrita reumatoid
Vezi raspuns BD
51. [IBA10036] Histiocitoza X se caracterizeaz prin (pg. 191)
A: Afecteaz tinerii 20-40 ani, mari fumtori
B: LBA: celule care exprim CD 1a
C: Aspect de fagure de miere la CT torace
D: Asociat cu consumul de anumite medicamente
E: LBA: alveolit cu eozinofile
Vezi raspuns ABCE
52. [IBA10037] Despre faza productiv a bronitei acute se poate afirma: ()
A: dureaz aproximativ 4-5 zile
B: la auscultaie sunt prezente raluri sibilante
C: la auscultaie sunt prezente raluri ronflante i umede
D: este mai scurt la fumatori
E: tuse cu sput mucopurulent
Vezi raspuns ACE
53. [IBA10038] Factori de risc de mortalitate in infectii bronhopulmonare sunt: (pag.169)
A: BPOC
B: varsta <40 ani
C: drepanocitoza homozigota
D: viata institutionalizata
E: diabet zaharat echilibrat
Vezi raspuns ACD

174

54. [IBA10039] Tabloul pneumoniei cu pneumococ cuprinde: (pag.172)

A: herpes nazo-labial
B: debut insidios
C: tuse seaca
D: roseata la nivelul pometilor
E: Rx: opacitati interstitiale
Vezi raspuns AD
55. [IBA10040] Legioneloza pulmonara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: (pag.172)
A: tuse seaca
B: diagnostic: imunofluorescenta directa din expectoratii
C: testul Coombs direct pozitiv
D: frecventa hiperreactivitatii bronsice reziduale
E: serologie=Dg retrospectiv cel mai frecvent
Vezi raspuns CD
56. [IBA10041] Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae se caracterizeaza prin: (pag.172)
A: frisoane frecvente
B: debut brutal cu febra crescuta
C: tratament = macrolide timp de 10-14 zile
D: Rx: opacitati interstitiale bilaterale
E: Rx: excavatie cu nivel hidroaeric
Vezi raspuns CD
57. [IBA10042] Pneumopatia nosocomiala cu BGN se caracterizeaza prin: (pag. 174)
A: Rx: aspect de plaman alb bilateral
B: febra, sputa purulenta uneori hemoptoica
C: debut uneori brutal, cu semne de septicemie
D: tratament: peniclina G i.v. sau amoxicilina + acid clavulanic timp de 4-6 spt.
E: tratament: bi-antibioterapie i.v. adaptata antibiogramei
Vezi raspuns ACE
58. [IBA10043] PFR (probele funtionale respiratorii) in pneumoniile interstitiale difuze se
caracterizeaza astfel: (pag 190)
A: cresterea CPT
B: raport VEMS/CV mult scazut
C: diminuarea raportului DLCO/VA (tulburare de difuzare)
D: disfunctie ventilatorie obstructiva
E: disfunctie ventilatorie restrictiva
Vezi raspuns CE
59. [IBA10044] Alveolita cu neutrofile se regaseste in urmatoarele entitati patologice: (pag. 191)
A: Sclerodermie
B: Histiocitoza X
C: Sarcoidoza
D: Azbestoza
E: Poliartrita reumatorida
Vezi raspuns AE
60. [IBA10045] Pneumopatiile medicamentoase sunt cauzate de urmatoarele medicamente: (pag.192)
A: saruri de cupru
B: amiodarona
C: pirazidamida
D: nitrofurantoina
E: bleomicina
Vezi raspuns BDE
61. [IBA10046] Fibroza pulmonara primitiva se caracterizeaza prin: (pag.191)
A: debut brutal, cu febra mare si frisoane frecvente

175

B: LBA: alveolita cu PMN frecvent cu eozinofile

C: hipocratism digital
D: Rx: calcefieri pleurale frecvente
E: exista rar semne extrarespiratorii
Vezi raspuns BCE
62. [IBA10048] Germeni rar intalniti in pneumopatiile la domiciliu sunt: ()
A: Staphilococcus aureus
B: Legionella Pneumofila
C: Moraxella catarrhalis
D: bacili gram negativi
E: Haemophilus influenzae
Vezi raspuns ABCD
63. [IBA10049] Factorii de risc de mortalitate la pacientii cu infectii bronhopulmonare sunt: ()
A: AVC sau AIT
B: insuficienta renala cronica sau cresterea creatininemiei
C: ciroza hepatic sau alta hepatopatie cronica
D: corticoterapie pe cale generala sau tratament imunosupresor in ultimele 6 luni
E: chimioterapie in ultimul an, SIDA, casexie
Vezi raspuns ABCD
64. [IBA10050] Semnele de gravitate imediata in pneumopatia adultului sunt: ()
A: confuzie
B: frecventa cardiaca >=125/min, temperatura <35 sau >=40, frecventa respiratori >=30/min
C: cianoza
D: presiune arteriala <90/60 mmHg
E: tulburari ale functiilor superioare
Vezi raspuns ABCD
65. [IBA10051] Criterii biologice si radiologice de spitalizare a adultului cu pneumopatie sunt: ()
A: creatinina >12 mg/l
B: uree >0,5 g/l
C: PaO2 <60 mmHg, PCO2 >50 mmHg in aer ambiant
D: scaderea timpului de trombina, cresterea timpului de protrombina
E: afectarea mai multor lobi, revarsat pleural, cavitate
Vezi raspuns ABCE
66. [IBA10052] Elemente in favoarea pneumopatiei cu bacterii atipice la adult sunt: ()
A: context epidemic
B: debut progresiv in 2-3 zile
C: debut brutal
D: febra inalta
E: stare de rau general
Vezi raspuns AB
67. [IBA10053] Tabloul clinic evocator pentru pneumonia cu Legionella la adult include: ()
A: alura severa, adesea afectare bilaterala
B: debut progresiv
C: debut brutal
D: fara semne ORL
E: puls disociat
Vezi raspuns ABDE
68. [IBA10054] Legioneloza la adult include urmatoarele semne extratoracice: ()
A: dureri abdominale, varsaturi, diaree
B: tulburari de constienta
C: cefalee
D: mialgii

176

E: semne ORL
Vezi raspuns ABCD
69. [IBA10056] La pacientii internati in sectia de terapie intensiva, germenii cei mai frecventi implicati
in pneumoniile severe sunt: ()
A: S. pneumoniae
B: S. aureus
C: L. pneumophila
D: BGN
E: anaerobi
Vezi raspuns AC
70. [IBA10057] Tratamentul pneumoniilor de spital la adult include: ()
A: amoxicilina + inhibitor de betalactamaze
B: cefotaxim 1g/8h
C: ceftriaxona 1 g/24h
D: fluorochinolone: ofloxacina, ciprofloxacina sau macrolide (eritrimicina iv 1g/6h)
E: +/- rifabutina iv 600 mg/12 ore
Vezi raspuns ABCD
71. [IBA10058] Tratamentul pneumoniei lobare acute cu pneumococ se face cu: ()
A: amoxicilina
B: macrolide
C: fluorochinolone
D: penicilina G
E: pristinamicina
Vezi raspuns AE
72. [IBA10059] Caracteristicile radiologice ale Legionelozei pulmonare sunt: ()
A: opacitate alveolara sistematizata
B: opacitati alveolare vagi
C: opacitati alveolare confluente, putin limitate, nesistematizate, uneori bilaterale
D: opacitati interstitiale
E: excavatie cu nivel hidroaeric
Vezi raspuns BC
73. [IBA10060] Tratamentul pneumoniei cu Mycoplasma pneumoniae la adult este: ()
A: macrolide, 10-14 zile
B: pristinamicina
C: fluorochinolone
D: cicline
E: amoxicilina
Vezi raspuns ABCD
74. [IBA10061] Diagnosticul pneumopatiei cu anaerobi la adult, afirmatii adevarate: ()
A: este uneori dificil
B: recoltare prin fibroscopie
C: recoltare prin punctie pleurala
D: serologie
E: este intotdeauna usor
Vezi raspuns ABC
75. [IBA10062] Etiologia de evocat in cazul pneumopatiei la pacientul cu HIV este: ()
A: pneumococul
B: tuberculoza
C: bacilii gram negativi
D: toxoplasmoza pulmonara, frecventa
E: pneumopatia cu Rhodococcus equi, criptococoza pulmonara si pneumopatia cu CMV, sunt rare
Vezi raspuns ABCE

177

76. [IBA10063] In caz de pneumonie alveolara infiltrativa sau micronodulara, cu debut progresiv si cu
febra, poate fi vorba de: ()
A: R. equi
B: nocardia
C: MAI
D: BK
E: Kaposi
Vezi raspuns ABC
77. [IBA10064] In caz de opacitati sistematizate pe radiografie la adultul cu HIV, si debut brutal febril,
exista posibilitatea de: ()
A: penumopatie bacteriana
B: R. equi
C: BK
D: Kaposi
E: in continuare se fac hemoculturi, brosaj bronsic
Vezi raspuns ABE
78. [IBA10065] In caz de suspiciune de pneumocistoza la adultul cu HIV se fac urmatoarele examene
complementare: ()
A: LBA
B: sputa indusa
C: expectoratie indusa
D: PL
E: hemoculturi
Vezi raspuns ABC
79. [IBA10066] Fundul de ochi, CT cranian, coprocultura, hemocultura, PL se fac la adultul cu HIV in
caz de suspiciune de: ()
A: toxoplasmoza
B: criptococoza
C: CMV
D: MAI
E: kaposi
Vezi raspuns ABCD
80. [IBA10067] In caz de pneumopatie nosocomiala la adult, semnele apar obligatoriu dupa: ()
A: 48 de ore de spitalizare
B: 72 de ore pentru unii pacientii
C: 24 de ore de spitalizare
D: 1 ora de spitalizare
E: 48 de ore post externare
Vezi raspuns AB
81. [IBA10068] Factorii favorizanti ai pneumopatiilor nosocomiale la adult sunt: ()
A: tratament anti-H2
B: alimentatie prin sonda nazogastrica
C: chirurgie abdominala si pelvina
D: anestezie
E: insuficienta renala
Vezi raspuns ABDE
82. [IBA10069] Tratamentul pneumopatiei nosocomiale cu stafilococ rezistent la meticilina include: ()
A: vancomicina sau teicoplanina
B: fosfomicina sau aminozid sau acid fusidic
C: oxacilina
D: aminozida sau fluorochinolona
E: fosfomicina sau fluorochinolona
Vezi raspuns AB

178

83. [IBA10070] Pneumopatia nosocomiala cu BGN la adult este cauzata de: ()

A: P. aeruginosa
B: Klebsiella pneumoniae
C: Serratia
D: Acinetobacter
E: enterobacterii, anaerobi
Vezi raspuns ABCD
84. [IBA10071] Examinarile complementare in bronsita acuta la adult sunt: ()
A: foarte utile
B: examen citobacteriologic al sputei
C: radiografia toracica: in caz de dubiu, teren fragilizat
D: radiografia sinusurilor
E: ortopantograma maxilarelor
Vezi raspuns CDE
85. [IBA10072] Antibioterapia la pacientul cu bronsita acuta este necesara in urmatoarele situatii: ()
A: numai daca expectoratia este purulenta mai mult de 7 zile: penicilina A, macrolide
B: daca subiectul este fumator
C: daca pacientul este deja purtator al uneo bronsite cronice
D: intotdeauna
E: niciodata
Vezi raspuns ABC
86. [IBA10073] Radiografia toracica in caz de exacerbare a bronsitei cronice la un pacient cu BPOC,
este recomandata in urmatoarele situatii: ()
A: chiar de la prima consultatie, in caz de febra asociata uneo dureri toracice sau raluri crepitante
B: in timpul unei reevaluari, in caz de persistenta anormala a febrei (> 38 dincolo de a treia zi)
asociata unei dureri toracice sau ralurilor crepitante
C: in toate formele febrile
D: la toti pacientii, sistematic
E: de la prima consultatie, sistematic
Vezi raspuns AB
87. [IBA10074] Tratamentul bronsitei acute la un astmatic include: ()
A: corticoterapie orala de scurta durata: 1 mg/kg/zi, 7-10 zile
B: intensificarea tratamentului de fond
C: antibioterapie
D: corticoterapie orala de scurta durata
E: intreruperea tratamentului de fond
Vezi raspuns BD
88. [IBA10075] Managementul SDRA include: ()
A: reanimare
B: ventilatie mecanica sub sedative
C: uneori, ventilatie in decubit ventral
D: monoxid de azot: vasoconstrictor arterial pulmonar selectiv
E: almitrina: vasodilatatia zonelor neventilate
Vezi raspuns ABC
89. [IBA10076] Urmatoarele medicamente trebuie evitate in SDRA: ()
A: beta-blocanti
B: derivati nitrati
C: nicardipina
D: nitroprusiat
E: datorita faptului induc vasoconstrictie si majoreaza hipoxia
Vezi raspuns ABCD
90. [IBA10078] Caracteristicile fibrozei pulmonare primitive la CT toracic sunt: ()

179

A: plaje de sticla mata

B: linii de atenuare septale si nonseptale
C: imagini in retea
D: bronhectazii prin tractiune, distorsiuni scrizurale, reducerea volumelor pulmonare
E: adenopati mediastinale, placa pleurala
Vezi raspuns ABCD
91. [IBA10079] Tratamentul fibrozei pulmonare primitive include: ()
A: oxigenoterapie
B: oxigen concentrat
C: corticoterapie orala
D: corticoizi inhalator
E: beta2 mimetice
Vezi raspuns AC
92. [IBA10080] Urmatoarele afirmatii despre fibroza pulmonara primitiva sunt adevarate: ()
A: 15% din cazurile de penumopatie interstitiala difuza
B: varta medie de apritie 60 de ani
C: intervalul intre primele simptome si diagnostic este in medie 2 ani
D: hipocratism digital in 40-50% din cazuri
E: supravietuire medie la 5 ani de 50%, evolutie spre insuficienta respiratorie, hipertensiune
arteriala pulmonara severa, deces
Vezi raspuns ACDE
93. [IBA10081] Urmatoarele pneumopatii interstitiale difuze sunt cu crestere a limfocitelor ()
A: sarcoidoza: crestere moderata 20-40%, predominant CD4
B: pneumopatie de hipersensibilitate: crestere semnificativa 50-80%, predominant CD8
C: limfom: limfocite policlonale
D: Gsaugerot-Sjogren, poliartrita reumatoida
E: lupus, pneumopatie medicamentoasa, sclerodermie
Vezi raspuns AB
94. [IBA10082] Urmatoarele pneumopatii interstitiale difuze sunt cu crestere a neutrofilelor in lavajul
bronho-alveolar: ()
A: fibroza pulmonara primitiva
B: sclerodermie
C: histiocitoza X
D: poliartrita reumatoida
E: lupus
Vezi raspuns ABD
95. [IBA10083] Urmatoarele afirmatii despre biopsia pulmonara in pneumopatiile interstitiale difuze
sunt adevarate: ()
A: ultima etapa
B: cand diagnosticul nu a putut fi stabilit altfel
C: transbronsice: fara riscuri
D: toracoscopie chirurgicala
E: chirurgicala cu torace deschis
Vezi raspuns ABDE
96. [IBA10084] LBA normal contine: ()
A: 150 000-250 000 elemente nuclee/ml
B: 90% limfocite
C: 5-10% macrofage
D: mai putin de 2% PNN
E: 3% neutrofile
Vezi raspuns AD
97. [IBA10085] Urmatoarele afectiuni prezinta imagini chistice pe CT, cu exceptia: ()
A: sarcoidoza

180

B: pneumonia de hipersensibilitate
C: histiocitoza X
D: fibroza pulmonara primitiva
E: silicoza
Vezi raspuns ABDE
98. [IBA10086] Urmatoarele afectiuni prezinta aspectul de sticla mata la CT: ()
A: silicoza
B: sarcoidoza, azbestoza
C: pneumopatia de hipersensibilitate
D: histiocitoza X
E: fibroza pulmonara primitiva
Vezi raspuns BCDE
99. [IBA10087] Urmatoarele afectiuni prezinta condensare alveolara pe CT: ()
A: sarcoidoza
B: pneumopatie de hipersensibilitate
C: histiocitoza X
D: fibroza pulmonara primitiva
E: azbestoza, silicoza
Vezi raspuns ABD
100. [IBA10088] Urmatoarele afectiuni prezinta micronoduli pe CT: ()
A: sarcoidoza
B: pneumopatia de hipersensibilitate
C: azbestoza
D: silicoza
E: fibroza pulmonara primitiva
Vezi raspuns ABCD
101. [IBA10089] Urmatoarele afectiuni prezinta noduli si aspect de sticla mata la CT: ()
A: sarcoidoza
B: pneumopatia de hipersensibilitate
C: histiocitoza X
D: fibroza pulmonara primitiva
E: azbestoza, silicoza
Vezi raspuns ABCD
102. [IBA10092] Complicatiile pneumoniei lobare acute cu pneumococ sunt: (172)
A: pleurezie masiva
B: soc septic
C: CIVD
D: pleurezie purulenta
E: SDRA
Vezi raspuns BCDE
103. [IBA10094] Care dintre urmatoarele etiologii ale pneumopatiei adultului pot fi cauze de
excavatie? ()
A: L. pneumophila
B: K. pneumoniae
C: S. pneumoniae
D: S. aureus
E: Anaerobi
Vezi raspuns BDE
104. [IBA10095] Tratamentul Bronitei acute la astmatici este caracterizat de ()
A: Reducerea corticosteroizilor inhalatori
B: Intensificarea tratamentului de fond
C: Antibioterapie timp de 10-14 zile
D: Antibioterapie timp de 7-10 zile

181

E: Corticoterapie orala timp de 7-10 zile

Vezi raspuns BE
105. [IBA10096] Triada lui Anthonisen include ()
A: Accentuarea dispneei
B: Creterea purulenei expectoraiei
C: Persistena febrei
D: Creterea intensitii tusei
E: Creterea volumului expectoraiei
Vezi raspuns ABE
106. [IBA10097] Bronita acut la adult este caracterizat de ()
A: Faza I se prezint cu febra 38-39
B: Faza II dureaz 4-5 zile
C: Raluri sibilante umede n faza II
D: Raluri sibilante n faza I
E: Tuse neproductiva n faza I
Vezi raspuns ABE
107. [IBA10098] La pacienii cu HIV, se recomand biopsie n caz de ()
A: MAI
B: Pneumocistoz
C: Kaposi
D: CMV
E: Nocardia
Vezi raspuns ACE
108. [IBA10099] Tabloul tipic de pnumopatie cu anaerobi include, CU EXCEPIA ()
A: Tratament cu penicilina G i.v
B: Favorizat de alcoolism
C: Semne extrarespiratorii digestive
D: Opacitate alveolar sistematizat
E: Halen fetid
Vezi raspuns CD
109. [IBA10100] Pneumopatia cu M. Pneumoniae este marcat cel mai adesea de ()
A: Expectoraie ruginoas
B: Opaciti alveolare bilaterale pe Rx
C: Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile
D: Testul Coombs indirect pozitiv
E: Absena frisoanelor
Vezi raspuns CE
110. [IBA10101] Legioneloza pulmonar se manifest prin, cu excepia ()
A: Opaciti alveolare vagi, confluente (radiografie)
B: Dureri abdominale
C: Rinofaringit
D: Halen fetid
E: Debut rapid progresiv
Vezi raspuns CD
111. [IBA10102] Pneumopatia franc lobar acut cu pneumococ este marcat de regul prin ()
A: Herpes nazolabial
B: Debut progresiv
C: Tuse seac
D: Semne extrarespiratorii digestive
E: Opacitate alveolar sistematizat (radiografie)
Vezi raspuns AE
112. [IBA10103] Tratamentul antibiotic n infeciile bronhopulmonare la adult este caracterizat de

182

urmtoarele durate ()
A: S. aureus - 3 sptmni
B: C. pneumoniae - 10-14 zile
C: Legionella pneuomofila - 10-14 zile
D: M. pneumoniae - 1-2 sptmni
E: Pneumonii necomplicate - 1-2 sptmni
Vezi raspuns ABE
113. [IBA10104] Pneumopatiile frecvent ntlnite la domiciliu sunt cauzate de ()
A: S. aureus
B: Moraxella catarrhalis
C: M pneumoniae
D: S. pneumoniae
E: Legionela pneumofila
Vezi raspuns CD
114. [IBA10105] n infeciile bronhopulmonare, este foarte probabil s fie vorba de legioneloz, n caz
de ()
A: Eec al betalactaminelor
B: Afectarea unilaterala
C: Semne ORL asociate
D: Dureri abdominale, vrsturi, diaree
E: Comorbiditi frecvente
Vezi raspuns ADE
115. [IBA10106] n infeciile bronhopulmonare, prezena pneumococului este marcat prin ()
A: Debut insidios
B: Stare general de ru
C: Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile
D: Opacitate alveolar sistematizat
E: Junghi toracic
Vezi raspuns BCDE
116. [IBA10108] Pneumopatiile cu urmtoarele valori se spitalizeaz la ATI (pg. 170)
A: Coagulare intravascular diseminat
B: PaO2/FiO2 sub 250 mmg
C: PaCO2 sub 50 mmHg
D: PaO2 peste 60 mmHg
E: Polipnee peste 30/min
Vezi raspuns ABE
117. [IBA10109] Scorul CRB65 include ()
A: Presiunea arterial diastolic < 60 mmHg
B: Presiunea arterial sistolic < 90 mmHg
C: Frecventa respiratorie > 30/min
D: Frecventa cardiac > 100/min
E: Confuzie
Vezi raspuns ABCE
118. [IBA10110] Pacienii cu infeciile bronhopulmonare se spitalizeaz dac ()
A: Cresterea timpului de protrombina
B: Leucocite peste 20000/ml
C: PaO2 < 60mmHg
D: Leucocite sub 4000/ml
E: Hb < 10g/dl
Vezi raspuns BCD
119. [IBA10111] Nu se pot ngriji la domiciliu pacienii cu pneumopatie, dac exist (pg. 170)
A: Risc de nerespectare a tratamentului

183

B: Temperatur > 38
C: Tulburri ale funciilor superioare
D: Vrsturi
E: Grea
Vezi raspuns ACD
120. [IBA10112] Urmtorele reprezint criterii de spitalizare n cazul infeciilor bronhopulmonare la
adult ()
A: Vrsta peste 65 ani i doi factori de risc
B: Vrsta peste 65 ani i un factor de risc
C: Vrsta sub 65 ani i doi factori de risc
D: Vrsta sub 65 ani i un factor de risc
E: Vrsta peste 65 ani
Vezi raspuns ABC
121. [IBA10113] n infeciile bronhopulmonare la adult, mortalitatea este favorizat de ()
A: Diabetul zaharat echilibrat
B: Drepanocitoza homozigot
C: Splenectomia
D: BPOC
E: Vrsta > 60 de ani
Vezi raspuns BCD
122. [IBA10114] Urmtorii factori sugereaz pneumopatie ()
A: Infecie recent a cilor respiratorii superioare
B: Opaciti interstiiale
C: Opacitate parenchimatoas unic, cu bronhogram aeric
D: Temperatur > 37,5
E: Tuse
Vezi raspuns BCE
123. [IBA10115] Examenul clinic n bronita acut la adult este caracterizat de ()
A: Tuse nedureroas n a doua faz
B: Tuse productiv n prim faz
C: Raluri umede n a doua faz
D: Raluri ronflante n prima faz
E: Febr 38-39
Vezi raspuns ACDE
124. [IBA10127] Semne de gravitate imediata in pneumonie: (170)
A: insuficienta renala
B: confuzie, cianoza, temperatura < 35 sau > 40 grade celsius
C: acidoza severa (pH <7.3)
D: frecventa cardiaca > 125/min, polipnee > 30/min, presiune arteriala <90/60 mmHg
E: afectarea mai multori lobi, revarsat pleural, cavitate pe radiografia toracica
Vezi raspuns BD
125. [IBA10129] Tratamentul in pneumopatia cu Mycoplasma pneumoniae: (172)
A: amoxicilina cu acid clavulanic
B: macrolide timp de 10-14 zile
C: fluoroquinolone
D: pristinamicina
E: cicline
Vezi raspuns BCDE
126. [IBA10130] Tratamentul in penumopatia cu anaerobi: (172)
A: amoxicilina de prima intentie (pristinamicina in caz de alergie)
B: Penicilina G iv
C: bi-antibioterapie iv
D: amoxicilina + acid clavulanic timp de 4-6 saptamani

184

E: Penicilina G iv sau amoxicilina + acid clavulanic timp de 21 de zile

Vezi raspuns BD
127. [IBA10131] Pneumopatiile nosocomiale: (173)
A: sunt cele mai frecvente infectii nosocomiale, fiind urmate de infectiile urinare
B: semnele apar frecvent dupa 48 de ore, dar nu este obligatoriu
C: factorii favorizanti includ alimentatia parenterala
D: sunt favorizate de insuficienta renala, anestezie, chirurgie toracica sau abdominala inalta, anti-H2
E: se realizeaza sistematic hemocultura + fibroscopie bronsica sau LBA
Vezi raspuns DE
128. [IBA10132] In toate cazurile in bronsita acuta: (174, 175)
A: antitusivele sunt contraindicate
B: amoxicilina/acid clavulanic in caz de dispnee de efort sau VEMS < 50 %
C: se administreaza sedative ale tusei in faza initiala (tuse seaca si dureroasa) sau in caz de tuse
reziduala
D: antibiotice daca subiectul este fumator si deja purtator al unei bronsite cronice
E: penicilina A sau macrolide daca expectoratia este purulenta > 7 zile
Vezi raspuns CDE
129. [IBA10133] Urmatoarele pneumopatii infectioase apar in context epidemic: (171, 172)
A: legioneloza pulmonara
B: pneumopatia cu anaerobi
C: pneumopatiile nosocomiale (stafilococ, bacili gram negativi)
D: pneumopatia cu Mycoplasma pneumoniae
E: pneumonia franca lobara (pneumococ)
Vezi raspuns AD
130. [IBA10135] In infectiile bronhopulmonare la adult decizia de a spitaliza depinde de: (169)
A: situatia socio-economica
B: gravitatea infectiei
C: agentul etiologic infectios
D: factorii de risc de mortalitate
E: contextul epidemic
Vezi raspuns ABD
131. [IBA10136] Cele mai frecvente etiologii de pneumonie severa pe sectia ATI: (171)
A: stafilococ aureus (MRSA)
B: S. pneumoniae
C: Chlamydia
D: L. pneumophila
E: bacili gram negativi (piocianic, Klebsiella, Serratia, Acinetobacter, enterobacterii)
Vezi raspuns BD
132. [IBA10137] Etiologiile cele mai frecvente in cazul pneumopatiilor infectioase la spital NU includ:
(171)
A: Moraxella catarrhalis
B: H. influenzae
C: Chlamydia psittaci
D: anaerobi
E: S. aureus
Vezi raspuns AC
133. [IBA10139] Factori favorizanti pentru pneumopatia cu anaerobi NU includ: (172)
A: antibioterapie prealabila cu spectru larg, corticoterapie, catetere venoase
B: afectiune subiacenta severa, antibioterapie cu spectru larg
C: false traiecte
D: situatie de risc
E: stare bucodentara deficitara, alcoolism
Vezi raspuns ABD

185

Intrebarile
din
tema Afeciuni
(pneumotoraxul, revrsatul pleural)

ale

pleurei

1. [PNE10002] Transsudatul pleural apare n una din urmtoarele condiii: (pag. 187)
A: Mezoteliom malign
B: Sindrom nefrotic
C: Poliartrit reumatoid
D: Febr mediteranean
E: Pancreatit
Vezi raspuns B
2. [PNE10003] Examenul clinic al unui sindrom de revrsat pleural relev: (pag. 186)
A: Accentuarea murmurului vezicular
B: Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale
C: Suflu tubar
D: Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleran
E: Matitate decliv
Vezi raspuns E
3. [PNE10004] ntre semnele de gravitate dintr-un pneumotorace nu intr: (pag. 184)
A: Dispnee major
B: Cianoz
C: Bradipnee
D: Puls paradoxal
E: Desaturare
Vezi raspuns C
4. [PNE10005] Una dintre afirmaiile urmtoare, referitoare la examenul clinic al unui pneumotorace,
nu este adevarat: (pag. 183)
A: Timpanism la percuie
B: Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale
C: Diminuarea murmurului vezicular la ausculta ie
D: Dac apare matitate bazal: suspiciune de hemopneumotorace
E: Uneori, examenul clinic poate fi normal
Vezi raspuns B
5. [PNE10006] Aspectul radiologic al unui pneumotorace poate releva: (pag. 183)
A: Opacitate omogen ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar
B: Opaciti interstiiale neconfluente reticulo-nodulare sau miliare
C: Hiperclaritate omogen i avascular ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar
D: Excavaie cu nivel hidroaeric unic sau multiplu
E: Opacitate alveolar sistematizat
Vezi raspuns C
6. [PNE10012] Nu reprezint semne funcionale ale pneumotorecelui ()
A: Dispnee de intensitate variabil
B: Durere n bar
C: Durere brutal
D: Durere de repaus
E: Quinte dureroase de tuse
Vezi raspuns B
7. [PNE10013] Nu reprezint semne evideniabile la examenul clinic n pneumotorax ()
A: Uneori examenul clinic poate fi normal

186

B: Timpanism la percuie
C: Diminuarea vibraiilor vocale
D: La auscultaie murmur vezicular prezent
E: Uneori, suflu tubar
Vezi raspuns E
8. [PNE10018] Legat de radiografia toracic n revrsatul pleural este fals urmtoarea ()
A: Linia Damoiseau
B: "Plmn alb"
C: Deplasarea mediastinului controlateral
D: Se efectueaz n picioare
E: Se efectueaz doar n incidena de fa
Vezi raspuns E
9. [PNE10022] Printre bolile sistemice, care pot determina pleurezii exudative, parte face: (pag.188)
A: sindrom Churg-Strauss
B: sindrom Fissinger-Leroy-Reiter
C: sindrom Laubry si Pezzi
D: sindrom Romano-Ward
E: sindrom Jarwell-Lange-Nielsen
Vezi raspuns A
10. [PNE10033] Pneumotoracele spontan secundar apare intr-una din urmatoarele situatii: ()
A: Traumatism toracic
B: BPOC
C: Postpunctie pleurala
D: Dupa ventilatie mecanica
E: Ruptura unei cavitati aerice situate in contact cu pleura apicala
Vezi raspuns B
11. [PNE10036] Sunt semne clinice de compresiune in cadrul unu pneumotorace cu exceptia: (184)
A: puls paradoxal
B: turgescenta jugulara
C: puls filant
D: distensie toracica
E: emfizem subcutanat
Vezi raspuns C
12. [PNE10046] Revrsatului pleural NU este cauzat de urmtoarele patologii gastrointestinale ()
A: Scleroza de varice
B: Chirurgia abdominal
C: Ruptura esofagian
D: Pancreatit
E: Hepatit
Vezi raspuns E
13. [PNE10047] Revrsatului pleural poate fi cauzat de urmtoarele boli sistemice, cu excepia ()
A: Sarcoidoz
B: Sindromul Elher-Danlos
C: Sindromul Sjogren
D: Sindromul Churg-Strauss
E: Boala Wegener
Vezi raspuns B
14. [PNE10048] Transsudatul nu este cauzat de ()
A: Urinotorace
B: Embolie pulmonar
C: Mixedem
D: Ciroza
E: TBC

187

Vezi raspuns E
15. [PNE10049] Un lichid pleural se consider exsudat dac ()
A: Raportul LDH n snge / LDH n lichid > 0,6
B: LDH n lichid > 2/3 din limita superioar normal a LDH din snge
C: Raportul proteine din snge / proteine din lichid > 0,5
D: LDH n lichid > o treime din limita superioar normal a LDH n snge
E: Raportul LDH lichid / LDH n snge > 0,5
Vezi raspuns B
16. [PNE10050] Aspectul de revrsat pleural NU se coreleaz cu ()
A: n caz de atelectazie complet mediastinul se deplaseaz de partea opcitii
B: Linia Damoiseau care reprezint limita superioar este convex n sus
C: Plmn alb n caz de revrsat abundent
D: Opacitate omogen
E: Opacitate dens
Vezi raspuns B
17. [PNE10051] Examenul clinic n revrsatul pleural include, cu excepia ()
A: Percuie dureroas n revrsatele purulente
B: Matitate decliv cu excepia revrsatelor localizate sau nchistate
C: Creterea transmiterii vibraiilor vocale
D: Suflu pleuretic
E: Abolirea murmurului vezicular
Vezi raspuns C
18. [PNE10052] Pleurezia purulent NU este caracterizat prin ()
A: Tratament cu fibrinolitice intrapleurale
B: pH sub 7,20
C: Durata tratamentului de 2-4 sptmni
D: Antibioterapie i.v. cu amoxicilin + acid clavulanic
E: Drenaj pleural n urgen
Vezi raspuns C
19. [PNE10057] Managementul pneumotoracelui NU include urmtoarea variant ()
A: Examen serologic HIV n cazul tinerilor
B: Rezecia chirurgical a zonelor buloase (recidiv)
C: Scufundarile submarine interzise timp de o lun
D: Evitarea suflatului n trompet
E: Cltoria cu avionul nepermis timp de o lun
Vezi raspuns C
20. [PNE10058] Pneumotoracele are urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Complicaii de decubit
B: Hemotorace
C: Edem pulmonar a vacuo
D: Atelectazie
E: Pleurezie purulent
Vezi raspuns B
21. [PNE10059] n pneumotorace, urmtoarele reprezint semne radiologice de gravitate, cu excepia
()
A: Pneumotorace compresiv
B: Brid pleural
C: Pneumotorace unilateral
D: Anomalie subiacent a parenchimului
E: Nivel hidroaeric
Vezi raspuns C
22. [PNE10060] Deglobulinizarea n pneumotorace NU este marcat de urmtoarele semne ()

188

A: Cianoz
B: Puls filant
C: Hipotensiune arterial
D: Tahicardie
E: Sete
Vezi raspuns A
23. [PNE10061] Pneumotoracele este marcat clinic prin, cu excepia ()
A: Posibil hemopneumotorace dac apare matitate bazal franca
B: Murmur vezicular diminuat
C: Frecatura pleural cauzat de epansamentului gazos al pleurei
D: Diminuarea transmisiei vibraiilor vocale
E: Timpanism la percuie
Vezi raspuns C
24. [PNE10068] Cantitatea de lichid continuta in mod normal in spatiul pleural este : ()
A: 10-14 ml
B: 7-41 ml
C: 20-25 ml
D: 7-14 ml
E: 30 ml
Vezi raspuns D
25. [PNE10007] Semnele radiologice de gravitate ntr-un pneumotorace sunt: (pag. 184)
A: Mediastin deplasat pe partea contralateral
B: Cupol diafragmatic convex
C: Brid pleural
D: Nivel hidroaeric
E: Pneumotorace bilateral
Vezi raspuns ACDE
26. [PNE10008] Un lichid pleural este un exsudat n urmatoarele condi ii: (pag. 187)
A: Raport proteine n lichid/proteine n snge > 0,5
B: Raport LDH n lichid/LDH n snge > 0,6
C: Raport proteine n lichid/proteine n snge < 0,5
D: Raport LDH n lichid/LDH n snge < 0,6
E: LDH n lichid > dou treimi din limita superioar normal a LDH n snge
Vezi raspuns ABE
27. [PNE10009] Condiiile n care apare pneumotoracele spontan primitiv sunt: (pag. 183)
A: aduli tineri, longilini
B: consecutiv unei fracturi costale
C: fumatul este un factor favorizant
D: ruptura unei caviti aerice aflate n contact cu pleura apical (bula sau blebsuri)
E: dup un infarct pulmonar
Vezi raspuns ACD
28. [PNE10010] Aspectele corecte ale radiografiei toracice ntr-un revarsat pleural sunt: (pag. 187)
A: Hiperclaritate omogen, dens
B: Opacitate omogen, dens, cu convexitatea n sus
C: Opacitate omogen, dens, cu concavitatea n sus
D: Deplasarea mediastinului de partea opus opacitii
E: Retracia mediastinului de partea opacitii
Vezi raspuns CD
29. [PNE10011] Condiiile patologice n care apare un transsudat pleural sunt: (pag. 187)
A: Insuficiena cardiac
B: Ciroza
C: Dializa peritoneal

189

D: Pancreatita
E: Cancer bronhopulmonar
Vezi raspuns ABC
30. [PNE10014] Despre pneumotoracele spontan primitiv este adevrat c ()
A: Afecteaz predominant brbaii
B: Fumatul e factor favorizant
C: 50% dintre pacieni recidiveaz la 2 ani
D: Afecteaz adulii tineri
E: Afecteaz aduli brevelini
Vezi raspuns ABD
31. [PNE10015] Reprezint cauze de pneumotorace spontan secundar ()
A: PAN
B: BPOC
C: Nodul reumatoid
D: Tuberculoz
E: Astm
Vezi raspuns BCDE
32. [PNE10016] Reprezint semne radiologice de gravitate ()
A: Mediastin deplasat contralateral
B: Nivel hidroaeric
C: Deglobulinizare
D: Anomalii ale parenchimului pulmonar
E: Pneumotorace bilateral
Vezi raspuns ABDE
33. [PNE10017] Examenul clinic n caz de sidrom de revrsat pleural lichidian nu poare releva ()
A: Matitare electiv
B: Diminuarea vibraiilor vocale
C: Aboliea murmurului vezicular
D: Suflu pleuretic
E: Semne de intoleran
Vezi raspuns AB
34. [PNE10019] Reprezint cauze de transudat ()
A: Urinotorace
B: Mixedemul
C: Sindrom nefrotic
D: Pancreatita acut
E: Chilotoraxul
Vezi raspuns ABC
35. [PNE10020] Sunt adevrate referitor la revrsatul pleural ()
A: Orice revrsat pleural de natur necunoscut trebuie puncionat
B: Pentru revrsatul nchistat e necesar ecografie anterior punciei
C: Aspectul macroscopic al lichidului nu conteaz
D: Se vor recolta cel puin 2 tuburi pentru analize
E: Exudat=raport LDH lichid/LDH snge > 0,6
Vezi raspuns ABE
36. [PNE10021] Cauze de pneumotorace spontan secundar sunt: (pag.183)
A: mucoviscidoza
B: mixedem
C: trombocitopenia
D: pneumopatii cu stafilococ sau cu klebsiela
E: BPOC
Vezi raspuns ADE

190

37. [PNE10023] Atitudinea terapeutica a pneumotoraxului in caz de recidiva, la al doilea episod, este:
()
A: homolateral: la fel ca la primul episod
B: controlateral: la fel ca la primul episod
C: homolateral: simfiza pleurala cu talcaj
D: controlateral: pleurectomie, abraziune pleurala, rezectia zonelor buloase distrofice
E: controlateral: simfiza pleurala cu talcaj
Vezi raspuns ADE
38. [PNE10024] In caz de pneumotorace la subiectul tanar, se propune: ()
A: realizarea unei serologii HIV
B: dozarea de alfa-1-antitripsina
C: determinarea fenotipului Pi
D: realizarea unui CT pentru vizualizarea de bule si blebsuri, inainte de tratament specific
E: CT toracic daca s-a realizat simfiza pleurala cu ocazia managementului initial
Vezi raspuns ABCD
39. [PNE10026] Pneumotoracele traumatic apare in: ()
A: pneumotorax iatrogen
B: postpunctie pleurala
C: biopsie transbronsica
D: implant de cateter subclavicular
E: anestezie prin bloc intercostal, acupunctura, ruptura unui blebs
Vezi raspuns ABCD
40. [PNE10027] Semnele de gravitate in pneumotorace sunt: ()
A: clinice
B: radiologice
C: gazometrice
D: imediate
E: la distanta
Vezi raspuns ABC
41. [PNE10028] Monitorizarea pacientului cu pneumotorax include: ()
A: puls, TA
B: FR
C: temperatura
D: permeabilitatea drenului
E: la inceput, cel putin odata pe zi
Vezi raspuns ABCD
42. [PNE10029] Complicatiile pneumotoraxului sunt: ()
A: complicatii hemoragice/mecanice iatrogene in caz de implantare de tub de dren
B: pleurezie purulenta
C: atelectazie
D: edem pulmonar lezional frecvent
E: persistenta bresei pleurale: fistula deschisa mai mult de 24 de ore
Vezi raspuns ABC
43. [PNE10030] Metastazele urmatoarelor cancere primitive pot cauza revarsate pleurale: ()
A: san
B: prostata
C: ovar
D: tiroida, mezoteliom
E: limfoame, hemopatii maligne
Vezi raspuns ABCE
44. [PNE10031] Urmatoarele boli sistemice pot cauza revarsat pleural: ()
A: poliartrita reumatoida: glicopleurie normala, prezenta ragocitelor
B: lupus, Wegener, Churg-Strauss

191

C: Sjogren
D: febra mediteraneana
E: sarcoidoza (frecvent)
Vezi raspuns BCD
45. [PNE10032] Urmatoarele medicamente pot cauza revarsate pleurale: ()
A: amiodarona
B: bromocriptina
C: dandrolena
D: izoniazida
E: betablocante, metotrexat, metisergida, nitrofurantoina
Vezi raspuns ABCD
46. [PNE10034] Pneumotoracele spontan primitiv: (183)
A: are o neta predominanta masculina
B: fumatul este un factor favorizant
C: la 25% dintre pacienti recidiveaza la 2 ani
D: este prezenta bula a carei limita interna este situata in interiorul pleurei pulmonare
E: blebsuri-o cavitate superficiala mica situata in interiorul parenchimului
Vezi raspuns ABC
47. [PNE10035] Care sunt semne clinice de insuficienta respiratorie acuta in cadrul unui
pneumotorace: (184)
A: dispnee majora
B: tahipnee
C: polipnee
D: cianoza
E: desaturare(puls oximetrie)
Vezi raspuns ACDE
48. [PNE10037] Bolile sistemice care pot da exudat pleural sunt: (pag 188)
A: Boala Wegener
B: Sindromul Sjogren
C: Poliarterita nodoasa
D: Sindromul Churg-Strauss
E: Mixedem
Vezi raspuns ABD
49. [PNE10038] Patologiile gastrointestinale care reprezint factori etiologici pentru exudatul pleural
sunt: (pag 188)
A: Hepatita viral
B: Pancreatita acuta
C: Boala Chron
D: Colita ulcerativa
E: Ruptura esofagian
Vezi raspuns BE
50. [PNE10039] O acumulare patologic de lichid pleura este exudat dac: (pag. 187)
A: Raportul proteine n lichid/ proteine n snge > 0,4
B: Raportul LDH n lichid/ LDH n sange > 0,6
C: Raportul LDH n lichid/ LDH n sange > 6
D: Raportu proteine n lichid/ proteine n snge > 0,5
E: LDH n lichid > 2/3 din limita superiar a LDH din snge
Vezi raspuns BDE
51. [PNE10040] Revrsatului pleural poate fi cauzat de sindromul ()
A: Wegener
B: Elher-Danlos
C: Sjogren
D: Churg-Strauss

192

E: Marfan
Vezi raspuns ACD
52. [PNE10041] Patologia tumoral care poate determina pleurezie include ()
A: Paragangliomul pulmonar
B: Adenomul alveolar
C: Mezoteliomul malign
D: Metastaze de la un cancer de ovar
E: Cancerul bronhopulmonar stadiul III
Vezi raspuns CD
53. [PNE10042] Se recomand recoltarea exsudatului revrsatului pleural n caz de (pg. 187)
A: Raport proteine n lichid / proteine n snge > 0,5
B: Raport LDH n lichid / LDH n snge > 0,6
C: LDH in lichid > 2/3 din limita superioar normal a LDH din snge
D: Raportul LDH n snge / LDH n lichid > 0,5
E: Raportul proteine n snge / proteine n lichid > 0,6
Vezi raspuns ABC
54. [PNE10043] Boala plmnului alb poate fi cauzat de ()
A: Pneumectomie
B: Atelectazie complet prin obstrucia unei bronhii su
C: Pneumotorax unilateral cu supap
D: Tumora gigantic
E: Pleurezie de mare abunden
Vezi raspuns ABE
55. [PNE10044] Sindromul de revarsat lichidian pleural este marcat de ()
A: Matitate decliv cu excepia revrsatelor localizate sau nchistate
B: Cianoz
C: Absena transmiterii vibraiilor vocale
D: Dispnee
E: Suflu pleuretic
Vezi raspuns ACE
56. [PNE10045] Revrsatul pleural este marcat de urmtoarele semne funcionale ()
A: nsprirea murmurului
B: Creterea vibraiilor vocale
C: Dispnee variabil
D: Tuse expectorant
E: Durere bazitoracic accentuat n inspir profund
Vezi raspuns CE
57. [PNE10053] Managementul pneumotoracelui NU include ()
A: Indicaie de chirurgie a bulelor la prima recidiv homolateral
B: Indicaie de simfiz pleural la prima recidiv contralateral
C: Interzicerea scufundrilor timp de o lun
D: Interzicerea eforturilor cu glota nchis
E: Interzicerea cltoriei cu avionul pe termen lung
Vezi raspuns ACE
58. [PNE10054] Pneumotoracele are urmtoarele semne de gravitate ()
A: Anomalie a parenchimului pulmonar subiacent
B: Pneumotorace bilateral
C: Nivel hidroaeric
D: Brid pleural
E: Pneumotorace cu supap
Vezi raspuns ABCD

193

59. [PNE10055] n pneumotorace, insuficiena respiratorie acut este marcat de ()

A: Desaturare
B: Paloare
C: Cianoz
D: Hipotensiune arterial
E: Dispnee major
Vezi raspuns ACE
60. [PNE10056] n pneumotorace, examenul clinic este caracterizat de urmtoarele ()
A: Sibilante pe partea afectat
B: Expectoraie spumoas
C: Diminuarea murmurului vezicular
D: Diminuarea transmisiei vibraiilor vocale
E: Timpanism la percuie
Vezi raspuns CDE
61. [PNE10062] Mezoteliomul malign este: (188)
A: cancer primitiv al esofagului
B: cancer primitiv al pleurei
C: expunere la azbest
D: revarsat de obicei dureros
E: lichid bogat in acid hialuronic
Vezi raspuns BCDE
62. [PNE10063] Pleureziile bacteriene reacionale care dau exsudat prezinta: (188)
A: frecvent rectionale si parapneumonice
B: lichid steril
C: limfocitare
D: glicopleurie normala
E: ph<7,20
Vezi raspuns ABD
63. [PNE10064] Pleureziile tuberculoase care dau exsudat caracteristici: (188)
A: limfocitare
B: procent ridicat adenozin-desaminaza
C: foliculi tuberculoizi,gigantocelulari cu necroza cazeosa
D: lichid steril
E: drenaj+lavaj-fibrinolitice
Vezi raspuns ABC
64. [PNE10065] Patologii infectioase care dau exudate: (188)
A: pleurezii bacteriene
B: abcese exstra-abdominale
C: abcese intra-abdominale
D: hepatita
E: pleurezii fungice
Vezi raspuns ACDE
65. [PNE10066] Semne de intoleranta in rezarsatul pleural: (186)
A: polipnee
B: tahipnee
C: laterodeviatia zgomotelor inimii
D: hipotensiune arteriala
E: cianoza
Vezi raspuns ACDE
66. [PNE10067] Semne functionale in rezarsatul pleural: (186)
A: durere bazitoracica accentuata in inspir profund
B: durere bazitoracica accentuata in exspir profund
C: durere laterotoracica accentuata in exspir profund

194

D: tuse seaca uneori durerosa

E: dispnee nevariabila
Vezi raspuns AD

Intrebarile din tema Tumori ale plmnului primitive

i secundare
1. [TPP10005] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar fr celule mici
este adevarat: (pag. 198)
A: Este mai frecvent ntlnit la femei
B: Apare mai frecvent la nefumatori
C: Este mai frecvent ntlnit la brbai
D: Expunerea la factori profesionali nu este implicat n etiologie
E: Alcoolismul favorizeaz apariia acestuia
Vezi raspuns C
2. [TPP10006] Una dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul cancerului bronhopulmonar
fr celule mici este fals (pag. 199)
A: n stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical
B: n stadiul I sau II inoperabil tratamentul include i chimioterapie
C: n stadiul IV tratamentul include chimioterapie sau terapie intit
D: n stadiul II se poate efectua tratament chirurgical, radioterapie sau chimioterapie
E: n stadiul IIIB tratamentul include doar chimioterapia
Vezi raspuns E
3. [TPP10008] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar cu celule mici
este fals: (pag. 199)
A: Are o prezentare central
B: Are o frecven crescut a semnelor generale
C: Are o evoluie lent, secundar unui timp de dedublare de peste o lun
D: Prezint totdeauna afectare mediastinal
E: Prezint o frecven crescut a sindroamelor paraneoplazice tip Schwartz-Bart
Vezi raspuns C
4. [TPP10009] Tumorile pulmonare secundare se prezint sub mai multe aspecte, cu excepia: (pag.
200)
A: Nodulilor pulmonari
B: Limfangitei carcinomatoase
C: Adenopatiilor cervicale
D: Metastazelor endobronice
E: Adenopatiilor mediastinale
Vezi raspuns C
5. [TPP10011] Care afirmaie referitoare la tumorile pulmonare secundare este fals: (pag. 200)
A: Plamnul este al doilea sit ca frecven pentru metastazare
B: Difuzarea metastatic se poate face pe cale hematogen;
C: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii abdominali
D: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii mediastinali
E: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la pleura visceral invadat
Vezi raspuns C
6. [TPP10013] Sindromul Schwartz-Barter ()
A: Cecitate unilateral
B: Voce bitonal

195

C: Paralizie de membru superior unilateral

D: Secreie inadecvat de hormon antidiuretic
E: Tromboz de ven cav inferioar
Vezi raspuns D
7. [TPP10014] Extensia locoregional a cancerului bronhopulmonar se caracterizeaz prin
urmtoarele, cu excepia: ()
A: Hipocratism digital
B: Sindrom de cav superioar
C: Durere toracic
D: Wheezing
E: Disfagie
Vezi raspuns A
8. [TPP10015] Factorii profesionali implicai n cancerele fr celule mici includ, cu exceptia: (pg. 198)
A: Mangan
B: Crom
C: Fier
D: Nichel
E: Azbest
Vezi raspuns A
9. [TPP10021] Sunt factori profesionali implicati in aparitia cancerului pulmonar, cu exceptia: (pag
198)
A: arsenic anorganic
B: nichel
C: fier
D: radon
E: tutun
Vezi raspuns E
10. [TPP10024] Tumorile pulmonare secundare sunt sub forme de, cu exceptia: (200)
A: nodului pulmonari
B: limfangita carcinomatoasa
C: adenopatii mediastinale
D: metastaze endobronsice
E: afectarea a venoasa pulmonara
Vezi raspuns E
11. [TPP10027] Tratamentul nechirurgical al metastazelor pulmonare este aplicat de prima intentie in
urmatoarele tipuri de cancere, cu exceptia: (201)
A: testicular
B: ovarian
C: neuroblastoame
D: limfoame
E: colorectale
Vezi raspuns E
12. [TPP10028] Tratamentul chirurgical al tumorilor pulmonare secundare se vaaplpica mai ales pentru
urmatoarele tipuri de cancere, cu exceptia: (201)
A: tumori trofoblastice
B: cancerele sanului
C: colorectale
D: tiroidiene
E: melanom
Vezi raspuns A
13. [TPP10035] Adenopatiile mediastinale sunt frecvente in urmatoarele tipuri de cancer: ()
A: testicular
B: ovarian

196

C: ORL
D: stomac
E: prostata
Vezi raspuns A
14. [TPP10039] Radiografia toracica si CT toracic in cazul nodulilor pulmonari metastatici arata: ()
A: nodului slab delimitati
B: de la 10 noduli se poate vorbi de aspectul "lansarii de baloane"
C: cu precadere periferici
D: predominanti in lobii superiori
E: prezenta calcificarilor exclude natura tumorala
Vezi raspuns C
15. [TPP10043] Tratamentul KBP cu celule mici, afirmatii false: (200)
A: Forme limitate: chimioterapie (platina si VP 16) + radioterapie (concomitenta sau in alternanta)
B: baza tratamentului este radioterapia
C: Forme diseminate: numai chimioterapie, cu posibilitate de radioterapie in functie de caz
D: Forme diseminate: radioterapie antalgica pe o metaosoasa bine delimitata
E: forme metastatice: radioterapie cerebrala si metastaza clinic simptomatica
Vezi raspuns B
16. [TPP10044] Stadiul IV ai KBP fara celule mici cuprinde urmatoarele: ()
A: toate T,N,M1
B: T4,N2
C: toate T,N3
D: T4,N0-1
E: T1-3,N2
Vezi raspuns A
17. [TPP10055] Despre cancerul fr celule mici se poate afirma: (pag 198)
A: Reprezint 20% dintre tumorile maligne primitive ale plamnului
B: diagnosticat n stadiile I si II are ans de supravie uire la 5 ani de 52,6 %
C: ca bilan iniial se recomand efectuarea biopsiei medulare
D: markeri tumrali trebuie obiectivai n cadrul bilanului iniial
E: diagnosticat n stadiul III are ans de supravieuire la 5 ani de 50%
Vezi raspuns B
18. [TPP10056] Miliara metastatic apare mai frecvent consecutiv metastazelor din : (pag200)
A: carcinomul bazocelular
B: carcinomul colorectal
C: adenocarcinomul vezical
D: carcinomul medular al tiroidei
E: carcinomul uterin
Vezi raspuns D
19. [TPP10057] Principalul diagnostic diferenial al limfangitei carcinomatoase este: (pag200)
A: EPA
B: Pneumopatie interstiial gripal
C: Insuficiena cardiac congestiv
D: Infarct miocardic acut
E: Limfom Hodgkin
Vezi raspuns C
20. [TPP10058] Durata optim de tratament a cancerului pulmonar fr celule mici, stadiul IV este de:
(pag 199)
A: 2 cicluri complete de chimioterapie
B: 3 cicluri complete de chimioterapie
C: 4-6 luni cu cisplatin i o molecul de a 3 generaie
D: 4-6 cicluri de chimioterapie

197

E: niciun raspuns de mai sus

Vezi raspuns D
21. [TPP10059] n cancerul pulmonar cu celule mici baza tratamentul este reprezentat de : (pag
199)
A: Chirurgie
B: Radioterapie de prim intenie
C: Chirurgie + radioterapie
D: Chimioterapie
E: Niciun raspuns de mai sus
Vezi raspuns D
22. [TPP10060] Timpul de dublare al unui cancer pulmonar cu celule mici este de: (pag 199)
A: 4 luni
B: 6 luni
C: 40 de zile
D: 2 luni
E: 1 lun
Vezi raspuns E
23. [TPP10069] Tumorile pulmonare secundare se abordate chirurgical, cu excepia ()
A: Rezecabilitatea posibil a tuturor metastazelor
B: Risc anestezic acceptabil
C: Funcie pulmonar compatibil
D: Prezena a cel mult 3 alte localizari metastatice
E: Cancerul primitiv identificat i controlat
Vezi raspuns D
24. [TPP10070] Care dintre urmtoarele forme de cancer nu reprezint o cauz pentru limfangitei
carcinomatoase ()
A: De prostat
B: Uterin
C: Intestinal
D: De stomac
E: De sn
Vezi raspuns C
25. [TPP10075] Chirurgia tumorilor pulmonare secundare este indicat, cu excepia ()
A: Rezecabilitatea posibil a tuturor metastazelor
B: Risc anestezic acceptabil
C: Funcie pulmonar compatibil
D: Prezena a cel mult trei alte localizri metastatice
E: Cancerul primitiv identificat i controlat
Vezi raspuns D
26. [TPP10076] Cauzele frecvente ale limfangitei carcinomatoase sunt urmtoarele tipuri de cancer, cu
excepia ()
A: de prostat
B: uterin
C: intestinal
D: de stomac
E: de sn
Vezi raspuns C
27. [TPP10077] Urmtoarele forme de cancer NU determin cel mai frecvent miliar metastazic ()
A: Carcinom medular al tiroidei
B: Melanom malign
C: Cancer ovarian
D: Cancer renal
E: Cancer gastric

198

Vezi raspuns E
28. [TPP10078] Tratamentul sindromului de cav superioar NU include ()
A: Chimioterapie
B: Oxigenoterapie
C: Radioterapie
D: Corticoizi
E: Anticoagulante
Vezi raspuns C
29. [TPP10079] NU sunt factori profesionali de risc pentru cancerul bronhopulmonar fr celule mici ()
A: Plumb
B: Azbest
C: Nichel
D: Fier
E: Crom
Vezi raspuns A
30. [TPP10080] Este inclus n bilanul iniial al cancerului bronhopulmonar cu celule mici, dar neinclus
n cel al formei fr celule mici ()
A: PFR
B: Biopsie medular
C: Fibroscopie bronic
D: CT cerebral
E: Ecografia abdominal
Vezi raspuns B
31. [TPP10082] Nu este semn in raport cu extensia locoregionala in tumorile primitive pulmonare:
(197)
A: durerea toracica
B: disfonia (parlizia nervului recurent stang), disfagia (compresie a esofagului)
C: wheezing (compresiune traheala)
D: sindromul de cava superioara (mai frecvent in KBP cu celule mici)
E: dispneea
Vezi raspuns E
32. [TPP10002] n cancerul broho-pulmonar fr celule mici, bilanul iniial include: (pag. 198)
A: Fibroscopia bronic
B: Probele funcionale respiratorii
C: Markerii tumorali
D: Biopsia medular
E: CT toracic
Vezi raspuns ABE
33. [TPP10003] Care dintre urmtoarele investiga ii aparin evalurii ini iale al cancerului brohopulmonar cu celule mici: (pag. 198)
A: Fibroscopia bronic
B: Probe funcionale respiratorii
C: Markeri tumorali
D: Biopsie medular
E: Scintigrafie osoas
Vezi raspuns ADE
34. [TPP10004] Cancerul brohopulmonar fr celule mici regrupeaz urmtoarele tipuri histologice:
(pag. 198)
A: Epidermoid
B: Cu celule mici
C: Cu celule mari
D: Adenocarcinoamele
E: Slab difereniat

199

Vezi raspuns ACD

35. [TPP10007] Cancerele bronhopulmonare cu celule mici au urmtoarele caracteristici: (pag. 199)
A: Reprezint 80% din tumorile primitive ale plmnului
B: Asociaz frecvent prezena metastazelor
C: Rar, asociaz prezena metastazelor
D: Baza tratamentului este chimioterapia
E: Tratamentul de baz este cel chirurgical
Vezi raspuns BD
36. [TPP10010] Miliara metastatic din cadrul tumorilor pulmonare secundare este mai frecvent
ntlnit n caz de: (pag. 200)
A: Melanom malign
B: Cancer renal
C: Cancer hepatic
D: Cancer testicular
E: Cancer ovarian
Vezi raspuns ABE
37. [TPP10012] Cancerele fr celule mici sunt (pg. 198)
A: Epidermoid
B: Mezoteliom
C: Adenocarcinom
D: Cu celule mari
E: Nici una
Vezi raspuns ACD
38. [TPP10016] Cauzele sindromului de cav superioar includ ()
A: Limfom
B: Timom
C: Gu endotoracic
D: Carcinom cu celule mici
E: Carcinom cu celule mari
Vezi raspuns ABCD
39. [TPP10017] Limfangita carcinomatoas nu apare n cancerele de ()
A: Plmn
B: Sn
C: Prostat
D: Rinichi
E: Esofag
Vezi raspuns DE
40. [TPP10018] Care dintre urmtoarele sunt adevrate ()
A: Cancerul de colon evolueaz cu limfanfita carcinomatoas
B: Cancerul de rinichi poate da metastaz de plmn la mai muli ani
C: Cancerul de stomac d frecvent noduli pulmonari
D: Miliara metastazic este mai frecvent ntlnit n carcinomul medular al tiroidei
E: Adenopatiile mediastinale sunt frecvente n cazul cancerului testicular
Vezi raspuns BDE
41. [TPP10019] n prezena unei mutaii a genei EGFR tratamentul de prim linie are la baz ()
A: inhibitor al tirozin kinazei
B: Gefitinib
C: Chimioterapie de a treia generaie n monoterapie
D: Cisplatin
E: Sruri de platin
Vezi raspuns ABD
42. [TPP10020] Sunt factori profesioniali implicati in aparitia cancerului de plaman fara celule mici

200

urmatorii: (pag 198)

A: bis cloro metil eter
B: radiatii ionizante
C: clorura de vinil
D: fier
E: molibden
Vezi raspuns ABCD
43. [TPP10022] Diagnosticul diferential al nodulilor multipli necancerosi se face cu: ()
A: nocardioza
B: malformatie arteriovenoasa
C: noduli reumatoizi
D: criptococoza
E: azbestoza
Vezi raspuns ABCD
44. [TPP10023] Tratamentul sindromului de VCS cuprinde urmatoarele, cu exceptia (199)
A: Antiagregante
B: Corticoizi
C: Oxigenoterapie
D: Decompresie chirurgicala
E: Radioterapie
Vezi raspuns ADE
45. [TPP10025] Conduita de urmat in caz de suspiciune de cancer bronhopulmonar secundar si cancer
primitiv necunoscut este: (pg. 202)
A: examen clinic
B: Radiografie toracica
C: examinari complementare orientate de catre anomaliile examenului clinic
D: PET scan sistematic
E: CT cervicotoracoabdominopelvin sistematic
Vezi raspuns ABC
46. [TPP10026] Tratamentul nechirurgical al tumorilor pulmonare secundare este reprezentat de
urmatoarele: (201)
A: Chimioterapie
B: Metastazectomie
C: imunoterapie
D: hormonoterapie
E: radioterapie
Vezi raspuns ACD
47. [TPP10029] In tratamentul tumorilor pulmonare scundare se va aplica metastazectomia in
urmatoarele conditii: (201)
A: chiar daca primitivul nu este identificat si controlat
B: absenta altei localizari metastatice
C: functie pulmonara compatibila
D: risc anestezic acceptabil
E: indiferent daca e posibila sau nu rezecabilitatea completa a tuturor metastazelor
Vezi raspuns BCD
48. [TPP10030] Indicatii de dezobstructie cu laser in tratamentul tumorilor pulmonare secundare sunt
urmatoarele: (201)
A: localizari traheale
B: pneumonii repetate
C: atelectazii
D: rasunet functional chiar putin important
E: timp de dedublare <20 zile
Vezi raspuns BC

201

49. [TPP10031] In cazul cancerului primitiv necunoscut, diagnosticul diferential al nodulilor multipli
necancerosi din cadrul tumorilor secundare pulmonare se face cu: (201)
A: cauza infectioasa: piogeni, tuberculoza, histoplasmoza, chist hidatic, nocardioza, aspergiloza,
criptococoza
B: embolie pulmonara
C: granulomatoza Wegener
D: sarcoidoza
E: tumora maligna
Vezi raspuns ABCD
50. [TPP10032] In cazul tumorilor pulmonare secundare si cancer primitiv cunoscut atitudinea este
urmatoarea: (200)
A: radiografie toracica pentru orice bolnav afectat de cancer
B: CT toracic in caz de simptomatologie respiratorie sau anomalie pe Rx toracic
C: fibroscopie bronsica sistematic
D: obtinerea cu orice pret a unei probe histologice nu are sens decat daca aceasta modifica
tratamentul si prognosticul bolii
E: probe histologice in orice caz
Vezi raspuns ABD
51. [TPP10033] Urmatoarele sunt cancere care pot da metastaze la mai multi ani de la un tratament
initial considerat drept satisfacator din punct de vedere carcinologic: (200)
A: tiroida
B: san
C: rinichi
D: melanom
E: colorectal
Vezi raspuns BC
52. [TPP10034] Urmatoarele cancere pot da metastaze endobronsice: ()
A: cancer in sfera ORL
B: cancer de esofag
C: cancer bronhopulmonar
D: cancer tiroidian
E: cancer de stomac
Vezi raspuns ABC
53. [TPP10036] Limfangita carcinomatoasa se observa cu precadere in: ()
A: melanom
B: cancer renal
C: stomac
D: san
E: prostata
Vezi raspuns CDE
54. [TPP10037] Miliaria metastatica este mai frecvent intalnita in caz de: ()
A: cancer renal
B: melanom malign
C: Cancer stomac
D: cancer ovarian
E: carcinom medular tiroidian
Vezi raspuns ABDE
55. [TPP10038] Tabloul clinic al tumorilor pulmonare secundare sub forma de noduli este reprezentat
de: ()
A: simptomatici in majoritatea cazurilor
B: dureri toracice
C: revarsat lichidian pleural
D: revarsat pleural aeric

202

E: asimptomatici in majoritatea cazurilor

Vezi raspuns BCDE
56. [TPP10040] Despre KBP cu celule mici se pot spune urmatoarele, cu exceptia: ()
A: reprezinta 80% din tumorile maligne primitive ale plamanului
B: in aproximativ 2/3 din cazuri se remarca prezenta metastazelor
C: baza tratamentului este chirurgia
D: prezentare de obicei periferica
E: timp de dedublare = 1 luna
Vezi raspuns ACD
57. [TPP10041] Urmatoarele afirmatii despre KBP cu celule mici sunt adevarate: ()
A: apare intotdeauna afectare mediastinala si frecvent masiva
B: apare sindrom de vena cava superior
C: frecventa crescuta a sindroamelor paraneoplazice de tip Schwartz-Bartter
D: semne generale absente
E: reprezinta 20% din tumorile maligne primitive ale plamanului
Vezi raspuns ABCE
58. [TPP10042] Clasificarea KBP cu celule mici, afirmatii adevarate: ()
A: "forme limitate" la hemitoracele ipsilateral si la ariile sale de drenaj ganglionar
B: "forme extinse"
C: boala diseminata, cand exista metastaze la distanta
D: "formele limitate" se trateaza cu un camp unic de radioterapie
E: se foloseste mai mult TNM
Vezi raspuns ABCD
59. [TPP10045] In cadrul KBP fara celule mici, tratamentul de referinta este chirurgia pentru
urmatoarele stadii: ()
A: IA
B: IB
C: II
D: T3N1
E: T1-3,N2
Vezi raspuns ABCD
60. [TPP10046] KBP neoperabil se intalneste in urmatoarele situatii: ()
A: IIIA nonrezecabil: T4N0-1
B: IIIB
C: refuzul pacientilor
D: contraindicatie pentru chirurgie
E: T1,3N2
Vezi raspuns ABCD
61. [TPP10048] Tratamentul KBP fara celule mici, stadiul IV, se realizeaza astfel: ()
A: la cei cu absenta mutatiei genei EGFR: biterapie cisplatina + (gemcitabina sau taxan sau
docetaxel sau paclitaxel sau vinorelbina sau pemetrexed
B: durata optima a tratamentului este intre 4 si 6 cicluri
C: la cei cu prezenta unei mutatii a genei EGFR: de prima linie gefitinib in monoterapie
D: la cei cu prezenta unei mutatii a genei EGFR: biterapie chimioterapie de a treia generatie +
cispalatina
E: radioterapie
Vezi raspuns ABCD
62. [TPP10049] Factori de risc profesionali in KBP fara celule mici sunt urmatorii: ()
A: clorura de vinil
B: hidrocarburi policiclice aromatice
C: radon
D: bis-cloro-metil-eter
E: tutun

203

Vezi raspuns ABCD

63. [TPP10050] Principiile de tratament ale KBP fara celule mici sunt: ()
A: pentru toate stadiile supravietuirea la 5 ani este aproximativ 14%
B: pentru cancerele diagnosticate intr-un stadiu localizat supravietuirea la 5 ani poate atinge 50%
C: tratamentul depinde de clasificarea TNM
D: chirurgie ca modalitate de referinta in stadiul I si II
E: chirurgie ca modalitate de referinta in stadiul IIIB
Vezi raspuns ABCD
64. [TPP10051] Tratamentul KBP fara celule mici cu radioterapie ca modalitate de referinta se
realizeaza in urmatoarele situatii: ()
A: stadiul I sau II neoperabil
B: IIIB
C: T4N0-1
D: Stadiul IV
E: T3N1
Vezi raspuns ABC
65. [TPP10052] Tratamentul sindromului de cava superioara in KBP cu celule mici se face cu: ()
A: chimioterapie
B: corticoizi
C: anticoagulante
D: oxigenoterapie
E: radioterapie
Vezi raspuns ABCD
66. [TPP10053] Circumstantele obisnuite de descoperire a unui KBP sunt: ()
A: subiect tabagic <40 ani
B: aparitia sau agravarea unei tuse
C: episod infectios care treneaza sau recidiveaza in acelasi teritoriu
D: hemoptizie
E: disfonie, wheezing, sindrom de cava superior, disfagie, durere toracica
Vezi raspuns BCDE
67. [TPP10054] Bilantul initial ce trebuie realizat in fata unui KBP cuprinde: ()
A: fara celule mici: fibroscopie bronsica, CT toracic+suprarenal, CT cerebral, ecografie abdominala,
scintigrafie osoasa, bipsie medulara, markeri tumorali, PFR
B: cu celule mici: markeri tumorali, PFR
C: PET-CT cu 18-FDG
D: preterapeutic: functie renala si hepatica, ECG+/-ecografie cardiaca, Examen ORL, examen
stomatologic
E: de discutat in KBP fara celule mici: mediastinoscopie, scintigrafie pulmonara ventilatie/perfuzie
Vezi raspuns CDE
68. [TPP10061] Tratamentul cu laser al localizarilor endobronsice al tumorilor pulmonare secundare se
va realiza n caz de ()
A: Pneumotorax
B: Revrsat pleural bilateral
C: Atelectazii
D: Pneumopatii repetate
E: Dispnee
Vezi raspuns CD
69. [TPP10062] Metastazele endobronsice apar frecvent n cazurile de cancer ()
A: Bronhopulmonar
B: Esofagian
C: Gastric
D: Testicular

204

E: n sfera ORL
Vezi raspuns ABE
70. [TPP10063] Limfangita carcinomatoas sunt cauzate adesea de ()
A: Melanomul malign
B: Cancerul renal
C: Cancerul de colon
D: Cancerul de stomac
E: Cancerul de sn
Vezi raspuns DE
71. [TPP10064] Nodulii pulmonari sunt cauzai adesea de ()
A: Cancerul ovarian
B: Cancerul de pancreas
C: Cancerul de prostat
D: Cancerul gastric
E: Melanomul malign
Vezi raspuns AE
72. [TPP10065] Sindromul de cav superioar poate fi cauzat de ()
A: Corp strin
B: Gu exotoracic
C: CBP secundar
D: Limfom
E: Timom malign
Vezi raspuns CDE
73. [TPP10066] n terapiile CBP de stadiul IV in absenta mutatiei EGFR (pag:199)
A: Metotrexat
B: Paclitaxel
C: Gefitinib
D: Gemcitabin
E: Cisplatin
Vezi raspuns BDE
74. [TPP10067] Cancerul bronhopulmonar fr celule mic este favorizat de ()
A: Nichel
B: Cupru
C: Crom
D: Plumb
E: Azbest
Vezi raspuns ACE
75. [TPP10068] n diagnosticul unui CBP fr celule mici, bilanul iniial include ()
A: Markeri tumorali
B: Biopsie medular
C: CT cerebral
D: CT toracic i suprarenal
E: Fibroscopie bronic
Vezi raspuns CDE
76. [TPP10071] Circumstante de descoperire a KBP sunt, cu exceptia: ()
A: Radiografia toracica sistematica in 6%, cu supravietuire de 12%
B: Metastaza simptomatica in 32%, cu supravieturie de 0%
C: Metastaza simptomatica in 34%, cu supravieturie de 0%
D: Semne generale in 32%, cu supravietuire de 6%
E: Simptome locale in 27%, cu supravietuire de 12%
Vezi raspuns ACD
77. [TPP10072] Factori de risc profesionali pentru cancerul bronhopulmonar fr celule mici sunt ()

205

A: Nichel
B: Cupru
C: Crom
D: Plumb
E: Azbest
Vezi raspuns ACE
78. [TPP10073] Bilanul iniial ce trebuie realizat n diagnosticul unui CBP fr celule mici include ()
A: Markeri tumorali
B: Biopsie medular
C: CT cerebral
D: CT toracic i suprarenal
E: Fibroscopie bronsic
Vezi raspuns CDE
79. [TPP10074] Sindromul paraneoplazic al tumorii primitive a plmnului include ()
A: Pierdere n greutate
B: Ginecomastie
C: Sindrom de cav superioar
D: Hipocratism digital
E: Disfonie
Vezi raspuns BD
80. [TPP10081] Tratamentul sindromului cava superior consta in: (Tumorile pulmonare)
A: Diuretice
B: Anticoagulante
C: Corticoizi
D: Oxigenoterapie
E: Chimioterapie
Vezi raspuns BCDE
81. [TPP10083] Semnele generale in tumorile primitive pulmonare NU includ: (197)
A: febra frecventa
B: hipocratism digital
C: anorexie
D: ginecomastie
E: febra mai rar
Vezi raspuns ABD
82. [TPP10084] Bilantul initial in fata unui KBP cu celule mici NU include: (198)
A: RMN cerebral
B: scintigrafia osoasa
C: biopsia medulara
D: markeri tumorali
E: PFR
Vezi raspuns DE
83. [TPP10085] NU sunt explorari initiale in KBP fara celule mici: (198)
A: PFR
B: biopsie medulara
C: scintigrafie osoasa (in caz de dureri)
D: markeri tumorali
E: mediastinoscopie, scintigrafie pulmonara de ventilatie/perfuzie
Vezi raspuns BDE
84. [TPP10086] Tratamentul tumorilor pulmonare primitive fara celule mici neoperabile: (199)
A: chimioradioterapie concomitenta (saruri de platina) in stadiile III neoperabile
B: monoterapie sau biterapie in stadiul IV cu prezenta mutatiei EGFR
C: gefitinib in monoterapie in absenta mutatiei EGFR
D: include biterapie cu cisplatina si gemcitabina

206

E: inhibitor de tirozin kinaza in monoterapie in prezenta mutatiei EGFR (de prima linie)
Vezi raspuns ABDE
85. [TPP10087] Tumorile pulmonare primitive cu celule mici - afirmatii false: (199)
A: prezentare de obicei centrala, cu semne generale frecvente
B: semne rapide (timp de dublare < 20 zile)
C: rara afectare mediastinala
D: sindrom paraneoplazic tip Schwartz-Bartter (ADH)
E: tratament in functie de clasificarea TNM
Vezi raspuns BCE
86. [TPP10088] Chimioterapia in tumorile pulmonare primitive - afirmatii false: (199, 200)
A: intre 4-6 cicluri in stadiul IV, in absenta mutatiei EGFR, in cazul tumorilor fara celule mici
B: se asociaza cu radioterapie (concomitenta sau in alternanta) in formele limitate de cancere cu
celule mici
C: este tratamentul de baza in cancerele cu celule mici (platina si VP 16)
D: nu se asociaza cu radioterapie in cancerele cu celule mici
E: se asociaza sistematic cu radioterapia in formele diseminate de cancere cu celule mici
Vezi raspuns DE

Intrebarile din tema Insuficiena respiratorie cronic

1. [IRC10003] Insuficiena respiratorie restrictiv de cauz mecanic apare n urmtoarele situa ii
patologice, cu excepia: (pag. 203)
A: Cifoscolioz
B: Spondilartrita anchilozant
C: Malnutriie
D: Pleurezie
E: Toracoplastie
Vezi raspuns C
2. [IRC10005] Insuficiena respiratorie restrictiv apare n urmtoarele afec iuni caracterizate prin
afectare pulmonar parenchimatoas, cu excepia: (pag. 203)
A: Fibroz pulmonar idiopatic
B: Sarcoidoz
C: Astm
D: Silicoz
E: Pneumopatii postradice
Vezi raspuns C
3. [IRC10007] Ameliorarea oxigenrii la pacienii cu insuficien respiratorie cronic include
urmtoarele mijloace terapeutice, cu excepia: (pag. 204)
A: Kinetoterapie respiratorie
B: Oxigenoterapie de lung durat
C: Tratament diuretic
D: Ventilaie asistat
E: Prevenirea episoadelor infecioase
Vezi raspuns C
4. [IRC10009] n caz de afectare a schimbului pulmonar la pacienii cu insuficien respiratorie
markerul biologic cel mai precoce este: (pag. 204)
A: Hipercapnia arterial cronic
B: Hipoxemia arterial cronic
C: Hipokaliemia
D: Hiponatremia
E: Hipovolemia

207

Vezi raspuns B
5. [IRC10010] Singura cauz de insuficien respiratorie cronic restrictiv al crui tratament se
bazeaz n principal pe oxigenoterapie pe termen lung este: (pag. 204)
A: Astmul
B: BPOC
C: Fibrozele interstiiale
D: Sindromul Guillan-Barre
E: Miastenia gravis
Vezi raspuns C
6. [IRC10012] Urmtoarele afeciuni reprezint cauze neurologice sau musculare de insuficien
respiratorie cronic restrictiv, cu excepia ()
A: Poliomielit anterioar acut
B: Scleroz lateral amniotrofic
C: Sindromul Guillan-Barre
D: Spondiloartrit anchilozant
E: Hipofosforemie
Vezi raspuns D
7. [IRC10013] Urmtoarele afeciuni nu reprezint cauze mecanice de insuficien respiratorie cronic
restrictiv, cu excepia ()
A: Obezitatea
B: Botulismul
C: Miopatiile
D: Miozitele
E: Hipofosforemie
Vezi raspuns A
8. [IRC10014] Urmtoarele afirmaii nu reprezint cauze musculare i neurologice de insuficien
respiratorie cronic restrictiv, cu excepia ()
A: Afectare parietal
B: Cifoscolioz
C: Deformare toracic important
D: Hipokalemia
E: Spodiloartrita anchilozant
Vezi raspuns D
9. [IRC10015] Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la baz urmtoarele, cu excepia ()
A: Creterea CPT
B: Diminuarea CPT
C: Uneori diminuarea complianei pulmonare
D: Diminuarea raportului DLCO/VA doar n caz de patologie interstiial
E: Uneori diminuarea complianei parietale
Vezi raspuns A
10. [IRC10016] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri igieno-dietetice n atitudinea terapeutic din
insuficiena respiratorie cronic, cu excepia ()
A: Oprirea fumatului
B: Alimentaie hiperprotidic
C: Prevenirea infeciilor respiratorii
D: Vaccinare antipneumococic din 5 n 5 ani
E: Ventilaie asistat
Vezi raspuns E
11. [IRC10023] Urmtoarele afirmaii nu reprezint cauze musculare i neurologice de IRC restrictiv,
mai puin pg.203: (IRC10023)
A: Cifoscolioza
B: Hipokalemia
C: spondilita anchilozanta

208

D: deformarea toracica importanta

E: afectarea parietala
Vezi raspuns B
12. [IRC10030] Reprezint tratamente etiologice al IRC restrictive, cu excepia ()
A: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic n afeciuni neurologice
B: Pierdere n greutate semnificativ n caz de obezitate
C: Decorticarea pleural
D: Metastazectomia n caz de tumor secundar voluminoas
E: Chirurgia corectoare a unei scolioze
Vezi raspuns D
13. [IRC10031] PFR n diagnosticul IRC restrictive este caracterizat, cu excepia ()
A: Cretere a VR/CPT n obezitate
B: VEMS/CV sczut
C: Diminuarea DLCO/VA n caz de patologie interstiial
D: Diminuarea compliantei pulmonare i/sau parietale
E: Diminuarea CPT
Vezi raspuns B
14. [IRC10032] Reprezint etiologii mecanice de IRC restrictiv cu afectare parenchimatoas, cu
excepia ()
A: Pectus excavatum
B: Exereza pulmonar
C: Contruzie pulmonar
D: Traumatism toracic
E: Sarcoidoz
Vezi raspuns A
15. [IRC10033] IRC restrictiva datorata afectarii jonctiunii neuromusculare poate avea ca si cauza: ()
A: poliomielita anterioara acuta
B: disfunctie diafragmatica
C: contuzie pulmonara
D: sdr. Guilain - Barre
E: sarcoidoza
Vezi raspuns B
16. [IRC10002] Urmtoarele afirmaii privind insuficiena respiratorie sunt adevrate: (pag. 203)
A: Insuficiena respiratorie cronic reprezint imposibilitatea aparatului circulator de a men ine
gazometria
B: Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin diminuarea capacit ii pulmonare
totale
C: Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin afectarea schimbului respirator
D: Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin diminuarea capacit ii pulmonare totale
E: Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin afectarea pompei ventilatorii
Vezi raspuns CDE
17. [IRC10004] Insuficiena respiratorie restrictiv datorat unei afectri neurologice sau musculare
apare n urmatoarele circumstane patologice: (pag. 203)
A: Poliomielit anterioar acut
B: Poliradiculonevrit
C: Miastenie
D: Zona Zoster
E: Dermatopolimiozit
Vezi raspuns ABCE
18. [IRC10006] Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la baz urmtoarele elemente:
(pag. 203)
A: Diminuarea CPT

209

B: Scderea raportului VEMS/CV

C: Diminuarea complianei pulmonare
D: Creterea raportului DLCO/VA
E: Creterea CPT
Vezi raspuns AC
19. [IRC10008] Tratamentul etiologic instituit pacienilor cu insuficien respiratorie restrictiv include:
(pag. 204)
A: Chirurgie corectoare a unei scolioze
B: Decorticare pleural
C: Scderea ponderal n caz de obezitate
D: Pneumectomie
E: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic
Vezi raspuns ABCE
20. [IRC10011] Mecanismele de aciune a asistenei ventilatorii mecanice includ: (pag. 204)
A: Creterea ventilaiei alveolare
B: Punerea n repaus a muchilor respiratori
C: Creterea complianei pulmonare
D: Creterea clearance-ului mucociliar
E: Diminuarea hiperinflaei pulmonare
Vezi raspuns ABC
21. [IRC10017] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri igieno-dietetice n atitudinea terapeutic din
insuficiena respiratorie cronic cu excepia ()
A: Kinoterapie respiratorie
B: Oprirea fumatului
C: Alimentaie hiperlipidic
D: Vaccinare antigripal anual
E: Vaccinare antipneumococic din 5 n 5 ani
Vezi raspuns AC
22. [IRC10018] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri de ameliorare a oxigenrii n insuficiena
respiratorie cronic ()
A: Kinoterapie respiratorie
B: Oprirea fumatului
C: Prevenirea infeciilor respiratorii
D: Oxigenoterapie de lung durat
E: Ventilaie asistat
Vezi raspuns ADE
23. [IRC10019] Urmtoarele reprezint msuri de ameliorare a oxigenrii n insuficiena respiratorie
cronic ()
A: Kinoterapie respiratorie
B: Oxigenoterapie de scurt durat
C: Ventilaie spontan cu presiune pozitiv inspiratorie
D: Ventilaie asistat
E: Ventilaie spontan cu presiune pozitiv expiratorie
Vezi raspuns ADE
24. [IRC10020] Urmtoarele reprezint mecanisme de aciune ale asistenei ventilatorii mecanice ()
A: Creterea ventilaiei alveolare
B: Punerea n repaus a muchilor respiratori
C: Scderea ventilaiei pulmonare
D: Normalizarea comenzii respiratorii secundare coreciei alterrilor nocturne ale schimburilor
gazoase
E: Creterea complianei pulmonare i toracice secundare utilizrii de volume curente importante n
timpul nopii
Vezi raspuns ABDE

210

25. [IRC10021] Urmtoarele reprezint metode de ventilaie la domiciliu ()

A: Ventilaie cu presiune pozitiv intermitent
B: Ventilaie cu presiune pozitiv continu
C: Ventilaie cu presiune negativ continu
D: Ventilaie prin traheotomie
E: Ventilaie cu presiune negativ pe masca nazal n timpul nopii
Vezi raspuns AD
26. [IRC10022] Urmtoarele atitudini terapeutice, reprezint metode de tratament etiologic ()
A: Chirurgie corectoare a unei scolioze
B: Decorticare pleural
C: Corticare pleural
D: Pierderea n greutate este necesar la toti pacienii
E: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic n cursul unor afeciuni neurologice
Vezi raspuns ABE
27. [IRC10024] Deformari toracice fara rasunet respirator: (203) ()
A: Obezitate
B: Pectus excavatum (Torace in palnie)
C: Absenta primei coaste
D: Coasta cervicala accesorie
E: Defect de osificare a claviculelor
Vezi raspuns BCDE
28. [IRC10025] Tratament etiologic al IRC restrictive este caracterizat de ()
A: Chirurgia diafragmei n afeciuni neurologice
B: Pierdere n greutate semnificativa n caz de obezitate
C: Decorticarea pleural
D: Toracotomia
E: Chirurgia corectoare a unei scolioze
Vezi raspuns BCE
29. [IRC10026] Asistena ventilatorie mecanice n tratamentul IRC restrictive se bazeaz pe ()
A: Stimularea diafragmei
B: Scderea complianei pulmonare
C: Creterea comenzii respiratorii
D: Punerea n repaus a muchilor respiratori
E: Creterea ventilatiei alveolare
Vezi raspuns DE
30. [IRC10027] Ameliorarea oxigenrii n IRC restrictive se poate realiza prin ()
A: Tratament etiologic
B: Ventilaie asistat
C: Ventilaie spontan cu presiune negativ expiratorie
D: Oxigenoterapia de lung durat
E: Kinetoterapia respiratorie
Vezi raspuns ABDE
31. [IRC10028] n diagnosticul IRC restrictive, corespund PFR ()
A: Creterea raportului VR/CPT n spondilartrita anchilozant
B: Creterea raportului DLCO/VA
C: Uneori diminuarea compliantei pulmonare i parietale
D: VEMS/CV crescut
E: Diminuarea CPT
Vezi raspuns ACE
32. [IRC10029] IRC restrictive de origine mecanic prin afectare parietal sunt cauzate de ()
A: Exerez pulmonar
B: Contuzia pulmonar
C: Traumatismul toracic

211

D: Pleurezia
E: Spondilartrit anchilozant
Vezi raspuns DE
33. [IRC10034] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind IRC, cu exceptia: ()
A: In IRC restrictiva datorata cifoscoliozei raportl VR/CPT este diminuat
B: In patologiile neuromusculare parenchimul pulmonar este a priori sanatos, si de aceea este
indicat preferential doar tratamentul prin oxigenoterapie de lunga durata.
C: In silicoza si azbestoza sunt indicate debite crescute de oxigen - 4-5 l/min
D: markerul biologic al schimului pulmonar este nivelul PaCO2, iar cel al ventilatiei alveolare este
PaO2.
E: in timpul unei afectari neuromusculare trebuie combatute atat hipoventilatia alveolara cat si
tulburari de difuziune prin diminuarea suprafetei de schimb si a volumului sangvin capilar.
Vezi raspuns ABDE

Intrebarile din tema Detres respiratorie acut la

adult
1. [DRA10004] Sindromul de detres respiratorie acut apare secundar urmtoarelor cauze, cu
excepia: (pag. 177)
A: Infecii respiratorii
B: Traumatisme
C: Infarct miocardic acut
D: Agresiune pulmonar toxic
E: Infecii extrarespiratorii
Vezi raspuns C
2. [DRA10005] Sindromul de detres respiratorie acut secundar agresiunii pulmonare toxice apare n
urmatoarele situaii, cu excepia: (pag. 177)
A: Starile cu oc non-cardiogen
B: Starile cu oc cardiogenic
C: Hemopatii
D: Vasculite
E: Strile cu oc hemoragic
Vezi raspuns B
3. [DRA10006] Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele situa ii patologice,
cu excepia: (pag. 177)
A: nec
B: Sindrom Mendelson
C: Septicemie
D: Politraumatism
E: Pleurit
Vezi raspuns E
4. [DRA10009] Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele circumstane
accidentale: (pag. 177)
A: Expunere la fumuri toxice
B: Expunere la temperaturi scazute
C: Expunere la temperaturi ridicate
D: Expunere la pulberi minerale neiritante
E: Expunere la gaze lipsite de toxicitate

212

Vezi raspuns A
5. [DRA10011] Care dintre urmtoarele afirmaii este fals: (pag. 178)
A: n SDRA perturbarea principal este hipoxemia
B: n SDRA capacitatea rezidual funcional este diminuat
C: n SDRA volumul de nchidere al alveolelor este crescut
D: n SDRA nu exist afectarea propriet ilor elastice ale plamnului
E: n SDRA este posibil apariia hipertensiunii pulmonare
Vezi raspuns D
6. [DRA10013] Principiile de diagnostic etiologic al SDRA includ urmatoarele, cu exceptia : (p. 177)
A: Se evoca intotdeauna o toxicitate medicamentoasa
B: CT toracic intotdeauna necesar, dearece este caracteristic
C: Indicatie larga a fibroscopiei bronsice pentru lavaj bronhoalveolar
D: Necesita un bilant infectios extrarespirator complet
E: Importanta contextului
Vezi raspuns B
7. [DRA10015] Reprezint cauze de SDRA prin traumatism extratoracic ()
A: Arsuri ntinse
B: Sindrom Mendelson
C: Septicemie
D: Hemopatii
E: Colagenoze
Vezi raspuns A
8. [DRA10016] Care dintre urmtoarele afirmaii privind managementul SDRA este fals ()
A: Necesit ventilaie mecanic sub sedative
B: Uneori ventilaie n decubit ventral
C: Administrare de NO2
D: Antibioterapie
E: Evitarea anumitor interaciuni medicamentoase
Vezi raspuns C
9. [DRA10022] Absenta opacitatii radiologice pulmonare si gazometrie normala indica: (pag 176)
A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice obstructive
B: astm acut grav
C: embolie pulmonara
D: pneumocistoza
E: dispnee laringiana
Vezi raspuns E
10. [DRA10023] Intra in clasa: Absenta opacitatilor pulmonare si hipoxemie, urmatoarele cazuri de
detresa respiratorie acuta: (pag 176)
A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice restrictive
B: embolia pulmonara
C: edemul pulmonar
D: pneumopatii hipoxemiante
E: dispnee laringiana
Vezi raspuns B
11. [DRA10024] Sunt cauze de hipercapnie cu absenta opacitatilor pulmonare: (pag 176)
A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice obstructive
B: epa
C: embolia pulmonara
D: astmul acut
E: pneumotorace compresiv
Vezi raspuns A
12. [DRA10026] Despre SDRA se poate spune: (pag 176)

213

A: apar imagini alveolare bilaterale sau unilaterale

B: PAPO se masoara prin cateterism Swan-Ganz
C: Pcap> 18 mmHg
D: mortalitate > 40%
E: ventilatia asistata nu este impusa mereu
Vezi raspuns B
13. [DRA10043] Despre SDRA urmtoarea este adevrat ()
A: Volumul de nchidere al alveolelor este redus
B: Capacitatea rezidual funcional este crescut
C: n faza precoce de vasoconstrictie HTP nu are nici un rol
D: Hipercapnia apare cand cavitile sunt ventilate, dar slab perfuzate
E: Perturbarea principal n SDRA este hipercapnia
Vezi raspuns D
14. [DRA10044] Diagnosticul etiologic al SDRA include, cu excepia ()
A: LBA i recoltare distal protejat
B: Un bilan infecios extrarespirator complet
C: Eliminarea pneumotoracelui prin CT
D: Eliminarea peritonitei prin radiografie abdominal pe gol
E: Eliminarea pancreatitei prin ecografie abdominal
Vezi raspuns C
15. [DRA10045] SDRA poate fi cauzat de urmtorul traumatism toracic ()
A: Zdrobire de membre
B: Fracturi ale oaselor lungi
C: Arsuri ntinse
D: Politraumatism
E: Contuzia pulmonar
Vezi raspuns E
16. [DRA10046] Reprezint cauze de SDRA prin agresiune pulmonara toxic, cu excepia ()
A: Embolia amniotic
B: Embolia grsoas
C: Bleomicina
D: Transfuzii masive
E: Sindromul Mendelson
Vezi raspuns B
17. [DRA10047] n depresia respiratorie acut, hipoxemia i prezena opacitii radiologice indic ()
A: Pneumotorace bilateral sau compresiv
B: Astm acut grav
C: Embolie pulmonar
D: SDRA
E: Dispnee laringian
Vezi raspuns D
18. [DRA10002] Sindromul de detres respiratorie acut reprezint: (pag. 176)
A: Insuficiena respiratorie acut ce necesit ventilaie asistat
B: Insuficiena respiratorie acut cu un raport PaO2/FiO2 sub 200
C: Insuficiena respiratorie acut cu un raport PaO2/FiO2 peste 200
D: Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar sub 18 mmHg
E: Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar peste 18 mmHg
Vezi raspuns ABD
19. [DRA10003] Sindromul de detres respiratorie acut are urmtoarele caracteristici: (pag. 176)
A: Asociaz un edem pulmonar lezional
B: Asociaz un edem pulmonar cardiogenic
C: Prezint creteri ale presiunii hidrostatice microvasculare

214

D: Prezint creterea permeabilitii alveolocapilare

E: Are prognostic foarte sever
Vezi raspuns ADE
20. [DRA10007] Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele stri patologice:
(pag. 177)
A: Acidoz diabetic
B: Pancreatit acut necrotic
C: Sindrom nefrotic
D: Pneumopatie bacterian
E: Gripa malign
Vezi raspuns ABDE
21. [DRA10008] Cauzele traumatice ale detresei respiratorii acute sunt: (pag. 177)
A: Contuzia pulmonar
B: Traumatismul cranian
C: Fracturi ale oaselor mici
D: Zdrobirea membrelor
E: Monotraumatismul
Vezi raspuns ABD
22. [DRA10010] Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele forme de oc: (pag.
177)
A: oc septic
B: oc cardiogen
C: oc hemoragic
D: oc anafilactic
E: Orice alt form de oc non-cardiogen
Vezi raspuns ACDE
23. [DRA10012] Opacitati radiologice pulomnare si hipoxemia se intalnesc in: (p. 176)
A: Embolie pulmonara
B: Edem pulmonar acut
C: SDRA
D: Pneumopatii hipoxemiante
E: Astmul acut grav
Vezi raspuns BCD
24. [DRA10014] SDRA trebuie diferentiat de: (p. 178)
A: HIV
B: Embolia amniotica
C: Contuzie pulmonara
D: Pneumopatia grava cu P. carinii
E: Hemragia alveolara
Vezi raspuns DE
25. [DRA10017] Reprezint principii de diagnostic etiologic al SDRA ()
A: Bronhoscopie pentru LBA
B: Nu necesit bilan infecios extrarespirator
C: Toxicitate medicamentoas
D: CT toracic per primam
E: Diagnostic diferenial cu pancreatite, peritonite
Vezi raspuns AC
26. [DRA10025] Prezenta opacitatilor pulmonare si hipoxemie, intalnim in: (pag 176)
A: EPA
B: pneumotorace compresiv
C: pneumoaptii hipoxemiante
D: embolia pulmonara
E: dispnee laringiana

215

Vezi raspuns AC
27. [DRA10027] Examinarile complementare in SDRA sunt: ()
A: fibroscopie bronsica
B: bilant infectios extrarespirator complet
C: ecografie abdominala, radiografie pe gol
D: CT, foarte caracteristic
E: gazometrie, radiografie toracica
Vezi raspuns ABCD
28. [DRA10028] Urmatoarele afirmatii legate de prognosticul SDRA sunt adevarate: ()
A: foarte sever
B: mortalitate aproximativ 50% din cazuri
C: bun
D: mortalitate 30%
E: mortalitate 10%
Vezi raspuns AB
29. [DRA10029] Efectul de spatiu mort in SDRA inseamna: ()
A: cavitati aerice ventilate
B: cavitati aerice slab perfuzate
C: hipercapnie
D: cavitati aerice slab ventilate
E: cavitati aerice neperfuzate
Vezi raspuns ABC
30. [DRA10030] Hipoxemia in SDRA se datoreaza: ()
A: teritoriilor slab perfuzate dar ventilate
B: teritoriilor neventilate, slab perfuzate
C: teritoriilor cu edem , alterari ale surfactantului
D: efectului de spatiu mort
E: dezechilibrului ventilatie/perfuzie
Vezi raspuns BCE
31. [DRA10031] In plan mecanic SDRA se caracterizeaza prin: ()
A: capacitatea reziduala functionala este diminuata
B: volumul de inchidere al unor alveole este scazut
C: volumul de inchidere al unor alveole este uneori chiar superior capacitatii reziduale functionale
D: proprietatile elastice ale plamanului sunt afectate
E: nu sunt afectate proprietatile elastice ale plamanului
Vezi raspuns ACD
32. [DRA10032] Administrarea NO in SDRA produce: ()
A: vasodilatatie arteriala pulmonara selectiva
B: vasodilatare in zonele ventilate
C: reducerea HTAP
D: reducerea shuntului intrapulmonar
E: vasoconstrictia zonelor neventilate
Vezi raspuns ABCD
33. [DRA10033] Atitudinea terapeutic n SDRA cuprinde: (pag178)
A: ntotdeauna spitalizare n secia de reanimare
B: Almitrin pentru vasoconstric ia zonelor neperfuzate
C: No pentru vasodilatatea zonelor ventilate
D: Almitrin pentru vasoconstric ia zonelor neventilate
E: Nu se recomanda antibioterapia
Vezi raspuns ACD
34. [DRA10034] n legtur cu utilizarea de diuretice la pacientul cu SDRA se pot afirma urmtoarele:
(pag 179)

216

A: Este recomandat ntotdeauna

B: Se administreaz mai ales la pacienii cu insuficien respiratorie cronic
C: La pacienii cu insuficien respiratorie cronic pot agrava o sta de ventila ie deja precar
D: Determin apariia alcalozei hipokalemic, hipocloremic
E: Pot agrava hipercpnia
Vezi raspuns CDE
35. [DRA10035] Sunt cauze de intoxicatii medicamentoase in detresa respiratorie acuta (pag 177): ()
A: Heroina
B: Bleomicina
C: Paraquat
D: Amfetamine
E: Benzodiazepine
Vezi raspuns AC
36. [DRA10036] Nu reprezint detres respiratorie acut fr opacit i radiologice pulmonare i cu
hipoxemie urtoarele: (pag 176)
A: Embolie pulmonar
B: Dispnee laringian
C: Astum acut grav
D: Pneumotorace bilateral sau compresiv
E: Edemul pulmonar acut
Vezi raspuns BE
37. [DRA10037] Nu reprezint sindrom de detres respiratorie cu opacit i radiologice pulmonare i
hipoxemie urmtoarele: (pag 167)
A: Edemul pulmonar acut
B: Pneumopatii hipoxemiante
C: SDRA
D: Acutizarea insuficienelor respiratorii cronice obstrucutive
E: Acutizarea insuficienelor respiratorii cronice restrictive
Vezi raspuns DE
38. [DRA10039] Sunt adevrate despre SDRA, cu excepia ()
A: Sunt afectate proprietile elastice ale plmnului
B: Capacitatea rezidual funcionala este crescut
C: Hipercapnia apare din cauza cavitilor bine perfuzate, dar slab ventilate
D: Hipoxemia este secundar unui dezechilibru ventilaie/perfuzie
E: Tulburarea principal este hipoxemia
Vezi raspuns BC
39. [DRA10040] Reprezint cauze infecioase respiratorii ale SDRA ()
A: Embolia amniotic
B: Embolia grasoas
C: oc septic
D: Pneumopatie viral
E: Penumopatie bacterian
Vezi raspuns DE
40. [DRA10041] SDRA prin agresiune pulmonara toxica general poate avea drept cauz ()
A: Pancreatit acut necrotic
B: Sindromul Mendelson
C: Bleomicin
D: Embolia grasoas
E: Embolia amniotic
Vezi raspuns ACE
41. [DRA10042] SDRA este caracterizat de ()
A: Mortalitate de 50%
B: Exist o cretere a permeabilitii alveolocapilare

217

C: Exist o cretere a presiunii hidrostatice microvasculare

D: PAPO > 18 mmHg
E: PaO2/FiO2 < 200 mmHg
Vezi raspuns ABE
42. [DRA10048] Pentru diagnosticul etiologic in SDRA sunt adevarate: (177)
A: CT nu este un examen caracteristic
B: CT nu prezinta interes pentru diagnosticul pozitiv si etiologic
C: CT cuantifica mai bine importanta leziunilor
D: se realizeaza cel putin o ecografie abdominala si radiografie pe gol pentru eliminarea cauzelor
abdominale
E: indicatie larga a fibroscopiei bronsice pentru LBA si recoltare distala protejata
Vezi raspuns BCDE

Intrebarile
din
tema Evaluarea
gravitii
i
investigarea complicaiilor precoce la un pacient cu
traumatism toracic
1. [TRT10004] Un pacient stabil din punct de vedere hemodinamic si respirator, ce a suferit un
traumatism toracic, va putea beneficia imediat de urmtoarele investigaii, cu excepia: (pag. 206)
A: radiografie toracic
B: ecografie cardiac transtoracic
C: tomografie toracic cu substan de contrast
D: bronhoscopie
E: urografie
Vezi raspuns E
2. [TRT10005] Care dintre afirmaiile urmtoare este fals: (pag. 207)
A: Fracturile costale pot produce un pneumotorax
B: Fractura coastelor inferioare la stnga pot ridica suspiciuneai leziuni splenice une
C: Pneumotoraxul apare doar n urma unui traumatism toracic
D: Hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui pneumotorax
E: Pneumotoraxul sufocant necesit drenaj toracic imediat
Vezi raspuns C
3. [TRT10007] Afirmaiile urmtoare sunt adevarate, cu excepia (pag. 207)
A: Voletul costal corespunde unor fracturi costale bifocale
B: Este frecvent asociat unui hemotorax prin lezarea pediculului intercostals
C: Pacientul cu volet costal va beneficia de corset gipsat
D: Decelerarea brutal i violent produce ruptura de istm aortic
E: Pacientul care a suferit un traumatism toracic i care este stabil hemodinamic poate beneficia de
radiografie toracic
Vezi raspuns C
4. [TRT10008] Care dintre afirmaiile urmtoare este fals : (pag. 207, 208)
A: Ruptura unei bronhii poate s apar printr-un traumatism toracic
B: ntr-un traumatism toracic detresa circulatorie poate s se datoreze unei tamponade cardiace
C: Ruptura diafragmatic este mai frecvent pe stnga
D: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic precizeaz diagnosticul de ruptur diafragmatic
E: Radiografia toracic este metoda de elecie n diagnosticul unei rupturi diafragmatice
Vezi raspuns E
5. [TRT10014] Particularitile plgilor penetrante toracice este reprezentat de ()
A: Numai de necesitatea de a determina tipul de arm utilizat

218

B: Numai de a reconstitui traseul plgii

C: Necesitatea de a determina tipul de arm utilizat i de a reconstitui traseul acesteia
D: Necesitatea interveniei chirurgicale ntotdeauna
E: Toate afirmaiile de mai sus sunt false
Vezi raspuns C
6. [TRT10015] Despre ruptura cupolei diafragmatice, sunt adevrate urmtoarele situaii, cu excepia
()
A: Este frecvent bilateral
B: Este mai frecvent pe partea stng
C: Diagnosticul se pune pe tomografia computerizat toracic
D: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic, poate preciza diagnosticul
E: Ruptura diafragmatic expune la compresia parenchimului pulmonar
Vezi raspuns A
7. [TRT10016] Referitor la pneumomediastin, este adevrat c ()
A: Se definete ca prezena aerului n mediastin
B: Pune totdeauna viaa n pericol
C: Numai tomografia computerizat toracic poate pune diagnosticul
D: Uneori amenin prognosticu vital
E: Fibroscopia nu este obligatorie
Vezi raspuns A
8. [TRT10031] Urmtorul NU este leziuni cardiace rezultate n urma unui traumatism toracic ()
A: Hemopericardul
B: Contuzia miocardic
C: Leziunile valvulare traumatice
D: Disecia coronar
E: Ruptura de istm aortic
Vezi raspuns E
9. [TRT10032] Referitor la hemotorace urmtoarea afirmaie este fals ()
A: Hemopneumotoraxul apare cand leziunea intereseaz i plmnul
B: CT este indispensabil la pacienii stabili
C: Pe radiografia toracic are un aspect cenuiu difuz
D: Este secundar unei leziuni pleurale parietale
E: Se poate asocia unui pneumotorace
Vezi raspuns D
10. [TRT10033] NU este examen orientativ pentru pacientul stabil dupa un traumatism toracic ()
A: Bronhoscopie
B: CT cu contrast
C: ETT
D: ECG
E: Radiografia toracic
Vezi raspuns D
11. [TRT10034] Detresa circulatorie in traumatismele toracice NU este cauzat de ()
A: Luxaie extrapericardic a cordului
B: Pneumomediastin
C: Tamponad gazoas
D: Tamponad hemoragic
E: oc cardiogenic legat de o disecie coronar
Vezi raspuns B
12. [TRT10036] Care din urmatoarele NU reprezinta o leziune cardiaca ca si complicatie precoce a
traumatismului toracic ()
A: hemopericardul
B: disectia coronara
C: ruptura de istm aortic

219

D: leziuni valvulare traumatice

E: contuzia miocardica
Vezi raspuns C
13. [TRT10002] Dintre leziunile parietale fac parte : (pag.207)
A: fracturile costale
B: voletul costal
C: pneumotoracele
D: ruptura cupolei diafragmatice
E: hemotorace
Vezi raspuns ABD
14. [TRT10003] Printre leziunile mediastinale se numara: (pag.208)
A: pneumomediastinul
B: contuzii pulmonare
C: ruptura de istm aortic
D: dezinsertia trunchiurilor supraaortice
E: plagi pulmonare
Vezi raspuns ACD
15. [TRT10006] Ruptura de istm aortic se produce prin urmtoarele mecanisme: (pag. 207, 208)
A: Cdere de la nalime n picioare
B: Decelerare brutal i violent
C: Fractura primei coaste
D: Plag tiat la nivelul hipogastrului
E: Traumatism sever pelvin
Vezi raspuns BC
16. [TRT10009] Complicaiile precoce dup un traumatism toracic sunt: (pag. 207, 208)
A: Pneumotoracele i hemotoracele
B: Pneumoperitoneul
C: Pneumomediastinul
D: Retroperitoneul
E: Contuzia pulmonar
Vezi raspuns ACE
17. [TRT10010] Contuzia miocardic produs prin traumatism toracic se traduce prin:. (pag. 208)
A: Emfizem subcutanat
B: Tulburri de repolarizare
C: Durere n hipocondrul drept
D: Creterea troponinei
E: Tulburri de ritm
Vezi raspuns BDE
18. [TRT10011] n cazul unui traumatism toracic, leziunile axului traheobronic sunt: (pag. 208)
A: Ruptura bronic
B: Ruptura membranei traheale
C: Ruptura de istm aortic
D: Dezinseria laringo-traheal
E: Contuzia miocardic
Vezi raspuns ABD
19. [TRT10012] oferul unui vehicul implicat ntr-un accident rutier frontal, fr s fi avut centura
fixat, se lovete cu toracele de volan; ce leziuni cardiace pot s apar n acest caz? (pag. 208)
A: Contuzie miocardic
B: Hemopericard
C: Pneumomediastin
D: Dezinseria cuspidelor
E: Ruptura de pilier

220

Vezi raspuns ABDE

20. [TRT10013] ntr-un traumatism toracic, detresa circulatorie poate fi datorat: (pag. 206)
A: Unui oc hemoragic
B: Unui oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar
C: Unei tamponade (hemoragic sau gazoas n caz de pneumotorace compresiv)
D: Unei contuzii pulmonare
E: Unei luxaii extrapericardice
Vezi raspuns ABCE
21. [TRT10017] Referitor la detresa respiratorie aprut n cazul unui traumatism toracic sunt
adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Este legat de o alterare a mecanicii ventilatorii
B: Este legat de o contuzie pulmonar
C: Mecanica ventilatorie poate fi alterat de fracturi costale sau volete costale
D: Este determinat de un oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar
E: Este determinat de apariia unei tamponade hemoragice sau gazoase n caz de pneumotorace
compresiv
Vezi raspuns ABC
22. [TRT10018] Detresa circulatorie, se poate datora ()
A: Unui oc hemoragic
B: Unei contuzii toracice simple
C: Unui oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar
D: Unei suprainfecii a unei plgi mai vechi penetrante
E: Unei luxaii extrapericardice a cordului
Vezi raspuns ACE
23. [TRT10019] Sunt considerate leziuni parietale rezultate dup un traumatism toracic ()
A: Fracturi costale
B: Hemotoracele
C: Voletul costal
D: Ruptura cupolei diafragmatice
E: Pneumotorace
Vezi raspuns ACD
24. [TRT10020] Despre fracturile costale sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Pot sta la originea unui hemopneumotorace numai prin neparea plmnului
B: Fractura primei coaste este dovada unui traumatism de intensitate puternic
C: Pot sta la originea unui hemopneumotorace numai datorit unei leziuni a pediculului intercostal
D: Pot sta la originea unui hemopneumotorace prin neparea plmnului sau sngerare datorat
unei leziuni a pediculului intercostal
E: Fractura coastelor inferioare la stnga, trebuie s duc la suspicionarea unei leziuni splenice
Vezi raspuns BDE
25. [TRT10021] Despre ruptura cupolei diafragmatice, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Este mai frecvent pe partea dreapt
B: Este mai frecvent pe partea stng
C: Se produce prin compresia toracelui cu contuzie abdominal
D: Diagnosticul se bazeaz pe radiografie toracic
E: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic poate preciza diagnosticul
Vezi raspuns BCE
26. [TRT10022] Referitor la hemotorace, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Nu se asociaz niciodat cu pneumotoracele avnd modaliti complet diferite de formare
B: Este secundar unei leziuni vasculare i/sau pulmonare
C: Radiografia toracic cu pacientul n ortostatism i uor rotit spre dreapta pune diagnostoicul
D: Radiografia toracic cu pacientul n decubit dorsal pune diagnosticul
E: Tomografia computerizat este rareori necesar
Vezi raspuns BD

221

27. [TRT10023] Sunt considerate leziuni cardiace, n cazul unui pacient cu traumatism toracic ()
A: Hemopericardul
B: Disecia de aort
C: Leziuni valvulare traumatice
D: Contuzia miocardic
E: Disecia coronar
Vezi raspuns ACDE
28. [TRT10024] Despre hemopericardul aprut n cazul traumatismelor toracice, sunt adevrate
urmtoarele afirmaii ()
A: Ecografia cardiac este indispensabil
B: CT cord este obligatoriu
C: Se asociaz frecvent cu hemoptizie
D: n cazul unei efracii pericardice, se poate produce un hemotorace masiv
E: Aceast leziune determin apariia tulburrilor de rim
Vezi raspuns AD
29. [TRT10025] Hemopericardul poate avea urmtoarele cauze ()
A: Disecia coronar
B: Dezinseria venelor pulmonare
C: Dezinseria trunchiurilor supra-aortice
D: Plaga atriului drept
E: Ruptur de istm aortic
Vezi raspuns BD
30. [TRT10026] Despre hemotorace urmtoarele sunt adevrate ()
A: Impune realizarea unei bronhoscopii
B: CT este indispensabil chiar i la pacienii instabili
C: Pe radiografia toracic are un aspect radiotransparent localizat
D: Poate fi secundar unei leziuni pulmonare
E: Poate fi izolat
Vezi raspuns DE
31. [TRT10027] Ruptura cupolei diafragmatice este caracterizat de ()
A: Nu se poate asocia cu hemotorax
B: Poate determina strangularea structurilor digestive
C: Radiografia toracic nu este ntotdeauna concludent
D: Mecanismul const n compresie toracic + contuzie abdominal
E: Este mai frecvent la dreapta
Vezi raspuns BCD
32. [TRT10028] Urmtoarele grupuri costale pot suferi volet ()
A: arcul posterior
B: arcul costal mediu
C: arcul costal inferior
D: coastele superioare + articulaiile sternale
E: arcurile anterioare + dubl fractur sternal
Vezi raspuns ABE
33. [TRT10029] Pacientul instabil cu traumatism toracic se poate investiga ()
A: RMN
B: Fibroscopie bronic
C: Tomografie toracic cu contrast
D: Ecografie transtoracic
E: Radiografie toracic
Vezi raspuns BDE
34. [TRT10030] n cazul ocului hemodinamic din traumatismele toracice, detresa circulatorie poate fi
cauzat de ()

222

A: Hemopneumotorace cauzat de leziunea pediculului intercostal

B: O tamponad dat de un pneumotorace compresiv
C: O luxaie extrapericardice a cordului
D: O contuzie miocardice
E: Un oc hemoragic
Vezi raspuns BCDE
35. [TRT10035] Urmatoarele complicatii precoce pot aparea prin mecanism de decelerare brutala ()
A: Ruptura de istm aortic
B: Dezinsertia trunchiurilor supra-aortice
C: Plaga pulmonara
D: Hemopericardul
E: Contuzia pulmonara
Vezi raspuns ABD
36. [TRT10037] Detresa respiratorie din traumatismul toracic: ()
A: apare prin alterarea mecanicii ventilatorii si sau contuzie pulmonara
B: contuzia pulmonara este urmarea unui soc rapid si de mare viteza
C: contuzia pulmonara corespunde unui edem hemoragic al parenchimului pulmonar
D: mecanica ventilatorie poate fi alterata de afectarea nervului frenic sau ruptura cupolei
diafragmatice
E: contuzia pulmonara se poate suprainfecta printr-o hipercapnie in shuntul drep-stang
Vezi raspuns ABCD
37. [TRT10038] Leziunile axului traheobronic sunt sugerate de asocierea ntre: ()
A: Hemoptizie
B: Pneumomediastin
C: emfizem subcutanat
D: embolie gazoas
E: Pneumotorax
Vezi raspuns ABCE
38. [TRT10039] Detresa circulatorie in socul hemodinamic poate fi data de: ()
A: unui soc hipovolemic
B: unui soc anafilactic
C: unui soc hemoragic
D: unui soc cardiogen nelegat de o contuzie miocardica sau o disectie coronara
E: unei luxatii extrapericardice a cordului
Vezi raspuns CE
39. [TRT10040] Cresterea troponinei apare in: (208)
A: hemopericard
B: leziuni valvulare traumatice
C: plaga a atriului drept
D: contuzie miocardica
E: disectie coronara
Vezi raspuns DE
40. [TRT10041] Urmatoarele complicatii ale traumatismelor toracice se produc prin compresie
toracica: (207, 208)
A: pneumomediastin
B: ruptura cupolei diafragmatice, prin asociere cu o contuzie abdominala
C: hemopericard
D: ruptura istumul aortic
E: disectia coronara
Vezi raspuns BE
41. [TRT10042] Voletul costal - afirmatii false: (207)
A: apare prin fracturi costale bifocale
B: este frecvent asociat cu un hemopneumotorace

223

C: se complica frecvent cu un hemotorace prin lezarea parenchimului pulmonar

D: este frecvent asociat unui hemotorace prin lezarea pediculului intercostal
E: fractura grupului costal anterior + fractura sternala dubla
Vezi raspuns BC
42. [TRT10043] Fractura primei coaste poate determina: (207)
A: o plaga a arterei subclavii care poate trece neobservata la CT
B: o ruptura de istm aortic
C: o plaga a atriului stang
D: o ruptura traheobronsica
E: dezinsertia trunchiului arterial brahiocefalic
Vezi raspuns ABD
43. [TRT10044] Hemotoracele apare in: (207, 208)
A: volet costal, prin lezarea pediculului intercostal
B: ruptura cupolei diafragmatice
C: leziuni vasculare sau pulmonare
D: contuzia axului traheo-bronsic
E: hemopericard cu efractie pericardica
Vezi raspuns ABCE
44. [TRT10045] Complicatiile plagilor pulmonare includ: (208)
A: hemopneumotorace
B: hemopneumatocel
C: pneumomediastin
D: embolie gazoasa
E: infarct pulmonar
Vezi raspuns AD
45. [TRT10046] Complicatiile contuziei pulmonare: (208)
A: sunt legate direct de traumatism
B: suprainfectie si abces
C: hemopneumatocel
D: embolie gazoasa
E: edem pulmonar lezional
Vezi raspuns ABCE
46. [TRT10047] Ruptura de istm aortic la pacientii instabili - elemete de diagnostic: (208)
A: largirea mediastinului mijlociu
B: stergerea butonului aortic, hemotorace
C: ascensiunea trunchiului bronhiei principale stangi
D: largirea mediastinului superior
E: coborarea trunchiului bronhiei principale stangi
Vezi raspuns BDE
47. [TRT10048] Bronhoscopia se impune in: ()
A: leziuni ale axului traheobronsic
B: hemotorace
C: pneumotorace
D: contuzie pulmonara
E: pneumomediastin
Vezi raspuns ACE

224

Intrebarile din tema Stopul cardio-respirator si starea

de soc
1. [SOC10002] n cadrul manevrelor de baz n reanimarea cardio pulmonar, rata de compresiuni
toracice / insuflri va fi de : (pag. 217)
A: 30 compresiuni toracice la 2 insuflri
B: 20 compresiuni toracice la 3 insuflri
C: 20 insuflri la 3 compresiuni
D: 30 insuflri la 2 compresiuni
E: 3 compresiuni la 1 insuflare
Vezi raspuns A
2. [SOC10003] n cazul stopului cardiac, dup administrarea unui oc electric extern se recomand:
(pag. 218)
A: Reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonar de baz timp de 3 minute
B: Reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonar de baz ( masaj cardiac i ventilaie) timp
de 2 min
C: Administrarea 1 mg Adrenalin iv
D: Administrarea de 300 mg Amiodaron iv
E: Verificarea imediat a dispariiei FV / TV pe traseul EKG
Vezi raspuns B
3. [SOC10004] Definitia clinic a strii de oc este: (pag. 220)
A: hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor
B: hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor
C: hTA cu TAS < 90 mmHg in absena semnelor de hipoperfuzie a organelor
D: hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezena sau absena semnelor de hipoperfuzie a organelor
E: hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezena sau absena semnelor de hipoperfuzie a
organelor
Vezi raspuns A
4. [SOC10005] Mecanismul patologic n starea de oc hipovolemic se poate rezuma n: (pag. 220)
A: scderea volumului sangvin circulant ->scderea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la
celule
B: scderea volumului sangvin circulant -> creterea debitului cardiac -> scderea aportului de O2
la celule
C: scderea volumului sangvin circulant -> scderea debitului cardiac -> creterea aportului de O2
la celule
D: creterea volumului sangvin circulant -> scderea debitului cardiac -> creterea aportului de O2
la celule
E: scderea volumului sangvin circulant -> creterea debitului cardiac -> scderea aportului de O2
la celule
Vezi raspuns A
5. [SOC10006] Mecanismul patologic n starea de oc cardiogen se poate rezuma n (pg. 220)
A: scderea funciei de pompare cardiac -> scderea debitului cardiac i scderea prencrcrii
cardiace -> scderea aportului de O2 la celule
B: scderea funciei de pompare cardiac -> scderea debitului cardiac i creterea prencrcrii
cardiace -> scderea aportului de O2 la celule
C: scderea volumului sangvin circulant -> scderea prencrcrii cardiace -> scderea funciei de
pompare cardiac
D: vasodilataie masiv -> scade volumul sangvin circulant -> scderea funciei de pompare
cardiac -> aportul de O2 la celule
E: vasodilataie masiv -> scderea perfuziei organelor -> scderea funciei de pompare cardiac
-> creterea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule
Vezi raspuns B

225

6. [SOC10012] Principala cauza a stopului cardiac este: (pag.217)

A: tahicardia ventriculara
B: infarctul miocardic
C: infarctul in teritoriul pulmonar
D: stenoza aortica
E: ischemia miocardica
Vezi raspuns B
7. [SOC10013] Principala cauz a stopului cardiac este ()
A: Accidentul vascular cerebral
B: Edemul pulmonar acut
C: Fibrilaia atrial
D: Infarctul miocardic acut
E: Trombembolismul pulmonar
Vezi raspuns D
8. [SOC10014] Disocierea electro-mecanic este definit ca ()
A: Persistena activitii electrice a inimii sau eficacitate hemodinamic
B: Persistena activitii eletrice fr eficacitate hemodinamic
C: Lipsa activitii electrice
D: TV
E: Asistola
Vezi raspuns B
9. [SOC10015] Cea mai frecvent form de stop cardio-respirator este ()
A: FV
B: Asistola
C: Disociaie electro-mecanic
D: TV
E: FiA
Vezi raspuns B
10. [SOC10016] Care este doza de adrenalin de iniiere a resuscitrii stopului cardiac ()
A: 3 mg
B: 4 mg
C: 1 mg
D: 1 g
E: 10 mg
Vezi raspuns C
11. [SOC10017] Care este intervalul de timp la care se poate administra noua doz de adrenalin n
cadrul resuscitrii cardiace ()
A: 1 min
B: 2 min
C: 3 min
D: 40 min
E: 4 min
Vezi raspuns E
12. [SOC10019] Manevrele de baz de resuscitare cuprind urmtoarele manevre, cu excepia ()
A: Eliberarea cilor respiratorii
B: Intubaia i ventilaia mecanic nu sunt neaprat necesare
C: Alternana a 30 de compresii toracice la 2 insuflri
D: Realizarea masajului cardiac este cea mai important manevr
E: Ritmul masajului cardiac este 100 compresii/min
Vezi raspuns B
13. [SOC10020] Manevrele de baz de resuscitare cuprind urmtoarele manevre, cu excepia
urmtoarelor ()
A: Masajul cardiac extern ntr-un ritm de 120 bpm

226

B: Ventilaie gur la gur

C: Ventilaie cu un insufltor manual
D: Intubarea i ventilaia mecanic trebuie realizate ct mai repede posibil
E: Alternana a 30 de compresii toracice la 2 insuflri
Vezi raspuns A
14. [SOC10022] Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat poate fi efectuat n urmtoarele
cazuri, cu excepia ()
A: n orice caz de resuscitare cardio-respiratorie
B: Hiperpotasemie confirmat
C: Hiperpotasemie suspectat
D: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu stabilizanii de membran
E: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu antidepresive triciclice
Vezi raspuns A
15. [SOC10023] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate
urmtoarele afirmaii, cu excepia ()
A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV
B: Vizeaz protejarea coronarian
C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade
D: Rcirea se face timp de 12-24 ore
E: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea creierului
Vezi raspuns B
16. [SOC10024] Doza de adrenalin administrat intratraheal n cadrul resuscitrii cardiace prin
asistolie este de ()
A: 4 mg diluate n 10 mL soluie salin
B: 5-10 mg diluate n 20 ml soluie salin
C: 5-10 mg diluate n 10 ml soluie salin
D: 5-10 mg diluate n 10 mL bicarbonat de Na
E: 5-10 mg diluate n 10 mL glucoz
Vezi raspuns C
17. [SOC10025] Primul SEE administrat n cadrul resuscitrii stopului cardiac prin FV are urmtoarea
putere ()
A: 100 J monofazic
B: 50 J
C: 300 J
D: 150-200 J bifazic
E: 150-250 J bifazic
Vezi raspuns D
18. [SOC10026] Doza de amiodaron administrat n resuscitarea n caz de stop cardiac prin FV este
()
A: 150 mg
B: 1 fiol
C: 300 mg
D: 600 mg
E: 1200 mg
Vezi raspuns C
19. [SOC10043] Privind ocul hipovolemic este adevrat urmtoarea afirmaie ()
A: Crete volumul circulat
B: Crete debitul cardiac
C: Crete aportul de oxigen la celule
D: Scade volumul sanguin circulant
E: Crete presarcina cardiac
Vezi raspuns D

227

20. [SOC10044] Care este afirmaia fals referitoare la ocul cardiogen ()

A: Scade funcia de pomp cardiac
B: Crete debitul cardiac
C: Crete prencrcarea cardiac
D: Scade aportul de oxigen la esuturi
E: Scade debitul cardiac
Vezi raspuns B
21. [SOC10045] Care este valoare de presiune arterial minim la care intete n repleia volemic n
cadrul ocului ()
A: <65 mmHg
B: >=85 mmHg
C: >=100 mmHg
D: >=65 mmHg
E: <=55 mmHg
Vezi raspuns D
22. [SOC10080] n ocul anafilactic se va administra ()
A: Antihistaminic
B: Corticoizii
C: Adrenalin
D: Dobutamin
E: Dopamin
Vezi raspuns C
23. [SOC10081] Terapia adjuvant a ocului septic include ()
A: Adrenalina
B: Dobutamina
C: Antibioterapia
D: Proteina C activat
E: Noradrenalina
Vezi raspuns D
24. [SOC10082] Tratamentul inotrop pozitiv al strii de oc include ()
A: Dopamin
B: Dobutamin
C: Coloide
D: Cristaloide
E: Noradrenalin
Vezi raspuns B
25. [SOC10083] Tratamentul non-specific al strii de oc este caracterizat, cu excep ia ()
A: Cristaloide i.v.
B: Oxigenoterapie n caz de desaturaie simpl
C: Montarea unei sonde urinare
D: Dou ci venoase periferice
E: Spitalizare n secia de reanimare
Vezi raspuns A
26. [SOC10084] n stare de oc, urmtorul NU este semn biologic ()
A: Hipoxie n caz de SDRA
B: Citoliz i colestaz hematic
C: Acidoz metabolic cu gol anionic crescut
D: Hiperlactatemie venoas
E: CID
Vezi raspuns D
27. [SOC10085] NU este semn clinic de oc ()
A: Polipnee
B: Pierderea capacitii de termoreglare

228

C: Confuzie mental i tulburri de atenie

D: Marmorare
E: Tahicardie
Vezi raspuns B
28. [SOC10091] Decizia de oprire a manevrelor de resuscitare NU este influen at de ()
A: Leziunile suferite n caz de stop n urma unui accident
B: Prezena sau absena factorilor de protecie cerebral
C: Durata stopului cardiac nainte de reanimare
D: Caracterul mai mult sau mai puin reversibil al stopului cardiac
E: Condiiile subiacente
Vezi raspuns A
29. [SOC10092] Hipotermia terapeutic este caracterizat de urmtoarea ()
A: Este indicat n recuperarea pacientului dup asistolie
B: Hipotermia durez 6-12 ore
C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 28-30 de grade
D: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea cerebral
E: Este indicat n timpul manevrelor de reanimare ale pacientului n FV
Vezi raspuns D
30. [SOC10093] NU caracterizeaz manevrele de baz de reanimare cardio-pulmonar ()
A: Prima serie de 30 de compresii se face fr cele dou insuflri
B: Ventilaie gur-la-gur cu 2 insuflri la fiecare 30 de compresii
C: Masaj cardiac extern la un ritm de 100 de compresii pe minut
D: Verificarea sistematic a absenei intrabucale a corpurilor strine
E: Notarea orei debutului reanimrii
Vezi raspuns D
31. [SOC10007] n cadrul manevrelor de reanimare cardio pulmonar sunt adevrate urmtoarele
(pg. 217, 219)
A: masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100 compresiuni / min
B: realizarea ventilaiei e mai important dect realizarea masajului cardiac
C: intubarea i ventilaia mecanic trebuie realizate ct mai repede posibil
D: adrenalina se administreaz n doz de 10 mg iv
E: n stopul cardiac prin FV / TV fr puls , ocurile externe bifazice sunt de 150-200 J
Vezi raspuns ACE
32. [SOC10008] Dintre medicamentele ntlnite n reanimarea cardio pulmonar ( n stopul cardiac )
fac parte (pg. 218, 219)
A: Noradrenalina
B: Adrenalina
C: Amiodarona
D: Digogxin
E: Lidocaina
Vezi raspuns BC
33. [SOC10009] n cadrul tratamentului ocului anafilactic sunt adevrate urmtoarele (pg. 222)
A: administrarea n bolus iv de Adrenalina 0,1 mg pentru a restabili tensiunea arterial
B: administrarea de antibiotice este esenial
C: n absenta cii intravenoase adrenalin poate fi administrat subcutanat
D: administrarea de adrenalin se face n bolus iv de 0,5 mg
E: n absena cii intravenoase, adrenalina poate fi administrat intramuscular 0,5 mg
Vezi raspuns AE
34. [SOC10010] n cadrul tratamentului strilor de oc, sunt adevrate urmtoarele (pg. 221, 222)
A: expansiunea volemic este indicat n toate strile de oc cu excepia edemelor pulmonare
evidente
B: Dac s-a concretizat o diminuare a contractilitii cardiace se indic un inotrop pozitiv
C: Noradrenalina (10 mg/h iv cu seringa automat) pentru obinerea unei TA medie >= 65 mmHg

229

D: n caz de oc cardiogen cu IM acut, se evit revascularizarea

E: Recurgerea rapid la intubare i ventilaie mecanic n caz de detres respiratorie grav
Vezi raspuns ABE
35. [SOC10011] n stopul cardiac, alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat este indicat n caz
de (pg. 218)
A: Hipopotasemie confirmat sau suspectat
B: Hiperpotasemie confirmat sau suspectat
C: Hipercalcemie
D: Hipocalcemie suspectat
E: Stop cardiac n cadrul unei intoxicaii cu antidepresive triciclice
Vezi raspuns BE
36. [SOC10027] Exemple de situaii n care poate aprea disocierea electromecanic pot fi ()
A: Embolia pulmonar masiv
B: Anevrism de aort ntrerupt
C: Disecie de aort
D: Ischemie de membre inferioare
E: Edem pulmonar acut
Vezi raspuns AC
37. [SOC10028] Din cadrul manevrelor de resuscitare de baz fac parte ()
A: Masajul cardiac intern
B: Alternana a 30 de compresii toracice cu 6 insuflri
C: Masaj cardiac extern cu 100 de compresii pe minut
D: Masaj cardiac intern cu 100 compresii pe minut
E: Alternana a 30 de compresii toracice cu 2 insuflri
Vezi raspuns CE
38. [SOC10029] Din cadrul manevrelor de resuscitare de baz fac parte urmtoarele ()
A: Intubaia oro-traheal ct mai rapid
B: Eliberarea cilor aeriene
C: Masaj cardiac intern cu 100 compresii toracice pe minut
D: Notarea orei nceperii manevrelor de resuscitare
E: Intubaia oro-traheal nu reprezint manevr imediat necesar
Vezi raspuns ABD
39. [SOC10030] Urmtoarele reprezint manevre de resuscitare de baz ()
A: Respiraie gur la gur, gur la nas sau cu insufltor manual
B: Intubaie oro-traheal i ventilaie mecanic ct mai precoce
C: Masaj cardiac extern 60 compresii pe minut
D: Alternarea 30 compresii: 5 insuflri
E: Masaj cardiac extern 100 compresii pe minut
Vezi raspuns ABE
40. [SOC10031] Referitor la TV sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Nu declaneaz niciodat stopul cardiac
B: Circumstanele n care poate declana stopul cardiac poate fi frecvena cardiac rapid
C: Exist cazuri de tahicardie ventricular cu ritm lent la o inim sntoas care prezint puine
simptome
D: Poate declana stop cardiac
E: Circumstanele n care poate declana stopul cardiac poate fi o funcie cardiac subadiacent
alterat
Vezi raspuns BCDE
41. [SOC10032] Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat poate fi efectuat n urmtoarele
situaii ()
A: n orice caz de resuscitare cardiorespiratorie
B: HiperK confirmat
C: HiperK suspectat

230

D: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu stabilizani de membran

E: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu antidepresive triciclice
Vezi raspuns BCDE
42. [SOC10033] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate
urmtoarele afirmaii ()
A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV
B: Vizeaz protejarea coronarian
C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade
D: Rcirea se face timp de 12-24 ore
E: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 26-30 grade
Vezi raspuns ACD
43. [SOC10034] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resusucitarea cardiac sunt adevrate
urmtoarele afirmaii ()
A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n asistol
B: Vizeaz protejarea coronarian
C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade
D: Rcirea se face timp de 12-24 ore
E: Vizeaz protejarea creierului
Vezi raspuns CDE
44. [SOC10035] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate
urmtoarele afirmaii ()
A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV
B: Se realizeaz protejarea creierului
C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 grade
D: Rcirea se face timp de 12-24 ore
E: Rcirea se face timp de 48 ore
Vezi raspuns ABCD
45. [SOC10036] Referitor la resuscitarea stopului cardio circulator sunt adevrate afirmaiile ()
A: Dac se presupune c FV a aprut de mai mult de 4 minute se administreaz un SEE de 150 J
monofazic
B: Dup administrarea de SEE nu este necesar reluarea manevrelor de resuscitare cu masaj
cardiac extern
C: Adrenalina este singura catecolamin administrat n caz de asistolie
D: La administrarea de adrenalin n caz de asistolie se poate administra i amiodaron
E: n caz de stop cardio-respirator prin FV care nu rspunde la SEE se poate administra un bolus de
adrenalin pentru a restabili tonusul arterial
Vezi raspuns CE
46. [SOC10037] Referitor la resuscitarea stopului cardio-circulator sunt false afirmaiile ()
A: Lidocaina esre recomandat ca tratament antiaritmic
B: Scopul administrrii de adrenalin n FV neresponsiv la SEE este de a restabili tonusul arterial
C: Administrarea de adrenalin este nsoit de administrarea de atropine n asistolie
D: Amiodarona se administreaz n asistolie
E: Singura catecolamin administrat este adrenalina
Vezi raspuns ACD
47. [SOC10038] Referitor la adrenalina administrat n asistolie sunt adevrate afirmaiile urmtoare
()
A: Este singura catecolamin indicat
B: Are aciune batmotrop negativ
C: Are aciune batmotrop pozitiv
D: Este vasodilatatoare
E: Este vasopresiv
Vezi raspuns ACE

231

48. [SOC10039] Referitor la adrenalina administrat n asistolie sunt adevrate urmtoarele ()

A: Are aciune batmotrop pozitiv
B: Are aciune vasopresiv susceptibil de a reinstala presiunea diastolic
C: Poate fi administrat n asociere cu 3 mg de atropin
D: Asistolia este singura indicaie de administrare a adrenalinei
E: Doza iniial este 1 mg iv
Vezi raspuns ABE
49. [SOC10040] Referitor la resuscitarea stopului cardio circulator sunt false afirmaiile ()
A: Ritmul cardiac recuperat dup injectarea de adrenalin este aproape ntotdeanua FV
B: Reanimarea stopului cardiac se ntrerupe dac este neresponsiv la 15 minute de la iniierea
manevrelor de resuscitare
C: Masajul cardiac se face intermitent n cazul n care pacientul este ventilat mecanic
D: Masajul cardiac se realizeaz continuu indiferent de ritmul de ventilare mecanic
E: Ritmul cardiac recuperat dup administarea de adrenalin este cel mai frecvent un ritm sinusal
Vezi raspuns ABC
50. [SOC10041] n caz de asistolie adrenalina se administreat astfel ()
A: Dac nu exist abord venos se administreaz intratraheal
B: Doza iniial administrat iv este de 4mg
C: Doza de administrare intratraheal este 5-10 mg diluat n 10 ml soluie salin
D: Odat administrat adrenalina via intratraheal nu necesit insuflri multiple
E: Repetarea de 1 mg de adrenalin la 4 minute
Vezi raspuns ACE
51. [SOC10042] Amiodarona administrat n resuscitarea prin FV are urmtoarele caracteristici ()
A: Doza iniial este de 150 mg
B: Doza iniial este de 300 g
C: Bolusul este urmat de administrarea cu sering automat
D: Se poate administra intratraheal
E: Doza iniial este 300 mg
Vezi raspuns CE
52. [SOC10046] Privind ocul hipovolemic sunt false urmtoarele afirmaii ()
A: Debitul cardiac crete
B: Scade presiunea cardiac
C: Scade postsarcina cardiac
D: Crete aportul de oxigen tisular
E: Scade volumul sanguin circulant
Vezi raspuns ACD
53. [SOC10047] Privind ocul hipovolemic sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Scade funcia de pomp cardiac
B: Crete presarcina cardiac
C: Scade aportul de oxigen tisular
D: Scade presarcina
E: Scade debitul cardiac
Vezi raspuns CDE
54. [SOC10048] Mecanisme adaptative n ocul hipovolemic sunt urmtoarele ()
A: Stimularea parasimpaticului
B: Stimularea simpaticului
C: Inhibarea simpaticului
D: Vasoconstricie
E: Tahicardie
Vezi raspuns BDE
55. [SOC10049] Mecanisme adaptative n ocul hipovolemic sunt ()
A: Stimularea simpaticului
B: Bradicardie cu creterea extraciei de oxigen la nivel tisular

232

C: Tahicardie
D: Inhibarea simpaticului
E: Stimularea parasimpaticului
Vezi raspuns AC
56. [SOC10050] Urmtoarele reprezint mecanisme adaptative n ocul hipovolemic ()
A: Stimularea parasimpaticului
B: Vasoconstricie
C: Vasodilataie
D: Tahicardie
E: Stimularea simpaticului
Vezi raspuns BDE
57. [SOC10052] Dintre mecanismele patologice ale strii septice sunt false urmtoarele ()
A: Crete prencrcarea cardiac
B: Atingerea cardiac este inconstant
C: Vasoconstricie periferic
D: Scade extracia de O2 prin esuturile periferice
E: Vasodilataie masiv
Vezi raspuns AC
58. [SOC10053] Privind ocul anafilactic sunt false urmtoarele afirmaii ()
A: Mecanismul patologic este vasconstricia masiv
B: Mecanismul patologic este vasodilataia masiv
C: Mecanismul adaptativ - stimulare parasimpatic
D: Eficiena stimulrii simpatice este crescut
E: Eficiena stimulrii simpatice este sczut
Vezi raspuns ACD
59. [SOC10054] Urmtoarele afirmaii privind ocul anafilactic sunt false ()
A: Scade funcia de pomp cardiac
B: Mecanism patologic - vasoconstricie masiv
C: Mecanism adaptativ - inhibarea simpaticului
D: Mecanism adaptativ - stimularea simpaticului
E: Mecanism adaptativ - stimularea parasimpaticului
Vezi raspuns ABCE
60. [SOC10055] Enumerai semnele clinice ale ocului ()
A: Tahicardie
B: Marmorare
C: Scderea timpului de recolorare cutanat (mai ales la copii)
D: Poliurie
E: Oligurie
Vezi raspuns ABE
61. [SOC10056] Polipneea care apare n cadrul sepsisului poate avea urmtoarele cauze ()
A: Acidoz metabolic
B: Stimulare parasimpatic
C: Afectare pulmonar
D: Stimularea simpaticului
E: Inhibarea simpaticului
Vezi raspuns ACD
62. [SOC10057] Semne biologice care pot aprea n starea de oc pot fi ()
A: Hiperlactacidemie (>12 mmol/L)
B: Hipoxie n caz de detres respiratorie
C: Colestaz hepatic i citoliz apar ntotdeauna
D: Coagulare intravascular diseminat
E: Acidoz metabolic
Vezi raspuns BDE

233

63. [SOC10058] Acidoza metabolic cu gaur anionic din cadrul strii de oc apare n ()
A: Insuficiena respiratorie
B: Hiperlactacidemie
C: Insuficiena renal
D: Traumatism
E: Hipolactacidemie
Vezi raspuns BC
64. [SOC10059] Enumerai semne biologice care pot aprea n starea de oc ()
A: Hipoxia nu poate aprea
B: Citoliz hepatic
C: Coagularea intravascular diseminat
D: Insuficiena renal funcional
E: Colestaza hepatic - n mod constant
Vezi raspuns BCD
65. [SOC10060] n cadrul coagulrii intravasculare diseminate din oc sunt modificate valorile
urmtorilor parametri ()
A: Leucocitelor
B: Trombocitelor
C: D-dimeri
D: Fibrinogen
E: Monocite
Vezi raspuns BCD
66. [SOC10061] Din cadrul tratamentului non-specific n cadrul ocului sunt adevrate ()
A: Spitalizarea n secia de reanimare nu este necesar
B: Montarea de sond nazo-gastric este obligatorie
C: Oxigenoterapie
D: Intubaie oro-traheal n caz de detres respiratorie
E: Ventilaie mecanic n unele cazuri
Vezi raspuns CDE
67. [SOC10062] Din cadrul tratamentului non-specific n cadrul ocului sunt false ()
A: Necesitatea a dou ci venoase central este obligatorie
B: Sond urinar
C: Oxigeno-terapia nu este necesar
D: n unele cazuri ventilaie mecanic
E: Intubaie oro-traheal n caz de detres respiratorie
Vezi raspuns AC
68. [SOC10063] Repleia volemic din cadrul ocului se poate face cu ()
A: Cristaloizi (glucoz)
B: Coloizi (hidroxietilamidon)
C: Administrarea ct mai rapid a 500 ml ser fiziologic
D: Albumina n caz de hipoalbuminemie din ciroza hepatic
E: Concentrat trombocitar n caz de anemie
Vezi raspuns BCD
69. [SOC10064] Repleia volemic din oc se poate face cu ()
A: Albumina - n anumite cazuri
B: Cristaloizi (ser fiziologic)
C: Coloizi (glucoza)
D: Concentrate eritrocitare n caz de anemie n cadrul ocului hemoragic
E: Cristaloizi (hidroxietilamidon)
Vezi raspuns ABD
70. [SOC10065] Tratamentul vasopresor n cadrul ocului se poate face cu ()

234

A: Noradrenalin
B: Dopamine
C: Ser fiziologic
D: Coloizi
E: Adrenalin
Vezi raspuns ABE
71. [SOC10066] Tratamentul vasopresor se poate administra n caz de ()
A: Hipotensiune neresponsiv la umplere volemic
B: Nu se poate administra dect dup repleia volemic
C: La nceputul tratamentului mpreun cu repleia volemic n caz de tensiune diasistolic <=40
mmHg
D: La nceputul tratamentului mpreun cu repleia volemic n caz de tensiune diasistolic <=60
mmHg
E: Nu se administreaz niciodat
Vezi raspuns AC
72. [SOC10067] Referitor la administrarea de corticoizi n cadrul ocului sunt adevrate urmtoarele ()
A: Se administreaz n doze mari
B: Sunt indicate n caz de oc septic rezistent la vasopresoare
C: Sunt indicate n prima or
D: Necesit tratament specializat
E: Se administreaz pentru a compensa insuficiena renal funcional
Vezi raspuns BDE
73. [SOC10068] Tratamentul inotrop pozitiv in starea de soc consta in: ()
A: dobutamina de prima intentie
B: dopamina de prima intentie
C: adrenalina de prima intentie
D: adrenalina: echivalent noradrenalina si dobutamina
E: adrenalina: echivalent noradrenalina si dopamina
Vezi raspuns AD
74. [SOC10069] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul etiologic al socului sunt adevarate: ()
A: revascularizarea miocardica de urgenta in caz de infarct miocardic
B: plasarea unei contrapulsatii intraaortice
C: antibioterapie ideal in intervalul primelor 24 de ore
D: antibioterapie ideal in intervalul primei ore
E: in caz de soc septic antibioterapia e inutila
Vezi raspuns ABD
75. [SOC10070] Tratamentul socului anafilactic include: ()
A: eliminarea alergenului
B: adrenalina in bolus intravenos de 0,1 mg, pentru o presiune arteriala >=65 mmHg
C: repetatarea bolusului la fiecare minut daca hipotensiunea reapare
D: perfuzie intravenoasa continua cu adrenalina daca hipotensiunea persista dupa bolusuri repetate
E: 1 mg adrenalina intramuscular, in absenta caii venoase
Vezi raspuns ABCD
76. [SOC10071] Urmatoarele afirmatii despre tahicardia ventriculara sunt adevarate: ()
A: nu declanseaza stopul cardiac decat in anumite circumstante
B: declanseaza intotdeauna stopul cardiac
C: exista cazuri de TV care prezinta putine simptome
D: TV cu ritm lent declanseaza stopul cardiac
E: TV si functie cardiaca subiacenta alterata declanseaza stopul cardiac
Vezi raspuns ACE
77. [SOC10072] Urmatoarele afirmatii despre stopul cardiac sunt adevarate: ()
A: doar 21% prezinta FV sau TV in momentul stopului cardiac
B: asistolia este cel mai sumbru prognostic

235

C: stopul cardiac survine in prezenta unui martor in mai mult de 70% din cazuri
D: in 13% din cazuri martorul nu poate realiza manevre de reanimare cardiopulmonara
E: disociatia electromecanica este cel mai sumbru prognostic
Vezi raspuns ABCD
78. [SOC10073] Adrenalina se administreaz n caz de ()
A: inlocuire a perechii noradrenalin + dobutamin n unele cazuri
B: oc anafilactic
C: SDRA
D: oc septic
E: Stop cardiac
Vezi raspuns ABE
79. [SOC10074] Tratamentul adjuvant cu corticoizi n starea de oc ()
A: Este indicat n ocul hipovolemic
B: Nu este indicat n prima or
C: Este indicat n ocul anafilactic
D: Este indicat n caz de oc septic rezistent la vasopresoare
E: Este indicat n doze mici
Vezi raspuns BDE
80. [SOC10075] Tratamentul inotrop pozitiv al ocului include ()
A: Digoxin
B: Dopamin
C: Dobutamin
D: Noradrenalin
E: Adrenalin
Vezi raspuns CE
81. [SOC10076] Tratamentul nonspecific al strii de oc include ()
A: Albumin n caz de hipoalbuminemie
B: Coloide i.v.
C: Cristaloide i.v.
D: Dou ci venoase periferice
E: Spitalizarea n secia de reanimare
Vezi raspuns DE
82. [SOC10077] Reprezint semne biologice n starea de oc ()
A: Hiopoxie n SDRA
B: Citoliz i colestaz hematic
C: Insuficien renal funcional
D: Acidoza metabolic cu gol anionic sczut
E: Hiperlactatemie venoas
Vezi raspuns ABC
83. [SOC10078] Semne clinice n starea de oc sunt ()
A: Tahicardie
B: Hipoxie n SDRA
C: Oligurie cu excepia acidocetozei diabetice i administrrii de diuretice
D: Scderea debitului cardiac
E: Creterea timpului de recolorare cutanat
Vezi raspuns ACE
84. [SOC10079] Mecanismele patologice ale ocului hipovolemic includ ()
A: Scderea extragerii oxigenului prin esuturile periferice
B: Creterea prencrcrii cardiace
C: Scderea debitului cardiac
D: Scderea prencrcrii cardiace
E: Scderea volumului sanguin circulant
Vezi raspuns CDE

236

85. [SOC10086] n stopul prin asistolie se administreaz adrenalin ()

A: 5-10 mg n 50 ml soluie salin intra-traheal
B: 5-10 mg n 10 ml soluie salin intra-traheal
C: 1 mg i.v. direct cu 1 mg la fiecare 4 minute
D: 100 micrograme direct i.v. cu 10 micrograme la fiecare 4 minute
E: 50-100 micrograme diluat n 10 ml soluie salin intra-traheal
Vezi raspuns BC
86. [SOC10087] Decizia de oprire a manevrelor de resuscitare se ia n func ie de ()
A: Durata stopului cardiac nainte de reanimare
B: Ritmul inregistrat la nceperea manevrelor
C: Prezena sau absena factorilor de protectie cerebral
D: Gravitatea leziunilor n caz de stop post traumatism
E: Condiiile subiacente
Vezi raspuns ACE
87. [SOC10088] Hipotermia terapeutic este caracterizat de ()
A: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 grade timp de 12-24 ore
B: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea cerebral
C: Este indicat dup recuperarea din disociatie electro-mecanic
D: Este indicat dup recuperarea din asistolie
E: Este indicat dup recuperarea din FV
Vezi raspuns ABE
88. [SOC10089] Alcalinizarea prin administrare de bicarbonat se recomand n, cu excep ia ()
A: Stop cardiac din intoxicatia cu antidepresive triciclice
B: Stop cardiac din intoxicatia cu digitale
C: Hiperkaliurie
D: Hipernatriemie
E: Hiperkaliemie
Vezi raspuns BCD
89. [SOC10090] Despre stopul cardio-circulato, urmtoarele sunt adevrate ()
A: Disocierea electromecanic se ntlnete n embolia pulmonar masiv
B: Doar 21% din pacieni prezint asistolie
C: TV declaneaz ntodeauna stop cardiac
D: FV declaneaz ntotdeauna stop cardiac
E: Principala cauz este infarctul miocardic
Vezi raspuns ADE
90. [SOC10094] Semnele biologice din cadrul starii de soc sunt reprezentate de: ()
A: elevatia lactatemiei arteriale (si non-venoase)>1.2 mmol/l
B: insuficienta renala cronica
C: acidoza metabolica cu gol anionic scazut
D: citoliza
E: hipoxie in caz SDRA
Vezi raspuns ADE

Intrebarile din tema Tromboza venoas profund i

embolia pulmonar
1. [TEP10004] Manifestrile clinice ntlnite contant n embolia pulmonar sunt, cu excepia (pg. 211)
A: Polipneea
B: Hemoptizia

237

C: Bradicardia
D: Durerea toracic
E: Sincopa
Vezi raspuns C
2. [TEP10008] Dup un prin accident tromboembolic tratamentul anticoagulant dureaz toat viaa, n
caz de (pg. 213)
A: Recidiva accidentului tromboembolic
B: Neoplazie evolutiv
C: Deficit de antitrombin
D: n absena unui factor favorabil
E: n prezena unui factor favorabil reversibil
Vezi raspuns C
3. [TEP10010] Diagnosticul diferenial al emboliei pulmonare masive se face mai ales cu (pg. 213)
A: Insuficiena cardiac stng cronic
B: Angina pectoral stabil
C: Tamponada pericardic
D: ocul toxico-septic controlat terapeutic
E: Cordul pulmonar cronic compensat
Vezi raspuns C
4. [TEP10011] Ecocardiografia transtoracic permite evidenierea urmtoarelor aspecte n embolia
pulmonar (pg. 213)
A: Tablou cardiac stng acut
B: Dilatare major a cavitii drepte
C: Vizualizarea trombusului n cavitile cardiace drepte n toate cazurile
D: Identificarea trombusului n arterele pulmonare n toate situaiile
E: Hipertrofia marcat a septului interventricular
Vezi raspuns B
5. [TEP10012] Tromboliza intravenoas este indicat n urmtoarele situaii (pg. 214)
A: Emboliile pulmonare demonstrate la examenul CT, fr hipotensiune arterial
B: Emboliile pulmonare nsoite de creterea lactatemiei arteriale
C: Emboliile pulmonare confirmate cu stare de oc
D: Emboliile pulmonare indiferent de form, dar nensoite de stare de oc
E: Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar neconfirmate prin angioscanner sau ecocardiografic
Vezi raspuns C
6. [TEP10013] "Pulsul catarator al lui Mahler"apare intr-una din urmatoarele afectiuni: (pag.210)
A: arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare
B: embolia pulmonara
C: tromboza venoasa profunda
D: ischemia acuta a membrelor
E: insuficienta cardiaca
Vezi raspuns C
7. [TEP10014] Semne locale ale trombozei venoase profunde sunt urmtoarele, cu o excepie ()
A: Edemul gambei
B: Cordon venos dur
C: Pierderea capacitii de balans al piciorului
D: Tegumente reci
E: Edem inflamator
Vezi raspuns D
8. [TEP10015] Nu face parte din semnele funcionale ale trombozei venoase profunde ()
A: Durere spontan la nivelul gambei
B: Semnul Homans
C: Durere de-a lungul traiectului venos

238

D: Durere provocat la nivelul gambei

E: Subfebrilitate
Vezi raspuns E
9. [TEP10016] Alturi de semnele locale n tromboflebita profund venoas apar semne generale, cu
excepia ()
A: Bradicardie
B: Tahicardie
C: Pulsul crtor al lui Mahler
D: Tahicardie clasic progresiv
E: Subfebrilitate
Vezi raspuns A
10. [TEP10018] Tratamentul trombozei venoase profunde necesit spitalizare n urmtoarele condiii,
cu excepia (pg. 210)
A: Localizare ilio-cav
B: Sindrom obstructiv venos sever
C: n caz de insuficien renal sever
D: Dac nu este posibil ngrijirea optim la domiciliu
E: n caz de localizare poplitee
Vezi raspuns E
11. [TEP10019] Indicaiile profilaxiei antitrombotice sunt urmtoarele, cu excepia ()
A: Vrsta pacientului > 75 ani
B: Pacienii cu vrst mai mic de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o decompensare
cardiac
C: Pacienii cu vrst mai mare de 40 ani imobilizai mai mult de 3 zile cu antecendente
tromboembolice
D: Pacienii cu vrst mai mare de 40 ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o infecie sever
E: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu sindrom mieloproliferativ
Vezi raspuns B
12. [TEP10020] Indicaiile proflaxiei antitrombotice pot fi, cu excepia ()
A: Pacieni operai n sfera digestiv
B: Pacieni operai n sfera urologic non-endoscopic
C: Pacieni ortopedici operai pe coloana vertebrala i membrele inferioare
D: Toi pacienii ortopedici internai n spital
E: Pacienii operai n chirurgia oncologic
Vezi raspuns D
13. [TEP10021] Semnele clinice de embolie pulmonar pot fi, cu excepia (pg. 211)
A: Dispnee
B: Bradipnee
C: Tuse
D: Hemoptizie
E: ntrirea zgomotului 2
Vezi raspuns B
14. [TEP10022] Semne clinice de trombembolism pulmonar pot fi, cu excepia ()
A: Tahicardie
B: Anxietate
C: Transpiraii
D: Sincop
E: Com - apare ntotdeauna
Vezi raspuns E
15. [TEP10023] Modificrile ECG care nu pot aprea n cadrul unei embolii pulmonare sunt ()
A: Aspect de S1Q1
B: Tahicardie sinusal

239

C: Aspect de S1Q3
D: Bloc de ramur dreapt
E: Devierea la dreapta a complexului QRS
Vezi raspuns A
16. [TEP10024] Rx pulmonar n embolia pulmonar poate prezenta urmtoarele modificri, cu
excepia ()
A: Hipertransparen
B: Opacitate triunghiular pe fond pleural
C: Semnul Westermarck
D: Supraelevaia domului pleural
E: Pahipleurit
Vezi raspuns E
17. [TEP10025] Dintre factorii predispozani pentru embolia pulmonar cuprini n scorul Wells nu fac
parte ()
A: Antecedente de tromboz venoas profund
B: Antecedente de embolie pulmonar
C: Frecvena cardiac < 100 bpm
D: Hemoptizie
E: Frecvena cardiac > 100 bpm
Vezi raspuns C
18. [TEP10026] Referitor la mijloacele de diagnostic ele emboliei pulmoare sunt adevrate, cu
excepia ()
A: O valoare a D-dimerilor < 500 micrograme/l este sigur predictiv negativ
B: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare are sensibilitate mare pentru emboliile localizate n
amonte de arterele sub-segmentare
C: Scintigrafia pulmonar de ventilaie-perfuzie evideniaz un defect de perfuzare corelat cu un
defect de ventilaie
D: Ecografia venoas a membrelor inferioare este utilizat mai puin frecvent n algoritmul de
diagnostic al emboliei pulmonare
E: Angiografia pulmonar evideniaz un defect de perfuzare ale arterelor pulmonare
Vezi raspuns C
19. [TEP10028] Anticoagularea n tromboza venoas profund se face cu ()
A: Heparin nefracionat - bolus iv 80 UI/kgc, apoi 2500 UI/kg/zi iv
B: Heparin nefracionat - bolus iv 80 UI/kgc, apoi 500 UI/kg/zi iv
C: Heparina nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 800 UI/kg/zi iv
D: Heparin nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 2500 UI/kg/zi iv
E: Heparin nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 500 UI/kg/zi iv
Vezi raspuns B
20. [TEP10066] Investigaia de prim intenie n caz de probabilitate crescut de embolie pulmonar
este: ()
A: Eco Doppler al membrelor inferioare
B: Angio CT spiral al arterelor pulmonare
C: scintigrafie pulmonar ventilaie/perfuzie
D: angiografie pulmonar
E: D-dimerii
Vezi raspuns B
21. [TEP10077] n suspiciunea de tromboz venoas profund, dac D-Dimerii sunt negativi atunci se
procedeaz la ()
A: Scintigrafie ventilatie-perfuzie
B: Diagnosticul este exclus
C: Angiografie pulmonara
D: Angio-CT
E: Eco-doppler venos al MI
Vezi raspuns B

240

22. [TEP10078] Scorul Wells include (pg. 215)

A: Diagnostic alternativ puin probabil 1,5p
B: Antecedente de embolie pulmonar 3p
C: Frecven cardiac > 100bpm 1p
D: Hemoptizie 1,5p
E: Chirurgie recent sau imobilizare 1,5p
Vezi raspuns E
23. [TEP10079] Diagnosticul emboliei pulmonare masive NU include ()
A: Se vor caut hiperlactemie i insuficiena renal funcional pentru bilan ul strii de oc
B: Nu se vor doza D-Dimerii
C: ETT va pune n eviden un tablou cardiac drept acut
D: Diagnosticul se confirm prin angioscanner
E: Aspect S1Q3 nu apare niciodat pe ECG din cauza agravrii rapide
Vezi raspuns E
24. [TEP10080] Cutarea unei trombofilii se realizeaz prin, cu excep ia ()
A: Cutarea sindromului antifosfolipidic
B: Dozaj de homocisteinemie
C: Dozaj de factor VII
D: Cutarea factorului V Leiden
E: Dozaj antitrombin, proteina C, proteina S
Vezi raspuns C
25. [TEP10081] Tratamentul anticoagulant dup un prim accident tromboembolic dureaz, cu
excepia: ()
A: Pe via la cei cu anticoagulant lupic
B: 3-6 luni n absena factorilor favorabili
C: Pn la dispariia neoplaziei n caz de neoplazie evolutiv
D: Pe via n caz de recidiv
E: 6 luni n absena riscului de sngerare
Vezi raspuns D
26. [TEP10082] Investigaiile utile n diagnosticul emboliei pulmonare NU includ ()
A: Ecografie transesofagian
B: Ecografie venoas a membrelor inferioare
C: Scintigrafie pulmonar de ventilaie-perfuzie
D: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare
E: Dozajul D-dimerilor
Vezi raspuns A
27. [TEP10083] Semnul lui Westermarck nseamn ()
A: Pleurezia
B: Atelectazia n band
C: Supraelevaia domului pleural
D: Opacitatea triunghiular pe fond pleural
E: Hipertransparena unui cmp pulmonar
Vezi raspuns E
28. [TEP10084] Beneficiaz de tratament antitrombotic preventiv pacien ii ce sufer urmtoarele
intervenii chirurgicale, cu excepia ()
A: toracic
B: ortopedic a membrelor superioare
C: urologic non-celioscopic
D: digestiv non-endoscopic
E: oncologic
Vezi raspuns B

241

29. [TEP10085] Tratamentul curativ al trombozei venoase profunde NU este caracterizat prin ()
A: Prima doz de anticoagulante orale se va administra din prima zi
B: n caz de probabilitate mare, debutul anticoagularii se face naintea diagnosticului de certitudine
C: Fondaparinux 5 mg/zi la pacienii ntre 50-100kg
D: LMWH enoxaparin 100 UI/kg/12 ore
E: Heparina nefractoinat in bolus i.v. de 80 U/kg apoi 500 U/kg/zi n perfuzie continu
Vezi raspuns C
30. [TEP10086] Nu a fost gsit etiologia imediat dup episod n accidentele tromboembolice n: ()
A: 20% cazuri
B: 30% cazuri
C: 70% cazuri
D: 50 % cazuri
E: 10% cazuri
Vezi raspuns D
31. [TEP10092] Modificarea ECG care sugereaza o embolie pulmonara, dar care se poate gasi si in
decompensarea unei insuficiente respiratorii cronice, este: (pagina 211)
A: S3Q1
B: S1Q3
C: bradicardia
D: unda Q in DI
E: BRS
Vezi raspuns B
32. [TEP10002] Evaluarea riscului se realizeaza in prezenta sau absenta a trei criterii ,care sunt :
(pag.212)
A: hipotensiunea arteriala
B: hipertensiunea arteriala
C: disfunctia cardiaca dreapta vizibila la ecografie sau prin cresterea nivelului BNP
D: absenta compresabilitatii unei vene profunde a membrelor inferioare
E: afectarea miocardica demonstrata de o crestere a concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I
sau C
Vezi raspuns ACE
33. [TEP10003] Urmtoarele semne clinice pot releva o tromboz venoas profund (pg. 210)
A: Febra ridicat (39 40 grade), n platou
B: Tahicardia cu aspect progresiv
C: Durerea de-a lungul traiectului venos
D: Pastrarea capacitii de balans a gambei
E: Existena unui cordon venos dur
Vezi raspuns BCE
34. [TEP10005] n embolia pulmonar examenul radiologic toracic poate relev (pg. 211)
A: O atelectazie n band
B: Existena unei pleurezii
C: Opacifierea unui cmp pulmonar
D: Supraelevaia domului pleural
E: O opacitate triunghiular pe fond pleural
Vezi raspuns ABDE
35. [TEP10006] Confirmarea diagnosticului, dar nu a gravitii emboliei pulmonare este asigurat de
(pg. 212)
A: Dozajul D-dimerilor
B: Scintigrafia pulmonar de ventilaie - perfuzie
C: Troponina I sau C cardiac
D: Peptidul natriuretic de tip B (BNP)
E: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare
Vezi raspuns ABE

242

36. [TEP10007] n faza iniial a emboliei pulmonare o anticoagulare eficient poate fi realizat cu
(pg. 212)
A: Acid acetilsalicilic
B: Heparina nefracionat
C: Heparin cu mas molecular mic
D: Oxigenoterapie
E: Clopidogrel
Vezi raspuns BC
37. [TEP10009] n identificarea unei trombofilii se recomand urmtoarele investigaii: (pg. 213)
A: Hemogram complet
B: Dozarea antitrombinei
C: Determinarea indicelui de protrombin
D: Dozarea factorului VIII
E: Dozarea hemocisteinemiei
Vezi raspuns BDE
38. [TEP10029] Semnele clinice funcionale ale trombozei venoase profunde sunt ()
A: Durere spontan la nivelul gambei
B: Semnul Homans
C: Durere de-a lungul traiectului venos
D: Cordon venos dur
E: Edem inflamator
Vezi raspuns ABC
39. [TEP10030] Semnele locale ale trombozei venoase profunde sunt ()
A: Edem gambier pufos, alb
B: Cordon venoas dur
C: Pierderea capacitii de balans al piciorului
D: Tegumente reci
E: Edem inflamator
Vezi raspuns BCE
40. [TEP10031] Alturi de semnele locale n tromboflebita profund venoas apar semne generale ca
()
A: Bradicardie
B: Tahicardie
C: Pulsul crtor al lui Mahler
D: Nu apare niciodat febr
E: Subfebrilitate
Vezi raspuns BCE
41. [TEP10032] Diagnosticul trombozei venoase profunde presupune ()
A: n caz de probabilitate crescut se dozeaz D-dimeri
B: Ecografia Doppler negativ nu exclude diagnosticul
C: n caz de probabilitate sczut se dozeaz D-dimeri
D: Un rezultat negativ al dozrii de D-dimeri exclude diagnosticul
E: Ecografia Doppler este obligatorie n cazul unui test pozitiv de D-dimeri
Vezi raspuns CDE
42. [TEP10033] n tratamentul trombozei venoase profunde este necesar internarea n spital n
urmtoarele cazuri ()
A: Localizare ilio-cav
B: Sindrom obstructiv sever
C: n caz de insuficien renal uoar
D: Dac nu este posibil ngrijirea optim la domiciliu
E: n caz de localizare poplitee
Vezi raspuns ABD
43. [TEP10034] n urmtoarele cazuri este necesar spitalizarea pentru tratamentul trombozei

243

venoase profunde ()
A: Localizare ilio-cav
B: Sindrom obsructiv venos sever
C: Nu necesit spitalizare niciodat
D: Dac nu este posibil ngrijirea la domiciliu
E: n caz de risc hemoragic
Vezi raspuns ABDE
44. [TEP10036] Anticoagularea eficient n tromboza venoas profund se face cu ()
A: Administrarea de heparin nefracionat se face iniial cu un bolus de 80 UI/kg
B: Necesit meninerea de APTT de 1.5-3.5 n cazul administrrii de heparin nefracionat
C: Administrarea de heparin fracionat cu greutate molecular mic dac cleareace-ul creatininei
este < 30ml/min
D: Administrarea de enoxaparin
E: Administrarea de tinzaparin
Vezi raspuns ADE
45. [TEP10037] O anticoagulare eficient n tromboza venoas profund se poate face cu ()
A: Heparin nefracionat
B: Heparin cu greutate molecular mic
C: Inhibitor selectiv al factorului IXa
D: Inhibitor selectiv al factorului X
E: Inhibitor selectiv al factorului Xa
Vezi raspuns ABE
46. [TEP10038] Doza de fondaxaparin este ()
A: La o greutate de 50-100 kg 7,5 mg/24 ore sc
B: La o greutate de <50 kg 7,5 mg/24 ore sc
C: Doza nu depinde de clearence-ul creatininei
D: La o greutate de 50-100 kg 7.5 mg/24 ore iv
E: La o greutate > 100 kg - 10 mg/24 ore sc
Vezi raspuns AE
47. [TEP10039] Despre tratamentul curativ al trombozei venoase profunde sunt adevrate
urmtoarele ()
A: Durata total este de 1 lun
B: Durata total este de 3 sptmni
C: Tratamentul cu anticoagulante orale poate incepe din prima zi
D: Tratamentul cu heparin sau cu inhibitor de factor Xa va fi oprit la asocierea cu anticoagulante
orale cnd se atinge un INR optim la dou determinri
E: Tratamentul cu anticoagulante orale este de cel puin 3 luni
Vezi raspuns CDE
48. [TEP10040] Tratamentul preventiv al trombozei venoase profunde se poate face cu ()
A: Exclusiv medicamentos
B: Exclusiv prin metode mecanice
C: Mobilizare precoce postoperatorie
D: Heparine cu greutate molecular mic
E: Fondaparinux
Vezi raspuns CDE
49. [TEP10041] Tratamentul preventiv al trombozei venoase profunde se poate face prin urmtoarele
metode ()
A: Exlcusiv medicamentos
B: Cu heparin nefracionat n caz de clearence al creatininei > 30ml/min
C: Cu heparin cu greutate molecular mic n caz de clearence al creatininei < 30ml/min
D: Fondaparinux (arixtra 2,5 mg/24 ore) sc
E: Heparin calcic
Vezi raspuns DE

244

50. [TEP10043] Urmtoarele reprezint indicaii ale profiaxiei antitrombotice sunt ()

A: Vrsta pacientului>75 ani
B: Pacienii cu vrst mai mic de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o decompensare
cardiac
C: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu antecendente
tromboembolice
D: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o infecie sever
E: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu sindrom mieloproliferativ
Vezi raspuns ACDE
51. [TEP10044] Indicaiile profilaxiei antitrombotice pot fi ()
A: Pacieni operai n sfera digestiv
B: Pacieni operai n sfera urologic non endoscopic
C: Chirurgie ortopedica a membrelor inferoiare si coloanei vertebrale
D: Toi pacienii internai n spital
E: Pacieni operai n chirurgia ambulatorie
Vezi raspuns ABC
52. [TEP10045] Urmtoarele sunt semne clinice de embolie pulmonar ()
A: Dispnee
B: Bradipnee
C: Tuse
D: Hemoptizie
E: ntrirea zgomotului 1
Vezi raspuns ACD
53. [TEP10046] Pot fi semne clinice de tromboembolism ()
A: Tahicardie
B: Anxietate
C: Transpiraii
D: Sincopa nu poate aprea niciodat
E: Coma - apare ntotdeauna
Vezi raspuns ABC
54. [TEP10047] Care din urmtoarele pot fi semne clinice de trombembolism ()
A: Asocierea ntotdeauna a semnelor de tromboz venoas profund
B: ntrirea zgomotului 2 n focarul pulmonarei
C: Febra
D: Simptome congestive cardiace stngi
E: Durere toracic
Vezi raspuns BCE
55. [TEP10048] Modificrile ECG care pot aprea n cadrul unei embolii pulmonare sunt ()
A: Aspect de S1Q1
B: Tahicardie sinusal
C: BRS
D: BRD
E: Devierea la stnga a complexului QRS
Vezi raspuns BD
56. [TEP10049] n caz de embolie pulmonar pot apare urmtoarele modificri ECG ()
A: BRD
B: Devierea la dreapta a QRS
C: Unde T negative n V1-V3
D: Aspect S1Q3 care este specific emboliei pulmonare
E: Tahicardie sinusal
Vezi raspuns ABCE

245

57. [TEP10050] Rx pulmonar n embolia pulmonar poate prezenta urmtoarele modificri ()

A: Nu poate fi niciodat normal
B: Opacitate triunghiular pe fond pleural
C: Semnul Westermarck
D: Supraelevaia domului pleural
E: Pahipleurita
Vezi raspuns BCD
58. [TEP10051] Rx pulmonar poate prezenta urmtoarele n caz de embolie pulmonar ()
A: Pleurezie
B: Hipertransparena unui cmp pulmonar
C: Atelectazia n band
D: Nu pot exista imagini radiologice sugestive de embolie pulmonar
E: Pahipleurita
Vezi raspuns ABC
59. [TEP10052] Enumerai factorii predispozani pentru embolia pulmonar cuprini n scorul Wells ()
A: Antecedente de tromboz venoas profund
B: Antecedente de embolie pulmonar
C: Frecven cardiac < 200 bpm
D: Hemoptizie
E: Frecven cardiac > 100 bpm
Vezi raspuns ABDE
60. [TEP10053] Enumerai factorii predispozani pentru embolia pulmonar din scorul Wells ()
A: Antecedente de tromboz venoas profund
B: Antecedentele de embolie pulmonar nu reprezint un factor de risc
C: Semne clinice de tromboz venoas profund
D: Tuse
E: Frecvena cardiac > 60 bpm
Vezi raspuns AC
61. [TEP10054] Metode de diagnostic al emboliei pulmonare pot fi ()
A: Ecocardiografia
B: Dozare D-dimeri
C: Angio-CT spiralat
D: RMN
E: Rx pulmonar este singura metod diagnostic
Vezi raspuns BC
62. [TEP10055] Examene paraclinice care vizeaz gravitatea trombembolismului pulmonar sunt ()
A: Troponina I cardiac
B: Troponina C cardiac
C: PCR
D: VSH
E: BNP
Vezi raspuns ABE
63. [TEP10056] Enumerai cele 3 criterii de evaluare a riscului tromboembolismului pulmonar ()
A: Hipotensiunea arterial
B: Bradicardia
C: Afectarea miocardic susinut de o cretere a troponinei I sau C
D: Disfuncie cardiac dreapt
E: HTA
Vezi raspuns ACD
64. [TEP10057] Durata urmrii tratamentului anticoagulant dup un prim accident trombembolic este
de ()
A: n absena unui factor favorabil 3-6 luni
B: n caz de neoplazie 1 an

246

C: Tratament pe via n caz de deficit de proteina S

D: n prezena unui factor favorabil reversibil 6 luni
E: Tratament pe via n caz de deficit de proteina C
Vezi raspuns ACE
65. [TEP10058] Tratamentul anticoagulant pe via n caz de existena unui prim episod de embolie
pulmonar se face n urmtoarele cazuri cu excepia ()
A: Prezena anticoagulantului lupic
B: Deficit de protrombin
C: Deficit de factor V
D: Deficit de proteina S
E: Deficit de proteina C
Vezi raspuns BC
66. [TEP10059] Care sunt testele genetice care se pot face pentru elucidarea unei trombofilii ()
A: Factor XI
B: Factor V Leiden
C: Homocisteinemie
D: Sindrom antifosfolipidic
E: Factorul X
Vezi raspuns BCD
67. [TEP10060] Referitor la embolia pulmonar masiv sunt adevrate afirmaiile ()
A: Apare atunci cnd este obstrucionat mai mult de 30-50% din patul vascular
B: Semnul clinic special este stare de oc cu o presiune arterial sistolic < 110 mmHG
C: Diagnosticul diferenial se face cu tamponada cardiac
D: Ecografia cardiac sugereaz dilataia major a cavitilor drepte
E: Vizualizarea trombilor la nivelul cavitilor drepte apare ntotdeauna
Vezi raspuns ACD
68. [TEP10061] Tratamentul simptomatic al emboliei pulmonare masive cuprinde ()
A: Nu necesit spitalizare n reanimare
B: 2 ci venoase periferice
C: Oxigenoterapie cu debit mic
D: Intubaie i ventilaie mecanic n caz de hipoxemie sever
E: Expansiune volemic de prim intenie
Vezi raspuns BDE
69. [TEP10062] Enumerai substanele care se administreaz n caz de neresponsivitate la
expansiunea volemic a hipotensiunii din cadrul emboliei pulmonare masive ()
A: Dobutamin 10 micrograme/kg/minut
B: Noradrenalin
C: Dobutamin 5 micrograme/kg/or
D: Noradrenalin 0,5 mg/h
E: Dobutamin 5 micrograme/kg/minut
Vezi raspuns BDE
70. [TEP10063] Referitor la tromboliza intravenoas din cadrul emboliei pulmonare masive sunt
adevrate afirmaiile ()
A: Este indicat n emboliile pulmonare confirmate, cu stare de oc
B: Se poate face cu alteplaz, urmat de o soluie de anticoagulare eficient
C: Se face cu alteplaz, neurmat de un tratament anticoagulant ulterior
D: Nu este indicat n formele fr hipotensiune arterial
E: Nu necesit confirmarea formal probabil a diagnosticului
Vezi raspuns ABD
71. [TEP10064] n tromboza venoas profund sunt adevrate urmtoarele informaii legate de
trecerea la anticoagulantele orale: ()
A: prima doz se administreaz ncepnd cu prima zi
B: INR-ul int este 2-3

247

C: LMWH sau inhibitorul factorului Xa se va opri dup cel puin 5 zile de tratament concomitent cu
doi ageni anticoagulani
D: aPTT este de 1,5-2,5 ori mai mare dect valoarea normal
E: Cl creatininei peste 30ml/min
Vezi raspuns ABC
72. [TEP10065] Semnele funcionale n TVP sunt: ()
A: durere n gamb spontan sau provocat
B: pulsul crtor al lui Mahler
C: semnul Homans
D: cordon venos dureros
E: pierderea capacitii de balans al gambei
Vezi raspuns AC
73. [TEP10067] Spitalizarea unui pacient cu tromboza venoasa profunda se face doar in caz de: ()
A: context psihosocial, geografic sau medical, cand nu este posibila ingrijirea optima la domiciliu
B: localizare femurala
C: sindrom obstructiv venos sever
D: risc hemoragic
E: insuficienta cardiaca severa
Vezi raspuns ACD
74. [TEP10068] Scorul lui Wells include urmtoarele variante ()
A: Diagnostic alternativ puin probabil 1,5p
B: Cancer 3p
C: Frecven cardiac > 100bpm 1p
D: Hemoptizie 1p
E: Chirurgie recent sau imobilizare 1,5p
Vezi raspuns DE
75. [TEP10070] Diagnosticul unei trombofilii ce poate sta la originea emboliei pulmonare se realieaz
prin ()
A: Dozaj de factor Ixa
B: Dozaj de homocisteinemie
C: Dozaj de factor VII
D: Cutarea factorului V Leiden
E: Dozaj antitrombin, protein C, protein S
Vezi raspuns BDE
76. [TEP10071] Tratamentului emboliei pulmonare dureaz ()
A: Pe via n caz de deficit de antitrombin
B: Pe via n caz de neoplazie evolutiv
C: Tratament prelungit n caz de recidiv
D: 6 luni n prezena unui factor favorabil reversibil
E: 3-6 luni n absena unui factor favorabil
Vezi raspuns ACE
77. [TEP10072] Riscului in embolie pulmonar se evalueaz utiliznd urmtoarele criterii ()
A: Tromboza recurent a membrelor inferioare
B: Afectarea miocardic
C: Dispneea sever de repaus
D: Disfuncia cardiac dreapt
E: Hipotensiunea arterial
Vezi raspuns BDE
78. [TEP10073] Evaluarea gravitii unei embolii pulmonarese realizeaz prin ()
A: BNP
B: CPK
C: Troponina C

248

D: Troponina I
E: D-Dimerii
Vezi raspuns ACD
79. [TEP10074] Examinarile complementare n embolia pulmonar sunt caracterizate prin ()
A: Pe radiografia toracic poate aprea o opacitate triunghiular pe fond pleural
B: n formele mai severe apare un unt gazometric cu PaO2 + PCO2 > 120 mmHg
C: Aspectul S1Q3 este patognomonic pentru embolia pulmonar
D: Apar unde pozitive pe ECG n V1 V2 V3
E: n forme cu severitate redus gazometria arterial poate fi normal
Vezi raspuns AE
80. [TEP10075] Tratamentul antitrombotic preventiv n tromboza venoas profund este caracterizat
prin ()
A: Se indic n caz de chirurgie ortopedic a membrelor superioare
B: Este indicat la pacieni peste 40 de ani cu decompensare respiratorie acut
C: Este indicat la pacieni peste 40 de ani cu decompensare cardiaca acut
D: Se face cu 80 U/kg de heparin nefracionat
E: Este contraindicat ridicarea din pat precoce dup operaie
Vezi raspuns BC
81. [TEP10076] n TVP, urmtoarele reprezint semne generale ()
A: Paloare
B: Frison
C: Subfebrilitate
D: Semnul Homans
E: Pulsul lui Mahler
Vezi raspuns CE
82. [TEP10087] Semnele funcionale ale trombozei venoase profunde ()
A: Cordon venos dur
B: Durere spontan sau provocata la nivelul gambei
C: Semnul Homans
D: Perderea capacitaii de balans a gambei
E: Durere de-a lungul traiectului venos
Vezi raspuns BCE
83. [TEP10088] Tratamentul curativ din tromboza venoasa profunda cuprinde: ()
A: Spitalizare in caz de insuficienta renala severa, localizare iliocava, sau cand nu este posibila
ingrijirea optima la domiciliu
B: Anticoagularea eficienta se poate face cu fondaparinux daca clearence-ul creatininei este < 30
ml/min
C: Anticoagularea cu heparina nefractionata vizeaza un aPTT de 1.5-2.5 ori mai mare decat normal
D: Nu se recomanda odihna la pat
E: Tratamentul trombozelor proximale necesita adesea doze mai mari decat intr-o tromboza distala
Vezi raspuns ACD
84. [TEP10089] Tratamentul preventiv in tromboza venoasa profunda cuprinde ()
A: Preventie mecanica la post partumul pacientelor aflate la pat
B: Tratament antitrombotic preventiv cu heparina nefractionata
C: Se indica la pacientii in varsta > 75 ani cu o infectie severa ce necesita internare mai mult de 3
zile
D: Heparina calcica se contraindica la pacient cu sindrom mieloproliferativ
E: Fondaparinux e contraindicat in caz de clearence < 30 ml/ min
Vezi raspuns ACE
85. [TEP10090] Examinari complementare in embolia pulmonara: ()
A: Se realizeaza in caz de suspiciunea unei embolii pulmonare

249

B: Radiografia toracica poate releva supraelevatia domului pleural ce corespunde unei fibroze lobare
C: Gazometria arteriala releva un shunt gazometric PaO2 + PCO < 220 mmHg
D: Electrocardiograma poate prezenta aspect "S3Q1"
E: Electrocardiograma poate arata o deviere axiala dreapta si unde negativa de la V1 la V3
Vezi raspuns AE
86. [TEP10091] Semnele clinice care pot sugera o embolie pulmonara sunt: ()
A: dispnee
B: dureri toracice
C: cefalee
D: tuse
E: polipnee
Vezi raspuns ABDE
87. [TEP10093] Heparina nefractionata in tratamentul TVP: (210)
A: se administreaza intravenos
B: bolus iv de 50 UI/kg apoi 500 UI/kg/24h in perfuzie continua
C: INR intre 2-3
D: aPTT 1.5-2.5
E: se administreaza subcutanat
Vezi raspuns AD
88. [TEP10094] Tratamentul preventiv in TVP: (211)
A: este mecanic si antitrombotic
B: preventia mecanica se aplica in caz de fibrilatie atriala si proteza valvulara mecanica
C: include heparina nefractionata in caz de ClCr < 30 ml/min
D: include bivalirudina
E: include LMWH (enoxaparina sau fondaparina), 1 injectie subcutanata pe zi
Vezi raspuns AC
89. [TEP10095] Indicatiile tratamentului antitrombotic preventiv in TVP: (211)
A: pacienti chirurgicali cu varsta peste 40 ani si imobilizati peste 3 zile
B: pacienti chirurgicali: digestiv, ginecologic, ortopedic, oncologic, toracic
C: pacienti chirurgicali: ortopedic (membre inferioare si coloana vertebrala), urologic, digestiv
D: pacienti medicali cu varsta peste 40 de ani, imobilizati peste 3 zile pentru o decompensare
cardiaca acuta pe fond de insuficiena cardiaca cronica
E: imobilizare peste 3 zile pentru o infectie severa la un pacient cu varsta peste 75 de ani
Vezi raspuns CDE
90. [TEP10096] EKG in embolia pulmonara: (211)
A: vizeaza confirmarea diagnosticului de EP
B: poate fi normala
C: poate arata deviere axiala dreapta a QRS
D: poate arata T negativ in D III
E: tahicardie atriala frecventa
Vezi raspuns BC
91. [TEP10097] Rx toracic in embolia pulmonara: (211)
A: confirma diagnosticul: opacitate triunghiulara pe fond pleural
B: hipertransparenta triunghiulara (semnul Westermarck)
C: atelectazie in banda
D: subelevatia domului pleural (corespunde unei atelectazii)
E: poate fi normala sau poate arata pleurezie
Vezi raspuns CE
92. [TEP10098] Pentru confirmarea diagnosticului in embolia pulmonara: (212)
A: D-dimerii au o valoare predictiva pozitiva excelenta
B: D-dimerii : valoare predictiva negativa sigura < 500 micrograme/L
C: angio-CT spiralat al arterelor pulmonare: valoare predictiva negativa excelenta
D: scintigrafie pulmonara de ventilatie perfuzie: mismatch

250

E: ecografie venoasa a membrelor inferioare sistematic

Vezi raspuns BD
93. [TEP10099] Evaluarea gravitatii in embolia pulmonara: (212)
A: in functie de prezenta hipotensiunii arteriale
B: dozare Troponina I sau C
C: dozare peptid natriuretic de tip A
D: dozare peptid natriuretic de tip B
E: valoarea D-dimerilor
Vezi raspuns BD
94. [TEP10100] In embolia pulmonara masiva urmatoarele afirmatii sunt false: (213)
A: EKG poate fi normal
B: EKG arata in mod constant tahicardie sinusala
C: EKG arata neaparat aspect S1Q3
D: ecocardiografia transtoracica permite doar in rare ocazii confirmarea diagnosticului si stabilirea
indicatiei de tromboliza
E: dozajul D-dimerilor si scintigrafia pulmonara confirma cat mai rapid diagnosticul
Vezi raspuns ACE
95. [TEP10101] Tratamentul emboliei pulmonare - afirmatii false: (212,214)
A: spitalizare sistematic, chiar in absenta criteriilor de gravitate
B: intubare si ventilatie mecanica sistematic in caz de embolie pulmonara masiva
C: odihna la pat pana la obtinerea unei anticoagulari eficiente
D: dobutamina si noradrenalina indiferent de rasunetul hemodinamic
E: tromboliza intravenoasa sau embolectomie chirurgicala indiferent de rasunetul hemodinamic
Vezi raspuns ABDE
96. [TEP10102] In embolia pulmonara masiva se indica: (214)
A: reanimare
B: dobutamina si noradrenalina sistematic
C: expansiune volemica in prima instanta (cristaloide sau coloizi 500 ml cat mai repede posibil)
D: oxigenoterapie cu debit mare, pentru a mentine saturatia periferica in oxigen > 90 %
E: contraindicatie absoluta pentru intubatie si ventilatie mecanica (risc de agravare hemodinamica
dramatica)
Vezi raspuns ACD
97. [TEP10103] Tratamentul curativ in embolia pulmonara masiva NU include: (214)
A: tromboliza intravenoasa chiar in absenta confirmarii formale a diagnosticului (angioscanner sau
ecocardiografie)
B: LMWH sau fondaparina
C: dobutamina si noradrenalina in caz de ineficienta a expansiunii volemice si hipotensiune arteriala
D: tromboliza intravenoasa rezervata pentru formele insotite de soc, cu hipotensiune arteriala
E: embolectomie chirurgicala in caz de contraindicatii absolute si relative pentru tromboliza
Vezi raspuns ABCE
98. [TEP10104] Tratamentul curativ in TVP NU include: (210)
A: spitalizare si doua linii venoase periferice
B: anticoagulare eficienta numai dupa diagnostic de certitudine
C: masajul gambelor poate preveni maladia post-flebitica
D: anticoagulare eficienta dinaintea diagnoscuticul de certitudine, in caz de probabilitate clinica
mare
E: fluindiona 20mg sau warfarina 10mg/24h
Vezi raspuns ABC

251

Intrebarile din tema Patologia vascular cerebral

(accidente vasculare cerebrale hemoragice i
ischemice) i meningian (hemoragia)
1. [AVC10002] Procentajul de AVC ischemice din totalul de AVC este (pg. 250)
A: 20%
B: 40%
C: 50%
D: 80%
E: 75%
Vezi raspuns D
2. [AVC10003] Embolia cerebral cu punct de plecare o endocardit infecioas trebuie cutata n caz
de (pg. 252)
A: AVC nsoit de febra, suflu de insuficien mitral sau aortic
B: AVC cu cefalee i cervicalgie
C: AVC si fibrilaie atrial
D: AVC i cardiomiopatie dilatativ
E: AVC i diabet zaharat decompensate
Vezi raspuns A
3. [AVC10004] Conform noii definitii in cazul unui AIT deficitul neurologic regreseaz n mai puin de:
(pg. 253)
A: 24 ore
B: 30 minute
C: 48 ore
D: 1 or
E: 72 ore
Vezi raspuns D
4. [AVC10005] Tratamentul neurochirurgical n infarctul cerebral se indic n (pg. 254)
A: tromboz venoas cerebral
B: infarctul transformat hemoragic
C: infarctul lacunar multiplu
D: infarct emisferic cu edem cerebral malign extensiv
E: infarct n teritoriul arterei cerebrale anterioare
Vezi raspuns D
5. [AVC10006] n tratamentul antiplachetar al infarctului cerebral, cel mai bun raport eficacitate-cost l
are (pg. 255)
A: dipiridamolul
B: clopidogrelul
C: combinaia dipiridamol-aspirin
D: combinaia clopidogrel-aspirin
E: aspirina
Vezi raspuns E
6. [AVC10015] Orice deficit central focal instalat brutal trebuie s fie considerat pn la proba
contrarie ()
A: Tumor cerebral
B: Accident vascular cerebral
C: Tromboflebit cerebral
D: Encefalit
E: Epilepsie
Vezi raspuns B

252

7. [AVC10016] Diagnosticul diferenial al accidentelor vasculare cerebrale se face cu ()

A: Hipoglicemia
B: Infarctul miocardic
C: Hematomul retroperitoneal
D: Arteriopatia obliterant periferic
E: Scleroza lateral amniotrofic
Vezi raspuns A
8. [AVC10017] n practic, proporia dintre AVC ischemice i AVC hemoragice este urmtoarea ()
A: 80% hemoragice i 20% ischemice
B: 80% ischemice i 20% hemoragice
C: 50% ischemice i 50% hemoragice
D: 99% ischemice i 1% hemoragice
E: 99% hemoragice i 1% ischemice
Vezi raspuns B
9. [AVC10018] Sindromul locked-in este secundar unei leziuni localizate ()
A: n emisferul dominant
B: n bulbul rahidian
C: Pontin bilateral
D: Pontin unilateral
E: Talamic bilateral
Vezi raspuns C
10. [AVC10019] Sindromul Wallenberg este secundar ischemiei ()
A: Laterobulbare
B: Pontine
C: Pedunculare
D: Talamice
E: Emisferice
Vezi raspuns A
11. [AVC10020] Infarctul sylvian profund (capsular intern) se caracterizeaz prin ()
A: Agnozie vizual
B: Ataxie
C: Hemiplegie masiv proporional
D: Hipoestezie de aceeai parte cu leziunea
E: Hiperpatie
Vezi raspuns C
12. [AVC10022] n faa unui AVC acut, hipertensiunea arterial trebuie tratat dac depete
valoarea de: ()
A: 140/90 mmHg
B: 220/120 mmHg
C: 160/90 mmHg
D: 135/85 mmHg
E: 165/95 mmHg
Vezi raspuns B
13. [AVC10023] Chirurgia carotidian (endarteriectomia) se recomand pentru profilaxia AVC n
stenozele simptomatice care depesc ()
A: 50%
B: 60%
C: 70%
D: 80%
E: 90%
Vezi raspuns C
14. [AVC10024] Principala cauz de infarct cerebral la subiecii sub 45 de ani este reprezentat de ()
A: Diabetul zaharat

253

B: Hipertensiunea arterial
C: Fumatul
D: Cardiopatiile emboligene
E: Disecia unei artere cervicale
Vezi raspuns D
15. [AVC10045] Hemoragia meningian se definete prin ()
A: Prezena sngelui n spaiul subarahnoidian
B: Prezena sngelui n spaiul subdural
C: Prezena sngelui n spaiul peridural
D: Prezena sngelui la nivel cerebral intraparenchimatos
E: Prezena sngelui intramedular
Vezi raspuns A
16. [AVC10046] Incidena hemoragiei meningiene nontraumatice este de ()
A: 1/100.000
B: 2/100.000
C: 3/100.000
D: 4/100.000
E: 5/100.000
Vezi raspuns E
17. [AVC10047] Hemoragia meningian nontraumatic este determinat de o ruptur de anevrism n
urmtoarea proporie ()
A: Un caz din dou
B: Dou cazuri din trei
C: Trei cazuri din patru
D: Patru cazuri din cinci
E: Trei cazuri din cinci
Vezi raspuns C
18. [AVC10048] Explorarea imagistic de prim intenie n caz de suspiciune de hemoragie
meningian nontraumatice este ()
A: Ecografie Doppler transcranian
B: IRM cerebral
C: Ecografie Doppler carotidian
D: CT cerebral
E: PET-CT
Vezi raspuns D
19. [AVC10049] Orice cefalee cu debut brutal justific efectuarea de CT (sau chiar puncie lombar)
de urgen deoarece este considerat a fi, pn la proba contrarie ()
A: Disecie arterial
B: Hemoragie meningean prin ruptur de anevrism
C: Tromboflebit cerebral
D: Necroza pituitar
E: Blocaj LCR
Vezi raspuns B
20. [AVC10056] In infarctul cerebral posterior superficial avem, cu exceptia: (pag 251)
A: cecitate corticala daca infarctul e bilateral
B: alexie in afectarea emisferului minor
C: confuzie
D: agnozie vizuala
E: hemianopsie laterala omonima
Vezi raspuns B
21. [AVC10057] In infarctul cerebral posterior profund putem avea: (pag 251)
A: hemianopsie laterala omonina
B: afectare a capsulei interne

254

C: alexie
D: agnozie vizuala
E: hiperpatie
Vezi raspuns E
22. [AVC10063] La imagistica cerebrala din hematoamele intraparenchimatoase cerebrale gasim: (pag
257)
A: hiposemnal la CT
B: afectarea teritoriului profund in caz de amiloidoza
C: hipersemnal FLAIR
D: hipodensitate spontana la CT
E: hipersemnal in T2*
Vezi raspuns C
23. [AVC10090] Trombozele venoase cerebrale au urmtoarele simptome sau semne, cu excepia ()
A: Deficite neurologice focale cu instalare subacut
B: Deficite neurologice focale cu instalare acut
C: Crize de epilepsie
D: Cefalee
E: Semn Claude-Bernard-Horner
Vezi raspuns E
24. [AVC10091] Trombozele venoase cerebrale NU sunt favorizate de ()
A: Boala Takayasu
B: Boala Crohn
C: Sindrom antifosfolipidic
D: Post abortum
E: Post partum
Vezi raspuns A
25. [AVC10092] AVC hemoragice din HTA cu localizare profunda NU afecteaz ()
A: Cerebelul
B: Protuberanta
C: Nucleii cenusii centrali
D: Nucleii ventrali talamici
E: Capsula intern
Vezi raspuns D
26. [AVC10093] Ischemiile de origine ateromatoas se pot preveni prin urmtoarele terapii, cu
excepia ()
A: Tratament anticoagulant pe termen lung
B: Activitate fizic regulat
C: Anti-HTA
D: Statine
E: Antiplachetare
Vezi raspuns A
27. [AVC10094] Despre tratamentul trombolitic n AVC, sunt adevrate, cu excepia ()
A: Permite ameliorarea prognosticului funcional n timp
B: Contraindicat n caz de tratament anticoagulant
C: Contraindicat n caz de intervenie chirurgical recent
D: Indicat n caz de infarct cerebral datnd de mai puin de 6 ore
E: Trebuie instituit urgent
Vezi raspuns D
28. [AVC10095] Managementul infarctelor cerebrale i AIT este caracterizat de urmtoarele, cu
excepia ()
A: Tratament antidepresiv: psihoterapie i/sau medicamentos
B: Meninerea unei poziii strict la orizontal pn la efectuarea examenului eco-Doppler

255

C: Antiepileptice dac crizele sunt precoce

D: Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibil
E: Tratament antiHTA, dac HTA > 185/110 mmHg
Vezi raspuns E
29. [AVC10096] AIT nu este semnalizat prin ()
A: Hemianopsie lateral omonim
B: Cecitate monocular tranzitorie
C: Tulburri motorii i/sau senzitive unilaterale
D: Tulburri de limbaj
E: Tulburri sfincteriene
Vezi raspuns E
30. [AVC10097] Disecia unei artere cervicale este caracterizat de, cu excepia ()
A: Se trateaz cu antitrombotic sistematic
B: Reprezint prima cauz de infarct cerebral la subiecii < 45 ani
C: Declanat frecvent de traumatism craniocervical
D: Poate determina cervicalgie
E: Poate determina semn Claude-Bernard-Horner homolateral
Vezi raspuns B
31. [AVC10098] Emboliile de origine cardiac NU sunt cauzate de ()
A: Endocardit
B: Cardiomiopatie dilatativ
C: Valv biologic
D: Valva mecanic cu anticoagulare ineficient
E: Fibrilaie atrial
Vezi raspuns C
32. [AVC10099] Ateroscleroza are urmtorul factor de risc nemodificabil ()
A: Hipercolesterolemie
B: Fumat
C: Diabet
D: Sexul masculin
E: HTA
Vezi raspuns D
33. [AVC10100] Sindromul pseudobulbar este caracterizat, cu excepia ()
A: Tulburri de fonatie i deglutiie
B: Tulburri sfincteriene
C: Hipoestezie bilateral
D: Rs i plns spasmodic
E: Mers cu pai mici
Vezi raspuns C
34. [AVC10101] Sindromul locked-in este caracterizat, cu excepia ()
A: Starea de constien afectat
B: Pstreaz doar clipitul pleoapelor i micrile verticale ale globilor oculari
C: Secundar unui infarct protuberenial bilateral
D: Mutism
E: Tetraplegie cu diplegie facial
Vezi raspuns A
35. [AVC10102] Sindromul Wallenberg NU este caracterizat de urmtoarea ()
A: Anestezie termoalgic a feei contralaterale
B: Semnul Claude-Bernard-Horner
C: Paralizia hemivalului
D: Vertij i nistagmus rotator
E: Anestezia hemifeei
Vezi raspuns A

256

36. [AVC10103] Infarctul sylvian profund este caracterizat de (pag.251)

A: Hemiasomatognozie
B: Hemiplegie masiv proporional
C: Dispraxie
D: Afazie
E: Hemianopsie lateral omonim
Vezi raspuns B
37. [AVC10104] Infarctul sylvian complet este caracterizat de urmtoarea ()
A: Alexie
B: Agnozie vizual
C: Hipoestezie homolateral
D: Hemianopsie lateral omonim
E: Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial
Vezi raspuns D
38. [AVC10105] Managementul n urgen al AVC-urilor NU este caracterizat ()
A: Kinetoterapie precoce
B: Combaterea HTA
C: Corectarea glicemiei i oxigenoterapie dac saturaia < 92%
D: Tratament anticoagulant
E: Imagistica cerebral de urgen
Vezi raspuns D
39. [AVC10106] Sindromul de emisfer cerebral minor se defineste prin urmtoarele cu exceptia: (pag
251)
A: hemineglijen
B: hemiasomatognozie
C: anosodiaforie
D: anosognozie
E: hipoestezie contralateral
Vezi raspuns E
40. [AVC10107] n infarctele cerebrale la subiecii<45 de ani, nu se gase te cauza n propor ie de :
(pag 252)
A: 10%
B: 20%
C: 15%
D: 25%
E: 5%
Vezi raspuns C
41. [AVC10110] n profilaxia secundar din infarctul cerebral, obiectivul administrarii de statine este:
(pag 255)
A: LDL < 1g/l
B: LDL <2g/l
C: LDL >1g/l
D: LDL <= 1.5g/l
E: Nivelul LDL nu este important
Vezi raspuns A
42. [AVC10112] Care afirmaie despre accidentele vasculare cerebrale (AVC) este FALS ? ()
A: 80% dintre AVC sunt ischemice
B: CT cerebral arat uneori semne precoce de ischemie
C: diseciile trunchiurilor arteriale cervicoencefalice pot fi cauza infarctului cerebral la tnr
D: infarctul lacunar la nivelul capsulei interne se manifest cu hemianestezie izolat
E: sindroamele alterne sunt semne de afectare a trunchiului cerebral
Vezi raspuns D

257

43. [AVC10118] Una dintre complicaiile pe termen lung ale hemoragiei meningiene este reprezentat
de: (Pag.261)
A: Hiponatremia prin secreie inadecvat de hormon antidiuretic (ADH)
B: Moartea subit in timpul rupturii de anevrism
C: Sechele motorii sau cognitive in funcie de sediul i complicaiile hemoragiei iniiale
D: Vasospasmul cerebral, cu risc de infarct cerebral in aval
E: Hidrocefalia acut
Vezi raspuns C
44. [AVC10123] Sunt adevarate despre endarteriectomie: ()
A: Face parte din profilaxia primara a AVC ischemic
B: Se face la distanta in caz de AIT
C: Face parte din tratamentul cardiopatiei cauzatoare
D: Se face la distanta in caz de infarct masiv
E: Se asociaza cu tromboliza in tratamentul infarctului masiv >150 cm 3
Vezi raspuns D
45. [AVC10007] n cazul suspiciunii de AVC se impune de urgen (pentru diagnostic de certitudine)
(pg. 253)
A: msurarea tensiunii arteriale
B: corectarea glicemiei
C: repausul la orizontal n pat
D: CT craniu
E: RMN craniu
Vezi raspuns DE
46. [AVC10008] Infarctul sylvian superficial se manifest prin (pg. 251)
A: deficit senzitivo-motor predominant brahio-facial
B: sindrom frontal
C: afazie dac este lezat emisfera cerebral major
D: agnozie vizual
E: hemianopsie lateral omonim
Vezi raspuns ACE
47. [AVC10009] Sindromul Wallenberg este (pg. 251)
A: sindrom altern
B: secundar infarctului protuberanial bilateral
C: secundar ischemiei latero-bulbare
D: secundar infarctului n teritoriul vertebro-bazilar
E: secundar ischemiei capsulei interne
Vezi raspuns ACD
48. [AVC10010] Sindromul pseudobulbar consta n (pg. 252)
A: rs i plns spasmodic
B: sindrom cerebelos bilateral
C: tulburari de fonaie i deglutiie
D: crize epileptice
E: demen
Vezi raspuns ACE
49. [AVC10011] Bolile arterelor mici sunt (pg. 252)
A: la originea infarctelor lacunare
B: responsabile de 50% din infarctele cerebrale
C: produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante
D: generatoare de emboli cerebrale
E: legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat
Vezi raspuns ACE
50. [AVC10013] Mssurile de neuroprotectie in cadrul managementului unei hemoragii meningiene non-

258

traumatice sunt: ()
A: Combaterea hipotensiunii
B: Combaterea edemului
C: Combaterea hiperglicemiei
D: Combaterea hipertermiei
E: Combaterea hipertensiunii
Vezi raspuns BCDE
51. [AVC10014] Triada Hakim si Adams consta in urmatoarele semne: (pag.261)
A: nistagmus rotator
B: mers cu pasi mici
C: hemiasomatognozie
D: tulburari sfincteriene
E: deteriorare cognitiva
Vezi raspuns BDE
52. [AVC10025] Infarctul sylvian total se caracterizeaz prin: (pag.251)
A: Semne de aceeai parte cu leziunea
B: Afazie dac este afectat emisferul minor (nondominant)
C: Deficit senzitivo-motor masiv i proporional
D: Hemianopsie lateral omonima
E: Tulburare de cotien indiferent de mrimea infarctului
Vezi raspuns CD
53. [AVC10026] Infarctul arterei cerebrale anterioare se caracterizeaz prin ()
A: Deficit motor crural
B: Sindrom cerebelos
C: Afazie/apraxie
D: Deficitul este controlateral leziunii
E: Sindrom frontal
Vezi raspuns ADE
54. [AVC10027] Sindroamele alterne, reprezint ()
A: Semne de afectare a trunchiului cerebral
B: Afectare senzitiv sau motorie pe hemicorpul contralateral leziunii
C: Afectarea senzitiv sau motorie pe hemicorpul de aceeai parte cu leziunea
D: Afectarea nervilor cranieni de partea controlateral cu leziunea
E: Afectarea nervilor cranieni de aceeai parte cu leziunea
Vezi raspuns ABE
55. [AVC10028] Sindromul pseudobulbar se caracterizeaz prin ()
A: Fonaie normal
B: Mers cu pai mici
C: Deglutiie normal
D: Rs i plns spasmodic
E: Sindrom piramidal bilateral
Vezi raspuns BDE
56. [AVC10029] Mecanisme fiziopatologice ale infarctului cerebral sunt ()
A: Boli ale venelor mici
B: Disecia aortei toracice
C: Efortul fizic moderat
D: Ateroscleroza
E: Embolii cardiogene
Vezi raspuns DE
57. [AVC10030] Factorii de risc pentru ateroscleroz sunt ()
A: Hipotensiunea arterial
B: Fumatul
C: Diabetul insipid

259

D: Hipercolesterolemia
E: Vrsta tnr
Vezi raspuns BD
58. [AVC10031] Despre CT cerebral n infarctul cerebral, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Nu este indicat
B: Iniial normal
C: Uneori semne precoce de ischemie (lipsa de difereniere a substanei albe de cea cenuie)
D: Vizualizarea trombului intravascular care apare hiperdens
E: Hipersemnal pe secvenele FLAIR la cteva ore de la ischemie
Vezi raspuns BCD
59. [AVC10032] Semiologie evocatoare de AIT, poate fi ()
A: Cecitate monocular tranzitorie
B: Tulburri de limbaj (afazie)
C: Hemianopsie lateral omonim
D: Ataxie cerebeloas
E: Incontinena sfincterian
Vezi raspuns ABCD
60. [AVC10033] Hematoamele intraparechimatoase legate de hipertensiunea arterial se localizeaz
cu predilecie (pg. 257)
A: Cortical
B: Subcortical
C: n nucleii centrali
D: Capsula intern
E: Centrul semioval
Vezi raspuns CD
61. [AVC10034] Tromboza venoas cerebral se manifest clinic prin ()
A: Cefalee acut sau progresiv
B: Crize de epilepsie pariale
C: Deficite neurologice focale
D: Sindrom parkinsonian
E: Uneori hipertensiune intracranian
Vezi raspuns ABCE
62. [AVC10035] Despre tratamentul trombolitic intravenos n infarctul cerebral, sunt adevrate
urmtoarele ()
A: Se poate face i n cazul unor intervenii chirurgicale recente
B: Permite ameliorarea prognosticului funcional n timp
C: Este indicat n infarctul cerebral datnd sub 4 ore i 30 de minute
D: Poate fi amnat pn la 6 ore dup debut
E: Se aplic chiar dac pacientul se afl sub anticoagulare eficace
Vezi raspuns BC
63. [AVC10036] Tratamentul antiplachetar n infarctul cerebral se face cu ()
A: Aspirina
B: Atorvastatina
C: Clopidogrel
D: Aspirin-dipiridamol
E: Fenofibrat
Vezi raspuns ACD
64. [AVC10037] Infarctul de arter cerebral posterioar superficial se caracterizeaz prin ()
A: Hemianopsie omonim lateral controlateral
B: Alexie i agnozie vizual (n emisferul dominant)
C: Hemiplegie predominant facio-brahial

260

D: Afazie
E: Confuzie (n emisferul minor)
Vezi raspuns ABE
65. [AVC10038] Tratamentul chirurgical n infarctul cerebral intr n discuie n unele cazuri particulare
rare ()
A: Infarct lacunar
B: Infarct cerebelos cu efect de mas
C: Infarct sylvian minor
D: Infarct talamic
E: Infarct emisferic cu edem cerebral malign extensiv
Vezi raspuns BE
66. [AVC10039] Profilaxia secundar dup un infarct cerebral se face cu ()
A: Antiplachetare
B: Statine
C: Anti-HTA
D: Sevraj de tutun total i definitv
E: Repaus fizic total
Vezi raspuns ABCD
67. [AVC10040] Despre hematoamele intraparenchimatoase aprute sub tratament anticoagulant,
sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Apar n cursul unei subdozri
B: Apar n cursul unei supradozri
C: Apar n cursul unui puseu de HTA
D: Sulfatul de protamin are o eficien clar i dovedit n cazul hematoamelor aprute sub
heparin
E: Administrarea de heparin este total contraindicat
Vezi raspuns BC
68. [AVC10041] Hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloid ()
A: Diagnostic suspectat la un individ tnr
B: Diagnostic suspectat la un individ vrstnic
C: Arterele cerebrale mici sunt fragilizate de depozite amiloide
D: Hematoame cu localizare mai ales profund (ganglioni bazali)
E: Hematoame cu localizare mai ales lobar (cortico-subcortical)
Vezi raspuns BCE
69. [AVC10042] Terenuri favorizante pentru trombozele venoase cerebrale sunt ()
A: Trombofilie
B: Cancere subiacente
C: Contraceptive estroprogestative
D: Post-partum
E: Exces de proteine C, S
Vezi raspuns ABCD
70. [AVC10043] Trombozele venoase cerebrale se manifest clinic ()
A: Cefalee acut
B: Cefalee progresiv
C: Crize de epilepsie cu debut parial
D: Deficite neurologice focale
E: Edem al membrelor inferioare
Vezi raspuns ABCD
71. [AVC10044] Referitor la malformaiile arteriovenoase cerebrale, sunt adevrate urmtoarele
afirmaii ()
A: Determin hematoame cu localizare profund (ganglioni bazali, capsul intern)
B: Determin hematoame cu localizare n special lobar (cortico-subcortical)
C: Arteriografia cerebral de urgen este contraindicat mai ales la subiecii tineri

261

D: Consultul neurochirurgical nu este necesar

E: Sunt ntre o arter cu debit mare i vene de drenaj fr capilare interpuse
Vezi raspuns BE
72. [AVC10050] Sunt examinri complementare n caz de suspiciune de hemoragie meningian
nontraumatice ()
A: IRM lombar
B: CT cerebral
C: Arteriografie cerebral
D: Puncie lombar
E: PET-CT
Vezi raspuns BCD
73. [AVC10051] n caz de suspiciune de hemoragie meningian nontraumatic trebuie luate
urmtoarele msuri ()
A: Prevenirea vasospasmului prin administrare de nimodipin
B: Efort fizic moderat
C: Tratament antiepileptic la nevoie
D: Tratament antalgic cu salicilai
E: Combaterea hiperglicemiei, hipertensiunii, hipertermiei
Vezi raspuns ACE
74. [AVC10052] Hemoragia meningian nontraumatic se manifest prin ()
A: Cefalee brutal
B: Sindrom meningian inconstant (redoarea cefei, semn Kerning, semn Brudzinsk)
C: Afazie
D: Uneori tulburri de contien
E: Uneori asociat cu criz convulsiv
Vezi raspuns ABDE
75. [AVC10053] Complicaiile precoce ale hemoragiei meningiene ()
A: Moarte subit n timpul rupturii de anevrism
B: Vasospasm arterial
C: Hidrocefalie acut
D: Sechele motorii
E: Epilepsie secundar
Vezi raspuns ABC
76. [AVC10054] Supravegherea paraclinic n caz de hemoragie meningian presupune ()
A: PET-CT
B: Ecografii Doppler transcraniene repetate pentru identificarea vasospasmului arterial
C: Rx cranian clasic
D: CT cerebral n caz de agravare (identificarea unei resngerri sau hidrocefalii)
E: IRM funcional
Vezi raspuns BD
77. [AVC10055] Triada Hakim i Adams care apare n hidrocefalia cu presiune normal const n ()
A: Hemibalism
B: Apraxie
C: Mers cu pai mici
D: Tulburri sfincteriene
E: Deteriorare cognitiv
Vezi raspuns CDE
78. [AVC10058] Alte examinari in functie de context si daca rezultatele primului bilant sunt negatice in
cazul unui infarct cerebral sunt: (pag 253)
A: radiografia toracica
B: ac anti beta 2 GP1
C: eco doppler cervical

262

D: tpha vdrl
E: cpk
Vezi raspuns BD
79. [AVC10059] Examinari paraclinice de realizat in urgenta in cazul unui infarct cerebral pot fi: (pag
253)
A: holter ecg 24-36 ore
B: Rx toracica
C: examen biologic: glicemie
D: hemoculturi in caz de suspiciune de endocardita
E: masurarea tensiunii arteriale
Vezi raspuns BCD
80. [AVC10060] Examinari biologice de realizat in urgenta in cazul unui infarct cerebral sunt: (pag
253)
A: ionograma sanguina
B: hemostaza
C: bilant hepatic
D: troponina I
E: hemoleucograma
Vezi raspuns ABDE
81. [AVC10061] Explorari biologice in urgenta, de prima intentie, in caz de infarct cerebral sunt, cu
exceptia: (pag 253)
A: holter ecg 24-48 ore
B: bilant lipidic
C: serologie hiv
D: hemoleucograma
E: hemostaza
Vezi raspuns AC
82. [AVC10062] Imagistica cerebrala in cazul unui infarct cerebral arata: (pag 253)
A: ct cerebral initial normal
B: aspect de prea frumoasa sylviana
C: hiposemnal in secventele de difuzie
D: hipersemnal FLAIR in primele 30 de minute de la ischemie
E: hemoragie vizualizabila pe secventele T2*
Vezi raspuns ABE
83. [AVC10064] Este adevarat despre infarctele lacunare: ()
A: sunt legate cel mai adesea de hipercolesterolemie
B: sunt legate cel mai adesea de hipertensiune
C: sunt situate in cerebel
D: sunt situate in nuclei bazali
E: sunt infarcte cerebrale recente multifocale
Vezi raspuns BCD
84. [AVC10065] Alte afectiuni, in afara de hemoragiile meningiene care se pot manifeste prin cefalee
brutale ()
A: Glaucoamele acute
B: Sinuzitele blocate
C: Meningitele
D: Necroze pituitare
E: Glaucoamele cronice
Vezi raspuns ABCD
85. [AVC10066] Profilaxia secundara in cazul ischemiilor de origine cardioembolica (AIT si infarcte
constituite(255) ()
A: corticoide si imunsupresoare
B: tratament antitrombotic

263

C: risc embolic crescut: AVK

D: risc embolic scazut sau contraindicatie la AVK:aspirin
E: tratamentul cardiopatiei: antiaritmice, proteza valvulara
Vezi raspuns BCDE
86. [AVC10067] Sindromul ''locked-in'' se caracterizeaza prin: (pag.251)
A: secundara unui infarct protuberantial bilateral
B: starea de constienta profund alterata
C: hemianestezie izolata
D: hemiplegie masiva proportionala
E: tetraplegie cu diplegie faciala si mutism
Vezi raspuns AE
87. [AVC10068] Hematoamele din hipertensiunea arteriala se caracterizeaza prin: (pag.257)
A: hematoame cu localizare profunda: capsula interna, protuberanta.
B: hematoame cu localizare lobara: teritoriu cortico-sub-cortical
C: asociat cu leucopatie extinsa (''leucoaraioza'')
D: la explorare RMN: apare ''semnul triunghiului vid''
E: la explorare RMN: hipersemnal in secventa FLAIR
Vezi raspuns ACE
88. [AVC10069] Tratamentul unei suspiciuni de tromboflebit cerebral este caracterizat de ()
A: Anticomitiale n caz de criz epileptic
B: Antiagregante
C: Tratament etiologic dac este posibil
D: Anticoagulare de prim intenie
E: AVK ca prim opiune de tratament anticoagulant
Vezi raspuns ACD
89. [AVC10070] Etiologia unei tromboze venoase cerebrale se stabilete prin (pag:258-259)
A: Cutarea sindromului de anticorpi antifosfolipidici
B: Cutarea sindromului Dressler
C: Puncie lombar
D: Cutarea unei trombofilii
E: Examen ORL, stomatologic
Vezi raspuns ACDE
90. [AVC10071] Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale legate de abuzul de droguri sunt
caracterizate prin ()
A: Frecvent localizate lobar
B: Diagnosticul trebuie confirmat rapid prin teste toxicologice
C: Cocain este incriminat
D: Frecvent la subiecii tineri
E: Favorizate de HTA
Vezi raspuns BCD
91. [AVC10072] Hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloid sunt caracterizate
prin ()
A: Arterele mici sunt fragilizate de depozitele amiloide
B: Apar deseori n timpul unei supradoze
C: Apar deseori n timpul unui puseu de HTA
D: Localizarea este frecvent n teritoriul cortico-sub-cortical
E: Diagnosticul este suspectat la un pacient vrstnic, n general dement
Vezi raspuns ADE
92. [AVC10073] Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale din hipertensiunea arterial sunt
caracterizate prin ()
A: Nu necesit msuri de protecie cerebral ca la cele ischemice
B: Tratamentul n acut const n scderea presiunii arteriale pe cale i.v.
C: Sunt asociate cu leucoaraioz

264

D: Sunt legate de ruperea marilor artere

E: Sunt legate de ruperea micilor artere perforante
Vezi raspuns BCE
93. [AVC10074] Profilaxia secundar ischemiilor de origine cardioembolic include ()
A: Tratamentul cardiopatiei
B: Statine
C: Anti-HTA
D: AVK dac riscul este crescut
E: Apirina dac riscul este sczut
Vezi raspuns ADE
94. [AVC10075] Profilaxia secundar ischemiilor de origine ateromatoas include ()
A: Anti-HTA
B: Anticoagulante orale
C: Screening-ul diabetului i tratamentul acestuia
D: Tratamentul cardiopatiei
E: Antiplachetare
Vezi raspuns ACE
95. [AVC10076] Tratamentul neurochirurgical n infarctul cerebral este indicat pentru infarct ()
A: emisferic cu edem cerebral malign
B: in lobul temporal usor accesibil
C: lacunar
D: cerebral profund
E: cerebelos cu efect de masa
Vezi raspuns AE
96. [AVC10077] Tratamentul anticoagulant n infarctul cerebral este caracterizat de ()
A: Riscul de transformare hemoragic este mai mic dect beneficiul ateptat
B: De instituit urgent
C: Este indicat n infarct cerebral datnd de mai puin de 4:30 h
D: Este indicat n AIT de origine cardioembolic cert
E: Este indicat n infarctele venoase
Vezi raspuns DE
97. [AVC10078] AIT poate fi evocat de ()
A: Hemiasomatognozie
B: Agnozie vizual
C: Anosodiaforie
D: Hemianopsie lateral omonim
E: Afazie
Vezi raspuns DE
98. [AVC10079] n cazul unui infarct cerebral se vor realiza urmtoarele examinri n regim de
urgen ()
A: WDRL
B: Puncie lombar
C: Troponina I, C
D: ECG
E: Radiografi toracic
Vezi raspuns CDE
99. [AVC10080] AVC embolice de origine cardiac pot fi determinate de ()
A: Miocardit
B: Endocardit
C: Akinezia segmentar
D: Flutterul atrial
E: Fibrilaia atrial

265

Vezi raspuns BCE

100. [AVC10081] Sindromul pseudobulbar este caracterizat de ()
A: Demen
B: Sindrom piramidal unilateral
C: Tulburri sfincteriene
D: Mers ataxic
E: Rs i plns spasmodic
Vezi raspuns ACE
101. [AVC10082] Infarctul lacunar este evocat de ()
A: Tetraplegie izolat n afectarea mezencefalului
B: Hemipareza i ataxie n caz de afectare protuberential
C: Dizartrie + mna nendemanatic n afectarea protuberenial
D: Hemianestezie generalizat n afectarea hipotalamusului
E: Hemiplegie pur n afectarea capsulei interne
Vezi raspuns BCE
102. [AVC10083] Sindromul locked-in este caracterizat de ()
A: Pstreaz micrile orizontale ale globilor oculari
B: Este secundar unui infarct protuberential unilateral
C: Stare de constien alterat
D: Mutism
E: Tetraplegie cu diplegie facial
Vezi raspuns DE
103. [AVC10084] Sindromul Wallenberg este caracterizat de ()
A: Anestezie termoalgic a feei contralaterale
B: Semn Claude-Bernard-Horner
C: Tulburri de fonaie i deglutiie
D: Vertij i nistagmus rotator
E: Anestezia hemifetei
Vezi raspuns BCDE
104. [AVC10085] Infarctul cerebral posterior superficial este caracterizat de ()
A: Agnozie vizual
B: Alexie
C: Anosodiaforie
D: Hemiasomatognozie
E: Hemianopsia lateral omonim
Vezi raspuns ABE
105. [AVC10086] Infarctul arterei cerebrale anterioare este caracterizat de ()
A: Afazie
B: Hemianopsie lateral omonim
C: Sindrom frontal
D: Deficit senzitivomotor predominant crural
E: Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial
Vezi raspuns CD
106. [AVC10087] Infarctul sylvian superficial este caracterizat ()
A: Sindrom frontal
B: Hemiplegie masiv proporional
C: Hemiasomatognozie
D: Afazie
E: Hemianopsie lateral omonim
Vezi raspuns CDE
107. [AVC10088] Infarctul sylvian complet este caracterizat de ()
A: Hemianopsie lateral omonim

266

B: Anosognozie
C: Alexie
D: Hemiasomatognozie
E: Afazie
Vezi raspuns ABDE
108. [AVC10089] AVCul se trateaz n regim de urgen prin ()
A: Psihoterapie i/sau medicamentos
B: Prevenirea complicaiilor trombembolice
C: Imagistic cerebral de urgen
D: Ortofonie n caz de afazie
E: Kinetoterapie precoce
Vezi raspuns CDE
109. [AVC10108] Examinrile paraclinice de urgen n infarct cerebral cu suspiciune de edocardit se
completeaz cu: (pag 253)
A: punctie lombar
B: hemoculturi
C: dozarea hemocisteinei
D: electroforeza proteinelor serice
E: alte recoltri biologice
Vezi raspuns BE
110. [AVC10109] Depre AIT se poate afirma: (pag 253)
A: deficit neurologic datorat unei ischemi focale cerebrale
B: deficit neurologic datorat unei ischemi focale retiniene
C: n general dureaz mai puin de o or
D: la examinrile imagistice se poate dovedi un infarct acut
E: se poate manifesta prin cecitate monocular tranzitorie
Vezi raspuns ABCE
111. [AVC10111] Referitor la hidrocefalia cu presiune normala, aparuta ca si complicatie pe termen in
cadrul hemoragiei meningiene este fals? (pag:261)
A: Legata de diminuarea globala a resorbtiei LCR
B: Mers cu pasi mici, tulburari sfincteriene apoi tulburari de fonatie si de deglutitie
C: Diagnosticul este confirmat pe baza CT
D: Daca diagnosticul este confirmat atunci se monteaza o derivatie lombo/ventruculo-peritoneala
E: Este o complicatie pe termen lung a hemoragiei meningiene alaturi de epilepsia secundara si
sechelele motorii
Vezi raspuns BC
112. [AVC10113] Diagnosticul diferential pentru AVC se face cu:(pg 250) ()
A: hipoglicemie
B: hiperglicemie
C: epilepsie
D: aura migrenoasa
E: cefalee de tensiune
Vezi raspuns ACD
113. [AVC10114] Prin infarct sylvian complet se intelege: (pg 251) ()
A: ocluzia arterei cerebrale mijlocii
B: ocluzia arterei cerebrale anterioare
C: ocluzia spinalei anterioare
D: ocluzia carotidei interne
E: ocluzia carotidei externe
Vezi raspuns AD
114. [AVC10115] Infarctul sylvian complet este caracterizat prin:(pg251) ()
A: afazie in caz de afectare a emisferei dominante
B: apraxie in caz de afectare a emisferei dominante

267

C: semnele sunt omolaterale leziunii

D: hemianopsie laterala omonima
E: sindrom de emisfer cerebral minor
Vezi raspuns ABDE
115. [AVC10116] Sindromul Wallenberg:(251) ()
A: este un semn de afectare a trunchiului cerebral
B: este un model de sindrom altern
C: apare secundar ischemiei laterobulbare
D: provoaca sindrom confuzional
E: determina vertij si nistagmus rotator
Vezi raspuns BCE
116. [AVC10117] In caz de hematom intraparenchimatos imagistica cerebrala arata:(257) ()
A: hipodensitate spontana
B: hiperdensitate spontana
C: hiposemnal in T2
D: hipersemnal in T2
E: hiperecogenitate
Vezi raspuns BC
117. [AVC10119] Terenul favorizant in caz de tromboza venoasa cerebrala nu include: (258)
A: hipoglicemie
B: endocardita infectioasa
C: cauze locale: infectii de vecinatate (abcese cerebrale, meningite, focare dentare sau ORL
D: hemopatii, cancere, boli de sistem (Behcet, Crohn)
E: anticorpi antinucleari, anti beta2-GP1
Vezi raspuns ABE
118. [AVC10120] AVC hemoragic legat de angiopatia amiloida - afirmatii false: (258)
A: se asociaza cu leucoaroiza (leucopatie extinsa) la imagistica cerebrala
B: se administreaza antihipertensive iv in faza acuta
C: se datoreaza lipohialinozei arterelor mici
D: se datoreaza afectarii arterelor cerebrale mici la un pacient foarte varstnic
E: necesita consult neurochirurgical/radiologie interventionala
Vezi raspuns ABCE
119. [AVC10121] Tratamentul AVC ischemic include: (254)
A: nicardipina
B: labetalol
C: nimodipina
D: antiepileptice (numai in caz de criza dovedita)
E: antidepresive
Vezi raspuns ABDE
120. [AVC10122] Profilaxia secundara dupa un infarct cerebral include: (255)
A: neurochirurgie in unele cazuri particulare
B: corticoide si imunosupresoare (Horton, poliangeita microscopica)
C: anticoagulante, imunosupresoare (neurolupus, sindrom antifosfolipidic)
D: chirurgie carotidiana (endarteriectomie): de urgenta, in caz de AIT sau infarct de dimensiuni mici
E: anti-HTA biterapie, chiar la ne-hipertensivi (nicardipina-labetalol)
Vezi raspuns CD

Intrebarile din tema Tumorile intracraniene

1. [TMI10002] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase la copil sunt situate mai ales: (pag. 274)

268

A: n lobul frontal
B: n hipofiza
C: n fosa cerebral posterioar
D: n lobul temporal
E: n ventriculul lateral
Vezi raspuns C
2. [TMI10003] Metastazele cerebrale hemoragice apar n: (pag. 274)
A: cancerul mamar
B: cancerul de tiroid
C: melanomul malign
D: cancerul de colon
E: cancerul de prostat
Vezi raspuns C
3. [TMI10004] Hidrocefalia acut aparut ca urmare a unei tumori cerebrale intraparenchimatoase se
trateaz prin: (pag. 274)
A: echilibrarea aportului hidro-electrolitic
B: corticoterapie
C: derivaie ventricular extern
D: antiepileptice
E: antialgice
Vezi raspuns C
4. [TMI10005] Schwanomul acustic este o tumor benign derivat din: (pag. 275)
A: meninge
B: ependim
C: celulele tecii Schwan
D: cortul cerebelului
E: conductul auditiv intern
Vezi raspuns C
5. [TMI10006] Riscul tratamentului chirurgical al schwanomului acustic const n: (pag. 275)
A: parez de plex brachial
B: crize epileptice
C: paralizie facial periferic postoperatorie
D: sindrom de hipertensiune intracranian
E: migren
Vezi raspuns C
6. [TMI10012] Sindromul de hipertensiune intracranian (HTIC) se caracterizeaz prin ()
A: Poate fi cauzat doar de tumorile cerebrale
B: Cefalee vesperal
C: Nu este infuenat de efort
D: Great i vrsturi n jet
E: Diplopie prin afectarea nervului VI cu valoarea localizatoare
Vezi raspuns D
7. [TMI10013] Diagnosticul final al tumorilor intracraniene se bazeaz pe ()
A: Examen CT cerebral
B: Electroencefalografie
C: Anatomopatologie (dup biopsie sau exerez)
D: Examen clinic
E: Examen IRM cerebral
Vezi raspuns C
8. [TMI10014] n caz de hidrocefalie acut se recomand de elecie ()
A: Tratament cu diuretice
B: Derivaie ventricular extern de urgen

269

C: Tratament cu blocante de calciu (nimodipin)

D: Administrarea de antiepileptice (profilactic)
E: Antalgice
Vezi raspuns B
9. [TMI10015] Metastaze cerebrale hemoragice apar n caz de (pg. 274)
A: Cancer renal
B: Cancer pulmonar
C: Cancer mamar
D: Cancer de colon
E: Cancer gastric
Vezi raspuns A
10. [TMI10016] Despre meningiom, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Este o tumor benign a meningelui
B: Este o tumor malign a meningelui
C: Este localizat intracranian intraparenchimatos
D: Este localizat extracranian
E: Se trateaz medicamentos
Vezi raspuns A
11. [TMI10029] Referitor la schwannomul acustic sunt adevrate, cu excepia ()
A: Tratamentul const n excizia chirurgical
B: n stadiul tardiv se determin nevralgie de trigemen
C: n stadiul precoce exist doar semne auditive i/sau vestibulare
D: Se dezvolt n principal pe nervul VII cranian
E: Tumora benign a celulelor tecii Schwann
Vezi raspuns D
12. [TMI10030] Managementul tumorilor intracraniane sunt caracterizate, cu excepia ()
A: Radioterapie
B: Chimioterapie
C: Exereza total dac este posibil
D: Tratament antiepileptic profilactic
E: Combaterea edemului cerebral prin tratament hiperosmolar cu manitol i.v.
Vezi raspuns D
13. [TMI10031] n cazul tumorilor intracraniane CT identific, cu excepia ()
A: Tipul tumorii
B: Riscul de angajare
C: Dimensiunea
D: Efectul de masa
E: Tumora
Vezi raspuns A
14. [TMI10032] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase NU sunt caracterizate de ()
A: Pot fi tumori secundare
B: Pot fi tumori primitive
C: Frecvent n emisferele cerebrale la aduli
D: Frecvent n fosa posterioar la copil
E: n general benigne
Vezi raspuns E
15. [TMI10033] Schwannomul (fostul neurinom) acustic este caracterizat prin urmtoarele, cu
EXCEPIA : ()
A: Este dezvoltat n principal pe al VIII-lea nerv cranian
B: Are risc de compresie a structurilor vecine
C: Are risc de crize de epilepsie
D: In stadiul precoce exist numai semne auditive i/sau vestibulare
E: Se indic tratamentul chirurgical

270

Vezi raspuns C
16. [TMI10007] Circumstanele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt: (pag.
274)
A: epilepsie
B: cefalee
C: sindrom de hipertensiune intracranian
D: deficit neurologic central instalat progresiv
E: parez de sciatic popliteu extern
Vezi raspuns ABCD
17. [TMI10008] Sindromul de hipertensiune intracranian are n tabloul clinic urmtoarele semne i
simptome: (pag. 274)
A: cefalee predominant matinal
B: sindrom parkinsonian
C: vrsturi n jet
D: edem papilar la examenul de fund de ochi
E: vertij Meniere
Vezi raspuns ACD
18. [TMI10009] Glioamele se clasific n: (pag. 274)
A: astrocitom
B: meningiom
C: ependimom
D: oligodendrogliom
E: glioblastom
Vezi raspuns ADE
19. [TMI10010] Imagistica prin CT n cazul tumorilor cerebrale are urmtoarele roluri: (pag. 274)
A: identific tumora
B: identific dimensiunea
C: identific tipul anatomo-patologic al tumorii
D: identific efectul de mas
E: identific riscul de angajare
Vezi raspuns ABDE
20. [TMI10011] Aspectul tipic RMN pentru meningiom const n: (pag. 275)
A: tumor extranevraxial
B: limite imprecise
C: baza de implantare meningean extracerebral
D: captare intens i omogen dupa injectarea substanei de contrast
E: demielinizare extins n trunchiul cerebral
Vezi raspuns ACD
21. [TMI10017] Circumstanele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt (pg.
274)
A: Deficite neurologice periferice cu instalare progresiv
B: Cefalee
C: Epilepsie (n general cu debut parial)
D: Sindrom de hipertensiune intracranian
E: Deficit neurologic central cu instalare progresiv
Vezi raspuns BCDE
22. [TMI10018] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt situate mai ales ()
A: n fosa posterioar la copil
B: n fosa posterioar la adult
C: n emisferele cerebrale la copil
D: n emisferele cerebrale la adult
E: n emisferele cerebrale indiferent de vrst
Vezi raspuns AD

271

23. [TMI10019] n funcie de gradul de severitate i malignitate glioamele cerebrale se clasific n ()

A: Astrocitom (grad nalt cu prognostic nefavorabil)
B: Glioblastom (grad sczut)
C: Oligodendrogliom
D: Glioblastom (grad nalt cu prognostic nefavorabil)
E: Astrocitom (grad sczut)
Vezi raspuns CDE
24. [TMI10020] n caz de suspiciune de tumor cerebral examenul CT este util pentru evaluarea ()
A: Numrului tumorilor
B: Riscului de angajare
C: Dimensiunii
D: Efectului de mas
E: Gradului de malignitate
Vezi raspuns ABCD
25. [TMI10021] Combaterea edemului cerebral se realizeaz prin ()
A: Echilibrarea aporturilor hidroelectrolitice
B: Poziie n ortostatism
C: Corticoterapie intravenoas
D: Tratament antiepileptic profilactic
E: Tratament hiperosmolar (manitol)
Vezi raspuns ACE
26. [TMI10022] Leziuni intracerebrale suspicionate n caz de serologie HIV pozitiv ()
A: Scleroza multipl malign
B: Sarcom Kaposi
C: Limfom cerebral
D: Tuberculom
E: LEMP
Vezi raspuns BCDE
27. [TMI10023] Despre schwannom (fostul neurinom) acustic, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Este tumor benign a celulelor tecii Schwann
B: Este tumor malign a celulelor tecii Schwann
C: Tratamentul este chirurgical
D: Tratamentul este n special medicamentos
E: Afecteaz n principal nervul VIII cranian
Vezi raspuns ACE
28. [TMI10024] Meningiomul se caracterizeaz prin ()
A: Se trateaz chirurgical
B: La RMN apare ca tumor extranevraxial cu baza de implantare meningian extracerebral
C: Prezint risc de compresie a structurilor nvecinate
D: Prezint risc de crize de epilepsie
E: Este tumor malign a meningelor
Vezi raspuns ABCD
29. [TMI10025] Schwannomul este caracterizat de ()
A: n stadiul precoce, exist doar semne auditive sau vestibulare
B: Se trateaz chirurgical
C: Risc de epilepsie
D: Este prezent adesea pe nervul VII cranian
E: Este o tumor benign a celulelor tecii schwann
Vezi raspuns ABE
30. [TMI10026] Tratarea unei tumori intracraniene intraparenchimatoase maligne se realizeaz prin ()
A: Antiepileptic profilactic

272

B: Susinere psihologic
C: Corticoterapie i.v. n caz de edem important
D: Excizia chirurgical pentru toate tipurile de tumor
E: Derivaie ventricular n caz de hidrocefalie acut
Vezi raspuns BCE
31. [TMI10027] Metastaza cerebral hemoragic poate fi produs de un cancer primar ()
A: De rinichi
B: Melanom
C: De colon
D: Mamar
E: Pulmonar
Vezi raspuns AB
32. [TMI10028] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt caracterizate prin ()
A: Glioblastomul are un grad crescut de malignitate
B: Astrocitomul are un grad sczut de malignitate
C: Situate n emisferele cerebrale la copii
D: Situate n fosa posterioar la aduli
E: Sunt n general maligne
Vezi raspuns ABE
33. [TMI10034] Despre tumorile intracraniene extraparenchimatoase se afirma c: ()
A: sunt in principal benigne
B: schwannomul acustic este frecvent malign
C: schwannomul se dezvolt n principal pe nervul VII
D: meningiomul este tumor malign
E: pacientul cu meningiom poate avea crize de epilepsie
Vezi raspuns AE
34. [TMI10035] Tratamentul etiologic al tumorilor intracraniene intraparenchimatoase se stabileste in
functie de : ()
A: rezultatul histologic ( exereza chirurgicala de la inceput sau biopsie din metastaze)
B: rezultatul histologic (exereza chirurgicala de la inceput sau biopsie cerebrala sau periferica
(cancer bronsic,colic))
C: context : tratament curativ, paliativ, simptomatic
D: context: tratament curativ
E: context : tratament paliativ
Vezi raspuns BDE

Intrebarile din tema Febra acut la adult

1. [FAD10002] Termenul de febr acut recent se refer la febra ce dureaz de: (pag. 309)
A: peste 20 de zile
B: 5-20 de zile
C: mai puin de 5 zile
D: mai mult de 30 de zile
E: mai puin de 20 de zile
Vezi raspuns C
2. [FAD10003] Funcia de termoreglare este asigurat de: (pag. 309)
A: hipotalamus
B: hipofiz
C: epifiz
D: suprarenale
E: corticosuprarenale
Vezi raspuns A

273

3. [FAD10004] La toxicomanii pe cale intravenoas, etiologia febrei acute poate fi: (pag. 311)
A: infecie urinar
B: hepatit alcoolic acut
C: pancreatit acut
D: tuberculoz
E: endocardit dreapt
Vezi raspuns E
4. [FAD10005] Pentru febra acut nensoit de semne de toleran dificil i a semnelor orientative se
recomand: (pag. 311)
A: antibioticoterapie
B: antiinflamatoare nesteroidiene
C: antiinflamatoare steroidieine
D: tratament simptomatic
E: antivirale
Vezi raspuns D
5. [FAD10011] Examene complementare mai specifice pentru o etiologie a febrei acute sunt: (pag.
311)
A: transaminaze
B: testele serologice virale i bacteriene
C: hemoleucogram
D: proteina C reactiv
E: VSH
Vezi raspuns B
6. [FAD10012] Semnele de gravitate ale febrei acute sunt urmtoarele, cu excepia ()
A: Decompensarea unei afeciuni concomitente
B: Sepsis grav
C: Vrste extreme
D: Subieci purttori de material strin
E: Insuficien cardiac respiratorie cronic
Vezi raspuns E
7. [FAD10013] Dintre etiologiile parazitare care pot duce la apariia febrei acute la adult, enumerm ()
A: Oxiuroza
B: Amibiaza
C: Paludismul
D: Ascaridioza
E: Lambiaza
Vezi raspuns C
8. [FAD10014] Apariia febrei acute la toxicomani, se datoreaz urmtoarelor patologii, cu excepia ()
A: Pneumopatie prin inhalare
B: Celulit
C: Infecia cu HIV
D: Endocardita dreapt
E: Endocardita stng
Vezi raspuns E
9. [FAD10015] Pacientul alcoolic poate prezenta febr acut, n urmtoarele situaii, cu excepia ()
A: Pancreatita acut
B: Infecie cu HIV
C: Infecia lichidului de ascit
D: Hepatita alcoolic acut
E: Delirum tremens
Vezi raspuns B

274

10. [FAD10016] Contextul social precar, poate duce la apariia febrei acute n urmtoarele situaii cu
excepia ()
A: TBC
B: HVB
C: HVC
D: HIV
E: Delirum tremens
Vezi raspuns E
11. [FAD10017] n faa unei febre acute, urgenele infecioase sunt urmtoarele, cu excepia ()
A: Meningoencefalita
B: Infeciile lichidului de ascit
C: Meningita bacterian
D: Malaria cu Plasmodium falciparum
E: Febra la un pacient imunodeprimat
Vezi raspuns B
12. [FAD10039] Termenul de febra acuta desemneaza o febra care evolueaza de mai putin de: (309)
A: 5 zile
B: 10 zile
C: 20 zile
D: 15 zile
E: 3 zile
Vezi raspuns C
13. [FAD10040] Febra acuta recenta dateaza de mai putin de: (309)
A: 24 ore
B: 48 ore
C: 3 zile
D: 20 zile
E: 5 zile
Vezi raspuns E
14. [FAD10041] Febra acuta recenta de durata intermediara dateaza de: (309)
A: 1-5 zile
B: 1 saptamana
C: 5-20 saptamani
D: 72 ore
E: 5-20 zile
Vezi raspuns E
15. [FAD10043] In fata unei febre acute la adult, urgentele infectioase sunt intotdeauna: (pag 311)
A: encefalopatie
B: subiect recent operat
C: situatie sociala precara
D: febra la un pacient imunodeprimat
E: meningita virala
Vezi raspuns D
16. [FAD10045] In afara semnelor de toleranta dificila managementul febrei presupune: (pag 311)
A: tratament simptomatic cu ains
B: amoxicilina
C: cefalosporine de generatia a 3-a
D: o consultatie dupa 24-48 ore
E: nu se prescriu ains
Vezi raspuns E
17. [FAD10053] Nu reprezint urgen infecioas n cazul febrei acute: (pag:311)
A: Celulita extensiv
B: Endocardita infecioas

275

C: Malarie cu Plasmodium vivax

D: Purpura fulminans
E: Septicemie
Vezi raspuns C
18. [FAD10055] La pacientul febril se vor verifica urmtoarele, cu excepia ()
A: Este primul consult legat de aceast febr
B: Curba termic
C: Este purttor de material strain
D: A avut contact cu animale
E: Este de obicei febril in infecii
Vezi raspuns E
19. [FAD10056] Gravitatea unei febre acute este semnalat de, cu excepia ()
A: Subiect recent operat
B: Durat peste 5 zile
C: Situaie social precar
D: Purpur
E: Deshidratare acut
Vezi raspuns B
20. [FAD10057] Care din urmatorii paraziti pot duce la aparitia febrei acute la adult ()
A: Oxiuraza
B: Amibiaza
C: Paludismul
D: Ascaridioza
E: Lambiaza
Vezi raspuns C
21. [FAD10058] Febra acuta recentade durata intermediara: (309)
A: este de mai putin de 5 zile
B: este de mai mult 5 zile
C: intr-e 5-20sapt
D: intre 5-20zile
E: peste 20zile
Vezi raspuns D
22. [FAD10059] Febra prelungita : (309)
A: peste 20sapt
B: peste5-20sapt
C: peste 20zile
D: intre 5-20 zile
E: mai putin de 20zile
Vezi raspuns C
23. [FAD10006] Dintre substanele pirogene fac parte: (pag. 309)
A: interleuchinele
B: lizozimul
C: factorul de necroz tumoral
D: interferonul
E: lactoferina
Vezi raspuns ACD
24. [FAD10007] Din categoria teren cu risc pentru febra acut, fac parte : (pag. 309)
A: varste extreme
B: sarcina
C: homosexualii
D: subiecti purtatori de material strain
E: subiecii recent operai
Vezi raspuns ABDE

276

25. [FAD10008] Dintre patologiile neinfecioase, pot fi cauz de febr acut: (pag. 310)
A: bolile metabolice
B: intoxicaia cu fier la menopauz
C: osteoporoza
D: bolile inflamatorii sistemice
E: tumorile hematologice
Vezi raspuns ADE
26. [FAD10009] Care sunt urgenele infecioase n faa unei febre acute: (pag. 311)
A: meningoencefalita
B: meningita bacterian
C: faringoamigdalita viral
D: septicemia
E: endocardita infecioas
Vezi raspuns ABDE
27. [FAD10010] Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi: (pag. 311)
A: infecia cu HIV
B: pneumopatia prin inhalare
C: infecie urinar
D: hepatit alcoolic acut
E: pancreatita acut
Vezi raspuns BDE
28. [FAD10018] Aspectele importante n febra acut la adult, sunt ()
A: Febra este sinonim cu infecia
B: Toate infeciile provoac febr
C: Febra trebuie investigat cu atenie n absena semnelor de gravitate
D: Febra nu este sinonim cu infecia
E: Unele infecii pot s provoace hipotermie
Vezi raspuns CDE
29. [FAD10019] Febra acut la adult, se poate defini astfel ()
A: Temperatura central mai mare de 38 dimineaa
B: Temperatura central mai mare de 38,3 seara
C: O febr care evolueaz de mai puin de 20 zile
D: Temperatura poate fi msurat la nivelul timpanului
E: Febra acut recent dateaz de mai puin de 15 zile
Vezi raspuns ABCD
30. [FAD10021] Despre febra acut, din punct de vedere fiziopatologic, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Se datoreaz unei disfuncii de termoreglare
B: Funcia de termoreglare este asigurat de talamus
C: Se datoreaz unor substane pirogene
D: Substanele pirogene modific echilibrul mecanismelor de producere/pierdere de cldur la nivel
periferic
E: Substanele pirogene nu sunt produse de celulele organismului
Vezi raspuns ACD
31. [FAD10022] Referitor la substanele pirogene, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Sunt produse de celulele organismului
B: Sunt reprezentate de factorul de necroz tumoral
C: Sunt reprezentate de interleukine
D: Sunt reprezentate de interferon
E: Nu intervin n mecanismul de producere/pierdere de cldur la nivel periferic
Vezi raspuns ABCD
32. [FAD10023] Conduita de urmat n cazul febrei acute la adult, este urmtoarea ()
A: Febra nu reprezint o urgen imediat

277

B: Orice febr trebuie asistat

C: Se vor cuta semnele de gravitate ale unei stri septice
D: Se va aprecia tolerana febrei
E: Febra trebuie investigat de urgen
Vezi raspuns BCDE
33. [FAD10024] Semnele de gravitate ale febrei acute sunt urmtoarele ()
A: Coma
B: Situaie social precar
C: Deshidratare acut
D: Purpura
E: Semnele de gravitate nu influeneaz evoluia ulterioar a febrei acute
Vezi raspuns ABCD
34. [FAD10025] Terenul cu risc poate fi un semn de gravitate n cadrul febrei acute. Acesta se refer la
()
A: Subiect recent operat
B: Sarcin
C: Vrste extreme
D: Deshidratare cronica
E: Infecie respiratorie acut
Vezi raspuns ABC
35. [FAD10026] Anamneza n cazul febrei acute aduce date importante legate de ()
A: Consumul de substane toxice
B: Vaccinrile pacientului sunt la zi
C: Este purttor de material strin
D: A fost consultat pentru aceast febr
E: Mai important dect anamneza este examenul clinic al pacientului
Vezi raspuns ABCD
36. [FAD10027] n cazul anamnezei de febr acut la adult, se iau n considerare urmtoarele aspecte
()
A: Pacientul urmeaz tratamente de obicei
B: Caracteristicile febrei
C: n ce msur au fost eficiente aceste tratamente
D: Antecedentele pacientului
E: Nu sunt importante circumstanele de apariie a febrei
Vezi raspuns ABCD
37. [FAD10028] Etiologii ale febrei acute, pot fi ()
A: Bacteriene
B: Virale
C: Parazitare
D: Neinfecioase
E: Nu exist patologii specific febrei acute
Vezi raspuns ABCD
38. [FAD10029] Patologiile neinfecioase incriminate n apariia febrei acute sunt ()
A: Tumori solide
B: Boli metabolice
C: Boala tromboembolic
D: Alergie medicamentoas
E: Prezena de corp strin
Vezi raspuns ABCD
39. [FAD10030] n funcie de terenul de apariie al febrei acute ca i etiologie, putem s amintim ()
A: Subieci indiferent de vrst
B: Apariie n mediul sanitar

278

C: Toxicomani
D: Pacient alcoolic
E: Nu este implicat contextual social precar
Vezi raspuns BCD
40. [FAD10031] Apariia febrei acute n mediul sanitar, se datoreaz ()
A: Infeciilor de plag operatorie
B: Infeciilor urinare la pacienii sondai
C: Boli tromboembolice
D: Infeciilor asociate materialelor strine
E: Infeciilor pulmonare
Vezi raspuns ABCD
41. [FAD10032] Apariia febrei acute la toxicomani, se datoreaz ()
A: Infeciilor cu HIV
B: Infeciilor cu virusurile hepatice B i C
C: Endocarditei stngi
D: Celulitei
E: TBC
Vezi raspuns ABD
42. [FAD10033] Apariia febrei acute la pacienii alcoolici, se datoreaz (pag:311)
A: Pancreatitei cronice
B: Pneumopatiei prin inhalare
C: Delirum tremens
D: Hepatitei B sau C
E: Infeciei lichidului de ascit
Vezi raspuns BCE
43. [FAD10034] Contextul social precar, poate duce la apariia febrei acute n urmtoarele situaii ()
A: TBC
B: Infecii urinare deja existente la pacient
C: Infecii cu HIV
D: Celulit
E: Infecii cu virusurile hepatice B i C
Vezi raspuns ACE
44. [FAD10035] n faa unei febre acute, urgenele infecioase sunt ()
A: Septicemia
B: Purpura fulminans
C: Endocardita infecioas
D: Celulita extensiv
E: Boala tromboembolic
Vezi raspuns ABCD
45. [FAD10036] Examinrile complementare specifice pentru o anumit etiologie n cazul febrei acute,
sunt ()
A: Serologii virale
B: Serologii bacteriene
C: Rx panoramic dentar
D: Rx sinusuri
E: HLG
Vezi raspuns ABCD
46. [FAD10037] Examinrile paraclinice orientative pentru o febr acut sunt ()
A: VSH
B: Proteina C reactiv
C: Hemoculturi
D: Bandeleta urinar +/- Examen citobacterilogic de urin
E: Tomografii

279

Vezi raspuns ABCD

47. [FAD10038] Probele pentru analizele microbiologice vor trebui realizate nainte de orice
antibioterapie, cu excepia ()
A: Celulita extensiv
B: oc septic
C: Febra la un pacient imunodeprimat
D: Purpura fulminans
E: Endocardita infecioas
Vezi raspuns BD
48. [FAD10042] Complicatiile neurologice ce reprezint semne de gravitate ale unei febre acute sunt:
(309)
A: Purpura
B: Lipotimie
C: Coma
D: Convulsii
E: Encefalopatie
Vezi raspuns CDE
49. [FAD10044] in mediul sanitar, cel mai frecvent febra acuta la adult apare din cauza: (pag 311)
A: infectii asociate materialelor straine
B: boala tromboembolica
C: pneumopatie de inhalare
D: infectia lichidului de ascita
E: tuberculoza
Vezi raspuns AB
50. [FAD10046] Cauze neinfectioase de febra sunt: (pag 310)
A: boala tromboembolica
B: tumori solide
C: tumori hematologice
D: insuficienta renala
E: boli metabolice
Vezi raspuns ABCE
51. [FAD10047] Urmatatorii pacienti au un teren cu risc in cadrul febrei acute: ()
A: subiecti imunodeprimati
B: varste extreme
C: sarcina
D: subiect recent operat, subiecti purtatori de material strain
E: insuficienta respiratorie cronica
Vezi raspuns ABCD
52. [FAD10048] n febra acut examenele paraclinice orientative sunt: (pag.311)
A: Bandelet urinar
B: Hemoculturi
C: Radiografie toracica
D: CT
E: Ecografie
Vezi raspuns ABC
53. [FAD10049] n febra acut, urmtoarele reprezint urgene infecioase ()
A: Purpura fulminans
B: Febr prelungit peste 20 de zile
C: Celulit extensiv
D: Meningit bacterian
E: Malarie cu Plasmodium vivax
Vezi raspuns ACD

280

54. [FAD10050] Febra acut poate avea urmtoarele cauze neinfecioase ()

A: Boala tromboembolic
B: Alergie medicamentoas
C: Traumatisme
D: Boli metabolice
E: Paludism
Vezi raspuns ABD
55. [FAD10051] Febra acut poate avea urmtoarele semne de gravitate ()
A: Encefalopatie
B: ntoarcerea dintr-o zon cu endemie malaric
C: Purpur
D: Situaie social precar
E: Insuficien renal acut
Vezi raspuns ABCD
56. [FAD10052] Urmtoarele reprezint substane pirogene ()
A: Substana P
B: Prostaglandine
C: TNF
D: Interferon
E: Interleukine
Vezi raspuns CDE
57. [FAD10054] NU reprezint cauz infecioas a febrei (pag.310)
A: Traumatisme
B: Alergie medicamentoasa
C: Tumori solide sau hematologice
D: Boli inflamatorii sistemice
E: Boli metabolice
Vezi raspuns BCDE
58. [FAD10060] Examene paraclinice orientative in febra: (311)
A: VSH
B: CRP
C: transaminaze
D: hemoculturi
E: ecografie
Vezi raspuns ABCD
59. [FAD10061] In functie de teren etiologia febrei la batrani: (311)
A: infectii cu HIV
B: pneumopatie prin inhalare
C: infectii pulmonare
D: infectii urinare
E: infectii asociate materialelor straine
Vezi raspuns BCD
60. [FAD10062] Teren cu risc pt febra: (309)
A: nu conteza varsta
B: pacienti imunodeprimati
C: sarcina
D: adulti tineri
E: subiect recent operat
Vezi raspuns BCE
61. [FAD10063] Semne de gravitate ale unei febre acute sunt urmatoarele: (pag 309)
A: deshidratare acuta
B: purpura
C: celulita extensiva

281

D: sarcina
E: situatie sociala precara
Vezi raspuns ABDE
62. [FAD10064] Urgentele infectioase in cadrul unei febre acute includ: (pag 311)
A: septicemie
B: febra la un purtator de material strain
C: endocardita infectioasa
D: febra la un pacient imunodeprimat
E: deshidratarea acuta
Vezi raspuns ACD
63. [FAD10065] Etiologii neinfectioase ale febrei acute sunt: (pag 310)
A: insuficienta renala cronica
B: boala trombembolica
C: alergie nemedicamentoasa
D: boli inflamatorii sistemice
E: celulita extensiva
Vezi raspuns BD
64. [FAD10066] In contextul febrei acute la adult, pneumopatia de inhalare poate aparea la
urmatoarele categorii de pacienti: ()
A: Alcoolici
B: Toxicomani pe cale i.v.
C: Context social precar
D: Revenire dintr-o zona endemica malarica
E: Subiecti in varsta
Vezi raspuns ABE
65. [FAD10067] In cadrul febrei acute la adult analizele microbiologice trebuie realizate inainte de
orice antibioterapie cu exceptia: (311)
A: Endocardita infectioasa
B: Celulita extensiva
C: Purpura fulminans
D: Delirium tremens
E: Soc septic
Vezi raspuns CE

Intrebarile din tema Meningitele

meningoencefalitele adultului

infecioase

1. [MNG10002] Care dintre urmtoarele condiii nu apare n cursul evoluiei unei meningite cu LCR
purulent? (pag. 291)
A: oc septic
B: com, epilepsie, hidrocefalie
C: sindrom de hipertensiune intracranian
D: coagulare intravascular diseminat (CIVD)
E: dezvoltare de xantoame
Vezi raspuns E
2. [MNG10003] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul etiologic al meningitelor
este fals? (pag. 289, 290, 292)
A: n meningita pneumococic se administreaz Cefotaxim ( Vancomicin) timp de 15 zile
B: n meningita meningococic se administreaz Cefotaxim timp de 7 zile
C: n meningita cu Listeria monocytogenes se administreaz Amoxicilin + aminozide timp de 21 de

282

zile
D: n meningita tuberculoas se instituie cvadriterapie antibacilar
E: n neuropaludism se administreaz Aciclovir, 30 mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zile
Vezi raspuns E
3. [MNG10004] n cazul unui pacient diagnosticat cu meningit de etiologie probabil infecioas, care
dintre situaiile urmtoare nu corespunde cu suspiciunea etiologic? (pag. 289-292)
A: copii mici, nevaccinai, cu focare supurative n sfera ORL se suspicioneaz implicarea
Haemophilus influenzae
B: tineri ce prezint un sindrom purpuric se suspicioneaz implicarea Neisseria meningitidis
C: pacient cu elemente de meningoencefalit acut, recent ntors dintr-o cltorie n rile
scandinave se suspicioneaz neuropaludismul
D: LCR clar, cu predominena limfocitelor i hipoglicorahie- se suspicioneaz neurotuberculoza
E: LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie <1g/l, pacient cu evoluie spontan bun se
suspicioneaz etiologia viral
Vezi raspuns C
4. [MNG10005] Care dintre urmtoarele aspecte imagistice (CT sau RMN) nu pledeaz pentru etiologia
herpetic n cazul unui pacient internat cu diagnosticul de meningoencefalit acut? (pag. 291)
A: leziuni intracraniene bilaterale
B: leziuni intracraniene asimetrice
C: leziuni intracraniene ce capteaz substana de contrast
D: anomalii radiologice temporale interne
E: anomalii radiologice periventriculare
Vezi raspuns E
5. [MNG10006] Care dintre urmtoarele aspecte ale LCR nu se coreleaz cu suspiciunea etiologic?
(pag. 289-291)
A: LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram negativi probabil meningococ
B: LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram pozitivi probabil pneumococ
C: LCR purulent cu evidenierea de bacili Gram pozitivi posibil Listeria monocytogenes
D: LCR clar, cu predominen limfocitar, asociind prezen de hematii, cu normoglicorahie i fr
evidenierea unui germen pe frotiu la examenul direct posibil malarie cerebral
E: LCR clar, cu predominena limfocitar i hipoglicorahie probabil tuberculoz
Vezi raspuns D
6. [MNG10015] n cazul unei meningite cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic arat coci
gram pozitivi, cel mai probabil este vorba, despre ()
A: Streptococcus pneumoniae
B: Meningococi
C: Haemophilus Influenzae
D: Haemophilus pneunoniae
E: Listeria monocytogenes
Vezi raspuns A
7. [MNG10016] Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat coci
gram pozitivi sunt adevrate urmtoarele cu excepia ()
A: Este determinat mai degrab de pneumococi
B: Debutul este brutal
C: n cazul n care pacientul are asplenie, atitudinea este de vaccinare i administrarea de
Penincilin pe termen lung
D: n cazul n care exist antecedente de traumatism cranian, atitudinea de urmat este identificarea
i tratarea eventualei bree osteomeningiene
E: Apare de obicei ca urmare a unei rinofaringite
Vezi raspuns E
8. [MNG10017] Referitor la meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic direct arat
coci gram negativi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii cu excepia ()
A: Debutul este de obicei brutal

283

B: Apare ca urmare a unei rinofaringite

C: Tratament curativ 7 zile
D: Este determinat mai degrab de meningococi
E: n cazul n care exist n antecedente un traumatism cranian, atitudinea ce trebuie avut n
vedere este aceea de identificare a eventualei bree osteomeningiene
Vezi raspuns E
9. [MNG10018] Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat
bacili gram pozitivi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia ()
A: Instalarea este brutal
B: Instalarea este subacut
C: Este vorba probabil de o Listerioz
D: Pot fi afectai nervii cranieni
E: Apare mai degrab n cursul sarcinii
Vezi raspuns A
10. [MNG10019] Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat
bacili gram pozitivi sunt false urmtoarele afirmaii, cu excepia ()
A: Instalarea este brusc
B: Nu sunt afectai nervii cranieni n aceast patologie
C: Apare frecvent la purttorii unei bree osteomeningiene
D: Apare mai frecvent la cirotici
E: Prevenia const n vaccinare
Vezi raspuns D
11. [MNG10039] Meningita purulenta cu bacili gram pozitivi are ca agent etiologic : ()
A: Listeria monocytogenes
B: Hemophilus influenze
C: streptococcus pneumonie
D: meningococ
E: stafilococ
Vezi raspuns A
12. [MNG10041] Referitor la meningita cu meningococ: (pag 289)
A: serotipul A e cel mai frecvent in Franta
B: exista vaccin pentru serotipurile B si C
C: se trateaza cu cefotafim 15 zile
D: apare cel mai frecvent la copii
E: rovamicina se utilizeaza in profilaxie la cei ce au intrat in contact cu bolnavul
Vezi raspuns E
13. [MNG10042] Referitor la meningita cu pneumococ: (pag 289)
A: nu se poate preveni prin vaccin
B: serotipul B e cel mai frecvent in Franta
C: splenectomia faciliteaza o infectie cu pneumococ
D: apare cel mai frecvent la adulti tineri
E: apare ca urmare a unei rinofaringite
Vezi raspuns C
14. [MNG10059] Neuropaludismul NU este caracterizat de urmtoarea ()
A: CID
B: Insuficien respiratorie
C: Mortalitate n caz de netratare
D: Tulburri de contien
E: Debut insidios
Vezi raspuns E
15. [MNG10060] LCR n meningoencefalita herpetic HSV are ()
A: Hiperglicorahie
B: Hiperproteinorahie

284

C: Proteinorahie scazut
D: Hipoglicorahie
E: Glicorahie normal
Vezi raspuns E
16. [MNG10061] Meningitele purulente pot da urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Tulburri psihice
B: Epilepsie
C: CID
D: Surditate
E: Hidrocefalie cu presiune normal
Vezi raspuns A
17. [MNG10062] Urmtorul tablou - LCR purulent cu bacili gram pozitivi - sugereaz meningit cu ()
A: Haemophilus influenzae
B: Listeria monocytogenes
C: Streptococus pneumoniae
D: TBC
E: Meningococ
Vezi raspuns B
18. [MNG10007] n care dintre urmtoarele situaii clinice trebuie ntotdeauna suspectat diagnosticul
de meningit infecioas? (pag. 289)
A: pacient ce prezint sindrom meningean
B: bolnav icteric
C: n contextul unui sindrom infecios (febr)
D: pacient cu trismus, contracturi musculare i tulburri vegetative
E: pacient cu paralizii flasce, predominent la radacina membrelor, asimetrice, cu evoluie ascendent
Vezi raspuns AC
19. [MNG10008] Care dintre elementele urmtoare se ntlnesc n meningita meningococic? (pag.
290)
A: debut brutal al unui sindrom meningean
B: de obicei ca urmare a unei rinofaringite
C: sindrom meningean i decelarea unei purpure echimotice extinse
D: sindrom meningean i depistarea de coci Gram pozitivi, n diplo, lanceola
E: adulti tineri,deficit de compliment seric
Vezi raspuns ABCE
20. [MNG10009] Care dintre elementele urmtoare pot fi ntlnite n meningita pneumococic? (pag.
289)
A: sindrom meningean cu debutul brutal i tulburri de vigilen
B: suferin neuromeningee aprut la persoanele vrstnice, alcoolici, pacieni plenectomizai sau cu
traumatisme craniene n antecedente
C: frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram negativi n diplo
D: frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram pozitivi
E: LCR purulent
Vezi raspuns ABDE
21. [MNG10010] Care dintre urmtoarele meningite se declar serviciului epidemiologic? (pag. 290)
A: meningita meningococic
B: meningita pneumococic
C: meningita tuberculoas
D: meningita cu Listeria monocytogenes
E: meningita cu Haemophilus influenzae
Vezi raspuns AC
22. [MNG10011] Care dintre elementele urmtoare pot sugera diagnosticul de meningit cu
haemophilus influenzae? (pag. 290)
A: suferin meningean ce apare la copii nevaccinai, cu focare supurative n sfera ORL

285

B: frotiu din LCR ce evideniaz bacili Gram negativi

C: LCR purulent
D: LCR clar
E: LCR hemoragic
Vezi raspuns ABC
23. [MNG10012] Diagnosticul diferential al meningitei infectioase este: ()
A: Meningita neinfectioasa
B: Meningism: Meningita fara germene identificat la culturile din LCR
C: Reactie meningiana fara infectie: sindrom meningian cu examen LCR normal
D: Meningismul este satelit virozelor
E: Reactia meningiana fara germene impune cautarea unei infectii parameningiene active
Vezi raspuns ADE
24. [MNG10013] Complicatiile meningitelor purulente sunt: (pag:291)
A: Tulburarile de mers aparute la distanta sunt date de o hidrocefalie cu presiune normala.
B: Rendu-Osler
C: Soc septic
D: Coagulare intravasculara diseminata, Tulburari hidroelectrolitice
E: Epilepsie, Coma, Hidrocefalie, Hipertensiune intracraniana
Vezi raspuns ACDE
25. [MNG10020] Sindromul meningeal, se definete prin urmtoarele ()
A: Febr
B: Frison
C: Cefalee intens
D: Redoare meningeal
E: Fotofobie
Vezi raspuns CDE
26. [MNG10021] Despre examenul LCR, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Se realizeaz cu ajutorul punciei lombare
B: Se realizeaz cu ajutorul punciei sternale
C: Diagnosticul de meningit se pune dac exist mai mult de 5 elemente/mm3
D: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt polinucleare
E: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt limfocite
Vezi raspuns ACD
27. [MNG10022] Despre examenul LCR se pot afirma urmtoarele ()
A: Se realizeaz cu ajutorul punciei lombare
B: Diagnosticul de meningit se pune dac exist mai mult de 10 elemente/mm3
C: Meningita sn cu lichid clar dac majoritatea elementelor sunt polinucleare
D: Meningita sn cu lichid clar dac majoritatea elementelor sunt limfocite
E: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt polinucleare
Vezi raspuns ADE
28. [MNG10023] Despre meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat coci
gram pozitivi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Debutul este n general insidios
B: Debutul este n general brutal, cu tulburri de vigilen
C: Apare n special la etilici splenectomizai
D: Tratamentul curativ este de 15 zile
E: n cazul existenei n antecendente a unui traumatism cranian, se are n vedere identificarea i
eventual tratarea breei osteomeningiene
Vezi raspuns BCDE
29. [MNG10024] Despre meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic arat coci gram
negativi sunt adevrate urmtoarele ()
A: Debutul este brutal

286

B: De obicei apare ca urmare a unei rinofaringite

C: Apare mai degrab la btrni
D: Apare mai degrab la adulii tineri
E: Ca metod de prevenie, subiecii diagnosticai, se declar obligatoriu
Vezi raspuns ABDE
30. [MNG10025] Despre meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic arat coci gram
negativi se pot spune urmtoarele ()
A: Este vorba probabil de pneumococi
B: Este vorba probabil de meningococi
C: Vaccinarea este imposibil pentru serotipurile A i B
D: De obicei debutul este insidios
E: De obicei debutul este brutal
Vezi raspuns BE
31. [MNG10026] Referitor la meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat
bacili gram pozitivi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Apare ca urmare a unei rinofaringite
B: Instalarea este brutal
C: Instalarea este subacut
D: Apare mai frecvent n sarcin, la nou nscui i la pacieni cirotici
E: Tratamentul curativ dureaz 21 zile
Vezi raspuns CDE
32. [MNG10027] n meningita cu lichid purulent n care examenul bacteriologic direct arat bacili gram
pozitivi sunt adevrate urmtoarele cu excepia ()
A: Instalarea este brutal
B: Instalarea este subacut
C: Apare ca urmare a unei rinofaringite
D: Tratamentul curativ dureaz 7 zile
E: Tratamentul curativ dureaz 21 zile
Vezi raspuns ACD
33. [MNG10028] Referitor la meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat
bacili gram negativi sunt adevrate ()
A: Este vorba cel mai probabil de listeria monocytogenes
B: Este vorba cel mai probabil despre Streptococus pneumoniae
C: Este vorba cel mai probabil despre meningococi
D: Este vorba cel mai probabil despre Haemophilus influenzae
E: O cauz posibil este o infecie n sfera ORL la copiii nevaccinai
Vezi raspuns DE
34. [MNG10029] Despre neuropaludism sunt adevrate urmtoarele ()
A: Debutul este insidios
B: Debutul este rapid
C: Pot apare convulsii
D: Se soldeaz cu decesul n absena tratametului
E: Valori mari ale glicemiei apar frecvent
Vezi raspuns BCD
35. [MNG10030] Despre afeciuni asociate cu neuropaludismul sunt adevrate urmtorele afirmaii
(pg. 292)
A: Apare hipoglicemia
B: Apare hiperglicemia
C: Apare insuficiena respiratorie
D: Apare insuficiena renal
E: Coagularea intravascular este rareori asociat
Vezi raspuns AC
36. [MNG10031] Diagnosticul diferenial al unei meningite cu HSV se face cu ()

287

A: Neuropaludismul
B: Listerioza
C: Tuberculozele neuromeningiene
D: Infecia cu HIV i complicaiile stadiului SIDA
E: Astmul bronic
Vezi raspuns ABCD
37. [MNG10032] Complicaiile meningoencefalitei cu HSV sunt urmtoarele ()
A: n faza acut - edem cerebral i chiar decesul
B: n faza cronic - edem i chiar decesul
C: Epilepsie refractar
D: Tulburri de memorie
E: Tulburri afazice
Vezi raspuns ACDE
38. [MNG10033] Despre meningoencefalit cu HSV, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Acest diagnostic se suspecteaz n cazul instalrii brutale sau rapide
B: Apare sindromul meningeal (tulburri de memorie, tulburri de comportament)
C: Apar semne encefalice (tulburri de memorie, tulburri de comportament)
D: Apare sindromul meningeal (cefalee intens, redoarea cefei)
E: Complicaiile sunt mai frecvente, cu ct tratamentul este nceput mai trziu
Vezi raspuns ACDE
39. [MNG10034] Despre meningoencefalita cu HSV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Tabloul clinic se instaleaz insidios
B: Tabloul clinic se instaleaz brusc
C: Examenul direct al LCR, nu identific un germene
D: RMN-ul sau CT-ul arat n mod tipic leziuni bilaterale
E: RMN-ul sau CT-ul arat n mod tipic leziuni unilaterale
Vezi raspuns BCD
40. [MNG10035] Despre meningoencefalita cu HSV este adevrat ()
A: Tabloul clinic se instaleaz insidios
B: Tabloul clinic se instaleaz brusc
C: Examenul direct al LCR, nu identific un germene
D: RMN-ul sau CT-ul arat n mod leziuni bilaterale
E: RMN-ul sau CT-ul arat n mod tipic leziuni unilaterale
Vezi raspuns BCD
41. [MNG10036] Urmtoarele reprezint complicaii ale meningitelor purulente ()
A: ocul septic
B: Hidrocefalie cu presiune intracranian crescut
C: Com
D: Epilepsia
E: Tulburri hidroelectrolitice
Vezi raspuns ACDE
42. [MNG10037] Urmtoarele sunt complicaii ale meningitelor purulente ()
A: Hidrocefalia
B: Coagulare intravascular diseminat
C: Insuficiena renal
D: Insuficiena hepatic
E: Surditate
Vezi raspuns ABE
43. [MNG10038] Meningita cu pneumococ se caracterizeaza prin : ()
A: debut brutal
B: tulburari de vigilenta
C: debut subacut
D: in caz de asplenie , nu se face prevenire

288

E: apare de obicei la subiectii in varsta , la etilici ,splenectomizati si la purtatorii unei brese

osteomeningiene
Vezi raspuns ABE
44. [MNG10040] EEG-ul in meningita cu HSV arata : ()
A: unde lente si/sau varfuri
B: polivarfuri
C: localizare temporala ,asimetrica
D: localizare parietala
E: Semnul Hover
Vezi raspuns AC
45. [MNG10043] In meningita cu LCR purulent pot fi incriminati urmatorii germeni: (289)
A: Coci gram negativi - meningococ
B: Coci gram negativi - pneumococ
C: Coci gram pozitivi - pneumococ
D: Coci gram pozitivi - meningococ
E: Coci gram pozitivi - Streptococcus pneumoniae
Vezi raspuns ACE
46. [MNG10044] In meningita cu LCR purulent pot fi incriminati urmatorii germeni, cu exceptia: (289)
A: Coci gram negativi - meningococ
B: Bacili gram negativi - meningococ
C: Bacili gram negativi - listeria monocytogenes
D: Coci gram pozitivi - meningococ
E: Coci gram pozitivi - Streptococcus pneumoniae
Vezi raspuns BCD
47. [MNG10045] In meningite se asociaza corticoterapie primei injectii cu antibiotic in caz de: (pag
290)
A: tuberculoza
B: meningococ
C: haemophilus influenzae la copil
D: pneumococ la imunodeprimat
E: neuropaludism
Vezi raspuns ABC
48. [MNG10046] Meningite neinfectioase sunt: (pag 291)
A: iatrogene postradioterapie
B: imunoalergice
C: medicamentoase
D: tumorale
E: metabolice
Vezi raspuns BD
49. [MNG10047] In tratamentul meningitei, corticoterapia se asociaza primei injectii cu antibiotic
numai si numai in caz de: ()
A: tuberculoza
B: meningococ
C: pneumococ la adult
D: Haemophilus influenzae la copil
E: infectie HIV
Vezi raspuns ABCD
50. [MNG10048] Declararea epidemiologica obligatorie se face in caz de meningite cauzate de: ()
A: meningococi
B: HIV stadiu SIDA
C: tuberculoza
D: pneumococi

289

E: stafilococi
Vezi raspuns ABC
51. [MNG10049] Urmatoarele afirmatii despre reactia meningiana fara infectie veritabila sunt
adevarate: (pag.291)
A: meningita dupa PL fara germeni identificat la culturi
B: examen LCR normal
C: satelit virozelor
D: trebuie cautata o infectie ORL
E: trebuie cautata o infectie osteovertebrala
Vezi raspuns ADE
52. [MNG10050] Neuropaludismul este caracterizat de ()
A: Asociaz deseori CID
B: Are un debut insidios
C: Este frecvent la tineri
D: Se trateaz cu chinin i.v.
E: Diagnosticul se face pe frotiu cu pictura groas
Vezi raspuns ADE
53. [MNG10051] Meningoencefalita cu HSV poate avea urmtoarele complicaii ()
A: Tulburri de fonaie i deglutiie
B: Tulburri psihiatrice
C: Sindrom Korsakov
D: Epilepsie refractar
E: HTIC
Vezi raspuns BCDE
54. [MNG10052] Meningoencefalita HSV se manifest prin ()
A: Hemiasomatognozie
B: Tulburri de memorie
C: Hipoestezie bilateral
D: Afazie Wernicke
E: Hemianopsie laterala omonim
Vezi raspuns BDE
55. [MNG10053] Urmtoarele reprezint meningite noninfecioase ()
A: Reactive
B: Imunoalergice
C: Tumorale
D: Post-chimioterapie intratecal
E: Post-iradiere
Vezi raspuns BCD
56. [MNG10054] Meningita viral benigne este caracterizat, cu excepia ()
A: Proteinorahie < 1g/l
B: LCR panache
C: Hipoglicorahie
D: Hiperglicorahie
E: Normoglicorahie
Vezi raspuns BCD
57. [MNG10055] Meningitele cu lichid purulent i bacili gram negativi se asociaz ()
A: Tratament cu cefotaxim timp de 7 zile
B: Probabil cu Listeria monocytogenes
C: Poate fi prevenita prin vaccinare
D: Frecvent la aduli tineri
E: Determin paralizie facial periferic
Vezi raspuns AC

290

58. [MNG10056] Meningitele cu lichid purulent i bacili gram pozitivi sunt caracterizate de ()
A: Tratament cu amoxicilin i aminozide timp de trei sptmni
B: Determina paralizie facial periferic
C: Instalare subacut
D: Probabil cu meningococ
E: Probabil cu Listeria
Vezi raspuns ABCE
59. [MNG10057] Meningitele cu lichid purulent i coci gram negativi sunt caracterizate de ()
A: Probabil cu Haemophilus Influenzae
B: Probabil cu Listeria
C: Posibil prezen a unei purpure echimotice extinse
D: Frecvent la aduli tineri
E: Debut brutal
Vezi raspuns CDE
60. [MNG10058] Sindromul meningian se manifest prin ()
A: Fonofobie
B: Redoare meningian
C: Cefalee intens
D: Vrsturi n jet
E: Grea
Vezi raspuns ABC
61. [MNG10063] In caz de alergie la beta-lactamine, urmatoarele sunt adevarate: ()
A: inlocuierea cefalosporineleor de generatia a treia cu triamfenicoli
B: trebuie largit fara ezitare spectrul antibioterapiei
C: inlocuirea penicilinei cu cotrimoxazol
D: inlocuirea cefalosporinelor de generatia a treia cu amoxicilina
E: inlocuirea amoxicilinei cu cotrimoxazol
Vezi raspuns AE
62. [MNG10064] LCR este normoglicorahic in: (290)
A: neuropaludism
B: meningoencefalita herpetica
C: meningita cu Listeria monocytogenes
D: meningita virala banala benigna
E: meningita rujeolica
Vezi raspuns ABDE
63. [MNG10065] In meningita virala banala benigna NU sunt adevarate: (290)
A: LCR este normoglicorahic
B: proteinorahia < 1 mg/L
C: etiologia include coxsackie, echovirus, rubeola, oreion
D: se face punctie lombara de control chiar daca exista evolutie spontana buna
E: tratament etiologic si supraveghere in spital 48 de ore, pana la rezultatul culturilor din LCR
Vezi raspuns BCDE
64. [MNG10066] In meningoencefalita herpetica: (290,291)
A: sunt prezente semne de localizare: epilepsie, afazie (mai ales Wenicke), HLO
B: subiectul poate prezenta confuzie
C: la inceput examenul LCR poate fi normal sau cu polinucleare
D: se administreaza aciclovir per os timp de 21 de zile
E: se asociaza corticoterapie
Vezi raspuns ABC
65. [MNG10067] In meningitele bacteriene urmatoarele afirmatii sunt FALSE: (290)
A: in caz de Listeria: afectarea nervilor cranieni (diplopie prin paralizia nervului VI)
B: se indica spitalizare la reanimare in caz de purpura fulminanta si soc septic
C: se administreaza cefotaxim si gentamicina in meningita cu pneumococ

291

D: preventia in caz de meningococ: recoltare de probe de la contacti si rifampicina sau rovamicina

profilactic
E: terenul favorizant in caz de meningococ include rinofaringita
Vezi raspuns ACE

FARA RASPUNS

Intrebarile din tema Gripa

1. [GRP10002] Care dintre urmtoarele msuri nu contribuie la ntreruperea transmiterii virusului
gripal (pg. 323)
A: izolarea pacienilor i a cazurilor suspecte
B: splarea sistematic a minilor cu soluii hidroalcoolice (pacieni, vizitatori, personal sanitar)
C: purtarea mtilor de protecie de ctre pacieni / personalul de ngrijire
D: purtarea ochelarilor de protecie, a halatului si a manusilor de protecie de ctre personalul de
ngrijire aflat n contact cu pacienii
E: permisiunea de vizitare a pacienilor de ctre rude
Vezi raspuns
2. [GRP10003] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la diagnosticul gripei este fals? (pg. 321322)
A: contextul epidemic este important pentru stabilirea diagnosticului de grip
B: perioada de incubaie n grip este lung (aproximativ 10 zile)
C: simptomatologia prodromal (febra ridicat, frisoane, artromialgii, cefalee, stare general de ru)
este puin specific
D: tabloul radiologic nu relev semne specifice
E: suprainfeciile bacteriene sunt responsabile de o mare parte dintre decese
Vezi raspuns
3. [GRP10004] n care dintre situaii, diagnosticul de grip este improbabil: (pg. 321)
A: bolnav cu manifestri de viroz respiratorie n context epidemic gripal
B: simptome respiratorii i contact recent cu un pacient confirmat cu grip
C: debut brusc al unei suferine respiratorii de aspect viral, dupa o incubaie scurt (1-3 zile)
D: tablou clinic caracterizat de febr ridicat, frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee,
ameeli
E: tablou hematologic periferic caracterizat prin leucocitoz i hipereozinofilie
Vezi raspuns
4. [GRP10005] Care complicaie nu apare n infecia cu virusul gripal? (pg. 321)
A: suprainfecii bacteriene
B: decompensare cardiaca la persoane diagnosticate cu insuficien cardiaca grav sau valvulopatii
grave
C: decompensarea respiratorie la persoanele cunoscute cu bronhopneumopatii cronice
D: sindromul de detresa respiratorie acut
E: anizocorie
Vezi raspuns
5. [GRP10006] Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamentul gripei este fals? (pg. 322)
A: n prezent se utilizeaz urmtoarele antivirale cu aciune specific: oseltamivir, zanamivir,
amantadin
B: antibioticele antibacteriene nu se folosesc dect n cazurile de suprainfecie dovedit
C: este indicat hidratarea bolnavului pentru combaterea pierderilor secundare febrei ridicate
D: se utilizeaz medicamente antalgice, respectiv antipiretice
E: se indic repausul fizic

292

Vezi raspuns
6. [GRP10012] Aspectele importante ale gripei sunt urmtoarele, cu excepia ()
A: Mortalitate direct sczut
B: Evoluie epidemic
C: Evoluie endemic
D: Contagiozitate sczut
E: Vaccinare anual
Vezi raspuns
7. [GRP10013] Fiziopatologic, n cadrul gripei se disting 4 etape, cu excepia ()
A: Penetrarea celular graiei hemaglutininei
B: Eliberarea virionilor, graie neuraminidazei
C: Replicare intracelular
D: Fr liz celular
E: Reacie inflamatorie i suprainfecii bacteriene poteniale
Vezi raspuns
8. [GRP10016] Prodroamele sunt caracterizate de urmtoarele, cu excepia ()
A: Frisoane
B: Cefalee
C: Stare general de ru
D: Astenie
E: Prodroamele sunt puin specifice
Vezi raspuns
9. [GRP10017] Forma simpl n diagnosticul clinic al gripei se caracterizeaz prin urmtoarele, cu
excepia ()
A: Frisoane
B: Artromialgii
C: Astenie
D: Anorexie
E: Febr ridicat 39-40
Vezi raspuns
10. [GRP10018] Complicaiile gripei sunt urmtoarele cu excepia ()
A: Decompensarea tarelor
B: Suprainfecii bacteriene
C: Gripa malign
D: Artromialgii
E: Pneumopatie cu pneumococ
Vezi raspuns
11. [GRP10019] Explorrile biologice ale secreiilor respiratorii, presupun urmtoarele, cu excepia ()
A: Izolarea virusului pe culturi celulare - metod de referin
B: Izolarea virusului pe culturi celulare se realizeaz n primele 3 zile
C: Imunofluorescena indirect pe prelevat nazal, s se realizeze n primele 7 zile
D: Detectarea antigenilor virali prin ELISA
E: Detectarea direct a genomului prin RT-PCR
Vezi raspuns
12. [GRP10020] Tratamentul specific al gripei se realizeaz astfel, cu excepia (pag:322)
A: Se administreaz Zanamivir
B: Se administreaz Oseltamavir
C: Se administreaz antivirale
D: Amantadina se utilizeaza frecvent
E: Aciunea antiviralelor este limitat
Vezi raspuns
13. [GRP10021] Msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei constau n urmtoarele, cu

293

excepia ()
A: Splatul minilor cu soluii hidroalcoolice se realizeaz pentru personalul de ngrijire, pacieni,
vizitatori
B: Personalul de ngrijire trebuie s poarte ochelari, mnui, halat de protecie la contactul cu
pacienii
C: Vizitele trebuiesc limitate
D: Pacienii i cazurile suspecte trebuiesc izolate dac au nceput tratamentul antiviral
E: Pacienii i cazurile suspecte sunt izolate
Vezi raspuns
14. [GRP10022] Urmtoarele afirmaii legate de virusul H1N1v sunt adevrate, cu excepia ()
A: Combin secvene genomice aviare, porcine i umane
B: A nlocuit vechea tulpin A/H1N1
C: Nu a avut o rat mare de mortalitate
D: A afectat mai ales persoanele n vrst
E: A permis dispunerea devreme a unui vaccin foarte eficace
Vezi raspuns
15. [GRP10058] Legat de contagiozitatea in gripa ,este adevarata urmatoarea afirmatie: (pag.320)
A: incepe o data cu debutul semnelor clinice
B: incepe inainte de debutul semnelor clinice
C: incepe dupa debutul semnelor clinice
D: este minima inainte de debutul semnelor clinice
E: este minima dupa debutul semnelor clinice
Vezi raspuns
16. [GRP10059] Legat de vaccinul antigripal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia : (pag
323)
A: este un vaccin viu atenuat
B: este produs anual pe ou embrionat
C: este recomandat subiectilor sub 65 ani, cu spitalizare de durata medie
D: este recomandat subiectilor de peste 65 ani
E: este recomandat pacientilor cu diabet, aflati sub tratament (care nu pot fi echilibrati doar prin
regim)
Vezi raspuns
17. [GRP10070] ntrerupea transmiterii virusului gripal se poate realiza prin, cu excepia ()
A: Interzicerea accesului vizitatorilor n perioada de maxim viremie
B: Limitarea vizitelor
C: Splatul minilor cu soluii hidroalccolice
D: Personalul de ngrijire trebuie s poarte ochelari, mnui si halat de protecie
E: Izolarea pacientilor i a cazurilor suspecte
Vezi raspuns
18. [GRP10071] Vaccinul antigripal este recomandat n urmtoarele cazuri, cu excepia ()
A: Personalului din sntate
B: Contacii de familie ai sugarilor sub 6 luni
C: Persoanele din uniti sanitare cu spitalizare de durat medie
D: Nou-nscuilor cu mucoviscidoz
E: Celor de peste 65 de ani
Vezi raspuns
19. [GRP10072] n cazul gripei la copii ntre 1-12 ani, urmtorul este inhibitor de neuraminidaz
recomandat ()
A: Ribavirin
B: Oseltamivir
C: Indinavir
D: Adefovir
E: Zanamivir

294

Vezi raspuns
20. [GRP10073] Determin tablou clinic pseudogripal, cu excepia ()
A: Coxiella burnetti
B: Chlamydiae psittaci
C: Coronavirus
D: Calicivirus
E: Adenovirus
Vezi raspuns
21. [GRP10074] Diagnosticul gripei este caracterizat, cu excepia ()
A: Prodromul este puin specific i apare brusc
B: Semnele se atenueaz spontan n 4-7 zile
C: Febr mare, de peste 39 de grade
D: Este important contextul epidemic
E: Perioada de incubaie de o sptmn
Vezi raspuns
22. [GRP10075] Ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale este caracterizat de, cu excepia ()
A: Liz celular
B: Eliberarea virionilor graie neuraminidazei
C: Replicare intracelular
D: Integrare n genomul celulei
E: Penetrare celulara graie hemaglutininei
Vezi raspuns
23. [GRP10007] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la virusurile gripale sunt adevrate (pg.
320)
A: virusurile gripale au un genom bazat pe ADN
B: trei genuri sunt patogene pentru om: Myxovirus influenza A, B i C
C: toate cele trei genuri sunt patogene strict pentru om
D: subtipurile virale sunt clasificate n funcie de tipurile de hemaglutinin i de neuraminidaz
E: recombinrile genetice sunt responsabile de epidemiile gripale anuale i de pandemii
Vezi raspuns
24. [GRP10008] Care dintre urmtoarele subtipuri ale virusului gripal au determinat pandemii n
secolul XX (pg. 323-324)
A: H1N1
B: H2N2
C: H3N2
D: H5N1
E: H1N1v
Vezi raspuns
25. [GRP10009] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la fiziopatologia gripei sunt adevrate?
(pg. 320)
A: virusul gripal penetreaz celular cu ajutorul neuraminidazei
B: dup penetrare virusul gripal se replic intracelular
C: eliberarea noilor virioni este facilitat de catre hemaglutinin
D: la nivelul aparatului respirator virusul gripal determin liz celular i reacii inflamatorii
E: suprainfeciile bacteriene apar obligatoriu n evoluia gripei
Vezi raspuns
26. [GRP10010] n suspiciunea de grip, care dintre urmtoarele explorri biologice pot fi utilizate
pentru confirmare? (pg. 322)
A: izolarea virusului gripal pe culturi celulare
B: detectarea structurilor genomice prin RT-PCR
C: detectarea antigenelor virale prin tehnica ELISA
D: detectarea anticorpilor specifici prin imunofluorescen indirect (proba din prelevatul nazal)
E: detectarea anticorpilor specifici prin reacia Paul-Bunnell-Hngnuiu (prob de snge)

295

Vezi raspuns
27. [GRP10011] Urmtoarele categorii de persoane au indicaie de vaccinare antigripal: (pg. 323)
A: sugarii peste vrsta de 3 luni
B: vrstnicii (peste 65 de ani)
C: persoanele cu suferine bronhopulmonare cronice
D: gazdele speciale care prezint deficite imunitare celulare (mai ales infecia HIV)
E: persoanele cunoscute ca fiind alergice la ovalbumin
Vezi raspuns
28. [GRP10023] Aspectele importante ale gripei sunt ()
A: Legat de diversitatea genetic
B: Vaccinare anual
C: Contagiozitate
D: Morbiditate ridicat
E: Are doar evoluie endemic
Vezi raspuns
29. [GRP10024] Elementele virusologice incriminate n apariia gripei sunt ()
A: Virusuri ARN
B: Virusuri din familia Orthomyxoviridae
C: Patogene pentru om sunt Myxovirus influenza
D: Virusurile sunt responsabile de infecii respiratorii acute doar la om
E: Virusurile sunt responsabile de infecii respiratorii acute la om i la animal
Vezi raspuns
30. [GRP10025] Myxovirusurile influenzae sunt urmtoarele ()
A: Myxovirusurile influenzae A
B: Myxovirus influenzae B i C
C: Myxovirus influenzae B este virus strict uman
D: Myxovirus influenzae C infecteaz diferite animale
E: Myxovirus influenzae A este virus strict uman
Vezi raspuns
31. [GRP10026] Despre virusurile A din familia Myxovirusuri influenzae, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Infecteaz diferite animale
B: Infecteaz mamifere canine
C: Infecteaz cai
D: Infecteaz oi
E: Psrile constituie rezevorul gripei
Vezi raspuns
32. [GRP10027] Despre subtipurile virale ale Myxovirusurilor influenzae sunt adevrate urmtoarele
afirmaii ()
A: Sunt clasificate n funcie de tipurile de hemaglutinin
B: Sunt clasificate n funcie de tipurile de neuraminidaz
C: Sunt clasificate doar n funcie de tipurile de hemaglutinin
D: Sunt clasificate doar n funcie de tipurile de neuraminidaz
E: Sunt identificate 16 tipuri de hemaglutinin i 9 tipuri de neurmaminidaz
Vezi raspuns
33. [GRP10028] Referitor la recombinrile genetice din cadrul gripei, sunt adevrate urmtoarele
afirmaii ()
A: Sunt frecvente
B: Se realizeaz n mod intrinsec
C: Se datoreaz schimburilor de gene ntre specii
D: Sunt resposabile doar de epidemiile gripale
E: Sunt responsabile de epidemiile gripale anuale precum i de pandemii
Vezi raspuns

296

34. [GRP10029] Fiziopatologic, n cadrul gripei se disting 4 etape ()

A: Penetrarea celular graie neuraminidazeo
B: Replicare intracelular
C: Eliberarea virionilor, graie hemaglutininei
D: Liza celular
E: Reacie inflamatorie i suprainfecii bacteriene poteniale
Vezi raspuns
35. [GRP10030] Din punct de vedere fiziopatologic, caracteristic pentru grip sunt urmtoarele
aspecte ()
A: Viremia este inconstant
B: Viremia este constant
C: Contagiozitatea ncepe nainte de debutul semnelor clinice
D: Contagiozitatea ncepe dup debutul semnelor clinice
E: Contagiozitatea ncepe odat cu debutul semnelor clinice
Vezi raspuns
36. [GRP10031] Epidemiologic, gripa se caracterizeaz prin ()
A: Transmitere uman
B: Transmitere pe cale respiratorie
C: Grad mare de contagiozitate
D: Are doar evoluie epidemic
E: Are evoluie epidemic
Vezi raspuns
37. [GRP10034] Diagnosticul clinic al gripei se realizeaz trecnd prin urmtoarele etape (pag. 321)
A: Noiunea de contaminare i epidemie
B: Incubaia
C: Forma simpl
D: Prodroame
E: Fr complicaii
Vezi raspuns
38. [GRP10035] Diagnosticul clinic al gripei este sugerat de ()
A: Contextul epidemic este important
B: Incubaie 1-3 zile
C: Prodroame cu apariie brusc
D: Forma simpl nu este caracterizat de febr
E: Complicaiile sunt reprezentate de suprainfeciile bacteriene
Vezi raspuns
39. [GRP10036] Noiunea de contaminare i de epidemie, ca i dg clinic al gripei este definit de ()
A: Contextul clinic este important
B: Perioada de contagiozitate se ntinde de la 2 zile nainte de apariia semnelor clinice
C: Perioada de contagiozitate ine pn la 6 zile dup apariia semnelor clinice
D: Noiunea de contaminare trebuie cutat n cadrul anamnezei
E: Contextul clinic nu este important
Vezi raspuns
40. [GRP10037] Prodroamele sunt caracterizate de ()
A: Febr ridicat
B: Cefalee
C: Artromialgii
D: Stare de ru general
E: Prodroamele nu sunt caracterizate de simptome manifeste
Vezi raspuns
41. [GRP10038] Forma simpl n diagnosticul clinic al gripei se caracterizeaz prin ()
A: Frisoane
B: Astenie

297

C: Anorexie
D: Febr ridicat 39-40grd
E: Febra i frisoanele lipsesc n forma simpl a gripei
Vezi raspuns
42. [GRP10039] Complicaiile gripei sunt ()
A: Suprainfecii bacteriene
B: Decompensarea tarelor
C: Gripa malign
D: Pneumopatie cu pneumococ
E: Semnele complicaiilor se atenueaz spontan n 4-7 zile
Vezi raspuns
43. [GRP10040] Despre explorrile biologice ce se pot face pentru diagnosticul de grip, sunt
adevrate urmtoarele ()
A: Ale secreiilor salivare
B: Ale secreiilor respiratorii
C: Ale sngelui
D: Serologia sngelui are un mare interes pentru diagnostic
E: Explorrile biologice nu sunt relevante pentru diagnostic
Vezi raspuns
44. [GRP10041] Explorrile biologice ale secreiilor respiratorii, presupun ()
A: Izolarea virusului pe culturi celulare
B: Detectarea direct a genomului prin RT-PCR
C: Detectarea antigenilor virali prin ELISA
D: Imunofluorescena indirect pe prelevat nazal
E: Izolarea virusului pe culturi celulare se realizeaz n primele 5 zile
Vezi raspuns
45. [GRP10042] Diagnosticul diferenial se realizeaz cu ali ageni patogeni cu tropism respirator,
cum ar fi ()
A: Coronavirus
B: Adenovirus
C: Bacterii intracelulare
D: Enterovirus
E: Virusul Epstein-Barr
Vezi raspuns
46. [GRP10043] Despre tratamentul gripei putem afirma ()
A: Este specific
B: Sunt necesare msuri de ntrerupere a transmiterii
C: Este simptomatic
D: Necesit supraveghere
E: Nu necesit un tratament aparte
Vezi raspuns
47. [GRP10044] Tratamentul specific al gripei se realizeaz astfel ()
A: Se administreaz antivirale
B: Se administreaz Oseltamivir
C: Se administreaz Zanamivir
D: Amantadina se administreaz frecvent
E: Nu se administreaz antivirale
Vezi raspuns
48. [GRP10045] Tratamentul simptomatic al gripei const n ()
A: Repaus
B: Concediu medical
C: Antalgice

298

D: Antipiretice
E: Gripa nu necesit repaus
Vezi raspuns
49. [GRP10046] Prevenia n cazul gripei const n ()
A: Vaccinare
B: Antivirale
C: Msuri de ntrerupere a transmiterii
D: Supraveghere
E: Tratament simptomatic
Vezi raspuns
50. [GRP10047] Despre vaccinarea n cazul gripei, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Prezint un interes major la nivel individual
B: Prezint un interes major la nivel colectiv
C: Trebuie repetat n fiecare an
D: Nu trebuie repetat n fiecare an
E: Vaccinarea este eficient n raport cost/eficacitate
Vezi raspuns
51. [GRP10048] Despre vaccinul n cazul gripei sunt adevrate ()
A: Este vorba de un vaccin inactivat
B: Este un produs anual pe ou embrionat
C: Vaccinul pornete de la o combinaie de tulpini din epidemiile trecute
D: Vaccinul apare de mai multe ori pe an
E: Vaccinul pornete de la o singur tulpin din epidemiile trecute
Vezi raspuns
52. [GRP10049] Referitor la vaccinarea n cazul gripei, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Eficacitatea sa depinde de factori intrinseci
B: Eficacitatea sa depinde de factori extrinseci
C: Este eficient pentru a reduce morbiditatea
D: Este eficient pentru a reduce mortalitatea
E: Nu este influenat de variaiile genetice ale virusurilor gripale
Vezi raspuns
53. [GRP10051] Urmtoarele tare impun vaccinarea antigripal ()
A: Afeciuni bronhpulmonare cronice
B: Insuficiene cardiace grave
C: Drepanocitoze homozigote i dublu heterozigote S/C
D: Infecie cu HIV
E: Doar diabetul insulinodependent
Vezi raspuns
54. [GRP10052] Copiii care prezint factori de risc ai gripei sunt ()
A: Prematurii
B: Copiii cu cardiopatie congenital
C: Copiii cu patologie pulmonar
D: Copiii cu patologie neuromuscular
E: Orice copil exclus unui risc de apariie a gripei grave
Vezi raspuns
55. [GRP10053] Despre antivirale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pg. 323)
A: Sunt prescrise n mod sistematic
B: Se poate administra Oseltamivir
C: Precocitatea tratamentului este elementul cheie
D: Se trateaz profilactic pn la 7 zile dup apariia ultimului caz
E: Se trateaz pn la 10 zile dup apariia primului caz
Vezi raspuns

299

56. [GRP10054] Referitor la msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei, sunt adevrate
urmtoarele ()
A: Nu sunt fundamentale pentru a evita propagarea unei epidemii
B: Nu sunt fundamentale pentru e evita propagarea unei pandemii
C: Const n n evitarea transmiterii aeriene
D: Const n evitarea transmiterii indirecte prin contact
E: Sunt fundamentale pentru a evita propagarea unei epidemii sau pandemii
Vezi raspuns
57. [GRP10055] Msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei constau n ()
A: Pacienii i cazurile suspecte sunt izolate
B: Vizitele sunt limitate
C: Personalul de ngrijire i pacienii trebuie s poarte mti de protecie
D: Splatul minilor cu soluii hidroalcoolice se realizeaz doar pentru personalul de ngrijire
E: Vizitele nu trebuiesc limitate
Vezi raspuns
58. [GRP10056] Virusul H5N1 ()
A: Este un virus aviar
B: A aprut n 2003
C: Nu determin o mortalitate ridicat
D: Nu au fost confirmate cazuri de transmitere interuman
E: Poate duce la o pandemie deosebit de grav dac virusul se adapteaz mai mult la om
Vezi raspuns
59. [GRP10057] Virusul H1N1v ()
A: A aprut n 2009
B: Combin secvene genomcice i umane
C: A avut o rat mare de mortalitate
D: A nlocuit vechea tulpin A/H1N1
E: Combin secvene genomice aviare, porcine i umane
Vezi raspuns
60. [GRP10060] Urmatoarele afirmatii despre antiviralele administrate in tratamentul gripei sunt
adevarate: (pag.322)
A: oseltamivir: per os, la adult sau copil>1 an, timp de 5 zile
B: zanamivir: inhalatie, adult si copil >1 an
C: actiune limitata
D: diminueaza intensitatea, durata simptomelor, contagiozitatea numai daca sunt administrate in
primele 24 de ore de la debutul simptomelor
E: daca sunt administrate dupa 48 de ore de la debutul simptomelor actiunea lor este foarte scazuta
Vezi raspuns
61. [GRP10061] Urmatorii agenti patogeni cu tropism respirator pot da tablouri clinice pseudogripale:
()
A: VRS
B: adenovirus
C: enterovirus
D: coronavirus
E: Chlamydiae trachomatis
Vezi raspuns
62. [GRP10062] Explorarile biologice din secretiile respiratorii in cazul pacientului cu gripa sunt:
(pag:322)
A: izolarea virusului pe culturi celulare: metoda de referinta, in primele 3 zile cu simptome
B: detectarea directa a genomului prin ELISA
C: detectarea antigenilor virali prin RT-PCR
D: imunofluorescenta indirecta pe prelevat nazal: in primele 3 zile dupa aparitia simptomelor,
metoda putin sensibila
E: serologie: de prima intentie

300

Vezi raspuns
63. [GRP10063] Profilaxia gripei cu antivirale este caracterizat de ()
A: Tratament 7 zile dup apariia ultimului caz
B: Tratament cu amantadin
C: Se relizeaz doar n perioada epidemic n caz de expunere la caz diagnosticat
D: Zanamivir la copii peste 1 an
E: Oseltamivir la copii peste 13 ani
Vezi raspuns
64. [GRP10064] Se recomand vaccin antigripal dac ()
A: Persoanele lucreaz n sistemul de sntate
B: La nou-nscuii cu cardiopatii congenitale dificil tolerat
C: La nou-nscuii cu HIV
D: Celor peste 65 ani
E: La nou-nscuii cu drepanocitoze homozigote
Vezi raspuns
65. [GRP10065] Gripa se poate trata cu urmtoarele inhibitoare de neuraminidaz ()
A: Zanamivir
B: Ribavirin
C: Oseltamivir
D: Efavirenz
E: Adefovir
Vezi raspuns
66. [GRP10066] Tablou pseudogripal poate fi cauzat de ()
A: VRS
B: Coxiella burnetti
C: Chlamydia pneumoniae
D: M. pneumoniae
E: S. pneumoniae
Vezi raspuns
67. [GRP10067] Prodromul gripal este caracterizat de ()
A: Diaree
B: Cefalee
C: Artromialgii
D: Febr ridicat
E: Debut insidios
Vezi raspuns
68. [GRP10068] Ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale include: ()
A: Eliberarea virionilor
B: Replicarea viral intracelular
C: Integrarea ADN rezultat n genomul celulei
D: Reverstranscrierea ARN de ctre reverstranscriptaz
E: Penetrare celular graie hemaglutininei
Vezi raspuns
69. [GRP10069] Exist urmtoarele tipuri de Myxovirus influenza patogene pentru om ()
A: Tip A
B: Tip B
C: Tip C
D: Tip H
E: Tip N
Vezi raspuns
70. [GRP10076] Care sunt factorii intrinseci care scad eficacitatea vaccinurilor? ()

301

A: Comorbiditatile
B: Varsta
C: Costul
D: Tratamentele imunosupresoare
E: Caracteristicile tulpinii
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Infecia cu HIV

1. [HIV10002] Diagnosticul infeciei cu HIV se bazeaz pe: (pg. 325)
A: tipare limfocitara CD4/CD8
B: test ELISA combinat de generaia a patra
C: determinarea nivelului limfocitelor CD4
D: test genotipic de rezisten
E: imunofenotipare
Vezi raspuns
2. [HIV10003] Care este cea mai frecvent infecie oportunist ntlnit la pacien ii infecta i cu HIV:
(pg. 327)
A: criptococoza
B: toxoplasmoza cerebral
C: pneumocistoza pulmonar
D: sarcomul Kaposi
E: leucoencefalopatia multifocal progresiv
Vezi raspuns
3. [HIV10004] Profilaxia primar pentru pneumocistoz i toxoplasmoza la pacien ii infecta i cu HIV se
face cu: (pg. 326)
A: cotrimoxazol
B: fluconazol
C: pirimetamin
D: ganciclovir
E: foscarnet
Vezi raspuns
4. [HIV10005] Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare este de tip: (pg. 327)
A: pneumonie franc lobar
B: abces pulmonar
C: pneumopatie interstiial febril, rezistent la antibioticele clasice
D: sindrom pertusiform cu expectoraie purulent
E: sindrom al disfunciei reactive de ci aeriene (RADS)
Vezi raspuns
5. [HIV10006] Cea mai frecvent localizare a infeciei cu citomegalvirus la pacien ii infecta i cu HIV
este: (pg. 327)
A: hepatic
B: ganglionar
C: pulmonar
D: retinian
E: cerebral
Vezi raspuns
6. [HIV10012] Bilanul iniial n infeciile cu HIV se face lund n considerare urmtoarele, cu excepia
()
A: Fund de ochi dac CD4<100/mm3
B: Bilan metabolic
C: HLG

302

D: RMN toracic
E: Test genotipic de rezisten
Vezi raspuns
7. [HIV10013] Tratamentul antiretroviral nu este recomandat, dac ()
A: Pacienii sunt peste 50 de ani
B: Dac pacientul este simptomatic
C: CD4>500/mm3
D: Scderea rapid a CD4
E: Co-infecie VHB sau VHC
Vezi raspuns
8. [HIV10014] Localizarea cea mai frecvent a infeciei cu Citomegalovirus n infeciile cu HIV este ()
A: Cerebral
B: Ginecologic
C: Retinian
D: Digestive
E: Respiratorie
Vezi raspuns
9. [HIV10050] Inhibitor non nucleozidic al transcriptazei inverse: (326)
A: Abacavir
B: Lamivudin
C: Tenofovir
D: Efavirenz
E: Emtricitabin
Vezi raspuns
10. [HIV10064] Msurile profilactice n infecia cu HIV pentru transmiterea maternofetal include, cu
excepia ()
A: Interzicerea alptrii
B: Tratament profilactic pentru nou-nscut timp de 6 sptmni
C: Cezariana obligatorie
D: Natere asistat de o echip experimentat
E: Tratarea mamei n timpul sarcinii
Vezi raspuns
11. [HIV10065] Cancerele asociate frecvent cu infecia de HIV sunt, cu excepia ()
A: Cancerul ovarian
B: Sarcomul Kaposi
C: Cancerul canalului anal
D: Cancerul colului uterin
E: Cancerul pulmonar
Vezi raspuns
12. [HIV10067] Reprezint un inhibitor nucleozidic al reverstranscriptazei ()
A: Ritonavir
B: Atanzavir
C: Lopinavir
D: Tenofovir
E: Efavirenz
Vezi raspuns
13. [HIV10068] Bilanul iniial dup diagnosticarea infeciei cu HIV include, cu excepia ()
A: Serologie HSV
B: Radiografie toracic
C: Serologie sifilis
D: Test genotipic de rezisten
E: Tipare limfocitar CD4/CD8
Vezi raspuns

303

14. [HIV10069] Evoluia infeciei cu HIV include, cu excepia ()

A: Clasa 2 nseamn 200-499 CD4/mm3
B: Clasa C este SIDA
C: n faza simptomatic poate apare encefalit cu HIV
D: Leucoplazia proas apare n faza paucisimptomatic
E: Primoinfecia este deseori simptomatic
Vezi raspuns
15. [HIV10070] Care dintre afirmatiile referitoare la HIV SI INFECTIA OMONIMA este adevarata? ()
A: Istoria naturala cu hiv include vindecare virusologica
B: hiv este un retrovirus cu genom ADN
C: sTADIUL 3 BIOLOGIC AL CLASIFICARII CDC se defineste printr-un numar de limfocite CD4 peste
200/milimetru cub
D: Un test ELISA HIV pozitiv poate sustine diagnosticul de infectie fara o confirmare prin Western
blot sau imunoblot
E: Principalele infectii oportuniste sunt pneumocistoza pulmonara,toxoplasmoza cerebrala si infectia
cu citomagalovirus
Vezi raspuns
16. [HIV10071] In infectia HIV profilaxia infectiilor oportuniste cu cotrimoxazol se face daca : ()
A: Valoarea CD4 este mai mare de 500/mmc
B: Valoarea CD4 este mai mare de 350/mmc
C: Valoarea CD4 este mai mica de 200/mmc
D: Valoarea CD4 este cuprinsa intre 350-500/mmc
E: Nu conteaza valoarea CD4
Vezi raspuns
17. [HIV10078] Inhibitor non nucleozidic altrascriptazie inverse ESTE: (326)
A: abacavir
B: lamivudina
C: efavirenz
D: tenofovir
E: emtricitabina
Vezi raspuns
18. [HIV10082] Tratamentul sarcomului Kaposi: (pag 327)
A: radioterapie
B: antiretroviral
C: chimioterapie citotoxica
D: antiretroviral si radioterapie
E: antiretroviral eventual insotit de chimioterapie citotoxica
Vezi raspuns
19. [HIV10084] Tratamentul toxoplasmozei cerebrale la pacientii cu HIV dureaza: (pag 327)
A: 3 saptamani
B: 4 saptamani
C: 6 saptamani
D: 3 saptamani urmat de profilaxie secundara
E: 6 saptamani urmat de profilaxie secundara
Vezi raspuns
20. [HIV10085] Cea mai frecventa infectie cu oportunisti la pacientii cu HIV este: (pag 327)
A: infectia cu citomegalovirus
B: pneumocistoza pulmonara
C: toxoplasmoza cerebrala
D: criptococcoza
E: sarcomul Kaposi
Vezi raspuns

304

21. [HIV10007] Principalele enzime din structur HIV sunt: (pg. 325)
A: transcriptaza invers
B: proteaza
C: neuraminidaza
D: integraza
E: hemaglutinina
Vezi raspuns
22. [HIV10008] Care dintre enunurile referitoare la tratamentul antiretroviral sunt adevrate: (pg.
326)
A: se recomand pacienilor cu CD4>500 cel/mm
B: cuprinde clasic asocierea de 3 antiretrovirale
C: este indicat pacienilor simptomatici
D: se recomand pacienilor cu CD4<200/mm
E: scade morbiditatea i mortalitatea, refacnd par ial capacitatea imun
Vezi raspuns
23. [HIV10009] Care dintre enunurile referitoare la toxoplasmoza cerebral sunt false: (pg. 327)
A: trebuie avut n vedere la un pacient infectat cu HIV n prezen a oricrui semn neurologic
B: n general apare la pacienii cu CD>500 cel/mm
C: tratamentul se face cu fluconazol
D: aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu aspect n cocard
E: nu este necesar profilaxia secundar
Vezi raspuns
24. [HIV10010] n legatur cu leucoencefalopatia multifocal progresiv sunt adevrate afirmaiile:
(pg. 327)
A: este determinata de Cryptococcus neoformans
B: se manifest prin tulburri neurologice grave
C: este o suferin demielinizant
D: se trateaz cu voriconazol
E: este determinat de virusul JC
Vezi raspuns
25. [HIV10011] Profilaxia transmiterii materno-fetale a infec iei cu HIV cuprinde: (pg. 328)
A: tratarea mamei pe timpul sarcinii
B: alimentaia la sn a nou-nascutului timp de 6 sptmni
C: profilaxia cu cotrimoxazol
D: tratament profilactic antiretroviral pentru nou-nscut timp de 6 sptmni
E: aducerea la zi a vaccinrilor
Vezi raspuns
26. [HIV10016] Aspectele importante n infecia cu HIV sunt urmtoarele ()
A: Importana confidenialiti
B: Descoperire accidental
C: Profilaxia infeciilor oportuniste
D: Serologie realizat numai cu acordul pacientului
E: Infecie cronic cu anse de vindecare
Vezi raspuns
27. [HIV10017] Referitor la istoria natural a infeciilor cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Este o infecie cronic, care dureaz toat viaa
B: Nu exist vindecare virusologic
C: Este determinat de un retrovirus cu ARN
D: Nu exist variabiliti genomice a virionilor
E: Afecteaz anumite esuturi
Vezi raspuns
28. [HIV10018] Referitor la infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()

305

A: Infecie acut
B: Manifestri clinice dominate de infeciile oportuniste
C: Ineficacitatea rspunsului imunitar
D: Deficit imunitar progresiv (limfocite CD4)
E: Exist vindecare virusologic
Vezi raspuns
29. [HIV10019] Faza de primo-infecie n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: ()
A: Este o faz simptomatic
B: Scade tranzitor CD4
C: Evoluia este spontan favorabil
D: Apare un vrf de replicare viral
E: Crete ncrctura viral
Vezi raspuns
30. [HIV10020] Infecia cu HIV are 4 faze. Care din urmtoarele sunt adevrate despre acestea ()
A: Primo-infecia, este deseori asimptomatic
B: Faza latent acut
C: Faza paucisimpomatic
D: Faza simptomatic
E: Faza SIDA
Vezi raspuns
31. [HIV10021] Faza latent n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: (pag.325)
A: Este o faz cronic
B: Diminuare progresiv a CD4
C: Aceast faz dureaz n funcie de fiecare pacient
D: Apar infecii oportuniste
E: n aceast faz apare de obicei encefalita cu HIV
Vezi raspuns
32. [HIV10022] Faza paucisimptomatic n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: ()
A: Fr deficit imunitar
B: Candidoze orale
C: Zona Zoster
D: Tumori
E: Leucoplazia paroasa
Vezi raspuns
33. [HIV10023] Faza simptomatic n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: ()
A: Este faza SIDA
B: Casexie
C: Deficit imunitar grav
D: Poate apare n aceast faza toxoplasmoza
E: Deficit imunitar moderat
Vezi raspuns
34. [HIV10024] Despre clasificarea CDC n infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele ()
A: A - primo-infecia, faza latent
B: A - primo-infecia, faza acut
C: B- simptomatic cu criteriile A sau C
D: B- simptomatic fr criteriile A sau C
E: C - simptome definind SIDA
Vezi raspuns
35. [HIV10025] Cele 3 stadii biologice n clasificarea CDC sunt ()
A: 1 (<500CD4/mm3 i >29%)
B: 1 (>500CD4/mm3 i >29%)
C: 2 (200-499CD4/mm3i 14-29%)
D: 3 (<200/mm3i <14%)

306

E: 3 (>200/mm3i <14%)
Vezi raspuns
36. [HIV10026] Despre diagnosticul infeciilor cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmare ()
A: Se bazeaz pe serologie
B: Serologia este fals negativ n timpul ferestrei serologice
C: Rezultatul nu trebuie comunicat pacientului
D: Nu se vor testa partenerii sau copiii
E: Serologia nu se realizeaza dect cu acordul pacientului
Vezi raspuns
37. [HIV10027] Referitor la diagnosticul serologic n infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele
(pag:325)
A: Test negativ = infecie absent sau cu exceptia cazutilor in care exista suspiciunea de expunere
la HIV in ultimile 6 sptmni
B: Test pozitiv = confirmat pe Westem blot pe aceeasi prob
C: Dac Westem blot este negativ - se realizeaz o incarcatur viral
D: Dac Westem blot este pozitiv - infecie recent
E: Nu se mai face serologie pe test ELISA
Vezi raspuns
38. [HIV10028] Despre atitudine a terapeutic si monitorizarea din infecia cu HIV, sunt adevrate
urmtoarele ()
A: Nu este necesar bilanul iniial
B: Tratamentul antiretroviral
C: Asocierea a dou retrovirale
D: Doar urmrirea infeciilor oportuniste este suficient
E: Aderena la tratament este important
Vezi raspuns
39. [HIV10029] Bilanul iniial n infeciile cu HIV, cuprinde: ()
A: Serologie HIV de confirmare
B: Cutarea altor infecii cu transmitere sexual
C: Tipare limfocitar CD4/CD8
D: Incrctura viral HIV plasmatic
E: Fr radiografie toracic
Vezi raspuns
40. [HIV10031] Tratamentul cu antiretrovirale pentru infecia cu HIV cuprinde: (pag:326)
A: cuprinde clasic asocierea a 3 antiretrovirale
B: de prima intentie sunt 2 inhibitori nucleotidici ai transcriptazei inverse
C: Inhibitor al proteazei
D: Potenare cu ritonavir
E: Fr ritonavir
Vezi raspuns
41. [HIV10032] Referitor la tratamentul infeciilor cu HIV , sunt adevrate urmtoarele afirmaii
(pag.326)
A: Se face profilaxia infeciilor oportuniste cu Cotrimoxazol
B: Se face profilaxia infectiilor oportuniste cu Bentall
C: Supraveghere clinic i imunovirologic
D: Aderena la tratament este important
E: Tratamentul se incepe cu 2 antiretrovirale
Vezi raspuns
42. [HIV10033] Despre toxicitatea antiretroviralelor, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Nu au toxicitate cutanat
B: Au toxicitate mitocondrial
C: Apar complicaii cardio-vasculare
D: Apare lipodistrofie

307

E: Nu apare afectarea metabolismului lipidic

Vezi raspuns
43. [HIV10034] Principalele complicaii n infeciile cu HIV sunt ()
A: Apariia infeciilor oportuniste
B: La o valoare a CD4 sub 200/mm3
C: La o valoare a CD4 peste 200/mm3
D: Diverse neoplazii
E: Complicaiile nu sunt legate de valorile CD4
Vezi raspuns
44. [HIV10035] Principalele infecii oportuniste n infeciile cu HIV sunt ()
A: Pneumocitoza pulmonar
B: Toxoplasmoza
C: Infecia cu citomegalovirus
D: Leucemia acut
E: Tuberculoza
Vezi raspuns
45. [HIV10036] Referitor la pneumocitoza pulmonar aprut n infeciile cu HIV, sunt adevrate
urmtoarele ()
A: Apare cel mai puin frecvent in infeciile cu HIV
B: Este legat de un fung, Pneumocystis jiroveci
C: Radiografia pulmonar arat o afectare alveolo-interstiial;
D: Nu se administreaz antibiotic
E: Diagnosticul pozitiv se realizeaz prin evidenierea unor chisturi sau trofozoiti in lavajul
bronhoalveolar
Vezi raspuns
46. [HIV10037] Despre Toxoplasmoza cerebral in infeciile cu HIV, se poate afirma: ()
A: Reprezint o reactivare a parazitului Toxoplasma gondii
B: n vederea diagnosticului, se realizeaz examene imagistice cerebrale CT sau RMN
C: Serologie pozitiv pentru Toxoplasma
D: Imagistica arat leziuni rotunjite cu aspect de cocard
E: Nu apar semne neurologice clinice
Vezi raspuns
47. [HIV10038] Despre tratamentul infeciilor cu Citomegalovirus n cadrul infeciilor cu HIV sunt
adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Necesit management medical de urgen
B: Se face cu Ganciclovir
C: Se face cu Valganciclovir
D: Se face cu Foscamet
E: Se face cu Cotrimoxazol
Vezi raspuns
48. [HIV10039] Diagnosticul de infecie cu citomegalovirus , n infeciile cu HIV se realizeaz cu
ajutorul ()
A: Hemoleucogramei
B: Antigenului pp65
C: Secreiei retiniene
D: PCR
E: Investigaiilor imagistice
Vezi raspuns
49. [HIV10040] Tipuri de infecii oportuniste n cadrul infeciei cu HIV sunt ()
A: Criptococcoza
B: Meningite
C: LEMP

308

D: Cu micobacterii atipice
E: Osteomielite
Vezi raspuns
50. [HIV10041] Despre Leucoencefalopatia multifocal progresiv (LEMP) din cadrul infeciei cu HIV,
sunt adevrate urmtoarele ()
A: Este o afeciune demielinizant
B: Se datoreaz virus ului JC
C: Este responsabil de tulburri neurologice grave
D: Este responsabil de tulburri digestive grave
E: Nu exist tratament specific
Vezi raspuns
51. [HIV10042] Despre Criptococcoza, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Este responsabil de tulburri digestive grave
B: Determinat de Cryptococcus neoformans
C: Este responsabil de meningoencefalite
D: Examenul direct din LCR cu tus de China pune diagnosticul
E: Este responsabil de meningite
Vezi raspuns
52. [HIV10043] Cancerele frecvente aprute n cadrul infeciilor cu HIV sunt ()
A: Sarcomul Kaposi
B: Limfoame non hodgkiniene
C: Limfoame primitive cerebrale
D: Cancere solide
E: Cancere digestive
Vezi raspuns
53. [HIV10044] 29.Despre Sarcomul Kaposi aprut n infeciile cu HIV, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Este o tumor cutaneo-mucoas, cu aspect violaceu
B: Poate afecta organele profunde
C: Diagnosticul este histologic
D: Tratamentul antiretroviral face ca leziunile Kaposi s regreseze
E: Nu se administreaz chimioterapii citotoxice
Vezi raspuns
54. [HIV10045] Cancerele solide aprute n infeciile cu HIV sunt ()
A: Cancerul ovarian
B: Cancerul de col uterin
C: Cancerul anal
D: Cancerul pulmonar
E: Cancere digestive
Vezi raspuns
55. [HIV10046] Profilaxia n infeciile cu HIV, presupune ()
A: Profilaxia sanguin
B: Atenie la posibile accidente de expunere
C: Profilaxia transmiterii matemofetale
D: Aducerea la zi a vaccinrilor
E: Profilaxia digestiv
Vezi raspuns
56. [HIV10047] Profilaxia sanguin n infeciile cu HIV se realizeaz astfel (pag.328)
A: Excluderea donrii de snge la pacienii infectai
B: Selectarea donatorilor
C: Nu este necesar selectarea donatorilor
D: Depistarea produselor sanguine
E: Terapie psihologic la pacienii infectai
Vezi raspuns

309

57. [HIV10048] Profilaxia transmiterii matemofetale n infeciile cu HIV, presupune ()

A: Tratarea mamei n timpul sarcinii
B: Tratament profilactic pentru nou-nascut timp de 6 saptamani
C: Alptarea este contraindicat
D: Natere asistat de o echip specializat
E: Alptarea este permis
Vezi raspuns
58. [HIV10049] Inhibitor al proteazei: (326)
A: Abacavir
B: Lopinavir
C: Lamivudina
D: Atanazanavir
E: Efavirenz
Vezi raspuns
59. [HIV10051] Inhibitor al proteazei este: (326)
A: Darunavir
B: Atazanavir
C: Lopinavir
D: Ritonavir
E: Abacavir
Vezi raspuns
60. [HIV10052] Indicatia de terapie in infectia cu HIV este: ()
A: pacient simptomatic
B: CD4<200/mm3
C: CD4<350/mm3
D: CD4 350-500/mm3
E: CD4>500/mm3
Vezi raspuns
61. [HIV10054] Profilaxia infectiei HIV in caz de accident de expunere consta in: ()
A: consultatie specializata
B: triterapie profilactica in caz de risc crescut, in primele 7 zile
C: triterapie profilactica timp de 4 saptamani
D: nu este necesara
E: cotrimoxazol
Vezi raspuns
62. [HIV10055] In cadrul profilaxiei infectiei HIV se aduc la zi vaccinarile urmatoare: ()
A: impotriva VHB
B: impotriva VHA
C: impotriva VHC
D: impotriva pneumococului
E: impotriva gripei
Vezi raspuns
63. [HIV10056] Urmatoarele afirmatii despre infectia cu CMV sunt adevarate: ()
A: cea mai frecventa localizarare este retiniana
B: localizari rare digestive si neurologice
C: diagnostic prin antigenemie pp65 sau PCR
D: tratament cu ganciclovir, valganciclovir, foscarnet
E: profilaxia secundara nu este necesara
Vezi raspuns
64. [HIV10057] Alegeti afirmatiile adevarate despre toxicitatea antiretroviralelor: ()
A: hipersensibilitate, toxicitate digestiva
B: toxicitate neuropsihica, cutanata

310

C: complicatii cardio-vasculare, hepatotoxicitate

D: tulburari ale metabolismului proteic, hemotoxicitate
E: lipodistrofie, toxicitate mitocondriala
Vezi raspuns
65. [HIV10058] Pacienii infectai cu HIV trebuie s aib urmtoarele vaccinri aduse la zi ()
A: Pneumococ
B: Gripa
C: VHC
D: VHB
E: VHA
Vezi raspuns
66. [HIV10059] Criptococcozei asociat cu HIV se trateaz prin ()
A: Pirimetamin + sulfadiazin
B: Cotrimoxazol p.o.
C: Fluconazol p.o.
D: Amfotericina B + flucitozin i.v.
E: Cotrimazol i.v.
Vezi raspuns
67. [HIV10060] Pneumocistoza asociat HIV se trateaz prin ()
A: Sulfadiazin
B: Pirimetamin
C: Sulfasalazin
D: Corticoterapie
E: Cotrimoxazol
Vezi raspuns
68. [HIV10061] Antiretroviralele au urmtoarele tipuri de toxicitate ()
A: Tulburri ale metabolismului proteic
B: Hemotoxicitate
C: Hepatotoxicitate
D: Renal
E: Mitocondrial
Vezi raspuns
69. [HIV10062] Se aplic terapie antiretrovirala n infecia cu HIV dac (pag:326)
A: Exist peste 500 CD4/mm3
B: Pacientul peste 50 de ani
C: Este o coinfecie cu VHA
D: Exist o simptomatologie manifest
E: CD4 sub 350/mm3
Vezi raspuns
70. [HIV10063] Clasele biologice n infecia cu HIV sunt urmtoarele ()
A: Clasa 1 peste 500 CD8/mm3
B: Clasa 2 200-499 CD4/mm3
C: Clasa 2 200-499 CD8/mm3
D: Clasa 3 peste 600 CD4/mm3
E: Clasa 3 sub 200 CD4/mm3
Vezi raspuns
71. [HIV10072] Infectiva cu CMV la un pacient HIV pozitiv reprezinta: ()
A: O infectie oportunista
B: Se poate manifesta prin afectare retiniana, digestiva sau neurologica
C: Tratamentul se face cu ganciclovir, valganciclovir sau foscarnet
D: Profilaxia secundara cu valganciclovir nu este obligatorie
E: Antigenemia pp65 sau analiza PCR stabilesc diagnosticul
Vezi raspuns

311

72. [HIV10073] Cancerele cele mai frecvente in evolutia infectiei HIV ()

A: Sarcomul Kaposi : tumora cuteno mucoasa
B: Limfoamele : limfoame non hodgkiene, boala Hodgkin si limfoame primitive cerebrale
C: Cancere solide: cancerul pulmonar, de col uterin si al canalului anal
D: Sarcomul Kaposi: tumora cutaneo mucoasa rar intalnita
E: Cancere solide: carcinom hepato celular, cancer gastric, cancer pulmonar
Vezi raspuns
73. [HIV10074] Alte infectii oportuniste mai rare ca si complicatii HIV sunt : ()
A: LEMP,o afectiune mielinizanta legata de virusul JB responsabil de tulburari neurologie grave
B: Criptococoza, o infectie fungica pusa in evidenta prin examenul direct LCR cu tus de China
C: Infectiile cu micobacterii atipice ce necesita profilaxie secundara antifungica
D: Toxoplasmoza cerebrala, ce apare prin reactivarea parazitului Toxoplasma gondii
E: In LEMP nu exista tratament specific.
Vezi raspuns
74. [HIV10075] Despre Toxoplasmoza cerebrala se pot afirma urmatoarele: ()
A: Diagnosticul poate fi evocat in prezenta oricarui semn neurologic la un pacient HIV
B: Imagistica cerebrala identifica una sau mai multe leziuni rotunjite cu aspect de cocarda
C: Tratamentul de proba asociaza cotrimazol cu fluconzaol timp de 3 sapt
D: Se poate adauga vit B6 in tratament
E: Profilaxia secundara instituita se va face cu jumatate din doza de proba
Vezi raspuns
75. [HIV10076] Pneumocistoza pulmonara ca si complicatie la un pacient HIV: ()
A: infectie oportunista frecventa, legata de un fung
B: prezinta tabloul clinic al unei pneumopatii interstitiale febrile rezistenta la antibioticele clasica
C: evidentierea unor chisturi sau trofozoiti in lavajul bronhoalveolar pune diagnosticul
D: imagistica pulmonara pune in evidenta afectarea bronhoalveolara
E: tratamentul apeleaza la cotrimazol cu corticoterapie in caz de hipoxemie accentuata
Vezi raspuns
76. [HIV10077] Inhibitori nucleozidici ai trascriptazie inverse: (326)
A: abacavir
B: efavirens
C: lamivudina
D: tenofovir
E: emtricitabina
Vezi raspuns
77. [HIV10079] Inhibitor al proteazei este REPREZENTATE DE: (326)
A: tenofovir
B: lopinavir
C: atazanavir
D: darunavir
E: ritonavir
Vezi raspuns
78. [HIV10080] Referitor la tratamentul infeciilor oportuniste din HIV este adevrat: ()
A: LEMP - Fluconazol, Sulfadiazin
B: CMV - Ganciclovir, Cotrimoxazol
C: Criptococ - Amfotericin B, Flucitozin, Fluconazol
D: Pneumocistis - Cotrimazol, corticosteroizi
E: LEMP - Pirimetamin, Sulfadiazin
Vezi raspuns
79. [HIV10081] Cele mai frecvente cancere in evolutia infectiei cu HIV sunt: (pag 327)
A: limfoamele Hodgkin

312

B: limfoamele non-Hodgkin
C: sarcomul Kaposi
D: cancerul de vezica urinara
E: cancerul pulmonar
Vezi raspuns
80. [HIV10083] Referitor la tratamentul toxoplasmozei cerebrale la pacientii cu HIV, sunt adevarate
urmatoarele: (pag 327)
A: se realizeaza cu cotrimazol
B: se realizeaza cu amfotericina B si flucitozina
C: se realizeaza cu pirimetamina si sulfadiazina
D: presupune profilaxie secundara cu fluconazol
E: presupune profilaxie secundara cu aceeasi medicatie dar cu jumatate de doza
Vezi raspuns
81. [HIV10086] Despre pneumocistoza pulmonara la pacientii cu HIV sunt adevarate urmatoarele, cu
exceptia: (pag 327)
A: este legata de o bacterie
B: este legata de un fung
C: se trateaza cu flucitozina
D: se trateaza cu cotrimazol
E: daca hipoxemia este severa se pot adauga AINS
Vezi raspuns
82. [HIV10087] Cele mai frecvente cancere solide la pacientii cu HIV sunt: (pag 327)
A: cancerul de vezica urinara
B: cancerul pulmonar
C: cancerul de canal anal
D: cancerul de colon
E: cancerul de col uterin
Vezi raspuns
83. [HIV10088] Cele mai frecvente localizari ale infectiei cu citomegalovirus la pacientii cu HIV sunt:
(pag 327)
A: respirator
B: digestiv
C: urinar
D: neurologic
E: retina
Vezi raspuns
84. [HIV10089] n caz de alergie la tratamentul clasic, n HIV se pot utiliza: (326)
A: Atonavir
B: Abacavir
C: Atovacon
D: Ritonavir
E: Dapson
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Boli cu transmitere sexual

1. [BTS10004] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la infeciile cu transmitere sexual (IST)
nu este adevarata (-)
A: n prezena unei IST se vor cuta ntotdeauna alte IST
B: Se va insista asupra msurilor de profilaxie
C: Antecedentele de IST nu constituie un factor de risc
D: Se vor depista i trata partenerii
E: IST cuprind i formele asimptomatice

313

Vezi raspuns
2. [BTS10005] Care dintre urmtoarele infecii nu este IST (-)
A: Infeciile microbiene stafilococice i streptococice
B: Infeciile cu gonococ
C: Infeciile cu chlamidia
D: Sifilisul
E: Ectoparazitozele (scabia i pediculozele)
Vezi raspuns
3. [BTS10006] Care dintre urmtoarele afirmaii este fals? (-)
A: IST sunt ntotdeauna infecii asimptomatice
B: IST prezint arsur, prurit, durere
C: IST prezint scurgere
D: IST poate produce prostatite
E: IST poate produce salpingite
Vezi raspuns
4. [BTS10007] Diagnosticul de IST nu se pune pe: (-)
A: TPHA, VDRL
B: Serologie virusurilor hepatitice A, B, C
C: Serologie HIV 1 i 2
D: Prelevat uretral sau vaginal
E: Doar pe examenul clinic
Vezi raspuns
5. [BTS10008] Managementul unei IST nu cuprinde (-)
A: Profilaxia primar i secundar
B: Tratamentul curativ
C: Vaccinarea anti-HPV indiferent de vrst
D: Profilaxia recidivelor
E: Tratamentul factorilor de risc
Vezi raspuns
6. [BTS10016] Sunt factori de risc ai infeciilor cu transmitere sexual ()
A: Sexul masculin
B: Antecedente de IST
C: Imunodepresia
D: Antecedente de boli hepatice
E: Diabetul
Vezi raspuns
7. [BTS10017] Sunt semne locale ale infeciilor cu transmitere sexual urmtoarele, mai puin ()
A: Erupie cutanat
B: Prostatita C. Adenopatii
C: Adenopatii inghinale
D: Dureri pelviene
E: Leucoree
Vezi raspuns
8. [BTS10018] Despre semnele extragenitale ale infeciei transmise sexual, este adevrat
urmtoarea afirmaie ()
A: Apare senzaie de arsura uretral
B: Apare febra
C: Apare sindrom Fiessinger-Leroy-Reiter
D: Apare sindrom extrapiramidal
E: Apar semne de iritaie peritoneal
Vezi raspuns

314

9. [BTS10020] Identificai afirmai a greit cu privire la bilanul biologic n infeciile cu transmitere

sexual ()
A: Prelevat uretral n caz de scurgeri sau senzaie de arsur
B: TPHA-VDRL
C: Serologie HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului)
D: VSH
E: Serologia virusurilor hepatitelor A, B si C
Vezi raspuns
10. [BTS10021] Sunt afirmaii corecte despre profilaxia secundar n infeciile cu transmitere sexual
mai puin ()
A: Vaccinul anti-HPV este recomandat tuturor fetelor in varsta de 14 ani
B: Include informarea asupra ITS i a factorilor de risc
C: Include identificarea sistematic a ITS asociate
D: Include depistarea i tratarea partenerilor
E: Presupune respectarea tratamentelor
Vezi raspuns
11. [BTS10022] Sunt manifestri clinice in infecia cu gonococ, cu o excepie ()
A: Salpingita cu risc de sterilitate tubar
B: Anorectita
C: Orhiepididimita uni- sau bilateral
D: Hematurie
E: Cervicita
Vezi raspuns
12. [BTS10023] Este adevarat afirmaia, privind tratamentul infeciei cu gonococ ()
A: Se prefer tratament rapid cu ceftriaxona intramuscular
B: Se administreaz cefalosporine de generaie III timp de 7-14 zile
C: Antiobioterapia asociat corticoterapiei este tratamentul de prim intenie
D: Se prescrie ampicilina+gentamicina i.v.
E: Nici un rspuns corect
Vezi raspuns
13. [BTS10024] Sunt false urmtoarele afirmaii privind manifestrile clinice in infecia cu Chlamidia ()
A: Sindromul Fitz-Hugh-Curtis este o perihepatit ce mimeaza colecistit acut
B: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaz uretrita, conjunctivita i poliartrita
C: Faza teriar a LGV asociaz fibroza si tulburri de drenare limfatic
D: Faza secundar a LGV presupune apariia unor leziuni cutaneo-mucoase papulare la nivel anal
E: Chlamidia trachomatis este frecvent implicat in uretrite si cervicite
Vezi raspuns
14. [BTS10025] Identificai afinnaia adevarat despre tratamentul infeciei cu Chlamidia ()
A: In prostatite se administreaz Cefalosporine
B: In LGV Genatamicina i.v.
C: In salpingite: Amoxicilina-Acid clavulanic+Doxiciclina
D: In uretrite si cervicite: Ciprofloxacina 7 zile
E: In orhiepididimite Penicilina G i.v.
Vezi raspuns
15. [BTS10026] Sunt adevrate urmtoarele despre sifilis ()
A: n sifilisul primar incubaia este de aproximativ 3 luni
B: Neurosifilisul poate aprea in stadiile secundar si teriar
C: Sancrul sifilitic apare n stadiul teri ar
D: Sifilidele sunt leziuni precoce n cadrul stadiului secundar
E: Rozeola sifilitic apare n stadiul primar
Vezi raspuns
16. [BTS10027] Alegei afirmaia fals cu privire la manifestrile clinice din sifilisul secundar (pag.333)
A: Apare la 2 sptmni dupa sancru

315

B: Rozeola sifilitic cuprinde macule roz, nepruriginoase, cu intervale de piele sntoas

C: Leziunile tardive apar n general pe palme i tlpi
D: In acest stadiu pot fi prezente semne generale: febra, adenopatii, hepatosplenomegalie
E: In acest stadiu poate s apar neurosifilisul
Vezi raspuns
17. [BTS10028] Sunt false cu privire la interpretarea diagnosticului serologie in sifilis ()
A: VDRL- /TPHA-: absena sifilisului sau perioad de incubaie
B: VDRL+/TPHA+: sifilis
C: VDRL-/TPHA+: cicatrice serologic a unui sifilis vechi
D: VDRL+/TPHA-: fals pozitiv
E: VDRL-/TPHA+: treponematoza veneric
Vezi raspuns
18. [BTS10029] Dintre afirmaiile urmtoare despre tratamentul sifilisului, una singur este adevrat
()
A: Se utilizeaz Penicilina M
B: n sifilisul tardiv: Benzatin benzilpenicilina: 2,4 M VI i.m. x 3 injectii la 1 sptmn distan
C: n sifilisullatent precoce: Doxicic1ina 200 mg/zi 30 zile, n caz de alergie la Penicilin
D: n neurosifilis Gentamicina perfuzii
E: n sifilisul primar: Penicilina M 18-24 M VI/zi
Vezi raspuns
19. [BTS10030] Reactia Herxheimer in sifilisul secundar si teriar presupune urmtoarele, cu excepia
()
A: Tratament cu paracetamol si corticoizi
B: Erupie cutanat
C: Febr
D: Spasm bronic
E: Poliadenopatii
Vezi raspuns
20. [BTS10074] Diagnosticul sifilisului este marcat de urmtorul element ()
A: TPHA negativ => Sifilis
B: VDRL negativ i TPHA pozitiv => posibil sclerodermie
C: VDRL pozitiv i TPHA pozitiv => Treponematoz non veneric
D: VDRL pozitiv i TPHA negativ => Cicatrice serologic a unui sifilis vechi
E: VDRL negativ i TPHA negativ => perioad de incubaie
Vezi raspuns
21. [BTS10075] Fazele evolutive ale limfogranulomatozei venerice sunt caracterizate de ()
A: Faza I Febr i alterarea strii generale
B: Faza II Fibroz
C: Faza III Afectare neurologic
D: Faza II Adenopatii inghinale
E: Faza I Leziuni papulare localizate pe coapse
Vezi raspuns
22. [BTS10076] Infecia cu gonococ se trateaz cel mai adesea cu ()
A: Doxiciclina 200 mg timp de dou sptmni
B: Ceftriaxona 250 mg i.m n doz unic
C: Doxiciclina 200 mg timp de trei sptmni
D: Doxiciclina 200 mg timp de 10 zile
E: Amoxiciclina-acid clavulanic timp de 10 zile
Vezi raspuns
23. [BTS10077] Infeciile cu gonococ NU se manifest clinic prin ()
A: Balanit
B: Faringit
C: Salpingit

316

D: Orhiepididimit
E: Uretrit
Vezi raspuns
24. [BTS10078] Suspiciunea de IST NU se abordeaz prin ()
A: Serologie VHD
B: Serologie HIV 1
C: TPHA-VDRL
D: Serologie VHB
E: Serologie HIV 2
Vezi raspuns
25. [BTS10079] ITS este marcat de urmtoarele semne locale, cu excepia ()
A: Senzatie de arsura uretrala
B: Adenopatii inghinale
C: Salpingit
D: Prostatita
E: Afectare articular
Vezi raspuns
26. [BTS10002] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter consta in: (pag.332)
A: uretrita
B: prostatita
C: conjunctivita
D: epididimita
E: poliartrita
Vezi raspuns
27. [BTS10003] In cadrul tratamentului sifilisului ,reactia Herxheimer consta in: (pag.333)
A: sangerari gingivale
B: febra
C: anorexie
D: eruptie cutanata
E: poliadenopatii
Vezi raspuns
28. [BTS10009] Infecia cu gonococ are urmtoarele caracteristici: ()
A: Are perioda de incubaie ntre 14-21 zile
B: Are perioada de incubaie ntre 2-7 zile
C: La brbat manifestarea clinic este de uretrita clasic
D: Boala nu apare niciodat la nou-nscut
E: La femei poate produce sterilitate tubar
Vezi raspuns
29. [BTS10010] Care dintre urmtoarele afirmaii privind infeciile gonococice sunt adevrate? (-)
A: Diagnosticul este sugerat de examenul clinic
B: Examenul direct este concludent att la barbai ct i la femei
C: Examenul direct arat prezenta diplococilor Gram negativi n boabe de cafea
D: n formele neclasice se poate realiza o cultur pe medii speciale
E: Tratamentul se face cu ceftriaxon 250 mg im
Vezi raspuns
30. [BTS10011] Infecia cu chlamidia trachomatis are urmtoarele caracteristici ()
A: Produce uretrite i cervicite
B: Serotipurile L1, L2, L3 produc limfogranulomatoza veneric
C: Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezint o colecistit acut
D: Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alctuit doar din uretrit i poliartrit
E: Tratamentul uretritei i cervicitei se face cu azitromicina 1g per os
Vezi raspuns

317

31. [BTS10012] Care dintre urmtoarele afirmaii ale infeciei sifilitice sunt adevrate: ()
A: Este produsa de o spirochet
B: Are trei stadii: sifilis primar, secundar i teriar
C: Neurosifilisul apare doar n stadiul teriar
D: Diagnosticul serologic cuprinde dou teste: unul treponemic, altul netreponemic
E: VDRL este un test sensibil, dar puin specific
Vezi raspuns
32. [BTS10013] Tratamentul sifilisului se face cu: ()
A: De elecie sunt ciclinele
B: Penicilina G sau cicline n caz de alergie
C: n sifilisul precoce se administreaz 2,4 Mui benzatin penicilin x3 injecii sptmnale
D: n neurosifilis se administreaz penicilina G 18-24 Mui/zi, 14-21 zile
E: n sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200 mg/zi 18 zile
Vezi raspuns
33. [BTS10014] Perioada de incubatie in patologia infectioasa: ()
A: 2-7 zile in infectia gonococica
B: 3 sapatamani in sifilis
C: 1-3 zile in gripa
D: 3-30 de zile (in medie o saptamana) in tetanos
E: 15 zile in chlamydioza
Vezi raspuns
34. [BTS10015] Urmatoarele patologii includ afectarea nervilor cranieni ()
A: Neurosifilis (forma precoce)
B: Postchirurgical in cazul schwanomului acustic (paralizie faciala postoperatorie)
C: Meningita cu listeria monocytogenes (debut subacut cu paralizie faciala periferica)
D: Encefalita herpetica
E: Neuropaludism
Vezi raspuns
35. [BTS10019] Bilanul clinic n infeciile cu transmitere sexual, cuprinde identificarea (pg. 330)
A: Semnelor funcionale
B: Serologiei HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului
C: Semnelor inflamatorii genitale
D: Prelevat vaginal in caz de leucoree
E: Obiceiurilor sexuale
Vezi raspuns
36. [BTS10031] Sunt semne locale n infeciile cu transmitere sexual ()
A: Sancru bucal
B: Dureri pelviene
C: Orhiepididimita
D: Salpingita
E: Adenopatii inghinale
Vezi raspuns
37. [BTS10032] Sunt semne extragenitale n infeciile cu transmitere sexual ()
A: Conjunctivit
B: Febr
C: Erupie cutanat
D: Leucoree
E: Sancru bucal
Vezi raspuns
38. [BTS10033] Sunt false cu privire la bilanul biologic n infeciile cu transmitere sexual mai puin ()
A: Serologie parazitoze
B: TPHA-VDRL

318

C: Prelevat vaginal n caz de leucoree

D: Examen coproparazitologic
E: Uroculturi
Vezi raspuns
39. [BTS10034] Sunt manifestri clinice n infecia cu gonococ ()
A: Priapism
B: Disfunctie erectil
C: Cervicit
D: Anorectit, deseori asimptomatic
E: Dureri abdominale
Vezi raspuns
40. [BTS10035] Sunt rspunsuri false cu privire la manifestrile clinice n infecia gonococic ()
A: Salpingita prezint risc de sterilitate tubar
B: Secundar unei infecii netratate poate sa apar o form diseminat cu febr poliartrita, pustuloza
C: Adenopatiile inghinale sunt manifestri frecvente
D: Cervicita este deseori evideniat prin leucoree
E: Laringita este deseori asimptomatic
Vezi raspuns
41. [BTS10036] Sunt afirmaii adevrate referitor la diagnosticul infeciei gonococice ()
A: Este sugerat de examenul clinic in formele purulente
B: Examenul direct este concludent doar la femei
C: n formele neclasice se realizeaz culturi
D: Se realizeaz un prelevat uretral, naintea primei mictiuni
E: n caz de suspiciune se pot preleva probe din faringe 'i anus
Vezi raspuns
42. [BTS10037] Despre chlamidioza este adevarat urmtoarea afirmaie ()
A: Chlamidia trachomatis este o bacterie extracelular
B: Chlamidia este responsabil i de infecii digestive
C: Chlamidia poate da trahom
D: Limfogranulomatoza veneric (LGV) evolueaz in 4 faze
E: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaza uretrita, conjunctivita si poliartrita
Vezi raspuns
43. [BTS10038] Sunt adevrate afirmaiile despre limfogranulomatoza veneric ()
A: Evolueaz in 3 faze
B: n faza primar apar leziuni cutaneo-mucoase papulare anale
C: Faza secundar apare la ani dupa cea primar
D: n faza secundar apar adenopatii, cel mai frecvent inghinale
E: Faza teriar este caracterizat de apariia fibrozei i a tulburrilor de drenare limfatic
Vezi raspuns
44. [BTS10039] Cu privire la diagnosticul chlamidiozei, sunt false urmtoarele, cu excepia: ()
A: PCR este tehnic de referint
B: Serologia este tehnica de referin
C: PCR este putin relevant i se realizeaz doar pentru diagnosticarea formelor profunde sau a
complicaiilor
D: Serologia nu disociaz Chlamidiae trachomatis de Chlamidiae pneumoniae
E: Se recolteaza o prob din mucoasa uretral, o prob de urin, sau un frotiu cervico-vaginal
Vezi raspuns
45. [BTS10040] Sunt afirmaii corecte privind tratamentul chlamidiozei ()
A: Depinde de locul infectat
B: n leucogranulomatoza veneric: Penicilin G i.v.
C: n prostatite i orhiepididimite: fluorochinolone
D: n salpingite: Amoxicilin- Acid clavulanic (10 zile)+ Doxiciclin (21 zile)
E: n uretrite i cervicite: Ciprofloxacina

319

Vezi raspuns
46. [BTS10041] Sunt caracteristice sifilisului primar (pg. 332)
A: n acest stadiu poate aprea neurosifilisul
B: Sancrul sifilitic apare cel mai frecvent la nivelul palmelor i tlpilor
C: Sancrul sifilitic este o ulceraie frecvent unic, superficial, indolor
D: Sancrul cicatrizeaz spontan
E: Pot aprea semne generale ca febra sau hepatosplenomegalie
Vezi raspuns
47. [BTS10042] Sunt afirmaii false despre sifilisul secundar: ()
A: Sifilidele sunt leziuni tardive
B: Rozeola sifilitic este foarte contagioas
C: Semnele generale sunt absente
D: Apare la aproximativ ase sptmni dupa sancru
E: Se intlnesc plci mucoase sau alopecie
Vezi raspuns
48. [BTS10043] Identificati, afirmat,iile corecte referitoare la neurosifilis ()
A: Are ca forme tardive tabesul, goma sifilitic si paralizia general
B: Poate sa apar n stadiile secundar si teriar
C: Se poate identifica o meningit
D: Formele tardive apar frecvent
E: Se poate ntalni afectare oftalmic
Vezi raspuns
49. [BTS10044] Sunt adevrate despre diagnosticul n sifilis: (pag:333)
A: VDRL-ul este un test non-treponemic
B: VDRL+/THPA-: cicatrice serologic a unui sifilis vechi (sau treponematoz non veneric)
C: Testul de imunofluorescen indirect se face n caz de VDRL-/TPHAD: THPA este un test non treponemic
E: Diagnosticul direct este specific, dar deseori greu de realizat n practic
Vezi raspuns
50. [BTS10045] Sunt afirmaii adevrate despre sifilis ()
A: n sifilisul primar se administreaz Penicilina G 18-24 M UI/zi in 6 perfuzii 14-21 zile
B: n sifilisul teriar apar manifestri viscerale
C: Sancrul este situat frecvent la nivelul glandului sau vulvei
D: Diagnosticul direct presupune realizarea VDRL si THPA
E: Sifilidele sunt leziuni papuloase, armii, scuoamoase
Vezi raspuns
51. [BTS10046] Despre sifilis sunt adevrate urmtoarele afirmaii, mai puin ()
A: In caz de alergie la Penicilin G, se administreaz flourochinolone
B: VDRL+/THPA- semnific un test fals pozitiv
C: In sifilisul primar se prescrie Benzatin benzilpenicilina M UI i.m. x 3 injecii la o sptmn
distan
D: Sancrul prezint adenopatie neinflamatorie satelit
E: Rozeola sifilitic este o leziune precoce n sifilisul secundar
Vezi raspuns
52. [BTS10047] .Bilanul care trebuie realizat n infeciile cu transmitere sexual, trebuie s cuprind
()
A: Serologie HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului)
B: Examen clinic
C: Anamneza semnelor funcionale
D: Examen imunohistochimic
E: Biopsii
Vezi raspuns

320

53. [BTS10048] Sunt afirmaii false cu privire la infeciile cu transmitere sexual, cu excepia ()
A: Chlamidia este responsabil de infecii oculare
B: In infecia gonococic tratamentul presupune administrare de Norfloxacina 250 mg i.m.
C: Sancrul este caracteristic sifilisului secundar
D: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaz balanita/vaginita, adenopatii inghinale i sterilitate
E: n tratamentul sifilisului secundar, n caz de alergie la Penicilina G, se administreaz Doxiciclin
Vezi raspuns
54. [BTS10049] Reactia Herxheimer n sifilis presupune ()
A: Scurgeri uretrale
B: Febr
C: Poliadenopatii
D: Hepatosplenomegalie
E: Erupie cutanat
Vezi raspuns
55. [BTS10050] Sunt factori de risc recunoscui pentru apariia infeciilor cu transmitere sexual ()
A: Consumul de droguri i.v.
B: Antecedente de infecii cu transmitere sexuala
C: Nivel socio-economic nefavorabil
D: Sexul feminin
E: Perioada primelor doua decenii ale vieii sexuale
Vezi raspuns
56. [BTS10051] Formele tardive ale sifilisului tertiar ,devenite exceptionale ,cuprind: (pag.333)
A: tabesul
B: rozeola sifilitica
C: goma sifilitica
D: sifilidele
E: paralizia generala
Vezi raspuns
57. [BTS10052] Tratamentul infectiilor cu transmitere sexuala este: (332)
A: Infectie cu gonococ: Ceftriaxona 250 mg per os
B: Infectie cu gonococ: Ceftriaxona 250 mg intramuscular
C: Chlamidioza- cervicita: Azitromicina 1g per os
D: Chlamidioza- uretrita: Azitromicina 1g per os
E: Sifilis: Penicilina V sau cicline
Vezi raspuns
58. [BTS10053] VDRL+/TPHA- se intalneste in: ()
A: ciroza
B: MNI
C: lupus, sclerodermie
D: sarcina
E: sindrom antifosfolipidic, poliartrita reumatoida
Vezi raspuns
59. [BTS10054] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sancrul sifilitic ()
A: cel mai adesea unica
B: profunda
C: indolora
D: cu margini difuze, fara relief, cu suprafata curata
E: baza indurata
Vezi raspuns
60. [BTS10055] Sancrul sifilitic se situeaza cel mai adesea la nivelul: ()
A: vulvei
B: glandului

321

C: clitorisului
D: anusului
E: cavitatii bucale
Vezi raspuns
61. [BTS10056] Caracterizeaza rozeola sifilitica: ()
A: leziuni precoce in sifilisul secundar
B: apar in sifilisul primar
C: macule roz, pruringinoase
D: nepruringinoase
E: fara interval de piele sanatoasa
Vezi raspuns
62. [BTS10057] Sifilidele se caracterizeaza prin: ()
A: leziuni tardive in sifilisul secundar
B: papuloase
C: aramii
D: maculoase
E: in general pe palme si talpi, foarte contagioase
Vezi raspuns
63. [BTS10058] In stadiul secundar al sifilisului se intalnesc: ()
A: placi cutanate, alopecie
B: febra
C: adenopatii
D: hepatosplenomegalie
E: leziuni cardiovasculare
Vezi raspuns
64. [BTS10059] Urmatoarele afirmatii despre neurosifilis sunt adevarate: ()
A: se poate intalni in stadiile secundar si tertiar al sifilisului
B: se poate identifica o meningita
C: afectare a perechilor de nervi cranieni
D: afectare oftalmica
E: tabesul, goma sifilitica, paralizia generala foarte frecvente
Vezi raspuns
65. [BTS10061] Sindromul Fitz-Hugh-Curtis este: ()
A: perihepatita
B: pericolecistita
C: colecistita acuta la femeie
D: peritonita cauzata de Chlamydiae Trachomatis la femeie
E: cauzata de Chlamydia trachomatis la femeie
Vezi raspuns
66. [BTS10062] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre Chlamidioza: ()
A: este o IST
B: boala foarte raspandita in lume
C: este daca de Chlamydia pneumoniae care poate da si trahom
D: serotipurile L1, L2, L3 sunt responsabile de LGV
E: este data de Chlamydia trachomatis
Vezi raspuns
67. [BTS10063] Tratamentul infectiei gonococice se face astfel: ()
A: rapid cu ceftriaxona 250 mg im, foarte eficace
B: tratament rapid in formele diseminate
C: tratament prelungit in formele diseminate
D: asociat sistematic cu cel al chlamidiozei
E: control dupa 7 zile
Vezi raspuns

322

68. [BTS10064] Manifestarile clinice ale infectiei gonococice sunt urmatoarele: ()

A: forma diseminata cu febra, poliartrita, pustuloza
B: forme oftalmice, la nou nascut
C: deseori asimptomatice: faringita, anorectita, prostatita acuta
D: uretrita: scurgere purulenta verzuie, arsuri mictionale
E: orhiepididimita, cervicita, salpingita
Vezi raspuns
69. [BTS10065] Profilaxia primara a IST include: (pag:330)
A: vaccinare contra virusului hepatitic B
B: vaccinare anti-HPV a tututor fetelor de 14 ani
C: vaccinare anti-HPV a fetelor de 15-23 de ani care nu au avut raporturi sexuale
D: vaccinare anti-HPV dupa trei ani de la debutul vietii sexuale
E: vaccinare anti-gonococ
Vezi raspuns
70. [BTS10066] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter include: ()
A: uretrita
B: conjunctivita
C: poliadenopatie
D: sancru
E: eruptie cutanata
Vezi raspuns
71. [BTS10067] Reacia Herxheimer implic ()
A: Hepatosplenomegalie
B: Poliadenopatii
C: Erupie cutanat
D: Afectare oftalmic
E: Febr
Vezi raspuns
72. [BTS10068] Sifilisul secundar este caracterizat prin (pag:333)
A: Poate aprea alopecie
B: Leziuni precoce sub forma de macule roz, nepruriginoase
C: Poate aprea smnul Homans
D: Reprezint stadiul de sancru
E: Poate aprea sindromul Laubry si Pezzi
Vezi raspuns
73. [BTS10069] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter are urmtoarele elemente ()
A: Poliartrit
B: Orhiepididimit
C: Conjunctivit
D: Faringit
E: Uretrit
Vezi raspuns
74. [BTS10070] Infecia cu gonococ este asociat cu urmtoarele elemente ()
A: n caz de suspiciune se pot recolta probe din faringe i din anus
B: Prelevatul uretral se face cel mai bine dimineaa, naintea primei miciuni
C: Se realizeaz sistematic antibiograma dup izolarea bacteriei
D: n uretrita simptomatic la brbat se realizeaz o cultur pe mediu specific
E: Examenul direct este concludent doar la femei
Vezi raspuns
75. [BTS10071] Profilaxia secundar a IST se face prin ()
A: Identificarea sistematic a IST asociate
B: Depistarea i tratarea partenerilor pacientului

323

C: Vaccin anti-VHB
D: Vaccin anti-HIV
E: Vaccinul anti-HPV
Vezi raspuns
76. [BTS10072] Managementul curativ al IST este caracterizat de ()
A: Sunt frecvente rezistenele germenilor
B: Pacientul trebuie sa revin la control dup tratament
C: Se interzic raporturile sexuale pe durata tratamentului
D: Trebuie recomandat tuturor partenerilor pacientului
E: Trebuie instituit rapid
Vezi raspuns
77. [BTS10073] Conjunctivita neonatal poate fi provocat de ()
A: Herpes
B: Trichomoniaz
C: Chlamydia
D: Gonococ
E: Sifilis
Vezi raspuns
78. [BTS10080] Afirmatii false despre tratamentul infectiei cu gonococ: ()
A: Examenul direct este concludent doar la barbati
B: Prelevatul uretral se realizeaza inaintea primei mictiuni
C: Flora vaginala contine coci gram pozitivi
D: Se intalnesc diplococi gram negativi "in boabe de cafea" in macrofage
E: In caz de suspiciune se pot recolta probe din cavitatea bucala si anus
Vezi raspuns
79. [BTS10081] Afirmatii adevarate despre infectia cu Chlamydia: ()
A: Poate da trahom
B: Este cauza de Chlamydia psittaci
C: Doar serotipurile L2 si L3 dau LGV
D: LGV este mai frecventa la persoanele homosexuale
E: Bacteria este intracelulara
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Infeciile nosocomiale

1. [NOS10002] Referitor la infeciile nosocomiale sunt adevrate urmtoarele aspecte, cu excepia:
(pg. 339)
A: sunt infecii asociate ngrijirilor medicale
B: sunt infecii asociate activitii de ngrijire curativ
C: sunt infecii asociate activitilor de profilaxie
D: sunt infecii asociate activitilor de diagnostic
E: sunt infecii asociate automedicaiei la domiciliu
Vezi raspuns
2. [NOS10003] Cele mai frecvente infecii nosocomiale sunt: (pg. 340)
A: pneumopatiile infecioase
B: infeciile urinare
C: infeciile digestive
D: infecii legate de catetere
E: infeciile de plag operatorie
Vezi raspuns
3. [NOS10004] Infeciile nosocomiale de plag operatorie se definesc etiologic prin (pg. 340)

324

A: aspect clinic: prezena obligatorie a secreiilor purulente

B: serologic: teste bacteriologice pozitive
C: biologic: cultur pozitiv dintr-o prob recoltat de la nivelul plgii operatorii
D: semne clinice si biologice aprute n primele 15 zile de la momentul interveniei, indiferent de
tipul acesteia
E: semne clinice si biologice aparute n decurs de 30 de zile de la intervenie, n cazul implantrii de
material strin
Vezi raspuns
4. [NOS10005] Privitor la msurile de izolare instituite la identificarea unor infecii nosocomiale sunt
adevrate urmtoarele, cu excepia: (pg. 341)
A: este indicat purtarea mstii de ctre pacientul cu tuberculoz
B: este indicat purtarea mtii de ctre personalul de ngrijire a pacientului cu tuberculoz
C: limitarea ieirilor i vizitelor pacientului cu tuberculoza pn la momentul externrii
D: izolarea pacientului imunodeprimat pentru evitarea contaminrii cu microbi oportuniti
E: limitarea transportului pacienilor cu infecie nosocomiale cu bacterii multirezistente
Vezi raspuns
5. [NOS10006] Pneumopatiile infecioase nosocomiale se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excep ia
(pg. 340)
A: principalul factor de risc este intubarea endotraheal
B: semne clinice: febr, expectoraii purulente
C: semne biologice: hemoculturi pozitive
D: semne radiologice: opaciti pulmonare vechi
E: semne radiologice: opaciti pulmonare recent aprute
Vezi raspuns
6. [NOS10012] Aspectele importante n infeciile nosocomiale sunt urmtoarele, cu excepia ()
A: Aspectele medicale
B: Aspectele economice
C: Aspectele profilactice
D: Aspectele administrative
E: Aspectele juridice
Vezi raspuns
7. [NOS10013] Despre infeciile nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: ()
A: Reprezint infecii prezente n perioada de incubaie la nceputul managementului medical
B: Sunt boli frecvente cu mortalitate important
C: Se refer la ingrijirea curativ
D: Se refer la ingrijirea profilactic
E: Se refer la activitatea de diagnosticare
Vezi raspuns
8. [NOS10014] O singur afirmaie dintre cele enumerate mai jos este fals ()
A: Prevalenta, infectiilor nosocomiale este de 10%
B: Bacteriile sunt puin rezistente la tratament
C: Mortalitatea cauzat de infeciile nosocomiale este de cteva mii de cazuri pe an
D: Infeciile nosocomiale pot surveni i n afara spitalului
E: Infeciile nosocomiale pot fi cauzate de infecii de plag operatorie
Vezi raspuns
9. [NOS10015] Msurile profilactice pentru combaterea infeciilor nosocomiale sunt urmtoarele cu
excepia ()
A: Informarea si formarea personalului
B: Utilizarea corect a antibioticelor
C: Respectarea regulilor de igien
D: Neizolarea bacteriilor multirezistente
E: Izolarea bacteriilor multirezistente
Vezi raspuns

325

10. [NOS10016] Biologic pneumopatiile infecioase se caracterizeaz prin urmtoarele cu excepia ()

A: Hemoculturi negative
B: Izolarea unei bacterii din cile respiratorii inferioare
C: Lavaj bronhoalveolar
D: Hemoculturi pozitive
E: Aspiraie endotraheal
Vezi raspuns
11. [NOS10017] Diagnosticul infeciilor de plag poate fi sugerat de urmtoarele semne, cu excepia
()
A: Cicatrice inflamat
B: Cicatrice purulent
C: Examene radiologice eventuale
D: Nu necesit examen bacteriologie de plag
E: Semnele c1inice trebuie s survin n primele 30 de zile de la interveni chirurgical
Vezi raspuns
12. [NOS10018] Afirmaiile despre infeciile legate de catetere sunt adevrate, cu excepia (pag.340)
A: Sunt ntotdeauna infecii nosocomiale
B: Diagnosticul este stabilit de o cultur pozitiv a cateterului
C: Ele pot fi bacteriemice
D: Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai scurt dect cel al
hemoculturilor recoltate la periferie
E: Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai lung dect cel al
hemoculturilor recoltate la periferie
Vezi raspuns
13. [NOS10021] Despre infeciile nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Au prevalen nalt, peste 30%
B: infectii urinare -15%
C: pneumopatii infectioase -30%
D: infecii de plag operatorie -15%
E: infectii dentare
Vezi raspuns
14. [NOS10036] In cadrul examenului clinic al infectiilor urinare, semnele urinare functionale sunt
urmatoarele, cu exceptia: (pag 340)
A: Polachiurie
B: Hematurie
C: Imperiozitate mictionala
D: Arsuri mictionale
E: Dureri pelviene
Vezi raspuns
15. [NOS10037] Masurile profilactice pentru combaterea infectiilor nosocomiale sunt urmatoarele, cu
exceptia: ()
A: Informarea si formarea personalului sanitar
B: Respectarea regulilor de igiena
C: Utilizarea corecta a antibioticelor
D: Masurile de combatere a bacteriilor multirezistente
E: Screening-ul periodic in cadrul unitatilor sanitare
Vezi raspuns
16. [NOS10047] Infeciile nosocomiale au urmtoarele msuri profilactice, cu excepia ()
A: Eliminarea deeurilor n pubele adecvate
B: Sterilizarea instrumentelor
C: Izolarea pacientului
D: Purtarea mtii
E: Purtarea manuilor

326

Vezi raspuns
17. [NOS10048] n pneumopatiile infecioase nosocomiale, izolarea bacteriilor se realizeaz prin
urmtoarele metode, cu excepia ()
A: Prelevare distal protejat
B: Aspiraie endotraheal
C: Expectoraii
D: Biopsie transcutan
E: LBA
Vezi raspuns
18. [NOS10049] Principalele infecii nosocomiale sunt, cu excepia ()
A: Infecii legate de catetere
B: Infeciile oportuniste
C: Infeciile de plag operatorie
D: Pneumopatii infecioase
E: Infeciile urinare
Vezi raspuns
19. [NOS10050] Cea mai frecventa infectie nasocomiala este: (pag.340)
A: Infectia urinara
B: Pneumopatiile infectioase
C: Infectia legata de cateterele periferice
D: Infectia legata de cateterele centrale
E: Infectia de plaga operatorie
Vezi raspuns
20. [NOS10007] Semnele biologice pe care se bazeaz diagnosticul infeciilor pulmonare nosocomiale
sunt: (pg. 340)
A: hemoculturi pozitive
B: izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar
C: izolarea unei bacterii din expectoraie
D: leucocitoz cu neutrofilie
E: leucopenie cu limfocitoz
Vezi raspuns
21. [NOS10008] Referitor la infeciile nosocomiale de cateter sunt adevrate urmtoarele: (pg. 340)
A: sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale dect la cele periferice
B: sunt mai frecvent localizate la cateterele periferice dect la cele centrale
C: sunt cele mai frecvente tipuri de infeciile nosocomiale
D: diagnosticul pozitiv se stabilete prin minimum trei culturi pozitive de la nivelul cateterului
E: diagnosticul pozitiv se stabilete print-o cultur pozitiv de la nivelul cateterului
Vezi raspuns
22. [NOS10009] Definirea infeciilor urinare nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele criterii (pg. 340)
A: epidemiologic: infecie n perioada de incubaie la momentul internrii ntr-o unitate sanitar
B: clinic: febr, polachiurie, imperiozitate mic
C: biologic: prezena unei bacteriurii asimptomatice
D: biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultura>100 CFU/ml+leucociturie >100/ml)
E: biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultura>1000 CFU/ml+leucociturie
>10000/ml)
Vezi raspuns
23. [NOS10010] Diagnosticul pneumopatiilor infecioase nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele
semne: (pg. 340)
A: clinice: tuse, dispnee, wheezing
B: clinice: febr, expectoraii purulente
C: biologice: hemoculturi pozitive
D: radiologice: opacitii pulmonare recente aprute
E: radiologice: infiltrat interstiial recent aprut

327

Vezi raspuns
24. [NOS10011] Msurile profilactice ale infeciilor nosocomiale cuprind: (pg. 340-341)
A: splarea minilor naintea fiecrei ngrijiri acordate
B: splarea minilor dup fiecare ngrijire acordate
C: purtarea mnusilor sterile indiferent de tipul de ngrijire acordat
D: sterilizarea instrumentarului
E: purtarea mtilor
Vezi raspuns
25. [NOS10019] Urmtoarele, reprezint aspectele importante n infeciile nosocomiale ()
A: Sunt boli frecvente cu mortalitate si morbiditate crescut
B: Supravegherea
C: Izolarea bacteriilor multirezistente
D: Igiena
E: Nu se administreaz antibiotic
Vezi raspuns
26. [NOS10020] Ca i definiie, infeciile nosocomiale reprezint ()
A: Infecii asociate ingrijirilor medicale
B: Orice infecie care survine la un pacient n timpul managementului medical i nu este n perioada
de incubaie la nceputul managementului
C: Infecia poate surveni ntr-o unitate sanitar
D: Infecia poate surveni n afara unitii sanitare
E: Nu se refer la activitile de ngrijire curative
Vezi raspuns
27. [NOS10022] Despre profilaxia infeciilor nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Informarea pacientului este obligatorie
B: Semnalarea infeciilor nosocomiale este obligatorie
C: Msurile profilactice sunt fundamentale pentru combaterea infeciilor nosocomiale
D: Semnalarea infeciilor nosocomiale nu este obligatorie
E: Infecia nosocomiala nu poate duce la despgubirea pacientului
Vezi raspuns
28. [NOS10023] Referitor la infeciile urinare ca i infecii nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele
afirmaii ()
A: Reprezint procentul cel mai mic de infecii nosocomiale
B: Sunt definite pe criteriul epidemiologic
C: Sunt definite pe criteriul clinic
D: Sunt definite pe criteriul biologic
E: Sunt definite pe criteriul radio logic
Vezi raspuns
29. [NOS10024] Din punct de vedere clinic, infeciile urinare, se caracterieaza prin urmtoarele
(pag.340)
A: Febr
B: Frison
C: Polachiurie
D: Dureri pelvine
E: Imperiozitate mictionala
Vezi raspuns
30. [NOS10025] Infeciile urinare ca i infeciile nosocomiale, se caracterizeaz prin urmtoarele: ()
A: Sa fie infectie dobndit ntr-o unitate sanitar
B: Clinca este putin evident
C: Bacteriuria n absena semnelor clinice semnaleaz o colonizare
D: Sunt cea mai frecvent cauz de infect,ii nosocomiale
E: Examenul citobacteriologic al urinei nu este neaprat pozitiv

328

Vezi raspuns
31. [NOS10026] Despre pneumopatiile infecioase, din cadrul infeciilor nosocomiale se poate afirma
()
A: Reprezint 10% din infeciile nosocomiale
B: Diagnosticul se bazeaz pe semne clinice
C: Diagnosticul se bazeaz pe semne biologice
D: Diagnosticul se bazeaz pe semne radiologice
E: Principalul factor de risc este intubarea endotraheal
Vezi raspuns
32. [NOS10027] Diagnosticul pneumopatiilor infecioase, n cadrul infecii lor nosocomiale se face
lund n considerare ()
A: Febra
B: Opacitti pulmonare recent aprute
C: Hemoculturi negative
D: Nu se pot izola bacterii din cile aeriene inferioare
E: Antigen urinar Legionella pozitiv
Vezi raspuns
33. [NOS10028] Despre infeciile de plag operatorie, din cadrul infeciilor nosocomiale, se poate
afirma ()
A: Reprezinta pn la 15% dintre infeciile nosocomiale
B: Se caracterizeaz prin semne clinice
C: Nu apar semne radio logice niciodat
D: Apar semne biologice
E: Reprezint 10% dintre infeciile nosocomoiale
Vezi raspuns
34. [NOS10029] Semnele clinice apar n cazul infeciilor de plag, din cadrul infeciilor nosocomiale: ()
A: La 45 de zile de la intervenia chirurgical
B: La 30 de zile de la intervenia chirurgical
C: La 2 ani n cazul implantrii de material strin
D: n decursul primului an n cazul implantrii de material strin
E: n cazul infeciilor de plag ca i infecii nosocomiale, semnele pot surveni oricnd de la
intervenia chirurgical
Vezi raspuns
35. [NOS10030] Referitor la infeciile legate de catetere, din cadrul infeciilor nosocomiale, sunt
adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Reprezint 10% dintre infeciile nosocomiale
B: Apar mai frecvent in cazul cateterelor periferice
C: Apar mai frecvent in cazul cateterelor centrale
D: Reprezint 15% dintre infeciile nosocomiale
E: Nu sunt intotdeauna considerate infectii nosocomiale
Vezi raspuns
36. [NOS10031] Msurile de igien n cazul infeciilor nosocomiale vizeaz: (pag:340)
A: Spatiile:igienizarea zilnica conform protocolului stabilit
B: Purtarea manuilor numai sterile
C: Personalul de ingrijire
D: Sterilizarea instrumentelor conform protocolului stabilit
E: Eliminarea deeurilor
Vezi raspuns
37. [NOS10032] n cazul infeciilor nosocomiale, anumite masuri de izolare speciale sunt instituite la
identiicarea unei b.infectioase cum ar fi: (pag: 341)
A: Tuberculoza
B: Pneumonii bacterine
C: Bacterii multirezistente

329

D: Infectii urinare
E: Pacient imunodeprimat
Vezi raspuns
38. [NOS10033] Infectiile nosocomiale cel mai frecvent intalnite sunt reprezentate de: (pag.339)
A: infectiile cerebro meningeale
B: infectiile pulmonare
C: infectiile urinare
D: infectiile oculare
E: infectiile de plaga operatorie
Vezi raspuns
39. [NOS10034] Informarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala: (339)
A: este obligatorie pentru apartinatorii pacientului
B: este obligatorie pentru pacient
C: este facultativa
D: poate conduce la despagubire
E: tine de decizia spitalului
Vezi raspuns
40. [NOS10038] Masurile de izolare speciale in caz de tuberculoza sunt urmatoarele: ()
A: limitarea iesirilor pacientului
B: limitarea vizitelor pana la sfarsitul perioadei contagioase
C: masca pentru pacient este inutila
D: masca pentru personal
E: material de protectie steril
Vezi raspuns
41. [NOS10039] Diagnosticul infectiilor de catetere se face astfel: ()
A: cultura pozitiva a cateterului
B: ele nu sunt bacteriemice
C: hemoculturile de pe cateter se pozitivizeaza mai rapid decat cele de la periferie
D: diagnosticul necesita multiple culturi de pe cateter
E: ele pot fi bacteriemice
Vezi raspuns
42. [NOS10040] Infectiile urinare nosocomiale se definesc astfel: ()
A: clinic: febra, semne functionale urinare
B: biologic: cultura > 100 000 CFU/ml + leucociturie >10 000/ml
C: biologic: cultura >1000 CFU/ml sau leucociturie >10 000/ml
D: epidemiologic: infectie dobandita intr-o unitate sanitara
E: biologic: cultura >1000 CFU/ml + leucociturie >10 000/ml
Vezi raspuns
43. [NOS10041] Urmatoarele afirmatii despre infectiile nosocomiale sunt adevarate: (pag.339)
A: prevalenta inalta, in jur de 50%
B: mortalitate de cateva mii pe an
C: cel mai frecvent: urinare, pulmonare, de plaga operatorie, de cateter
D: bacteriile responsabile sunt deseori multirezistente
E: prevalenta 10%
Vezi raspuns
44. [NOS10042] n cazul TBC se iau urmtoarele msuri de izolare ()
A: Izolare de protecie pentru a evita contaminarea pacientului cu germeni oportuniti
B: Utilizarea de material de protecie steril de ctre personal
C: Limitarea vizitelor
D: Limitarea ieirilor pacientului
E: Masca pentru personal i pacient
Vezi raspuns

330

45. [NOS10043] Principalele msuri profilactice pentru infecii nosocomiale sunt ()

A: Eliminarea deeurilor n pubele adecvate
B: Sterilizarea instrumentelor
C: Purtarea mnuilor
D: Izolarea pacientului
E: Igiena minilor
Vezi raspuns
46. [NOS10044] Infeciile nosocomiale legate de catetere se caracterizeaz ()
A: Sunt ntotdeauna infecii nosocomiale
B: Hemoculturile recoltate pe cateter se pozitiveaz mai greu dect cele de la periferie
C: Diagnosticul este stabilit de o cultur pozitiv a cateterului
D: Reprezint 20% din totalul infeciilor nosocomiale
E: Reprezint 10% din totalul infeciilor nosocomiale
Vezi raspuns
47. [NOS10045] Infeciile nosocomiale de plag operatorie sunt marcate de ()
A: Cicatrice cu margini necrozate
B: Cicatrice purulent
C: Cicatrice inflamat
D: Stare general alterat
E: Febr
Vezi raspuns
48. [NOS10046] Pneumopatiile infecioase nosocomiale ()
A: Au drept factor de risc principal intubarea endotraheal
B: Sunt marcate de opaciti pulmonare recent aprute pe radiografie
C: Sunt obiectivate de antigen urinar Legionella pozitiv
D: Reprezint 10% din infeciile nosocomiale
E: Reprezint 30% din infeciile nosocomiale
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Septicemiile

1. [SEP10003] In sepsis avem, cu EXCEPTIA: (pag 370)
A: febra
B: infectie confirmata
C: frecventa cardiaca >90 bpm
D: frecventa respiratorie <20/min
E: leucocitoza
Vezi raspuns
2. [SEP10004] Care dintre urm[toarele date definesc bacteriemia? (pg. 370)
A: prezena de bacterii n snge obiectivata prin una sau mai multe hemoculturi
B: raspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecioas sau nu
C: o infecie sistemic confirmat
D: o infecie asociat cu hipotensiune
E: o infecie asociat cu disfuncia unui organ
Vezi raspuns
3. [SEP10005] Care dintre urmtoarele date definesc Sindrom de Rspuns Inflamator Sistemic
(SIRS)? (pg. 370)
A: prezena de bacterii n snge obiectivata prin una sau mai multe hemoculturi
B: raspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecioas sau nu
C: bacteriemie si noiunea clinic a impactului acestei bacteriemii
D: o infecie confirmat clinic i/sau microbiologic
E: o infecie asociat cu disfuncia unui organ

331

Vezi raspuns
4. [SEP10006] Care dintre urmtoarele date definesc ocul septic? (pg. 371)
A: sepsis i hipotensiune arterial
B: sepsis si insuficien respiratorie (hipoxemie inexplicabil)
C: sepsis si disfuncie neurologic: confuzie, agitaie, dezorientare, torpoare
D: sepsis si disfuncie hematologic: tulburri de coagulare
E: sepsis grav cu hipotensiune arterial persistent n ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel
puin 500 ml si/sau necesitatea de a recurge la amine vasoactive)
Vezi raspuns
5. [SEP10007] Care dintre urmtoarele microorganisme sunt mai frecvent incriminate n etiologia unui
sepsis cu punct de plecare pulmonar, n cazul unui pacient alcoolic? (pg. 373)
A: stafilococi, streptococi
B: enterobacterii
C: pneumococi, Klebsiella pneumoniae
D: pseudomonas sp, enterococi
E: bacili Gram negativi, stafilococi
Vezi raspuns
6. [SEP10008] Ce tratament etiologic de prim intenie ai aplica n cazul unui pacient diagnosticat cu
sepsis, fr semne de gravitate, la care presupunei implicarea unor enterobacterii dobndite n mediu
comunitar? (pg. 374)
A: monoterapie cu Cefotaxim sau Ceftriaxona sau fluorochinolon
B: oxacilin, cloxacilin
C: ticarcilin sau piperacilin asociat cu amikacin sau isepamicin
D: amoxicilin
E: amoxicilin asociat cu gentamicin sau netilmicin
Vezi raspuns
7. [SEP10014] Aspectele importante ale septicemiei sunt urmtoarele, cu excepia ()
A: Evaluarea toleranei
B: Cutarea semnelor de gravitate
C: Identificarea unei pori de intrare
D: Fr identificarea localizrilor secundare
E: Confirmarea bacteriemiei prin hemoculturi
Vezi raspuns
8. [SEP10015] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic (SIRS) cuprinde
urmtoarele, cu excepia: ()
A: Frecvena respiratorie peste 20/min
B: Frecvena cardiaca peste 90/min
C: Hiperleucocitoza peste 20000/mm3
D: Febra sub 36C
E: Leucopenia mai mult de 10% celule imature
Vezi raspuns
9. [SEP10016] Tabloul de sepsis asociat cu disfuncia de organ se manifest astfel cu excepia ()
A: Insuficien respiratorie
B: Consecine hematologice
C: Hipotensiune
D: Insuficien cardiac grav
E: Consecine hemodinamice
Vezi raspuns
10. [SEP10017] Consecinele neurologice care apar n tabloul de sepsis, asociat cu disfuncia de organ
sunt, cu exceptia ()
A: Confuzie
B: Agitaie

332

C: Dezorientare
D: Torpoare
E: Febr
Vezi raspuns
11. [SEP10018] Riscul de hipoperfuzie tisular ce caracterizeaz ocul septic, apare ()
A: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este sub 70mmHg
B: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este sub 90mmHg
C: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este peste 70mmHg
D: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este peste 90mmHg
E: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este egal cu 70mmHg
Vezi raspuns
12. [SEP10019] n diagnosticul de sindrom de rspuns inf1amator sistemic, semnele de gravitate
imediat sunt, cu excepia: ()
A: Hipotensiune
B: Marmorare
C: Scderea local a temperaturii cutanate (genunchi)
D: Oligurie
E: Hipertensiune
Vezi raspuns
13. [SEP10020] Hemoculturile pot fi recoItate n orice moment n urmtoarele afeciuni ()
A: Meningit
B: Infectii urinare
C: Endocardit
D: Meningoencefalit
E: Pneumonii
Vezi raspuns
14. [SEP10021] Elementele n favoarea unei insuficiene de organ sunt, cu excepia ()
A: Insuficient renal
B: Acidoz metabolic
C: Trombocitoz
D: Coagulare intravasculara diseminat
E: Insuficien hepatocelular
Vezi raspuns
15. [SEP10022] Examene orientate clinic n cazul septicemiei sunt, cu excepia ()
A: Examen imagistic specific al situs-ului infectat
B: Radiografie toracic
C: Examen citobacteriologic al sputei
D: Punctie sinusal
E: ECBU
Vezi raspuns
16. [SEP10023] Dac poarta de intrare este tubul digestiv, factorii favorizani pentru apariia
septicemiei sunt, cu excepia ()
A: Tumorile
B: Diverticuloza
C: Hipertensiune portal
D: Vrst naintat
E: Chirurgia
Vezi raspuns
17. [SEP10024] Dac poarta de intrare este sistemul urinar, factorii favorizani pentru apariia
septicemiei, sunt, cu excepia ()
A: Prezena obstacolelor pe cile urinare
B: Manipulare instrumental
C: Sonda vezical permanent

333

D: Alimentaie parenteral
E: Sarcin
Vezi raspuns
18. [SEP10025] Tratamentul antiinfecios n caz de septicemie se realizeaz astfel, cu excepia ()
A: Este iniiat n urgen dup recoltarea probelor microbiologice
B: Durata tratamentului este de 10-15 zile
C: Tratamentul poate fi prelungit la nevoie
D: Antibioterapia de prima intenie depinde de germenul suspectat
E: Tratamentul nu este ghidat de contextul clinic
Vezi raspuns
19. [SEP10026] Monitorizarea clinic n caz de septicemie ia in calcul urmtoarele, cu excepia: ()
A: Frecvena cardiac i respiratorie
B: Presiune arterial
C: Toleranta, la antibiotice
D: Functii inferioare
E: Examen clinic
Vezi raspuns
20. [SEP10027] Supravegherea tratamentului din punct de vedere clinic, se face lund n considerare
urmtoarele, cu excepia ()
A: Starea general
B: Poarta de intrare
C: Curba termic
D: Localizrile secundare
E: Repetarea hemoculturilor
Vezi raspuns
21. [SEP10063] Septicemia cu P. Aeruginosa (nosocomial) se trateaza cu: ()
A: (Ceftazidim sau piperacilina-tazobactam sau Cefepim sau Imipenem sau Aztreonam) +
(Amikacina sau Isepamicina)
B: Imipenem +amikacina sau isepamicina+/- sulbactam
C: amoxicilina
D: cefotaxim sau ceftriaxon + aminozid
E: (ticarcilina sau piperacilina) +(amikacina sau isepamicina)
Vezi raspuns
22. [SEP10067] Septicemia cu streptococ NU se trateaza cu urmatoarele, cu exceptia: ()
A: Amoxicilina
B: Cefepim
C: Cefpirom
D: Ceftriaxon
E: imidazol
Vezi raspuns
23. [SEP10068] Tratamentul septicemiei cu Enterobacterii (comunitar) in caz de sepsis grav se face
cu: ()
A: biterapie cu 2 dintre urmatoarele: cefotaxim sau ceftriaxon, fluorochinolona, aminozid
B: monoterapie cu cefalosporine de generatia a treia
C: biterapie cu 2 dintre urmatoarele: cefepim sau cefpirom, fluorochinolona, aminozid
D: monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon sau fluorochinolona
E: imidazol
Vezi raspuns
24. [SEP10086] Dac febra persist n cursul tratamentului septicemiei, se va interveni prin
urmtoarele, cu excepia ()
A: Modificarea tratamentului antibiotic
B: Identificarea altor localizari secundare
C: Identificarea unei complicaii iatrogene

334

D: Repetarea hemoculturilor
E: Verificarea porilor de intrare
Vezi raspuns
25. [SEP10087] Acinetobacter baumannii se trateaz prima dat cu ()
A: Cefepim + isepamicin + vancomicin
B: Vancomicin + fosfomicin
C: Imipenem + amikacin
D: Ticarcilin + amikacin
E: Imidazol
Vezi raspuns
26. [SEP10088] Streptococul D se trateaz cu ()
A: Imipenem
B: Ceftazidim
C: Ciprofloxacin
D: Amoxicilin + gentamicin
E: Amoxicilin
Vezi raspuns
27. [SEP10089] Meninerea funciilor vitale n ocul septic se realizeaz, cu excepia ()
A: Epurare extrarenal de urgen n caz de IR oligoanuric
B: Intubare i ventilare mecanic
C: Ageni vasoactivi
D: Ageni cardioactivi
E: Montarea unui cateter venos
Vezi raspuns
28. [SEP10090] Septicemia cu streptococi cu poart de intrare endocardic NU este favorizat de ()
A: Toxicomanie
B: Cateter venos
C: Chirurgie dentar
D: Valvulopatie
E: Alcoolism
Vezi raspuns
29. [SEP10091] Insuficiena de organ n septicemie este marcat de, cu excepia ()
A: Creterea ureei
B: Creterea creatininei
C: Creterea procalcitoninei
D: CID
E: Acidoza metabolic
Vezi raspuns
30. [SEP10092] Reprezint risc de septicemie, cu excepia ()
A: Vrsta naintat
B: Toxicomanie
C: Prezena de material strin
D: Spitalizare
E: Imunosupresie dobndit umoral
Vezi raspuns
31. [SEP10093] Sepsisul asociat cu insuficien renal se poate descrie prin ()
A: Hipotensiune
B: Acidoza lactic
C: Marmorare
D: Torpoare
E: Hipoxemie inexplicat
Vezi raspuns

335

32. [SEP10095] Enterobacteriile sunt frecvent intalnite in: ()

A: tub digestiv
B: tegumente
C: endocard
D: plaman
E: focar vascular
Vezi raspuns
33. [SEP10098] In caz de germen presupus = Salmonella sp., trat alternativ se face cu: (pag 374)
A: cefotaxim
B: ceftazidim
C: ceftriaxon
D: glicopeptid
E: ciprofloxacin
Vezi raspuns
34. [SEP10099] Germen presupus = MRSA, tratament alternativ: (pag 374)
A: ciprofloxacin + acid fusidic
B: vancomicina + fosfomicina
C: glicopeptid + acid fusidic
D: ceftriaxon + fosfomicina
E: cefotaxim + fosfomicina
Vezi raspuns
35. [SEP10100] Germen presupus = Pseudomonas aeruginosa comunitar, tratament alternativ: (pag
374)
A: glicopeptid (in caz de alergie)
B: cefriaxon + aminozid
C: ciprofloxacin + piperacilina-tazobactam
D: ciprofloxacin + amikacina/isepamicina
E: ceftriaxon sau cefotaxim
Vezi raspuns
36. [SEP10002] SIRS cuprinde: (pag 370)
A: frecventa respiratorie >20/min
B: tulburari de coagulare
C: leucopenie
D: temperatura >38 grade
E: dovada unei infectii bacteriene
Vezi raspuns
37. [SEP10009] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic cuprinde: (pg. 370)
A: febr peste 38C sau sub 36C
B: frecvena cardiac peste 90/min
C: oligurie
D: frecvena respiratorie peste 20/min
E: hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule
imature
Vezi raspuns
38. [SEP10010] Care dintre urmtoarele date asociate unei infecii cu criterii de SIRS definesc sepsisul
grav? (pg. 370)
A: hipotensiune arterial: presiunea arterial sub 90 mmHg sau scdere cu 40 mmHg
B: hipoperfuzie periferic cu cianoz, marmorare
C: insuficien respiratorie: hipoxemie inexplicabil
D: tulburri de coagulare
E: hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule
imature
Vezi raspuns

336

39. [SEP10011] n cazul unui pacient cu criterii de sepsis care dintre urmtoarele date constituie
semne de gravitate imediat? (pg. 371)
A: hipotensiune i semne de anomalie a perfuziei tisulare
B: febr peste 38C sau sub 36C
C: semne cutanate: cianoz, marmorare, cresterea timpului de recolorare cutanat, scderea local
a temperaturii cutanate
D: oligurie: diurez spontan sub 0,5 ml/kg/or
E: anomalii ale funciilor superioare
Vezi raspuns
40. [SEP10012] Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamenul sepsisului sunt adevrate?
(pg. 374)
A: este iniiat de urgen dup recoltarea probelor microbiologice
B: este iniial probabilistic, ghidat de contextul clinic i epidemiologic
C: se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie, pe o perioad de 15 zile, sau mai mult
D: se face per os, n monoterapie, pe o perioad de cel puin 3 sptmni
E: va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice
Vezi raspuns
41. [SEP10013] Persistena febrei la un pacient cu sepsis impune: (pg. 375)
A: repetarea hemoculturilor
B: identificarea unor noi localizri secundare
C: continuarea tratamentului iniial, febra nefiind un indicator fidel al eficienei terapeutice
D: verificarea porii de intrare
E: identificarea unei complicaii iatrogene
Vezi raspuns
42. [SEP10028] Termenul bacteriemie desemneaz ()
A: Prezena bacteriei n snge
B: Obiectivarea bacteriemiei ntr-o hemocultur
C: Obiectivarea bacteriemiei n mai multe hemoculturi
D: Se prefer termenul de bacteriemie nu de septicemie
E: Se prefera termenul de septicemie nu de bacteriemie
Vezi raspuns
43. [SEP10029] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic cuprinde (pg. 370)
A: Lipsa febrei
B: Leucopenia < 4000/mm3
C: Febra peste 38 grade Celsius
D: Hiperleucocitoza peste 12000/mm3
E: Frecvena respiratorie si cardiac normal
Vezi raspuns
44. [SEP10030] Tabloul de sepsis asociat cu disfuncia de organ, se manifest prin urmtoarele ()
A: Fr consecine hemodinamice
B: Marmorare
C: Respiraie normal
D: Insuficient renal
E: Tulburri de coagulare
Vezi raspuns
45. [SEP10031] Despre mortalitatea aparut n cazul ocului septic, sunt adevrate urmtoarele
afirmatii ()
A: Nu este mare
B: Este relativ
C: Este de 50%
D: Nu este influentat de alte comorbiditti
E: Este cu atat mai mare cu ct pacientul prezint un teren fragil
Vezi raspuns

337

46. [SEP10032] Semnele de gravitate imediat n diagnosticul de SIRS sunt ()

A: Diureza spontan sub 0,5ml/kg/or
B: Hipotensiune
C: Hipertensiune
D: Semne cutanate
E: Semne de anomalie a perfuziei tisulare
Vezi raspuns
47. [SEP10033] Purpura fulminans ()
A: Uneori se manifest cu febr
B: Purpura cu extensie rapid
C: Pacientul poate face tratament ambulator
D: Purpura fulminans este o urgen vital absolut
E: Se manifest cu sindrom meningeal
Vezi raspuns
48. [SEP10034] Terenul cu risc in apariia purpurei fulminans este ()
A: Toxicomanie
B: Prezenta de material strain
C: Perioada postoperatorie tardiv
D: Imunosupresie dobndit
E: Fr imunosupresie congenital
Vezi raspuns
49. [SEP10035] Referitor la hemoculturi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Se recolteaz nainte de instituirea oricrei antibioterapii
B: Se recolteaza dou flacoane pe serie
C: Se fac 3 serii de hemoculturi/24 de ore
D: Se recolteaz aproximativ 30ml de snge
E: Se recolteaz aproximativ l Oml de snge
Vezi raspuns
50. [SEP10036] Referitor la hemoculturile pozitive in septicemie, sunt adevrate urmtoarele
(pag:372)
A: Confirm bacteriemia
B: Dac identificarea arat mai muli germeni diferii se ia n considerare o poart de intrare
particular
C: Este de preferat ca mai multe probe de hemocultur s fie pozitive la aceeasi bacterie
D: O singura hemocultura pozitiva pentru Stafilococ coagulazo-negativ pune diagnosticul de
bacteriemie
E: Nu poate fi vorba de poarta de intrare cutanat
Vezi raspuns
51. [SEP10038] Referitor la hemoculturile negative, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Elimin diagnosticul de bacteriemie
B: Pot fi germeni cu cretere lent sau ciuperci
C: Nu elimin diagnosticul de bacteriemie
D: Pot exista hemoculturi negative n caz de tratament antibiotic recen
E: n caz de recoltare nu exist posibilitatea de a avea hemoculturi negative
Vezi raspuns
52. [SEP10039] n cazul sindromului inflamator biologic, pot sa apar ()
A: Hiperleucocitoza
B: Trombocitoza
C: PCR ridicat
D: Procalcitonina ridicat
E: VSH cu valori normale
Vezi raspuns

338

53. [SEP10040] Elementele ce influeneaz diagnosticul n favoarea unei insuficiene de organ sunt ()
A: Creterea ureei si creatininei n snge
B: Acidoza metabolic
C: Scderea factorilor de coagulare
D: Insuficiena hepatocelular
E: Alcaloza metabolic
Vezi raspuns
54. [SEP10041] Examene orientate clinic n cazul septicemiei sunt ()
A: Punctie lombar
B: Examen citobacteriologic al sputei
C: Examen imagistic specific al situs-ului infectat
D: Fr radiografie toracic
E: ECBU
Vezi raspuns
55. [SEP10042] Dac poarta de intrare sunt tegumentele, factorii favorizani pentru apariia
septicemiei, sunt ()
A: Interveniile chirurgicale
B: Plgile
C: Toxicomania
D: Montarea de cateter
E: Arsurile
Vezi raspuns
56. [SEP10043] Dac poarta de intrare sunt cile biliare, factorii favorizani pentru apariia
septicemiei, sunt ()
A: Litiaza biliar
B: Cateterismul retrograd
C: Chirurgia
D: Alcoolismul
E: Toxicomania
Vezi raspuns
57. [SEP10044] Dac poarta de intrare este endocardul, factorii favorizani pentru apariia septicemiei
sunt ()
A: Existena unei valvulopatii
B: Chirurgie dentara
C: Cateterism retrograd
D: Cateter venos
E: Toxicomanie
Vezi raspuns
58. [SEP10045] Diagnosticul diferenial al septicemiei, se face cu urmtoarele afeciuni ()
A: oc cardiogen
B: Febr acut
C: Embolie pulmonar
D: Tuberculoz
E: oc hipovolemic
Vezi raspuns
59. [SEP10046] Principiile de management n caz de septicemie constau n ()
A: Spitalizare de urgen
B: Spitalizare ambulatorie
C: Montarea unui cateter pentru abord venos
D: Montarea unei sonde naso-gastrice
E: Supraveghere clinic
Vezi raspuns

339

60. [SEP10047] Meninerea funciilor vitale n caz de oc se realizeaz astfel: ()

A: Oxigenoterapie
B: Fr intubare sau ventilare mecanic
C: Epurare extrarenal de urgen
D: Expansiune volemic
E: Tratarea insuficiente,i circulatorii
Vezi raspuns
61. [SEP10048] Despre tratamentul antiinfecios n caz de septicemie, sunt adevte urmtoarele ()
A: Este un tratament sigur de la nceput
B: Tratamentul antibiotic se face pe cale intravenoas
C: Cel mai adesea se face biterapie
D: Durata tratamentului este de obicei peste 20 de zile
E: Tratamentul este iniial probabilist
Vezi raspuns
62. [SEP10049] Monitorizarea clinic n caz de septicemie, ia n calcul urmtorii parametrii ()
A: Temperatura
B: Intolerana antibiotice
C: Oximetria pulsului
D: Funcii superioare
E: Diureza
Vezi raspuns
63. [SEP10050] Supravegherea tratamentului din punct de vedere clinic, se face lund n considerare
()
A: Curba termic
B: Poarta de intrare
C: Repetarea hemoculturilor
D: Identificarea unei complicaii iatrogene
E: Localizri secundare
Vezi raspuns
64. [SEP10051] In septicemii, supravegherea tratamentului din punct de vedere biologic, se face lund
n considerare urmtoarele ()
A: Hemograma
B: Curba termic
C: CPR
D: Localizrile secundare
E: Hemostaza
Vezi raspuns
65. [SEP10052] n caz de persisten a febrei, sunt necesare urmtoarele ()
A: Repetarea hemoculturilor
B: Verificarea porii de intrare
C: Identificarea unei complicaii iatrogene
D: Verificarea caracterului adecvat al antibioterapiei
E: Se determin CPR
Vezi raspuns
66. [SEP10053] Purpura fulminans este o urgenta vitala absoluta care asociaza urmatoarele semne:
(pag.371)
A: febra
B: hipotensiune
C: sindrom meningeal
D: semne de anomalie a perfuziei tisulare
E: purpura cu extindere rapida
Vezi raspuns
67. [SEP10054] In septicemia cu P. aeruginosa (nosocomial) tratamentul de prima intentie include:

340

(pag.374)
A: ceftriaxon
B: ciprofloxacina
C: ceftazidim
D: piperacilina-tazobactam
E: imipenem
Vezi raspuns
68. [SEP10055] Toxicomania este factor favorizant in septicemiile cu poarta de intrare: (373)
A: Tegument
B: Plaman
C: Endocard
D: Sistem urinar
E: Focar vascular
Vezi raspuns
69. [SEP10056] Cateterul reprezinta factor favorizant pentru septicemiile cu poarta de intrare: (373)
A: Tegument
B: Plaman
C: Endocard
D: Sistem urinar
E: Focar vascular
Vezi raspuns
70. [SEP10057] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare tegumentara sunt:
(373)
A: Anaerobi
B: Streptococi
C: Bacili gram negativi - listeria monocytogenes
D: Stafilococi
E: Pseudomonas
Vezi raspuns
71. [SEP10058] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare tub digestiv sunt: (373)
A: Anaerobi
B: Streptococi D
C: Enterobacterii
D: Stafilococi
E: Pseudomonas sp.
Vezi raspuns
72. [SEP10059] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare - plamani, sunt: (pg.
373)
A: Klebsielle pnedumoniae
B: Streptococi
C: Pseudomonas sp.
D: Stafilococi
E: Streptococcus pneumoniae
Vezi raspuns
73. [SEP10060] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare FOCAR VASCULAR sunt:
(373)
A: Klebsielle pnedumoniae
B: Streptococi
C: Bacili gram negativi
D: Stafilococi
E: Enterococi
Vezi raspuns
74. [SEP10061] Tratamentul de prima intentie in cazul septicemiei cu stafilococ comunitar, sensibil la

341

meticilina se face cu: ()

A: Cefepim
B: Oxacilina
C: Cloxacilina
D: in functie de gravitate, aminozid
E: acid fusidic
Vezi raspuns
75. [SEP10062] Tratamentul septicemiei cu pneumococ are ca alternativa: ()
A: Ceftriaxon
B: Cefotaxim
C: Glicopeptid (in caz de alergie)
D: Amoxicilina
E: Imidazol
Vezi raspuns
76. [SEP10064] Septicemia cu semne de gravitate in focar primitiv aparent (nosocomial) se face cu
urmatoarele cu exceptia: ()
A: Cefepim sau cefpirom
B: amikacina sau isepamicina
C: vancomicina
D: cefotaxim sau ceftriaxon
E: imidazol
Vezi raspuns
77. [SEP10065] Septicemia cu semne de gravitate in focar aparent (comunitar) se trateaza cu: ()
A: Cefotaxim
B: ceftriaxon
C: Aminozid
D: Cefepim
E: Cefpirom
Vezi raspuns
78. [SEP10066] Spticemia cu Salmonella sp. se trateaza cu: ()
A: Ciprofloxacina sau ofloxacina, de prima intentie
B: Ceftriaxon, de prima intentie
C: Cefepim sau Cefpirom de a doua intentie
D: Amoxicilina
E: Ceftriaxon, in alternativa
Vezi raspuns
79. [SEP10069] Alternativa in tratamentul septicemiei cu meningococ sunt urmatoarele, cu exceptia:
()
A: Amoxicilina
B: Ceftriaxon
C: Cefotaxim
D: Glicopeptid
E: Ampicilina
Vezi raspuns
80. [SEP10070] Tratamentul septicemiei cu P. Aeruginosa comunitar se face dupa cum urmeaza: ()
A: [Ticarcilina sau Piperacilina] + [Amikacina sau Isepamicina], de prima intentie
B: [Ticarcilina sau Piperacilina] + [Amikacina sau Isepamicina], alternativa
C: Ciprofloxacina + [Amikacina sau Isepamicina], alternativa
D: doar Ciprofloxacina, alternativa
E: Cefalosporine de a treia generatie, alternativa
Vezi raspuns
81. [SEP10071] Tratamentul Septicemiei cu semne de gravitate in focar aparent comunitar se face cu:
()

342

A: Cefotaxim
B: Ceftriaxona
C: Aminozid
D: Cefalosporine de a patra generatie
E: Cefalosporine de a cincea generatie
Vezi raspuns
82. [SEP10072] Factorii favorizanti pentru septicemiile cu poarta de intrare urinara sunt: ()
A: obstacol pe caile urinare
B: sonda vezicala permanenta
C: sarcina
D: chirurgie
E: alcoolism
Vezi raspuns
83. [SEP10073] Tratamentul de prima intentie in septicemie, in functie de germenul suspectat este: ()
A: stafilococ comunitar, sensibil la meticilina: oxacilina, cloxacilina + aminozid (in caz de gravitate)
B: stafilococ nosocomial, rezistent la meticilina: vancomicina + fosfomicina sau acid fusidic sau
rifampicina
C: streptococ: amoxicilina
D: pneumococ, meningococ: amoxicilina (100-150mg/kg/zi)
E: streptococ D, enterococ: glicopeptid
Vezi raspuns
84. [SEP10074] Tratamentul de prima intentie in septicemie este urmatorul: ()
A: enterobacterii (comunitar) in absenta semnelor de gravitate: biterapie cu 2 dintre cefotaxim sau
ceftriaxon, fluorochinolona, aminozid
B: enterobacterii (comunitar) in caz de sepsis grav: monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon sau
fluorochinolona
C: Salmonella: ciprofloxacina sau ofloxacina
D: Pseudomonas aeruginosa (comunitar): [Ticarcilina sau piperacilina] + [amikacina sau
isepamicina]
E: anaerobe: imidazol
Vezi raspuns
85. [SEP10075] Tratamentul septicemiei in functie de germenul suspectat este: ()
A: BGN (nosocomial): [Cefepim sau Cefpirom sau Ciprofloxacina sau Imipenem sau Piperacilina +
Tazobacam] + [Amikacina sau Isepamicina]
B: P. aeruginosa (nosocomial): [Ceftazidim sau Piperacilina-tazobactam sau Cefepim sau Imipenem
sau Aztreonam] + [Amikacina sau Isepamicina]
C: Acinetobacter baumannii: Imidazol
D: semne de gravitate in focar primitiv comunitar: [Cefotaxim sau Ceftriaxon] + vancomicina
E: semne de gravitate in focar primitiv nosocomial: [Cefepim sau Cefpirom] + [Amikacina sau
Isepamicina] + Vancomicina
Vezi raspuns
86. [SEP10076] Sepsisul nosocomial cu stafilococ meticilin rezistent se trateaz altenativ cu:
(pag.374)
A: Fosfomicin
B: Cefotaxim
C: Rifampicin
D: Acid fuscidic
E: Vancomicin
Vezi raspuns
87. [SEP10077] Septicemia cu semne de gravitate n focar primitiv aparent nosocomial se trateaz cu
(pag: 374)
A: Vancomicina
B: Rifampicina

343

C: Amikacina
D: Cefpirom
E: Cefotaxim
Vezi raspuns
88. [SEP10078] Sepsisul grav cu enterobacterii se trateaz cu ()
A: Cefepim
B: Imipenem
C: Ceftriaxon
D: Cefotaxim
E: Amoxicilin
Vezi raspuns
89. [SEP10079] Tratamentul de prim intenie n septicemia cu Salmonella include ()
A: Amikacin
B: Ofloxacin
C: Ceftazidim
D: Ciprofloxacin
E: Amoxicilin
Vezi raspuns
90. [SEP10080] Septicemia intr n diagnostic diferenial alturi de ()
A: Hemoragia acut
B: Deshidratarea grav
C: Meningoencefalita herpetic
D: Embolia pulmonar
E: ocul cardiogen
Vezi raspuns
91. [SEP10081] Dezvoltarea septicemiei cu bacili gram negativi dintr-un focar vascular este favorizat
de ()
A: Sarcin
B: Infecie la distan
C: Cateter venos
D: Toxicomanie
E: Alcoolism
Vezi raspuns
92. [SEP10082] n septicemie afectarea plmnului cu pneumococi este favorizat de ()
A: Infecie cu HIV
B: Vrsta naintat
C: Toxicomanie
D: Chirurgie dentar
E: Alcoolism
Vezi raspuns
93. [SEP10083] Sindromul inflamator biologic din septicemie este caracterizat de ()
A: Procalcitonin crescut
B: Hiperleucocitoz
C: Trombopenie
D: Trombocitoz
E: Leucopenie
Vezi raspuns
94. [SEP10084] Recoltarea hemoculturilor n septicemie se realizeaz n urmtoarele condiii ()
A: Se utilizeaz dou flacoane, unul aerob i unul anaerob
B: Se pstreaz peste o sptmn
C: se face n timpul frisoanelor
D: Se recolteaz dup instituirea antibioterapiei
E: n endocardit pot fi recoltate fr restricii

344

Vezi raspuns
95. [SEP10085] Hipoperfuzia periferic din sepsisul sever poate avea urmtoarele consecine ()
A: Marmorare
B: Tulburari de coagulare
C: Oligurie
D: Cianoza
E: Hipoxemie
Vezi raspuns
96. [SEP10094] Factori favorizanti pentru aparitia septicemiilor sunt: ()
A: Valvulopatiile
B: Insuficienta circulatorie
C: Toxicomania
D: Catetere venoase
E: Plagile
Vezi raspuns
97. [SEP10096] Purpura fulminans asociaza urmtoarele, cu excep ia ()
A: Febra
B: Hipotensiune
C: Marmorare
D: Sindrom meningeal
E: Purpura cu extindere rapida
Vezi raspuns
98. [SEP10097] Sepsisul grav se definete ca: ()
A: Sepsis i insuficien respiratorie
B: Sepsis i insuficien hepatic
C: Sepsis i insuficien renal
D: Sepsis i consecine hematologice: tulburri de coagulare
E: Sepsis i consecine hemodinamice: hipertensiune
Vezi raspuns
99. [SEP10101] AB utilizate in trat de prima intentie pentru Pseudomonas aeruginosa comunitar: (pag
374)
A: ticarcilina
B: piperacilina
C: tazobactam
D: ceftazidim
E: isepamicina
Vezi raspuns
100. [SEP10102] AB utilizate in trat de prima intentie pt streptococ D, enterococ: (pag 374)
A: amoxicilina
B: ceftriaxon
C: gentamicina
D: amikacina
E: isepamicina
Vezi raspuns

101. [SEP10103] Mentinerea functiilor vitale in septicemie se realizeaza astfel: ()

A: Expansiune volemica
B: Epurare extrarenala de urgenta
C: Antibioterapie i.v
D: Tratarea insuficientei hepatice
E: Tratarea insuficientei circulatorii

345

Vezi raspuns
102. [SEP10104] Sindromul inflamator biologic aparut in septicemii: ()
A: Procalcitonina crescuta
B: Procalcitonina scazuta
C: VSH, CRP ridicate
D: CRP, Fibrinogen ridicate
E: Hiperleucocitoza
Vezi raspuns
103. [SEP10105] Afirmatii adevarate despre realizarea hemoculturilor din septicemii sunt: ()
A: Se recolteaza 3 flacoane pe serie
B: Se pastreaza doar 5 zile
C: Ciupercile pot da hemoculturi negative
D: Se realizeaza maxim 3 serii de hemoculturi in 24 de ore
E: O hemocultura negativa elimina diagnosticul de bacteriemie
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Diareea acut i deshidratarea la

adult
1. [DSH10002] Diareea acut se definete ca: (pg. 403)
A: emisia de minimum 5 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de mai puin de 14 zile
B: emisia unui scaun lichid sau moale i abundent
C: emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de mai puin de 14 zile
D: emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de minimum 14 zile
E: emisia de scaune numeroase, puin abundente si care conin snge i puroi
Vezi raspuns
2. [DSH10003] Sindromul gastroenteric se caracterizeaz prin: (pg. 404)
A: diaree profuz si apoas
B: evoluie rapid favorabil
C: evoluie letal n absena tratamentului
D: afectare colic invaziv
E: risc de oc septic
Vezi raspuns
3. [DSH10004] n etiologia sindromului dizenteric este implicat: (pg. 405-406)
A: clostridium perfrigens
B: calicivirus
C: rotavirusuri
D: shigella sp.
E: vibrio cholerae
Vezi raspuns
4. [DSH10005] n diareea acut, coprocultura pe medii selective este indicat n caz de: (pg. 404)
A: sindrom dizenteric
B: sindrom gastroenteritic
C: diaree > 5 zile
D: diaree aparut dup un tratament antibiotic
E: diaree aparut dup chimioterapie
Vezi raspuns
5. [DSH10006] Tratamentul n diareea acut implic: (pg. 406-407)
A: spitalizare obligatorie

346

B: rehidratare parenteral n caz de deshidratare sever

C: modulatoare de motilitate cu efect de ncetinire a tranzitului intestinal n suspciunile de diaree
invaziv
D: rehidratare oral n caz de deshidratare sever
E: antibioticoterapie empiric, indicat n toate cazurile de diaree acut, pn la elucidarea cauzei
Vezi raspuns
6. [DSH10012] Diareea acut se definete ca ()
A: Emisia de mai mult de 4 scaune/zi
B: Emisia de scaune moi-llichide
C: Emisia de scaune moi instalat insidios
D: Scaune diareice prezente de aproximativ 10 zile
E: Scaune diareice prezente de aproximativ o lun
Vezi raspuns
7. [DSH10013] Care din urmtoarele afirmattii sunt adevrate referitor la diareea acut ()
A: Aproximativ 1% din diareile acute necesit spitalizare
B: Reprezint o problem major numai n rile n curs de dezvoltare
C: Reprezint aproximativ 5 milioane din consultaii le de la medicul de familie
D: Nu are cauza infecioas n general
E: Reprezint cauza a aproximativ 2 milioane din concediile medicale
Vezi raspuns
8. [DSH10014] Diareea acut asociaz urmtoarele semne extradigestive ()
A: Vrsturi
B: Sete
C: Alterarea strii generale
D: Febr
E: Artralgii
Vezi raspuns
9. [DSH10015] Urmtoarele afirmaii reprezint semne de deshidratare n diareea acut, cu excepia
()
A: Palpitaii
B: Vertij n ortostatism
C: Sete
D: Alterarea strii generale
E: Uscciunea mucoaselor
Vezi raspuns
10. [DSH10016] Sindromul gastroenteric este caracterizat de urmtoarele ()
A: Afectare colic invaziv
B: Diaree "banal"
C: Diaree profuz i apoas
D: Sindrom septic franc
E: Diaree cu numeroase scaune
Vezi raspuns
11. [DSH10017] Sindromul dizenterie prezint urmtoarele, cu excepia ()
A: Distructie celular
B: Megacolon toxic
C: Risc de perforaie
D: Sindrom pseudogripal
E: Sindrom rectal
Vezi raspuns
12. [DSH10018] Diareea hidroelectrolitic se caracterizeaz prin: ()
A: Diaree profuz
B: Diaree invaziv
C: Deshidratare uoar

347

D: Prezena de glere
E: Prezena de snge
Vezi raspuns
13. [DSH10019] Examenul parazitologic al scaunului, este indicat n caz de ()
A: Diaree nosocomial
B: Diaree persistent
C: Diaree mai mult de 7 zile, n ciuda tratamentului antibiotic
D: Diaree nsotit de deshidratare sever
E: Sindrom dizenteric
Vezi raspuns
14. [DSH10020] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre explorarea sangvin n diareea
acut ()
A: Hemoculturi doar n caz de febr
B: CRP n mod uzual
C: Bilan hepatic dac exist suspiciune de febr tifoid
D: Hemoculturi doar dac exist hipotermie
E: Nu este necesar ionograma
Vezi raspuns
15. [DSH10022] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre holer ()
A: Contaminarea este alimentar
B: Este freceventa n Romnia
C: Vrsturile reprezint un simptom prezent n prim plan
D: Tabloul clinic este n general puin sever
E: Produce deshidratare rapid
Vezi raspuns
16. [DSH10023] Referitor la diareea turitilor, sunt adevrate urmtoarele afirmatii cu excepia (pg.
405)
A: Se mai numete i turista
B: Este produs de E.coli enterotoxigen
C: lncubatia este scurt
D: Contine toxine termostabile
E: Contine toxine termolabile
Vezi raspuns
17. [DSH10024] Care din urmtoarele afirmat,ii caracterizeaz sindromul dizenteric produs de
Campylobacter Jejuni ()
A: Tabloul clinic este sever
B: Poliradiculonevrita acut Guillain-Barre este recunoscut ca fiind o complicaie postinfecioas
C: Produce eritem nodos
D: Produce sindrom hemolitic
E: Produce sindrom uremic
Vezi raspuns
18. [DSH10025] Urmtoarele afirmaii caracterizeaz sindromul dizenterie produs de Salmonella, cu
excepia ()
A: Pete lenticulare
B: Serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului
C: Scaune diareice cu aspect glbui, de suc de pepene
D: Declararea este obligatorie
E: Prognosticul este bun, chiar i n absena tratamentului
Vezi raspuns
19. [DSH10026] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre principiile de tratament n
diareea acut? ()
A: Tratamentul este doar simptomatic

348

B: Derivate morfinice n diareea invaziv

C: Salmoneloza - macrolid 5 zile
D: Vibrio cholerae - Doxiciclina n doza unic
E: Clostridium difficile - tratament empiric cu Vancomicina i.v 10 zile
Vezi raspuns
20. [DSH10027] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Yersinia ()
A: Yersinia enterocolitic produce un sindrom dizenterie clasic
B: Exist numeroase serotipuri
C: Tabloul clinic este sever
D: Incubatia este scurt
E: Produce o erupie rozeoliforma
Vezi raspuns
21. [DSH10028] Diareea acut cu Shigela este caracterizat de urmtoarele ()
A: Produce faimosul sindrom hemolitic - uremie
B: Produce un sindrom holeriform
C: Exist numeroase serotipuri
D: Conine o enterotoxina termostabil patogena
E: Diareea este un simptom ce apare n plan secund
Vezi raspuns
22. [DSH10029] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz diareea cu Clostridium perfrigens ()
A: Incubaia este lung
B: Tablou clinic analog celui din infecia cu Stafilococul auriu
C: Se mai numete i "turista"
D: Produce deshidratare ameninttoare de via
E: Apar complicaii postinfectioase
Vezi raspuns
23. [DSH10030] Gastroenteritele virale sunt caracterizate de urmtoarele, cu excepia ()
A: Sunt cele mai frecvente
B: Sunt produse de Calcivirus, Rotavirus
C: Transmiterea este interuman
D: Contagiozitatea este crescut
E: Survine frecevent vara
Vezi raspuns
24. [DSH10031] Deshidratarea global din diareea acut este descris prin, cu excep ia (pg. 403)
A: Sete intens
B: Uscciunea mucoaselor
C: Febr
D: Tulburri neuropsihice
E: Semne de iritaie peritoneal
Vezi raspuns
25. [DSH10062] Efectuarea examenului parazitologic este indicat n urmtoarele situaii ()
A: Copil peste 3 ani
B: Copil sub 3 luni
C: Imunodepresie
D: Absena semnelor septice
E: Context nosocomial
Vezi raspuns
26. [DSH10063] Diaree acuta poate fi determinat de urmtoarele bacterii, cu excepia (pag:405-406)
A: Entamoeba hystolytica
B: Campylobacter jejuni
C: Vibrio cholerae
D: Shigella
E: Salmonella

349

Vezi raspuns
27. [DSH10064] NU este semn al sindromului hemolitic uremic ()
A: Paloare
B: Purpur trombocitopenic
C: Oligoanurie
D: Astenie
E: Hipotensiune arterial
Vezi raspuns
28. [DSH10075] Diareea se trateaz p.o. cu urmtoarele antisecretoare ()
A: Clorchinaldol
B: Furazolidona
C: Diosmectita
D: Loperamida
E: Racecadatoril
Vezi raspuns
29. [DSH10076] Prezena yersinia pseudotuberculosis este marcat de ()
A: Sindrom holeriform
B: Sindrom Guillan-Barre
C: Eruptie rozeliforma
D: Tablou de sindrom apendicular
E: Sindrom dizenteric clasic
Vezi raspuns
30. [DSH10077] Diareea calatorilor este cauzat de E. Coli ()
A: enteroinvaziv
B: enterohemoragic
C: enterotoxigen
D: enteroagregativ
E: enteropatogen
Vezi raspuns
31. [DSH10078] Gastroenteritele acute virale NU sunt caracterizate de ()
A: Cauza poate fi rotavirusul
B: Cauza poate fi calcivirusul
C: Evolutia este spontan favorabil n cteva zile
D: Transmitere interuman
E: Contagiozitatea este scazut
Vezi raspuns
32. [DSH10079] Sindromul holeriform NU este caracterizat de ()
A: Risc de deshidratare sever
B: Sindrom septic moderat sau absent
C: Afectare intestinal prin mecanism toxic sau toxinic
D: Evoluie rapid favorabil
E: Diaree profuz i apoas
Vezi raspuns
33. [DSH10080] Deshidratarea extracelular NU este caracterizat prin ()
A: Hipotonia globilor oculari
B: Pliu cutanat persistent
C: Vene jugulare externe colabate
D: Pierdere ponderal
E: Sete intens
Vezi raspuns
34. [DSH10081] Tratamentul antibiotic al diareei secundare infectiei cu Clostridium difficile care nu a
rspuns la metronidazol Per os 7 zile se face cu: ()

350

A: Amoxicilina Per os
B: Chinolona Per os
C: Macrolid Per os
D: Doxiciclina Per os
E: Vancomicina Per os
Vezi raspuns
35. [DSH10007] Sindromul holeriform se caracterizeaz prin: (pg. 404)
A: diaree banal, puin sever
B: diaree profuz i apoas
C: diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ si coninut bogat de glere, snge i puroi
D: risc de deshidratare sever, n absena terapiei
E: evoluie rapid favorabil n majoritatea cazurilor
Vezi raspuns
36. [DSH10008] Sindromul dizenteric se caracterizeaz prin: (pg. 404)
A: afectare intestinal
B: afectarea invaziv a colonului
C: sindrom septic moderat sau chiar absent
D: risc de oc septic
E: diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i coninut bogat de glere, snge i puroi
Vezi raspuns
37. [DSH10009] Privitor la toxiinfeciile alimentare stafilococice sunt adevrate urmtoarele: (pg. 405)
A: se definesc prin apariia a minimum trei cazuri grupate, cu simpromatologie similar, n general
digestiv, a cror cauza poate fi corelat cu aceeai origine alimentar
B: incubaie lung
C: incubaie scurt
D: vrsturile sunt n prim plan, diareea n plan secund
E: diareea este n prim plan, vrsturile n plan secund
Vezi raspuns
38. [DSH10010] Febra tifoid se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte, cu excepia: (pg. 406)
A: clinic: erupie rozeoliform, puls disociat, scaune diareice
B: biologic: leucocitoz, citoliza hepatic
C: biologic: leucopenie, citoliz hepatic
D: coprocitologic: hematii i eozinofile abundente
E: hemoculturile i serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului
Vezi raspuns
39. [DSH10011] Privitor la tratamentul cu antibiotice administrat n diareea acut, sunt adevrate
urmtoarele: (pg. 407)
A: trebuie iniiat dup recoltarea probelor biologice
B: macrolidele sunt indicate n salmoneloze
C: chinolonele sunt indicate n salmoneloze
D: doxiciclina este indicat n shigeloze
E: metronidazolul este indicat n diareea cu Clostridium difficile
Vezi raspuns
40. [DSH10021] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre Stafilococul auriu (pg. 405)
A: Are perioad de incubaie lung
B: Are perioada de incubaie scurt
C: Exist 2 enterotoxine
D: Produce un sindrom holeriform
E: Produce diareea cltorilor
Vezi raspuns
41. [DSH10032] Care din urmtoarele afirmaii despre diareea acut sunt adevrate ()
A: Reprezint prima cauz de mortalitate infantil n rile din lumea a 3 a
B: Reprezint o problem major de sntate public

351

C: Aproximativ 3% dintre diareile acute necesit management din partea unui medic specialist
D: Un numr mic de diarei au cauz infectioas
E: Diareea este definit prin emisia de scaune moi sau lichide cu durat de peste 14 zile
Vezi raspuns
42. [DSH10033] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz diareea acut (pg. 403)
A: Scopul principal este identificarea profilului diareei
B: Semnele generale asociate: sete, erupie cutanat
C: Semnele digestive asociate: grea, vrsturile
D: Semne extradigestive asociate: erupie cutanat, artralgii, mialgii
E: Semne de deshidratare: sete, senzaie de uscciune a mucoaselor
Vezi raspuns
43. [DSH10034] Deshidratarea global n diareea acut este descris prin ()
A: Uscciunea mucoaselor
B: Febr
C: oc septic
D: Sete mai intens
E: Tulburri neuropsihice
Vezi raspuns
44. [DSH10035] Deshidratarea extracelular din diareea acut se caracterizeaz prin urmtoarele: ()
A: Hipotensiune ortostatic
B: Palpitaii
C: Pliu cutanat persistent
D: Febr
E: Hipotonia globilor oculari
Vezi raspuns
45. [DSH10036] Sindromul gastroenteric este definit prin urmtoarele (pg. 404)
A: Afectare intestinal
B: Diaree banal
C: Diaree hidroelectrolitic
D: Diaree invaziv
E: Asociaz sindrom pseudogripal
Vezi raspuns
46. [DSH10037] Sindromul holeriform este caracterizat de urmtoarele ()
A: Afectare intestinal prin mecanism toxic
B: Diaree profuz
C: Diaree invaziv
D: Asociaz subfebrilitate
E: Diagnosticul este elocvent prin prezena de glere
Vezi raspuns
47. [DSH10038] Sindromul holeriform se caracterizeaz prin urmtoarele cu excepia ()
A: Diaree hidroelectrolitic
B: Sindrom septic moderat
C: Deshidratare sever
D: Nu prezint risc de mortalitate
E: Afectare colic cu distructie celular
Vezi raspuns
48. [DSH10039] Sindromul dizenterie este caracterizat prin urmtoarele ()
A: Scaune numeroase
B: Scaune puin abundente
C: Sindrom septic absent
D: Risc de megacolon toxic
E: Nu exist risc de perforaie colic

352

Vezi raspuns
49. [DSH10040] 1O.Coprocultura pe medii selective este indicat n urmtoarele situaii ()
A: Sindrom dizenteric
B: Diaree mai mult de 7 zile
C: Diaree cu deshidratare sever
D: Diaree la un pacient imunodeprimat
E: Diaree la revenirea din sejur n zone tropicale
Vezi raspuns
50. [DSH10042] Toxinele pentru Clostridium difficile sunt luate in considerare n urmtoarele ()
A: Diaree ce persista dup un tratament antibiotic
B: Diaree mai mult de 3 zile
C: Diaree mai mult de 7 zile
D: Sindrom infecios sever inexplicabil
E: Diaree nosocomiala
Vezi raspuns
51. [DSH10043] Care din urmataorele investigaii fac parte din examinrile sangvine n cazul unei
diarei acute ()
A: Hemoculturi
B: Hemoleucograma
C: CRP
D: Ionograma sangvin
E: Coprocultura
Vezi raspuns
52. [DSH10044] Examinarea endoscopic n diareea acut are urmtoarele indicaii ()
A: Dureri abdominale difuze
B: Diaree invaziv
C: Diaree mai mult de 3 zile
D: Diaree persistent
E: Coproculturi negative
Vezi raspuns
53. [DSH10045] Gastroenteritele acute virale sunt caracterizate de urmtoarele ()
A: Sunt rare
B: Apar frecvent primvara
C: Virusurile responsabile - Calicivirus, Rotavirus
D: Transmiterea este interuman
E: Evoluia este favorabil spontan
Vezi raspuns
54. [DSH10046] Sindroamele holeriforme pot fi generate de urmtorii ageni patogeni ()
A: Bacillus cereus
B: E. Coli enteroinvaziv
C: Shigela
D: Campylobacter jejuni
E: Stafilococul auriu
Vezi raspuns
55. [DSH10047] Diareea cu Clostridium perfringens se caracterizeaz prin (pg. 405)
A: Incubaia este scurt
B: Incubaia este lung
C: Diareea i durerile abdominale sunt n prim plan
D: Tabloul clinic este puin sever
E: Exist doar dou enterotoxine posibile
Vezi raspuns
56. [DSH10048] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Bacillus cereus

353

()

A: Prezint o toxin termostabila- tablou analog celui din infecia cu Stafilococul auriu
B: Toxina patogen induce un tablou holeriform cu deshidratare rapid
C: Prezint o toxin termolabil - tablou analog celui din infecia cu Clostridium perfrigens
D: Produce o diaree invaziv
E: Poate produce poliradiculonevrit Guillain-Barre
Vezi raspuns
57. [DSH10049] Diareea acut cu Yersinia poate avea urmtoarele particulariti: ()
A: Eritem nodos
B: Yersinia enterocolitic produce sindrom dizenterie clasic
C: Exist numeroase serotipuri
D: Yersinia pseudutuberculosis - tablou apendicular
E: Yersinia este responsabil de majoritatea toxiinfeciilor alimentare colicative
Vezi raspuns
58. [DSH10050] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Salmonella
(pg. 406)
A: Produce frecvent manifestri extradigestive
B: Poate apare puls disociat
C: Poate apare citoliza hepatic
D: Poate apare leucocitoza
E: Hemoculturile pot stabili diagnosticul
Vezi raspuns
59. [DSH10051] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu privire la tratamentul simptomatic
din diareile acute infecioase (pag.406)
A: Hidratare oral
B: Modulatoare de motilitate
C: Antisecretoare per os
D: Topice adsorbante
E: Chinolone
Vezi raspuns
60. [DSH10052] Examenul parazitologic al scaunului este indicat n urmtoarele situaii ()
A: Diaree mai mult de 3 zile
B: Diaree mai mult de 7 zile n ciuda tratamentului antibiotic
C: Diaree persistenta posttratament antibiotic
D: Diaree la un pacient imunodeprimat
E: Sindrom infecios sever inexplicabil
Vezi raspuns
61. [DSH10053] Care din urmtoarele afirmati,i sunt adevrate referitor la tratamentul diareei acute
(pg. 407)
A: Nu se administreaz modulatoare de motilitate
B: Se poate administra Racecadotril
C: Nu se administreaz antiemetice
D: Se pot administra preparate cu Morfin
E: Se poate administra tratament antibiotic empiric
Vezi raspuns
62. [DSH10054] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul antibiotic al diareei
acute ()
A: Tratamentul empiric-aspect invaziv
B: n diareea cu Salmonella se administreaz chinolon 5-7 zile
C: n diareea cu Campylobacter jejuni se administreaz Metronidazol 14 zile
D: n diareea cu Vibrio Cholerae, se administreaz Doxiciclin 300 mg n doz unic
E: n diareea cu Clostridium difficile se oprete administraea antibioticului resposabil i se
administreaz Metronidazol
Vezi raspuns

354

63. [DSH10055] Coprocultura pe medii selective este indicata in caz de: (pag.404)
A: sindrom dizenteric
B: sindrom septic franc
C: diaree peste 3 zile
D: diaree cu scaune numeroase
E: diaree cu deshidratare severa
Vezi raspuns
64. [DSH10057] Toxiinfectiile alimentare sunt date de: ()
A: Stafilococul auriu
B: Vibrio cholerae
C: Clostridium perfrigens
D: Bacillus cereus
E: E.coli enterotoxigen
Vezi raspuns
65. [DSH10058] n diareea sanguinolent se indic urmtoarele examinri ()
A: Examen coproparazitologic
B: Coprocultura
C: Hemoculturi
D: PCR
E: Hemogram
Vezi raspuns
66. [DSH10066] Infecia cu clostridium difficile se trateaz cu ()
A: Metronidazol
B: Vancomicina
C: Amikacina
D: Macrolid
E: Doxiciclina
Vezi raspuns
67. [DSH10067] Suspiciunea de diaree invaziv sau de parazitoz se trateaz empiric cu ()
A: Vancomicina
B: Metronidazol
C: Doxiciclina
D: Macrolid
E: Chinolona
Vezi raspuns
68. [DSH10068] Loperamida este ()
A: antiemetic
B: adsorbant topic
C: antisecretor
D: modulatoar de motilitate
E: contraindicat n diareea invaziv
Vezi raspuns
69. [DSH10069] Dizenteria cu salmoneloze este caracterizat de ()
A: Erupie rozeoliform
B: Leucocitoza este tipic
C: Pot fi diagnosticate cu ajutorul serologiei Widal
D: Este autolimitant
E: Sunt responsabile de majoritatea toxiinfectiilor alimentare colective
Vezi raspuns
70. [DSH10070] Referitor la toxiinfecia alimentar cu stafilococ auriu, urmtoarele sunt adevtate ()
A: Diaree n prim plan

355

B: Vrsturi n prim plan

C: Incubaie lung
D: Incubaie scurt
E: Enterotoxina termolabil
Vezi raspuns
71. [DSH10071] Rectosigmoidoscopia este indicat n caz de diaree ()
A: La un subiect imunodeprimat
B: Persistent cu examene negative
C: Invaziv
D: Cu deshidratare sever
E: Nosocomial
Vezi raspuns
72. [DSH10072] Examenul parazitologic al scaunului este indicat n caz de diaree ()
A: Acut n cadrul unei epidemii recente
B: La un subiect imunodeprimat
C: Nosocomial
D: Peste 7 zile n ciuda unui tratament antibiotic specific
E: Peste 3 zile
Vezi raspuns
73. [DSH10073] Sindromul dizenteric este caracterizat de ()
A: Afectare colic invaziv
B: Risc de deshidratare sever
C: Tenesme
D: Sindrom septic franc
E: Diaree apoas
Vezi raspuns
74. [DSH10074] Deshidratarea extracelular este caracterizat de ()
A: Pierdere ponderal
B: Hipotonia globilor oculari
C: Febr
D: Uscciunea mucoaselor
E: Pliu cutanat persistent
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Profilaxia tetanosului

1. [TET10002] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la managementul unui caz de tetanos este
fals? (pg. 368)
A: plaga se cur i se debrideaz
B: plaga se acoper cu unguente grase i se panseaz ocluziv
C: se practic antibioterapie (Penicilina G administrat i.v.)
D: se practic seroterapie (administrarea de anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al toxinei)
E: bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic
Vezi raspuns
2. [TET10003] Care tip de complicaie nu este specific tetanosului? (pg. 368)
A: complicaii tromboembolice
B: suprainfecii pulmonare (prin aspiraie)
C: nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de arsur
D: sindroame disautonome
E: decompensarea tarelor preexistente
Vezi raspuns
3. [TET10004] Suntei n faa unui pacient vaccinat antitetanic incomplet, care prezint o plag

356

cutanat cu risc tetanigen foarte crescut. Care dintre masurile urmtoare nu este indicat pentru
profilaxia tetanosului? (pg. 369)
A: rapel antitetanic
B: aducerea la zi a vaccin[rii conform schemelor recomandate
C: administrarea de anticorpi umani specifici (IgG, 500 ul)
D: injectarea de permanganat de potasiu (soluie 1%) n jurul plgii
E: antibioterapie empiric
Vezi raspuns
4. [TET10005] Suntei n faa unui pacient, victim a unui accident rutier, ce prezint multiple plgi
murdare; pacientul a fost adus tardiv la medic, la locul accidentului efectundu-se doar o debridare
incomplet. innd cont de statusul vaccinal, care dintre urmtoarele afirmaii este fals? (pg. 369)
A: rapel antitetanic n urm cu 3 ani - instituii antibioterapie, seroterapie i vaccinare complet
B: rapel antitetanic n urm cu 11 ani - efectuai rapel, administrare de imunoglobuline specifice,
antibioterapie
C: rapel antitetanic n urm cu 8 ani - efectuai un nou rapel i instituii antibioterapie
D: pacient cu vaccinare incomplet - practicai antibioterapie, rapel antitetanic, aducerea la zi a
vaccinarii specifice, administrare de imunoglobuline specifice
E: vaccinare absent sau nesigur - vaccinare complet, imunoglobuline specifice, antibioterapie
Vezi raspuns
5. [TET10006] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la vaccinarea antitetanic este fals? (pg.
369)
A: primovaccinarea se practic la sugar i const n trei administrri la interval de o lun (2, 3 i 4
luni de via)
B: primul rapel se efectuaz nainte de vrsta de 18 luni
C: rapeluri se practic ulterior la 6 ani, 11-13 ani i 16-18 ani
D: la adult se practic rapel o dat la 25 de ani
E: vaccinul conine o toxina fr putere patogen
Vezi raspuns
6. [TET10012] Aspectele importante n profilaxia tetanosului sunt urmtoarele cu excepia ()
A: Bacterie ubicuitar
B: Boal este mortal
C: Nu trebuie vaccinate persoanele afectate
D: Boala trebuie declarat obligatoriu
E: Boala permite vaccin cu eficacitate nalt
Vezi raspuns
7. [TET10013] Tratamentul simptomatic al tetanosului const n urmtoarele cu excepia ()
A: Alimentaie parenteral
B: Anticoagulant profilactic
C: Curarizare
D: Intubare
E: Nu necesit traheotomie
Vezi raspuns
8. [TET10015] Tratamentul curativ al tetanosului const in urmtoarele, cu exceptia: (pg. 368)
A: Vaccinarea
B: Seroterapie
C: Antibioterapie sigur de la nceput
D: Curarea plgii
E: Debridarea plgii
Vezi raspuns
9. [TET10026] Urmtoarele afirmaii legate de profilaxia tetanosului sunt adevrate, cu excepia ()
A: Vaccinul contine anatoxina tetanic
B: Toxina nu are putere patogen
C: Vaccinul este eficace i bine tolerat

357

D: Vaccinul are multe contraindicatii

E: Primo-vaccinarea contra tetanosului este obligatorie
Vezi raspuns
10. [TET10027] Clostridium tetani este: (367)
A: Coc gram pozitiv aerob
B: Coc gram negativ anaerob
C: Bacil gram negativ anaerob
D: Bacil gram pozitiv anaerob
E: Bacil gram pozitiv aerob
Vezi raspuns
11. [TET10029] Simptomul inaugural, in faza de prodrom a tetanosului este: (368)
A: opistotonus
B: distonie neuro-vegetativa
C: trismus
D: contractura musculara
E: ameteala
Vezi raspuns
12. [TET10032] In cazul unei intepaturi de dimensiuni mici la nivel mucos, la un pacient vaccinat
incomplet antietanic trebuie efectuate: (ECM 369)
A: rapel si seroterapie i.m.
B: 0.05 ml de anatoxina tetanica i.v. si vaccinare ulterioara
C: vaccinare completa
D: 0.5 ml de anatoxina tetanica i.m. si vaccinare completa
E: rapel si vaccinare ulteriara
Vezi raspuns
13. [TET10041] Tratamentul curativ al tetanosului NU include ()
A: Antibioterapie probabilist
B: Seroterapie
C: Vaccinare
D: Curarizare
E: Curare i debridare a plgii
Vezi raspuns
14. [TET10042] Simptomele premergtoare tetanosului sunt caracterizate de ()
A: Sindroame disautonome
B: Distonie neurovegetativa
C: Contracturi generalizate cu opistotonus
D: Simptomul inaugural este trismusul
E: Primele sunt afectate membrele
Vezi raspuns
15. [TET10043] In cazul unei plagi muradare, debridata incomplet, vazuta tardiv la un pacient cu
ultimul rapel in urma cu 6 ani se procedeaza astfel: (369)
A: rapel+IgG (250ul)+antibioterapie
B: antibioterapie
C: rapel+IgG (500ul)
D: rapel+antibioterapie
E: rapel+IgG (500ul)+antibioterapie
Vezi raspuns
16. [TET10007] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la fiziopatologia i profilaxia tetanosului sunt
adevrate? (pg. 367-369)
A: tetanosul este o boala infecioas datorat efectului neurogen al exotoxinei produse de
Clostridium dificile
B: ptrunderea microbului n organism se face strict prin intermediul unei plgi cutanate
C: bacilul tetanic se dezvolt n condiii de anaerobioz

358

D: toxina se deplaseaz pe cale axonal, n mod centripet i blocheaz eliberarea de

neurotransmitori la nivel sinaptic, ceea ce induce spasticitate muscular
E: profilaxia specific apeleaz la un vaccin ce conine anatoxina tetanic
Vezi raspuns
17. [TET10008] Care dintre urmatoarele afirmaii referitoare la toxina produsa de Clostridium tetani
sunt adevrate? (pg. 367)
A: tetanospasmina nu are efect dect daca subiectul nu este vaccinat (sau este vaccinat incorect) i
dac local sunt ndeplinite condiii propice (anaerobioz)
B: toxina se deplaseaz pe cale axonal n mod centripet
C: paraliziile produse sunt flasce i au caracter asimetric, ascendent
D: la nivel sinaptic, este blocat eliberarea unor neurotransmitori, ceea ce induce spasticitate
muscular
E: toxina este responsabil de apariia de deficite senzoriale
Vezi raspuns
18. [TET10009] n faa caror situaii clinice trebuie avut n vedere diagnosticul de tetanos? (pg. 367368)
A: plgi cutanate sau mucoase
B: plgi ce creaza condiii locale de anaerobioz (ischemie, necroze)
C: paralizii simetrice, flasce, descendente
D: trismus decelat la o persoan n vrst provenit din Frana
E: sugar provenit din ri n curs de dezvoltare, ce prezinta dificulti de alimentare
Vezi raspuns
19. [TET10010] Pentru diagnosticul tetanosului, care dintre urmtoarele date clinice sunt adevrate?
(pg. 368)
A: incubaia este n medie de 7 zile
B: simptomul inaugural este trismusul (permanent, ireductibil, fr febr asociat)
C: simptomul inaugural este ptoza palpebral simetric
D: contracturile musculare cuprind iniial membrele, apoi trunchiul i faa
E: contracturile generalizate sunt responsabile de opistotonus
Vezi raspuns
20. [TET10011] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la profilaxia tetanosului sunt adevrate
(pg. 369)
A: vaccinarea antitetanic este obligatorie
B: vaccinul conine antitoxina tetanic
C: nu exista contraindicaii de vaccinare
D: primovaccinarea se efectueaz la copilul mic sub un an i const din trei administrri de produs
(lunile 2, 3, 4)
E: in faa oricrei plagi trebuie verificat statusul vaccinal al pacientului
Vezi raspuns
21. [TET10016] Referitor la tetanos, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: ()
A: Este o boal infectioas
B: Produs de bacil gram pozitiv, anaerob
C: Produs de bacil gram negativ aerob
D: Bacilul se gsete n tubul digestiv al animalelor
E: Nu este o boal mortal
Vezi raspuns
22. [TET10017] Sunt caracteristici ale tetanosului: (pg. 367)
A: Ptrunderea n organism se face prin plgi cutanate sau mucoase
B: Bacilul nu rezist in condiii de anaerobioz
C: Boala se caracterizeaz prin spasticitate muscular
D: Dezvoltarea bacteriei nu are efect dect dac pacientul nu este vaccinat
E: Toxina se deplaseaz n organism centrifug
Vezi raspuns

359

23. [TET10019] Din punct de vedere clinic, n faza prodromal, tetanosul se manifest astfel ()
A: Caracteristica principal este apariia trismusului
B: Trismusul este permanent
C: Trismusul este asociat cu febra foarte mare
D: Trismusul este ireductibil
E: Aceast faz nu este amenintoare de via, pentru c progresia ei nu este rapid
Vezi raspuns
24. [TET10021] Referitor la tetanos, faza de complicaii a bolii se caracterizeaz prin urmtoarele
semne ()
A: Suprainfecii, mai ales pulmonare
B: Fr decompensarea tarelor existente
C: Complicaii tromboembolice
D: Fr complicaii de decubit
E: Sindroame disautonome
Vezi raspuns
25. [TET10022] Diagnosticul diferenial al tetanosului se face cu ()
A: Cauze dentare
B: Cauze articulare
C: Cauze neurologice centrale
D: Articulaia temporomandibular
E: Meningitele
Vezi raspuns
26. [TET10023] Tratamentul curativ al tetanosului const n ()
A: Curarea si debridarea plgii
B: Nu necesit vaccinare
C: Tetanosul este o boal imunizant
D: Seroterapie
E: Antibioterapie probabilist
Vezi raspuns
27. [TET10024] Tratamentul simptomatic al tetanosului const n ()
A: Intubare
B: Anticoagulant profilactic
C: Alimentaie parenteral
D: Traheotomie
E: Nu necesit curarizare
Vezi raspuns
28. [TET10025] Referitor la profilaxia tetanosului, sunt adevrate urmtoarele afrrmaii ()
A: Primo-vaccinarea este obligatorie
B: Prima vaccinare cuprinde trei injecii la interval de o lun la varsta de 2,3 si 4 luni, urmate de
rapel nainte de vrsta de 18 luni
C: La vrsta adult este recomandat un rapella 10 ani
D: Vaccinul conine anatoxina tetanic
E: Toxina cu putere patogen
Vezi raspuns
29. [TET10028] Clostridium tetani: (pag:367)
A: Se gaseste in tubul digestiv al animalelor
B: Sporii rezista in mod particular in sol
C: Se transmite interuman
D: Bacil gram pozitiv anaerob
E: Este o bacterie ubiquitara
Vezi raspuns
30. [TET10030] In fata unei arsuri extinse, la un pacient ce a avut ultimul rapel de vaccinare

360

antitetanica in urma cu 12 ani trebuie luate urmatoarele masuri: ( ECM 369)

A: Antibioterapie
B: Rapel
C: IgG 250 uI
D: IgG 500 uI
E: Vaccinare completa
Vezi raspuns
31. [TET10031] Tetanosul in forma simpla se caracterizeaza prin: (ECM 368)
A: Opistotonus
B: Semne de distonie neurovegetativa
C: Diagnosticul necesita examinari complementare
D: Sindroame disautonome
E: Afectarea in primul rand a trunchiului
Vezi raspuns
32. [TET10033] Seroterapia in cazul tratamentului curativ al tetanosului are urmaroarele caracteristici:
(ECM 368)
A: in caz de plaga cu risc crescut doza este de 500 u.I.
B: se administreaza i.v.
C: ofera protectie pentru o luna
D: se administreaza i.m.
E: reprezinta administrarea de anticorpi umani nespecifici neutralizati
Vezi raspuns
33. [TET10034] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag murdar, vzut trziu, cu
vaccinare incomplet ()
A: Antibioterapie
B: IgG 500 ul
C: IgG 250 ul
D: Vaccinare ulterioar
E: Rapel
Vezi raspuns
34. [TET10035] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, corp strin, cu rapel la
peste 10 ani prin ()
A: Antibioterapie
B: IgG 500 ul
C: IgG 250 ul
D: Vaccinare ulterioara
E: Rapel
Vezi raspuns
35. [TET10036] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, curat i vaccinare
incert ()
A: Antibioterapie
B: IgG 500 ul
C: IgG 250 ul
D: Vaccinare complet
E: Rapel
Vezi raspuns
36. [TET10037] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, curat i vaccinare
incert ()
A: Antibioterapie
B: IgG 500 ul
C: IgG 250 ul
D: Vaccinare complet
E: Rapel
Vezi raspuns

361

37. [TET10038] Tetanosul se trateaz simptomatic prin ()

A: Curarizare
B: Antibioterapie probabilist
C: Seroterapie
D: Alimentatie parenteral
E: Intubare/traheotomie
Vezi raspuns
38. [TET10039] Exist suspiciune de tetanos n caz de ()
A: dificulti de sugere la nou-nscut
B: semn de distonie neurovegetativ
C: contracturi generalizate
D: trismus la o persoan n vrst
E: plgi cutanate sau mucoase
Vezi raspuns
39. [TET10040] Tetanosul poate avea urmtoarele complicaii ()
A: Opistotonus
B: Distonia vegetativ
C: Sindroame disautonome
D: Trombembolii
E: Suprainfecii
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Hemoragia digestiv

1. [HDS10002] Cauza dominanta ale hemoragiei digestive superioare este: ()
A: esofagitele peptice
B: angiodisplazii
C: patologia ulceroasa
D: tumori digestive
E: hemobilii
Vezi raspuns
2. [HDS10003] Endoscopia digestiva superioara in urgenta se face: ()
A: la pacient a jeun de 10 ore
B: dupa golirea stomacului prin perfuzie cu amoxicilina
C: la un pacient instabil hemodinamic
D: in scop diagnostic , prognostic si terapeutic
E: in scop excusiv terapeutic
Vezi raspuns
3. [HDS10004] Clasa IIA a scorului forest sedefineste prin: (pag:427)
A: Cheag aderent
B: vas vizibil nehemoragic
C: vas vizibil usor hemoragic
D: cheag aderent
E: cheag detasat
Vezi raspuns
4. [HDS10005] Tratametul cu IPP per os itr-o hemoragie digestivase indica in caz de: ()
A: Forrest IIC,III
B: Forrest IIB, IIC
C: Forrest II, III
D: orice clasificare
E: ForrestIII

362

Vezi raspuns
5. [HDS10011] n clasificarea Forrest a hemoragiilor digestive superioare, scorul Forrest IB semnific
(pg. 427)
A: Hemoragie n pnz
B: Vas vizibil nehemoragic
C: Cheag aderent
D: Pete pigmentare
E: Hemoragie n jet
Vezi raspuns
6. [HDS10012] Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de administrarea (pg. 428)
A: Aspirinei
B: Omeprazolului
C: Enalaprilului
D: Furosemidului
E: Metoclopramidului
Vezi raspuns
7. [HDS10013] Hemoragia digestiva superioar este definit ca hemoragie provenit din tubul digestiv
situat (pg. 426)
A: n aval de unghiul duodenojejunal
B: n aval de flexura splenic
C: n aval de valvula ileocecal
D: n amonte de unghiul duodenojejunal
E: n aval de flexura hepatic
Vezi raspuns
8. [HDS10014] Circumstanele n care se efectueaz endoscopie digestiv superioara n urgen
include (pg. 427)
A: Pacientul cu instabilitate hemodinamic marcat
B: La toi pacienii intubai i ventilai
C: Cu scop exclusiv diagnostic iniial
D: La pacientul a jeun de 6 ore sau dup golirea stomacului prin administrarea unei perfuzii
intravenoase lente cu eritromicin
E: La 72 ore de la debutul sngerarii pentru a atepta spontat a acesteia
Vezi raspuns
9. [HDS10015] La un pacient cu hemoragie digestiv inferioar cu colonoscopie normal i hemoragie
care persista i este abundent, se va avea n vedere efectuarea de urgen a (pg. 428)
A: Tomografiei computerizate
B: Rezonanei magnetice nucleare
C: Arteriografiei celiomezenterice
D: Examinarii cu videocapsul endoscopic
E: Laparoscopiei diagnostice
Vezi raspuns
10. [HDS10022] Despre hemoragia digestiv superioar, sunt adevrate urmtoarele: ()
A: Este determinat de Ieziuni ale tubului digestiv n aval de unghiul duodenojejunal
B: Cauza frecventa - Malory- Weiss
C: Cauza dominant patologia ulceroas
D: Se manifest doar prin melena
E: Se manifesta prin rectoragii minore
Vezi raspuns
11. [HDS10023] Care din urmtoarele semne i simptome pot fi luate n considerare nalgoritmul
diagnosticului diferenial n hemoragia digestiv superiora ()
A: Hemoptizia
B: Sngerarea tip ORL
C: Vrsturi cu coninut gastric de sfecl roie

363

D: Toate variantele sunt adevrate

E: Nicio varianta nu este corect
Vezi raspuns
12. [HDS10024] Despre clasificarea Forrest, sunt adevrate ()
A: Clasa IA-hemoragie n pnz
B: Clasa IB- hemoragie n jet
C: Clasa III-cheag aderent
D: Clasa IIA- cheag aderent
E: Clasa IIC- pete pigmentare
Vezi raspuns
13. [HDS10025] Gravitatea unei hemoragii digestive, se evalueaz prin urmtoarele semne clinice ()
A: Durere toracic
B: Vertij
C: Semne de oc
D: Testele de coagulare
E: Ionograma
Vezi raspuns
14. [HDS10027] Care dintre urmtoarele patologii reprezint cauze frecvente de HDS ()
A: Hipertensiunea portala
B: Esofagita peptica
C: Epistaxisul posterior
D: Neoplasmul gastric
E: Sindromul Mallory- Weiss
Vezi raspuns
15. [HDS10028] Referitor la HDI, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Cea mai frecvent cauz este neoplasmul de colon
B: i are originea n intestinul subire n 90% din cazuri
C: i are originea n colon n 10% din cazuri
D: Tratamentul anticoagulant, reprezint cauza frecvena de HDI
E: Hemoragiile diverticulare reprezint sursa freceventa de HDI
Vezi raspuns
16. [HDS10029] Care dintre urmtoarele afirmaii despre hemoragii le diverticulare sunt adevrate ()
A: Survin dependent de complicaiile inflamatorii ale unei diverticulite
B: Nu se tenteaz niciodat hemostaza endoscopic datorit riscurilor majore
C: Reprezint cauza frecvena de HDI
D: Nu sunt dependente de consumul de AINS
E: Diagnosticul se realizeaz endoscopic
Vezi raspuns
17. [HDS10030] Urmtoarele, reprezint cauza de HDS/HDI, cu excepia (pg. 427)
A: Medicamente gastrotoxice
B: Consumul de medicamente antiagregante
C: Insuficien hepatic
D: Insuficient renal
E: Consumul de anticoagulante
Vezi raspuns
18. [HDS10031] Care dintre urmtoarele afirmaii referitor la hemoragiile digestive, este adevarata ()
A: EDS se realizeaz chiar dac pacientul este instabil hemodinamic
B: Clasificarea Forrest ghideaz doar tratamentul endoscopic
C: Leziunile ulcerative sunt favorizate doar de aspirina
D: Tratamentul empiric este reprezentat de IPP pe injectomat
E: Endoscopia are doar rol diagnostic
Vezi raspuns

364

19. [HDS10050] Care este cauza cea mai frecventa de hemoragie digestiva inferioara: (pag.428)
A: angiodisplaziile
B: hemoragii diverticulare
C: colitele
D: cancer de colon
E: tumorile
Vezi raspuns
20. [HDS10051] Gravitatea unei hemoragii digestive se evalueaza clinic prin urmtoarele ()
A: semne de soc
B: durere toracica
C: vertij
D: teste de coagulare
E: ionograma
Vezi raspuns
21. [HDS10057] NU reprezint cauz a hemoragiei digestive inferioare legate de intestinul subire ()
A: Tumorile
B: Angiodisplaziile
C: Ulceraiile legate de boala Crohn
D: Diverticulul Meckel
E: Ulceraiile Dieulafoy
Vezi raspuns
22. [HDS10058] Mallory-Weiss NU ()
A: are un prognostic favorabil
B: are un tratamentul analog celui al leziunilor ulcerate
C: prezint hemoragie abundent
D: apare dup eforturi de vrstur
E: Reprezint o ruptur longitudinal supra-cardial
Vezi raspuns
23. [HDS10059] Se recomanda IPP p.o. conform scorului Forrest, dac ()
A: Hemoragie n jet
B: Hemoragie n pnz
C: Pete pigmentare
D: Cheag aderent
E: Vas vizibil hemoragic
Vezi raspuns
24. [HDS10060] n suspiciunea de hemoragie digestiv superioar tratamentul este caracterizat, cu
excepia ()
A: Este administrat i.v. pe sering electric
B: Poate asocia octreotid n caz de hipertensiune portal suspectat
C: Se face n doze crescute
D: Se face doar la pacienii stabili hemodinamic
E: Const n inhibitori de pomp de protoni
Vezi raspuns
25. [HDS10061] n hemoragia digestiv sunt examene paraclinice sistematice, cu excepia ()
A: Enzime pancreatice
B: RH
C: TCA
D: RAI
E: Bilan hepatic
Vezi raspuns
26. [HDS10062] Colonoscopia in HDI, se foloseste : ()
A: cu rol diagnostic si prognostic

365

B: doar cu rol diagnostic

C: cu rol diagnostic, prognostic si terapeutic
D: cu rol diagnostic si eventual terapeutic
E: cu rol terapeutic
Vezi raspuns
27. [HDS10006] Cauzele dominante ale hemoragiilor digestive inferioare sunt: ()
A: angiodislazii
B: diverticul Meckel
C: tumori sangerajde
D: hemoragii diverticulare
E: colitele grave
Vezi raspuns
28. [HDS10007] Hemoragiile diverticulare: ()
A: sunt independete de consumul de AINS
B: sunt favorizate de complicatiile inflamatorii ale unei diverticuloze
C: reprezinta cauza cea mai frecveta de HDI
D: oprirea sangerarii necesita de cele mai multe ori o interventie endoscopica
E: reprezinta cel mai adesea un diagostic prezumtiv
Vezi raspuns
29. [HDS10008] Cauzele de HDI legate de intestinul subtire: ()
A: ulceratii AINS
B: ulceratii Crohn
C: polipoza
D: infectii
E: tumori
Vezi raspuns
30. [HDS10010] Cauze rare de HDS: ()
A: esofagita peptica
B: hemobilii
C: ulceratii Dieulafoy
D: tumori
E: hipertensiune portala
Vezi raspuns
31. [HDS10016] Tratamentul hemoragiilor digestive superioare cu inhibitori de pomp de protoni (IPP)
intravenos cu sering electric (IVSE) este indicat n (pg. 427)
A: Hemoragia n pnz
B: Vas vizibil nehemoragic
C: Cheag aderent
D: Pete pigmentare
E: Fond alb al leziunii
Vezi raspuns
32. [HDS10017] Diagnosticul diferenial n caz de hemoragie digestiv superioar include (pg. 426)
A: Hemopatii maligne
B: Hemoptizia
C: Sngerarea de origine ORL
D: Vrsturile cu coninut de culoare roie (vin, sfecla roie)
E: Anevrism de arter mezenteric
Vezi raspuns
33. [HDS10018] Producerea unei hemoragii digestive inferioare la pacienii cu cancer de colon este
favorizat de un tratement cu (pg. 428)
A: Antiagregante plachetare
B: Prokinetice
C: Anticoagulante

366

D: Antidiareice
E: Hipolipemiante
Vezi raspuns
34. [HDS10019] Conduita iniial n hemoragiile digestive include (pg. 426-427)
A: Tueu rectal
B: 2 cai venoase periferice sau o cale central n func ie de gravitate
C: Endoscopie digestiv chiar din momentul primirii pacientului
D: Administrare de octreotid n caz de ulcer gastric hemoragic
E: Oxigenoterapie
Vezi raspuns
35. [HDS10020] La pacienii cu leziuni ulcerate gastroduodenale complicate cu hemoragie digestiv
superioar, n caz de eec repetat al tratamentului endoscopic, se recomand (pg. 428)
A: Embolizare arterial pe cale radiologic
B: Intervenie chirurgical
C: Tratament injectabil cu inhibitori de pomp de protoni
D: Administrare intravenoas de hemostatice
E: Tratament cu sucralfat n doza de 4 grame pe zi
Vezi raspuns
36. [HDS10021] Referitor la scorul Forrest sunt adevarate: (pag. 427)
A: IIA: vas vizibil nehemoragic, tratament IPP per os
B: IIA: cheag aderent, tratament IPP IVSE timp de 72 de ore
C: IIC: pete pigmentare, tratament IPP per os
D: IIA: vas vizibil nehemoragic, tratament IPP IVSE timp de 72 de ore
E: IIC: cheag aderent, tratament IPP per os
Vezi raspuns
37. [HDS10026] Hemoragia digestiv inferioar se caracterizeaz prin (pag.426)
A: Sursa sngerrii este n aval de unghiul duodeno-jejunal
B: Se manifesta prin hematemeza
C: Rar hemoragii diverticulare
D: Se oprete deseori spontan
E: Frecvent sursa sngerrii este o neoplazie rectal
Vezi raspuns
38. [HDS10032] Hemostaza endoscopic se poate realiza n cazul episoadelor de HDS, prin
urmtoarele: ()
A: Adminsitrare de ser adrenalinat
B: Ligaturi elastice pentru ulcer
C: Metode termice
D: Clips-uri pentru varicele esofagiene
E: A, C i D sunt variante incorecte
Vezi raspuns
39. [HDS10033] Referitor la HDS, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: ()
A: Sursa sngerrii se afla n amonte de unghiul duodeno-jejunal
B: Nu genereaz niciodat instabilitate
C: Este frecvent grav
D: Se manifesta prin hematemeza
E: Una dintre cauzele frecvente este esofagita peptica
Vezi raspuns
40. [HDS10034] Care dintre urmtoarele afirmaii despre HDS, sunt adevrate (pg. 427)
A: Clasificarea Forrest ghideaz tratamentul farmacologic
B: Cele din clasa Forrest IIC i III primesc tratament cu IPP p.o
C: n cazul celor din clasa Forrest IIC se poate folosi ser adrenalinat
D: n cazul celor din clasele Forest IA-B, se administreaz tratament i.v cu IPP timp de 72 de ore

367

E: n cazul celor din clasele IIA-B, se administreaz tratament i.v cu IPP timp de 24 de ore
Vezi raspuns
41. [HDS10035] n cazul HDS conduita terapeutic, poate fi reprezentat de ()
A: Ligatura endoscopic a varicelor esofagiene
B: Administrarea de Octreotid n ulcerul peptic
C: IPP pe injectomat
D: Leziuni ulcerate - utilizare de ser adrenalinat
E: Clips-uri pentru VE
Vezi raspuns
42. [HDS10036] Sindromul Mallory -Weiss se caracterizeaz prin ()
A: Ruptura longitudinal subcardiala
B: Prognostic nefavorabil
C: Apare secundar efortului de vrstura
D: Reprezint frecvent o complicaie a cirozei
E: Se instituie tratament analog leziunilor ulcerate
Vezi raspuns
43. [HDS10037] Care dintre urmtoarele atitudini reprezint conduita terapeutic/diagnostic
adecvat pentru existena unui episod de HDI cu colonoscopie normal? ()
A: IPP pe injectomat
B: Videocapsula endoscopica
C: Administrare de Octeotrid i.v
D: Arteriografie celio-mezenterica
E: Embolizare radiologica
Vezi raspuns
44. [HDS10038] Care dintre urmtoarele patologii, reprezint cauze rare de HDS ()
A: Ulceraii Dieulafoy
B: Tumori
C: Wirsungoragii
D: Esofagita peptica
E: Hemobilia
Vezi raspuns
45. [HDS10039] Clasificarea Forrest este caracterizat prin ()
A: IA - hemoragii n jet
B: IB - vas vizibil nehemoragic
C: IIA - fond alb
D: IIB - cheag aderent
E: IIC - pete pigmentare
Vezi raspuns
46. [HDS10040] Care dintre urmtoarele afirmaii reprezint msuri de reanimare (pg. 426-427)
A: Oxigenoterapie
B: Administrarea de IPP
C: Transfuzie
D: Montarea unei ci venoase periferice
E: Umplerea patului vascular
Vezi raspuns
47. [HDS10041] Sunt considerate cauze de ulcer gastric/duodenal, urmtoarele ()
A: Prezenta Helicobacter pylori
B: Hipertensiunea portala
C: Consumul de AINS
D: Vrsturile repetate
E: Consumul de Aspirin
Vezi raspuns

368

48. [HDS10042] Endoscopia digestiv superioar are urmtoarele roluri ()

A: Diagnostic
B: Scderea hipertensiunii portale
C: Prognostic
D: Terapeutic
E: Golirea stomacului
Vezi raspuns
49. [HDS10043] Endoscopia digestiv superioar n urgen se poate efectua n urmtoarele condiii ()
A: Pacient instabil hemodinamic
B: Doar dac pacientul este intubat i ventilat
C: La pacientul a jeun de 6 ore
D: Dup golirea stomacului cu PEV lent cu eritromicina
E: n cazul apariie tulburrilor strii de contient
Vezi raspuns
50. [HDS10044] Cnd funciile vitale au fost controlate, n HDS anamneza este completat de examen
clinic ce const n ()
A: Tueu rectal
B: Examinare ORL
C: Identificarea hipertensiunii portale
D: Palparea abdomenului ce poate decela o formaiune tumoral
E: Identificarea insuficientei hepatocelulare
Vezi raspuns
51. [HDS10045] 14.Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la HDI, sunt adevrate? (pag:426429)
A: Sursa n 90% din cazuri este reprezentat de colon
B: Sursa n 10% din cazuri este reprezentat de rect
C: Cancerul de colon este frecevent sursa sngerrii
D: Colitele frecvent se manifesta prin diaree i rar prin rectoragii
E: Diverticulul Meckel reprezint o surs frecvena de sngerare
Vezi raspuns
52. [HDS10046] Care din urmtoarele sedii aparin intestinului subire i genereaz HDI (pag:429)
A: Ulceraii datorate AINS
B: Ulceraiile din rectocolita ulcerohemoragica
C: Tumori
D: Diverticulii Meckel
E: Angiodisplazia
Vezi raspuns
53. [HDS10047] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz angiodisplazia ()
A: Se manifesta prin rectoragii repetate puin abundente
B: Anomalii vasculare
C: Sunt favorizate de consumul de AINS
D: Sediu - colonul
E: Sediu - intestinul subtire
Vezi raspuns
54. [HDS10048] Care sunt afirmaiile adevrate despre colonoscopie ()
A: Se efectueaz fr pregtirea colonului
B: Se efectueaz sub anestezie general
C: Se poate efectua n urgen
D: Se efectueaz n scop diagnostic
E: Nu are rol terapeutic
Vezi raspuns
55. [HDS10049] n leziunile Forest IA, atitudine a terapeutic se caracterizeaz prin ()
A: Endoscopie cu hemostaza local

369

B: Se poate reinterveni endoscopic dac hemoragia continua

C: Tratament farmacologie cu Octreotid
D: Intervenie chirurgical
E: Embolizari arteriale sub control radiologic
Vezi raspuns
56. [HDS10052] Hemoragiile digestive inferioare ale intestinului subire pot fi cauzate de ()
A: Elceratiile din boala Crohn
B: Diverticulul Meckel
C: Ulceratiile Dieulafoy
D: Ulceratiile legate de AINS
E: Sindromul Mallory-Weiss
Vezi raspuns
57. [HDS10053] Hemoragia din cancerul de colon este caracterizat de (pag:428)
A: Asociaz frecvent diaree
B: Rectoragii repetate puin abundente
C: Tratamentul antiagregant favorizeaz hemoragia digestiva inferioara
D: Este cea mai frecvent cauz de hemoragii digestive inferioare
E: Se manifest deseori printr-o hemoragie acut
Vezi raspuns
58. [HDS10054] n hemoragiile digestive inferioare se recomand capsula endoscopic dac ()
A: Hemoragia este abundent i colonscopia negativ
B: Hemoragia este mic i persist, iar colonscopia este negativ
C: Hemoragia s-a oprit iar colonsocopia este negativ
D: Este suspectat o diverticuloz colonic
E: Nu se poate diferenia ntre HDI i HDS
Vezi raspuns
59. [HDS10055] n hemoragia digestiv reprezint metode de hemostaz endoscopic ()
A: Panasmente hemostatice interne
B: Clipsuri pentru varice
C: Ligaturi elastice pentru varice
D: Metode termice
E: Injectie cu octreotid, mai ales in leziunile ulcerate
Vezi raspuns
60. [HDS10056] n hemoragia digestiv grav reanimarea const n ()
A: Monitorizare cardiac, tensional i a saturaiei
B: Administrare de octreotid i.v.
C: Administrare de IPP empiric i.v. n doze crescute
D: Umplere vascular sau transfuzie
E: Oxigenoterapie
Vezi raspuns
61. [HDS10063] Care este tratamentul hemoragiei digestive superioare (427)
A: IPP (inhibitori ai pompei de protoni) per os, pentru hemoragie in jet
B: Droguri vasoactive splanhnice (octreotid), in caz de hipertensiune portala cunoscuta sau
suspectata
C: Ser adrenilat
D: Ligaturi elastice pentru varicele esofagiene
E: Metode termice
Vezi raspuns
62. [HDS10064] In cazul hemoragiilor digestive, confirmarea diagnosticului se face prin ()
A: anamneza
B: examen clinic
C: tuseu rectal nesistematic
D: sonda nazogastrica posibila

370

E: examinari biologice
Vezi raspuns
63. [HDS10065] Cauze rare de hemoragie digestiva superioara: ()
A: Esofagita peptica
B: Sindrom Mallory-Weiss
C: Wirsungoragii
D: Hemobilii
E: Tumori
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Hepatitele virale

1. [HEP10005] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral tip A este adevarat?
(pg. 451)
A: este determinat de un virus ADN
B: calea de transmitere este parenteral
C: incubaia este cuprins ntre 2-6 luni
D: infecia este cel mai adesea simptomatic i cronicizeaz frecvent la imunodeprimai
E: diagnosticul se stabileste pe baza evidenierii IgM anti-VHA n faza acut, IgG anti VHA izolate
semnificnd un contact vechi
Vezi raspuns
2. [HEP10006] Referitor la hepatit cronic cu VHB, n care dintre situaiile urmtoare se indic
tratament antiviral? (pg. 452)
A: ADN VHB >= 2000 UI/ml, i/sau cretere persistent a ALAT cu viremie detectabil i scor
Metavir >= A2 i/sau F2
B: ADN VHB >= 20000 UI/ml, i/sau ALAT >= 10N i scor Metavir >= A1 i/sau F1
C: ADN VHB detectabil i/sau ALAT >= 10N i scor Metavir >= A1 i/sau F1
D: ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT si scorului Metavir
E: ADN VHB >= 2000 UI/ml indiferent de valoarea ALAT i scorului Metavir
Vezi raspuns
3. [HEP10007] Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevarate referitor la tratamentul antviral in
hepatita C (pag. 453)
A: este contraindicat n cazurile de ciroz compensat
B: este indicat n principal n cazurile cu scor Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate
C: este indicat la pacienii cu manifestari extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar n prezena
fibrozei semnificative
D: se bazeaz pe monoterapie cu interferon alfapegilat
E: scderea ncrcturii virale cu 1 log n sptmna 12 de tratament permite continuarea
tratamentului pe durata prevazuta ini
Vezi raspuns
4. [HEP10009] Care dintre suferinele urmtoare este cauza frecvent a unui sindrom de citoliz
hepatica mai mare de 10 ori valoarea normal? (pg. 456-457)
A: boala Wilson, hepatit autoimun
B: sindromul Budd-Chiari, infiltraie tumoral hepatic
C: ciroza hepatic, carcinomul hepatocelular
D: hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV, EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita
medicamentoasa sau toxica, litiaza vezicular cu migrare de calcul, ischemia hepatic
E: pancreatita acut, ulcerul gastroduodenal
Vezi raspuns
5. [HEP10015] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la hepatit viral A ()
A: Virusul hepatitic A este un virs ADN

371

B: Se transmite prin produse de snge

C: Diagnosticul se face cu ajutorul anticorpilor IgG
D: Este o infecie frecvent simptomatica
E: Are o incubaie de 2-6 sptmni
Vezi raspuns
6. [HEP10016] Urmtoarele afirmaii despre hepatit viral B sunt adevrate, cu excepia ()
A: Virusul hepatitic B este un virus ADN
B: Are o incubaie de 6-12 sptmni
C: Infecie iniial este frecvent simptomatica
D: n Frana aproximativ 0,5% din populaie este infectat
E: Contaminarea este orizontal
Vezi raspuns
7. [HEP10017] Despre hepatit delta, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia ()
A: Virusul hepatitic D este un virus ADN
B: Presupune coninfectie cu VHB
C: Infecia acut este adesea asimptomatica
D: Suprainfecia cu VHB are prognostic prost
E: Virusul hepatitic D este un virus defectiv
Vezi raspuns
8. [HEP10018] Referitor la hepatit viral E, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Este produs de un virus ADN
B: Contaminarea este vertical
C: Incubaia este de 6 saptamani-6 luni
D: Este endemica n Franta
E: Poate genera o hepatit fulminant la gravideE
Vezi raspuns
9. [HEP10020] Tratamentul antiviral n hepatit viral C, are urmtoarele indicaii ()
A: Este indicat la un scor Metavir FO
B: Se indica administrarea unui astfel de tratament n cirozele decompensate
C: Nu se administreaz la pacienii cu manifestri extrahepatice
D: Este indicat inclusiv n absenta, fibrozei semnificative
E: Este propus la cei cu fenotip 1
Vezi raspuns
10. [HEP10021] Care din urmtoarele virusuri sunt nonspecific hepatotrope ()
A: VHA
B: VHB
C: VHC
D: HSV
E: VHE
Vezi raspuns
11. [HEP10022] Care forma clinica este cea mai frecvena n hepatit acut virala ()
A: Forma colestatica
B: Forma prelungit
C: Forma anicterica
D: Forma asociat cu manifestri extrahepatice
E: Forma fulminanta
Vezi raspuns
12. [HEP10023] Ecografia abdominal are urmtoarele indicaii n infecia cu VRB, cu excepia: ()
A: Ecografie anual pentru pacienii cu ciroza
B: Ecografie bianual la pacienii cu ciroza
C: Ecografia anual pentru pacienii cu hepatit
D: Ajuta la cutarea semnelor de ciroza
E: Poate detecta precoce prezenta carcinomului hepatocelular

372

Vezi raspuns
13. [HEP10024] Tratamentul antiviral este indicat la pacienii cu hepatit cronic cu VHB, n
urmtoarele situaii ()
A: ADN - VHB>= 2000 de copii
B: Creterea persistent a ALAT cu viremie nedetectabil
C: Scor Metavir < A2
D: Scor Metavir 2>=F2
E: ADN-VHB >=10000 U/L
Vezi raspuns
14. [HEP10025] Care din urmtoarele afirmaii reprezint strategii terapeutice n hepatit viral B? ()
A: Monoterapie cu Interferon pegilat dac ALAT >2N
B: Rspuns virusologic bun, ALAT >2N i replicare viral moderat - monoterapie cu IFN pegilat
C: La pacienii cu ciroza se prefer analogii nucleotidici
D: La pacienii cu ciroza se prefer Inteferonul pegilat
E: Tratamentul cu Netecavir, se administreaz pe o perioad nedeterminat
Vezi raspuns
15. [HEP10026] Bilanul n hepatit viral B se bazeaz pe urmtoarele, cu excepia ()
A: Determinarea ncrcturii virale
B: Puncie - biopsie hepatic
C: Ecografie abdominal
D: Bilan hepatic
E: AAN
Vezi raspuns
16. [HEP10027] lmunoeliminarea n VHB se caracterizeaz prin ()
A: Replicare viral mare
B: Transaminaze normale
C: Seroconversie n sistem HBe
D: Leziuni hepatice minime
E: Leziuni hepatice variabile
Vezi raspuns
17. [HEP10028] Diagnosticul n HVB, ia n calcul urmtoarele (pag.452)
A: AgHBs
B: Ac anti HBg
C: Ac anti HVC
D: IgGanti HVD
E: IgA anti VHA
Vezi raspuns
18. [HEP10029] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre HVB ()
A: Momentan exist 350.000 de persoane cu hepatit cronic
B: n Frana aproximai 5% sunt infectai
C: n Frana, prevalenta este de 2 ori mai mare dect a HVC
D: 2 miliarde de indivizi din populaia mondial au intrat deja n contact cu VRB
E: 2 din 3 persoane au intrat n contact cu VHB
Vezi raspuns
19. [HEP10030] Istoria natural a unei hepatite are urmtoarea succesiune, cu excepia: ()
A: Faza iniial de contaminare
B: Faza de incubaie
C: Faza preicterica
D: Faza icteric
E: Nici o variant corect
Vezi raspuns

373

20. [HEP10031] Hepatit fulminant se definete prin urmtoarele ()

A: Mortalitate < 50%
B: Encefalopatie hepatic la o sptmn dup apariia icterului
C: IP<25%
D: Tratamentul se poate efectua i ambulator
E: Nu reprezint o form grav de boal
Vezi raspuns
21. [HEP10032] n hepatit viral C, se recomand identificarea comorbiditatilor asociate, urmrinduse urmtorii parametri biologici, cu excepia ()
A: Anticorpii antitiroperoxidaza
B: Anticorpi anti-fibra muscular neted
C: Anti LKM1
D: TSH
E: Ac anti Ro
Vezi raspuns
22. [HEP10033] Diagnosticul hepatitei virale E se realizeaz cu ajutorul ()
A: AgHVE
B: ADN -VHE - snge
C: ADN -VHE - scaun
D: AC anti VHE
E: Nici o variant nu este corect
Vezi raspuns
23. [HEP10034] Care din urmtoarele virusuri fac parte din grupa Herpes ()
A: HVA
B: EBV
C: HVB
D: HVD
E: HVC
Vezi raspuns
24. [HEP10052] Hepatit delta se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: ()
A: Este determinat de un virus ARN
B: Contaminarea este identic cu VHB
C: Infecia este frecvent asimptomatica
D: Diagnosticul pozitiv se bazeaz pe detectarea Ag VHD
E: Se indica aprecierea gradului de fibroz
Vezi raspuns
25. [HEP10084] n creterea gamma-GT prima intenie NU include ()
A: Administrarea de hormoni tiroidieni
B: Msurarea glicemiei
C: Efectuarea unei ecografii hepatice
D: Msurarea circumferinei taliei
E: Calcul IMC
Vezi raspuns
26. [HEP10085] Colestaza extrahepatic poate avea urmtoarele cauze benigne, cu excepia ()
A: Parazitoze ale cilor biliare
B: Ciroza biliar primitiv
C: Litiaza cii biliare principale
D: Colangita sclerozant primitiv
E: Pancreatita cronic
Vezi raspuns
27. [HEP10086] Este cauz frecvent de citoliz cu transaminaze de 10 ori mai mari dect normalul ()
A: Infiltraie tumoral hepatic
B: Hepatit autoimun

374

C: Sindrom Budd-Chiari
D: Boala Wilson
E: Hepatit medicamentoas
Vezi raspuns
28. [HEP10087] n caz de citoliz cu transaminaze sub de 10 ori normalul, primele examinri includ,
cu excepia ()
A: Coeficient de saturaie al transferinei
B: Serologie VHC
C: Ag HBs
D: Ecografie cardiac
E: Ecografie Doppler hepatic
Vezi raspuns
29. [HEP10088] Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul este cauzat cel mai frecvent de, cu
excepia ()
A: Litiaza cu migrare de calcul
B: Hepatit medicamentoas
C: Ciroz
D: Hepatit cronica C
E: Hepatit cronica B
Vezi raspuns
30. [HEP10089] Citoliza hepatic cu ASAT mai mare dect ALAT poate fi cauzat de, cu excepia ()
A: Ficatul de oc
B: Hepatopatia alcoolic
C: Hepatita viral
D: Ciroz
E: Budd-Chiari
Vezi raspuns
31. [HEP10090] Hepatita delta este caracterizat, cu excepia ()
A: Tratamentul riguros nu are risc de recidiv la ntrerupere
B: Tratamentul antiviral este indicat dac se detecteaz ARN viral n ser
C: Diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti-Delta
D: Se suprapune unei infecii cu VHB
E: Este un virus ARN
Vezi raspuns
32. [HEP10091] Tratamentul antiviral in hepatita C nu este indicat la pacienii cu ()
A: ncrctur viral sub 2000 UI/ml
B: hipertensiune portal
C: encefalopatie hepatic
D: ciroz decompensat
E: vrsta naintat
Vezi raspuns
33. [HEP10092] Tratamentul antiviral din hepatita B NU este recomandat dac ()
A: Faza icteric prelungit cu viremie sub 2000 UI/ml
B: Creterea persistent a ALAT cu viremie detectabil
C: ADN VHB peste 2000 UI/ml
D: Ciroza compensat cu ADN VHB sub 2000 UI/ml
E: Socrul metavir mai mare dect A2
Vezi raspuns
34. [HEP10093] Hepatita viral A NU este caracterizat de urmtoarea ()
A: Frecvent asimptomatic
B: IgM antiVHA pozitivi n faza acut
C: Incubaie 2-6 sptmni
D: Virus ARN

375

E: Contaminare sexual
Vezi raspuns
35. [HEP10094] Despre hepatita acuta viral se pot afirma urmtoarele, cu excepia ()
A: Este caracterizat de lipsa encefalopatiei hepatice i un IP sub 50%
B: Nu apare ntotdeauna prurit
C: Icterul este cu bilirubin conjugat
D: Forma colestatic este cea mai frecvent
E: n forma fulminant apare o encefalopatie hepatic la mai puin de 2 sptmni dup apariia
icterulu
Vezi raspuns
36. [HEP10095] Hepatitei viral are urmtoarele faze, cu excepia ()
A: cronicizare
B: icteric
C: contagiozitate
D: incubaie
E: contaminare
Vezi raspuns
37. [HEP10096] Care dintre urmtoarele este virus ADN ()
A: VHE
B: VHD
C: VHC
D: VHB
E: VHA
Vezi raspuns
38. [HEP10002] Istoria naturala a hepatitei cronice B prezinta schematic trei faze,care sunt acelea?
(pag.452)
A: imunotoleranta
B: imunofluorescenta
C: imunoeliminarea
D: faza replicativa
E: faza nonreplicativa
Vezi raspuns
39. [HEP10003] Care sunt cele patru mari cadre nosologice intalnite in practica clinica la subiectul
asimptomatic cu anomalii biologice hepatice: (pag.455)
A: citoliza cronica cu transaminaze <10 N
B: citoliza acuta cu transaminaze >10 N
C: colestaza
D: citoliza cronica cu transaminaze >10 N
E: cresterea izolata a gama-GT
Vezi raspuns
40. [HEP10004] Care sunt cele trei cauze predominante de crestere izolata a gama-GT: (pag.458)
A: intoxicatia alcoolica cronica
B: medicamente inductoare enzimatice
C: intoxicatie alcoolica acuta
D: steatoza
E: colestaza
Vezi raspuns
41. [HEP10010] Care dintre urmtoarele date clinice, biologice i evolutive caracterizeaz o hepatit
viral acut n form fulminant? (pg. 451)
A: apariia unei encefalopatii hepatice la mai puin de 2 sptmni de la apariia icterului
B: scderea indicelului de protrombin (frecvent<25%)
C: mortalitate ridicat (>50% n absena tratamentului prin insuficien hepatic sau complicaiile
acesteia) impunnd internarea n secii de terapie intensiv

376

D: creterea indicelui de protrombin (frecvent>75%)

E: apariia unor manifestri extrahepatice: poliradiculonevrit, anemie hemolitic autoimun,
glomerulopatie
Vezi raspuns
42. [HEP10011] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral tip B sunt adevrate?
(pg. 451-452)
A: etiologia este reprezentat de un virus ARN, transmis pe cale sexual, parenteral, vertical sau
orizontal
B: incubaia este cuprins ntre 6-12 sptmni
C: diagnosticul de hepatit acut B se bazeaz pe evidenierea Ag HBs i Ig M anti HBc
D: cronicizarea este frecvent ntlnit la adult
E: istoria natural a hepatitei cronice B prezint 3 faze: imunotolerana, imunoeliminarea i faza
non-replicativ
Vezi raspuns
43. [HEP10012] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita virala de tip C sunt
adevrate? (pg. 453)
A: etiologia este reprezentat de un virus ARN, cu transmitere majoritar parenteral i foarte rar
sexual
B: incubaia este cuprins ntre 4-6 sptmni
C: infecia acut este frecvent simptomatic i cronicizeaz rar
D: n caz de serologie pozitiv pentru VHC se efectueaz PCR VHC calitativ
E: n cazul n care PCR VHC pozitiv este necesar efectuarea unui bilan complet
Vezi raspuns
44. [HEP10013] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatit delta sunt adevrate? (pg.
454)
A: este cauzat de un virus ARN defectiv care necesit prezena VHB pentru a se multiplica
B: se poate prezenta ca suprainfecie sau coinfecie a VHB
C: virusul cauzal se transmite pe cale enteral
D: infecia acut este frecvent simptomatic, nu cronicizeaz i nu influeneaz istoria natural a
infeciei cu VHB
E: diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti Delta n serul pacienilor Ag HBs pozitivi.
Vezi raspuns
45. [HEP10014] Care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la hepatita de tip E sunt adevarate?
(pag. 454)
A: este determinat de VHE, virus ARN cu transmitere parenterala
B: incubaia este cuprins ntre 2-6 sptmni
C: infecia acut este frecvent asimptomatic, dar deseori mai grav la vrstnici, femei nsarcinate i
persoane cu hepatopatie cronic
D: diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti VHE n snge i PCR ARN VHE n snge sau materii
fecale
E: cronicizarea a fost observat doar la persoanele imunodeprimate
Vezi raspuns
46. [HEP10036] Faza preicterica n cazul hepatitelor acute, se caracterizeaz prin ()
A: Asimptomatica
B: Sindrom pseudogripal
C: Erupie cutanat
D: Dureaz 2-6 sptmni
E: Poate genera disconfort subcostal drept
Vezi raspuns
47. [HEP10037] Faza icteric n cazul hepatitelor acute, se caracterizeaz prin ()
A: Prurit facultativ
B: Icter cu bilirubina neconjugata crescut
C: Hepatomegalie sensibil la palpare

377

D: Asociaz poliradiculonevrite
E: Durata maxim - 2 sptmni
Vezi raspuns
48. [HEP10038] Formele fulminante de hepatit sunt caracterizate prin ()
A: Mortalitate> 50% n absena tratamentului
B: IP > 25%
C: Tratamentul se face n seciile ATI
D: Se recurge la transplant hepatic n toate situaiile
E: Encefalopatia hepatic apare la mai puin de 2 sptmni de la debutul icterului
Vezi raspuns
49. [HEP10039] Hepatit viral A, se caracterizeaz prin: ()
A: n trile n curs de dezvoltare este rar
B: Incubaia este de 2-6 sptmni
C: Frecvent este asimptomatica
D: Contaminarea este orizontal
E: Nu exist tratament specific
Vezi raspuns
50. [HEP10040] Contaminarea n hepatit cu virus B, se poate face ()
A: Pe cale sexual
B: Parenteral
C: Vertical
D: Orizontal
E: Feco-orala
Vezi raspuns
51. [HEP10041] Tratamentul antiviral n HVB este indicat n urmtoarele situaii ()
A: ADN - VHB >=2000 copii/ml
B: ADN - VHB >=10000 copii/ml
C: Creterea persistent a ALA T cu viremie detectabil
D: Scor Metavir A2
E: Scor Metavir F2
Vezi raspuns
52. [HEP10042] Bilanul hepatic n HVB ndeplinete urmtoarele criterii ()
A: Bilan hepatic
B: Determinarea ncrcturii virale
C: Biopsia nu reprezint standardul de aur pentru evaluarea fibrozei
D: Scor Metavir
E: Ecografie anual la pacienii cu ciroza
Vezi raspuns
53. [HEP10043] Care din urmtoarele afmnaii sunt adevrate despre virusurile din grupa Herpes (pg.
454)
A: Sunt specific hepatotrope
B: Hepatit este frecventa la pacienii imunodeprimati
C: Febr i angina caracterizeaz primoinfecia HSV1
D: Hepatit viral este deseori asimptomatica
E: Erupia vezicular la nivelul mucoaselor caracterizeaz infecia cu Zona Zoster
Vezi raspuns
54. [HEP10044] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre hepatitele cu virus Delta (pg. 454)
A: Sunt produse de virus tip ADN
B: Sunt produse de un virus defectiv
C: Poate coinfecta sau suprainfecta VHB
D: Infecia este frecvent asimptomatica
E: Suprainfecia are un prognostic bun
Vezi raspuns

378

55. [HEP10045] Care sunt principalele efecte adverse ale Interferonului ()

A: Anemie
B: Anemie hemolitic
C: Trombocitopenie
D: Sindrom pseudogripal
E: Leucocitoza
Vezi raspuns
56. [HEP10046] Urmtoarele afirmaii despre hepatit viral E sunt adevrate, mai puin ()
A: Este produs de un virus ARN
B: Transmiterea este fecal-orala
C: Frecvent apare n Frana
D: Ribavirina se administreaz p.o empiric tuturor pacienilor
E: Diagnosticul se bazeaz pe serologia Ac anti VHE
Vezi raspuns
57. [HEP10047] Tratamentul antiviral este indicat la pacienii cu HVC n urmtoarele situaii ()
A: Metavir F2
B: Pacienilor cu genotip 2
C: Doz de Ribavirina depinde doar de genotipul viral
D: Interferonul Pegilat se administreaz de 3 ori pe sptmn
E: Metavir F4
Vezi raspuns
58. [HEP10048] Evaluarea noninvaziv a fibrozei hepatice, se realizeaz prin ()
A: Ecografie abdominal
B: Fibroscar
C: Biopsie hepatic
D: Fibrotest
E: Elastografie tranzitorie unidimensionala
Vezi raspuns
59. [HEP10049] 15.Care din urmtoarele afirmaii reprezint contraindicaii temporare sau definitive
ale tratamentului antiviral ()
A: Xeroftalmii
B: Sarcina
C: Hipertiroidia
D: Afeciuni psihiatrice
E: Boli reumatologice
Vezi raspuns
60. [HEP10050] Msurile nespecifice n hepatit cu VHB sunt reprezentate de urmtoarele: (pg. 453)
A: Interzicerea consumului de medicamente hepatotoxice
B: Contact sexual neprotejat
C: ngrijirea afeciunilor de lung durat
D: Vaccinarea pacientului
E: Limitarea consumului de alcool
Vezi raspuns
61. [HEP10051] Care sunt paii de urmat dac ARN-VHC este detectabil ()
A: Bilan hepatic complet
B: Alfa fetoproteina
C: Nu se determina genotipul viral
D: Nu se vor identifica alte comorbiditati
E: Determinarea incrcturii virale este opional
Vezi raspuns
62. [HEP10053] Tratamentul n VHA se caracterizeaz prin urmtoarele ()
A: Nu este specific

379

B: Se recomand repaus tranzitoriu

C: Se evita consumul de medicamente hepatotoxice
D: Ribavirina p.o
E: Interferon pegilat o dat pe sptmn
Vezi raspuns
63. [HEP10054] Hepatit acut virala este caracterizat de ()
A: Citoliza constant
B: Valorile transaminazelor de 10 ori normalul
C: Predomina colestaza importanta
D: IgGVHA
E: IgM - anti- HBc
Vezi raspuns
64. [HEP10055] Form de hepatit cu manifestri extrahepatice se caracterizeaz prin ()
A: Anemie hemolitic autoimuna
B: Encefalopatie hepatic
C: Glomerulopatie
D: Leucopenie
E: Poliradiculonevrita
Vezi raspuns
65. [HEP10056] Care din urmtoarele afirmaii despre hepatite sunt adevrate ()
A: Hepatit cu VHA nu se cronicizeaz
B: VHB - virus ARN
C: Incubaie VHC - 2-4 sptmni
D: Hepatit acut sever este o hepatit acut cu IP>50%
E: n hepatitele fulminante IP<25%
Vezi raspuns
66. [HEP10057] n hepatit VHB imunotoleranta se caracterizeaz prin (pg. 453)
A: Replicare viral sczut
B: Transaminaze uor crescute
C: Leziuni hepatice absene
D: Transaminaze normale
E: Seroconversie n sistem HBe
Vezi raspuns
67. [HEP10058] Imunoeliminarea n VHB are urmtoarele caracteristici (pg. 452)
A: Scderea replicrii virale
B: Leziuni hepatice variabile
C: Creterea transaminazelor
D: Se mai numete portaj inactiv
E: Se mai numete rspuns imun
Vezi raspuns
68. [HEP10059] Faza non-replicativa n VHB prezint urmtoarele criterii ()
A: Transaminaze normale
B: Transaminaze crescute
C: Leziuni hepatice variabile
D: Seroconversie cu sistemul HBe
E: Replicare viral nedetectabil
Vezi raspuns
69. [HEP10060] Tratamentul antiviral se administreaz n hepatit cu VHB dac ()
A: n caz de ciroza decompensat, tratamentul se iniiaz de urgen
B: n caz de ciroza compensat, tratamentul se iniiaz dac ADN -VHB > 2000 UI/ml
C: Scor Metavir >=A2
D: ADN - VHB > 10000 UI/ml

380

E: Viremie detectabil i creterea persistent a ALAT

Vezi raspuns
70. [HEP10061] Despre tratamentul antiviral n VRC, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Tratamentul depinde de genotipul viral
B: Dup iniierea tratamentului se face PCR cantitativ la 12 sptmni
C: La 12 sptmni ncrctura viral trebuie s scad cu cel puin 3 log
D: Dac viremia nu scade la 12 sptmni se continua tratamentul
E: Tratamentul antiviral se administreaz fr ntrerupere timp de un an
Vezi raspuns
71. [HEP10062] Istoria naturala a unei hepatite virale cuprinde urmatoare succesiune: (pag.450)
A: o faza initiala de contaminare
B: o faza initiala de latenta
C: o faza de incubatie
D: o faza prodromala
E: o faza preicterica
Vezi raspuns
72. [HEP10063] Principalele efecte secundare ale tratamentului cu interferon sunt reprezentate de:
(pag.454)
A: anemie
B: leucopenie
C: trombocitopenie
D: cefaleea
E: sindrom pseudogripal
Vezi raspuns
73. [HEP10064] Printre cauzele maligne ale colestazei extrahepatice se enumera: (pag.457)
A: cancer pancreatic cefalic
B: invazia tumorala a ficatului
C: infiltratie tumorala hepatica
D: ampulom vaterian
E: colangiocarcinom
Vezi raspuns
74. [HEP10065] Printre cauzele de steatoza se enumera: (pag.458)
A: alcool
B: medicamente inductoare enzimatice
C: nutritie parenterala
D: dislipidemie
E: parazitoze ale cailor biliare
Vezi raspuns
75. [HEP10066] Gamma-GT poate crete din cauza ()
A: Hepatit medicamentoas
B: Hepatit autoimun
C: Pancreatit cronic
D: Steatoz hepatic
E: Alcoolism
Vezi raspuns
76. [HEP10067] Colestaza intrahepatic poate fi cauzat de ()
A: Hepatopatia alcoolic
B: Ciroz biliar primitiv
C: Colangita sclerozant primitiv
D: Colangiocarcinom
E: Litiaza cii biliare principale
Vezi raspuns

381

77. [HEP10068] n citoloza cu transaminaze sub de 10 ori normalul, cea de-a doua intenie conine ()
A: Serologie parazitar
B: Ecografie cardiac
C: Ecografie Doppler hepatic
D: Coeficient de saturaie al transferinei
E: Ac Antinucleari
Vezi raspuns
78. [HEP10069] Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul poate fi cauzat mai puin frecvent de
()
A: Ficatul cardiac
B: Infiltratie tumoral hepatic
C: Sindromul Budd-Chiari
D: Boala Wilson
E: Hepatita autoimun
Vezi raspuns
79. [HEP10070] Citoliza cronic cu transaminaze sub de 10 ori normalul este caracterizat de ()
A: Supravegherea IP
B: Risc de hepatit fulminant
C: Pacient frecvent simptomatic
D: Poate fi efectul unei ciroze
E: Pacient frecvent asimptomatic
Vezi raspuns
80. [HEP10071] Citoliza cu ASAT/ALAT mai mare dect 1 poate fi cauzat de ()
A: Ciroza
B: Hepatopatia alcoolic
C: Sindromul Budd-Chiari
D: Hepatita viral
E: Citoliza de origine muscular
Vezi raspuns
81. [HEP10072] Hepatita poate fi determinat de urmtoarele virusuri ()
A: HPV
B: VZV
C: HSV
D: CMV
E: EBV
Vezi raspuns
82. [HEP10073] Referitor la hepatita viral E, urmtoarele sunt adevrate ()
A: Infecie acut frecvent simptomatic i grav
B: Cronicizeaz la imunodeprimai
C: Incubaie 2-6 sptmni
D: Se transmite sexual
E: Virus ARN
Vezi raspuns
83. [HEP10074] Hepatita delta este caracterizat de ()
A: Tratament cu IFN alfapegilat i ribavirin
B: Tratamentul antiviral dac exist ARN viral n ser
C: Infecia acut este frecvent simptomatic i grav
D: Prezena infeciei VHB
E: Este un virus ARN
Vezi raspuns
84. [HEP10075] Hepatita viral C este caracterizat de ()
A: Asociaz deseori crioglobulinemie
B: Infecie iniial frecvent asimptomatic

382

C: Incubaie 4-12 sptmni

D: Contaminare frecvent sexual
E: Virus ADN
Vezi raspuns
85. [HEP10076] Terapia antiviral n hepatita acut B este caracterizat de ()
A: Analogi nucleotidici la pacienii cu ciroz
B: Tenofovir de prima intentie n caz de raspuns virologic prost
C: Entecavir de prima intentie n caz de raspuns virologic prost
D: Monoterapie cu IFN pegilat dac ALAT > 3N i replicare viral puternic
E: Monoterapie cu IFN pegilat dac ALAT > 3N n contextul unei replicri virale slabe
Vezi raspuns
86. [HEP10077] Hepatita viral B n curs de vindecare este marcat serologic prin ()
A: ADN-VHB +
B: Ac Anti-HBc IgM +
C: Ac Anti-HBc IgG +
D: Ac Anti-HBs +
E: Ag HBs +
Vezi raspuns
87. [HEP10078] Hepatita viral B acut este caracterizat serologic prin prezena ()
A: ADN-VHB
B: Ag HBc
C: Ac Anti-HBc IgM
D: Ac Anti-HBs
E: Ag HBs
Vezi raspuns
88. [HEP10079] Referitor la hepatita viral de tip B este adevrat ()
A: Cronicizarea este rar la nou nscut
B: Infecia iniial este caracteristic simptomatic
C: Incubaie 2-6 sptmni
D: Contaminare sexual
E: Virus ADN
Vezi raspuns
89. [HEP10080] Despre hepatita viral A, urmtoarele sunt adevrate ()
A: Trebuie supravegheat pentru aparitia unui asterixis
B: Nu exist tratament specific
C: Incubaie 1-3 luni
D: Contaminare fecal-oral
E: Virus ADN
Vezi raspuns
90. [HEP10081] Hepatita fulminant este caracterizat prin ()
A: Este sinonim cu hepatita acut sever
B: Se poate trata prin transplant hepatic
C: Mortalitate peste 30% n absena tratamentului
D: IP sub 50%
E: Encefalopatie hepatic la sub 2 sptmni de la apariia icterului
Vezi raspuns
91. [HEP10082] Hepatite cronice pot fi determinate de (pag:450-454)
A: VHE- la subiectii imunodeprimati
B: VHD
C: VHC
D: VHB
E: VHA
Vezi raspuns

383

92. [HEP10083] Virusuri ARN sunt urmtorii ()

A: VHE
B: VHD
C: VHC
D: VHB
E: VHA
Vezi raspuns
93. [HEP10097] Urmatoarele afirmatii despre hepatita delta sunt adevarate, cu exceptia: (454)
A: Nu este indicat tratament antiviral
B: Tratament cu interferon aflapegilat in monoterapie , o injectie subcutanata pe saptamana
C: Risc mare de recidiva la interuperea tratamentului
D: VHB necesita prezenta VHD pentru a se multiplica
E: Diagnosticul se bazeaza pe detectarea de Ac anti-Delta la pacienti Ag HBs negativi
Vezi raspuns
94. [HEP10098] Colestaza presupune: (pagina 455)
A: scaderea gamaGT
B: cresterea fosfatazei alcaline
C: cresterea bilirubinei conjugate
D: scaderea bilirubinei conjugate
E: cresterea gamaglutamina-transpeptidazei
Vezi raspuns
95. [HEP10099] Manifestari extrahepatice asociate hepatitelor sunt? ()
A: Poliradiculonevrita
B: Pancreatita acuta
C: AHAI
D: IRA
E: Glomerulonefrita
Vezi raspuns
96. [HEP10100] Caracteristicile citolizei sunt: ()
A: ALAT sunt prezente in principal in ficat
B: ASAT sunt prezente in principal in muschi
C: Citoliza cronica >6 luni
D: Citoliza hepatica are un raport de ASAT/ALAT>1 cel mai adesea
E: Daca ASAT/ALAT<1 se vor avea in vedere ficatul de soc si sindromul Budd-Chiari
Vezi raspuns
97. [HEP10101] Definitia colestazei este: ()
A: cresterea bilirubinei neconjugate
B: cresterea gamma-GT
C: cresterea fosfatazei alcaline
D: cresterea transaminazelor
E: cresterea bilirubinei conjugate
Vezi raspuns
98. [HEP10102] Bilantul de a doua intentie (daca bilantul initial este negativ) in cazul unei citolize <10
N este: ()
A: Examen oftalmologic (lampa cu fanta)
B: Ceruloplasmina
C: AgHBs
D: Coeficient de saturare al transferinei
E: Ac anticitosol si Ac anti-LKM1
Vezi raspuns
99. [HEP10103] Faza non-replicativa a infectiei cu VHB este caracterizata de urmatoarele: ()

384

A: se mai numeste portaj inactiv

B: leziunile hepatice sunt variabile
C: replicarea virala este nedetectabila
D: transaminazele sunt normale sau crescute daca s-a constituit un CHC
E: fibroza este in grad variabil
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Ulcerul gastric i duodenal

1. [ULC10002] Ulcerul gastric (pg. 433)
A: presupune o pierdere de substan a peretelui gastric cu afectarea musculoasei
B: este similar eroziunilor si exulceraiilor peretelui gastric
C: este mai frecvent dect cel duodenal
D: are o inciden n cretere n ultimii 20 de ani
E: este o urgen chirurgical
Vezi raspuns
2. [ULC10003] Dup tripla terapie a ulcerulului gastric Helicobacter pylori pozitiv, un control
endoscopic este indispensabil dup (pg. 434)
A: o sptmna
B: 4 sptmni
C: 6 sptmni
D: 2 sptmni
E: 8 sptmni
Vezi raspuns
3. [ULC10004] Tratamentul de eradicare al Helicobacter pylori presupune (pg. 434)
A: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin + claritromicin 7-10 zile
B: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin + claritromicin 4-8 sptmni
C: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin - 14 zile
D: Inhibitori de pomp de protoni + claritromicin 14 zile
E: prescrierea unui tratament cu IPP n doza adaptat pacientului
Vezi raspuns
4. [ULC10005] Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la ulcerul gastro-duodenal este
adevarat (pg. 434)
A: controlul cicatrizrii este obligatoriu n ulcerul duodenal necomplicat
B: controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu n ulcerul gastric
C: biopsia endoscopic este obligatorie n orice tip de ulcer pentru a exclude un cancer
D: tratamentul chirurgical este preferat celui cu inhibitori de pomp de protoni
E: sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu inhibitori selectivi Cox-2
Vezi raspuns
5. [ULC10006] Perforaia ulcerului (pg. 434)
A: este o urgen chirurgical
B: evolueaz cu durere cronic n epigastru
C: tratamentul const n administrarea de inhibitori de pomp de protoni n doz mare
D: intervenia chirurgical este rezervat cazurilor care nu raspund la tratament medical
E: evolueaz obligatoriu cu hematemez i melen
Vezi raspuns
6. [ULC10012] Care din urmtoarele afirmaii cu referire la ulcer, sunt adevrate ()
A: Ulcer = pierdere de substan a peretelui digestiv, ce afecteaz seroasa
B: Ulcer = pierdere de substan a peretelui digestiv ce afecteaz musculoasa
C: Incidenta este n cretere
D: Ulcerul gastric este de 3 ori mai frecvent decat cel duodenal
E: Ulcerul duodenal este mai rar dect cel gastric

385

Vezi raspuns
7. [ULC10013] Circumstanele de diagnostic n ulcerul gastric i cel duodenal pot fi ()
A: Durere ulceroas tipic n 2/3 din cazuri
B: Sediu n hipogastru
C: Nu se amelioreaz cu alimentatia
D: Durerea este ritmata de mese
E: Durerea are caracter de arsur
Vezi raspuns
8. [ULC10014] Care dintre urmtoarele afirmaii despre tratamentul din ulcer, sunt adevrate ()
A: Se administreaz tripla terapie indiferent dac infecia cu Helicobacter pylori este prezent sau
nu
B: Eradicarea Helicobacter pylori se realizeaz doar prin administrarea de inhibitori de pomp de
protoni
C: Prescrierea tratamentului cu inhibotori de pomp de protoni are o perioad fix
D: Tratamentul n ulcer cu risc provocat de antiinflamatoare nesteroidiene const n admnistrarea de
inhibitori de pomp de protoni timp de 6 sptmni
E: n ulcerul gastric se efectueaz control endoscopic la 6 sptmni
Vezi raspuns
9. [ULC10015] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu privire la ulcerul perforat? ()
A: Este urgen medical
B: Este urgena chirurgical
C: Apare durere difuz abdominal
D: Este o complicaie rar
E: Tratamentul este endoscopic
Vezi raspuns
10. [ULC10031] Sunt adevrate despre stenoza n ulcer, cu excepia ()
A: Se va biopsia pentru a exclude un cancer
B: Tratamentul const n IPP n doza mare
C: Diagnosticul este endoscopic
D: Se manifest prin vrsturi alimentare postprandiale tardive
E: Este o complicaie frecvent
Vezi raspuns
11. [ULC10032] Referitor la endoscopia digestiv superioar n ulcerul gastric i duodenal, urmtoarea
este fals ()
A: Poate preciza sediul pierderilor de substan
B: Biopsii din ulcer doar n caz de localizare duodenal
C: Se practic biopsii fundice pentru indentificarea HP
D: Se practic biopsii antrale pentru indentificarea HP
E: Permite vizualizarea pierderilor de substanta
Vezi raspuns
12. [ULC10033] Despre durerea ulceroas tipic, urmtoarea afirmaie este fals ()
A: Apare postprandial tardiv
B: Nu este ameliorat de alimentaie
C: E de tip cramp
D: Are sediu epigastric
E: E ntlnit la aproximativ 1/3 cazuri
Vezi raspuns
13. [ULC10035] Fiziopatologia ulcerului gastric si duodena: (433)
A: echilibru intre factorii de agresiune ai mucosei
B: dezechilibru intre factorii de agresiune ai mucosei si factorii de protectie
C: dezechilibru intre factorii de agresiune ai mucoasei(bariera mucoasei)si factorii de
protectie(secretia acida gastrica)
D: echilibru intre factori de protectie

386

E: echilibru intre factorii de agresiune(BARIERA MUCOASEI) si factorii de protectie(SECRETIA ACIDA

GASTRICA)
Vezi raspuns
14. [ULC10039] In caz de ulcer gastric, AINS, ca si tratament gastrotoxic, poate fi inlocuit de un
tratamen cu : (434)
A: IPP timp de 5 saptamani
B: Anticoagulante
C: Inhibitori selectivi Cox-2
D: IPP 3-6 saptamani
E: Amoxicilina
Vezi raspuns
15. [ULC10007] Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt (pg. 433)
A: infecia cu Helciobacter pylori
B: consumul de antibiotice
C: consumul de aspirin
D: consumul de AINS
E: ingestia de substane caustice
Vezi raspuns
16. [ULC10008] Durerea ulceroasa tipic (pg. 433)
A: apare la aproximativ 1/3 dintre pacienii cu ulcer
B: are sediu epigastric
C: este ritmat de mese
D: apare n hipogastru
E: nu are legatur cu ingestia de alimente
Vezi raspuns
17. [ULC10009] Urmtoarele afirmaii referitoare la rolul endoscopiei digestive superioare n ulcerul
gastric i duodenal sunt adevrate (pg. 434)
A: permite vizualizarea direct a Helicobacter pylori
B: este examenul cheie pentru diagnostic
C: precizeaz sediului ulcerului
D: se poate efectua n urgen la pacienii cu ulcer hemoragic instabili hemodinamic
E: permite realizarea biopsiilor
Vezi raspuns
18. [ULC10010] Tratamentul ulcerului gastro-duodenal presupune (pg. 434)
A: administrarea de cefalosporinde de generaia a II-a
B: eradicarea H. Pylori daca acesta este prezent
C: prescrierea unui tratament cu inhibitori de pomp de protoni
D: ntreruperea administrrii medicamentelor gastrotoxice
E: administrarea AINS n doza de siguran pentru ameliorarea durerii
Vezi raspuns
19. [ULC10011] Complicaiile ulcerului duodenal pot fi (pg. 435)
A: hemoragia
B: trangularea
C: perforaia
D: stenoza
E: malignizarea
Vezi raspuns
20. [ULC10016] Stenoza din ulcerul gastric sau duodenal se caracterizeaz prin ()
A: Localizare preferenial la nivelul micii curburi
B: Vrsturi alimentare imediat postprandial
C: Diagnostic endoscopic i prelevare de biopsii
D: Tratament medical de prima intenie cu blocani de pomp de protoni

387

E: Tratament chirurgical de prima intenie

Vezi raspuns
21. [ULC10017] Care din urmtoarele afirmaii despre ulcer pot fi adevrate? ()
A: Ulcerul este definit prin pierderea de substan a peretelui digestiv afectnd musculoasa
B: Abraziunile i exulceraiile sunt superficiale
C: Incidenta este n cretere
D: Ulcerul gastric apare mai frecvent
E: Frecventa ulcerului duodenal este de 3 ori mai mare
Vezi raspuns
22. [ULC10019] Tabloul clinic din ulcer, se caracterizeaz prin urmtoarele ()
A: Durere ulceroas tipic
B: Durerea tipic apare la aproximativ 3/4 din pacieni
C: Sediul este epigastric
D: Durerea are caracter de arsur
E: Durerea are caracter de "foame dureroas"
Vezi raspuns
23. [ULC10022] Care din urmtoarele afirmaii, sunt adevaarte cu privire la endoscopia digestiv
superioar? ()
A: Nu permite diagnosticarea ulcerului
B: Reprezint un examen cheie pentru diagnostic
C: Poate vizualiza una sau mai multe pierderi de substan
D: Permite prelevarea de biopsii
E: Nu permite diagnosticarea neoplasmului gastric
Vezi raspuns
24. [ULC10023] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul ulcerului? ()
A: Depinde de sediul leziunii
B: Depinde dac exist o infecie Helicobacter pylori
C: Tratamentul este acelai indiferent de cauz
D: Consumul de medicamente gastrotoxice schimba perioada administrrii tratamentului
E: Tratamentul ulcerului nu difer n funcie de sediul leziunii
Vezi raspuns
25. [ULC10024] Tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori se caracterizeaz prin ()
A: De prima intentie- dubl terapie
B: De prima intenie - tripl terapie
C: Tripla terapie = Inhibiotori de pomp de protoni n doza unic + Amoxicilin +Metronidazol
D: Tripla terapie = Inhibitori de pomp de protoni n doza dubl +Amoxicilin +Claritromicina
E: Tripla terapie se admnistreaza 7-10 zile
Vezi raspuns
26. [ULC10025] Tratamentul cu inhibitori de pomp de protoni se continua timp de 3 sptmni n
doza standard n urmtoarele situaii: ()
A: Ulcer duodenal necomplicat
B: Ulcer gastric
C: Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene
D: Administrarea de anticoagulante
E: Vrsta peste 50 de ani
Vezi raspuns
27. [ULC10026] Care din urmtoarele afirmaii, sunt adevrate cu privire la complicaiile ulcerului? ()
A: Hemoragia este doar acut
B: Perforaia reprezint o urgen medical
C: Tratamentul chirurgical este de prima intenie n stenoze
D: Diagnosticul stenozei se realizeaz endoscopic
E: Tratamentul de prima intenie n stenoze const n administrarea de inhibitori de pomp de
protoni

388

Vezi raspuns
28. [ULC10027] Ulcerul gastric se abordeaz prin ()
A: Endoscopie pentru a verifica eradicarea HP
B: Controlul cicatrizrii
C: Continuarea tratamentului cu IPP 2 sptmni
D: Endoscopie la 6 sptmni pentru a exclude un cancer
E: nlocuirea AINS cu inhibitori COX2
Vezi raspuns
29. [ULC10028] Helicobacter pylori se combate n prima intenie cu ()
A: Eritromicina
B: Claritromicinga
C: Doxiciclina
D: Amoxicilina
E: IPP doza dubla
Vezi raspuns
30. [ULC10029] Orice form de ulcer se trateaz cu ()
A: ntreruperea oricrui tratament gastrotoxic
B: Bicarbonat de sodiu
C: Ranitidin
D: IPP
E: Eradicarea H. Pylori
Vezi raspuns
31. [ULC10030] Durerea specific ulcerului este caracterizat prin ()
A: Ameliorare de alimentaie
B: Apare postprandial precoce
C: Durere sub forma de crampe
D: Durere n bar
E: Localizare epigastric
Vezi raspuns
32. [ULC10034] Continuarea tratamentului cu inhibitori de pompa de protoni nu este indicata, in caz
de: (ulc10034)
A: ulcer duodenal cu risc
B: ulcer gastric
C: ulcer duodenal necomplicat
D: ulcer duodenal fara risc
E: simptome ulceroase persistente
Vezi raspuns
33. [ULC10036] Circumstante de diagnostic in ulcer: (433)
A: durere ulcerosa tipica in 2/3 din cazuri
B: dureri atipice frecvente cu sediul epigastric
C: asimptomatic frecvent
D: relevat de o complicatie
E: durere postprandiala precoce si ameliorata de alimentatie
Vezi raspuns
34. [ULC10037] Endoscopia digestiva superioara in ulcer: (434)
A: pune diagnosticul
B: permite realizarea biopsiilor antrale si fundice pt dg de cancer gastric
C: biopsii din ulcer numai in ulcerul duodenal
D: biopsii dei ulcer numai din ulcerul gastric
E: in ulcerul gastric preocuparea clinicianului este de aexclude un cancer,deoareceun cancer de
stomac poate imita un ulcer
Vezi raspuns

389

35. [ULC10038] Global sunt necesare intotdeuna in ulcer: (434)

A: eradicare H.P. daca este prezent sau nu
B: eradicareaH.P. daca este prezent
C: prescrierea de IPP pe perioda variabila
D: luarea in vedere a intreruperii a unui tratament gastrotoxic
E: prescrierea de IPP pe o perioda limitata
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Icterul

1. [ICT10002] Colestaza extrahepatic se caracterizeaz prin (pg. 445)
A: obstrucia cilor biliare intrahepatice cu cale biliar principal normal
B: obstrucia a cii biliare principale
C: distrugerea canaliculelor biliare
D: disfuncie hepatocitar
E: urin deschis la culoare
Vezi raspuns
2. [ICT10003] Colangiocarcinomul (pg. 446)
A: este o cauz de icter cu bilirubina neconjugat
B: este o tumor benign
C: poate produce icter cu bilirubina conjugat
D: este o tumor cu origine n epiteliul veziculei biliare
E: este cea mai frecvent form de cancer hepatic primitiv
Vezi raspuns
3. [ICT10004] Dintre examenele paraclinice de prima intenie n icterul cu bilirubina conjugat fac
parte (pg. 446)
A: tomografia computerizat
B: RMN
C: colangio-RMN
D: ecoendoscopia
E: ecografia abdominal
Vezi raspuns
4. [ICT10005] n icterul cu bilirubina conjugat (pg. 445)
A: urina are culoare normal
B: tomografia computerizat este o explorare de prim intenie
C: scaunele sunt decolorate
D: scaunele au culoare normal
E: are loc o hemoliz intens
Vezi raspuns
5. [ICT10006] Icterul manifest presupune creterea nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de (pg.
445)
A: 5 g/l
B: 20 g/l
C: 30 g/l
D: 25 g/l
E: 50 g/l
Vezi raspuns
6. [ICT10012] Cauzele icterului cu bilirubina conjugata de origine extrahepatica sunt: (ICT10012)
A: Ciroza biliara primitiva
B: Litiaza biliara
C: Disfunctie hepatocitara
D: Sdr Gilbert

390

E: Hemoliza
Vezi raspuns
7. [ICT10013] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la icter, sunt adevrate ()
A: Se definete prin coloraia galben doar a pielii
B: Se definete prin coloraia galben doar a mucoaselor
C: Subicterul se definete prin bilirubina > 30 micromoli/l
D: Icterul manifest se definete prin bilirubina > 30 micromoli/l
E: Icterul manifest se definete prin bilirubina < 50 micromoli/l
Vezi raspuns
8. [ICT10014] Sindromul Gilbert, este caracterizat de urmtoarele afirmaii, cu excepia ()
A: Deficit total de glucuronoconjugare a bilirubinei
B: Transmitere autosomal recesiv
C: Afecteaz 5% din populaie
D: Tablou clinic normal, excepie icterul moderat i fluctuant
E: Nu exist tratament
Vezi raspuns
9. [ICT10015] Care din urmtoarele afirmaii despre icterul cu Bilirubina neconjugata sunt adevrate
()
A: Hemoliza i sindromul Gilbert sunt principalele cauze
B: Hemoliza are drept cauz deficitul parial de glucuronoconjugare al bilirubinei
C: Sindromul Gilbert - Hemoglobin are valori sczute
D: Bilanul hepatic este anormal n sindromul Gilbert
E: Tratamentul consta n administrarea de albumina uman i.v
Vezi raspuns
10. [ICT10016] Care din urmtoarele afeciuni maligne pot genera icter de origine extrahepatica? ()
A: Litiaza biliar
B: Pancreatita cronic
C: Ampulom Vaterian
D: Colangita sclerozant primitiv
E: Ciroza biliar primitiv
Vezi raspuns
11. [ICT10017] Diagnosticul prezumtiv al unei tumori de regiune hilar se realizeaz prin ()
A: Ecoendoscopie
B: Puncie - biopsie
C: RMN
D: Colangio - RMN
E: Ecografie abdominal
Vezi raspuns
12. [ICT10028] Subicterul este definit prin urmatoarea valoare a bilirubinei: ()
A: > 50 micromoli/l
B: >15 micromoli/l
C: > 30 micromoli /l
D: > 25 micromoli/l
E: < 30 micromoli/l
Vezi raspuns
13. [ICT10035] n diagnosticul prezumtiv al colestazei intrahepatice se recomand ()
A: Autoanticorpi
B: Endoscopie
C: RMN
D: CT
E: Colangio-RMN
Vezi raspuns

391

14. [ICT10036] Icterului cu bilirubin conjugat are urmtoarele cauze extrahepatice, cu excepia ()
A: Pancreatit cronic
B: Colangiocarcinom
C: Colangita sclerozant primitiv
D: Ciroza biliar primitiv
E: Ampulom vaterian
Vezi raspuns
15. [ICT10037] Examenul clinic n icterul cu bilirubin conjugat NU are urmtorul element ()
A: Semne de hemoliz
B: Semne de insuficien hepatocelulare
C: Semne de hipertensiune portal
D: Distensia veziculei biliare
E: Leziuni de grataj
Vezi raspuns
16. [ICT10038] Sunt adevrate despre icterul cu bilirubina neconjugat, cu excepia ()
A: Nu implic staz biliar
B: Apare n hemoliz
C: Caracterizeaz sindromul Gilbert
D: Scaunele sunt normal colorate
E: Urina este nchis la culoare
Vezi raspuns
17. [ICT10039] Examenele paraclinice in caz de litiaza biliara sunt: ()
A: CT sau colangio-RMN
B: CT si colangio-RMN
C: ecoendoscopie sau colangio-RMN
D: CT sau RMN
E: ecoendoscopie si colangio-RMN
Vezi raspuns
18. [ICT10007] Icterul poate aprea n urmtoarele condiii (pg. 445)
A: creterea produciei de bilirubin de origine hematologic
B: deficit de eliminare a bilei
C: stenoza piloric
D: infarct miocardic acut
E: enterocolita acut
Vezi raspuns
19. [ICT10008] Icterul cu bilirubin neconjugat se caracterizeaz prin (pg. 445)
A: distensia veziculei biliare
B: urina deschis la culoare
C: scaune normal colorate
D: creterea enzimelor de colestaz
E: dilataie de ci biliare intrahepatice
Vezi raspuns
20. [ICT10009] Urmtoarele afirmaii despre sindromul Gilbert sunt adevrate (pg. 445)
A: se transmite autozomal dominant
B: valoarea hemoglobinei este normal
C: nu necesit tratament medicamentos
D: bilirubina neconjugat este crescut moderat
E: transaminazele hepatice au valori crescute
Vezi raspuns
21. [ICT10010] Principalele cauze maligne ale icterului cu bilirubina conjugat de origine extrahepatic
sunt (pg. 446)
A: cancer pancreatic cefalic
B: ampulom vaterian

392

C: colangiocarcinom
D: litiaz biliar
E: hepatit acut
Vezi raspuns
22. [ICT10011] Dintre cauzele benigne ale icterului cu bilirubin conjugat fac parte (pg. 446)
A: litiaza biliar
B: pancreatita cronic
C: colangita sclerozant primitiv
D: hemoliza cronic
E: hemoliza acut
Vezi raspuns
23. [ICT10019] Care din urmtoarele afirmaii despre icter sunt adevrate ()
A: Icterul cu bilirubina mixt nu are aceeai valoare semiologic cu icterul cu bilirubina conjugat
B: Icterul cu bilirubina conjugat asociaz urin de culoare nchis
C: Scaunele decolorate sunt specifice icterului cu bilirubina neconjugata
D: Urina deschis la culoare caracterizeaz icterul cu bilirubina neconjugata
E: Icterul cu bilirubina mixt asociaz scaune decolorate
Vezi raspuns
24. [ICT10020] Colesteza intrahepatica, poate avea urmtoarele cauze ()
A: Obstrucia caii biliare principale
B: Obstrucia cailor biliare intrahepatice
C: Distructia canaliculelor biliare
D: Disfuncia hepatocitara
E: Compresia caii biliare principale
Vezi raspuns
25. [ICT10021] Colestaza extrahepatica este generat de urmtoarele ()
A: Obstrucia cailor biliare intrahepatice
B: Obstrucia caii biliare principale
C: Compresia caii biliare principale
D: Disfuncie hepatocitara
E: Distructia canaliculelor biliare
Vezi raspuns
26. [ICT10022] Sindrom Gilbert are urmtoarele caracteritici, cu excepia ()
A: Deficit parial de glucuronoconjugare a bilirubinei
B: Transmitere autozomal dominant
C: Afecteaz 5% din populaie
D: Determina creterea moderatra a Bilirubinei conjugate <60 micromoli/l
E: Hemoglobin are valori normale
Vezi raspuns
27. [ICT10023] Care din urmtoarele patologii reprezint cauze de icter cu bilirubina neconjugat ()
A: Ampulom Vaterian
B: Ciroza biliar primitiv
C: Colangita sclerozant primitiv
D: Hemoliza
E: Sindrom Gilbert
Vezi raspuns
28. [ICT10024] Care din patologii pot genera icter de origine extrahepatica? ()
A: Neoplasmul de cap de pancreas
B: Ampulomul Vaterian
C: Hepatit autoimun
D: Colangita sclerozant primitiv
E: Colangiocarcinom

393

Vezi raspuns
29. [ICT10025] Care din urmtoarele afeciuni de origine benign, pot genera icter de natur
extrahepatica? ()
A: Litiaza biliar
B: Tumori infiltrative
C: Pancreatita cronic
D: Colangita sclerozant primitiv
E: Ciroza biliar primitiv
Vezi raspuns
30. [ICT10026] Icterul de origine intrahepatic poate avea urmtoarele cauze ()
A: Obstrucia caii biliare principale
B: Obstrucia cailor biliare intrahe
C: Disfuncie hepatocelulara
D: Distrugerea canaliculelor biliare
E: Compresia cailor biliare intrahepatice
Vezi raspuns
31. [ICT10029] Sindromul Gilbert se caracterizeaza prin urmatoarele : ()
A: deficit partial de glucuronoconjugare a bilirubinei , ce se transmite autozoma dominant
B: afecteaza 10% din populatie
C: tablou clinic normal cu exceptia icterului moderat si fluctuant
D: nu se da tratament , se linisteste bolnavul
E: hemoglobina este scazuta
Vezi raspuns
32. [ICT10030] Cauze maligne ale icterului de origine extrahepatica sunt ()
A: colangiocarcinomul
B: ampulom vaterian
C: ciroza biliara primitiva
D: cancer pancreatic cefalc
E: colangita sclerozanta primitiva
Vezi raspuns
33. [ICT10031] Cauze de icter cu bilirubina neconjugata: (pag.445)
A: hemoliza
B: hepatita
C: colangiocarcinomul
D: sindromul Gilbert
E: litiaza biliara
Vezi raspuns
34. [ICT10032] n diagnosticul prezumtiv de colestaz intrahepatic se recomand (pag:446)
A: Puncie-biopsie heparinica
B: Autoanticorpi
C: Saturaia transferinei
D: Feritinemie
E: Serologii virale
Vezi raspuns
35. [ICT10033] n icterul cu bilirubin conjugat pot aprea urmtoarele semne de ()
A: insuficien renal
B: alterare a tranzitului intestinal
C: hemoliz
D: insuficien hepatocelular
E: hipertensiune portal
Vezi raspuns
36. [ICT10034] Sindromul Gilbert implic ()

394

A: Lipsa unui tratament

B: Hb este normal
C: Bilirubina neconjugat este crescut cu peste 60 umoli/l
D: Icter intens
E: Afectare a 5% din populaie
Vezi raspuns
37. [ICT10040] Care din afrimatiile referitoare la examenele paraclinice de prima intentie in icterul cu
bilirubina conjugata sunt adevarate? ()
A: indice de protrombina si cofactori daca este crescut
B: bilant hepatic
C: coeficient de saturatie al transferinei
D: electroforeza proteinelor
E: ionograma sanguina
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Ciroza hepatic i complicaiile

cirozei
1. [CRZ10003] Ciroza hepatic se caracterizeaz din punct de vedere histologic prin (pg. 459)
A: Afectare parcelar a parenchimului hepatic
B: Prezena hiperplaziei nodulare focale
C: Pstrarea arhitecturii normale a ficatului
D: Steatoz microvezicular
E: Fibroza mutilant
Vezi raspuns
2. [CRZ10004] ntre cauzele cele mai frecvente de ciroza hepatic se numr (pg. 459)
A: Hepatit autoimun
B: Ciroz biliar primitiv
C: Hepatit cronic viral
D: Tromboza venelor suprahepatice
E: Ciroza biliar secundar
Vezi raspuns
3. [CRZ10005] Endoscopia digestiv superioar poate evidenia n ciroza hepatic urmtoarele semne
(pg. 460)
A: Dilatarea venei porte
B: Splenomegalie
C: Tromboz portal
D: Varice esofagiene
E: Inversarea fluxului portal
Vezi raspuns
4. [CRZ10006] Precizai care dintre urmtoarele semne clinice se datoreaz hipertensiunii portale din
ciroz (pg. 460)
A: Angioame stelare
B: Hipocratism digital
C: Icter
D: Eritroz palmar
E: Splenomegalie
Vezi raspuns
5. [CRZ10007] Scorul Child-Pugh (pg. 460-461)
A: Se folosete pentru evaluarea gravitii cirozei
B: Gravitatea cirozei crete invers proporional cu valoarea scorului

395

C: Endoscopia digestiv se folosete pentru calcularea scorului

D: Diametrul venei porte este unul din parametrii utilizai pentru calcularea scorului
E: Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte valoarea scorului
Vezi raspuns
6. [CRZ10014] Despre sindromul renal se pot spune, cu exceptia: (pag 465)
A: este un diagnostic de excludere
B: carcinomul hepatocelular e un factor declansator
C: diagnosticul se bazeaza pe 4 criterii majore si pe 4 criterii minore
D: in criteriile majore intra si proteinurie<0.5g/24h
E: in criteriile minore intra: natremie<130mmoli/l
Vezi raspuns
7. [CRZ10015] In diagnosticul sindromului hepatorenal avem: (pag 465)
A: cresterea creatininei >130 micromoli/l printre criteriile minore
B: diureza<50 cc/24h-criteriu minor
C: absenta ameliorarii fnctiei renale dupa incetarea tratamentului cu diuretice-criteriu major
D: natremie<140 mmoli/l -criteriu minor
E: clearence<60 ml/min -criteriu major
Vezi raspuns
8. [CRZ10035] Sindromul hepatopulmonar NU este caracterizat de ()
A: Tratament cu oxigenoterapie
B: Hipertensiune pulmonar
C: Diagnostic prin scintigrafie pulmonar
D: Platipnee
E: Hipoxemia datorat unturilor intrapulmonare
Vezi raspuns
9. [CRZ10037] Encefalopatia hepatic poate fi declanat de ()
A: Delirium tremens
B: Un traumatism
C: O infecie
D: Hiponatremie
E: Hipoglicemie
Vezi raspuns
10. [CRZ10038] Encefalopatia hepatic are urmtoarea descriere corect a unui stadiu ()
A: Stadiul 2 com
B: Stadiul 3 asterixis
C: Stadiul 2 semne piramidale sau extrapiramidale
D: Stadiul 1 sindrom confuzional
E: Stadiul 1 inversarea ritmului nictmeral
Vezi raspuns
11. [CRZ10039] Tratamentul ascitei NU include ()
A: Vitaminoterapie B1/B6/PP pentru prevenia sevrajului
B: ncetarea consumului de alcool
C: Diuretice de ans n doze progresive
D: Regim hiposodat
E: Perfuzie cu albumin n ziua 1 i 3
Vezi raspuns
12. [CRZ10040] Despre infecia lichidului de ascit, urmtoarea afirmaie este fals ()
A: Prezinta risc de sindrom hepatorenal
B: Se efectueaz perfuzii cu albumin n zilele unu i trei
C: Are o mortalitate de 10% pe termen scurt i mediu
D: Diagnosticul se bazeaz pe PMN n lichid
E: Cefotaximul este de prim intenie
Vezi raspuns

396

13. [CRZ10041] Ascita NU este declanat de ()

A: Hemoragie digestiv
B: Carcinomul hepatocelular
C: Alcool
D: Insuficien renal
E: Infecie
Vezi raspuns
14. [CRZ10042] n cazul cirozei se acioneaz, cu excepia ()
A: Vaccinare anti VHD
B: Vaccinare anti VHB
C: Tratamentul cauzei principale
D: Prevenia infeciilor bacteriene
E: Depistarea complicaiilor
Vezi raspuns
15. [CRZ10043] Hipertensiunea portal n ciroz este marcat de ()
A: Asterixis
B: Hipocratism digital
C: Ascit
D: Eritroz palmar
E: Angioame stelare
Vezi raspuns
16. [CRZ10046] Hemoragia digestiv ca i complica ie a cirozei hepatice reprezint: (pag 463)
A: nu reprezint o complicaie grav
B: este o complicaie frecvent
C: se ntlneste numai la pacienii imunodeprimai
D: cauz principal ulcer duodenal
E: nu produce decompensarea cirozei (encefalopatie ascit)
Vezi raspuns
17. [CRZ10002] Scorul Child-Pugh se calculeaza in functie de: ()
A: valoarea proteinelor totale
B: valoarea bilirubinei totale
C: gradul encefalopatiei
D: prezenta hipertensiunii portale
E: valoarea indicelui de protrombina
Vezi raspuns
18. [CRZ10008] Complicaiile cirozei hepatice sunt (pg. 462-466)
A: Hemoragia digestiv
B: Sindromul hepato-renal
C: Ascita neoplazic
D: Sindromul hepato-pulmonar
E: Infecia spontan a lichidului de ascit
Vezi raspuns
19. [CRZ10009] Hemoragia digestiv din ciroz hepatic (pg. 463-464)
A: Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice
B: Poate duce la decompensarea cirozei si apariia encefalopatiei
C: Este o complicaie rar
D: Necesit tratament diuretic
E: Endoscopia digestiv se face de urgen, n primele 6 ore
Vezi raspuns
20. [CRZ10010] Ascita din ciroz hepatic are urmtoarele caracteristici (pg. 462-463)
A: Fluidul de ascit are celularitate bogat si coninut crescut n proteine

397

B: Trebuie ntotdeauna cutat un factor declanator

C: Nu necesit puncie exploratorie pentru efectuarea bilanului biochimic, citologic i bacteriologic
D: Se complic cu infecia spontan a lichidului de ascit
E: Tratamentul presupune regim hiposodat, administrarea de diuretice i puncie evacuatorie
Vezi raspuns
21. [CRZ10011] Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la encefalopatia hepatic sunt
adevrate (pg. 464-465)
A: n stadiul II apare asterixis i sindrom confuzional
B: Se impune excluderea tulburrilor neuropsihice de alt cauz
C: Nu este necesar cutarea unui factor declanator
D: Coma apare n stadiul III
E: Furosemidul i propranololul au efecte benefice
Vezi raspuns
22. [CRZ10012] Urmtoarele afirmaii referitoare la complicaiile pleuropulmonare ale cirozei hepatice
sunt (pg. 466)
A: Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu coninut crescut de proteine
B: Hipoxemia este legata de prezena dilataiilor vasculare pulmonare i de unturi intrapulmonare
C: Tratamentul sindromului hepatopulmonar const n oxigenoterapie i transplant hepatic
D: Hidrotoracele se localizeaz mai mult pe stnga
E: Platipneea reprezint un element cheie de diagnostic al sindromului hepato-pulmonar
Vezi raspuns
23. [CRZ10013] Factori declansatori ai ascitei sunt urmatorii: (p. 462)
A: Hidrotoracele
B: Infectia
C: Hemoragia digestiva
D: Tromboza portala
E: Intreruperea tratamentului
Vezi raspuns
24. [CRZ10016] Diagnosticul de sindrom hepatorenal ia in vedere urmatoarele criterii majore: (pag
465)
A: natremie <130 mmoli/l
B: diureza <500cc/24h
C: osmolaritate urinara >osmolaritate plasmatica
D: proteinurie <0.5g/24h, fara argumente pt obstructia cailor urinare
E: clearence <40 ml/min
Vezi raspuns
25. [CRZ10017] Sunt criterii minore ale sindromului hepatorenal: (pag 465)
A: natremie <130 mmoli/l
B: osmolaritate urinara>osmolaritate plasmatica
C: natriureza<15 mmoli/l
D: absenta altor cauze de insuficienta renala: medicamentoasa, din hipovolemie, infectie
E: diureza<500cc/24h
Vezi raspuns
26. [CRZ10018] Hidrotoracele este caracterizat prin : ()
A: lichid sarac in proteine ( <20g/l)
B: lichide bogat in proteine ( >20 g/l)
C: asociat cu ascita
D: localizare dreapta frecventa
E: ecografia cardiaca vizeaza excluderea unei insuficiente cardiace
Vezi raspuns
27. [CRZ10019] Hipertensiunea portopulmonara se caracterizeaza prin : ()
A: hipertensiunea arteriala pulmonara la subiectul cu hipertensiune portala
B: complicatie posibila : insuficienta cardiaca

398

C: tratamentul cu beta-blocante este contraindicat

D: insuficienta cardiaca nu poate sa apara ca si complicatie
E: transplantul hepatic se considera ca tratament
Vezi raspuns
28. [CRZ10020] Complicatiile pleuropulmonare ce apar in ciroza sunt urmatoarele : ()
A: hidrotoracele
B: sindromul hepatopulmonar
C: hipertensiunea portopulmonara
D: sindrom hepatorenal
E: varicele esofagiene
Vezi raspuns
29. [CRZ10021] Sindromul hepatopulmonar este caracterizat prin urmatoarele : ()
A: hipoxemie
B: dilatatii vasculare pulmonare si shunturi intrapulmonare
C: apare platipneea ( dispneea in ortostatism)
D: hipertensiune arteriala pulmonara
E: tratamentul nu consta in oxigenoterapie
Vezi raspuns
30. [CRZ10022] Cauze frecvente de ciroza hepatica ,care se vor cauta in prima intentie la toti
pacientii: (pag.459)
A: consum de alcool
B: ciroza biliara primitiva
C: steatohepatita non alcoolica
D: boala Wilson
E: hemocromatoza genetica
Vezi raspuns
31. [CRZ10023] Semne de hipertensiune portala in ciroza hepatica sunt urmatoarele: (pag.460)
A: splenomegalie
B: icter si asterixis posibile in caz de ciroza decompensata
C: circulatie venoasa colaterala de tip portocav
D: angioame stelare
E: ascita in caz de ciroza decompensata
Vezi raspuns
32. [CRZ10024] Semne de insuficienta hepatocelulara in ciroza hepatica: (pag.460)
A: angioame stelare
B: eritroza palmara
C: splenomegalie
D: hipocratism digital
E: leuconichie
Vezi raspuns
33. [CRZ10025] Hidrotoracele din ciroza este caracterizat prin ()
A: Asociere cu ascita
B: Platipnee ca element principal de diagnostic
C: Poate avea nevoie de puncie pleural
D: Localizare frecvent stng
E: Lichid srac n proteine
Vezi raspuns
34. [CRZ10026] Encefalopatia hepatic intr n diagnostic diferenial alturi de ()
A: Hematomul subdural
B: Encefalopatia Gayet-Wernicke
C: Hipokaliemie
D: Hiponatremie
E: Meningit

399

Vezi raspuns
35. [CRZ10027] n caz de recidiv pe termen scurt a hemoragiei digestive din ciroz, se recomand ()
A: Hemostaza endoscopica
B: Transplant hepatic, dac hemostaza eueaz
C: Tamponare cu sonda Linton pentru varice esofagiene
D: Tamponare cu sonda Blakemore pentru varicele subcardiale
E: TIPS dac hemostaza eueaz
Vezi raspuns
36. [CRZ10028] Complicaiile hemoragiei digestive n ciroz se pot preveni prin ()
A: Antibioprofilaxie
B: Albumin i.v.
C: Diuretice distale
D: Lactuloz
E: Vitaminoterapie B1/B6/PP
Vezi raspuns
37. [CRZ10029] n ce forme ale ascitei se recomand puncie evacuatorie ()
A: asociat cu alte edeme
B: cronic
C: prost tolerat
D: voluminoas
E: refractar
Vezi raspuns
38. [CRZ10030] Bilantul biologic in ascit, se efectueaz urmtoarele analize / examene (pag:462)
A: Alfa-fetoprotein
B: Examen biochimic al lichidului de ascit
C: Examen citopatologic al lichidului de ascit
D: Examen bacteriologic al lichidului de ascit
E: Hemoculturi in caz de febra sau hipotermie
Vezi raspuns
39. [CRZ10031] Tratamentul cirozei este caracterizat de ()
A: Vaccinare anti VHD
B: Vaccinare anti VHB
C: Prevenirea infeciilor bacteriene
D: Managementul comorbiditilor
E: Tratamentul cauzei este inutil
Vezi raspuns
40. [CRZ10032] n ciroz, hipertensiunea portal apare pe ecografia Doppler sub forma ()
A: De ascit
B: ncetinirea fluxului portal
C: Splenomegalie
D: Ci de derivatie
E: Dilatarea trunchiului portal
Vezi raspuns
41. [CRZ10033] Insuficiena hepatocelular n ciroz este marcat de ()
A: Angioame stelare
B: Eritroz palmar
C: Circulaie venoas colateral abdominal de tip portocav
D: Splenomegalie
E: Asterixis
Vezi raspuns
42. [CRZ10034] Ciroza hepatic poate avea urmtoarele cauze mai puin frecvente ()
A: Deficit ereditar de alfa-1-antitripsin

400

B: Colangit sclerozant primitiv

C: Ciroz biliar primitiv
D: Steatohepatit non-alcoolic
E: Hemocromatoz genetic
Vezi raspuns
43. [CRZ10044] Tratamentul ascitei din cadrul cirozei hepatice cuprinde: (pag 463)
A: regim hiposodat <5 g/24h
B: diuretice distale n doz progresiv
C: nu necesit supravegherea toleranei la tratament
D: AINS
E: puncie evacuatorie n caz de toleran clinic proast
Vezi raspuns
44. [CRZ10045] n faa unuei ascite la un pacient cirotic se vor cuta sistematic urmtoarii factori
declanatori: (pag 462)
A: infecia nu reprezint factor declanator
B: colangiocarcinomul- ecografie abdominal
C: hemoragia digestiv prin tueu rectal
D: ntreruperea tratamentului de baz
E: consumul de alcool
Vezi raspuns
45. [CRZ10047] Despre scorul Child-Pugh se pot afirma urmatoarele: ()
A: Pacientii cu ciroza compensata sunt clasati A si B.
B: Pacientii cu ciroza decompensata sunt clasati B si C.
C: Gravitatea cirozei scade o data cu valoarea scorului
D: 5-6 puncte: Child A
E: 7-10 puncte: Child B
Vezi raspuns

Intrebarile din
hemoragic

tema Boala

Crohn

1. [CHR10002] RCUH are urmatoarele caracteristici: (pg. 439)

A: boala transmurala
B: este agravata de tutun
C: afecteaza rectul si colonul
D: serologia ASCA + la 2/3 din pacienti
E: serologie ANCA + la 1/3 din pacienti
Vezi raspuns
2. [CHR10003] Colonoscopia intr-o RCUH releva: ()
A: leziuni contiue si omogene
B: limita superioara difuza
C: afectarea inconstata a ileonului
D: posibile fistule si stenoze
E: fara ulceratii
Vezi raspuns
3. [CHR10004] Rectocolita hemoragic se caracterizeaz prin (pg. 439)
A: Boal inflamatorie transmural
B: Afecteaz constant rectul
C: Afecteaz constant ileonul terminal
D: Leziunile sunt discontinue
E: Stenoze i fistule

401

rectocolita

Vezi raspuns
4. [CHR10005] Leziunea caracteristic histopatologic pentru boala Crohn este (pg. 440)
A: Infiltratul limfocitar
B: Infiltratul cu PMN
C: Necroza cazeoas
D: Granulomul epiteloid i gigantocelular, fr necroz cazeoas
E: Fibroza intestinal
Vezi raspuns
5. [CHR10006] Simptomatologia n boala Crohn este dominat de (pg. 440)
A: Rectoragii abundente
B: Scaune diareice cu glere i snge la majoritatea pacieilor
C: Diareea acut
D: Prurit
E: Diaree cronic cu evoluie progresiv asociat cu dureri abdominale
Vezi raspuns
6. [CHR10007] Care dintre urmtoarele aspecte pledeaz pentru rectocolita hemoragic n
diagnosticul diferenial (pg. 439)
A: Leziuni mucoase discontinue cu limit superioara imprecis
B: Prezena de stenoze
C: Prezena de fistule
D: Leziuni continue omogene, fr interval de mucoas sntoasa
E: Ileon terminal cu mucoasa granular i ulceraii
Vezi raspuns
7. [CHR10019] Despre rectocolita hemoragic este adevrat urmtoarea afirma ie: (439)
A: boal inflamatorie transmural
B: pANCA pozitivi la 1/3 din pacieni
C: examenul histopatologic este elementul cheie pentru diagnostic
D: fumatul reprezint un factor de risc
E: 20-30% din pacienii afectai vor fi operai la un moment dat
Vezi raspuns
8. [CHR10025] Criteriile Truelove i Witts NU includ ()
A: VSH peste 30
B: Hemoglobina <= 10,5 g/dl
C: Frecven cardiac >= 90/min
D: Temperatur vesperal mai mic de 36 de grade
E: Peste 6 evacuri cu snge n 24 de ore
Vezi raspuns
9. [CHR10026] Rectocolita hemoragic poate da urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Cancer colorectal
B: Tromboz venoas profund
C: Abcese
D: Perforaie
E: Megacolon toxic
Vezi raspuns
10. [CHR10027] Rectocolita hemoragic se manifest colonoscopic prin leziuni cu exceptia (pag.439)
A: Ce nu afecteaz ileonul
B: Fr fistule
C: Fr stenoze
D: Aspect eritematos
E: Leziuni ulcerate aftoide
Vezi raspuns
11. [CHR10028] Nu reprezint manifestare extradigestiv asociat cu BICI: (pag 441)

402

A: uveit
B: aftoz bucal
C: artrit
D: eritem nodos
E: miozit
Vezi raspuns
12. [CHR10029] Manifestarea extradigestiv asociat cu BICI, care evolueaz independent de puseele
de activitate este: (pag 441)
A: uveit
B: aftoz bucal
C: artrit
D: eritem nodos
E: pelvispondilit reumatismal
Vezi raspuns
13. [CHR10030] Este creteriu endoscopic de gravitate n colita acut grav: (pag 441)
A: ulceraii delebrante
B: ulceraii superficiale
C: ulceraii restrnse
D: prezena fistulelor
E: prezena stenozei
Vezi raspuns
14. [CHR10032] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz rectocolita ulcero-hemoragic? ()
A: Este o boal inflamatorie transmurala
B: Este o boal inflamatorie non-transmurala
C: Poate afecta n ansamblu ntreg tubul digestiv
D: Afecteaz mai frecvent intestinul subire
E: Simptomatologia nu depinde de sediul leziunii
Vezi raspuns
15. [CHR10009] Pe termen lung, boala Crohn se poate complica cu (pg. 440-441)
A: Denutriie
B: Cancer colorectal
C: Tromboz venoas profund
D: Amiloidoz AA
E: Perforaie
Vezi raspuns
16. [CHR10010] Manifestarile extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI),
care evolueaz n paralel cu puseele, cuprind (pg. 441)
A: Uveite
B: Aftoza genital
C: Eritem nodos
D: Pelvispondilita reumatismal
E: Colangita sclerozant primitiv
Vezi raspuns
17. [CHR10011] Diganosticul de colit acut grav se bazeaz pe prezen a urmtoarelor criterii (pg.
441)
A: Numr de evacuri/24 ore > 6, cu snge
B: Hemoglobina peste 12 g%
C: Temperatur vesperal sub 37,5C
D: Frecven cardiac sub 90/min
E: Ulceraii extinse, cu dezlipire i puni mucoase
Vezi raspuns
18. [CHR10012] Explorrile morfologice efectuate n boala Crohn, cu scopul de a cauta o afeciune a

403

intestinului subire, dac aceast nu a fost evideniat de colonoscopie, sunt (pg. 440)
A: Examenul baritat esogastroduodenal
B: Radiografie abdominal simpl
C: Irigografia
D: Enterografia CT
E: Enterografia-RMN
Vezi raspuns
19. [CHR10013] Localizarile cele mai frecvente ale bolii Crohn, n practic, sunt (pg. 440)
A: Esofagul
B: Duodenul distal
C: Ileonul
D: Colonul
E: Anusul
Vezi raspuns
20. [CHR10014] Urmatoarele fac parte din criteriile clinico-biologice Truelove si Witts: (pag.441)
A: temperatura vesperala mai mare sau egala de 37.5 grade celsius
B: ASCA pozitiv la 2/3 pacienti
C: frecventa cardiaca mai mare sau egala de 90 /min
D: crestere moderata a bilirubinei neconjugate
E: hemoglobina mai mica sau egal de 10,5 g/dl
Vezi raspuns
21. [CHR10015] Care dintre urmatoarele fac parte din criteriile endoscopice de gravitate ale colitei
acute grave: (pag.441)
A: ulceratii extinse ,cu dezlipire si punti mucoase
B: colita acuta grava rezistenta la tratamentul medical
C: ulceratii profunde
D: tromboza venoasa profunda
E: ulceratii delabrante dezgolind musculara
Vezi raspuns
22. [CHR10016] Care va fi bilantul in fata unei suspiciuni de BICI ? ()
A: Hemoleucograma
B: Ionograma
C: Uree
D: Creatinina
E: Albumina
Vezi raspuns
23. [CHR10017] 8. M. Urmatoarele afirmatii despre boala Crohn sunt adevarate: ()
A: Evolueaza in pusee
B: Este o boala cronica
C: Este o boala subacuta
D: Poate deveni in evolutie stenozanta sau fistulizanta
E: Recidiva postoperatorie este rara
Vezi raspuns
24. [CHR10018] Care sunt indicatiile tratamentului chirurgical in rectolita ulcero-hemoragica? ()
A: Rezistenta la tratament medical
B: Interval scurt intre pusee
C: Cancer
D: Displazie de grad inalt
E: Colita acuta grava rezistenta la tratament medical
Vezi raspuns
25. [CHR10020] Este adevrat despre complicaiile ntlnite n boala Crohn: (pg. 440-441)
A: Colita acut grav apare mai frecvent dect n rectocolita hemoragic
B: Tromboza venoas profund este o complicaie acut

404

C: Amiloidoza AA este o complicaie subacut

D: Denutriia este o complicaie pe termen lung
E: Recidiva postoperatorie este rar
Vezi raspuns
26. [CHR10021] Boala Crohn d urmtoarele complicaii ()
A: Soc prin hemoragie masiva
B: Stenoza digestiva
C: Tromboza venoasa profunda
D: Amiloidoza AA
E: Cancer colorectal
Vezi raspuns
27. [CHR10022] Aspectul colonoscopic n boala Crohn poate fi descris prin ()
A: Afecteaz i ileonul
B: Fr interval de mucoas sntoas
C: Leziuni discontinue i heterogene
D: Leziuni ulcerate aftoide
E: Niciodat fistul sau stenoz
Vezi raspuns
28. [CHR10023] n crectocolita hemoragic se indic coloproctectomie total dac ()
A: Cancer sau displazie de grad nalt
B: Colita acut grav rezistent la tratament medical
C: Este rapid progresiv
D: Are o vechime mai mare de 20 de ani
E: Rezistent la tratament medical
Vezi raspuns
29. [CHR10024] Histologia rectocolitei hemoragice este caracterizat de ()
A: Nu exist semne specifice
B: Necroz cazeoas
C: Infiltrat cu PMN
D: Semne de inflamaie cronic
E: Granulom epiteloid i gigantocelular
Vezi raspuns
30. [CHR10031] complicatiile subacute ale Bolii Crohn sunt urmatoarele cu exceptia : ()
A: FISTULE
B: TROMBOZA VENOASA SUPERFICIALA
C: TROMBOZA VENOASA PROFUNDA
D: STENOZE DIGESTIVE
E: LEZIUNI ULCERATE
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Patologia hemoroidal

1. [HEM10002] Hemoroizii (pg. 473)
A: Sunt formaiuni vasculare situate la nivelul colonului descendent
B: Tulburrile de tranzit intestinal nu reprezint un factor favorizant
C: Sunt mai frecveni la persoanele ntre 45 i 65 ani
D: Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru apariia acestora
E: Hemoroizii externi sunt situai deasupra liniei pectinee
Vezi raspuns
2. [HEM10003] Urmtoarele afirmaii privind fiziopatologia hemoroizilor sunt adevrate (pg. 473)
A: Este pe deplin elucidat

405

B: Nu se datoreaz alterrii esutului conjunctiv care ancoreaz hemoroizii de sfincterul extern

C: Factorul vascular nu este implicat n apariia hemoroizilor
D: Poate fi implicat perturbarea ntoarcerii venoase
E: Hipovascularizaia arterial se ntlnete frecvent
Vezi raspuns
3. [HEM10004] Tratamentul medicamentos de prim intenie a trombozei hemoroidale externe
presupune (pg. 474)
A: Antispastice
B: Antalgice/AINS
C: Probiotice
D: Crbune medicinal
E: Simeticon
Vezi raspuns
4. [HEM10005] Stadializarea Goligher a hemoroizilor (pg. 473-474)
A: Se aplic hemoroizilor externi
B: n stadiul II se ntlnesc hemoroizi interni fr prolaps
C: Prolapsul permanent i ireductibil apare n stadiul I
D: mparte hemoroizii n 5 stadii
E: n stadiul III apare prolaps reductibil manual
Vezi raspuns
5. [HEM10006] Urmtoarea afirmaie privind hemoroizii interni este adevrat (pg. 473-474)
A: Se complic frecvent cu tromboz
B: Apar sngerri tipic nedureroase, cu snge rosu, n timpul sau imediat dup defecaie
C: Regimul igienodietetic presupune reducerea raiei de fibre alimentare
D: Diagnosticul este exclusiv paraclinic
E: Anuscopia se efectueaz de urgen n caz de prolaps hemoroidal trombozat
Vezi raspuns
6. [HEM10013] despre hemoroizi sunt false urmatoarele cu exceptia ()
A: sunt formatiuni vasculare (venoase)
B: hemoroizii externi sunt situati prin definitie deasupra liniei pectinee
C: hemoroizii interni sunt situati prin definitie sub linia pectinee
D: afecteaza cu precarere femeile ( varsta de 45-65 ani)
E: sunt normal prezenti la fiecare individ sub marginea anala si in canalul anal
Vezi raspuns
7. [HEM10018] Tratamentul trombozei hemoroidale externe NU include urmtoarea ()
A: Scleroza sau fotocoagularea
B: Venotonice
C: Topice
D: Reglarea tranzitului
E: AINS
Vezi raspuns
8. [HEM10019] Tromboza hemoroidal intern este caracterizat, cu excepia ()
A: Noduli dureroi la tueu
B: Diagnosticare prin anuscopie
C: Noduli fermi la tuseu
D: Margine anal normal n absena prolapsului
E: Dureri anale acute
Vezi raspuns
9. [HEM10020] Patologia hemoroidal este favorizat, cu excepia ()
A: Igien precar
B: Antecedente familiale
C: Post partum

406

D: Sarcin
E: Constipaie
Vezi raspuns
10. [HEM10022] Care dintre afirmatiile privind sangerariile din patologia hemoroidala interna este
adevarata? ()
A: Sunt totdeuna precedate de durere anala acuta de intensitate variabila
B: Sangele este de culoare negra
C: Survin inaintea defecatiei
D: Sangerarea sub 40 ani necesita colonoscopie pt excluderea unui cancer colorectal
E: Riscul hemoragic este mai mare in cazul folosirii ligaturii elastice decat la sclerozare
Vezi raspuns
11. [HEM10024] Este adevrat despre tehnica Longo n tratamentul patologiei hemoroidale: (pag.
474)
A: se poate utiliza n tratamentul trombozei hemoroidale externe
B: reprezint o tehnic chirurgical n tratamentul hemoroizilor interni prolaba i
C: const n ligaturarea arterelor hemoroidale
D: se realizeaz sub control Doppler
E: reprezint un tratament instrumental
Vezi raspuns
12. [HEM10025] Atitudinea terapeutica in hemoroizii interni NU include: ()
A: Ligatura elastica
B: Incizie, in caz de ineficienta a tratamentului medicamentos
C: Hemoroidectomia clasica
D: Fotocoagularea cu infrarosii
E: Topice, locale si venotonice
Vezi raspuns
13. [HEM10007] Despre tratamentul trombozei hemoroidale sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pg.
474)
A: Este medicamentos de prima intenie
B: Intervenia chirurgical se efectueaz n caz de ineficien a tratamentului medicamentos
C: Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal
D: Venotonicele au eficacitate cert
E: Nu se administreaza antialgicele i AINS
Vezi raspuns
14. [HEM10008] Tratamentul instrumental n patologia hemoroidal intern const n (pg. 474)
A: Scleroza hemoroizilor
B: Hemoroidopexie
C: Fotocoagulare cu infraroii
D: Ligatura elastic a hemoroizilor
E: Ligatura chirugical
Vezi raspuns
15. [HEM10009] Urmtoarele afirmaii privind patologia hemoroidal sunt adevrate (pg. 474)
A: Tromboza hemoroidala interna este rar
B: Tueul rectal poate evidenia noduli fermi i dureroi care corespund unui tromb la nivelul
hemoroizilor interni
C: Tueul rectal i anuscopia trebuie evitate n urgen pentru c sunt inutile si dureroase
D: Ligaturarea elastic se face numai n spital
E: Ligaturarea elastic este mai riscant dect sclerozarea
Vezi raspuns
16. [HEM10010] Tratamentul chirurgical al hemoroizilor const n (pg. 474)
A: Hemoroidectomie
B: ndeprtarea hemoroizilor patologici grupai de obicei n 3 pachete
C: Sutura plgilor dup hemoroidectomie

407

D: Hemoroidopexie
E: Scleroterapie
Vezi raspuns
17. [HEM10011] Regulile igienicodietetice i tratamentul medical n patologia hemoroidal include (pg.
474)
A: Creterea raiei zilnice de fibre alimentare
B: Administrarea de laxative
C: Utilizarea de antispastice
D: Limitarea eforturilor excesive de defecae
E: Utilizarea de medicamente topice
Vezi raspuns
18. [HEM10012] Face parte din tratamentele instrumentale ale patologiei hemoroidale interne:
(pag.474)
A: scleroza
B: hemoroidectomie clasica
C: hemoroidopexie
D: fotocoagulare cu infrarosii
E: ligatura elastica
Vezi raspuns
19. [HEM10014] Patologia hemoroidal intern se trateaz chirurgical prin ()
A: Ligatura arterelor hemoroidale
B: Fotocoagulare
C: Ligatur elastic
D: Hemoroidopexie
E: Hemoroidectomie clasic
Vezi raspuns
20. [HEM10015] Tratamentul trombozei hemoroidale externe include ()
A: Abstenie terapeutic
B: Ligatur elastic
C: Topice
D: AINS
E: Antalgice
Vezi raspuns
21. [HEM10016] Examenul proctologic n tromboza hemoroidal extern este caracterizat de:
(pag:473)
A: Prolaps
B: Tumefacie dureroas la palpare
C: Tumefacie extins
D: Tumefacie edemaiat
E: Tumefacie albastruie
Vezi raspuns
22. [HEM10017] Patologia hemoroidal este favorizat de ()
A: Status alterat al coagulrii
B: Sarcin
C: Antecedentele familiale
D: Bolile inflamatorii ale colonului
E: Constipaie
Vezi raspuns
23. [HEM10021] Manifestarile cele mai frecvente intalnite in patologia hemoroidala interna sunt: (20)
A: durere
B: prolaps
C: sangerari
D: prurit

408

E: secretii muco-purulente
Vezi raspuns
24. [HEM10023] Tromboza hemoroidal extern prezint urmtoarele caracteristici: (pag. 473)
A: Durere anal acut de intensitate variabil
B: Durere ritmat de scaune
C: Tumefacie albstruie ntotdeauna edemaiat
D: Tumefacie dureroas la palpare
E: Durere care provoac trezirea din somn
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Patologia tumoral a tubului

digestiv : tumorile colonului i rectului, tumorile
stomacului, tumorile primitive i secundare ale
ficatului, tumorile esofagului, tumorile pancreasului
1. [DIG10006] In monitorizarea cancerului colo-rectal, postchirurgie nu face parte : ()
A: tuseu rectal
B: CT toracoabdominal
C: biopsie
D: determinare nivel ACE
E: masuri de depistare pentru rudele pacientului
Vezi raspuns
2. [DIG10015] n adenocarcinomul de colon i rect, forma necomplicat, una din trsturile clinice
este (pg. 475)
A: febra
B: tulburri de tranzit/modificri de tranzit
C: aprare muscular abdominal
D: distensia abdomenului
E: vrsturi
Vezi raspuns
3. [DIG10016] n tumorile de colon i rect complicate ocluzia este cel mai frecvent ntlnit n: (pg.
476)
A: cancerul de cec
B: cancerul de colon transvers
C: cancerul de colon stng
D: cancerul de rect
E: cancerul de unghi hepatic al colonului
Vezi raspuns
4. [DIG10017] n cancerul antral rezecabil intervenia chirurgical indicat este: (pg. 480)
A: gastroenteroanastomoza
B: gastrostomie de alimentaie
C: gastrectomie total
D: gastrectomie 4/5 i anastomoza gastrojejunal, limfadenectomie
E: laparotomie exploratorie + biopsie tumoral + biopsie ganglionar
Vezi raspuns
5. [DIG10018] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la chistul biliar este adevarat: (pg. 482)
A: Alpha-feto-proteina crete peste 500 ng/ml
B: apare pe fondul unui ficat cirotic
C: este indicat excizia chirurgical
D: este indicat distrucia local prin radiofrecven

409

E: abinere terapeutic, fr monitorizare

Vezi raspuns
6. [DIG10019] n caz de tumor esofagian metastatic cu deglutiie prezent este indicat: (pg. 487)
A: esofagectomie
B: radiochimioterapie exclusiv
C: gastrostoma de alimentaie
D: numai chimioterapie
E: instalarea unei proteze
Vezi raspuns
7. [DIG10031] Icterul ntr-un adenocarcinom de pancreas: (pg. 489)
A: are evoluie oscilant
B: este progresiv
C: este nsoit de durere, febr, frison
D: nu este nsoit de prurit
E: este nsoit de scaune i urini normal colorate
Vezi raspuns
8. [DIG10032] n caz de tumor rezecabil de cap de pancreas este indicat urmtoarea intervenie:
(pg. 489)
A: duodenopancreatectomie cefalic
B: splenopancreactectomie corporeocaudal
C: pancreatectomie total
D: dubla derivaie paleativ
E: laparotomie exploratorie + biopsie ganglionar + biopsie pancreatic
Vezi raspuns
9. [DIG10035] Tratamentul paliativ in tumorile pancreatice sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: analgezice
B: proteze biliare/duodenale
C: tratament pentru prurit
D: renutritie
E: radioterapie
Vezi raspuns
10. [DIG10039] Stadiul II al tumorilor de pancreas NU include: ()
A: T4N0M0
B: pT3N0M0
C: toate TN1M0
D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei mezenterice superioare
E: metastaze ale ganglionilor limfatici regionali
Vezi raspuns
11. [DIG10041] Despre cancerul de pancreas se poate spune: ()
A: este primul tip de cancer in Franta
B: incidenta 1000 de cazuri noi pe an
C: in 95% din cazuri este adenocarcinom
D: localizat la corp in 70% din cazuri
E: localizat la cap in 30% din cazuri
Vezi raspuns
12. [DIG10042] Confirmarea diagnostica si bilantul extensiei cancerului de pancreas se face prin
urmatoarele cu exceptia: ()
A: Ecografie
B: CT toracoabdominopelvina
C: ecoendoscopie
D: markeri tumorali: ACE, CA19-9, CA 125
E: Glicemie, TP
Vezi raspuns

410

13. [DIG10046] Semnele comune atat in cancerul de cap de pancreas cat si in cel de corp/coada sunt
urmatoarele, cu exceptia: ()
A: alterarea starii generale
B: pierdere in greutate
C: pancreatita acuta
D: dezechilibru al diabetului
E: icter progresiv
Vezi raspuns
14. [DIG10048] Semne clinice prezente in cancerul de cap de pancreas si absente in cel de corp/coada
de pancreas sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: icter progresiv
B: decolorarea scaunului
C: urina de culoare inchisa
D: prurit
E: pierdere in greutate
Vezi raspuns
15. [DIG10050] Ecoendoscopia in cancerul de pancreas are urmatoarele contributii cu o exceptie: ()
A: identifica metastazele hepatice/pulmonare/carcinomatoza
B: bilant al extinderii locoregionale
C: permite realizarea de biopsii
D: este sistematica daca este prevazuta chimioterapia
E: este sistematica daca este prevazuta radioterapia
Vezi raspuns
16. [DIG10053] Splenopancreatectomia corporeo-caudala se realizeaz n urmtoarea situaie: ()
A: cancer rezecabil de corp/coada de pancreas
B: cancer nerezecabil de cap de pancreas
C: daca in timpul examinarii cancerulu pancreatic, tumora se dovedeste nerezecabila
D: pacient inoperabil
E: tumora metastatica
Vezi raspuns
17. [DIG10056] Esofagul cervical metastazeaza in urmatoarele statii ganglionare, cu o exceptie: ()
A: ganglioni cervicali
B: ganglioni jugulari interni
C: ganglioni periesofagieni
D: ganglioni supraclaviculari
E: mediastinali
Vezi raspuns
18. [DIG10060] Tratamentul tumorilor esofagiene superficiale consta in: ()
A: mucosectomie endoscopica + anatomopatologie
B: esofagectomie
C: radiochimioterapie exclusiva
D: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie
E: tratament paliativ
Vezi raspuns
19. [DIG10061] Tratamentul in cancerul esofagului cervical consta in: ()
A: mucosectomie endoscopica
B: radiochimioterapie exclusiva
C: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie
D: numai chimioterapie
E: numai radioterapie
Vezi raspuns

411

20. [DIG10062] Contraindicatiile chirurgicale in cancerele esofagului sunt urmatoarele cu o exceptie:

()
A: ciroza B sau C
B: insuficienta respiratorie
C: insuficienta cardiaca
D: aderenta la aorta
E: adenocarcinoame
Vezi raspuns
21. [DIG10067] Factorii de risc in cancerul de esofag sunt urmatorii cu exceptia: ()
A: antecedente de cancer ORL - adenocarcinom
B: intoxicatia alcoolotabagica - carcinom epidermoid
C: reflux gastroesofagian - adenocarcinom
D: esofag Baret
E: achalazie, antecedente de esofagita caustica, sclerodermie, tiloza
Vezi raspuns
22. [DIG10074] Factorii prognostici in tratamentul tumorilor hepatice secundare sunt, cu exceptia: ()
A: numarul tumorilor
B: localizarea tumorilor
C: localizarea extrahepatica
D: starea generala a pacientului
E: functia hepatica nu are nici un rol
Vezi raspuns
23. [DIG10080] Cea mai frecventa forma de cancer hepatic primitiv este: ()
A: hemangiomul
B: adenomul
C: CHC
D: hiperplazia nodulara focala
E: chistul biliar
Vezi raspuns
24. [DIG10089] Despre tumorile stomacului se poate spune: ()
A: este primul tip de cancer in Franta
B: incidena 9/100 000
C: adenocarcinoame in mai mult de 50% din cazuri
D: ulcerul duodenal este factor de risc
E: Helicobacter pylori nu este facto de risc
Vezi raspuns
25. [DIG10094] Semnele de extensie tumorala in cancerul de stomac NU presupune: ()
A: masa abdominala epigastrica
B: hepatomegalie
C: carcinomatoza depistata la tuseul rectal
D: ganglion Troisier
E: disfagie, varsaturi
Vezi raspuns
26. [DIG10102] identificati afirmatia corecta cu privire la hiperplazia nodulara focala! ()
A: apare la femei cu varsta cuprinsa intre 20-60 de ani
B: este o leziune asimptomatica depistata intamplator, fara modificari ale probelor hepatice;
C: la examen ecografic imaginea este iso-/hiperecogena;
D: CT-iso-hiperdens fata administarare de contrast;
E: Rmn- iso-/hipo T2, iso-hipo T1
Vezi raspuns
27. [DIG10106] Tratamentul paliativ al cancerului pancreatic Nu include ()
A: Renutriie
B: Tratament pentru prurit

412

C: Proteze biliare
D: Insulin
E: Analgezice
Vezi raspuns
28. [DIG10107] n cancerul pancreatic la ecografie apar, cu excepia ()
A: Ingroare a veziculei biliare
B: Dilatare a canalului Wirsung
C: Dilatare a cilor biliare extrahepatice
D: Dilatare a cilor biliare intrahepatice
E: Mas pancreatic
Vezi raspuns
29. [DIG10108] Cancerului de cap de pancreas are urmtorul semn specific ()
A: Dureri n epigastru
B: Decolorare a scaunului
C: Pancreatita acut
D: Diabet
E: Alterarea strii generale
Vezi raspuns
30. [DIG10113] Cancerul esofagian NU se monitorizeaz prin ()
A: Endoscopie superioar
B: RMN cervicotoracal
C: Markeri tumorali
D: CT toracoabdominal
E: Examen clinic
Vezi raspuns
31. [DIG10114] Care dintre urmtoarele reprezint tumor esofagian de stadiul IIB ()
A: T3N1M1a
B: T4N1M1b
C: T3N0M1
D: T2N0M0
E: T1N1M0
Vezi raspuns
32. [DIG10120] Tratamentul tumorilor secundare hepatice NU implic ()
A: Transplant hepatic
B: Embolizare portal pentru a determina hipertrofierea ficatului
C: Asocierea unor tehnici de distrugere localizat
D: Rezecie complet
E: Chimioterapie preoperatorie
Vezi raspuns
33. [DIG10121] Prognosticul n CHC NU se stabilete pe baza ()
A: Strii generale a pacientului
B: Alfafetoproteinemia
C: Bilirubinemia
D: Funcia hepatic
E: Scorul Child
Vezi raspuns
34. [DIG10122] CHC NU are urmtoarea complicaie ()
A: Obstrucie pancreatic
B: Metastaze
C: Obstrucie biliar
D: Tromboz portal
E: Hemoragie
Vezi raspuns

413

35. [DIG10123] Hemangiomul hepatic NU este caracterizat de ()

A: Probele biologice hepatice sunt normale
B: Are adesea indicaie chirurgical
C: Hiperintens n T2
D: Este hiperecogen
E: Provine din celule endoteliale
Vezi raspuns
36. [DIG10127] Stadiul IIIB al cancerului de stomac include ()
A: T3N2M1
B: T4N2M1
C: T2bN2M0
D: T3N3M0
E: T3N2M0
Vezi raspuns
37. [DIG10128] Tumorile stomacului NU sunt favorizate de urmtoarea ()
A: Antecedente familiale de cancer gastric
B: Leziune Mallory Weiss
C: Infectia cu Helicobacter pylori
D: Ulcer gastric
E: Maladia Menetrier
Vezi raspuns
38. [DIG10132] n CT toracoabdominopelvin efectuat n cazul cancerului de colon, se pot decela, cu
excepia ()
A: Carcinomatoza peritoneal
B: Metastaze hepatice
C: Statusul ganglionar
D: Invazia organelor din vecintate
E: Extensia local
Vezi raspuns
39. [DIG10133] Cancerul de colon complicat cu infecie NU este caracterizat de ()
A: Febr
B: Mas uneori palpabil
C: Hiperleucocitoz
D: Deshidratare
E: Aprare abdominal
Vezi raspuns
40. [DIG10138] Factori de risc pt carcinomul epidermoid ()
A: refluxul gastroesofagian
B: esofag Barret
C: tiloza
D: antecedente de cancer ORL
E: achalazia
Vezi raspuns
41. [DIG10140] Contraindicatii ale exerezei in tumorile pancreasului sunt, cu exceptia: (Pag 489)
A: Metastaze
B: Invadarea vaselor de sange
C: Comorbiditate
D: Hepatomegalie
E: Carcinomatoza peritoneala
Vezi raspuns
42. [DIG10002] Urmatorii pacienti sunt supusi unui risc aditional de a dezolta un cancer colorectal: ()
A: Pacient cu boala Crohn limitata la nivelul rectului

414

B: Pacient care provine dintr-o familie cu sdr peutz-jegers

C: Pacient cunoscut cu sindrom HNPCC (cancer colic ereditar non-polipozic)
D: Pacient care provine dintr-o familie cu polipoza familiala adenomatoasa
E: Pacient a carui mama a fost diagnosticata cu adenom la nivelul colonului la varsta de 58 de ani
Vezi raspuns
43. [DIG10003] Depre markerii tumorali sunt valabile urmatoarele afirmatii: ()
A: Antigenul CSC se dozeaza in cancerul esofagian epidermoid
B: ACE se dozeaza in adenocarcinoamele digestive: de esofag, de stomac, de pancreas
C: CA 19-9 se dozeaza in adenocarcinomul gastric si in adenocarcinomul pancreatic
D: CA 15-3 este folosit in monitorizarea cancerului de san
E: CA 125 este sensibil in depistarea cancerului de ovar in stadiul incipient
Vezi raspuns
44. [DIG10005] Factori de risc in cancerul colo-rectal sunt: (pag 475)
A: acromegalia
B: fumatul
C: cancer colic ereditar non polipozic
D: sindrom Peutz Jegers
E: constipatia
Vezi raspuns
45. [DIG10007] Semnele de gravitate ale unei ocluzii prin obstructie in cancerul de colon stang sunt:
()
A: Febra si deshidratare
B: Distensia cecului
C: Masa abdominala palpabila
D: Peritonita
E: Aparare abdominala
Vezi raspuns
46. [DIG10008] In cancerul de colon in care coloscopia a fost incompleta, clisma cu substanta de
contrast hidrosolubila are urmatoarele roluri: ()
A: Localizeaza tumora
B: Cuantifica infiltrarea parietala
C: Stabileste extensia
D: Evalueaza invadarea ganglionara
E: Verifica absenta tumorilor colice sincrone
Vezi raspuns
47. [DIG10009] Durerile epigastrice sunt manifestari ale urmatoarelor cancere: ()
A: Cancer esofagian (durerile celiace sunt semne de extensie)
B: Carcinom hepato celular
C: Cancer de corp sau de coada de pancreas (dureri epigastrice cu iradiere posterioara)
D: Cancer colo-rectal
E: Cancer de stomac (dureri de tip ulceros)
Vezi raspuns
48. [DIG10010] In leagtura cu tratamentul si monitorizarea tumorilor hepatice benigne sunt adevarate
urmatoarele: (pg. 481-482)
A: Hemangioamele nu se opereaza decat exceptional si nu se monitorizeaza
B: Hiperplazia nodulara focala se va exciza chirurgical din cauza riscului de transformare maligna
C: Chistul biliar nu se opereaza niciodata si nici nu se monitorizeaza
D: In adenomul hepatic, se recomanda un tratament cu estroprogestative
E: Hiperplazia nodulara focala nu se opereaza daca disgnosticul este sigur
Vezi raspuns
49. [DIG10011] Aspectul ecografic al tumorilor hepatice este: ()
A: Hemangiomul este hiperecogen, omogen si bine delimitat

415

B: Chistul biliar apare ca o formatiune anecogena, bine delimitata, cu margini nete si cu diminuare
posterioara a ultrasunetelor
C: Hiperplazia nodulara focala are un aspect isoecogen sau hipoecogen ca si formatiunile
metastatice
D: Carcinomul hepatocelular este hiperecogen
E: Adenomul are aspect hiperecogen si heterogen
Vezi raspuns
50. [DIG10012] Aspectul tumorilor hepatice la computer tomograf este: ()
A: Hemangiomul: fixarea substantei de constrast se face dinspre centru spre periferie
B: Hemangiomul apare hipodens la CT fara substanta de contrast
C: Adenomul este isodens, hipervascularizat in mod heterogen in timpul arterial
D: Carcinomul hepatocelular este isodens sau hipodens, iar tumorile secundare sunt hiperdense
E: Hiperplazia nodulara focala este isodensa sau hipodensa cu evidentierea precoce a cicatricii
centrale
Vezi raspuns
51. [DIG10013] Aspectul RMN al tumorilor hepatice este: ()
A: Hemangiomul este hiperintens in T1 si hipervascularizat in timpul arterial
B: Metastazele hepatice, adenomul si hiperplazia nodulara focala au aspect isointens sau hiperintens
in T2 si isointens sau hipointens in T1
C: Carcinomul hepatocelular apare hipointens in T1 si hiperintens in T2 cu evidentiere puternica in
timpul arterial si diminuarea contrastukui in timpul portal
D: Metastaza hepatica are intotdeauna un halou hipoecogen in jur
E: Hemangiomul este hipodens
Vezi raspuns
52. [DIG10020] Factorii de risc n adenocarcinomul de pancreas sunt: (pg. 488)
A: pancreatita cronic
B: chistele pancreatice
C: diabetul
D: adenomul pancreatic
E: fumatul
Vezi raspuns
53. [DIG10021] Elementele de diagnostic clinic n cancerul de esofag sunt: (pg. 486)
A: disfagia
B: disfonia
C: alterarea strii generale
D: refluxul gastroesofagian: pirozisul
E: eructaiile
Vezi raspuns
54. [DIG10022] Tratamentul curativ n carcinomul hepatocelular const n: (pg. 483)
A: chimioembolizare
B: Sorafenib
C: Transplantul hepatic
D: Rezecie chirurgical
E: Distrugere local (radiofrecven, crioterapie, alcoolizare)
Vezi raspuns
55. [DIG10023] Factorii de risc n cancerul gastric sunt: (pg. 479)
A: refluxul gastroesofagian
B: infecia cu HP
C: antecedentele familiale de cancer gastric
D: ulcerul gastric
E: tumorile gastrice benigne
Vezi raspuns
56. [DIG10024] Elementele clinice ale extensiei tumorale n cancerul gastric sunt: (pg. 480)

416

A: mas abdominal epigastric

B: hepatomegalie
C: carcinomatoza depistat la tueul rectal
D: ganglion Troisier
E: paloarea tegumentelor, inapeten, alterarea strii generale
Vezi raspuns
57. [DIG10025] Formele complicate ale cancerului de colon i rect sunt: (pg. 476)
A: ocluzia intestinal
B: hemoragiile oculte
C: tulburri de tranzit intestinal
D: infecia
E: metastazele pulmonare
Vezi raspuns
58. [DIG10026] Confirmarea diagnostic n cancerul colorectal se face prin: (pg. 475-476)
A: depistarea hemoragiilor oculte
B: mas tumoral abdominal i tulburri de tranzit intestinal
C: ganglion Troisier
D: colonoscopie complet + biopsie + examen histologic
E: coloscaner/clism cu substane de contrast hidrosolubile n caz de colonoscopie incomplet
Vezi raspuns
59. [DIG10027] n cancerul de colon drept tratamentul chirurgical const n: (pg. 477)
A: colostomie cutanat
B: hemicolectomie dreapt
C: limfadenectomie pe vasele colice drepte i la originea lor
D: restabilirea continuitii printr-o anastomoz ileocolic
E: aplicarea de endoprotez
Vezi raspuns
60. [DIG10028] n cancerul de colon stng non-ocluziv tratamentul chirurgical const n: (pg. 477)
A: hemicolectomie stng
B: colostomie
C: aplicare de endoprotez
D: limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare
E: restabilirea continuitii printr-o anastomoz colorectal
Vezi raspuns
61. [DIG10029] n cancerul de colon stng ocluziv tratamentul const n: (pg. 478)
A: rezolvarea de urgen a ocluziei (stomie sau endoprotez)
B: colectomia carcinologic n primul timp
C: reechilibrarea i stabilizarea funciilor vitale
D: chimioterapie paleativ
E: hemicolectomie carcinologic stng n al doilea timp cu anastomoza colorectal
Vezi raspuns
62. [DIG10030] n cancerul de rect superior tratamentul chirurgical const n: (pg. 478)
A: amputaie de rect abdomino-perineal
B: colectomie stnga si rezecie parial a rectului (5 cm sub tumor)
C: limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare
D: excizia parial a mezorectului
E: restabilirea continuitii printr-o anastomoz colorectal joas
Vezi raspuns
63. [DIG10033] Tumorile stomacului au ca factori de risc urmatorii: (pag.479)
A: antecedente familiale de cancer gastric
B: ulcer gastric
C: acromegalia
D: rectocolita ulcero-hemoragica

417

E: maladia Menetrier
Vezi raspuns
64. [DIG10034] Sindromul paraneoplazic in tumorile stomacului este reprezentat de: (pag.479)
A: flebita
B: acanthosis nigricans
C: purpura fulminans
D: ganglionul Troisier
E: anemie hemolitica
Vezi raspuns
65. [DIG10036] Monitorizarea pe termen lung a tumorilor de pancreas se face prin: ()
A: Examen clinic
B: CT toracoabdominal
C: markeri tumorali
D: radiografie toracica
E: radiografie pe gol
Vezi raspuns
66. [DIG10037] Urmatoarele afirmatii despre stadializarea tumorii de pancreas sunt adevarate: ()
A: IA: pT1N0M0
B: IB: PT2N0M0
C: IC: pT3N0M0
D: IV: toate cancerele M1
E: III: T4N0-1M0
Vezi raspuns
67. [DIG10038] Stadiul IB al tumorilor de pancreas se refera la: ()
A: pT2N0M0
B: tumora limitata la pancreas <2 cm in cel mai mare diametru
C: tumora limitata la pancreas >2 cm in cel mai mare diametru
D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei mezenterice superioare
E: fara semne de afectare a ganglionilor limfatici regionali
Vezi raspuns
68. [DIG10040] Urmatoarele afirmatii referitoate la tumora primitiva in cadrul clasificarii TNM a
cancerelor de pancreas sunt false: ()
A: T1: tumora limitata la pancreas >2 cm
B: T2: tumora extrapancreatica
C: T3: tumora extrapancreatica cu afectarea trunchiului celiac
D: T4: tumora extrapancreatica cu afectarea trunchiului celiac si a arterei mezenterice superioare
E: T4: tumora operabila
Vezi raspuns
69. [DIG10043] Aspectul ecografic al cancerului de pancreas cuprinde: ()
A: masa pancreatica
B: dilatare a cailor biliare intra si extrahepatice
C: dilatare a canalului Wirsung
D: metastaze hepatice
E: indentificarea metastazelor hepatice/pulmonare/carcinomatoza
Vezi raspuns
70. [DIG10044] Markerii tumorali in cancerul de pancreas sunt urmatorii cu exceptia: ()
A: ACE
B: CA 19-9
C: CA 125
D: LDH
E: alfafetoproteina
Vezi raspuns

418

71. [DIG10045] Semne care arata extinderea cancerului de pancreas sunt urmatoarele: ()
A: hepatomegalie
B: carcinomatoza
C: ganglion Troisier (tuseu rectal)
D: HDS
E: HDI
Vezi raspuns
72. [DIG10047] Semne clinice prezente in cancerului de corp/coada de pancreas dar absente in cel de
cap de pancreas sunt: ()
A: dureri in epigastru
B: dureri celiace
C: iradiere posterioara
D: pancreatita acuta
E: pierdere in greutate
Vezi raspuns
73. [DIG10049] Semnele clinice specifice fie pentru cancerul de cap de pancreas, fie pentru cancerul
de corp/coada de pancreas sunt urmatoarele: ()
A: alterarea starii generale
B: pancreatita acuta
C: icter
D: prurit
E: dureri in epigastru ce iradiaza posterior
Vezi raspuns
74. [DIG10051] Contraindicatiile exerezei cancerului de pancreas sunt urmatoarele: ()
A: metastaze
B: carcinomatoza peritoneala
C: invadarea venei splenice
D: invadarea venei porte
E: invadarea ductului Wirsung
Vezi raspuns
75. [DIG10052] Interventia chirurgicala in cancerul ce cap de pancreas consta in: ()
A: duodenopancreatectomie cefalica
B: anatomopatologie
C: anastomoza biliara
D: anastomoza gastrica
E: fara anastomoze
Vezi raspuns
76. [DIG10054] Daca in timpul examinarii tumora pancreatica se dovedeste a nu fi rezecabila se
realizeaza urmatoarele: ()
A: dubla derivatie biliodigestiva si gastrojejunala
B: interventie curativa
C: interventie paliativa
D: anastomoza pancreatica
E: fara anastomoze
Vezi raspuns
77. [DIG10055] Urmatoarele afirmatii despre tumora primitiva in tumorile esofagului sunt adevarate:
()
A: T1 tumora invadeaza musculara
B: T2 tumora invadeaza musculara proprie
C: T3 tummora invadeaza ganglionii
D: T4 tumora invadeaza structurile adiacente
E: T4 tumora metastatica
Vezi raspuns

419

78. [DIG10057] Esofagul toracic da urmatoarele metastaze ganglionare: ()

A: ganglioni periesofagieni mai sus sau mai jos de vena azygos
B: ganglioni subcarinari
C: ganglioni mediastinali
D: ganglioni perigastrici
E: ganglioni celiaci
Vezi raspuns
79. [DIG10058] Sunt metastaze la distanta in cancerele esofagului: ()
A: M1a ganglionii limfatici celiaci pentru cancerul treimii inferioare a esofagului
B: M1a ganglionii limfatici cervicali pentru cancerul treimii superioare a esofagului
C: M1b alte situsuri
D: ganglionii cervicali sunt considerate M1a pentru cancerele esofagului cervical
E: ganglionii cervicali sunt considerate N pentru cancerele esofagului toracic
Vezi raspuns
80. [DIG10059] Urmatoarele afirmatii privind stadializarea cancerului esofagian sunt adevarate: ()
A: 0 pT0N0M0
B: I pT1N0M0
C: II pT2N0M0
D: III pT3N1
E: III pT4N0-1M0
Vezi raspuns
81. [DIG10063] Esofagectomia se practica in urmatoarele situatii in cadrul tratamentului cancerelor
esofagiene: ()
A: stadiul II
B: stadiul III daca este adenocarcinom
C: stadiul III daca este epidermoid
D: tumori superficiale
E: ciroza B sau C, insuficienta respiratorie insuficienta cardiaca, aderenta la aortam bronhii, trahee,
nervi recurenti, metastaze, ganglioni celiaci
Vezi raspuns
82. [DIG10064] Monitorizarea pe termen lung a cancerelor esofagiene presupune: ()
A: examen clinic
B: CT toracoabdominal
C: markeri tumorali: ACE, CA 19-9
D: endoscopie superioara
E: comlicatiile intoxicatiei alcoolotabagice
Vezi raspuns
83. [DIG10065] In caz de tumora esofagiana nerezecabila, cauzatoare de disfagie, se procedeaza
astfel, cu exceptia: ()
A: instalarea unei proteze
B: chimioterapie
C: radiochimioterapie
D: esofagectomie
E: numai radiochimioterapie
Vezi raspuns
84. [DIG10068] Cancerul de esofac prezinta clinic urmatoarele caracteristici: ()
A: alterarea starii generale
B: disfagie
C: tuse la deglutitie
D: disfonie: paralizia recurentului drept
E: dureri mediastinale, celiace: demonstreaza invazia
Vezi raspuns

420

85. [DIG10069] Semne clinice ale extinderii cancerului esofagian sunt urmatoarele cu exceptia: ()
A: dureri mediastinale, celiace
B: splenomegalie
C: carcinomatoza palpabila la tuseul rectal
D: ganglion Troisier
E: ciroza, simptome pulmonare
Vezi raspuns
86. [DIG10070] Confirmarea diagnosticului si bilantul extinderii in cancerul de esofag cuprinde: ()
A: endoscopia inalta
B: CT cervicotoracoabdominopelvin
C: ecoendoscopie
D: markeri tumorali ACE, Ag CSC, Ca 19-9
E: panendoscopie ORL si pulmonara
Vezi raspuns
87. [DIG10071] Despre tumorile heaptice secundare se poate spune: ()
A: sunt cele mai putin frecvente forme de tumori hepatice
B: posibilitatea de metastaze sincrone
C: posibilitatea de metastaze metacrone
D: tumori primitive digestive: colorectale, stomac, pancreas
E: tumori primitive: san, tiroida, plaman, prostata, tumori endocrine
Vezi raspuns
88. [DIG10072] In legatura cu diagnosticul tumorilor secundare hepatice se poate spune: ()
A: simptomatice, de cele mai multe ori
B: bilant hepatic anormal de cele mai multe ori
C: depistate in cadrul examenelor de monitorizare/evaluare a extinderii cancerului primitiv
D: rareori: durere, icter, alterarea starii generale, hepatomegalie
E: imagistica: ecografie, CT, RMN
Vezi raspuns
89. [DIG10073] Tratamentul tumorilor hepatice secundare presupune: ()
A: chimioterapie preoperatorie
B: rezectie completa
C: tehnici de distrugere localizata
D: embolizare portala
E: chirurgie chiar daca excizia metastazei este incompleta
Vezi raspuns
90. [DIG10075] Ecografia arata urmatoarele in diagnosticul tumorilor hepatice secundare: ()
A: hipoecogena
B: izoecogena
C: halou hipoecogen circumferential
D: halou hiperecogen
E: hiperecogena
Vezi raspuns
91. [DIG10076] Imagistica tumorilor hepatice secundare arata: ()
A: ecografie: hipo/izoecogena, halou hipoecogen circumferential
B: CT : iso/hipodens fara substanta de contrast
C: RMN: iso/hipo T2, iso/hiper T1
D: RMN: evidentiere discreta in timpul arterial
E: CT: evidentiere puternica in timpul arterial
Vezi raspuns
92. [DIG10077] Printre tumorile hepatice benigne se numara: ()
A: hemangiomul
B: hiperplazia nodulara focala
C: adenomul

421

D: chistul biliar
E: metastaze
Vezi raspuns
93. [DIG10078] Aspect iso/hipo T1, iso/hiper T2 la RMN se observa in urmatoarele leziuni heaptice: ()
A: hemangiom
B: hiperplazie nodulara focala
C: adenom
D: chist biliar
E: metastaze
Vezi raspuns
94. [DIG10079] Confirmarea diagnostica de CHC prin PBH NU este necesara in urmatoarele cazuri: ()
A: nodul de 1-2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat cirotic
B: nodul >2 cm cu aspect tipic sau cu alfafetoproteina > 200 ng/ml
C: in caz de tumora+ficat sanatos
D: nodul > 2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat cirotic
E: nodul >3 cm
Vezi raspuns
95. [DIG10081] Complicatiie CHC sunt, cu exceptia: ()
A: ruptura
B: hemoragie
C: suprainfectare
D: tromboza venoasa profunda
E: obstructie pancreatica
Vezi raspuns
96. [DIG10082] Factori de prognostic ai CHC sunt: ()
A: numarul si dimensiunea tumorilor
B: functia hepatica
C: ascita
D: pleurezia
E: starea generala a pacientului
Vezi raspuns
97. [DIG10083] Principiile de tratament in CHC sunt, cu exceptia: ()
A: profilactic
B: curativ
C: non-curativ
D: abtinere
E: monitorizare
Vezi raspuns
98. [DIG10084] Tratamentul profilactic al CHC este: ()
A: tratamentul hepatitei B
B: tratamentul hepatitei C
C: vaccinarea anti VHB
D: depistarea CHC prin Ecografie+alfafetoproteina la fiecare 6 luni
E: sorafenib
Vezi raspuns
99. [DIG10085] Tratamentul curativ al CHC presupune: ()
A: transplant hepatic
B: rezectie chirurgicala (cel mai bun tratament)
C: distrugere locala
D: chimioembolizare
E: sorafenib
Vezi raspuns

422

100. [DIG10086] Tratamentul non-curativ al CHC presupune, cu exceptia: ()

A: chimioembolizare
B: sorafenib
C: distrugere locala
D: alcoolozare
E: crioterapie
Vezi raspuns
101. [DIG10087] Tratamentul CHC in prezenta contraindicatiilor pentru transplant se realizeaza astfel:
()
A: rezectie in caz de Child A
B: distrugere locala in caz de Child B
C: chimioembolizare in caz de Child C
D: paliativ in caz de Child C
E: chimioembolizare in caz de Child B
Vezi raspuns
102. [DIG10088] In faza de CHC avansat non-metastatic tratamentul va fi: ()
A: Child A - chimioembolizare
B: Child B - distrugere locala
C: Child C - paliativ
D: Child A, C - paliativ
E: sorafenib
Vezi raspuns
103. [DIG10090] In legatura cu clasificarea TNM a canceului gastric sunt adevarate: ()
A: T1: tumora limitata la peretele gastric
B: T3: tumora extinsa la ganglioni
C: T4: tumora invadeaza organele din vecinatate
D: N1: 1-6 ganglioni regionali meteatatici
E: N3: >15 ganglioni regionali meteatatici
Vezi raspuns
104. [DIG10091] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre stadializarea cancerului de stomac: ()
A: 0 pT0N0M0
B: IA T1N0M0
C: IB T1N1M0, T2a/bN0M0
D: II T2a/bN2M0
E: IV orice tumora cu M1
Vezi raspuns
105. [DIG10092] Diagnosticul clinic al cancerului de stomac se pune pe baza urmatoarelor: ()
A: alterarea starii generale
B: disfagie
C: varsaturi postprandiale
D: dureri epigastrice
E: fara hematemeza, fara melena
Vezi raspuns
106. [DIG10093] Sindromul paraneoplazic in cancerul de stomac cuprinde: ()
A: flebita
B: acanthosis nigricans
C: ginecomastie
D: alterarea starii generale
E: anemie hemolitica
Vezi raspuns
107. [DIG10095] Confirmarea diagnostica si bilantul extinderii cancerului de stomac se realizeaza
prin: ()

423

A: endoscopie superioara
B: tranzit baritat
C: CT cervicotoracoabdominopelvin
D: ecoendoscopie
E: radiografie toracica
Vezi raspuns
108. [DIG10096] Markerii tumorali in cancerul de stomac sunt, cu exceptia: ()
A: ACE
B: CA 19-9
C: CA 125
D: CSC
E: LDH
Vezi raspuns
109. [DIG10097] Tratamentul cancerului de stomac presupune: ()
A: chimioterapie perioperatorie (6 cicluri inainte si 6 cicluri dupa)
B: cancer antral: gastrectomie 4/5 si anastomoza gastrojejunala, limfadenectomie, examen
anatomopatologic
C: alte localizari: gastrectomie totala, anastomoza esojejunala, limfadenectomie, examen
anatomopatologic
D: aport de vitamina B12 pe cale venoasa pe toata viata
E: monitorizare pe termen lung
Vezi raspuns
110. [DIG10098] Monitorizarea pe termen in cancerul de stomac presupune: ()
A: examen clinic
B: RMN toracoabdominal
C: markeri tumorali
D: endoscopie superioara
E: complicatiile gastrectomiei (anemia microcitara, malabsorbtie)
Vezi raspuns
111. [DIG10099] Stadiul 1 in cancerul colorectal cuprinde: ()
A: afectarea submucoasei colice
B: afectarea musculoasei
C: afectarea doar a mucoasei
D: T1-T2N0M0
E: Tis
Vezi raspuns
112. [DIG10100] Clasificarea TNM a cancerului colorectal, afirmatii adevarate: ()
A: M1: toate T/toate N.M1
B: N2: 4 sau mai multi ganglioni regionali invadati
C: T4: T4N0M0, stadiul IIB, invazia organelor din vecinatate sau perforarea seroasei
D: T3: T3N0M0, stadiul IIA, seroasa
E: T3: grasimea perirectala
Vezi raspuns
113. [DIG10101] In timpul efectuarii tuseului rectal in cancerul colorectal se urmaresc urmatoarele: ()
A: prezenta sangelui
B: distanta dintre polul inferior si sfincter
C: mobilitatea leziunii
D: localizare (anterioara, posterioara, circumferentiala)
E: ganglion Troisier
Vezi raspuns
114. [DIG10103] Monitorizarea pe termen lung a cancerului pancreatic include ()
A: Markeri tumorali
B: CT toracoabdominal

424

C: ERCP
D: Endoscopie superioar
E: Examen clinic
Vezi raspuns
115. [DIG10104] Cancerul de cap de pancreas se trateaz prin ()
A: Vaccinarea postsplenectomie
B: Anastomoza biliar
C: Derivaie biliodigestiv i gastrojejunal
D: Splenopancreatectomia cefalic
E: Duodenopancreatectomia cefalic
Vezi raspuns
116. [DIG10105] Tumora pancreatic T4 afecteaz ()
A: splina
B: artera mezenteric inferioar
C: artera mezenteric superioar
D: trunchiul celiac
E: aorta abdominal
Vezi raspuns
117. [DIG10109] Cancerul esofagian se monitorizeaz pe termen lung prin ()
A: Scintigrafie mediastinal
B: RMN cervicotoracal
C: Examen clinic
D: Markeri tumorali
E: Endoscopie superioar
Vezi raspuns
118. [DIG10110] n cazul tumorilor esofagiene toracice de stadiu II se aplic ()
A: Radioterapie
B: Radiochimioterapie
C: Chimioterapie
D: Mucosectomie endoscopica
E: Esofagectomie
Vezi raspuns
119. [DIG10111] Extinderea cancerului esofagian este marcat de ()
A: Dificulti respiratorii
B: Ganglionul Troisier
C: Carcinoza palpabila la tuseu rectal d. Ganglionul Troisier
D: Hepatomegalie
E: Dureri mediastinale
Vezi raspuns
120. [DIG10112] Ganglioni ce pot fi afectai de metastaze ale cancerului de esofag toracic sunt ()
A: Perigastrici
B: Subcarinari
C: Supraclaviculari
D: Periesofagieni
E: Jugulari interni
Vezi raspuns
121. [DIG10115] n prognosticul tumorilor hepatice secundare se consider ()
A: Prezena trombozei portale
B: Scorul Child
C: Starea general a pacientului
D: Funcia hepatic
E: Localizarea metastazelor
Vezi raspuns

425

122. [DIG10116] Tratamentul noncurativ ale CHC se realizeaz prin ()

A: Distrugere locala prin alcoolizare
B: Distrugere locala prin crioterapie
C: Sorafenib
D: Chimioembolizare
E: Vaccinare anti-VHB
Vezi raspuns
123. [DIG10117] Confirmarea CHC se poate realiza fr biopsie prin ()
A: Nodul peste 2 cm cu alfafetoprotein peste 200 ng/ml
B: Nodul peste 2 cm cu aspect tipic
C: Nodul 1-2 cm cu alfafetoprotein peste 200 ng/ml
D: Nodul 1-2 cm cu aspect tipic n caz de ficat cirotic
E: Nodul 1-2 cm cu hipervascularizare evident la dou examinari imagistice, n prezena unui ficat
cirotic
Vezi raspuns
124. [DIG10118] Referitor la chistul biliar urmtoarele sunt adevrate ()
A: Nu necesit monitorizare
B: Nu necesit terapie
C: Biologie normal
D: Este adesea asimptomatic
E: Este un tip rar de leziune
Vezi raspuns
125. [DIG10119] Referitor la adenomul hepatic urmtoarele sunt adevrate ()
A: Nu necesit biopsie pentru confirmare
B: Este hipoecogen
C: Este simptomatic doar n 1/2 din cazuri
D: Este frecvent la femeile ntre 20-50 ani
E: Provine din hepatocite
Vezi raspuns
126. [DIG10124] Cancerul de stomac se monitorizeaz prin ()
A: Ecoendoscopie
B: CT toracoabdominopelvin
C: Markeri tumorali
D: Endoscopie superioara
E: Examen clinic
Vezi raspuns
127. [DIG10125] Care dintre urmtoarele reprezint tumori ale stomacului de stadiu IV? ()
A: T1N1M1
B: T2aN3M0
C: T1N3M0
D: T4N1M0
E: T3N2M0
Vezi raspuns
128. [DIG10126] Tumorile stomacului sunt favorizate de ()
A: Antecedente personale de gastrectomie
B: Maladia Menetrier
C: Hiperaciditate
D: Ulcerul gastric
E: Ruptura Mallory Weiss
Vezi raspuns
129. [DIG10129] n cancerul rectal din treimea medie se intervine chirurgical prin ()

426

A: Anastomoza coloanal
B: Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare
C: Excizia total a mezorectului
D: Amputaie abdominoperineal
E: Proctectomie
Vezi raspuns
130. [DIG10130] Gravitatea cancerului de colon complicat cu ocluzie este indicat de ()
A: Sindrom inflamator
B: Deshidratare
C: Distensia cecului
D: Aprare abdominal
E: Febr
Vezi raspuns
131. [DIG10134] Cancer de pancreas,tratament paliativ: (490)
A: analgezice
B: antipiretice
C: proteze biliare
D: proteze duodenale
E: renutritie
Vezi raspuns
132. [DIG10135] Cancer pancreatic,confirmare diagnostica (489)
A: masa pancreatica,ecografie
B: obligatoriu metastaze hepatice,ecografie
C: masa pancreatica hipodensa,CT
D: bilant al extinderii locoregionale,ecoendoscopie
E: markeri tumorali
Vezi raspuns
133. [DIG10136] Cancer pancreatic,extindere? (489)
A: dureri in epigastru
B: hepatomegalie
C: splenimegalie
D: carcinomatoza la tuseul rectal
E: ganglion Troisier
Vezi raspuns
134. [DIG10137] Cancer esofag, monitorizare pe termen lung: (487)
A: examen clinic
B: CT toracoabdominopelvin
C: markeri tumorali
D: endoscopie inferioara
E: complicatii ale intoxicatiei alcoolotabagice
Vezi raspuns
135. [DIG10139] Factori de risc pt adenocarcinom (485)
A: intoxicatia alcoolotabagica
B: antecedente de cancer ORL
C: sclerodermia
D: tiloza
E: antecedente de esofagita caustica
Vezi raspuns
136. [DIG10141] Sunt factori de risc pentru dezvoltarea unei tumori gastrice: ()
A: Infectia cu Helicobacter pylori
B: Antecedente familiale de cancer gastric
C: Antecedente familiale de cancer de colon transvers
D: Istoric personal chirurgical-rezectie gastrica

427

E: Maladia Menetrier
Vezi raspuns

Intrebarile
din
tema Evaluarea
severitii
i
identificarea complicaiilor precoce la pacientul cu
traumatism abdominal
1. [ABD10002] Managementul unei contuzii abdominale la un pacient instabil hemodinamic oblig la:
(pg. 491)
A: laparotomie de urgen
B: administrarea de analgezice
C: nclzirea pacientului
D: profilaxia tetanosului
E: monitorizarea pacientului n unitatea de terapie intensiv
Vezi raspuns
2. [ABD10003] Managementul unui traumatism splenic la un pacient stabil hemodinamic presupune:
(pg. 491)
A: splenectomie de urgen
B: antibioterapie cu amoxicilin
C: vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ
D: tratament medical i monitorizare
E: imobilizarea fracturilor costale
Vezi raspuns
3. [ABD10004] Care din urmtoarele complicaii poate apare consecutiv unui traumatism hepatic? (pg.
492)
A: ocluzia intestinal
B: coleperitoneul
C: pancreatita acut
D: abcesul fundului de sac Douglas
E: supuraia parietal
Vezi raspuns
4. [ABD10005] Care din urmtoarele afeciuni poate aprea ca i complicaie consecutiv a unui
traumatism pancreatic? (pg. 493)
A: peritonit generalizat
B: hemoperitoneu masiv
C: abces interhepatodiafragmatic drept
D: pancreatita acut
E: pancreatita cronic
Vezi raspuns
5. [ABD10006] Specificai care din urmtoarele metode de tratament reprezint conduita corect n
cazul plgilor penetrante (pg. 493)
A: laparotomie, explorarea ntregului tub digestiv i tratamentul leziunilor
B: pansamentul plgii asociat cu antibioterapia
C: vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ
D: administrarea de analgezice i supravegherea plgii
E: stimularea tranzitului intestinal
Vezi raspuns
6. [ABD10024] Managementul traumatismului splenic la pacientii instabili cuprinde urmatoarele, cu o
exceptie: ()
A: laparotomie de urgenta

428

B: splenectomie
C: antibioterapie
D: monitorizarea trombocitozei postoperatorii
E: monitorizarea trombopeniei postoperatorii
Vezi raspuns
7. [ABD10031] La plaga abdominal trebuie observate urmtoarele, cu excepia ()
A: Este penetrant?
B: Traiectoria
C: Lungimea
D: Punctul de ieire
E: Punctul de intrare
Vezi raspuns
8. [ABD10032] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii despe traumatismul pancreatic, cu excepia ()
A: Afectarea duodenal determina tablou de peritonita
B: Pancreasul are un aspect eterogen, fracturat (CT)
C: La pacienii stabili cu plaga a ductului Wirsung se indic tratament endoscopic
D: Pancreatita cronic poate fi o complicaie
E: Prognosticul este influentat de lezarea canalului Wirsung
Vezi raspuns
9. [ABD10033] Complicaiile traumatismului hepatic NU includ ()
A: Hemoperitoneu
B: Coleperitoneu
C: Biliom
D: Angiocolit
E: Embolia gazoas
Vezi raspuns
10. [ABD10034] n cazul pacienilor cu traumatism splenic cu stare hemodinamic stabil se
efectueaz ()
A: Anatomopatologie
B: Tratament medicamentos
C: Monitorizarea trombocitozei postoperatorii
D: Embolizare arteriala daca este posibil
E: Splenectomie
Vezi raspuns
11. [ABD10036] In caz de stabilitate hemodinamica se va efectua ()
A: RMN
B: Ecoendoscopie
C: Colonoscopie totala
D: CT de corp intreg
E: EEG
Vezi raspuns
12. [ABD10037] In caz de traumatism al splinei,ecografia insotita de CT va arata ()
A: pneumoperitoneu
B: aerocolie marcata
C: hematom al splinei subcapsular, neinconjurat de parenchimul spenic
D: hematom al splinei subcapsular, inconjurat de parenchimul spenic
E: variantele A si C sut corecte
Vezi raspuns
13. [ABD10039] Prognosticul in caz de plaga a canalului Wirsung ()
A: CT cu substanta de contrast
B: enterografie RMN
C: ecoendoscopie
D: radiografie pe gol

429

E: bili RMN
Vezi raspuns
14. [ABD10041] Tratamentul medical al unui pacient cu traumatism abdominal consta in urmatoarele
masuri cu exceptia (491)
A: nclzire
B: analgezice, monitorizare armat
C: corecie a tulburrilor electrolitice
D: monitorizare scurt n mediul spitalicesc
E: profilaxia tetanosului
Vezi raspuns
15. [ABD10007] n cazul contuziilor abdominale, cele mai afectate organe sunt: (pg. 491)
A: vezicula biliar
B: ficatul
C: duodenul
D: stomacul
E: splina
Vezi raspuns
16. [ABD10008] Explorrile imagistice (ecografia, CT) folosite n cazul unui traumatism splenic pot
evidenia: (pg. 492)
A: pneumoperitoneu
B: hemoperitoneu
C: hemotorax
D: hematom al splinei
E: nivele hidroaerice multiple
Vezi raspuns
17. [ABD10009] Diagnosticul de traumatism pancreatic este susinut de: (pg. 493)
A: durere de pancreatit acut
B: scderea amilazelor
C: creterea lipazei
D: febr persistent i frison
E: creterea calcemiei
Vezi raspuns
18. [ABD10010] Complicaiile traumatismului hepatic sunt: (pg. 492)
A: embolia gazoas n caz de plag a venelor suprahepatice
B: biliom
C: coleperitoneu
D: ocluzia intestinal
E: ocul toxico-septic
Vezi raspuns
19. [ABD10011] Examenul clinic al unei plgi abdominale trebuie s identifice: (pg. 493)
A: punctul de intrare i punctul de ieire
B: traiectoria plgii
C: debridarea i sutura plgii
D: profilaxia tetanosului
E: dac plaga este penetrant
Vezi raspuns
20. [ABD10012] Principiu de tratament in traumatismul pancreatic se refera la: ()
A: pacient stabil: tratament medical
B: pacient stabil cu plaga a ductului Wirsung: tratament medical
C: pacient instabil: interventie chirurgicala
D: peritonita asociata: tratament medical initial
E: plaga a ductului Wirsung netratabila endoscopic: interventie chirurgicala

430

Vezi raspuns
21. [ABD10013] Circumstantele de aparitie ale traumatismului pancreatic sunt, cu exceptia: ()
A: traumatism in hipocondrul drept
B: traumatism in hipocondrul stang
C: traumatism epigastric
D: decelerare puternica
E: fracturi costale
Vezi raspuns
22. [ABD10015] Prognosticul in traumatismul pancreatic depinde de: ()
A: asocierea cu plaga a canalului cistic
B: plaga a canalului Wirsun
C: afectarea duodenului
D: afectarea stomacului
E: infectia
Vezi raspuns
23. [ABD10016] Complicatiile traumatismului pancreatic sunt reprezentate de urmatoarele, cu
exceptia: ()
A: pancreatita acuta
B: necroza, infectare, pseudochiste
C: fistula pancreatica
D: plaga a canalului Santorini
E: plaga duodenala
Vezi raspuns
24. [ABD10017] Diagnosticul de traumatism pancreatic se pune pe: ()
A: durere de pancreatita acuta
B: soc
C: HDS
D: cresterea lipazei
E: cresterea amilazei
Vezi raspuns
25. [ABD10018] Traumatismul hepatic se evoca sistematic in caz de: ()
A: durere la nivelul hipocondrului drept
B: plaga penetranta a hipocondrului drept
C: trauma a hipocondrului drept
D: in general pentru toate traumatismele abdominale
E: icter
Vezi raspuns
26. [ABD10019] Semnele clinice si biologice in traumatismul hepatic sunt, cu exceptia: ()
A: aparare in hipocondrul drept
B: fractura ultimelor coaste depe partea dreapta
C: identificarea unei instabilitati hemodinamice
D: peritonita
E: citoliza
Vezi raspuns
27. [ABD10020] Caracterizeaza examenul imagistic in traumatismul hepatic: ()
A: ecografie insotita de CT in caz de instabilitate hemodinamica
B: hemoperitoneu
C: pneumoperitoneu
D: hematom, fracturi, contuzii
E: leziuni ale venelor suprahepatice, venei porte, arterei hepatice
Vezi raspuns
28. [ABD10021] Managementul traumatismului hepatic: ()

431

A: nu are legatura cu starea hemodinamica

B: stare hemodinamica stabila: tratament medical, monitorizare
C: stare hemodinamica instabila: laparotomie de urgenta
D: indepartarea campurilor sterile printr-o noua laparotomie la 24-48 de ore
E: tamponare cu ajutorul compreselor
Vezi raspuns
29. [ABD10022] Traumatismul splinei se evoca sistematic in caz de: ()
A: plaga penetranta a hipocondrului stang
B: traumatism al hipocondrului stang
C: in general pentru toate traumatismele abdominale
D: durere la nivelul hipocondrului stang
E: trombocitoza
Vezi raspuns
30. [ABD10023] Semnele clinice in traumatismul splinei NU sunt: ()
A: fracturi ale ultimelor coaste stangi
B: instabilitate hemodinamica
C: aparare abdominala
D: HDS
E: HDI
Vezi raspuns
31. [ABD10025] Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor cuprinde: ()
A: radiografie toracica
B: radiografie bazin in incidenta anteroposterioara
C: ecografie abdominala
D: CT toracoabdominopelvin
E: Endoscopie superioara
Vezi raspuns
32. [ABD10026] Criteriile de tratament medical in caz de traumatism abdominal: ()
A: stabilitate hemodinamica
B: fara indicatii de interventie de urgenta
C: nu mai mult de 4 unitati de masa sanguina transfuzate
D: peritonita
E: plaga penetranta
Vezi raspuns
33. [ABD10027] Managementul contuziilor abdominale la pacientii instabili presupune: ()
A: CT de corp intreg
B: laparotomie "scurta"
C: splenectomie
D: sutura arterei
E: packing
Vezi raspuns
34. [ABD10028] Traumatismul pancreatic se trateaz chirurgical dac ()
A: Tablou de pancreatit acut
B: Plag a canalului Wirsung netratabil endoscopic
C: Peritonit asociat
D: Politraumatism
E: Instabilitate
Vezi raspuns
35. [ABD10029] Pacient instabil hemodinamic cu traumatism al splinei se abordeaz astfel ()
A: Antibioterapie cu amoxicilina
B: Packing
C: Vaccinare impotriva infectiei cu pneumococ
D: Vaccinare impotriva infectiei cu haemophilus

432

E: Splenectomie
Vezi raspuns
36. [ABD10030] Trebuie intervenit de urgen n cazul traumatismului abdominal n caz de ()
A: Plag penetrant
B: Traumatismul hipocondrului stng
C: Peritonit
D: Fractur de bazin
E: Eviscerare
Vezi raspuns
37. [ABD10035] In caz de traumatism abdominal, biologia standard se completeaza cu ()
A: ionograma
B: lipaza
C: amilaza
D: urocultura
E: bilant hepatic
Vezi raspuns
38. [ABD10038] Complicatiile traumatismului hepatic ()
A: embolia gazoasa
B: hemobilia-angiocolita si colestaza
C: hemobilia -angiocolita si hemoragie digestiva
D: biliom
E: coleperitoneu
Vezi raspuns
39. [ABD10040] Principiu de tratament in traumatismul pancreatic ()
A: Pacient stabil-tratament medical(regim absolut,analgezice, monitorizare)
B: stabil cu plaga a ductului Wirsung-tratament endoscopic cu pozitionarea unei proteze
C: in caz de peritonita tratament medical
D: pacient instabil -interventie chirurgicala
E: A si C sunt gresite
Vezi raspuns
40. [ABD10042] In traumatismul splinei semnele clinice sunt reprezentate de: (pg 492)
A: fracturi ale ultimelor coaste stangi
B: durere in hipocondrul stang
C: febra
D: instabilitate hemodinamica
E: soc hemoragic
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Sindromul ocluziv

1. [OCL10002] Cauze de obstructie a intestinului subtire sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: (pag495)
A: bezoart
B: boala crohn
C: carcinomatoza
D: diverticul Meckel
E: corp strain
Vezi raspuns
2. [OCL10004] Semne de severitate in sindromul ocluziv sunt, cu EXCEPTIA: (pag 494)
A: hematemeza
B: soc
C: durere intensa

433

D: febra
E: deshidratare
Vezi raspuns
3. [OCL10005] Ileus-ul biliar reprezint un tip de ocluzie intestinal care are ca mecanism: (pg. 495)
A: Strangularea
B: Obstrucia
C: Funcia
D: Reflex
E: Necunoscut
Vezi raspuns
4. [OCL10006] Ce semn clinic este caracteristic la inspecia bolnavului cu volvulus de sigmoid? (pg.
497)
A: Abdomen uor destins, cu echimoz periombilical (semnul Cullen)
B: Steluele vasculare
C: Icter sclero-tegumentar
D: Meteorismul asimetric
E: Abdomen plat, imobil cu respiraia
Vezi raspuns
5. [OCL10007] Ce imagine radiologica este patognomonic pentru ocluziile intestinale? (pg. 495)
A: Pneumoperitoneul subdiafragmatic
B: Pleurezia bazal dreapt
C: Multiplele imagini de calculi radio-opaci
D: Nivelele hidro-aerice
E: Nu exist o imagine radiologic patognomonic pentru ocluziile intestinale
Vezi raspuns
6. [OCL10008] Sindromul Ogilvie se poate intlni n urmtoarele situaii, cu excepia uneia: (pg. 498)
A: Context chirurgical postoperator
B: n reanimare
C: Bolnavul cu hipopotasemie
D: Insuficiena cardiac
E: Hipertensiunea arterial
Vezi raspuns
7. [OCL10009] Spunei ce simptom sau semn clinic nu face parte din tabloul clinic al ocluziei
intestinale joase: (pg. 494)
A: Oprirea precoce a tranzitului pentru materii i gaze
B: Vrsturi tardive i de aspect fecaloid
C: Lipsa meteorismului
D: Durere abdominal
E: Distensia abdominal
Vezi raspuns
8. [OCL10015] Dintre cauzele ocluziilor intestinului subtire prin strangulare, fac parte: (pag. 495)
A: Bezoart
B: Carcinomatoza
C: Hematom al peretelui
D: Diverticul Meckel
E: Metastaze
Vezi raspuns
9. [OCL10016] In caz de ocluzie prin strangulare necroza peretelui apare in mai putin de: ()
A: 6 ore
B: 3 ore
C: 30 minute
D: 8 ore

434

E: 5 minute
Vezi raspuns
10. [OCL10018] In privinta diagnosticului etiologic al ocluziilor prin CT abdominal, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, cu o exceptie: ()
A: cancer: masa hiperdensa, cu priza de contrast in zona periferica, metastze
B: ileus biliar: calcul hiperdens, aerobilie
C: boala Crohn: ingrosarea peretelui intestinului subtire, mezouri ingrosate
D: compresiune extrinseca, corpi straini
E: carcinomatoza: noduluim lichid liber intraperitoneal, metastaze
Vezi raspuns
11. [OCL10021] Cea mai frecventa dintre etiologiile ocluzive ale intestinului subtire este: ()
A: ocluzia prin brida
B: volvulusul
C: invaginatia
D: diverticulul Meckel
E: tumorile
Vezi raspuns
12. [OCL10027] Restabilirea continuitatii dupa o interventie Hartmann in volvulusul de sigmoid se
realizeaza dupa: ()
A: 1 luna
B: 2-3 luni
C: 1 saptamana
D: 1 an
E: 6 saptamani
Vezi raspuns
13. [OCL10028] Volvulusul cecului este favorizat de: ()
A: varsta peste 70 ani
B: absenta acolarii posterioare a cecului
C: diaree
D: tineri
E: copii
Vezi raspuns
14. [OCL10037] Sindromul Ogilvie NU este caracterizat de ()
A: Niveluri colice n U inversat
B: Distensie cecal
C: Lipsa semnelor peritoneale
D: Meteorism voluminos difuz
E: Tablou de ocluzie prin strangulare a colonului
Vezi raspuns
15. [OCL10038] Volvulusul cecului NU este caracterizat de ()
A: Tratament prin rezecia colonului cu volvulus i anastomoza ileocolic
B: Aspectul granitat lips pe radiografie
C: Lipsa vrsturilor
D: Se poate manifesta cu meteorism voluminos difuz
E: Vrsta peste 60 de ani este factor de risc
Vezi raspuns
16. [OCL10040] Sindrom ocluziv se abordeaz sistematic, cu excepia (pg. 496)
A: Prelevare lichid peritoneal
B: Administrare de analgezice
C: Compensare hidroelectrolitica
D: Sonda nazogastrica
E: Regim alimentar strict
Vezi raspuns

435

17. [OCL10041] Diagnosticul de gravitate al ocluziei NU include ()

A: Lichid liber intraabdominal
B: Vrsturi fecaloide
C: Pneumoperitoneul
D: Aeroporia
E: Dilatarea cecului peste 10 cm
Vezi raspuns
18. [OCL10042] Severitatea ocluziei este indicat de, cu excepia ()
A: Varsaturi cu aspect fecaloid
B: Aparare abdominala
C: Sepsis sever
D: Febra
E: Deshidratare
Vezi raspuns
19. [OCL10043] Managementul sistematic al pacienilor cu sindrom ocluziv include, cu excepia ()
A: Prelevarea eventualului lichid peritoneal
B: Analgezice
C: Compensare hidroelectrolitic
D: Sonda nazogastric
E: Regim absolut
Vezi raspuns
20. [OCL10044] Diagnosticul de gravitate al ocluziei include, cu excepia ()
A: Lichid intraabdominal
B: Vrsturi fecaloide
C: Pneumoperitoneul
D: Aeroportia
E: Dilatare a cecului mai mare de 10 cm
Vezi raspuns
21. [OCL10045] Diagnosticul ocluziei NU are urmtorul semn de gravitate ()
A: Vrsturi cu aspect fecaloid
B: Aprare abdominal
C: Sepsis sever
D: Febr
E: Deshidratare
Vezi raspuns
22. [OCL10050] Etiologia ocluziilor fuctionale in colon? (495)
A: toate afectiunile intraabdominale
B: ileus poatoperator
C: masa extrinseca
D: sindrom Ogilvie
E: bezoart
Vezi raspuns
23. [OCL10054] Sindromul ocluziv diagnostic etiologic: (495)
A: ileus biliar:calcul hipodens,aerobilie
B: cancer:masa hipodensa cu priza de contrast in periferie cu sau fara metastaze
C: cancer:masa hiperdensa cu priza de contrast in periferie cu sau fara metastaze
D: politraumatisme
E: hipertensiune
Vezi raspuns
24. [OCL10003] Toti pacientii cu ocluzii intestinale trebuie: (pag 496)
A: sa fie spitalizati in urgenta
B: sa fie supusi unei endoscopii exploratorii

436

C: sa fie tratati cu analgezice

D: sa fie supusi unei chirurgii exploratorii
E: sa fie reechilibrati hidroelectrolitic
Vezi raspuns
25. [OCL10010] Pentru a stabili etiologia unui sindrom ocluziv, n cadrul anamnezei punem accent pe
urmtoarele: (pg. 494)
A: Antecedentele chirurgicale (eventuale operai anterioare)
B: Medicaia anterioar
C: Semnele de impregnare neoplazic
D: Antecedentele personale fiziologice
E: Anamneza nu are un rol important n stabilirea etiologiei, doar investigaiile paraclinice singure
pot stabili etiologia sindromului ocluziv
Vezi raspuns
26. [OCL10011] Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt urmtoarele semne i simptome: (pg.
494)
A: Durerea abdominal
B: Meteorismul abdominal
C: Hematemeza
D: Vrsturile
E: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze
Vezi raspuns
27. [OCL10012] Urmtoarele patologii pot determina ocluzie intestinala prin mecanism de obstrucie:
(pg. 495)
A: Tumori intestinale
B: Polipi
C: Ileus biliar
D: Volvulus sigmoidian
E: Ileus postoperator
Vezi raspuns
28. [OCL10013] Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi reprezentat de: (pg. 497)
A: Reducerea volvulusului cu o sond Faucher +/- colonoscopie
B: Scurt sigmoidectomie cu anastomoza colo-rectal
C: Rezecia colonului volvulat urmat de stomie (intervenia Hartmann)
D: Doar tratament medical
E: Nu este nevoie de vreun tratament sigmoidul se devolvuleaz spontan
Vezi raspuns
29. [OCL10017] Semnele de severitate ale unei ocluzii sunt: ()
A: deshidratare
B: soc
C: febra, sepsis sever, soc
D: aparare abdominala/durere severa
E: varsaturi
Vezi raspuns
30. [OCL10019] Diagnosticul de gravitate al unei ocluzii se pune pe urmatoarele semne: ()
A: dilatarea cecului >10 cm
B: pneumomatoza parietala, aeroportie
C: pneumoperitoneul
D: lichid liber intraperitoneal
E: accentuarea fixarii substantei de contrast in peretii intestinului (semn de ischemie)
Vezi raspuns
31. [OCL10020] Tratamentul general al ocluziilor include: ()
A: managementul medical sistematic pentru toti pacientii
B: in absenta semnelor de severitate se va opri tratamentul medical

437

C: in prezenta semnelor de severitate si esec medical pacientul va fi tratat chirurgical

D: de obicei se realizeaza restabilirea continuitatii digestive
E: nu este nevoie de tratament chirurgical de urgenta
Vezi raspuns
32. [OCL10022] Managementul ocluziei prin brida in absenta semnelor de severitate este: ()
A: medical
B: 8-12 ore de aspiratie, apoi test cu gastrografin
C: radiografie abdominala simpla la 12-24 de ore
D: daca substanta trece in colon: ablatia sondei
E: daca nu se observa substanta de contrast in colon: chirurgie
Vezi raspuns
33. [OCL10023] In caz de ocluzie prin brida cu necroza intestinala se procedeaza astfel: ()
A: rezectie, anatomopatologie
B: restabilirea continuitatii digestive sistematic
C: stomie sistematic
D: laparorafie
E: restabilirea continuitatii digestive sau stomie in functie de situatia locala
Vezi raspuns
34. [OCL10024] Factorii de risc ai volusului de sigmoid sunt: (497)
A: varsta >70 ani
B: varsta > 60 ani
C: constipatia
D: diareea
E: megadolico-sigmoid
Vezi raspuns
35. [OCL10025] Volvulusul de sigmoid se recunoaste prin: ()
A: meteorism voluminos asimetric
B: niveluri colice in U inversat pe radiografie abdominala simpla, CT
C: meteorism voluminos difuz
D: nivel colic la nivelul hipocondrului stang
E: absenta aspectului obisnuit granitat al cecului
Vezi raspuns
36. [OCL10026] Tratamentul volvusului de sigmoid fara semne de gravitate, afirmatii false: ()
A: reducerea volvusului cu o sonda Faucher+/-colonoscopie
B: mentinerea sondei pe loc timp de o zi
C: daca starea pacientului se agraveaza: scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala intr-o
singura interventie
D: laparotomie, explorare, prelevare de probe
E: rezectie a colonulu ivolvulat, anatomopatologie, stomie
Vezi raspuns
37. [OCL10030] Sindromul Ogilvie apare in urmatorul context: ()
A: medical
B: chirurgical
C: reanimare
D: hipopotasemie
E: hiperpotasemie
Vezi raspuns
38. [OCL10031] Diagnosticul sindromului Ogilvie cuprinde: ()
A: se va exclude intotdeauna o cauza organica
B: prezenta semnelor peritoneale
C: distensie cecala
D: Radiografie abdominala

438

E: CT
Vezi raspuns
39. [OCL10032] Tratamentul sindromului Ogilvie include: ()
A: tratament medical
B: etiologic
C: in prezenta semnelor de severitate: colo-exsuflare sau laparotomie exploratorie
D: colostomie/colectomie subtotala/cecostomie conform constatarilor locale
E: nu necesita tratament chirurgical
Vezi raspuns
40. [OCL10033] Volvulusul cecal este favorizat de urmtoarele ()
A: Absena acolrii posterioare a cecului
B: Diverticulit
C: Boala Crohn
D: Constipaie
E: Vrsta peste 60 de ani
Vezi raspuns
41. [OCL10034] Volvulusul sigmoidian fr semne de severitate se trateaz cu ()
A: Colonoscopie
B: Meninerea sondei timp de o sptmn
C: Scurt sigmoidectomie cu anastomoz colorectal
D: Intervenie Hartmann
E: Reducere cu sond Faucher
Vezi raspuns
42. [OCL10035] Sindromul ocluziv se managerizeaz prin ()
A: Compensarea tulburrilor hidroelectrolitice
B: Prelevare de lichid peritoneal
C: Decompresia segmentului din amonte
D: Sonda nazogastric
E: Regim absolut
Vezi raspuns
43. [OCL10036] Sindrom ocluziv se confirm prin relevarea ()
A: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze
B: Timpanism
C: Meteorism abdominal
D: Orificii herniale
E: Cicatrice abdominal
Vezi raspuns
44. [OCL10046] Confirmarea diag. de sindrom ocluziv se face prin: ()
A: Rectoragii,melena
B: Oprirea trazitului intestinal pt materii fecale si gaze
C: Anemie
D: Varsaturi
E: Meteorism abd.timpanism,durere abd
Vezi raspuns
45. [OCL10047] Semne de severitate in sindromul ocluziv sunt: ()
A: Deshidratarea
B: Febra
C: Sepsis sever
D: Apararea abdominala
E: Melena
Vezi raspuns
46. [OCL10048] Colon,cauze de OCLUZIE obstructiva? (495)

439

A: cancer de colom
B: diverticulova cu pseudotumora
C: fecalom
D: corp strain
E: boala Crohn
Vezi raspuns
47. [OCL10049] Colom,cauze de ocluzie prin strangulare? (495)
A: brida
B: volvulus de cec
C: volvulus de sigmoid
D: hernie strangulata
E: diverticul Meckel
Vezi raspuns
48. [OCL10051] Intestin subtire,ocluzii prin obstructie? (495)
A: hematom al peretelui
B: benzoart
C: carcinomatoza
D: fecalom
E: masa extrinseca
Vezi raspuns
49. [OCL10052] Intestin subtire,ocluzie prin strangulare cauze? (495)
A: brida cea mai frecventa
B: hernie strangulata
C: volvulus de cec
D: diverticul MECKEL
E: invaginatia intestinala acuta
Vezi raspuns
50. [OCL10053] Intestin subtire ,obstructie functionala? (495)
A: sindrom Ogilvie
B: toate afectiunile intraabdominale
C: ileus postoperator
D: boala Crohn
E: bezoart
Vezi raspuns
51. [OCL10055] Toate ocluziile intestinale vor fi insotite de: (pag 494) ()
A: alcaloza metabolica
B: acidoza metabolica
C: hipotensiune
D: hipovolemie
E: al treilea sector
Vezi raspuns
52. [OCL10056] Diagnosticul de gravitate in ocluziile intestinale cuprinde urmatoarele: (pag 495) ()
A: dilatarea cecului > 6 cm
B: aeroportia
C: lichid liber intraabdominal
D: hemoperitoneu
E: pneumoperitoneu
Vezi raspuns
53. [OCL10057] Managementul medical al ocluziilor intestinale presupune: (pag 496) ()
A: este sistematic pentru toti pacientii
B: se realizeaza doar in caz de contraindicatie absoluta a interventiei chirurgicale
C: regim absolut
D: sedare

440

E: sonda nazogastrica
Vezi raspuns
54. [OCL10058] Toate ocluziile se insotesc de: ()
A: Insuficienta renala obstructiva
B: Hipovolemie
C: Risc ischemic digestiv in absenta tratamentului
D: Aparitia unui al treilea sector
E: Insuficienta hepatica
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Apendicita la copii i aduli

1. [APD10002] Cea mai frecventa pozitie a apendicelui este: (pag499)
A: retrocecala
B: subhepatica
C: laterocecala
D: mezoceliaca
E: pelvina
Vezi raspuns
2. [APD10005] Tratamentul plastronului apendicular presupune: (pg. 500)
A: apendicectomie de urgen
B: apendicectomie de urgen i administrarea de antibiotice cu spectru larg
C: tratament medical iniial i apendicectomie la distan
D: tratament medical profilactic
E: apendicectomie laparoscopic
Vezi raspuns
3. [APD10006] n cazul apendicitei mezoceliace, tabloul clinic este cel de: (pg. 500)
A: peritonit generalizat
B: infecie urinar
C: ocluzie febril
D: torsiune ovarian
E: colica renal
Vezi raspuns
4. [APD10007] n apendicita acut, infecia apendicelui se produce cel mai adesea: (pg. 499)
A: pe cale endogen, ca urmare a unei obstrucii a apendicelui
B: pe cale hematogen, de la un focar infecios aflat la distan
C: pe cale respiratorie, n cazul epidemiilorpe cale respiratorie, n cazul epidemiilor
D: pe cale limfatic, de la o infecie de vecintate
E: pe cale digestiv, de la o toxiinfecie alimentar
Vezi raspuns
5. [APD10008] n apendicita acut, explorrile biologice semnificative sunt reprezentate de: (pg. 499)
A: sindromul de citoliz hepatic
B: sindromul inflamator
C: sindromul de activitate imunologic
D: sindromul bilio-excretor
E: sindromul de retenie azotat
Vezi raspuns
6. [APD10009] Tratamentul etiologic n apendicita acut este reprezentat de: (pg. 500)
A: analgezice i reechilibrare hidroelectrolitic
B: antibioterapie intravenos 24-48 ore
C: apendicectomie

441

D: vaccinare profilactic
E: regim alimentar absolut i repaus la pat
Vezi raspuns
7. [APD10019] Temperatura in cadrul apendicitei la copii si adulti este: ()
A: >40
B: 37.5-38.5
C: >38
D: >37
E: 37-38
Vezi raspuns
8. [APD10024] Urmatoarele fac parte din diagnosticul diferential al apendicitei, cu exceptia: ()
A: torsiune ovariana
B: salpingita
C: sarcoidoza
D: TBC
E: diverticul sigmoidian
Vezi raspuns
9. [APD10034] Apendicita NU se trateaz etiologic prin ()
A: Trimiterea apendicului la laboratorul anatomopatologic
B: Lavaj al cavitatii abdominale
C: Prelevare lichid pentru examen bacteriologic
D: Apendicectomie
E: Antibioterapie i.v. 1-2 zile
Vezi raspuns
10. [APD10035] Apendicita NU se manifest prin ()
A: Febra 37.5-38.5
B: Oprirea tranzitului
C: Aprare muscular
D: Tueu pelvin dureros
E: Vrsturi
Vezi raspuns
11. [APD10003] Semne clinice de apendicita sunt: (pag:499)
A: febra 37.5-38.5
B: diaree
C: tuseu pelvin dureros
D: vsh crescut
E: aparare abdominala
Vezi raspuns
12. [APD10004] Modificari paraclinice in apendicita sunt: (pag499)
A: febra 37.5-38.5
B: perete apendicular>3 mm la ecografie
C: sumar de urina negativ
D: sindrom inflamator
E: vizualizarea unui stercolit
Vezi raspuns
13. [APD10010] Diagnosticul clinic de apendicit acut este susinut de: (pg. 499)
A: durere n fosa iliac dreapt
B: vrsturi, greuri
C: disurie, polakiurie
D: febr 37,5-38,5C
E: tueu pelvin dureros
Vezi raspuns

442

14. [APD10011] Complicaiile apendicitei acute sunt: (pg. 500)

A: plastronul apendicular
B: peritonita generalizat
C: abces apendicular
D: degenerarea malign
E: hemoragie digestiv inferioar
Vezi raspuns
15. [APD10012] Diagnosticul diferenial al apendicitei acute se face cu: (pg. 500)
A: invaginaia intestinal acut
B: limfadenita mezenteric
C: orhiepididimita acut
D: torsiunea ovarian
E: colica renal dreapt
Vezi raspuns
16. [APD10013] Tratamentul etiologic al apendicitei acute const n: (pg. 500)
A: apendicectomie
B: prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic
C: omentectomie parial
D: salpingectomie dreapt
E: lavajul cavitii abdominale
Vezi raspuns
17. [APD10014] Tratamentul peritonitei apendiculare const n: (pg. 500)
A: lavaj peritoneal abundent
B: profilaxia tetanosului
C: apendicectomie
D: antibioterapie timp de cel puin 5 zile
E: repaus la pat timp de cel puin 5 zile
Vezi raspuns
18. [APD10015] Diagnosticul diferential al apendicitei la copii si adulti se face cu: (APD10015)
A: boala Crohn
B: TBC
C: Mucocel apendicular
D: Sarcoidoza
E: Nici un raspuns corect
Vezi raspuns
19. [APD10016] Diagnosticul diferential al apendicitei acute se face cu : (pag.500)
A: torsiune ovariana
B: hernia strangulata
C: invaginare intestinala acuta
D: diverticulul Meckel
E: sarcoidoza
Vezi raspuns
20. [APD10017] Plastronul apendicular : (500)
A: Reprezinta o varianta anatomica de apendicita acuta
B: Reprezinta o complicatie a apendicitei acute
C: Este o infiltrare omogena a intregii zone apendiculare
D: Dignosticul nu poate fi confirmat prin CT
E: Este o infiltrare difuza a intregii zone apendiculare
Vezi raspuns
21. [APD10018] Formele complicate ale apendicitei acute sunt? (500)
A: Psoita in caz de apendicita mezoceliaca
B: Peritonita generalizata
C: Ocluzie afebrila in caz de apendicita mezoceliaca

443

D: Psoita in caz de apendicita retrocecala

E: Ocluzie febrila in caz de apendicita mezoceliaca
Vezi raspuns
22. [APD10020] Urmatoarele sunt pozitii anatomice ale apendicelui: ()
A: laterocecala
B: retrocecala
C: pelvina, cea mai frecventa
D: mezoceliaca
E: subhepatica
Vezi raspuns
23. [APD10021] Urmatoarele aspecte sunt prezente la ecografie in apendicita: ()
A: crestere in diametru a apendicelui mai mare de 10 cm
B: perete mai mare de 3 mm
C: uneori prezenta unui stercolit
D: lichid liber periapendicular si in fundul de sac Douglas
E: vizualizarea apendicelui in 100% din cazuri
Vezi raspuns
24. [APD10022] Forme complicate de apendicita sunt urmatoarele: ()
A: abces apendicular
B: plastron apendicular
C: peritonita generalizata
D: ocluzie febrila in caz de apendicita pelvina
E: psoita in caz de apendicita retrocecala
Vezi raspuns
25. [APD10023] Diagnosticul diferential al apendicitei se face cu urmatoarele: ()
A: limfadenita mezenterica
B: invaginatie intestinala acuta
C: infectie urinara
D: colica renala
E: plastron
Vezi raspuns
26. [APD10025] In urmatoarele situatii se face apendicectomie la distanta: ()
A: peritonita
B: abces abdominal
C: plastron apendicular
D: apendicita acuta
E: ocluzie febrila
Vezi raspuns
27. [APD10026] In caz de peritonita, tratamentul apendicitei acute la copii si adulti este urmatorul: ()
A: lavaj peritoneal abundent
B: apendicectomie la distanta
C: antibioterapie timp de cel putin 5 zile
D: antibioterapie timp de cel putin 10 zile si apoi apendicectomie
E: apendicectomie
Vezi raspuns
28. [APD10027] Urmatoarele afirmatii sunt FALSE despre tratamentul plastronului apendicular: ()
A: apendicectomie de urgenta
B: tratament medical initial
C: apendicectomie la distanta
D: fara apendicectomie
E: doar monitorizare
Vezi raspuns

444

29. [APD10028] Abcesul apendicular se trateaza in felul urmator: ()

A: tratament chirurgical imediat
B: drenaj percutanat si apendicectomie la distanta
C: intotdeauna apendicectomie la distanta
D: intotdeauna tratament chirurgical imediat
E: doar antibioterapie
Vezi raspuns
30. [APD10029] Despre limfadenita mezenterica, diagnostic diferential al apendicitei acute, se poate
spune: ()
A: context de tumori abdominale
B: context de limfom
C: context de rinofaringita
D: febra mare (39 grade)
E: aparare abdominala
Vezi raspuns
31. [APD10030] n peritonita cauzat de apendicit se acioneaz prin ()
A: Antibioterapie
B: Apendicectomie
C: Lavaj peritoneal
D: Drenaj percutanat
E: Tratament simptomatic
Vezi raspuns
32. [APD10031] Plastronului apendicular se trateaz ()
A: Prin drenaj percutanat
B: Apendicectomie la distan
C: Apendicectomie clasic
D: Apendicectomie laparoscopic
E: Tratament simptomatic
Vezi raspuns
33. [APD10032] Apendicita se diagnosticheaz diferenial alturi de ()
A: TBC
B: Sarcoidoz
C: Ocluzie intestinal
D: Torsiune ovarian
E: Limfadenit mezenteric
Vezi raspuns
34. [APD10033] Tabloul clinic al apendicitei include ()
A: Febra 37.5-38.5
B: Tueu pelvin nedureros
C: Aprare muscular
D: Durere n fosa iliac stng
E: Vrsturi
Vezi raspuns
35. [APD10036] n diagnosticul diferenial al apendicitei acute, limfadenita mezenteric are
urmtoarele caracteristici: ()
A: febr mare
B: adenopatii mezenterice la imagistic
C: context de infecie bacterian
D: aprare abdominal
E: greuri, vrsturi
Vezi raspuns
36. [APD10037] n caz de evoluie ctre abces abdominal al unei apendicite, se va proceda astfel cu

445

excepia: (pag:500)
A: antibioterapie cel puin 5 zile
B: tratament chirurgical imediat
C: tratament medical iniial i apendicectomie la distan
D: monitorizare i apendicectomie la distan
E: drenaj percutanat i apendicectomie la distan
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Hernia parietal la copil i adult

1. [HRN10002] Care dintre urmtoarele afirmaii definete o hernie? (pg. 504)
A: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu ne-natural
B: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu din vecinatatea cicatricei
unei laparotomii
C: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu natural al peretelui
D: Se distinge de eventraii prin apariia la scurt timp scurt dupa intervenia chirurgical
E: Se distinge de eventraii prin absena peritoneului din jurul viscerelor
Vezi raspuns
2. [HRN10003] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile femurale este adevrata? (pg. 504)
A: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat mai sus de arcad crural
B: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat sub arcada crural, medial de vasele femurale
C: Sunt acele hernii al cror orificiu se exteriorizeaz prin fascia transversalis
D: Sunt acele hernii al caror orificiu se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund n relaie cu
funiculul spermatic
E: Sunt acele hernii al cror orificiu este situat la nivelul inelului ombilical
Vezi raspuns
3. [HRN10004] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de arcad crural (ligamentul inghinal) este
adevrat? (pg. 504)
A: Band fibroas ntins ntre spina iliaca antero-superioar i pubis (tuberculul pubian)
B: Banda fibroas ntins ntre spina iliac antero-inferioar i tuberculul pubian
C: Banda fibroas ntins ntre spina iliaca postero-superioar i pube
D: Band fibroas ntins ntre creasta iliaca i pube
E: Band fibroas ntins ntre spina iliaca antero-superioara i ischion
Vezi raspuns
4. [HRN10006] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie nghinal
este adevrat? (pg. 505)
A: Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper
B: Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural
C: Sutura simpl prin puncte separate pentru micile orificii
D: Laparotomia sau laparoscopia
E: Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea abdominal
Vezi raspuns
5. [HRN10019] Hernia de epiploon poate avea urmtoarea complicaie ()
A: Vrsturi bilioase
B: Vrsturi fecaloide
C: Ocluzie nalt cu vrsturi precoce
D: Durere major
E: Ileus paralitic
Vezi raspuns
6. [HRN10020] Examenul clinic al herniei inghinale NU poate fi caracterizat de urmtorul tip de mas
()
A: inghinala reductibil

446

B: inghinala nedureroas
C: situat n scrot
D: inghinala palid
E: inghinala impulsiv la tuse
Vezi raspuns
7. [HRN10021] Hernia ombilical NU este favorizat de urmtoarea ()
A: Multiparitate
B: Dializ peritoneal
C: Ciroza cu ascit
D: Natere prin cezarian
E: Obezitate
Vezi raspuns
8. [HRN10029] Continutul unei hernii poate fi, cu o EXCEPTIE: ()
A: Colon
B: Epiplon
C: Ovar
D: Vezica urinara
E: Apendice
Vezi raspuns
9. [HRN10007] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile inghinale la copii sunt adevrate?
(pg. 505)
A: Afecteaza mai ales baieii
B: Sunt congenitale
C: De multe ori sunt chiar bilaterale
D: Sunt dobndite
E: Uneori sunt asociate cu criptorhidia
Vezi raspuns
10. [HRN10008] Care dintre dintre urmtoarele afirmaii legate de hernia inghinal necomplicat sunt
false? (pg. 505)
A: Mas inghinal nedureroas, reductibil
B: Mas inghinal, impulsiv la tuse, reductibil
C: Poate fi situat n scrot, reductibil
D: Hernia este dureroas
E: Hernia este de volum mare, ireductibil
Vezi raspuns
11. [HRN10009] Principiile interveniei chirurgicale ale unei hernii sunt: (pg. 505)
A: Laparotomia sau laparoscopia
B: Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea peritoneal
C: Reparaia parietal
D: Enterectomia
E: Drenajul cavitii peritoneale
Vezi raspuns
12. [HRN10010] n cazul n care coninutul sacului de hernie strangulat este reprezentat de intestin
subire, simptomele digestive sunt: (pg. 505)
A: Durere abdominal major
B: Ocluzie intestinal nalt cu vrsturi precoce
C: Blocarea tranzitului pentru materii fecale i gaze n prima instan
D: Tablou clinic atenuat, n afara unui ileus reflex (paralitic)
E: Constipaie rebel la tratamente cu purgative
Vezi raspuns
13. [HRN10011] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie ombilical

447

sunt false? (pg. 505)

A: Sutur simpl prin puncte separate pentru micile orificii
B: Poziionarea unei plase nerezorbabile, n caz de orificiu mare
C: Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural
D: Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper
E: Sutura tendonului conjunct la arcada crural
Vezi raspuns
14. [HRN10012] Factori de risc in aparitia herniei ombilicale sunt urmatorii: (pag.504)
A: sarcina
B: obezitatea
C: ciroza cu ascita
D: multiparitate
E: dializa peritoneala
Vezi raspuns
15. [HRN10013] Cand intestinul subtire se gaseste in sacul herniar tabloul clinic este dominat de:
(pag.505)
A: tablou clinic atenuat in afara unui ileus reflex
B: durere majora
C: ocluzie inalta cu varsaturi precoce
D: blocarea tranzitului pentru materii si gaze in prima instanta
E: necroza
Vezi raspuns
16. [HRN10014] Tratamentul herniei ombilicale, afirmatii FALSE: ()
A: este pur chirurgical
B: doar monitorizare
C: monitorizare si corset
D: chirurgie dupa esecul tratamentului medical
E: hernia ombilicala nu se trateaza deoarece dispare spontan
Vezi raspuns
17. [HRN10015] Hernia de intestin subire strangulat este caracterizat de ()
A: Blocarea tranzitului n prim instan
B: Vrsturi precoce
C: Ileus reflex
D: Tablou clinic atenuat
E: Durere major
Vezi raspuns
18. [HRN10016] Herniile inghinale la copii ()
A: Sunt deseori bilaterale
B: Apar mai frecvent n cazul multiparitii
C: Se pot asocia cu criptorhidia
D: Sunt congenitale
E: Afecteaz mai mult fetele
Vezi raspuns
19. [HRN10017] Hernia inghinal este agravat de ()
A: Multiparitate
B: Alcool
C: Tuse cronic
D: Fumat
E: Obezitate
Vezi raspuns
20. [HRN10018] Hernia ombilical este favorizat de ()
A: Antecedente de hernie

448

B: Dializa peritoneal
C: Obezitate
D: Natere prin cezarian
E: Multiparitate
Vezi raspuns
21. [HRN10022] Evisceraia se difereniaz de eventraie prin urmtoarele, cu EXCEP IA: (pag 504)
A: Apariia la scurt timp dup intervenie chirurgical
B: Se exteriorizeaz print-un orificiu natural al peretelui
C: Orificiul hernial este situat mai sus de arcada crural
D: Absena peritoneului din jurul viscerelor herniate
E: Se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund
Vezi raspuns
22. [HRN10023] Desre hernie se poate afirma: (pag 504)
A: Apare la scurt timp dup intervenie chirurgical
B: Se exteriorizeaz print-un orificiu natural al peretelui
C: Se exteriorizez prin fascia transversalis (direct)
D: Absena peritoneului din jurul viscerelor herniate
E: Se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund (indirect)
Vezi raspuns
23. [HRN10024] Eventratiile reprezinta: (504)
A: exteriorizarea printr-un orificiu natural al peretelui
B: exteriorizarea printr-un orificiu ne-natural al peretelui
C: exteriorizarea prin cicatricea unei laparotomii
D: aparitia la scurt timp dupa interventia chirurgicala
E: absenta peritoneului din jurul viscerelor
Vezi raspuns
24. [HRN10025] Urmatoarele sunt adevarate despre hernia femural: ()
A: Este o hernie inghinal indirect
B: Are orificiul situat medial de vasele femurale
C: Vrful herniei este palpabil la rdcina coapsei
D: Are ca factor de risc fumatul
E: Pentru reparaia parietal se face sutur direct prin coborrea tendonului comus la ligamentul
Cooper
Vezi raspuns
25. [HRN10026] Sunt adevrate despre hernia inghinal indirect: (p 504)
A: Are orificiul situat sub arcada crural;
B: Se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund;
C: Se exteriorizeaz prin fascia transversalis;
D: Se exteriorizeaz n relaie cu cordonul spermatic;
E: Are orificiul medial de vasele femurale;
Vezi raspuns
26. [HRN10027] Hernia ombilical este caracterizat de: (p 505)
A: Hernie nereductibil;
B: Tegument ombilical fr modificri;
C: Poate fi nsoit de infecii;
D: Hernie reductibil;
E: Inelul ombilical msoar peste 4 mm;
Vezi raspuns
27. [HRN10028] Reparaia parietal prin poziionarea unei plase neresorbabile se face n cazul: ()
A: hernia inghinala direct
B: hernia ombilical cu orificiu mic
C: hernia femural
D: hernia inghinal indirect

449

E: hernia omblical cu orificiu mare

Vezi raspuns

Intrebarile din tema Litiaza biliar i complicaiile ei

1. [LIT10009] Colic biliar litiazic este durerea tipic n litiaz vezicular, caracterizat prin: (pg.
508)
A: acompanierea constanta de febr i de icter
B: instalarea aprrii musculare n hipocondrul drept
C: apariia brusc a icterului cu evoluie progresiv
D: durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul drept
E: durere n punctul cistic i sindrom febril prelungit
Vezi raspuns
2. [LIT10010] Ileusul biliar este: (pg. 511)
A: consecina migrrii spontane a calculilor din coledoc n duoden
B: o form de ocluzie intestinal prin obstrucie
C: o parez a intestinului subire n contextul litiazei biliare simptomatice
D: un semn acompaniator al peritonitei biliare
E: o parez a ntregului intestin secundar unei litiaze biliare asimptomatice
Vezi raspuns
3. [LIT10011] Triada Charcot se caracterizeaz clinic prin urmtoarele elemente: (pg. 512)
A: durere biliar urmat de febr i apoi de icter
B: colic biliar, febr i vrsturi bilioase
C: durere biliar, febr i adenopatie supraclavicular dreapt
D: durere n hipocondrul drept, icter i prurit tegumentar
E: colic biliar, hepatomegalie i icter
Vezi raspuns
4. [LIT10012] Diagnosticul clinic de angiolangita se sus (pg. 512)
A: durere biliar urmat de febr i de instalarea icterului
B: ficat palpabil la rebord, icter i vrsturi
C: colecist palpabil, febr i frisoane
D: durere n hipocondrul drept, icter i scaune decolorate
E: durere epigastric, icter i frisoane
Vezi raspuns
5. [LIT10013] Sfincterotomia endoscopic de urgen este indicat n: (pg. 512)
A: colecistita acut gangrenoas
B: icterul mecanic nsoit de hepatomegalie
C: angiolangita cu sepsis necontrolat
D: pancreatita acut de cauz biliar
E: litiaza biliar de migrare
Vezi raspuns
6. [LIT10019] Tratamentul litiazei veziculare necomplicate: ()
A: colecistectomie laparoscopica in timpul puseului colicativ
B: interventie la rece
C: colangiografie intraoperatorie si interventie ulterioara in caz de calculi prezenti
D: regim strict postoperator
E: litiaza veziculara nu necesita tratament chirurgical
Vezi raspuns
7. [LIT10026] Temperatura in colecistita acuta este: ()
A: > 40
B: <35

450

C: 38-38.5
D: 38-39
E: afebrilitate
Vezi raspuns
8. [LIT10042] Prezena calculilor n calea biliara principal NU poate determina ()
A: angiocolit
B: pancreatita acut
C: sindrom de malabsorbie
D: migratie litiazic
E: procese asimptomatice
Vezi raspuns
9. [LIT10043] Colecistitei cronic NU se poate prezenta sub forma ()
A: Fistula biliara
B: Calculocancer
C: Vezicula de portelan
D: Colecistita scleroatrofica
E: Colecistita alitiazica
Vezi raspuns
10. [LIT10044] Colecistita acut NU se prezint sub forma ()
A: Sindromul Mirizzi
B: Abcesul subhepatic
C: Ileusul biliar
D: Peritonita biliara
E: Colecistita alitiazica
Vezi raspuns
11. [LIT10045] Litiaza vezicular necomplicat NU se trateaz etiologic prin ()
A: Examinare anatomopatologic
B: Colecistectomie
C: Colangiografie intraoperatorie
D: Prelevare de lichid
E: Explorarea cavitii abdominale
Vezi raspuns
12. [LIT10046] Litiaza biliar poate da o durere caracterizat prin, cu excepia ()
A: Durat sub 6h
B: Debut insidios
C: Iradiere spre umrul drept
D: n hipocondrul drept
E: n epigastru
Vezi raspuns
13. [LIT10002] Triada Charcot consta in : (pag.512)
A: durere biliara
B: frison
C: febra
D: icter
E: varsaturi
Vezi raspuns
14. [LIT10003] Durerea din litiaza veziculara simptomatica necomplicata are urmatoarele
caracteristici: (pag 508)
A: dureaza mai mult de 6 ore
B: e localizata in epigastru
C: iradiaza in bratul drept
D: e localizata in hipocondrul drept
E: se insoteste de febra

451

Vezi raspuns
15. [LIT10004] Factorii de risc n litiaza vezicular sunt: (pg. 508)
A: sexul masculin
B: sedentarismul
C: stresul
D: regimul alimentar hipercaloric
E: dislipidemia
Vezi raspuns
16. [LIT10005] Examenul ecografic in litiaza vezicular simptomatic necomplicat evideniaz: (pg.
509)
A: colecist mrit de volum
B: colecist cu perete ngroat peste 2 mm
C: colecist cu perete nengroat sub 2 mm
D: lichid pericolecistic
E: calculi hiperecogeni cu con de umbr
Vezi raspuns
17. [LIT10006] Colecistit acut litiazic: (pg. 510)
A: reprezint inflamaia peretelui colecistic
B: reprezinta inflamaia cilor biliare extrahepatice
C: poate evolua spre constituirea piocolecistului
D: poate evolua spre gangrena peretelui colecistului
E: se poate rezorbi n totalitate prin tratament intensiv timp de 3 zile
Vezi raspuns
18. [LIT10007] Diagnosticul clinic de colecistita acut se sus (pg. 510)
A: durere epigastric iradiat posterior i vrsturi
B: durere n hipocondrul drept cu iradiere spre omoplat
C: prezena constant a febrei
D: prezena constant a subicterului conjunctival
E: prezena meteorismului asimetric n hipocondrul drept sau flancul drept
Vezi raspuns
19. [LIT10008] Examenul ecografic n colecistit acut litiazic poate evidenia: (pg. 510)
A: dilataia constant a cilor biliare extrahepatice
B: lichid liber perivezicular
C: ngroarea peste 4 mm a peretelui vezicular
D: perete vezicular n mare tensiune si subiat
E: calculi n colecist
Vezi raspuns
20. [LIT10014] Forme clinice de colecistita acuta: (pg 510)
A: colecistita gangrenoasa
B: colecistita alitiazica
C: sd Mirizzi
D: fistula biliara
E: colecistita scleroatrofica
Vezi raspuns
21. [LIT10015] Caracteristice ileusului biliar sunt: (pg 511)
A: varsaturi
B: lipsa icter
C: icter
D: aerobilie
E: blocare tranzit pentru materii si gaze
Vezi raspuns
22. [LIT10016] Apar citoliza si colestaza in: ()

452

A: colica biliara
B: colecistita acuta
C: migrare calcul
D: angiocolangita
E: colecistita cronica
Vezi raspuns
23. [LIT10017] Formele clinice de colecistita cronica sunt reprezentate de: (p.511)
A: colecistita alitiazica
B: colecistita scleroatrofica
C: fistula biliara
D: sdr. Mirizzi
E: vezicula de portelan
Vezi raspuns
24. [LIT10018] Semnele ecografice in caz de litiaza veziculara necomplicate sunt: ()
A: calculi hiperecogeni cu con de umbra
B: lichid liber pericolecistic
C: perete vezicular neingrosat (<5 mm)
D: fara lichid liber pericolecistic
E: perete <2 mm
Vezi raspuns
25. [LIT10020] Urmatoarele afirmatii despre litiaza biliara sunt adevarate: ()
A: litiaza veziculara corespunde doar calculilor prezenti in vezicula biliara
B: calculii sunt pigmentari in 20% din cazuri
C: calculii sunt 100% colesterolici
D: peste 50% din populatia generala prezinta litiaza veziculara
E: varsta > 60 de ani este factor de risc pentru litiaza veziculara
Vezi raspuns
26. [LIT10021] Factorii de risc pentru litiaza veziculara sunt urmatorii: ()
A: tineri
B: barbati
C: subponderali
D: antecedente de rezectie ileala
E: mucoviscidoza
Vezi raspuns
27. [LIT10022] Urmatoarele afirmatii despre istoria naturala a litiazei veziculare sunt FALSE: ()
A: depistare intotdeauna intamplatoare
B: calculii pot cauza colangita
C: ileusul biliar este o forma de colecistita acuta
D: calculocancerul apare pe fond de colecistita cronica
E: nu apare niciodata pancreatita acuta deoarece calculii sunt in vezicula
Vezi raspuns
28. [LIT10023] Urmatoarele afirmatii despre colica biliara din cadrul litiazei veziculare necomplicate
sunt adevarate: ()
A: apare prin obstructia sfincterului Oddi
B: durerea este tipica daca este localizata flancul drept
C: durere cu durata sub 6 ore
D: apirexie, fara icter, fara aparare
E: semnul Murphy: durere la palparea profunda epigastrica
Vezi raspuns
29. [LIT10024] Sindromul Mirizzi este reprezentat de: ()
A: colecistita cu comprimarea duodenului si ocluzie
B: se asociaza cu colestaza si apoi icter

453

C: compresie pe calea biliara principala prin inflamatie

D: este o forma de colecistita cronica
E: este o forma de colecistita acuta
Vezi raspuns
30. [LIT10025] Colecistita alitiazica apare in: ()
A: reanimare
B: stare de soc
C: ischemie
D: apare datorita calculilor foarte mici
E: apare datorita calculilor transparenti
Vezi raspuns
31. [LIT10027] Caracteristicile biologice ale colecistitei acute sunt: ()
A: sindrom inflamator
B: colestaza
C: citoliza
D: lipaza normala
E: fara colestaza, fara citoliza
Vezi raspuns
32. [LIT10028] Aspectul ecografic al colecistitei acute, afirmatii adevarate: ()
A: calculi in colecist
B: perete > 4mm
C: aspect dedublat al peretelui
D: dilatare cailor intrahepatice
E: fara dilatarea cailor extrahepatice
Vezi raspuns
33. [LIT10029] O colecistita netratata poate evolua spre, cu exceptia: (510)
A: colecistita gangrenoasa
B: sindrom Mirizzi
C: abces subhepatic
D: peritonita biliara
E: comprimarea caii biliare prin inflamatie
Vezi raspuns
34. [LIT10030] In cadrul colectistitei acute litiazice, colecistectomia se realizeaza dupa cum urmeaza:
()
A: in 24 de ore de la debutul simptomelor
B: la o luna dupa episod
C: imediat ce au aparut simptomele
D: nu este necesara
E: asociaza tratamentul unei eventuale litiaze a cailor biliare principale
Vezi raspuns
35. [LIT10031] Urmatoarele afirmatii despre explorarile prealabile tratamentului litiazei caii biliare
principale, sunt adevarate: ()
A: bili-RMN este cel mai sensibil tip de examinare
B: ecoendoscopia necesia anestezie generala
C: ERCP este o examinare diagnostica foarte sensibila
D: bili-RMN este explorare non-invaziva foarte sensibila
E: ecoendoscopia este cel mai sensibil tip de examinare
Vezi raspuns
36. [LIT10032] Tratamentul litiazei caii biliare principale presupune: ()
A: colecistectomia
B: ERCP+/- sfincterotomie endoscopica sub anestezie generala
C: colecistectomie in al doilea timp
D: colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp

454

E: niciodata colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp

Vezi raspuns
37. [LIT10033] Tratamentul angiolangitei presupune: (pag:512)
A: urgenta, spitalizare
B: antibioterapie intravenoasa 7 zile
C: in caz de sepsis necontrolat, tratarea litiazei caii biliare principale prin chirugia laparotomica de
urgenta
D: in caz de evolutie favorabila, trebuie tratata lititaza caii biliare principale
E: sfincteroscopie endoscopica de urgenta in cadrul ERCP, in caz de sepsis necontrolat
Vezi raspuns
38. [LIT10034] Caracterizeaza migrarea calculilor in litiaza caii biliare principale: ()
A: durere, icter, febra
B: disparitia rapida a simptomelor
C: citoliza, colestaza
D: mici reactii pancreatice
E: semnele regreseaza in cteva minute
Vezi raspuns
39. [LIT10035] Tratamentul litiazei cii biliare principale include ()
A: Colangiografie intraoperatorie
B: Colecistectomie
C: Sfincterotomie endoscopica
D: ERCP
E: Antibioterapie intravenos
Vezi raspuns
40. [LIT10036] Triada Charcot include ()
A: Durere biliar
B: Febr
C: Icter
D: Decolorarea scaunului
E: Aparare abdominal
Vezi raspuns
41. [LIT10037] Migrarea calculilor veziculari este marcat clinic de ()
A: Blocarea tranzitului pentru materii i gaze
B: Vrsturi
C: Febra
D: Icter
E: Durere biliar
Vezi raspuns
42. [LIT10038] Ileusul biliar se manifest clinic prin ()
A: Febr aprox. 38.5
B: Blocarea tranzitului pentru materii i gaze
C: Varsaturi
D: Icter
E: Episoade de colecistit
Vezi raspuns
43. [LIT10039] Colecistitei acut se trateaz ()
A: Prin colecistectomie
B: Prin sfincterotomie endoscopic
C: ERCP
D: Antibioterapie i.v.
E: Simptomatic
Vezi raspuns

455

44. [LIT10040] Colecistitei acut poate avea urmtoarele forme ()

A: Alitiazic
B: Peritonit biliar
C: Ileusul biliar
D: Fistul biliar
E: Sindromul Mirizzi
Vezi raspuns
45. [LIT10041] Litiaza vezicular simptomatic necomplicat se eveideniaz clinic prin ()
A: Durere cu debut brutal
B: Aprare abdominal
C: Icter progresiv
D: Pirexie
E: Durere in epigastru
Vezi raspuns
46. [LIT10047] Calculi prezenti in calea biliara prinicpala pot cauza urmatoarele complicatii: (508)
A: asimptomatic
B: colangita
C: ileu biliar
D: pancreatita acuta
E: migratie litiazica
Vezi raspuns
47. [LIT10048] Factori de risc pt litiaza veziculara (508)
A: tratament cu fibrati
B: ciclosporina
C: supraponderal
D: plaudism
E: hemoliza cronica
Vezi raspuns
48. [LIT10049] Litiaza veziculara factori de risc: (508)
A: nuliparitate
B: multiparitate
C: rezectie ileala
D: mucoviscidoza
E: varsta mai mica de 60 ani
Vezi raspuns
49. [LIT10050] Tratamentul ileusului biliar include: pag 511 ()
A: rehidratare
B: analgezice
C: enterotomie, extragerea calculului apoi sutura intestinului subire
D: colecistectomie
E: antibiotice
Vezi raspuns
50. [LIT10051] Este adevarat despre vezicula scleroatrofica (511)
A: este o forma de colecistita acuta
B: este necesara examinarea anatomopatologica pentru excluderea unui calculocancer
C: tratamentul indicat este colecistectomia
D: este insotita mereu de durere tip colica biliara
E: poate fi asimptomatica
Vezi raspuns

456

Intrebarile din tema Pancreatita acut i cronic

1. [PCR10002] Care afirmaie este fals n cazul pancreatitei cronice: (pg. 467+)
A: Cauza net dominat este consumul de alcool
B: n evoluia bolii se ntlnesc trei faze succesive
C: Examenul clinic este sugestiv
D: Pseudochistul poate apare ca si complicaie evolutiv
E: Ecografia abdominal este o metod de diagnostic puin sensibil i puin specific
Vezi raspuns
2. [PCR10003] n managementul terapeutic al pancreatitei cronice intr: (pg. 469)
A: Tratamentul disfunciei organice multiple
B: Colecistectomia laparoscopic de principiu
C: Anastomoza pancreatico-jejunal
D: Splenectomia
E: Drenajul focarelor de necroz pancreatic i peripancreatic
Vezi raspuns
3. [PCR10004] Care afirmaie este fals cu privire la pancreatita acut? (pg. 513+)
A: Durerea este localizat epigastric, transfixiant, iradiat spre posterior
B: Creterea lipazemiei > 3N
C: Este prezent ocul septic n formele severe
D: Ecografia abdominal este cea mai sensibil metod imagistic de diagnostic
E: Scorul Ranson i Balthazar sunt scoruri de gravitate
Vezi raspuns
4. [PCR10005] Tratamentul etiologic al pancreatitei acute const n: (pg. 516)
A: Pseudochisto-jejuno anastomoz
B: Drenajul necrozelor pancreatice i peripancreatice
C: Tratamentul disfunciei organice multiple
D: Colecistectomie de urgen n formele grave
E: ERCP n cazul persistenei unui calcul la nivelul cii biliare principale
Vezi raspuns
5. [PCR10006] Nu reprezint cauze de pancreatit acut: (pg. 513)
A: Litiaza biliar
B: Consumul de alcool
C: Traumatismele abdominale
D: Medicaia antiinflamatorie nesteroidian
E: Hiperlipidemia
Vezi raspuns
6. [PCR10014] Care este complicatia local cea mai grava a pancreatitei acute: (pag.515)
A: insuficienta multiorganica
B: hiperglicemia
C: infectia necrozei pancreatice
D: perforarea organelor din vecinatate
E: pseudochistul pancreatic
Vezi raspuns
7. [PCR10017] Scorul Ranson la 48 ore include urmatorii parametri, cu EXCEPTIA: (pag 514)
A: PaO2 < 60 mmHg
B: leucocite > 16000/mm3
C: cresterea ureei > 1.8 mmol/l
D: scaderea bicarbonatilor > 4mmol/l
E: calcemia < 2.00 mmol/l
Vezi raspuns

457

8. [PCR10021] Sunt criterii care valoreaza trei puncte in scorul Balthazar:(514) ()

A: Crestere de volum localizata sau difuza a pancreasului
B: Un singur fuzeu de necroza peri-pancreatica
C: 30-50% necroza dupa injectare
D: sub 30% necroza dupa injectare
E: 20-40% necroza dupa injectare
Vezi raspuns
9. [PCR10025] Scorul Ranson la 48 de ore nu include: (514)
A: scaderea bicarbonatilor peste 4 mmoli/l
B: PaO2 sub 60 mmHg
C: ASAT peste 6N
D: scadere hematocrit>10%
E: calcemie<2mmoli/l
Vezi raspuns
10. [PCR10027] Pancreatita acuta este provocata de mai ales de calculii: ()
A: mai mari de 5 cm
B: mai mici de 5 cm
C: mai mici de 5 mm
D: cu cat sunt mai mari cu atat riscul este mai mare
E: dimensiunea nu conteaza
Vezi raspuns
11. [PCR10032] Examenele imagistice efectuate in pancreatita acuta la internare releva urmatoarele:
()
A: prezenta sau absenta litiazei veziculare la ecografie
B: edem pancreatic, infiltrare a grasimii peripancreatice, la CT
C: diagnosticul complicatiilor
D: necroza pancreatica
E: colectii/fuzee inflamatorii
Vezi raspuns
12. [PCR10034] Infectia necrozei pancreatice, in pancreatita acuta, survine: ()
A: tipic in a treia zi
B: tipic in a treia saptamana
C: tipic in a treia luna
D: nu se cunoaste momentul exact
E: poate surveni oricand
Vezi raspuns
13. [PCR10042] Durerea n pancreatita cronic NU se trateaz ()
A: Chirurgical
B: Endoscopic
C: Cu insulinoterapie
D: Cu antalgice
E: Prin enzimoterapie
Vezi raspuns
14. [PCR10043] n pancreatita cronic NU se efectureaz urmtorul examen morfologic ()
A: RMN pancreatic
B: CT abdominal cu contrast
C: CT abdomnial fara contrast
D: Ecografia abdominala
E: Ecoendoscopia
Vezi raspuns
15. [PCR10044] Pseudochistul pancreatic NU d urmtoarea complicaie ()
A: Hemoragie prin eroziune arterial

458

B: Ruptur unui anevrism al arterei splenice

C: Suprainfecie
D: Compresiune de duoden
E: Insuficien pancreatic endocrin
Vezi raspuns
16. [PCR10045] Pancreatita cronic se produce la tineri cel mai des din urmtorul motiv ()
A: Cauze genetice
B: Obstrucie tumoral
C: Alcoolismul
D: Pancreatit autoimun
E: Hiperparatiroidism
Vezi raspuns
17. [PCR10050] Tratamentul iniial al pancreatitei acute NU include urmtorul aspect ()
A: Prevenirea delirium tremens
B: Analgezice majore
C: Corectare a tulburrilor electrolitice
D: Sond nazogastric
E: Repaus total
Vezi raspuns
18. [PCR10051] Criteriu de patru puncte n scorul Balthazar este ()
A: Peste 50% necroza dup injectare
B: 30-50% necroz dupa injectare
C: Sub 30% necroz dup injectare
D: Infiltrarea grsimii peripancreatice
E: Un singur fuzeu de necroza peripancreatic
Vezi raspuns
19. [PCR10052] Scorul Ranson NU include urmtorul criteriu de internare ()
A: Leucocite peste 16000/mm3
B: Uree peste 1,8 mmol/l
C: ASAT peste de 6 ori normalul
D: LDH peste de 1,5 ori normalul
E: Glucoza peste 11 mmol/l dac nu exist diabet
Vezi raspuns
20. [PCR10053] Pancreatita acut NU prezint urmtorul semn de gravitate ()
A: Infiltrare hematic a flancurilor
B: Echimoze periombilicale
C: oc
D: Etilism cronic
E: Obezitate
Vezi raspuns
21. [PCR10055] Examinarea imagistica de prima intentie in diagnosticul pancreatitei cronice este: ()
A: RMN pancreatic
B: CT abdominal fara si cu injectare de contrast
C: Radiografie abdominala pe gol
D: Ecoendoscopia
E: Ecografia abdominala
Vezi raspuns
22. [PCR10007] Diagnosticul diferenial al pancreatitei cronice se face cu: (pg. 467)
A: Tumori pancreatice
B: Dilataii chistice ale canalelor pancreatice
C: Angiocolita
D: Chistul hidatic hepatic
E: Angorul mezenteric

459

Vezi raspuns
23. [PCR10008] Complicaiile posibile n evoluia pancreatitei cronice sunt: (pg. 468)
A: Diabetul insulino-necesitant
B: Pseudochistul de pancreas
C: Adenocarcinomul de pancreas
D: Insuficien renal acut
E: Compresiune duodenal
Vezi raspuns
24. [PCR10009] Care afirmaii sunt false cu privire la pancreatita cronic? (pg. 467, 469)
A: Cauza cea mai frecvent este consumul prelungit de alcool
B: Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul canalului pancreatic principal
C: Apare cel mai frecvent la pacienii cu litiaz biliar
D: Ecoendoscopia este o metod de diagnostic cu sensibilitate redus
E: Examenele biologice nu sunt relevante pentru diagnosticul pozitiv
Vezi raspuns
25. [PCR10010] Care afirmaii sunt corecte cu privire la pancreatita acut? (pg. 513, 515)
A: Este o inflamaie acut a pancreasului
B: Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliar i consumul de alcool
C: Apare frecvent n evoluia tumorilor de cap de pancreas
D: Se poate complica cu insuficien multiorganic
E: Nu este necesar internarea n formele uoare de boal
Vezi raspuns
26. [PCR10011] Care afirmaii sunt adevrate cu privire la tratamentul pancreatitei acute? (pg. 515)
A: Orice pacient cu pancreatita acut se interneaz
B: Formele grave de boal se trateaz n seciile de terapie intensiv
C: La pacienii ce prezint i angiocolit este indicat colecistectomia clasic de prim intenie
D: Orice form de pancreatit acutp necesit intervenie chirurgical
E: Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu spectru larg de tipul imipenem
Vezi raspuns
27. [PCR10012] Care din urmatoarele semne fac parte din complicatiile pseudochistului pancreatic:
(pag.468)
A: compresiune de organ
B: wirsungoragie
C: suprainfectie
D: hemoragie prin eroziune arteriala
E: diabet insulino-necesitant
Vezi raspuns
28. [PCR10013] Diagnosticul diferential al pancreatitei cronice se face cu: (pag.469)
A: pseudochistul pancreatic
B: tumora a pancreasului
C: litiaza biliara
D: tumora intracanalara papilara si mucinoasa a pancreasului
E: angorul mezenteric
Vezi raspuns
29. [PCR10015] Semne de gravitate in pancreatita ACUTA sunt: (pag. 513)
A: aparare abdominala
B: obezitate
C: soc
D: icter
E: echimoze periombilicale
Vezi raspuns

460

30. [PCR10016] Dintre parametri scorului Ranson - la INTERNARE, NU fac parte: (pag. 514)
A: glucoza > 11mmol/l (cu exceptia diabetului)
B: scaderea bicarbonatilor > 4 mmol/l
C: scaderea hematocritului >10%
D: calcemia< 2.00 mmol/l
E: LDH>1,5N
Vezi raspuns
31. [PCR10018] complicatiile pancreatitei ACUTE sunt: (pag 515)
A: pneumoperitoneu
B: soc septic
C: trombopenie
D: insuficienta renala acuta
E: hipoglicemie
Vezi raspuns
32. [PCR10019] Dintre etiologiile pancreatitei ACUTE fac parte: (pag 513)
A: hipercalcemia
B: complicatia unei ERPC
C: boala Gaucher
D: sindrom Fissinger- Leroy - Reiter
E: mucoviscidoza
Vezi raspuns
33. [PCR10020] Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA(514) ()
A: Scaderea bicarbonatiilor peste 4 mmol/l
B: ASAT peste de 6 ori normalul
C: Calcemia sub 2 mmol/l
D: Leucocite peste 16000/mm3
E: Scaderea hematocritului peste 10 %
Vezi raspuns
34. [PCR10022] Scorul Ranson la 48 ore:(514) ()
A: Retentia de fluide estimata: aport iv-pierderi si anume diureza+aspiratia gastrica+1l(Estimare
arbitara a pierderilor insensibile) sub 6 l
B: Calcemia sub 2 mmol/l
C: Scaderea hematocritului peste 10 %
D: Varsta sub 55 ani
E: varsta peste 55 ani
Vezi raspuns
35. [PCR10023] Scorul Ranson la internare nu cuprinde: (514)
A: glucoza peste 11 mmol/litru, inclusiv diabetul
B: varsta peste 55 de ani
C: LDH >3N
D: ASAT<10N
E: leucocite peste 16.000/mm cub
Vezi raspuns
36. [PCR10024] Scorul Ranson la 48 de ore include (514)
A: scaderea bicarbonatilor peste 4 mmoli/l
B: LDH peste 1.5N
C: PaO2<60mmHg
D: cresterea ureei peste 2mmol/l
E: retentia de fluide peste 4 litri
Vezi raspuns
37. [PCR10026] Complicatii locale ale pancreatitei acute cuprind: (515)
A: pseudochiste
B: infectia necrozei cu mortalitate 30%

461

C: perforarea stomacului
D: infectia necrozei cu Staficoloc auriu
E: insuficienta renala cu hipocalcemie
Vezi raspuns
38. [PCR10028] Diagnosticul de pancreatita acuta se stabileste in caz de: ()
A: durere tipica
B: lipaza >3N
C: amilaza >3N
D: doar durere in bara
E: doar lipaza >3N
Vezi raspuns
39. [PCR10029] Sunt etiologii ale pancreatitei acute urmatoarele: ()
A: hipocalcemia, in special in cazurile cu hiperparatiroidism
B: hiperlipidemia
C: 1% din cazurile de ERCP
D: virusi, bacterii, paraziti
E: forme genetice
Vezi raspuns
40. [PCR10030] Semne de gravitate ale pancreatitei acute sunt: (pg. 513)
A: subponderalitate
B: soc
C: echimoze periombilicale
D: infiltrare hematica a flancurilor
E: hipertensiune arteriala
Vezi raspuns
41. [PCR10031] Urmatoarele afirmatii referitoare la scorul Ranson in pancreatita acuta sunt false: ()
A: numarul total de puncte poate ajunge la 12
B: pancreatita este considerata grava daca scorul este mai mare sau egal cu 3
C: la internare se pot obtine maxim 6 puncte
D: CRP mai mare de 150 mg/l la 48 de ore este semn depancreatita grava
E: diabet la internare valoreaza 1 punct
Vezi raspuns
42. [PCR10033] In pancreatita acuta, scorul Balthazar permite: ()
A: clasificarea severitatii la internare si la 48 de ore
B: clasificarea severitatii inainte si dupa injectarea de substanta de contrast
C: alocarea a 3 puncte pentru 1 singur fuzeu de necroza pancreatica
D: alocarea a 4 puncte pentru clasa D
E: alocarea a 6 puncte pentru necroza > 50%
Vezi raspuns
43. [PCR10035] Despre complicatia cea mai grava a pancreatitei acute se poate spune: ()
A: are mortalitate de 20%
B: tablou clinic discret
C: tratabila cu imipenem
D: tratabila cu antibioterapie intravenoasa cu spectru larg
E: imposibil de tratat
Vezi raspuns
44. [PCR10036] Complicatiile pancreatitei acute sunt, cu eceptia: ()
A: hipoglicemie
B: insuficienta renala cu hipercalcemie
C: perforarea organelor vecine
D: infectia necrozei cu streptococ
E: colectii
Vezi raspuns

462

45. [PCR10037] Despre pancreatitele acute se poate spune: ()

A: 80% sunt severe
B: 20% au evolutie favorabila in cateva zile
C: spitalizare in sectia de reanimare a pancreatitelor cu scor Ranson mai mare sau egal cu 3
D: tratamentul etiologic este posibil
E: in pancreatita grava tratamentul etiologic se face la distanta de complicatii
Vezi raspuns
46. [PCR10038] Pancreatita cronic se monitorizeaz prin ()
A: Bilan hepatic
B: Ecografia abdominal
C: CT abdominal
D: Examen clinic
E: Ecoendoscopia
Vezi raspuns
47. [PCR10039] Pancreatita cronic intr n diagnostic diferenial alturi de ()
A: Ulcer duodenal
B: Angor mezenteric
C: TIPMP
D: Tumora de pancreas
E: Pancreatita acut
Vezi raspuns
48. [PCR10040] Pancreatita cronic d adesea urmtoarele complicaii ()
A: Wirsungoragie
B: Tromboz de ven splenic
C: Insuficien endocrin
D: Insuficien exocrin
E: Pusee de pancreatit acut
Vezi raspuns
49. [PCR10041] Pancreatita cronic poate fi determinat de ()
A: Cauze genetice
B: Traumatismul abdominal
C: Hiperparatiroidismul
D: Litiaza veziculara
E: Consumul de alcool
Vezi raspuns
50. [PCR10046] Pancreatita acut grav se trateaz prin ()
A: Colangiografie intraoperatorie
B: Colecistectomie
C: Nutriie parenteral
D: Sfincterotomia endoscopic n icter obstructiv
E: ERCP n angiocolit
Vezi raspuns
51. [PCR10047] Tratamentul iniial al pancreatitei acute include ()
A: Corectarea deficienelor de organ
B: Analgezice majore
C: Corectare a tulburrilor electrolitice
D: Sond nazogastric
E: Repaus total
Vezi raspuns
52. [PCR10048] Infecia necrozei pancreatice este caracterizat de ()
A: Frecvent produs de cu E. coli
B: Frecvent produs de Stafilococ auriu

463

C: Posibilitatea de a cauza IRC

D: Poate evolua spre pseudochiste
E: Diagnosticul este stabilit prin puncie
Vezi raspuns
53. [PCR10049] n pancreatita acut urmtoarele reprezint criterii de gravitate ()
A: Infiltrare hematic a flancurilor
B: Echimoze periombilicale
C: oc
D: Alcoolism
E: Obezitate
Vezi raspuns
54. [PCR10054] In pancreatita cronica anomaliile identificate de examenele morfologice sunt: ()
A: calcificari parenchimatoase
B: stenoze canalare
C: dilatatii canalare
D: pseudochisturi
E: se identifica 4 tipuri de anomalii
Vezi raspuns
55. [PCR10056] Despre adenocarcinomul pancreatic sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ()
A: diagnostic dificil
B: exista depistaj recomandat actualmente
C: risc majorat de tabagismul asociat
D: este complicatie frecvent intalnita a pancreatitei cronice
E: se are in vedere in fata recrudescentei durerilor dupa interval liber indelungat
Vezi raspuns
56. [PCR10057] Scoruol Balthazar inainte de injectarea substantei de contrast este caracterizat de
urmatoarele: ()
A: Crestere de volum localizata sau difuza: 1 punct
B: 2 sau mai multe fuzee de necroza: 4 puncte
C: Un singur fuzeu de necroza: 4 puncte
D: Pancreas normal: 0 puncte
E: Infiltrarea grasimii peripancreatice: 2 puncte
Vezi raspuns
57. [PCR10058] Scorul Balthazar dupa infectarea substantei de contrast este caracterizat de
urmatoarele: ()
A: 30-50% necroza: 4 puncte
B: >50% necroza: 5 puncte
C: <30% necroza: 2 puncte
D: 0% necroza:1 punct
E: 30-50% necroza: 5 puncte
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Peritonita acut

1. [PRT10002] Peritonita corespunde: (pg. 517)
A: Unei inflamaii acute a peritoneului
B: Inflamaiei acute a esutului gras retroperitoneal
C: Torsiunii unui organ intraperitoneal
D: Obstruciei acute a intestinului
E: Prezenei sngelui n cavitatea peritoneal
Vezi raspuns

464

2. [PRT10003] Majoritatea peritonitelor sunt secundare: (pg. 517)

A: Infeciei hematogene a lichidului de ascit
B: Tuberculozei abdominale
C: Perforaiei de tub digestiv
D: Extensiei unei leziuni pleurale de vecintate
E: Ingestiei de substane caustice
Vezi raspuns
3. [PRT10004] Care dintre urmatoarele afirmaii este adevarat n cazul peritonitei acute secundare
(pg. 517)
A: Infecia este n majoritatea cazurilor monomicrobian
B: Bacilul Koch este responsabil de majoritatea infeciilor peritoneale
C: Agenii infecioi sunt de cele mai multe ori multiplii
D: Iritaia peritoneal este indus pe cale hematogen
E: Dializa peritoneal este principalul factor etiologic
Vezi raspuns
4. [PRT10005] Intervenia Hartmann n peritonita prin cancer de colon stng perforat const n: (pg.
518)
A: Sutura perforaiei fr drenaj
B: Hemicolectomie stng i anastomoz colorectal termino-terminal
C: Colectomie stng, nchiderea bontului rectal, colostomie terminal
D: Colectomie stng i anastomoz colorectal latero-terminal
E: Ileo-recto-anastomoz latero-lateral
Vezi raspuns
5. [PRT10006] Urmtoarea afirmaie referitoare la peritonita acut secundar este adevarat: (pg.
518)
A: Principalul factor prognostic este intervalul de timp scurs pn la intervenia chirurgical
B: CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei terapeutice, indiferent de starea pacientului
C: Intervalul de timp debut tratament chirurgical nu influeneaz prognosticul
D: Tratamentul antibiotic singular este suficient n majoritatea peritonitelor secundare
E: Tratamentul chirurgical trebuie evitat
Vezi raspuns
6. [PRT10013] Perforatia de intestin subtire are ca tratament etiologic: ()
A: Interventia Hartmann
B: Excizia ulcerului
C: Analgezice
D: Rezectie si dubla stomie
E: Augmentin + aminozid
Vezi raspuns
7. [PRT10015] Peritonita tertiara corespunde: ()
A: tuberculoza
B: diverticul perforat
C: peritonita fara germeni
D: fistula anastomotica postoperatorie
E: monomicrobiana
Vezi raspuns
8. [PRT10026] Tratamentul simptomatic al peritonitei presupune, cu excepia ()
A: Antibioterapie cu spectru larg
B: Analgezice
C: Reumplere volemica n oc
D: Toaleta peritoneal cu ser fiziologic
E: Oxigenoterapie
Vezi raspuns

465

9. [PRT10027] Peritonita NU este caracterizat de ()

A: Oligurie
B: Hipoleucocitoz
C: Durere la tueu rectal
D: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze
E: Contractur abdominal
Vezi raspuns
10. [PRT10028] Cavitatea abdominal NU are urmtorul mecanism de aprare ()
A: Macrofage
B: PMN
C: Sistemul complement
D: Epiploon
E: Peritoneu
Vezi raspuns
11. [PRT10029] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita acura este adevarata: ()
A: Peritonita primitiva corespunde ulcerului perforat
B: Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene
C: Peritonita tertiara corespunde infectiei hematogene
D: Peritonita secundara este monomicrobiana
E: Peritonita care corespunde infecyiilor inraabdominale persistenta dupa o infectie deja
diagnosticata este de tip secundar
Vezi raspuns
12. [PRT10007] Urmtoarele circumstane etiologice corespund unei peritonite acute primitive: (pg.
517)
A: Tuberculoza abdominal
B: Perforaia ulcerului duodenal
C: Dializa peritoneal
D: Peritonita cu fungi
E: Infecia ascitei
Vezi raspuns
13. [PRT10008] Tabloul clinic al peritonitei acute extrahospitaliere cuprinde: (pg. 517)
A: Durerea abdominal brutal, ce crete tot mai mult
B: Contractura abdominal
C: Hemoptizia
D: Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze
E: Durere toracic accentuat de tuse i inspir profund
Vezi raspuns
14. [PRT10009] Tratamentul etiologic al peritonitei acute const n: (pg. 518)
A: Laparotomie
B: Pleurostomie
C: Lavaj al cavitii peritoneale cu 10-15 l de ser fiziologic
D: Tratamentul cauzei peritonitei
E: Corticoterapie
Vezi raspuns
15. [PRT10010] Urmtoarele afirmaii referitoare la peritonita acut postoperatorie sunt adevrate:
(pg. 518)
A: Uneori este dificil de diagnosticat
B: Poate fi determinat de dehiscena anastomotic
C: CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea evident
D: Este o form de peritonit primitiv
E: Va fi evocat de durerea toracic intensa nsoit de tuse i dispnee
Vezi raspuns
16. [PRT10011] Peritonita acut postoperatorie va fi evocat n special n caz de: (pg. 518)

466

A: Febr
B: Secreii purulente prin cicatrice
C: Secreii purulente pe tubul de dren
D: Semn Babinski intens pozitiv
E: Tulburri de cunostin, agitaie, insuficien renal acut, insuficien respiratorie acut
Vezi raspuns
17. [PRT10012] Diagnosticul clinic in peritonita acuta include: (pag. 517)
A: febra
B: durere care iradiaza in umarul drept
C: varsaturi
D: oligurie
E: tahicardie
Vezi raspuns
18. [PRT10014] Consecintele sistemice ale peritonitei acute sunt: ()
A: Alcaloza metabolica
B: Acidoza metabolica
C: Acidoza respiratorie
D: Insuficienta hepatica
E: Insuficienta renala
Vezi raspuns
19. [PRT10016] Urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita tertiara sunt adevarate: ()
A: corespunde infectiilor intra-abdominale dupa infectie deja diagnosticata
B: peritonita cu fungi
C: peritonita fara germeni
D: peritonita monomicrobiana
E: corespunde infectiei ascitei
Vezi raspuns
20. [PRT10017] Semnele de severitate ale unei peritonite vizibile pe CT sunt: ()
A: aeroportie
B: pneumatoza parietala
C: pileflebita
D: penumoperitoneu
E: lichid liber intraabdominal
Vezi raspuns
21. [PRT10018] Semnele care fac dificil diagnosticul de peritonita postoperatorie sunt: ()
A: prezente frecvent postoperator
B: dureri abdominale, ileus, varsaturi
C: tulburari ale bilantului biologic
D: pneumoperitoneu
E: febra
Vezi raspuns
22. [PRT10019] Peritonita postoperatorie va fi evocata in caz de: ()
A: febra
B: tulburari de cunostinta, agitatie
C: insuficienta renala acuta, insuficienta respiratorie acuta
D: secretii purulente prin cicatrice/pe tuburile de dren
E: penumoperitoneu
Vezi raspuns
23. [PRT10020] Este adevarat despre antibioterapie in peritonita acuta: ()
A: cu spectru larg, inceputa cat de repede posibil
B: peritonita extrahospitaliera: augumentin + aminozid, timp de 5 zile
C: peritonita postoperatorie: Tazocilin+ aminozid+/-Triflucan si Vancomicina
D: nu este necesara

467

E: pe cale orala
Vezi raspuns
24. [PRT10021] Interventia Hartmann in cadrul tratamentului peritonitei acute se face in caz de: ()
A: ulcer perforat
B: perforatie de intestin subtire
C: sigmoidita diverticulara perforata
D: cancer de colon stang perforat
E: cancer de colon drept perforat
Vezi raspuns
25. [PRT10023] Peritonita acut se trateaz etiologic cu ()
A: Laparorafie
B: Lavaj al cavitii abdominale
C: Explorarea cavitii abdominale
D: Laparotomie
E: Antibioterapie i.v.
Vezi raspuns
26. [PRT10024] Peritonita se diagnosticheaz dificil din cauza urmtoarelor elemente post-operatorii ()
A: Tulburri de contien
B: Pneumoperitoneu
C: Ileus
D: Dureri abdominale
E: Vrsturi
Vezi raspuns
27. [PRT10025] Peritonita generalizat provoac la nivel sistemic ()
A: Insuficien respiratorie
B: Alcaloz metabolic
C: Insuficien hepatic
D: Insuficien renal acut
E: oc septic
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Sarcina normal i patologic:

travaliul, naterea i post-partumul normal,
principalele
complicaii
ale
sarcinii,
sarcina
extrauterin
1. [SRC10012] Factorii de risc pentru sarcina extrauterin sunt urmtorii, cu excepia: (pg. 533)
A: Tratamentul cu clomifen citrate
B: Endometrioza pelvin
C: Antecedente de salpingit
D: Tratament cu Metrotrexat
E: Antecedente de sarcina extrauterin
Vezi raspuns
2. [SRC10013] Sunt semne directe de sarcin extrauterin: (pg. 534)
A: Endometrul decidualizat
B: Evidenierea ecografic a sacului gestaional extrauterin
C: Hemoperitoneu
D: Sac gestaional intrauterin absent
E: Hematosalpinge
Vezi raspuns

468

3. [SRC10016] Sarcina heterotopica reprezint localizarea: (pg. 533)

A: tubar
B: interstiial
C: peritoneal
D: cervical
E: localizarea concomitent intra i extrauterin
Vezi raspuns
4. [SRC10019] Testul Osullivan in dozarea glicemiei venoase la ct timp dupa ingerarea a 50 g de
glucoz? (pg. 531)
A: 30'
B: 1h
C: 1.5h
D: 2h
E: 3h
Vezi raspuns
5. [SRC10021] Sarcina heterotopic reprezint: (pg. 533)
A: Sarcina extrauterin tubar
B: Sarcina extrauterin ovarian sau abdominal
C: Sarcina cervical
D: Coexistena unei sarcini intrauterine cu una extrauterin
E: Sarcina extrauterina tubar bilateral
Vezi raspuns
6. [SRC10023] Care dintre urmtoarele examene paraclinice nu sunt obligatorii sau recomandate n
timpul primei consultaii sunt: (pg. 522)
A: Grup sangvin, Rh
B: Testul de toleran la glucoz
C: VDRL
D: Proteinurie
E: Frotiu cervico-vaginal
Vezi raspuns
7. [SRC10025] n cazul unei HTA de novo,precizai semne asociate care justific suspectarea unei
preeclampsii: (pg. 525)
A: uricemia mai mic de 350micromol/l
B: scderea ASAT sub valoarea normal
C: trombocite sub 150.000/mm3
D: absena edemelor
E: macrosomie fetal
Vezi raspuns
8. [SRC10027] n prescrierea dietei diabetului gestaional sunt urmrite urmtoarele principii (pg.
532)
A: insulinoterapia va fi instaurat de la nceput dac glicemia a jeun este mai mic de 1,3g/l
B: alimentaia va conine 50% lipide
C: raia energetic total va fi repartizat pe trei mese i trei gustri
D: insulinoterapia va fi instaurat de la nceput dac glicemia a jeun este mai mare de 3,6g/l
E: alimentaia va conine 50% proteine
Vezi raspuns
9. [SRC10035] Obiectivele primei consultaii n sarcina normal sunt urmtoarele, cu excepia: (pg.
521)
A: confirmarea strii sarcinii
B: evaluarea factorilor de risc
C: evaluarea permeabilitii colului uterin
D: informarea pacientei asupra depistrii trisomiei 21

469

E: stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic

Vezi raspuns
10. [SRC10030] Semnele sugestive pentru diagnosticul de sarcin sunt urmtoarele, cu excepia :
(pg. 521)
A: creterea tensiunii snilor
B: greuri matinale
C: creterea temperaturii bazale
D: col violaceu la examenul cu speculul
E: uter moale la tueul vaginal
Vezi raspuns
11. [SRC10033] Consultaia i bilanul preanestezic n sarcin se efectueaz: (pg. 523)
A: n luna a 3-a de sarcin
B: n luna a 5-a de sarcin
C: n luna a 8-a de sarcin
D: n luna a 7-a de sarcin
E: la termen
Vezi raspuns
12. [SRC10034] Scopurile primei ecografii n sarcin sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 523)
A: diagnosticul precoce al sarcinilor multiple
B: depistarea precoce a unor malformai severe
C: diagnosticul leziunilor de col uterin
D: depistarea precoce a trisomiei 21
E: confirmarea sau corectarea vrstei sarcinii
Vezi raspuns
13. [SRC10038] Termenul teoretic al sarcinii este: (pg. 521)
A: Data ultimului ciclu + 9 luni
B: Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni
C: Data ultimului ciclu + 10 zile + 9 luni
D: Data ultimului ciclu + 7 zile + 9 luni
E: Data ultimului ciclu 14 zile + 9 luni
Vezi raspuns
14. [SRC10039] La ce data se prescrie prima examinare ecografic n sarcin? (pg. 523)
A: Imediat ce se instaleaz amenoreea, la 4 sptmni, pentru a confirma prezena sarcinii n uter
B: La 7-8 sptmni de sarcin, cnd se poate aprecia viabilitatea embrionar
C: La 11-13 sptmni, cnd se poate face primul examen de anatomie fetal i diagnosticul
malformaiilor severe, se poate aprecia riscul pentru cromozomopatii (msurarea translucenei
nuchale), poate fi diagnosticat Gemelaritatea, se poate confirma sau corecta datarea sarcinii
D: La 22-24 de sptmni, vrsta la care se poate face examinarea complet a morfologiei fetale
E: La 35-37 de sptmni, pentru a aprecia greutatea ftului i a estima prognosticul de natere
natural al pacientei
Vezi raspuns
15. [SRC10042] Urmtorul element se suplimenteaz pe parcursul sarcinii pentru toate gravidele: (pg.
524)
A: fier
B: calciu
C: magneziu
D: vitamina D
E: vitamina E
Vezi raspuns
16. [SRC10045] Metroragia n primul trimestru de sarcin nu poate fi determinat de: (pg. 529)
A: sarcin oprit n evoluie
B: sarcin extrauterin
C: mol hidatidiform

470

D: placenta praevia
E: avort spontan
Vezi raspuns
17. [SRC10046] Localizarile posibile ale sarcinii extrauterine sunt, cu excepia: (pg. 533)
A: Tubar
B: Interstiial
C: Intrauterin
D: Cervical
E: Peritoneal
Vezi raspuns
18. [SRC10048] Preeclampsia sever se caracterizeaz prin : (pg. 525)
A: Dureri n epigastru, greuri, vrsturi
B: Proteinurie < 3.5g / zi
C: Poliurie
D: Leucopenie
E: ASAT normal
Vezi raspuns
19. [SRC10051] Indicaiile de tratament chirurgical al SEU sunt urmtoarele cu excepia: (pg. 535)
A: beta-hCG plasmatic > 10.000 ui/l
B: dureri abdominele severe
C: scor Fernandez >= 13
D: scor Fernandez < 12
E: hematosalpinge > 4cm ecografic
Vezi raspuns
20. [SRC10052] Factorii de risc ]n preeclampsie sunt urmtorii cu excepia: (pg. 525)
A: antecedentele de preeclampsie la mam sau sor
B: multiparitatea
C: vrsta naintat a mamei
D: obezitatea
E: insulinorezistent
Vezi raspuns
21. [SRC20056] Reprezinta indicatie de intrerupere a sarcinii n preeclampsie: (pag.527)
A: cefalee persistenta
B: edem pulmonar acut
C: tulburari de vedere
D: oliguria insotita de diureza >20 ml/h
E: hiperreflectivitate osteo-tendinoasa
Vezi raspuns
22. [SRC20068] Prima ecografie se va prescrie: ()
A: intre saptamanile 11-13 de amenoree
B: in luna 2
C: in prima luna
D: la 4 luni
E: la nastere
Vezi raspuns
23. [SRC20070] Auscultatia batailor inimii fatului la detectorul ultrasonic este posibila incepand: ()
A: din luna 3 (chiar si la gravidele obeze)
B: din luna 2
C: din luna 4
D: din luna 3
E: din prima luna
Vezi raspuns

471

24. [SRC20080] Consultatia si bilantul preanestezic din sarcina se face: ()

A: nu sunt necesare
B: in luna 8
C: in luna 7
D: in luna 9
E: la nastere
Vezi raspuns
25. [SRC20082] In caz de recoltare POZITIVA pentru portajul streptococului in sarcina se procedeaza
astfel: ()
A: tratament antibiotic in timpul ultimei luni
B: tratament antibiotic in timpul travaliului
C: tratament antibiotic dupa nastere
D: tratament antibiotic in timpul travaliului pentru a preveni infectia materna cu streptococ B
E: nu este necesar tratament
Vezi raspuns
26. [SRC20093] Vindecarea preeclampsiei se produce prin: ()
A: tratament antihipertensiv
B: corticoizi
C: reumplere vasculara
D: nastere
E: sulfat de magneziu
Vezi raspuns
27. [SRC20105] Diagnosticul diferential al sindromului HELLP este: ()
A: hepatita acuta
B: hepatita cronica
C: ficatul cardiac
D: insuficienta medulara
E: steatoza acuta gravidica
Vezi raspuns
28. [SRC20109] Afirmatii FALSE despre riscul de avort tardiv: ()
A: saptamanile 14-22
B: sangerari insotite de contractii uterine
C: punga apelor este rupta
D: colul este deschis spontan
E: dilatare de 2 degete
Vezi raspuns
29. [SRC20112] Etiologiile MFIU sunt urmatoarele, cu o exceptie: ()
A: HRP
B: diabet
C: consum de substante toxice
D: sindrom transfuzor-transfuzat
E: placenta praevia
Vezi raspuns
30. [SRC20122] Alegeti afirmatiile corecte pentru test O'Sullivan pozitiv: ()
A: diagnosticul de diabet gestational nu mai necesita un TTGO, iar femeia va primi tratament
B: daca este >2 g/l (11.1 mmol) este nevoie de un TTGO la 100 g de glucoza
C: diagnosticul diabetului gestational se bazeaza si pe glicozurie, HbA1c sau fructozaminei
D: TTGO nu este util in sarcina
E: nici o afirmatie de mai sus nu este corecta
Vezi raspuns
31. [SRC20126] Bilantul biologic in SEU NU include: ()
A: hemograma si trombocite
B: beta-hCG plasmatic

472

C: progesteron plasmatic
D: grupa sanguina si Rh
E: estrogeni plasmatici
Vezi raspuns
32. [SRC20129] Tratamentul chirurgical al SEU presupune: ()
A: salpingotomia - tratament conservator
B: salpingectomia - tratament conservator
C: alegerea intre tratamentul radical si conservator depinde doar de starea trompelor
D: dorinta unei sarcini ulterioare nu are greutate in decizia terapeutica
E: intotdeauna se va face tratament radical
Vezi raspuns
33. [SRC20134] Fazele travaliului sunt urmatoarele, cu o exceptie: ()
A: stergerea colului uterin
B: dilatarea colului uterin
C: expulzia
D: delivrenta
E: delivrenta (expulzia fatului)
Vezi raspuns
34. [SRC20145] Consultatia post-natala, afirmatii false: ()
A: la 6-8 saptamani dupa nastere
B: la 1 luna dupa nastere
C: verifica absenta complicatiilor
D: se prescrie contraceptie adecvata
E: se vor prescrie exercitii de tonifiere a perineului
Vezi raspuns
35. [SRC20151] La ieirea din maternitate, contracepia NU se realizeaz prin ()
A: Inhibitori ai alaptarii
B: Folosirea prezervativului
C: Pilule orale combinate in ziua 21
D: Dispozitiv intra-uterin la 2-3 luni dup natere
E: Microprogestativ n doz continu
Vezi raspuns
36. [SRC20152] Nasterea survenit pe neateptate la domiciliu se abordeaz, cu excepia ()
A: Gravida poate ncepe manevrele de mpingere nainte de angajarea prezentaiei
B: Medicul care a asistat la natere va declara naterea
C: Se va ncerca profilaxia tetanosului
D: Se va monitorizara sngerrii
E: Se va ncerca expulzia artificial a placentei n caz de hemoragie cataclismic
Vezi raspuns
37. [SRC20153] Monitorizarea travaliului NU se realizeaz prin ()
A: tergerea i dilatarea colului uterin
B: Dilatarea cervical i nlimea prezentaiei fetale
C: Densitatea lichidului amniotic
D: Ritmul cardiac fetal
E: Frecvena i intensitatea contraciilor uterine
Vezi raspuns
38. [SRC20154] Radiopelvimetria se realizeaz dac, cu excepia ()
A: Exist cicatrici uterine
B: Suspiciune de macrozomie fetal
C: Antecedente de fractur a bazinului
D: nlimea a gravidei sub 1,50 m
E: Ftul este n prezentaie transversal

473

Vezi raspuns
39. [SRC20174] Testul OSullivan NU se face n sptmna ()
A: 32
B: 28
C: 24
D: 20
E: corespunztoare primei vizite
Vezi raspuns
40. [SRC20175] Diabetului gestaional NU duce la ()
A: Distocia umerilor
B: Detresa respiratorie
C: Macrosomie
D: Moartea ftului
E: Anomalii RCF
Vezi raspuns
41. [SRC20176] Moartea ftului NU poate surveni din cauza ()
A: Anomalii cromozomice
B: Placenta praevia
C: Chorioamniotita
D: Diabet
E: HRP
Vezi raspuns
42. [SRC20177] Metroragia n primul trimestru de sarcin NU este cauzat de ()
A: Eclampsia
B: Sarcin oprit n evoluie
C: Mola hidatidiforma
D: Sarcin extra-uterin
E: Avortul spontan
Vezi raspuns
43. [SRC20178] Hematomul retroplacentar NU este caracterizat de ()
A: Poate cauza moartea ftului
B: Inducerea travalilui este tratamentul de elecie
C: Se manifest cu tulburri de ritm cardiac fetal
D: Se manifest cu metroragii
E: E o complicaie rar a PE severe
Vezi raspuns
44. [SRC20179] Prevenia preeclampsiei se face de prim intenie cu ()
A: Clonidin
B: Atenolol
C: Labetalol
D: Nicardipin
E: Aspirin
Vezi raspuns
45. [SRC20180] n preeclampsie se indic ntreruperea sarcinii, cu excepia ()
A: EPA
B: HRP
C: Hematom subcapsular hepatic
D: Trombocite sub 100000
E: Eclampsie
Vezi raspuns
46. [SRC20181] n preeclampsie ftul poate suferi, cu excepia ()
A: Prematuritate

474

B: Moarte
C: HELLP
D: HR
E: RCI
Vezi raspuns
47. [SRC20182] NU este factor de risc pentru preeclampsie ()
A: Intervalul scurt ntre dou sarcini
B: Stresul psihic
C: Insulinorezisten
D: Vrsta naintat a mamei
E: Antecedente de preeclampsie la mam
Vezi raspuns
48. [SRC20191] Examinarea ecografic din sptmnile 11-13 de sarcin include, cu excepia ()
A: Confirmarea/Corectarea vrstei sarcinii
B: Diagnosticul trisomiei 21
C: Diagnosticul malformaiilor
D: Diagnosticul sarcinilor multiple
E: Diagnosticul defectelor de inserie ale placentei
Vezi raspuns
49. [SRC20192] Prima consultaie a gravidei nu trebuie s includ ()
A: Serologia HIV
B: Serologia Toxoplasmozei
C: Serologia rubeolei
D: Proteinuria
E: VDRL i TPHA
Vezi raspuns
50. [SRC20193] Reprezint semn clinic pentru diagnosticarea sarcinii, cu excepia ()
A: Creterea volumului snilor
B: Greuri matinale
C: Creterea volumului uterului la tuseul vaginal
D: Glera cervical prezent la examenul cu speculul
E: Tuberculii lui Montgomery
Vezi raspuns
51. [SRC20194] Despre hipertensiunea arteriala gestationala (HTAG) este FALSA afirmatia: ()
A: este o hipertensiune izolata cu TAS >=140mmHg si TAD>=90mmHg
B: nu asociaza proteinurie
C: apare incepand cu saptamana 20 de amenoree
D: masurarea HTA se face dupa o perioada de 30 minute de repaus
E: manseta tensiometrului este adaptata morfotipului pacientei
Vezi raspuns
52. [SRC20195] Delivrenta dirijata semnifica : ()
A: Iesirea placentei din tractul genital fara nici o interventie externa
B: Delivrenta ajutata de tragerea de cordonul ombilical pentru a facilita iesirea placentei din vagin
C: Delivrenta facilitata de o injectie de 10 unitati de oxitocina, in momentul iesirii umarului anterior
al copilului
D: Extragerea manuala a placentei si a membranelor in termen de 30 de minute dupa nastere
E: Extragerea manuala a placentei si a membranelor dupa trecerea a cel putin 30 de minute de la
nastere
Vezi raspuns
53. [SRC20196] Scorul Apgar la nastere mai mic sau egal cu 4 defineste : ()
A: Suferinta moderata
B: Starea de moarte aparenta
C: Nou nascut normal

475

D: Detresa respiratorie usoara

E: Nu are nici o semnificatie
Vezi raspuns
54. [SRC20203] Prevenia medicamentoas a recidivei preeclampsiei se face cu: (527)
A: clopidogrel
B: metotrexat
C: acid folic 5 mg/zi
D: aspirina 100-150mg/zi
E: nici un rspuns corect
Vezi raspuns
55. [SRC20205] Riscul pierderii fatului dupa biopsia trofoblastului sau dupa amniocenteza este: ()
A: 5%
B: 1-2%
C: 10%
D: 15%
E: 20%
Vezi raspuns
56. [SRC10002] Tabloul clinic in SEU care nu s-a rupt (pag 534)
A: Dureri pelvine violente si metroragie la inceputul sarcinii
B: Tuseu vaginal - durere laterala ocazionala
C: Masa laterouterina palpabila uneori
D: Semne de soc
E: Aparare abdominala
Vezi raspuns
57. [SRC10003] Tablou clinic SEU rupta (pag 534)
A: Impune internare de urgenta in clinica
B: Insotita de durere violenta sincopala
C: Insotita de semne de anemie (bradicardie)
D: Dureri ce iradiaza la nivelul umerilor
E: Aparare abdominala
Vezi raspuns
58. [SRC10004] Bilant biologic in SEU (pag 534)
A: Asocierea unui nivel al beta-hCG> 1000 UI/l cu absenta sacului intrauterin demonstrata de
ecografia pe cale vaginala orienteaza diagnosticul spre o SEU
B: Se va suspecta o SEU in caz de evolutie atipica a beta-hCG
C: Daca progesteronemia < 5 ng/ml, este vorba de o sarcina intrerupta sau de o SEU
D: Daca factorul Rh este pozitiv se va avea in vedere prevenirea imunizarii cu factor Rh (anti D)
E: Daca progesteronemia <5 ng/ml, este vorba de o sarcina intrauterina evolutiva
Vezi raspuns
59. [SRC10005] Semne ecografice ale sarcinii extrauterine (pag 534)
A: Vizualizarea unui sac gestational extrauterin este un semn indirect
B: Hematosalpingele este un semn direct
C: Hemoperitoneul este un semn indirect
D: Endometru gros, decidualizat si sac gestational intrauterin absent
E: Vizualizarea unui sac gestational extrauterin este un semn direct
Vezi raspuns
60. [SRC10006] Diagnostic diferential in SEU (pag 535)
A: In caz de SEU care nu s-a rupt cu avort si torsiune anexiala
B: In caz de SEU care s-a rupt cu avort si torsiune anexiala
C: In caz de hemoperitoneu cu soc hemoragic la inceputul sarcinii cu ruptura unui chist hemoragic
D: In caz de hemoperitoneu cu soc hemoragic la inceputul sarcinii cu ruptura unui anevrism al
arterei splenice

476

E: Cu ruptura uterina
Vezi raspuns
61. [SRC10007] Prezentatia (pag 549)
A: Este partea fatului care se prezinta prima la stramtoarea inferioara a bazinului
B: Diagnosticul sau clinic se face prin palpare abdominala si tuseu vaginal +/- ecografie
C: Prezentatia cefalica este cea mai eutocica
D: Prezentatia pelvina in sezut complet este cu fesele inainte
E: Prezentatia transversala (distocica) este cu umarul, oblic
Vezi raspuns
62. [SRC10009] Indicatii pentru intreruperea sarcinii (pag 527)
A: HTA necontrolata
B: Eclampsie, EPA, HRP
C: trombocitopenie< 100000/mm3
D: Hematom subcapsular hepatic
E: Sindrom HELLP
Vezi raspuns
63. [SRC10010] Preeclampsia (pag 525)
A: Este una din principalele complicatii ale sarcinii
B: Se defineste prin HTAG + proteinuria> 300 mg/zi sau > 2 cruci (pe bandeleta)
C: Este justificata suspectarea unei preeclampsii, in cazul unei HTA de novo, asociata cu RCI
D: Se defineste prin HTAG > 160 mmHg sau TAd > 110 mmHg
E: Se asociaza cu trombopenie < 100000/mm3
Vezi raspuns
64. [SRC10011] Preeclampsia severa este PE cu TAs >/= 160mmHg si/sau TAd >/= 110 mmHg, sau
asociata cu unul din urmatoarele semne (pag 525)
A: proteinurie > 3 g/zi
B: dureri in epigastru, greturi, varsaturi
C: oliguria insotita de diureza < 20 ml/h
D: hemoliza
E: ASAT de 10 ori mai mare decat valoarea normala
Vezi raspuns
65. [SRC10014] Semne indirecte de sarcin extrauterin sunt urmtoarele: (pg. 534)
A: Hematosalpinge
B: Hemoperitoneu
C: Evidenierea ecografic a sacului gestaional extrauterin
D: Endometru gros, decidualizat
E: Sac gestaional intrauterin absent
Vezi raspuns
66. [SRC10015] Sarcina extruterin necomplicat (care nu s-a rupt) se manifest clinic prin: (pg. 534)
A: Dureri pelvine moderate i metroragie la nceputul sarcinii
B: Durere violent, sincopal
C: Laterouterin, la tueul vaginal, se palpeaz masa tumoral
D: Tahicardie
E: Durere ce iradiaz la nivelul umerilor
Vezi raspuns
67. [SRC10017] Semnele indirecte ecografice ale sarcinii extrauterine sunt : (pg. 534)
A: absena sacului gestational intrauterin
B: vizualizarea unui sac gestaional extrauterin
C: hematosalpinx
D: hemoperitoneu
E: endometru gros, decidualizat
Vezi raspuns

477

68. [SRC10018] Scorul Fernandez in evaluarea oportunitii tratamentului chirurgical al sarcinii

extrauterine (pg. 535)
A: nivelul HCG
B: nivelul estrogenilor
C: nivelul progesteronului
D: dimensiunea hematosalpingelui
E: prezena hemoperitoneului
Vezi raspuns
69. [SRC10020] Obiectivele conduitei dup[ descoperirea diabetului gestaional sunt: (pg. 532)
A: Glicemia a jeun < 0,95 g/l
B: Glicemia a jeun < 1,2g/l
C: Glicemia la 2 ore postprandial < 1,2 g/l
D: Glicemia la 1 ora postprandial < 1,2 g/l
E: Glicemia la 2 ore postprandial < 1,4 g/l
Vezi raspuns
70. [SRC10022] Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte cuprinde: (pg. 534)
A: Aprare abdominal
B: Dureri pelvine moderate la debutul sarcinii
C: Durere ce iradiaz n umeri
D: Durere violent sincopal
E: Semne de anemie
Vezi raspuns
71. [SRC10024] Sindromul HELLP se caracterizeaz prin: (pg. 528)
A: hemoliz
B: citoliz hepatic
C: leucocitoza
D: trombopenie
E: anemie
Vezi raspuns
72. [SRC10026] Diagnosticul diferenial al unei sarcini extrauterine care nu s-a rupt se face cu: (pg.
535)
A: avort
B: ruptura unui chist hemoragic
C: torsiunea anexial (dac durerile pelvine sunt severe i fr metroragii)
D: ruptura unui anevrism al arterei splenice
E: apendicita
Vezi raspuns
73. [SRC10028] Examene paraclinice, obligatorii, n timpul primei consultaii sunt: (pg. 522)
A: VDRL i TPHA
B: grupa de snge i factorul Rh
C: proteinurie i glicozurie
D: serologie HIV, CMV
E: frotiu cervico-vaginal
Vezi raspuns
74. [SRC10029] Preeclampsia sever se manifest prin: (pg. 525)
A: Tas>= 160mmHg i Tad > 110mmHg
B: dureri n epigastru, greuri, vrsturi
C: proteinurie >2,5g/ zi
D: hemoliza
E: trombocitopenie<80.000mm3
Vezi raspuns
75. [SRC20054] Hematomul retroplacentar se caracterizeaz prin: (pg. 530)
A: sngerare redus cu snge negricios

478

B: sngerare abundent
C: ecografic imagine de hematom ce decoleaz placent
D: anomalii ale RCF
E: context de preeclampsie
Vezi raspuns
76. [SRC10031] Depistarea trisomiei 21 n sarcin se face pe baza urmtorilor parametri: (pg. 523)
A: vrsta pacientei
B: dimensiunea translucenei nucale fetale n primul trimestru de sarcin
C: tensiunea arterial matern
D: markeri serici n primul trimestru
E: diametrul mediu al sacului gestaional
Vezi raspuns
77. [SRC10032] Bilanul paraclinic n luna a 6-a de sarcin presupune: (pg. 523)
A: AgHbs
B: Hemogram
C: trensaminaze hepatice
D: serologia toxoplasmozei la nevoie
E: identificarea albuminei i a glucozei n urin
Vezi raspuns
78. [SRC10036] Managementul cazurilor de preeclampsie presupune: (pg. 526)
A: internarea de urgen
B: transferul in utero la o maternitate adaptat pentru aceste cazuri
C: tratament ambulatoriu
D: supravegherea permanent materno-fetal
E: odihna pacientei
Vezi raspuns
79. [SRC10037] Sindromul HELLP presupune: (pg. 528)
A: hemoliz
B: hematemez
C: citoliza hepatic
D: trombocitoz
E: trombopenie
Vezi raspuns
80. [SRC10040] ntre modificrile fiziologice din timpul sarcinii fac parte: (pg. 522)
A: Proteinuria > 300 mg/l
B: Leucocitoza <14000-16000/mm3 (hiperleucocitoza fiziologic)
C: Scderea fosfatazei alcaline
D: Creterea VSH
E: Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologic)
Vezi raspuns
81. [SRC10041] Preeclampsia sever presupune: (pg. 525)
A: Trombocitopenia <300 000/mm3
B: Sindromul HELLP
C: Oliguria cu diurez <100 ml/h
D: Proteinuria >3,5g/zi
E: cefalee persistent
Vezi raspuns
82. [SRC10043] Preeclampsia sever reprezint asocierea preeclampsiei cu unul din semnele
urmtoare: (pg. 525)
A: proteinuria > 3,5 g/zi
B: hemoliza
C: trombopenia < 150000/mm3
D: tulburri neurologice

479

E: sindrom HELLP
Vezi raspuns
83. [SRC10044] Monitorizarea matern n caz de preeclampsie include: (pg. 527)
A: monitorizare cardio-respiratorie
B: pulsoximetrie
C: ecografie fetal
D: diureza
E: edeme
Vezi raspuns
84. [SRC10047] Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine fac parte : (pg. 533)
A: Tabagismul
B: Alcoolismul cronic
C: Tratamentul cu clomifen citrat
D: Antecedente de intervenii chirurgicale n sfera hepatic
E: Vrsta sub 35 de ani
Vezi raspuns
85. [SRC10049] Explorrile paraclinice obligatorii n timpul primei consultatii ginecologice sunt: (pg.
522)
A: Grupa sangvin i factorul Rh
B: Serologie CMV si HIV
C: Proteinuria i glicozuria
D: Hemograma pentru depistarea anemiei
E: Frotiu cervico-vaginal
Vezi raspuns
86. [SRC10050] Bilanul biologic i ecografia n SEU evideniaz: (pg. 534)
A: beta-hCG> 1500 ui/l si absena ecografic a sacului intrauterin
B: beta-hCG< 1500 ui/l
C: progesteronemia< 5 ng/ml
D: progesteronemia> 2,5 ng/ml
E: hemoperitoneu
Vezi raspuns
87. [SRC10053] Indicaiile pentru inducerea travaliului sau operaia cezarian n preeclampsie sunt:
(pg. 527)
A: HTA controlat
B: eclampsie
C: hematom retroplacentar
D: trombocite > 300.000
E: sindrom HELLP
Vezi raspuns
88. [SRC20055] Care sunt efectele principale ale reducerii oxigenarii placentare: (pag.526)
A: producerea de radicali liberi ai oxigenului si de peroxizi toxici pentru celule
B: viata la altitudine mare
C: posibila crestere a apoptozei
D: intervalul mare intre doua sarcini
E: productia de VEGF placentar
Vezi raspuns
89. [SRC20057] Sindromul HELLP asociaza: (pag.528)
A: hemoliza
B: citoliza hepatica
C: trompopenia
D: proteinuria >3,5 g/zi
E: hematom retroplacentar

480

Vezi raspuns
90. [SRC20058] Etiologiile mortii fetale intrauterine: (pag.530)
A: diabet
B: chisturi ovariene
C: chorioamniotita
D: consum de substante toxice
E: hematom retroplacentar
Vezi raspuns
91. [SRC20059] Efectele secundare ale utilizarii metotrexatului in tratamentul sarcinii extrauterine:
(pag.536)
A: stomatite
B: citopenii
C: polakiurie
D: citoliza hepatica
E: echimoze la locul injectarii
Vezi raspuns
92. [SRC20060] Despre Delivren sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: ()
A: Delivrena (provocat,spontan sau natural) trebuie s aib loc in termen de 30 de minute dup
natere. n caz contrar, placenta va fi extras artificial.
B: Delivrena spontan = placenta iese din tractul genital far nicio intervenie extern.
C: Delivrena natural = placenta iese din tractul genital far nicio intervenie extern.
D: Delivrena dirijat = extragerea manual a placentei i a membranelor, in condiii de asepsie, cu
mnui i manet.
E: Delivrena dirijat este facilitat de o injecie de 10 uniti de oxitocin in momentul ie irii
umrului anterior al copilului. Scade cantitatea hemoragiei delivrenei.
Vezi raspuns
93. [SRC20061] Sunt diametre normale la radiopelvimetrie: (523)
A: diametrul bispinos al stramtorii mijloci pelvine >=10 cm
B: diametrul bispinos al stramtorii mijloci pelvine >=9 cm
C: diametrul transvers median >=12.5 cm
D: diametrul promonto-retropubian >=10.5 cm
E: diametrul promonto-retropubian < 10.5 cm
Vezi raspuns
94. [SRC20063] Consecinte fetale si neonatale ale diabetului gestational (531)
A: hipoglicemie
B: hiperbilirubinemie
C: fractura radiusului
D: factura humerusului
E: distocia umerilor
Vezi raspuns
95. [SRC20064] Sunt factori de risc pentru preeclampsie: (525,526)
A: insulinorezistenta
B: obezitatea
C: inter intervalul mic intre doua sarcini
D: diabet
E: trombofilia
Vezi raspuns
96. [SRC20065] Placenta praevia: (530)
A: aparut in contextul unei preeclampsie
B: sangerari genitale abundente
C: insotite de contractii uterine
D: Placenta inserata foarte sus
E: uneori acopera colul total sau partial

481

Vezi raspuns
97. [SRC20066] Care sunt examinarile paraclinice obligatorii in timpul primei consultatii: ()
A: serologia rubeolei si toxoplasmozei
B: serologia HIV si CMV
C: hemograma
D: proteinuria si glicozuria
E: VDRL si TPHA
Vezi raspuns
98. [SRC20067] Consultatiile obligatorii in timpul sarcinii se fac in urmatoarele luni: ()
A: L3
B: L4
C: L8
D: L7
E: L2
Vezi raspuns
99. [SRC20069] Definita trimestrelor de sarcina: ()
A: trimestrul I: de la 0 la 13 saptamani
B: trimestrul III: de la 28 la 42 de saptamani
C: trimestrul III: de la 28 la 38 de saptamani
D: trimestrul II: de la 15 la 28 de saptamani
E: trimestrul I: de la 0 la 15 saptamani
Vezi raspuns
100. [SRC20071] In primul trimestru de sarcina: ()
A: luarea in greutate este absenta sau minima
B: inaltimea uterului se masoara prin palparea abdominala
C: este posibila auscultarea batailor inimii fatului cu stetoscopul Pinard
D: inaltimea uterului nu este masurabila prin palpare abdominala
E: bataile inimii fatului nu sunt auzibile cu stetoscopul Pinard
Vezi raspuns
101. [SRC20072] Urmatoarele informatii despre sacul ovular in timpul sarcinii sunt adevarate: ()
A: este vizibil prin ecografie
B: este vizibil din saptamanile 5-6
C: apare sub forma unei imagini anecogene intrauterine, inconjurata de o coroana ecogena
D: embrionul si activitatea sa cardiaca sunt vizibile in sacul ovular din saptamanile 6-7 de amenoree
E: este vizibil din saptamanile 6-7
Vezi raspuns
102. [SRC20073] Examenele paraclinice OBLIGATORII in timpul primei consultaii n sarcin sunt: (pg.
522)
A: grupa si factorul Rh
B: serologia toxoplasmozei si rubeolei indiferent de imunizarea preexistenta
C: aglutinine neregulate
D: VDRL-TPHA
E: proteinuria, glicozuria
Vezi raspuns
103. [SRC20074] Consultul oftalmologic in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: ()
A: se face in caz de miopie severa
B: masurarea acuitatii vizuale
C: F.O.
D: identificarea de leziuni retiniene considerate contraindicatii ale eforturi expluzive
E: nu exista leziuni care sa contraindice eforturile expulzive
Vezi raspuns
104. [SRC20076] Prima ecografie in timpul sarcinii are urmatoarele scopuri: ()

482

A: confirma sau corecteaza varsta sarcinii

B: masoara lungimea craniocaudala si diametrul bispinos
C: diagnostic precoce al sarcinilor multiple
D: depistarea precoce a anencefaliei
E: depistarea trisomiei 21
Vezi raspuns
105. [SRC20077] Depistarea trisomiei 21 in timpul sarcinii se face astfel, cu exceptia: (pg. 523)
A: prin estimarea riscului combinat, calculat in functie de: varsta fatului, dimensiunea translucentei
nucale in primul trimestru si markerii serici in primul trimestru
B: risc crescut inseamna >1/200
C: biopsia trofoblastului in saptamana 13 daca riscul >1/250
D: amniocenteza in saptamana 17 daca riscul >1/200
E: riscul pierderii fatului dupa biopsia trofoblastului sau amniocenteza este 1-2%
Vezi raspuns
106. [SRC20078] Bilantul paraclinic din luna 6 de sarcina include: ()
A: AgHBs
B: serologia toxoplasmozei, obligatoriu
C: testul O Sullivan la cazurile de risc:o glicemie a jeun si la o ora de la ingestia orala a 50 g de
glucoza
D: proteinurie
E: glucozurie
Vezi raspuns
107. [SRC20079] Urmatoarele afirmatii despre radiopelvimetrie sunt adevarate: ()
A: se face in saptamana 37 de sarcina
B: diametrul promonto-retropubian este normal >=10.5 cm
C: diametrul transvers median este normal >=12.5 cm
D: indicele Magnin este normal >=25
E: diametrul bispinos al stramtorii mijlocii pelvine este <=10 cm
Vezi raspuns
108. [SRC20081] Recoltarea vaginala pentru portajul streptococului B NU se face ()
A: la nastere
B: in timpul nasterii
C: dupa nastere
D: in luna 8
E: in luna 7
Vezi raspuns
109. [SRC20083] In sarcina se suplimenteaza urmatoarele elemente la toate gravidele: ()
A: acid folic
B: vitamina D
C: fier
D: vitamina B12
E: vitamina C
Vezi raspuns
110. [SRC20084] Suplimentarea cu acid folic in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: ()
A: se face cu 5mg/zi pentru femeile care prezinta un grad de risc
B: pentru femeile cu antecedente de sarcina cu anomalii de inchidere a tubului neural
C: 0,4 mg/zi pentru femeile fara antecedente si care doresc sa conceapa, inceputa cu 4 saptamani
inainte de concepre si continuata 8 saptamani dupa concepere
D: nu se face daca nu exista risc
E: se face cu 5 mg/zi la femeile fara risc
Vezi raspuns
111. [SRC20085] Suplimentarea cu vitamina D in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: ()
A: doza unica de 100 000 UI per os

483

B: o fiola per os
C: la inceputul lunii 8
D: la inceputul lunii 7
E: doua doze subcutanat
Vezi raspuns
112. [SRC20086] Suplimentarea cu fier in timpul sarcinii se face: ()
A: sistematic
B: in caz de anemie
C: cu 30-60 mg Fe/zi
D: pana la sfarsitul sarcinii
E: pana la corectarea anemiei (depistata la numaratoarea globulelor in luna 3)
Vezi raspuns
113. [SRC20087] Hipertensiunea arteriala gestationala inseamna: ()
A: hipertensiunea izolata TAs >=140 mmHg si/sau TAd >=90 mmHg
B: fara proteinurie
C: inainte de saptamana 20 de amenoree
D: in absenta antecedentelor
E: incepand cu saptamana 20 de sarcina
Vezi raspuns
114. [SRC20088] Preeclampsia inseamna: ()
A: toxemia gravidica
B: HTAG + proteinurie >300 mg/zi
C: HTAG + proteinurie >2 cruci pe bandeleta
D: proteinurie de la inceput
E: proteinuria poate lipsi initial
Vezi raspuns
115. [SRC20089] Preeclampsia se suspecteaza in caz de HTA de novo asociata cu: ()
A: edeme aparute brutal sau agravate rapid
B: uricemie <350micromoli/l
C: cresterea ALAT peste valoarea normala
D: trombocite <150 000/mm3
E: retard de crestere intrauterin
Vezi raspuns
116. [SRC20090] Preeclampsia severa inseamna: (pg. 525)
A: preeclampsia cu TAs>=160 mmHg
B: preeclampsia cu TAd>=110 mmHg
C: preeclampsia asociata cu dureri in hipogastru
D: preeclampsia asociata cu eclampsie
E: preeclampsia asociata cu creatininemie <100 micromoli/l
Vezi raspuns
117. [SRC20091] Factorii de risc pentru preeclampsie sunt: ()
A: persoane afro-americane
B: tabagism
C: alcoolism
D: sarcini multiple
E: mltiparitatea
Vezi raspuns
118. [SRC20092] Fiziopatologia si anatomopatologia placentara in preeclampsie cuprinde: ()
A: tulburari ale placentatiei
B: ischemie uteroplacentara
C: defect de invazie trofoblastica a arterelor spiralate
D: leziuni patognomonice: infarct placentar

484

E: cresterea apoptozei la nivel placentar

Vezi raspuns
119. [SRC20094] Tratsamentul hipertensiunii arteriale in preeclampsie se face astfel: ()
A: daca TAs>160 mmHg
B: daca TAd>110 mmHg
C: mono sau biterapie
D: Nicardipin
E: Labetalol, ca prima solutie
Vezi raspuns
120. [SRC20095] Managementul preeclampsiei include: ()
A: internare de urgenta
B: tratamentul hipertensiunii arteriale
C: umplere vasculara moderata chiar in caz de edeme
D: cura de corticoizi daca sarcina este mai mare de 34 saptamani
E: diuretice sistematic
Vezi raspuns
121. [SRC20096] Urmatoarele afirmatii despre prevenirea eclampsie sunt adevarate: (pg. 526)
A: este imposibila
B: control tensional
C: administrarea de sulfat de magneziu IVSE daca cefaleea persista
D: sulfatul de magneziu este inutil daca reflexele osteotendinoase sunt accentuate sau generalizate
E: sulfatul de magneziu este contraindicat
Vezi raspuns
122. [SRC20097] Indicatiile pentru intreruperea sarcinii in preeclampsie: ()
A: HTA necontrolata
B: trombocitopenie <50 000
C: hematom subcapsular splenic
D: sindrom HELLP
E: RCIU sever
Vezi raspuns
123. [SRC20098] In caz de preexlampsie, se indica intreruperea sarcinii in urmatoarele situatii: ()
A: oligurie persistenta
B: cefalee si tulburari de vedere persistente
C: durere persistenta in epigastru
D: HRP
E: placenta praevia
Vezi raspuns
124. [SRC20099] In legatura cu post-partumul pacientei care a avut o preeclampsie se poate spune:
()
A: in zilele urmatoare ramane posibil HRP
B: este posibila eclampsia
C: este posibil sindromul HELLP
D: se indica bromocriptina daca mama nu vrea sa alapteze
E: monitorizarea nu este necesara dupa delivrenta
Vezi raspuns
125. [SRC20100] Preventia recidivei preeclampsiei, afirmatii false: ()
A: este imposibila
B: se face prin histerectomie
C: se face cu aspirina la aproape de nastere
D: se indica in cazurile cu antecedente de PE severa precoce
E: se indica in cazurile cu antecedente de RCI de origine vasculara
Vezi raspuns

485

126. [SRC20101] Afirmatii adevarate despre eclampsie: ()

A: nu este niciodata prima manifestare a preeclampsiei
B: apare exclusiv in perioada sarcinii
C: se va face IRM sau CT iar ulterior se va trata
D: tratament anticonvulsivant
E: cezariana de urgenta
Vezi raspuns
127. [SRC20102] Hematomul retroplacentar, afirmatii FALSE: ()
A: complicatie frecventa
B: metroragie, contractii, anomalii ale ritmului cardiac fetal
C: risc de MFIU
D: HRP mici nu prezinta riscuri
E: risc de: CIVD, soc hemoragic matern
Vezi raspuns
128. [SRC20103] Tratamentul sindromului HELLP este reprezentat de: ()
A: aspirina
B: terminarea sarcinii prin cezariana
C: diazepam
D: terminarea sarcinii pe cale vaginala
E: chiuretaj
Vezi raspuns
129. [SRC20104] Tratamentul sindromului HELLP, afirmatii adevarate: ()
A: terminarea sarcinii imediat in orice conditii
B: in caz de mare prematuritate poate fi justificata o asteptare care sa permita administrarea unei
corticoterapii materne si fetale
C: tratamentul este terminarea sarcinii
D: nasterea pe cale vaginala nu este posibila
E: operatia cezariana este singura metoda indicata de terminare a sarcinii
Vezi raspuns
130. [SRC20106] Operatia cezariana de urgenta este indicata in urmatoarele situatii: ()
A: sindrom HELLP
B: eclampsie
C: HRP
D: preeclampsie
E: HTAG
Vezi raspuns
131. [SRC20107] Conduita impusa in caz de metroragie in primul trimestru de sarcina: ()
A: ecografie pelvina pe cale vaginala
B: vizualizarea embrionului
C: daca sarcina este oprita in evolutie sau este un avort spontan incomplet se impune cezariana
D: daca retentia intrauterina persista la un nou control, dupa administrarea de uterotonice, se va
indica aspiratie sub anestezie generala
E: Misoprostolul se administreaza timp de 3 zile
Vezi raspuns
132. [SRC20108] Urmatoarele afirmatii despre avortul spontan hemoragic sunt adevarate: ()
A: sangerari genitale foarte grave
B: sangerari usoare
C: debut de soc
D: ecografia releva resturi trofoblastice cu embrion posibil
E: aspiratie in urgenta extrema
Vezi raspuns
133. [SRC20110] Conduita impusa in riscul avortului tardiv este urmatoarea: ()
A: internare

486

B: odihna in pat
C: hemograma, PCR
D: cerclaj la cald
E: tocoliza medicamentoasa este contraindicata
Vezi raspuns
134. [SRC20111] Alegeti afirmatiile FALSE despre MFIU: ()
A: din nefericire, este un fenomen frecvent (1 sarcina din 1000)
B: metroragie moderata
C: disparitia miscarilor fetale active
D: diagnosticul este pus prin laparotomie exploratorie
E: niciodata nu se cunoaste cauza
Vezi raspuns
135. [SRC20113] Circumstantele de aparitie a HRP sunt: ()
A: preeclampsie
B: traumatism abdominal
C: consum de cocaina
D: diabet
E: chorioamniotita
Vezi raspuns
136. [SRC20114] Circumstantele de aparitie a HRP sunt: ()
A: preeclampsie
B: traumatism abdominal
C: consum de cocaina
D: diabet
E: chorioamniotita
Vezi raspuns
137. [SRC20115] Se intalnesc in hematomul retroplacentar urmatoarele: ()
A: hemoragii genitale incepand din al doilea trimestru
B: metroragii cu flux abundent
C: metroragii de culoare rosie aprinsa
D: uter contractat
E: anomalii ale RCF
Vezi raspuns
138. [SRC20116] Alegeti afirmatiile FALSE in legatura cu placenta praevia: ()
A: sangerari genitale abundente
B: contractii uterine
C: placenta prea sus inserata
D: placenta la mai multe de 4 cm de col
E: placenta inserata foarte jos
Vezi raspuns
139. [SRC20117] Afirmatii adevarate despre ruptura uterina: ()
A: survine rar in timpul travaliului
B: favorizata de cicatrici de cezariana si miomectomie
C: este nedureroasa cand anestezia peridurala este corect efectuata
D: uterul ia forma unei clepsidre
E: operatie cezariana de urgenta cu histerectomie sistematica
Vezi raspuns
140. [SRC20118] Urmatoarele afectiuni contraindica sarcina la o femeie diabetica: ()
A: retinopatie florida
B: nefropatie avansata cu insuficienta renala si HTA
C: coronaropatie
D: varsta inaintata

487

E: avort in antecedente
Vezi raspuns
141. [SRC20119] Urmatoarele afirmatii in legatura cu sarcina femeii diabetice sunt adevarate: ()
A: sulfamidele hipoglicemiante vor fi inlocuite cu insulina pe perioda sarcinii
B: control glicemic perfect inainte de conceptie
C: diabetul expune mama la riscuri grave, fatul nu are de suferit
D: monitorizarea riguroasa nu este necesara
E: gradul de risc vascular e imposibil de redus chiar cu monitorizare riguroasa si multidisciplinara
Vezi raspuns
142. [SRC20120] Urmatorii sunt factori de risc de diabet gestational: (pg. 531)
A: obezitate
B: varsta <35 ani
C: antecedente de preeclampsie
D: antecedente de microsomie
E: antecedente de malformatii
Vezi raspuns
143. [SRC20121] Testul de despistare a diabetului gestational, afirmatii adevarat: ()
A: daca este negativ la prima vizita, va fi reluat in saptamana 30
B: este vorba de testul O'Sullivan
C: este vorba de testul OMS
D: este pozitiv daca valoarea glicemiei la o ora dupa ingerarea a 50 g de glucoza este >1.40 g/l
E: este pozitiv daca este > 7.8 mmol
Vezi raspuns
144. [SRC20123] Automonitorizarea diabetului gestational presupune: ()
A: glicemia capilara dimineata a jeun
B: la 2 ore dupa inceputul fiecareia din cele 3 mese principale
C: in timpul meselor principale
D: inaintea fiecarei mese principale
E: nu este necesara automonitorizarea
Vezi raspuns
145. [SRC20124] Obiectivele glicemice in diabetul gestational sunt: ()
A: glicemie a jeun <0.95 g/l
B: glicemia la 2 ore dupa fiecare masa <1.20 g/l
C: glicemie a jeun <4 mmol
D: glicemie la 2 ore dupa fiecare masa <6.7 mmol
E: doar glicemia a jeun

Vezi raspuns
146. [SRC20125] In prescrierea dietei la o femeie cu diabet gestational se tine cont de
urmatoarele principii: ()
A: 50% glucide
B: 3 mese si 3 gustari
C: insulinoterapie daca nu se pot atinge obiectivele glicemice doar cu regim
D: insulinoterapie de la inceput daca glicemia a jeun este mai mare de 1.20 g/l
E: mai ales glucide cu index glicemic crescut si fibre
Vezi raspuns
147. [SRC20127] Daca progesteronul plasmatic este < 5 ng/ml este vorba de: ()
A: sarcina intrauterina evolutiva
B: SEU
C: sarcina intrerupta
488

D: sarcina heterotopica
E: retard de crestere intrauterin
Vezi raspuns
148. [SRC20128] SEU este sustinuta de urmatoarele elemente: ()
A: beta-hCG >1500 UI/l cu absenta sacului intrauterin la ecografie
B: hematosalpinge ca semn indirect
C: hemoperitoneu endometru gros, decidualizat si sac gestational intrauterin absent ca semn
direct
D: sac gestational extrauterin ca semn direct
E: imagine "in cocarda" extrauterina la ecografie
Vezi raspuns
149. [SRC20130] Tratamentul medicamentos in SEU se refera la: ()
A: este o alternativa rezonabila a tratamentului chirurgical
B: consta in administrari multiple de Metotrexat 1 mg/kg
C: injectiile in situ pentru sarcina cornuala
D: injectii in situ pentru sarcina cervicala
E: Metotrexatul este contraindicat
Vezi raspuns
150. [SRC20131] Urmatoarele afirmatii despre scorul Fernandez sunt adevarate: ()
A: >=13 indica un risc crescut de esec al tratamentului medicamentos
B: <12 , rata de succes a tratamentului medicamentos este >85%
C: se aloca cate 1 punct, 2 sau 3 in functie de varsta gestationala, nivelul hCG, progesteron,
dureri abdominale, dimensiunea hematosalpingelui, hemoperitoneu
D: hemoperitoneul intre 1-100 ml primeste 2 puncte
E: durerile abdominale spontane primesc 1 punct
Vezi raspuns
151. [SRC20132] Indicatiile de tratament chirurgical in SEU sunt: ()
A: instabilitate hemodinamica
B: dureri abdominale severe
C: beta-hCG >5 000 UI/l
D: hematosalpinge >4 cm la ecografie
E: insuficienta renala sau hepatica
Vezi raspuns
152. [SRC20133] Debutul travaliului poate fi precedat de: ()
A: pierderea dopului mucos
B: ruperea pungii apelor
C: contractii uterine dureroase
D: punga apelor se rupe doar dupa debutul travaliului
E: nici o afirmatie nu e corecta
Vezi raspuns
153. [SRC20135] Afirmatiile adevarate in legatura cu prezentatia sunt urmatoarele: ()
A: este partea care se prezeinta prima la stramtoarea inferioara a bazinului
B: cefalica, cu cap in flexie maxima, cea mai eutocica
C: pelvina completa cu fesele inainte
D: transfersala (eutocica)
E: pelvina incompleta, cu picioarele de-a lungul trunchiului

489

Vezi raspuns
154. [SRC20136] Indicatiile radiopelvimetriei sunt urmatoarele: ()
A: prezentatie cefalica
B: inaltimea gravidei <1.5m
C: antecedente de fractura de bazin
D: suspiciune de macrosomie fetala
E: cicatrici uterine
Vezi raspuns
155. [SRC20137] Monitorizarea in timpul travaliului: ()
A: sangerare
B: culoarea lichidului amniotic
C: dilatatia cervicala
D: realizarea unei partograme
E: modificarea colului uterin are loc in ritm de 1 cm/h de la inceput pana la dilatarea completa de 10
cm
Vezi raspuns
156. [SRC20138] Anomalii ale dinamicii uterine in timpul cardiotocografiei sunt urmatoarele: ()
A: hipokinezia de frecventa
B: hipokinezia de intensitate
C: hiperkinezia de frecventa
D: hiperkinezia de intensitate
E: decelerari
Vezi raspuns
157. [SRC20139] Urmatoarele afirmatii despre RCF sunt adevarate: ()
A: ritm normal bazal 120-160 batai/minut
B: oscilatii normale 10-20 batai/minut
C: reactivitate normala: acceleratii
D: ritm normal: decelerari
E: decelerare "reziduala" sau "tardiva", daca survine dupa apogeul contractiilor
Vezi raspuns
158. [SRC20140] Urmatoarele afirmatii in legatura cu delivrenta sunt adevarate: ()
A: trebuie sa aiba loc in termen de 30 de minute dupa nastere
B: placenta iese fara nici o interventie: spontana
C: placenta iese ajutata de tragerea cordonului ombilical: dirijata
D: extragerea manuala a placentei si membranelor: artificiala
E: facilitata de 10 unitati de Oxitocina in momentul iesirii umaruli anterior: artificiala
Vezi raspuns
159. [SRC20141] In cazul nasterii survenite pe neasteptate la domiciul se procedeaza astfel: (pg.
551)
A: estimarea evolutiei travaliului
B: estimarea iminentei nasterii
C: daca travaliul este prea avansatse vor organiza conditii corecte pentru desfasurarea nasterii
D: gravida nu va incepe manevrele de impingere daca prezentatia nu este angazata
E: se va incerca inclusiv expulzia artificiala a placentei, in special in caz de hemoragie cataclismica
Vezi raspuns
160. [SRC20142] Monitorizarea post-partum are in vedere: ()
A: se face in sala de nasteri in primele 2 ore
B: lochiile fiziologice
C: scurgerile vaginale cu miros fad, chiar fetid
D: contractiile uterine fiziologice
E: globul uterin, semne de soc si anemie
Vezi raspuns

490

161. [SRC20143] Tratamentul la iesirea din maternitate include: ()

A: contraceptia
B: inhibitori ai alaptarii daca este necesar
C: suplimente de fier, sistematic
D: vaccinare impotriva rubeolei, sistematic
E: DIU, imediat dupa nastere
Vezi raspuns
162. [SRC20144] Reinstalarea menstruatiei dupa nastere are loc in termen de: ()
A: 6-8 saptamani in absenta alaptarii
B: 1 an
C: 1 luna
D: 3 luni daca femeia alapteaza
E: 3 luni in absenta alaptarii
Vezi raspuns
163. [SRC20146] Consecintele materne sau fetale pe termen lung ale diabetului gestational cuprind:
()
A: rist de dezvoltare a diabetului insulino-dependent
B: distocia umerilor
C: obezitate
D: hipoglicemie
E: macrosomie
Vezi raspuns
164. [SRC20147] Tratamentul contraceptiv la ieirea din maternitate include, cu excepia ()
A: Inhibitori ai alaptarii
B: Vaccinare impotriva rubeolei
C: Suplimente de fier
D: Dispozitiv intra-uterin la 2 luni dup natere
E: Microprogestativ n doz continu
Vezi raspuns
165. [SRC20148] Monitorizarea post-partum include ()
A: Frecvena i intensitatea contraciilor uterine
B: Lochiile fiziologice
C: Globul uterin
D: Culoarea lichidului amniotic
E: Sngerrile genitale
Vezi raspuns
166. [SRC20149] Delivrena artificial este caracterizat de ()
A: Se face prin tragerea de cordonul ombilical
B: Include injectarea de 10 uniti de oxitiocin
C: Extragerea manual a placentei i membranelor
D: Se face cu manui i manet
E: Se face n condiii de asepsie
Vezi raspuns
167. [SRC20150] Ce mrimi nregistreaz cardiotocografia ()
A: Ritmul cardiac al ftului
B: Ritmul cardiac al mamei
C: Intensitatea contraciilor uterine
D: Frecvena contraciilor uterine
E: Tensiunea arterial a ftului
Vezi raspuns
168. [SRC20155] Sarcina extrauterina rupt se trateaz prin ()
A: Prevenia imunizrii cu factor Rh

491

B: Transfuzie de mas eritrocitar i de PPC

C: Reumplere vascular precoce
D: Salpingotomie de elecie
E: Metrotrexat 1mg/kg doz unic
Vezi raspuns
169. [SRC20156] Fernandez are urmtoarele elemente de trei puncte ()
A: Hemoperitoneu peste 100 ml
B: Vrsta gestaional peste 8 sptmni
C: Dimensiunea hematosalpingelui peste 3 cm
D: Dureri abdominale provocate
E: hCG peste 5000 UI/l
Vezi raspuns
170. [SRC20157] Sarcina extrauterin intr n diagnostic diferenial alturi de ()
A: Peritonita infecioas
B: Ruptura unui anevrism al arterei splenice
C: Ruptura unui chist hemoragic
D: Torusiune anexial
E: Avort
Vezi raspuns
171. [SRC20158] Sarcina extrauterin apare indirect la ecografie sub form de ()
A: Sac gestaional intrauterin absent
B: Endometru gros, decidualizat
C: Hemoperitoneu
D: Hematosalpinge
E: Sac gestaional extrauterin n cocrd
Vezi raspuns
172. [SRC20159] Sarcina extrauterin rupt se manifest prin ()
A: Metroragie la nceputul sarcinii
B: Dureri ce radiaz la nivelul umerilor
C: Tahicardie
D: Aprare abdominal
E: Durere lateral ocazional la tueu
Vezi raspuns
173. [SRC20160] Sarcina extrauterin poate fi localizat ()
A: Cervical
B: Ovarian
C: Peritoneal
D: Vaginal
E: Tubar
Vezi raspuns
174. [SRC20161] n diabetul gestaional se stabilesc urmtoarele obiective privitoare la valorile
glicemiei ()
A: sub 6,7 mmol, la dou ore dup mas
B: sub 2 g/l la dou ore dup mas
C: sub 1,2 g/l la dou ore dup mas
D: a jeun sub 7,3 mmol
E: a jeun sub 0,95 g/l
Vezi raspuns
175. [SRC20162] n a cta sptmn se poate efectua testul O Sullivan ()
A: 32
B: 30
C: 28
D: 12

492

E: 24
Vezi raspuns
176. [SRC20163] Diabetul gestational poate avea urmtoarele consecine asupra mamei ()
A: Distocia umerilor
B: Exces de lichid amniotic
C: Avort spontan
D: Sensibilitate la infecii
E: HTA gravidic
Vezi raspuns
177. [SRC20164] Moartea fetal n uter poate fi cauzat de ()
A: Anomalii cromozomice
B: Chorioamniotita
C: Metroragii
D: Diabet
E: HRP
Vezi raspuns
178. [SRC20165] n avortul spontan hemoragic se acioneaz prin ()
A: Transfuzie de mas eritrocitar i plasm proaspat congelat
B: Aspiraie de urgen sub anestezie general
C: Reumplere vascular prin macromolecule i oxigenoterapie
D: Administrare de misoprostol
E: Eliminarea unei sarcini extrauterine
Vezi raspuns
179. [SRC20166] Metroragiile n primul trimestru de sarcin pot fi provocate de ()
A: Sindrom HELLP
B: Preeclampsie
C: Chisturile ovariene
D: Sarcina extra-uterina
E: Mola hidatiforme
Vezi raspuns
180. [SRC20167] Sindromul HELLP este caracterizat de (pg. 528)
A: Trombopenie
B: Eclampsie
C: Preeclampsie
D: HRP
E: Hemoliz
Vezi raspuns
181. [SRC20168] Eclampsia se poate trata cu ()
A: Corticoterapie
B: Asprina
C: MgSO4
D: Nicardipin
E: Diazepam
Vezi raspuns
182. [SRC20169] n preeclamsie, ntreruperea sarcinii se indic n caz de ()
A: Sindrom HELLP
B: RCIU moderat
C: Trombocite peste 50000
D: Eclampsie
E: HRP
Vezi raspuns
183. [SRC20170] n preeclamsie se acioneaz, cu excepia ()

493

A: Diuretice
B: Expansiune volemica
C: Sulfat de magneziu
D: Nicardipin
E: Cur de corticoizi
Vezi raspuns
184. [SRC20171] Preeclampsia poate provoca mamei urmtoarele ()
A: Eclampsie
B: HELLP
C: RCI
D: HR
E: Moartea ftului
Vezi raspuns
185. [SRC20172] Aparia preeclampsiei este favorizat de ()
A: Vrsta mic
B: Viaa la altitudine mare
C: Sarcini la intervale reduse
D: Multiparitate
E: Primiparitate
Vezi raspuns
186. [SRC20173] Preeclampsia sever este marcat de urmtoarele semne ()
A: Sindromul HELLP
B: Edeme aparute brutal
C: Proteinurie peste 3,5 g/zi
D: HTA peste 160/110 mmHg
E: Hemoliza
Vezi raspuns
187. [SRC20183] Gravidei i se recomand urmtoarele suplimente ()
A: Fier
B: Magneziu
C: Vitamina B6
D: Vitamina D
E: Acid folic
Vezi raspuns
188. [SRC20184] Valori normale ale diametrelor la radiopelvimetrie sunt ()
A: Diametrul bispinos peste 10 cm
B: Indicele lui Magnin peste 23 cm
C: Diametrul transvers median peste 12,5 cm
D: Diametrul transvers median peste 10 cm
E: Diametrul promonto-retropubian peste 8 cm
Vezi raspuns
189. [SRC20185] n a asea lun de sarcin examinrile paraclinice includ ()
A: Testul OSullivan
B: Serologia HIV
C: Serologia toxoplasmozei, la nevoie
D: VDRL i TPHA
E: Ag HBs
Vezi raspuns
190. [SRC20186] Riscul combinat pentru trisomia 21 este estimat pe baza ()
A: Numrului sarcinii
B: Markerilor serici n primul trimestru
C: Dimensiunea translucentei nucale n primul trimestru

494

D: Vrsta sarcinii
E: Vrsta pacientei
Vezi raspuns
191. [SRC20187] Prima consultare a gravidei include i ()
A: Serologia toxoplasmozei
B: Depistarea biochimica a riscului de trisomie 21
C: Serologie HIV
D: Serologia rubeolei
E: VDRL i TPHA
Vezi raspuns
192. [SRC20188] n timpul sarcinii au loc urmtoarele modificri fiziologice ()
A: VSH mai mare
B: Hb normal peste 10g/100 ml
C: Leucocite normal sub 10000/mm3
D: Proteinurie normal sub 300 mg/l
E: TA normal sub 120/70 mmHg
Vezi raspuns
193. [SRC20189] Confirmarea sarcinii se face i prin ()
A: Hemoleucogram
B: Radiopelvimetrie
C: Ecografie pelvina
D: Beta HCG plasmatic
E: Beta HCG urinar
Vezi raspuns
194. [SRC20190] Prima consultaie la gravid trebuie s includ ()
A: Stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic
B: Recomandri pentru igiena sarcinii
C: Declararea legal a sarcinii
D: Informarea pacientei asupra depistrii trisomiei X
E: Informarea pacientei asupra depistrii trisomiei 21
Vezi raspuns
195. [SRC20197] Examenele complementare necesare pentru confirmarea sarcinii sunt: ()
A: CT abdominopelvin
B: Ecografie pelvin
C: Uneori nu este necesar nici un fel de test
D: Urografie cu substan de contrast
E: Beta-hCG urinar i plasmatic
Vezi raspuns
196. [SRC20198] Examenele paraclinice obligatorii n timpul primei consulta ii sunt, cu excep ia:
(grupa sanguin i factorul Rh)
A: frotiu cervico-vaginal, daca trecut mult timp de la ultima analiz
B: VDRL & TPHA
C: proteinuria i glicozuria
D: hemoleucograma
E: identificarea aglutininelor neregulate
Vezi raspuns
197. [SRC20199] Prevenirea imunizrii cu factor Rh, afirmaii adevrate: ()
A: determinarea factorului Rh fetal la sfritul sarcinii
B: doza unica injectabil de 400 micrograme antiD la 29 sptmni
C: doza unica injectabil de 300 micrograme antiD la 28 sptmni
D: prevenie pentru toate femeile cu Rh negativ al cror so este Rh negativ
E: determinarea grupei sanguine i a factorului Rh este obligatorie n cadrul primei consulta ii
Vezi raspuns

495

198. [SRC20200] Se definete ca preeclampsie sever asocierea preeclampsiei cu: ()

A: TAs >/= 180 mmHg i/sau TAd >/= 110 mmHg
B: hemoliza
C: EPA
D: proteinuria > 300mg/zi
E: creatininemia > 100 micromoli/l
Vezi raspuns
199. [SRC20201] Printre factorii de risc pentru apariia preeclampsiei se numr: ()
A: obezitatea
B: insulinorezistena
C: HTA acut sau nefropatiile
D: intervalul mic ntre dou nateri
E: originea caucazian
Vezi raspuns
200. [SRC20202] Indicaii pentru ntreruperea sarcinii sunt: ()
A: EPA
B: Hematom subcapsular splenic
C: Trombocitopenie >50 000
D: Eclampsia
E: HTA necontrolat
Vezi raspuns
201. [SRC20204] In cadrul fiziopatologiei sarcinii extrauterine se disting urmatoarele: ((pag.533))
A: Alterari ale musculaturii uterine.
B: Anomalie de migrare a ovocitului.
C: Alterari ale cililor tubari.
D: Aparitia unui endometru hiperplazic.
E: Perturbarea mesajelor hormonale.
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Anomalii ale ciclului menstrual i

hemoragia genital la femei
1. [CIC10004] Despre tratamentul metroragiei sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ()
A: Miomectomia reprezinta tratamentul polipilor endometriali la femeile care nu mai doresc copii
B: Endometrectomia se va aplica in cazul fibroamelor submucoase mai mari de 4 cm
C: Agonistii GnRH determina involutia temporara a fibroamelor si oprirea sangerarii in cateva
saptamani
D: Histeroscopia cu ablatia polipului se va aplica pt polipii sub 4cm
E: Histeroscopia cu ablatia fibromului uterin se va aplica la femeile tinere
Vezi raspuns
2. [CIC10006] Care este semnificaia menoragiei? (pg. 559)
A: Sngerare n afara menstruaiei
B: Cicluri neregulate i rare
C: Menstruaie abundent cantitativ
D: Absenta menstruaiei pentru mai mult de trei luni
E: Menstruaii cu frecven crescut
Vezi raspuns
3. [CIC10008] Care dintre urmtoarele simptome nu sunt caracteristice sindromului premenstrual?
(pg. 561)
A: Meteorism abdominal
B: Dureri pelvine

496

C: Iritabilitate
D: Mastodinie
E: Metroragie
Vezi raspuns
4. [CIC10009] Metroragia este: (pg. 559)
A: menstruaie prea abundent
B: sngerare n afara menstruaiei
C: menstruaie survenit la interval > de 45 zile
D: menstruaie n cantitate mic
E: lipsa menstruaiei
Vezi raspuns
5. [CIC10012] Tratamentul recomandat al fibromului intracavitar submucos < 4 cm este: (pg. 585)
A: rezecia histeroscopic
B: miometrectomie laparoscopic
C: histerctomie
D: anexectomie
E: chiuretaj uterin
Vezi raspuns
6. [CIC10013] Spaniomenoreea reprezint: (pg. 559)
A: sngerarea ntre menstruaii
B: menstruaie n cantitate redus
C: Menstruaie abundent
D: cicluri menstruale prea neregulate i prea rare (> 45 zile)
E: absena menarhei
Vezi raspuns
7. [CIC10014] Despre sindromul premenstrual sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia (pg.
561)
A: Apare predominant n adolescen i premenopauz
B: Mastodinie ciclica secundara unei insuficiene foliculare
C: Meteorism abdominal
D: Tulburri de somn
E: Iritabilitate
Vezi raspuns
8. [CIC10019] n cazul hemoragiei genitale la femeie, care sunt semnele de anemie greu tolerabil:
(pg. 583)
A: bradicardie
B: creterea temperaturii
C: dispnee
D: hipertensiune arterial
E: marmorare
Vezi raspuns
9. [CIC10020] Ce este metroragia? (pg. 559)
A: menstruaia prea abundent n cantitate sau ca durat
B: cicluri prea neregulate i prea rare
C: menstruaia n cantitate mic
D: sngerarea n afara menstruaiei
E: absena menarhei
Vezi raspuns
10. [CIC10021] Cauze uterine de hemoragie genital n afara sarcinii sunt urmtoarele, cu excepia:
(pg. 584)
A: cancer endometrial
B: sindromul POEMS

497

C: polip endometrial
D: fibrom uterin
E: adenomioza
Vezi raspuns
11. [CIC10022] Tratamentul menometroragiei asociate cu adenomioz este: (pg. 585)
A: miomectomia prin laparoscopie
B: agoniti de GnRH
C: sterilet cu eliberare de progestativ
D: embolizarea arterelor uterine
E: mioliz cu ultrasunete focalizate sau cu radiofrecven
Vezi raspuns
12. [CIC10026] Sngerarea genital ntre perioadele menstruale este defini ia pentru: (pg. 559)
A: menoragie
B: menometroragie
C: metroragie
D: hemoragie
E: spaniomenoree
Vezi raspuns
13. [CIC10027] Durata menstruaiei la specia uman este: (pg. 559)
A: maxim 10 zile
B: maxim 7 zile
C: minim 3 zile
D: minim 7 zile
E: 28 zile
Vezi raspuns
14. [CIC10028] Metroragia reprezint: (pg. 559)
A: sngerarea n afara menstruaiei
B: menstruaie n cantitate redus
C: Menstruaie foarte abundent
D: absena menstruaiei
E: cicluri foarte rare
Vezi raspuns
15. [CIC10031] Menarha definete: (pg. 559)
A: debutul menopauzei
B: prima menstruaie
C: ultima menstruaie
D: menstruaie abundent
E: absena menstruaiei
Vezi raspuns
16. [CIC10032] Menoragia reprezint: (pg. 559)
A: sngerarea n afara menstruaiei
B: menstruaie n cantitate redus
C: menstruaie prea abundent, n cantitate sau ca durat
D: absena menstruaiei
E: cicluri foarte rare
Vezi raspuns
17. [CIC10035] Metroragia este : (pg. 559)
A: Sngerarea de cauz vaginal
B: Sngerarea prea abundent de cauz uterin, n momentul menstruaiei
C: Sngerarea n afara menstruaiei
D: Sngerarea menstrual neregulat
E: Sngerarea menstrual n cantitate mic
Vezi raspuns

498

18. [CIC10036] Selectai afirmaia adevarat despre metroragia la femeile aflate la menopauz: (pg.
561)
A: Este necesar examenul citoexfoliativ Babes Papanicolaou, chiar n timpul hemoragiei, pentru a
exclude cancerul de col uterin
B: Este indicat examenul ecografic, pentru a se msura endometrul
C: Este indicat histerosalpingografia, pentru a fi evaluat cavitatea uterin i a exclude prezena
unui polip de endometru
D: Este indicat completarea scorului Higham
E: Este indicat n toate cazurile histerectomia
Vezi raspuns
19. [CIC10040] Menoragia este (pg. 559)
A: menstruaia n cantitate mic
B: absena menstruaiei pentru mai mult de trei luni
C: cicluri prea neregulate i prea rare
D: menstruaia prea abundent, n cantitate sau ca durat
E: absena menarhei
Vezi raspuns
20. [CIC10042] Sindromul ovarului polichistic se asociaz cu urmtoarele semne?: (pg. 559)
A: Spaniomenoreea sau amenoreea
B: Hipomenoreea
C: Dureri lomboabdominale
D: Menoragie
E: Mastodinie
Vezi raspuns
21. [CIC10043] In caz de metroragie, este contraindicat: (pg. 561)
A: Sterilet cu eliberare de progestativ
B: Histerectomia, ca ultima soluie
C: Distrugerea endometrului
D: Frotiu Papanicolau
E: Antifibrinolitice
Vezi raspuns
22. [CIC10047] Clasificarea sngerarilor genitale i tulburrilor ciclului menstrual nu include: (pg.
559)
A: meno-metroragia
B: spaniomenoreea
C: amenoreea primar sau secundar
D: hipomenoreea
E: menarha
Vezi raspuns
23. [CIC10049] Sindromul premenstrual (pg. 561)
A: predominant la femeile active sexual
B: simptomatologia predomina n perioada ovulatorie
C: mastodinia ciclic presupune o patologie mamar asociat
D: biopsia de endometru este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului
E: beneficiaza de AINS i terapie anxiolitic
Vezi raspuns
24. [CIC10052] Ce investigaie este contraindicat n caz de metroragie la femeia n menopauz (pg.
561)
A: ecografia pelvin
B: histerosalpingografia
C: biopsia de endometru
D: examen anatomopatologic
E: examen de boli de nutritie i metabolism

499

Vezi raspuns
25. [CIC10053] Tratamentul metroragiei este : ()
A: In caz de metroragie functionala endometrectomie
B: In primul rand simpotomatic
C: antifibrionolitic
D: Nu se ia in considerare sterilete ce elibereaza progestrativ
E: Nici un raspuns nu e corect
Vezi raspuns
26. [CIC10060] Sindromului premenstrual se trateaz simptomatic cu ()
A: Clomifen citrat
B: Acid tranexamic
C: Progestativ
D: Pastila combinat
E: Anxiolitic
Vezi raspuns
27. [CIC10061] Factor de risc pentru cancerul de col uterin care se manifest cu metroragii cauzate de
raportul sexual este, cu excepia ()
A: Antecedente de displazie
B: Fumatul
C: HSV
D: HIV
E: HPV
Vezi raspuns
28. [CIC10062] Metroragia ce se produce n afara sarcinii NU poate fi cauzat de ()
A: Tulburri hormonale asociate cu administrarea de pilule
B: Boala Willebrand
C: Cancer endometrial
D: Chist ovarian
E: HRP
Vezi raspuns
29. [CIC10063] Tratamentul sindromului ovarului polichistic NU include ()
A: Acid tranexamic
B: Decorticare ovariana
C: Clomifen citrat
D: Anticonceptionale oral
E: Metformin
Vezi raspuns
30. [CIC10002] Bilantul unei sangerari genitale in afara sarcinii la femeia de varsta fertila cuprinde: ()
A: Scorul Higham (scorul de evaluare a metroragiilor)
B: Observarea semnelor obiective de anemie
C: Test de sarcina (beta-HCG plasmatic sau urinar)
D: Frotiu cervico-vaginal
E: Histero-salpingografia
Vezi raspuns
31. [CIC10003] In leagtura cu tratamentul metroragiei sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ()
A: Tratamentul fibroamelor submucoase intracavitare mai mari de 4cm consta in histerectomie
totala
B: Tratamentul fibroamelor interstitiale sau subseroase consta in miomectomie pe cale laparoscopica
sau prin laparotomie
C: Embolizarea arterei uterine poate constitui un tratament adecvat in cazul fibroamelor interstitiale
sau subseroase si in cazul hemoragiilor genitale cataclismice
D: Metroragia functionala si menometroragia cu adenomioza se pot trata prin instalarea unui sterilet
care elibereaza estrogeni

500

E: Tratamentul simptomatic al unei metroragii consta in administrarea de fier, acid folic si acid
tranexamic
Vezi raspuns
32. [CIC10005] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile, referitor la fazele ciclului menstrual?
(pg. 559)
A: Faza folicular se ncheie cu ovulaia
B: Faza luteal se ncheie cu ovulaia
C: Faza folicular corespunde transformrii foliculului n corp galben
D: Faza luteal corespunde transformrii foliculului n corp galben
E: Faza luteal corespunde menstruaiei
Vezi raspuns
33. [CIC10007] Sindromul ovarelor polichistice este asociat cu urmtoarele anomalii ale ciclului
menstrual: (pg. 559)
A: Metroragie
B: Spaniomenoree
C: Menoragie
D: Amenoree
E: Hipomenoree
Vezi raspuns
34. [CIC10010] Cauze ale metroragiei n timpul sarcinii sunt: (pg. 529)
A: placenta praevia
B: mola hidatidiform
C: avortul spontan
D: polipul endometrial
E: adenomioza
Vezi raspuns
35. [CIC10011] Cauze ale hemoragiei genitale n afara sarcinii sunt: (pg. 584)
A: polipul endometrial
B: ectropionul
C: endometrita
D: hiperplazia endometrial
E: ruptura uterin
Vezi raspuns
36. [CIC10015] Care este etiologia metroragiei n timpul sarcinii? (pg. 560)
A: Adenomioza
B: Risc de avort
C: Sarcina molar
D: Administrarea de anticoagulante
E: Sarcina extrauterin
Vezi raspuns
37. [CIC10016] Semne de anemie greu tolerabil sunt urmtoarele: (pg. 583)
A: Tahicardia
B: Lipotimia
C: Dispnee
D: Transpiraia
E: Extremitile reci
Vezi raspuns
38. [CIC10017] Enumerai cauze uterine ale hemoragiei genitale n afara sarcinii: (pg. 584)
A: cancerul endometrial
B: adenomioza
C: ectropion
D: endometrita

501

E: cervicita
Vezi raspuns
39. [CIC10018] n ce const bilanul de sngerare genital n afara sarcinii: (pg. 585)
A: hemoleucograma i trombocitele
B: ecografia pelvina pe cale abdominal i transvaginal
C: histerosalpingografia
D: examinarea clinica a colului cu specul,TV
E: frotiu cervicovaginal
Vezi raspuns
40. [CIC10023] Semne de oc n hemoragie: (pg. 583)
A: hipotensiune arterial
B: dispnee
C: extremiti reci
D: transpiraii
E: vertij
Vezi raspuns
41. [CIC10024] La femeile cu metroragie, aflate la menopauz, se va efectua: (pg. 561)
A: frotiu Papanicolau
B: biopsie endometrial, nsoit de examen anatomopatologic
C: histerosalpingografie
D: laparoscopie
E: ecografie pelvin
Vezi raspuns
42. [CIC10025] Hemoragia genital de cauz uterin n afara sarcinii este dat de: (pg. 584)
A: cancerul endometrial
B: polipul endometrial
C: ectropion
D: endometrita
E: chistul ovarian
Vezi raspuns
43. [CIC10029] Sindromul ovarului polichistic se asociaz cu urmtoarele semne: (pg. 559)
A: alopecie
B: spaniomenoree
C: amenoree
D: scdere ponderal
E: hiperandrogenism
Vezi raspuns
44. [CIC10030] n orice caz de sngerare a femeilor de vrsta fertil (<50 ani), se impune: (pg. 559)
A: dozarea transaminazelor hepatice
B: examinare cu specul a colului uterin
C: tueu vaginal
D: test de sarcin
E: tueu rectal
Vezi raspuns
45. [CIC10033] Sindromul premenstrual presupune: (pg. 561)
A: mastodinia ciclic, secundar unei insuficiene luteale
B: dureri pelvine
C: dismenoree
D: epistaxis
E: spaniomenoree
Vezi raspuns
46. [CIC10034] n contextul hemoragiei genitale la femeie, semnele de anemie greu tolerabil sunt:

502

(pg. 583)
A: tahicardia
B: dispneea
C: astenia
D: vertijul
E: bradicardia
Vezi raspuns
47. [CIC10037] Bilanul in cazul sngerarii de cauza genital n afara sarcinii se face astfel: (pg. 585)
A: Nu se face examenul de specialitate cu speculul, contraindicat n timpul sngerrii
B: Se indic excluderea unei sarcini, prin dozarea beta HCG plasmatic i urinar
C: Se indic hemoleucograma i numrarea de trombocite
D: Este absolut contraindicat biopsierea endometrului, pn la oprirea sngerrii
E: Se indic feritinemia
Vezi raspuns
48. [CIC10038] ntre cauzele metroragiei n afara sarcinii intr: (pg. 584)
A: Cancerul de col uterin
B: Fibromioamele subseroase
C: Endometrita
D: Torsiunea de ovar
E: Cancerul de endometru
Vezi raspuns
49. [CIC10039] n afara sarcinii n etiologia metroragiei pot fi implicate: (pg. 560)
A: cancerul de col uterin
B: polipul endometrial
C: hematomul retroplacentar
D: avortul spontan
E: endometrita
Vezi raspuns
50. [CIC10041] Bilanul n caz de sngerare genital n afara sarcinii cuprinde: (pg. 585)
A: cuantificarea sngerrii
B: hemograma
C: ecografia pelvin
D: feritinemia
E: Histerosalpingografia
Vezi raspuns
51. [CIC10044] Sindromul premenstrual se caracterizeaz prin: (pg. 561)
A: Dureri pelvine, dismenoree
B: Dureri lombare
C: Senzaie de meteorism abdominal
D: Modificri ale caracterului: iritabilitate, tulburri de somn
E: Metroragie
Vezi raspuns
52. [CIC10045] Hemoragia genital n afara sarcinii este dat de: (pg. 560)
A: Hematom retroplacentar
B: Cancerul ovarian
C: Adenomioza
D: Endometrita
E: Chist ovarian
Vezi raspuns
53. [CIC10046] n sindromul ovarului polichistic apare: (pg. 559)
A: hiperandrogenism
B: chisturi ciocolatii
C: infertilitate, obezitate, hiperpilozitate

503

D: hipermenoree, polimenoree
E: spaniomenoree sau amenoree
Vezi raspuns
54. [CIC10048] Metroragia la femeile n postmenopauz: (pg. 561)
A: este evocatoare pentru cancerul endometrial
B: examenul ecografic identific un endometru subire, atrofic
C: tratamentul este hormonal, pastila combinat
D: histerosalpingografia este util pentru evidenierea unui endometru hipertrofic
E: diagnosticul anatomo- patologic este obligatoriu, prin prelevarea unei biopsii endometriale
Vezi raspuns
55. [CIC10050] Tratamentul n SOP poate consta n: (pg. 559)
A: reducerea greutii
B: administrarea de metformin
C: sterilet ce elibereaz progestativ
D: administrarea de clomifen citrat
E: decorticare sau drilling ovarian chirurgical
Vezi raspuns
56. [CIC10051] Metroragia n afara sarcinii poate fi cauzat de: (pg. 560)
A: adenomioza
B: endometrita
C: hematomul retroplacentar
D: polip endometrial
E: ectropion
Vezi raspuns
57. [CIC10054] In cazul metroragiei cauzate de raportul sexual : ()
A: Se va examina colul uterin cu speculul
B: Se va preleva un frotiu
C: Diagnosticul diferential se face cu ectropion
D: Dintre factorii de ris fac parte infectia cu HPV, cu hIV si CMV
E: Fumatul reprezinta un factor de risc
Vezi raspuns
58. [CIC10055] Se recomanda tratament cu acid tranexamic si sterilet cu eliberare de progestativ in
urmatoarele situatii patologice ce evolueaza cu metroragie: ()
A: Hiperplazie endometriala
B: Metroragii functionale
C: Metroragii cataclismice
D: Adenomioza
E: Chist ovarian
Vezi raspuns
59. [CIC10056] cauze ovariene de hemoragie genitala in afara sarcini ()
A: chist ovarian
B: adenomioza
C: cancer endometrial
D: sangerare pe sterilet
E: cancer ovarian
Vezi raspuns
60. [CIC10057] Metroragia se trateaz chirurcal prin ()
A: Chiuretaj
B: Anexectomie
C: Histerectomie
D: Endometrectomie
E: Sterilet ce elibereaz progestativ

504

Vezi raspuns
61. [CIC10058] n cazul metroragiei la o femeie fertil sub 50 de ani, se recomand (pg. 559)
A: Testul Babes-Papanicolau
B: Ecografie transvaginal
C: Bilan al hemostazei
D: Feritinemie
E: Scorul Higham
Vezi raspuns
62. [CIC10059] Sindromul ovarului polichistic este caracterizat prin ()
A: Hiperandrogenism
B: Numr crescut de foliculi antrali
C: Metroragie
D: Amenoree
E: Spaniomenoree
Vezi raspuns
63. [CIC10064] Etiologia metroragiei, cu exceptia: ()
A: Fibrom uterin subseros
B: Hiperplazie endometriala
C: Metroragii premenstruale datorate insuficientei estrogenice de la inceputul ciclului menstrual
D: Ectropion
E: Chist ovarian
Vezi raspuns
64. [CIC10065] Care este tratamentul sindromului premenstrual? (pg 561)
A: explicarea sindromului si tratament simptomatic cu AINS , anxiolitic, fitoterapie
B: terapie cu Progestativ 28 de zile
C: terapie cu Progestativ Z17-25
D: terapie cu Progestativ Z5-28
E: terapie cu Progestativ Z16-25
Vezi raspuns
65. [CIC10066] Hemoragie genitala care apare in timpul sarcinii in trimestrul 1: (pag 584)
A: Hematom retroplacentar
B: Sarcina extrauterina
C: Placenta previae
D: Sarcina molara
E: Ruptura uterina
Vezi raspuns
66. [CIC10067] Conduita corespunzatoare, daca exista semne de soc si anemie greu tolerabila: (pag
583)
A: Spitalizare
B: Doua cai venoase de calibru bun
C: Oxigenoterapie prin sonda nazala
D: Beta-hCG in prezenta unei sarcini cunoscute
E: Incalzire
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Infeciile genitale la femei

1. [GEN10005] Care dintre urmtoarele entiti patologice nu reprezint o complicaie a infeciilor
genitale nalte? (pg. 578)
A: Infertilitatea tubar
B: Sarcina extrauterin
C: Dureri pelvine cronice

505

D: Vulvo-vaginite
E: Recidive
Vezi raspuns
2. [GEN10006] Testul pozitiv cu hidroxid de potasiu este diagnostic pentru infecia cu: (pg. 576)
A: Candida albicans
B: Trichomonas vaginalis
C: Gardnerella vaginalis
D: Chlamidia trachomatis
E: Papiloma virusuri
Vezi raspuns
3. [GEN10007] Testul cu hidroxid de potasiu se face pentru confirmarea infeciilor vaginale cu: (pg.
576)
A: Trichomonas
B: Candida
C: Gardnerella
D: Chlamidia
E: Mycoplasma
Vezi raspuns
4. [GEN10008] Tratamentul infeciei cu Trichomonas se face prin administrarea de : (pg. 576)
A: Amoxicilina
B: Ofloxacina
C: Metronidazol
D: Antiinflamatoare
E: Analgezice
Vezi raspuns
5. [GEN10010] Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis prezint urmtoarele simptome, cu excepia:
(pg. 576)
A: Leucoree verde
B: Prurit
C: Dispareunie
D: Aspect normal al colului uterin
E: Arsuri vaginale
Vezi raspuns
6. [GEN10011] Despre infeciile genitale joase, vulvovaginitele, sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
(pg. 576)
A: Sunt insoite de febr
B: Dureri pelviabdominale
C: Prezena abundent a lactobacililor
D: Favorizate de un tratament antibiotic
E: Dureri la mobilizarea uterin
Vezi raspuns
7. [GEN10015] Care sunt infectiile genitale nalte: (pg. 576)
A: vaginita bacterian
B: endometrita
C: micoza
D: Trichomonas vaginalis
E: vulvovaginita
Vezi raspuns
8. [GEN10017] Vaginita bacterian se caracterizeaz prin: (pg. 576)
A: leucoreea gri, urt mirositoare(de pete putred)
B: eritem vaginal
C: depozite albicioase(lapte btut)

506

D: leucoree verde, urt mirositoare

E: disurie
Vezi raspuns
9. [GEN10018] Vaginita bacterian se manifest clinic prin: (pg. 576)
A: febr
B: dureri abdominopelvine
C: leucoree
D: modificarea aspectului colului
E: durere la mobilizarea uterin
Vezi raspuns
10. [GEN10021] Semnele endometritei sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 577)
A: febr
B: dureri abdominopelvine
C: vrsturi
D: dureri la mobilizarea uterin
E: leucoree
Vezi raspuns
11. [GEN10022] Diagnosticul salpingitei presupune urmtoarele semne, cu excepia : (pg. 577)
A: leucoree purulent sau murdar
B: hipermenoree
C: dureri abdominopelvine
D: febr
E: dureri n hipocondrul drept n cadrul unui sindrom Fitz-Hugh-Curtis
Vezi raspuns
12. [GEN10025] Tratamentul piosalpingelui presupune: (pg. 578)
A: chimioterapie
B: laparoscopie cu drenaj i evacuare de puroi din piosalpinge
C: radioterapie
D: numai antibioterapie
E: histeroscopie
Vezi raspuns
13. [GEN10028] Trichomonasul este: (pg. 576)
A: O bacterie mobil
B: O micelie mobil
C: Un protozoar mobil
D: Un germene ce nu poate fi transmis pe cale sexual
E: Un germene din categoria celor implicate n apariia bolii inflamatorii pelvine cronice
Vezi raspuns
14. [GEN10029] Complicaiile pe termen lung ale infeciilor genitale nalte includ: (pg. 578)
A: Creterea riscului de sarcin multipl
B: Creterea riscului de infecii renale
C: Creterea riscului de infertilitate de cauz tubar
D: Creterea riscului de cancer ovarian
E: Creterea riscului de cancer mamar
Vezi raspuns
15. [GEN10034] Diagnosticul diferenial al salpingitei nu se face cu: (pg. 577)
A: apendicita
B: diverticulita
C: sarcina ectopic
D: sarcina intrauterin
E: chisturi ovariene
Vezi raspuns

507

16. [GEN10035] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infec iilor genitale nalte nu includ: (pg.
578)
A: infertilitatea tubar
B: boala abortiv
C: sarcina extrauterin
D: dureri pelvine cronice
E: recidive
Vezi raspuns
17. [GEN10036] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infec iilor genitale nalte nu includ: (pg.
578)
A: infertilitatea tubar
B: boala abortiv
C: sarcina extrauterin
D: dureri pelvine cronice
E: recidive
Vezi raspuns
18. [GEN10037] Vaginita bacterian se caracterizeaz prin : (pg. 576)
A: Leucoree urt mirositoare
B: Eritem vaginal
C: Prurit vulvovaginal
D: Depozite albicioase ( lapte btut)
E: Dispareunie
Vezi raspuns
19. [GEN10041] Endometrita post- avort nu se caracterizeaz prin: (pg. 577)
A: febr
B: durere la mobilizarea uterin
C: dureri pelvine
D: dureri n hipocondrul drept
E: leucoree purulent, murdar
Vezi raspuns
20. [GEN10044] Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis se caracterizeaz prin urmtoarele, cu
excepia: (pg. 576)
A: prurit vulvo-vaginal
B: senzaia de arsur vaginal
C: dispareunie
D: leucoree de culoare gri, urt mirositoare
E: necesit tratament per os
Vezi raspuns
21. [GEN10046] Dintre infectiile genitale joase sunt infectii sexual transmisibile: (576)
A: toate vulvovaginitele
B: vaginita bacteriana
C: infectia cu Trichomonas vaginalis
D: micoza, Candida albicans
E: vaginita cu Gardnerella
Vezi raspuns
22. [GEN10051] Infeciilor genitale NU dau urmtoarea complicaie pe termen lung ()
A: Recidivare
B: Aderene pelvine nsoite de dureri cronice
C: Sarcin extrauterin
D: Infertilitate tubar
E: Endometrioz
Vezi raspuns
23. [GEN10052] Salpingita intr n diagnostic diferenial alturi de, cu excepia ()

508

A: Pancreatita
B: Litiaza renala
C: Peritonita de origine digestiva
D: Diverticulita
E: Apendicita
Vezi raspuns
24. [GEN10053] Endometrita NU este caracterizat de ()
A: Febra
B: Dispareunie
C: Dureri abdominopelvine
D: Leucoree purulent
E: ntotdeauna exist un context post partum sau post avort
Vezi raspuns
25. [GEN10054] Vulvovaginita cu Trichomonas vaginalis NU are urmtorul simptom ()
A: Disurie
B: Dispareunie
C: Prurit vulvovaginal
D: Arsuri vaginale
E: Leucoree verde
Vezi raspuns
26. [GEN10056] Vulvo-vaginita determinata de Gardnerela Vaginalis se caracterizeaza prin: ()
A: febra
B: stare generala alterata
C: aspect tumoral al colului
D: leucoree gri, urat mirositoare( peste putred)
E: leucoree verde
Vezi raspuns
27. [GEN10057] La femeile tinere cu salpingita se recomanda la inceput ()
A: Amoxicilina
B: Analgezice
C: Antiinflamatoare nesteroidiene
D: Laparoscopie
E: Corticoizi
Vezi raspuns
28. [GEN10002] Prezenta dispareuniei indica una din urmatoarele afectiuni: ()
A: Salpingita
B: Vulvovaginita cu Trichomonas vaginalis
C: Abces tubo-ovarian
D: Vulvovaginita candidozica
E: Cervicita
Vezi raspuns
29. [GEN10003] Tratamentul caror infec'ii genitale joase este asigurat de Metronidazol? (pg. 576)
A: Trichomonas vaginalis
B: Streptococ grup B
C: Candidoza vaginal
D: Gardnerella vaginalis
E: Herpes virus genital
Vezi raspuns
30. [GEN10004] Care simptome sunt caracteristice infeciei vaginale cu Candida albicans? (pg. 576)
A: Leucoree gri
B: Leucoree verde
C: Leucoree alb

509

D: Depozite vaginale albicioase

E: Eritem vaginal
Vezi raspuns
31. [GEN10009] Vaginita cu Candida prezint urmtoarele simptome: (pg. 576)
A: leucoree gri, urt mirositoare
B: leucoree verde
C: leucoree alb
D: prurit
E: dispareunie
Vezi raspuns
32. [GEN10012] Despre endometrita sunt adevarate urmtoarele afirmaii: (pg. 577)
A: Este nsoit de febr
B: Mobilizarea uterina fr durere
C: Leucoree purulent
D: Dureri abdomino-pelvine
E: Apare post-partum sau post-avort
Vezi raspuns
33. [GEN10013] Tratamentul piosapinxului cuprinde: (pg. 577)
A: Laparoscopie, drenaj i evacuare de puroi
B: Puncie diagnostic
C: Antiinflamatoare nesteroidiene i corticoterapie
D: Montare DIU
E: Antibioterapie
Vezi raspuns
34. [GEN10014] Trichomonas vaginalis se caracterizeaz prin (pg. 576)
A: eritem vaginal
B: leucoree verde,urt mirositoare
C: cervicit
D: leucoree gri,urt mirositoare
E: disurie
Vezi raspuns
35. [GEN10016] Piosalpingele se caracterizeaz clinic prin: (pg. 576)
A: febr
B: leucoree murdar sau purulent
C: frison
D: dureri abdominopelvine,uneori pulsatile i insomniante
E: dispareunie
Vezi raspuns
36. [GEN10019] Complicaiile pe termen lung ale infeciilor genitale nalte pot fi: (pg. 578)
A: aderene pelvine
B: sarcina extrauterin
C: endometrite
D: distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine
E: piosalpinx
Vezi raspuns
37. [GEN10020] Candida albicans se manifest clinic prin: (pg. 576)
A: leucoree gri
B: prurit
C: depozite albicioase
D: modificarea aspectului colului
E: dispareunie
Vezi raspuns

510

38. [GEN10023] Piosalpingele presupune din punct de vedere clinic: (pg. 577)
A: amenoree
B: febr
C: dureri abdominopelvine
D: leucoree murdar sau purulent
E: masa laterouterin dureroas
Vezi raspuns
39. [GEN10024] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte sunt: (pg. 578)
A: infertilitatea tubar
B: sarcin extrauterina
C: adenomioza
D: aderene pelvine
E: recidive
Vezi raspuns
40. [GEN10026] Simptomele n infecia genital cu Trichomonas vaginalis sunt: (pg. 576)
A: leucoree verde, urt mirositoare
B: spaniomenoree
C: dispareunie
D: prurit vulvovaginal
E: cervicit
Vezi raspuns
41. [GEN10027] Simptomele n infecia genital cu Candida albicans sunt: (pg. 576)
A: prurit
B: leucoree alb
C: metroragie
D: eritem vaginal
E: dispareunie
Vezi raspuns
42. [GEN10030] Vaginita bacterian (Gardnerella vaginalis): (pg. 576)
A: Prezint leucoree verde, urt mirositoare
B: Prezint leucoree gri, urt mirositoare, de pete putred
C: Prezint leucoree alb, zgrunuroas, nemirositoare
D: Colul are aspect de cervicit
E: Colul are aspect normal
Vezi raspuns
43. [GEN10031] Piosalpinxul: (pg. 576)
A: D febr
B: Nu d febra
C: D dureri importante pelvine
D: Se nsoeste de prezena de mas laterouterin dureroas la tuseul vaginal
E: Este o infecie torpid, paucisimptomatic
Vezi raspuns
44. [GEN10032] Piosalpingele se caracterizeaz prin: (pg. 577)
A: febr
B: cefalee
C: dureri abdominopelvine
D: leucoree purulent
E: mas latero-uterin dureroasa la tueul vaginal
Vezi raspuns
45. [GEN10033] Urmtoarele afirmaii despre endometrita sunt adevrate: (pg. 577)
A: febr
B: dureri abdomino-pelvine
C: dureri la mobilizarea uterin

511

D: hidroree
E: leucoree purulent
Vezi raspuns
46. [GEN10038] Diagnosticul diferential al salpingitei include urmtoarele , cu excepia : (pg. 577)
A: Apendicita
B: diverticulita
C: Colecistita
D: Avort septic
E: Hidronefroza
Vezi raspuns
47. [GEN10039] Urmtoarele simptome sunt specifice endometritei : (pg. 577)
A: Febra
B: Cefalee
C: Leucoree purulent
D: Lombalgii
E: Prurit
Vezi raspuns
48. [GEN10040] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte sunt : (pg. 578)
A: Infertilitate tubar
B: Litiaza renal
C: Sarcina extrauterin
D: Cistita acut hemoragic
E: Boala abortiv
Vezi raspuns
49. [GEN10042] Diagnosticul diferenial al salpingitei se face cu: (pg. 577)
A: chisturi ovariene
B: sarcina ectopic
C: pancreatita
D: pielonefrita
E: colecistita
Vezi raspuns
50. [GEN10043] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infectiilor genitale nalte sunt: (pg. 578)
A: sarcina extrauterin
B: fibromatoza uterin
C: cancerul de endometru
D: infertilitatea tubar
E: dureri pelvine cronice
Vezi raspuns
51. [GEN10045] Tratamentul infectiilor genitale inalte: ()
A: monoantibioterapie + AINS
B: monoantibioterapie + corticoterapie
C: biantibioterapie cu spectru larg+analgezice+/- AINS si corticoterapie
D: Augmentin + Oflocet
E: Laparoscopie la femeia tanara inainte de inceperea antibioterapiei
Vezi raspuns
52. [GEN10047] Tratamentul micozei vaginale_Candida Albicans este: (576)
A: Fluconazol ovule
B: Sapun alcalinizant
C: Econazol comprimate
D: Econazol ovule
E: Econazol crema vaginala
Vezi raspuns

512

53. [GEN10048] Piosalpingelul este caracterizat de ()

A: Dureri abdominopelvine pulsatile
B: Prurit vulvovaginal
C: Cervicit
D: Leucoree purulent
E: Febr
Vezi raspuns
54. [GEN10049] Salpingita este asociat cu urmtoarele investigaii paraclinice ()
A: CT pelvin
B: Analize bacteriologice
C: ECBU
D: Hemocultur
E: Ecografie abdominal
Vezi raspuns
55. [GEN10050] Vulvovaginita cu trichomonas vaginalis se manifest prin ()
A: Prurit vulvovaginal
B: Leucoree alb
C: Disurie
D: Dispareunie
E: Arsuri vaginale
Vezi raspuns
56. [GEN10055] Tratamentul abcesului trompei uterine cuprinde: (578)
A: tri-antibioticoterapie+analgezice+AINS+corticoizi
B: bi-antibioticoterapie: Oflocet+Flagyl+anagezice+AINS+corticoizi
C: indepartarea DIU daca acesta este instalat
D: laparoscopie cu drenaj si evacuare de puroi din piosalpinge
E: se va urmari adiministararea unei bi-antibioticoterapii adaptate antibiogramei timp de 6
saptamanidupa care se va programa o laparoscopie de control +salpingectomie
Vezi raspuns
57. [GEN10058] Se caracterizeaza prin leucoree murdara si purulenta urmatoarele infectii genitale?
(pagina 577)
A: Vaginita bacteriana
B: Piosalpinge
C: Infectia cu Trichomonas vaginalis
D: Endometrita post-partum si post-avort
E: Salpingita
Vezi raspuns
58. [GEN10059] Urmatoarele investigatii intra in evaluarea abcesului trompei uterine, cu exceptia?
(pagina 577)
A: Hemocultura, cultura PCR Chlamydia si micoplasma
B: Sumar de urina
C: Ecografie pelvina
D: Histerosalpingografie
E: Probe cervicovaginale
Vezi raspuns
59. [GEN10060] Examenul microscopic direct si cultura cu antibiograma nu indica urmatoarele, cu
exceptia: (pagina 576)
A: Trichomonas vaginalis este un protozoar multiflagelat imobil
B: Celule clue in vaginita bacteriana
C: Filamente miceliene la 5 minute dupa adaugarea de potasiu in caz de micoze
D: Examen cu hidroxid de potasiu in caz de vaginoza bacteriana
E: Trichomonas vaginalis este un protozoar uniflagelat mobil
Vezi raspuns

513

Intrebarile din tema Patologia

pelvin i mamar la femei

tumoral

genital

1. [TGE10014] In cazul formatiunilor tumorale pelvine la femeie, investigatia de prima intentie este:
(587-588)
A: RMN pelvin
B: CT abdominopelvin
C: Markeri tumorali(CA 125, CA 19-9, CEA)
D: Ecografia pelvina
E: Hemograma
Vezi raspuns
2. [TGE10016] Natura organica a chisturilor ovariene este evocata de prezenta urmatoarelor semne,
cu exceptia: (pg. 588)
A: Una sau mai multe vegetatii intrachistice
B: Perete gros
C: Caracter multilocular
D: Componenta solida
E: Diametrul mai mic sau egal cu 6 cm, indiferent de aspectul ecografic
Vezi raspuns
3. [TGE10018] Adenomioza se caracterizeaza prin: (pg 589)
A: Tesut muscular in cadrul endometrului
B: Poate fi asociata cu endometrioza si fibromul uterin
C: Este o patologie rara
D: Colectie dureroasa latero-uterina
E: Toate raspunsurile sunt adevarate
Vezi raspuns
4. [TGE10021] Despre hemoragia intrachistica nu sunt adevarate: (pg 599)
A: Anemia este rar intalnita si poate fi usoara
B: Tablou de hemoperitoneu cu dureri pelvine severe, cu aparare si uneori soc hemoragic
C: Ecografia evidentiaza un chist ovarian cu continut eterogen
D: Durere pelvina, de multe ori fara aparare, fara hemoperitoneu, b-hCG negativ
E: Chistectomie laparoscopica dupa solutionarea episodului acut, in cazul in care chistul nu a fost
functional si nu a disparut spontan
Vezi raspuns
5. [TGE10022] Urmtoarele semne ecografice, pentru chistul organic, sunt evocatoare pentru
malignitate, cu excepia: (pg. 588)
A: Ascita
B: Componenta solid
C: Indice Doppler crescut
D: Prezena vegetaiilor
E: Vascularizaie central
Vezi raspuns
6. [TGE10023] La femeile aflate la menopauz i care prezint chist de ovar benign, se va recomanda:
(pg. 588)
A: CA 125
B: CA 19-9
C: CA 153
D: CEA
E: Mutaia BRCA1 sau BRCA2
Vezi raspuns
7. [TGE10028] Screeningul cancerului mamar presupune: (pg. 603)

514

A: mamografie ncepnd de la 50 de ani

B: mamografie ncepnd de la 30 de ani
C: mamografie ncepnd de la 40 de ani
D: ecografie ncepnd de la 50 de ani
E: ecografie bianual ncepnd de la 50 de ani
Vezi raspuns
8. [TGE10029] Imunoterapie (erceptine) se administreaz: (pg. 603)
A: n caz de supraexpresie HER-2
B: n caz de CA-125 crescut
C: n caz de CA-125 sczut
D: n caz de CA-15-3 crescut
E: n caz de CA-15-3 sczut
Vezi raspuns
9. [TGE10030] Chistul dermoid este din punct de vedere histologic o tumor cu celule: (pg. 598)
A: Mucinoase
B: Endometroide
C: Tranziionale
D: Germinale
E: Clare
Vezi raspuns
10. [TGE10032] Analiza histologic a zonei de rezecie larg n tumora mamar canceroas palpabil,
sub 3 cm, include urmtoarele, cu excepia: (pg. 603)
A: Tipul histologic al tumorii
B: Dimensiunea tumorii
C: Invadarea marginilor de rezecie
D: Examenul citologic pe lam
E: Expresia receptorilor pentru hormonii sexuali
Vezi raspuns
11. [TGE10037] Tratamentul adjuvant al carcinomului ductal mamar const n: ()
A: chimioterapie
B: hormonoterapie
C: radioterapie extern a snului restant
D: tratament chirurgical
E: suprimarea funciei ovariene cu GnRh
Vezi raspuns
12. [TGE10040] Adenofibromul mamar: (pg. 601)
A: are dimensiune variabil n funcie de momentul ciclului menstrual
B: tegumentul din jurul su este afectat
C: este prezent adenopatie axilar homolateral
D: este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, nedureros
E: apare la femei peste 35 ani
Vezi raspuns
13. [TGE10041] Natura organic a chistului ovarian va fi evocat de prezen a unuia dintre urmtoarele
semne_: (pg. 588)
A: perete subire
B: componenta lichidian
C: caracter unilocular
D: una sau mai multe vegetaii intrachistice
E: diametrul chistului mai mare sau egal cu 4 cm.
Vezi raspuns
14. [TGE10042] Una dintre particularitile chisturilor dermoide este: (pg. 598)
A: este o tumor malign
B: dispare sub tratament estroprogestativ

515

C: conine grsime, fanere, dini, fragmente de os

D: are exclusiv coninut lichidian
E: se remite sub tratament antibiotic
Vezi raspuns
15. [TGE10043] Tratamentul adjuvant al carcinomului mamar ductal presupune (pg. 604)
A: chimioterapie
B: hormonoterapie
C: chirurgie radical
D: radioterapie extern a snului restant
E: chirurgie conservatoare
Vezi raspuns
16. [TGE10046] Adenomioza este: (pg. 589)
A: infiltrarea cu esut endometrial n cadrul miometrului
B: o afeciune genital malign
C: sindrom aderenial pelvin postoperator
D: infiltrarea cu esut endometrial la nivelul ovarului
E: infiltrarea cu esut endometrial la nivelul marelui epiploon
Vezi raspuns
17. [TGE10047] Urmtoarele afirmaii cu privire la piosalpinx sunt adevrate, cu excep ia: (pg. 589)
A: este un abces tubar sau tubo-ovarian
B: reprezint o complicaie a salpingitei
C: este localizarea tubar a sarcinii ectopice
D: este o colecie dureroas latero-uterin vizibil la ecografie
E: se asociaz cu sindrom biologic inflamator
Vezi raspuns
18. [TGE10050] In cazul unei formaiuni tumorale pelvine la femeie, din bilantul paraclinic, se
recomand de prim intenie: (pg. 587)
A: Tomografia computerizat, datorit sensibilit ii i specificitii foarte mari
B: Rezonan magnetic nuclear, datorit eficacitii crescute i datorit absen ei riscului de
iradiere
C: Examenul ecografic pelvin, examinare ieftin, neiradiant, accesibil, fr risc, sensibilitate i
specificitate mari
D: Intervenia chirurgical, care ofer examenul histopatologic al piesei
E: Markerii tumorali (CA12-5, CA 19-9, CEA), markeri specifici i utili in procesul de diagnostic
Vezi raspuns
19. [TGE10051] Selectai afirmaia adevrat despre adenomioz: (pg. 589)
A: Este o patologie rar ntlnit
B: Este o leziune preneoplazic a uterului
C: Este frecvent ntlnit la femei tinere, n asociere cu endometrioza
D: Se poate asocia cu creterea de volum a uterului i cu dismenoree
E: Este ntotdeauna o afectiune izolat, nu se asociaz cu fibromul uterin.
Vezi raspuns
20. [TGE10054] Mastoza este: (pg. 601)
A: O afeciune eminamente benign a snului, nu cre te riscul de cancer mamar
B: O afeciune preneoplazic a snului, ce asociaz un interval mic de timp de la diagnostic pn la
apariia cancerului mamar
C: O afeciune care asociaz diferite tipuri de leziuni, non-inflamatorii, non-neoplazice, i care cre te
riscul de cancer de sn
D: O afeciune care necesit ntotdeauna biopsiere i cura chirurgical
E: O afeciune benign, care nu asociaz niciodat adenopatie axilar
Vezi raspuns
21. [TGE10055] Screening-ul populaional pentru cancerul de sn se face: (pg. 603)
A: Cu examene mamografice anuale de la 35 de ani

516

B: Cu examene ecografice, imediat dupa nceperea vie ii sexuale, anual

C: Cu examen RMN de sn, la toate pacientele cu risc, anual
D: Cu mamografie la doi ani la pacientele cu vrste peste 50 de ani
E: Cu identificarea mutaiei BRCA 1 i 2
Vezi raspuns
22. [TGE10058] Poate fi semn ecografic evocator al malignit ii unui chist ovarian: (pg. 588)
A: ascita
B: importana componentei lichide
C: absena vegetaiilor
D: vascularizarea periferic
E: indice de rezisten Doppler crescut
Vezi raspuns
23. [TGE10059] Torsiunea ovarian nu se caracterizeaz prin: (pg. 599)
A: durere cu iradiere epigastric
B: vrsturi
C: aprare abdomino-pelvin
D: durere de tip lovitur de pumnal
E: durere cu iradiere lombar
Vezi raspuns
24. [TGE10064] Abcesul mamar: (pg. 602)
A: Complic alptarea matern
B: Nu este favorizat de fumat
C: Reprezint proliferarea benign a esutului adipos nconjurat de capsul
D: Este o tumor benign ce se dezvolt din canalele galactofore
E: Renunarea la fumat nu influeneaz recidivele
Vezi raspuns
25. [TGE10065] Hemoragia intrachistic se caracterizeaz prin: (pg. 599)
A: Hemoperitoneu
B: Durere pelvin, de multe ori fara aprare
C: Beta-HCG pozitiv
D: Metroragie
E: Durere sever de tip lovitur de pumnal.
Vezi raspuns
26. [TGE10068] Diagnosticul imunologic al tumorilor ovariene presupune: (pg. 600)
A: alfa- fetoproteina
B: beta- HCG
C: CA 125
D: CA 19.3
E: progesteronul
Vezi raspuns
27. [TGE10069] Privind cancerul ovarian urm[toarele afirmaii sunt adevrate: (pg. 599)
A: nu prezint factori de risc
B: vrsta medie de apariie este de 40-45 ani
C: existena unei colecii pleurale
D: tulburrile digestive sunt rare
E: tratament de elecie: histerectomie total cu anexectomie bilateral
Vezi raspuns
28. [TGE10070] Adenofibromul mamar_: (pg. 601)
A: este forma comun de tumor malign
B: apare de obicei la vrste naintate
C: diagnosticul de certitudine este dat de biopsia sub ghidaj ecografic
D: are limite imprecise, plurilobulat, nedureros

517

E: excizia chirurgical se face numai la pacientele n postmenopauz

Vezi raspuns
29. [TGE10071] Screeningul pentru cancerul de sn: (pg. 603)
A: este indicat la toate femeile n perioada de activitate sexual
B: este indicat la femeile peste 70 de ani
C: include examinare echografic
D: include examinare clinic i mamografic
E: este indicat anual la femeile peste 50 de ani
Vezi raspuns
30. [TGE10073] Modificrile mamografice n cancerul mamar sunt: (pg. 603)
A: ngroarea sau retracia tegumentelor
B: prezena unei opaciti stelate, neregulate
C: modificri de sensibilitate
D: opacitate cu contur regulat
E: modificri de temperatura la nivelul formaiunii tumorale
Vezi raspuns
31. [TGE10076] Semnele ecografice evocatoare ale malignitii nu includ: (pg. 588)
A: ascita
B: existena vegetaiilor
C: vascularizarea periferic
D: indice de rezisten Doppler sczut
E: componenta solid
Vezi raspuns
32. [TGE10079] Hemoragia intrachistic ovarian se manifest clinic prin: (pg. 599)
A: durere sever tip " lovitura de pumnal"
B: tablou de hemoperitoneu
C: aprare abdomino-pelvin obligatorie
D: durere pelvin, de multe ori fr aprare
E: oc hemoragic
Vezi raspuns
33. [TGE10080] Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt urmtorii, cu excep ia; (pg. 602)
A: pubertate precoce
B: menopauza tardiv
C: alptarea
D: nuligestitate
E: antecedente de radioterapie toracic
Vezi raspuns
34. [TGE10097] Puncia de aspiraie transvaginal a chistului ovarian este contraindicat n
urmtoarele situaii, cu excepia ()
A: Tumor malign
B: Chist dermoid
C: Chist mucinos
D: Chist funcional
E: Tumor borderline
Vezi raspuns
35. [TGE10098] Natura organic a chistului ovarian NU este indicat de ()
A: Vegetaiile intrachistice
B: Peretele gros
C: Prezena n mai multe locuri
D: Soliditate
E: Diametru > 4cm
Vezi raspuns

518

36. [TGE10099] Diagnosticul clinic al unei formatiuni tumorale pelvine include, cu excepia ()
A: Tueu pelvin
B: Examinare cu specul
C: Cutarea adenopatiilor periferice
D: Auscultaia pulmonar
E: CT abdomino-pelvin
Vezi raspuns
37. [TGE10102] Torsiunea ovarelor se manifest prin ()
A: Beta-hCG pozitiv
B: Soc hemoragic
C: Hemoperitoneu
D: Absena aprrii abdominale
E: Durere sever (lovitura de pumnal)
Vezi raspuns
38. [TGE10103] Hemoragia intrachistic ovarian NU se manifest prin ()
A: Sindrom inflamator moderat
B: Anemie
C: Beta hCG negativ
D: Hemoperitoneu
E: Durere pelvin
Vezi raspuns
39. [TGE10104] NU caracterizeaz tumorile epiteliale ovariene ()
A: mucinoase
B: nedifereniate
C: cu celule tranzitionale
D: cu celule clare
E: cu celule germinale
Vezi raspuns
40. [TGE10109] Cancerul mamar NU se trateaz cu ()
A: Chimioterapie adjuvant (prognostic nefavorabil)
B: Suprimarea funciei ovariene cu GnRH la femeile de vrsta a treia
C: Terapie hormonal dac RE+
D: Imunoterapie n caz de supraexprimare a HER 2
E: Radioterapie mamar n cazul tratamentului conservator
Vezi raspuns
41. [TGE10110] Extinderea cancerului mamar NU se investigheaz prin ()
A: CA 15-3
B: Scintigrafie pulmonar
C: Bilan hepatic
D: Radiografie toracic
E: Ecografie mamar
Vezi raspuns
42. [TGE10111] Cancerul mamar este favorizat de, cu excepia ()
A: Pubertate precoce
B: Fumatul
C: Obezitatea
D: Absena alaptrii
E: Mutaia genelor BRCA1 i BRCA2
Vezi raspuns
43. [TGE10112] Adenofibromul mamar NU este caracterizat de ()
A: Evolueaz n timp
B: Nu exist adenopatie asociat
C: Mamelonul neafectat

519

D: Pielea din jurul su este neafectat

E: Nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat
Vezi raspuns
44. [TGE10115] Prezena unei distrofii fibrochistice a snului cre te riscul de apari ie a cancerului de
sn de: ()
A: 2.2 ori
B: 2.4 ori
C: 2.5 ori
D: 2.6 ori
E: 2.8 ori
Vezi raspuns
45. [TGE10002] Semnele de depistare ale unui cancer ovarian sunt: (Pag 599-600)
A: Varsta medie de descoperire este de 50 de ani
B: Metroragie
C: Dureri pelvine
D: Anomalii citologice la frotiul de depistare
E: Anomalii la histerosalpingografie
Vezi raspuns
46. [TGE10003] Managementul terapeutic in cancerul ovarian cuprinde: (Pag 600)
A: Confirmarea naturii maligne a unei tumori ovariene la examinarea extemporanee a piesei
operatorii dupa anexectomie impune efectuarea unei laparotomii mediane daca abordarea initiala a
fost de tip laparoscopic
B: Obiectul interventiei chirurgicale pentru o tumora ovariana maligna complet rezecabila este
reziduu microscopic nul la finalul interventiei
C: In cazul unei tumori ovariene complet rexecabile, chimioterapia adjuvanta postoperatorie consta
in 3 cure de carboplatin
D: In cazul tumorii ovariene nerezacabile, abordarea terapeutica va incepe prin 6 cure de
chimioterapie neoadjuvanta
E: In cazul tumorii ovariene nerezecabile, reevaluarea dupa chimioterapia neoadjuvanta cuprinde un
examen clinic, CT sau RMN si markeri tumorali (CA 125)
Vezi raspuns
47. [TGE10004] Factorii de risc aparitia cancerului mamar sunt: (Pag 601-602)
A: Mastodinia ciclica
B: Distrofia fibrochistica a sanului
C: Carcinomul ductal in situ
D: Carcinomul lobular in situ
E: Antecente de radioterapie toracica
Vezi raspuns
48. [TGE10005] Caracteristicile clinice ale unei tumefieri mamare benigne sunt: (Pag 601, pag 603)
A: Umflatura neregulata
B: Tumefiere de consistenta ferma, dar nu dura
C: Fixare la planurile profunde
D: Fara retragere cutanata supraiacenta
E: Tumefiere cu margini neregukate
Vezi raspuns
49. [TGE10006] In leagtura cu tumorile mamare benigne sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (Pag
601-602)
A: In adenofibromul mamar, pot fi prezente adenopatii axilare homolarerale
B: Papilomul intraductal este o formatiune tumorala care provoaca durere
C: Scurgerile mamelonare sunt manifestari atat ale distrofiei fibrochistice, cat si ale papilomului
intraductal
D: In papilomul intraducatal se recomanda extirparea chirurgicala a intregii zone glandulare unde
este localizat papilomul

520

E: Cu exceptia papilomului intraductal, in celelalte tumori mama benigne nu se va interveni

chirurgical daca caracterul benign e sigur si formatiunea nu jeneaza si nu ingrijoreaza pacienta
Vezi raspuns
50. [TGE10007] Despre tratamentul chisturilor ovariene benigne sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
()
A: Optiunile terapeutice pentru rezolvarea unui chist ovarian organic sunt: chistectomia
laparoscopica, ovariectomia si aspiratia transvaginala sub ghidaj ecografic
B: Indicatiile chistectomiei laparoscopice sunt: aspect oragnic al chistului, cresterea in volum a
chistului si modificarile morfologice la nivelul chistului
C: Aspiratia transvaginala a chistului se va aplica inclusiv in cazul chisturilor dermoide
D: In prezenta semnelor de malignitate, se va aplica o anexectomie de prima intentie
E: Dozajul CA 125 la o pacienta la menopauza cu chist presupus benign este recomandat pentru o
mai buna conduita terapeutica
Vezi raspuns
51. [TGE10008] Despre chisturile ovariene dermoide sunt false urmatoarele afitmatii: ()
A: Se mai numesc si teratoame mature
B: Este cea mai frecventa tumora cu celule germinale
C: Contine grasime, tesut conjunctiv, fanere, dinti, os
D: Orice chist dermoid simptomatic se va trata printr-o ovariectomie laparoscopica
E: Orice chist dermoid cu diametru cel putin egal cu 6cm prezinta risc de torsiune anexiala
Vezi raspuns
52. [TGE10009] Indicatiile chistectomiei sunt: ()
A: Antecedente de hemoragie intrachistica
B: Antecedente de ruptura hemoragica a unui chist ovarian cu hemoperitoneu minim si durere
moderata
C: In urgenta in caz de ruptura unui chist in peritoneu cu soc hemoragic
D: In urgenta in caz de torsiune ovariana
E: Chist dermoid asimptomatic
Vezi raspuns
53. [TGE10010] Examenul anatomopatologic final dupa excizia unei tumori mamare va preciza
urmatoarele: (Tipul histologic si gradul de histoprognostic)
A: Dimensiunea tumorii si distanta de la marginea tumorii la marginile de rezectie
B: Procentul de CIS asociat
C: Invazia ganglionului santinela
D: Prezenta embolilor tumorali la nivelul vaselor si a ganglionilor
E: Prezenta receptorilor pentru estrogen si progestron cu ajutorul imunohistochimiei
Vezi raspuns
54. [TGE10011] Indicatiile chimioterapiei adjuvante in cancerul mamar: ()
A: Invazia ganglionara
B: Gradul inalt de histoprognostic
C: Prezenta receptorilor estrogenici la nivelul tumorii
D: Prezenta embolilor tumorali in vase si ganglioni
E: Varsta inaintata a pacientei
Vezi raspuns
55. [TGE10012] Despre investigatiile Complementare necesare in cancerul mamar sunt adevarate
urmatoarele: ()
A: In cancerul mamar palpabil, mamografia este realizata dupa descoperirea unui nodul suspect la
examenul clinic
B: In cancerul mamar palpabil, rezultatul biopsiei ghidate ecografic arata de cele mai multe ori un
carcinom lobular invaziv
C: In cancerul mamar sublinic, radiografia va localiza focarul de microcalcificari inainte de extirparea
chirurgicala a nodulului
D: Scintigrafia pulmonara se va realiza in cazul cancerului mamar doar inncaz de invazie ganglionara
E: Evaluarea functiei hepatice si ecografia hepatica fac parte din bilantul pre/post-operator in

521

cancerul mamar
Vezi raspuns
56. [TGE10013] Cu privire la tumorile mamare benigne sunt false urmatoarele afirmatii: ()
A: Adenofibromul mamar apare intre 15 si 35 de ani
B: Lipomul este o proliferare benigna a tesutului adipos ce se intalneste la femeia de 45 de ani
C: Biopsia sub ghidaj ecografic este indicata in cazul papilomului intraductal
D: Cand se suspecteaza un papilom intraductal, se indica galatografia si citologia scurgerii mamare
daca aceasta este suspecta
E: Tratamentul adenofibromului mamar consta in administrarea de progestative topic sau oral timp
de 20 de zilr pe luna
Vezi raspuns
57. [TGE10015] Markerii tumorali(CA-125, CA 19-9, CEA) sunt: (pg. 588)
A: Specifici
B: Nespecifici
C: Fara scop diagnostic
D: Dozati sistematic la femeia tanara cu un chist presupus benign
E: Singurul scop: preterapeutic, de exemplu, la cazurile de cancer ovarian(CA 125)
Vezi raspuns
58. [TGE10017] Chistectomia prin laparoscopie se recomanda in cazul: (pg 589)
A: Chisturilor cu aspect organic evidentiat ecografic
B: Cresterii in volum a chistului
C: Modificarii morfologice a chistului
D: Chisturilor ovariene presupus functionale
E: Chisturilo ovariene asimptomatice la varsta fertila
Vezi raspuns
59. [TGE10019] Urmatoarele afirmatii cu privire la piosalpinx sunt adevarate: (pg 589)
A: Este un abces tubar sau tubo-ovarian
B: Reprezinta tesut endometrial in cadrul miometrului
C: Sindromul biologic inflamator nu este prezent
D: Se va cauta o imunosupresie
E: Se caracteizeaza printr-o colectie dureroasa latero-uterina vizibila ecografic
Vezi raspuns
60. [TGE10020] Care afirmatii sunt adevarate: (pg 598-599)
A: Cea mai frecventa tumora cu celule germinale este teratomul matur
B: Chisturile ovariene functionale dispar spontan in 1-3 luni
C: Pentru orice chist organic se va aplica de prima intentie anexectomie
D: Toate chisturile dermoide simptomatice trebuie operate(chistectomie laparoscopica)
E: Chisturile organice vor fi operate (chistectomie laparoscopica sau ovariectomie) in functie de
volumul chistului si varsta femeii
Vezi raspuns
61. [TGE10024] Despre adenomioz sunt adevrate urmtoarele afirma ii: (pg. 589)
A: Dismenoreea debuteaz nainte de menstrua ie i continu, uneori, i dup ncheierea acesteia
B: Uterul nu poate fi complet invadat de adenomioz
C: Este o patologie rar
D: Poate fi asociat cu fibromul uterin
E: Reprezinta infiltrarea zonei jonciunii cu esut endometrial n cadrul miometrului
Vezi raspuns
62. [TGE10025] Lipomul: (pg. 602)
A: Este o proliferare malign a esutului adipos nconjurat de o capsul
B: Vrsta medie de apariie este de 45 ani
C: Mas moale,mobil, nedureroas
D: Impune tratament chirurgical
E: Mamografie: zona hiperclar, nconjurat de o capsul fin i opac

522

Vezi raspuns
63. [TGE10026] Semnele ecografice evocatoare ale malignitii unui chist organic ovarian sunt : (pg.
588)
A: ascita
B: componenta solid important
C: existenta vegetaiilor
D: vascularizaia central i un indice de rezisten Doppler sczut
E: vascularizaia periferic i un indice de rezistent Doppler crescut
Vezi raspuns
64. [TGE10027] Markeri tumorali cuprini n bilanul preterapeutic al maselor ovariene suspecte sunt:
(pg. 600)
A: HER 2
B: CA 125
C: ACE
D: CA 19-9
E: CA 15-3
Vezi raspuns
65. [TGE10031] Care dintre urmtoarele situaii clinice reprezint complica ii ale chisturilor ovariene?
(pg. 599)
A: Necrobioz
B: Hemoragia intrachistic
C: Ruptura hemoragic a chistului
D: Torsiunea
E: Sepsis
Vezi raspuns
66. [TGE10033] Factorii de risc pentru cancerul mamar includ: (pg. 602)
A: Antecedente personale patologice de tumori benigne mamare
B: Antecedente personale patologice de tumori maligne mamare
C: Multigestitate
D: Pubertate tardiv
E: Prima sarcin precoce
Vezi raspuns
67. [TGE10034] Care sunt factorii de risc pentru cancerul mamar: (pg. 602)
A: nivel socioe-conomic ridicat
B: pubertatea precoce, nuligestitate
C: mutaia genelor BRCA1 i BRCA2
D: antecedente personale de cancer mamar
E: prima sarcina precoce
Vezi raspuns
68. [TGE10035] Mastoza sau distrofia fibrochistic a snului: (pg. 601)
A: conduita terapeutic const n administrarea de progestative per os sau topice timp de 20 de zile
pe lun
B: mrimea chisturilor este variabil n funcie de momentul ciclului
C: este o tumor mamar malign
D: crete riscul cancerului de sn
E: tratamentul este eminamente chirurgical
Vezi raspuns
69. [TGE10036] Natura organic a chistului ovarian va fi evocat de prezen a unuia dintre urmtoarele
semne: (pg. 588)
A: componenta lichid
B: una sau mai multe vegetaii intrachistice
C: perete gros

523

D: diametrul chistului mai mare sau egal cu 3 cm indiferent de aspectul ecografic

E: ascita
Vezi raspuns
70. [TGE10038] Distrofia fibro-chistic a snului se caracterizeaz prin: (pg. 601)
A: prezena unui nodul sau mai muli, chiar placard
B: nu crete riscul cancerului de sn
C: nodul mamar care este constant indiferent de momentul ciclului
D: mastodinie cronic cu agravare premenstrual
E: pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
Vezi raspuns
71. [TGE10039] Chisturile dermoide: (pg. 598)
A: conin fanere, grsime, fragmente os
B: sunt tumori benigne de ovar
C: sunt tumori maligne de ovar
D: se impune rezecie(chistectomie) n momentul diagnosticului indiferent de dimensiune i
simptomatologie
E: diagnosticul este confirmat de CT/RMN
Vezi raspuns
72. [TGE10044] Natura organic a unui chist ovarian poate fi evocat de urmtoarele semne: (pg.
588)
A: una sau mai multe vegetaii intrachistice
B: spaniomenoree
C: componenta solid
D: caracter multilocular
E: hiperandrogenism
Vezi raspuns
73. [TGE10045] Semne ecografice evocatoare ale malignitii pentru un chist ovarian organic sunt:
(pg. 588)
A: ascita
B: importana componentei solide
C: existena vegetaiilor
D: indice de rezisten Doppler scazut
E: conul de umbr posterior
Vezi raspuns
74. [TGE10048] Ruptura hemoragic a unui chist ovarian are urmtorul tablou: (pg. 599)
A: hemoperitoneu cu dureri pelvine severe
B: aprare muscular abdominal
C: dismenoree
D: oc hemoragic dac sngerarea este sever
E: bradicardie
Vezi raspuns
75. [TGE10049] Afirmaiile adevrate cu privire la adenofibromul mamar sunt: (pg. 601)
A: apare la femeile tinere cu vrste ntre 15-35 de ani
B: este o tumor benign
C: este o tumora malign
D: este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, ferm
E: exist adenopatie asociat
Vezi raspuns
76. [TGE10052] Natura organic a unui chist ovarian este evocat de: (pg. 588)
A: Prezena unui perete subire
B: Prezena de vegetaii
C: Prezena de septuri fine la examinarea ecografic, evocatoare pentru hemoragie intrachistic
D: Dimensiuni mai mici de 6 cm

524

E: Caracterul multilocular
Vezi raspuns
77. [TGE10053] Cancerul ovarian este: (pg. 599)
A: O boal ce apare cel mai frecvent la femei n plin via reproductiv
B: O boal frecvent diagnosticata n stadiile precoce, dac pacienta se prezint la medicul specialist
anual, i i se practic examenul Babes Papanicolaou
C: O boal depistat tardiv frecvent, la apariia complicaiilor (exemplu ascita)
D: O boala ce apare frecvent n climax
E: O boala ce poate da colecii pleurale
Vezi raspuns
78. [TGE10056] ntre factorii de risc pentru cancerul mamar intr: (pg. 602)
A: Multiparitatea, cu pauze scurte ntre alptari multiple
B: antecedente personale de patologie benign a snului, cu atipii
C: Pubertatea tardiv
D: Prima sarcina tardiv
E: Menopauza precoce
Vezi raspuns
79. [TGE10057] Principiul ganglionului santinel axilar: (pg. 603)
A: Chiar dac ganglionul santinel nu este invadat, este frecvent invadarea celorlal i, de aceea se
indic evidarea ganglionar complet chirurgical n toate cazurile
B: Tehnica a fost validat doar pentru tumori mai mari de 3 cm
C: Localizarea ganglioniilor santinel se face palpator, intraoperator
D: Se practic examenul HP extemporaneu din ganglionii santinel
E: n caz de ganglion santinel metastatic se practic limfadenectomie axilar
Vezi raspuns
80. [TGE10060] Natura organic a unui chist ovarian este evocat de prezen a unuia din urmtoarele
semne: (pg. 588)
A: una sau mai multe vegetaii intrachistice
B: diametrul chistului mare sau egal cu 1 cm
C: caracter multilocular
D: perete gros
E: perete subire
Vezi raspuns
81. [TGE10061] Urmtoarele afirmaii despre mastoz sunt adevrate: (pg. 601)
A: crete riscul cancerului de sn
B: dup terminarea menstruaiei simptomele se atenueaz
C: pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
D: tratamentul este eminamente chirurgical
E: tratamentul const n administrarea de progestative
Vezi raspuns
82. [TGE10062] Piosalpinxul se caracterizeaz prin: (pg. 589)
A: Dureri, febr sau subfebrilitate
B: Sindrom biologic inflamator
C: Dismenoree
D: Ascit
E: Metroragie
Vezi raspuns
83. [TGE10063] Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt: (pg. 602)
A: prima sarcin tardiv
B: Obezitatea
C: Alcoolismul
D: Prezena alptarii
E: Tabagismul

525

Vezi raspuns
84. [TGE10066] Clasificarea histologic a tumorilor ovariene cuprinde: (pg. 598)
A: tumori epiteliale
B: tumori ale stromei gonadale i ale cordoanelor sexuale
C: tumori cu celule germinale
D: tumori de rete ovarii
E: tumori borderline de ovar
Vezi raspuns
85. [TGE10067] Complicaiile chisturilor ovariene includ: (pg. 599)
A: involuia n menopauz
B: torsiunea ovarului
C: ruptura hemoragic
D: degenerescena malign
E: hemoragia intrachistic
Vezi raspuns
86. [TGE10072] n distrofia fibrochistic a snului: (pg. 601)
A: se asociaz leziuni de diferite tipuri
B: unul sau mai muli noduli, uneori apar scurgeri mamelonare
C: acuzele sunt exacerbate n perioada premenstrual
D: adenopatii homolaterale suspecte
E: ader la piele i la planurile subiacente
Vezi raspuns
87. [TGE10074] Natura organic a unui chist ovarian este evocat de_: (pg. 588)
A: diametrul chistului mai mare sau egal cu 6 cm
B: componenta lichidian
C: caracter multilocular
D: perete subire, nevizualizabil
E: prezena vegetaiilor intrachistice
Vezi raspuns
88. [TGE10075] Managementul unei tumori anexiale suspecte presupune: (pg. 589)
A: RMN abdomino-pelvin
B: CA 125
C: CT toracoabdominopelvin
D: histerosalpingografie
E: aspiraia transvaginal sub ghidaj ecografic
Vezi raspuns
89. [TGE10077] Indicaia operatorie ( chistectomie prin laparoscopie) se recomand n caz de: (pg.
589)
A: chist cu aspect organic evideniat prin ecografie
B: cretere de volum a chistului
C: prezena ascitei n cantitate mare
D: prezena unui chist folicular sau de corp luteal
E: n caz de modificri morfologice ale chistului
Vezi raspuns
90. [TGE10078] Semnele ecografice evocatoare pentru tumora malign ovarian sunt; (pg. 588)
A: ascita
B: vegetaii intrachistice
C: componenta solid
D: diametrul chistului sub 2,5 cm
E: coninut intrachistic clar, anecogen
Vezi raspuns
91. [TGE10081] Conduita terapeutic n cancerul mamar subclinic const n: (pg. 604)

526

A: tumorectomie
B: radioterapie extern a snului restant
C: chimioterapie
D: fr hormonoterapie
E: limfadenectomie axilar
Vezi raspuns
92. [TGE10082] Din punct de vedere histologic tumorile ovariene sunt reprezentate de (p.598) ()
A: tumori epiteliale
B: tumori cu celule germinale
C: tumori de rete ovari
D: tumor a stromei gonadale
E: chisturi ovariene funcionale
Vezi raspuns
93. [TGE10083] Chistul dermoid se caracterizeaz prin (p. 598): ()
A: tumora benigna ovariana
B: contine grasime, fanere, dinti
C: se complica cu torsiune anexiala
D: chistectomie laparoscopica pentru cel asimptomatic
E: chistectomie laparoscopica pentru cel simptomatic
Vezi raspuns
94. [TGE10084] Complicatiile chistului ovarian sunt reprezentate de (p. 599) ()
A: hemoragie intrachistica
B: piosalpinge
C: hematosalpinge
D: torsiune ovariana
E: ruptura hemoragica
Vezi raspuns
95. [TGE10085] Hemoragie intrachistica se caracterizeaza prin (p. 599): ()
A: durere pelvina
B: subfebrilitate
C: hemoperitoneu
D: sd. inflamator
E: uneori anemie usoara
Vezi raspuns
96. [TGE10086] Ruptura hemoragica a unui chist ovarian se caracterizeaza prin: ()
A: durere pelvina
B: hemoperitoneu
C: iradiere lombara
D: febra
E: varsaturi
Vezi raspuns
97. [TGE10087] Tumorile benigne mamare se caracterizeaza prin (p. 601) ()
A: mobila
B: consistenta ferma
C: bine delimitata
D: retractie cutanata supraiacenta
E: adenopatie asociata
Vezi raspuns
98. [TGE10088] Sunt informatii adevarate despre adenofibromul mamar ()
A: 15-35 ani
B: uneori dur
C: nodul izolat si superficial

527

D: durere
E: uneori plurilobular
Vezi raspuns
99. [TGE10089] Mastoza se caracterizeaza prin: ()
A: asocierea leziunilor de diferite tipuri: fibroza, chisturi, adenomioza
B: mastodinie ciclica
C: agravarea simptomelor premenstrual
D: simptomele se atenueaza postmenstrual
E: tratament cu progestative 20 zile/luna
Vezi raspuns
100. [TGE10090] Natura organica a unui chist va fi evocata de prezenta unuia din semnele urmatoare:
(pag.588)
A: una sau mai multe vegetatii intrachistice
B: ascita
C: componenta si solida
D: caracter multilocular
E: perete gros
Vezi raspuns
101. [TGE10091] Agumente clinice in favoarea unei tumori benigne de san: (pag.601)
A: tumefiere rotunjita
B: consistenta ferma
C: opacitate stelata,neregulata la mamografie
D: bine delimitata
E: fixare la planul profund
Vezi raspuns
102. [TGE10092] Tumora anexiale suspect se abordeaz prin ()
A: RMN pelvin
B: CT toracoabdominopelvin
C: CA 125
D: CA 15-3
E: Ecografie abdominal
Vezi raspuns
103. [TGE10093] Chisturile ovariene organice se opereaz dac ()
A: Sunt simptomatice
B: Au loc modificri morfologice
C: Se observ o cretere n volum
D: Sunt funcionale
E: Au aspect organic la ecografie
Vezi raspuns
104. [TGE10094] Chistul ovarian organic este evideniat prin ()
A: Caracter multilocular
B: Perete gros
C: Component solid
D: Vegetaii intrachistice
E: Ascit
Vezi raspuns
105. [TGE10095] Natura maselor tumorale pelvine se poate identific prin ()
A: Fosfataz acid
B: CA 19-9
C: CA 125
D: CA 15-3
E: CEA
Vezi raspuns

528

106. [TGE10096] Referitor la ecografia pelvin urmtoarele sunt adevrate (pg. 687)
A: Are specificitate mare
B: Are sensibilitate mare
C: Nu prezint risc iatrogen
D: Provoac iradiere redus
E: Este prima investigaie n cazul maselor pelvine
Vezi raspuns
107. [TGE10100] Ruptura hemoragic a unui chist ovarian se manifest prin ()
A: Sindrom inflamator moderat
B: Uneori oc hemoragic
C: Aparare abdominal
D: Dureri pelvine moderate
E: Hemoperitoneu
Vezi raspuns
108. [TGE10101] Teratoamelor mature se descriu prin ()
A: Pot conine grsime
B: Sunt tumori maligne ovariene
C: La radiografia simpl apar ca formaiuni opace
D: Pot disprea spontan dup un timp
E: Necesitatea operrii, dac sunt simptomatice
Vezi raspuns
109. [TGE10105] Cancerului mamar palpabil este caracterizat de ()
A: Atracie cutanat
B: Bine delimitat
C: Mobil
D: Neregulat
E: Dur
Vezi raspuns
110. [TGE10106] Cancerul mamar este favorizat de ()
A: Nuligestitate
B: Menopauz tardiv
C: Multiparitate
D: Obezitate
E: Fumat
Vezi raspuns
111. [TGE10107] Papilomul intraductal este caracterizat de ()
A: Trebuie efectuat citologia scurgerii
B: Se va face excizie doar dac incomodeaz
C: Se trateaz prin piramidectomie
D: Determina galactoragie
E: Dezvoltare n esut adipos
Vezi raspuns
112. [TGE10108] Despre mastoz sunt adevrate urmtoarele ()
A: Simptome atenuate dup menstruaie
B: Caracterul benign se relev prin mamografie
C: Se excizeaz chirurgical doar dac incomodeaz
D: Agravare premenstrual pentru formele cronice
E: Exist un singur nodul
Vezi raspuns
113. [TGE10113] Sunt tumori epiteliale ovariene: ()
A: Tumori cu celule clare
B: Tumori mucinoase

529

C: Chistul dermoid
D: Tumorile stromei gonadale
E: Tumori cu celule tranziionale
Vezi raspuns
114. [TGE10114] Sunt markeri tumorali ai cancerului ovarian: ()
A: CA 19-9
B: Alfafetoproteina
C: ACE
D: CA 125
E: CA 15-3
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Poliartrita reumatoid

1. [PRM10002] Identificai afirmaia corect privind afectarea articular n poliartrita reumatoid (pg.
629)
A: respecta articulaiile metacarpofalangiene i interfalangiene proximale
B: implica preferenial articulaiile interfalangiene distale
C: asociaz frecvent simptome/semne extraarticulare
D: este o poliartrit acut cu durat sub ase sptmni
E: se caracterizeaz prin prezena sinovitei i eroziunilor cu pattern poliarticular
Vezi raspuns
2. [PRM10003] Precizai afirmaia corect referitor la evaluarea radiografic a unui pacient cu
poliartrita reumatoid (pg. 629)
A: necesit expunerea minii i a pumnului pentru identificarea semnelor de condrocalcinoz
B: nu identific leziuni radiologice n primii 2 ani de evolu ie
C: este obligatorie expunerea radiografic a articulaiilor tibio-tarsiene
D: absena leziunilor radiologice exclude diagnosticul
E: expunerea 3/4 picior bilateral fa poate identifica pensri de spa iu articular i eroziuni
Vezi raspuns
3. [PRM10004] Care dintre complicaiile enumerate nu este ntlnit n poliartrita reumatoid (pg.
630)
A: pericardita
B: amiloidoza AA
C: glomerulonefrita proliferativa difuz
D: multinevrita
E: episclerita
Vezi raspuns
4. [PRM10005] Reaciile adverse la methotrexat nu includ (pg. 631)
A: citopenia
B: stomatita
C: hirsutismul
D: infeciile
E: citoliza hepatic
Vezi raspuns
5. [PRM10006] Tratamentul de fond convenional n poliartrit reumatoid utilizeaz (pg. 631)
A: etanercept
B: leflunomid
C: Methotrexat
D: infliximab
E: abatacept
Vezi raspuns

530

6. [PRM10012] Cauze ale pozitivitatii Factorului reumatoid ( responsabile de poliartralgii si poliartrite )

sunt urmatoarele cu exceptia: (628)
A: boala Waldenstrom
B: leismanioza
C: sarcoidoza
D: lupus sistemic
E: hepatita cu virus B
Vezi raspuns
7. [PRM10018] Sinoviorteza izotopic este folosit n cazul: (pg630)
A: luxatia genunchiului
B: poliartrita reumatoida
C: spondilita anchilozanta
D: fractura cervicala reala Garden 1
E: fracturii la copil
Vezi raspuns
8. [PRM10031] Principalele cauze ale mortalitatii in PR sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: infectia
B: AVC
C: infarct miocardic
D: cancer
E: insuficienta renala
Vezi raspuns
9. [PRM10051] Ultima linie de tratament n poliartrita reumatoid NU include ()
A: Abatacept
B: Rituximab
C: Tocilizumab
D: Kineret
E: Adalimumab
Vezi raspuns
10. [PRM10052] bioterapia in PR nu include: ()
A: Sulfasalazin
B: Kineret
C: Infliximab
D: Adalimumab
E: Etanercept
Vezi raspuns
11. [PRM10053] Poliartrita reumatoid se trateaz simptomatic cu urmtoarele, exceptnd: (pg. 630)
A: Analgezice clasele I-III
B: Metotrexat
C: AINS
D: Corticoizi i.v.
E: Corticosteroizi oral
Vezi raspuns
12. [PRM10054] Poliartrita reumatoid NU provoac moartea prin ()
A: Cancer
B: Infarct miocardic
C: AVC
D: Amiloidoz AA
E: Infecie
Vezi raspuns
13. [PRM10055] Factorul reumatoid NU este pozitivat de ()
A: Amiloidoz

531

B: Sindrom Sjogren
C: Lepr
D: Leismanioz
E: Sarcoidoz
Vezi raspuns
14. [PRM10058] Urmatoarele examinari complementare sunt biologice cu exceptia (pg 629)
A: hemograma
B: factor reumatoid
C: radiografie toracica fata si profil
D: examen citobacteriologic de urina
E: examinarea sistematica a lichidului sinovial
Vezi raspuns
15. [PRM10061] BIOTERAPIA in poliartrita reumatoida include: ()
A: PREDNISON
B: LEFLUNOMIDA
C: SULFASALAZINA
D: MATROTREXAT
E: ADALIMUMAB
Vezi raspuns
16. [PRM10062] Cauzele principale ale mortalitatii in poliartrita reumatoida sunt urmatoarele, cu
EXCEPTIA : ()
A: Accident vascular cerebral (AVC)
B: Infarct miocardic
C: Infectia
D: Cancerul
E: Luxatia atlantoaxoidiana
Vezi raspuns
17. [PRM10064] Bioterapia in PR,anti-CD20 CUPRINDE: (631)
A: rituximab
B: adalinumab
C: kineret
D: abatacept
E: etanercept
Vezi raspuns
18. [PRM10065] Inhibitori de limfocit T IN BIOTERAPIA PR: (631)
A: kineret
B: tocilizumab
C: abatacept
D: adalinumab
E: infliximab
Vezi raspuns
19. [PRM10066] Anti-interleuchina6 in PR: (631)
A: ADALIMUMAB
B: ETANERCEPT
C: infliximab
D: TOCILIZUMAB
E: KINERET
Vezi raspuns
20. [PRM10067] Anti-interleuchina1 in PR ESTE REPREZENTAT DE: (631)
A: kineret
B: tocilizumab
C: abatacept

532

D: infliximab
E: adalimumab
Vezi raspuns
21. [PRM10068] CCP (din anticorpii anti-CCP) este prescurtarea pentru: (628)
A: peptide ciclice comune
B: proteine calcice covalente
C: peptide ciclice citrulinate
D: fosfataze ciclice citrulinate
E: proteine ciclice constitutive
Vezi raspuns
22. [PRM10069] Pozitiveaza FR, dar nu se asociaza cu poliartrita urmatoarele: ()
A: VHC
B: VHB
C: Parvovirusul B19
D: HIV
E: Pneumococul
Vezi raspuns
23. [PRM10007] Evaluarea complementar a pacientului cu poliartrit reumatoid presupune (pg.
629)
A: cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP
B: identificarea terenului genetic HLA-DR0401, 0404, 0405
C: determinarea anticorpilor anti-CCP i a factorului reumatoid
D: radiografia de mini i ecografia articular
E: testarea funciei hepatice i a creatininei
Vezi raspuns
24. [PRM10009] Tratamentul de fond n poliartrita reumatoid presupune (pg. 630, 631)
A: utilizarea de prima intenie a terapiei anti-TNF n formele uoare i moderate de boal
B: iniial administrarea de metotrexat sau leflunomid
C: administrarea de rituximab de prima intenie n formele severe de boal
D: evitarea hidroxiclorochinei n monoterapie
E: utilizarea terapiei combinate metotrexat + sulfasalazin
Vezi raspuns
25. [PRM10010] Monitorizarea pacientului cu poliartrit reumatoid include (pg. 631)
A: evaluarea clinic a rigiditii matinale i durerii articulare
B: determinarea markerilor biologici: VSH, CRP, ANA, ANCA
C: evaluarea radiografic a minilor la fiecare trei luni
D: scorul de activitate a bolii DAS28
E: identificarea comorbiditii cardiovasculare
Vezi raspuns
26. [PRM10011] Factori de prognostic ai severitaii n poliartrita reumatoid sunt (pg. 629, 630)
A: vasculita reumatoid
B: prezena eroziunilor la diagnostic
C: teren genetic HLA-B27
D: persistena sinovitei la 3 luni de tratament
E: debut acut monoarticular
Vezi raspuns
27. [PRM10013] In cadrul terapiei biologice din PR, sunt anti-TNF: (631)
A: Infliximab
B: Rituximab
C: Abatacept
D: Etanercept
E: Adalimumab
Vezi raspuns

533

28. [PRM10014] Cauzele principale ale moratlitatii in poliartrita reumatoida: (pag.630)

A: infectia
B: distrugere osteocondrala
C: AVC
D: sinovita atlantoaxoidiana
E: cancer
Vezi raspuns
29. [PRM10015] Reactii adverse ale metotrexatului in tratamentul poliartritei reumatoide: (pag.631)
A: diaree
B: insomnii
C: dispepsie
D: alopecie
E: citopenii
Vezi raspuns
30. [PRM10016] Sunt examinari complementare in poliatrita reumatoida, menite sa elimine
diagnosticele diferentiale, urmatoarele: (pag 629)
A: parvovirusul B19
B: seologia lyme
C: ac anti-Sm
D: antigenemia p24
E: enzime hepatice
Vezi raspuns
31. [PRM10017] Tratamentl poliatritei reumatoide presupune: (pag 629)
A: infiltratii locale de corticosteroizi
B: ains ca tratament de fond
C: corticosteroizi ca tratament de fond
D: introducerea bioterapiei daca tratamentul cu metotrexat e ineficient dupa 3 sapt
E: leflunomida ca tratament de fond conventional
Vezi raspuns
32. [PRM10019] Monitorizarea clinica poliatritei reumatoide include: ()
A: trezire nocturna
B: rigiditate matinala
C: DAS 28
D: durerile articulare nu au valoare
E: numarul de sinovite nu are importanta
Vezi raspuns
33. [PRM10020] Monitorizarea biologica a PR se face prin: ()
A: VSH
B: proteina C-reactiva
C: anticorpi anti-CCP
D: hemoleucograma
E: factor reumatoid
Vezi raspuns
34. [PRM10021] Monitorizarea radiologica a PR cuprinde: ()
A: radiografii mainii + articulatiile pumnilor, fata
B: picioare fata si 3/4
C: la fiecare 6 luni timp de un an si apoi in fiecare an
D: doar maini
E: doar picioare
Vezi raspuns
35. [PRM10022] Tratamentul fizic al PR include: ()
A: kinetoterapie

534

B: terapie ocupationala
C: ortezele sunt contraindicate
D: repaus absolut in caz de puseu dureros
E: repausul este interzis in puseu
Vezi raspuns
36. [PRM10023] Tratamentul chirurgical al PR include: ()
A: sinovectomia artroscopica
B: sinovectomia deschisa este contraindicata
C: sinovectomia deschisa in caz de sinovita rebela
D: inlocuire articulara
E: artrodeza
Vezi raspuns
37. [PRM10024] Strategia terapeutica a PR este urmatoarea: ()
A: se incepe cu tratament de fond conventional: metotrexat sau leflunomida
B: daca tratamentul de font conventional este ineficient dupa 6 luni se adauga bioterapie
C: daca tratamentul de fond conventional este ineficient: metotrexat + Salazopyrine +Plaquenil
D: in caz de PR severa si agresiva de la inceput: bioterapie de prima intentie
E: modificarile tratamentului tin seama de activitatea bolii, progresia radiologica si doza de corticoizi
Vezi raspuns
38. [PRM10025] Urmatoarele medicamente fac parte din bioterapia folosita in tratamentul PR: ()
A: anti-TNF: etanercept, adalimumab, infliximab
B: anti-CD20: rituximab
C: anti-limfocit T: Kineret
D: anti-interleukina-6: tocilizumab
E: anti-interleukina-1: abatacept
Vezi raspuns
39. [PRM10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre tratamentul de fond al PR: ()
A: de referinta este metotrexatul
B: de referinta este leflunomida
C: de referinta este sulfasalazina
D: vitamina B9, acid folic
E: metotrexatul da reactii adverse: dispepsie, stomatita, hirsutism, poliglobulie
Vezi raspuns
40. [PRM10027] Obiectivul tratamentului de fond in PR este: ()
A: reducerea activitatii clinice a PR
B: prevenirea aparitiei de leziuni radiologice
C: prevenirea aparitiei handicapului functional
D: remisia bolii
E: dureri tolerabile
Vezi raspuns
41. [PRM10028] Tratamentul simptomatic in PR include: ()
A: corticosteroizi oral
B: corticosteroizi intravenos bolus
C: AINS
D: Analgezice
E: infiltratii de corticosteroizi, ca tratament general
Vezi raspuns
42. [PRM10029] Urmatoarele afirmatii despre corticoterapia in PR sunt adevarate: ()
A: calea orala este neindicata
B: bolus intravenos in caz de pusee foarte grave
C: doza minima eficace
D: pana la 0.1 mg/kg/zi de prednison
E: masuri adjuvante: calciu, vitamina D, bifosfonati, potasiu, sodiu, dieta hiperglucidica

535

Vezi raspuns
43. [PRM10030] Personalul medical implicat in ingrijirea multidisciplinara a PR cuprinde: ()
A: reumatolog
B: fizioterapeut
C: medic generalist
D: asistente medicale
E: psihiatru
Vezi raspuns
44. [PRM10032] Urmatoarele sunt complicatii ale PR, cu exceptia: ()
A: articulare: distrugere osteocondrala
B: sistemice: Sindrom Sjogren primitiv
C: rahidiene: sinovita atlantoaxoidiana (C2-C3)
D: Sindromul Widal
E: neoplazice: limfom T
Vezi raspuns
45. [PRM10033] Sindromul Felty include: ()
A: splenomegalie
B: asplenie
C: leuconeutropenie dar fara risc infectios
D: leuconeutropenie
E: hepatomegalie
Vezi raspuns
46. [PRM10034] Sindromul Caplan este format din: ()
A: spondilita anchilozanta
B: PR
C: silicoza
D: azbestoza
E: sarcoidoza
Vezi raspuns
47. [PRM10035] Nevralgia Arnold, afirmatii adevarate: ()
A: cauza este luxatia atlantoaxoidiana
B: cauzata de sinovita atlantoaxoidiana, care determina luxatia atlantoaxoidiana
C: apare in cadrul PR
D: este data de fractura atlantisului
E: data de fractura axisului
Vezi raspuns
48. [PRM10036] Afirmatiile adevarate despre complicatiile infectioase ale PR sunt: ()
A: nu sunt legate de PR in sine
B: sunt legate de tratamentul cu corticosteroizi
C: cel mai adesea: bronhopulmonare, cutanate, ale articulatiilor
D: sub abatacept apare tuberculoza
E: pneumocistoza apare sub metotrexat
Vezi raspuns
49. [PRM10037] Factorii de prognostic ai severitatii PR sunt: ()
A: debut acut poliarticular
B: afectare extraarticulara
C: teren genetic: HLA-DR 0401, 0402, 0405
D: statut economic defavorizat
E: persistenta sinovitei la 3 luni sub tratament
Vezi raspuns
50. [PRM10038] Caracterizeaza radiografia in PR, cu exceptia: ()

536

A: cautarea eroziunilor sau largirilor de spatiu tipice in PR

B: semne de condrocalcinoza tipica in PR
C: daunele apar in principal in primele 2 luni de evolutie
D: mana si picioarele vor fi supuse radiografiei in functie de durere
E: in absenta leziunilor radiologice si in cazul in care anti-CCP sunt absenti se face ecografie si RMN
Vezi raspuns
51. [PRM10039] Examinarile complementare biologice in PR sunt urmatoarele: ()
A: ANCA, parvovirus 19, VHB, VHC, HIV, EBV, EBV PCR, test MNI, antigenemia p24, hemocultura
sistematic, prelevare uretrala pentru sifilis, serologie Lyme, acid uric urinar
B: ECBU, proteinurie/24h, creatinina, testele functiei hepatice
C: anti-SSA, anti-SSB, anti-ADN
D: examinarea sistematica a lichidului sinovial, dac exista efuziune articulara accesibila
E: anticorpii anti-CCP foarte specifici si sensibili pentru PR, factor reumatoid
Vezi raspuns
52. [PRM10040] Din punct de vedere clinic, PR este reprezentata de: ()
A: este o poliartrita cronica (mai mult de 6 luni)
B: de obicei goala (70%)
C: predomina la femei, varsta de debut 50 de ani
D: nu debuteaza niciodata la varstnic
E: afecteaza preferential mainile (interfalangiene distale)
Vezi raspuns
53. [PRM10041] In legatura cu afectarea articulara a articulatiilor in PR se poate spune: ()
A: preferential mainile
B: interfalangiene proximale si metacarpofalangiene
C: articulatiile mari nu sunt niciodata afectate
D: respectarea interfalangienelor distale
E: afectarea interfalangienelor distale
Vezi raspuns
54. [PRM10042] Diagnosticul diferential al PR se face cu: ()
A: vasculita
B: bolile tesutului conjunctiv
C: guta, condrocalcinoza
D: VHB, VHC, HIV, EBV, parvovirsus 19, endocardita, pericardita, miocardita
E: artrita reactiva (singura cu adevarat septica)
Vezi raspuns
55. [PRM10043] Factorul reumatoid apare in urmatoare afectiuni: ()
A: sindrom Sjogren, lupus sistemic ,reumatism psoriazic, spondilartropatii
B: infectii cronice: leismanioza, tuberculoza, sclerodermia
C: hepatita B
D: leucemie limfatica cronica
E: silicoza, azbestoza, ciroza, sarcoidoza
Vezi raspuns
56. [PRM10044] Urmatoarele afirmatii despre PR sunt adevarate: (pg. 628)
A: este reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent
B: de obicei fara simptome extraarticulare
C: nu exista PR fara artrita
D: lichidul inflamator este cu cristale si chiar septic
E: este un reumatism inflamator nedistructiv
Vezi raspuns
57. [PRM10045] Monitorizarea poliartritei reumatoide se realizeaz prin ()
A: CRP
B: VSH
C: Ac Anti-SSA

537

D: Ac Anti-CCP
E: Factorul reumatoid
Vezi raspuns
58. [PRM10046] Tratamentul de fond in PR cuprinde(630-631): ()
A: Adalimumab
B: Etanercept
C: Leflunomid
D: Sulfasalazin
E: Metotrexat
Vezi raspuns
59. [PRM10047] Poliartrita reumatoid se trateaz local cu ()
A: Exerciii fizice
B: Bifosfonai
C: Sinoviortez izotopic
D: Corticosteroizi
E: AINS
Vezi raspuns
60. [PRM10048] Poliartrita reumatoid poate da urmtoarele complicaii ()
A: Sindromul Felty
B: Sindromul Caplan
C: Sindromul Mirizzi
D: Fibroz pulmonar
E: Vasculit reumatoid
Vezi raspuns
61. [PRM10049] Poliartrita reumatoid poate da urmtoarele modificri radiologice ()
A: Eroziuni
B: Entezite
C: Condrocalcinoz
D: Hipertransparen osoas
E: ngustri de spaiu
Vezi raspuns
62. [PRM10050] Poliartrita reumatoid afecteaz de regul ()
A: Articulaia umrului
B: Articulaia cotului
C: Interfalangiene distale
D: Metacarpofalangiene
E: Interfalangienele proximale
Vezi raspuns
63. [PRM10056] Diagnosticul de PR se bazeaza pe ()
A: examenul clinic
B: factor reumatoid
C: Ac anti CCP
D: Ac anti ADN nativi
E: radiografii
Vezi raspuns
64. [PRM10057] Din punct de vedere clinic PR (pag 629)
A: PR este o poliartrita cronica, persistenta, de obicei goala
B: predominanta la barbati, varsta de debut 50 de ani
C: afectarea preferentiala a mainilor si picioarelor
D: nu sunt posibile si alte forme de debut
E: afectarea articulatiilor mari cu respectarea interfalangienelor distale
Vezi raspuns

538

65. [PRM10059] Urmatoarele examinari complementare sunt necesare pt eliminarea diagnosticelor

diferentiale (pg 629)
A: creatinina
B: fosfataza alcalina
C: ANCA
D: antigenemia p24
E: hemocultura in caz de febra
Vezi raspuns
66. [PRM10060] Cauzele principale ale mortalitatii in PR sunt (pg 630)
A: infectia
B: sinovita atlantoaxoidiana
C: vasculita reumatoida
D: cancerul
E: evenimente cardio vasculare(AVC, infarct miocardic)
Vezi raspuns
67. [PRM10063] Bioterapia in PR ,anti-TNF: (631)
A: etanercept
B: adalinumab
C: infliximab
D: rituximab
E: tocilizumab
Vezi raspuns
68. [PRM10070] Cum se procedeaza in cazul in care la radiografie nu gasim leziuni, iar anti-CCP sunt
absenti, dar se mentine suspicunea de PR? ()
A: monitorizam clinic pacientul la 6 luni fara a face alte investigatii
B: repetam dozarea FR
C: cautam leziuni infraradiologice prin RM al mainilor si picioarelor
D: cautam leziuni infraradiologice prin ecografie a mainilor si picioarelor
E: incepem tratamentul cu Metotrexat si monitorizam raspunsul
Vezi raspuns
69. [PRM10071] Complicatiile infectioase ale PR sunt: ()
A: legate doar de tratament
B: infectii comunitare
C: infectii oportuniste
D: sub MTX- tuberculoza
E: sub anti-TNF- tuberculoza
Vezi raspuns
70. [PRM10072] Alte cauze ale pozitivarii FR sunt: ()
A: Tinerii
B: Infectii cronice
C: Hemopatie B
D: Alte reumatisme inflamatorii
E: Boli intestinale inflamatorii
Vezi raspuns
71. [PRM10073] Bioterapia din poliartrita reumatoida este reprezentata de: ()
A: Anti-interleukina-1 (Kineret)
B: Anti-interleukina-6 (Tocilizumab)
C: Anti-CD20 (Abatacept)
D: Inhibitor de limfocit T (Rituximab)
E: Anti-CD20(Etanercept)
Vezi raspuns

539

Intrebarile din tema Spondilita anchilozant

1. [SPD10002] Urmatorul antigen este prezent in spondilita anchilopoetica: ()
A: HLA B17
B: HLA B27
C: HLA DR18
D: HLA DR4
E: HLA DQ8
Vezi raspuns
2. [SPD10003] Semnul Romanus semnifica: ()
A: aspect radiologic de "vertebre patrate"
B: preventa uveitei anterioare
C: prezenta osteofitelor calcaneene
D: durere la mobilizarea coloanei vetrebrale cervicale
E: distructii articulare periferice
Vezi raspuns
3. [SPD10004] Care dintre urmtoarele afirmaii despre spondiloartropatii nu este adevarat: (pg.
634)
A: asociaz afectare de tip inflamator axial, periferic i entezal
B: sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27
C: reunesc spondilita anchilozant, artrita psoriazic, artritele reactive, artritele din boli inflamatorii
intestinale, sindromul SAPHO;
D: pot avea manifestri extraarticulare oculare, gastrointestinale, cutanate
E: au frecvena similar poliartritei reumatoide
Vezi raspuns
4. [SPD10005] Alegei afirmaia adevarat privind testul Schober n spondilita anchilozant (pg. 634)
A: este manevra de provocare a durerii n articulaiile sacroiliace
B: evalueaz afectarea inflamatorie a articulatiei oldului
C: este util n aprecierea redorii coloanei lombare
D: reprezint metoda de elecie pentru aprecierea expansiunii toracice
E: este indispensabil n aprecierea afectrii articulare periferice
Vezi raspuns
5. [SPD10006] Care dintre semnele radiologice enumerate nu este specific spondilitei anchilozante
(pg. 635)
A: semnul Romanus
B: sindesmofitele
C: aspectul de vertebre patrate
D: osteofitele
E: sacroiliita
Vezi raspuns
6. [SPD10008] Tratamentul cu metotrexat n spondilita anchilozant este util n controlul (pg. 635)
A: artritei periferice
B: afectrilor entezelor
C: progresiei axiale a bolii
D: uveitei
E: afectrii coxofemurale
Vezi raspuns
7. [SPD10014] In spondilita anchilozanta tratamentul cheie este reprezentat de (pag.635) : ()
A: metotrexat
B: AINS
C: anti-TNF- alfa

540

D: tratmentul nemedicamentos
E: chirurgical
Vezi raspuns
8. [SPD10035] Spondilita anchilozant se trateaz n prim faz cu ()
A: Infliximab
B: Adalimumab
C: Leflunomida
D: Sulfasalazina
E: Etanercept
Vezi raspuns
9. [SPD10036] n spondilita anchilozant NU se recomand urmtoarea examinare radiologic ()
A: Radiografii ale bazinului
B: Profil picioare
C: Profil mini
D: Radiografie a coloanei vertebrale lombare
E: Radiografie a coloanei vertebrale toracice
Vezi raspuns
10. [SPD10037] Afectarea cervical n spondilita anchilozant NU este relavat prin ()
A: Distana acromion-ureche
B: Distana menton-stern
C: Distana C7-perete
D: Distana occiput-perete
E: Indicele Schober
Vezi raspuns
11. [SPD10038] Diagnosticul de certitudine n spondilita anchilozant se pune pe baza ()
A: Existena unei bolii inflamatorii intestinale
B: Existena uveitei
C: Prezena psoriazisului
D: Prezenei afectrii radologice sacroiliac
E: Ag HLA-B27 pozitiv
Vezi raspuns
12. [SPD10040] Din grupul spondilartropatiilor fac parte urmatoarele boli, cu EXCEPTIA : ()
A: entezita
B: spondilita anchilozanta
C: spondilartritele asociate bolilor inflamatorii intestinale
D: artrita reactiva
E: artrita psoriazica
Vezi raspuns
13. [SPD10041] Indicele Schober masoara: ()
A: redoarea cervicala
B: expansiunea toracica
C: redoarea lombara
D: distanta acromion-ureche
E: distanta C7-perete
Vezi raspuns
14. [SPD10047] In diagnosticul spondilitei anchilozante sunt adevarate urmatoarele: ()
A: pozitivitatea HLA B27 pune diagnosticul
B: sensibilitatea la AINS a durerii cu recul in urmatoarele 48 de ore de la oprire este diagnostica
C: semnul Romanus pe RM pune diagnosticul
D: RM-ul nu este un test diagnostic, fiind mai putin specific decat testele biologice
E: Diagnosticul este sustinut prin prezenta hiposemnalului in T2 pe RM-ul de coloana dorso-lambara
si articulatie sacro-iliaca
Vezi raspuns

541

15. [SPD10049] Este fals despre examinarile complementare din spondilartropatii: ()

A: sindromul inflamator este posibil, dar nu obligatoriu
B: ionograma, uree, creatinuna, ECBU
C: ecografia articulatiilor mainilor si picioarelor
D: RM al coloanei vertebrale dorso-lombare in caz de incertitudine de diagnostic
E: bandeleta urinara
Vezi raspuns
16. [SPD10007] Care dintre urmtoarele manifestri extraarticulare nu este caracteristic spondilitei
anchilozante (pg. 634-635)
A: amiloidoza AA
B: nefropatia IgA
C: boala de reflux gastroesofagian
D: insuficiena aortic
E: uveita anterioar
Vezi raspuns
17. [SPD10009] Alegei afirmaiile adevrate privind afectarea entezelor n spondiloartropatii (pg.
634-635)
A: se exprim frecvent prin talalgii
B: const n inflamaia zonei de inserie pe os a tendoanelor i ligamentelor
C: rspunde la administrarea de sulfasalazin
D: se trateaz cu AINS
E: const n dureri trohanteriene, sternale
Vezi raspuns
18. [SPD10010] Tratamentul anti-TNF-alfa n spondilita anchilozant este (pg. 635)
A: indicat n cazurile cu afectare vertebral dupa e ec succesiv la trei AINS
B: indicat n afectarea coxofemural
C: prescris dup excluderea istoricului de tuberculoz primar
D: singura opiune terapeutic a uveitelor
E: util n cazurile cu afectare a entezelor care nu rspund la administrarea corect a AINS
Vezi raspuns
19. [SPD10011] Examenul RMN n spondilita anchilozant eviden iaz (pg. 635)
A: efuziunea articular de old
B: afectarea sacroiliac i vertebral n cazurile cu radiografii normale
C: hiposemnal T1 dup administrarea de gadolinium i hipersemnal T2 la nivelul spatiilor sacroiliace
D: aspectul de spondilodiscit infecioas
E: sinovita articulaiilor periferice n cazurile cu aspect ecografic normal
Vezi raspuns
20. [SPD10012] Evaluarea complementar n spondiloartropatii const n (pg. 635)
A: determinarea prezenei HLA-B27
B: testarea VSH, CPR, factor reumatoid
C: ecografia articular
D: radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale toraco-lombare, picioarelor
E: determinri ale hemogramei, transaminazelor, ureei, creatininei
Vezi raspuns
21. [SPD10015] Despre spondilita anchilozanta sunt adevarate rmatoarele afirmatii (pag 634-635): ()
A: decubitul ventral este esential
B: se asociaza frecvent cu nefropatia IgA
C: are risc scazut de amiloidaza AA spondiloartropatia cu sindrom inflamator netratat
D: osteoporoza este adesea prezenta
E: HLA-B27 este pozitiv la 8% din populatia asimptomatica
Vezi raspuns
22. [SPD10016] Sindromul SAPHO cuprinde: (pag.634)

542

A: sinovita
B: artralgii
C: pustuloza
D: hepatalgie
E: osteita
Vezi raspuns
23. [SPD10017] Urmatoarele afirmatii despre spondilita anchilozanta sunt adevarate: ()
A: este la fel de frecventa ca si PR
B: pozitivarea antigenului HLA B27 este un argument puternic in favoarea diagnosticului
C: afectarea sacroiliaca este un argument cert de diagnostic
D: aspectul de "vertebre patrate" si sindesmofitele sunt evenimente tardive
E: RMN-ul coloanei vertebrale si al zonei sacroiliace este putin util
Vezi raspuns
24. [SPD10018] Semnele extraarticulare principale care pot sa apara in spondilita anchilozanta sunt:
()
A: psorizis
B: boala inflamatorie intestinala
C: uveita
D: conjunctivita
E: diareea urmeaza artritei reactive
Vezi raspuns
25. [SPD10020] Urmatoarele sunt erori in managementul spondilitei anchilozante: ()
A: tratarea afectarii axiale si entezopatice cu sulfasalazina sau metotrexat
B: tratarea afectarii axiale cu AINS
C: examinarea articulatiei soldului
D: neidentificarea istoricului de tuberculoza
E: anamneza, radiografie pulmonara, IDR inainte de a incepe tratamentul cu anti-TNF-alfa
Vezi raspuns
26. [SPD10021] Afirmatii adevarate despre diagnosticul spondilitei anchilozante: ()
A: este in principal clinic
B: sunt prezente antecedente familiale de boli inflamatorii intestinale
C: istoric personal de artrita reactiva
D: prezenta redorii lombare
E: astrite/artralgii adesea simetrice
Vezi raspuns
27. [SPD10022] Afectarea articulara periferica in spondilita anchilozanta include: ()
A: artrite adesea asimetrice ale articulatiiloe mici si mari
B: artrite/artralgii ale articulatiilor interfalangiene distale
C: distrugerea rapida a articulatiei soldului in absenta tratamentului
D: artralagii cel mai adesea simetrice
E: afectare cel mai adesea a interfalangienelor proximale
Vezi raspuns
28. [SPD10023] Afectarea rahidiana inflamatorieeste depistata prin: ()
A: masurarea inaltimii
B: indicele Schober, distanta degete-sol
C: distanta occiput-perete pentru coloana lombara
D: masurarea expansiunii cutiei toracice
E: menton stern
Vezi raspuns
29. [SPD10024] Afectarea entezelor in spondilita anchilozanta provoaca dureri la nivelul: ()
A: calcaiului
B: sternului

543

C: trohanterului
D: coloanei lombare
E: articulatiilor interfalangiene distale
Vezi raspuns
30. [SPD10025] Examinari complementare necesare in diagnosticul spondilitei anchilozante: ()
A: hemograma, VSH, CRP: sindromul inflamator este obligatoriu
B: punctie articulara
C: bandeleta urinara
D: ecografie articulara si RMN sold
E: ecografia articulatiilor mainilor si picioarelor
Vezi raspuns
31. [SPD10026] Ecografia are urmatoarele roluri in spondilita anchilozanta: ()
A: identifica efuziunea articultiei soldului
B: cu ajutorul ei se cauta sinovite ale articulatiilor mainilor si picioarelor
C: nu are nici un rol
D: identifica leziunile coloanei lombare
E: identifica leziunile articulatiei sacroiliace
Vezi raspuns
32. [SPD10027] Aspectul RMN in spondilita anchilozanta este: ()
A: hiposemnal T1 dupa injectie de gadoliniu, hipersemnal T2 al spatiului sacroiliac
B: hipersemnal T2 al colturilor vertebrale
C: hiposemnal T2 al spatiului sacroiliac
D: hipersemnal T1 al colturilor vertebrale
E: nesemnificativ
Vezi raspuns
33. [SPD10028] Urmatoarele afirmatii despre bandeleta urinara in spondilita anchilozanta sunt
adevarate, cu exceptia: ()
A: identifica asocierea frecventa cu nefropatia cu IgA
B: se face datorita riscului amiloidozei AA in caz de spondiloartropatie biologic inflamatorie veche si
netratata
C: sa face datorita riscului de amiloidoza AL
D: nu este necesara
E: se face datorita asocierii (rare) cu nefropatia cu IgA
Vezi raspuns
34. [SPD10029] Afirmatii adevarate despre managementul spondilitei anchilozante: ()
A: medicamentos general simptomatic: analgezice, AINS
B: medical general de fond: metotrexat sau sulfasalazina in artrita periferica
C: anti-TNF-alfa in caz de afectare coxofemurala
D: in caz de esec succesiv la 3 AINS luate in dozaj corect si pentru cel putin 2 luni: anti-TNF-alfa
E: in caz de majorare a rigiditatii, de impact familial si porfesional major: anti-TNF-alfa
Vezi raspuns
35. [SPD10030] Tratamentul medicamentos local in spondilita anchilozanta, afirmatii false: ()
A: infiltratii cu derivati ai corticosteroizilor
B: daca exista efuziune articulara persistenta
C: este contraindicat daca exista efuziune articulara persistenta
D: in special in cazul efuziunii articulare coxofemurale
E: contraindicat in cazul efuziunii articulare coxofemurale
Vezi raspuns
36. [SPD10031] Tratamentul nemedicamentos in spondilita anchilozanta, afirmatii false: ()
A: kinetoterapie
B: autoexercitiile (decubit dorsal)
C: kinetoterapie respiratorie in formele avansate
D: balneoterapie

544

E: nu este neaparat necesar

Vezi raspuns
37. [SPD10032] Tratamentul uveitei anterioare in cadrul spondilitei anchilozante se face cu: ()
A: corticosteroizi locali
B: midriatice local
C: atropina local
D: miotice
E: tratament general (cel local este ineficient)
Vezi raspuns
38. [SPD10034] Diagnosticul spondilitei anchilozante are urmtoarele semne extra-articulare ()
A: Eritem
B: Conjunctivit
C: Uveita
D: Diaree
E: Psoriazis
Vezi raspuns
39. [SPD10039] Semnele extaarticulare principale in spondiloartropatii include: ()
A: Acneea
B: Uveita
C: Diareea
D: Artrita periferica
E: Leziuni cutanate psoriazice
Vezi raspuns
40. [SPD10042] Ce tratamente se pot folosi in spondilita anchilozanta? ()
A: sulfasalazina
B: antibiotice
C: metotrexat
D: AINS
E: anti TNF alfa
Vezi raspuns
41. [SPD10043] Modificarile articulare in spondilartropatii sunt urmatoarele: ()
A: artralgii si artrite simetrice
B: artralgii si artrite asimetrice
C: dureri sternale si trohanteriene
D: talalgii
E: dureri costale
Vezi raspuns
42. [SPD10044] Ce investigatii se practica inainte de tratamentul cu AINS pentru spondilartropatii?
(sumar de urina)
A: bandeleta urinara
B: ionograma
C: uree creatinina
D: bilant hepatic ( transaminaze, fosfataza alcalina)
E: transaminaze
Vezi raspuns
43. [SPD10045] Urmatoarele afirmatii sunt false privind elementele observate la RMN in cadrul
bilantului complementar pentru diagnosticul de spondilita anchilozanta, cu exceptia? ()
A: RMN coloana dorsolombara si articulatia sacroiliaca in caz de radiografii normale si forme
predominant entezopatice : hiposemnal in T1
B: hipersemnal in T2: spatiul articular sacroiliac, articulatii articulare anterioare
C: hiposemnal in T2: spatiul articular, discopatie inflamatorie
D: hipersemnal in T2: colturi vertebrale, discopatii inflamatorii : spondilita, spondilodiscita noninfectioasa

545

E: RMN sold: efuziune in articulatia soldului si hipersemnal in T2: articulatii articulare posterioare
Vezi raspuns
44. [SPD10046] Fac parte din tratamentul nemedicamentos pentru SA: ()
A: kinetoterapie si autoexercitii in decubit ventral
B: kinetoterapia respiratorie favorizeaza supletea coloanei vertebrale si munca in lordoza
C: kinetoterapia respiratorie imbunatateste amplitudinea cutiei toracice
D: balneoterapie
E: autoexercitii in decubit dorsal
Vezi raspuns
45. [SPD10048] Despre tratamentul spondilitei inchilozante sunt adevarate: ()
A: Tratamentul artritei periferice este asemanator tratamentului PR de fond
B: Tratamentul afectarii coloanei vertebrale presupune in prima faza AINS
C: Daca nu cedeaza la administrare de 2 AINS, timp de 3 sapt in doze corespunzatoare, afectarea
coloaneu vertebrale se trateaza cu anti-TNF
D: Tratamentul local consta in infiltrarea cu corticosteroizi a articulatiei coxo-femurale cu efuziune
E: Tratamentul afectarii entezelor se face cu MTX
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Osteoporoza

1. [OST10002] Osteoporoza este (pg. 636)
A: boal extrem de dureroas indiferent de instalarea unei fracturi
B: maladie difuz a scheletului, caracterizat prin scderea masei osoase
C: afeciune rar de tip primar
D: boala grav cnd valoarea scorului T se regsete n intervalul -1 i -2.5
E: afeciune preponderent diagnosticat la vrsta tnr
Vezi raspuns
2. [OST10003] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la osteoporoz este adevrat (pg. 636)
A: Osteoporoza primar este boal osoas fragilizant cea mai frecvent
B: Osteoporoza nu necesit teste de laborator n cazul unei fracturi cu aparen osteoporotic
C: Tratamentul osteoporozei presupune doar un regim igieno-dietetic
D: Terapia osteporozei este strict medicamentoas
E: Oricare dintre variantele de mai sus
Vezi raspuns
3. [OST10004] Diagnosticul de osteoporoz primar (pg. 637)
A: nu const n excluderea osteoporozei secundare
B: poate fi obiectivat la un pacient cu mastocitoz sistemic
C: nu include evaluarea imunofixarii urinare sau a TSH-ului
D: presupune n primul rnd decelarea unei cauze generale de osteopatie fragilizant nonosteoporotic
E: const n efectuarea frecvent a densitometriei osoase
Vezi raspuns
4. [OST10005] Osteoporoza secundar (pg. 637)
A: nu are niciodat o cauz endocrinologic
B: nu trebuie exclus n momentul diagnosticului formei primare ntruct reprezint un alt tip de
patologie
C: se poate regsi la un pacient cu rezecie intestinal extins n antecedentele patologice
D: reprezint un stadiu evolutiv al osteoporozei primare
E: niciuna dintre variantele de mai sus nu este corect
Vezi raspuns
5. [OST10006] Fracturile osteoporotice (pg. 637)

546

A: nu apar niciodata consecutiv unui traumatism minim

B: sunt extrem de frecvente la nivelul extremitii proximale a antebraului
C: afecteaz preponderent segmentul cervical al coloanei vertebrale
D: sunt localizate uzual la nivel vertebral
E: prezint simptome neurologice n majoritatea cazurilor
Vezi raspuns
6. [OST10047] Tratamentul osteoporozei dup vrsta de 70 de ani se poate NU se realizeaz cu ()
A: Ibandronat
B: Risedronat
C: Alendrolnat
D: Raloxifen
E: Ranelat de strontiu
Vezi raspuns
7. [OST10048] Fractura n osteoporoza NU este favorizat de ()
A: Vrsta peste 60 de ani
B: Menopauz precoce
C: Obezitate
D: Alcoolism
E: Fumat
Vezi raspuns
8. [OST10049] Referitor la teriparatid urmtoarea afirmaie NU este adevrat ()
A: Reduce riscul de fracturi vertebrale i nonvertebrale
B: Este contraindicat in boala Paget
C: E recomandat pentru cazurile incipiente de osteoporoza
D: Se administreaza subcutanat
E: Este un fragment recombinant 1-34 de hormon paratiroidian
Vezi raspuns
9. [OST10050] NU reprezint semne radiografie care s indice cauz malign n diagnosticul diferenial
al unei fracturi osteoporotice ()
A: Lipsa semnelor neurologice
B: Asimetrie vizibil a vertebrei (din fa)
C: Liza pediculului
D: Recul al peretelui posterior
E: Fracturi vertebrale mai sus de T4
Vezi raspuns
10. [OST10051] Osteoporozele secundare NU sunt cauzate de ()
A: Anorexie nervoas
B: Reumatism inflamator cronic
C: Gastrectomie
D: Terapie cu corticoizi
E: Sindrom Marfan
Vezi raspuns
11. [OST10007] Care afirmaii referitoare la osteoporoz sunt incorecte (pg. 637-638)
A: Terapia osteoporozei n absena unor fracturi este ntotdeauna de tip farmacologic sistematic
B: Osteoporoza sever nu se asociaz dect rareori cu prezen a uneia/mai multor fracturi
C: Diagnosticul de osteoporoz secundar nu se regase te niciodat la un pacient cunoscut cu boala
celiac
D: Testele de laborator ce trebuie efectuate la pacientul cu osteoporoz cuprind doar: hemograma,
calciu seric i calciuria
E: Maladia Marfan este o osteopatie fragilizant non-osteoporotic
Vezi raspuns
12. [OST10008] Osteoporoza primar (pg. 636-637)
A: exclude alte cauze de osteopatie fragilizant

547

B: presupune evaluarea vitezei de sedimentare a hematiilor, electroforeza proteinelor serice,

calciului seric, creatininuriei
C: poate induce afeciuni de tip malign
D: poate fi diagnosticat att la femei ct i la brba i
E: nu este dureroas, simptomatologia algic fiind de fapt prezent doar n cazul unei fracturi
Vezi raspuns
13. [OST10009] Absortiometria cu raze X (pg. 636)
A: este utilizat pentru terapia osteoporozei
B: msoara densitatea mineral osoas la nivelul coloanei vertebrale lombare
C: red un scor T mai mare de -2.5 pentru osteopenie
D: red un scor T normal mai mare de -1
E: reprezint un instrument important n diagnosticul osteoporozei secundare
Vezi raspuns
14. [OST10010] Bisfosfonaii (pg. 638-639)
A: reprezint substana activ a ranelatului de stroniu
B: reduc riscul fracturilor vertebrale i de sold
C: au ca efecte secundare: osteonecroza aseptic de cap femural i stomatita
D: se administreaz concomitent cu raloxifenul, dimineaa pe stomacul gol fr a mnca cu un
pahar mare de ap
E: pot fi administrai la pacieni cu osteoporoz, de sex feminin nainte de 70 de ani cu DMO foarte
sczut (scorul T mai mic de -3) chiar i n absena unei fracturi
Vezi raspuns
15. [OST10011] Cnd indicai efectuarea densitometriei osoase (pg. 638)
A: La populaia general cu antecedente personale de fractur la nivel vertebral lombar fr o
traum major
B: n cazul descoperirii unei tumori osoase vertebrale
C: La femei n postmenopauza cu un IMC mai mic de 19kg/m, cu excep ia celor care se afl n
terapie de substituie hormonal cu TSH n doze mai mici dect cele necesare pentru protec ia oaselor
D: La femei aflate n postmenopauza cu istoric concomitent de tratament cu corticosteroizi pentru o
perioad de cel puin 3 luni consecutive la o doz care sa depa easc 7.5 mg/zi echivalent al
prednisonului
E: La subieci de sex feminin cu menopauza nainte de 40 de ani
Vezi raspuns
16. [OST10012] Care sunt localizarile uzuale ale fracturilor osteoporotice: (pag.637)
A: fracturi vertebrale
B: fracturile degetelor de la mana
C: extremitatea superioara a femurului
D: fracturile craniului
E: extremitatea distala a antebratului
Vezi raspuns
17. [OST10013] Care sunt semnele radiografice in fracturile osteoporotice care sugereaza o cauza
maligna: (pag.637)
A: fracturi vertebrale mai sus de T4
B: fracturi vertebrale mai jos de T4
C: recul al peretelui posterior
D: asimetrie vizibila din fata a vertebrei
E: asimetrie vizibila din profil a vertebrei
Vezi raspuns
18. [OST10014] referitor la fracturile osteoporotice este adevarat ca: (pg. 637)
A: fractura de sold este o localizare frecventa, precum si poutea-colls care afecteaza extremitatea
distala a oaselor antebratului
B: localizarea cervicala nu este sugestiva ptr osteoporoza decat daca este vorba de un traumatism
minim

548

C: simetria vizibila din fata a vertebrei este sugestiva ptr o cauza maligna
D: exista cazuri cu rx-normala si scintigrafie/ct/rmn sugestiv de fractura osteoporotica
E: existena unui deficit motor orienteaza spre o cauza extra-osteoporoticat
Vezi raspuns
19. [OST10015] referitor la medicamentele administratate in cadrul osteoporozei: ()
A: raloxifenul se administreaza in fracturile vertebrale
B: inainte de 70 ani se pot administra strontiul sau bifosfonatii,nu si raloxifenul
C: durata tratam cu teriparatid este de 2 ani
D: in absenta unor fracturi osteoporotice tratam farmacologic se poate amana pentru 2 luni,apoi se
administreaza sistematic
E: strontiul se administreaza zilnic,subcutan si prezinta risc de alergii cutanate
Vezi raspuns
20. [OST10016] Strategia terapeutica in osteoporoza este urmatoarea: ()
A: in caz de osteoporoza fracturara: inceperea tratamentului daca scorul T <-1 si fracturi vertebrale
B: inceperea tratamentului in caz de scor T<-1 si fractura la incheietura mainii
C: tratament in caz de scor T< -2 la o femeie la postmenopauza si fractura de humerus
D: tratamentul farmacologic nu este sistematic pentru osteoporoza densitometrica
E: tratament la femeile cu DMO foarte scazuta (T<-3) chiar daca nu sunt prezente fracturi
osteoporotice
Vezi raspuns
21. [OST10017] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu scorul T in osteoporoza femeilor
aflate la menopauza: ()
A: pentru scorul T se folosesc controale la pacienti de varsta similara si de acelasi sex
B: desnsitate osoasa normala: scor T >-1
C: ospteopenia: scor T intre -1 si -2
D: osteoporoza: scor T <= -2
E: osteoporoza severa: scor T <= -2.5 si prezenta uneia sau mai multor fracturi
Vezi raspuns
22. [OST10018] Densitatea osoasa in osteoporoza se masoara la nivelul: (pg. 636)
A: coloanei vertebrale lombare
B: extremitatatii inferioare a antebratului
C: extremitatii superioare a femurului
D: humerusului
E: coloanei cervicale
Vezi raspuns
23. [OST10019] Tratamentul osteoporozei densitometrice se face astfel: ()
A: sistematic
B: este initiat pentru DMO foarte scazuta
C: este initiat pentru scor T <-3
D: este initiat pentru scor T <-2.5 indiferent daca sunt presenti sau nu factori de risc de fractura
E: nu este sistematic
Vezi raspuns
24. [OST10020] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul osteoporozei sunt adevarate: ()
A: inainte de 70 de ani predomina riscul de fracturi vertebrale si tratamentul se face cu raloxifen,
ranelat de strontiu sau bifosfonati
B: dupa 70 de ani predomina riscul de fracuta de sold si tratamentul se face cu raloxifen
C: durata tratamentului cu teriparatid este de cel putin 4 ani
D: tratamentul cu teriparatid este limitat la 24 de luni
E: in caz de osteopenie masurile igienodietetice sunt de obicei suficiente
Vezi raspuns
25. [OST10021] Indicatiile pentru tratament in caz de osteoporoza indusa de corticosteroizi sunt
urmatoarele: ()
A: tratament cu corticosteroizi > 7,5 mg/zi mai mult de 3 luni

549

B: daca lipsesc fracturile tratamentul se face daca scorul T < -1,5

C: tratament daca exista antecedent de fractura osteoporotica
D: tratament daca scorul T < -1,5 indiferent daca exista sau nu fracturi
E: tratament indiferent de scorul T si antecedente
Vezi raspuns
26. [OST10022] Urmatoarele afirmatii despre monitorizarea pacientului cu osteoporoza sunt
adevarate, cu exceptia: ()
A: eficacitatea tratamentului este monitorizata prin densitometrie osoasa
B: osteodensitometrii in cazul in care se discuta despre oprirea tratamentului
C: osteodensitometrii pentru control la 3-5 luni dupa o examinare initiala in cazul in care au aparut
facotri de risc de fractura
D: cautarea unei fracturi prin radiografii ale coloanei toracice si lombare in cazul pierderii in inaltime
mai mare de 10 cm
E: fractura in primul an de tratament ridica problema respectarii tratamentului sau esecul
tratamentului si trebuie inlocuit dar numai cu un medicament din alta clasa terapeutica
Vezi raspuns
27. [OST10023] Varste cu risc pentru fracturi in osteoporoza sunt: ()
A: 40 ani
B: >60 ani
C: 70 ani
D: 50 ani
E: 90 ani
Vezi raspuns
28. [OST10024] Tratamentul hormonal de menopauza in cazul osteoporozei: ()
A: nu mai este considerat printre tratamentele pentru osteoporoza
B: este foarte necesar
C: se limiteaza la tratarea tulburarilor climaterice ale menopauzei
D: se limiteaza in principal la bufeuri
E: se face sistematic
Vezi raspuns
29. [OST10025] Urmatoarele afirmatii despre ranelatiul de strontiu sunt adevarate: ()
A: administrare orala
B: reduce riscul fracturilor vertebrale dar nu si de sold
C: reduce riscul fracturilor vertebrale si de sold
D: eficacitate antifracturara la pacientii peste 80 de ani
E: efecte adverse: alergii cutanate, sindrom DRESS, TEV, impun intreruperea temporara a
tratamentului
Vezi raspuns
30. [OST10027] Teriparatidul, afirmatii FALSE: ()
A: fragment recombinat 1-34 de hormon tiroidian
B: administrare zilnica, orala, in doza de 20micrograme, pe o perioada limitata de 24 luni
C: contraindicatii: hipercalcemie, hiperparatiroidism primar, boala Paget
D: contraindicatii: hipocalcemie, hipoparatiroidism, scaderi ale fosfatazei alcaline
E: contraindicatii: antecedente de radioterapie externa, tumori osoase sau metataze
Vezi raspuns
31. [OST10028] Urmatoarele afirmatii despre Raloxifen sunt adevarate: ()
A: se administreaza pe cale orala
B: apartine SERMs
C: reduce riscul fracturilor vertebrale si de sold
D: reduce riscul dezvoltarii cancerului de san hormonodependent
E: contraindicatii: antecedente de tromembolism venos
Vezi raspuns
32. [OST10029] Alegeti afirmatiile advarate despre bifosfonati: ()

550

A: risendronatul se administreaza intravenos

B: reduc riscul de fracturi vertebrale si de sold
C: efecte secundare: esofagita
D: efecte secundare: osteonecroza de mandibula, sindrom pseudogripal pentru zolendronat
E: mod de administrare: dimineata pe stomacul gol, cu un pahar mare de apa de la izvor
Vezi raspuns
33. [OST10030] Prevenirea osteoporozei primare se face astfel: ()
A: aport de calciu 1000-1200 mg/zi
B: aport de vitamina D 400-800 UI/zi la adulti
C: aport de vitamina D cel putin 1000 UI/zi la varstnici
D: intai se incepe tratamentul pentru osteoporoza si apoi se corecteza deficientele
E: lupta impotriva fumatului si alcoolismului, mentinerea unei greutati si IMC normale, activitate
fizica
Vezi raspuns
34. [OST10031] Indicatiile pentru prescrierea unei densitometrii osoase sunt urmatoarele: ()
A: in caz de simptome sau semne de osteoporoza
B: in caz de patologie sau tratament care are potential sa induca osteoporoza
C: femei aflate la postmenopauza, inclusiv cele carora li se administreaza TSH in doze mai mici
decat cele recomndate pentru protectia oaselor
D: in timpul unei terapii sistemice cu corticosteroizi
E: in timpul infiltratiilor cu corticoizi
Vezi raspuns
35. [OST10032] Indicatiile pentru prescrierea unei densitometrii osoase sunt, cu exceptia: ()
A: descoperire sau confirmare radiologica a unei fracturi vertebrale fara context traumatic sau
tumora evidenta
B: antecedente personale de fractura fara trauma majora la nivelul craniului, degetelor, coloanei
cervicale
C: istoric documentat de: hipertiroidism netratat, hipercorticism, hiperparatiroidism primar,
osteogeneza imperfecta, hipogonadism prelungit, orhidectomie, tratament prelungit cu analog al GnRH
D: IMC<18kg/m2
E: menopauza inainte de 40 de ani indiferent de cauza
Vezi raspuns
36. [OST10033] Urmatoarele afirmatii despre facturile osteoporotice sunt adevarate: ()
A: apar spontan sau in cazul unui traumatism minim in cazul osteoporozei primare
B: localizari uzuale: vertebrale, extremitatea superioara a humerusului, extremitatea distala a
antebratului
C: fisurile osoase nontraumatice si nedeplasate sunt pozitivate prin scintigrafie osoasa, CT, RMN
D: nu prezinta semne neurologice
E: nu afecteaza coloana cervicala
Vezi raspuns
37. [OST10034] Urmatoarele sunt cauze de osteoporoze secundare: ()
A: endocrinopatii cu impact asupra osului
B: osteoporoza iatrogena
C: bolile aparatului urinar
D: bolile pulmonare
E: boli inflamatorii si sistemice
Vezi raspuns
38. [OST10035] Edocrinopatiile cauzatoare de osteoporoza secundara sunt: ()
A: hipercorticism endogen
B: hipoparatiroidism primar
C: anorexie nervoasa
D: hipertiroidism netratat
E: hipotiroidism netratat

551

Vezi raspuns
39. [OST10036] Osteoporoza iatrogena este indusa de: ()
A: corticoizi pe cale generala
B: orhidectomie
C: analogi de GnRH
D: inhibitori de aromataza
E: tratament prelungit cu AVK, supresia TSH, anticonvulsivante, siliciu
Vezi raspuns
40. [OST10037] Bolile aparatului digestiv cauzatoare de osteoporoza sunt: ()
A: gastrectomie
B: rezectii intestinale extinse
C: boala celiaca
D: maladii hepatobiliare si pancreatice
E: ulcer gastric
Vezi raspuns
41. [OST10038] Testele de laborator care trebuie efectuate pentru stabilirea diagnosticului de
osteoporoza primara sunt: ()
A: hemograma
B: electroforeza proteinelor serice
C: imunofixare urinara
D: TSH
E: FT4, FT3
Vezi raspuns
42. [OST10039] Testele de laborator pentru diagnosticul osteoporozei primare sunt, cu exceptia: ()
A: calciu seric, fosfor seric
B: creatinina si uree serica
C: functie hepatica
D: 25-OH-vitamina D si PTH 1-84 seric
E: carciuria, uricozuria
Vezi raspuns
43. [OST10040] Cauze generale de osteopatie fragilizanta non-oeteoporotica sunt urmatoarele: ()
A: mielom multiplu
B: metastaze osoase
C: osteogeneza imperfecta
D: maladia Marfan
E: boala Behcet
Vezi raspuns
44. [OST10041] Osteoporoza la un pacient peste 70 de ani se trateaz ()
A: Hormonal
B: Cu teriparatid
C: Cu bifosfonati
D: Cu raloxifen
E: Cu ranelat de stroniu
Vezi raspuns
45. [OST10042] Osteoporoza faciliteaz fracturile alturi de ()
A: Scderea acuitii vizuale
B: Alcoolismului
C: Fumatului
D: Menopauzei
E: Vrstei peste 45 de ani
Vezi raspuns
46. [OST10043] Urmtoarele afirmaii despre ranelatul de stroniu sunt adevrate ()

552

A: Mrete riscul fracturilor vertebrale

B: Reduce riscul fracturilor de sold
C: Poate determina sindrom DRESS
D: Eficienta antifractura este demonstrata la pacientii peste 80 de ani
E: Se administreaz i.v.
Vezi raspuns
47. [OST10044] Osteoporoza primar poate fi prevenit prin ()
A: Evitarea fumatului
B: Suplimentare hormonal postmenopauz
C: Activitate fizic
D: Vitamina D 400-800 UI/zi
E: Calciu 1000-1200 mg/zi
Vezi raspuns
48. [OST10045] Fracturile osteoporotice se produc de regul ()
A: La extremitatea superioar a femurului
B: Extremitatea proximal a gambei
C: Fracturile vertebrale
D: Extremitatea proximal a braului
E: Extremitatea distal a antebraului
Vezi raspuns
49. [OST10046] Osteoporoza secundar poate fi cauzat de ()
A: BPOC
B: Anorexie nervoasa
C: Hemopatii
D: Sindrom Ehlers-Danlos
E: Sindrom Marfan
Vezi raspuns
50. [OST10052] Sunt endocrinopatii cu impact asupra osului i cauze de osteoporoz secundar: (pag.
637)
A: Hipercorticism exogen
B: Hiperparatiroidism primar
C: Hiperparatiroidism secundar
D: Hipertiroidismul tratat
E: Anorexia nervoasa
Vezi raspuns
51. [OST10053] NU reprezint cauze generale de osteopatie fragilizant non-osteoporotic: (pag.
637)
A: osteogeneza imperfecta
B: mielom multiplu
C: mastocitoza sistemic
D: metastaze osoase
E: maladii cronice inflamatorii intestinale
Vezi raspuns
52. [OST10054] Indicaii pentru prescrierea unei densitometrii osoase la popula ia general, indiferent
de vrst i sex sunt urmatoarele ()
A: Fractur vertebral post-traumatic
B: Antecedente de fractur cranian
C: Hipotiroidism evolutiv netratat
D: Osteogenez imperfect
E: Privare androgenic medicamentoas
Vezi raspuns
53. [OST10055] Se utilizeaza in tratamentul osteoporozei masculine: (pag 639)
A: risendronat

553

B: ibandronat
C: raloxifen
D: teriparatid
E: ralenatul de strontiu
Vezi raspuns
54. [OST10056] Se utilizeaza in tratamentul osteoporozei cortizonice: (pag 639)
A: raloxifen
B: alendronat
C: teriparatid
D: zolendronat
E: ralenatul de strontiu
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Radiculalgia i sindromul de

comprensiune nervoas
1. [RDG10002] Lomboradiculalgia comun (pg. 625)
A: este ntotdeauna bilateral cu excepia stenozei de canal verterbal lombar
B: rareori este relaionat cu o deformare rahidian congenital sau dobndit
C: se caracterizeaz prin hernie de disc mai ales la pacien ii vrstnici cu un factor declan ator
D: presupune efectuarea de rutin a unui examen computer-tomografic
E: toate variantele de mai sus sunt corecte
Vezi raspuns
2. [RDG10003] Radiculalgia simptomatic (pg. 625)
A: poate releva o spondilodiscit infecioas
B: are un caracter strict mecanic, fr asocierea semnelor generale de tip febril sau alterarea strii
generale
C: nu reprezint o urgen diagnostic sau terapeutic putnd fi u or recunoscut clinic
D: traduce o afectare troncular a nervului sciatic popliteu extern
E: cnd este asociat cu un sindrom rahidian i n cazul herniei de disc rupte, cu migrare trebuie
cutat o compresie extrarahidian
Vezi raspuns
3. [RDG10004] Semnele Leri i Lasegue (pg. 627)
A: sunt pozitive n cazul herniei rupte
B: traduc sciatica L3-L4
C: redau originea discal a unei afectri radiculare
D: sunt echivalente semnului soneriei
E: niciunul dintre rspunsurile de mai sus nu este cel corect
Vezi raspuns
4. [RDG10005] Sindromul de tunel carpian (pg. 627)
A: se nsoete clinic de hiperestezie n teritoriul nervului median
B: va fi obiectivat prin semnul Tinel efectuat prin hiperflexia ncheieturii minii
C: conduce la acroparestezie nocturn, cu interesarea teritoriului nervului median fa palmar a
primelor 2 degete i jumtatea exterioar din medius
D: conduce la acroparestezie nocturn cu interesarea teritoriului nervului median fa palmar a
primelor 3 degete si jumatatea exterioar din inelar
E: nu poate avea semne funcionale de tip acroparestezie noctur
Vezi raspuns
5. [RDG10006] Teritoriul senzitiv al afeciunii radiculare cu topografie la nivelul C5 va fi evaluat (pg.
626)
A: prin abducia braului

554

B: prin determinarea reflexului bicipital

C: pe faa intern a braului
D: prin manevre pasive de mobilizare ale articulatiei scapulo-humerale
E: n partea de sus a umerilor
Vezi raspuns
6. [RDG10028] Cauzele sindromului de tunel carpian sunt, cu exceptia: ()
A: traumatica
B: amiloidoza
C: poliartrita reumatoida
D: spondilita anchilozanta
E: acromegalie
Vezi raspuns
7. [RDG10042] Sindromul de tunel carpian NU se opereaz n caz de ()
A: Recidive foarte frecvente
B: Semne de denervaie la EMG
C: Atrofie muscular n loja tenar
D: Deficit motor
E: Deficit senzitiv
Vezi raspuns
8. [RDG10043] NU se intervine chirurgical ntr-o lomboradiculalgie dac ()
A: Exist un deficit senzitiv izolat de origine discal
B: Persistena unei dureri radiculare de origine discal
C: Sindromul de coad de cal
D: Tulburri recente ale sfincterului
E: Deficit motor recent, inferior sau egal cu 3 din 5
Vezi raspuns
9. [RDG10044] Care dintre urmtoarele NU face parte din tabloul clinic al unei radicualgii
simptomatice ()
A: Hipocalcemie
B: Sindrom inflamator
C: Semne de afeciune medular
D: Febr
E: Orar inflamator
Vezi raspuns
10. [RDG10046] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la semiologia afectiunii radiculare este
FALSA ? ()
A: Teritoriul senzitiv pentru C6 este reprezentat de fata exterioara a bratului, antebratului, degetul
mare
B: Teritoriul motor pentru L4 este reprezentat de cvadriceps si tibial anterior (gambier) iar reflexul
osteotendinos este cel rotulian
C: Teritoriul motor pentru S1 este cvadricepsul si psoasul iar reflexul osteotendinos este cel achilean
D: Teritoriul senzitiv pentru L3 este reprezentat de fata anterioara a coapsei pana la genunchi
E: Reflexul osteotendinos pentru C7 este reflexul tricipital
Vezi raspuns
11. [RDG10047] Boala arterial obliterant a membrelor inferioare este un diagnostic diferen ial
pentru: ()
A: osteoartrita interapofizar posterioar
B: stenoza de canal vertebral lombar
C: lombocruralgia L4
D: spondilolisteza
E: spondilodiscita infecioas
Vezi raspuns
12. [RDG10048] Manevra Phalen pozitiva apare la: ()

555

A: Percutia tunelului carpian

B: Flexia antebratului pe brat
C: Hiperflexia incheieturii mainii
D: Hiperflexia incheieturii cotului
E: Percutia tendonului lui Achile
Vezi raspuns
13. [RDG10007] Tratamentul radiculalgiei i al sindromului de compresie nervoas (pg. 626-627)
A: include administrarea pe cale sistemic i pe termen lung a unui corticoid
B: presupune terapia cauzei principale
C: poate fi de tip medicamentos local
D: nu include cura chirurgical n ceea ce privete sindromul de tunel carpian
E: permite infiltraia cu corticosteroizi i la pacienii cu tulburri de coagulare
Vezi raspuns
14. [RDG10008] Investigaiile suplimentare n cazul unei radiculalgii necomplicate includ: (pg. 626)
A: doar radiografia de coloan vertebral indiferent de durata simptomatologiei algice
B: nimic suplimentar, cu excepia radiografiei de coloana vertebral, hemoleucograma, CRP i
hemostaza n cazul duratei sub 6 sptmni a simptomatologiei i numai dac s-au prevzut inflitra ii
rahidiene
C: evaluare extensiv indiferent de durata simptomatologiei sau de afec iunile preexistente
D: radiografie de coloan vertebral, CRP, hemostaza dup 6 - 8 sptmni de la debutul
simptomatologiei
E: CT rahidian dupa 6-8 sptmni de la instalarea simptomatologiei algice
Vezi raspuns
15. [RDG10009] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt corecte (pg. 626)
A: Un fumtor cu radiculalgie C8-D1, cu orar inflamator i asociere de sindrom Claude-BernardHorner poate fi diagnosticat cu afeciune malign pulmonar
B: Nemenionarea posibilitii unei amiloidoze AL la un pacient de peste 65 de ani cu sindrom de
tunel carpian reprezint o eroare de diagnostic
C: Afectarea radicular L5 include lezarea troncular a nervului sciatic popliteu extern
D: Cruralgia poate fi definit la nivel L3 sau L4
E: Sindromul de coad de cal reprezint indicaie chirurgical n cazul unei lomboradiculalgii
Vezi raspuns
16. [RDG10010] Indicaiile chirurgicale ale unei lomboradiculalgii (pg. 627)
A: sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave, cu poten ial letal
B: includ deficitul motor recent i radiculalgia hiperalgic
C: se adreseaz cazurilor cu afeciuni pluriradiculare, tulburri sfincteriene, dar i celor cu dureri
radiculare de origine discal cu insuficien funcional major
D: nu exist indicaie chirurgical n cazul lomboradiculalgiilor
E: nu se poate recurge la terapie chirurgical n primele 8 sptmni de la diagnosticul sindromului
de coad de cal
Vezi raspuns
17. [RDG10011] Examinrile complementare n cazul sindromului de tunel carpian (pg. 627)
A: pot releva semne de denervare cu indicaie chirurgical imediat
B: nu aduc nici un beneficiu comparativ cu examenul clinic
C: includ efectuarea de radiografii ale minilor
D: presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24 de ore
E: vor cuprinde i hemograma, VSH,CRP
Vezi raspuns
18. [RDG10012] Radiculalgiile simptomatice sunt urgente diagnostice si terapeutice care necesita
urmatoarele investigatii suplimentare: (pag.625)
A: calciu seric, electroforeza si proteinuria
B: hemoculturi si, uneori, biopsie discovertebrala
C: anticorpii antinucleari +/- factorul reumatoid

556

D: RMN rahidian
E: crioglobulinemia
Vezi raspuns
19. [RDG10013] Topografia radiculara, originare L5 cuprinde: (pag.626)
A: TS: fata posterioara a coapsei
B: TS: fata externa a coapsei
C: TM: gluteus maximus, triceps sural
D: TM: gluteus medius, tibial anterior
E: ROT: achilean
Vezi raspuns
20. [RDG10014] n cazul unei lomboradiculoalgii indicatiile chirurgicale sunt: (pag.626-627)
A: ruptura herniei de disc, cu migrare
B: deficit motor recent
C: sindromul de coada de cal
D: radiculalgie hiperalgica
E: deficit motor in sindromul de tunel carpian
Vezi raspuns
21. [RDG10015] Alegeti afirmatiile adevarate despre afectiunea radiculara: ()
A: este intotdeauna de origine rahidiana
B: asociata cu dureri rahidiene
C: favorizata de mobilizarea coloanei vertebrale
D: este deseori, dar nu intotdeaunam de origine rahidiana
E: nu se asociaza niciodata cu dureri rahidiene
Vezi raspuns
22. [RDG10016] Semiologia afectiunii radiculare C6 este urmatoarea: ()
A: TS: fata exterioara a bratului si antebratului
B: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat
C: ROT: bicipital si cubitopronator
D: TS: partea de sus a umerilor
E: TS: degetul mare
Vezi raspuns
23. [RDG10017] Semiologia afectiunii radiculare C7 este: ()
A: TS: fata laterala a bratului
B: TS: fata posterioara a antebratului si bratului
C: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat
D: TM: muschii extensori ai antebratului pe brat
E: ROT: tricipital
Vezi raspuns
24. [RDG10018] Semiologia afectiunii radiculare C5 este urmatoarea: ()
A: TS: partea de sus a umerilor
B: TM: abductia bratului
C: TM: adductia bratului
D: ROT: bicipital
E: ROT: tricipital
Vezi raspuns
25. [RDG10019] Semiologia afectiunii radiculare C8-T1 este: ()
A: TS: fata anterioara a antebratului si bratului
B: TS: fata interna a bratului si antebratului
C: TM: muschii flexori ai degetelor si interososi
D: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat
E: ROT: cubitopronator
Vezi raspuns

557

26. [RDG10020] Semiologia afectiunii radiculare L3 este: ()

A: TS: fata anterioara a coapsei si gambei
B: TS: fata anterioara a coapsei
C: TM: cvadriceps, triceps
D: TM: psoas
E: ROT: rotulian
Vezi raspuns
27. [RDG10021] Semiologia afectiunii radiculare L4 este: ()
A: TS: fata anterioara coapsa si fata anterioara gamba
B: TM: cvadriceps si tibial anterior
C: ROT: peronier
D: ROT: achilean
E: TM: tibial posterior
Vezi raspuns
28. [RDG10022] Semiologia afectiunii radiculare L5 este: ()
A: TS: coapsa fata externa, uneori pliu inghinar, anterior de maleola externa, dosul piciorului,
degetul mare
B: TM: gluteu medius, tibial anterior si posterior, extensor comun al degetelor, extensorul degetului
mare, fibular lateral
C: ROT: rotulian
D: ROT: niciunul
E: ROT: achilean
Vezi raspuns
29. [RDG10023] Semiologia afectiunii radiculare S1 este: ()
A: TS: fata posterioara a coapsei
B: TS: fata posterioara a gambei, spatele maleolei esterne, talpa piciorului , al 5-lea deget de la
picior
C: TM: gluteu maximus, triceps sural, cvadriceps, flexorii degetelor,
D: ROT: niciunul
E: ROT: achilean
Vezi raspuns
30. [RDG10024] Originea discala a unei afectari radiculare este indicata de: ()
A: semnul lui Leri (cruralgie L3-L4), patognomonic
B: semnul Lasegue (sciatica L5 sau S1), patognomonic
C: semnul soneriei
D: semne care dispar atunci cand hernia nu mai este in continuitate cu discul
E: semne care dispar cand hernia se rupe
Vezi raspuns
31. [RDG10025] In cazul unei radiculalgii necomplicate se fac urmatoarele investigatii, astfel: ()
A: in caz de evolutie de mai putin de 6-8 saptamani: niciuna
B: in caz de evolutie de mai putin de 6-8 saptamani si daca s-au prevazut infiltratii rahidiene:
radiografia coloanei vertebrale, hemoleucograma, CRP si hemostaza
C: dupa 6-8 saptamani; niciuna
D: radiografii ale coloanei vertebrale, hemoleucograma, CRP, hemostaza dupa 6 luni
E: CT rahidian dupa 6-8 saptamani
Vezi raspuns
32. [RDG10026] Indicatiile chirurgicale ale unei lombocruralgii sunt urmatoarele: ()
A: deficit motor recent, inferior sau egal cu 3 din 10
B: anestezie a perineului, afectiune pluriradiculara, tulburari sfincteriene
C: durere radiculara foarte mare
D: radiculalgii de origine discala
E: sindrom de coada de cal
Vezi raspuns

558

33. [RDG10027] Caracteristicile radiculalgiei asociate cu stenoza de canal vertebral lombar sunt: ()
A: durerile se intensifica prin anteflexie
B: apar dupa o anumita distanta de mers pe jos: claudicatie intermitenta
C: dureri adesea bilaterale
D: dureri adesea multiradiculare
E: dureri ameliorate prin anteflexie: semnul de "cos"
Vezi raspuns
34. [RDG10029] Din punct de vedere clinic, sindromul de tunel carpian se caracterizeaza prin: ()
A: acroparestezie pe fata palmara a primelor 3 degete si jumatatea exterioara a degetului inelar
B: acroparestezie pe fata dorsala a falangelor 2 si 3 ale indexului, degetului mare si jumatatea
externa a inelarului
C: cresterea paresteziilor la percutia tunelului carpian (semnul Tinel)
D: cresterea paresteziilor la percutia incheieturii mainii (semnul Phalen)
E: in formele avansate: hipoestezia in teritoriul nervului median, deficitul opozantului, abductorului
scurt si al fascicolului superficial al flexorului degetului mare, atrofie tenara, chiar afectarea ROT ale
membrelor superioare
Vezi raspuns
35. [RDG10031] Urmatoarele sunt erori in diagnosticul radiculalgiei si sindromului de compresie
nervoasa: ()
A: solicitarea de CT rahidian pentru o lomboradiculalgie necomplicata mai veche de 6-8 saptamani
B: pierderea din vedere a posibilitatii de comprimare medulara la un pacient cu lombocruralgie
C: deficitul senzitiv izolat este indicatie chirurgicala
D: hernia de disc rupta sau cu migrare este indicatie chirurgicala
E: eroare terminologica: cruralgie L3-L4
Vezi raspuns
36. [RDG10032] Diagnosticul diferential al afectiunilor radiculare se face cu: ()
A: sacroiliita: pseudosciatica trunchiata in bascula
B: afectare tronculara a nervului sciatic popliteu extern: lipsa afectarii fetei externe a coapsei
C: afectare tronculara a nervului sciatic popliteu intern: lipsa afectarii muschiului gluteu mediu
D: boala arteriala obliteranta a membrelor inferioare
E: SCVL
Vezi raspuns
37. [RDG10033] Urmatoarele afirmatii despre lomboradiculalgia comuna sunt adevarate: ()
A: nu este legata de infectii, fracturi vertebrale sau tumora
B: complicata sau nu
C: cauzata de hernie de disc, artroza, stenoza de canal vertebral lombar
D: are orar inflamator
E: cel mai adesea pluriradiculara, bilaterala, ca in cazul SCVL
Vezi raspuns
38. [RDG10034] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre hernia de disc: ()
A: apare mai des la pacientii tineri
B: apare mai des la pacientii varstnici
C: are un factor declansator
D: apare din senin
E: poate fi lombocruralgie L3-L4, lombosciatica L5-S1, nevralgie cervicobrahiala C5, C6, C7, C8
Vezi raspuns
39. [RDG10035] Radiculalgia si sindromul de compresie nervoasa, afirmatii adevarate: ()
A: compresie medulara in afectarea L4-L5
B: radiculalgiile complicate sunt urgente terapeutice
C: radiculalgiile simptomatice releva o spondilita infectioasa, metastaza osoasa, sau mielom,
neurinom
D: posibilitatea de compresie medulara in afectarile mai sus de L1-L2
E: RMN rahidian, CT in caz de radiculalgii complicate de un deficit motor sau tulburari sfincteriene

559

Vezi raspuns
40. [RDG10036] In caz de afectare cervicala si dorsala in radiculalgiile simptomatice sunt prezente
urmatoarele: ()
A: simptome radiculare ca indicator al nivelului lezional medular (nivelului de compresie)
B: simptome de afectare piramidala si/sau cordonala posterioara care indica afectiunea sublezionala
C: simptome radiculare ca indicator al nivelului sublezional medular
D: simptome de afectare piramidala si/sau cordonala posterioara care indica nivelul lezional
E: este imposibila afectare maduvei
Vezi raspuns
41. [RDG10037] Atunci cand afectiunea radiculara nu este asociata cu sindrom rahidian si cu migrare
trebuie cautate urmatoarele cauze: ()
A: tumora sacrala sau ovariana in radiculalgiile S1
B: leziune tumorala sau infectioasa a muschiului psoas (cruralgie fara durere rahidiana)
C: boala Lyme, herpes zoster
D: meningo/radiculonevrita
E: hernia de disc rupta (fara migrare)
Vezi raspuns
42. [RDG10038] Se recomand intervenie chirurgical n sindromul de tunel carpian, dac ()
A: Deficit motor
B: Semne de denervaie la EMG
C: Hipoestezie n teritoriul medianului
D: ROT Cubitopronator abolit
E: Atrofie muscular n loj tenar
Vezi raspuns
43. [RDG10039] Sindromul de tunel carpian este relevat prin ()
A: Manevra Tinel negativ
B: Atrofie tenar
C: ROT Cubitopronator abolit
D: Hipoestezie n teritoriul nervului median
E: Acroparestezie nocturn cu salvarea degetului mic pe teritoriul nervului median
Vezi raspuns
44. [RDG10040] Sindromul de tunel carpian poate fi cauzat de ()
A: Sarcoidoz
B: Amiloidoz
C: Tenosinovitele infecioase
D: Poliartrit reumatoid
E: Acromegalie
Vezi raspuns
45. [RDG10041] Radiculalgia implic diagnostic diferenial ntre ()
A: Boala arterial obliterant a membrelor
B: Spondiloiscita infecioas
C: Radiculonevrita
D: Afectarea troncular a nervului sciatic popliteu extern
E: Sacroiliita
Vezi raspuns
46. [RDG10045] Sindromul de coad de cal presupune: (pag. 626-627)
A: afeciune monoradicular
B: afeciune pluriradicular
C: hiperestezie perineal
D: tulburri sfincteriene
E: prezena semnului Leri
Vezi raspuns

560

Intrebarile din tema Prescrierea i monitorizarea

antiinflamatoarelor
corticosteroidiene
i
necorticosteroidiene
1. [AIN10003] Care dintre urmtorii ageni farmacologici sunt de tip AINS (pg. 646)
A: Pirazolii
B: Prednisonul
C: Betametazona
D: Ketotifenul
E: Lorazepamul
Vezi raspuns
2. [AIN10004] n care dintre afeciunile enumerate mai jos este permis infiltrarea de corticosteroizi?
(pg. 649)
A: Status infecios activ
B: Bursita olecranian
C: Artrita septic
D: Osteocondrom
E: Toate rspunsurile de mai sus sunt eronate
Vezi raspuns
3. [AIN10005] Ce tipuri de afeciuni dintre cele redate mai jos, presupun administrarea pe o perioad
lung a AINS (pg. 646)
A: Rahialgii
B: Tendinite i bursite
C: Traume sportive
D: Spondilit anchilozant
E: Gut cronic tofacee
Vezi raspuns
4. [AIN10006] Care sunt reaciile adverse dup administrarea steroizilor pe cale general (pg. 648649)
A: Hipercorticismul iatrogen, retard de cretere la copil, amenoree, osteonecroz aseptic
B: Boala Crohn, complicaii cardio-vasculare, hiperlipemie, sigmoidit, acnee
C: Diverticuloza, cicatrici cheloide, infecii oportuniste
D: Diabet zaharat tip I insulinonecesitant
E: Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie
Vezi raspuns
5. [AIN10007] Interaciunile medicamentoase ale AINS includ (pg. 647-648)
A: antihipertensivele de tip sartan
B: fenitoina-cu risc de supradozaj
C: corticosteroizii indiferent de diagnostic i de simptomatologia algic
D: salicilaii cu risc de reactie de hipersenibilizare imediat
E: inhibitorii de pomp de protoni
Vezi raspuns
6. [AIN10028] Infiltraia de corticosteroizi NU are urmtorul efect secundar ()
A: Atrofie a pielii
B: Artrita acut microcristalin
C: Hemartroz
D: Pierderea de mas osoas
E: Artrita septic
Vezi raspuns
7. [AIN10029] Infiltraia de corticosteroizi NU are urmtorea complicaie ()

561

A: Artrita septic
B: Artrita acut microcristalin
C: Hemartroz
D: Pierderea de mas osoas
E: Atrofie a pielii
Vezi raspuns
8. [AIN10030] Infiltraiile de corticosteroizi NU sunt indicate n urmtoarea situaie ()
A: Artrit aseptic
B: Radiculalgie cervical
C: Canal carpian
D: Bursit
E: Artroz
Vezi raspuns
9. [AIN10031] Terapia cu steroizi nu are urmtorul efect secundar ()
A: Osteonecroz aseptic
B: Acnee
C: Hiperpotasemie prin hiperaldosteronism
D: Impoten
E: Cataract
Vezi raspuns
10. [AIN10032] NU se recomand un inhibitor de pomp de protoni la AINS neselectivi dac ()
A: Terapie concomitent cu aspirin n scop antiagregant
B: Vrsta peste 65 de ani
C: Antecedente de intoleran la AINS
D: Antecedente de ulcer gastroduodenal
E: Gastrit
Vezi raspuns
11. [AIN10033] AINS dau complicaii renale in urmatoarele forme, cu exceptia: ()
A: Nefrit acut interstiial imunoalergic
B: Hiperkaliemie
C: Leziuni glomerulare minime
D: Glomeruloscleroz
E: Insuficien renal funcional
Vezi raspuns
12. [AIN10034] Care dintre urmtoarele AINS pot fi administrate i.v.? ()
A: Fenilbutazona
B: Ketoprofen
C: Piroxicam
D: Ibuprofen
E: Indometacin
Vezi raspuns
13. [AIN10036] AINS poate fi prescris n urmtoarea situaie ()
A: in timpul remisiunii complete a reumatismului inflamator cronic
B: pentru o spondilartrita satelita a unei boli inflamatorii intestinale dificil controlate
C: chiar dac exista alergie la o clas de AINS administrat anterior
D: simultan cu alt AINS
E: n acelai timp cu un AVK
Vezi raspuns
14. [AIN10037] Dati un exemplu din clasa pirazoli? ()
A: aspirina
B: piroxicam
C: ketoprofen
D: fenilbutazona

562

E: celecoxib
Vezi raspuns
15. [AIN10038] Din clasa arlcarboxilice fac parte? ()
A: piroxicam
B: aspirina
C: diclofenac
D: indometacin
E: celecoxib
Vezi raspuns
16. [AIN10008] Este permis (pg. 646-648)
A: prescrierea a dou antiinflamatoare simultan
B: prescrierea de AINS concomitent cu anticoagulante orale
C: continuarea terapiei cu AINS i n afara perioadelor nedureroase din artroze
D: administrarea de corticosteroid la un pacient cu poliartrita reumatoid
E: infiltrarea local de corticosteroizi la pacientul cu sindrom de tunel carpian
Vezi raspuns
17. [AIN10009] Reprezint complicaii specifice la infiltraii de corticosteroizi (pg. 650)
A: hemartroza
B: ruptura tendinoas n cazul infiltrrii periarticulare
C: risartroza
D: artrita acuta microcristalin
E: artrita psoriazic
Vezi raspuns
18. [AIN10010] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt incorecte (pg. 645-646)
A: AINS au i efecte de tip analgezic i antipiretic
B: Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei 1
C: Indometacinul face parte din clasa pirazolilor
D: AINS pot induce crize de crize de diverticulita sigmoidian
E: Administrarea de AINS poate avea drept efect secundar, nefrit acut intersti ial imunoalergic
Vezi raspuns
19. [AIN10011] Ce indicai n prescripia corticosteroizilor (pg. 648)
A: scderea treptat a dozelor fr necesitatea unei terapii de fond n poliartrita reumatoid
B: contraindicaia acestor substante medicamentoase n vasculite sistemice, tip boala Horton
C: administrarea n polimialgia reumatic n doza iniiala de atac cu diminuarea ulterioar treptat
D: riscul de insuficiena suprarenal consecutiv unei diminuari a dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi
impune efectuarea unui test la Synacthen
E: terapia pe termen scurt nu impune descre tere progresiv
Vezi raspuns
20. [AIN10012] AINS pot fi administrate n sigurana n urmtoarele circumstante (pg. 646-647)
A: topic, de exemplu ketoprofenul fr a induce fenomene de fotosensibilizare
B: la pacientul cu osteoartrita de genunchi, n puseu congestiv
C: n patologii radiculare
D: n doze mari la pacientii cu boli inflamatorii intestinale
E: n colagenoze simultan cu antiinflamatoare corticosteroidiene
Vezi raspuns
21. [AIN10013] Care sunt indicatiile infiltratiilor de corticosteroizi (pag.649)
A: poliartrita reumatoida
B: artrita aseptica
C: canal carpian
D: bursita
E: polimialgie reumatica
Vezi raspuns

563

22. [AIN10015] Urmatoarele analize se fac din lichidul sinovial: ()

A: examinare citologica
B: examinare bacteriologica
C: identificarea cristalelor
D: nu se fac analize ale lichidului sinovial
E: colectarea lichidului sinovial nu este in scop diagnostic
Vezi raspuns
23. [AIN10016] Urmatoarele informatii despre infiltrarea de corticosteroizi sunt adevarate: ()
A: se informeaza pacientul cu privire la riscurile si beneficiile implicate
B: asepsie stricta
C: odihna si repaus articular dupa procedura
D: limitata la 3-4/an intr-o anumita locatie articulara
E: limitata la 3-4/an per totalul articulatiilor implicate
Vezi raspuns
24. [AIN10017] Infiltrarea de corticosteroizi este contraindicat n urmtoarele situaii ()
A: Osteoporoza
B: Hipersensibilitate la oricare din excipieni
C: Tulburri de coagulare
D: Insuficien renal
E: Infecie activ
Vezi raspuns
25. [AIN10018] n tratamentul cu steroizi se urmresc ()
A: Profil lipidic
B: Sumarul de urin
C: Potasiu seric
D: Sodiu seric
E: Calciu seric
Vezi raspuns
26. [AIN10019] Pentru a obine rezultate mai bune, terapia cu corticosteroizi poate fi nsoit de ()
A: Activitate fizic regulat
B: Restricie de zaharuri
C: Sodiu
D: Calciu
E: Diuretice
Vezi raspuns
27. [AIN10020] Terapia cu steroizi poate avea urmtoarele efecte secundare ()
A: Glaucom cronic
B: Colita
C: Edeme
D: Hiperpotasemie
E: Hipertricoza
Vezi raspuns
28. [AIN10021] Steroizii sunt indicai n urmtoarele situaii ()
A: Spondilartrita anchilozanta
B: Lombocruralgie
C: Nevralgie cervicobrahiala
D: Vasculita
E: PR
Vezi raspuns
29. [AIN10022] AINS interacioneaz cu ()
A: Diuretice
B: Inhibitori calcici

564

C: Betablocante
D: IECA
E: Litiu
Vezi raspuns
30. [AIN10023] AINS poate da urmtoarele complicaii hematologice ()
A: Policitemie
B: Aplazie medular
C: Agranulocitoz
D: Leucemie
E: Mielom
Vezi raspuns
31. [AIN10024] AINS pot cauza urmtoarele probleme digestive ()
A: Ulceraii colonice
B: Ulcer de intestin subire
C: Crize de diverticulit colonic
D: Crize de diverticulit sigmoidal
E: Pusee intestinale ale maladiilor inflamatorii intestinale
Vezi raspuns
32. [AIN10025] AINS sunt contraindicate n ()
A: Sindrom Widal
B: BPOC
C: Astm
D: Antecedente de ulcer peptic recent
E: Sarcin trimestul 1
Vezi raspuns
33. [AIN10026] Tratamentul pe termen scurt cu AINS se poate administra n caz de ()
A: Rahialgii
B: Traume sportive
C: Guta
D: PR
E: Spondilit
Vezi raspuns
34. [AIN10039] Nu apar ca i complicaii ale tratamentului cu corticosteroizi: ()
A: amenoree
B: hiperpotasemie
C: foliculit
D: cataract (foarte rar)
E: creterea PMN
Vezi raspuns
35. [AIN10040] Ce medicamente nu fac parte din clasa arlcarboxilicelor? ()
A: Ketoprofen
B: Diclofenac
C: Fenilbutazona
D: Indometacin
E: Piroxicam
Vezi raspuns
36. [AIN10041] Principalele complicatii aparute in sarcina in urma administrarii AINS sunt: ()
A: Vertij si dureri de cap
B: Macrosomie
C: Inchiderea canalului arterial
D: Preeclamsie
E: Scaderea fertilitatii
Vezi raspuns

565

37. [AIN10042] Reactii adverse in urma administrarii steroizilor sunt: ()

A: Echimoze, hipertricoza
B: Acnee, foliculita
C: Infectii nosocomiale, nu si comunitare
D: Accese maniacale, delir, halucinatii
E: Glaucom acut - frecvent
Vezi raspuns
38. [AIN10043] Sunt reacii adverse ale corticosteroizilor ()
A: complicaii cardio-vasculare
B: fragilitatea pielii
C: hipolipidemie
D: echimoze
E: hiperpotasemie
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Fractura extremitii inferioare a

radiusului i a extremitii superioare a femurului
la adult i particularitile fracturilor la copil
1. [FRC10002] Fractura extraarticular cu deplasare posterioar a extremit ii inferioare a radiusului
se numete: (pg. 653)
A: Pouteau-Colles
B: Goyrand-Smith
C: Gerard-Marchand
D: Destot
E: Galeazzi
Vezi raspuns
2. [FRC10003] Conform clasificrii Garden, fractura cervical a femurului cu ruptura complet este de
tip: (pg. 655)
A: Garden I
B: Garden II
C: Garden III
D: Garden IV
E: Garden V
Vezi raspuns
3. [FRC10004] Fracturile intertrohanteriene sunt fracturi cu traiect de fractur: (pg. 655)
A: Parcelare ale marelui trohanter
B: Ce separ un fragment diafizar
C: Oblic de la marele la micul trohanter
D: Orizontal ntre marele i micul trohanter
E: Sub nivelul micului trohanter
Vezi raspuns
4. [FRC10005] Fractura-dezlipire epifizara Salter 3 este fractur cartilajului de crestere cu (pg. 664)
A: Traiect numai prin cartilajul de cretere
B: Prelungire metafizar
C: Prelungire epifizar
D: Prelungire metafizar i epifizar
E: Compresiune axial
Vezi raspuns

566

5. [FRC10015] Tratamentul ortopedic pentru fracturile la copii NU se recomand n urmtoarea situaie

()
A: Absena nevoii de reducie
B: Absena flebitei sub ghips
C: Absena complicaiilor de rigiditate
D: Buna toleran a fixrii vicioase prin remodelarea scontat
E: Riscul de epifiziodez postoperatorie
Vezi raspuns
6. [FRC10016] Fracturile extremitii superioare a femurului la adult poate avea urmtoarele
complicaii post-operatorii, cu excepia ()
A: Leziuni de decubit
B: Pierderea autonomiei
C: Alunecarea
D: Infectarea zonei operate
E: Decompensarea afeciunilor asociate
Vezi raspuns
7. [FRC10017] NU reprezint fracturi ale masivului trohanterian femural ()
A: trohanterodiafizare
B: subtrohanteriene
C: intertrohanteriene
D: supratrohanteriene
E: pertrohanteriene
Vezi raspuns
8. [FRC10018] Fracturile cervicale ale femurului ()
A: Se pot consolida n poziie vicioas
B: Nu au risc de pseudoartroz
C: Sunt extra-articulare
D: Sunt intra-articulare
E: Nu au risc de necroz a capului femural
Vezi raspuns
9. [FRC10019] Fracturile extremitii inferioare a radiusului NU au urmtoarele complicaii initial ()
A: Deschidere cutanat
B: Compresie a nervului median
C: Decompensare a tarelor la vrstnici
D: Sindrom de alunecare
E: Leziune vascular
Vezi raspuns
10. [FRC10020] Radiografia de pumn fa n fractura extremitii inferioare a radiusului NU permite ()
A: Analiza liniei bistiloidiene
B: Analiza orientatiei glenei radiale
C: Analiza indicelui radio-ulnar
D: Analiza interliniei articulare
E: Completarea de radiografie n traciune
Vezi raspuns
11. [FRC10023] Fractura lui Galeazzi este: ()
A: Fractura extremitatii inferioare a radiusului cu deplasare posterioara
B: Fractura extremitatii inferioare a radiusului cu deplasare anterioara
C: Fractura extremitatii inferioare a radiusului asociata cu o fractura a stiloidei ulnare
D: Fractura extremitatii inferioare a radiusului asociata cu o luxatie a capului ulnar la nivelul
articulatiei radio-ulnare distale
E: Fractura extremitatii inferioare a radiusului - fractura in cruce
Vezi raspuns
12. [FRC10024] Fractura lui Gerard-Marchand este: ()

567

A: Fractura extremitatii inferioare a radiusului - marginala anterioara

B: Fractura extremitatii inferioare a radiusului cu deplasare posterioara
C: Fractura extremitatii inferioare a radiusului asociata cu o fractura a stiloidei ulnare
D: Fractura extremitatii inferioare a radiusului asociata cu o luxatie a capului ulnar la nivelul
articulatiei radio-ulnare distale
E: Fractura extremitatii inferioare a radiusului - fractura in T
Vezi raspuns
13. [FRC10026] Cu ce se asociaza fractura cuneana externa? ()
A: Cu o fractura a colului ulnei
B: Cu entorsa scafolunara
C: Cu o luxatie a capului ulnar la nivelul articulatiei radio-ulnare distale
D: Cu o fractura a stiloidei ulnare
E: Cu o fractura in cruce
Vezi raspuns
14. [FRC10006] Deformarea membrului inferior ntr-o fractura dezangrenata a extremit ii superioare
a femurului este n: (pg. 655)
A: Rotaie extern
B: Rotaie intern
C: Abducie
D: Adducie
E: Flexie
Vezi raspuns
15. [FRC10007] Urmtoarele afirmaii referitoare la fracturile extremit ii superioare a femurului sunt
adevrate: (pg. 655)
A: Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare
B: Fracturile cervicale prezint risc de necroz secundar a capului femural
C: Fracturile capului femural sunt relativ frecvente
D: Fracturile cervicale prezint risc de pseudartroz
E: Fracturile masivului trohanterian au risc de consolidare vicioas
Vezi raspuns
16. [FRC10008] O fractura a extremitaii inferioare a radiusului se caracterizeaz clinic prin: (pg. 653)
A: Durere
B: Impotena funcional
C: Deformarea pumnului n dos de furculia dac deplasarea este anterioar
D: Leziune a nervului radial
E: Edem
Vezi raspuns
17. [FRC10009] Din complicaiile posibile ale unei fracturi a extremit ii inferioare a radiusului fac
parte: (pg. 654)
A: Leziunea nervului radial
B: Deschidere cutanat
C: Sindromul de compartiment
D: Infecia zonei operate
E: Necroza osoas
Vezi raspuns
18. [FRC10010] Cel mai frecvent tratament al fracturilor la copil este tratamentul ortopedic din
urmtoarele motive (pg. 664)
A: Risc de epifiziodeza postoperatorie (daca intervenia chirurgical este localizat pe cartilajul de
cretere)
B: Tolerabilitate bun a fixarii vicioase prin remodelarea ulterioar
C: Epifize fertile: aproape de genunchi i departe de cot
D: Formarea unui punct osos la nivelul leziunii cartilajului de cre tere
E: Absena complicaiilor de rigiditate sau a tromboflebitei sub ghips

568

Vezi raspuns
19. [FRC10011] In cazul fracturilor extremitatii inferioare a radiusului, la radiagrafia de fata a
pumnului trebuie analizate: (653)
A: interlinia articulara
B: orientatia glenei radiale
C: indicele radio-ulnar
D: linia bistiloidiana
E: angularea
Vezi raspuns
20. [FRC10013] Fracturile extremitii superioare a fermurului pot avea urmtoarele complicaii
preoperatorii ()
A: Leziuni de decubit
B: Pierderea autonomiei
C: Alunecarea
D: Deshidratare
E: Decompensarea afeciunilor asociate
Vezi raspuns
21. [FRC10014] Fracturile extremitii inferioare a radiusului pot avea urmtoarele complicaii
postoperatorii ()
A: Sindrom de alunecare
B: Depresie reacional
C: Leziune vascular
D: Sindrom de compartiment al lojelor
E: Decompensare a tarei la pacientul vrstnic
Vezi raspuns
22. [FRC10021] Fracturile specific la copil sunt reprezentate de: ()
A: Fractura in butoias de unt
B: Deformarea plestica
C: Dezlipirea epifizara
D: Fractura pretrohanteriana
E: Fractura intertrohanteriana
Vezi raspuns
23. [FRC10022] Fracturile extraarticulare ale extremitati inferioare a radiusului la adult sunt: ()
A: Fractura Pouteau-Colles(deplasarea posterioara)
B: Fractura Goyrand-Smith(deplasarea anterioara)
C: Fractura in cruce(a lui Destot)
D: Fractura in T
E: Fractura marginala anteriora
Vezi raspuns
24. [FRC10025] Urmatoarele sunt fracturi articulare in cadrul fracturilor extremitatii inferioare a
radiusului: ()
A: Fractura extremitatii inferioare a radiusului - marginala anterioara
B: Fractura extremitatii inferioare a radiusului cu deplasare anterioara
C: Fractura extremitatii inferioare a radiusului - a lui Destot
D: Fractura extremitatii inferioare a radiusului - cuneana externa
E: Fractura extremitatii inferioare a radiusului - fractura in cruce
Vezi raspuns
25. [FRC10027] Urmatoarele sunt adevarate despre fracturile cervicale reale in cadrul fracturilor
extremitatii superioare a femurului: ()
A: Sunt fracturi extraarticulare
B: Garden I: varus cu persistenta a unui angrenaj al articulatiei posterioare si orizontalizarea
traveelor osoase
C: Risc de necroza secundara a capului femural

569

D: Apare hemartroza si hipertensiune intraarticulara

E: Fara necroza, dar cu posibilitatea consolidarii in pozitie vicioasa
Vezi raspuns
26. [FRC10028] Urmatoarele sunt investigatii radiologice care se fac pentru diagnosticul pozitiv al
fracturii extremitatii superioare a femurului: ()
A: Radiografii seriate de bazin fata
B: Radiografii seriate de bazin fata si profil
C: Radiografii seriate de sold profil
D: Radiografii seriate de sold fata
E: Radiografii seriate de sold profil chirurgical al lui Arcelin
Vezi raspuns
27. [FRC10029] Despre clasificarea lui Salter si Harris sunt adevarate urmatoarele: ()
A: 1. linia de fractura trece integral prin cartilajul de crestere
B: 2. urma se prelungeste spre epifiza
C: 3. urma se prelungeste spre metafiza
D: 3 si 4 sunt fracturi articulare
E: 5. urma se prelungeste spre metafiza de o parte si spre epifiza de cealalta parte
Vezi raspuns
28. [FRC10030] Tratamentul in fractura extremitatii superioare a femurului la adult este: ()
A: Medical
B: Chirurgical
C: Al comorbiditatilor
D: Tipul de fractura determina tehnica operatorie
E: Al complicatiilor
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Infeciile acute ale prilor moi

(abces, panariiu, flegmon al tecii)
1. [IPM10007] Tratamentul flegmonului digital n stadiul 2 se face prin: (pg. 670)
A: Dac nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile
B: 2 contraincizii la nivelul extremitilor degetului, apoi antibioterapie pentru 21 de zile
C: Excizia tendonului interesat daca acesta a necrozat
D: Deschidere n Z a degetului i sinovectomie digital
E: Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile
Vezi raspuns
2. [IPM10008] Durata antibioterapiei n artrit (complicaie local n infec iile acute ale pr ilor moi)
este de: (pg. 669)
A: 7 zile
B: 14 zile
C: 21 de zile
D: 45 de zile
E: 60 de zile
Vezi raspuns
3. [IPM10009] Investigaiile de laborator n diagnosticul pozitiv al infec iilor acute ale pr ilor moi
arat: (pg. 669)
A: Hipertermie local
B: Leucopenie
C: Trombocitoz
D: Creterea proteinei C reactive
E: Scderea vitezei de sedimentare a hematiilor

570

Vezi raspuns
4. [IPM10010] n flegmonul digital, durerea este caracterizat de: (pg. 669)
A: Intensificare la extensia pasiv a degetului
B: Intensificare la flexia pasiv a degetului
C: Iradiere pn la pliul palmar proximal pentru degetele II, III
D: Iradiere pn la pliul pumnului pentru degetele II, III, IV
E: Iradiere pn la pliul palmar distal pentru degetele I i V
Vezi raspuns
5. [IPM10014] Ablatia prin cele 2 contraincizii de la extremitati este necesara in flegmonul digital din
stadiul: ()
A: stadiul 1
B: stadiul 2
C: stadiul 3
D: indiferent de stadiu
E: stadiul 1 si 2
Vezi raspuns
6. [IPM10019] Infeciile acute ale prilor moi pot avea urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Decompensare n cazul unui teren favorizant
B: Osteonecroza
C: Tetanos
D: Endocardita
E: Artrita
Vezi raspuns
7. [IPM10020] Flegmonul digital NU are urmtorul simptom local ()
A: Durere electiv de-a lungul nveliului pn la obstrucia n deget de mnu proximal
B: Durere la extensia pasiv a degetului
C: Deget incovoiat
D: Creterea volumului degetului
E: Durere pulsatil
Vezi raspuns
8. [IPM10021] Diag.+ in infectiili acute de parti moi(abces,panaritiu,flegmon al tecii)include urmatorul
symptom general: ()
A: Colectare fluctuanta
B: Durere pulsatila
C: Cresterea volumului degetului
D: Creste CRP
E: Febra
Vezi raspuns
9. [IPM10022] Caracterizeaza panaritiul urmatoarea afirmatie: (669)
A: durere pulsatila
B: inflamare periunghiala
C: deget incovoiat
D: durere la extensia pasiva a degetului
E: infectia propagata intr-un compartiment anatomic
Vezi raspuns
10. [IPM10002] Unele din semnele clinice locale ale abcesului pr ilor moi sunt: (pg. 669)
A: Colecia fluctuent
B: Febra
C: Hiperleucocitoza
D: Durerea pulsatil
E: Hipotermia local
Vezi raspuns

571

11. [IPM10003] Flegmonul digital este caracterizat clinic prin: (pg. 669)
A: Marirea n volum a degetului afectat
B: Localizarea infeciei
C: Iradierea durerii de-a lungul nveliului
D: Durere la extensia pasiv a degetului
E: Deformarea degetului cu ncovoierea lui
Vezi raspuns
12. [IPM10004] Din factorii favorizani ai infeciilor parilor moi fac parte: (pg. 669)
A: Hipotiroidismul
B: Artroza la nivelul degetelor minii
C: Diabetul zaharat
D: Deficien a statusului imunologic
E: Prezena de corpi straini
Vezi raspuns
13. [IPM10005] Complicaiile infeciilor acute ale prilor moi sunt: (pg. 669)
A: Artroza
B: Endocardita
C: Tetanosul
D: Decompensarea n cazul unui teren favorizant
E: Flegmonul digital
Vezi raspuns
14. [IPM10006] Tratamentul chirurgical al flegmonului digital se poate face prin: (pg. 670)
A: Ablaie prin contraincizii la extremitile degetului
B: Antibioterapie cu spectru larg pentru 21 de zile
C: Deschidere n Z a degetului
D: Sinovectomie digital
E: Excizia tendonului
Vezi raspuns
15. [IPM10011] Prevenirea extinderii septice spre o situatie de urgenta in cazul infectiilor acute de
parti moi se face astfel: ()
A: absenta colectarii: terapie cu penicilina timp de 10 zile si bai antiseptice timp de 2 ori pe zi
B: colectare: chirurgie cu debridare
C: antibiotice chiar daca excizia este completa si in absenta semnelor generale
D: antibioticele nu sunt necesare dupa excizia completa si absenta semnelor generale
E: nu sunt necesare masuri de preventie
Vezi raspuns
16. [IPM10012] Flegmonul digital in stadiul 3 presupune: ()
A: prezenta tendonului necrotic
B: prezenta lichidului purulent
C: excizia tendonului
D: sechele probabile
E: reconstructie ulterioara
Vezi raspuns
17. [IPM10013] Stadiul 2 al flegmonului digital este caracterizat de: ()
A: lichid purulent
B: tendon necrotic
C: lichid limpede
D: nevoia de deschidere in Z a degetului
E: nevoia de sinovectomie digitala
Vezi raspuns

572

18. [IPM10015] In cazul artritei, complicatie locala a infectiilor de parti moi, se procedeaza astfel: ()
A: ablatii articulare chirurgicale
B: sinovectomie intotdeauna
C: recoltari bacteriologice
D: terapie cu antibiotice cu spectru larg 45 de zile
E: nu este necesara antibioterapie
Vezi raspuns
19. [IPM10016] Complicatiile infectiilor acute de parti moi sunt: ()
A: artrita
B: extinderea la o structura "nobila": endocardita, artrita
C: tetanos
D: decompensare in caz de teren favorizant
E: flegmon digital
Vezi raspuns
20. [IPM10017] Durerea in cazul flegmonului digital se propaga in felul urmator: ()
A: pana la pliul palmar distal pentru degetele II, III, IV
B: pana la pliul palmar distal pentru degetele I, V
C: pana la pliul pumnului pentru degetele II, II, IV
D: pana la pliul pumnului pentru degetele I, V
E: pana la pliul pumnului pentru toate degetele
Vezi raspuns
21. [IPM10018] Abcesul de pri moi poate avea urmtoarele simptome locale ()
A: Durere la extensia degetului
B: Creterea volumului degetului
C: Durere pulsatil
D: Colectare reinut
E: Colectare fluctuant
Vezi raspuns
22. [IPM10023] Despre panaritiu sunt adevarate urmatoarele afirmatii (669)
A: durere pulsatila care provoaca insomnii
B: febra
C: inflamare periunghiala sau pulpara
D: colectare periunghiala sau pulpara
E: stadiu flegmonos/stadiu purulent
Vezi raspuns
23. [IPM10024] Urmatoarele sunt complicatii prin extindere la distanta in cadrul infectiilor acute ale
partilor moi: ()
A: Artrita
B: Flegmon digital
C: Tetanos
D: Endocardita
E: Decompensare in cazul unui teren favorizant
Vezi raspuns
24. [IPM10025] Urmatoarele sunt adevarate despre ingrijirea in situatiile de urgenta: ()
A: In artrita - antibiotice 21 de zile
B: In flegmon - antibiotice 21 de zile
C: Flegmonul - stadiul 2- impune ablatie prin 2 contraincizii la extremitati
D: Flegmonul- stadiul 3- impune excizia tendonului, reconstructie ulterioara
E: In stadiul 1 al flegmonului digital lichidul este limpede
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Anomalii ale vederii cu debut

573

brutal
1. [VED10005] Care dintre urmtoarele afeciuni este caracterizat de scderea brutal a vederii cu
ochi rou, dureros? (pg. 678)
A: dezlipirea de retin
B: neuropatia optic ischemic acut anterioar
C: glaucom neovascular
D: degenerescena macular legat de vrst
E: ocluzia venei centrale ale retinei
Vezi raspuns
2. [VED10006] Care dintre urmtoarele afeciuni este caracterizat de scderea brutal a vederii cu
ochi alb, nedureros? (pg. 678)
A: glaucomul acut
B: keratita acut
C: endoftalmit
D: neuropatia optic ischemic anterioar
E: glaucom neovascular
Vezi raspuns
3. [VED10008] Ocluzia venei centrale a retinei se caracterizeaz prin: (pg. 680)
A: artere i vene subiri i filiforme la nivelul retinei
B: hemoragii retiniene striate sau rotunde
C: edem macular ischemic cu aspect de cirea macular
D: Tyndall pozitiv la nivelul camerei anterioare
E: vene i artere ntecuite sub form de manoane perivasculare
Vezi raspuns
4. [VED10009] Tratamentul glaucomului acut presupune urmtoarele metode cu excepia: (pg. 682)
A: beta-blocante administrate local
B: inhibitor de anhidraz carbonic administrate local i general
C: midriatice administrate local
D: i ridotomie la nivelul ochiului afectat
E: iridotomie la nivelul ochiului congener, sntos
Vezi raspuns
5. [VED10014] Care dintre formele de keratit acut este caracterizat de ulcer dendritic sau n hart
geografic: (pg. 684)
A: keratita bacterian
B: keratit herpetic
C: keratit cu adenovirus
D: sindrom cu ochi uscat
E: sindrom de expunere prin malpoziie palpebral
Vezi raspuns
6. [VED10015] in legatura cu OACR este adevarat ca: ()
A: este f necesara biopsia de artera temporala
B: spasmul arterio-venos intra in etiologie,alaturi de boala horton
C: PCR,VS se fac in urgenta
D: in caz de boala horton asociata s eface corticoterapie per os,iar in caz de cardiopatie emboligena
se face tratam anticoagulant
E: examinarile oftalomologice sunt obligatorii
Vezi raspuns
7. [VED10016] o scadere brutala si profunda a AV ,limitata la perceptia luminoasa apare in : ()

574

A: OVCR
B: NOIAA
C: glaucom acut
D: OACR
E: keratita acuta
Vezi raspuns
8. [VED10034] Bilantul cardiovascular in OACR include, cu exceptia: ()
A: holter ECG
B: ECG
C: ETE
D: ETT
E: glicemie postprandiala
Vezi raspuns
9. [VED10036] Prima manifestare oftalmologica a bolii Horton este: ()
A: NORB
B: OACR
C: OVCR
D: NOIAA
E: DMLV
Vezi raspuns
10. [VED10040] Semnele functionale ale AVC cu afectare oftalmica sunt: ()
A: amputarea brutala a campului vizual
B: amputarea dureroasa a campului vizual
C: fotofobie
D: lacrimare
E: blefarospasm
Vezi raspuns
11. [VED10047] Tratamentul endoftalmitei include, cu exceptia: ()
A: tratament local: Ciprofloxacina x 6/zi
B: tratament local: Tobramicina-Dexametazona x 6/zi si Tropicamidum
C: antiinflamator pe cale sistemica
D: metilprednisolon 500 mg/zi timp de 3 zile, initiat in primele 48 de ore de la debutul afestiunii
E: sunt interzise antiinflamatoarele steroidiene
Vezi raspuns
12. [VED10053] Tratamentul NORB se face cu: ()
A: bolus intravenos de prednison 1g/zi timp de 3-5 zile
B: prednison 1 mg/kg/zi timp de 11 zile, dupa bolus cu metilprednisolon 3-5 zile
C: corticoterapie pe termen lung
D: bolus intravenos de metilprednisolon, urmat de prednison 30 de zile
E: imunosupresoare
Vezi raspuns
13. [VED10067] Urmatoarele sunt etiologii ale OVCR cu exceptia uneia: ()
A: hipertonie oculara (50% din OVCR)
B: cauze venoase
C: boala Behcet
D: sarcoidoza
E: compresiuni intraorbitare
Vezi raspuns
14. [VED10068] Alegeti afirmatia falsa privind etiologia NORB: ()
A: idiopatica intotdeauna
B: lupus
C: infectii
D: Lyme

575

E: etambutol
Vezi raspuns
15. [VED10069] Prognosticul NORB este urmatorul: ()
A: recuperare AV >9/10 la 90% din pacienti
B: recuperare AV >=8/10 la 90% dintre pacienti
C: recuperate 100%
D: absenta recuperarii
E: nici o afirmatie nu e corecta
Vezi raspuns
16. [VED10089] Ce antibiotic se folosete intravitrean n endoftalmit ()
A: Levofloxacina
B: Imipenem
C: Tobramicina
D: Ciprofloxacina
E: Vancomicina
Vezi raspuns
17. [VED10090] n caz de uveit anterioar, bilanul minimal include, cu excepia ()
A: Electroforeza proteinelor plasmatice
B: Radiografie pulmonar
C: TPHA-VDRL
D: IDR 5 UI de tuberculin
E: Tipizare HLA-B27
Vezi raspuns
18. [VED10091] Uveita anterioar acut NU are urmtorul semn clinic ()
A: Edem cornean
B: Tonus ocular variabil
C: Precipitate pe endoteliul cornean
D: Sinechii irido-cristaliniene
E: Efect Tyndall
Vezi raspuns
19. [VED10092] Keratitei acut NU are urmtorul semn ()
A: Fotofobie
B: Lacrimare
C: Acuitate vizual nemodificat
D: Durere
E: Blefarospasm
Vezi raspuns
20. [VED10093] PIO din glaucom se poate reduce sistemic cu (pg. 683)
A: Prostaglandine
B: Alfa blocante
C: Derivati ai adrenalinei
D: Beta blocante
E: Acetazolamida
Vezi raspuns
21. [VED10094] Glaucomul acut prin nchiderea unghiului NU are urmtorul semn ()
A: Cefalee
B: Ochi alb i nedureros
C: Vrsturi
D: Greuri
E: Scderea acuitii vizuale
Vezi raspuns
22. [VED10095] Neuropatia optic retrobulbar NU are urmtoare cauz ()

576

A: Idiopatic
B: Intoxicaie alcoolo-tabagic
C: Boala Lyme
D: Scleroz multipl
E: Boala Horton
Vezi raspuns
23. [VED10096] NOIAA poate avea urmtoarea cauz ()
A: Boala Horton
B: Boala Behcet
C: Tulburri ale hemostazei
D: Diabet
E: HTA
Vezi raspuns
24. [VED10097] O cauz posibil de OVCR este, cu excepia ()
A: Ateroscleroza
B: Hipertonie oculara
C: Boala Behcet
D: Ocluzie a carotidei interne
E: Embolie
Vezi raspuns
25. [VED10098] n OACR urmtoarea reprezint o examinare complementar oftalmologica utilizat
(pg. 679)
A: Angio-RMN
B: RMN
C: VS
D: Angiografie cu fluorescein
E: PCR
Vezi raspuns
26. [VED10099] Care dintre urmtoarele NU reprezint o cauz vascular pentru tablolul clinic: ochi
alb, calm i nedureros cu scdere brusc a vederii ()
A: OACR
B: OVCR
C: Complicaia neovascularizatiei din cadrul unei degenerescente maculare
D: Cecitatea monocular tranzitorie
E: Hemoragia intravitrean
Vezi raspuns
27. [VED10100] Care dintre urmatoarele semen functionale este present in ocluzia venei centrale a
retinei: ()
A: Edem papilar
B: Vene dilatate si sinoase
C: Hemoragi retiniene striate sau rotunde
D: Noduli albi pufosi
E: Scaderea acuitatii vizuale
Vezi raspuns
28. [VED10101] Terapia anticoagulant n caz de ocluzie a arterei centrale a retinei se administreaz
dac: ()
A: se suspecteaz spasm arterial
B: se suspecteaz cardiopatie emboligen
C: la CT se evideniaz sechele dup AVC recent
D: se suspecteaz disecia carotidian
E: se suspecteaz boala Horton
Vezi raspuns

577

29. [VED10002] Cauzele de ocluzie de artera centrala a retinei sunt: ()

A: Spasm arterial
B: Deficit de perfuzie
C: Disectie carotidiana (la subiectul varstnic)
D: Boala Horton
E: Aterotromboze si embolii (cea mai frecventa cauza)
Vezi raspuns
30. [VED10003] Cauzele de ocluzie de vena centrala a retinei sunt: ()
A: Hipertensiunea arteriala
B: Ocluzii si stenoze de artera carotida externa
C: Hipertensiunea intraoculara (40% din cazuri)
D: Compresiuni intraorbitare, flebite si periflebite
E: Ateroscleroza, diabet zaharat si alti factori de risc cardio-vasculari
Vezi raspuns
31. [VED10004] Despre etiologiile scaderii brutale a vederii pe ochi alb si nedureros sunt adevarate
urmatoarele: ()
A: Sarcoidoza e responsabila de ocluzie de vena centrala a retinei si de neuropatie optica
retrobulbara
B: Boala Horton cauzeaza neuropatie optica ischemica acuta anterioara si ocluzie de artera centrala
a retinei
C: Lupusul poate determina ocluzie de artera centrala a retinei
D: Infectiile (boala Lyme, HIV, sifilis) pot cauza neuropatie optica retrobulbara
E: NORB poate fi idiopatica
Vezi raspuns
32. [VED10007] Ocluzia arterei centrale a retinei se caracterizeaz prin: (pg. 679)
A: congestia ocular
B: scderea brusc a vederii
C: precipitate pe faa posterioar a corneei
D: sinechii irido-cristaliniene
E: edem macular cu aspect de cirea macular
Vezi raspuns
33. [VED10010] Care dintre urmtorii factori favorizeaz apariia glaucomului acut prin nchiderea
unghiului? (pg. 682)
A: hipermetropia
B: administrare simpaticolitice
C: administrare parasimpaticomimetice
D: stres
E: expunere prelungit la ntuneric
Vezi raspuns
34. [VED10011] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile n cazul neuropatiei oprice ischemice
acute anterioare? (pg. 681)
A: scderea brutal a vederii
B: durere ocular, congestie ocular aprut cu 24 de ore nainte de scderea acuitii vizuale
C: amputarea cmpului vizual
D: edem papilar cu hemoragii peripapilare
E: poate reprezenta o manifestare a bolii Horton
Vezi raspuns
35. [VED10012] Uveita anterioar acut este caracterizat prin: (pg. 684)
A: hemoftalmus
B: cerc pericheratic
C: efect Tyndall
D: precipitate endocorneene
E: sinechii iridocristaliniene, care foreaz pupila s rmn n midriaz maxim

578

Vezi raspuns
36. [VED10013] Conduita terapeutic a complicaiilor ocluziei venei centrale a retinei includ: (pg. 680)
A: msurarea tensiunii oculare si tratament hipotonizant pentru glaucomul secundar
B: fotocoagulare panretinian pentru prevenirea complicaiilor neovasculare
C: injectare intravitreean de corticosteroizi pentru tratamentul edemului macular cistoid
D: antibioterapie masiv pentru evitarea panoftalmiei oculare
E: lavaj al camerei anterioare pentru eliminarea hipopionului
Vezi raspuns
37. [VED10017] conduita de urmat si tratamentul in OVCR: ()
A: identificarea semnelor de gravitate in favoarea unei forme edematoase
B: masurarea TA
C: identificarea urgenta a tratam curativ eficient
D: preventia complic neovasculare:-fotocoagulare panretiniana pe 360 grade
E: tratam edemului macular cistoid:injecatrae intravitreana de corticoizi-triamcinolona/crioaplicatii
Vezi raspuns
38. [VED10018] pe ce teren apare keratita acuta? ()
A: hipermetropie
B: purtatori de lentile de contact
C: conjunctivita
D: iridociclita
E: sdr viral/bacterian
Vezi raspuns
39. [VED10020] Semne functionale in keratita acuta: (pag.683)
A: durere
B: fotofobie
C: ochi alb nedureros
D: hemoragii peripapilare
E: blefarospasm
Vezi raspuns
40. [VED10021] Prognosticul formei edematoase din ocluzia venei centrale a retinei presupune:
(680,681)
A: evolutie favorabila in 80% din cazuri
B: edem macular cistoid cronic
C: evolutie spre forma ischemica
D: glaucom neovascular de 100 zile
E: evolutie spre atrofie optica
Vezi raspuns
41. [VED10022] Conduita terapeutica de urmat in endoftalmita implica: (684)
A: punctia camerei anterioare
B: agenti miotici
C: injectare intravitreana de antibiotice cu spectrul larg
D: antiinflamator pe cale sistemica (Metilprednisolon)
E: antiinflamator si antibiotic locale
Vezi raspuns
42. [VED10023] Din tratamentul pe cale locala pentru reducerea presiunii intraoculare din glaucomul
acut prin inchiderea unghiului fac parte urmatoarele medicamente: (683)
A: inhibitor al anhidrazei carbonice
B: derivati ai adrenalinei
C: prostaglandine
D: acetazolamida
E: beta blocante
Vezi raspuns

579

43. [VED10024] Afectarile oftalmologice "pure" includ: ()

A: dezlipirea de retina
B: hemoragia intravitreana
C: hialita
D: context traumatic
E: DMLV
Vezi raspuns
44. [VED10025] Examenele oftalmologice cele mai utilizate in anomaliile vederii cu debut brutal sunt
()
A: perimetria Goldmann
B: fund de ochi
C: angiografia cu fluoresceina
D: tomografia in coerenta optica
E: examenul cu lampa cu fanta
Vezi raspuns
45. [VED10026] Afectiunile nervului optic ce cauzeaza anomalie brutala a vederii cu ochi calm, alb si
nedureros sunt urmatoarele: ()
A: NORB
B: NOIAA
C: compresiuni nervoase
D: neuropatia optica ereditara degenerativa Leber
E: DMLV
Vezi raspuns
46. [VED10027] Semnele functionale ale OACR sunt: ()
A: scadere brutala si profunda a acuitatii vizuale
B: acuitate vizuala limitata la perceptia luminoasa
C: acuitate vizuala limitata la miscarea mainii
D: acuitate vizuala pastrata daca artera cilioretiniana este perfuzata (frecvent)
E: disparitia reflexului fotomotor direct
Vezi raspuns
47. [VED10028] Fundul de ochi in OACR arata: ()
A: edem papilar
B: edem retinian hemoragic
C: vene dilatate si sinuoase
D: "cireasa maculara"
E: hemoragii retiniene striate si rotunde
Vezi raspuns
48. [VED10029] Etiologiile OACR sunt: ()
A: ateroscleroza
B: embolii
C: boala Horton: cea mai frecventa
D: spasm arterial
E: disectie carotidiana: la varstnic
Vezi raspuns
49. [VED10030] Examinarile complementare oftalmologice in OACR: ()
A: nu sunt obligatorii
B: sunt obligatorii
C: angiografia cu fluoresceina
D: RMN cerebral
E: Fund de ochi
Vezi raspuns

580

50. [VED10031] Tratamentul OACR include: ()

A: spitalizare
B: corticoterapie intravenos (cu exceptia bolii Horton)
C: terapie anticoagulanta
D: terapie antiagreganta, daca se suspecteaza cardiopatie emboligena
E: terapie anticoagulanta in special daca la CT se evidentiaza sechele de AVC recent
Vezi raspuns
51. [VED10032] Urmatoarele afirmatii despre evolutia OACR sunt adevarate: ()
A: disparitia edemului in 4-5 zile
B: atrofia optica definitiva in cateva saptamani
C: atrofia optica temporara
D: glaucom neovascular in 10-15% din cazuri
E: glaucom neovascular in 100% din cazuri
Vezi raspuns
52. [VED10033] Prognosticul OACR, afirmatii adevarate: ()
A: foarte sever pentru ambii ochi
B: fara recuperare vizuala in ceea ce priveste partea afectata
C: risc de glaucom neovascular 10-15%
D: OACR ateromatoase creste riscul relativ de AVC
E: prognostic bun in ceea ce priveste partea afectata
Vezi raspuns
53. [VED10035] Semnele clinice in OACR sunt: ()
A: disparitia reflexului fotomotor consensual
B: pastrarea reflexului fotomotor direct
C: pastrarea reflexului fotomotor consensual
D: disparitia reflexului fotomotor direct
E: disparitia ambelor reflexe: direct si consensual
Vezi raspuns
54. [VED10037] Semnele functionale ale NOIAA sunt: ()
A: amputarea campului vizual
B: scaderea brutala dureroasa a acuitatii vizuale
C: scaderea mai mult/mai putin severa a acuitatii vizuale
D: acuitatea vizuala pastrata daca artera cilioretiniana ramane perfurata
E: scadere lenta a acuitatii vizuale
Vezi raspuns
55. [VED10038] Semnele functionale in OVCR sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: scaderea severa a acuitatii vizuale
B: AV <2/10 in forma edematoasa
C: amputarea campului vizual
D: "cireasa maculara"
E: durere la mobilizarea globului ocular
Vezi raspuns
56. [VED10039] Semnele functionale ale NORB sunt urmatoarele: ()
A: scaderea rapid progresiva a acuitatii vizuale
B: durere la mobilizarea globului ocular
C: scadere profunda sau nu a AV
D: AV >=2/10 in forma edematoasa
E: AV <2/10 in forma ischemica
Vezi raspuns
57. [VED10041] Semnele functionale ale glaucomului acut prin inchiderea unghiului sunt: ()
A: scaderea acuitatii vizuale
B: durere oculara intensa
C: semne generale: cefalee, greturi, varsaturi

581

D: fotofobie
E: blefarospam
Vezi raspuns
58. [VED10042] Semnele functionale ale keratitei acute sunt: ()
A: durere
B: fotofobie
C: amputarea campului vizual
D: lacrimare
E: blefarospasm
Vezi raspuns
59. [VED10043] Semnele functionale ale uveitei anterioare acute sunt: ()
A: ochi rosu nedureros
B: cerc perikeratic
C: scadere invariabila a acuitatii vizuale
D: ochi rosu dureros
E: amputarea campului vizual
Vezi raspuns
60. [VED10044] Antecedentele medicale ale pacientilor cu uveita acuta anterioara includ: ()
A: spondilartrita anchilozanta
B: boala Behcet
C: boala Horton
D: sarcoidoza
E: tuberculoza
Vezi raspuns
61. [VED10045] Tratamentul uveitei anterioare acute se face cu: ()
A: corticoizi locali: dexametazona 1 picatura/h timp de 48 de ore, descrestere progresiva
B: unguent antibiotic+corticoid: Oxitetraciclinum+Dexametazonum 1 aplicare/zi
C: coliruri miotice: Atropina si Tropicamidum
D: coliruri midriatice cu scop analgezic
E: colir miotic pentru prevenirea aparitiei sinechiilor
Vezi raspuns
62. [VED10046] Tratamentul endoftalmitei include: (pag. 685)
A: punctia camerei anterioare
B: injectare intravitreana de Vancomicina 0.05 ml
C: injectare intravitreana de Ceftazidim sau Amikacina 5 ml
D: antibioterapie intravenoasa: Imipenem+Cilastatin sodic 1 g x 3/zi
E: antibioterapie intravenoasa: levofloxacina 500mg/zi
Vezi raspuns
63. [VED10048] Tratamentul ketatitei acute cuprinde: ()
A: coliruri sau unguente antivirale timp de 14 zile
B: coliruri antibacteriene cu administrare intensiva
C: tratament general
D: antivirale timp de 30 de zile
E: nu este necesar tratamentul local
Vezi raspuns
64. [VED10049] Tratamentul glaucomului acut prin inchiderea unghiului cuprinde: ()
A: tratament ambulator
B: reducerea PIO
C: agenti miotici
D: iridotomie la nivelul ochiului afectat
E: iridotomie la nivelul ochiului congener
Vezi raspuns

582

65. [VED10050] Despre tratamentul curativ si preventiv in glaucomul acut prin inchiderea unghiului se
poate spune: ()
A: nu exista tratament curativ si preventiv
B: iridotomie doar la ochiul afectat
C: trabeculectomie
D: iridotomie la ochiul congener ca singur tratament preventiv
E: iridotomie la ochiul afectat ca singur tratament preventiv
Vezi raspuns
66. [VED10051] Reducerea PIO in cazul glaucomului acut prin inchiderea unghiului se face astfel: ()
A: betablocante pe cale generala
B: acetazolamida pe cale generala
C: manitol pe cale generala
D: derivati ai adrenalinei pe cale locala
E: se vor evita prostaglandinele
Vezi raspuns
67. [VED10052] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul glaucomului neovascular sunt adevarate: ()
A: spitalizare
B: hipotonizant local si general,
C: distrugerea proceselor ciliare cu laserul cu dioda
D: fotocoagulare in grila
E: crioaplicatii
Vezi raspuns
68. [VED10054] Tratamentul NOIAA este: ()
A: corticoterapie pe cale intravenoasa in urgenta
B: metilprednisolon 500 mg/zi timp de 3 zile, apoi prednison 1mg/kg/zi
C: spitalizare
D: managementul factorilor de risc cardiovasculari
E: nu necesita tratament de urgenta
Vezi raspuns
69. [VED10055] Tratamentul OVCR se face astfel: ()
A: nu exista tratament curativ eficient
B: anticoagulante
C: fotocoagulare panretiniana
D: injectare intravitreana de corticoizi
E: laser "grid", anti-VEGF
Vezi raspuns
70. [VED10056] Prognosticul OVCR este urmatorul: ()
A: evolutie favorabila in 50% din cazuri pentru forma edematoasa
B: evolutie spre forma ischemica in 25% din cazuri
C: evolutie constant negativa a formei ischemice
D: glaucom neovascular dupa 3 luni in forma ischemica
E: edem macular cistoid cronic in 50% din cazuri
Vezi raspuns
71. [VED10057] Examinarile complementare ale NOIAA includ: ()
A: camp vizual Goldmann
B: angiografie cu fluoresceina
C: VS, PCR
D: biopsie din artera temporala homolaterala (intotdeauna pozitiva)
E: bilant cardiovascular
Vezi raspuns
72. [VED10058] Examinarile complementare oftalmologice in OVCR sunt ()
A: angiografia cu fluoresceina
B: OCT: cuantifica edemul macular cistoid

583

C: biopsie din artera temporala

D: perimetria Goldmann
E: fund de ochi
Vezi raspuns
73. [VED10059] Angiografia cu fluoresceina se face in urmatoarele afectiuni oftalmologice: ()
A: OACR
B: OVCR
C: NOIAA
D: NORB
E: glaucom acut prin inchiderea unghiului
Vezi raspuns
74. [VED10060] Factorii favorizanti ai keratitei acute sunt: ()
A: lentile de contact (10%)
B: traumatism ocular
C: sindrom viral
D: sindrom de ochi uscat
E: sindrom bacterian
Vezi raspuns
75. [VED10061] Smnele clinice ale OVCR sunt: ()
A: edem papilar
B: vene subtiri
C: hemoragii retiniene striate (profunde)
D: hemoragii retiniene rotunde (superficiale)
E: noduli albi, pufosi
Vezi raspuns
76. [VED10062] Semnele clinice intalnite un NORB sunt, cu exceptia: ()
A: ochi alb si dureros
B: fenomenul Marcus-Gunn prezent
C: deficit al reflexului pupilar eferent
D: papila normala
E: edem papilar
Vezi raspuns
77. [VED10063] Examinarile complementare ale NORB arata: ()
A: cotom central sau centro-cecal la perimetrie Goldmann
B: hipersemnal T2 la nivelul nervului optic afectat pe RMN
C: RMN confirma diagnosticul
D: sarcoidoza: hemograma, VS, PCR, ECA
E: deficit latitudinal
Vezi raspuns
78. [VED10064] Semnele clinice ale NOIAA sunt: ()
A: edem papilar hemoragic
B: hemoragii peripapilare
C: edem papilar ischemic
D: durere oculara
E: noduli albi
Vezi raspuns
79. [VED10065] Tratamentul galucomului neovascular se face cu: ()
A: tratament hipotonizant maximal
B: PFCL
C: crioaplicatiile sunt contraindicate
D: crioaplicatii daca PFCL nu este posibila
E: nu necesita tratament

584

Vezi raspuns
80. [VED10066] Evolutia NOIAA este urmatoarea, cu exceptia: ()
A: spre atrofie optica
B: adesea cu posibilitatea recuperarii vizuale
C: risc de bilateralizare
D: niciodata bilateralizare
E: adesea cu imposibilitatea recuperarii vizuale
Vezi raspuns
81. [VED10070] Semnele clinice ale AVC cu afectare oftalmologica includ: ()
A: ochi alb
B: ochi nedureros
C: fund de ochi normal
D: edem papilar
E: hemoragii papilare
Vezi raspuns
82. [VED10071] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, conform ONTT: ()
A: riscul de a dezvolta scleroza multipla dupa primul episod de NORB este de 30% la 5 ani
B: riscul este 51% daca pe RMN initial sunt >=3 leziuni
C: corticoterapia intravenoasa diminueaza riscul de recidiva la 2 ani
D: corticoterapia per os diminueaza riscul de recidiva la 2 ani
E: prognostic favorabil la 90% din pacienti
Vezi raspuns
83. [VED10073] Urmatoarele sunt etiologii ale galucomului neovascular: ()
A: OVCR (forma edematoasa)
B: OVCR (forma ischemica)
C: retinopatia diabetica proliferativa complicata
D: OACR
E: stenoza carotidiana stransa
Vezi raspuns
84. [VED10074] Semnele clinice ale uveitei anterioare acute sunt: ()
A: precipitate pe epiteliul cornean
B: efect Tyndall
C: sinechii irido-cristaliniene
D: tonus ocular variabil
E: fundul de ochi nu este necesar
Vezi raspuns
85. [VED10075] Bilantul minimal in caz de uveita NU include: ()
A: tipizarea HLA-B27
B: TPHA-VDRL
C: anticorpi anti ADN
D: RMN al coloanei lombare
E: tubertest
Vezi raspuns
86. [VED10076] Posibile cauze ale scderii brutale a acuitii vizuale la un ochi rou i dureros sunt ()
A: NORB
B: NOIAA
C: Scleritei posterioare
D: Uveitei posterioare
E: Uveitei anterioare
Vezi raspuns
87. [VED10077] Endoftalmita se trateaz local cu ()
A: Dexametazon

585

B: Tobramicin
C: Levofloxacin
D: Imipenem
E: Ciprofloxacin
Vezi raspuns
88. [VED10078] Uveita anterioar acut poate fi identificat prin urmtoarele semne ()
A: Blefarospasm
B: Lcrimare
C: Cerc perikeratic
D: Scderea acuitii vizuale
E: Ochi alb, nedureros
Vezi raspuns
89. [VED10079] Keratita acut poate avea urmtoarele cauze ()
A: Amibe
B: Piocianic
C: Citomegalovirus
D: Adenovirus
E: Herpes
Vezi raspuns
90. [VED10080] Keratita acut poate fi identificat prin intermediul urmtoarelor semne ()
A: Blefarospasm
B: Lacrimare
C: Fotofobie
D: Durere
E: Midriaza areactiv
Vezi raspuns
91. [VED10081] Presiunea intraocular din glaucom poate fi redus prin urmtoarele metode locale ()
A: Prostaglandine
B: Inhibitori ai anhidrazei carbonice
C: Derivai ai adrenalinei
D: Beta blocante
E: Acetazolamid
Vezi raspuns
92. [VED10082] Glaucomul acut prin nchiderea unghiului este marcat de urmtoarele semne clinice
()
A: Camer anterioar ngust
B: Ochi rou cu cerc perikeratic
C: Edem papilar
D: Hipertonie ocular peste 30 mmHg
E: Mioza areactiv
Vezi raspuns
93. [VED10083] n NOIAA se recomand urmtoarele examinri complementare ()
A: Fund de ochi
B: Angiografie cu fluorescein
C: OCT
D: Perimetria Goldman
E: Biopsie din arter temporal homolateral
Vezi raspuns
94. [VED10084] NOIAA are urmtoarele semne clinice ()
A: Hemoragii peripapilare
B: Hemoragii retiniene striate
C: Cirea macular
D: Noduli albi pufoi

586

E: Edem papilar ischemic

Vezi raspuns
95. [VED10085] Ocluzia de ven central a retinei implic urmtoarele examinri complementare ()
A: Examenul segmentului anterior la lamp cu fant
B: Fund de ochi
C: Perimetrie Goldman
D: Angiografie cu fluorescein
E: OCT
Vezi raspuns
96. [VED10086] Ocluzia de ven central a retinei are urmtoarele semne de gravitate ()
A: Noduli albi i pufoi
B: Rubeoz irinian
C: Cirea macular
D: HTO
E: AV sub 2/10
Vezi raspuns
97. [VED10087] Ocluzia arterei centrale a retinei prezint urmtoarele elemente la un fund de ochi ()
A: Noduli albi, pufoi
B: Edem retinian ischemic
C: Artere subiri i filiforme
D: Edem papilar
E: Cirea macular
Vezi raspuns
98. [VED10088] Care dintre urmtoarele reprezint afeciuni ale nervului optic ()
A: NOIAA
B: NORB
C: DMLV
D: OVCR
E: OACR
Vezi raspuns
99. [VED10102] Care sunt cauzele vasculare cu ochi alb nedureros, in care se realizeaza angiografie
cu fluoresceina? ()
A: Ocluzia arterei centrale a retinei
B: Ocluzia venei centrale a retinei
C: Neuropatia optica retrobulbara
D: Neuropatia optica ischemica anterioara acuta
E: Accident vascular cerebral
Vezi raspuns
100. [VED10103] Explorarea maculei se face prin ()
A: perimetrie Goldmann
B: tomografie in coerenta optica
C: angiografie cu fluoresceina
D: FO
E: biomicroscop
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Ochiul rou i/sau dureros

1. [OCH10003] n care dintre urmtoarele afeciuni caracterizate de ochi rou i dureros nu apare
scderea acuitii vizuale? (pg. 686)
A: conjunctivita bacterian

587

B: traumatism ocular cu hemoragie subconjunctival

C: plag conjunctival cu retenie de corp strin
D: keratita acut
E: episclerita acut
Vezi raspuns
2. [OCH10007] Glaucomul acut se caracterizeaz prin urmtoarele semne i simptome cu excepia:
(pg. 683)
A: congestie ocular
B: ochi dur datorit creterii tensiunii intraoculare
C: durere ocular intens
D: mioz, cu pupil fix areflexiv
E: stare general alterat, greuri, vrsturi
Vezi raspuns
3. [OCH10008] Urmtoarele semne i simptome sunt caracterizate pentru keratit epitalial acut cu
excepia: (pg. 683)
A: congestie ocular
B: scderea acuitii vizuale
C: midriaz
D: reflex corneean modificat cu hipoestezie corneean
E: coloraie cu fluorescein pozitiv
Vezi raspuns
4. [OCH10009] Urmtoarele semne clinice sunt caracteristice uveitei anterioare acute cu excepia:
(pg. 684)
A: acuitate vizual normal
B: congestie ocular
C: durere ocular
D: pupil deformat
E: apare cu recurene identice n cadrul unei boli generale
Vezi raspuns
5. [OCH10010] Lentilele de contact pot predispune la una sau mai multe dintre urmtoarele afeciuni:
(pg. 688)
A: glaucom acut
B: keratita epitelial acut
C: episclerit acut
D: cataract traumatic
E: corioretinit
Vezi raspuns
6. [OCH10011] Uveita acut este caracterizat de urmtoarele aspecte clinice cu excepia: (pg. 684)
A: precipitate pe endoteliul corneean
B: efect Tyndall al umorii apoase
C: sinechii iridocristaliniene
D: focar inflamator corioretinian localizat peripapilar sau la nivelul retinei periferice
E: focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul sclerocorneean
Vezi raspuns
7. [OCH10015] CT-ul orbitar se indic n cazul: (688)
A: glaucomului acut
B: episclerita
C: hematomului orbitar, fracturilor orbitare
D: hemoragiei subconjunctivale
E: sclerita
Vezi raspuns

588

8. [OCH10016] Tratamentul conjunctivitelor virale include ()

A: coliruri antiseptice
B: coliruri cu antibiotice
C: coliruri cu midriatice
D: antibiotice per os
E: coliruri antiglaucomatoase
Vezi raspuns
9. [OCH10025] Bolile articulare care provoaca sclerita sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: spondilita anchilozanta
B: poliartrita reumatoida
C: LED
D: psoriazis
E: boala Wegener
Vezi raspuns
10. [OCH10034] Tabloul clinic ochi rou dureros, acuitate vizual sczut, fotofobie, reflex cornean
alterat sugereaz ()
A: Episclerite
B: Sclerite
C: Glacum acut
D: Uvete anterioare acute
E: Keratite epiteliale acute
Vezi raspuns
11. [OCH10036] Nu reprezint o cauz a scleritei ()
A: Boala Lyme
B: Boala Behcet
C: Sarcoidoza
D: Amiloidoza AA
E: Boala Crohn
Vezi raspuns
12. [OCH10037] Conjunctivita bacterien are drept criterii de gravitate, cu excepia ()
A: Lcrimare abundent
B: Scderea acuittii vizuale
C: Blefarospasm
D: Fotofobie
E: Chemozis
Vezi raspuns
13. [OCH10002] Care dintre urmtoarele afeciuni sunt caracterizate de scderea acuitii vizuale?
(pg. 687)
A: conjunctivita acut
B: Keratita acut
C: Sclerita anterioara acut
D: Glaucomul acut
E: Endoftalmita
Vezi raspuns
14. [OCH10004] Urmtoarele semne i simptome sunt caracteristice pentru sclerita acut anterioar?
(pg. 687)
A: acuitate vizual normal
B: ochiul prezint roea localizat care dispare dup aplicarea unui vasoconstrictor
C: apare durere ocular intensificat la micrile globului ocular
D: cristalinul prezint opacifiere nuclear sau cortical posterioar
E: edem papilar bilateral, cu hemoragii i exsudate peripapilare
Vezi raspuns

589

15. [OCH10005] Care dintre urmtoarele afeciuni pot determina sclerit? (pg. 687)
A: boala Behcet
B: tuberculoz
C: sarcin extrauterin
D: boal Crohn
E: poliartrit reumatoid
Vezi raspuns
16. [OCH10006] Care dintre urmtoarele afeciuni oculare sunt caracterizate de scderea acuitii
vizuale? (pg. 687)
A: conjunctivita acut
B: plag ocular cu retenie de corp strin intraocular
C: keratit acut
D: sclerit acut anterioar
E: uveit anterioar acut
Vezi raspuns
17. [OCH10012] Criteriile de gravitate ale unei conjunctivite bacteriene sunt reprezentate de:
(pag.686)
A: fotofobie
B: secretii purulente abundente
C: cerc perikeratic
D: lacrimare abundenta
E: hemoragii peripapilare
Vezi raspuns
18. [OCH10013] Care dintre urmtoarele reprezint factori de risc de infecie a suprafeei oculare:
(686)
A: sindrom de ochi uscat
B: obstructia cailor lacrimale
C: diabet echilibrat
D: tulburari ale staticii palpebrale
E: grefa de cornee
Vezi raspuns
19. [OCH10014] n etiologia scleritei figureaz: (687)
A: boli neurologice
B: boli articulare
C: tramatica
D: boli granulomatoase
E: boli infecioase
Vezi raspuns
20. [OCH10017] Scaderea acuitatii vizuale apare in: ()
A: uveita anterioara acuta
B: uveita posterioara acuta
C: coroidita
D: glaucom neovascular
E: conjunctivita acuta
Vezi raspuns
21. [OCH10019] In caz de ochi rosu fara scaderea acuitatii vizuale, cu dureri moderate, episoade
identice si prezenta unei boli generale, este vorba de: ()
A: lupus
B: episclerita
C: sclerita
D: Wegener
E: lentile de contact

590

Vezi raspuns
22. [OCH10020] Tratamentul conjunctivitelor bacteriene, afirmatii adevarate: ()
A: la copii: rifampicina 1 picatura de 4 ori/zi, timp de 7 zile
B: la adulti daca prezinta factori de risc de infectie a suprafetei oculare
C: la adulti: rifampicina 1 picatura de 4 ori/zi, timp de 7 zile daca prezinta secretii purulente
abundente
D: la adulti daca prezinta fotofobie
E: la adulti sistematic
Vezi raspuns
23. [OCH10021] Tratamentul conjunctivitelor bacteriene se face cu: ()
A: lavaj cu ser fiziologic
B: colir antiseptic Picloxydine 1 picatura de 4 ori/zi timp de 7 zile
C: colir antibiotic de prima intentie, daca exista factori sau semne de gravitate
D: fluorochinolone de prima intentie
E: masuri de igiena
Vezi raspuns
24. [OCH10022] Despre conjunctivitele virale se poate spune: ()
A: sunt date de adenovirus
B: apar in context epidemic
C: unilateral
D: secretii clare
E: foarte contagioase
Vezi raspuns
25. [OCH10023] Urmatoarele afirmatii despre conjunctivite sunt adevarate: ()
A: senzatie de nisip in ochi, arsur, corp strain
B: secretii clare daca sunt virale
C: ochi rosu dureros
D: fara scaderea acuitatii vizuale
E: scaderea acuitatii vizuale
Vezi raspuns
26. [OCH10024] Bolile vasculare care provoaca sclerita sunt urmatoarele: ()
A: periartrita nodoasa
B: boala Wegener
C: boala Behcet
D: sarcoidoza
E: boala Lyme
Vezi raspuns
27. [OCH10026] Bolile infectioase care provoaca sclerita sunt urmatoarele: ()
A: sifilis
B: Lyme
C: herpes
D: tuberculoza
E: sarcoidoza
Vezi raspuns
28. [OCH10027] In cazul ochiului rosu fara scaderea acuitatii vizuale, fara dureri, congestie difuza si
secretii seroase, se are in vedere: ()
A: prezenta ganglionului pretragian: conjunctivita virala
B: alergie: conjunctivita alergic
C: episclerita
D: sclerita
E: lupus
Vezi raspuns

591

29. [OCH10028] In cazul ochiului rosu cu scaderea acuitatii vizuale, fotofobie si dureri la purtatori de
lentile de contact, conduita va fi: ()
A: verificarea reflexului cornean
B: verificarea reflexului fotomotor
C: test cu fluoresceina
D: angiografie cu fluoresceina
E: diagnostic de keratita epiteliala acuta
Vezi raspuns
30. [OCH10029] In cazul ochiului rosu cu scaderea acuitatii vizuale, dureri, cefalee, greturi, varsaturi,
cu debut in timpul unei midriaze, sunt posibile urmatoarele: ()
A: Ochi dur
B: cornee hipotransparenta
C: context de hipermetropie
D: glaucom acut
E: keratita epiteliala acuta
Vezi raspuns
31. [OCH10030] n cazul unui ochi rou cu scderea AV, urmtoarele elemente sugereaz o keratit
epitelial ()
A: Dureri intense
B: Fotofobie
C: Vrsturi
D: Greuri
E: Cefalee
Vezi raspuns
32. [OCH10031] Ce afeciune sugereaz un ochi rou nedureros fr scderea AV i cu secreii
seroase ()
A: Episclerit
B: Sclerit
C: Conjunctivit alergice
D: Conjunctivit bacteriene
E: Conjunctivit virale
Vezi raspuns
33. [OCH10032] Sclerita poate fi determinat de urmtoarele boli vasculare ()
A: Boala Crohn
B: Boala Behcet
C: Boala Wegener
D: Poliartrit reumatoid
E: Periartrita nodoas
Vezi raspuns
34. [OCH10033] Conjunctivita viral poate fi sugerat de ()
A: Papile
B: Foliculi
C: Sezonier
D: Afectare bilateral
E: Secreii clare
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Otalgii i otite la copii i adulTi

1. [OTO10012] Suspiciunea de otita medie acut cu Haemophilus influenzae se pune cnd este

592

asociat otitei: (pg. 718)

A: Otoragie
B: Conjunctivita
C: Somnolen
D: Disfagie
E: Meningita
Vezi raspuns
2. [OTO10013] Complicaiile otitei medii acute nu includ: (pg. 718)
A: Mastoidita
B: Tromboflebita sinusului lateral
C: Nevralgia facial
D: Meningita
E: Abcesul cerebral
Vezi raspuns
3. [OTO10014] Otita seromucoas cronic are o durat a evoluiei simptomelor de: (pg. 719)
A: 7 zile
B: 3 sptmni
C: 4 sptmni
D: 2 luni
E: 3 luni
Vezi raspuns
4. [OTO10015] Otita seromucoas cronic este secundar: (pg. 719)
A: otitelor furunculoase
B: disfunciei trompei lui Eustachio
C: mastoiditei
D: otitelor externe virale
E: traumatismelor otice
Vezi raspuns
5. [OTO10016] Durata tratamentului antibiotic per os recomandat la copii peste 2 ani n otita medie
acut este: (pg. 720)
A: 2 zile
B: 5 zile
C: 9 zile
D: o zi
E: 14 zile
Vezi raspuns
6. [OTO10027] Adenoidectomie n otita seromucoas este recomandat n urmtoarele situaii, cu
excepia ()
A: ntrzierea vorbirii
B: Hipoacuzie peste 30 decibeli bilateral
C: Evoluie lung previzibil
D: OSM cu retracie
E: OMA mai multe de 3 pe an
Vezi raspuns
7. [OTO10028] Paracentezei n otita medie este indicat n urmtoarele cazuri, cu excepia ()
A: Eec al primei ncercri de tratament
B: Complicaii
C: Suspiciune de infecie cu Haemophilus influenzae
D: Fond imunodepresiv sever
E: Copii sub 3 luni
Vezi raspuns
8. [OTO10029] n otita medie acut la aduli, tratamentul de prim intenie include ()

593

A: Ceftriaxon I.V.
B: Ceftriaxon I.M
C: Eritromicin sulfafurazol
D: Pristinamicin
E: Amoxicilin acid clavulanic
Vezi raspuns
9. [OTO10030] Otita seromucoase poate avea urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Osteonecroza osului temporal
B: Atelectazia complet a timpanului
C: Devieri de comportament la copii
D: ntrzierea vorbirii la copii
E: Timpanoscleroza
Vezi raspuns
10. [OTO10031] Osteoliza din otita extern malign poate da urmtoarele complicaii, cu excepia
urmtoarei ()
A: Afectarea nervilor cervicali C1-C2
B: Afectarea nervilor cranieni
C: Paralizie facial
D: Ameeli
E: Hipoacuzie neurosenzorial
Vezi raspuns
11. [OTO10032] Nu reprezint complicaie a OMA ()
A: Paralizia faciala
B: Abces cerebral
C: Meningita
D: Encefalita
E: Mastoidita
Vezi raspuns
12. [OTO10033] Stadiul congestiv al OMA este caracterizat de ()
A: Timpan bombat
B: Perforaie a timpanului
C: Relief osicular invizibil
D: Colecie retrotimpanic
E: Timpan hiperemiat
Vezi raspuns
13. [OTO10034] OMA nu are drept cauz ()
A: Lupus
B: Granulomatoza Wegener
C: Zborul cu avionul
D: Infecie cu Pseudomonas aeruginosa
E: Infecie cu Moraxella catarrhalis
Vezi raspuns
14. [OTO10039] Otalgiile de origine otologic sunt urmtoarele cu excep ia: (pag 716)
A: Miringit viral
B: Mastoidit
C: Zon a ganglionului geniculat
D: Eczem a conductului auditiv extern
E: Zona acustico-facial a nervului VII
Vezi raspuns
15. [OTO10002] In urmatoarele afectiuni apare hipoacuzie de transmisie: ()
A: Otita externa maligna (osteita osului temporal)
B: Otita seromucoasa
C: Otita externa

594

D: Otita medie acuta

E: Labirintita
Vezi raspuns
16. [OTO10003] Urmatoarele afectiuni se manifesta cu hipoaucuzie neruosenzoriala ()
A: Labirintita
B: Otita medie acuta
C: Otita externa
D: Otita seromucoasa
E: Orita externa maligna (osteita osului temporal)
Vezi raspuns
17. [OTO10004] Urmatoarele afectiuni sunt nedureroase: ()
A: Otita externa maligna
B: Otita externa
C: Otita medie acuta
D: Otita seromucoasa
E: Otita mediue acuta la adult
Vezi raspuns
18. [OTO10005] Urmatoarele afectiuni pot fi bilaterale: ()
A: Pericondrita
B: Otita medie acuta la copil
C: Otita seromucoasa
D: Otita seroasa la adult care are drept etiologie tumora de cavum
E: Otita externa
Vezi raspuns
19. [OTO10006] Rezultatele otoscopiei in cazul afectiunile otologice sunt: ()
A: Flictene la nivelul membranei timpanice in cazul miringitei virale
B: Exudat retrotimpanic in cazul miringitei virale
C: Timpan bombat "in uger de vaca" in partea postero-inferioara in cazul mastoiditei
D: Colectie retrotimpanica cu aspect purulent in cazul otitei medii acute in stadiu de colectare
E: Pielea conductului auditiv extern este inflamata si necrotica cu zone de denudare osoasa in
osteita osului temporal
Vezi raspuns
20. [OTO10007] Inervaia senzitiv a urechii externe este asigurat de: (pg. 716)
A: Nervul auriculotemporal
B: Nervul Wrisberg
C: Ram auricular al nervului vag
D: Nervul timpanic
E: Plex cervical superior
Vezi raspuns
21. [OTO10008] Stadiile otitei medii acute sunt: (pg. 717)
A: Stadiul de colectare
B: Stadiul de cicatrizare
C: Stadiul perforat
D: Stadiul congestiv
E: Stadiul cataral
Vezi raspuns
22. [OTO10009] Otita extern se manifest prin: (pg. 718)
A: Hipoacuzie neurosenzorial
B: Otalgie
C: Edem al conductului auditiv extern
D: Congestia timpanului
E: Ameeli
Vezi raspuns

595

23. [OTO10010] Semnele de atenionare ale unei posibile otite seromucoase la copil sunt: (pg. 719)
A: Tulburari de atenie
B: Otite externe repetate
C: ntrzierea vorbirii
D: Tulburri de comportament
E: Somnolena
Vezi raspuns
24. [OTO10011] La impedanmetrie n cadrul explorarii otitei seromucoase gsim: (pg. 720)
A: Curba tip A
B: Curba tip B
C: Curba tip C
D: Curba tip D
E: Curba tip E
Vezi raspuns
25. [OTO10017] Care din urmatoarele fac parte din complicatiile otitei medii acute: (pag.718)
A: mastoidita
B: timpanoscleroza
C: devieri de comportament la copii
D: tromboflebita sinusului lateral
E: labirintita
Vezi raspuns
26. [OTO10018] n cazul otitei seromucoase la aduli se acioneaz astfel ()
A: Evitarea ptrunderii apei
B: Reeducare tubar
C: Crenoterapie
D: Aeratori transtimpanici
E: Adenoidectomie
Vezi raspuns
27. [OTO10019] Tratamentul general in otita extern: (pag.721)
A: Antiinflamatoare steroidiene
B: Soluii auriculare antifungice
C: Dren n caz de stenoz a conductului
D: Ofloxacin picturi
E: Antalgice de nivel 2
Vezi raspuns
28. [OTO10020] n otita medie acut, tratamentul antibiotic (pag.720)
A: La copiii sub doi ani durata este de 8-10 zile
B: orlistat + sibutramina
C: eritromicina + sulfafurazol cnd exist alergie
D: amoxicilina + acid clavulanic ca prim intenie
E: La adult 7-10 zile.
Vezi raspuns
29. [OTO10021] Otitei seromucoas are urmtoarele posibile complicaii ()
A: Devieri de comportament la copii
B: ntrzierea vorbirii la copii
C: Timpanoscleroza
D: Perforaie timpanic
E: Otita medie cronic cu pung de retracie a membranei timpanice i colesteatom
Vezi raspuns
30. [OTO10022] OSM la copil poate avea urmtoarele semne ()
A: Pusee febrile repetate

596

B: Tulburri de comportament
C: Tulburri de atenie
D: Dificulti scolare
E: ntrzierea vorbirii
Vezi raspuns
31. [OTO10023] Otita extern malign este caracterizat de ()
A: Diagnostic diferenial este tumor malign de CAE
B: RMN utilizat pentru confirmarea naturii inflamatorii
C: Otalgia este principalul element al tabloului clinic
D: Determin osteoliza osului temporal
E: Apare pe fondul unei imunodepresii
Vezi raspuns
32. [OTO10024] Otita extern poate fi determinat de ()
A: Moraxella catarrhalis
B: Bacilul pioceanic
C: Haemofilus influenzae
D: Stafilococ
E: Streptococ
Vezi raspuns
33. [OTO10025] Otita medie acut la copii se manifest prin (pag.717)
A: Afebrilitate
B: Apatie
C: Febr
D: Otalgie
E: Hipoacuzie
Vezi raspuns
34. [OTO10026] Otita medie acut se manifest prin ()
A: Eritem al pavilionului
B: Edem al pavilionului
C: Tinitus
D: Hipoacuzie
E: Otalgie
Vezi raspuns
35. [OTO10035] Otalgia poate rezulta din stimularea fibrelor nociceptive care inerveaz: ()
A: osul temporal
B: urechea intern
C: urechea extern
D: faringele
E: urechea medie
Vezi raspuns
36. [OTO10037] Otalgii proiectate datorate nervului glosofaringian sunt: (pag. 716)
A: tumor malign de cavum
B: tumor de foramen jugular
C: tumor a unghiului ponto-cerebelos
D: angin
E: tumor a fosei infratemporale
Vezi raspuns
37. [OTO10038] Otalgia rezult din (pag 716)
A: stimularea fibrelor nociceptive care inerveaz urechea extern
B: stimularea fibrelor nociceptive care inerveaz urechea medie
C: stimularea fibrelor nociceptive care inerveaz urechea intern
D: Localizarea eronat a unei dureri provenite dintr-o structur limitrof
E: Durere prin proximitate - articulaia temporo-mandibular

597

Vezi raspuns
38. [OTO10040] Durerea proiectat din otalgie are ca etiologie urmtoarele: (pag 716)
A: Algii disfuncionale ale aparatului masticator (ADAM)
B: Tumor malign parotidian
C: Zona acustico-facial a nervului VII
D: Faringita
E: Esofagita
Vezi raspuns
39. [OTO10041] Durerea prin proximitate din otalgie are ca etiologie urmtoarele: (pag 716)
A: Artrita articulaiei temporo-mandibulare
B: Tumor malign parotidian
C: Migrena i algiile vasculare al feei
D: Tumori maligne ale foselor nazale
E: Tumori maligne ale foselor infratemporale
Vezi raspuns
40. [OTO10042] OMA are drept etiologie urmtoarele (pag 717)
A: Infecii virale sau bacteriene
B: Schimbri brutale de presiune
C: Boli sistemice inflamatorii (de ex granulomatoza Wegener)
D: Eczeme ale CAE
E: Leziuni cutanate preexiste- proteze auditive
Vezi raspuns
41. [OTO10043] Otalgii: in durerea proiectata de nervul trigemen V sunt adevarate: ()
A: Nevralgii
B: Tumori din foramen jugular
C: Tumori maligne ale foselor nazale
D: Algii vasculare ale fetei
E: Tumori benigne ale foselor infratemporale
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Angine i faringite ale adultului

1. [ANG10008] Difteria are ca agent etiologic : (pg. 725)
A: Bacil Gram +
B: Bacil Gram
C: Spirochet
D: Adenovirus
E: Virusul parainfluenza
Vezi raspuns
2. [ANG10009] Angina lui Vincent este cauzat de: (pg. 726)
A: Bacil gram pozitiv
B: Corynebacterium
C: Spirochet + Bacil gram negativ
D: Streptococ
E: Stafilococ
Vezi raspuns
3. [ANG10010] Mononucleoza infecioas prezint: (pg. 725)
A: Uneori o purpur a vlului palatin
B: Rash cutanat
C: Paralizie velopalatin
D: Trismus
E: Erupie vezicular

598

Vezi raspuns
4. [ANG10011] Angina pseudomembranoas se ntlne te n: (pg. 722)
A: Difterie
B: Angina Vincent
C: Herpangin
D: Herpes
E: Zona nervului IX
Vezi raspuns
5. [ANG10012] Amigdalectomia are indicaie doar n cazul: (pg. 727)
A: anginelor care se repet (2/iarn)
B: anginelor care se repet (1/an)
C: anginelor care se repet (o dat/ 2 ani)
D: recidivei flegmonului periamigdalian
E: recidivei anginelor veziculare
Vezi raspuns
6. [ANG10014] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false: ()
A: Complicatia principala a amigdalectomiei este hemoragia
B: Herpangina afecteaza de obicei copiii sub 7 ani si este determinata de virusul coxsackie A
C: In angina lui Vincent starea bucodentara este proasta si respiratia urat mirositoare
D: Flegmonul periamigdalian se trateaza cu penicilina G
E: Agentul patogen in angina eritematoasa este cel mai frecvent un virus si doar intr-un sfert de
cazuri o bacterie
Vezi raspuns
7. [ANG10023] Mononucleoza infecioas se diagnosticheaz prin ()
A: Prelevare din gt
B: TPHA
C: Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn
D: TDR
E: Metoda lui Besredka
Vezi raspuns
8. [ANG10024] Difteria se trateaz de preferin cu ()
A: Amoxicilin + Acid clavulanic 1g de 3 ori pe zi
B: Penicilin G 4 MUI/zi timp de 10 zile
C: Penicilin V 1 MUI de 3 ori pe zi timp de 10 zile
D: Amoxicilin 2 grame timp de 6 zile
E: Azitromicina 500 mg/zi timp de 3 zile
Vezi raspuns
9. [ANG10025] Flegmonul periamigdalian NU este caracterizat de ()
A: Edem al uvulei
B: Incurbarea vlului palatin
C: Voce nazonat
D: Trismus
E: Paralizie velopalatin
Vezi raspuns
10. [ANG10026] Tratamentul anginei eritmeato-pultacee cu TDR pozitiv NU se trateaz cu ()
A: Neomicin
B: Azitromicin
C: Amoxicilin
D: Penicilina V
E: Paracetamol
Vezi raspuns
11. [ANG10027] Reumatismul articular acut NU are urmtorul factor de risc ()

599

A: Colectivitate nchis
B: Antecedente personale a bolii
C: Vrsta sub 5 ani
D: Promiscuitate
E: Cltorii in africa
Vezi raspuns
12. [ANG10002] Tratamentul anginelor: ()
A: Flegmonul periamigdalian se trateaza cu augmentin 1g/8h p.o. sau i.v. in caz de disfagie
B: Mononucleroza infectioasa se trateaza cu antibiotice ci spectru larg, antialgice si antipiretice
C: Angina fusospiralara Vincent se trateaza cu antibiotice de tip Penicilina V p.o. 1 M UI/8h timp de
10 zile
D: Angina ulcero-necrotica din sifilis se trateaza cu o doza unica de BenzantinBenzil Penicilina 2,4 M
UI
E: In difterie se administreaza Penicilina G 1 M UI/6h timp de 10 zile, Seroterapie i.m. in urgenta si
Vaccinare la distanta
Vezi raspuns
13. [ANG10003] Angina ulcero-necrotic se ntlne te n: (pg. 722)
A: Mononucleoza infecioas
B: Difterie
C: Angina Vincent
D: ancru sifilitic
E: Herpes
Vezi raspuns
14. [ANG10004] Angina vezicular se ntlnete n: (pg. 722)
A: Herpangin
B: Grip
C: Herpes
D: Difterie
E: Zona nervului IX
Vezi raspuns
15. [ANG10005] Angina eritemato-pultaceee se ntlne te n: (pg. 722)
A: Angina Vincent
B: Angina streptococic
C: Difterie
D: Herpangina
E: Mononucleoza infecioas
Vezi raspuns
16. [ANG10006] n angina eritemato-pultacee depozitele pultacee sunt: (pg. 722)
A: Aderente pe amigdale
B: Neaderene pe amigdale
C: Albicioase
D: Cenuii
E: Punctiforme
Vezi raspuns
17. [ANG10007] Diagnosticul pozitiv n mononucleoz infec ioas se stabile te pe baz: (pg. 725)
A: Reacie VDRL
B: Hemogramei
C: Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn
D: Serologia HIV
E: Serologia EBV
Vezi raspuns
18. [ANG10013] Angina eritemato-pultacee are urmatoarele semne si simptome: (p. 722)

600

A: Voce nazonata si edem al uvulei

B: Febra
C: Hipertrofia amigdalelor
D: Depunere pulatcee albicioasa, punctiforma, neaderenta pe amigdale
E: Membrane false
Vezi raspuns
19. [ANG10015] Mononucleoza infectioasa: (p. 725)
A: Este o patologie a adultului tanar
B: Se insoteste de astenie importanta care persista mult timp dupa episodul acut
C: Tratamentul se face cu penicilina din grupul A
D: Serologia EBV se face in toate cazurile
E: Tratamentul este simptomatic(antipiretice, antalgice)
Vezi raspuns
20. [ANG10016] Herpangina este caracterizat de ()
A: Vindecare rapid
B: Vom
C: Context febril
D: Vezicule pe stlpii amigdalieni
E: Ulceraie amigdalian foarte dureroas
Vezi raspuns
21. [ANG10017] Tratamentul anginei veziculare bilaterale include ()
A: Amoxicilin + Acid clavulanic
B: Gel cu xilocain
C: Paracetamol
D: Azitromicin
E: Amoxicilin
Vezi raspuns
22. [ANG10018] n angina Vincent, prelevatul are ()
A: BAAR
B: Spirochete
C: Treponeme
D: BGN
E: BGP
Vezi raspuns
23. [ANG10019] Mononucleoza infecioas poate fi diagnosticat prin ()
A: test direct rapid
B: VDRL
C: Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn
D: Serologia EBV
E: Metoda lui Besredka
Vezi raspuns
24. [ANG10020] Difteria este caracterizat de ()
A: Semne generale marcate
B: Incurbarea vlului palatin
C: Adenopatii cervicale bilaterale
D: Posibil paralizie velopalatin
E: Angin cu membrane false ngroate, gri i sngernde
Vezi raspuns
25. [ANG10021] Flegmonului periamigdalian se trateaz cu ()
A: Antalgice
B: Antibioterapie cu amoxicilina + acid clavulanic
C: Seroterapie
D: Punctie/drenaj

601

E: Antivirale
Vezi raspuns
26. [ANG10022] n tratamentul anginei eritematoase se pot prescrie ()
A: Penicilina V
B: Penicilina G
C: Eritromicin
D: Amoxicilin
E: Tetraciclin
Vezi raspuns
27. [ANG10028] Este adevrat despre angina ulceroas: (pag. 726)
A: se realizeaz biopsia tuturor ulceraiilor de prim intenie
B: angina lui Vincent se asociaz strii buco-dentare proaste
C: angina lui Vincent poate fi bilateral
D: angina sifilitic este profund
E: tratamentul anginei sifilitice este cu o penicilin retard, n doz unic de 2,4 milioane de UI
Vezi raspuns
28. [ANG10030] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la herpangina sunt adevarate: ()
A: Apare la batrani
B: Se caracterizeaza printr-o eruptie veziculara bilaterala
C: Este det. de virusul coxsackie
D: Se vindeca rapid in 2-4zile
E: Tratament etiologic
Vezi raspuns
29. [ANG10031] Angina lui Vincent se caracterizeaza prin urmatoarele: ()
A: Ulceratie amigdaliana foare dureroasa, indurata
B: Diagnosticul pozitiv se face prin prelevare din gat
C: Semne generale rareori marcate
D: Respiratie urat mirositoare si stare bucodentara proasta
E: Acoperita de o membrana gri neaderenta
Vezi raspuns

Intrebarile
acestuia

din

tema Epistaxisul

tratamentul

1. [EPX10007] Care din afirmaiile urmatoare nu este specific fibromului naso-faringian: (pg. 739)
A: tumora bogat vascularizat
B: frecvent la adolescenii de sex masculin
C: frecvent la adolescenii de sex feminin
D: are risc de sngerare crescut
E: este o cauza local de epistaxis
Vezi raspuns
2. [EPX10008] Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz general: (pg. 739)
A: HTA
B: Anomalie vascular Rendu Osler
C: Rinosinuzit
D: Hemofilie
E: Insuficien hepatic
Vezi raspuns
3. [EPX10009] Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz local: (pg. 739)
A: Rinosinuzita

602

B: Boala Rendu Osler

C: Tumori nazale
D: Epistaxis esenial
E: Traumatisme nazale
Vezi raspuns
4. [EPX10010] Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz general_: (pg. 739)
A: Carena de vitamina K
B: Anomalie vascular Rendu Osler
C: Epistaxis esenial
D: Hemofilie
E: Trombopenie
Vezi raspuns
5. [EPX10011] Din afirmaiile urmatoare care nu corespunde pentru boala Rendu Osler: (pg. 739)
A: Este o angiomatoz autozoma dominant
B: Prezinta malformaii vasculare mucoase
C: Prezinta malformaii vasculare extra-mucoase
D: Nu este responsabil de sngerari recidivante
E: Tratamentul su vizeaz utilizarea anticorpilor anti VEGF
Vezi raspuns
6. [EPX10017] La adolesceni cea mai frecvent tumor cauzatoare de epistaxis este ()
A: Cilindrom
B: Melanom
C: Carcinom epidermoid
D: Fibrom
E: Adenocarcinom
Vezi raspuns
7. [EPX10018] Urmtoarea nu reprezint cauz local de epistaxis ()
A: Anomalii vasculare
B: Tumori
C: Rinosinuzit
D: Epsitaxis esenial
E: Traumatisme
Vezi raspuns
8. [EPX10019] n diagnosticul epistaxisului urmtorul element este un factor ce poate indica
adenocarcinom al etmoidului ()
A: Caracterul recidivant
B: Epistaxis de tip bilateral cu origine unilateral
C: Chirurgie nazo-sinusian n antecedente
D: Expunerea la radiaii
E: Expunerea la tierea de lemne
Vezi raspuns
9. [EPX10020] Epistaxisul nu este agravat de ()
A: Traumatism asociat
B: Coagulopatie
C: Anemie de fond
D: Hipertensiune arterial
E: Anxietate
Vezi raspuns
10. [EPX10022] Care este cauza generala de epistaxis? ()
A: Boala Rendu-Osler
B: Rinosinuzita
C: Traumatisme

603

D: Tumori
E: Corpi straini
Vezi raspuns
11. [EPX10002] Factorii implicai n aprecierea abundenei epistaxisului sunt: (pg. 737)
A: vrsta pacientului
B: durata sngerrii
C: voma
D: debitul sngerrii
E: ameelile
Vezi raspuns
12. [EPX10003] n aprecierea abundenei unui epistaxis este primordial investigarea: (pg. 737)
A: paloarei tegumentare
B: hipotensiunii
C: temperaturii
D: tahicardiei
E: tahipneei
Vezi raspuns
13. [EPX10004] Oprirea sngerarii ntr-un epistaxis presupune: (pg. 737-738)
A: antialgice
B: tamponament nazal anterior
C: tamponament nazal posterior
D: embolizarea vaselor incriminate
E: antibioterapie
Vezi raspuns
14. [EPX10005] Examinrile complementare n epistaxis presupun: (pg. 738-739)
A: bilanul coagulrii
B: bilanul factorilor de risc cardio-vascular
C: bilan de imagistic (CT, RMN)
D: examinarea otic
E: bilan de imagistic (angiografie)
Vezi raspuns
15. [EPX10006] Rinitele i sinuzitele pot aciona n mod sistemic cu: (pg. 739)
A: purpura (febr tifoid)
B: tahicardie
C: fragilitate capilar (grip)
D: disfagie
E: dispnee inspiratorie
Vezi raspuns
16. [EPX10012] Epistaxisurile din boala Rendu-Osler se trateaz prin ()
A: Ac Anti-VEGF
B: Scleroterapie
C: Embolizare
D: Ligatur
E: Cauterizare
Vezi raspuns
17. [EPX10013] Cauzele generale ale epistaxisului sunt (pag. 739)
A: Epistaxis esenial
B: Hemofilie
C: HTA
D: Trombopatie
E: Boala Rendu-Osler
Vezi raspuns

604

18. [EPX10014] Originea tumoral a unui epistaxis poate fi indicat de urmtoarele semne ()
A: Expunere la solveni
B: Expunere la tiere de lemne
C: Tulburri ale oculomotricitii
D: Dureri localizate
E: Obstrucie nazal unilateral progresiv
Vezi raspuns
19. [EPX10015] n epistaxisul de abunden redus se recomand ()
A: Tamponarea suprafeei vestibulare
B: Compresia bidigital
C: Tamponarea anterioar bilateral
D: Tamponarea anterioar
E: Suflarea nasului
Vezi raspuns
20. [EPX10016] Epistaxisul este agravat local de ()
A: Prizarea de substante toxice
B: Traumatism
C: Coagulopatie
D: HTA
E: Anxietate
Vezi raspuns
21. [EPX10021] Etiologia epistaxisului ca boal (de cauz general) poate fi: ()
A: caren vitamina K ca i tulburare a hemostazei primare
B: insuficien hepatic ca i tulburare a hemostazei secundare
C: trombopatie ca i tulburare a hemostazei primare
D: administrarea de antiagregante ca i tulburare a hemostazei secundare
E: o anomalie vascular
Vezi raspuns
22. [EPX10023] In epistaxisul de abundenta puternica atitudinea terapeutica este: ()
A: tamponarea suprafetei vestibulare
B: compresie bidigitala
C: arteriografie in bloc operator
D: tamponarea antero-posterioara bilaterala
E: spitalizare
Vezi raspuns
23. [EPX10024] Despre epistaxisul esential sunt adevarate urmatoarele: ()
A: sangerare cu origine la nivelul peretelui nazal
B: frecvent la adolescentul de sex feminin
C: sangerare la nivelul petei vasculare
D: sangerare favorizata: in sarcina, de suflarea nasului
E: este idiopatic
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Pacientul vrstnic: mbtrnirea

normal i particulariti semiologice, psihologice,
terapeutice
1. [GER10007] Care din urmtoarele reguli de management pentru un pacient vrstnic bolnav sunt
valide? (pg. 780)
A: prezena aparaturii necesare neuroimagisticii
B: capacitatea i independena de micare a pacientului pstrate

605

C: identificarea rapid a patologiilor acute i tratarea lor pentru a evita decompensarile n cascad
D: evidenierea lipsei n antecedente a tulburrii depresiv
E: evidenierea prezenei n antecedente a tulburrii depresiv
Vezi raspuns
2. [GER10008] Riscul iatrogen este mai crescut la persoanele n vrst datorit (pg. 781)
A: culorii identice a tabletelor unor medicamente diferite
B: medicaiei administrate sub form de solu ie oral
C: nerespectrii regimului igieno-dietetic
D: modificri farmacocinetice datorate vrstei
E: existenei hipertermiei
Vezi raspuns
3. [GER10009] mbtrnirea aparatului respirator poate determina (pg. 777)
A: algii intercostale bilaterale
B: algii intercostale unilaterale
C: creterea suprafeei schimburilor gazoase
D: lipsa posibilitii de efectuare a schimburilor gazoase
E: diminuarea suprafeei schimburilor gazoase
Vezi raspuns
4. [GER10010] mbtrnirea vascular are urmtoarele consecin e clinice (pg. 777)
A: tendina la hipotensiune ortostatic accentuat de anumite probleme venoase, deshidratare sau
medicament
B: apariia anevrismelor aortice
C: edem pulmonar
D: pierderea acuitii vizuale
E: cefalee de tip migrenoid
Vezi raspuns
5. [GER10011] mbtrnirea sistemului musculare determin (pg. 777)
A: neuropatii periferice
B: sarcopenia = scderea masei musculare
C: crampe musculare
D: fracturi ale colului femural
E: rupturi musculare repetate
Vezi raspuns
6. [GER10012] Mecanismul de adaptare n urma mbtrniri cardiace este: ()
A: diminuarea presiunii artriale diastolice
B: creterea presiunii artriale sistolice
C: creterea complianei miocardului cu alterearea fazei de umplere ventriculare
D: sporirea contribuiei sitolei atriale la umplerea ventriculului
E: cresterea cantitii i calitii fibrelor elastice
Vezi raspuns
7. [GER10018] mbtrnirea neuro-cognitiv presupune, cu excepia ()
A: Diminuarea capacitii de invatare
B: Diminuarea ateniei
C: Scderea tonusului
D: Creterea timpului de reacie
E: Diminuarea neuronilor corticali i rarefierea substanei albe
Vezi raspuns
8. [GER10019] mbtrnirea aparatului respirator presupune, cu excepia ()
A: Diminuarea suprafeei schimburilor gazoase
B: Diminuarea volumelor pulmonare mobilizabile
C: Diminuarea ratei schimbului de gaze
D: Diminuarea funciilor ciliare i a eficacitii tusei

606

E: Diminuarea amplitudinilor micrilor cutiei toracice

Vezi raspuns
9. [GER10020] Procesul degenerativ cardiac al mbtrnirii nu include ()
A: Disfuncia diastolic
B: Fibroza miocardic
C: Hipertrofia miocitelor
D: Scderea elasticitii miocitelor
E: Diminuarea numrului de miocite
Vezi raspuns
10. [GER10021] Care dintre urmtoarele reprezint o cauz genetic a mbtrnirii ()
A: Acumularea radicalilor liberi
B: Scurtarea telomerelor
C: Stresul oxidativ
D: Pierderea elasticitatii
E: Glicozilarea proteinelor
Vezi raspuns
11. [GER10027] Managementul pentru un pacient vrstnic bolnav nu include urmtoarea regul ()
A: Evitarea complicaiilor nosocomiale la pacientul spitalizat
B: Dupa faza acut se vor evalua i se va adapta tratamentul pe termen lung al afeciunilor cronice
C: Identificarea rapid a patologiilor acute i tratarea lor pentru a evita decompensrile n cascada
D: Nu se va lua n considerare sperana de via n stabilirea obiectivului terapeutic, acesta trebuie
s fie revenirea la starea de echilibru
E: Management global fcut de o echip multidisciplinar
Vezi raspuns
12. [GER10028] NU face parte dintre afeciunile frecvente la persoanele de peste 75 de ani ()
A: BPOC
B: HTA
C: Artroza
D: Dementa
E: Diabetul
Vezi raspuns
13. [GER10029] n cazul mbtrnirii unui organ sau unei funcii, sunt adevrate, CU EXCEP IA: (pag.
780)
A: factorul precipitant este n general curabil
B: efectele mbtrnirii pot fi singurele responsabile pentru insuficiena acestui organ, mai ales la
vrstele foarte naintate
C: factorul precipitant poate fi o anemie
D: factorul precipitant poate fi un accident iatrogen
E: factorul precipitant poate fi o infecie
Vezi raspuns
14. [GER10031] Sunt considerati "batrani" persoanele cu varsta intre: ()
A: 50-55 de ani
B: 56-60 de ani
C: 61-65 de ani
D: 75-85 de ani
E: 85 de ani si peste
Vezi raspuns
15. [GER10002] Care sunt formele de mbtrnire? (pg. 776)
A: mbtrnire datorit unui accident vascular cerebral
B: mbtrnire obinuit fr patologii evolutive, dar cu o limitare relativ a capacit ilor func ionale
C: mbtrnire genetic
D: mbtrnire prematur
E: mbtrnire patologic cu patologii cronice evolutive provocnd handicapuri i dependen care

607

poate ajunge pn la dependena total pentru toate activitile vie ii cotidiene

Vezi raspuns
16. [GER10003] Care sunt consecintele mbtrnirii func iei renale? (pg. 777)
A: Scderea volumului rinichilor bilateral
B: Scderea volumului unui singur rinichi
C: Frecvena complicaiilor renale iatrogene
D: Frecvena deshidratrilor extracelulare i toleran a scazut la regimurile desodate
E: Frecvena hipo- i hipernatremiei
Vezi raspuns
17. [GER10004] mbtrnirea neurocognitiv determin: (pg. 777)
A: dificulti n coordonarea micrilor
B: diminuarea capacitii de nvare
C: diminuarea timpului de reacie
D: creterea timpului de reacie
E: diminuarea ateniei
Vezi raspuns
18. [GER10005] Managementul pacientului vrstnic trebuie s cuprind ntotdeauna (pg. 780)
A: anularea datelor anamnestice
B: reconstituirea anamnezei
C: tratament de urgen indiferent de tratamentele urmate anterior
D: cunoaterea tratamentului pacientului, fr a omite automedicaia
E: examen clinic complet, inclusiv tuseu rectal i ECG
Vezi raspuns
19. [GER10006] nainte de a face prescrierea medicamentelor, n geriatrie trebuie realizate (pg. 781)
A: ierarhizarea patologiilor, inndu-se cont de prerea pacientului
B: tratamentul suferinei vasculare cerebrale
C: se va determina dac pacientul poate s i administreze singur tratamentul
D: se va determina calitatea venelor pentru administrarea perfuziilor
E: se va estima nevoia de oxigenoterapie
Vezi raspuns
20. [GER10013] Urmtoarele afirmaii cu referire la cre terea riscului iatrogen la persoanele n vrst
sunt adevrate , cu excepia: (781)
A: modificri farmacocinetice datorate vrstei
B: modificari ale volumelor de distribuie , cu diminuarea masei musculare i riscul de supradozaj a
medicamentelor liposolubile
C: modificri ale volumelor de distribuie,cu diminuarea tesutului adipos i cu riscul al
medicamentelor liposolubilede supradozaj
D: modificri ale volumelor de distrinuie , cu creterea masei musculare i risc de supradozaj al
medicamentelor hitrosolubile
E: polipatologia i polimedicaia cresc riscul interaciunilor medicamentoase
Vezi raspuns
21. [GER10014] Prevenia a mbtrnirii patologice se realizeaz prin ()
A: Abstinena de la tutun
B: Abstinena de la alcool
C: Vaccinare
D: ntreinerea capitalului de baz relaional
E: ntreinerea capitalului de baz intelectual
Vezi raspuns
22. [GER10015] mbtrnirea funciei renale nseamn ()
A: Diminuarea capacitii de diluare i concentrare a urinei
B: Diminuarea sistemului renina-angiotensin-aldosteron n repaus
C: Diminuarea numrului de nefroni
D: Creterea presiunii n artera renal

608

E: Diminuarea fluxului sanguin renal

Vezi raspuns
23. [GER10016] mbtrnirea vascular este caracterizat de ()
A: Scderea colagenului din peretele arterelor mari
B: Creterea sensibilitii baroreceptorilor
C: Scderea sensibilitii receptorilor betaadrenergici
D: Diminuarea calitii fibrelor elastice din peretele arterelor mari
E: Diminuarea cantitii fibrelor elastice din peretele arterelor mari
Vezi raspuns
24. [GER10017] mbtrnirea este influenat de urmtorii factori metabolici ()
A: Scderea ratei metabolice
B: Acumularea de lactat
C: Acumularea radicalilor liberi
D: Stresul oxidativ
E: Glicozilarea proteinelor
Vezi raspuns
25. [GER10022] Prescrierea unui tratament n geriatrie trebuie urmat de ()
A: Mrirea dozei doar dup verificarea administrrii
B: ncetarea tratamentului cnd devine contraindicat
C: Verificarea regulat a raportului risc/beneficiu
D: Supraveghere permanent
E: Informarea medicilor care consult pacientul
Vezi raspuns
26. [GER10023] Prescrierea unui medicament n geriartrie are urmtoarele reguli ()
A: Se stabilete data urmtorului control
B: Se stabilete durata i criteriile de ntrerupere tratament
C: Se estimeaz funcia renal prin formula Cockroft
D: Se explic riscurile i beneficiile tratamentului
E: Se alege medicamentul cu cele mai puine efecte secundare cunoscute
Vezi raspuns
27. [GER10024] Managementul pacientului vrstnic bolnav cuprinde ()
A: Analiza situaiei cu studierea factorului declanator
B: Examen clinic orientat asupra suspiciunii de diagnostic
C: Cunoaterea tratamentului pacientului, mai puin automedicaia
D: Reconstituirea anamnezei
E: Reconstituirea tuturor antecedentelor
Vezi raspuns
28. [GER10025] Cele mai frecvente afeciuni la un pacient de peste 75 ani sunt ()
A: Artroza
B: Fibrilatia atriala
C: Astmul
D: BPOC
E: HTA
Vezi raspuns
29. [GER10030] Polipatologia pacientului vrstnic presupune, cu excep ia: (pag. 779)
A: la cei de peste 75 de ani media bolilor cronice evolutive este de la 5 la 8
B: bolile de multe ori interfer ntre ele
C: la cei de peste 75 de ani media bolilor cronice evolutive este de la 4 la 7
D: implic necesitatea ntocmirii unui bilan clinic ghidat de simptomele principale
E: la cei de peste 75 de ani media bolilor cronice evolutive este de la 5 la 7
Vezi raspuns

609

30. [GER10032] n mbtrnirea cardiac apar: (pag. 776)

A: fibroz miocardic
B: hipertrofia miocitelor restante
C: scderea complianei miocardului
D: creterea complianei miocardului
E: disfuncie sistolic
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Tulburri anxioase, tulburri

fobice, tulburri obsesiv-compulsive, tulburri
convertive, starea de stres posttraumatic i
tulburrile de adaptare
1. [ANX10011] Care din urmtoarele afirmaii privind diagnosticul tulburrii de panic sunt adevrate?
(pg. 913)
A: tulburarea este mai frecvent la femei
B: tulburarea este mai frecvent la barbai
C: tulburarea este mai frecvent la btrni
D: tulburarea este mai frecvent la copii
E: tulburarea este mai frecvent dup accidentele rutiere
Vezi raspuns
2. [ANX10012] n managementul terapeutic al tulburrii anxioase generalizate trebuie urmrite intele
urmtoare: (pg. 915)
A: tratarea bolilor somatice asociate
B: tratarea crizei de angoas acut
C: instituirea unui regim dietetic adecvat
D: tratamentul contracturilor musculare
E: tratamentul tulburrilor de atenie
Vezi raspuns
3. [ANX10013] Tulburarea obsesiv-compulsiv poate avea urmtoarele comorbidit i: (pg. 917)
A: episod maniacal acut
B: demena Alzheimer
C: tulburri de limbaj
D: schizofrenia
E: tulburri de coordonare
Vezi raspuns
4. [ANX10014] Simptomele tulburrilor de conversie pot fi: (pg. 919)
A: hipoglicemii
B: hiperglicemii
C: creterea creatininei
D: transpiraii profuze nocturne
E: manifestri acute: agitaia psihomotorie, sincope, indispozitie, lipotimie, crize pseudo-convulsive,
micri anormale, tremurturi
Vezi raspuns
5. [ANX10015] Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice diagnosticului pentru tulburarea de
adaptare (pg. 920)
A: tulburare permanent
B: tulburare paroxistic
C: tulburare tranzitorie
D: tulburare cu evoluie progredient
E: tulburare dependent de factorii vasculari cerebrali

610

Vezi raspuns
6. [ANX10016] Sunt factori de risc in starea de stress posttraumatic: (pag 919)
A: sarcina
B: sexul feminin
C: evenimente traumatizante
D: hipervigilenta
E: dificultati de concentrare
Vezi raspuns
7. [ANX10017] Sunt manifestari cronice motorii in tulburarile conversive: (pag 919)
A: miscari anormale
B: crize pseudoconvulsive
C: diplopie
D: contracturi musculare
E: tremuraturi
Vezi raspuns
8. [ANX10020] Simptomele ce apar in cadrul tulburarii de adaptare sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: emotionale: anxietate, tristete, agresivitate
B: somatice: durere, oboseala, cefalee
C: comportamentale
D: cognitive (memorie, atentie)
E: fara simptome somatice
Vezi raspuns
9. [ANX10034] Urmatoarele reprezinta comorbiditati ale tulburarii anxioase generalizate cu exceptia:
()
A: tulburari fobice
B: TOC
C: tulburari de panica
D: depresii, adictii
E: schizofrenie
Vezi raspuns
10. [ANX10068] Nu reprezint factori de stres n tulburarea de adaptare ()
A: Probleme familiale
B: Conjugopatii
C: Dificultati sociale
D: Dificultati scolare
E: Rutina
Vezi raspuns
11. [ANX10069] Anxietatea de separare este caracterizat de ()
A: Conduita de evitare care nu persist la maturitate
B: Anxietate de intensitate redus
C: Survine n urma unui eveniment traumatizant
D: Apare la pubertate
E: Afecteaz 5-10% din copii
Vezi raspuns
12. [ANX10070] Tulburarea de stres posttraumatic se trateaz la nceput cu ()
A: Sertralina
B: Citalopram
C: Escitalopram
D: Venlafaxina
E: Paroxetina
Vezi raspuns
13. [ANX10071] Stresului acut are urmtoarele caracteristici, cu excepia ()

611

A: Simptome disociative n traumatismele violente

B: Apariia la distan dup un eveniment traumatizant
C: Anxietate
D: Repetarea evenimentului
E: Flash-backuri
Vezi raspuns
14. [ANX10072] Managementul tulburrii conversive NU include urmtorul element ()
A: Psihoterapie analitic sau similar
B: Tratament psihotrop n cazul decompensarii unei alte patologii psihiatrice
C: Evitarea prescripiilor medicamentoase inutile
D: Spitalizare sistematic pentru investigaii
E: Identificarea i excluderea cauzei organice
Vezi raspuns
15. [ANX10074] n tratarea tulburrii obsesiv compulsiv NU se recomand ()
A: Clomipramina
B: Imipramina
C: Fluoxetina
D: Paroxetina
E: Sertralina
Vezi raspuns
16. [ANX10075] Nu reprezint comorbiditate cu tulburarea obsesiv compulsiv ()
A: Mania
B: Depresia
C: Schizofrenia
D: Anorexie mental esenial
E: Sindromul Gilles de la Tourette
Vezi raspuns
17. [ANX10076] Fobia colar este caracterizat de urmtoarele, cu excepia ()
A: Afecteaz 1% din populatie, preponderent brbai
B: Evoluia este favorabil pe plan scolar la o treime din cazuri
C: Apare la copii cu dificulti scolare
D: Apariia brusc a fricii de a merge la coal dup vrsta de 8 ani
E: Anxietate asociat cu teama copilului de a fi separat de mama sa nainte de vrsta de 6 ani
Vezi raspuns
18. [ANX10078] Tratamentul simptomatic al tulburrii anxioase generalizate se realizeaz cu ()
A: Amitriptilina
B: Hidroxizin
C: Escitalopram
D: Venlafaxina
E: Paroxetina
Vezi raspuns
19. [ANX10079] Tulburarea anxioas generalizat este caracterizat, cu excepia ()
A: Poate provoca tulburri depresive sau anxioase la copii
B: Se poate asocia cu tulburri de panic
C: Apariia involuntar a unei anxieti provocate de anumite evenimente negative din viaa
pacientului
D: Preocupri pe care pacientul nu reueste sa le controleze
E: Afecteaz n principal persoanele de sex feminin
Vezi raspuns
20. [ANX10080] Diagnosticul diferential al tulburrii de panic include urmtoarele elemente, cu
excepia ()
A: Caren de vitamina B1

612

B: Feocromocitom
C: Schizofrenie
D: Boal Parkinson
E: Insuficien renal
Vezi raspuns
21. [ANX10086] Tratamentul simptomatic cu benzodiazepine n tulburarea de panic este indicat
pentru: (pag. 914)
A: maxim 9 sptmni
B: maxim 10 sptmni
C: maxim 11 sptmni
D: maxim 12 sptmni
E: maxim 13 sptmni
Vezi raspuns
22. [ANX10087] Este inhibitor selectiv a recaptrii serotoninei i noradrenalinei: (pag. 914)
A: venlafaxina
B: alprazolam
C: escitalopram
D: paroxetin
E: quetiapina
Vezi raspuns
23. [ANX10091] Ce comorbiditati identificam in TOC? ()
A: tulburare bipolara
B: ticuri cronice care nu contribuie la prognostic
C: tuburare de panica
D: tulburare deliranta
E: tricotilomania
Vezi raspuns
24. [ANX10092] Despre compulsii este fals: ()
A: pierdere de timp importanta >1 h pe zi
B: cele mai frecvente compulsii sunt imaginile sexuale
C: sunt resimtite ca fiind excesive
D: actul mental cel mai frecvent este aritmomania
E: pacientul constientizeaza caracterul morbid al tulburarii
Vezi raspuns
25. [ANX10093] Despre tratamentul TOC este fals: ()
A: fluoxetina 20-60 mg/zi
B: setralina 25 mg/ zi incepand cu varsta de 10 ani
C: clomipramina 75-250 mg/zi
D: IMAO in caz de depresie atipica
E: paroxetina 20-80 mg/zi
Vezi raspuns
26. [ANX10002] Tulburarile somatoforme vor fi evocate in diagnosticul diferential al urmatoarelor
patologii psihiatrice: ()
A: Tulburare de panica
B: Tulburare anxioasa generalizata
C: Tulburarea obsesiv compulsiva
D: Tulburari conversive
E: Tulburare de adaptare
Vezi raspuns
27. [ANX10004] Patologiilr organice vor fi evocate in cadrul diagnosticului diferential al urmatoarelor
patologii: ()
A: TOC
B: Tulburari conversive

613

C: Starea de stres posttraumatic

D: TAG si Tulburare de panica
E: Fobie sociala
Vezi raspuns
28. [ANX10005] Tulburarile de dispozitie si adictiile vor fi evocate in cadrul diagnosticului diferential al
urmatoarelor patologii psihiatrice (pg. 920)
A: TOC
B: Tulburare de adaptare
C: TAG si Tulburarea de panica
D: Anxietate de separare
E: Stresul acut si PTSD
Vezi raspuns
29. [ANX10006] n cadrul tulburrilor anxioase sunt cuprinse: (pg. 913)
A: tulburarea anxioas provocat de o boal sau substan
B: pierderea controlului emoional
C: agitaia psihomotorie
D: fobia specific
E: starea de stres acut
Vezi raspuns
30. [ANX10007] Tulburarea anxioas generalizat poate avea urmtoarea evolu ie (pg. 914)
A: complicaii: tulburri depresive, tulburri de panic, dependen e, izolare social
B: deterioararea cognitiv
C: remisii
D: cronicizare
E: frecvente accidente vasculare cerebrale
Vezi raspuns
31. [ANX10008] Diagnosticul diferenial pentru tulburarea obsesiv compulsiv se va face cu: (pg.
917)
A: patologia organic
B: tulburri anxioase
C: tulburri de dispoziie
D: demena vascular
E: tulburarea delirant
Vezi raspuns
32. [ANX10009] Care din urmtoarele argumente clinice sunt n favoarea diagnosticului de tulburare
conversiv? (pg. 918)
A: traumatisme craniene n antecedentele recente
B: doliu patologic
C: bilan somatic perfect normal
D: personalitate histrionic sau pasiv-dependent
E: relaie comprehensiv ntre tulburrile prezentate i contextul patologic
Vezi raspuns
33. [ANX10010] Formele clinice ale tulburrii de adaptare sunt: (pg. 921)
A: tulburarea de adaptare cu dispoziie depresiv
B: tulburarea de adaptare cu anxietate
C: tulburarea de adaptare antisocial
D: tulburarea de adaptare cu perturbri de conduit
E: tulburarea de adaptare mixt (depresiv, anxioas)
Vezi raspuns
34. [ANX10018] In tulburarea anxioasa generalizata: (914)
A: Simptomele persista maximum 6 luni
B: Simptomele trebuie sa persiste minim 6 luni
C: Este insotita de simptome somatice

614

D: Nu este insotita de simptome somatice

E: Afecteaza preponderent persoanele de sex masculin
Vezi raspuns
35. [ANX10019] Urmatoarele informatii despre tulburarea de adaptare sunt adevarate: ()
A: afecteaza ambele sexe, indiferent de varsta, mai mult la femei
B: tulburare tranzitorie
C: simptome emotionale, comatice, comportamentale sau cognitive
D: poate sa se repete in mod regulat sau sa evolueze constant
E: apare la 6 luni de la un eveniment stresant
Vezi raspuns
36. [ANX10021] Anxietatea de separare, afirmatii adevarate: ()
A: afecteaza 1-5% din adulti
B: apare inainte de pubertate
C: survine in urma unui eveniment traumatizant
D: conduita de evitare poate persista si la maturitate
E: remisii, fara exacerbari
Vezi raspuns
37. [ANX10022] Urmatoarele sunt caracteristice stresului acut: ()
A: la distanta de evenimentul traumatizant
B: repetarea involuntara, stereotipa a evenimentului
C: flash-back, cosmaruri, ganduri obsedante
D: retraire spontana sau provocata
E: evitare
Vezi raspuns
38. [ANX10023] Simptomele disociative in urma traumatismelor violente sunt urmatoarele: ()
A: rataciri
B: dezorientare
C: labilitate emotionala
D: afectarea constiintei
E: derealizare, depersonalizare, amnezie
Vezi raspuns
39. [ANX10024] Urmatoarele afirmatii despre starea de stres posttraumatic sunt adevarate: ()
A: apare dupa mai mult de o luna de la eveniment
B: apare in prelungirea starii de stres acut
C: poate surveni la cateva saptamani, luni sau chiar ani dupa evenimentul traumatizant
D: factori de risc: sexul masculin, antecedente psihiatrice, adictiile, tulburari de personalitate
E: sindrom de repetitie
Vezi raspuns
40. [ANX10025] Principalele argumente clinice ale starii de stres postraumatic la copii sunt: ()
A: sindromul de repetitie
B: posibile conduite de evitare
C: simptomatologie emotionala specifica
D: angoasa de separare
E: comportamente regresive, acuze somatice
Vezi raspuns
41. [ANX10026] Managementul patologiilor postraumatice include: ()
A: terapie cognitiva si comportamentala
B: desensibilizarea prin miscari oculare
C: tehnici de hipnoza
D: inhibitori ai recaptarii serotoninei (daca dureaza mai mult de o luna)
E: paroxetina
Vezi raspuns

615

42. [ANX10027] Urmatoarele afirmatii despre diagnosticul tulburarii de panica sunt adevarate: ()
A: mai frecventa la femei
B: debut intre 25 si 35 de ani
C: nu asociaza anxietate intercritica
D: posibila asociere cu agorafobia
E: comportament modificat
Vezi raspuns
43. [ANX10028] Diagnosticul diferential al tulburarii de panica include: ()
A: sindrom coronarian acut
B: HTA
C: astm
D: embolie pulmonara
E: hipotiroidism
Vezi raspuns
44. [ANX10029] Urmatoarele fac parte din diagnosticul diferential al tulburarii de panica: ()
A: schizofrenia, alte tulburari anxioase, tulburari somatoforme
B: depresii, adictii (canabis, alcool, cocaina)
C: carenta de vitamina B6
D: hipertiroidism, hipercorticism, feocromocitom, insuficienta suprarenala, insuficienta hipofizara
E: hipoglicemie, diabet, insuficienta renala
Vezi raspuns
45. [ANX10030] Urmatoarele afirmatii despre evolutia tulburarii de panica sunt adevarate: ()
A: vindecare intre cateva saptamani si cateva luni
B: remisie in 100% din cazuri
C: recidive ulterioare
D: cronicizare pe fondul agravarii agorafobiei
E: complicatii: depresii, adictii, suicid
Vezi raspuns
46. [ANX10031] Managementul tulburarii de panica include: ()
A: tratament curativ cu benzodiazepine pentru maxim 12 saptamani
B: antidepresive inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei: venlafaxina
C: inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei: paroxetina, escitalopram cu durata intre 6 si 12 luni
D: psihoterapie de sustinere
E: terapie cognitiva si comportamentala, psihoterapie de inspiratie analitica
Vezi raspuns
47. [ANX10032] Urmatoarele afirmatii despre tulburarea anxioasa generalizata sunt adevarate: ()
A: in special la femei
B: din copilarie pana la varsta adulta
C: simptomele trebuie sa persiste mai mult de 6 saptamani
D: la copii, anxietatea se manifesta prin simptome somatice mai putin variate decat la adulti si nu
evolueaza neaparat spre o tulburare de anxietate generalizata
E: diagnostic diferential cu schizofrenia
Vezi raspuns
48. [ANX10033] Simptomele prezente in tulburarea anxioasa generalizata sunt: ()
A: astenie, insomnie
B: hipersomnolenta
C: tensiune motorie cu transpiratii, palpitatii
D: tulburari de concentrare
E: simptome gastro-intestinale
Vezi raspuns
49. [ANX10035] Tratamentul tulburarii anxioase generalizate se face astfel: ()
A: simptomatic: benzodiazepine sau hidroxizin, pe perioada nelimitata

616

B: curativ: venlafaxina sau paroxetina, escitalopram

C: antidepresive triciclice de a doua intentie
D: psihoterapie de sustinere, terapie cognitiva si comportamentala
E: psihoterapie de inspiratie analitica
Vezi raspuns
50. [ANX10036] Alegeti afirmatiile adevarate despre fobia sociala: ()
A: afecteaza 8-10% din adulti
B: neconstientizarea caracterului morbid
C: evolutie variabila cu remisii
D: tratament cu: benzodiazepine, betablocante noncardioselective, antidepresive inhibitori selectivi
ai recaptarii serotoninei
E: nu exista tratament
Vezi raspuns
51. [ANX10037] Urmatoarele sunt caracteristici ale agorafobiei: ()
A: asociata cu anumite tulburari din copilarie: anxietatea de separare, terorile nocturne, fobia
sociala
B: teama de a vorbi in public
C: teama de spatii largi, multime, locuri publice, poduri, tuneluri, transporturi in comun, imobilizare
prelungita
D: complicatii: depresie, tulburari de panica, adictii
E: fara tratament
Vezi raspuns
52. [ANX10038] Fobia scolara se caracterizeaza prin: ()
A: afecteaza 1% din populatie, preponderenta masculina
B: dificultati scolare
C: pierderea interesului pentru scoala
D: aparitia progresiva a fricii de a merge la scoala
E: evolutie nefavorabila la o treime din cazuri
Vezi raspuns
53. [ANX10039] Elementele diagnostice ale fobiei specifice sunt: ()
A: variabilitate in timp
B: constientizarea caracterului morbid
C: anxietate anticipatorie
D: rasunet functional major
E: poata sa dispara sau sa se agraveze in contextul unor evenimente stresante
Vezi raspuns
54. [ANX10040] Principalele diagnostice diferentiale ale tulburarilor fobice sunt: ()
A: patologiile organice
B: tulburarile de dispozitie
C: schizofrenia
D: TOC
E: starea de stres postraumatic
Vezi raspuns
55. [ANX10041] Diagnosticul TOC presupune: ()
A: asocierea in mod variabil a simptomelor obsesive si compulsive
B: compulsiile in stare pura sunt mai frecvente la copil
C: obsesiile in stare pura sunt mai frecvente la copil
D: existenta unei personalitati obsesive este criteriu obligatoriu de diagnostic
E: obsesiile in stare pura sunt mai rare la copil
Vezi raspuns
56. [ANX10042] Comorbiditatile TOC sunt: ()
A: sindromul Gilles de la Tourette
B: bulimie, anorexie mentala esentiala

617

C: ticuri cronice
D: fobii
E: schizofrenie
Vezi raspuns
57. [ANX10043] Diagnosticul diferential al TOC se face cu: ()
A: adictii
B: patologie organica
C: tulburari anxioase
D: tulburari de dispozitie
E: tulburari fobice
Vezi raspuns
58. [ANX10044] Managementul TOC include: ()
A: ISRS: fluoxetina 20-60 mg/zi, paroxetina 20-80 mg/zi, la adult, sertralina 25 mg/zi la copil, 50
mg /zi la adult
B: triciclice: doar la adult, clomipramina 75-250 mg/zi
C: IMAO in caz de chimiorezistenta, conduite de evitate severe, depresie tipica
D: toleranta mai buna a IMAO
E: durata tratamentului 12-24 de luni, cu evaluarea eficacitatii dupa 4-12 saptamani de administrare
Vezi raspuns
59. [ANX10045] Argumentele clinice in favoarea diagnosticului tulburarilor conversive sunt: ()
A: simptomatologie histrionica tipica
B: bilant somatic perfect normal
C: simptome simulate
D: bilant somatic anormal
E: preocuparea intensa a pacientului fata de tulburarile sale
Vezi raspuns
60. [ANX10046] Diagnosticul diferential al tulburarilor conversive cuprinde: ()
A: tulburari de dispozitie, tulburare deliranta
B: tulburari somatoforme
C: patologie organica
D: TOC
E: fobii
Vezi raspuns
61. [ANX10047] Tulburarea de adaptare se manifest prin ()
A: tulburare bipolar
B: perturbri de conduit
C: tulburare mixt
D: anxietate
E: dispoziie depresiv
Vezi raspuns
62. [ANX10048] Tulburarea de adaptare este caracterizat de ()
A: Apare la 3 luni dup evenimentul stresant
B: Poate s evolueze constant
C: Poate s se repete n mod regulat
D: Tulburare tranzitorie
E: Afecteaz predominant brbaii
Vezi raspuns
63. [ANX10049] Managementul stresului acut include (pg. 920)
A: Terapie cognitiv-comportamental
B: Terapie psihanalitic
C: Terapie de susinere
D: Hipnoza
E: Desensibilizare prin micri oculare

618

Vezi raspuns
64. [ANX10050] Stresul acut este caracterizat de ()
A: Tulburri de somn
B: Hipovigilen
C: Retraire spontan sau provocat
D: Repetarea involuntar a evenimentului
E: Apare la distan dup un eveniment traumatizant
Vezi raspuns
65. [ANX10051] Care dintre urmtoarele intr n diagnostic diferenial alturi de tulburrii conversive
()
A: Patologie organic
B: Tulburri somatoforme
C: Tulburare delirant
D: Tulburri de dispoziie
E: Tulburri maniacale
Vezi raspuns
66. [ANX10052] Tulburarea conversiv este caracterizat de ()
A: Bilan somatic anormal
B: Raport specific cu ngrijirile i ngrijitorii
C: Relaie comprehensiv ntre tulburrile prezentate i contextul psihologic
D: Personalitate histrionic sau pasiv dependent
E: Simptomatologie histrionic tipic
Vezi raspuns
67. [ANX10053] n tulburrile obsesiv compulsive se aplic urmtoarele elemente de psihoterapie ()
A: Afirmare individual
B: Restructurare cognitiv
C: Metode de relaxare
D: Terapie familial
E: Desensibilizare
Vezi raspuns
68. [ANX10054] Tulburarea obsesiv compulsiv poate fi nsoit de ()
A: Bulimie
B: Micri anormale
C: Tulburare maniacal
D: Schizofrenie
E: Sindromul Gilles de la Tourette
Vezi raspuns
69. [ANX10055] Compulsiile din TOC sunt caracterizate de ()
A: Aritmomania este unul din cele mai frecvente acte mentale
B: Pierdere de timp sub o or pe zi
C: Resimite ca fiind excesive i/sau inadecvate
D: Contiina caracterului morbid al tulburrii
E: Comportamente sau acte mentale repetitive cu scopul de a se opune unei obsesii
Vezi raspuns
70. [ANX10057] Fobia colar este caracterizat de ()
A: Afecteaz 1% din populaie
B: Apare predominant la copii cu dificulti colare
C: Apariia treptat a fricii de a merge la coal
D: Evoluie nefavorabil pentru o treime din pacieni
E: Evoluie favorabil pe plan scolar pentru o treime din pacieni
Vezi raspuns
71. [ANX10058] Fobia social are urmtoarele caracteristici ()

619

A: Pacientul nu contientizeaz caracterul morbid al tulburrii

B: Reprezint frica de a fi judecat n mod negativ de ctre cei din jur
C: Afecteaz 5% din aduli
D: Evoluie constant ctre cronicizare
E: Teama de a tremura, de a se blbi n public
Vezi raspuns
72. [ANX10059] Agorafobia este caracterizat de ()
A: Netratat evolueaz constant
B: Persoane sau obiecte contrafobice
C: Conduite de evitare
D: Poate fi asociat cu terorile nocturne
E: Afecteaz 10% din aduli
Vezi raspuns
73. [ANX10060] Tulburarea anxioas generalizat se trateaz simptomatic cu ()
A: Escitalopram
B: Paroxetina
C: Venlafaxin
D: Hidroxizin
E: Benzodiazepine
Vezi raspuns
74. [ANX10061] Tulburarea anxioas generalizat este caracterizat de ()
A: Simptomele somatice sunt mai reduse la copii
B: Nu se asociaz cu alte tulburri anxioase
C: Preocuprile pot fi greu controlate de pacient
D: Debutul anxietii nu poate fi legat de evenimente negative
E: Afecteaz n principal persoanele de sex masculin
Vezi raspuns
75. [ANX10065] Tulburarea de panic se poate vindeca la tratarea cu ()
A: Escitalopram
B: Paroxetina
C: Alprazolam
D: Venlafaxina
E: Diazepam
Vezi raspuns
76. [ANX10066] Referitor la evoluia tulburrii de panic urmtoarele sunt adevrate ()
A: Cronicizare pe fondul agravrii agorafobiei
B: Vindecarea dureaz de obicei pn la un an
C: Nu recidiveaz
D: Se poate complica cu risc suicidar
E: Remisie n 30-40% din cazuri
Vezi raspuns
77. [ANX10067] Tulburrile de panic sunt caracterizate de ()
A: Poate fi asociat cu agorafobia
B: Comportamentul cotidian modificat
C: Poate fi declanat de probleme relaionale
D: Tulburare mai frecvent la brbai
E: Debut n adolescen
Vezi raspuns
78. [ANX10073] Tulburrile conversive sunt caracterizate clinic de ()
A: Pacientul este contient i afectat de simptomele sale
B: Simularea simptomului
C: Prezena deseori a unei cauze organice

620

D: Reversibilitatea simptomului
E: Poate lua aspectul oricrei patologii somatice
Vezi raspuns
79. [ANX10077] n cazul anxietii asociate cu fobia social se recomand urmtoarele medicamente
(pg. 915)
A: Hidroxizin
B: SSRI
C: Betablocante noncardioselective
D: Antidepresive
E: Benzodiazepine
Vezi raspuns
80. [ANX10081] Sunt compulsiii urmtoarele: (pag. 917)
A: compulsia de contaminare
B: verificarea
C: aritmonania
D: imagini sexuale
E: ndoieli repetate
Vezi raspuns
81. [ANX10082] Sunt asemanari intre starea de stres acut si starea de stres posttraumatic
urmatoarele, cu exceptia: (919)
A: Se caracterizeaza prin sindrom de repetitie
B: Anxietatea, lipsa de vigilenta si tulburarile de somn sunt prezente
C: Starea de stres apare imediat
D: Se pot trata cu ajutorul hipnoza
E: Simptomele disociative au un prognostic negativ
Vezi raspuns
82. [ANX10083] Despre fobia sociala sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (915)
A: Afecteaza 6-10% din adulti
B: Este prezenta teama de a tremura, a se balbai sau a rosi in public
C: Evolutie cronica si posibila agravare daca se expune la evenimente fobogene
D: In anxietatea sistematica se pot administra betablocante noncardioselective
E: Ereutofobia este o caracteristica a anxietatii sociale
Vezi raspuns
83. [ANX10084] Se pot complica cu depresii urmatoarele tulburari psihiatrice: (914-921)
A: Tulburarile de adaptare
B: Starea de stres posttraumatic
C: Tulburarile de conversie
D: Anxietatea de disperare
E: TOC
Vezi raspuns
84. [ANX10085] Care din urmatoarele terapii apartin managementului tulburarii de conversie? (919)
A: Psihoterapia analitica
B: Psihiterapia de inspiratie analitica
C: Psihoterapia cognitiva si comportamentala
D: Psihoterapia psihodinamica
E: Psihoterapia de sustinere
Vezi raspuns
85. [ANX10088] Factori care determin un prognostic nefavorabil a tulburrii obsesiv-compulsive:
(pag. 917)
A: bulimie, anorexie mental esenial
B: micri anormale
C: ticuri cronice
D: schizofrenie

621

E: rspuns slab la tratamentul iniial

Vezi raspuns
86. [ANX10089] n cadrul tratamentului tulburrii obsesiv-compulsive, sunt cel mai bine tolerate ca i
tratament antidepresiv urmtoarele: (pag. 918)
A: sertralina
B: clomipramina
C: inhibitorii de monoaminooxidaz
D: fluoxetina
E: venlafaxina
Vezi raspuns
87. [ANX10090] Se administreaz tratament antidepresiv n urmtoarele cazuri, cu excep ia: ()
A: tulburarea de panic
B: tulburarea obsesiv-compulsiv
C: tulburarea conversiv
D: tulburarea fobic
E: tulburarea de adaptare cu dispoziie depresiv
Vezi raspuns
88. [ANX10094] Sunt adevarate despre stresul acut: ()
A: simptomele disociative asociate
B: sindromul de repetitie
C: anxietate
D: retraire spontana sau provocata
E: apare la mai multe luni dupa un eveniment traumatizant
Vezi raspuns
89. [ANX10095] Ce tip de psihoterapie se indica in fobia specifica? ()
A: psihodinamica
B: de sustinere
C: comportamentala
D: cognitiva
E: familiala
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Tulburri psihice n perioada

sarcinii i tulburri ale post-partumului
1. [TPS10007] Depresia n perioada sarcinii se caracterizeaz prin: (pg. 922)
A: vrsturi matinale
B: vrsturi incoercibile
C: vrsturi postprandiale
D: vrsturi nocturne
E: intoleran la fructoz
Vezi raspuns
2. [TPS10008] Managementul tulburrilor psihice n perioada sarcinii n primul trimestru va respecta
urmtoarele reguli: (pg. 923)
A: utilizarea n doze mici a antipsihoticelor
B: utilizarea n doze mici a antidepresivelor
C: utilizarea benzodiazepinelor
D: utilizarea anticonvulsivantelor cu efect timostabilizator
E: evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope
Vezi raspuns

622

3. [TPS10009] Tratamentul post-partum blues (sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues)
impune: (pg. 924)
A: terapie electroconvulsivant
B: utilizarea medicamentelor psihotrope injectabile
C: utilizarea medicamentelor psihotrope sub form de solu ie oral
D: utilizarea medicamentelor psihotrope cu aciune prelungit
E: nu se administreaz tratament medicamentos
Vezi raspuns
4. [TPS10010] Melancolia deliranta post-partum are urmtoarele riscuri: (pg. 925)
A: risc de accident vascular cerebral
B: risc suicidar i de infanticid
C: risc de infarct miocardic
D: risc pentru dezvoltarea unei stri demeniale
E: risc neurodegenerativ
Vezi raspuns
5. [TPS10011] Negarea sarcinii are drept consecin: (pg. 923)
A: debutul schizofreniei
B: debutul tulburrii bipolare
C: debutul unei tulburri obsesivo-compulsive
D: rata mare a mortalitii perinatale
E: reacia de stres post-traumatic
Vezi raspuns
6. [TPS10018] Psihoza puerperala apare: ()
A: imediat dupa nastere
B: dupa 2-3 saptamani de la nastere
C: dupa o luna de la nastere
D: dupa un an de la nastere
E: dupa 2-3 zile de la nastere
Vezi raspuns
7. [TPS10022] Elementele diagnostice ale post-partum blues sunt, cu exceptia: ()
A: hiperestezie afectiva
B: astenie
C: anxietate, neliniste
D: melancolie
E: devalorizare, culpabilizare, iritabilitate
Vezi raspuns
8. [TPS10023] Urmatoarele afirmatii despre evolutia post-partum blues sunt adevarate, cu exceptia:
()
A: dureaza intre 1-7 zile
B: cronicizare
C: regresie totala si spontana
D: depresie postnatala
E: psihoza puerperala (dupa 1-2 saptamani)
Vezi raspuns
9. [TPS10024] Urmatoarele afirmatii despre sindromul celei de-a treia zi sunt adevarate, cu exceptia:
()
A: manifestari disforice acute tranzitorii
B: dureaza mai putin de o saptamana
C: intotdeauna se va evoca un sindrom depresiv sau o depresie
D: concomitent cu aparitia lactatiei
E: nu se administreaza tratament medicamentos
Vezi raspuns

623

10. [TPS10037] Episodul maniacal post-partum este caracterizat de, cu excepia ()

A: Apare ntotdeauna dup un episod de baby blues mai lung de 7 zile
B: Poate prezent un tabel clinic mixt
C: Se ncheie cu elemente depresive
D: Tematica de grandoare centrat pe copil
E: Survine n primele 15 zile
Vezi raspuns
11. [TPS10038] Care dintre urmtoarele nu este un semn premergtor al psihozei puerperale? ()
A: Comportament bizar
B: Manifestri anxioase
C: Comaruri
D: Euforie
E: Insomnie
Vezi raspuns
12. [TPS10039] Referitor la depresia post-partum urmtoarea afirmaie este adevrat ()
A: Nu altereaz relaia precoce mama-copil
B: Psihoza puerperal dup o sptmn
C: Depresie postnatal
D: Recidiv n 30-50% din cazuri
E: Dureaz ntre 1-7 zile
Vezi raspuns
13. [TPS10040] Post-partum blues nu este caracterizat de ()
A: Culpabilizare
B: Fobie de impulsie
C: Tulburri de somn
D: Anxietate
E: Astenie
Vezi raspuns
14. [TPS10041] Urmtorul medicament poate fi prescris pe toat durata sarcinii ()
A: Hidroxizina
B: Clomipramina
C: Carbamazepina
D: Olanzapina
E: Metadona
Vezi raspuns
15. [TPS10042] Reprezint un sindrom depresiv, cu excepia ()
A: Autodepreciere
B: Astenie
C: Euforie
D: Anhedonie
E: Ruminaie anxioas
Vezi raspuns
16. [TPS10045] Despre episodul maniacal, ca i tulburare psihic a post-partumului, sunt adevrate
urmtoarele afirmaii, cu excepia: (925)
A: Pot coexista elemente depresive melancolice
B: Poate surveni n ziua a 10-a
C: Are tablou clinic de episod maniacal cu tematic de grandoare centrat pe mam
D: Elementele depresive vor ncheia episodul
E: n tabloul clinic se regsesc elemente delirante halucinatorii
Vezi raspuns
17. [TPS10002] Managementul tulburarilor psihice n perioada sarcinii i tulburri ale post-partumului
necesit: (pg. 923)
A: spitalizarea n caz de simptomatologie delirant sau risc suicidar

624

B: tratamente medicamentoase
C: terapie electroconvulsivant
D: interventie obstetrical n regim de urgen
E: scderea riscului pentru diabet zaharat tip II
Vezi raspuns
18. [TPS10003] Factorii de risc pentru depresia post-partum sunt: (pg. 924)
A: antecedente psihiatrice de depresie
B: sarcini multiple
C: evenimente stresante
D: complicaii obstetricale
E: statut socio-economic sczut
Vezi raspuns
19. [TPS10004] Care din elementele diagnostice sunt valabile pentru post-partum blues sau sindromul
celei de-a treia zile sau baby blues (pg. 924)
A: halucinaii auditive persistente
B: delir de persecuie
C: tulburri de somn
D: anxietate, nelinite
E: astenie
Vezi raspuns
20. [TPS10005] Psihoza puerperal (bufeu delirant acut confuzo-oniric) poate avea urmtoarea
evoluie: (pg. 925)
A: favorabil
B: recidive n post-partum n 50% din cazuri sau n cursul unei sarcini ulterioare la 30% din cazuri
C: deteriorare cognitiv de tip demenial
D: tulburare de conversie
E: poate evolua spre o tulburare bipolar sau schizofrenie
Vezi raspuns
21. [TPS10006] n faza prodromal a psihozei puerperale pot aprea urmtoarele simptome: (pg.
925)
A: comportament bizar
B: insomnie
C: manifestri depresive n cursul ultimelor sptmni de sarcin
D: manifestri anxioase
E: deteriorare cognitiv
Vezi raspuns
22. [TPS10012] Tulburarile psihice aparute in perioada sarcinii sunt: (922)
A: Depresia
B: Tulburarea psihotica
C: Tulburarile anxioase
D: Schizofrenia
E: Negarea sarcinii
Vezi raspuns
23. [TPS10013] Melancolia deliranta post-partum este caracterizata de: ()
A: depresie severa
B: anxietate, agitatie, durere morala
C: tematica deliranta: incapacitate, lipsa demnitatii, moarte, ruina, autodevalorizare, autoacuzare
D: fara risc suicidar sau infanticid
E: delir de persecutie
Vezi raspuns
24. [TPS10014] Clinica psihozei puerperale se caracterizeaza prin: ()
A: stare deliranta acuta, nesistematizata
B: simptome confuzionale

625

C: se va evoca sindromul confuzional

D: fluctuatii de dispozitie
E: tematica deliranta centrata pe mama
Vezi raspuns
25. [TPS10015] Diagnosticul diferential al bufeului delirant acut confuzo-oniric include: ()
A: infectii
B: tromboflebita cerebrala
C: retentie placentara
D: TOC
E: tulburare de panica
Vezi raspuns
26. [TPS10016] Evolutie psihozei puerperale poate fii: ()
A: favorabila
B: recidive in postpartum in 30% din cazuri
C: recidive in cursul unei sarcini ulterioare in 50% din cazuri
D: tulburare bipolara
E: schizofrenie
Vezi raspuns
27. [TPS10017] Tratamentul psihozei puerperale consta in: ()
A: evitarea separarii dintre mama si copil
B: neuroleptice sedative si antipsihotice atipice
C: sismoterapie
D: consiliere pshihologica
E: impiedicarea participarii tatalui la psihoterapie
Vezi raspuns
28. [TPS10019] Episodul maniacal in post - partum se caracterizeaza prin: ()
A: survine in primele 15 zile
B: episod maniacal cu elemente delirante halucinatorii
C: tematica de grandoare centrata pe mama insasi
D: Elemente delirante
E: episodul se incheie cu elemente depresive
Vezi raspuns
29. [TPS10020] Depresia post-partum se caracterizeaza prin: ()
A: survine la 2-8 saptamani de la nastere
B: dureaza intre 3 si 12 luni
C: poate prelungi un post-partum blues
D: delir de persecutie
E: poate evolua spre schizofrenie
Vezi raspuns
30. [TPS10021] Urmatoarele elemente fac parte din diagnosticul depresiei postpartum: ()
A: astenie
B: plans repetat, iritabilitate
C: teama de a nu face rau copilului
D: tematica deliranta centrata pe copil
E: depistarea sistematica a ideilor de suicid
Vezi raspuns
31. [TPS10025] Tratamentul medicamentos al tulburarilor psihice in perioada sarcinii este: ()
A: fenotiazine: clorpromazina, butiferone: haliperidol
B: anxiolitice nonbenzodiazepinice: hidroxizina
C: antidepresive imipraminice: clomipramina
D: timoregulatoarele contraindicate: saruri de litiu, carbamazepina, divalproat de sodiu
E: substitutie pentru opiacee: metadona, buprenorfina
Vezi raspuns

626

32. [TPS10026] Tulburarile anxioase in timpul sarcinii sunt: ()

A: agorafobia
B: fobia sociala
C: ameliorarea tulburarii de panica
D: agravarea TOC
E: stare de stres postraumatic
Vezi raspuns
33. [TPS10027] Depresia in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: ()
A: apare la 15% din sarcini
B: in 60% din cazuri in primul trimestru
C: atitudine ambivalenta fata de sarcina
D: frecvent, episod depresiv major cu elemente melancolice
E: somatizare
Vezi raspuns
34. [TPS10028] Urmatoarele sunt tulburari psihopatologice minore si tranzitorii in timpul sarcinii: ()
A: labilitate emotionala
B: anxietate pe tot parcursul sarcinii
C: perioada disforica de scurta durata
D: dependenta afectiva
E: greata, varsaturi in primul semestru care pot persista
Vezi raspuns
35. [TPS10029] Urmatoarele afirmatii despre tulburarea psihotica in timpul sarcinii sunt adevarate: ()
A: afectiune mai putin frecventa
B: episod delirant acut cu semnele clinice obisnuite
C: evolutie posibila spre schizofrenie
D: nu evolueaza niciodata spre schizofrenie
E: rol "protector" al sarcinii
Vezi raspuns
36. [TPS10030] Psihoza puerperala poate duce la ()
A: Melancolie
B: Schizofrenie
C: Depresie severa
D: Tulburare bipolara
E: Tulburare obsesiv compulsiv
Vezi raspuns
37. [TPS10031] Psihozei puerperal intr n diagnostic diferenial alturi de ()
A: Manie
B: Embolie cerebral
C: Retenie placentar
D: Infecii
E: Tromboflebit cerebral
Vezi raspuns
38. [TPS10032] Depresia post-partum se managerizeaz prin ()
A: Abordare psihodinamic
B: Abordare cognitiv-comportamental
C: Participarea activ a tatlui la psihoterapie
D: Spitalizare
E: Antidepresive
Vezi raspuns
39. [TPS10033] Baby blues este favorizat de ()
A: Complicaii obstetricale

627

B: Statut socio-economic sczut

C: Antecedente de sindrom premenstrual invalidant
D: Antecedente familiale de depresie
E: Antecedente personale de depresie
Vezi raspuns
40. [TPS10034] Spitalizarea gravidei cu tulburri psihice se face dac sunt prezente ()
A: Tulburare de panic
B: Anhedonie
C: Risc suicidar
D: Delir
E: Tulburare obsesiv compulsiv
Vezi raspuns
41. [TPS10035] n trimistrele 2 i 3 de sarcin sunt permise urmtoarele timoregulatoare ()
A: Clomipramina
B: Amitriptilina
C: Sruri de litiu
D: Divalproat de sodiu
E: Carbamazepina
Vezi raspuns
42. [TPS10036] Depresia din sarcina este caracterizat prin ()
A: Perioada disforic de scurt durat
B: Somatizare
C: Atitudine ambivalent fa de sarcin
D: Afeciune foarte rar, mai ales n primul trimestru
E: Vrsturi incoercibile
Vezi raspuns
43. [TPS10043] Urmtoarele afirmaii despre tulburrile psihice asociate sarcinii sunt false: (pag. 922)
A: preocuprile frecvente care apar nainte de sarcin se refer la riscurile genetice de transmitere a
unei tulburri bipolare
B: pregtirea pentru ndeplinirea funciei de printe este mai dificil la cuplurile n care femeia
sufer de o tulburare psihic
C: sarcina are un rol protector asupra psihismului
D: tulburarea psihotic este frecvent
E: femeile pot suferi de indiferen afectiv
Vezi raspuns
44. [TPS10044] Sindromul celei de-a treia zile poate evolua cu: (924-925)
A: Regresie parial, spontan;
B: Depresie postnatal
C: Depresie perinatal
D: Psihoz puerperal
E: Bufeu delirant acut confuzo-oniric
Vezi raspuns
45. [TPS10046] Riscurile de suicid i infanticid pot aprea n cadrul urmtoarelor tulburri psihice ale
post-partumului, cu excepia: (924-925)
A: Baby blues
B: Depresie postnatal
C: Melancolia delirant
D: Psihoz puerperal
E: Post-partum blues
Vezi raspuns
46. [TPS10047] n care din urmtoarele patologii poate fi folosit sismoterapia? (922-925)
A: Episodul depresiv major cu elemente melancolice
B: Baby blues

628

C: Episodul maniacal post-partum

D: Tulburarea psihotic n primul trimestru de sarcin
E: Psihoza puerperal
Vezi raspuns
47. [TPS10048] Care tulburare psihica a post-partumului da risc suicidar si de infanticid? ()
A: melancolia deliranta
B: post-partum blues
C: depresia post-partum
D: psihoza puerperala
E: episodul maniacal
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Dezvoltarea psihomotorie a

sugarului i a copilului: aspecte normale i
patologice
1. [DPS10007] Managementul dificultilor de calcul matematic se va face prin: (pg. 1001)
A: antidepresive
B: antipsihotice
C: reeducarea adaptat copilului
D: psihostimulente
E: neuroprotectoare
Vezi raspuns
2. [DPS10008] Managementul dificultilor de citire ale copilului va beneficia de: (pg. 1001)
A: antidepresive
B: antipsihotice
C: psihostimulente
D: neuroprotective
E: reeducare logopedic
Vezi raspuns
3. [DPS10009] Autismul infantil Kanner este definit ca i: (pg. 999)
A: o tulburare neurodegenerativ precoce
B: o tulburare metabolic precoce
C: o tulburarea de dezvoltare precoce i sever care afecteaz limbajul i abilit ile de comunicare
D: o tulburare post-traumatic
E: o tulburare de tip epileptic
Vezi raspuns
4. [DPS10010] Examinri complementare recomandate n diagnosticul diferen ial al autismului
Kanner: (pg. 999)
A: examen ORL adaptat vrstei
B: evaluarea perimetrului abdominal
C: evaluarea nivelului trigliceridelor
D: evaluarea colesterolemiei
E: examen coproparazitologic
Vezi raspuns
5. [DPS10011] Iniierea precoce a relaiei parinti-copil se bazeaz pe urmtoarele nivele de
interaciune: (pg. 1000)
A: interaciuni motorii
B: interaciuni operationale
C: interaciuni competitionale

629

D: interaciuni afective
E: interaciuni de tip managerial
Vezi raspuns
6. [DPS10012] Care dintre urmtoarele este caracteristic motricit ii normale la na tere? ()
A: Motricitate spontan asimetric
B: Ridicarea capului atanci cnd este ntins pe spate
C: Tonus axial al membrelor este crescut
D: Hipotonie generalizat
E: Lipsa reflexelor primare
Vezi raspuns
7. [DPS10013] Vrsta la care sugarul poate sta n poziie eznd cu sprijin este de obicei: ()
A: 3 luni
B: o lun
C: 6-7 luni
D: 9 luni
E: 1 an
Vezi raspuns
8. [DPS10014] nceputul controlului sfincterian la copil are loc n jurul vrstei de: ()
A: 4 luni
B: 8 luni
C: 1 an
D: 2 ani
E: 4 ani
Vezi raspuns
9. [DPS10018] Care este perioad caracteristic de apariie a mericismului? ()
A: La natere
B: n primele 3 luni de via
C: ntre 3 i 12 luni
D: ntre 1 i 2 ani
E: Dup vrsta de 5 ani
Vezi raspuns
10. [DPS10021] Encoprezisul se caracterizeaz prin defeca ie involuntar n absenta unor afec iuni
organice la copilul de cel puin: ()
A: 6 luni
B: 1 an
C: 2 ani
D: 4 ani
E: 6 ani
Vezi raspuns
11. [DPS10057] Dificultatea de scris nu este caracterizat de ()
A: Asociaz cu sigurana i tulburri de vorbire
B: Greeli de ortografie, gramatic, punctuaie
C: Tulburri de comportament: frustrare
D: Organizare incoerent a paragrafelor
E: Eec scolar
Vezi raspuns
12. [DPS10058] Dificultatea de calcul matematic poate cauzat de afectarea componentei, cu excepia
()
A: Atenional
B: Aritmetic
C: Perceptiv
D: Lingvistic
E: Relaional

630

Vezi raspuns
13. [DPS10059] Perturbarea relaiei prini-copil poate fi cauzat de, cu excepia ()
A: Fenomen de regresie
B: Tulburri de dezvoltare ale copilului
C: Perturbarea reciprocitii la nivelul contactului vizual
D: Stimulare necorespunztoare
E: Stimulare excesiv
Vezi raspuns
14. [DPS10060] Autismului Kanner intr n diagnostic diferenial alturi de, cu excepia ()
A: Sindrom Rett
B: Sindrom X fragil
C: Afeciuni metabolice
D: Surditate
E: Retard
Vezi raspuns
15. [DPS10061] Nu reprezint tulburare psihotic la copil ()
A: Tulburarea de separaie
B: Tulburarea dezintegrativ a copilariei
C: Sindromul Asperger
D: Sindromul Rett
E: Autismul Kanner
Vezi raspuns
16. [DPS10062] Mericismul nu este caracterizat de ()
A: Nu se depisteaz nici o alt tulburare psihologic
B: Copil iritabil, coleric ntre episoade
C: Micri de suciune cu limba
D: Poziie caracteristic cu spatele ncordat, curbat i capul pe spate
E: Apare la copii n vrst de 1-3 ani
Vezi raspuns
17. [DPS10063] Enurezisul nu este caracterizat de ()
A: Diabetul este de luat n considerare ca diagnostic diferenial
B: Forma primar cea mai frecvent
C: Frecvent la baiei
D: Apariie diurn
E: Evoluie favorabil spontan
Vezi raspuns
18. [DPS10064] ntrzierea achiziiilor corespunztoare vrstei la copil nu este cauzat de ()
A: Mediu soio-familial precar
B: Deficit vizual
C: Deficit auditiv
D: Miopatie
E: Encefalopatii metabolice
Vezi raspuns
19. [DPS10065] Vorbirea ntre 4-6 luni este caracterizat de ()
A: Propoziii simple
B: Pronun primele cuvinte
C: Silabe repetate automat
D: Primele silabe
E: Lalalizare
Vezi raspuns
20. [DPS10066] La vrsta de opt luni, relaia cu ceilali este caracterizat de ()

631

A: Contientizeaz sexul
B: Exploreaz mediul nconjurtor
C: Ascult ordine simple
D: ncepe controlul sfincterian diurn
E: Rspunde la prenume
Vezi raspuns
21. [DPS10067] Motricitatea la vrsta de opt luni este caracterizat de ()
A: Alearg
B: ncepe s se caere
C: Merge singur
D: St n ezut fr sprijin
E: St n picioare fr sprijin
Vezi raspuns
22. [DPS10069] Este nivel de interactiune mama-copil: (1000)
A: Fantascientist
B: Fantasmagoric
C: Fantastic
D: Fantasmatic
E: Fantastronic
Vezi raspuns
23. [DPS10070] Este FALSA urmatoarea afirmatie despre dezvoltarea motricitatii la copilul cu varsta
intre 1 si 6 ani: ()
A: la 8 luni sta in sezut fara sprijin
B: la nastere tonul axial al membrelor este crescut
C: la 9 luni sta in picioare fara sprijin
D: la 18 luni poate sari pe ambele picioare
E: la 5 ani poate copia triunghiul
Vezi raspuns
24. [DPS10002] Dezvoltarea normal a copilului de la natere pn la vrsta de 6 ani evaluat prin
monitorizarea motricitii se caracterizeaz prin: (pg. 995)
A: merge singur la 12-18 luni
B: dobndirea progresiv a echilibrului perfect
C: atonii musculare tranzitorii
D: activitatea motric este subordonat reflexelor primare
E: motricitatea spontan arhaic asimetric
Vezi raspuns
25. [DPS10003] Enurezisul se caracterizeaz prin: (pg. 998)
A: apariia predominent la biei
B: apariia predominent la fete
C: apariie nocturn
D: evoluie defavorabil neurodegenerativ
E: evoluie favorabil spontan
Vezi raspuns
26. [DPS10004] Tulburrile psihotice din perioada copilriei (pg. 999)
A: autismul Kanner
B: sindromul Rett
C: sindromul Apserger
D: tulburarea psihotic bipolar cu debut precoce
E: schizofrenia infantil cu debut precoce
Vezi raspuns
27. [DPS10005] Autismul Kanner impune un diagnostic diferen ial cu: (pg. 999)
A: manifestri epileptice
B: afeciuni metabolice

632

C: sindromul X fragil
D: surditate
E: traumatismele obstetricale severe
Vezi raspuns
28. [DPS10006] Dificultile de calcul matematic afecteaz urmtoarele componente: (pg. 1001)
A: lingvistice (nenelegerea termenilor aritmetici i conversia problemelor n simboluri aritmetice)
B: perceptive (recunoaterea i nelegerea simbolurilor)
C: motorie (incapacitatea de deplasare)
D: atenionale (copierea cifrelor i a simbolurilor)
E: cognitiv (deficit cognitiv sever)
Vezi raspuns
29. [DPS10015] Intrzierea achiziiilor corespunztoare vrstei la copil se poate manifesta prin: ()
A: dup 5 luni nu-i poate susine capul
B: la o lun hipertonia membrelor
C: dup 10 luni nu poate sta n ezut
D: dup 6 luni persistena reflexelor arhaice
E: dup 3 luni nu poate sta n ezut
Vezi raspuns
30. [DPS10016] Enurezisul la copil este caracterizat prin: ()
A: Miciuni complete, involuntare la copilul de cel puin 5 ani
B: Apare mai frecvent la fete
C: Apare n majoritatea cazurilor diurn
D: Evoluie nefavorabil n lipsa tratamentului
E: Forma primar e cea mai frecvent
Vezi raspuns
31. [DPS10017] Care din urmtoarele afirmaii n legatur cu encoprezisul la copil sunt adevrate? ()
A: Apare mai frecvent la biei
B: Sunt mai ales forme secundare
C: Nu se asociaz cu constipaia
D: Mai puin grav dect enurezisul
E: Dispare adesea n timpul separrii de familie
Vezi raspuns
32. [DPS10020] Care din urmtoarele afirmaii n legtur cu dezvoltarea normal a vorbirii la copil
sunt adevrate? ()
A: La sfritul celei de-a doua luni gngurete
B: La 4 luni: lalalizare
C: La 6 luni articuleaz primele silabe
D: La 7 luni pronun primele cuvinte
E: n jurul vrstei de 3 ani construiete propozi ii corecte
Vezi raspuns
33. [DPS10022] Diagnosticul diferential al encoprezisului se face cu: (pag.998)
A: malformatii
B: boala Hirschprung
C: epilepsie
D: fecalom
E: diabet
Vezi raspuns
34. [DPS10023] Diagnosticul diferential al enurezisului: (pag.998)
A: epilepsie
B: diabet
C: somnambulism
D: sindromul X fragil
E: afectiuni metabolice

633

Vezi raspuns
35. [DPS10024] Diagnosticul diferential al autismului Kanner: (pag.999)
A: surditate
B: sindromul Asperger
C: sindromul Rett
D: cecitate
E: diabet
Vezi raspuns
36. [DPS10025] La nastere nou nascutul este capabil: (pg. 997)
A: a. Sa fixeze cu privirea
B: b. Sa perceapa forme si lumina
C: c. Isi intoarce capul spre sursa sonora
D: d. Are reflex fotomotor
E: e. Lalalizare
Vezi raspuns
37. [DPS10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre dificultatile de scris ale copilului: ()
A: esec scolar
B: asociaza tulburari de comportament, depresie, sentiment de frustrare
C: investigarea sistematica a unei tulburari asociate de vorbire si/sau de citit
D: managementul consta in reeducarea in vederea dezvoltarii creativitatii si expresivitatii limbajului
scris, psihoterapie si indrumare parentala
E: apar intre 7 si 15 ani
Vezi raspuns
38. [DPS10027] Dificultatile de calcul matematic ale copilului se caracterizeaza prin: ()
A: apar intre 7 si 10 ani
B: sunt afectate componentele lingvistice, perceptive, aritmetice, atentionale
C: competente intelectuale de asemenea afectate
D: managementul consta in reeducarea adaptata a copilului
E: nu necesita atentie
Vezi raspuns
39. [DPS10028] Urmatoarele afirmatii despre dificultatile de citire la copil sunt adevarate: ()
A: asociaza esec scolar
B: citire lenta, greseli in timpul lecturii cu voce tare, dificultati de memorare, de reproducere si de
secventiere a literelor si a cuvintelor scrise, intelegere minimala
C: asociaza perturbari emotionale
D: management: reeducare logopedica
E: plasarea copilului intr-o clasa cat mai superioara nivelului sau cu scop stimulant
Vezi raspuns
40. [DPS10029] Perturbarea relatiei parinti-copii include: ()
A: stimulare excesiva
B: stimulare necorespunzatoare (mama hiperprotectiva)
C: perturbarea reciprocitatii relatiei
D: fenomene de regresie
E: mama psihotica
Vezi raspuns
41. [DPS10030] Nivelele de interactiune intre parinti si copil sunt: ()
A: comportamentale
B: afective
C: fantasmice
D: de subordonare
E: de egalitate
Vezi raspuns

634

42. [DPS10031] Examinarile complementare efectuate la copilul cu tulburari psihomotorii sunt

urmatoarele: ()
A: depistarea afectiunilor metabolice, cromatografia acizilor urinari si plasmatici, acizilor grasi
volatili, acizilor organici urinari si plasmatici, lactatilor, folatilor, ionograma sanguina si urinara
B: serologii virale: rubeola, herpes, CMV, oreion, HIV
C: EEG, PEA, PEV
D: RMN cerebral
E: examenul genetic nu este recomandat
Vezi raspuns
43. [DPS10032] Diagnosticul diferential al autismului Kanner se face cu: ()
A: surditate
B: cecitate
C: depresie
D: sindrom Rett
E: schizofrenie
Vezi raspuns
44. [DPS10033] Diagnosticul autismului Kanner se pune pe baza urmatoarelor: ()
A: apare inaintede 3 ani, cel tarziu la intrarea in colectivitate
B: mai frecvent la fete
C: izolare, tulburari de limbaj, stereotipii motorii, inflexibilitate, absenta contactului vizual
D: fara tulburari de coordonare motorie, fara tulburari sfincteriene, alimentare
E: agresivitate, automutilare, tulburari de somn
Vezi raspuns
45. [DPS10034] Urmatoarele sunt tulburari de comportament la copii: ()
A: tulburarea de tip opozitie-sfidare
B: tulburari de conduita
C: tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie
D: regresia scolara
E: fobia scolara
Vezi raspuns
46. [DPS10035] Mericismul este caracterizat de urmatoarele: ()
A: apare la copiii in varsta de 3-12 luni
B: regurgitarea repetata a alimentelor si remestecarea lor
C: copil iritabil, coleric intre episoade
D: multiple alte tulburari psihologice
E: comportament normal intre episoade
Vezi raspuns
47. [DPS10036] Pica se caracterizeaza astfel: ()
A: apare la 10-30% din copiii de 1-6 ani
B: varsta de debut 12-24 de luni
C: asociaza tulburari mentale grave
D: nu se depisteaza nici o alta tulburare mentala
E: timp de cel putin un an ingereaza substante nealimentare de calitati si cantitati variabile
Vezi raspuns
48. [DPS10037] Urmatoarele afirmatii despre encoprezis sunt adevarate: ()
A: defecare involuntara
B: copil de cel putin 4 ani
C: mai frecvent la baieti
D: aparitie nocturna
E: retentie voluntara
Vezi raspuns
49. [DPS10038] Alegeti afirmatiile adevarate despre encoprezis: (pg. 998)

635

A: diagnostice diferentiale: malformatii, fecalom, boala Hirschprung

B: apare ntotdeauna in timpul separarii de familie
C: mai grav decat enurezisul
D: asociaza adesea diareea
E: ameliorare sub tratament
Vezi raspuns
50. [DPS10039] Urmatoarele fac parte din diagnosticele diferentiale ale enurezisului: ()
A: epilepsie
B: diabet
C: patologii urologice
D: somnambulism
E: encoprezis
Vezi raspuns
51. [DPS10040] Urmatoarele afirmatii despre retardul mintal sunt adevarate: ()
A: IQ<70
B: debilitate usoara: IQ 85-70
C: debilitate moderata: IQ 70-50
D: debilitate profunda: IQ 50-30
E: intarziere profunda: IQ <40
Vezi raspuns
52. [DPS10041] Urmatoarele sunt cauze ale intarzierii achizitiilor corespunzatoare varstei la copii: ()
A: encefalopatii cromozomiale
B: paralizie motorie cerebrala
C: miopatie
D: deficitul auditiv, vizual nu este implicat
E: tulburari psihotice, hospitalism
Vezi raspuns
53. [DPS10042] Urmatoarele sunt intarzieri ale achizitiilor la copii: ()
A: mers neachizitionat la >12 luni
B: nu distinge forma de continut la >18 luni
C: nu sta in sezut la > 8 luni
D: hipertonia membrelor la >1 luna
E: persistenta reflexelor arhaice la >6 luni
Vezi raspuns
54. [DPS10043] Urmatoarele achizitii apar la varsta de 6 luni: (pg. 997)
A: articuleaza primele silabe
B: ridica capul atunci cand este intins pe spate
C: prehensiune mediana, trece obiectele dintr-o mana in alta
D: se priveste in oglinda
E: urmareste un obiect care se misca 180 de grade
Vezi raspuns
55. [DPS10044] Un copil cu varsta de 3 luni are dezvoltate urmatoarele: ()
A: gangureste, scoate sunete la inceput uniforme, apoi variate, ca raspuns la stimularile celor din
jur
B: urmareste un obiect care se misca 180 grade
C: tresariri, reflex cohleo-palpebral
D: intoarce capul spre sursa sonora
E: priveste in toate directiile
Vezi raspuns
56. [DPS10045] Urmatoarele afirmatii despre dezvoltarea vorbirii la copii sunt adevarate: ()
A: construieste propozitii corecte in jurul varstei de 3 ani
B: 50 de cuvinte incepand cu varsta de 2 ani
C: la 8-9 luni pronunta primele cuvinte

636

D: la 6 luni articuleaza primele silabe

E: la 4 luni lalalizare
Vezi raspuns
57. [DPS10046] Urmatoarele date referitoate la dezvoltarea normala a motricitatii copilului sunt
adevarate: ()
A: la nastere: motricitate spontana, anarhica, asimetrica, tonus segmentar al membrelor este
puternic, tonus axial este diminuat, activitatea motrica este subordonata reflexelor primare
B: pana la 6 luni: intarirea tonusului axial, tinerea capului in pozitie verticala indiferent de pozitia
corpului, ridicarea capului atunci cand copilul este intins pe spate
C: la 6-7 luni sta in pozitie sezanda fara sprijin
D: la 8 luni sta in pozitie sezanda fara sprijin
E: la 9 luni sta in picioare fara sprijin, la 12-18 luni merge singur
Vezi raspuns
58. [DPS10047] Dificultile de scris sunt abordate prin ()
A: Medicaie psihotrop
B: Plasarea copilului ntr-o clas ct mai apropiat de nivelul su
C: ndrumare parental
D: Psihoterapie
E: Reeducare n vederea dezvoltrii creativitii i expresivitii limbajului scris
Vezi raspuns
59. [DPS10048] Dificultile de citire se abordeaz prin ()
A: Plasarea copilului ntr-o clas apropiat de nivelul su
B: Managementul comorbiditilor
C: Reeducare logopedic
D: Psihoterapie
E: Medicaie psihotrop
Vezi raspuns
60. [DPS10049] Prinii i copii interacioneaz la nivel ()
A: fantasmatic
B: expresiv
C: afectiv
D: comportamental
E: cognitiv
Vezi raspuns
61. [DPS10050] Autismul Kanner se diagnosticheaz pe baza ()
A: Automutilare
B: Tulburri de somn
C: Tulburri senzoriale
D: Absena contactului vizual
E: Stereotipii motorii
Vezi raspuns
62. [DPS10051] Printre tulburrile de comportament la copii se numr ()
A: tip opoziie-sfidare
B: de conduit
C: hiperkinetic cu deficit de atenie
D: dezintegrativ a copilariei
E: Sindromul Rett
Vezi raspuns
63. [DPS10052] Pica se manifest prin ()
A: Incapacitate persistent de a mnca n mod corespunztor
B: Micri de suciune cu limba
C: Ingereaz substante nealimentare timp de cel putin o lun
D: Nu se depisteaza nici o alta tulburare mental

637

E: Apare la copii n vrst de 3-12 luni

Vezi raspuns
64. [DPS10053] Encoprezisul este caracterizat de ()
A: Este mai grav decat enurezisul
B: Apariie nocturn
C: Evoluie favorabil spontan
D: Frecvent la biei
E: Retentie involuntar
Vezi raspuns
65. [DPS10054] Dobndirea vederii pn la trei luni poate fi evideniat de ()
A: Lrgirea cmpului vizual
B: Privete n toate direciile
C: Urmrete un obiect care se mic 180 de grade
D: Fixeaz cu privirea
E: Reflex fotomotor
Vezi raspuns
66. [DPS10055] Relaia cu corpul i ceilali la un copil ed nou luni se evideniaz prin ()
A: Rspunde la prenume
B: ncepe s se opun
C: ncepe controlul sfincterian diurn
D: Exploreaz mediul nconjurtor
E: Frica de strini
Vezi raspuns
67. [DPS10056] Motricitatea unui copil de nou luni este redat de ()
A: Merge singur
B: St n picioare fr sprijin
C: St n ezut fr sprijin
D: Poate efectua micri alternative de flexie-extensie a membrelor inferioare cu sprijin
E: Poate s i ridice capul atunci cnd este intins pe spate
Vezi raspuns
68. [DPS10068] Este adevrat despre motricitatea sfincterian: (pag. 996, 998, 999)
A: enurezisul se poate trata cu desmopresin
B: controlul sfincterian diurn ncepe la 3 ani
C: sufer tulburri n sindromul Rett
D: controlul sfincterian nocturn ncepe la 2 ani
E: sufer tulburri n autismul Kanner
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Nutriie i alimentaie pediatric

1. [NAP10004] Care e formula de lapte utilizat n caz de atopie familial? ()
A: lapte praf integral
B: formule de start
C: formule de soia
D: formule fr lactoz
E: formule hipoalergenice
Vezi raspuns
2. [NAP10005] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la alimenta ia sugarului pn la vrsta de 4
6 luni este adevrat: ()
A: este exclusiv lactat
B: se recomand diversificarea precoce

638

C: formulele de lapte praf sunt obligatorii

D: se face dup un program strict al meselor
E: nu este necesar nici un supliment vitaminic
Vezi raspuns
3. [NAP10006] Laptele hipoalergenic are urmtoarea particularitate: ()
A: Nu se utilizeaz n caz de atopie familial
B: Este obinut prin hidroliza parial a proteinelor din laptele de vac
C: Este obinut prin hidroliza total a proteinelor din laptele de vac
D: Se utilizeaza n caz de intolerana la lactoz
E: Se utilizeaz n realimentare dup gastroenterocolita acut
Vezi raspuns
4. [NAP10008] Referitor la diversificare este adevarat afirmaia: ()
A: Numrul de mese crete progresiv
B: Cerealele cu gluten se introduc la 4 luni
C: Introducerea proteinelor animale de la 5 luni
D: Nu se ncepe nainte de 4 luni
E: Introducerea fructelor fierte de la 3 luni
Vezi raspuns
5. [NAP10010] Care dintre urmtoarele este contraindicaie excepional pentru laptele matern: ()
A: Galactozemie
B: Ragade mamare
C: Diabet zaharat
D: Gastroenterocolita acut
E: Intolerana la gluten
Vezi raspuns
6. [NAP10018] n perioada 1-3 ani numrul recomandat de mese este de ()
A: trei
B: patru
C: cinci
D: ase
E: apte
Vezi raspuns
7. [NAP10019] ntroducerea cerealelor cu gluten n alimentatia copilului se face la ()
A: 1 an
B: 7-8 luni
C: 6 luni
D: 4 luni
E: 3 luni
Vezi raspuns
8. [NAP10020] Necesarul de proteine imediat dup natere este de ()
A: 10 mg/zi
B: 2,2 g/kg/zi
C: 3 g/kg/zi
D: 8 g/zi
E: 6 g/zi
Vezi raspuns
9. [NAP10021] Alptarea matern are urmtoarele avantaje, cu excepia ()
A: Costuri inexistente
B: Conine acizi grai eseniali indispensabili pentru maturizarea cerebral
C: Conine lactoglobulin
D: Conine proteine cu proprieti protectoare
E: Compoziia este perfect adaptat nevoilor copilului

639

Vezi raspuns
10. [NAP10022] Alimentaia exclusiv cu lapte matern este recomandat pn la vrsta de ()
A: 18 luni
B: 6-12 luni
C: 6-8 luni
D: 4-6 luni
E: 3-4 luni
Vezi raspuns
11. [NAP10023] Alptarea artificial se poate face cu urmtoarele tipuri/formule de lapte: (pag. 1028,
1029)
A: lapte de iap
B: lapte anticolici cu rocoave
C: lapte antireflux acidifiat
D: lapte anticolici acidifiat
E: lapte pentru copii cu greutate mare la natere
Vezi raspuns
12. [NAP10024] Care afirmatie privind alimentatia diversificata la sugar este FALSA ? ()
A: Scaderea progresiva a numarului de mese
B: Alimentatia lactata ramane necesara: minim 500ml/zi
C: Diversificarea incepe inaintea varstei de 4 luni
D: Primele alimente de diversificare sunt legumele si fructele de la 4 luni
E: Se introduc cereale fara gluten de la 4 luni, apoi cu gluten la 6 luni
Vezi raspuns
13. [NAP10025] Sunt beneficii ale alaptarii materne cu exceptia : (1028)
A: Compozitia este perfect adaptata nevoilor copilului
B: Contine proteine cu proprietati protectoare
C: Contine lactoglobulina
D: Contine acizi grasi esentiali indispensabili pentru maturizarea cerebrala
E: Costuri inexistente
Vezi raspuns
14. [NAP10026] Caracterizeaza nevoia de proteine la nastere: (1029)
A: 6 mg/zi
B: 8 mg/zi
C: 2 g/kg/zi
D: 2,2 g/kg/zi
E: 10 mg/zi
Vezi raspuns
15. [NAP10027] Numarul recomandat de mese in perioada 1-3 ani este: (1030)
A: 2 mese principale pe zi
B: 3 mese principale pe zi
C: 4 mese principale pe zi
D: 5 mese principale pe zi
E: 6 mese principale pe zi
Vezi raspuns
16. [NAP10002] Principiile alaptrii naturale sunt: ()
A: precoce, din primele ore de via
B: la cererea sugarului
C: de 2-3 ori pe zi
D: durata de sub 20 de minute a suptului, din fiecare sn
E: dup fiecare mas se poate suplimenta cu o formul de lapte adaptat vrstei
Vezi raspuns
17. [NAP10003] Printre beneficiile alptarii materne se pot men iona: ()

640

A: Conine acizi grai eseniali indispensabili pentru maturizarea cerebral

B: Nu conine Ig A
C: Nu conine proteine alergizante (lactoglobulina din laptele de vac)
D: Avantaje psihoafective n relaia mam-copil
E: Compoziie perfect adaptat nevoilor copilului
Vezi raspuns
18. [NAP10007] Laptele de soia: ()
A: Nu se poate folosi la sugar
B: este alimentul de elecie n primele luni de via
C: Prezint risc de alergii ncruciate
D: Este o alternativ posibil n caz de alergie la proteinele din laptele de vac (PLV)
E: Are repercursiuni asupra dezvoltrii organelor genitale (fitoestrogeni)
Vezi raspuns
19. [NAP10009] Perioada de alimentaie de la 1 la 3 ani are urmtoarele caracteristici: ()
A: Este necesar meninerea aportului lactat de 500 ml/zi
B: Apa este singura bautur recomandat
C: ase mese principale pe zi
D: Se pot folosi buturi carbogazoase
E: Se va opri diversificarea
Vezi raspuns
20. [NAP10011] Perioada de tranziie si diversificare al sugarului se caracterizeaz prin: ()
A: dureaza de la 2 la 4 luni de via
B: alimentaia lactat rmane necesar: mimim 500ml/zi
C: se trece la formulele de start
D: scderea progresiv a numrului de mese
E: continua suplimentarea cu vitamina D
Vezi raspuns
21. [NAP10012] Laptele fara lactoza se utilizeaza in caz de: ()
A: intoleranta la lactoza
B: realimentare dupa gastroenterocolita severa la copilul de peste 3 luni
C: in caz de galactozemie, glicogenoza
D: in caz de atopie familiala
E: realimentare dupa gastroenterocolita la copilul sub 3 luni
Vezi raspuns
22. [NAP10013] Urmatoarele afirmatii despre nevoile nutritionale ale sugarului si copilului sunt
adevarate: ()
A: calorii: 90kCal/kg/zi la nastere, 120 la 10 zile, 110 la 3-6 luni
B: apa: 80-100ml/kg/zi la nastere, 120-150 ml/kg/zi la 10 zile, 150 ml/kg/zi la 3-6 luni
C: fier: 6 mg/zi la nastere, 8 mg/zi la 3-6 luni, 10 mg/zi la 1 an
D: calciu: 400mg/zi la nastere, 500 mg/zi la 6 luni, 1000 mg/zi la un an
E: proteine: 2,2 g/kg/zi la nastere, 2 g/kg/zi la 3-6 luni-1 an
Vezi raspuns
23. [NAP10014] Referitor la alimentaia copilului ntre 1-3 ani, urmtoarele sunt adevrate ()
A: Se continu diversificarea
B: Se recomand buturi dulci
C: Apa este bautura recomandat
D: 5 mese principale pe zi
E: Aport lactat de 500 ml/zi
Vezi raspuns
24. [NAP10015] Diversificarea alimentar la 4 luni se face prin introducerea ()
A: crnii
B: petelui
C: legumelor

641

D: cerealelor fr gluten
E: cerealelor cu gluten
Vezi raspuns
25. [NAP10016] n ce interval de vrst copilul are un necesar proteic de 2g/kg corp / zi ()
A: La 1 an
B: La 6 luni
C: ntre 3-6 luni
D: La 1 lun
E: Imediat dup natere
Vezi raspuns
26. [NAP10017] Pn la vrsta de 4-6 luni se poate indica laptele fr proteine obinut din laptele de
vac n caz de ()
A: Intoleran la lactoz
B: Colici
C: Realimentare dup o gastroenterocolit
D: Alergie la laptele de vac
E: Atopie familial
Vezi raspuns
27. [NAP10028] Sunt suplimente necesare in perioada de la nastere pana la 4-6 luni: (1028)
A: Vitamina B1 zilnic
B: Vitamina K o data pe saptamana
C: Vitamina B6 o data pe saptamana
D: Vitamina D zilnic
E: Calciu zilnic
Vezi raspuns
28. [NAP10029] Copilul primeste 4 mese la varsta de: ()
A: 1 an
B: 7 luni
C: 4 luni
D: 2 ani
E: 10 ani
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Febra la copil

1. [FBC10004] Care este cea mai frecvent cauz de febr acut la copilul cu vrsta ntre 3 i 36 luni?
()
A: Endocardita
B: Infecie ORL sau respiratorie
C: Pielonefrita
D: Meningita
E: Boala diareic acut
Vezi raspuns
2. [FBC10008] La copilul cu febra acut, purpura orienteaz diagnosticul ctre: ()
A: encefalita
B: meningococemie
C: hemofilie
D: infecie urinar
E: artrita
Vezi raspuns
3. [FBC10009] Care este tratamentul de prima intenie al febrei acute la copil? ()

642

A: Aspirina
B: Ibuprofen
C: Paracetamol
D: Diclofenac
E: Ampicilina
Vezi raspuns
4. [FBC10010] La copilul cu febr acut, conjunctivita aseptic, enantem, edem al extremit ilor,
erupie polimorf ()
A: Septicemie
B: Sindrom nefrotic impur
C: Meningita
D: SIDA
E: Boala Kawasaki
Vezi raspuns
5. [FBC10011] Antibioticul de prima intenie n tratamentul febrei acute la copilul ntre 3 si 36 de luni
este: ()
A: Macrolid
B: Gentamicina
C: Flourochinolona
D: Cefalosporina de generaia a III-a
E: Biseptol
Vezi raspuns
6. [FBC10012] Urmatoarele sunt semne ale bolii Kawasaki,cu exceptia: (pag.1041)
A: conjunctivita aseptica
B: fontanela bombata
C: edem al extremitatilor
D: eruptie polimorfa
E: adenopatie cervicala
Vezi raspuns
7. [FBC10015] Boala Kawasaki se caracterizeaza prin, cu exceptia: (p. 1041)
A: Purpura
B: Enantem, eruptie polimorfa
C: Febra > 5 zile
D: Adenopatie cervicala
E: Conjunctivita aseptica, edem al extremitatilor
Vezi raspuns
8. [FBC10025] Febra la copil se trateaz iniial cu ()
A: Chinina
B: Aspirina
C: Metamizol
D: Paracetamol
E: AINS
Vezi raspuns
9. [FBC10026] Nu reprezint semne de artrit sau osteoartrit la copilul peste 3 ani ()
A: chioptare
B: Letargie
C: Refuzul de a utiliza un membru
D: Tumefierea unei articulaii
E: Tumefierea unui membru
Vezi raspuns
10. [FBC10027] n caz de febra la copil, urmtorul semn de gravitate NU este relevant ()
A: Frisoane

643

B: Frecvena respiratorie
C: tensiunea arterial
D: Tulburri neurologice
E: Timpul de recolorare cutanat
Vezi raspuns
11. [FBC10030] Managementul febrei la copil cuprinde urmatoarele masuri, cu EXCEPTIA: ()
A: Tratamentul se indica pentru o temperatura de peste 38,5 grade Celsius
B: Tratamentul de prima intentie este cu bauturi fierbinti si din abundenta
C: Tratamentul de prima intentie este cu paracetamol
D: Masuri fizice: evitarea acoperirii copilului
E: Alternanta cu un antiinflamator nesteroidian (AINS) pentru febra rau tolerata si cu respectarea
contraindicatiilor
Vezi raspuns
12. [FBC10002] Care sunt germenii cei mai frecveni n cazul infec iilor maternofetale la copilul sub
vrsta sub 3 luni cu febr acut? ()
A: Streptococ grup B
B: E. Coli
C: Enterococi
D: Streptococ Beta hemolitic de grup A
E: Listeria monocytogenes
Vezi raspuns
13. [FBC10003] Managementul tipic al febrei acute la copilul cu vrsta sub 6 sptmni presupune: ()
A: Urmrire la domiciliu
B: Hemograma, PCR, examen de urin
C: Administrarea de betalactamine per os
D: Puncie lombar
E: Hemocultura, radiografia toracelui
Vezi raspuns
14. [FBC10005] Managementul febrei acute la copilul cu vrsta peste 3 ani implic urmtoarele: ()
A: Msurarea temperaturii auricular sau axilar
B: Corticoterapie
C: Cutarea semnelor de gravitate
D: Cutarea unui punct de plecare
E: Tripla antibioterapie de prima intenie
Vezi raspuns
15. [FBC10006] Orientarea diagnostic n functie de examenul clinic n meningita la copilul cu febra
acut este susinuta de: ()
A: Fontanela deprimata
B: Tulburari de contient
C: Fontanela bombata
D: Redoare de ceaf
E: Stare de ru epileptic
Vezi raspuns
16. [FBC10007] Orientarea diagnostic n functie de examenul clinic n infec ia urinar la copilul cu
vrsta peste 3 luni cu febr acut se bazeaz pe: ()
A: Apetit crescut
B: Iritabilitate
C: Urina tulbure sau hematurie
D: Polakiurie
E: Disurie
Vezi raspuns
17. [FBC10013] Managementul terapeutic al febrei acute la copil presupune, cu exceptia: ()
A: La varsta de 3-6 luni, tripla antibioterapie de prima intentie(C3G, amoxicilina, aminoglicozid)

644

B: La varsta < 6 saptamani, tripla antibioterapie de prima intentie (C3G, amoxicilina, aminoglicozid)
C: La varsta de 3-36 luni, C3G pe o perioada cat mai scurta de timp, in caz de febra rau tolerata
D: AINS de prima intentie, paracetamolul fiind rezervat pentru febra rau tolerata
E: La varsta >3ani, tratamentul se administreaza doar in caz de febra rau tolerata sau semne de
gravitate
Vezi raspuns
18. [FBC10014] In caz de meningococemie examenul clinic releva: (p. 1040)
A: Aspect toxic al copilului
B: Redoarea cefei
C: Fontanela bombata
D: Timp de recolorare cutanata >= 3 secunde
E: Purpura
Vezi raspuns
19. [FBC10016] Encefalita cu virus Herpes simplex presupune: (FBC10015)
A: Semne neurologice difuze
B: Semne neurologice de focar
C: Tulburri de contien
D: Redoare de ceaf
E: Criza convulsiv parial
Vezi raspuns
20. [FBC10017] Indicatiile de antibioterapie la copilul intre 3 si 36 de luni sunt: ()
A: sistematic
B: punct de plecare clinic bacterian evident
C: de prima intentie in caz de febra greu tolerata
D: de prima intentie in caz de febra cu semne de gravitate fara punct de plecare clinic
E: cefalosporine de generatia a III-a, pe o perioada cat mai scurta de timp
Vezi raspuns
21. [FBC10019] Indicatiile de punctie lombara in caz de febra acuta la copil sunt: ()
A: febra greu tolerata
B: exceptie face cazul in care nu exista punct de plecare clinic
C: prezenta semnelor de gravitate
D: prezenta semnelor neurologice
E: nu se face niciodata
Vezi raspuns
22. [FBC10020] Managementul febrei acute la copilul intre 6 saptamani si 3 luni este: ()
A: hemograma, PCR, hemoculturi, radiografia toracelui, examen de urina, punctie lombara la cea
mai mica suspiciune
B: punctie lombara contraindicata cu cat sugarul este mai mic
C: antibioterapie la ce ma mica suspiciune de infectie bacteriana severa
D: spitalizare mai ales daca sugarul este mic si prezinta semne de gravitate
E: punctia lombara se efectueaza cu atat mai usor, cu cat sugarul este mai mic
Vezi raspuns
23. [FBC10021] Tratamentul febrei acute la copilul sub 6 saptamani include: ()
A: tripla antibioterapie doar daca sunt prezente semne de gravitate
B: cefalosporine de generatia a treia
C: amoxicilina
D: aminozid
E: intreruperea terapiei dupa 48 de ore daca culturile sunt negative
Vezi raspuns
24. [FBC10022] Semnele de gravitate in caz de febra acuta la copil sunt urmatoarele: ()
A: semne hemodinamice
B: frisoane
C: aspect marmorat al tegumentelor

645

D: tulburari neurologice
E: timp de recolorare cutanata scazut
Vezi raspuns
25. [FBC10023] Pneumopatia la un copil de peste 3 ani este indicat de ()
A: Tahipnee
B: Raluri sibilante
C: Cianoz
D: Semne de lupt
E: Letargie
Vezi raspuns
26. [FBC10024] Encefalita cu herpex simplex la copilul de peste 3 ani este indicat de febra acut i
de ()
A: Semne neurologice de focar
B: Criza convulsiv parial
C: Stare de ru epileptic
D: Tulburri de constien
E: Redoare de ceaf
Vezi raspuns
27. [FBC10028] Ca i contraindicaii relative sau absolute pentru alternan a paracetamolului cu un
AINS la copilul febril de peste 3 ani se numr: (pag. 1041)
A: deshidratarea
B: o infecie necontrolat
C: rujeola
D: varicela
E: febra ru tolerat
Vezi raspuns
28. [FBC10029] Msurarea temperaturii: (pag. 1039)
A: se face la nivel auricular ntre 3 i 36 de luni
B: se face la nivel rectal ntre 3 i 36 de luni
C: se face la nivel auricular sub 3 luni
D: se face la nivel axilar ntre 3 i 36 de luni
E: eideniaz febr la copil la o valoare de peste 38,3 grade Celsius
Vezi raspuns
29. [FBC10031] Sunt semne ale bolii Kawasaki: (pag. 1041)
A: timp de recolorare cutanat > 3 sec
B: tulburri de contien
C: iritabilitate
D: edem al extremitilor
E: adenopatie cervical
Vezi raspuns
30. [FBC10032] Artrita,osteoartrita la copil presupune: (1040)
A: tumefierea unui membru
B: tumefierea unei aeticulatii
C: refuzul de a utiliza un membru
D: schiopatare
E: scurtarea unui membru
Vezi raspuns
31. [FBC10033] La ccopil pneumopatia se manifesta PRIN: (1040)
A: polipnee
B: tahipnee
C: semne de lupta
D: cianoza
E: raluri crepitanta

646

Vezi raspuns
32. [FBC10034] Encefalita cu virusul HS la copil: (1040)
A: semne neurologice de focar
B: criza convulsiva partiala
C: criza convulsiva totala
D: tulburari de constienta
E: stare de rau epileptic
Vezi raspuns
33. [FBC10035] Meningococemia lacopil presupune purpura plus: (1040)
A: aspect toxic al copilului
B: leziuni peste 2mm diametru
C: timp de recoltare cutanata de 3 sau peste3 sec
D: redoare de ceafa
E: bombarea fontanelei
Vezi raspuns
34. [FBC10036] Meningita la copil se maifesta prin: (1)
A: redoare de ceafa
B: fontanela bombata
C: tulburari de constienta
D: stare de rau epileptic
E: criza convulsiva partiala
Vezi raspuns
35. [FBC10037] Bola Kawasaki presupune febra de peste 5 zile si cel putin 4 semne: (1040)
A: conjunctivita septica
B: enantem
C: edem al extremitatilor
D: eruptie polimorfa
E: adenopatie cervicala
Vezi raspuns

Intrebarile
din
tema Diareea
acut
la
Vrsturile la sugar i copil (i tratament)

copil,

1. [DAC10002] Care este cea mai frecvent cauz de diaree acut la copil? ()
A: Bacterian
B: Viral
C: Parazitar
D: Greeli de alimentaie
E: Fungica
Vezi raspuns
2. [DAC10004] Diagnosticul de deshidratare acut la copil se face n principal prin urmtoarea
intervenie: ()
A: anamneza
B: identificarea unui teren predispozant
C: examenul clinic
D: coprocultura
E: ionograma sanguin i urinar
Vezi raspuns
3. [DAC10005] Vrsturile sugarului cu agravare progresiv, aprute dup un interval liber i cu
pstrarea ()

647

A: alergiei alimentare
B: refluxului gastroesofagian
C: hipertensiunii intracraniene
D: epilepsiei
E: stenozei pilorice
Vezi raspuns
4. [DAC10006] Stenoza piloric la sugar se manifest dup un interval liber de: ()
A: 2-3 ore
B: 2-3 zile
C: 7 zile
D: 2-8 sptmni
E: 6-8 luni
Vezi raspuns
5. [DAC10012] Deshidratarea extracelulara are urmatoarele semne, cu o exceptie: ()
A: tahicardie
B: oligurie
C: hipotensiune arteriala
D: hipotonia globilor oculari
E: extremitati reci
Vezi raspuns
6. [DAC10013] Deshidratarea extracelulara la copii prezinta urmatoarele semne, cu exceptia: ()
A: tegumente marmorate
B: febra
C: vene jugulare colabate
D: alungirea timpului de recolorare
E: tahicardie
Vezi raspuns
7. [DAC10014] Sunt semne de hipovolemie din cadrul deshidratarii extracelulare la copil, cu o exceptie
()
A: mucoase uscate
B: tahicardie
C: hipotensiune arteriala
D: vene jugulare colabate
E: tegumente marmorate
Vezi raspuns
8. [DAC10015] Sunt semne de deshidratare intracelulara la copil, cu o exceptie: ()
A: tulburari neurologice
B: mucoase uscate
C: febra
D: hipotonia globilor oculari
E: vene jugulare colabate
Vezi raspuns
9. [DAC10016] Managementul deshidratarii la copil, in caz de pierdere <5% din greutatea corporala,
se face prin ()
A: rehidratare i.v.
B: expansiune volemica
C: solutii de rehidratare orala, in cantitati mari, la intervale mari
D: rehidratare pe sonda nazogastrica
E: solutii de rehidratare orala, frecvent, in cantitati mici
Vezi raspuns
10. [DAC10017] Sunt semne ale sindromului hemolitic uremic, cu o exceptie: ()
A: purpura trombocitopenica

648

B: poliurie
C: astenie
D: paloare
E: oligurie
Vezi raspuns
11. [DAC10027] Cele mai frecvente cauze de diaree acuta ()
A: Escherichia coli patogen, Salmonella, Shigella
B: Giardia intestinallis, Cryptosporidium hominis, Entamoeba Hystolytica
C: Campylobacter jejuni, vibrio cholerae, clostridium difficile
D: Rotavirus, adenovirus, CMV
E: Cryptosporidium hominis, Shigella, Clostridium difficile
Vezi raspuns
12. [DAC10030] Cauzele chirurgicale abdominale ale varsaturilor acute la sugar si copil sunt
urmatoarele, cu EXCEPTIA : ()
A: Gastroenterocolita acuta
B: Apendicita acuta
C: Sindrom ocluziv (brida, volvulus)
D: Invaginare intestinala acuta
E: Hernia strangulata
Vezi raspuns
13. [DAC10032] SEMNELE DESHIDRATARI INTRACELULARE SUNT CU EXCEPTIA: (PAG 1049)
A: SETE MARCANTA
B: PLIU CUTANAT PERSISTENT
C: HIPOTONIA GLOBILOR OCULARI
D: FEBRA
E: MUCOASE USCATE
Vezi raspuns
14. [DAC10035] Rehidratarea cu sonda nasogastrica se face in deschidratare de : ()
A: <5%
B: 5-10%
C: >10%
D: 3%
E: 20%
Vezi raspuns
15. [DAC10007] Deshidratarea extracelular la copil se caracterizeaz prin: ()
A: Scdere important n greutate
B: Pliu cutanat persistent
C: Hipotonia globilor oculari
D: Colaps
E: Sete vie
Vezi raspuns
16. [DAC10008] Managementul deshidratarii acute la copil implic: ()
A: Urgen terapeutic n cazul deshidratrii peste 10%
B: Internare obligatorie
C: Rehidratare intravenoas chiar expansiune volemic n caz de hipovolemie
D: Soluii de rehidratare oral n cantiti mici n orice tip de deshidratare
E: Rehidratare intravenoas n cazul esecului rehidratrii pe cale oral n deshidratarea 5-10%
Vezi raspuns
17. [DAC10009] Criteriile de spitalizare n diareea acut la copil sunt: ()
A: Vrsta sub 3 luni
B: Necesitatea rehidratrii orale
C: Deshidratare peste 10%
D: Intolerana digestiv total

649

E: Prematuritate
Vezi raspuns
18. [DAC10010] Atitudinea terapeutic n diareea acut la copil implic urmtoarele: ()
A: Realimentare precoce
B: Antibioticoterapie n fiecare caz de diaree acut
C: Antisecretorii (racecadotril)
D: Lapte delactozat n caz de teren fragil sau diaree persistent
E: Realimentare ct mai tardiv
Vezi raspuns
19. [DAC10011] Vrsturile cronice la sugar i copil mic au urmtoarele cauze digestive: ()
A: Stenoza piloric
B: Apendicita acut
C: Alergia alimentar
D: Imperforaia anal
E: Refluxul gastro-esofagian
Vezi raspuns
20. [DAC10018] Examinarile complementare in cazul varsaturilor cronice la sugar si copil sunt
urmatoarele: ()
A: CT cerebral
B: bilirubinemie, transaminaze, gama-GT
C: bilant hidroelectrolitic si metabolic
D: tranzit esogastroduodenal
E: hemograma, PCR, hemoculturi, punctie lombara, radiografia toracelui, sumar de urina
Vezi raspuns
21. [DAC10019] Examinarile complementare in caz de suspiciune de varsaturi de cauza chirurgicala la
sugar si copil sunt: ()
A: CT cranian
B: CT abdominopelvin
C: tranzit esogastroduodenal
D: ecografie abdominala
E: radiografie abdominala pe gol
Vezi raspuns
22. [DAC10020] Cauze metabolice de varsaturi cronice la sugar si copil sunt: ()
A: insuficienta suprarenala cronica
B: aminoacidopatii
C: boli metabolice
D: insuficienta renala acuta
E: cetoacidoza metabolica
Vezi raspuns
23. [DAC10021] Cauze neurologice de varsaturi acute la sugar si copil sunt urmatoarele: ()
A: hemoragie meningeana
B: hematom intracerebral
C: migrena
D: epilepsie
E: tromboflebita cerebrala
Vezi raspuns
24. [DAC10022] Atitudinea terapeutica in cazul diareei acute la sugari si copii este: ()
A: realimentare cat mai tardiva
B: hidrolizat din proteine din lapte de vaca pentru varsta >3 luni
C: antibioterapie in caz de diaree bacteriana dovedita
D: racecadotril
E: reguli igienodietetice
Vezi raspuns

650

25. [DAC10023] Urmatoarele afirmatii in legatura cu examenele complementare in diareea la sugar si

copil sunt adevarate: ()
A: hemograma, PCR, hemoculturi, coprocultura: in caz de semne septice, sistemice, diaree enteroinvaziva
B: ionograma sanguina si urinara, functia renala, bicarbonat, proteinemie si hematocrit, pH sanguin
C: examen virusologic al scaunului: context nosocomial
D: coprocultura, examen coproparazitologic: in caz de diaree enteroinvaziva
E: foarte utile intotdeauna
Vezi raspuns
26. [DAC10024] Cauze parazitare de diaree acuta la sugar si copil sunt urmatoarele: ()
A: giardia intestinalis
B: cryptosporidium hominis
C: entamoeba hystolytica
D: vibrio cholerae
E: salmonella
Vezi raspuns
27. [DAC10025] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre cauzele cele mai frecvente ale diareei
acute la sugar si copil: ()
A: sunt virale
B: sunt date de rotavirus - cel mai frecvent
C: sunt date de adenovirus - cel mai frecvent
D: sunt date de CMV
E: sunt bacteriene
Vezi raspuns
28. [DAC10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu sindromul hemolitic uremic la
sugar si copil: ()
A: infectie cu E. Coli O 157-H7
B: paloare
C: astenie
D: oligoanurie
E: trombocitoza
Vezi raspuns
29. [DAC10028] n caz de diaree acut la copil, coprocultura este indicat: (pag. 1051)
A: n caz de febr ru tolerat sau prelungit
B: la imunodeprimai
C: n deshidratarea sever
D: n caz de prezen a sngelui n scaun
E: la revenirea dintr-o zon endemic
Vezi raspuns
30. [DAC10029] Este adevrat despre utilizarea antiemeticelor n tratamentul simptomatic al
vrsturilor: (pag. 1064)
A: metopimazina se d n doz de 0,2 mg/kg/8h per os
B: pot avea ca efecte secundare sincinezii
C: domperidona se d n doz de 0,2-0,4 mg/kg/8h per os
D: amelioreaz simptomatologia vrsturilor de cauz chirurgical
E: n timpul monitorizrii se va avea n vedere normalizarea strii hidroelectrolitice i nutri ionale
Vezi raspuns
31. [DAC10031] semnele deshidratari extracelulare din sectorul interstitial sunt: (pag 1059)
A: pliu cutanat persistent
B: tahicardie
C: depresia fontanelei
D: hipotemsiune arteriala
E: piele uscata

651

Vezi raspuns
32. [DAC10033] MANAGEMENTUL DESHIDRATARI CUPRINDE: (PAG 1052)
A: REHIDRATARE ORALA IN CANTITATI MICI IN CAZUT SCADERI PONDERALE MAI PUTIN DE 5%
B: URGENTA TERAPEUTICA IN CAZUL SCADERI PONDERALE DE 5-10 %
C: 5-10% , REHIDRATARE VENOASA, SAU IN CAZ DE ESEC CU SONDA NAZOGASTRICA
D: MAI MULT DE 10%, INCERCARE DE REHIDRATARE ORALA
E: NICI UNA DE MAI SUS
Vezi raspuns
33. [DAC10034] Sunt semne de deshidratare intracelular urmtoarele, cu excep ia: (pag. 1049)
A: alungirea timpului de recolorare capilar
B: depresia fontanelei
C: mucoase uscate
D: febr
E: cearcne
Vezi raspuns
34. [DAC10036] Reprezint indicaii de examinri complementare n caz de diaree acut sau
deshidratare la sugari i copii: ()
A: deshidratare moderat
B: context nosocomial
C: revenire dintr-o zon de risc
D: diareea entero-invaziv
E: diareea sanguinolent
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Convulsiile i epilepsia la copil

1. [CEC10008] Care este situaia n care RMN cerebral este util n diagnosticul copilului cu epilepsie?
()
A: Numai la sugar
B: Numai nainte de intervenia chirurgical
C: n epilepsiile generalizate
D: Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie par ial sau simptomatic
E: Numai n cazurile n care se efectueaz RMN func ional
Vezi raspuns
2. [CEC10009] Forma de epilepsie a copilului cu EEG cu aspect de vrf-unda de 3 Hz i prognostic bun
este: ()
A: Epilepsia grand mal
B: Epilepsia petit mal
C: Sindromul West
D: Sindromul Dravet
E: Sindromul Lenox-Gastaut
Vezi raspuns
3. [CEC10010] n epilepsia copilului, triada: spasme n flexie, hipsaritmie la EEG i regresia achizi iilor
este ()
A: Sindromului West
B: Sindromului Dravet
C: Sindromului Doose
D: Epilepsiei grand mal
E: Epilepsiei petit mal
Vezi raspuns
4. [CEC10011] La copilul cu epilepsie, anomaliile bifrontale aprute la EEG sunt caracteristice

652

sindromului: ()
A: West
B: Dravet
C: Lennox-Gastaut
D: Doose
E: Down
Vezi raspuns
5. [CEC10012] n epilepsia grand mal la copil, crizele epileptice au urmtoarea caracteristic: ()
A: Sunt atone
B: Apar mai ales la sugar
C: Sunt localizate pe un hemicorp
D: Prognosticul este infaust
E: Sunt tonico-clonice generalizate
Vezi raspuns
6. [CEC10015] Tratamentul n encefalita acut este: (1079)
A: Aciclovir, 400mg/m2/8h, 15-21 zile
B: Aciclovir, 500mg/kgc/8h, 15-21 zile
C: Aciclovir, 500mg/m2/12h, 15-21 zile
D: Aciclovir, 500mg/m2/8h, 15-21 zile
E: Aciclovir, 500mg/m2/8h, 21-28 zile
Vezi raspuns
7. [CEC10019] Mutatia genei SCNA1 apare in sindromul: ()
A: West
B: Dravet
C: Lennox-Gestaut
D: Doose
E: Down
Vezi raspuns
8. [CEC10048] Definitia epilepsiei copilului este urmatoarea: ()
A: repetare cronica a crizelor epileptice spontane
B: repetare a cel putin 2 convulsii
C: manifestari paroxistice multiple
D: crize convulsive non-acute multiple
E: crize epilepice spontane acute
Vezi raspuns
9. [CEC10058] Sindromul Doose este caracterizat de urmtoarele ()
A: Epilepsie mioclono-astatic cu debut n jur de 3 ani
B: Epilepsie sever n primul an de via
C: Epilepsie de tip petit mal
D: Epilepsie mioclonic sever a sugarului
E: Epilepsie sever cu debut pe leziuni cerebrale preexistente
Vezi raspuns
10. [CEC10059] Despre sindromul West se pot afirma c este caracterizat de ()
A: crize violente tonico-clonice sau clonice
B: crize atonice
C: Crize tonice axiale, cderi
D: Crize mioclonice, tonicoclonice, absene atipice
E: Spasme n flexie, hipsaritmie
Vezi raspuns
11. [CEC10060] n epilepsia copilului existena unuia dintre urmtoarele sindroame se determin cu
teste genetice ()
A: Felty
B: Dravet

653

C: Doose
D: West
E: Lennox-Gastaut
Vezi raspuns
12. [CEC10061] n epilepsia copilului RMN este utilizat pentru ()
A: Decelarea leziunilor specifice sindroamelor mitocondriale
B: Decelarea unei origini difuze responsabile de epilepsia parial
C: Decelarea unei origini focale responsabile de epilepsie parial sau simptomatic
D: Cazul n care se suspecteaz encefalopatie sever
E: Diagnosticul focal al epilepsiei severe nainte de intervenia chirurgical
Vezi raspuns
13. [CEC10062] n cazul unei convulsii simple, tratamentul const n ()
A: Clonazepam i.v. 0,5 mg/kg
B: Valium i.v. 0,5 mg/kg
C: Domperidona 0,2-0,4 mg/kg
D: Valium intrarectal 0,5 mg/kg
E: Bromazepam intrarectal 0,5 mg/kg
Vezi raspuns
14. [CEC10063] Dac se suspecteaz SHU la un copil avnd convulsii, se va efectua ()
A: Dozarea interferonului alfa n LCR
B: Hemocultura pentru E. Coli OH 157
C: EEG
D: RMN la distan
E: CT n urgen
Vezi raspuns
15. [CEC10064] Convulsiile febrile simple sunt caracterizare de, cu excepia ()
A: Dezvoltare psihomotorie normal
B: Asociat cu febra
C: Criza tonico-clonic generalizat
D: Dureaz ntre 15 i 30 de minute
E: Apare ntre 3 luni i 5 ani
Vezi raspuns
16. [CEC10065] Encefalita post-infecioas la copil este caracterizat de ()
A: Anomalii neurologice focale
B: Febr moderat
C: Hipodensiti focale pe CT
D: Tulburri de contien progresive
E: Debut progresiv
Vezi raspuns
17. [CEC10066] Diagnosticul encefalitei acute herpetice la copil include urmtorul element ()
A: Debutul este brutal cu convulsii grand mal
B: Nu se poate decela HSV n LCR
C: Unde lente focale pe EEG
D: Hipodensitate T1 pe RMN
E: Hiperdensitate corticala pe CT
Vezi raspuns
18. [CEC10071] Care dintre urmatoarele afirmatii despre convulsiile febrile simple nu este adevarata?
(1080)
A: Apar la sugar sau copil
B: Apar inainte de 3L sau dupa 5 ani
C: Asociaza febra
D: Nu exista semne de infectie intracraniana

654

E: Manifestare clinica: criza convulsiva tonico-clonica generaleizata

Vezi raspuns
19. [CEC10081] In legatura cu sindroamele epileptice generalizate criptogenetice sunt adevarate
urmatoarele afirmatii, cu exceptia: (1083)
A: Sindromul WEST apare in primul an de viata
B: Sindromul DRAVET apare la sugar si prezinta o anomalie a genei SCNA1
C: Sindromul Lennox-Gastaut debuteaza in jurul varstei de 3-5 ani si evolueaza cu retard intelectual
D: Sindromul DOOSE prezinta leziuni cerebrale preexistente si anomalii bifrontale pe EEG
E: Prognosticul foarte variabil cu vindecare sau farmacorezistenta este corect pentru pacientii cu
crize violente generalizate tonico-clonice
Vezi raspuns
20. [CEC10083] Care afirmatie privind sindromul West la copil este FALSA ? ()
A: Este epilepsie severa in primul an de viata
B: Este epilepsie severa cu debut in jurul varstei de 3 - 5 ani
C: Clinic prezinta spasme in flexie
D: Electroencefalografia (EEG) descrie hipsaritmie
E: Neurologic asociaza regresia achizitiilor psihomotorii
Vezi raspuns
21. [CEC10002] Triada clasica a sindromului West este reprezentata de: (pag.1083)
A: spasme in flexie
B: crize tonico-clonice generalizate
C: hipsaritmie la EEG
D: crize tonico-clonice nocturne
E: regresia achizitiilor
Vezi raspuns
22. [CEC10003] n encefalita herpetic la copil, urmtoarele afirma ii sunt adevrate: ()
A: Vrsta de debut este sub 1 an
B: Alterarea contientei este progresiv
C: Apar convulsii intarziate la 48-72h
D: Debut brusc
E: Apare n afebrilitate
Vezi raspuns
23. [CEC10004] Convulsiile simple la copil sunt caracterizate de: ()
A: Asociere cu febra
B: Antecedente neurologice
C: Durata peste 30 minute
D: Apariie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani)
E: Fr semne de infecie intracranian
Vezi raspuns
24. [CEC10005] Tabloul clinic n convulsiile simple ale copilului cuprinde: ()
A: Criza tonico-clonic generalizat
B: Hipotermie
C: Durata sub 15min
D: Sugar cu dezvoltare psiho-motorie normal
E: Sugar cu deficit neurologic
Vezi raspuns
25. [CEC10006] Pentru encefalita post-infecioas la copil pledeaz: ()
A: Vrsta peste 5 ani
B: Anomalii neurologice severe focale
C: Debut progresiv
D: CT cu hipodensiti focale
E: Febra moderat
Vezi raspuns

655

26. [CEC10007] Tratamentul unei convulsii simple la copil cuprinde: ()

A: Antipiretice
B: Plasarea copilului n poziie lateral de siguran
C: Antibioterapie, la nevoie
D: Bronhodilatatoare
E: Antitusive
Vezi raspuns
27. [CEC10013] Sindromul Doose este caracterizat de : (pag 1083)
A: tip de epilepsie frecventa
B: debut in jurul varstei de 3 ani
C: crize usoare tonico-clonice
D: aparitia de mioclonii, absente, caderi
E: prognostic variabil
Vezi raspuns
28. [CEC10014] Prelevarea LCR-ului in diagnosticul convulsiilor la sugar si copil: (pg. 1079)
A: Efectuarea examenului PCR pentru virusul HSV
B: Dozarea IFN-alfa
C: Dozarea IFN-beta
D: Se repet la 72 ore
E: Se repet la 48 ore
Vezi raspuns
29. [CEC10016] Afirmatii adevarate despre sindromul West: ()
A: epilepsie usoara in primul an de viata
B: epilepsie severa
C: spasme
D: hipsaritmie la EEG
E: regresia achizitiilor
Vezi raspuns
30. [CEC10017] Urmatoarele afirmatii despre epilepsiile criptogenetice sunt adevarate: ()
A: presupus simptomatice dar fara etiologie cunoscuta
B: debut in jur de 3 ani cu crize violente generalizate, tonico-clonice sau clonice: sindromul Doose
C: retard intelectual: sindromul West
D: regresul achizitiilor:sindromul West
E: anomalii bifrontale la EEG: sindromul Lennox-Gestaut
Vezi raspuns
31. [CEC10018] Urmatoarele sunt epilepsii criptogenetice: ()
A: sindromul West
B: petit mal
C: grand mal
D: sindromul Doose
E: sindromul Dravet
Vezi raspuns
32. [CEC10020] Sindromul Doose, afirmatii false: ()
A: face parte din epilepsiile criptogenetice
B: fara etiologie cunoscuta
C: apare in context febril inainte de 9 luni
D: anomalii bifrontale la EEG
E: epilepsie rara, mioclono-astatica
Vezi raspuns
33. [CEC10021] Urmatoarele afirmatii despre epilepsia grand mal sunt adevarate: ()
A: crize tonico-clonice generalizate ce apar la pubertate
B: este idiopatica

656

C: apare in timpul somnului

D: prognostic bun
E: este favorizata de hiperpnee
Vezi raspuns
34. [CEC10022] Epilepsiile idiopatice sunt caracterizate de: ()
A: apar la subiecti normali
B: fara leziuni cerebrala
C: fara deficit neurologic
D: fara antecedente familiale
E: origine uneori genetica
Vezi raspuns
35. [CEC10023] Urmatoarele afirmatii despre imagistica in epilepsia copilului sunt adevarate: ()
A: decelarea unei origini focale cu ajutorul RMN
B: in caz de epilepsie severa se face SPECT
C: examinarile imagistice sunt inutile
D: EEG sistematic
E: RMN functional, uneori
Vezi raspuns
36. [CEC10024] Este adevarat despre epilepsia petit mal: ()
A: este frecventa
B: 50% dintre copii
C: debuteaza in jur de 7 ani
D: frecvente pierderi ale contactului cu mediul
E: EEG are aspect de varf-unda de 6 Hz
Vezi raspuns
37. [CEC10025] Sindromul Doose este caracterizat de: ()
A: epilepsie rara, miclono-astatica
B: mioclonii, caderi, absente
C: vindecare
D: farmacorezistenta
E: debut in jur de 10 ani
Vezi raspuns
38. [CEC10026] Sindromul Lennox-Gestaut prezinta: ()
A: crize tonice axiale
B: crize generalizate tonico-clonice
C: crize atonice
D: absente tipice
E: crize tonice nocturne
Vezi raspuns
39. [CEC10027] Sindromul Dravet prezinta: ()
A: crize mioclonice
B: crize tonicoclonice
C: absente atipice
D: crize prelungite pe bilaterale de la inceput
E: crize partiale
Vezi raspuns
40. [CEC10028] Epilepsia cu paroxism rolandic este: ()
A: idiopatica
B: focala
C: criptogenetica
D: simptomatica
E: generalizata

657

Vezi raspuns
41. [CEC10029] Epilepsia generalizata se caracterizeaza prin: ()
A: descarcare electrica cu origine intr-o zona cerebrala localizata, cu generalizare secundara
B: fara caracter de orientare topografica
C: absenta, atonie, criza tonica
D: anomalii difuze bilaterale pe EEG
E: intereseaza de la inceput majoritatea creierului
Vezi raspuns
42. [CEC10030] Principiile de tratament in epilepsia copilului sunt urmatoarele: ()
A: farmacologic
B: monoterapie de prima intentie
C: tratamentul chirurgical este imposibil
D: calostomie
E: stimulare vagala in caz de epilepsie farmacorezistenta multifocala
Vezi raspuns
43. [CEC10031] Urmatoarele sunt manifestari paroxistice neepileptice la sugar si copil: ()
A: sincopa
B: miscari extrapiramidale
C: mioclonii
D: migrene
E: absente atipice
Vezi raspuns
44. [CEC10032] Circumstantele de aparitie a convulsiilor la sugar si copil, ca manifestare paroxistica,
sunt: ()
A: somn
B: febra
C: postraumatic
D: post-infectioasa
E: encefalita herpetica
Vezi raspuns
45. [CEC10033] Tratamentul encefalitei herpetice la sugar si copil se face astfel: ()
A: de urgenta
B: dupa confirmarea biologica
C: cu aciclovir 500mg/m2/24h timp de 21 de zile
D: antiedemetos si anticonvulsivant
E: fara a se astepta confirmare biologica
Vezi raspuns
46. [CEC10034] Urmatoarele sunt FALSE despre encefalita herpetica la sugar si copil: ()
A: varsta sub 1 luna
B: debut progresiv
C: alterarea brusca a constientei
D: convulsii de la incaput
E: crize focale brahiofaciale subintrante cu evolutie spre stare de mal epileptic
Vezi raspuns
47. [CEC10035] Referitor la examenul LCR in encefalita herpetica la sugar si copil, urmatoarele
afirmatii sunt adevarate: ()
A: se cauta HSV
B: se dozeaza TNF-alfa
C: se repeta in caz de prelevare initiala negativa
D: daca prelevarea initiala este negativa, nu mai este nevoie de o a doua
E: se cauta EBV
Vezi raspuns

658

48. [CEC10037] Urmatoarele aspecte sunt prezente in encefalita post-infectiosa si absente in

encefalita acuta cu replicare virala: ()
A: debut acut
B: debut progresiv
C: hipodensitati focale
D: tulburari de constienta de la inceput
E: stare de mal epileptic
Vezi raspuns
49. [CEC10038] Encefalita post-infectioasa prezinta: ()
A: varsta de aparitie 5 ani
B: anomalii neurologice putin importante
C: unde lente difuze pe EEG
D: complexe lente periodice pe EEG
E: hipodensitati focale pe CT
Vezi raspuns
50. [CEC10039] Convulsii ocazionale de cauza infectioasa la sugar si copil apar in urmatoarele
circumstante: ()
A: meningita
B: SHU
C: shigelloza
D: insuficienta renala acuta
E: infectii cu E. coli O 151, rotavirus
Vezi raspuns
51. [CEC10040] Convulsii ocazionale la sugar si copil apar in context de: ()
A: intoxicatii endogene
B: sindrom de sevraj
C: AVC la sugar
D: traumatism
E: hiperglicemie
Vezi raspuns
52. [CEC10041] Urmatoarele afirmatii despre convulsiile febrile simple la sugar si copil sunt
adevarate: ()
A: apar intre 3 luni si 5 ani
B: sunt asociate cu febra
C: fara semne de infectie intracraniana
D: criza tonico-clonica generalizata
E: durata peste 15 minute
Vezi raspuns
53. [CEC10042] Examinarile complementare in caz de criza epileptica la sugar si copil sunt: ()
A: CT in urgenta
B: in caz de examen clinic evocator de SHU, tulburari de constiinta, deficit postcritic: RMN
C: RMN la distanta de episod
D: in caz de retard pshihomotor, criza partiala, EEG atipica: RMN in urgenta
E: EEG in primele 72 de ore, in timpul somnului daca varsta <3 luni
Vezi raspuns
54. [CEC10043] Urmatoarele afirmatii despre incadrarea crizelor epileptice la sugar si copil sunt
adevarate: ()
A: dezvoltare normala, crize bine controlate de terapia anticonvulsivanta, dispare la varsta adulta:
epilepsie idiopatica legata de varsta
B: dezvoltare normala sau nu, incetinirea dezvoltarii: epilepsie simptomatica
C: epilepsie criptogenetica
D: dezvoltare normala sau nu, incetinirea dezvoltarii: epilepsie criptogenetica
E: dispare la varsta adulta: criptogenetica
Vezi raspuns

659

55. [CEC10044] Tratamentul unei crize convulsive simple la sugar si copil se face astfel: ()
A: pozitie laterala de siguranta
B: etiologic: antipiretic
C: valium intravenos 0,5 mg/kg
D: apelare imediata a serviciului de urgenta
E: antipiretic
Vezi raspuns
56. [CEC10045] O criza convulsiva acuta poate fi: ()
A: convulsie febrila
B: criza simptomatica
C: intotdeauna criza simptomatica: meningoencefalita, meningita
D: criza epileptica
E: sindrom epileptic
Vezi raspuns
57. [CEC10046] O criza convulsiva care nu este acuta, la sugar si copil, poate fi: ()
A: convulsie febrila
B: criza simptomatica
C: meningita
D: criza epileptica
E: sindrom epileptic
Vezi raspuns
58. [CEC10049] n epilepsia copilului, urmtoarele reprezint intervenii chirurgicale curative ()
A: ntreruperea legturilor focarului epileptogen
B: Stimularea vagal
C: Calostomia
D: Rezecia focarului epileptogen
E: Stereotaxia focarului epileptogen
Vezi raspuns
59. [CEC10050] Sindromului Lennox-Gastaut este caracterizat de ()
A: Retard intelectual
B: Anomalii bifrontale pe EEG
C: Crize tonice nocturne
D: Epilepsie mioclono-astatic
E: Epilepsie severa cu debut la 3-5 ani
Vezi raspuns
60. [CEC10051] Despre epilepsia petit mal se poate afirma c ()
A: Are prognostic bun
B: Este favorizat de hiperpnee
C: Este favorizat de privarea de somn
D: Debuteaz la peste 7 ani
E: Debuteaz n jur de 3 ani
Vezi raspuns
61. [CEC10052] Urmtoarele sindroame sunt epileptice idiopate ()
A: Doose
B: Lennox-Gastaut
C: Epilepsia petit mal
D: Epilepsia grand mal
E: Sindromul Drave
Vezi raspuns
62. [CEC10053] n cazul crizelor convulsive non-acute diagnosticul diferenial se poate face ntre ()
A: Criza simptomatic dat de meningoencefalit
B: Convulsie febrila

660

C: Sindrom epileptic
D: Criz epileptic
E: Manifestare paroxistic non convulsiv
Vezi raspuns
63. [CEC10054] Convulsiile febrile simple sunt caracterizate de ()
A: Posibil dezvoltare psihomotorie anormal
B: Sunt crize tonico-clonice generalizate
C: Dureaza mai puin de un sfert de or
D: Copilul nu prezint semne de infecie intracranian
E: Apar la copii peste 5 ani
Vezi raspuns
64. [CEC10055] Convulsii ocazionale pot fi determinate de ()
A: Infecie cu rotavirus
B: Sindromul hemolitic uremic cu E. Coli O157
C: AVC la sugar
D: Hipoglicemie
E: Hipercalcemie
Vezi raspuns
65. [CEC10056] Encefalita postinfecioas nu este caracterizat de ()
A: Stare de mal epileptic
B: Hipodensiti focale pe CT
C: Anomalii neurologice focale
D: Febra ridicat
E: Unde lente difuze pe EEG
Vezi raspuns
66. [CEC10057] Diagnosticul encefalitei herpetice la copil se pune baza urmtoarelor investigaii (pg.
1079)
A: ECG
B: Proteinorahia
C: Hemograma
D: CT
E: Dozarea interferon alfa n lichidul cefalo-rahidian
Vezi raspuns
67. [CEC10067] Ca i manifestri paroxistice non convulsive la sugar i copil mic putem deosebi: (pag.
1079, 1081)
A: spasmul hohotului de rs
B: lipotimia
C: ticurile
D: parasomniile
E: sincopa
Vezi raspuns
68. [CEC10068] Clasificarea internaional simplificat a sindroamelor epileptice cuprinde (pag. 1083,
1084)
A: sindroamele speciale
B: epilepsii i sindroame epileptice focale
C: epilepsii i sindroame epileptice secundar generalizate
D: epilepsii al cror caracter focal sau generalizat nu este relevant
E: epilepsii i sindroame epileptice generalizate
Vezi raspuns
69. [CEC10069] Despre tratamentul encefalitei herpetice sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1079)
A: Se iau masuri asociate de nursing
B: Tratament de urgenta, imediat dupa confirmarea biologica

661

C: Terapie anti-edematoasa
D: Tratament anti-convulsivant
E: Se administreaza timp de 15-21 de zile aciclovir 500mg/kgc/8h
Vezi raspuns
70. [CEC10070] Sunt afirmatii adevarate despre diagnosticul diferential dintre encefalita acuta si cea
post-infectioasa, cu exceptia: (1080)
A: Encefalita acuta apare la varsta cuprinsa intre 1 an si adolescenta
B: Encefalita acuta virala are debut progresiv, iar cea post-infectioasa debut acut
C: Anomaliile neurologice in encefalita acuta virala sunt focale, iar in cea post-infectioasa sunt difuze
D: Encefalita acuta virala se caracterizeaza prin febra moderata
E: La CT se observa hipodensitati focale in encefalita virala si difuze in encefalita post-infectioasa
Vezi raspuns
71. [CEC10072] Din grupul crizelor convulsive partiale nu fac parte: (1080)
A: Crizele clonice
B: Crizele partial generalizare
C: Crizele partiale simple
D: Crizele partiale complexe
E: Crizele partiale secundar generalizate
Vezi raspuns
72. [CEC10073] RMN, ca examen complementar utilizat in diagnosticul crizei epileptice, se realizeaza
in urmatoarele conditii: (1081)
A: La distanta de criza
B: In caz de EEG tipica
C: Daca Examenul clinic este anormal
D: In cazul unei crize partiale simple sau complexe
E: In caz de retard de crestere intrauterina
Vezi raspuns
73. [CEC10074] Printre obiectivele in evaluarea initiala in epilepsie copilului se gasesc: (1082)
A: Cautarea argumentelor clinice si paraclinice pentru diagnosticul de sindrom epileptic
B: Eliminarea unei alte afectiuni ce poate da aceste simptome
C: Se anunta diagnosticul in cazul in care exista tratament
D: Se precizeaza evolutia, gravitatea si comorbiditatile sindromului
E: Se adapteaza managementul pacientului
Vezi raspuns
74. [CEC10075] Bilantul paraclinic in cazul unei epilepsii la copil nu include: (1082)
A: Electroencefalograma cu sau fara hiperventilatie, stimulare luminoasa intermitenta, privare de
somn
B: RMN cerebrala pentru decelarea unei origini difuze responsabile de o epilepsie
C: SPECT in caz de epilepsie partiala sau simptomatica
D: Examinari biologice utile pentru confirmarea unui sindrom de epilepsie severa - mutatia genei
SCNA1 pentru sd DRAVET
E: Examinari metabolice utile in caz de suspiciune de encecfalopatie acuta
Vezi raspuns
75. [CEC10076] In legatura cu clasificarea internationala simplificata a epilepsiei copilului sunt
adevarate urmatoarele afirmatii: (1083-1084)
A: Epilepsiile generalizate criptogenetice sunt asimptomatice si fara o cauza cunoscuta
B: Epilepsia cu paroxism rolandic este o epilepsie focala simptomatica
C: Sindroamele varfuri-unda sunt epilepsii al caror caracter focal sau generalizat nu este determinat
D: La baza epilepsiilor generalizate simptomatice se gasesc leziuni cerebrale sau boli metabolice
E: Epilepsiile si sindroamele epileptice generalizate se impart in: simptomatice, iatrogene si
criptogenetice
Vezi raspuns
76. [CEC10077] Despre epilepsia petit mal sunt corecte urmatoarele afirmatii, cu exceptia: (1083)

662

A: Este frecventa: 10-15%

B: Mai poarta denumirea de "absentele copilului"
C: Debuteaza inainte de 7 ani sau dupa adolescenta
D: Au loc frecvente pierderi ale contactului cu mediul
E: Este favorizata de hiperpenee si are prognostic bun
Vezi raspuns
77. [CEC10078] Despre "epilepsia grand mal" putem afirma urmatoarele: (1083)
A: Este favorizata de privarea de somn
B: Are prognostic bun
C: EEG are aspect de varf unda de 3 Hz
D: Crize tonico-clonice generalizate apar pana la pubertate
E: Crize tonico-clonice generalizate apar la pubertate
Vezi raspuns
78. [CEC10079] Alegeti afirmatii adevarate in legatura cu epilepsiile generalizate criptogenetice:
(1083)
A: Sindromul DOOSE este o epilepsie severa cu debut in jurul varstei de 5 ani
B: Anomaliile bifrontale pe EEG si leziunile cerebrale preexistente fac trimitere la sindromul LennoxGastaut
C: Regresul achizitiilor este o caracteristica a sindroamelor WEST si DRAVET
D: Sindromul WEST este o epilepsie severa ce apare in primul an de viata
E: Crize mioclonice, partiale, prelungite ce apar in context febril inainte de luna a 9-a de viata
intrauterina caracterizeaza Sd DRAVET
Vezi raspuns
79. [CEC10080] Sindromul DOOSE nu se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: (1083)
A: Este o epilepsie rara
B: Debutul este in jurul varstei de 5 ani
C: Epilepsie mioclono-astatica cu crize violente
D: Miocloniile, caderile si absentele sunt precedate de crize violente generalizate clonice
E: Crizele violente partiale tonico-clonice sunt urmate de mioclonii, caderi si absente
Vezi raspuns
80. [CEC10082] Monitorizarea copiilor cu epilepsie implica: (1085)
A: Consultatii specializate pe o perioada de 5 ani
B: Determinari de laborator in cazul tratamentului cu anumite medicamente antiepileptice
C: RMN cerebral o data pe an
D: EEG la 6 luni
E: EEG in caz de modificari ale crizelor sau a terapiei
Vezi raspuns
81. [CEC10084] Encefalita acuta cu replicare virala are urmatoarele caracteristici: ()
A: varsta <1 an si adolescent
B: varsta - 5 ani
C: febra - ridicata
D: febra - moderata
E: tulburari de constienta - progresive
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Infecii ale tractului respirator la

copil
1. [ITR10002] Care din urmtoarele afirmaii legate de rinofaringita acut este adevarat: ()
A: Aproape exclusiv de origine bacterian
B: Afecteaz mai ales copiii mici
C: Evoluie prelungit 2-3 sptmni

663

D: Necesit obligatoriu antibioterapie

E: Este rar la copii
Vezi raspuns
2. [ITR10003] n anginele i faringitele copilului, etiologia viral se manifest mai degrab prin: ()
A: simpla congestie eritematoas a amigdalelor
B: aspect eritemato-pultaceu
C: abces retrofaringian
D: angina pseudomembranoas
E: angina veziculoas
Vezi raspuns
3. [ITR10004] Strategia antibiotic n pleuropneumopatiile la copil se face prin urmtoarea asociere: ()
A: ampicilin plus gentamicin
B: cefalosporine de generaia III asociate cu vancomicin sau rifampicin
C: penicilin plus doxiciclin
D: cefalosporine plus gentamicin
E: penicilina plus flourochinolone
Vezi raspuns
4. [ITR10005] n diagnosticul pneumoniei la copil, determinarea PCR n secretiile nazale este util n
identificarea urmtorului germen: ()
A: Streptococ betahemolitic
B: E. coli
C: Proteus
D: Mycoplasma
E: Chlamydia.
Vezi raspuns
5. [ITR10006] Tratamentul bronitei acute la sugar trebuie s cuprind urmtoarea interven ie: ()
A: obligatoriu antibioterapie
B: perfuzii endovenoase cu anticolinergice
C: antibioterapie n caz de febr persistent
D: badijonaj lingual cu solutii de Nistatin
E: efort fizic susinut
Vezi raspuns
6. [ITR10015] In tratamentul pneumoniei la copilul peste 3 ani, nu este corecta urmatoarea
administrare: (pag 1101)
A: amoxicilina 100mg/kg/zi in 3 prize
B: macrolid daca pneumonia este cu mycoplasma
C: pristinamycina in caz de alergie la penicilina, la copii sub 6 ani
D: cefalosporine generatie a IIIa in caz de alergie la penicilina la copii sub 6 ani
E: macrolid in absenta ameliorarii sub amoxicilina, in caz de pneumococ
Vezi raspuns
7. [ITR10047] NU caracterizeaz pleuropneumopatiile la copil ()
A: Revarst pleural pe radiografie
B: Matitate la percuie
C: nsprirea murmurului vezicular
D: Dureri abdominale importante
E: Tablou infecios marcat
Vezi raspuns
8. [ITR10048] Pentru un copil mai mic de 3 ani, pneumonia n context nealergic se va trata cu ()
A: Ceftriaxona
B: Cefotaxim
C: Azitromicina
D: Claritromicina

664

E: Amoxicilina
Vezi raspuns
9. [ITR10049] Pneumonia cu S. Pneumoniae NU este caracterizat de ()
A: Erupie polimorf asociat
B: Otit medie acut asociat
C: Febr important
D: Semne generale marcate
E: Tablou clinic instalat brusc
Vezi raspuns
10. [ITR10050] Radiografia toracic n cazul suspiciunii de bronit acut la copil NU se va efectua
atunci cnd ()
A: Se face diagnostic diferential ntre bronit i pneumopatie
B: Este cazul unei pneumonii recidivante
C: Este vorba de raluri crepitante i febr
D: Se bnuiete inhalarea unui corp strain
E: Exist febr inexplicabila de scurt durat, dar bine tolerat
Vezi raspuns
11. [ITR10051] Tratamentul n ambulatoriu al broniolitei acute la sugar este caracterizat de
urmtoarele, cu excepia ()
A: Antibioterapia const n amoxicilina-clavulanat
B: Dezobstrucie nazal cu ser fiziologic
C: Kinetoterapie dac este ncrcat cu secreii
D: Fracionarea meselor
E: Antibioterapie sistematic
Vezi raspuns
12. [ITR10052] NU reprezint criterii de gravitate pentru broniolita acut la sugar ()
A: Polipnee superficial
B: Febr mare
C: Somnolen
D: Semne de lupt majore
E: Apnee
Vezi raspuns
13. [ITR10053] Herpangina cu coxsackie A se diagnosticheaz pe baza prezenei ()
A: Anginei ulceroase
B: Anginei veziculoase
C: Anginei pseudomembranoase
D: Anginei eritemato-pultacee
E: Anginei eritematoase
Vezi raspuns
14. [ITR10061] Alegeti varianta corecta din urmatoarele afirmatii cu privire la bronsiolita acuta a
sugarului: (1099)
A: Bilantul infectios (hemograma, PCR) este necesar pentru diagnosticul de infectie virala
B: Dificultatile alimentare, cefaleea intensa si apneea sunt considerate criterii de gravitate
C: Ereutofobia intra in diagnosticul diferential, alaturi de tusea convulsiva
D: Examinarile complementare, de cele mai multe ori, nu sunt necesare
E: Sunt repercursiuni asupra starii generale: apneea, somnolenta si aspectul toxic
Vezi raspuns
15. [ITR10064] Reprezinta etiologie comuna pentru bronsita acuta si pneumonie, la copil: (1100)
A: Streptococus pneumonie
B: VSR
C: Haemophilus influenzae
D: Mycoplasma pneumoniae
E: Legionella pneumoniae

665

Vezi raspuns
16. [ITR10069] Dupa aspectul local, anginele eritemato-pultacee la copil, prezinta : ()
A: Simpla congestie eritematoasa a amigdalelor
B: Vezicule +/- eroziuni pe fond eritematos amigdalian
C: Pelicula albicioasa care acopera partial amigdalele eritematoase
D: Ulceratii unilaterale ale amigdalelor
E: False membrane groase si aderente de amigdale
Vezi raspuns
17. [ITR10071] Urmatoarea afirmatie legata de pneumoniile la sugar si copil este adevarata: ()
A: Spitalizare in caz de tuse.
B: Inaintea varstei de 3 ani: amoxicilina 80-100 mg/kg/zi in 4 prize, durata 10 zile.
C: Inaintea varstei de 3 ani: amoxicilina 80-100 mg/kg/zi in 3 prize, durata 7 zile.
D: Dupa varsta de 3 ani: amoxicilina 100-120 mg/kg/zi in 4 prize, durata 7 zile.
E: Dupa varsta de 3 ani: amoxicilina 100-120 mg/kg/zi in 3 prize, durata 10 zile.
Vezi raspuns
18. [ITR10007] Tabloul clinic al rinofaringitei acute presupune: ()
A: rinoree anterioar/posterioar
B: tuse iritativ
C: raluri bronice
D: modificri Rx
E: obstrucie nazal
Vezi raspuns
19. [ITR10008] Care din urmtoarele afirmaii despre anginele acute sunt adevrate? ()
A: anginele sunt afeciuni inflamatorii ale amigdalelor palatine
B: cel mai adesea sunt virale
C: formele streptococice sunt caracteristice sugarilor
D: febra este adesea ridicat
E: tratamentul antibiotic se folosete de rutin
Vezi raspuns
20. [ITR10009] Urmtoarele sunt caracteristice pentru broniolitele acute ale sugarului: ()
A: vrsta sub 2 ani
B: apar n epidemii vara
C: sunt frecvent virale
D: examinrile complementare sunt obligatorii
E: pot fi precedate de rinofaringit acut
Vezi raspuns
21. [ITR10010] Care sunt indicaiile pentru efectuarea radiografiei toracice n bron ita acut? ()
A: febr inexplicabil, mai ales la sugar
B: etiologia viral
C: tuse persistent nsoit de tahipnee
D: pneumonii recidivante
E: suspiciune de inhalare de corp strain
Vezi raspuns
22. [ITR10011] Tratamentul n pneumoniile acute presupune: ()
A: antibioterapie de urgen i de prim intenie
B: spitalizarea cazurilor grave
C: tratament cu penicilin pe o durat de 5 zile la cei cu vrsta mai mic de 3 ani
D: cefalosporine dac tabloul clinic evoc mycoplasma
E: evaluare la 48-72 de ore n toate cazurile
Vezi raspuns
23. [ITR10012] Cu ce se poate complica o rinofaringita la copil: (pag.1068)
A: sinuzita

666

B: crize convulsive
C: otita medie
D: astm
E: pneumonie streptococica
Vezi raspuns
24. [ITR10013] Anginele copilului cu streptococ pot produce urmatoarele complicatii: (pag.1068)
A: reumatism articular acut
B: bronsiolita
C: abces retrofaringian
D: otita congestiva
E: adenoflegmon
Vezi raspuns
25. [ITR10014] Etiologia cea mai frecventa a unei pleuropneumopatii la sugar si copil este
reprezentata de: (pag.1101)
A: pneumococ
B: stafilococ
C: haemophilus influenzae
D: mycoplasma pneumoniae
E: streptococ A
Vezi raspuns
26. [ITR10016] . Cea mai frecventa etiologie de pleuropneumopatie a copilului este : (pag 1101)
A: mycoplasma
B: pneumococ
C: stafilococ
D: streptococ A
E: streptococ B
Vezi raspuns
27. [ITR10018] Diagnosticul pleuropneumopatiilor la sugar si copil include: ()
A: tablou infectios si respirator marcat
B: dureri abdominale importante
C: matitate la percutie, diminuarea murmurului vezicular
D: radiografia toraca este inutila
E: punctie pleurala ( la copil stabil si la nevoie dupa ghidaj ecografic)
Vezi raspuns
28. [ITR10019] Tratamentul pneumoniilor la sugar si copil inaintea varstei de 3 ani se face astfel: ()
A: antibioterapie activa pe pneumococ pana la proba contrarie
B: amoxicilina 80-100mg/kg/zi in 3 prize si pentru o perioada de 10 zile
C: cefotaxime 100mg/kg/zi in caz de alergie la peniciline sau semne de gravitate prezente
D: ceftriaxone 50 mg/kg/zi in caz de alergie la peniciline sau semne de gravitate prezente
E: macrolide
Vezi raspuns
29. [ITR10020] Tratamentul penumoniilor la copii peste 3 ani se face astfel: ()
A: antibioterapie activa pe penumococ si mycoplasma
B: amoxicilina 100-120 mg/kg/zi in 3 prize pentru 10 zile daca tabloul clinic este evocator pentru
pneumococ
C: macrolid in absenta ameliorarii dupa 24 de ore de tratament bine condus
D: macrolid daca tabloul clinic evoca mycoplasma
E: in caz de alergie la penicilina: pristinamycina pentru copii peste 6 ani si afectare moderata,
spitalizare si tratament cu cefalosporine de generatia III in restul cazurilor
Vezi raspuns
30. [ITR10021] Principalele cauze de pneumonii la copil si sugar sunt urmatoarele: ()
A: virale

667

B: streptococ pneumonia: instalare brusca, semne generale marcate, febra importanta, eventual
otita medie asociata
C: mycoplasma pneumonia: instalare progresiva, febra mai putin intensa, eventual eruptie polimorfa
D: anaerobi
E: fungi
Vezi raspuns
31. [ITR10022] Tablouri clinice inselatoare in pneumoniile sugarului si copilului sunt urmatoarele: ()
A: dureri abdominale febrile
B: meningism
C: meningita
D: encefalita
E: simptome urinare
Vezi raspuns
32. [ITR10023] Criterii de gravitate legate de tabloul clinic in pneumoniile sugarului si copilului sunt
urmatoarele: ()
A: sindrom infectios sever
B: tulburari hemodinamice
C: insuficienta respiratorie
D: tulburari alimentare, apetit exagerat
E: alterarea starii generale
Vezi raspuns
33. [ITR10024] Tratamentul bronsitei acute la sugar si copil include: ()
A: dezobstructie nazala cu ser fiziologic
B: tratament simptomatic al febrei
C: antibioterapie daca este prezenta febra >40 persistenta mai mult de 3 zile
D: antibioterapie da sunt prezente ralurile crepitante sau afectare radiologica
E: amoxicilina+acid clavulanic (S. pneumoniae, Haemophilus influenzae B)
Vezi raspuns
34. [ITR10025] Tratamentul un spital al bronsiolitei la sugar este urmatorul: ()
A: oxigenoterapie in caz de insuficienta respiratorie
B: prozitie procliva dorsala la 30 grade
C: supraveghere a FR, semnelor de lupta repsiratorie, SaO2, a starii hemodinamice si nutritionale
D: hidratare si nutritie corecta (150 ml/kg/zi)
E: hidratare intravenoasa sistematic
Vezi raspuns
35. [ITR10026] Tratamentul in ambulatoriu a broniolitei acute la sugar include: ()
A: dezobstrutie nazala cu ser fiziologic
B: kinetoterapie respiratorie in cazul in care copilul este incarcat cu secretii
C: antibioterapie sistematic cu amoxicilina-clavulinat
D: fractionarea meselor
E: antibioterapie numai in caz de suprainfectie bacteriana patenta
Vezi raspuns
36. [ITR10027] Criteriile de spitalizare ale sugarului cu bronsiolita acuta sunt: (pg. 1099)
A: cardiopatie, patologie repsiratorie cronica, prematuritate <34 saptamani, varsta <=6 saptamani
B: detresa respiratorie
C: FR >30/min
D: dificultate de alimentatie, deshidratare
E: somnolenta, aspect toxic, stare de rau
Vezi raspuns
37. [ITR10028] Diagnosticul de bronsiolita acuta la sugar: ()
A: epidemii de vara, virale (VRS)
B: sugar sub 2 ani
C: tuse seaca asociata cu detresa respiratorie cu raluri sibilante precedata de rinofaringita

668

D: raluri crepitante
E: bronho-alveolita
Vezi raspuns
38. [ITR10029] Diagnosticul diferential al bronsiolitei acute la sugar include: ()
A: infectie pulmonara bacteriana
B: tuse convulsiva
C: cardiopatie congenitala
D: cardiomiopatie
E: infectii ORL
Vezi raspuns
39. [ITR10030] Examinarile complementare in bronsiolita acuta la sugar sunt urmatoarele: ()
A: absolut necesare
B: radiografia toracelui
C: hemograma
D: PCR
E: hemoculturi
Vezi raspuns
40. [ITR10031] Managementul anginelor la copil se face astfel: ()
A: daca TDR este pozitiv se initiaza tratament cu amoxicilina pentru 6 zile
B: daca TDR este negativ si absenta factorilor de risc de RAA tratament doar cu antalgice,
antipiretice
C: daca TDR este negativ dar exista factori de risc de RAA se face exudat faringian
D: daca exudatul este pozitiv se instituie tratament antibiotic, care este eficient daca este initiat in
decurs de 5 zile de la primele simptome
E: in caz de alergie la amoxicilina: cefalosporine de a doua sau a treia generatie timp de 4 sau 5
zile, iar in caz de alergie la toate penicilinele se prescrie macrolid timp de 10 zile
Vezi raspuns
41. [ITR10032] Examinarile speciale in caz de aspect atipic al anginelor copilului sunt urmatoarele: ()
A: exudat faringian sin hemograma: in caz de angina ulceroasa
B: exudat faringian , hemograma si serologia EBV: in caz de angina pseudomembranoasa
C: serologie EBV: in caz de angina veziculoasa
D: hemocultura: in caz de angina eritematoasa
E: nu sunt necesare examinari speciale
Vezi raspuns
42. [ITR10033] Tabloul clinic al anginelor copilului include: ()
A: febra adesea ridicata
B: odinofagie
C: modificari ale rinofaringelui
D: adenopatii cervicale bilaterale
E: otalgie reflexa, tulburari digestive
Vezi raspuns
43. [ITR10034] Anginele cu streptococ la copil se pot complica: ()
A: RAA
B: glomerulonefrita
C: abces retrofaringian
D: adenoflegmon
E: conjunctivita
Vezi raspuns
44. [ITR10035] Managementul rinofaringitei la copil este: ()
A: pur simptomatic
B: tratament antibiotic sistematic
C: tratament antibiotic doar in caz de otita, sinuzita
D: complicatia bacteriana este sugerata de febra persistenta > 3 zile sau evolutie prelungita peste 7

669

zile
E: o conjunctivita purulenta izolata (infectie cu haemophilus) justifica doar un tratament antibiotic
local
Vezi raspuns
45. [ITR10036] Tabloul clinic al rinofaringitei copilului include: ()
A: rinoree anterioara si/sau posterioara
B: obstructie nazala
C: faringita, tuse productiva
D: otita supurata
E: adenopatii cervicala reactive
Vezi raspuns
46. [ITR10037] Urmatoarele afirmatii despre rinofaringita copilului sunt FALSE: ()
A: este frecvent bacteriana
B: afecteaza mai ales copii mici
C: evolutie favorabila in mai putin de o saptamana
D: se poate complica cu otita, sinuzita
E: este foarte rara la copii
Vezi raspuns
47. [ITR10039] Pleuropneumopatii sunt cauzate adesea de ()
A: Pneumococ
B: Stafilococ
C: Streptococ B
D: Streptococ A
E: M. Pneumoniae
Vezi raspuns
48. [ITR10040] Tratamentul pneumoniei cu mycoplasma la copii peste 3 ani include ()
A: Pristinamicina
B: Azitromicina
C: Claritromicina
D: Josamicina
E: Amoxicilina
Vezi raspuns
49. [ITR10041] Pneumoniile sugarului i copilului au urmtoarele criterii de gravitate ()
A: Insuficien respiratorie
B: Prematuritate
C: Context social precar
D: Sindrom infecios sever
E: Imunodepresie
Vezi raspuns
50. [ITR10042] Diagnosticul bronitei acute la copil se pune pe baza urmtoarelor ()
A: Context epidemic
B: Dureri abdominale
C: Raluri bronsice
D: Deteres respiratorie
E: Tuse febril
Vezi raspuns
51. [ITR10043] Broniolita acut la sugar intr n diagnosticul diferenial alturi de ()
A: Pleuropatie
B: Infecie pulmonar bacterian
C: Tuse convulsiv
D: Cardiomiopatie
E: Cardiopatie congenital
Vezi raspuns

670

52. [ITR10044] Cazurile de broniolit acut la sugar se spitalizeaz n caz de ()

A: Prematuritate
B: Exist raluri crepitante care evoc o bronho-alveolit
C: Exist somnolen
D: FR > 60/min
E: Vrsta sub 2 ani
Vezi raspuns
53. [ITR10045] n caz de angin ulceroas la copilul sub 3 ani, se vor efectua urmtoraele examinri
()
A: TDR
B: Hemocultura
C: Exudat faringian
D: Hemograma
E: Serologie EBV
Vezi raspuns
54. [ITR10046] Anginelor cu streptococ la copii pot avea urmtoarele complicaii ()
A: Adenoflegmon
B: Glomerulonefrita
C: Endocardita infectioasa
D: Abces retrofaringian
E: Reumatism articular acut
Vezi raspuns
55. [ITR10054] Urmtoarele afirmaii despre anginele copilului sunt adevrate,cu excep ia: (pag.
1068, 1069)
A: angina ulceroas din agranulocitoz este bilateral
B: angina pseudomembranoas nu poate fi difteric n Frana, datorit vaccinrii
C: angina ulceroas fusospirilar este bilateral
D: herpangina este o angin vezicular
E: examenul clinic orienteaz spre o origine viral sau bacterian
Vezi raspuns
56. [ITR10056] Despre anginele copilului sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1068-1069)
A: Anginele cu streptococ sunt cele mai frecvente
B: Anginele streptococice se pot complica cu RAA, glomerulonefrita sau adenoflegmon
C: Toate anginele asociaza febra moderata
D: Din tabloul clinic pot face parte: febra, otalgia reflexa, adenopatiile cervicale bilaterale sau
tulburarile digestive
E: In caz de angina pseudomembranoasa sunt necesare examinari speciale precum hemograma,
serologia EBV si exudatul faringian
Vezi raspuns
57. [ITR10057] Despre managementul in rinofaringita sunt false urmatoarele afirmatii: (1068)
A: Spalaturi ale foselor nazale cu ser fiziologic
B: Spalatura choanelor si cavumului cu ser fiziologic
C: In caz de febra - antibiotic in doza mica
D: Antipiretice in caz de febra prelungita (peste 3 zile)
E: In caz de TDR pozitiv - amoxicilina timp de 6 zile
Vezi raspuns
58. [ITR10058] Un sugar cu bronsiolita acuta se va spitaliza daca: (1099)
A: A fost nascut prematur <36 saptamani
B: Este de varsta mica <6 saptamani
C: Prezinta polipnee - FR>60/min
D: Este deschidratat, somnolent sau are aspect toxic
E: Are dificultati la alimentatie (mai putin de 2-3 mese pe zi)

671

Vezi raspuns
59. [ITR10059] Despre bronsiolita acuta la sugar sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
(1099)
A: Apare in cadrul unor epidemii de iarna, virale (cel mai frecvent cu HSV)
B: Apare la sugar sub 2 ani
C: Tabloul clinic este format din tuse seaca, detresa respiratorie cu raluri crepitante
D: Apneea si hipercapnia reprezinta criterii de spitalizare
E: Diagnosticul diferential se realizeaza cu infectia pulmonara bacteriana, tusea convulsiva sau
cardiomiopatia
Vezi raspuns
60. [ITR10060] Despre tratamentul bronsiolitei acute la sugar sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
(1099-1100)
A: In caz de suprainfectie bacteriana, in ambulatoriu, se va administra asocierea amoxicilinaclavulanat
B: Pozitie procliva ventrala la 30 grade realizata cu ham de siguranta (in spital)
C: In spital se vor supraveghea atent frecventa respiratorie, semnele de lupta respiratorie, saturatia
oxigenului, starile hemodinamica si nutritionala.
D: In ambulatoriu se va realiza dezobstructia nazala cu ser fiziologic de 3 ori pe zi
E: Oxigenoterapie in caz de SaO2<97%
Vezi raspuns
61. [ITR10062] Sunt asemanari intre bronsita acuta si bronsiolita acuta urmatoarele cu exceptia:
(1099-1100)
A: Terapia cu amoxicilina-clavulanat
B: Detresa respiratorie
C: Ralurile sibilante
D: Febra > 38 gr C
E: Etiologia virala
Vezi raspuns
62. [ITR10063] O pneumonie la copil poate fi sugerata de urmatoarele semne: (1100)
A: Febra, polipnee, tuse
B: Dureri abdominale febrile
C: Meningism
D: Suflu tubar, raluri sibilante si diminuarea murmurului vezicular la auscultatie
E: Suflu cavitar, raluri sibilante si accentuarea murmurului vezicular la auscultatie
Vezi raspuns
63. [ITR10065] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre pneumonii la copil, cu exceptia: (1101)
A: Radiografia pulmonara evidentiaza complicatii precum fibroza interstitiala si abces
B: In caz de suspiciune de Mycoplasma se realizeaza proteina C reactiva din secretiile nazale
C: In cazul infectiei cu pneumococ se va decela hipocaliemie la bilantul biologic
D: Pe radiografia toracelui se pot evidentia focarele pulmonare alveolar si interstitial
E: In cazul unei infectii cu haemophilus se realizeaza bilant inflamator - hemograma, proteina C
reactiva
Vezi raspuns
64. [ITR10066] Nu reprezinta criterii de gravitate pentru pneumonie: (1100)
A: Prematuritate <34 saptamani
B: Context social care impiedica supravegherea si/sau accesul la ingrijiri medicale
C: Frecventa respiratorie >60/min
D: Sindromul infectios sever
E: Repercursiuni asupra starii generale: deshidratarea si aspectul toxic
Vezi raspuns
65. [ITR10067] Alegeti variantele corecte referitoare la tratamentul pneumoniei la copil: (1101)
A: In spital se va trata insuficienta alimentara
B: Antibioterapia este sistematica, de urgenta si de prima intentie

672

C: Inainte de 3 ani se administreaza amoxicilina 80-100 mg/kgc/zi in 3 prize timp de 10 zile pentru
suspiciunea principala de pneumococ si mycoplasma
D: In caz de alergie la penicilina a copilului sub 3 ani cu pneumonie se administreaza cefotaxim 100
mg/kgc/zi sau ceftriaxona 150 mg/kgc/zi
E: In toate cazurile, reevaluare la 48-72 de ore
Vezi raspuns
66. [ITR10068] Sunt elemente comune intre pneumonii si pleuropneumopatii, cu exceptia: (11001101)
A: Etiologia virala
B: Stafilococul si streptococul pneumoniae sunt principalele cauze
C: Durerile abdominale sunt incluse in tabloul clinic
D: La auscultatie, murmurul vezicular este diminuat
E: Pe radiografia toracica poate fi evidentiat un revarsat pericardic
Vezi raspuns
67. [ITR10070] Pleuropneumopatiile la sugar si copil se pot diagnostica prin: ()
A: tablou infectios si respirator moderat
B: dureri abdominale reduse
C: accentuarea murmurului vezicular
D: matitate la percutie
E: tablou infectios si respirator marcat
Vezi raspuns
68. [ITR10072] Tratamentul bronsitei acute la copil cuprinde: ()
A: Dezobstructie nazala cu decongestionant nazal.
B: Tratament etiologic al febrei.
C: Antibioterapie daca febra> 37,8 grade C.
D: Antibioterapie daca apar raluri crepitante.
E: Antibioterapie daca apare o afectare alveolara radiologica.
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Alergii respiratorii la copii: Rinita

alergic, astmul la copil
1. [ARC10005] Care dintre urmtoarele reprezint tratamentul de fond folosit n astmul intermitent? ()
A: Corticoizii inhalatori
B: Corticoizii per os
C: Inhibitorii de leucotriene
D: Beta 2 adrenoimimetice cu durat lung de aciune
E: Astmul intermitent nu are tratament de fond
Vezi raspuns
2. [ARC10006] n astmul alergic sever se poate folosi ca tratament asociat urmtoarea substan : ()
A: Omalizumab
B: Propranolol
C: Histamina
D: Aspirina
E: Ranitidina
Vezi raspuns
3. [ARC10008] Care este criteriul de gravitate care poate anun a stop respirator iminent n astmul
bronic la copil? ()
A: Dispneea la efort
B: Bradicardia
C: Ralurile sibilante

673

D: PEF peste 80%

E: SaO2 90-95%
Vezi raspuns
4. [ARC10009] Care este tratamentul de fond de prim inten ie n nivelul 1 din astmul bronsic dup
GINA 2006? ()
A: Corticoizi inhalatori n doze slabe
B: Antileucotriene
C: Betaadrenergice cu aciune prelungit
D: Teofiline retard
E: Anti IgE
Vezi raspuns
5. [ARC10010] Care este tramentul crizei de astm bronsic dup GINA2006? ()
A: Corticostreroizi n doze slabe
B: Histamina
C: Adrenalina
D: Antileucotriene
E: Beta 2 adrenergice cu aciune rapid la nevoie
Vezi raspuns
6. [ARC10012] Despre astmul persistent usor spre moderat la copil este falsa urmatoarea afirmatie :
(1093)
A: simptome diurne 1 sau 2 /sapt
B: repercursiuni asupra activitatilor zilnice usoare
C: exacerbari 0-1 pe an
D: beta 2 mimetice cu durata scurta de actiune 1 sau 2 zile pe sapt
E: simptome nocturne 1 sau 2 nopti pe lune
Vezi raspuns
7. [ARC10025] Frecventa respiratorie in timpul crizei de astm moderat la copil este: (pag:1095)
A: crescuta
B: scazuta
C: >30/min
D: cu pauze
E: normala
Vezi raspuns
8. [ARC10030] SaO2 in criza de astm moderat a copilului este: (pag:1095)
A: <90%
B: 90-95%
C: >95%
D: normala
E: nu este afectata
Vezi raspuns
9. [ARC10033] Dintre parametrii care definesc controlul astmului, 1 criza in oricare saptamana se
incadreaza in: (pag:1096)
A: astm controlat
B: astm partial controlat
C: necontrolat
D: nu are importanta
E: astm prost controlat
Vezi raspuns
10. [ARC10034] Astmul necontrolat la copil presupune: (pag:1096)
A: limitarea activitatilor prezenta
B: simptome diurne >=2/sapt
C: simptome nocturne prezente

674

D: VEMS/PEF <80%
E: cel putin 3 din variantele de mai sus
Vezi raspuns
11. [ARC10052] Tratamentul rinitei alergice persistente la copil NU include ()
A: Imunoterapie specific
B: Eviciune alergic
C: Igien nazal
D: Corticoizi locali
E: Antihistmainice H1 sistemice
Vezi raspuns
12. [ARC10053] Eliberarea de histamin din cadrul rinitei alergice NU determin urmtorul simptom ()
A: Tuse
B: Congestie nazal
C: Strnut
D: Prurit
E: Secreie nazal
Vezi raspuns
13. [ARC10055] Urmtoarele reprezint examinri necesare la copilul cu astm alergic, cu excepia ()
A: Anchet alergologic familial
B: Test la pneumalergeni peste 36 luni
C: Test la trofalergeni peste 36 luni
D: Dozarea IgE sub 36 luni
E: Prick test
Vezi raspuns
14. [ARC10061] Nivelul doi de tratament al astmului la copil include ca prim intenie ()
A: Theo retard
B: Anti IgE
C: CSI doza slaba + LABA
D: CSI doza mare
E: ALT
Vezi raspuns
15. [ARC10062] Ca urmare a unei crize de astm cu rspuns pozitiv, copilul poate fi externat dac
(pag1095-1098)
A: Are semne clinice uoare
B: PaO2 < 60 mmHg
C: PaCO2 > 45 mmHg
D: SaO2 > 90%
E: PEF > 60%
Vezi raspuns
16. [ARC10064] Referitor la dispneea n astmul moderat la copil, urmtoarea afirmarie este fals
(pag:1095)
A: ipete mai scurte
B: Sugar linitit
C: Prefer poziia eznd
D: Dificultti de alimentatie
E: Apare in repaus
Vezi raspuns
17. [ARC10071] Astmul bronsic sub 36 luni se defineste prin ()
A: dispnee inspiratorie
B: tuse productiva
C: rinoree muco-purulenta
D: 3 atacuri de dispnee cu raluri sibilante de la nastere
E: dispnee expiratorie

675

Vezi raspuns
18. [ARC10002] Care sunt examinarile complementare necesare n astmul alergic la copil? (pg. 1092)
A: Ancheta alergologic
B: Prick test cutanat
C: IgE serice totale la copilul sub 36 de luni
D: Testare alergeni alimentari
E: Testare alergeni respiratori
Vezi raspuns
19. [ARC10003] Factorii de risc endogeni pentru alergiile respiratorii la copil sunt: ()
A: Teren genetic
B: Factori emoionali
C: Infeciile respiratorii
D: Poluarea atmosferic
E: Obezitatea
Vezi raspuns
20. [ARC10004] Care din urmtoarele sunt semne de atopie personala utile n diagnosticul astmului
alergic? ()
A: Psoriazis
B: Eczema
C: Rinita atrofic
D: Rinita sezonier
E: Alergie alimentar
Vezi raspuns
21. [ARC10007] Tratamentul rinitei alergice intermitente const n: ()
A: Eviciune alergenic
B: Corticoizi inhalator
C: Histamina
D: Cromone
E: Decongestionante
Vezi raspuns
22. [ARC10011] Dup GINA 2006, astmul bronsic controlat se poate defini prin urmtorii parametri: ()
A: Fr limitarea activitilor
B: Fr simptome nocturne
C: Valoarea VEMS/PEF sub 80%
D: Fr exacerbri
E: Folosirea zilnica a beta 2 agonitilor
Vezi raspuns
23. [ARC10013] Parametrii care definesc astmul controlat sunt urmtorii, cu excepia: (ARC10013)
A: Simptome diurne > 2/spt.
B: Fr limitarea activitilor
C: Exacerbri > 1/an
D: VEMS normal
E: Utilizarea corticoizilor orali lunar
Vezi raspuns
24. [ARC10014] La copilul <36 luni, astmul persistent usor spre moderat include: ()
A: simptome diurne 1 sau 2 zile/saptamana
B: simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna
C: repercursiuni usoare asupra activitatilor zilnice
D: beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune <1 zi/semestru
E: exacerbari 0-1/an
Vezi raspuns
25. [ARC10015] Astmul persistent sever la copilul <36 luni include: ()

676

A: simptome diurne >2 zile/sapt

B: simptome nocturne >2 nopti/luna
C: repercursiuni asupra activitatilor zilnice importante
D: beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune >2 zile/luna
E: exacerbari >=2 in ultimele 6 luni
Vezi raspuns
26. [ARC10016] Astmul intermitent la copilul <36 de luni include: (pg. 1093)
A: simptome diurne <1 zi /sapt
B: simptome nocturne <1 noapte/luna
C: repercursiuni usoare asupra activitatilor zilnice
D: beta-2-mimetice cu actiune scurta de actiune <1 zi/sapt
E: excerbari 0-1 in ultimele 6 luni
Vezi raspuns
27. [ARC10017] Astmul copilului sub 36 de luni se defineste astfel: ()
A: orice episod dispneic cu raluri sibilante care s-a produs cel putin de 3 ori de la nastere
B: indiferent de varsta de debut
C: indiferent de cauza
D: indiferent de prezenta sau absenta unei atopii
E: prezenta unei atopii este foarte importanta
Vezi raspuns
28. [ARC10018] Principii de tratament in astmul alergic la copil sunt urmatoarele: ()
A: astm intermitent: fara tratament de fond
B: astm usor: corticoizi inhalator in doza mica/medie
C: astm sever: corticoizi inhalator +/- beta2-mimetice cu durata scurta de actiune
D: omalizumab in astmul alergic sever
E: prevenirea infectiilor virale
Vezi raspuns
29. [ARC10019] Urmatoarele informatii despre rinita alergica la copil sunt adevarate: ()
A: rinita acuta
B: include cel putin: obstrucite, rinoree, stranut, prurit nazal, secretii posterioare
C: rar asociata cu conjunctivita sau cu simptome bronsice
D: 10-40% din populatia generala
E: include rinita alergica polenica intermitenta si rinita alergica persistenta
Vezi raspuns
30. [ARC10020] Urmatoarele aformatii despre rinita alergica polenica intermitenta la copil sunt
adevarate: ()
A: debut intre 5 si 35 de ani
B: debut frecvent la pubertate
C: tratament local: corticoizi inhalator, antihitaminice
D: tratament local: cromone, decongestionante
E: imunoterapia specifica e inutila
Vezi raspuns
31. [ARC10021] Urmatoarele sunt caracteristici ale dispneei in criza de astm al copilului: ()
A: apare la mers, clinostatism tolerat in astmul usor
B: apare in repaus in astmul moderat
C: alimentatie imposibila in astmul sever
D: aplecat in fata in astmul moderat
E: apare cand vorbeste in astmul moderat
Vezi raspuns
32. [ARC10022] Urmatoarele sunt caracteristici ale dispneei in criza de astm moderat la copil: ()
A: cand vorbeste
B: sugar prea linistit
C: tipete mai scurte

677

D: prefera pozitia aplecat in fata

E: apare in repaus
Vezi raspuns
33. [ARC10023] Vorbirea in timpul crizei de astm la copil este caracterizata astfel, cu exceptia: ()
A: normala in astmul usor
B: fraze izolate in astmul sever
C: cuvinte izolate in astmul moderat
D: vorbire absenta in astmul sever
E: vorbirea nu este afectata indiferent de gravitate
Vezi raspuns
34. [ARC10024] Starea de constienta in functie de gravitatea crizei de astm la copil variaza astfel: ()
A: agitatie posibila in astmul usor
B: de obicei agitatie in astmul moderat
C: somnolenta, confuzie in astmul sever
D: somnolenta in iminenta de stop respirator
E: de obicei agitatie in astmul sever
Vezi raspuns
35. [ARC10026] Frecventa respiratorie normala in functie de varsta este urmatoarea: ()
A: <2luni: <60/min
B: 2-12 luni: <50/min
C: 1-5 ani: <30/min
D: 6-8 ani: <30/min
E: variaza intre 20 si 40 pentru orice varsta
Vezi raspuns
36. [ARC10027] In criza de astm moderat la copil intalnim: ()
A: utilizarea muschilor respiratori este obisnuita
B: raluri sibilante importante
C: frecventa cardiaca >120/min
D: poate fi prezent pulsul paradoxal
E: PaO2 >60 mmHg
Vezi raspuns
37. [ARC10028] In caz de stop respirator iminent la copilul in criza astm sunt prezente urmatoarele:
()
A: somnolenta, confuzie
B: pauze respiratorii
C: asinergie toracoabdominala
D: tahicardie
E: raluri sibilante importante
Vezi raspuns
38. [ARC10029] PaO2 variaza in functie de gravitatea crizei de astm la copil astfel: ()
A: astm usor: normala
B: astm moderat: >60 mmHg
C: astm sever: <60 mmHg
D: <60 mmHg indiferent de gravitate
E: ramane normala in orice stadiu
Vezi raspuns
39. [ARC10031] Auscultatia pulmonara in criza de astm a copilului releva: ()
A: raluri sibilante moderate, numai expiratorii in astmul usor
B: raluri sibilante importante in astmul moderat, sever
C: silentium auscultatoric in iminenta de stop respirator
D: raluri crepitante
E: auscultatie normala

678

Vezi raspuns
40. [ARC10032] PCO2 in criza de astm la copil depinde de gravitatea astmului astfel: ()
A: astm usor, moderat: <45 mmHg
B: astm usor: <45mmHg
C: astm sever: >45 mmHg
D: astm sever: >70mmHg
E: >45 mmHg: in orice stadiu
Vezi raspuns
41. [ARC10035] Tratamentul crizei de astm la copil dupa o evaluare initiala este: ()
A: oxigenoterapie pentru obtinerea unei SaO2 >=95%
B: nebulizare de beta2-adrenergice cu actiune rapida continua timp de o ora
C: corticoterapie generala in absenta ameliorarii imediate, in caz de consum recent de beta2adrenergice
D: corticoterapie generala in caz de criza initial sevara
E: exclusiv tratament local
Vezi raspuns
42. [ARC10036] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu criza moderat severa a copilului
cu astm: ()
A: PEF 60-80% din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta
B: semne clinice moderate
C: tratament (1-3 ore) cu oxigen, beta2-adregenergice cu actiune rapida la fiecare ora,
corticoterapie orala
D: PEF<60%
E: tratament cu anticolinergice
Vezi raspuns
43. [ARC10037] Criza severa a copilului cu astm, afirmatii adevarate: ()
A: antecedente sau risc de astm acut grav
B: PEF<60%
C: semne clinice importante
D: tratament cu beta2-adrenergice cu actiune rapida si anticolinergice
E: tratament cu corticoterapie locala, oxigen
Vezi raspuns
44. [ARC10038] Mijloacele de evaluare clinic in timpul crizei de astm la copil sunt: (pg. 1097)
A: auscultatie, semne de lupta
B: FR, FC
C: SaO2
D: PEF
E: PCO2
Vezi raspuns
45. [ARC10039] Un raspuns bun la tratament in criza de astm la copil presupune: ()
A: raspuns clinic persistent 1 ora dupa finalizarea tratamentului
B: examen clinic fara detresa respiratorie
C: PEF >70%
D: SaO2 <95%
E: PaO2 <60 mmHg
Vezi raspuns
46. [ARC10040] Alegeti afirmatiile adevarate ce corespund unui raspuns partial la tratament in criza
de astm la copil: ()
A: factori de risc pentru astm acut grav
B: PEF<60%
C: SaO2<95%
D: spitalizare
E: terapie intensiva

679

Vezi raspuns
47. [ARC10041] Raspunsul slab la tratament in criza de astm la copil presupune: ()
A: detresa respiratorie importanta, tulburari de constienta, somnolenta
B: PEF< 30%
C: PaCO2>45 mmHg, PaO2 <60 mmHg
D: terapie intensiva
E: corticoterapie orala
Vezi raspuns
48. [ARC10042] Urmatoarele afirmatii cu privire la tratamentul crizei de astm la copil, cu raspuns slab
la tratamentul initial, sunt adevarate: (pg. 1097)
A: terapie intensiva
B: anticolinergice
C: corticoterapie orala
D: beta2-adrenergice iv
E: asistenta ventilatorie nu este necesara
Vezi raspuns
49. [ARC10043] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu revenirea la domiciliu a copilului
ce a avut o criza de astm: ()
A: PEF>60%
B: stabilitate clinica sub tratament
C: tratament la domiciliu cu beta2-adrenergice intravenos, corticoterapie orala de lunga durata
D: urmarire medicala indeaproape
E: se va evalua necesitatea unu i tratament de fond
Vezi raspuns
50. [ARC10044] Tratamentul de font al astmului de nivel 4 la copil include: ()
A: de prima intentie: CS per os
B: de prima intentie: CSI doza medie/mare
C: optiuni: ant-IgE
D: optiuni: ALT
E: optiuni: Theo retard
Vezi raspuns
51. [ARC10045] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul de fond al astmului la copil, nivel 2, sunt
adevarate: ()
A: CSI in doze slabe + LABA de prima intentie
B: CSI in doza medie sau mare ca optiune alternativa
C: ALT de prima intentie
D: CSI in doze slabe de prima intentie
E: CSI doza mica + ALT sau Theo retard ca optiune
Vezi raspuns
52. [ARC10046] n rinita alergic persistent se efectueaz urmtoarele examinri complementare ()
A: Teste multialergenice cu rspuns global
B: Dozarea IgE totale
C: Prick-test
D: Endoscopie nazal
E: Dozarea IgE nespecifice
Vezi raspuns
53. [ARC10047] Despre rinita alergic se poate afirma ()
A: Este nsoit de dispnee
B: Asociaza eczem
C: Se asociaz cu o conjunctivit
D: Este nsoit de prurit nazal
E: Se caracterizeaz prin inflamaia mucoasei nazale indus de alergeni
Vezi raspuns

680

54. [ARC10048] Referitorul la astmul intermitent, urmtoarele afirmaii NU sunt adevrate (pag:1093)
A: Tratamentul se face cu corticoizi inhalatori
B: Exacerbrile sunt foarte dese
C: Nu se recomand tratament de fond
D: Afecteaz puin activitile zilnice
E: Este necesar administrarea de beta-2 mimetice mai puin de o zi pe sptmn
Vezi raspuns
55. [ARC10049] Astmul alergic se manifest n conjuncie cu ()
A: Alergie alimentar
B: Atopie familial
C: Rinita alergic
D: Conjunctivit
E: Eczem
Vezi raspuns
56. [ARC10050] La domiciliu, cele mai uzuale substane poluante / factori de poluare sunt ()
A: Factor endogen
B: Mucegaiul
C: Factor exogen
D: Tabagismul
E: Dioxidul de azot
Vezi raspuns
57. [ARC10054] Astmul uor sau moderat la copil este caracterizat de ()
A: Necesita Beta-2 mimetice cu durata scurta de actiune
B: Simptome diurne mai rare de o data pe saptamana
C: Afectare uoar a activitilor zilnice
D: Exacerbare maxim o data pe an
E: Simptome nocturne mai rar de o data pe luna
Vezi raspuns
58. [ARC10056] n cazul tratamentului unei crize severe de astm la copil, reprezint semne de
rspuns slab ()
A: SaO2 < 95%
B: PEF < 60%
C: Somnolen
D: Tulburri de contien
E: Factori de risc pentru astm acut grav
Vezi raspuns
59. [ARC10057] Criza de astm se trateaz local cu ()
A: Nebulizare de Beta-2 adrenergice cu aciune rapid timp de dou ore
B: Corticoterapie general n absena ameliorrii imediate
C: Corticoterapie intravenoas
D: Nebulizare de Beta-2 adrenergice cu aciune rapid timp de o or
E: Oxigenoterapie pentru obinerea unei SaO2 mai mare sau egal cu 95%
Vezi raspuns
60. [ARC10058] Astmul necontrolat la copil se definete prin ()
A: O criz n oricare sptmn
B: Mai mult de dou simptome diurne pe sptmn
C: Limitare a activitilor
D: Absena simptomelor nocturne
E: Una sau mai multe crize pe an
Vezi raspuns
61. [ARC10059] Astmul sever este caracterizat de urmtorii parametri ()
A: SaO2 > 95%

681

B: SaO2 ntre 90 i 95%

C: PaCO2 > 45 mmHg
D: Cianoza posibil
E: PO2 > 60 mmHg
Vezi raspuns
62. [ARC10060] Astmul sever la copil este caracterizat de ()
A: Absen'a pulsului paradoxal
B: Asinergie toraco abdominal[
C: Frecven cardiac > 120 bti pe min
D: Raluri sibilante importante
E: Frecven respiratorie > 30/min
Vezi raspuns
63. [ARC10065] Alergiile respiratorii la copii: (pag. 1092)
A: sunt mai frecvente la fete dect la biei
B: sunt mai frecvente dect la aduli
C: au o prevalen n scdere datorit diagnosticului rapid actual
D: au ca factor de risc endogen obezitatea
E: au ca factor de risc exogen antigene susceptibile s declan eze un rspuns imun mediat de IgA
Vezi raspuns
64. [ARC10066] Indicaiile terapeutice n astmul la copil, bazate pe nivelul de control al
simptomatologiei presupun, cu excepia: (pag. 1098)
A: antileucotrienele i teofilina retard se pot asocia ca i opiuni n nivelul 2 de control al astmului
B: antileucotrienele i teofilina retard se pot asocia ca i tratament de prim inten ie n nivelul 3 de
control al astmului
C: anti IgE sunt indicate doar n nivelul 4
D: teofilina retard se poate da ca opiune n nivelul 1
E: scderea nivelului de control va duce la intensificarea metodelor terapeutice
Vezi raspuns
65. [ARC10067] Examinari complementare necesare in astmul alergic sunt: ()
A: Prick test cutanat
B: Ancheta alergologica
C: Dozarea Ig A la copilul peste 36 de luni
D: Teste multialergenice la copilul sub 36 de luni
E: Testarea sensibilitatii de tip 1
Vezi raspuns
66. [ARC10068] Stadiul de ast intermident este reprezentat de: ()
A: Simptome diurne <1 zi/sapt
B: Simptome nocturne <1 noapte/luna
C: Repercursiuni usoare asupra activitatilor zilnice
D: Exarcerbari 0-1/an
E: Nici o repercursiune asupra activitatilor zilnice
Vezi raspuns
67. [ARC10069] Astumul persistent usor spre moderat cuprinde urmatoarele: ()
A: Simptome diurne <1 zi/sapt
B: Simptome diurne 1 sau 2 zile/sapt
C: Simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna
D: Simptome nocturne 1 sau 2 nopti/sapt
E: Exacerbari < 2 in ultimele 6 luni
Vezi raspuns
68. [ARC10070] Tratamentul in astmul alergic la copil cuprinde urmatoare ()
A: Corticoizi inhalator in doza mica/medie in forma intermitenta
B: Omalizumab in astmul alergic sever

682

C: Combaterea fumatului activ

D: In astmul sever se poat asocia si b2 mimetice pe langa corticoterapie
E: Prevenirea infectiilor virale
Vezi raspuns

Intrebarile din
Leucocituria

tema Infeciile

urinare

la

copil.

1. [IUC10003] Care este examinarea complementar de prim inten ie n pielonefrita la copil? ()

A: Hemograma
B: Urocultura
C: Bandeleta urinar
D: Ecografia renal
E: Hemocultura
Vezi raspuns
2. [IUC10004] Entitatea patologic depistat prin cistografie retrograd efectuat la copil cu
pielonefrita este: ()
A: Insuficiena renal cronic
B: Refluxul vezico-ureteral
C: Ptoza renal
D: Malformaiile vasculare renale
E: Cicatricile renale
Vezi raspuns
3. [IUC10006] Referitor la tratamentul antibiotic al pielonefritei copilului, care din afirma ii este
adevrat? ()
A: Dureaz 10 zile n total
B: Este obligatoriu intravenos
C: Tratamentul de atac dureaz 12 ore
D: Aminoglicozidele sunt contraindicate
E: Se efectueaz ntotdeauna n ambulator
Vezi raspuns
4. [IUC10007] Care din urmtoarele afirmaii n legtur cu diagnosticul cistitei la feti e este
adevrat? ()
A: Bandeleta urinar este negativ (leucociturie, nitrii)
B: Prezena febrei
C: Prezena durerii lombare
D: Prezena sindromului inflamator
E: n sumarul de urina se identific flora bacterian unic
Vezi raspuns
5. [IUC10009] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la diagnosticul de pielonefrit la copil este
adevrat? ()
A: Se confirm n caz de leucociturie de peste 104/ml chiar fr bacteriurie
B: Se confirm n caz de prezen a unei bacteriurii unice peste 105/ml
C: Se confirm n caz de leucociturie de peste 104/ml i prezen a unei bacteriurii unice peste 105/ml
D: Se confirm n caz de hematurie microscopic
E: Se confirm prin prezena cristalelor birefringente
Vezi raspuns
6. [IUC10022] Reprezint semne sau simptome n cistita la copil, cu excepia ()
A: Arsuri la miciune
B: Absena febrei
C: Durere lombar

683

D: Incontinen urinar
E: Disurie
Vezi raspuns
7. [IUC10023] n pielonefrita copilului, tratamentul NU include ()
A: Amoxicilin 100 mg/kg/zi n 3-4 doze
B: Gentamicin 3 mg/kg/zi i.m.
C: Gentamicin 3 mg/kg/zi i.v.
D: Ceftriaxon i.v. 50 mg/kg/zi n dou doze
E: Ceftriaxon i.m. 50 mg/kg/zi n doza unic
Vezi raspuns
8. [IUC10024] n pielonefrita copilului prima investigaie este ()
A: Urocultura
B: Bandelet urinar
C: Hemogram
D: Ecografia renal
E: Examen sumar de urin
Vezi raspuns
9. [IUC10002] n pielonefrita acut la copil, bandeleta urinar este util pentru determinarea: ()
A: Cilindrilor leucocitari
B: Leucocituriei
C: Nitriilor
D: Hematuriei
E: Cristalelor birefringente
Vezi raspuns
10. [IUC10005] Asocierea unui aminoglicozid la tratamentul de atac al pielonefritei copilului este
necesar n caz de ()
A: Uropatie malformativ cunoscut
B: Vrsta < 3 luni
C: Sindrom septicemic
D: Imunodepresie
E: Urocultura pozitiv pentru enterococ
Vezi raspuns
11. [IUC10008] Tratamentul oral de ntreinere n pielonefrita copilului const n: ()
A: Cotrimoxazol sau Cefixim, n funcie de rezultatele antibiogramei
B: n caz de rezisten la alte familii de antibiotice, ciprofloxacina poate fi luat n considerare n
prepubertate
C: Reevaluare clinic dup 10 -14 zile
D: Prevenirea i tratamentul costipaiei
E: Cotrimoxazolul se poate administra de la natere
Vezi raspuns
12. [IUC10010] Tratamentul cistitei copilului const n: ()
A: Ceftriaxon (i.v sau i.m)
B: Cotrimoxazol sau cefixim pentru 3-5 zile
C: Nu este necesar prevenirea recidivelor
D: tratamentul diareei, frecvent asociate n aceste cazuri
E: tratamentul instabilitii vezicale
Vezi raspuns
13. [IUC10011] Principiile terapeutice n pielonefrita copilului includ: ()
A: spitalizare dac copilul are vrsta sub 3 luni
B: spitalizare dac sunt semne de infecie sever
C: evitarea iniial a tratamentului antibiotic
D: tratament antibiotic timp de 3-4 sptmni
E: iniial tratament antibiotic intravenos, apoi oral

684

Vezi raspuns
14. [IUC10012] Diagnosticul clinic in pielonefrita copilului cuprinde: ()
A: febra
B: semne functionale urinare: polakiurie, disurie, urina urat mirositoare
C: alterarea starii generale (inconstanta)
D: dureri lombare
E: hipertensiune
Vezi raspuns
15. [IUC10013] In legatura cu bandeleta urinara, in pielonefrita copilului, se poate spune: ()
A: examinare de prima intentie
B: prezinta mare sensibilitate
C: daca este negativa exclude diagnosticul: in special la sugarii sub 3 luni, in caz de antibioterapie
sau leucopenie
D: alte examinari complementare nu se vor realiza decat in caz de BU pozitiva
E: BU negativa nu exclude diagnosticul in cazul sugarilor sub 3 luni, antibioterapie, leucopenie
Vezi raspuns
16. [IUC10014] Examinarile complementare in cazul pielonefritei copilului sunt urmatoarele: ()
A: scintigrafie renala cu DMSA dupa 6 luni de la infectie: deceleaza cicatrici renale, rezervata
cazurilor de infectii recidivante
B: cistografie retrograda: depisteaza stenoza pielocaliceala
C: ecografie renala: depisteaza un abces renal, o anomalie a cailor excretoare, uropatie subiacenta
D: hemocultura
E: uree, creatinina, PCR, procalcitonina, hemograma, examen sumar de urina, urocultura
Vezi raspuns
17. [IUC10015] Tratamentul de atac al pielonefritei copilului consta in: ()
A: ceftriaxon (iv sau im) doar pentru pacientii spitalizati: 50 mg/kg/zi doza unica
B: amoxicilina 100 mg/kg/zi in 3-4 doze fara a depasi 4 g/zi, in caz de enterococ
C: se asociaza amoxicilina in doza de 3 mg/kg/zi iv sau im o data pe zi in caz de: varsta >3 luni,
uropatie malformativa cunoscuta, sindrom septicemic, imunosupresie
D: 2-4 zile cu ceftriaxon sau amoxicilina +/- gentamicina
E: 10 zile in total
Vezi raspuns
18. [IUC10016] Factorii de risc pentru pielonefrita la copil sunt: ()
A: semne de instabilitate vezicala
B: constipatie
C: diaree
D: litiaza
E: IRC
Vezi raspuns
19. [IUC10017] Tratamentul de intretinere al pielonefritei copilului presupune: ()
A: cotrimoxazol dupa varsta de o luna
B: cefixim de la 6 luni
C: ciprofloxacina poate fi luata in considerare la prepubertate
D: reevaluare la 48-72 de ore
E: instalilitatea vezicala se trateaza igieno-dietetic, oxibutina (copil <6 ani)
Vezi raspuns
20. [IUC10018] Urmatoarele afirmatii in legatura cu cistita la copii sunt adevarate: ()
A: rar la sugar, frecvent la fetite
B: febra, durere lombara, sindrom inflamator
C: BU: leucocoturie, nitriti
D: tratament cu cotrimoxazol sau cefixim 3-5 zile
E: tratamentul instabilitatii vezicale, al constipatiei

685

Vezi raspuns
21. [IUC10019] Pielonefrita la copil se trateaz oral cu ()
A: Ciprofloxacin n caz de rezisten la alte familii de antibiotic
B: Cefxim pentru copii mai mari de 6 luni
C: Fluoroquinolone la adolescent
D: Gentamicina 3 mg/kg/zi
E: Cotrimoxazol dac sugarul nu a mplinit o lun
Vezi raspuns
22. [IUC10020] n pielonefrit, apar urmtoarele modificri, cu excepia ()
A: Sindrom inflamator
B: Uree i creatinin crescute
C: Nitrii
D: Leucociturie peste 10000/ml
E: Leucocitoz cu PMN sczute
Vezi raspuns
23. [IUC10021] Diagnosticul clinic al pielonefritei la copil se stabilete pe urmtoarele ()
A: Oligurie
B: Alterarea strii generale
C: Absena durerii lombare
D: Disurie
E: Urin mirositoare
Vezi raspuns
24. [IUC10025] Urmtoarele afirmaii despre pielonefrit sunt adevrate, cu excep ia: (pag. )
A: este cea mai frecvent infecie a copilului
B: asociaz diaree i vrsturi
C: n caz de recidiv se efectueaz sistematic cistografia retrograd
D: bandeleta urinar este examinarea complementar de prim inten ie
E: durerile lombare sunt cu att mai frecvente cu ct copilul este mai mic
Vezi raspuns
25. [IUC10026] Principiile terapeutice n pielonefrita sugarului cu vrsta sub 3 luni constau n: ()
A: spitalizare obligatorie
B: antibioterapie timp de 10 zile
C: asocierea ceftriaxon + gentamicin
D: utilizare de fluoroquinolone n caz de rezisten la alte familii de antibiotice
E: cotrimoxazol n tratamentul de atac
Vezi raspuns
26. [IUC10027] Diagnosticul pozitiv de pielonefrit la copil se stabilete pe urmtoarele date clinice i
examene complementare: ()
A: febr, vrsturi, alterarea strii generale
B: dureri lombare (inconstante) cu att mai frecvente cu ct copilul este mai mare
C: scintigrafia renal cu DMSA este obligatorie la primul episod de pielonefrit
D: bandeleta urinar : prezena leucocituriei i a nitriilor
E: leucocituria de peste 104/ml i prezena unei bacteriurii unice de peste 105/ml
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Boli de nutriie la copil

1. [BNC10005] Obezitatea de gradul I la copil se define te prin urmtorul element: ()
A: IMC peste percentila 50
B: IMC peste percentila 75
C: IMC peste percentila 97
D: IMC peste 30 kg/mp suprafaa corporal

686

E: IMC peste 40 kg/mp suprafaa corporal

Vezi raspuns
2. [BNC10007] Care din afirmaiile urmatoare, n legtura cu managementul chirurgical al obezit ii la
copil este adevarat? ()
A: Este o msura de prim intenie
B: Se indic mai ales n obezitatea comun
C: Este contraindicat la adolescentul mare
D: Const n aplicarea unui inel gastric
E: Este contraindicat n obezitatea morbid
Vezi raspuns
3. [BNC10009] n diabetul la copil, determinarea anticorpilor anticelule insulare i anti GAD este util
n urmtoarea situaie: ()
A: Calcularea riscului de hipoglicemie
B: Diagnosticul pozitiv al bolii
C: Confirmarea caracterului autoimun
D: Confirmarea cetoacidozei
E: Confirmarea caracterului insulinodependent
Vezi raspuns
4. [BNC10010] n managementul diabetului la copil, Hb glicat trebuie s aib o valoare: ()
A: Sub 3%
B: Sub 5%
C: Sub 7,5%
D: Peste 9%
E: Peste 10%
Vezi raspuns
5. [BNC10011] Care este masura terapeutic ce se poate aplica la un copil autonom cu diabet
zaharat? ()
A: Insulina cu aciune rapid nainte de mese
B: Insulina cu aciune lent dimineaa
C: Gustare la ora 10
D: Maxim 2 injecii pe zi
E: 2/3 din doza total dimineaa i 1/3 seara
Vezi raspuns
6. [BNC10012] Criterii de severitate in caz de cetoacidoza diabetica sunt urmatoarele, cu exceptia:
(pag 1110)
A: deshidratare severa
B: varsta <5 ani
C: hipercapnie
D: tulburari de constienta
E: tulburari hemodinamice
Vezi raspuns
7. [BNC10013] Diagnosticul de diabet zaharat la copil este INCERT daca: ()
A: glicemia a jeun intre 6 si 7 mmol/l
B: insulinemia si peptidul C au valori foarte reduse
C: glicemia a jeun > 7 mmol/l
D: glicemia plasmatica >11mmol/l
E: glicozurie + cetonurie
Vezi raspuns
8. [BNC10022] Obiectivul glicemic in managementul pe termen lung al diabetului la copil este: ()
A: HbA1c <7,5%
B: HbA1c <6,5%
C: HbA1c <8%

687

D: HbA1c <7%
E: HbA1c <6%
Vezi raspuns
9. [BNC10039] Tratamentul obezitii la copil se realizeaz prin inel gastric n urmtorele cazuri ()
A: Adolescent mare cu obezitate morbid i esec al msurilor precedente
B: Adolescent mare cu obezitate comun
C: Copii obezi cu eec al celorlalte msuri
D: Copii cu obezitate morbid
E: Copii cu obezitate comun
Vezi raspuns
10. [BNC10040] Dieta copillor obezi include urmtoarele elemente ()
A: Limitarea produselor de ronit la o singur gustare
B: Stimularea activitii fizice
C: Limitarea la o butur dulce pe zi
D: Excluderea gustrii de la ora 10
E: Patru mese zilnice regulate
Vezi raspuns
11. [BNC10041] Nu reprezint complicaie morfologic a obezitii la copil ()
A: Hipogenitalism aparent
B: Vergeturi
C: Ginecomastie
D: Adipomastie
E: Steatoza hepatica
Vezi raspuns
12. [BNC10043] Regimul alimentar al unui copil diabetic autonom NU este caracterizat de ()
A: Limitarea cantitatii gustarilor dintre mese
B: Limitarea glucidelor cu absorbtie rapida
C: 20% proteine
D: 30% lipide
E: 50% glucide cu absorbtie lente
Vezi raspuns
13. [BNC10044] NU reprezint semne adrenergice de hipoglicemie ()
A: Tremurturi
B: Astenie
C: Parestezii
D: Anxietate
E: Transpiraii
Vezi raspuns
14. [BNC10045] n cetoacedoza diabetic la copil reprezint criteriu de severitate, cu excepia ()
A: Deshidratare sever
B: PCO2 sub 15 mmol/l
C: Acidoz sever
D: Hiperglicemie major
E: Vrsta sub 10 ani
Vezi raspuns
15. [BNC10046] Caracterul autoimun al diabetului la copil NU se confirm prin intermediul ()
A: Ac Anti-insulina
B: Ac Anti-IA-II
C: Ac Anti-CCP
D: Ac Anti-GAD
E: Ac Anticelule insulare
Vezi raspuns

688

16. [BNC10049] Care afirmatie privind semnele adrenergice ale hipoglicemiei din diabetul zaharat la
copil este FALSA ? ()
A: Tegumentele sunt uscate
B: Prezinta tahicardie
C: Tegumentele sunt umede (transpiratii)
D: Asociaza anxietate
E: Acuza parestezii si tremuraturi
Vezi raspuns
17. [BNC10002] Sindromul cardinal n diabetul zaharat la copil este compus din: ()
A: Poliurie osmotic
B: Transpiraii profuze
C: Polidipsie
D: Polifagie
E: Scdere n greutate
Vezi raspuns
18. [BNC10003] Cetoacidoza diabetic la copil se manifest prin: ()
A: Bradipnee
B: Deshidratare global
C: Greuri, vrsturi
D: Dureri abdominale
E: Astenie
Vezi raspuns
19. [BNC10004] Semnele clinice neuroglicopenice n hipoglicemia din diabetul zaharat la copil sunt: ()
A: Hipotonia generalizat
B: Tulburrile de vedere
C: Tuburrile de echilibru
D: Tulburrile de contien
E: Convulsiile, astenia
Vezi raspuns
20. [BNC10006] Tratamentul medicamentos sau chirurgical n obezitatea la copil este indicat la: ()
A: Copiii cu obezitate comun
B: Adolescent cu obezitate morbid
C: Eecul msurilor dietetice
D: Eecul msurilor de suport psihologic
E: Eecul msurilor de adaptare a activitii fizice
Vezi raspuns
21. [BNC10008] Diagnosticul sigur de diabet zaharat la copil se poate pune n urmtoarele situa ii: ()
A: Glicozurie plus cetonurie
B: Glicemie plasmatic peste 11 mmol/l
C: 2 glicemii a jeun peste 7 mmol/l
D: cretere n greutate
E: apetit capricios
Vezi raspuns
22. [BNC10014] Urmatoarele sunt cauze de cetoacidoza la copil: ()
A: "inaugurala"
B: oprirea insulinoterapiei
C: infectie intercurenta
D: corticoizi
E: imunodepresie
Vezi raspuns
23. [BNC10015] Criteriile de gravitate ale cetoacidozei la copil sunt urmatoarele: ()
A: hipocapnia (PCO2 <=15 mmol/l)
B: varsta <5 ani

689

C: tulburari hemodinamice
D: tulburari de constienta
E: hipercapnia
Vezi raspuns
24. [BNC10016] Examinarile complementare in cetoacidoza diabetica la copil arata: ()
A: confirmarea cetoacidozei
B: depletie de sodiu si potasiu
C: hiperproteinemie, insuficienta renala functionala
D: insuficienta hepatica
E: diskaliemie
Vezi raspuns
25. [BNC10017] Managementul terapeutic al cetoacidozei diabetice la copil cuprinde, in faza initiala,
urmatoarele: ()
A: NaCl 9 %o=20 ml/kg in 20 de minute, apoi NaCl 9%o +KCl
B: insulina cu actiune rapida, iv continuu 0,05-0,1 U/kg/h
C: G5% + NaCl + KCl
D: G10% + NaCl + KCl
E: insulina subcutanat
Vezi raspuns
26. [BNC10018] Managementul cetoacidozei diabetice la copil cuprinde, in cursul primelor 24 de ore,
urmatoarele: ()
A: G5% + NaCl + KCl
B: G10% + NaCl + KCl
C: cantitatea de electroliti se va adapta in functie de ionograma sanguina
D: se va adapta debitul de insulina in functie de glicemiile determinate din sangele capilar
E: insulina subcutanat
Vezi raspuns
27. [BNC10019] Semnele adrenergice de hipoglicemie la copil sunt urmatoarele: ()
A: tahicardie
B: transpiratii
C: convulsii
D: astenie
E: tremuraturi
Vezi raspuns
28. [BNC10020] Semne clinice evocatoare de hipoglicemie la copil: ()
A: adrenergice
B: neuroglicopenice
C: parasimpatice
D: centrale
E: periferice
Vezi raspuns
29. [BNC10021] Tratamentul hipoglicemiei la copil se face astfel: ()
A: glucide cu absorbtie rapida
B: glucide cu absorbtie lenta
C: glucagon intramuscular
D: G30% iv
E: glucagon iv
Vezi raspuns
30. [BNC10023] Managementul terapeutic al diabetului zaharat la copilul neautonom include: ()
A: 2 injectii/zi (doza totala: 1UI/kg/zi)
B: 2/3 din doza dimineaza
C: 1/3 insulina rapida

690

D: gustare la ora 10
E: fara gustari
Vezi raspuns
31. [BNC10024] Monitorizarea diabetului zaharat la copil se face astfel: ()
A: clinic: control la 3 luni + bilant complet pentru depistarea complicatiilor, adaptarea schemei
insulinice si monitorizarea curbei de crestere
B: biologic: HbA1c/3 luni
C: HbA1c /4 luni
D: control clinic la 4 luni
E: nu este necesara
Vezi raspuns
32. [BNC10025] Obezitatea la copil se defineste astfel: ()
A: gradul 1: IMC superior percentilei 97
B: gradul 2: IMC >30 kg/m2
C: surplusul adipos la copil este factor predictiv pentru obezitatea la adult
D: obezitatea la copil nu are legatura cu obezitatea la adult
E: urmarirea regulata nu este necesara
Vezi raspuns
33. [BNC10026] Complicatiile metabolice si cardiovasculare ale obezitatii copilului sunt: ()
A: HTA
B: steatoza hepatica, dislipidemii
C: hiperinsulinism, insulinorezistenta
D: diabet zaharat de tip 1
E: hiperHDL-colesterolemie
Vezi raspuns
34. [BNC10027] Complicatiile precoce sau tardive ale obezitatii al copil sunt: ()
A: astm bronsic, sindrom de apnee obstructiva de somn
B: BPOC
C: genu valgum, epifizita soldului
D: adipomastie, ginecomastie, vergeturi, hipogenitalism aparent la baieti
E: psihologice
Vezi raspuns
35. [BNC10028] Managementul dietetic al obezitatii copilului include: ()
A: 3 mese regulate zilnice
B: fara gustari
C: excluderea gustarii de la ora 10
D: suprimarea bauturilor dulci
E: stimularea consumului de fructe si legume
Vezi raspuns
36. [BNC10029] Managementul obezitatii include: ()
A: controale regulate in fiecare luna timp de 6 luni
B: dupa 6 luni controale mai rar in functie de rezultate timp de cel putin 2 ani
C: scaderea IMC in obezitatea de gradul 1
D: scaderea IMC in obezitatea de gradul 2
E: atata timp cat copilul nu si-a incheiat cresterea simpla stablizare a greutatii permite scaderea IMC
Vezi raspuns
37. [BNC10030] Managementul obezitii pe termen lung include (pag. 1122)
A: Se face de ctre o echipa care include dieteticieni i psihologi
B: Obiectivul n obezitatea de gradul 1 este scderea IMC
C: Obiectivul n obezitatea de gradul 2 este scderea IMC
D: Controale minim 2 ani
E: Controale la fiecare 2 luni n primul an
Vezi raspuns

691

38. [BNC10031] n cazul obezitii infantile se recomand ()

A: Repartizarea aportului n 4 mese regulate + o gustare uoar
B: Permiterea unei singure buturi dulci pe zi
C: Diminuarea cantitii de grsime din alimente
D: Stimularea consumului de fructe i legume
E: Excluderea gustrilor de la ora 10
Vezi raspuns
39. [BNC10032] Care dintre urmtoarele reprezint cauze endocrine n obezitate ()
A: Hipersecreie STH
B: Hiperparatiroidism
C: Hipogonadism
D: Hipercorticism
E: Hipotiroidism
Vezi raspuns
40. [BNC10033] Terapia insulinic a copilului neautonom include ()
A: Insulin cu aciune rapid nainte de mese
B: 2/3 din doza total dimineaa i 1/3 seara
C: 2 injecii pe zi
D: 1/3 insulin lent i 2/3 insulin rapid la fiecare injecie
E: 3 injecii pe zi
Vezi raspuns
41. [BNC10034] Reprezint complicaii ale diabetului la copil ce in de microangiopatie ()
A: Alopecie
B: Neuropatie
C: Nefropatie
D: Retinopatie
E: Coronaropatie
Vezi raspuns
42. [BNC10035] Tratamentului cetoacidozei diabetice la copil const iniial din ()
A: G5% + KCl
B: G10% + NaCl + KCl
C: G5% + NaCl + KCl
D: NaCl 9 + KCl
E: NaCl 9 20 ml/kg in 20 min
Vezi raspuns
43. [BNC10036] Cetoacedoza diabetic la copil are urmtoarele criterii de severitate ()
A: Hipercapnie
B: Vrsta sub 7 ani
C: Deshidratare sever
D: Vrsturi
E: Tulburri de contien
Vezi raspuns
44. [BNC10037] Cetoacidoza n diabetul la copil se confirm prin ()
A: Rezerv alcalin > 15 mEq/l
B: Corpi cetonici n urin
C: Glicozurie
D: pH sub 7,3
E: Glicemie plasmatic > 11 mmol/l
Vezi raspuns
45. [BNC10038] Cetoacidoza n diabetul la copil se manifest prin ()
A: Vrsturi
B: Glicozurie

692

C: Poliurie
D: Grea
E: Respiraia Kussmaul
Vezi raspuns
46. [BNC10042] Copilul diabetic trebuie s primeasc pe lng tratament i (pg. 1112)
A: nvarea conduitei n caz de urgen
B: Favorizarea integrrii scolare
C: Moderarea activitilor fizice
D: Educaie pentru autocontrol glicemic
E: Susinere psihologic
Vezi raspuns
47. [BNC10047] Cetoacidoza copilului nu este caracterizat de: (pag. 1109, 1110)
A: nu poate fi simptom inaugural al diabetului zaharat
B: apare n 25% din cazurile de diabet zaharat
C: apare n caz de infecii intercurente n diabetul zaharat
D: poate asocia agitaie, tulburri de contien
E: apare doar la oprirea insulinoterapiei
Vezi raspuns
48. [BNC10048] Urmtoarele modificri endocrine pot aprea n diferite tipuri de obezitate: (pag.
1121)
A: creterea prolactinei
B: creterea insulinei
C: scderea hormonilor tiroidieni
D: scderea testosteronului
E: creterea cortizolului
Vezi raspuns
49. [BNC10050] n cadrul cetoacidozei diabetice monitorizarea post-terapiutic se realizeaz aftfel:
(pag1110)
A: clinic: tulburri de contin, monitorizare cardiorespiratorie, diurez
B: radiografie abdominal pe gol
C: biologic: glicemia din sngele capilar, gazometrie, ionogram sg i urinar
D: RMN cerebral
E: se vor evita: edemul cerebral( aport hidric excesiv i bicardonatul de sodiu) i hipoglicemia
(corectarea prea rapid a glicemiei)
Vezi raspuns
50. [BNC10051] Managementul pe termen lung al DZ la copil are urmtoarele obiective: (pag1111)
A: obinerea echilibrului glicemic (Hb glicat< 7,5%)
B: evitarea hiperglicemiilor postprandiale precoce i tardive
C: asigurarea unei creteri staturoponderale satisfctoare
D: evitarea complicaiilor micro- sau macro-angiopatice
E: Hb glicat< 7,5 mmoli/L
Vezi raspuns
51. [BNC10052] Managementul hipoglicemiei in cadrul diabetului la copii: ()
A: Glucide cu absorbtie rapida, per os
B: Glucide cu absobtie rapida, i.v.
C: Glucide cu absobtie lenta, per os
D: Glucagon intramuscular
E: G40% i.v.
Vezi raspuns

693

Intrebarile din tema Evaluarea

nscutului la termen

ngrijirea

nou-

1. [ENN10005] Vrsta gestaional n cazul prematuritii este: ()

A: Sub 40 de sptmni
B: Peste 42 de sptmni
C: Sub 37 de sptmni
D: Sub 30 de sptmni
E: Sub 28 de sptmni
Vezi raspuns
2. [ENN10006] Care este afirmaia ce definete retardul de cretere intrauterin a nou nscutului? ()
A: Greutate la natere sub 2500 g
B: Greutate la natere sub 2000 g
C: Greutate la natere sub 1500 g
D: Greutatea la natere raportat la vrsta gestational este inferioar percentilei 10
E: Greutatea la natere raportat la vrsta gestational este inferioar percentilei 50
Vezi raspuns
3. [ENN10010] La nou nscutul normal primul meconiu trebuie emis la: ()
A: O or de la natere
B: 6 ore de la natere
C: 24 de ore de la natere
D: 48 de ore de la natere
E: 72 de ore de la natere
Vezi raspuns
4. [ENN10011] Metoda recomandat pentru depistarea precoce a icterului neonatal este: ()
A: Dozarea sangvin a bilirubinei
B: Bilirubinometria transcutanat
C: Examenul sumar de urin
D: Determinarea grupului sangvin al mamei i copilului
E: Dozarea bilirubinei materne n ultimul trimestru de sarcin
Vezi raspuns
5. [ENN10012] Care dintre urmtoarele afirmaii n legatur cu curba ponderal a nou-nascutului este
adevarat? ()
A: Nou nscutul nu trebuie s piard mai mult de 25% din greutatea de la nastere
B: Nou nscutul nu trebuie s piard mai mult de 10% din greutatea de la natere
C: Revenirea la greutatea de la natere trebuie s se faca n prima lun de via
D: Nou nscuii la termen nu au pierdere ponderal dup natere
E: Formulele lactate permit creterea ponderala mai rapid comparativ cu alimentaia cu lapte
matern
Vezi raspuns
6. [ENN10043] Nu face parte din bazele puericulturii ()
A: Punerea la sn la cerere
B: ngrijirea ombilicului
C: Este necesar suplimentarea cu vitamina K
D: Suplimentare sistematic cu vitamina D
E: Alimentaia cu formule de lapte de 50 ml, de 4-6 ori pe zi
Vezi raspuns
7. [ENN10044] Diabetului gestational prezint urmtorele riscuri, cu excepia ()
A: Hipoglicemii neonatale
B: Prematuritatea
C: Riscul de traumatism obstetrical

694

D: Moartea ftului n uter

E: Microsomia
Vezi raspuns
8. [ENN10045] Scorul Silverman NU evalueaz ()
A: Geamt respirator
B: Deprimare xifoidian
C: Frecvena respiratorie
D: Tiraj intercostal
E: Btaia aripilor nazale
Vezi raspuns
9. [ENN10046] Infeciile maternofetale NU sunt frecvent determinate de ()
A: Enterococi
B: Listeria monocitogenes
C: Streptococ B
D: Stafilococ auriu
E: E. Coli
Vezi raspuns
10. [ENN10047] Cauze ale retardului de cretere intrauterin pot fi, cu excepia ()
A: Consum de substane toxice
B: Infarct sau tromboz a placentei
C: Sarcina multipl
D: Preeclampsie
E: Vrsta mamei peste 40 de ani
Vezi raspuns
11. [ENN10048] Prematuritatea nu are urmtoarea complicaie ()
A: Risc infecios
B: Persistena canalului arterial
C: Risc de detres respiratorie
D: Nedezvoltarea sistemului nervos enteric
E: Risc de hipotermie
Vezi raspuns
12. [ENN10049] Urmtoarea nu este cauz de prematuritate: ()
A: HRP
B: Toxemie
C: Sarcin multipl
D: Retard sever al creterii intrauterine
E: Hidramnios
Vezi raspuns
13. [ENN10050] Examenul clinic al nou-nscutului la termen conine, cu exceia ()
A: Depistarea unei posibile displazii de sold
B: Verificarea ombilicului
C: Verificarea ca timpul de recolorare cutanat s fie mai mare de trei secunde
D: Verificarea ca testiculii sa fie situai n scrot
E: Cutarea reflexelor arhaice
Vezi raspuns
14. [ENN10052] Bolile cele mai frecvente depistabile in primele zile de la nastere care au tratament
accesibil sunt, cu o EXCEPTIE? ()
A: Hipotiroidismul congenital
B: Hiperplazia congenitala de suprarenale
C: Sindromul Down
D: Fenilcetonurie
E: Mucoviscidoza
Vezi raspuns

695

15. [ENN10055] Germenii cei mai frecveni ntlnii n infec ia materno-fetal sunt urmtorii, cu
excepia: (pag. 1033)
A: E. coli
B: S. epidermidis
C: Streptococ B
D: Listeria monocitogenes
E: enterococi
Vezi raspuns
16. [ENN10058] Care situaie dintre cele de mai jos primete 2 puncte la calculul scorului Apgar?
(pag.1031)
A: Activitate cardiac sub 100/minut
B: Respiraie neregulat
C: Cianoza extremitilor
D: Flectarea celor 4 membre
E: Reactivitate slab (geamt, grimas)
Vezi raspuns
17. [ENN10002] Scorul Apgar utilizat pentru evaluarea nou nscutului este constituit din: ()
A: Activitate cardiac
B: Respiraie
C: Culoare
D: Tonus, reactivitate
E: Eliminarea meconiului
Vezi raspuns
18. [ENN10003] n evaluarea nou nscutului, serologia matern n sarcin trebuie s cuprind: ()
A: HIV
B: HBV, HCV
C: Rujeola
D: Rubeola
E: Sifilis, toxoplasmoza
Vezi raspuns
19. [ENN10004] ngrijirea nou nscutului la termen implic urmtoarele intervenii care se efectueaz
sistematic la natere: ()
A: Administrarea de vitamina D
B: Administrarea de vitamina K
C: Administrarea de colir oftalmologic antibiotic
D: Administrarea de cefalosporine iv n primele 24 de ore de via
E: Punerea la sn sau primul biberon n primele ore dup natere
Vezi raspuns
20. [ENN10007] Care sunt cei mai frecveni germeni implicai n nfectia materno-fetal? ()
A: Streptococ B
B: E. Coli
C: Pneumococ
D: Enterococi
E: Listeria monocitogenes
Vezi raspuns
21. [ENN10009] Scorul Silverman din sindromul de detres respiratorie a nou nscutului este compus
din: ()
A: Btaia aripilor nazale
B: Balans toraco-abdominal
C: Tiraj intercostal, geamt respirator
D: Deprimare xifoidian
E: Cianoza generalizat
Vezi raspuns

696

22. [ENN10013] Principalele riscuri fetale in diabetul gestational sunt reprezentate de: (pag.1034)
A: moartea fatului in uter
B: hiperglicemie neonatala
C: prematuriatate
D: boala membranelor hialine
E: macrosomia
Vezi raspuns
23. [ENN10014] Datele despre istoricul sarcinii in evaluarea nou-nascutului la termen sunt: ()
A: paritate
B: grupa sanguina, ABO, Rh-ul mamei
C: serologie materna: HIV, HBV, HCV, rubeola, sifilis, toxoplasmoza
D: recoltare vaginala in luna 7 de sarcina
E: nu sunt necesare
Vezi raspuns
24. [ENN10015] Urmatoarele afirmatii despre examenul nou nascutului la nastere sunt adevarate: ()
A: greutate normala in jur de 3000 g
B: lungime normala in jur de 50 cm
C: perimetru cranian normal in jur de 35 cm
D: evaluarea adaptarii la viata extrauterina: scor Silverman
E: scor Apgar la 0, 1, 3, 5, 10 minute
Vezi raspuns
25. [ENN10016] Ractivitastea nou nascutului primeste urmatoarele puncte in cadrul scorului Apgar: ()
A: absenta: 0 puncte
B: slaba: 1 punct
C: geamat: 2 puncte
D: grimasa: 2 puncte
E: tipat: 2 puncte
Vezi raspuns
26. [ENN10017] Urmatoarele afirmatii despre scorul Apgar sunt adevarate: ()
A: <=4 stare de moarte aparenta
B: intre 4 si 7 suferinta moderata
C: >=7 suferinta usoara
D: cianoza extremitatilor primeste 0 puncte
E: flectarea celor 4 membre primeste 2 puncte
Vezi raspuns
27. [ENN10018] Situatiile de urgenta care necesita ingrijire specializata a nou nascutului sunt: ()
A: prematuritatea
B: retardul de crestere intrauterin
C: infectia maternofetala
D: detresa respiratorie neonatala
E: consecintele unor patologii materne ca preeclampsia
Vezi raspuns
28. [ENN10019] Bazele puericulturii sunt urmatoarele: ()
A: promovarea alaptarii materne
B: alimentatie de lapte
C: suplimentarea sistematica cu vitamina D
D: ingrijirea ombilicului
E: consult obligatoriu la 20 de zile de viata
Vezi raspuns
29. [ENN10020] Urmatoarele afirmatii despre alaptarea materna sunt adevarate: ()
A: este necesara suplimentarea cu vitamina K

697

B: punerea la san "la cerere", supturi intre 5 si 10 minute din fiecare san
C: suplimentare cu formule de start in cazul in care cantitatea de lapte este insuficienta
D: supravegherea greutatii
E: crestere in greutate de 30-40 g/zi
Vezi raspuns
30. [ENN10021] La orice mama cu infectie HIV se procedeaza astfel: ()
A: se efectueaza perfuzie cu AzT in timpul sarcinii
B: AzT se va continua la copil timp de 6 saptamani
C: urmarirea pentru decelarea seroconversiei
D: alaptarea contraindicata
E: alaptarea permisa in tarile dezvoltate
Vezi raspuns
31. [ENN10022] In privinta infectiei cu virusul hepatitic B se pot spune: ()
A: orice copil nascut dintr-o mama a carei serologie pentru HVB nu este cunoscuta trebuie sa
beneficieze de serovaccinare inca din sala de nasteri
B: orice copil nascut dintr-o mama care are hepatita trebuie sa beneficieze de serovaccinare inca din
sala de nasteri
C: alaptarea materna este contraindicata
D: alaptarea materna nu este contraindicata
E: nu sunt necesare masuri suplimentare
Vezi raspuns
32. [ENN10023] Urmatoarele afirmatii referitoare la scorul Silverman sunt adevarate: ()
A: in caz de respiratie paradoxala se aloca 2 puncte
B: in caz de geamat repirator perceptibil cu urechea libera se aloca 2 puncte
C: in caz de deprimare xifoidiana moderata se aloca 2 puncte
D: se calculeaza pe baza urmatoarelor: bataia aripilor nazale, balans toraco abdominal, tiraj
interocostal, deprimare xifoidiana, geamat respirator
E: se face la 0,1,3,5, si 10 minute dupa nastere
Vezi raspuns
33. [ENN10024] Principalele cauze de detresa respiratorie la nou nascut sunt: ()
A: infectie pulmonara
B: intarzierea resorbtiei lichidului pulmonar
C: inhalare de lichid amniotic
D: boala membranelor hialine (nou nascut la termen)
E: cardiopatie congenitala
Vezi raspuns
34. [ENN10025] Urmatoarele afirmatii despre infectia maternofetala sunt adevarate: ()
A: germeni frecventi: streptococ A, E Coli, enterococi, Listeria monocitogenes
B: riscul este mai important in caz de ruptura prematura a membranelor
C: se ia in considerarea in caz de orice prematuritate neexplicata
D: tratament de prima intentie daca nou nascutul este simptomatic: tripla antibioterapie
E: tratament cu cefalosporine de generatia a treia, ampicilina si aminozid
Vezi raspuns
35. [ENN10026] Bilantul sinstematic in caz de infectie maternofetala cuprinde: ()
A: hemograma, PCR, hemocultura
B: examen sumar de urina
C: punctie lombara
D: lichid gastric, neinterpretabil in primele 6 ore de viata
E: readiografie torace
Vezi raspuns
36. [ENN10027] Urmatoarele informatii despre retardul de crestere intrauterin sunt adevarate: ()
A: greutatea la nastere raportata la varsta gestationala este inferioara percentilei 10
B: suspectat prenatal prin biometrie fetala

698

C: cu atat mai sever cu cat este instalat mai tarziu in timpul sarcinii
D: cauze materne, anexiale, fetale
E: complicatii: hipotermie, hipoglicemie, hipocalcemie, crestere deficitara
Vezi raspuns
37. [ENN10028] Cauze anexiale de retard de cretere intrauterin sunt: ()
A: anomalii de pozitie a placentei
B: artera ombilicala unica
C: toxoplasmoza
D: sarcina multipla
E: hipertensiune arteriala
Vezi raspuns
38. [ENN10029] Cauze fetale de retard de crestere intrauterin sunt: ()
A: embriopatie infectioasa: CMV, toxoplasmoza
B: anomalie cromozomiala
C: sarcina multipla
D: artera ombilicala unica
E: patologie a cordonului ombilical
Vezi raspuns
39. [ENN10030] Cuze materne de retard de crestere intrauterin sunt: ()
A: varsta intre 20 si 40 de ani
B: hipertensiune arteriala
C: malformatie uterina
D: consum de substante toxice
E: placenta jos inserata
Vezi raspuns
40. [ENN10031] Principalele riscuri ale prematuritatii sunt urmatoarele: ()
A: hipotermie, hiperglicemie
B: detresa respiratorie
C: risc infectios
D: enterocolita ulcero-necrozanta
E: hemoragii intraventriculare, intracerebrale, leucomalacie periventriculara
Vezi raspuns
41. [ENN10032] Urmatoarele sunt cauze materne de prematuritate: ()
A: infectie
B: malformatie ginecologica
C: conditii socio-economice precare
D: toxemie
E: preeclampsie
Vezi raspuns
42. [ENN10033] Cauze fetale de prematuritate sunt urmatoarele: ()
A: sarcina multipla
B: patologie fetala
C: hidramnios
D: ruptura prematura a membranelor
E: preeclampsie
Vezi raspuns
43. [ENN10034] Decizia de extragere prematura a fatului are urmatoarele cauze: ()
A: HTA materna amenintatoare
B: patologie materna care necesita ingrijire incompatibila cu sarcina
C: retard de crestere sever intrauterin
D: sarcina multipla
E: conditii precare
Vezi raspuns

699

44. [ENN10035] Urmatoarele afirmatii despre prematuritate sunt adevarate: ()

A: varsta gestationala <37 saptamani
B: foarte mare: <28 saptamani
C: mare: 28-34 saptamani
D: medie: 34-37saptamani
E: medie:32-37 saptamani
Vezi raspuns
45. [ENN10036] Managementul in primele zile de viata ale nou-nascutului este: ()
A: supravegherea curbei ponderale: nu trebuie sa piarda mai mult de 10% din greutatea initiala si
trebuie sa revina la greutatea de la nastere in primele 10 zile
B: depistarea precoce a icterului: dozarea bilirubinei plasmatice
C: depistarea hipotiroidismului congenital, fenilcetonuriei, hiperplaziei ceongenitale de suprarenale,
mucoviscidozei
D: examinare clinica la iesirea din maternitate
E: examinare clinica in ziua 8
Vezi raspuns
46. [ENN10037] Examenul cardio-vascular al nou-nascutului la termen poate descoperi urmatoarele:
()
A: suflu, anomalie a pulsurilor
B: timp de recolorare cutanata normal <3 s
C: frecventa respiratorie normala 40-50/min
D: absenta pauzelor mai mari de 10 s in mod normal
E: verificarea ombilicului: o artera, 2 vene
Vezi raspuns
47. [ENN10038] Bazele puericulturii includ ()
A: Consult obligatoriu la 10 zile de via
B: Prescrierea formulelor de start (60 ml, de 6-8 ori pe zi)
C: Supravegherea greutii (creterea trebuie s fie de 20-30 g/zi)
D: E necesar suplimentarea cu vitamina K
E: Hidratarea corespunztoare a mamei
Vezi raspuns
48. [ENN10039] Scorul Silverman are urmtoarele elemente de dou puncte ()
A: Btaie intens a aripilor nazale
B: Deprimare xifoidian intens
C: Geamt respirator perceptibil cu urechea liber
D: Tiraj intercostal moderat
E: Asinergie toracoabdominal
Vezi raspuns
49. [ENN10040] Retardului de cretere intrauterin are urmtoarele complicaii: (pg. 1033)
A: Cretere deficitar
B: Hiponatremie
C: Hipercalcemie
D: Hipoglicemie
E: Hipotermie
Vezi raspuns
50. [ENN10041] Referitor la prematuritate se pot afirma urmtoarele ()
A: Prezint risc infecios invers proporional vrsta gestational
B: Daca vrsta gestaional este prea mic se va renuna la instilarea surfactantului exogen
intratraheal
C: Prezint risc de hipotermie
D: Cauza nu este ntotdeauna descoperit
E: Prematuritatea medie se nscrie n intervalul 30-35 sptmni

700

Vezi raspuns
51. [ENN10042] Examenul cardio-vascular al nou-nscutului la termen are drept scop ()
A: Verificarea frecvenei pulmonare normale de 30-35 / minut
B: Verificarea ombilicului
C: Verificarea ca timpul de recolorare cutanat s se nscrie n normal, sub 3s.
D: Depistarea unei anomalii a pulsurilor
E: Depistarea unui posibil suflu
Vezi raspuns
52. [ENN10051] Examenul clinic complet al copilului la na tere este anormal dac avem: (pag. )
A: pielea roz, neted
B: absena pauzelor respiratorii mai mari de 10 secunde
C: testiculele n canalul inghinal
D: tumefacia glandelor mamare n ziua a 4-a
E: metroragia
Vezi raspuns
53. [ENN10053] Enumerati riscurile la care sunt supusi prematuri ()
A: Risc de detresa respiratorie - imaturitatea surfactantului inainte de saptamana 32
B: Risc digestiv - imaturitate intestinala
C: Risc infectios - indiferent de varsta gestationala
D: Risc hemodinamic - persistenta canalului arterial
E: Risc major de hipotermie
Vezi raspuns
54. [ENN10054] Care sunt datele care trebuiesc cunoscute in legatura cu nasterea? ()
A: Prezentatia fatului nu influenteaza nasterea
B: Caracteristicile lichidului amniotic
C: Durata rupturii membranelor, a travaliului
D: Administrarea de antibiotic in timpul travaliului nu poate influenta copilul
E: Ritmul cardiac fetal
Vezi raspuns
55. [ENN10056] Un nou nascut cu FC<100/min, respiratia neregulata,paloare,flectarea celor 4
membre si geamat are urmatatorul scor Apgar: ()
A: suferinta moderata
B: stare de moarte aparenta
C: apgar=7
D: apgar=5
E: normal
Vezi raspuns
56. [ENN10057] La nou nascut, in cadrul scorului Apgar primesc 1 punct urmatorii parametrii: ()
A: activitatea cardiaca<100/min
B: respiratia normala
C: respiratia neregulata
D: cianoza extremitatilor
E: grimasa, gemat
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Lupusul eritematos diseminat.

Sindromul antifosfolipidic (SAFL)
1. [LES10002] Afirmaia FALS legat de criteriile de diagnostic n SAFL este: ()
A: Un criteriu clinic este reprezentat de prezena cel puin a unui un episod de tromboz venoas
profund

701

B: Un criteriu clinic poate fi cel puin o moarte fetal dup saptamna a 10-a de sarcin cu ft
normal la autopsie
C: Este necesar asocierea cel puin a unui semn clinic i a unui semn biologic pentru diagnostic
D: Anticorpii cutai sunt anticoagulantul lupic, anticardiolipinele izotipuri IgG i IgM i anti beta-2gp-1 izotipuri IgG i IgM
E: Naterea prematur trebuie s fie n legtur cu o preeclampsie sau cu o insuficien placentar
sever
Vezi raspuns
2. [LES10003] Diagnosticul n lupusul eritematos diseminat presupune existen (pg. 1138)
A: rash-ului malar
B: pericarditei constrictive
C: artritelor erozive
D: ulceraiilor mucoasei gastrice
E: ac anti-RNP
Vezi raspuns
3. [LES10004] Lupusul eritematos diseminat (pg. 1138)
A: este o boal autoimuna organ-specific
B: asociaz autoimunitate ndreptata mpotriva componentelor citoplasmatice
C: afecteaz predilect femeile post-menopauz
D: prezint antigenitate a componentelor nucleare celulare
E: survine doar la tineree (15 45 ani)
Vezi raspuns
4. [LES10005] Afectarea hematologic n lupusul eritematos diseminat este reprezentat n principal
de (pg. 1138)
A: limfocitoza constatat la 2 determinri
B: trombopenie > 100G/L
C: leucopenie < 4G/L constatat la 2 determinri
D: anemie feripriv
E: trombocitoz
Vezi raspuns
5. [LES10006] Identificai manifestarea clinic posibil n LED (pg. 1138)
A: fotosensibilitate normal
B: alopecie
C: endocardit septic
D: artrite erozive
E: ulceraii genitale
Vezi raspuns
6. [LES10007] Afirmaia corect privind afectarea renal n lupus ()
A: afectarea renal este de tip interstiial
B: nu necesit monitorizarea creatininei
C: necesit obligatoriu examen citobacteriologic pentru diagnostic
D: sindromul nefrotic impur impune puncie biopsie renal
E: nu determin glomerulonefrit proliferativ
Vezi raspuns
7. [LES10013] Diagnosticul n LED include urmtoarele argumente clinice i biologice, cu excepia:
(pag. 1138)
A: lupus discoid
B: artrite erozive
C: rash malar
D: AHAI
E: ulceraii ale mucoaselor orale i nazofaringiene
Vezi raspuns

702

8. [LES10015] Stadiul 4 al nefropatiei lupice este caracterizat prin: (pag.1139)

A: afectare mezangiala
B: leziuni proliferative segmentare si focale
C: leziuni proliferative difuze
D: glomerulonefrita extramembranoasa
E: fibroza difuza
Vezi raspuns
9. [LES10016] In tratamentul LED, inainte de administarea de hidroxiclorochina, este necesara
urmatoarea investigatie: (pag.1141)
A: examinare neurologica
B: examinare ginecologica
C: examen cardiologic
D: examen oftalmologic
E: examen pshiatric
Vezi raspuns
10. [LES10022] Despre afectarea pulmonara in cadrul LED se poate spune, cu exceptia: ()
A: Include pleurezie exudativa
B: Afectarea interstitiala este frecventa
C: Este posibila HTAP
D: Prezinta embolie pulmonara in caz de SAFL
E: Prezinta embolie pulmonara in caz de sindrom nefrotic
Vezi raspuns
11. [LES10027] Confirmarea afectarii renale in cadrul LED se face prin, cu exceptia: ()
A: Creatininemie
B: ECBU
C: Proteinurie/24h
D: Greutate si tensiune arteriala
E: PBR sistematica
Vezi raspuns
12. [LES10030] Examinarea SNC in LED: ()
A: RMN cerebrala, PL sistematic
B: RMN cerebrala, PL in caz de simptomatologie
C: CT
D: Arteriografie
E: EEG
Vezi raspuns
13. [LES10031] Sunt anomalii imunologice in cadrul LED cu o exceptie: ()
A: anti ADN
B: Anticoagulant lupic
C: Anticardiolipine IgA, IgM
D: anti-beta-2-gp-1 IgG, IgM
E: anti ECT
Vezi raspuns
14. [LES10033] Diagnosticul diferential al LED nu se face cu una din urmatoarele: ()
A: Infectie
B: sindrom Sjogren primitiv
C: PR
D: Sclerodermie
E: POEMS
Vezi raspuns
15. [LES10036] Tratamentul LED se bazeaza in primul rand pe: ()
A: Hidroxiclorochina
B: Corticoterapie

703

C: Imunosupresoare
D: Metotrexat
E: Leflunomida
Vezi raspuns
16. [LES10037] Hidroxiclorochina este: ()
A: Imunosupresor
B: Imunomodulator
C: Corticosteroid local
D: Corticosteroid general
E: Anti TNF
Vezi raspuns
17. [LES10044] Bilantul initial in lupus cuprinde, cu exceptia: ()
A: Ionograma sanguina
B: Uree
C: Creatininemie
D: ECBU
E: PBR
Vezi raspuns
18. [LES10055] n lupus, tratamentul de baz include ()
A: Acid micofenolic
B: Ciclofosfamida
C: Hidroxiclorochina
D: Azatiopirina
E: Metotrexat
Vezi raspuns
19. [LES10056] Printre examenele sistematice ale unui pacient cu lupus avnd temperatur normal
NU este inclus (pg. 1141)
A: Sumar de urin
B: Hemocultur
C: Hemoleucogram
D: VSH
E: CRP
Vezi raspuns
20. [LES10057] Puseele de lupus pot fi prevzute prin ()
A: Antihistonele
B: Anticoagulantul lupic
C: Anti-beta-2-glicoproteina
D: C3C4CH50
E: Testul Coombs
Vezi raspuns
21. [LES10059] n lupus, leziune renale de clas 5 este ()
A: Afectare mezangial
B: Leziuni proliferative difuze
C: Leziuni proliferative focale
D: Leziuni proliferative segmentare
E: Glomerulonefrit extramembranoas
Vezi raspuns
22. [LES10060] Lupusul cu afectare cutanat are drept criteriu de gravitate ()
A: Afectri polimorfe
B: Fotosensibilitate anormal
C: Vasculita vaselor mici
D: Sindromul Raynaud asociat
E: Alopecia

704

Vezi raspuns
23. [LES10062] Reprezint o caracteristic a SAFL: (pag. 1142)
A: SAFL secundar este asociat cu lupusul n proporie de 25-30%
B: poate asocia livedo cutaneo-mucos
C: poate fi prima manifestare a unui lupus, cnd lupusul i se asociaz
D: trebuie s avem cel puin un episod de tromboz venoas profund sau arterial sau a vaselor
mici, oricare ar fi locul acesteia n absena altor factori de risc
E: poate asocia stenoz mitral cu endocardit Libmann-Sachs
Vezi raspuns
24. [LES10008] Urmtoarele criterii definesc sindromul antifosfolipidic (pg. 1142)
A: cel puin un episod de tromboz venoas profund sau arterial
B: cel puin o moarte fetal dup sptmna 10 de gestaie
C: cel puin o natere prematur nainte de sptmna a 34-a de sarcin
D: absena anticoagulantului lupic la dou determinri succesive
E: detectarea ac anticardiolipin la dou determinri succesive la valori < 40U
Vezi raspuns
25. [LES10009] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la autoimunitate din lupusul eritematos
diseminat sunt adevarate: (pg. 1140)
A: AAN sunt prezeni n 95% din LED dar nalt specifici
B: ac anti-ADN reflect activitatea bolii
C: ac anti-Sm sunt caracteristici LED
D: C3 i ac anti-ADN sunt factori predictivi ai puseelor n LED
E: Anticardiolipinele IgG si IgM sunt specifice LED
Vezi raspuns
26. [LES10010] Urmtoarele explorri nu sunt necesare n bilanul unui LED (pg. 1140)
A: dozarea ac anti-ADN
B: deteminarea ac anti-limfocitari
C: determinarea C1q
D: testul Coombs globular
E: dozarea anti-ECT
Vezi raspuns
27. [LES10011] Asocierea LED sarcina presupune (pg. 1141)
A: risc de declanare a unui puseu evolutiv al bolii
B: risc de eclampsie
C: rar lupus neonatal
D: boal stabilizat de cel puin 3 luni
E: risc de retard de cretere a ftului
Vezi raspuns
28. [LES10012] Bilanul iniial n LED presupune (pg. 1140)
A: ac anti-AAN, anti-ECT, ANCA
B: factor reumatoid
C: test Coombs globular
D: ionogram sanguin
E: puncie biopsie renal
Vezi raspuns
29. [LES10014] In ceea ce priveste datele imunologice din lupus, putem intalni: ()
A: test Coombs globular pozitiv
B: C3-C4-CH50 crescut
C: hipogamaglobulinemie frecventa
D: factor reumatoid
E: crioglobuline
Vezi raspuns

705

30. [LES10017] Despre anticorpii anti-ECT etse adevarat: (pag.1140)

A: anti-Sm sunt foarte specifici pentru LED
B: anti-Sm putin specifici pentru LED
C: anti-centromer si anti-slc70 in caz de forma ''de granita'' cu boala mixta de tesut conjunctiv
D: antihistonele sunt asociate cu miozita
E: grupeaza anticorpi prezenti in diferite colagenoze
Vezi raspuns
31. [LES10018] Diagnosticul diferential al LED se face cu: (pag.1141)
A: poliartrita reumatoida prin dozarea anticorpilor anti-CCP
B: poliartrita reumatoida prin dozarea anticorpilor anti-Jo1
C: sclerodermie prin dozarea anticorpilor anti-ECT de tip anticentromer sau anti-scl70
D: sindrom Sharp prin dozarea anticorpilor anti-Jo1
E: miozita prin dozarea anticorpilor anti-RNP
Vezi raspuns
32. [LES10019] Afectarea renal din LED impune la fiecare consultaie: (1139)
A: msurarea tensiunii arteriale
B: dozarea creatininemiei
C: dozarea proteinuriei pe 24 de ore
D: examen citobacteriologic urinar
E: msurarea greutii
Vezi raspuns
33. [LES10021] Din cele 6 stadii de nefropatie lupica fac parte: ()
A: Leziuni glomerulare minime
B: Nefropatia cu IgA
C: Leziuni membrano-proliferative
D: leziuni proliferative difuze
E: Glomerulonefrita extramembranoasa
Vezi raspuns
34. [LES10023] Fac parte din criteriile ACR pentru diagnosticul LED: ()
A: Rash malar
B: Epilepsie
C: Leucocitoza
D: Trombocitoza
E: Anticorpi anti Sm
Vezi raspuns
35. [LES10024] Despre diagnosticul LED se poate spune, cu exceptia: ()
A: Sindromul inflamator este specific
B: CRP este intotdeauna crescuta
C: CRP este crescuta in caz de infectie asociata
D: Datele imunologice nu sunt esentiale
E: AAN sunt foarte specifici
Vezi raspuns
36. [LES10025] Urmatoarele afirmatii despre datele imunologce in LED sunt adevarate: ()
A: Anticorpii anti ADN sunt mai putini specifici decat AAN
B: In lupus intalnim in primul rand anticorpi anti SSA si SSB
C: Antihistonele sunt asociate cu lupusul indus medicamentos
D: Anti RNP sunt intalniti in formele de "granita" cu boala mixta de tesut conjunctiv
E: Anticorpii antifosfolipidici trebuie sa fie cautati obligatoriu
Vezi raspuns
37. [LES10026] Cei doi factori predictivi ai puseelor de LED sunt, cu exceptia: ()
A: Anticorpii anti ADN
B: Anticoprii anti SSA si SSB

706

C: C3-C4-CH50
D: Anticorpii anti Sm
E: Anticorpii antifosfolipidici
Vezi raspuns
38. [LES10028] In legatura cu diagnosticul pozitiv in LED urmatoarele afirmatii sunt adevarate: ()
A: PBR se face sistematic
B: Radiografia toracelui se face de la inceput chiar daca pacientul este asimptomatic
C: ECG sistematica
D: Ecocardiografie si Enzime cardiace sistematice
E: Biopsie cutanata doar din pielea cu leziuni
Vezi raspuns
39. [LES10029] Examinarea SNC in LED se face prin: ()
A: RMN cerebrala
B: PL
C: CT
D: Arteriografie
E: EEG
Vezi raspuns
40. [LES10032] Evaluarea rasunetului si complicatiile LED se face prin: ()
A: Ionograma sanguina
B: PBR cu interes prognostic mic
C: Grupa sanguina, Rh, Aglutinine neregulate, Hemostaza
D: CPK, troponina I, C
E: TP, TCA, fibrinogen
Vezi raspuns
41. [LES10034] Urmatoarele criterii de diferentiere intre infectie si lupus sunt adevarate, cu exceptia:
()
A: Leucopenie si limfopenie in caz de infectie
B: Limfocitoza in caz de lupus
C: CRP VSH 2 Hemoculturi imediat de temperatura depaseste 40 grade celsius
D: ECBU sistematic
E: O infectie se manifesta prin simptome total diferite de un puseu de lupus
Vezi raspuns
42. [LES10035] Afirmatii adevarate despre diagnosticul diferential al LED: ()
A: Alte colagenoze mai ales in cazul in care poliartrita este in plan secund
B: Sjogren primitiv (fara anti ADN, complement normal, uscaciunea mucoaselor)
C: PR (Raynaud sever, prezenta ECT de tip anticentromer sau anti scl-70)
D: Sclerodermie (anti CCP)
E: Miozita ( anti ECT de tip anti Jo1)
Vezi raspuns
43. [LES10038] Puseele de LED sunt favorizate de: ()
A: infectii intercurente
B: Expunere la frig
C: Testosteron
D: Sarcina
E: Stres major
Vezi raspuns
44. [LES10039] Despre relatia dintre LED si sarcina se poate spune: ()
A: Sarcina nu este posibila
B: Sarcina este posibila
C: Este o perioada dificila
D: Risc de eclampsie
E: Planificare sarcinii impune o boala stabilizata de cel putin 6 luni cu minim 10 mg de prednison si

707

aspirina
Vezi raspuns
45. [LES10040] Supravietuirea in LED, afirmatii false: ()
A: 90% la 10 ani
B: 2/3 decese legate de forme grave refractare
C: 1/3 decese lagate de infectii
D: 1/3 decese legate de complicatiile vasculare
E: 50% la 10 ani
Vezi raspuns
46. [LES10041] Principalii parametrii de monitorizare imunologica in LED: (pg. 1141)
A: anticorpii anti ADN
B: C3, C4, CH50
C: Trebuie sa fie pozitivi
D: Trebuie sa se normalizeze
E: Trebuie sa fie negativi
Vezi raspuns
47. [LES10042] Monitorizarea LED, afirmatii false: ()
A: Este doar clinica
B: Pe baza bandeletei urinare
C: Control oftalmologic anual sub hidroxiclorochina
D: Imunologic cel putin odata pe an
E: Anticorpii anti ADN si fractiunile complementului nu au importanta
Vezi raspuns
48. [LES10043] In diagnosticul SAFL urmatorii anticorpi trebuie sa fie in titru mai mare de 40 unitati:
(pg. 1142)
A: Anticoagulant lupic
B: Anticardiolipine
C: anti-beta-2-glicoproteina-1
D: anti- SM
E: Anti ADN
Vezi raspuns
49. [LES10045] Bilantul initial in lupus NU cuprinde: ()
A: Hemoleucograma, TP, TCA, Fibrinogen, CRP, grupa sanguina, Rh, RAI
B: RMN cerebral, PL
C: Anticorpi antinucleari
D: Anti CCP
E: Electroforeza proteinelor serice
Vezi raspuns
50. [LES10046] Bilantu initial in lupus cuprinde, cu exceptia: ()
A: Colesterol total si fractiunile sale, trigliceride, glicemie a jeun
B: Radiografie toracica, ECG
C: Test Coombs globular
D: Bilirubina conjugata si neconjugata
E: PBR sistematica
Vezi raspuns
51. [LES10047] Bilanul iniial n LES include: ()
A: Colesterol total
B: Test Coombs globular
C: Fibrinogen
D: Hemocultura
E: Creatininemie
Vezi raspuns

708

52. [LES10048] n sindromul antifosfolipidic poti aprea ()

A: VDRL fals pozitiv
B: Trombopenie periferic
C: Livedo cutanat
D: Miocardita
E: Endocardita Libmann-Sachs
Vezi raspuns
53. [LES10049] n LED, n principal, se monitorieaz ()
A: Ac Anti-Sm
B: Anti-beta-2-glicoproteina 1
C: C3C4CH50
D: Anticoagulantul lupic
E: Ac Anti-ADN
Vezi raspuns
54. [LES10051] Puseelor n lupus pot fi prezii prin urmtorii markeri ()
A: Anticardiolipinele
B: Anti-beta-2-glicoproteina 1
C: C3C4CH50
D: Ac Anti-SSA
E: Ac Anti-ADN
Vezi raspuns
55. [LES10053] n cazul lupusului, printre criteriile ACR se numr ()
A: Artrite erozive
B: Psihoza
C: Rash malar
D: Lupus discoid
E: Fotofobia
Vezi raspuns
56. [LES10061] Afirmaiile urmtoare despre lupus sunt false, cu excep ia: (pag. 1138)
A: un criteriu ACR ar fi prezena artritelor neerozive ce afecteaz cel puin dou articulaii mari
B: poate asocia cilindrurie
C: convulsiile sunt un criteriu ACR
D: poate asocia serologie discordant a sifilisului
E: lupusul subacut i cronic se limiteaz n general la afectri cutanate exclusive
Vezi raspuns
57. [LES10063] Despre afectarea articulara in LED sunt adevarate urmatoarele: ()
A: Afecteaza cel mai adesea articulatiile mici si mijlocii
B: Afecteaza cel mai adesea aritculatii mari
C: Sunt forme acute
D: Artrita eroziva ce afecteaza cel putin doua articulatii
E: Reprezinta complicatii ale corticoterapiei de tipul osteonecrozei aseptice
Vezi raspuns
58. [LES10064] Despre afectarea sistemului nervos in LED sunt adevarate urmatoarele: ()
A: Polinevrita si mononevrita mutiplex des intalnita in contextul unei vasculite
B: Poate asocia epilepsie,coree, mielita
C: Afectarea susbtantei cenusii poate mima o scleroza multipla
D: Prezinta un risc scazut de tromboflebita cerebrala in caz de SAFL asociat
E: In caz de cefalee neobinuita se justific un angio-RMN
Vezi raspuns
59. [LES10065] Sindromul Sharp se caracterizeaza prin: ()
A: Raynaud
B: Edeme gambiere

709

C: Artrite, mialgii
D: anti-RNP
E: anti-PM1
Vezi raspuns
60. [LES10066] Pentru evaluarea rasunetului si complicatiilor lupusului eritematos diseminat se vor
doza urmatoarele: ()
A: Troponina IC in caz de afectare cardiaca
B: CPK nu se realizeaza de rutina in caz de afectare cardiaca
C: PBR nu are un interes prognostic major
D: Uree si creatinina in caz de afectare renala
E: Factor Rh, Aglutinine iregulate si Fibrinogen
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Patologii autoimune: aspecte

epidemiologice,
diagnostice
i
principii
de
tratament
1. [PIM10002] Sindromul CREST cuprinde urmatoarele afectiuni cu exceptia: (pag.1136)
A: calcinoza
B: afectare esofagiana
C: sclerodactilie
D: reumatism articular acut
E: teleangiectazie
Vezi raspuns
2. [PIM10003] Identificai anticorpii cu specificitate nalt pentru poliartrita reumatoid (pg. 1136)
A: anticorpii antinucleari (AAN);
B: ac anti-CCP;
C: factorul reumatoid
D: ac anti-centromer
E: ac anti-ADN
Vezi raspuns
3. [PIM10004] Anticorpii specifici, de interes diagnostic i prognostic n lupusul eritematos sistemic
sunt reprezentai de (pg. 1136)
A: anticorpii antinucleari (AAN)
B: ac anti-histone
C: ac anti-ADN
D: anticoagulantul lupic
E: ac anti-antigene nucleare solubile
Vezi raspuns
4. [PIM10005] Anticorpii anti-antigene nucleare solubile includ, cu excepia (pg. 1136)
A: ac anti-RNP
B: ac anti-centromer
C: ac anti-histone
D: ac anti-ADN
E: ac anti-PM1
Vezi raspuns
5. [PIM10006] Precizai afirmaia corect privind ac anti-ENA (pg. 1136)
A: ac anti-histone sunt specifici pentru lupusul eritematos sistemic
B: ac anti-SCL-70 sunt asociai sclerodermiei limitate
C: ac anti-RNP sunt identificai n lupusul indus medicamentos

710

D: ac anti-SSA i SSB pot fi prezeni n poliartrita reumatoid

E: ac anti-Jo1 sunt prezeni n sindromul CREST
Vezi raspuns
6. [PIM10007] Alegei afirmaia fals referitoare la anticorpii antinucleari (pg. 1136)
A: prezint specificitate nalt pentru lupusul eritematos discoid
B: sunt prezeni la 95% din cazurile de LED
C: includ ac anti-ADN i anti-ENA
D: sunt de interes diagnostic n colagenoze
E: anti-RNP se asociaz bolii mixte de esut conjunctiv
Vezi raspuns
7. [PIM10019] Pentru depistarea sindromului antifosfolipidic urmtorii anticorpi sunt cutai, cu
excepia ()
A: Anticoagulantul lupic
B: Anticardiolipine
C: Antibeta-2 glicoproteina 1 IgM
D: Antibeta-2 glicoproteina 1 IgG
E: Antiproteinaza-3
Vezi raspuns
8. [PIM10020] Lupusul indus medicamentos se poate asocia cu ()
A: Anti-RNP
B: Antihistone
C: Anticentromer
D: Ac anti-PM-1
E: Ac anti-Jo-1
Vezi raspuns
9. [PIM10021] Sindromul CREST NU ale urmtorul element ()
A: Telangiectazie
B: Sclerodactilie
C: Eritem
D: Fenomen Raynaud
E: Calcinoza
Vezi raspuns
10. [PIM10023] Anticorpii anticitoplasma polinuclearelor neutrofile (ANCA) de tip p-ANCA sunt: ()
A: specifici pentru boala Wegener
B: asociati cu sindromul Churg si Strauss
C: constituenti ai anticorpilor antinucleari
D: asociati cu sindromul CREST
E: asociati cu miozitele inflamatorii
Vezi raspuns
11. [PIM10008] Anticorpii asociai sindromului antifosfolipidic sunt: (pg. 1137)
A: anticoagulantul lupic;
B: anti-proteinaza 3
C: anti-beta2-glicoproteina 1
D: anti-mieloperoxidaz
E: anti-cardiolipin
Vezi raspuns
12. [PIM10009] Care din urmtoarele afirmaii privind anticorpii anti-ENA nu sunt adevrate (pg.
1136)
A: ac anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul indus medicamentos
B: sclerodermia sistemic poate pozitiva ac anti-SCL-70
C: ac anti-PM1 sunt asociai miozitelor inflamatorii
D: ac anti-SSA i anti-SSB sunt specifici lupusului eritematos sistemic
E: sindromul CREST nu se asociaz cu ac anti-centromer

711

Vezi raspuns
13. [PIM10010] Principiile de tratament i monitorizare pe termen lung a unei boli autoimune vizeaz
(pg. 1137)
A: corticoterapia adesea nu este necesar, fiind suficient tratamentul simptomatic
B: imunosupresoarele se adreseaz formelor corticorezistente
C: imunosupresoarele se pot utiliza pentru a reduce dozele de cortizon
D: imunoterapia cu anti-TNF-alpha este un tratament simptomatic obligatoriu n poliartrita
reumatoid
E: suprimarea factorilor declanatori
Vezi raspuns
14. [PIM10011] Principalele patologii autoimune (pg. 1136)
A: prezint o frecven crescut la femei
B: sunt ndreptate mpotriva antigenelor ubicuitare
C: nu prezinta factori favorizani
D: survin pe fondul predispoziiei genetice
E: nu recunosc etiopatogenic implicarea factorilor de mediu
Vezi raspuns
15. [PIM10012] Vasculitele necrozante primitive (pg. 1137)
A: definesc o boal autoimun organ-specific
B: n boala Wegener ac anti-cANCA prezint specificitate nalt
C: ac anti-MPO sunt asociai cu micropoliangeita
D: sindromul Churg-Strauss pozitiveaza ac anti-p-ANCA
E: anti-proteinaza-3 sunt de tip p-ANCA
Vezi raspuns
16. [PIM10013] Imunoglobulinele monoclonale (pg. 1137)
A: sunt tipate prin imunofixare
B: peak-uri IgM evoc boala Waldenstrom
C: peak-uri IgE, IgA sau IgM ne orienteaz spre un mielom
D: nu pot fi identificate n limfoame si colagenoze
E: se identific prin electroforeza protidelor serice
Vezi raspuns
17. [PIM10015] Despre imunoglobulina monoclonal urmtoarele sunt false ()
A: Monitorizarea se face prin dozarea ponderal a imunoglobulinelor
B: Poate fi ntlnit i n infecii cronice
C: Poate fi ntlnit i n leucemia limfoid acut
D: Un pic IgA, IgG sau IgD orienteaz ctre un mielom
E: Un pic IgM evoc boala Waldenstrom
Vezi raspuns
18. [PIM10016] n lupus se ntlnesc urmtorii anticorpi, cu excepia ()
A: Anti-SSA i SSB
B: Anti-CCp
C: Anti-histone
D: Anti-Sm
E: Anti-centromer
Vezi raspuns
19. [PIM10017] Despre anticorpii antinucleari se pot afirma urmtoarele ()
A: Se mpart n Anti-ADN si ECT
B: Prezint interes pentru diferenierea diferitelor colagenoze
C: Sunt foarte specifici pentru LED
D: Sunt prezeni n 80% din cazurile de LED
E: Natura lor nu este important, ci doar prezent
Vezi raspuns

712

20. [PIM10018] Referitor la patologiile autoimune se pot afirma ()

A: Nu depind de factori de mediu
B: Exist o boal autoimun pentru fiecare organ
C: Au evoluie n pusee
D: Unele au o predispoziie genetic
E: Apar cu o frecven crescut la femei
Vezi raspuns
21. [PIM10022] Nu pot caracteriza sclerodermia urmtoarele: (pag. 1136, 1137)
A: anticorpii anti-ENA
B: asocierea steluelor vasculare
C: asocierea calcinozei
D: anticorpii anticentromer i antihistone
E: se impune monitorizarea efectelor secundare ale terapiei
Vezi raspuns

Intrebarile din tema IndicaTii i strategii de utilizare

a principalelor examene imagistice
1. [IMG10002] Sunt avantaje ale ecografiei, cu excepia: ()
A: rapid
B: neiradiant
C: simpl
D: disponibil
E: costuri reduse
Vezi raspuns
2. [IMG10003] nainte de examenul CT, se va verifica ntodeauna, cu excepia: ()
A: utilizarea tratamentului cu biguanide n diabet
B: fracia de ejecie ventricol stng
C: clearance-ul la cretinin
D: absena sarcinii prin dozarea beta-HCG
E: controlul premedicaiei n caz de teren atopic
Vezi raspuns
3. [IMG10005] Este contraindicat n sarcin, cu excepia: ()
A: PET-CT
B: CT
C: RMN
D: Scintigrafie
E: Radiografia
Vezi raspuns
4. [IMG10008] Sunt contraindicaii absolute ale examenului RMN, cu excepia: ()
A: insuficiena renal
B: anumite valve cardiace
C: pacemacker
D: agrafe neurochirurgicale
E: claustrofobie
Vezi raspuns
5. [IMG10009] n cadrul patologiei encefalitice, este indicat examenul RMN cerebral, cu excepia: ()
A: meningoencefalit
B: tumor cerebral
C: cefalee cronic
D: tulburri ale strii de contien

713

E: crize cronice epileptice

Vezi raspuns
6. [IMG10014] n patologia abdominopelvin, se relizeaz CT abdominal n: ()
A: tumori hepatice
B: patologia cilor biliare
C: diverticulit
D: apendicit
E: ischemie vascular venoas mezenteric
Vezi raspuns
7. [IMG10017] In cadrul careia dintre urmatoarele examene imagistice exista riscul extravazarii
substantei de contrast? ()
A: Radiografia
B: Ecografia
C: Computer-tomografia
D: Rezonanta magnetica nucleara
E: Tomografia cu emisie de pozitroni
Vezi raspuns
8. [IMG10018] In cazul unei pielonefrite complicate care este examinarea imagistica de prima
intentie? ()
A: UIV
B: Ecografia renala
C: Computer-tomografia abdominala
D: Rezonanta magnetica nucleara renala
E: Scintigrafia renala
Vezi raspuns
9. [IMG10021] Urmtoarele afirmaii sunt adevarate n cazul utilizrii computer tomografiei ca metoda
de diagnostic (pg. 1149)
A: folosete radiaii X cu posibilitatea injectrii de produse de contrast vasculare
B: utilizeaz rezonana magnetic nuclear
C: utilizeaz radiaii radioactive
D: se bazeaz pe propagarea ultrasunetelor
E: este neiradiant
Vezi raspuns
10. [IMG10025] Care din urmtoarele urgene diagnostice necesit utilizarea CT cerebral (pg. 1152)
A: malformaia arterio-venoas
B: accident vascular cerebral sub anticoagulant
C: pneumocefalie
D: tulburri ale strii de contien
E: epilepsie
Vezi raspuns
11. [IMG10026] n cazul unii politraumatism al ntregului corp, care este metoda de urgen
diagnostic folosit (pg. 1153)
A: computer tomografic
B: rezonan magnetic
C: radiografia
D: ecografia
E: ultrasonografie
Vezi raspuns
12. [IMG10027] n cazul carei afeciuni se efectueaz RMN medular de urgen (pg. 1154)
A: spondilodiscit
B: hernie de disc
C: tumori intrarahidiene
D: compresiune medular

714

E: rahialgii
Vezi raspuns
13. [IMG10028] n cazul unui traumatism cerebral, ce metod de diagnostic este preferat la un
pacient simptomatic (pg. 1154)
A: radiografia cranian
B: CT cerebral
C: rezonan magnetic
D: scintigrafia
E: tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT)
Vezi raspuns
14. [IMG10029] In cadrul patologiei encefalitice, ce metoda imagistica este indicata in cazul unei
tulburari ale starii de constienta? ()
A: RMN cerebral
B: Angio-RMN
C: CT cerebral
D: RMN cerebral + Angio-RMN vase intracerebrale
E: Ecografie Doppler a vaselor gatului
Vezi raspuns
15. [IMG10039] n patologia osteoarticular a sportului, investigaia de prim intenie este ()
A: PET-CT
B: RMN
C: CT
D: Radiografia
E: Ecografia
Vezi raspuns
16. [IMG10040] Wirsungo-RMN este recomandat n ()
A: Pancreatit
B: Patologia cilor biliare i vezicii biliare
C: Ocluzie
D: Ischemie mezenteric
E: Diverticulit
Vezi raspuns
17. [IMG10041] n embolia pulmonar nu se recomand ()
A: Ecografie transtoracic
B: Eco-Doppler venoas a membrelor inferioare
C: Angio-CT toracic
D: Scintigrafie pulmonar
E: Radiografie toracic
Vezi raspuns
18. [IMG10042] n spondiloiscit se recomand ()
A: CT vertebral
B: Scintigrafie osoas
C: Radiografie
D: RMN rahidian
E: RMN medular
Vezi raspuns
19. [IMG10043] RMN cerebral nu se recomand n ()
A: Cefalee
B: Traumatism cranian
C: Meningoencefalita
D: Tumora cerebrala
E: Scleroza multipla

715

Vezi raspuns
20. [IMG10044] CT toracic este recomandat n regim de urgen n caz de ()
A: Hemotorace
B: Atelectazie pulmonar
C: Embolie pulmonar
D: Pneumotorace
E: Penumomediastin
Vezi raspuns
21. [IMG10045] Care dintre urmtoarele este urgen diagnostic ce necesit ecografie abdominal ()
A: Sigmoidita
B: Ocluzie
C: Perforaia unui organ cavitar
D: Peritonita
E: Apendicita acut
Vezi raspuns
22. [IMG10046] PET-CT are urmtorul risc (pg. 1150)
A: Fibroza nefrogenica
B: Risc alergic
C: Radioactivitate
D: Insuficienta renala acuta
E: Iradiere
Vezi raspuns
23. [IMG10047] Care dintre urmtoarele nu trebuie verificate nainte de examen CT cu substan
iodat? ()
A: Existenta unei afectiuni tiroidiene
B: Existenta diabetului
C: Existenta unei alergii
D: Clearance-ul creatininei
E: Creatininemie
Vezi raspuns
24. [IMG10049] Contraindicatia absoluta in cazul efectuarii unei rezonante magnetice nucleare fara
injectie de substanta de contras este: ()
A: Sarcina
B: Insuficienta renala cronica
C: Prezenta unui pacemaker
D: Alergia la substanta de constras iodata
E: Diabet zaharat
Vezi raspuns
25. [IMG10004] Sunt elemente comune ntre radiografie i CT: ()
A: disponibilitate
B: rezoluie spaial
C: rapiditate
D: costuri moderate
E: posibilitatea de injectare produse de contrast vascular
Vezi raspuns
26. [IMG10006] Sunt avantaje ale scintigrafiei: ()
A: rezoluie n contrast
B: rezoluie spaial
C: specificitate
D: bilan global al ntregului corp
E: sensibilitate
Vezi raspuns

716

27. [IMG10007] PET-CT prezint ca limite: ()

A: lipsa rezoluiei spaiale
B: efectuarea obligatoriu a jeun
C: disponibilitatea redus
D: examen lung
E: cost ridicat
Vezi raspuns
28. [IMG10010] n patologia encefalic, are indicaie de examen CT cerebral: ()
A: stare de mal epileptic
B: traumatismul cranian
C: meningoencefalita
D: scleroza multipl
E: cefaleea acut brutal
Vezi raspuns
29. [IMG10011] n patologia toracic, angioCT toracic este realizat n urmtoarele afeciuni: ()
A: Sarcoidoz
B: Disecie de aort
C: EPA
D: Embolie pulmonar
E: Pneumopatie
Vezi raspuns
30. [IMG10013] n patologia toracic, se realizeaz radiografia toracic n urmtoarele afeciuni: ()
A: disecie de aort
B: pneumopatie
C: sarcoidoz
D: EPA
E: pleurezie
Vezi raspuns
31. [IMG10015] n patologia abdominopelvian, se recomand ca examinri pentru pancreatit: ()
A: ecografie hepatobiliar
B: colangio-RMN
C: CT abdominopelvian
D: ecografie abdominal
E: wirsungo-RMN
Vezi raspuns
32. [IMG10019] Care dintre urmtorele afeciuni constituie contraindicaie n cazul efecturii unei
radiografii (pg. 1149)
A: sarcina
B: disecia de aort
C: apendicita acut
D: colecistita
E: insuficiena renal sever n caz de utilizare a substanelor de contrast vasculare
Vezi raspuns
33. [IMG10020] Care sunt avantajele utilizrii ecografiei (pg. 1149)
A: rapiditatea
B: costurile reduse
C: este neiradiant
D: neinvazivitatea
E: este operator dependent
Vezi raspuns
34. [IMG10022] Printre contraindicaiile computer tomografiei se numr (pg. 1150)
A: femei gravide
B: alergia

717

C: insuficiena renal terminal

D: malformaii fetale
E: epilepsia
Vezi raspuns
35. [IMG10023] Contraindicaiile absolute n cazul folosirii rezonanei magnetice ca metod de
diagnostic sunt (pg. 1150)
A: fibroza nefrogenic
B: pacemaker
C: corpii strini metalici
D: claustrofobia
E: costul ridicat
Vezi raspuns
36. [IMG10024] Radiografia simpl se folosete n cazul urmtoarelor urgene diagnostice (pg. 1151)
A: insuficien renal acut obstructiv
B: embolie pulmonar
C: pneumoperitoneu
D: ocluzie intestinal
E: compresiune medular
Vezi raspuns
37. [IMG10030] n patologia inflamatorie osteoarticular se recomand urmtoarele investigaii ()
A: PET-CT
B: RMN
C: CT
D: Radiografie
E: Ecografie
Vezi raspuns
38. [IMG10031] n patologia cilor i vezicii biliare se recomand ()
A: RMN hepatic
B: Wirsungo-RMN
C: Colangio-RMN
D: CT abdominal
E: Ecografie abdominal
Vezi raspuns
39. [IMG10032] n sarcoidoz se recomand ()
A: Ecografie transtoracic
B: Angio-CT toracic
C: CT toracic
D: Radiografie toracic
E: Scintigrafie pulmonar
Vezi raspuns
40. [IMG10033] n tumorile osoase se recomand ()
A: CT vertebral
B: Scintigrafie osoas
C: Radiografii
D: RMN medular
E: RMN a coloanei vertebrale
Vezi raspuns
41. [IMG10034] CT cerebral este recomandat n ()
A: Patologie neuroinfecioas
B: Tumora cerebral
C: AVC
D: Traumatism cranian
E: Cefalee acut brutal

718

Vezi raspuns
42. [IMG10035] RMN cerebral este recomandat n regim de urgen pentru ()
A: Tromboflebit cerebral
B: Com
C: Hemoragie subarahnoidian
D: Traumatism cranian
E: AVC
Vezi raspuns
43. [IMG10036] Ecografia pelvian este recomandat n regim de urgen pentru ()
A: Colic renal
B: Peritonit
C: Torsiune anexial
D: Apendicit
E: Sarcin extrauterin
Vezi raspuns
44. [IMG10037] PET-CT are urmtoarele avantaje ()
A: Fuziune cu scannerul
B: Bilan al ntregului corp
C: Foarte sensibil
D: Rapid
E: Neiradiant
Vezi raspuns
45. [IMG10038] Scintigrafie are urmtoarele contraindicaii ()
A: Alptare
B: Sarcin
C: Claustrofobie
D: Insuficien renal
E: Pacemaker
Vezi raspuns
46. [IMG10048] Nu este adevrat despre disecia de aort, cu excep ia: (pag. 1149, 1153)
A: flap-ul intimal se poate vedea pe angioRMN toracic pe achizi ia cu injectare
B: nu poate complica o arteriografie
C: hematomul intramural se vede pe achiziia fr injectare
D: canalul adevrat i cel fals se vd pe achiziia cu injectare
E: se examineaz iniial prin radiografie toracic
Vezi raspuns

Intrebarile
din
tema InfecTii
bacteriene i micotice

cutaneo-mucoase

1. [ICM10002] Precizai care afirmaie este fals (pg. 1168)

A: Pielea nu este steril
B: Infeciile cutanate bacteriene sunt foliculare i nefoliculare
C: Diagnosticul infeciilor bacteriene este clinic n majoritatea cazurilor
D: Exist imunizare mpotriva infectilor bacteriene
E: Majoritatea infeciilor cutanate bacteriene sunt produse de cocii Gram +
Vezi raspuns
2. [ICM10003] Care dintre caracteristicile foliculitei nu este adevarat (pg. 1168)
A: Reprezint inflamaia foliculului pilosebaceu
B: Face parte dintre infeciile cutanate bacteriene nefoliculare

719

C: Are ca leziune elementar papulo-pustula

D: Se poate localiza la barb
E: n majoritatea cazurilor este produs de stafilococul aureu.
Vezi raspuns
3. [ICM10004] Care dintre urmtoarele caracteristici ale furunculului nu este corect (pg. 1169)
A: Este o infecie profund a foliculului pilosebaceu produs de streptococul beta-hemolitic
B: Este un nodul centrat de fir de pr
C: Are evoluie spre necroz i eliminarea burbionului
D: Stafilococia malign a feei reprezint o complicaie a furunculului.
E: Tratamentul furunculului se face cu antiseptice sau antibiotice locale.
Vezi raspuns
4. [ICM10006] Care dintre afirmaiile referitoare la tratamentul infeciilor cutanate stafilococice este
adevarat (pg. 1169)
A: n formele localizate este suficient toaleta cu apa i sapun, antiseptice i antibiotice topice
B: Indiferent de forma clinic este necesar antibioterapie per os
C: Indiferent de forma clinic este necesar spitalizarea i antibioterapie iv
D: Penicilina este unul dintre antibioticele de elecie
E: Tratamentul antibiotic trebuie efectuat timp de 4 sptmni.
Vezi raspuns
5. [ICM10007] Erizipelul se caracterizeaz prin (pg. 1170)
A: Placard inflamator eritematos, cald, dureros.
B: Debuteaz sub forma unei pustule foliculare centrat de fir de pr
C: Prezena unei pori de intrare nu este obligatorie
D: Este necesar ntodeauna examenul histopatologic pentru stabilirea diagnosticului.
E: Stare general alterat, febra, frisoane
Vezi raspuns
6. [ICM10009] Candidozele cutaneo-mucoase au urmtoarele caracteristici (pg. 1171)
A: Se pot localiza att la nivelul marilor pliuri ct i la nivelul pliurilor mici cutanate
B: Apar doar la persoanele cu imunodepresii severe
C: Se trateaz cu antifungice generale timp de 6 luni
D: Diagnosticul de certitudine se pune pe baza examenului clinic
E: Candidozele genitale nu apar niciodat la barbat
Vezi raspuns
7. [ICM10012] 12. . Tratamentul erizipelului necomplicat la pacientul snatos se poate face cu: (1171)
A: penicilin G n perfuzie
B: eritromicin
C: pristinamicin
D: spiramicin
E: josamicin
Vezi raspuns
8. [ICM10015] Dermohipodermita acut cu streptococ hemolitic are ca prim simptom: (1170)
A: a. intertrigo interdigitoplantar
B: b. placard inflamator
C: c. limfangit
D: d. febr mare
E: e. eroziuni
Vezi raspuns
9. [ICM10040] Pitiriazis versicolor este cauzat de ()
A: Trichopython concentricum
B: Malassezia furfur
C: Trichopython rubrum
D: Malassezia nana

720

E: Malassezia globosa
Vezi raspuns
10. [ICM10041] Despre dermatofitoza pielii glabre se pot afirma urmtoarele ()
A: Localizare unic, nu se extinde
B: Localizarea este frecvent pe micile pliuri
C: Sunt uor de deosebit de eczem numular
D: Nu sunt pruriginoase
E: Consta n plci anulare cu brodur eritematoveziculoas i scuamoas
Vezi raspuns
11. [ICM10042] Tratamentul local al candidozelor NU include ()
A: Terbinafina
B: Ciclopiroxolamina
C: Amfotericina B
D: Nistatina
E: Imidazoli
Vezi raspuns
12. [ICM10043] Candidoza este favorizat de, cu excepia ()
A: Antibioterapie
B: Imunodepresie
C: Igiena precar
D: Medii acide
E: Macerare
Vezi raspuns
13. [ICM10044] Tratamentul etiologic al erizipelului sever este caracterizat de ()
A: Reechilibrare hidroelectrolitic
B: Anticoagulare
C: Contenie elastic
D: Vaccinare antitetanic
E: Sinergistine
Vezi raspuns
14. [ICM10045] Printre complicaiile hemoragice ale erizipelului Nu se regsete ()
A: Limfedem
B: Flebit
C: Escar
D: Abces
E: Fasceita necrozant
Vezi raspuns
15. [ICM10046] Caracteristici clince ale impetigo sunt, cu excepia ()
A: Nu este contagios
B: Se poate prezenta cu pustule
C: Se poate prezenta cu vezicule sau bule superficiale
D: Adesea complic o alta dermatoz
E: Absena febrei
Vezi raspuns
16. [ICM10047] Furunculul poate da urmtoarele complicaii ()
A: Suprainfectare cu alt germen
B: Epidermoliza
C: Reacie de hipersensibilitate
D: Anthrax
E: Diseminare a infeciei
Vezi raspuns
17. [ICM10051] Este fals despre fasceita necrotizanta: ()

721

A: este insotita de o alterare majora a starii generale

B: se prezinta local prin zone hipoestezice
C: constituie o urgenta medico-chirurgicala
D: se trateaza cu AINS
E: da mioliza biologica
Vezi raspuns
18. [ICM10052] Sunt forme clinica de erizipel: ()
A: bulohemoragic
B: erizipel recidivant- tablou acut
C: deseori apare erizipelul bilateral
D: erizipel eroziv
E: erizipel epidermolitic
Vezi raspuns
19. [ICM10059] Este fals despre pitiriazis versicolor: ()
A: afecteaza adultul tanar
B: afecteaza batranii institutionalizati
C: contagiozitate redusa
D: are macule cu scuame fine ce devin ulterior hipocrome
E: da fluorescenta verde-pal la examenul cu lampa Wood
Vezi raspuns
20. [ICM10008] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de erizipel sunt adevrate (pg. 1170)
A: Fasceita necrotizant este o complicaie general a erizipelului
B: Fasceita necrotizant este favorizat de administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
C: Indiferent de form clinic de erizipel este necesar spitalizarea de urgen
D: Penicilina G in perfuzie este tratamentul de elecie
E: Nu este obligatorie tratarea porii de intrare
Vezi raspuns
21. [ICM10010] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz dermatofitoza pielii glabre (pg. 1171)
A: Se localizeaz n special la nivelul scalpului
B: Se poate confunda cu eczema numulara sau psoriazisul inversat
C: Este foarte dureroas
D: Se prezint sub forma unor plci inelare cu extindere centrifug
E: Se poate confunda cu candidoza marilor pliuri.
Vezi raspuns
22. [ICM10011] Kerionul este (pg. 1171-1172)
A: O candidoz cutanat suprainfectat
B: O tricofitie supurat cu inflamaie major
C: O infecie dermatofitic produsa de dermatofiti patogeni
D: Infecie dermatofitic a pielii glabre nsoit de adenopatii satelite frecvente
E: Afeciune cauzat de Malassezia furfur.
Vezi raspuns
23. [ICM10013] Tratamentul candidozei ungheale se face prin: (pag 1171)
A: suprimarea factorilor favorizani
B: Toalet cu spun alcalin
C: tratament antifungic local 2-4 sptmni
D: tratament general cu imidazol
E: tratament antifungic local 6 luni
Vezi raspuns
24. [ICM10014] Despre foliculita sunt adevarate urmatoarele: ()
A: este o inflamatie a foliculului pilosebaceu
B: leziunea elementara este o papulo-pustula centrata de un fir de par
C: este o leziune superficiala,care se rupe repede
D: agentul patogen cel mai frecvent este S.aureus

722

E: tratamentul consta in antibioterapie pe cale i.v

Vezi raspuns
25. [ICM10016] Complicaiile furunculului sunt: (ICM10015)
A: Antrax
B: Eczema
C: Ectima
D: Furunculoz
E: Stafilococie malign a feei
Vezi raspuns
26. [ICM10017] Diagnosticul diferenial al dermatofitoyei pielii glabre se face cu: (ICM10017)
A: Onicomicoza
B: Erizipelul
C: Candidoza
D: Dishidroza plantar
E: Tricofiia
Vezi raspuns
27. [ICM10018] Fasceita necrozant se caracterizeaza prin urmtoarele: (ICM10018)
A: Reprezint o urgen medico+chirurgical
B: Sd inflamator major, citoliz moderat
C: Favorizat de administrarea de AINS
D: Alterare major a strii generale
E: Local apar zone violacee necrotice, hiperestezice
Vezi raspuns
28. [ICM10019] Cisrcumstantele favorizante ale furunculului sunt: ()
A: diabet
B: imunodepresia
C: transmitere prin maini din locuri unde stafilococul este in stare de rezident
D: manipulare intempestiva
E: macerare
Vezi raspuns
29. [ICM10020] Complicatiile furunculului sunt, cu exceptia: ()
A: antrax
B: furunculoza
C: erizipel
D: ectima
E: stafilococie maligna a fetei
Vezi raspuns
30. [ICM10021] Agentul etiologic al foliculitei este: ()
A: Staphilococcus aureus
B: Pseudomonas aeruginosa
C: Streptococcus piogenes
D: streptococ hemolitic
E: Staphilococcus epidermidis
Vezi raspuns
31. [ICM10022] Tratamentul foliculitei cu stafilococ aureu consta in: ()
A: antiseptice locale
B: antibioterapie locala
C: haine largi
D: barbierit cu grija
E: antibioterapie iv
Vezi raspuns
32. [ICM10023] Tratamentul formelor complicate ale furunculului cuprinde: (pag.1169)

723

A: antiseptice locale si reguli de igiena

B: antibioterapie generala antistreptococica de tipul penicilinei M
C: internare de urgenta si tratament parenteral pentru stafilococia fetei
D: investigarea si tratarea zonelor de rezidenta microbiana
E: antibiotice generale antistafilococice
Vezi raspuns
33. [ICM10024] Urmatoarele sunt infectii cutanate foliculare ()
A: foliculita
B: furunculul
C: ectima
D: furunculoza
E: impetigo
Vezi raspuns
34. [ICM10025] Impetigo poate complica urmatoarele dermatoze: ()
A: prurigo
B: erizipel
C: pediculoza
D: scabie
E: ectima
Vezi raspuns
35. [ICM10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre epidermoliza stafilococica: ()
A: eritem difuz: dezlipire epidermica superficiala
B: in special la micile pliuri
C: debut marcat adeseori de un imptigo periorificial
D: fara febra sau alterare a starii generale
E: giagnostic diferential principal: toxidermie
Vezi raspuns
36. [ICM10027] Alegeti afirmatiile adevarate despre ectima: ()
A: forma ulcerativa de impetigo
B: de obicei pe membrele inferioare
C: favorizate de microtraume
D: adesea pe un teren imunodeprimat
E: cauzata de toxina stafilococica
Vezi raspuns
37. [ICM10028] Tratamentul candidozelor include: ()
A: antifungic local: imidazoli, amfotericina B, ciclopiroxolamina, terbinafina
B: general: ketoconazol, fluconazol
C: tratament local timp de 2-4 saptamani pentru piele si mucoase
D: tratament local timp de 6 saptamani pentru unghii
E: tratament general pentru formele profuze, faringoesofagiene sau la imunodeprimati
Vezi raspuns
38. [ICM10029] Tratamentul dermatofitozelor include: ()
A: imidazoli, ciclopiroxolamina, terbinafina pentru 1-8 saptamani in tratament local
B: griseofulvina, terbinafina, ketoconazol, 2 saptamani pentru piele glabra, tratament general
C: tratament general pana la peste 6 luni pentru trocofitii
D: tratament general, cateva luni pentru afectarea ungheala
E: examen al familiei in caz de agent antropofil, tratarea animalului in caz de agent zoofil
Vezi raspuns
39. [ICM10030] Examinarile complementare in erizipel, afirmatii adevarate: ()
A: in caz de teren fragilizat sau suspiciune de complicatii
B: sistematic
C: hemocultura, hemograma, VSH

724

D: CRP
E: CPK, BU
Vezi raspuns
40. [ICM10031] Formele clinice de erizipel sunt: ()
A: bulohemoragic
B: recidivant
C: bilateral (frecvent)
D: fasceita necrozanta
E: flebita
Vezi raspuns
41. [ICM10032] Despre pitiriazis versicolor se poate afirma c ()
A: Tratamentul se face cu ketoconazol
B: D fluorescenta verde pal la lampa Wood
C: Foarte contagios
D: Apare n special la copil
E: Este cauzat de o levur saprofit a epidermului
Vezi raspuns
42. [ICM10033] Tratamentul local al dermatofitozei pielii glabre se realizeaz cu: (pag.1172)
A: Terbinafin
B: Ciclopiroxolamin
C: Griseofulvin
D: Amfotericina B
E: Imidazoli
Vezi raspuns
43. [ICM10034] Tratamentul general in candidoze este: (pag.1171)
A: Terbinafina
B: Ciclopiroxolamina
C: Fluconazol
D: Derivati ai imidazolului
E: Ketoconazol
Vezi raspuns
44. [ICM10035] n tratamentul erizipelului sever se utilizeaz urmtoarele macrolide ()
A: Pristinamicina
B: Josamicina
C: Spiramicina
D: Eritromicina
E: Roxitromicina
Vezi raspuns
45. [ICM10036] n cazul fasceitei necrozante sunt adevrate urmtoarele ()
A: Este urgen medico-chirurgical
B: Se prezint prin zone violacee necrotice, hipoestezice
C: Stare general bun
D: Respect muschiul
E: Este favorizat de AINS
Vezi raspuns
46. [ICM10037] Erizipelului este favorizat de ()
A: Insuficien venoas
B: Flebit
C: Limfedem
D: Imunodepresie
E: Poart de intrare
Vezi raspuns

725

47. [ICM10038] Despre impetigo se pot afirma urmtoarele ()

A: Evolueaz cu febr
B: Nu este contagios
C: Deseori complic o alt dermatoz
D: Se recomand prelevari n caz de epidemie
E: Este foarte frecvent la aduli
Vezi raspuns
48. [ICM10039] Apariia furunculului este favorizat de ()
A: Corticoterapie
B: Sarcin
C: Manipulare intempestiv
D: Imunodepresie
E: Diabet
Vezi raspuns
49. [ICM10048] Urmtoarele afirmaii despre foliculit sunt false, cu excep ia: (pag. 1168,1172)
A: la nivelul brbii putem avea foliculit acut supurat
B: foliculita brbii se numete sicozis
C: foliculita acut supurat este o infecie cutanat bacterian
D: foliculita acut supurat este o tricofiie
E: foliculita acut supurat este dat de un epidermophyton
Vezi raspuns
50. [ICM10049] Sunt complicaii generale ale erizipelului urmatoarele, cu excep ia: (1170)
A: Recidiva erizipelului
B: Coagularea intravascular diseminat
C: Complicaii criptogenetice
D: Escara, ulceraia, boala trombembolic
E: Fasceita necrozant
Vezi raspuns
51. [ICM10050] Despre infectiile cutanate micotice sunt adevarate urmatoarele: (1171-1172)
A: kerionul este o infectie cu dermatofiti cu inflamatie majora
B: dermatofitoza pielii glabre este putin sau deloc pruriginoasa
C: pitiriazis versicolor este foarte contagioasa
D: dermatofitii sunt intotdeauna patogeni
E: la examenul cu lampa Wood, pitiriazis versicolor are o fluorescenta galben-verzuie
Vezi raspuns
52. [ICM10053] Pregatirea in tratamentul erizipelului sever consta in: ()
A: oprirea AINS
B: aplicarea unei cai de abord venos periferic
C: tratament antalgic
D: reechilibrare hidroelectrolitica
E: penicilina V
Vezi raspuns
53. [ICM10054] Este adevarat despre tratamentul candidozei: ()
A: se da 2-4 saptamani pentru piele
B: se da 6 saptamani pentru unghii
C: toaleta cu sapun acid
D: tratamentul general se face cu ketoconazol
E: tratamentul general se indica la imunodeprimati
Vezi raspuns
54. [ICM10055] Este adevarat despre durata tratamentului antibiotic general in infectiile cutanate
bacteriene foliculare si nefoliculare: ()
A: foliculita 5 zile
B: impetigo 8-10 zile

726

C: erizipel sever 10-14 zile

D: erizipel necomplicat 8-10 zile
E: erizipel sever 2 saptamani
Vezi raspuns
55. [ICM10056] Sunt adevarate despre dermatofitoze: ()
A: dermatofitoza pielii glabre poate fi confundata cu candidoza pliurior
B: dermatofitoza pliurilor poate fi confundata cu dishidroza plantara
C: dermatofitoza ungheala poate produce onicoliza
D: tricofitia poate afecta scalpul sau axila
E: tineea favica prezinta cruste cu depresiuni marginale
Vezi raspuns
56. [ICM10057] Este adevarat despre infectiile micotice ale unghiei: ()
A: candidoza unghiala da afectare laterala si proximala
B: candidoza unghiala se asociaza cu inflamatia pliurilor si repliurilor unghiale
C: dermatofitoza unghiala da afectare laterala si distala
D: candidoza poate produce onicoliza
E: prelevarile micologice se fac in ambele cazuri pe fragment de lama unghiala
Vezi raspuns
57. [ICM10058] Sunt ciuperci de tip levuri: ()
A: Malassezia furfur
B: Candida
C: tricophyton
D: microsporum
E: epidermophyton
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Gua i nodulul

hipotiroidismul i hipertiroidismul

tiroidian,

1. [GUS10002] Care dintre urmatoarele caracteristici clinice ridica suspiciunea malignitatii in cazul
unui nodul tiroidian ()
A: consistenta moale a nodulului
B: dimensiunea peste 3 cm
C: nodul mobil fata de planurile supra sau subiacente
D: margini regulate la palpare
E: otalgii reflexe homolaterale
Vezi raspuns
2. [GUS10005] n hipertiroidismul indus de amiodaron de tip II: (pg. 1223)
A: Ecografia Doppler tiroidian arat hipervascularizaie tiroidian
B: Scintigrafia este fixant
C: Exist o patologie tiroidian preexistent
D: Ecografia Doppler tiroidian este normal
E: Tratamentul se bazeaz pe anxiolitice, repaus
Vezi raspuns
3. [GUS10006] Diagnosticul de hipertiroidism frust presupune: (pg. 1221)
A: TSH sczut cu FT4 crescut
B: TSH sczut cu FT4 sczut
C: TSH sczut cu FT4 normal
D: TSH crescut cu FT4 crescut
E: TSH crescut cu FT4 normal
Vezi raspuns

727

4. [GUS10007] Boala Basedow este confirmat de: (pg. 1221)

A: Anticorpi antitireoglobulin crescui
B: Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescui
C: TSH crescut
D: Proteina C reactiv crescut
E: Anticorpi antiperoxidaza crescui
Vezi raspuns
5. [GUS10009] n insuficiena tireotrop exist: (pg. 1224)
A: TSH crescut cu FT4 crescut
B: TSH normal cu FT4 crescut
C: TSH sczut cu FT4 crescut
D: TSH normal sau sczut, cu FT4 sczut
E: TSH crescut cu FT4 sczut
Vezi raspuns
6. [GUS10015] Monitorizarea eficientei tratamentului in hipertiroidism(pag 1222) ()
A: FT4 la 20 zile de la inceputul tratamentului, apoi la 15zile - 1 luna
B: TSH
C: TSH+-FT4 la oluna
D: TSH +- FT3 la o luna
E: TSH +- FT4 la 3 luni, in al doilea moment ( cand FT4 s-a normalizat )
Vezi raspuns
7. [GUS10023] Semne clinice pt boala basedow sunt urmatoarele cu exceptia: ()
A: exoftalmie
B: tril la palpare
C: suflu la ascultatie
D: mixedem pretibial
E: femeie tanara fara antecedente de boli autoimune
Vezi raspuns
8. [GUS10033] Care dintre urmtoarele este contraindicaie pentru tratamentul cu iod radioactiv al
nodulilor tiroidieni ()
A: Noduli recenti
B: Oftalmopatie basedowiana
C: Gu veche
D: Gu multinodular toxic
E: Nodul autonom
Vezi raspuns
9. [GUS10034] Tratamentul nodulilor tiroidieni NU se realizeaz cu ()
A: Alcoolizare
B: Levotiroxin
C: Antitiroidiene de sintez
D: Tratamemt cu iod radioactiv
E: Chirurgie
Vezi raspuns
10. [GUS10035] Nodulul tiroidian NU implic n diagnosticul diferenial ()
A: Adenom toxic
B: Chist epidermoid
C: Chist branhial
D: Chist tiroidian
E: Gu multiheteronodular
Vezi raspuns
11. [GUS10036] Malignitatea nodulului tiroidian este mai probabil dac ()
A: Este mai mare de 2cm

728

B: Nodulul crete
C: Consistena este moale
D: Sex feminin
E: Vrsta sub 60 de ani
Vezi raspuns
12. [GUS10037] Printre complicatiile posibile ale tiroidectomiei NU se regsete ()
A: Hipoparatiroidia definitiv
B: Recidiva hipertiroidismului
C: Hemotorace
D: Paralizie recurenial definitiv
E: Embolia gazoas
Vezi raspuns
13. [GUS10038] NU reprezint indicaie de tiroidectomie totala ()
A: Gua evolutiv
B: Gua inestetic
C: Gua veche
D: Gua voluminoas
E: Nodul central
Vezi raspuns
14. [GUS10039] Atunci cnd gua comprim nervul recurent apare ()
A: Sincope iterative
B: Disfonie
C: Disfagie
D: Dispnee
E: Sindrom Claude-Bernard-Horner
Vezi raspuns
15. [GUS10040] Gua simpl NU este caracterizat de ()
A: Absena distiroidiei
B: Absena neoplaziei
C: Absena inflamaiei
D: Proliferare de tireocite
E: Cretere focal a volumului tiroidei
Vezi raspuns
16. [GUS10045] n hipotiroidism tratamentul de substitutie cu levotiroxin este caracterizat de, cu
excepia ()
A: Creterea dozelor se face progresiv
B: Se prescrie pn la normalizarea FT4
C: ECG obligatoriu la pacientul n vrst naintea nceperii tratamentului
D: Administrare matinal a jeun
E: Se ncepe n doza mic
Vezi raspuns
17. [GUS10046] Hipotiroidismului NU are drept complicaie ()
A: Anxietate
B: Depresie
C: Coma mixedematoas
D: Blocuri de ramur
E: Insuficiena coronarian
Vezi raspuns
18. [GUS10047] n hipotiroidism ()
A: cnd este suspect, prima intenie const n efectuarea TSH i FT4, fr FT3
B: Examenul de depistare este FT4
C: FT3 nu are nici o relevan

729

D: FT4 normal asociat cu un TSH sczut corespunde unui hipotiroidism frust

E: TSH-ul sczut asociat cu FT4 normal evoc o insuficien tireotrop
Vezi raspuns
19. [GUS10052] n cazul hipertiroidismului indus de amiodarona de tip II ()
A: Apare rapid dup instituirea tratamentului cu amiodaron
B: Deseori apare pe o patologie tiroidiana preexistent
C: Tratamentul se bazeaz pe ATS
D: Scintigrafia este alb
E: Ecografia arat hipervascularizatie
Vezi raspuns
20. [GUS10053] Hipertiroidismului De Quervain se trateaz cu ()
A: Iod radioactiv
B: Chirurgie
C: Corticoizi
D: Propiltiouracil
E: Carbimazol
Vezi raspuns
21. [GUS10054] Diagnosticul bolii Basedow se realizeaz cel mai bine prin ()
A: Scintigrafie cu I123
B: CRP
C: Scintigrafie cu Tc99
D: Ac Anti-TPO
E: Ac Anti-TRAb
Vezi raspuns
22. [GUS10074] Ce trebuie sa se asocieze tratamentului cu Iod radioactiv daca pacientul are si
oftalmopatie basedowniana? ()
A: levotiroxina
B: alcoolizare
C: corticoterapie
D: carbimazol
E: propiltiouracil
Vezi raspuns
23. [GUS10077] Este adevarat despre gusa sporadica: ()
A: poate da cretinism
B: este prezenta la copiii de varsta scolara
C: prevalenta peste 10%
D: prevalenta sub 10%
E: poate duce la ratard mental reversibil
Vezi raspuns
24. [GUS10003] Cretinismul endemic se caracterizeaza prin ()
A: mixedem
B: retard mental reversibil
C: tulburari senzoriale (surditate)
D: retard statural
E: tulburari de vedere
Vezi raspuns
25. [GUS10004] Care sunt examinrile biologice n gua simpl: (pg. 1216)
A: TSH
B: Dozarea ATPO i antiTG
C: n caz de hipertrofie dozarea anticorpilor antireceptor TSH
D: Ioduria pe 24 de ore
E: Dozarea tireoglobulinei
Vezi raspuns

730

26. [GUS10008] Cum se monitorizeaz tolerana la tratamentul cu antitiroidiene de sintez: (pg.

1223)
A: GOT, GPT la intervale regulate
B: Hemoleucogram la intervale regulate
C: Proteina C reactiv bilunar
D: Bilirubina total lunar
E: Tireoglobulina la 3 luni
Vezi raspuns
27. [GUS10010] Complicaiile hipotiroidismului sunt: (pg. 1225)
A: Insuficiena coronarian
B: Blocuri de ramur
C: Coma mixedematoas
D: Depresie
E: Stenoza mitral
Vezi raspuns
28. [GUS10013] ALEGETI afirmatiile false: ()
A: in tiroidita quervain apare o durere cervicala cronica,la palpare si la deglutitie
B: in basedow exista suflu sistolic,se percepe trill la auscultatie si frecvent este vorba de femnei
tinere cu antecedente autoimune
C: exam de depistare a hipertiroidiei este determinarea TSH us care este frenat in acest caz
D: ptr urmarirea tratam si aprecierea importantei hipertiroidiei se dozeaza FT4-T3
E: ca prima intentie,daca se suspecteaa hipertir,se dozeaza numai TSH
Vezi raspuns
29. [GUS10014] Exemplu de urmarire a unei paciente sub ATS pentru Basedow(pag 1223) ()
A: FT4 ,Hemograma,Beta HCG,ALAT,ASAT,TSH in ziua 0
B: TSH,ALAT,ASAT in ziua 30
C: FT4, TSH in a doua luna
D: Hemograma in a treia luna
E: ASAT ,ALAT in luna a treia
Vezi raspuns
30. [GUS10016] Hipertiroidismul indus de amiodarona de tip I: (pag 1223)
A: consta in o distrugere inflamatorie a tiroidei prin toxicitatea amiodaronei
B: scintigrafia este cel mai frecvent fixanta
C: ecografia Doppler tiroidiana este normala
D: tratamentul include antitiroidiene de sinteza
E: de cele mai multe ori exista o patologie tiroidiana preexistenta (nodul toxic, gusa
multiheteronodulara, boala Basedow)
Vezi raspuns
31. [GUS10017] Scintigrafia tiroidiana cu 99mTc sau 123I: (1220)
A: este indicata daca TSH-ul este normal sau crescut
B: are importanta pentru diagnosticul nodulilor toxici
C: 20% din nodulii hipofixanti sunt maligni
D: nediscriminanta pentru diagnosticul de malignitate
E: este examenul de prima intentie din examinarile complementare ale nodulilor tiroidieni
Vezi raspuns
32. [GUS10018] Sindromul Claude-Bernard-Horner se caracterizeaza prin: (pag.1216)
A: mioza
B: enoftalmie
C: exoftalmie
D: midriaza
E: ptoza palpebrala
Vezi raspuns

731

33. [GUS10019] Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul specific in hipertiroidism
sunt adevarate? (pag 1222)
A: a. tratamentul initial utilizeaza antitiroidiene de sinteza
B: b. carbimazol este utilizat preferential in timpul sarcinii
C: c. propiltiouracil este utilizat initail in doza mare apoi descrestere progresiva timp de mai mult
luni
D: d. tratamentul chirurgical al gusei se realizeaza de urgenta
E: e. tratamentul cu iod radioactiv trebuie precedat de un tratament de aproximativ 2 luni cu ATS
pentru a se ajunge la eutiroidie
Vezi raspuns
34. [GUS10021] Printre simptomele de infiltratie a pielii si mucoase din hipotiroidism se numara: ()
A: fata rotunda
B: tulburari ale fanerelor
C: aspect de piele ceruita
D: bradicardie
E: constipatie
Vezi raspuns
35. [GUS10024] Tratamentul cu iod radioactiv al nodulilor tiroidieni are contraindicaii n ()
A: Gu multinodular toxic
B: Nodul autonom
C: Noduli maligni
D: Oftalmopatie Basedow
E: Sarcin
Vezi raspuns
36. [GUS10025] n diagnosticul nodulilor tiroidieni, scintigrafia tiroidian ()
A: Se face cu Iod 123
B: Nu este discriminant n diagnosticul de malignitate
C: Are importan n diagnosticul nodulilor toxici
D: Este indicat dac TSH este crescut
E: Nu este indicat dac TSH este normal
Vezi raspuns
37. [GUS10026] Posibilitatea malignitii nodulilor tiroidieni sunt caracterizai ecografic prin ()
A: Prezena microcalcifierilor n nodul
B: Slab vascularizat la eco-Doppler
C: Limitele nodulului imprecise
D: Nodul hiperecogen
E: Halou periferic al nodulului gros i neregulat sau incomplet
Vezi raspuns
38. [GUS10027] Nodulul tiroidian avnd cauz malign este indicat de ()
A: Sindrom Claude-Bernard-Horner
B: Paralizie recurenial
C: Disfagie
D: Dispnee
E: Disfonie
Vezi raspuns
39. [GUS10028] Malignitatea nodulului tiroidian este indicat de urmtoarele caracteristici ()
A: Nodul mai mare de 3 cm
B: Nodul neregulat
C: Creterea nodulului
D: Consiten elastic
E: Nodul moale
Vezi raspuns

732

40. [GUS10029] Tiroidectomia poate avea urmtoarele complicaii ()

A: Recidiva hipertiroidismului
B: Criz acut tireotoxic
C: Hipoparatiroidie
D: Hipercalcemie
E: Pneumomediastin
Vezi raspuns
41. [GUS10030] Hematocelul este caracterizat de ()
A: Este un pseudochist hematic
B: Apariia este insidioas pe parcursul unei sptmni
C: Disfagie dureroas
D: Otalgii reflexe homolaterale
E: Puncia este strict interzis din cauza riscului hemoragic
Vezi raspuns
42. [GUS10031] Cretinismul este caracterizat de ()
A: Diplegie spastic
B: Hipertiroidism profund
C: Complicaie a guei endemice
D: Retard mintal reversibil
E: Surditate
Vezi raspuns
43. [GUS10032] Gua are o consisten lemnoas n ()
A: Hematocel
B: Gu veche
C: Tiroidita Riedel
D: Tiroidita Hashimoto
E: Cancer
Vezi raspuns
44. [GUS10041] Care dintre urmtoarele afirmaii despre monitorizarea tratamentului
hipotiroidismului sunt adevrate ()
A: Hipotiroidismul este confirmat de TSH scazut
B: Singurul efect secundar al levotiroxinei este hipertiroidismul
C: n tratamentul stabil monitorizarea TSH se poate face anual
D: TSH se dozeaz la 4-5 sptmni dup schimbarea posologiei
E: Se face pe baza dozrii TSH i FT4
Vezi raspuns
45. [GUS10044] Tiroidita Hashimoto poate fi diagnosticat prin ()
A: FT4 crescut
B: TSH sczut
C: Scintigrafie cu aspect de tabl de ah
D: Ac Anti-TG pozitivi
E: Ac Anti-TPO pozitivi
Vezi raspuns
46. [GUS10048] Hipertiroidismul indus de amiodarona de tip I are tratament cu ()
A: Anxiolitice
B: Betablocante
C: ATS
D: AINS
E: Corticoizi
Vezi raspuns
47. [GUS10049] Tiroiditei De Quervain se trateaz cu ()
A: Iod radioactiv
B: Corticoizi

733

C: AINS
D: Propiltiouracil
E: Carbimazol
Vezi raspuns
48. [GUS10050] Hipertiroidismul cu scintigrafie alb poate aprea n ()
A: Hipertiroidism factitia
B: Gu multiheteronodulara
C: Hipertiroidism post-partum
D: Tiroidita De Quervain
E: Boala Basedow
Vezi raspuns
49. [GUS10051] Hipertiroidismul T3 este caracterizat de ()
A: T3 crescut
B: TSH crescut
C: TSH scazut
D: FT4 crescut
E: FT4 sczut
Vezi raspuns
50. [GUS10055] HEMATOCELUL HEMATIC ESTE: ()
A: PSEUDOCHIST LIMFATIC
B: NEDUREROS
C: SE POTE FACE PUNCTIE ASPIRATIVA
D: OTALGIE REFLEXA HOMOLATERALA
E: APARE PROGRESIV
Vezi raspuns
51. [GUS10057] Urmtoarele elemente nu caracterizeaz punc ia aspirativ cu ac fin n cadrul
examinrilor complementare ale nodulului tiroidian: (pag. 1219)
A: n caz de nodul chistic se face puncie din partea parenchimatoas
B: are un excelent aport diagnostic pentru toate cancerele tiroidiene
C: n caz de chist se i evacueaz simultan
D: poate oferi unul din rspunsurile: probabil benign, malign, interpretabil, ndoielnic
E: diagnosticul de cancer vezicular este pur histopatologic
Vezi raspuns
52. [GUS10058] Urmtoarele afirmaii despre scintigrafia tiroidian nu sunt false, cu excep ia: (pag.
1221, 1222)
A: n caz de administrare exogen de hormoni tiroidieni, este alb
B: este indicat n caz de nodul asociat cu hipertiroidie
C: alergia la iod reprezint o contraindica ie absolut
D: sarcina reprezint o contraindicaie absolut
E: se face cu iod radiactiv, izotopul 131
Vezi raspuns
53. [GUS10059] Despre tiroidita Hashimoto sunt adevrate, cu excep ia: (pag. 1224, 1225, 1217)
A: asocierea hipotiroidism-gu este patognomonic
B: anticorpii anti-TPO i anti-TG pozitivi sunt patognomonici
C: prezint gu nodular
D: poate evolua cu limfom tiroidian
E: prezint nivele crescute de TSHus
Vezi raspuns
54. [GUS10060] Caracteristicile ecografice ale nodulilor tiroidieni care arata leziuni putin sau deloc
suspecte: ()
A: Nodul hipoecogen
B: Chist pur anecogen
C: Nodul hiperecogen

734

D: Halou complet cu umbre marginale

E: Slaba vascularizatie la ecografia DOOPLER
Vezi raspuns
55. [GUS10061] Urmatoarele sunt semne de tireotoxicoza, cu exceptia: (1221)
A: constipatie
B: tahipnee
C: semnul scaunelului
D: diaree
E: hipertermie
Vezi raspuns
56. [GUS10062] Despre afectiunile tiroidiene putem afirma urmatoarele, cu exceptia: ()
A: eficienta tratamentului hipotiroidismului perfiferic se monitorizeaza prin dozarea TSH
B: coma mixedematoasa si blocurile de ramura sunt complicatii frecvente ale hipotiroidismului
C: hipertiroidismul factitia, cel post-partum si tiroidita Hashimoto dau scintigrafie alba
D: anticonceptionale, betablocante si repaosulreprezinte principii generale de tratament in
hipertiroidism
E: pacientul tanar, fara factori de risc cardio-vasculari are parte de tratament in ambulator
Vezi raspuns
57. [GUS10063] Despre tratamentul hipotiroidismului sunt adevarate urmatoarele: (1226)
A: pacientul in varsta, cu factori de risc cardio-vasculari va primi tratament exclusiv in spital datorita
riscului iminent de ischemie
B: levotiroxina se administreaza pana la normalizarea FT4
C: levotiroxina se administreaza pana la normalizarea TSH
D: levotiroxina se administreaza dimineata pe stomacul gol
E: Doza optima de levotiroxina este intre 75-125 microgr/zi
Vezi raspuns
58. [GUS10064] Despre strumita acuta se pot afirma urmatoarele: ()
A: apare din cauze diverse: fizice, chimice, psihice
B: sunt prezente semne generale precum febra, alterarea starii generale, disfagie dureroasa
C: sunt prezente semne biologice: sindrom inflamator, polinucleoza
D: examenul de prima intentie este BU care este reactiv-pozitiva
E: ca si examene complementare pentru aprecierea functiei renale utilizam: ionograma sangvina si
creatinina
Vezi raspuns
59. [GUS10065] Sunt semne de hipometabolism in hipotiroidism, cu exceptia: (pag. 1224)
A: hipoacuzie
B: lentoarea reflexelor osteotendinoase
C: canal carpian
D: dementa
E: scaderea in greutate
Vezi raspuns
60. [GUS10066] Pot fi etiologii de hipotiroidism urmatoarele: (1225)
A: Iod 123
B: Interferon
C: Antitiroidiene de sinteza
D: Levotiroxina
E: Litiu
Vezi raspuns
61. [GUS10067] Complicatii ale tiroidectomiei, prin obstruarea cailor respiratorii sunt (pg. 1217): ()
A: Edem laringian
B: Pneumotorace
C: Embolie gazoasa
D: Traheomalacie

735

E: Hematom compresiv
Vezi raspuns
62. [GUS10068] Urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia (pg. 1215): ()
A: In gusa multiheteronodulara, crestere difuza a volumului din cauza unor structuri nodulare
B: In gusa multiheteronodulara, noduli pot fi functionali (noduli toxici) sau nu
C: Gusa sporadica este prevalenta peste 10%
D: Gusa endemica este prezenta la copii de varsta scolara cu prevalenta de peste 10%
E: Cretinismul este o complicatie a gusei endemice
Vezi raspuns
63. [GUS10069] In cazul detectarii unui nodul tiroidian, care sunt examinarile de laborator indicate?
(pag 1219)
A: T4
B: TSH
C: T3
D: glicemia
E: tirocalcitonina
Vezi raspuns
64. [GUS10070] Complicatiile hipotiroidiei: (pag 1225)
A: depresie
B: diabet zaharat
C: insuficienta coronariana
D: blocuri de ramura sau atrio-ventriculare
E: coma mixedematoasa
Vezi raspuns
65. [GUS10071] Este adevarat despre tiroidita De Quervain ()
A: Este o cauza de hipotiroidism
B: Durere cervicala spontana ,acuta ,dar si la palpare si deglutitie
C: Se trateaza cu AINS sau corticoizi
D: Se trateaza cu Antitiroidiene de sinteza
E: Tratamentul dureaza cateva saptamani
Vezi raspuns
66. [GUS10072] Sunt tipice pentru diferite tipuri histopatologice ale cancerului tiroidian: ()
A: cancerul anaplazic da sindrom de vena cava superioara
B: cancerul medular se asociaza cu tirocalcitonina crescuta
C: cancerul medular are halou complet
D: cancerul papilar prezinta microcalcificari in nodul
E: diagnosticul de certitudine al cancerului vezicular se pune prin punctie aspirativa cu ac fin
Vezi raspuns
67. [GUS10073] Fac parte din tratamentul nodulului tiroidian: ()
A: lobectomia
B: tiroidectomia in caz de afectare a istmului
C: tratament cu I 123
D: tratament cu levotiroxina la care scad in dimensiuni si nodulii maligni
E: alcoolizare
Vezi raspuns
68. [GUS10075] Fac parte din pricipiile generale de tratament ale hipertiroidismului, cu EXCEPTIA: ()
A: repaus
B: barbiturice
C: misoprostol
D: betablocante
E: corticoterapie
Vezi raspuns

736

69. [GUS10076] Cand se face hemograma in monitorizarea tratamentului cu ATS pentru boala
Basedow? ()
A: la 10 zile in prima luna
B: la 2 luni
C: sistematic in caz de febra
D: doar la sfarsitul tratamentului
E: la 6 luni
Vezi raspuns
70. [GUS10078] Sunt false despre cretinism: ()
A: tulburari motorii- tetraplegie spastica
B: retard mentar reversibil
C: apare ca o complicatie a gusei sporadice
D: asociaza surditate
E: asociaza mixedem
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Diabetul zaharat tip 1 si 2 la

adult definiie, diagnostic, complicaii acute,
complicaii
cronice,
algoritm
terapeutic,
monitorizare, principii, management
1. [DZA10002] Diabetul zaharat se definete prin: (pg. 1236)
A: Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,16g/l;
B: Glicemie postprandial mai mare de 1,30g/l;
C: Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,26g/l, n doua ocazii diferite sau mai mare de 2g/l
n orice moment al zilei;
D: Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,20g/l, n doua ocazii diferite sau mai mare de
1,6g/l n orice moment al zilei;
E: Glicemie postprandiala mai mare de 1,40g/l;
Vezi raspuns
2. [DZA10003] Diabetul zaharat tip 1 are ca substrat patogenic: (pg. 1236)
A: Insulinorezistena muscular i hepatic;
B: Citoliza hepatic;
C: Pancreatita cronic alcoolic;
D: Distrugerea autoimun (n 95% din cazuri) a celulelor beta din insulele Langerhans pancreatice,
responsabil de un deficit de insulin;
E: Amiloidoza pancreatic.
Vezi raspuns
3. [DZA10004] Tratamentul hipoglicemiant n diabetul zaharat tip 1 se face cu: (pg. 1250)
A: Metformin;
B: Metformin i sulfamide hipoglicemiante;
C: Insulin;
D: Glinide;
E: Sulfamide hipoglicemiante;
Vezi raspuns
4. [DZA10005] Hemoglobina glicat (HbA1c) reflect echilibrul metabolic: (pg. 1249)
A: Zilnic;
B: Sptmnal;
C: Lunar;
D: Din cele 2-3 luni precedente;

737

E: Anual;
Vezi raspuns
5. [DZA10012] Despre diabetul MODY sunt adevarate: (p. 1237)
A: Apare inaintea varstei de 20 ani
B: Se datoreaza unei mutatii a genei HNf1a
C: Transmiterea este autozomal dominanta
D: Necesita insulinoterapie
E: Toate afirmatiile sunt corecte
Vezi raspuns
6. [DZA10015] Diabetul zaharat de tip 2 trebuie diferentiat de urmatoarele, cu exceptia: (p. 1237)
A: Hemocromatoza
B: Diabet endocrin: acromegalie, feocromocitom, boala Conn, Cushing, tirotoxicoza, glucagonom
C: Diabet cortico-indus
D: Sindrom poliuro-polidipsic
E: Diabet pancreatic
Vezi raspuns
7. [DZA10018] Urmtoarele pot fi cauze ale diabetului endocrin, CU EXCEPIA: (pag 1237)
A: Acromegalie
B: Cushing
C: Boala Conn
D: Tiroidita Hashimoto
E: Feocromocitom
Vezi raspuns
8. [DZA10060] Evaluarea piciorului cu risc la diabetici implic, cu excepia ()
A: Evidenierea deformrii picioarelor
B: Identificarea arteriopatiei prin palparea pulsurilor periferice si determinarea IPS
C: Investigarea unei neuropatii periferice prin monofilament
D: Noiunea de antecedent de ulceratie cronic a piciorului
E: Identificarea macroangiopatiei prin evidenierea de zone de cdere a prului
Vezi raspuns
9. [DZA10061] Monitorizarea biologic n diabet presupune, cu excepia ()
A: Creatininemie o dat pe an
B: Microalbuminurie o dat pe an
C: Bilan lipidic o dat pe an
D: Glicemie venoas o dat pe an
E: HbA1c de 3 ori pe an
Vezi raspuns
10. [DZA10062] Care dintre urmtoarele nu reprezint factori de risc cardiovasculari pentru
complicaiile diabetului de tip 2 ()
A: Insuficien renal
B: Microalbuminurie > 30 mg/24h
C: HDL > 0,4g/l
D: HTA permanent
E: Vrsta peste 60 de ani la femeie
Vezi raspuns
11. [DZA10063] Tratamentul diabetului de tip 2 pentru pacienii cu speran de via mai mic de 5
ani are urmtoarele obiective, cu excepia ()
A: HbA1c sub 9%
B: Evitarea riscului de hipoglicemie
C: Prevenia complicaiilor infecioase
D: Prevenia micro i macroangiopatiei
E: Confort metabolic
Vezi raspuns

738

12. [DZA10064] Diabetul de tip 2 este caracterizat n etapa 3 de tratament de ()

A: Metformin simplu
B: nlocuirea metforminului cu miglitol
C: Insulinoterapie precoce
D: Asociere de metformin cu sulfamide
E: Metforminul va fi nlocuit cu acarboz
Vezi raspuns
13. [DZA10065] Diabetul poate avea urmtoarele efecte asupra sarcinii, cu excepia ()
A: Hipertensiune gravidic i preeclampsie
B: Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale
C: Hipotrofie placentar
D: Malformaii
E: Avort
Vezi raspuns
14. [DZA10066] n cazul prezenei diabetului n timpul sarcinii se manifest urmtoarele, cu excepia
()
A: Creterea fiziologic profilului lipidic n al treilea trimestru
B: Risc de agravare a nefropatiei
C: Risc de agravare a retinopatiei
D: Creterea nevoilor de insulin la sfritul sarcinii
E: Scderea fiziologic a HbA1c
Vezi raspuns
15. [DZA10067] Insulinoterapia n diabetul de tip 1 are NU urmtoarele efecte secundare ()
A: Lipodistrofii hipertrofice
B: Fobie de ac
C: Alergie
D: Ctig n greutate n caz de supradozare
E: Hipoglicemie
Vezi raspuns
16. [DZA10068] Care dintre urmtoarele reprezint un analog rapid insulinic ()
A: Detemir
B: Glargina
C: Aspart
D: Insulina NPH
E: Insulina recombinat
Vezi raspuns
17. [DZA10069] n monitorizarea diabetului de tip 1, despre HbA1c se poate afirma ()
A: Va fi nlocuit de msurarea glicemiei simple n caz de hemoglobinopatie
B: Valorile normale sunt ntre 7% i 9%
C: Msurarea se face n fiecare lun
D: Este foarte specific n cazul uremiei cnd nu se pot masur corpii cetonici
E: Este cel mai bun indicator pentru riscul de complicaii
Vezi raspuns
18. [DZA10070] Diabetul favorizeaz urmtoarele tipuri de infecii, cu excepia ()
A: Infecii urinare
B: Infecii respiratorii
C: Infecii dentare
D: Micoze cutanate
E: Stafilococii cutanate
Vezi raspuns
19. [DZA10071] Legat de afectarea trunchiurilor supraaortice la diabetici, se indic urmtoarele

739

explorri, cu excepia ()
A: Arteriografie ca ultim intenie
B: Scintigrafie de perfuzie
C: RMN de perfuzie i difuzie
D: CT
E: Eco-Doppler continuu
Vezi raspuns
20. [DZA10072] Managementul neuropatiei diabetice NU se trateaz cu ()
A: Analgezice
B: Benzodiazepine
C: Miorelaxante
D: Antidepresive
E: Anticonvulsivante
Vezi raspuns
21. [DZA10074] Mononevrita-multinevrita diabetic nu afecteaz (pg. 1246)
A: Nervul IV
B: Nervul VIII
C: Nervul III
D: Nervul crural
E: Nervul femurocutanat
Vezi raspuns
22. [DZA10075] Nefropatia diabetic incipient este caracterizat de (pg. 1245-1246 )
A: Macroalbuminurie
B: Sindrom edematos
C: HTA
D: Nu este asimptomatic
E: Leziuni ale glomerulilor si membranei bazale
Vezi raspuns
23. [DZA10076] n retinopatia diabetic se indic fotocoagulare n gril n urmtorul caz (pg. 1245)
A: Hemoragii inravitreene
B: Retinopatie proliferativ n sarcin
C: Retinopatie proliferativ n adolescen
D: Edem macular difuz
E: Leziuni microvasculare responsabile de exsudaie
Vezi raspuns
24. [DZA10077] Stadiul preproliferativ al retinopatiei diabetice are specific ()
A: Hemoragii
B: Exudate
C: Microanevrisme
D: Zone de ischemie
E: Dilatare capilar
Vezi raspuns
25. [DZA10078] Diagnosticul acidozei lactice NU se asociaz cu ()
A: Prezena de corpi cetonici plasmatici
B: Dozarea metforminemiei
C: Hiperlactatemie
D: Gaur anionic mrita
E: Acidoza metabolic sever
Vezi raspuns
26. [DZA10079] n afar de administrarea de metformin care dintre urmtoarele NU reprezint
etiologie a acidozei lactice ()
A: Insuficien hepatic grav n cursul unei hepatite acute
B: Ciroz n stadiu terminal

740

C: Intoxicaie cu monoxid de carbon

D: Leucemii
E: Anemie sever
Vezi raspuns
27. [DZA10080] Coma hiperosmolar poate avea urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Vrsturi hemoragice
B: Complicaii trombembolice
C: Infecie urinar
D: Pneumopatie
E: Necroz tubular acut
Vezi raspuns
28. [DZA10081] Tratamentul comei hiperosmolare NU este caracterizat de ()
A: Heparinoterapie n doza profilactic
B: Corectare deficit de potasiu cu clorur de potasiu de la prima perfuzie
C: Insulinoterapia i.v. cu sering electric (0,1 UI/kg/h)
D: Macromolecule n caz de colaps
E: Rehidratarea se face iniial cu ser NaCl izotonic
Vezi raspuns
29. [DZA10082] Coma hiperosmolar poate fi asociat cu ()
A: Diureza este compensat prin aporturi hidrice
B: Lipoliz major
C: Se asociaz cu o hiperglicemie pn n 33 mmol/l
D: Apare mai ales la persoanele tinere cu diabet de tip 1
E: Pacientul nu prezint acidoz sau cetonemie notabile
Vezi raspuns
30. [DZA10083] Cetoacidoza diabetica d urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Pancreatit acut
B: Vrsturi hemoragice
C: Afectare neurologic permanent
D: Complicaii trombembolice
E: Infecii favorizate de deshidratare
Vezi raspuns
31. [DZA10085] Cetoacidoza diabetic este favorizat de, cu excepia ()
A: Imunodepresie
B: Sarcin
C: Patologie cardio-vascular
D: Corticoterapie
E: Infecie
Vezi raspuns
32. [DZA10086] Bilantul sistematic n diagnosticul diabetului de tip 2 include, cu excepia ()
A: Evaluarea transaminazelor
B: Serologia hepatitei C
C: Dozarea fierului seric i transferinei
D: Insulinemie
E: TSH
Vezi raspuns
33. [DZA10087] Excluderea hemocromatozei din diabetul de tip NU se face prin ()
A: Determinarea mutaiei genei HFE
B: Determinarea coeficientului de saturare
C: Dozarea feritinei
D: Dozarea transferinei
E: Dozarea fierului seric
Vezi raspuns

741

34. [DZA10088] Diabetul de tip 1 LADA NU este caracterizat de ()

A: Transmitere autozomal dominant
B: 10% diagnostice de diabet de tip II sunt LADA
C: Insulinodependenta dup 5-10 ani de evoluie
D: Ac Anti-GAD65 prezeni
E: Debut tardiv i progresiv
Vezi raspuns
35. [DZA10089] Deficitul de insulin se poate manifesta prin ()
A: Cetonemie crescut
B: Poliuro-polidipsie
C: Tulburri vizuale
D: Dureri abdominale
E: Astenie neobinuit
Vezi raspuns
36. [DZA10095] Osteoartropatia diabeticului este asociat cu: (pag. 1248)
A: apare doar prin suprainfecia unui mal perforant plantar
B: uneori este o boal neinfecioas
C: afecteaz articulaiile metacarpofalangiene
D: apare liz osoas
E: apare liz articular
Vezi raspuns
37. [DZA10096] Referitor la nefropatia diabetica incipienta, urmatoarea afirmatie este FALSA : ()
A: Apare dupa cativa ani
B: Prezinta leziuni anatomice ale glomerulilor si membranei bazale glomerulare
C: Prezinta microalbuminurie anormala (intre 30mg/24h si 299mg/24h)
D: Filtrarea glomerulara este scazuta
E: Tensiunea arteriala este normala
Vezi raspuns
38. [DZA10098] nu este factor favorizant in aparitia cetoacidozei diabetice ()
A: sarcina
B: pacient varstnic cu limitarea functiilor superioare
C: corticoterapia
D: intreruperea voluntara a tratamentului
E: infectii
Vezi raspuns
39. [DZA10100] Sunt simptome de cetoza, cu exceptia: (pag 1239)
A: tulburari digestive
B: anorexie
C: varsaturi
D: greturi
E: dureri abdominale
Vezi raspuns
40. [DZA10105] Este adevarat despre acidoza lactica legata de administrarea de metformin: ()
A: apare des
B: factor favorizant: insuficienta cardiaca
C: creste gluconeogeneza hepatica
D: scade doar gluconeogeneza renala
E: produce o hiperproductie minima de lactati in intestin
Vezi raspuns
41. [DZA10106] Este adevarat in legatura cu complicatiile infectioase din diabetul zaharat: ()
A: infectii cutanate- streptococi(furuncule)
B: micoze cutanate

742

C: infectii pulmonare cu pneumococ

D: infectii urinare rare
E: faringite
Vezi raspuns
42. [DZA10108] Fenotipul clinic al DZ tip 2 cuprinde: ()
A: Diagnostic evident
B: Supraponderali: IMC > 20
C: Hipotensiune
D: Ereditate familiala de gradul I in 2 din 3 cazuri
E: Intodeauna se fac examinari complementare
Vezi raspuns
43. [DZA10110] Nu este cauza de diabet endocrin (pag 1237)
A: boala Conn
B: Cushing
C: hipotiroidism
D: feocromocitom
E: acromegalie
Vezi raspuns
44. [DZA10112] Bilantul sistematic in DZ II cuprinde: (pag 1238)
A: hemograma, ionograma, glicemie capilara
B: investigarea factorilor de risc cardio-vasculari
C: serologia hepatitelor B si C
D: TSH
E: depistarea sistematica a complicatiilor micro- si macroangiopatice
Vezi raspuns
45. [DZA10006] Retinopatia diabetic neproliferativ se caracterizeaz prin: (pg. 1244)
A: Dilatare capilar;
B: Microanevrisme;
C: Exudate;
D: Hemoragii;
E: Neovase.
Vezi raspuns
46. [DZA10007] Nefropatia diabetic incipient se caracterizeaz prin: (pg. 1245)
A: Microalbuminurie anormal cuprins ntre 30mg/24 ore i 299mg/24 ore (sau 30mg i 299mg/g
creatinin
B: Macroalbuminurie (albumina mai mare de 300mg/24 ore sau mai mare de 300mg/g creatinin);
C: Tensiune arterial normal;
D: Filtrare glomerular normal;
E: Sindrom edematos;
Vezi raspuns
47. [DZA10008] Efectele secundare ale tratamentului cu insulin sunt reprezentate de: (pg. 1250)
A: Hipoglicemie;
B: Cstig n greutate n caz de supradozare;
C: Alergie;
D: Lipodistrofii hipertrofice;
E: Hirsutism;
Vezi raspuns
48. [DZA10009] Efectele diabetului zaharat asupra sarcinii sunt reprezentate de: (pg. 1251)
A: Malformaii, avort
B: Microsomie;
C: Retard de maturare;
D: Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale;

743

E: Hipertensiune gravidic i preeclampsie

Vezi raspuns
49. [DZA10010] Monitorizarea biologic a pacientului cu diabet zaharat presupune: (pg. 1253)
A: HbA1c, monitorizare sistematic, de 4 ori pe an;
B: Glicemie venoasa a jeun, 1 dat pe lun;
C: Bilan lipidic (CT, HDL-C, TG, calculul LDL-C) 1 dat pe an;
D: Microalbuminurie, 1 dat pe an;
E: Creatinemie a jeun 1 dat pe an.
Vezi raspuns
50. [DZA10011] Diabetul de tip 1 are urmatoarele caracteristici: (p.1236)
A: Afecteaza tinerii < 35 ani
B: Debuteaza lent progresiv
C: Pierdere in greutate cu pastrarea apetitului
D: Autoanticorpi: antiinsulina, antiglutamat decarboxilaza,anti IA2
E: Cetonemie crescuta
Vezi raspuns
51. [DZA10013] Diabetul zaharat de tip 1: (p. 1237)
A: Este insulino-independent
B: Are o faza de remisie partiala sau totala in aproape 25% din cazuri, favorizata de insulinoterapia
precoce si intensiva
C: Evolueaza ulterior in doua faze
D: Faza peptid C negativa, in primii 5 ani, cu nevoie scazuta de insulina
E: Faza peptid C pozitiva: echilibru glicemic dificil
Vezi raspuns
52. [DZA10014] Diabetul zaharat de tip 2 se caracterizeaza prin: (p.1238)
A: Afecteaza tinerii < 35 ani
B: Prezenta autoanticorpilor
C: Pacientul este supraponderal, cu IMC > 25
D: Dislipidemie asociata
E: Ereditate familiala de gradul I in 1 din 3 cazuri
Vezi raspuns
53. [DZA10016] Factorii favorizanti ai cetoacidozei diabetice sunt: (p. 1239)
A: Patologia cardio-vasculara
B: Infectia
C: Tratamentu cu corticoizi
D: Sarcina
E: Varstele extreme
Vezi raspuns
54. [DZA10017] Urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile diabetului zaharat, sunt adevarate:
(p.1239- 1246)
A: Riscul de aparitie a retinopatiei creste cu durata diabetului si nivelul glicemiei evaluat de HbA1c
B: La >25 ani de la debutul DZ tip 1 creste riscul de nefropatie
C: Cetoacidoza se caracterizeaz prin glicemie > 2,5 g/l, pH arterial < 7,3, bicarbonat > 15 mmol/l
D: In coma hiperosmolara se asociaza hiperglicemia > 33 mmol/l si osmolaritatea > 350 mmol/l
E: Nefropatia macroalbuminurica se caracterizeaza prin HTA, sindrom edematos, albuminurie > 300
mg/24h
Vezi raspuns
55. [DZA10019] Tratamentului din diabetul de tip 2 cuprinde urmatoarele: (1251)
A: regim hipocaloric, normoglucidic, hipolipidic
B: metformin pentru ameliorarea sensibilitatii musculare la insulina si pentru cresterea secretiei de
insulina
C: glinide
D: sulfamide hipoglicemiante

744

E: insulina injectabila daca tratamentul cu regim si antidiabetice orale este insuficient

Vezi raspuns
56. [DZA10020] Acidoza lactica se caracterizeaza prin: (pag 1242)
A: etiologia include supradoza de metformin
B: pH arterial 7,35
C: factor declansator: episod de insuficienta renala acuta
D: nivelul de lactat sanguin peste 1 mmol/l
E: mortalitatea in supradoza de metformin este de 20% din cazuri
Vezi raspuns
57. [DZA10021] Despre diabetul MODY 3 se poate spune: ()
A: Nu necesita insulina
B: Transmitere autozomal recesiva
C: Mutatia genei HNf1a
D: diabet noncetozic inainte de 20 de ani
E: ereditate familiala importanta
Vezi raspuns
58. [DZA10022] Etiologia-factorii favorizanti ai comei hiperosmolare sunt: ()
A: infectie intercurenta
B: diaree, varsaturi
C: patologie cardiovasculara
D: corticoizi, diuretice
E: intreruperea tratamentului cu insulina
Vezi raspuns
59. [DZA10023] Insulinoterapia in coma hiperosmolara presupune: ()
A: insulina rapida IVSE
B: debit initial de 5-10 UI/h
C: debit initial de 1 UI/kg/h
D: adaptarea dozei in functie de glicemie
E: scaderea foarte rapida a glicemiei in primele 12 ore
Vezi raspuns
60. [DZA10024] Urmatoarele indica o perturbare severa a cetoacidozei: ()
A: bicarbonat <10 mmol/l
B: pH < 7
C: osmolaritate >300 mOsm/kg
D: glicemie plasmatica >2,50 g/l
E: corpi cetonici urinari de la ++ la ++++
Vezi raspuns
61. [DZA10025] Complicatiile cetoacidozei diabetice, legate de tratament, sunt: ()
A: hipoglicemie
B: hipokaliemie
C: edem cerebral (rar) si asociat cu mortalitate importanta
D: supraincarcare hidrosodata
E: infectii, complicati tromboembolice
Vezi raspuns
62. [DZA10026] Tabloul clinic al cetoacidozei include: ()
A: instalare brutala mai ales la copii, gravide, deficientelor de functionare a pompei insulinice
B: faza de cetoza simpla: sindrom poliuro-polidipsic, tulburari digestive, dureri abdominale, greturi,
anorexie
C: faza de cetoacidoza: acidoza metabolica, deshidratare globala, febra
D: tulburari de constienta ce poate varia de la constienta normala (20%) pana la coma (80%)
E: greturi, varsaturi, gastrita hemoragica, dureri abdominale uneori pseudochirurgicale
Vezi raspuns

745

63. [DZA10027] Factorii de gravitate ai cetoacidozei sunt: ()

A: coma
B: hipertensiune
C: varste extreme
D: diabet de tip 1
E: diabet de tip 2
Vezi raspuns
64. [DZA10028] Examinarile complementare realizate in cetoacidoza diabetica sunt: ()
A: glicemie capilara, de urgenta
B: corpi cetonici urinari sau plasmatici
C: hemograma, gazometrie, ECG
D: sistematic: hemoculturi, ECBU
E: enzime cadiace, hepatice, pancreatice, Rx toracic
Vezi raspuns
65. [DZA10029] Reechilibrarea hidroelectrolitica in cetoacidoza se face astfel: ()
A: in functie de varsta, functie cardiaca, hepatica, toleranta hemodinamica
B: 6 litri la 24 de ore, din care 3 litri in primele 6 ore
C: cu NaCl izotonic (9%o) cat timp glicemia este >2,50 g/l
D: macromolecule in caz de colaps
E: bicarbonat daca pH <7,2
Vezi raspuns
66. [DZA10030] Tratamentul cetoacidozei diabetice include: ()
A: rehidratare hidroelectrolitica
B: aport de potasiu
C: insulinoterapie
D: tratarea factorului declansator, heparinoterapie in doza preventiva
E: monitorizare clinica si biologica la 4 ore
Vezi raspuns
67. [DZA10031] Educatia terapeutica in cadrul preventiei cetoacidozei diabetice cuprinde: ()
A: in caz de cetonurie sau glicozurie importante: supliment de 4-8 UI de insulina lenta
B: 4-8 UI insulina rapida sau ultrarapida in caz de cetonurie sau glicozurie importante, la fiecare 3
ore pana la disparitia cetonuriei
C: spitalizare in momentul in care varsaturile impiedica alimentarea
D: pacientul trebuie sa stie a depista situaiile de risc: infectii, intoleranta digestiva, chirurgie
E: sa stie cum sa fac fata unei situatii de risc
Vezi raspuns
68. [DZA10032] Coma hiperosmolara se caracterizeaza clinic prin: ()
A: instalare brusca a poliuriei osmotice si deshidratarii
B: pacientul trece de la astenie crescanda la stare de obnubilare
C: posibile semne de focalizare si crize convulsive
D: semne de deshidratare globala majora
E: colaps cardiovascular
Vezi raspuns
69. [DZA10033] Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin: ()
A: glicemie >6g/l
B: pH arterial <7,3
C: bicarbonat plasmatic >15 mmol/l
D: cetonemie si cetonurie absente
E: hiperosmolaritate >320 mOsm/kg
Vezi raspuns
70. [DZA10034] Controlul greutii la diabetici presupune urmtoarele obiective ()
A: IMC < 25

746

B: IMC < 22
C: IMC < 19
D: Talia < 80 cm la femei
E: Talia < 90 cm la brbai
Vezi raspuns
71. [DZA10035] n cadrul diabetului se investigheaz urmtoarele organe ()
A: Digestive
B: Renale
C: Neurologice
D: Hepatice
E: Oculare
Vezi raspuns
72. [DZA10036] Urmtorii reprezint factori de risc cardiovascular n diabet, cu excepia ()
A: Insuficiena renal
B: HTA permanent
C: Tabagism
D: Alcoolism
E: Vrsta peste 50 de ani la femeie
Vezi raspuns
73. [DZA10037] n cazul diabetului de tip 2 i a unei sperane de via sub 5 ani, urmtoarele
reprezint obiective ()
A: HbA1c < 9%
B: Evitarea riscului de hipoglicemie
C: Prevenia complicaiilor infecioase
D: Prevenia micro i macroangiopatiei
E: Confort metabolic
Vezi raspuns
74. [DZA10038] Creterea secreiei de insulin n diabetul de tip 2 poate fi determinat prin
intermediul urmtoarelor medicamente ()
A: Miglitol
B: Acarboza
C: Glinide
D: Metformin
E: Sulfamide hipoglicemiante
Vezi raspuns
75. [DZA10039] n cazul sarcinii diabeticelor se produc urmtoarele ()
A: Risc de agravare a retinopatiei
B: Risc de agravare a nefropatiei
C: Creterea nevoilor de insulin la sfritul sarcinii
D: Scdere fiziologic a HbA1c
E: Cretere a glicemiei bazale
Vezi raspuns
76. [DZA10040] n diabetul de tip 1 insulinoterapia poate avea urmtorele efecte secundare ()
A: Lipodistrofii hipertrofice
B: Hipersecreie de glucagon
C: Alergie
D: Hiperglicemie major
E: Creterea n greutate n caz de supradoz
Vezi raspuns
77. [DZA10041] Reprezint analogi leni de insulin ()
A: Glargina
B: Aspart
C: Detemir

747

D: Lispro
E: Insulin recombinat
Vezi raspuns
78. [DZA10042] Absorbia subcutanat a insulinei injectabile este influenat de urmtoarele ()
A: Vector
B: Doz
C: Zon
D: Tip insulin
E: Adncime
Vezi raspuns
79. [DZA10043] Msurarea hemoglobinei glicozilate poate avea erori cauzate de ()
A: Sarcin
B: Hemoglobinopatie
C: Insuficien hepatic
D: Uremie
E: Anemie hemolitic
Vezi raspuns
80. [DZA10044] Diabetul d urmtoarele complicaii oculare ()
A: Iridociclit
B: Keratit
C: Episclerit
D: Cataract
E: Glaucom cronic
Vezi raspuns
81. [DZA10045] Osteoartropatia diabeticului poate determina ()
A: Comprimarea talusului
B: Eroziunea calcaneului
C: Prbuirea boltei plantare
D: Afectarea mobilittii gleznei
E: Scurtare antero-posterioar a piciorului
Vezi raspuns
82. [DZA10046] Neuropatia vegetativ diabetic este caracterizat de ()
A: Ejaculare retrograd
B: Dispariia reaciilor pilomotorii
C: Anhidroza palmar
D: Sindrom de denervare cardiac cu tahicardie sinusal
E: hipertensiune arterial
Vezi raspuns
83. [DZA10047] n etapa de nefropatie diabetic incipient se manifest urmtoarele ()
A: Sindrom edematos
B: Prezena leziunilor anatomice ale glomerulilor i membranei bazale a glomerulilor
C: Filtrare glomerulara normal
D: tensiune arterial normal
E: Microalbuminurie 30 - 299 mg/24h
Vezi raspuns
84. [DZA10048] Stadiului de retinopatie diabetic neproliferativ este caracterizat de ()
A: Exudate
B: Neovase
C: Hemoragii
D: Zone de ischemie
E: Microanevrisme
Vezi raspuns

748

85. [DZA10049] Faza precoce a acidozei lactice este caracterizat de ()

A: Tulburri digestive
B: Tulburri de contien variabile
C: Sindrom dureros
D: Polipnee
E: Oligoanurie
Vezi raspuns
86. [DZA10050] Acidozei lactic poate fi cauzat de ()
A: Anemie sever
B: Supradoz de metformin
C: Intoxicaie cu CO
D: Insuficien renal
E: Insuficien hepatic
Vezi raspuns
87. [DZA10051] Acidoza lactic din cadrul diabetului este caracterizat de ()
A: Nivelul normal de lactat este de 1 mmol/l
B: Contraindicatie nerespectat a metforminului reprezint deseori cauza
C: Poate fi declanat de IRA
D: Este frecvent cauzat de supradoza de metformin
E: Nivelul de lactat sanguin este mai mare de 5-6 mmol/l
Vezi raspuns
88. [DZA10052] Coma hiperosmolar este favorizat de ()
A: Terapie cu corticoizi
B: Diabet de tip 1 neglijat
C: Vrsturi
D: Infecie intercurent
E: Patologia hepatic
Vezi raspuns
89. [DZA10053] Tratamentul cetoacidozei diabetice are urmtoarele complicaii ()
A: Complicaii digestive
B: Complicaii trombembolice
C: Edem cerebral
D: Hiperglicemie
E: Hipokaliemie
Vezi raspuns
90. [DZA10054] Faza de cetoacidoz are asociate urmtoarele semne/simptome: (pg. 1239)
A: Hipotermie
B: Deshidratare
C: Dureri abdominale
D: Dispnee Kussmaul
E: Sindrom poliuropolidipsic
Vezi raspuns
91. [DZA10055] Cetoacidoza diabetic este favorizat de ()
A: Infecii
B: Ciroz hepatic
C: Patologie cardio-vascular
D: Imunodepresie
E: Tratament cu corticoizi
Vezi raspuns
92. [DZA10056] Diabetul de tip 2 are urmtorul fenotip clinic ()
A: Dislipidemie asociat
B: Ereditate familial de gradul I n 1/3 cazuri
C: Hipertensiune arterial

749

D: Apare frecvent n copilarie i adolescen

E: Absena obezitii
Vezi raspuns
93. [DZA10057] Diabetul endocrin poate fi cauzat de ()
A: Tireotoxicoza
B: Boala Crohn
C: Hipercorticism
D: Feocromocitom
E: Acromegalie
Vezi raspuns
94. [DZA10058] Diabetul de tip 1 MODY 3 este caracterizat de urmtoarele ()
A: Cauzat de mutaia genei HNf1a
B: Frecvent ntlnit la rasa neagr din africa subsaharian
C: Transmitere autozomal dominant
D: Prezena anticorpilor anti-insulin
E: Caren de insulin
Vezi raspuns
95. [DZA10059] Diabetul de tip 1 poate fi cauzat de urmtorii anticorpi ()
A: Anti-VEGF
B: Anti-IA-II
C: Anti-CCP
D: Anti-GAD65
E: Anti-insulina
Vezi raspuns
96. [DZA10090] Urmtoarele afirmaii despre cetoacidoza diabetic sunt false, cu excep ia: (pag.
1239)
A: are o rat mare de mortalitate
B: apare mai rar pe diabet zaharat de tip 2 dect de tip 1
C: apariia la vrtsnici este un factor de gravitate
D: un sindrom infecios asociat ar putea fi mai greu decelabil
E: apare o deshidratare global legat de diureza osmotic care predomin pe sectorul intracelular
Vezi raspuns
97. [DZA10091] Urmtoarele afirmaii despre coma hiperosmolar sunt adevrate, cu excep ia: (pag.
1241)
A: apare post caren profund de insulin
B: este favorizat de furosemid
C: lipoliza este nespecific
D: vrsturile reprezint un factor favorizant dar i o manifestare clinic
E: apare dup neglijarea diabetului de tip 2
Vezi raspuns
98. [DZA10092] Retinopatia diabetic nu este caracterizat de urmtoarele, cu excep ia: (pag. 1244)
A: predomin la diabetul de tip 1
B: riscul de apariie crete direct proporional cu durata diabetului
C: afirmaia de mai sus este demonstrat de studiul UKPDS pentru diabetul de tip 1
D: neovasele sunt asociate cu un risc crescut de glaucom
E: asociaz afectare capilar i arteriolar retinian
Vezi raspuns
99. [DZA10093] Nefropatia diabetic: (pag. 1245, 1246)
A: este cu att mai frecvent cu ct diabetul este mai vechi
B: apare n 50% din cazurile de diabet
C: afectarea membranei bazale apare att n nefropatie incipient ct i n cea patent
D: filtrarea glomerular scade cu 1,2 ml/lun n caz de control inadecvat

750

E: hipertensiunea arterial apare doar n glomeruloscleroza Kimmelstiel i Wilson

Vezi raspuns
100. [DZA10094] Sunt adevrate despre neuropatia diabetic: (pag. 1246, 1247)
A: este de tip mononevrit, polineuropatie, disautonomie, multinevrite
B: pot aprea miciuni imperioase
C: poate aprea hipertensiune ortostatic
D: testarea cu monofilamentul apreciaz afectarea senzitivo-senzorial
E: gastropareza diabetic poate fi ameliorat de un antibiotic de tip macrolid
Vezi raspuns
101. [DZA10097] sunt simptome datorate acidozei metabolice in a 2a etapa a cetoacidozei diabetice:
()
A: diureza osmotica
B: stupoare
C: anorexie
D: gastrita hemoragica
E: dispnee Kussmaul
Vezi raspuns
102. [DZA10099] Fac parte din faza precoce a acidozei lactice urmatoarele manifestari: (pg. 1243)
A: dureri articulare
B: crampe musculare difuze
C: dureri abdominale
D: greata
E: dureri toracice
Vezi raspuns
103. [DZA10101] Sunt factori favorizanti ai unei acidoze lactice legate de administrare de metformin:
(1243)
A: Insuficienta renala
B: Insuficienta hepatica
C: Stari de soc
D: Hipoxie
E: Hipocapnie
Vezi raspuns
104. [DZA10102] Deshidratarea globala care predomina pe sectorul extracelular: (pg. 1239) ()
A: Pliu cutanat
B: Tahicardie
C: Colaps
D: Hipertensiune arteriala
E: Este agravata de varsaturi
Vezi raspuns
105. [DZA10103] Planificarea monitorizarii: (1252)
A: Depistarea ischemiei miocardice silentioase cu ECG de efort
B: Eco Doppler a trunchiurilor supraaortice in cautarea unor stenoze semnificative
C: Eco Doppler a membranelor inferioare este obligatorie in toate cazurile
D: Daca depistarea ischemiei miocardice silentioase cu ecografie cardiaca de stres este negativa, in
absenta simptomelor, se va repeta abia peste un an
E: Automonitorizare glicemica
Vezi raspuns
106. [DZA10104] Contolul lipidelor: (Pg. 1254)
A: Hipertrigliceride izolata (LDL-colesterol <2g/l si TG >1g/l) si HDL-colesterol <0,4g/l
B: LDL-colesterol <1,6g/l la pacientii care prezinta cel mult un factor de risc aditional
C: LDL-colesterol <1,3g/l la pacientii care prezinta cel mult un factor de risc aditional cu diabet ce
evolueaza mai putin de 10 ani
D: LDL-colesterol <1,3g/l la pacientii care prezinta cel putin doi factori de risc aditionali cu diabet ce

751

evolueaza mai putin de 10 ani

E: LDL-colesterol <1,9g/l rezervat pentru un numar mic de pacienti fara alt factor de risc aditional,
fara microangiopatie, cu diabet in evolutie sub 5 ani
Vezi raspuns
107. [DZA10107] Este adevarat in legatura cu schema terapeutica a DZ tip 2: ()
A: regim hipoglucidic
B: reducerea cantitatilor de grasimi nesaturate
C: in caz de pacient fara exces ponderal,dar cu hiperglicemie franca se apeleaza de la inceput la
sulfamide
D: insulinoterapia se indica de la valori ale HbA1c >8%
E: contraindicatia absoluta a metforminului este insuficienta hepatica
Vezi raspuns
108. [DZA10109] Fenotip clinic in DZ tip 2: ()
A: Diagnostic evident
B: < 40 ani
C: IMC > 25
D: HTA
E: Ereditate familiala de gradul I in 2 din 3 cazuri
Vezi raspuns
109. [DZA10111] Sunt factori de gravitate in cadrul cetoacidozei diabetice: (pag 1239)
A: imunodepresia
B: varste extreme
C: infectia
D: hipotensiunea
E: coma
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Obezitatea la aduli

1. [OBZ10007] Contraindicaiile chirurgiei bariatrice sunt, cu excep ia: (pg. 1279)
A: Tulburri mentale severe;
B: Dependena de alcool;
C: Pacient bine informat, cu spijin psihologic;
D: Dependena de substane psihoactive;
E: Tulburri severe ale comportamentului alimentar.
Vezi raspuns
2. [OBZ10008] Complicaiile respiratorii ale obezitii sunt, cu excep ia: (pg. 1276)
A: Sindromul metabolic;
B: Astmul;
C: Dispneea de efort;
D: Sindromul de apnee n somn;
E: Sindromul restrictiv pulmonar.
Vezi raspuns
3. [OBZ10009] Chirurgia bariatric reversibil const n: (pg. 1279)
A: By-pass gastric;
B: Gastro-duodeno anastomoz;
C: Gastrectomie total;
D: Esofagoplastie;
E: Gastroplastie cu inel gastric.
Vezi raspuns
4. [OBZ10010] Obezitatea poate fi secundar: (pg. 1276)

752

A: Hipertiroidismului;
B: Hipercorticismului;
C: Hipocorticismului;
D: Gutei;
E: Dislipidemiei.
Vezi raspuns
5. [OBZ10011] Indicele de mas corporal are la o persoan normoponderal urmtoarea valoare:
(pg. 1276)
A: Sub 18,5;
B: Peste 40;
C: ntre 18,5 i 24,9
D: Sub 40;
E: Peste 18,5.
Vezi raspuns
6. [OBZ10023] Chirurgia bariatric este contraindicat n cazul ()
A: HTA
B: Boli osteoarticulare invalidante
C: Diabet de tip 2
D: Sindrom de apnee n somn
E: Dependena de alcool
Vezi raspuns
7. [OBZ10024] Reprezint complicaii ale gastropastiei cu inel ajustabil cu exceptia (pg. 1279)
A: Vrsturile
B: Diareea
C: Intolerana alimentar
D: Dilatarea pungii gastrice prin deplasarea inelului
E: Dilatarea esofagului prin deplasarea inelului
Vezi raspuns
8. [OBZ10025] Reprezint examen sistematic pentru pacienii obezi, cu excepia (pg. 1278)
A: Teste de funcionalitate respiratorie
B: Gamma-GT i transaminazele
C: Bilanul lipidic
D: ECG n repaus
E: Ionograma sanguin
Vezi raspuns
9. [OBZ10026] Ancheta alimentar n cazul pacientului obez se va focaliza asupra urmtoarelor, cu
excepia ()
A: Regim hiperproteic la brbai
B: Excesului de buturi alcoolice
C: Excesului de buturi dulci
D: Excesului de grsimi alimentare
E: Ritmurilor alimentare
Vezi raspuns
10. [OBZ10027] Obezitatea nu implic urmtoarele complicaii metabolice / endocrine ()
A: Sindrom metabolic
B: Steatoz hepatic
C: Sindromul ovarelor polichistice
D: Hipogonadism masculin
E: Insulinorezistena
Vezi raspuns
11. [OBZ10002] Sindromul metabolic are urmtoarele elemente: (pg. 1276)
A: Insulinorezisten;
B: Diabet zaharat

753

C: Hipertensiune arterial;
D: Obezitate ginoid;
E: Hiper HDL colesterolemie.
Vezi raspuns
12. [OBZ10003] Obezitatea secundar este dat de: (pg. 1276)
A: Hipotiroidism;
B: Hipertiroidism;
C: Factori genetici;
D: Hipocorticism;
E: Hipercorticism;
Vezi raspuns
13. [OBZ10004] Care dintre urmtoarele afirmaii despre Indicele de mas corporal sunt corecte:
(pg. 1276)
A: IMC peste 40 kg/m2 semnific obezitate morbid;
B: IMC peste 18,5 kg/m2 semnific subponderabilitate;
C: IMC ntre 18,5 i 24,9 semnifica greutate normala;
D: IMC ntre 25 i 29,9 semnific supraponderabilitate;
E: IMC ntre 30 i 34,5 nseamn obezitate.
Vezi raspuns
14. [OBZ10005] Complicaiile cardio-vasculare ale obezitii sunt: (pg. 1276)
A: Hipertensiunea arterial;
B: Insuficiena cardiac;
C: Hipotensiune arterial;
D: Accident vascular cerebral;
E: Hipertrofie ventricular;
Vezi raspuns
15. [OBZ10006] Complicaiile endocrine ale obezitii sunt: (pg. 1277)
A: Litiaza biliar;
B: Sindromul ovarelor polichistice;
C: Hipofertilitate;
D: Hipogonadism;
E: Boal de reflux gastroesofagian.
Vezi raspuns
16. [OBZ10012] Tratamentul obezitatii consta in: (p. 1279)
A: Orlistat sau Sibutramina in caz de IMC > 30 kg/m2 sau supraponderalitate asociata cu factori de
risc cardiovasculari
B: Gastroplasite daca IMC > 25kg/m2
C: Chirurgie bariatrica daca IMC > 40 kg/m2 sau IMC > 35 kg/m2 cu cel putin o comorbiditate
susceptibila de a fi ameliorata
D: Chirurgie bariatrica in caz de tulburari severe si instabilitate a comportamentului alimentar
E: Sfaturi alimentare, activitate fizica, limitarea sedentarismului
Vezi raspuns
17. [OBZ10013] In caz de obezitate, examenul fizic cuprinde: (p. 1278)
A: Glicemie a jeun
B: IMC
C: Istoricul ponderal
D: Ancheta alimentara
E: Circumferinta taliei si repartitia tesutului adipos
Vezi raspuns
18. [OBZ10014] Care afirmatii sunt false: (p. 1278)
A: Steatohepatita non-alcoolica reprezinta o complicatie a obezitatii
B: Obezitatea androida se caracterizeaza prin repartitia tesutului adipos in partea superioara a

754

corpului
C: Obezitatea ginoida se caracterizeaza prin repartitia tesutului adipos in partea inferioara a corpului
D: Chirurgia bariatrica de by-pass gastric este o metoda reversibila
E: Circumferinta taliei > 94cm la femeie si 102cm la barbat defineste obezitatea
Vezi raspuns
19. [OBZ10015] Printre cauzele obezitatii secundare se numara: (pag 1276)
A: hipercorticism
B: tumora hipotalamica
C: cauza genetica
D: hipertiroidism
E: tumora hipofizara
Vezi raspuns
20. [OBZ10016] Indicatii privind chirurgia bariatrica sunt: (pag 1279)
A: esecul unui tratament medical, nutritional, dietetic si psihoterapeutic aplicat corect timp de 3 luni
B: risc operator acceptabil
C: evaluare si ingrijire preoperatorie pluridisciplinara pe durata mai multor luni
D: pacienti cu dependenta de alcool si de substante psihoactive si ilicite
E: IMC>35 kg/m sau IMC >30 kg/m cu cel putin o comorbiditate susceptibila de a fi ameliorata in
urma chirurgiei (HTA, sindrom de apnee in somn, diabet de tip 2)
Vezi raspuns
21. [OBZ10017] n tratamentul obezitii se pot folosi (pg. 1279)
A: Orlistat
B: Rimonabant
C: Sibutramina
D: Exenatid
E: Metformin
Vezi raspuns
22. [OBZ10018] Pentru diagnosticarea pacientului obez se pot utiliza urmtoarele examene
sistematice ()
A: Test de efort ECG
B: Teste de functionalitate respiratorie
C: Poligrafie ventilatorie nocturna
D: Creatinina
E: Uricemie
Vezi raspuns
23. [OBZ10019] n asociere cu obezitatea pot aprea urmtoarele dereglri comportamentale ()
A: Anorexie
B: Bulimie
C: Restricia congnitiv cu scopul autocontrolului greutii
D: Compulsii i tendina de ronit
E: Dismorfofobia
Vezi raspuns
24. [OBZ10020] Creterea n greutate se poate produce n mod excepional i din cauza ()
A: Diabet de tip 2
B: Sindromul ovarelor polichistice
C: Hipertiroidism sever
D: Chirurgie a regiunii hipotalamo-hipofizare
E: Traumatisme craniene
Vezi raspuns
25. [OBZ10021] Obezitatea la femeie reprezint un factor de risc pentru tipurile de cancer ()
A: de rinichi
B: de endometru
C: de ovar

755

D: de sn
E: colon
Vezi raspuns
26. [OBZ10022] Sindromul de apnee n somn este caracterizat de urmtoarele ()
A: Poate determina moarte subit
B: Astenie la trezire
C: Scderea permeabilitii membranei alveolo-capilare
D: Dificulti erectile
E: Sforit nocturn
Vezi raspuns
27. [OBZ10028] Riscul de complicaii metabolice i cardiovasculare asociat cu grsimea visceral:
(pag. 1278)
A: este mai mare la obezitatea android;
B: este de nivel 3 dac talia este mai mare de 102 cm la femeie
C: este de nivel 1 dac talia este mai mare de 80 cm la brbat
D: este de nivel 1 dac talia este sub 94 de cm la femeie
E: este de nivel 2 dac talia este mai mare de 102 cm la brbat
Vezi raspuns
28. [OBZ10029] Complicatiile obezitatii la barbat sunt: ()
A: cancer colon
B: cancer testicular
C: cancer prostata
D: cancer renal
E: melanom
Vezi raspuns

Intrebarile din
Leucocituria

tema Infeciile

urinare

la

adult.

1. [IUR10003] Leucocituria cu leucocite nealterate, n cilindru, este caracteristic pentru: (pg. 1292)
A: glomerulopatia cronic
B: nefropatia tubulointerstiial cronic
C: feocromocitom
D: tuberculoza urinar
E: infecia cu chlamydia
Vezi raspuns
2. [IUR10004] n pielonefrita acut simpl, durata tratamentului antibiotic trebuie s fie de: (pg.
1289)
A: 12 zile
B: 15 zile
C: 18 zile
D: 21 de zile
E: 31 de zile
Vezi raspuns
3. [IUR10005] La un pacient cu prostatit acut la care se instaleaz i retenia acut de urin este
indicat(): (pg. 1290)
A: sondajul uretral
B: cateter suprapubian
C: nefrostomie bilateral
D: cateterism ureteral bilateral
E: cistoscopia

756

Vezi raspuns
4. [IUR10006] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la infeciile urinare nosocomiale sunt
adevrate? (pg. 1291)
A: sunt infeciile nosocomiale cele mai rar ntlnite
B: sunt cu germeni sensibili la antibiotice uzuale
C: sunt definite ca infecii dobndite dup externarea dintr-un centru de ngrijire
D: sunt cu germeni cel mai adesea multirezisteni
E: sunt foarte greu de diagnosticat
Vezi raspuns
5. [IUR10015] Care dintre urmatoarele antibiotice pot fi administrate unei paciente gravide cu infectie
urinara ()
A: aminoside
B: sulfamide
C: betalactamine
D: chinolone
E: imidazoli
Vezi raspuns
6. [IUR10033] n cazul infeciilor urinare nosocomiale, reprezint factor de risc, cu excepia ()
A: Endoscopia
B: Diareea
C: Diabetul
D: Vrsta > 50 ani
E: Sexul masculin
Vezi raspuns
7. [IUR10034] Prostatia acut se trateaz cu ()
A: Sulfamide
B: Macrolide
C: Cefalosporine gen. III
D: Cefalosporine gen. II
E: Fluorochinolone
Vezi raspuns
8. [IUR10035] Nu reprezint complicaii ale prostatitei acute ()
A: Evoluia spre cronicizare
B: ocul septic
C: Prostatodinia
D: Abcedarea
E: Retenia acut de urin
Vezi raspuns
9. [IUR10037] Nu reprezint criteriu de internare n pielonefrita acut simpl ()
A: Diabetul
B: Litiaza renal
C: Uropatia
D: Voma
E: Sarcina
Vezi raspuns
10. [IUR10038] Obstrucia n pielonefrit poate fi obiectivat cel mai sigur prin ()
A: Ecografie pelvin
B: Ecografie renal
C: Uro-CT
D: Urografie
E: Radiografia abdominal
Vezi raspuns

757

11. [IUR10039] Pielonefrita acut primitiv are urmtorii factori de risc, cu excepia ()
A: Diabet
B: Raport sexual fr miciune postcoital
C: Litiaze renale
D: Sarcina
E: Sex masculin
Vezi raspuns
12. [IUR10040] Cistita acut complicat se trateaz pe termen lung cu ()
A: Ofloxacin
B: Amoxicilin-acid clavulanic
C: Amoxicilin
D: Ciprofloxacin
E: Levofloxacin
Vezi raspuns
13. [IUR10041] Urmtoarele reprezint criterii de cistit acut complicat, cu excepia ()
A: Post chirurgie urologic
B: Diabetul
C: Uropatia
D: Sarcina
E: Femeie cu vrsta peste 50 de ani
Vezi raspuns
14. [IUR10044] Sunt antibiotice contraindicate n timpul sarcinii, cu excep ia: (pag. 1291)
A: fenicoli
B: betalactamine
C: tetracicline
D: imidazoli
E: sulfamide
Vezi raspuns
15. [IUR10047] Bacteriuria asimptomatic se trateaz n urmtoarele situa ii, cu excep ia: (pag.
1291)
A: femeie nsrcinat
B: preoperatoriu
C: infecie urinar nosocomial
D: imunodepresie
E: protez cardiac
Vezi raspuns
16. [IUR10048] Sunt factori favorizanti ai unei cistite acute recidivante, cu exceptia: ()
A: sarcina
B: bride himenale
C: prolaps
D: calcul vezical
E: tumora vezicala
Vezi raspuns
17. [IUR10049] Sunt considerate infectii urinare ale adultului, cu exceptia: ()
A: prostatica acuta
B: prostatica cronica
C: cistita acuta simpla
D: pielonefrita acuta
E: pielonefrita cronica
Vezi raspuns
18. [IUR10050] Cistita acuta simpla: ()
A: apare la femeie intre 15-65 de ani

758

B: apare la femeie <15 ani si >65 de ani

C: infectie cu Sreptoccocus sp.
D: transmitere anterograda
E: transmitere hematogena
Vezi raspuns
19. [IUR10056] Urmatorii sunt factori favorizanti ai cistitei acute simple recidivante, cu exceptia: ()
A: calcul vezical
B: tumora vezicala
C: insuficienta renala
D: bride himenale
E: prolaps
Vezi raspuns
20. [IUR10061] Dintre factorii favorizani urologici ai infeciilor urinare se enumer, cu excepia: ()
A: reflux vezico-ureteral
B: bilharzioz
C: diurez slab
D: polichistoz renal
E: litiaz
Vezi raspuns
21. [IUR10007] Leucocituria izolat (cu uroculturi negative) cu leucocite alterate se poate ntlni n:
(pg. 1292)
A: imunodepresie
B: infecie urinar decapitat de tratament antimicotic
C: litiaza vezical
D: infecii cu germeni atipici (Klebsiella, Proteus)
E: tumoare de vezic
Vezi raspuns
22. [IUR10008] Pentru prevenia infeciilor urinare nosocomiale la pacienii cu sondaj vezical sunt
recomandate: (pg. 1291)
A: administrarea de laxative pentru a preveni constipaia
B: pstrarea unei diureze importante
C: limitarea duratei sondajului
D: meninerea sacului colector n poziie recliv
E: splarea zilnic a sondei cu soluii antibiotice
Vezi raspuns
23. [IUR10009] Dintre diversele clase de antibiotice, n tratamentul prostatitelor cronice sunt indicate:
(pg. 1290)
A: cefalosporine de generaia a 2-a
B: cefalosporine de generaia a 3-a
C: fluorochinolone
D: aminoglicozide
E: cicline
Vezi raspuns
24. [IUR10010] Semnele funcionale urinare prezente n prostatita cronic sunt: (pg. 1290)
A: disurie
B: hematurie
C: ejaculare retrograd
D: anejaculare
E: arsuri micionale
Vezi raspuns
25. [IUR10011] Semnele clinice ale cistitei acute simple sunt: (pg. 1287)
A: urin tulbure i urt mirositoare
B: polakiurie

759

C: imperiozitate
D: febr
E: disurie
Vezi raspuns
26. [IUR10012] Sunt criterii de cistita acuta complicata: ()
A: sarcina
B: contraceptivele locale
C: uropatie
D: insuficienta renala
E: diarea
Vezi raspuns
27. [IUR10013] Sunt factori de risc in pielonefrita acuta primitiva: ()
A: varsta>50ani
B: contraceptivele orale
C: prolaps pelvin genito-urinar
D: corticoterapie de lunga durata
E: boala Cachi-Ricci
Vezi raspuns
28. [IUR10014] Reprezinta factori de risc generali pentru infectiile tractului urinar la adult (1286)
A: sarcina
B: bilharzioza
C: reziduu postmictional
D: constipatia
E: tumora vezicala
Vezi raspuns
29. [IUR10016] La un pacient la care avem doar bacteriurie, fara leucociturie, ne putem gandi la: (pag
1287 ECN) ()
A: Inceput de infectie urinara
B: Infectie urinara sub tratament
C: Infectie urinara cronica
D: Pacient imunodeprimat
E: Contaminarea in prezenta mai multor germeni
Vezi raspuns
30. [IUR10017] Factori favorizanti generali ai I.U sunt: ()
A: sarcina,menopauza
B: costipatia
C: diabet,imunodepresie
D: raporturi sexuale,diureza slaba
E: reflux vezico-ureteral
Vezi raspuns
31. [IUR10018] Tratamentul cistitei: (pg. 1287)
A: fosfomicina-trometanol 3g doza unica
B: fosfomicina-trometanol 3g/zi,5 zile
C: ciprofloxacina 500mg de 2 ori pe zi,3 zile
D: ciprofloxacina 500 mg * 2/zi timp de 5 zile in cazul formei complicate
E: ciprofloxacina 3g in doza unica
Vezi raspuns
32. [IUR10019] Pielonefrita acuta clinic: ()
A: semne functionale urinare,cistita
B: dureri lombare
C: febra
D: frisoane
E: greata, voma, diaree

760

Vezi raspuns
33. [IUR10020] Reprezint factori de risc pentru pielonefrita acut primitiv: (pag 1288)
A: sarcin
B: sex feminin
C: vrsta naintat peste 55 ani
D: sex masculin
E: fr antecedente personale de infecie urinar
Vezi raspuns
34. [IUR10021] Leucocituria cu leucocite alterate poate indica ()
A: Nefropatie tubulointerstiial cronic
B: Infecie urinar decapitat de o antibioterapie recent
C: Tumor de vezic, litiaz vezical
D: Imunodepresie
E: Germeni atipici (de ex. TBC)
Vezi raspuns
35. [IUR10022] Infeciile urinare nosocomiale au urmtorii factori de risc ()
A: Sondaj vezical
B: Sex masculin
C: Vrst < 15 ani
D: Diaree
E: Diabet
Vezi raspuns
36. [IUR10023] Sub aciunea progesteronului n timpul sarcinii se pot produce urmtoarele modificri
ale tractului urinar ()
A: Inhibarea peristaltismului cilor urinare
B: Favorizarea refluxului vezico-uretral i stagnarea urinei
C: Mrirea ncrcrii microbiene vulvo-perineale
D: Alcalinizarea urinei
E: Favorizarea adeziunii germenilor pe uroteliu
Vezi raspuns
37. [IUR10024] Prostita cronic are urmtoarele complicaii, cu excepia: ()
A: Evoluie spre cancer
B: oc septic
C: Abcedare
D: Retenia acut de urin
E: Prostatodinia
Vezi raspuns
38. [IUR10025] Tratamentul prostatitei acute se poate realiza cu (pag:1290)
A: Cefalosporine gen. III
B: Cotrimoxazol
C: Macrolide
D: Aminozide
E: Fluorochinolone
Vezi raspuns
39. [IUR10026] n prostatita acut urmtoarele reprezint semne funcionale ()
A: Disurie
B: Oligurie
C: Polakiurie
D: Arsuri mictionale
E: Retenie acut de urin
Vezi raspuns

761

40. [IUR10027] Pielonefrita acut obstructiv poate fi tratat utiliznd biterapia de 15 zile,
antibioticele implicate fiind: ()
A: Fluorochinolone
B: Sulfamide
C: Cefalosporine gen. III
D: Macrolide
E: Aminozide
Vezi raspuns
41. [IUR10028] n pielonefrita acut funcia renal este determinat prin urmtoarele examinri ()
A: Uremie
B: Creatinin
C: Ionograma sanguin
D: Examen citobacteriologic
E: Hemoleucogram
Vezi raspuns
42. [IUR10029] Pielonefrita acut are urmtoarele semne clinice ()
A: Cefalee
B: Vom
C: Bandeleta reactiv urinar pozitiv
D: Dureri lombare cu durere la percuia fosei lombare
E: Febr
Vezi raspuns
43. [IUR10030] Cistita acut simpl trebuie ngrijit prin urmtoarele msuri ()
A: Lenjerie de bumbac
B: Miciuni postcoitale
C: Micorarea aportului de buturi
D: tergere dinapoi-nainte
E: Tratarea unei constipaii
Vezi raspuns
44. [IUR10031] Cistita acut simpl poate prezenta urmtoarele semne locale ()
A: Oligurie
B: Febr
C: Uneori hematurie macroscopic
D: Urin tulbure i urt mirositoare
E: Arsuri micionale
Vezi raspuns
45. [IUR10032] Examenul citobacteriologic al urinii este caracterizat de urmtoarele: (pag.1286)
A: Se poate face pn la 6 ore dup nceperea antibioterapiei
B: nainte de toaleta perineal
C: Urina din al doilea jet
D: La mai mult de 4 ore de la ultima miciune
E: Const n examen direct, cultur i antibiogram
Vezi raspuns
46. [IUR10042] Pot produce reziduu postmicional, cu excepia: (pag. 1286)
A: stenoza ureteral
B: hipertrofia benign de prostat
C: bilharzioza
D: polip intravezical localizat la nivelul colului vezical
E: vezica neurologic
Vezi raspuns
47. [IUR10043] Despre modificrile tractului urinar n timpul sarcinii, este adevrat c: (pag. 1291)
A: reflux vezico-ureteral prin compresia ureterului drept
B: glicozurie fiziologic

762

C: estrogenii favorizeaz adeziunea germenilor pe endoteliu

D: acidifierea urinei
E: progesteronul inhib peristaltismul cilor urinare
Vezi raspuns
48. [IUR10045] Este adevrat despre tratamentul infec iilor urinare la gravid: (pag. 1291)
A: Aminozidele pot fi utilizate n tratament scurt (maxim 24 ore)
B: Betalactaminele pot fi utilizate
C: Sulfamidele, chinolonele i betalactaminele sunt contraindicate
D: Fenicolii i tetraciclinele sunt contraindicate
E: Se evit tratamentul unei bacteriurii asimptomatice
Vezi raspuns
49. [IUR10046] Sunt factori de risc pentru infec ii urinare nosocomiale, cu excep ia: (pag. 1291)
A: Constipaie
B: Diabet
C: Vrsta sub 15 ani sau peste 65 de ani
D: Sexul masculin
E: Chirurgia cilor urinare
Vezi raspuns
50. [IUR10051] Semne functionale urinare in cistita acuta simpla: ()
A: polakiurie
B: nicturie
C: hematurie macroscopica
D: arsuri mictionale
E: disurie
Vezi raspuns
51. [IUR10052] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu cistita acuta simpla, cu exceptia:
()
A: apare si la barbatii peste 50 de ani
B: apare la femeile intre 15 si 60 de ani cu antecedente
C: apare la femeile intre 15-65 ani fara antecedente
D: apare la femeile <15 ani si >65 ani
E: uretra are rol protector
Vezi raspuns
52. [IUR10053] Urmatoarele sunt criterii de cistita acuta complicata, cu exceptia: ()
A: sarcina
B: polichistoza renala
C: insuficienta renala
D: postchirurgie urologica
E: litiaza
Vezi raspuns
53. [IUR10054] Criterii de cistita acuta complicata: ()
A: ECBU sistematic
B: insuficienta renala
C: uropatii
D: femeie intre 15-65 de ani
E: diabet,imunodepresie
Vezi raspuns
54. [IUR10055] Semne locale in cistita acuta simpla: ()
A: arsuri mictionale
B: frecvent hematurie macroscopica
C: nitriturie
D: polakiurie
E: febra

763

Vezi raspuns
55. [IUR10057] Urmatoarele sunt complicatii ale cistitei acute simple, cu exceptia: ()
A: cistita acuta recidivanta
B: prostatica acuta
C: pielonefrita acuta, contaminare retrograda
D: pielonefrita acuta, contaminare ascendenta
E: insuficienta renala
Vezi raspuns
56. [IUR10058] Sucul de merisoare se foloseste in? ()
A: prostatita acuta
B: cistita
C: cistita acuta recidivanta
D: pielonefrita acuta
E: pielonefrita cronica
Vezi raspuns
57. [IUR10059] Urmatoarele sunt complicatii ale pielonefritei acute: ()
A: pielonefrita cronica
B: socul septic
C: pionefroza
D: insuficienta renala
E: abcese renale
Vezi raspuns
58. [IUR10060] Afirmatii adevarate in pielonefrita acuta obstructiva: ()
A: este o urgenta medico-chirurgicala
B: necesita spitalizare
C: dilatarea renala este intotdeauna prezenta
D: reclama nefrostomie percutanata
E: tratament al obstacolului in urgenta
Vezi raspuns
59. [IUR10062] Germenii incriminai n infeciile urinare sunt: ()
A: Pseudomonas aeruginosa
B: Escherichia coli
C: Chlamydia trachomatis
D: Proteus Sp.
E: Streptococcus sp.
Vezi raspuns
60. [IUR10063] Factorii de risc de pielonefrit acut primitiv cuprind: ()
A: refluxul vezico-ureteral
B: vrsta < 50 ani
C: antecedentele personale de infecie urinar
D: miciunea postcoital
E: vezica neurologic
Vezi raspuns
61. [IUR10064] Semnele locale n cistita acut simpl cuprind: ()
A: reziduu postmicional
B: polakiurie
C: urina tulbure
D: hematurie macroscopic (cteodat)
E: reflux vezico-ureteral
Vezi raspuns
62. [IUR10065] ECBU se realizeaza astfel: ()
A: dupa antibioterapie

764

B: la mai mult de 6 ore de la ultima mictiune

C: dupa toaleta perineala
D: se realizeaza examen direct si cultura
E: nu se realizeaza antibiograma
Vezi raspuns
63. [IUR10066] Despre examinarile din pielonefrita acuta sunt adevarate urmatoarele: ()
A: Ecografia se face sistematic
B: Daca la ecografie se constata dilatare: pielonefrita acuta parenchimatoasa simpla
C: La uro-CT se pot observa formatiuni hiperdense, triunghiulare, cu baza central
D: Uro-CT dovedeste absenta obstructiei (examen 100% valabil)
E: Pentru functia renala se dozeaza creatinina si ureea
Vezi raspuns
64. [IUR10067] Pielonefritele se trateaza ambulator daca nu exista niciuna din urmatoarele: ()
A: varsta <65 ani
B: sarcina
C: uropatie
D: diabet
E: voma
Vezi raspuns
65. [IUR10068] La tuseul rectal in prostatita cronica decelam: ()
A: Se face diagnostic diferential cu prostatita acurta
B: Se face diagnostic diferential cu cancerul de prostata
C: Prostata normala
D: Prostata nodulara
E: Prostata dureroasa
Vezi raspuns
66. [IUR10069] NU sunt factori de risc pentru infectiile urinare nosocomiale ()
A: Diaree
B: Diabet
C: Sarcina
D: Litiaze renale
E: Femeie
Vezi raspuns
67. [IUR10070] Sunt complicatii ale pielonefritei acute ()
A: Soc septic
B: Retentie acuta de urina
C: Abces renal
D: Pionefroza
E: Niciuna dintre variantele de mai sus nu sunt corecte
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Retenia acut de urin

1. [RAU10002] Nu este tratamentul unui pacient cu retentie acuta de urina din cauza formarii de
cheaguri intravezical: ()
A: indepartarea manuala cheagurilor
B: folosirea unei serungi cu ambou mare
C: folosirea seingii guyon
D: cateter suprapubian
E: sonda vezicala
Vezi raspuns

765

2. [RAU10006] Diagnosticul reteniei acute de urin este: (pg. 1295)

A: clinic
B: radiologic
C: ecografic
D: tomografic
E: radiourografic
Vezi raspuns
3. [RAU10007] Retenia acut de urin este: (pg. 1295)
A: situaia clinic n care rinichii nu mai produc urin
B: faza tardiv ce apare n evoluia insuficienei renale cronice
C: imposibilitatea total i brutal de a urina
D: un fenomen asociat colicii renale
E: un fenomen mai frecvent ntlnit la femei dect la barbai
Vezi raspuns
4. [RAU10008] Pentru diagnosticul reteniei acute de urin, la pacienii obezi, poate fi util: (pg. 1295)
A: uroflowmetria
B: citologia urinar
C: cistografia retrograd
D: ecografia vezical la patul pacientului
E: ureteropielografia retrograd
Vezi raspuns
5. [RAU10009] La pacienii cu retenie acut de urin se impune: (pg. 1295)
A: drenajul de urgen al urinei prin sondaj vezical
B: drenajul de urgen al urinei prin nefrostomie bilateral
C: drenajul de urgen al urinei prin cateterizarea ureteral retrograd bilateral
D: drenajul de urgen al urinei prin montarea unui prezervativ anti-incontinen
E: drenajul urinei dup examen neurologic
Vezi raspuns
6. [RAU10010] La pacienii cu retenie acut de urin la care s-a practicat sondaj uretral este
recomandat golirea vezical progresiv pentru a evita: (pg. 1295)
A: infecia de tract urinar
B: hemoragia ex vacuo
C: dispariia reteniei azotate
D: apariia dezechilibrelor hidro-electrolitice
E: apariia tulburrilor echilibrului acido-bazic
Vezi raspuns
7. [RAU10016] Despre sondajul uretral in cadrul R.A.U se poate spune: ()
A: permite diagnosticul
B: este dificil de efectuat
C: necesita ghidaj ecografic
D: este contraindicat in caz de prostatita acuta,stenoza uretrala trama a bazinului/uretrei
E: este contraindicat in caz de patologie a hemostazei
Vezi raspuns
8. [RAU10024] Care dintre urmtoarele nu se monitorizeaz n cazul reteniei acute de urin ()
A: Dispariia cheagurilor asociate
B: Culoarea urinei
C: Ionograma
D: Creatinina
E: Diureza
Vezi raspuns
9. [RAU10025] Drenajului urinei n retenia acut de urin este caracterizat, cu excepia ()
A: Hidratare bun

766

B: Cuantificarea urinei recoltate

C: Prevenia sindromului de ridicare a unui obstacol prin compensarea pierderilor
D: Golire progresiv cu clampare la fiecare 1000 ml pentru a evita hemoragia ex vacuo
E: ECBU pe urina drenat
Vezi raspuns
10. [RAU10026] n cadrul managementului reteniei acute de urin, urmtoarele afirma ii despre
sondajul uretral sunt adevrate: (pag. 1295)
A: este greu de efectuat
B: nu se sfectueaz sondaj ureteral ca management al reten iei acute de urin
C: proba de clampare este imposibil
D: este contraindicat n prostatita cronic
E: este contraindicat n traumatismul abdominal
Vezi raspuns
11. [RAU10028] Despre drenajul urinei prin cateter suprapubian este adevrat c: (pag. 1295)
A: Obstrucie frecvent
B: Prob de clampare imposibil
C: Contraindicat n traumatism de bazin
D: Risc de lezare a uretrei
E: Opacifierea aparatului inferior imposibil
Vezi raspuns
12. [RAU10031] Cu privire la Retentia Acuta de Urina sunt false urmatoarele cu exceptia: ()
A: diagnosticul este unul imagistic
B: se recomanda golirea progresiva a vezicii urinare
C: sondajul uretral este imposibil de lasat a demeure
D: sondajul uretral e indicat in caz de traumatism de bazin
E: cateterizarea suprapubiana este recomandata in caz de RAU datorata cheagurilor vezicale
Vezi raspuns
13. [RAU10003] Contraindicatiile drenajului de urgenta al urinei prin cateter suprapubian sunt: (pag.
1295)
A: Pontaj aorto-femural
B: Tulburari ale hemostazei
C: Hematurie
D: Tumora de vezica
E: Prostatita acuta
Vezi raspuns
14. [RAU10004] Sunt masuri asociate in managementul retentiei acute de urina: (pag. 1295)
A: Golire vezicala progresiva cu clampare (10 minute) la fiecare 400 ml pentru a evita emoragia ex
vacuo
B: Cuantificarea urinei recoltate
C: Slaba hidratare a pacientului
D: ECBU pe urina drenata
E: Punerea unui dispozitiv de drenaj sub asepsie stricta
Vezi raspuns
15. [RAU10005] In cadrul retentiei acute de urina trebuie monitorizate: (pag. 1296)
A: Diureza
B: Ionograma sanguina (sindrm de dezobstructie)
C: Culoarea urinei
D: Bladder scan
E: Priza medicamentoasa
Vezi raspuns
16. [RAU10011] Globul vezical se caracterizeaz prin: (pg. 1295)
A: bombarea regiunii lombare
B: matitate

767

C: durere n fosele iliace, bilateral

D: asociere cu cefalee
E: palparea regiunii hipogastrice trezete nevoia de a urina
Vezi raspuns
17. [RAU10012] La pacienii cu retenie acut de urin, sondajul uretral este contraindicat n
urmtoarele cazuri: (pg. 1295)
A: prostatit acut
B: traumatism de bazin
C: traumatism de uretr
D: tromboz hemoroidal
E: sechele post-accident vascular cerebral
Vezi raspuns
18. [RAU10013] La pacienii cu retenie acut de urin, n afara drenajului urinei, sunt necesare
msuri asociate: (pg. 1295)
A: cuantificarea urinei recoltate
B: o bun hidratare a pacientului
C: repaus la pat pentru 24 de ore
D: tratament anticoagulant
E: ECBU pe urina drenat
Vezi raspuns
19. [RAU10014] Monitorizarea pacienilor cu retenie acut de urin la care s-a realizat drenajul urinei
include: (pg. 1296)
A: monitorizarea diurezei
B: monitorizarea ionogramei urinare
C: monitorizarea ionogramei sanguine
D: monitorizarea culorii urinei
E: monitorizarea tensiunii arteriale
Vezi raspuns
20. [RAU10015] Dintre urmtoarele clase de medicamente, care sunt factori declansatori/favorizani ai
reteniei acute de urin? (pg. 1295)
A: inhibitorii enzimei de conversie
B: alfa blocante
C: alfa stimulante
D: beta blocante
E: morfina
Vezi raspuns
21. [RAU10017] Clinic globul vezical se manifesta: ()
A: bombarea regiunii hipogastrice
B: mat,convex
C: dureros
D: nevoia de a urina la palpare
E: febra
Vezi raspuns
22. [RAU10018] Diagnosticul clinic al reteniei acute de urin evideniaz: ()
A: nevoia dureroas de a urina
B: glob vezical
C: polachiurie nocturn
D: dureri lombare unilaterale
E: identificarea unui factor declanant/favorizant
Vezi raspuns
23. [RAU10019] n cazul reteniei urinare acute monitorizarea include urmtoarele ()
A: Culoarea urinei
B: Ionogram sanguin

768

C: Uree
D: Creatinin
E: Diurez
Vezi raspuns
24. [RAU10020] n cazul reteniei urinare cauzate de cheagurile intravezicale se realizeaz
urmtoarele (pg. 1296)
A: Prevenia sindromului de ridicare a unui obstacol
B: Lavaj continuu pn la obinerea de urin limpede
C: Cateter suprapubian
D: Sond vezical cu dublu curent
E: ndepartarea manual a cheagurilor prin sering Guyon
Vezi raspuns
25. [RAU10021] Sondajul uretral n retenia acut de urin este contraindicat n cazul ()
A: Sarcin
B: Hematurie
C: Absen de glob vezical
D: Traumatism de bazin
E: Prostatit acut
Vezi raspuns
26. [RAU10022] Retentia acut de urin poate fi declanat sau favorizat de ()
A: Alfastimulante
B: Morfin
C: Disurie
D: Patologie vezical
E: Patologie prostatic
Vezi raspuns
27. [RAU10023] Globul vezical are urmtoarele caracteristici (pg. 1295)
A: Nu este sesizabil la inspecie
B: Este concav
C: Este mat
D: Palparea induce nevoia de micionare
E: Nu este dureros
Vezi raspuns
28. [RAU10027] Este adevrat despre diagnosticul reteniei acute de urin: (pag. 1295)
A: Este necesar ecografie vezical sistematic
B: Patologia prostatic reprezint un factor declanant
C: Morfina i betablocantele pot fi factori favorizani
D: Bombarea regiunii inghinale
E: Diagnosticul este clinic
Vezi raspuns
29. [RAU10029] Despre sondajul uretral sunt adevrate urmtoarele afirma ii, cu excep ia: (pag.
1295)
A: Simplu de efectuat
B: Contraindicat n prostatita acut
C: Proba de clampare posibil
D: Contraindicat n hematurie
E: Contraindicat n traumatism de uretr
Vezi raspuns
30. [RAU10030] Sunt contraindicaii ale drenajului urinar prin cateter suprapubian: (pag. 1295)
A: Absena globului vezical
B: Prostatita acut
C: Sarcina

769

D: Tumora de vezic
E: Traumatismul de bazin
Vezi raspuns
31. [RAU10032] Utilizarea cateterului suprapubian n drenajul de urgen al urinei: ()
A: face imposibil lezarea uretrei
B: este permis n sarcin
C: este uor de lsat demeure
D: produce stenoza uretrei
E: este contraindicat n pontajul aorto-femural
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Litiaza urinar

1. [LUR10002] Drenajul de urgen prin montarea de sonda ureteral /dublu J sau nefrostomie
percutan la un pacient cu litiaz urinar este necesar dac: (pg. 1313)
A: este vorba de litiaz recidivat
B: colica renal este complicat
C: colica renal este precedat de hematurie total
D: pacientul este necooperant i se anticipeaz c nu va respecta indicaiile de tratament
E: calculul are 5 mm
Vezi raspuns
2. [LUR10003] Pentru ablaia calculului la un pacient cu litiaz urinar se poate folosi: (pg. 1314)
A: nefrostomia percutanat
B: uretroscopia
C: cistoscopia
D: rezecia transuretral
E: litotriia extracorporeal
Vezi raspuns
3. [LUR10004] n colica renal simpl se administreaz: (pg. 1313)
A: diuretic
B: antibiotic i.v. apoi per os
C: AINS i.v. apoi per os
D: alfa stimulant
E: morfin
Vezi raspuns
4. [LUR10005] Prevenirea recidivelor litiazei urice se realizeaz prin: (pg. 1314)
A: acidifierea urinei
B: cur de diurez
C: regim hiperpurinic
D: tratament diuretic
E: fitoterapie
Vezi raspuns
5. [LUR10006] Oxalatul de calciu din compoziia calculilor calcici poate fi: (pg. 1312)
A: dihidratat
B: trihidratat
C: tetrahidratat
D: pentaahidratat
E: hexatahidratat
Vezi raspuns

770

6. [LUR10032] n cazul litiazei urinare, nu reprezint cauz de durere lombar acut ()

A: Diverticulita
B: Colica biliar
C: Pancreatita acut
D: Pneumopatie
E: Pielonefrita acut
Vezi raspuns
7. [LUR10033] Ablatia calculului n litiaza urinar se recomand n urmtoarea situaie, cu excepia ()
A: Durere rezistent la tratamentul medical
B: Hematurie macroscopic
C: Risc de pionefroz
D: Infecii urinare recidivante
E: Calculi bilaterali
Vezi raspuns
8. [LUR10034] Pacientul cu litiaz urinar are urmtoarele semne de gravitate, n afar de ()
A: Mediu fragil
B: Hiperalgie
C: Anurie
D: Confuzie
E: Febr
Vezi raspuns
9. [LUR10038] Calculii urinari mai mici de 5 mm se elimin spontan n: ()
A: 65% din cazuri
B: 70% din cazuri
C: 75 % din cazuri
D: 80% din cazuri
E: 85% din cazuri
Vezi raspuns
10. [LUR10044] Este adevarat despre litiaza urinara: ()
A: Afecteaza mai frecvent femeile
B: Calculii trebuie analizati la fiecare recidiva
C: Ablatia calculilor se face indiferent de rezultatul ECBU
D: Majoritatea calculilor < 5mm se elimina spontan
E: Cea mai frecventa etiologie este cea urica
Vezi raspuns
11. [LUR10007] Dintre urmtoarele uropatii, care sunt implicate n etiologia litiazei urinare? (pg.
1312)
A: rinichi n potcoav
B: rinichi spongios
C: rinichi polichistic
D: ureterocel
E: megaureter
Vezi raspuns
12. [LUR10008] Ancheta etiologic la un pacient cu litiaza urinar include: (pg. 1314)
A: interogatoriu: antecedente de uretrit, obiceiul de a fuma, consum de alcool
B: identificarea unei uropatii obstructive
C: spectrofotometrie n infrarosu a calculului
D: spectrofotometrie n ultraviolet a calculului
E: spectrofotometrie LASER
Vezi raspuns
13. [LUR10009] Litiaza fosfoamoniacomagnezian este favorizat de: (pg. 1312)
A: pH urinar acid
B: pH urinar alcalin

771

C: infecii urinare acute

D: infecii urinare cronice
E: glomerulonefrite acute
Vezi raspuns
14. [LUR10010] Pe radiografia abdominal simpl efectuat la un pacient cu litiaz urinar, n faa
calcificrilor prezente pe radiografie, diagnosticul diferenial al acestora se va face cu: (pg. 1314)
A: litiaza biliar
B: calcificri ganglionare
C: calcificri pleurale
D: ateroame aortice
E: calcificri condrocostale
Vezi raspuns
15. [LUR10011] Diagnosticul diferenial al colicii nefretice se face cu alte cauze de durere lombar
acut: (pg. 1314)
A: pneumopatie
B: colica biliar
C: colon iritabil
D: durerea articulara din gonartroz
E: pancreatita acuta
Vezi raspuns
16. [LUR10012] Semnele de gravitate in colica renala acuta sunt: ()
A: febra
B: anurie
C: hiperalgie
D: hematurie
E: mediu fragil (femeie insarcinata)
Vezi raspuns
17. [LUR10013] Cpmlicatiile litiazei urinare sunt: ()
A: IRC
B: colica nefretica complicata
C: urinom
D: infectie urinara
E: pielonefrita
Vezi raspuns
18. [LUR10014] Sechelele litiazei urinare sunt: ()
A: pielonefrita cronica
B: nefropatie tubulara
C: necroza papilara
D: IRC
E: nefroangioscleroza
Vezi raspuns
19. [LUR10015] Indicatiiile pentru ablatia calculului urinar sunt: ()
A: > 6cm
B: calculi bilaterali
C: calcul pe rinichi unic
D: infectii urinare recidivante
E: hematurie persistenta
Vezi raspuns
20. [LUR10016] Reprezinta reguli igieno-dietetice in cadrul litiazei urinare cu calculi
fosfatoamoniacomagnezieni (1314)
A: alcalinizarea urinei
B: regim hipopurinic

772

C: dezinfectie urinara
D: lupta contra reziduului vezical
E: cura de diureza
Vezi raspuns
21. [LUR10017] Caracteristicile litiazei calcice sunt ()
A: calculi slab radioopaci
B: factori favorizanti: pH urinar alcalin (>8), infectii urinare cronice cu germeni producatori de
ureaze ( Proteus, Klebsiella, Providencia, Serratia, Enterobacter)
C: oxalat de calciu mono( whewellite) sau dihidratat( weddellite), fosfat de calciu( carbapatite)
D: maladie ereditara autosomica rececesiva responsabila de lipsa de resorbtie tubulara a cistinei
E: factori favorizanti: hipercaclciurie, hiperuricemie, hiperoxalurie
Vezi raspuns
22. [LUR10019] Ce trebuie examinat in litiaza urinara? ()
A: CT abdomino-pelvin fara injectie: pune in evidenta calculii milimetricic radioopaci sau
transparenti
B: radiografie abdominala simpla: identificarea calculilor radioopaci
C: CT abdomino-pelvin cu injectie: pune in evidenta calculii milimetricic radioopaci sau transparenti
D: ecografie renala: imagine hiperecogena cu con de umbra posterior , dilatare a cavitatilor
pielocalicecale homolaterale
E: functie renala: ionograma sanguina si creatininemie
Vezi raspuns
23. [LUR10020] Ce tratament trebuie pentru colica renala complicata ()
A: ambulatorie
B: oprirea alimentatiei orale
C: antialgice, antispasmodice
D: tratarea unei eventuale hiperkaliemi
E: antispasmodice tip floroglucinol/spasfon
Vezi raspuns
24. [LUR10021] Litiaza cistinica: ()
A: 75%
B: calculi radiotransparenti, duri, deseori bilaterali si multipli
C: calculi radiotransparenti, friabili
D: calculi radiotransparenti, netezi
E: maladie ereditara autosomica recesiva responsabila de lipsa de resorbtie tubulara a cistinei
Vezi raspuns
25. [LUR10022] Prin ce se caracterizeaza colica renala complicata? (pg. 1313)
A: febra
B: diureza si febra
C: anurie
D: IR
E: hiperalgie
Vezi raspuns
26. [LUR10023] Litiaza fosfoamoniacomagneziana(struvit) ()
A: 8%
B: 15%
C: calculi slab radioopaci
D: factori favorizanti: pH urinar acid(<6), hiperuricemie, hiperuricozurie
E: factori favorizanti: pH urinar alcalin (>8), infectii urinare cronice cu germeni producatori de
ureaze ( Proteus, Klebsiella, Providencia, Serratia, Enterobacter)
Vezi raspuns
27. [LUR10025] Cauzele durerii lombare acucte ()
A: insuficenta suprarenala acuta
B: fleboliti

773

C: dureri muscuclare sau articulare

D: pancreatita acuta
E: colecistita acuta, colica biliara
Vezi raspuns
28. [LUR10026] Litiaza urica ()
A: 8%
B: 15%
C: calculi radiotransperenti, netezi
D: factori favorizanti: pH urinar acid(<6), hiperuricemie, hiperuricozurie
E: calculi radiotrasnparenti, friabili
Vezi raspuns
29. [LUR10027] Litiaza urinar poate cauza urmtoarele sechele ()
A: Pielonefrit cronic
B: Necroz papilar
C: Ptoz renal
D: Insuficien renal cronic
E: Stricturi uretrale
Vezi raspuns
30. [LUR10028] n cazul litiazei urinare, ablaia calculului este recomandat n urmtoarele cazuri ()
A: Calcul pe rinichi unic
B: Risc de sepsis
C: Durere rezistent la tratament
D: Infecii urinare recidivante
E: Calcul mai mare de 4mm
Vezi raspuns
31. [LUR10029] n colica renal simpl se recomand urmtoarele ()
A: AINS iv
B: Restricie hidric n fazele dureroase
C: Oprirea alimentaiei orale
D: Antibioterapie parenteral cu fluorochinolone
E: Filtrarea urinei
Vezi raspuns
32. [LUR10030] Evaluarea funciei renale pentru a diagnostica litiaza urinar se poate face prin ()
A: examen citobacteriologic al urinei
B: Uricemie
C: Uremie
D: Creatininemie
E: Ionogram sanguin
Vezi raspuns
33. [LUR10031] Urmtoarele sunt asociate cu litiaza renal uric ()
A: pH acid
B: pH alcalin
C: Calculi radioopaci
D: Calculi netezi
E: Cretere coraliforma
Vezi raspuns
34. [LUR10035] Sunt caracteristici clinice ale colicii nefretice, cu excep ia: (pag. 1312, 1313)
A: poziia antalgic
B: iradierea durerii spre organele genitale externe bilaterale
C: polakiurie
D: disurie
E: hematurie
Vezi raspuns

774

35. [LUR10036] Sunt germeni ce favorizeaza litiaza fosfoamoniacomagneziana: ()

A: Klebsiella
B: Seratia
C: Pseudomonas
D: Enterobacter
E: Piocianic
Vezi raspuns
36. [LUR10037] Urmatoarele afirmatii despre litiaza cistinica sunt adevarate, cu exceptia: (1312)
A: calculi radiotransparenti, netezi
B: maladie ereditara autosomica recesiva
C: este rara
D: apare cu o freceventa de 8%
E: calculi radiotransparenti friabili
Vezi raspuns
37. [LUR10039] Calculii radioopaci se pot observa in litiaza urinara, cu exceptia: ()
A: Litiaza cistinica
B: Litiaza fosfoamoniacomagneziana
C: Litiaza calcica
D: Litiaza urica
E: Litiaza medicamentoasa
Vezi raspuns
38. [LUR10040] Calculii din litiaza medicamentoasa se caracterizeaza prin: ()
A: au crestere rapida, voluminoasa
B: slab radioopaci
C: radiotransparenti
D: sunt friabili
E: factor favorizant este pH>8
Vezi raspuns
39. [LUR10041] In fata unei colici nefretice, diagnostic diferential cu etiologie non-litiazica poate fi: ()
A: parazit
B: sindrom de jonctiune pielo-ureterala
C: tumora
D: cheag sangvin
E: fibroza intraperitoneala
Vezi raspuns
40. [LUR10042] In fata calcificarilor prezente pe radiografii simple abdominale, diagnostic diferential
pentru litiaza urinara pot fi : ()
A: calcificari intraparenchimatoase pancreatice
B: fleboliti
C: corpi straini radioopaci
D: calcificari condrocostale
E: litiaza biliara
Vezi raspuns
41. [LUR10043] Reprezinta indicatii de ablatie a calculului: ()
A: Calculi bilaterali sau pe rinichi unic
B: Pacient >65 ani
C: Infectii urinare recidivante
D: Comorbiditati importante
E: Calcul >6 mm
Vezi raspuns

775

Intrebarile din tema Patologia tumoral benign i

malign
a
aparatului
uro-genital
masculin:
hipertrofia benigna de prostat, tumori de prostat,
tumori de rinichi, tumori de testicul
1. [PTB10002] Este contraindicat in tratamentul chirurgical al cancerului testicular: (pag.1329)
A: orhiectomie pe cale inghinala
B: clamparea cordonului spermatic
C: orhiectomie pe cale scrotala
D: dozarea de markeri tumorali
E: montarea de proteza testiculara
Vezi raspuns
2. [PTB10003] n hipertrofia benign de prostat cu simptomatologie sever, scorul internaional al
simptomelor de prostat (IPSS) este: (pg. 1316)
A: 0 - 7
B: 8 19
C: 20 35
D: 20 45
E: 20 50
Vezi raspuns
3. [PTB10004] n hipertrofia benign de prostat, n cadrul depistarii individuale a cancerului de
prostat, bilanul complementar trebuie sa includ: (pg. 1316)
A: PSA total
B: PSA total i PSA liber
C: Fosfataza alcalin prostatic
D: Antigenul carcinoembrionar
E: Lactic dehidrogenaza
Vezi raspuns
4. [PTB10005] Beta blocantele sunt utilizate n tratamentul hipertrofiei benigne de prostat pentru ca
prin modul lor de aciune realizeaz: (pg. 1317)
A: relaxarea muchilor netezi prostatici
B: deschiderea colului vezical
C: diminuarea volumului prostatei
D: scderea vascularizaiei prostatei
E: nu sunt utilizate
Vezi raspuns
5. [PTB10006] Inhibitorii de 5 alfa reductaz sunt utilizai n tratamentul hipertrofiei benigne de
prostat pentru c prin modul lor de aciune realizeaz: (pg. 1317)
A: relaxarea muchilor netezi prostatici i deschiderea colului vezical
B: diminuarea volumului prostatic
C: controlul hematuriei caracteristice hipertrofiei benigne de prostat
D: sterilizarea urinei
E: optimizarea diurezei i controlul nicturiei
Vezi raspuns
6. [PTB10007] Inhibitorii de 5 alfa reductaz - utilizai n tratamentul hipertrofiei benigne de prostat
au: (pg. 1317)
A: eficacitate imediat
B: eficacitate dup 3 luni
C: eficacitate dup 6 luni
D: eficacitate dup 9 luni

776

E: eficacitate dup 12 luni

Vezi raspuns
7. [PTB10013] n scopul depistrii individuale a cancerului de prostat, dozarea PSA seric total
trebuie: (pg. 1319)
A: nceput la vrsta de 50 de ani i repetat anual
B: nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la fiecare 3 ani
C: nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la fiecare 2 ani
D: nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la vrsta de 75 de ani
E: nceput la vrsta de 60 de ani i repetat la fiecare 6 luni
Vezi raspuns
8. [PTB10014] La un pacient cu o valoare determinat a PSA total mai mare de 4 ng/ml, sunt
necesare: (pg. 1319)
A: masaj prostatic
B: prostatectomie radical laparoscopic
C: biopsii prostatice
D: scintigrafie osoas
E: stabilirea riscului pentru progresie DAMICO
Vezi raspuns
9. [PTB10015] n cancerul prostatic avansat local conform stadializrii TNM tratamentul poate fi
curativ i metoda aleas va fi reprezentat de: (pg. 1322)
A: RTUP
B: prostatectomie total
C: radioterapie prelungit
D: radio-hormono-terapie prelungit
E: radioterapie prostatic conform
Vezi raspuns
10. [PTB10016] n cancerul prostatic metastatic - conform stadializ[rii TNM tratamentul este paliativ
i metoda aleas va fi reprezentat de: (pg. 1322)
A: hormonoterapie
B: prostatectomie total
C: radioterapie prelungit
D: radio-hormono-terapie prelungit
E: radioterapie prostatic conformaional
Vezi raspuns
11. [PTB10017] Triptorelina este folosit n tratamentul hormonal al cancerului de prostata i este
un: (pg. 1322)
A: antiandrogen
B: blocant androgenic complet
C: estrogen
D: agonist LHRH
E: androgen
Vezi raspuns
12. [PTB10023] Vrful de inciden (de frecven) al cancerului testicular este situat n intervalul: (pg.
1328)
A: 15-25 ani
B: 20-35 ani
C: 25-45 ani
D: 35-45 ani
E: 30-50 ani
Vezi raspuns
13. [PTB10024] Cel mai important factor de risc pentru cancerul testicular este: (pg. 1328)
A: atrofia testicular posttraumatic
B: atrofia testicular infecioas

777

C: torsiunea cordonului spermatic

D: varicocelul
E: criptorhidia
Vezi raspuns
14. [PTB10025] n cadrul examinrii testiculare la un pacient la care diagnosticul prezumtiv este de
tumoare testicular, semnul Chevassu pozitiv nseamn: (pg. 1328)
A: identificarea unei mase dure, indolore
B: opacitate la transiluminare
C: identificarea dificil a deferentului
D: conservarea sanului epididimo-testicular
E: durere la palparea testiculului
Vezi raspuns
15. [PTB10026] La un pacient cu tumoare testicular, examenul clinic general caut: (pg. 1328)
A: adenopatie inghinal superficial
B: adenopatie inghinal profund
C: adenopatie retroperitoneal
D: adenopatie perineal
E: adenopatie femural
Vezi raspuns
16. [PTB10027] Orice dubiu n diagnosticul diferenial al unei tumori testiculare impune: (pg. 1328)
A: RMN pelvis
B: CT pelvis
C: Orhiectomie
D: Explorare chirurgical pe cale scrotal
E: Explorare chirurgicala pe cale inghinal
Vezi raspuns
17. [PTB10033] Clasificarea Bosniak utilizat n chistul renal se refer la: (pg. 1327)
A: aprecierea gradului de difereniere celular pentru celulele din lichidul intrachistic
B: aprecierea aspectului macroscopic al lichidului intrachistic
C: clasificarea chisturilor funciei de dimensiunile acestora
D: clasarea chisturilor de la benign la foarte suspect
E: clasarea chisturilor de la benign la malign
Vezi raspuns
18. [PTB10034] Identificarea ecografic sau tomografic a unui chist renal de 4 cm clasificat Bosniak l
va fi urmat de (pg. 1327)
A: tratament conservator
B: puncionare percutanat sub control ecografic
C: evacuare prin chirurgie laparoscopic
D: evacuare prin chirurgie deschis
E: tratament diuretic
Vezi raspuns
19. [PTB10035] n tumorile maligne de rinichi, forma anatomopatologica cea mai frecventa este: (pg.
1326)
A: carcinomul tubulo-papilar tip l
B: carcinomul tubulo-papilar tip ll
C: carcinom la celulele cromofobe
D: carcinom la tubii colectori Bellini
E: carcinom cu celule clare
Vezi raspuns
20. [PTB10036] Carcinomul renal cu celule clare se dezvolt ncepnd din: (pg. 1326)
A: celulele tubului contort
B: celulele tubului colector

778

C: celulele epiteliului din capsula Bowman

D: uroteliul calicelor mici
E: uroteliul calicelor mari
Vezi raspuns
21. [PTB10037] n tumorile maligne ale rinichiului, gradul nuclear Fuhrman se stabile te pe baza: (pg.
1326)
A: examenului CT
B: examenului uro-CT
C: examenului anatomopatologic
D: examenului RMN
E: examenului scintigrafic
Vezi raspuns
22. [PTB10043] Boala von Hippel-Lindau poate prezenta, cu exceptia: (pag 1323)
A: feocromocitom
B: tumora de sac endolimfatic
C: carcinom renal cel mai adesea unilateral
D: tumora neuroendocrina de pancreas
E: hemangioblastom cerebelos
Vezi raspuns
23. [PTB10044] Boala von Hippel-Lindau poate prezenta, exceptand: (pag 1323)
A: Hemangioblastom cerebral
B: feocromocitom
C: carcinom renal cel mai adesea bilateral
D: tumora neuroendocrina de pancreas
E: tumora de sac endolimfatic
Vezi raspuns
24. [PTB10045] Care este tratamentul complementar al unei tumori testiculare seminomatoase n
stadiul localizat (N0M0): ()
A: radioterapie
B: chimioterapie
C: limfadenectomie retroperitoneal
D: orhiectomie controlateral
E: tratamentul complementar nu este necesar
Vezi raspuns
25. [PTB10051] Nu reprezint indicaii pentru tratamentul chirurgical al HPB ()
A: Infecii urinare repetate
B: Dorina pacientului
C: Tumora de vezic ascociat
D: Eecul unui tratament medical bine efectuat
E: HBP complicat
Vezi raspuns
26. [PTB10052] Tratamentul cu finasterid al HPB are urmtorul efect secundar ()
A: Miciuni prin revrsare
B: Ejaculare retrograd posibil
C: Grea
D: Hipotensiune ortostatic
E: Ginecomastie
Vezi raspuns
27. [PTB10053] Reprezinz complicaii ale HPB cu efect asupra aparatului urinar superior ()
A: Hidronefroz
B: Infecii urinare cu repetiie
C: Miciuni prin revrsare
D: Litiaza de staz

779

E: Retenie acut de urin

Vezi raspuns
28. [PTB10059] n cancerul de prostat metastatic, linia a doua de hormonoterapie este reprezentat
de ()
A: Triptorelin
B: Bicalutamid
C: Triptolein + Bicalutamid
D: Dietilstilbestrol
E: Pulpectomie testicular bilateral
Vezi raspuns
29. [PTB10060] n cadrul D'AMICO reprezint risc intermediar ()
A: Scor gleason ntre 8 i 10
B: PSA ntre 11-20 ng/ml
C: Stadiu clinic T2c
D: Stadiu clinic T1c
E: Scor gleason < 6
Vezi raspuns
30. [PTB10061] Precauille luate nainte biopsiilor prostatice includ, cu excepia ()
A: Verificarea hemostazei
B: Sondare uretral
C: Preparare rectal
D: Antibioprofilaxie
E: ECBU steril
Vezi raspuns
31. [PTB10062] Care dintre urmtoarele nu reprezint o cauz de cretere a PSA ()
A: Tueu rectal recent cu masaj prostatic
B: Prostatit
C: Hipertrofie benign de prostat
D: Erecie recent
E: Sondaj vezical
Vezi raspuns
32. [PTB10069] Managementul tumorilor renale se poate realiza cu urmtoarele antiangiogenice,
exceptnd ()
A: Interferon alfa
B: Bevacizumab
C: Certolizumab
D: Sorafenim
E: Sunitinib
Vezi raspuns
33. [PTB10070] O tumor renal T3b este caracterizat ()
A: Afecteaz suprarenala
B: Afecteaz vena renal
C: Afecteaza vena cav subdiafragmatic
D: Afecteaz grsimea perirenal
E: Are peste 10 cm
Vezi raspuns
34. [PTB10071] n cazul unei tumori renale nu reprezint indicaii de PBR ()
A: Mas cu densitate tisulara crescuta
B: Pacient cu rinchi unic
C: Suspiciune de limfom
D: naintea unui tratament adjuvant n formele metastatice extinse
E: Suspiciune de tumora benigna la imagistic
Vezi raspuns

780

35. [PTB10072] Sindromul paraneoplazic din tumorile renale nu este caracterizat de ()

A: Febr de lung durat
B: Accelerarea VSH
C: Leucopenie
D: HTA prin secreie de renin
E: Secreie de PTHrp din tumora
Vezi raspuns
36. [PTB10077] n cazul tumorilor de testicol N3 sau M1 nu se recomand urmtoarea ()
A: Chirurgie
B: Radioterapie
C: Cisplatin
D: Etoposid
E: Bleomicina
Vezi raspuns
37. [PTB10078] n cadrul clasificrii TNM pentru cancerul testicular, pT2 reprezint ()
A: Carcinom in situ
B: Tumora care invadeaz peretele scrotal
C: Tumora care invadeaz cordonul spermatic cu sau fr invazie vascular sau limfatic
D: Tumora limitata la testicul i la epididim cu invazie limfatic, vascular sau a vaginalei
E: Tumora limitat la testicul i epididim fr invazie limfatic, vascular sau a vaginalei
Vezi raspuns
38. [PTB10079] Care dintre urmtoarele reprezint o tumor non-germinal a testiculului ()
A: Seminom
B: Teratom
C: Carcinom embrionar
D: Coriocarcinom
E: Androblastom
Vezi raspuns
39. [PTB10080] n cazul tumorilor de testicul, bilanul extinderii nu se face prin ()
A: PET-scan
B: Scintigrafie pulmonar
C: Scintigrafie osoas
D: CT cerebral
E: CT toracoabdominopelvin
Vezi raspuns
40. [PTB10081] Care dintre urmtoarele nu reprezint un diagnostic diferenial pentru tumorile de
testicul ()
A: Traumatism testicular
B: Orhiepididimita
C: Varicocel
D: Epididimita
E: Orhita
Vezi raspuns
41. [PTB10083] Cancerul de prostata detectat prin biopsii realizate pentru PSA anormal (tuseu rectal
normal) este clasificat TNM : ()
A: T1a
B: T2b
C: T1c
D: T3b
E: T4
Vezi raspuns
42. [PTB10086] Este o complicaie minor a hipertrofiei benigne de prostat: (pag. 1317)

781

A: Calculi vezicali
B: Diverticuli vezicali simptomatici
C: Hematurie
D: RAU
E: Insuficiena renal cronic
Vezi raspuns
43. [PTB10089] Tratamentul chirurgical n HBP se indic n urmtoarele situa ii, cu excep ia: (pag.
1318)
A: hematurie
B: eecul unui tratament medical bine efectuat
C: dorina pacientului
D: calculi vezicali
E: tumor de vezic asociat
Vezi raspuns
44. [PTB10096] Clasificarea TNM din 2009 a tumorilor testiculare prevede: (pag. 1329)
A: pTx = fr tumor primitiv evident
B: pT0 = Carcinom in situ
C: pT2 = Tumor limitat la testicul i epididim, fr invazie limfatic, vascular sau a vaginalei
D: N2 = Adenopatie ntre 2 i 5 cm
E: N2 = Adenopatie peste 5 cm
Vezi raspuns
45. [PTB10008] n hipertrofia benign de prostat, semnele funcionale urinare obstructive sunt: (pg.
1316)
A: jet urinar ntrerupt
B: jet urinar sanguinolent
C: jet urinar tulbure
D: disurie
E: picturi retardate
Vezi raspuns
46. [PTB10009] n hipertrofia benign de prostat, semnele funcionale urinare iritative sunt: (pg.
1316)
A: polakiurie
B: usturimi la miciune
C: nicturie
D: urgenturie
E: incontinen de urin prin revrsare
Vezi raspuns
47. [PTB10010] n hipertrofia benign de prostat, bilanul complementar trebuie s includ: (pg.
1315)
A: Aprecierea funciei renale prin dozarea ureei, creatininei, acidului uric i RFG (rata filtrrii
glomerulare)
B: ECBU
C: Ecografie reno-vezico-prostatic
D: Debitmetrie urinar
E: Msurarea volumului vezical premicional
Vezi raspuns
48. [PTB10011] n evoluia hipertrofiei benigne de prostat pot aprea urmtoarele complicaii
datorate impactului asupra aparatului urinar superior: (pg. 1317)
A: hidronefroz
B: polichistoz
C: rinichi spongios
D: insuficien renal cronica obstructiv
E: hematurie macroscopic

782

Vezi raspuns
49. [PTB10012] n evoluia hipertrofiei benigne de prostat pot aprea urmtoarele complicaii
datorate impactului vezical: (pg. 1317)
A: diverticuli vezicali
B: litiaz vezical
C: retenie acut de urin
D: miciuni prin revrsare
E: hidaturie
Vezi raspuns
50. [PTB10018] Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile
prostatice recoltate prin puncie. Complica iile posibile ale punc iei sunt reprezentate de: (pg. 1320)
A: pneumaturie
B: hematurie
C: rectoragie
D: melen
E: boala hemoroidal
Vezi raspuns
51. [PTB10019] PSA este o protein specific prostatei i cre terea sa poate avea i alte etiologii n
afara cancerului prostatic. Care dintre cele de mai jos poate duce la cre terea PSA? (pg. 1319)
A: hematuria
B: tumora vezical
C: prostatita
D: hipertrofia benigna de prostat
E: ecografia abdominal a prostatei
Vezi raspuns
52. [PTB10020] Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile
prostatice recolatate prin puncie. Precauiile prealabile punc iei includ: (pg. 1320)
A: preparare rectal
B: tratament anticoagulant
C: antibioprofilaxie
D: tratament antiagregant plachetar
E: injectare intraprostatic de substan de contrast
Vezi raspuns
53. [PTB10021] Care dintre urmtorii pacieni cu cancer de prostat stadializa i TNM se ncadreaz n
stadiul l? (pg. 1321)
A: T1c /N0/ M0
B: T2a/N0/M0
C: T2b/N0/M0
D: T2c/N0/M0
E: T3a/N0/M0
Vezi raspuns
54. [PTB10022] n cancerul prostatic localizat conform stadializrii TNM tratamentul este curativ i
pacientul poate opta ca metod de tratament pentru: (pg. 1321)
A: RTUP
B: prostatectomie total
C: radioterapie prelungit
D: radio-hormono-terapie
E: radioterapie prostatic conformaional
Vezi raspuns
55. [PTB10028] Markerii serici n tumorile testiculare sunt: (pg. 1329)
A: alfa fetoproteina
B: HCG
C: LDH

783

D: CAE
E: TSH
Vezi raspuns
56. [PTB10029] Tratamentul chirurgical al tumorilor testiculare este reprezentat de orhiectomia pe
cale inghinal i trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: (pg. 1329)
A: clampare prealabil a cordonului spermatic
B: ligatura n bloc a cordonului spermatic
C: montarea de protez testicular (n absena infeciei)
D: explorarea chirurgical a bursei scrotale controlaterale
E: limfodisecia inghinal superficial homolateral
Vezi raspuns
57. [PTB10030] Din punct de vedere al rspunsului la tratament complementar, seminomul este: (pg.
1330)
A: radiorezistent
B: radiosensibil
C: chimiorezistent
D: chimiosensibil
E: hormonodependent
Vezi raspuns
58. [PTB10031] Dup orhiectomie, pacienii cu tumori testiculare non-seminomatoase beneficiaz de
tratament: (pg. 1331)
A: chimioterapic
B: chirurgical
C: radioterapic
D: hormonoterapie
E: corticoterapie
Vezi raspuns
59. [PTB10032] Monitorizarea pacienilor cu tumori testiculare (operai si care au necesitat/nu au
necesitat tratament complementar) include: (pg. 1331)
A: markeri serici
B: CT toraco-abdomino-pelvin
C: Autopalpare
D: Radiografie pulmonar anual
E: Radiografie abdominal anual
Vezi raspuns
60. [PTB10038] La examinarea ecografic a unui chist renal, leziunea are urmtoarele caracteristici:
(pg. 1327)
A: anecogen cu ntrire posterioar
B: izoecogen cu minim ntarire posterioar
C: hiperecogen cu ntrire anterioar
D: avascular
E: perei rigizi
Vezi raspuns
61. [PTB10039] Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la oncocitomul renal, bifai i-le pe cele corecte:
(pg. 1327)
A: diagnosticul diferenial cu cancerul renal este u or
B: diagnosticul diferenial cu cancerul renal este dificil
C: diagnosticul diferenial cu cancerul renal nu este necesar
D: imagistic este anecogen, omogen, cu perei fini
E: imagistic se identific cicatrice central n mijlocul leziunii
Vezi raspuns
62. [PTB10040] Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la angiomiolipomul renal, bifa i-le pe cele
corecte: (pg. 1326)

784

A: poate fi bilateral
B: este totdeauna unilateral
C: este totdeauna bilateral
D: este o tumoare mezenchimatoasa benign
E: este cea mai frecvent tumoare benign solid a rinichiului
Vezi raspuns
63. [PTB10041] Care dintre urmtoarele variante de abordare terapeutic ale angiomiolipomului renal
pot fi corecte (funcie de particularitaile cazului)? (pg. 1327)
A: embolizare
B: chimioterapie
C: radioterapie
D: tratament chirurgical conservator
E: abstenie terapeutic
Vezi raspuns
64. [PTB10042] Dupa nefrectomia lrgita la un pacient cu tumoare renala malign, monitorizarea va
include: (pg. 1326)
A: creatininemia
B: VSH-ul
C: urografia i.v.
D: CT abdominal
E: Scintigrafia renal
Vezi raspuns
65. [PTB10046] Monitorizarea n hiperplazia benign de prostat se face prin ()
A: Tueu rectal
B: PSA
C: Fosfataz acid
D: Ecografie reno-vezico-prostatic
E: Catalog micional
Vezi raspuns
66. [PTB10047] n tratamentul HPB care dintre urmtoarele reprezint efecte secundare ale ale
alfuzosinului i tamusolsinului ()
A: Ejaculare retrograd
B: Scderea libidoului
C: Greaa
D: Impotena
E: Hipotensiune ortostatic
Vezi raspuns
67. [PTB10048] Referitor la tratamentul HPB mecanismul de acionare al alfablocantelor este ()
A: Relaxarea muchilor netezi prostatici
B: Diminuarea volumului prostatic
C: Creterea peristaltismului ureteral
D: Deschiderea colului vezical
E: Creterea contractilitii sfincterului uretral
Vezi raspuns
68. [PTB10049] n HPB urmtoarele reprezint semne funcionale iritative ()
A: Polakiurie
B: Disurie
C: Urgenturie
D: Nicturie
E: Oligurie
Vezi raspuns
69. [PTB10054] Cancerul de prostat metastatic poate fi monitorizat prin: ()

785

A: Scintigrafie osoas
B: CT toracoabdominopelvin
C: Fosfataz acid
D: PSA
E: Tueu rectal
Vezi raspuns
70. [PTB10055] Prostatectomia total are urmtoarele efecte secundare ()
A: Ginecomastie
B: Anejaculare constant
C: Incontinen urinar tranzitorie
D: Disfuncie erectil
E: Hipogonadism
Vezi raspuns
71. [PTB10056] n cazul biopsiei prostatice, urmtoarele reprezint complicaii ()
A: Prostatita acut
B: Diseminare
C: Hematurie
D: Rectoragii
E: Fistulizare
Vezi raspuns
72. [PTB10057] PSA poate crete din cauza ()
A: Prostatit
B: Tratament cu androgeni
C: Sondaj vezical
D: Erecie recent
E: Hipertrofie benign de prostat
Vezi raspuns
73. [PTB10063] Referitor la chistul renal sunt adevrate urmtoarele ()
A: Nu este frecvent
B: Apare ca o leziune cu coninut lichidian hipodens pe CT
C: Apare ca o leziune vascular pe ecografie
D: Absena vegetaiei
E: Asimptomatic n afara polichistozei renale
Vezi raspuns
74. [PTB10064] Angiolipomul renal este caracterizat de ()
A: Este o tumor foarte puin frecvent
B: Este compus din esut gras, muscular neted i vase
C: Tumor mezenchimatoas benign
D: Se poate integra n boala Von Hippel-Lindau
E: Poate fi bilateral
Vezi raspuns
75. [PTB10065] Despre angiomiolipomul renal sunt adevrate urmtoarele ()
A: Este foarte puin frecvent
B: Este compus din esut gras, muscular neted i vase
C: Este o tumor mezenchimatoas benign
D: Se poate integra n boala Von Hippel-Lindau
E: Poate fi bilateral
Vezi raspuns
76. [PTB10066] Nefroctomia parial este recomandat n urmtoarele cazuri ()
A: Tumor cu localizare bilateral
B: Tumor pe rinichi unic
C: T2N0M0
D: T1bN0M0

786

E: T1aN0M0
Vezi raspuns
77. [PTB10067] La ecografia renal tumorile renale apar ca ()
A: Tumora cu invazie intraparenchimatoas
B: Omogen
C: Hipovascularizat
D: Hipoecogen
E: Calcificri intraparenchimatoase
Vezi raspuns
78. [PTB10068] Tumorile de rinichi sunt caracterizate din punct de vedere clinic prin ()
A: Nu asociaz sindroame paraneoplazice
B: Hematurie macroscopic
C: Varicocel stng n caz de invazie a venei renale stngi
D: Contact lombar
E: Nedureroase
Vezi raspuns
79. [PTB10073] n clasificarea TNM a tumorilor de testicul S2 corespunde ()
A: hCG > 50000
B: Markeri normali
C: AFP ntre 1000-10000
D: hCG ntre 5000-50000
E: LDH < 1,5N
Vezi raspuns
80. [PTB10074] Care dintre urmtoarele reprezint tumori de testicul non-germinale ale anexelor i
esutului de susinere ()
A: Teratom
B: Mezoteliom
C: Tumora Brenner
D: Tumora cu celule Sertoli
E: Tumora cu celule Leydig
Vezi raspuns
81. [PTB10075] n cazul tumorilor de testicul reprezint markeri serici (pag.1329)
A: Fosfataza acida
B: Fosfataza alcalina
C: LDH
D: HCG
E: Alfafetoproteina
Vezi raspuns
82. [PTB10076] Examenul clinic al tumorii de testicul este caracterizat de ()
A: Semn Chevassu pozitiv
B: Masa dur
C: Masa dureroas
D: Mas transparent la transiluminare
E: Un examen normal nu elimin diagnosticul
Vezi raspuns
83. [PTB10082] n cadrul diagnosticului tumorilor de prostat, urmtoarele afirma ii sunt false despre
biopsiile prostatice, cu excepia: (pag. 1319, 1320, 1321)
A: se fac transrectal, sub anestezie general (xilocain),
B: dac, n caz de PSA anormal i TR anormal se detecteaz cancer,atunci stadiul este T1c
C: sunt obligatorii la un PSA mai mare de 4 ng/ml
D: sunt necesare multiple, cel puin 10 n fiecare lob
E: poate avea complicaii infecioase
Vezi raspuns

787

84. [PTB10085] Sunt complicaii cu impact vezical ale hipertrofiei benigne de prostat: (pag. 1317)
A: Abcedare
B: Prostatodinii
C: Prostatit
D: Sterilitate
E: Diverticuli vezicali
Vezi raspuns
85. [PTB10087] Referitor la tratamentul chirurgical al HBP sunt adevrate urmtoarele afirma ii: (pag.
1318)
A: adenomectomie transvezical pentru adenom < 60g
B: adenomectomie transvezical pentru adenom > 60g
C: RTUP pentru adenom < 30g
D: ICP pentru adenom < 30g
E: ICP pentru adenom > 30g
Vezi raspuns
86. [PTB10088] NU este adevrat despre rezecia transuretral a prostatei (RTUP): (pag. 1318)
A: permite realizarea examenului anatomopatologic
B: ejaculare conservat
C: risc de sindrom RTUP n caz de rezecie cu durat mai mare de 2 ore
D: este indicat pentru adenoame mai mici de 60 g
E: este indicat pentru adenoame mai mari de 60 g
Vezi raspuns
87. [PTB10090] n cazul hipertrofiei benigne de prostat complicate, la un pacient inoperabil, se pot
recomanda urmtoarele tratamente alternative: (pag. 1318)
A: Fitoterapie
B: Rezecia transuretral a prostatei
C: Sond vezical a demeure
D: Endoprotez uretral Fabian
E: Radioterapie
Vezi raspuns
88. [PTB10091] Monitorizarea pacientului cu hipertrofie benign de prostat presupune: (pag. 1318)
A: PSA
B: ECBU
C: uree
D: creatinin
E: tueu rectal
Vezi raspuns
89. [PTB10092] Urmtoarele examinri complementare sunt indicate la pacientul cu suspiciune de
tumor testicular: (pag. 1329)
A: Dozarea PSA
B: Dozarea HCG
C: biopsie n caz de mas testicular indolor
D: bilanul preoperator al extinderii prin CT toraco-abdomino-pelvin
E: CT cerebral n caz de metastaz visceral
Vezi raspuns
90. [PTB10093] Sunt tumori non-germinale testiculare urmtoarele categorii, cu excep ia: (pag. 1329)
A: Tumori ale primordiului gonadal: tumori cu celule Leydig i Sertoli
B: Tumori de sac vitelin
C: Tumori ale anexelor i esutului de susinere: tumor adenomatoid
D: Tumori de granuloas
E: Tumori ale stromei gonadale: tumor a esuturilor moi
Vezi raspuns

788

91. [PTB10094] Tumora testicular Brenner reprezint: (pag. 1329)

A: tumor germinal non-seminomatoas
B: tumor non-germinal
C: tumor germinal seminomatoas
D: tumor a anexelor i esutului de susinere
E: tumor a stromei gonadale
Vezi raspuns
92. [PTB10095] Reprezint tipuri de tumori testiculare, n afara celor germinale i non-germinale:
(pag. 1329)
A: Tumori ale rete testis
B: Oncocitom
C: Tumori carcinoide
D: Tumor hematopoietic
E: Limfoame
Vezi raspuns
93. [PTB10097] O tumor testicular, clasificat n urma examenului anatomopatologic ca pT3 N2
M0 , presupune urmtoarele: (pag. 1329)
A: invazia cordonului spermatic
B: invazia peretelui scrotal
C: prezena unor adenopatii regionale ntre 2 i 5 cm
D: prezena unor adenopatii regionale de peste 5 cm
E: tumor limitat la testicul, dar cu invazie limfatic sau vascular a vaginalei
Vezi raspuns
94. [PTB10098] n tratamentul tumorilor testiculare, polichimioterapia BEP presupune utilizarea
urmtoarelor substane: (pag. 1329)
A: Bevacizumab
B: Bleomicin
C: Cisplatin
D: Etoposid
E: Paclitaxel
Vezi raspuns
95. [PTB10099] Reprezinta medicatie antiangiogenetica in cancerul renal: ()
A: sutinib
B: sorafenib
C: triptorelin
D: interferon alfa
E: bevacizumab
Vezi raspuns
96. [PTB10100] In cadrul patologiei benigne de prostata , hipertrofia benigna de prostata, ECBU are
urmatoarele indicatii: ()
A: alaturi de PSA si ecografia reno-vezico-prostatica in bilantul complementar
B: depistarea unei infectii bacteriene
C: presupune examen direct, cultura si antibiograma
D: are rol in monitorizarea ulterioara alaturi de tuseul rectal, scorul IPSS, ecografie abdominala,
catalog mictional
E: rol in monitorizarea pacientului impreuna cu tuseu rectal,debitmetrie,catalog mictional,PSA, scor
IPSS, creatinina
Vezi raspuns

789

Intrebarile din tema Insuficiena

cronic. Anuria

renal

acut

1. [NEF10002] Urmatoarele afirmatii despre IRA sunt adevarate: ()

A: Este deseori insotita de oligoanurie
B: Este intotdeauna insotita de oliganurie
C: Diureza nu poate fi conservata
D: RFG trebuie sa fie scazuta timp de cel putin 3 luni
E: Este responsabila de scaderea creatininemiei
Vezi raspuns
2. [NEF10005] Indicatii absolute, pentru initierea epurarii extrarenale in IRC, sunt: (pag. 1357)
A: Pericardita uremica
B: Sindrom uremic
C: Acidoza metabolica severa
D: Hipervolemia care nu poate fi controlata cu diuretice
E: Toate raspunsurile sunt adevarate
Vezi raspuns
3. [NEF10008] La un pacient vrstnic, cu hipertrofia prostatei decelat la tu eul rectal, cre terea
brusc i important a ureei i creatininei serice sugereaz (pg. 1350)
A: infecie urinar
B: insuficien renal acut funcional (prerenal)
C: insuficien renal acut organic (renal)
D: insuficien renal acut obstructiv (postrenal)
E: insuficien renal cronic.
Vezi raspuns
4. [NEF10009] Cea mai frecvent cauz a insuficienei renale acute organice (renale) este: (pg. 1351)
A: necroz tubular acut
B: nefropatia interstiial acut
C: sindromul nefrotic impur
D: glomerulonefrita rapid progresiv
E: nefroangioscleroza malign
Vezi raspuns
5. [NEF10012] Stadiul 3 al insuficienei renale cronice este definit prin rata filtrrii glomerulare
estimat de: (pg. 1354)
A: > 90 ml/min/1,73 m
B: 60 - 90 ml/min/1,73 m
C: 30 - 59 ml/min/1,73 m
D: 15 - 29 ml/min/1,73 m
E: < 15 ml/min/1,73 m
Vezi raspuns
6. [NEF10014] Iniierea terapiei de substituie renal la pacien ii cu insuficien renal cronic este
indicat n: (pg. 1355)
A: stadiul 1
B: stadiul 2
C: stadiul 3
D: stadiul 4
E: stadiul 5
Vezi raspuns
7. [NEF10016] Care dintre urmtoarele enunturi NU asigur nefroprotec ie n insuficien a renal
cronic: (pg. 1356)
A: controlul presiunii arteriale < 140/90 mmHg

790

B: controlul proteinuriei < 0,5 g/24 ore

C: existena unui echilibru metabolic al diabetului
D: evitarea administrrii de substane i medicamente nefrotoxice
E: controlul factorilor de risc cardiovascular
Vezi raspuns
8. [NEF10026] Care dintre urmtoarele reprezin o cauz vascular n insuficiena renal acut ()
A: Purpura reumatoid
B: Periarterita nodoas
C: Sindromul Churg-Strauss
D: Sindromul Goodpasture
E: Granulomatoza Wegener
Vezi raspuns
9. [NEF10027] Necroza tubular nu este cauzat de ()
A: Cisplatina
B: Amfotericina B
C: Gadoliniu
D: Substane de contrast iodate
E: Aminoglicozide
Vezi raspuns
10. [NEF10028] Obstrucia acut a cilor urinare nu este cauzat de ()
A: Fibroz retroperitoneal
B: Masa abdomino-pelvin
C: Litiaza urinar
D: Adenomul de prostat
E: Prostatita acut
Vezi raspuns
11. [NEF10029] Epurare extrarenal de urgent n insuficiena renal acut nu este necesar cnd ()
A: Uree > 40 mmol/l
B: Acidoza metabolic
C: Hipokaliemie < 6,5 mmol/l
D: Encefalopatie uremic
E: EPA rezistent la tratament medicamentos
Vezi raspuns
12. [NEF10036] Urmtoarele sunt semne clinice de uremie cu excepia ()
A: Grea, vrsturi
B: Astenie
C: Crampe
D: Edeme
E: Prurit
Vezi raspuns
13. [NEF10037] Dializa peritoneal are urmtoarea contraindicaie major, cu excepia ()
A: Insuficiena venoas
B: Condiii de locuit insalubre
C: Intervenii chirurgicale abdominale cu aderente
D: Boli intestinale inflamatorii cronice
E: Insuficiena respiratorie cronic
Vezi raspuns
14. [NEF10038] Urmtoarele reprezint obiective clinice n insuficiena renal cronic cu excepia (pg.
1355)
A: Volemie puin sczut
B: Kaliemie < 5,5 mmol/l
C: Bicarbonat > 23 mmol/l
D: Hb > 10 g/dl

791

E: Calcemie i fosforemie normale

Vezi raspuns
15. [NEF10039] ncetinirea progresului insuficienei renale acute nu se realizeaz prin ()
A: Suplimentare cu acid folic i EPO recombinat
B: Administrare de buturi acide
C: Regim restrictiv n clorur de potasiu
D: Regim fr sare
E: IEC sau ARA
Vezi raspuns
16. [NEF10040] Urmtoarea nu reprezint o consecin hormonal a insuficienei renale cronice ()
A: Ginecomastie
B: Amenoree
C: Scderea fertilitii
D: Anemie normocrom normocitar
E: Impotena
Vezi raspuns
17. [NEF10044] Administrarea de antibiotice poate de insuficienta renala acuta... (pg 1350-1351)
A: Obstructiva
B: Organica
C: Prerenala
D: Postrenala
E: Functionala
Vezi raspuns
18. [NEF10045] In cadrul insuficientei renale cronice, daca RFG este de 60 ml/min, supravegherea
medicala regulata se face prin 1 consultatie la fiecare (pag 1356)
A: 3 luni
B: 12 luni
C: luna
D: 6 luni
E: 2 luni
Vezi raspuns
19. [NEF10003] Elementele de gravitate imediata, care necesita epurare extrarenala de urgenta, in
cazul IRA sunt: (pag. 1350)
A: Uree < 40 mmol/l
B: Hiperkaliemie periculoasa ( > 6.5 mmol/L sau manifestari ECG)
C: Edem pulmonar acut rezistent la tratament medicamentos
D: Acidoza metabolica severa
E: Encefalopatia uremica
Vezi raspuns
20. [NEF10004] Complicatii ale insuficientei renale cronice sunt: (pag. 1353)
A: HTA
B: Ateroscleroza accelerata
C: Hipoparatiroidism
D: Hipokaliemie
E: Anemie normocroma normocitara
Vezi raspuns
21. [NEF10006] Despre necroza tubular acut sunt adevrate urmatoarele: ()
A: este principala cauz de insuficien renal func ional
B: PBR nu este necesar de obicei
C: poate s apar prin precipitarea intratubular a mioglobinei
D: examinrile biologice arat urin diluat i natriurez conservat
E: poate s apar dupa administrarea anumitor antibiotice sau antivirale
Vezi raspuns

792

22. [NEF10007] Selectai cauzele obstructive (postrenale) ale insuficien ei renale acute: (pg. 1350)
A: adenom sau cancer prostatic
B: litiaz urinar
C: insuficien cardiac
D: ciroz hepatic
E: fibroz retroperitoneal
Vezi raspuns
23. [NEF10010] Necroza tubular acut poate fi cauza insuficien ei renale acute dac: (pg. 1351)
A: apare dup administarea de: substane toxice: antibiotice, substan e de contrast iodate
B: ecografia renal este normal
C: clinic exist frecvent deshidratare extracelular
D: sunt absente: HTA, hematuria sau albuminuria
E: se produce retentie acuta de urin
Vezi raspuns
24. [NEF10011] Care din urmtoarele afeciuni pot determina apariia insuficien ei renale acute
funcionale (prerenale): (pg. 1351)
A: fistule digestive
B: arsuri
C: fibroza retroperitoneal
D: periarterita nodoas
E: insuficiena cardiac
Vezi raspuns
25. [NEF10013] Complicaiile cardiovasculare ale insuficienei renale cronice sunt: (pg. 1353)
A: HTA
B: hipotensiunea arterial
C: pericardita
D: cardiopatia hipertrofic
E: endocardita bacterian
Vezi raspuns
26. [NEF10015] Care sunt indicaiile absolute pentru ini ierea epurrii extrarenale (EER) la pacien ii cu
insuficien renal cronic? (pg. 1357)
A: pericardit uremic
B: HTA sever
C: hipervolemie care nu poate fi controlat cu diuretice
D: acidoz metabolic sever
E: hiperkalemie rezistent la tratament medical
Vezi raspuns
27. [NEF10017] URMATOARELE SCHEME TERAPEUTICE INTRA IN CONDUITA PT INCETINIREA
PROGRESIEI IRC ()
A: pt TA +proteinurie se indika IEC/ARA2 plus diuretic de ansa daca RFG<30
B: controlul kaliemiei se face prin restrictie de KCL si admin de rasini schimbatoare de ioni,cu
mentinerea K<5.5
C: in caz de hipoCa se adminisdtreaza 1200g Ca
D: EPO recombinata se administreaza subcutan si intramusc ptr corecatrea anemiei
E: pentru acidoza metab:gelule de bicarbonat de potasiu si sodiu
Vezi raspuns
28. [NEF10018] OBIECTIVELE CLINICE DIN IRC sunt reprezentate de: ()
A: asigurarea unei strai nutritionale satisfacatoare
B: asigurarea unei normovolemii
C: mentinerea kaliemiei 5.5
D: mentinerea Hb peste 10
E: mentinerea bicarbonatului peste 23

793

Vezi raspuns
29. [NEF10019] Semnele clinice de uremie sunt ()
A: Astenie
B: Paloare
C: Grea
D: Leziuni de grataj
E: Prurit
Vezi raspuns
30. [NEF10020] Cauzele de hipovolemie relativa n IRA prerenal sunt: ()
A: Insuficiena cardiac
B: Vsturi
C: Arsuri
D: Ciroza
E: Sindrom nefrotic
Vezi raspuns
31. [NEF10021] Glomerulonefrita rapid progresiv fr depozite poate aprea din urmtoarele cauze
()
A: Granulomatoz Wegener
B: Periarteriat nodoas
C: Poliartrit reumatoid
D: Poliangeit microscopic
E: Sindromul Churg Strauss
Vezi raspuns
32. [NEF10022] GNRP cu depozite granulare poate fi cauzat de ()
A: Granulomatoza Wegener
B: Purpura reumatoida
C: Crioglobulinemie
D: Poliangeita microscopica
E: LED
Vezi raspuns
33. [NEF10023] Necroz tubular acut cauzat de precipitarea intratubular poate avea loc n
urmtoarele cazuri ()
A: Rifampicina
B: Indinavir
C: Aciclovir
D: Metotrexat
E: Amfotericina B
Vezi raspuns
34. [NEF10024] IRA prezint adesea urmtoarele semne ()
A: Piurie
B: Hematurie macroscopic
C: Polakiurie nocturn
D: Disurie
E: Dureri lombare
Vezi raspuns
35. [NEF10030] n insuficiena renal cronic reguli de nefroprotecie sunt ()
A: tensine arterial < 140/90 mmHg
B: Proteinurie < 0,5 g/zi
C: Aport de protide ntre 1,8-2 g/kg/zi
D: Controlul aportului de sare mai ridicat de 6g/zi
E: ncetarea fumatului
Vezi raspuns

794

36. [NEF10031] n insuficiena renal cronic obiective clinice sunt ()

A: Reevaluarea frecvent a recomandrilor medicale
B: Meninerea Hb > 10 g/dl
C: Meninerea concentraiei de bicarbonat > 23 mmol/l
D: Asigurarea unei volemii puin sczute
E: Meninerea kaliemiei > 5,5 mmol/l
Vezi raspuns
37. [NEF10032] n cel de-al doilea stadiu al insuficienei renale cronice, trebuie urmai urmtorii pai
()
A: Pregtirea pentru tratamentul de substituie
B: Pstrarea capitalului venos
C: Vaccinarea mpotriva hepatitei B
D: Cutarea i tratarea factorilor de reisc cardio-vascular
E: Cutarea i corectarea factorilor de progresie
Vezi raspuns
38. [NEF10033] Insuficiena renal cronic determin din punct de vedere imunohematologic
urmtoarele ()
A: Anemie
B: Trombopatie
C: Deficit imunitar moderat
D: Depunere de CIC
E: Creterea vscozitii sngelui
Vezi raspuns
39. [NEF10034] Insuficiena renal cronic are urmtoarele consecine hormonale ()
A: Anemie normocrom normocitar
B: Amenoree
C: Scderea fertilitii
D: Impoten
E: Ginecomastie
Vezi raspuns
40. [NEF10035] Insuficiena renal cronic poate cauza a ()
A: Hiperuricemiei
B: Hipofosfatemiei
C: Hipercalcemiei
D: Hipernatremiei
E: Hiperparatiroidismului
Vezi raspuns
41. [NEF10041] Tratamentul IRA obructive implica? ()
A: combaterea patologiei cauzale
B: drenaj urinar de urgenta( sondaj urinar sau cateter suprapubian in cazul unui obstacol supravezical)
C: drenaj urinar de urgenta( sondaj urinar sau cateter suprapubian in cazul unui obstacol subvezical
D: tratament de substitutie
E: nefrostomie sau ureterostomie in cazul unui obstacol supra-vezical
Vezi raspuns
42. [NEF10042] Urmtoarele medicamente sunt responsabile de nefropatia intersti ial acut, cu
excepia: (pag. 1351)
A: rifampicin
B: vancomicin
C: chinolone
D: sulfamide
E: amfotericin B
Vezi raspuns

795

43. [NEF10043] Sunt cauze de insuficienta renala functionala prin hipovolemie relativa: (pag. 1351)
A: insuficienta suprarenaliana
B: insuficienta cardiaca
C: ciroza
D: fistula digestiva
E: sindrom nefrotic
Vezi raspuns

Intrebarile
vasculare

din

tema Nefropatii

glomerulare

1. [NGV10003] Sindromul nefirtic acut NU se caracterizeaza prin: (pag. 1364)

A: Hematurie microscopica abundenta( uneori macroscopica)
B: Proteinurie glomerulara
C: Proteinurie peste 3g/24h
D: HTA
E: Edeme si insuficienta renala acuta
Vezi raspuns
2. [NGV10004] Nefropatii glomerulare primare sunt urmatoarele, cu exceptia: (pag 1365)
A: Leziuni glomerulare minime
B: Amiloidoze AA/AL/altele
C: Hialonoza segmentara si focala
D: Nefropatia IgA
E: GN membranoproliferativa
Vezi raspuns
3. [NGV10011] Care din urmtoarele enunuri referitoare la sindromul nefritic acut este FALS : (pg.
1364)
A: apariia brusc a unei hematurii microscopice
B: apare proteinurie glomerular
C: se nsoete de HTA
D: apare insuficiena renal acut
E: prezint leucociturie i cilindri leucocitari
Vezi raspuns
4. [NGV10012] Care dintre urmtoarele nefropatii glomerulare este proliferativ (pg. 1365)
A: cu leziuni glomerulare minime (LGM)
B: hialinoza segmentar i focala (HSF)
C: nefropatia cu Ig A
D: glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
E: diabet.
Vezi raspuns
5. [NGV10013] Care din urmtoarele enunuri referitoare la nefropatia cu Ig A este FALS: (pg. 1365)
A: este cea mai frecvent forma de GN cronic, cu excepia diabetului
B: se ntlnete la persoane vrstnice, de sex feminin
C: prezint hematurie +++, proteinurie cu debit variabil, HTA, IRC
D: apar depozite mezangiale de IgA la IF
E: 30% din cazuri evolueaz spre IRC n 20 de ani.
Vezi raspuns
6. [NGV10014] Care este criteriul care pemite diferenierea nefropatiilor glomerulare proliferative de
cele neproliferative: (pg. 1365)
A: prezena/absena hematuriei > 100000 /ml

796

B: HTA
C: insuficiena renal
D: gradul proteinuriei
E: edemele.
Vezi raspuns
7. [NGV10015] Selectai enunul referitor la sindromul Alport care este FALS; (pg. 1366)
A: boala ereditar legat de o anomalie de structur a colagenului IV
B: cea mai frecvent form de glomerulonefrit cronic, cu excep ia diabetului zaharat
C: sindrom glomerular, hipoacuzie de percepie, uneori afectare ocular
D: transmitere autosomal dominant legat de cromozomul X n 85 % din cazuri
E: evoluie spre insuficiena renal cronic terminal n special la femei.
Vezi raspuns
8. [NGV10029] SHU nu are urmtoarea etiologie ()
A: LED
B: Amiloidoza AA
C: Preeclampsie
D: Gemcitabina
E: E. Coli
Vezi raspuns
9. [NGV10030] Ocluziei acut a arterei renale nu are urmtorul simptom ()
A: Insuficienta ventriculara stanga
B: Cresterea LDH
C: Hematurie macroscopica
D: HTA acuta
E: Durere lombara
Vezi raspuns
10. [NGV10031] Diagnosticul nefroangisclerozei benigne nu include ()
A: Rinichi de talie mic pe ecografie
B: Retinopatie hipertensiv
C: Hipertrofie ventricular stng
D: Hematurie macroscopic
E: Microalbuminurie
Vezi raspuns
11. [NGV10032] Stenoza arterial renal cauzat de displazie fibromuscular are un tratament
caracterizat de ()
A: Chirurgical
B: Angioplastie percutanata
C: Diuretice
D: ARA2
E: IEC
Vezi raspuns
12. [NGV10038] Cauze ale formelor secundare de MPGN pot fi ()
A: LED
B: Diabet
C: HIV
D: VHC
E: VHB
Vezi raspuns
13. [NGV10039] Nu caracterizeaz nefropatia cu IgA ()
A: IRA
B: Proteinurie cu debit variabil
C: HTA
D: Hematurie microscopic persistent

797

E: Hematurie macroscopic la cteva zile dup un episod infecios

Vezi raspuns
14. [NGV10040] Nefropatia glomerular primar poate avea urmtoarea etiologie ()
A: Amiloidoza AL
B: Diabet
C: Amiloidoza AA
D: LED
E: Nefropatie cu IgA
Vezi raspuns
15. [NGV10002] Sindromul glomerular se defineste prin: (pag. 1364)
A: Proteinurie compusa din albumina ( >50%)
B: Proteinurie compusa din albumina ( <50%)
C: Hematurie de cauza non-urologica
D: Febra
E: Hiperkaliemie
Vezi raspuns
16. [NGV10005] Glomerulopatii proliferative sunt: (pag 1365)
A: Nefropatia cu IgA
B: GN membranoproliferativa
C: Leziuni glomerulare minime
D: Hialinoza segmentara si focala
E: Amiloidoza
Vezi raspuns
17. [NGV10006] Punctia biopsie renala in cazul nefropatiilor glomerulare: (pag. 1364)
A: Nu este indicata
B: Este indicata la adulti sistematic, cu exceptia cazurilor particulare de diabet, amiloidoza si
nefropatii genetice(Alport)
C: Este indicata la copii sistematic
D: Nu este indicata la copii de la inceput in caz de sindrom nefrotic
E: Este indicata doar la copii
Vezi raspuns
18. [NGV10007] Principalele nefropatii vasculare acute sunt: (pag.1368)
A: nefroangioscleroza maligna
B: stenoza arteriala renala
C: boala embolilor cu cristale de colesterol
D: ocluzia acuta a arterei renale
E: sindromul hemolitico-uremic
Vezi raspuns
19. [NGV10008] Despre boala embolilor cu cristale de colesterol sunt adevrate urmatoarele: ()
A: poate sa apar la cei sub tratamnent antiagregant
B: simptomele apar dup un interval liber de 21 zile
C: biologic prezint hipereozinofile si sindrom inflamator
D: in caz de febr i semne generale se recomand corticoterapie
E: apare dup manopere endovasculare
Vezi raspuns
20. [NGV10009] Sindromul glomerular este definit de urmtoarele semne clinico-biologice: (pg. 1364)
A: proteinurie, adesea abundent
B: hematurie (microscopic sau macroscopic) de cauz non-urologic
C: leucociturie
D: HTA
E: edeme ale membrelor inferioare
Vezi raspuns

798

21. [NGV10010] La pacienii cu sindrom glomerular, bilanul biologic minimal cuprinde: (pg. 1364)
A: glicemia i Hb A1c
B: Ac anti AND
C: ANCA
D: Ac anti MBG
E: antigenul specific prostatic
Vezi raspuns
22. [NGV10016] Manifestrile clinico-biologice sugestive pentru stenoza de arter renal sunt
urmtoarele: (pg. 1367)
A: HTA sever, rezistent la tripla terapie
B: agravarea unei insuficiene renale cronice dup introducerea tratamentului cu I EC / ARA 2
C: proteinurie peste 3,5 g/24 ore
D: hiperpotasemie
E: suflu abdominal
Vezi raspuns
23. [NGV10017] Selectai nefropatiile vasculare cronice: (pg. 1367-1368)
A: stenoza de arter renal
B: nefroangioscleroza malign
C: sindromul hemolitic-uremic
D: nefroangioscleroza benign
E: boala emboliilor cu cristale de colesterol
Vezi raspuns
24. [NGV10018] Diagnosticul de sindrom hemolitic-uremic se formuleaz dac sunt prezente: (pg.
1369)
A: anemie hemolitic
B: trombocitoz
C: insuficien renal acut cu hematurie i proteinurie
D: hipocalcemie
E: trombopenie prin consum
Vezi raspuns
25. [NGV10019] Simptomatologia nefroangiosclerozei maligne include: (pg. 1368)
A: retinopatie hipertensiva stadiul II
B: encefalopatie
C: edem pulmonar acut
D: insuficienta ventriculara stanga
E: hipokaliemie
Vezi raspuns
26. [NGV10020] Despre nefropatia cu ig A sunt adevarate: (pag 1365)
A: in formele moderate si severe se instituie terapie cu corticoizi
B: apare la persoane tinere
C: apare la 2-8 sapt dupa un episod infectios ORL
D: la MO se observa proliferare mezangiala
E: este o glomerulopatie non proliferativa
Vezi raspuns
27. [NGV10021] 29. Glomerulonefritele membrano-proliferative se caracterizeaza prin: (1366)
A: Sindrom nefrotic impur
B: Sindrom nefritic
C: Prezenta de depozite
D: Poate aparea ca urmare a infectiei cu VHC
E: Proliferare celulara extracapilara
Vezi raspuns
28. [NGV10022] Despre sindromul Alport sunt false urmatoarele: ()

799

A: Transmitere dominanta legata de X

B: Transmitere autosomal dominanta
C: Transmitere autosomal recesiva
D: Boala ereditara legata de o anomalie de structura a colagenului VI
E: Afecteaza in special barbatii
Vezi raspuns
29. [NGV10023] Sindromul hemolitic uremic este caracterizat de ()
A: Anemie hemolitic
B: HTA sever
C: Trombopenie prin consum
D: IRA cu hematurie i proteinurie
E: Hipereozinofilie i sindrom inflamator
Vezi raspuns
30. [NGV10024] Etiologii ale ocluziei acute a arterei renale pot fi ()
A: Disecie arterial
B: Tromb aortic
C: Cardiopatie emboligen
D: Plac ateromatoas
E: Displazie fibromuscular
Vezi raspuns
31. [NGV10025] Tratamentul nefroangiosclerozei maligne este caracterizat de ()
A: Controlul volemiei
B: Tratament anticoagulant
C: Tratament antihipertensiv intravenos
D: Angioplastie percutana
E: Corticoterapie n caz de febr
Vezi raspuns
32. [NGV10026] n nefroangioscleroza benigna se recomand ()
A: Angioplastie percutana
B: Nefroprotecie
C: ARA2
D: IEC
E: Eliminarea factorilor de risc cardio-vascular
Vezi raspuns
33. [NGV10027] Stenoza arterial renal poate avea urmtoarele simptome, cu excepia ()
A: HTA severa, rezistenta la triterapie
B: Suflu abdominal
C: Insuficienta ventriculara stanga
D: Dureri abdominale
E: Livedo, purpura la degetele de la picior
Vezi raspuns
34. [NGV10028] Diagnosticul stenozei arteriale renale se realizeaz prin ()
A: Ecografie Doppler a arterelor renale
B: Scintigrafie de perfuzie
C: Angio-CT spiral
D: Angio-RMN cu injectare de gadoliniu
E: Arteriografie
Vezi raspuns
35. [NGV10033] Sindromul Alport este caracterizat de ()
A: Evoluie spre insuficien renal cronic terminal
B: Unerori de asociere cu afectare ocular
C: Asociaz hipoacuzie de percepie
D: Afecteaz structura colagenului IV

800

E: Transmitere exclusiv recesiv

Vezi raspuns
36. [NGV10034] Tratamentul antiproteinuric din nefropatiile glomerulare include ()
A: Diuretice
B: IEC
C: ARA2
D: Statine
E: Anticoagulante
Vezi raspuns
37. [NGV10035] Care dintre urmtoarele reprezint nefropatii glomerulare neproliferative ()
A: LED
B: MPGN
C: GEM
D: HSF
E: LGM
Vezi raspuns
38. [NGV10036] Serologia viral n nefropatia glomerular este recomandat n caz de ()
A: HSV
B: HIV
C: VHC
D: VHB
E: VHA
Vezi raspuns
39. [NGV10037] Sindroamele glomerulare sunt caracterizate de ()
A: Sindrom inflamator
B: Hipereozinofilie
C: Hematurie macroscopic
D: Hematurie microscopic
E: Albuminurie
Vezi raspuns
40. [NGV10041] Proteinuria din sindroamele glomerulare: (pag. 1364, 1365, 1366)
A: este peste 3 mg/24 h n sindromul nefrotic
B: este moderat n GNRP
C: poate lipsi n sindromul nefritic acut
D: are un debit variabil n MPGN
E: este prezent n MPGN
Vezi raspuns
41. [NGV10042] Sindromul nefritic se caracterizeaza prin: ()
A: Aparitia brusca a unei hematurii microscopice abundente
B: Insuficienta renala rapid progresiva
C: Proteinurie glomarulara
D: Hipertensiune arteriala
E: Edeme
Vezi raspuns
42. [NGV10043] Despre nefropatia cu Ig A se poate afirma c: ()
A: este cea mai frecvent form de glomerulonefrit cronic, cu excepia diabetului
B: tratamentul imunosupresor este obligatoriu n toate formele de boal
C: poate fi secundar unor cancere
D: apare la tineri
E: afecteaz predominant sexul feminin
Vezi raspuns
43. [NGV10044] Leziunile din sindromul hemolitico-uremic sunt reprezentate de: (pag 1369)

801

A: microangiopatia trombotic
B: ocluzia lumenelor arteriale prin trombi fibrinoi
C: necroz tubulara
D: proliferare miofibromatoas
E: fibroz interstiial
Vezi raspuns
44. [NGV10045] Etiologia sindromului hemolitico-uremic este reprezentat de: (pag 1369)
A: postinfecios (E. coli 0157 H7, Shighela toxina, HIV)
B: medicamentoas (mitomicin, gecitabin, ciclosporin, tacrolisium), preeclampsie
C: HTA maligna, LED, Sclerodermie, Nefropatie glomerular, cancer
D: mutaia proteinelor reglatoare ale cailor alternative a complementului
E: substan de contrast iodat
Vezi raspuns
45. [NGV10046] Simptomatologie ocluzia acut a arterei renale se caracterizeaz prin urmtoarele:
(pag 1369)
A: durere abdominal
B: HTA acut
C: insuficien renal cronic cu hematurie macroscopic
D: creterea LDH
E: insuficien renal acut cu hematurie microscopic
Vezi raspuns
46. [NGV10047] Diagnosticul din sindromul hemolitico-uremic cuprinde urmtoarele: (pag 1369)
A: anemie hemolitic
B: anemie mecanic
C: trombopenie prin consum
D: insuficien renal acut cu hematurie si proteinurie
E: insufiecien renala cronica terminala la 30% dintre pacien i n decurs de 20 de ani.
Vezi raspuns
47. [NGV10048] Diferenele ntre nefroangioscleroza malign i benign sunt: (pag 1368)
A: HTA malign apare n cea malign
B: retinopatia hipertensiv este caracteristic nefroangiosclerozei benigne
C: presiunea arterial diastolic este adesea >130 n cea malign
D: proliferare miofibroblastic a arterelor arcuate si interlobulare apare numai in cea benign
E: n cea benigna apare microalbuminurie si proteinurie redus, iar hematuria lipse te.
Vezi raspuns
48. [NGV10049] Simptomatologia din boala embolilor cu cristale de colesterol cuprinde: (pag 1368)
A: deteriorarea strii generale, HTA, insuficien ventricular stng
B: mialgi, dureri abdominale, levedo, purpur la degetele de la picior.
C: insuficien renal cronic
D: insuficien renal rapid progresiv
E: hipereozinofilie i sindrom inflamator, iar la fundul de ochi se deceleaz emboli de colesterol
Vezi raspuns
49. [NGV10050] Tratamentul n boala embolilor de colesterol cuprinde: (pag 1369)
A: oprirea tratamentului anticoagulant
B: statine, IEC sau ARA2 - efect de stabilizator al plcilor ateromatoase
C: tratamentul HTA i corectarea factorilor de risc cardiovascular
D: revascularizarea chirurgical
E: de luat n considerare corticoterapia dac apare febra sau semne generale
Vezi raspuns
50. [NGV10051] Despre indicatiile PBR sunt adevarate afirmatiile (pag 1364)
A: se face de fiecare data la copii
B: la adulti, nu se face in diabet

802

C: se face sistematic la adulti, cu unele exceptii

D: se face la batranii cu amiloidoza
E: nu se face la adultii cu sindroame genetice (Alport)
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Anemia

1. [ANM10002] Anemia macrocitara este definita printr-un VEM de : ()
A: >_80fL
B: 81-90fL
C: >100fL
D: <100fL
E: < sau egala cu 80
Vezi raspuns
2. [ANM10003] Sindromul clinic anemic este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia : ()
A: Paloare cutaneo-mucoasa
B: Suflu sistolic degenerativ
C: Cefalee
D: Astenie
E: Dispnee
Vezi raspuns
3. [ANM10004] Anemia aregenerativ normocitara este reprezentata de urmatoarele, cu exceptia: ()
A: Aplazie medulara
B: Leucemie acuta
C: Disfunctie tiroidiana
D: Mieloame
E: Inflamatie cronica
Vezi raspuns
4. [ANM10005] Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? (pag:1376-1377)
A: Carenta martiala este caracterizata de feritina scazuta
B: Hemoglobina la nou-nascut<1,4 g/dl
C: Anemia la barbat Hb<15g/dl
D: Anemiile hemolitice sunt caracterizate de test Coombs negativ
E: Tratamentul cu Fe p.o 100mg
Vezi raspuns
5. [ANM10006] Urmatoarele sunt cauze de anemie hemolotica, cu exceptia: ()
A: Toxice
B: Paludism
C: Deficit de G6PD
D: Medicamente
E: Boala celiaca
Vezi raspuns
6. [ANM10007] In anemia microcitara daca feritina si PCR sunt normale, se vor efectua: ()
A: Electroforeza proteinelor serice
B: Numaratoare de reticulocite
C: Electroforeza Hb
D: Sideremie
E: Test Coombs
Vezi raspuns
7. [ANM10008] Tratamentul anemiei macrocitare este cu: ()
A: Fe

803

B: B12 si folati
C: Hidroxiuree
D: Contraceptive
E: B1 si B6
Vezi raspuns
8. [ANM10009] 8.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: ()
A: Thalasemia heterozigota PCR - normala
B: Carenta martiala PCR - normala
C: Anemia inflamatorie are feritina scazuta
D: In carenta martiala feritina este scazuta
E: Anemia inflamatorie PCR crescuta
Vezi raspuns
9. [ANM10010] Anemia este definit de: (pg. 1376)
A: paloarea cutaneo-mucoas
B: scderea nivelului de hemoglobin sub 12 g/dl la femeie i sub 13 g/dl la barbat
C: scderea VEM sub 80 fl
D: scderea sideremiei
E: prezena asteniei
Vezi raspuns
10. [ANM10011] n anemia microcitar volumul eritrocitar mediu (VEM) este: (pg. 1376)
A: <= 80 fl
B: 81 - 85 fl
C: 85 - 90 fl
D: 90 -100 fl
E: > 100 fl
Vezi raspuns
11. [ANM10012] Cele dou examinari cheie care ajut la precizarea cauzei anemiei microcitare sunt:
(pg. 1376)
A: electroforeza de Hb si PCR
B: feritinemia i PCR
C: sideremia i reticulocitele
D: frotiul sanguin i haptoglobina
E: bilirubina i testul Coombs
Vezi raspuns
12. [ANM10013] Explorarea fundamental care stabilete caracterul regenerativ sau aregenerativ al
unei anemii normo- sau macrocitare este: (pg. 1377)
A: haptoglobina
B: feritinemia
C: numrul de reticulocite
D: testul Coombs
E: sideremia
Vezi raspuns
13. [ANM10014] Urmrirea eficacitii tratamentului cu fier se realizeaz prin determinarea: (pg.
1378)
A: bilirubinei neconjugate
B: PCR
C: electroforezei de Hb
D: feritinemiei
E: haptoglobinei
Vezi raspuns
14. [ANM10021] Principalele examinari in cazul unei anemii aregenerative (dupa reticulocite) sunt, cu
exceptia: (pag 1378)
A: studierea alcoolismului si a consumului de medicamente

804

B: creatininemia, PCR
C: TSH
D: electroforeza proteinelor serice
E: electroforeza hemoglobinei
Vezi raspuns
15. [ANM10015] n cazul unei anemii microcitare (VEM
80 fl) ne gndim n principal la o : (pg. 1376)
A: anemie hemolitic
B: anemie carenial marial
C: anemie posthemoragic acut
D: anemie inflamatorie
E: anemie prin deficit de folai
Vezi raspuns
16. [ANM10016] Cauzele principale ale unei anemii aregenerative normocitare sunt: (pg. 1378)
A: insuficien renal cronic
B: inflamaia cronic
C: mieloame, limfoame
D: leucemia acut
E: carena de vitamina B12 i folai
Vezi raspuns
17. [ANM10017] Principalele cauze ale carenei mariale sunt: (pg. 1377)
A: leucemiile acute
B: deficitul absorbiei fierului
C: sngerrile de cauz ginecologic
D: patologia digestiv
E: sngerarile voluntare
Vezi raspuns
18. [ANM10018] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate n cazul unei anemii de origine
central? (pg. 1378)
A: reticulocite < 150.000/mmc
B: reticulocite > 150.000/mmc
C: anemie aregenerativ
D: anemie regenerativ
E: necesita mielogram pentru precizarea diagnosticului
Vezi raspuns
19. [ANM10019] Tratamentul carenei mariale presupune: (pg. 1378)
A: tratament etiologic
B: administrarea de fier per os 200 mg/zi, n cure de 4 luni
C: administrarea de fier per os 100 mg/zi, n cure de 4 luni
D: urmrirea eficacitii tratamentului cu fier prin determinarea feritinemiei
E: urmrirea eficacitii tratamentului prin efectuarea mielogramei
Vezi raspuns
20. [ANM10020] Principalele anemii hemolitice: (pag 1377)
A: anemii hemolitice autoimune autoimune
B: boala celiaca
C: medicamentoase
D: corpusculare (drepanocitoza, deficit G6PD, sferocitoza ereditara)
E: toxice (venin de sarpe)
Vezi raspuns
21. [ANM10022] Alcoolismul poate determina ()
A: Anemie macrocitara
B: Anemie mormocitara
C: Anemie aregenerativa

805

D: Deficit de vitamina B12

E: Anemie microcitara
Vezi raspuns
22. [ANM10023] Cauze de anemii aregenerative macrocitare: ()
A: deficit de b12 si folati
B: alcoolism
C: mielodisplazie,toate invaziile medulare
D: disfunctie tiroidiana,medicamente
E: inflamatia cronica
Vezi raspuns
23. [ANM10024] Surse de anemie aregenerativa macrocitara (pag. 1378)
A: insuficienta renala cronica
B: mielodisplazii
C: leucemie acuta
D: alcoolism
E: metastaze
Vezi raspuns
24. [ANM10025] Anemii macrocitare regenerative sunt, cu exceptia (pag. 1376)
A: Anemia din mielodisplazii
B: Anemia periferica
C: Anemia inflamatorie
D: Anemia din paludism
E: Anemia din mieloame
Vezi raspuns
25. [ANM10026] Urmtoarele afirmaii despre anemiile hemolitice sunt false, cu excep ia: (pag. 1377)
A: testul Coombs indirect pozitiv indic o cauz autoimun
B: fragmentarea mecanic a eritrocitelor produce schizocite
C: drepanocitoza este o cauz infecioas
D: poate fi cauzat de maladii corpusculare genetice
E: cele cauzate de venin de arpe sunt nsoite de nivele ridiacate de bilirubin liber
Vezi raspuns
26. [ANM10027] In talasemia heterozigota urmatoarele sunt adevarate: ()
A: Feritinemia este scazuta
B: Feritinemia este normala
C: PCR este normal
D: PCR este crescut
E: Feritinemia si PCR nu sunt modificate
Vezi raspuns

Intrebarile din
coagulrii

tema Anomalii

ale

hemostazei

1. [AHC10002] Timpul de protrombin Quick (PT) exploreaz: (pg. 1383)

A: hemostaza primar
B: hemostaza secundar, calea intrinsec a coagulrii
C: hemostaza secundar, calea extrinsec a coagulrii
D: hemostaza secundar, calea comun
E: fibrinoliz
Vezi raspuns
2. [AHC10003] Factorii plasmatici ai coagulrii dependeni de vitamina K sunt: (pg. 1383)

806

A: I, V, VIII, XI
B: II, VII, IX, X
C: II,V,XI, XII
D: I, V, VIII, XIII
E: II, VIII, XI, XII
Vezi raspuns
3. [AHC10004] Timpul de protrombin Quick (PT) exploreaz activitatea factorilor: (pg. 1383)
A: I, II, V, VII, X
B: I, VIII, IX, X
C: II, V, IX, XI
D: I, V, VIII, XII
E: II, VIII, IX, XIII
Vezi raspuns
4. [AHC10005] Timpul de cefalina activata (TCA) exploreaz: (pg. 1383)
A: hemostaza primar
B: hemostaz secundar, calea extrinsec a coagulrii
C: hemostaza secundar, calea intrinsec a coagulrii
D: hemostaza secundar, calea comun
E: fibrinoliza
Vezi raspuns
5. [AHC10006] Testele care exploreaz hemostaza primar sunt: (pg. 1383)
A: PT, fibrinogen
B: TCA, D- dimeri
C: fibrinogen, dozare FXIII
D: numr trombocite, timp de sngerare/PFA
E: PT, TCA
Vezi raspuns
6. [AHC10012] Urmatorii factori ai coagularii sunt dependenti de vitamina K, cu exceptia: ()
A: factorul II
B: factorul VII
C: factorul V
D: factorul IX
E: factorul X
Vezi raspuns
7. [AHC10023] Care dintre urmtoarele nu reprezint cauz pentru PT normal i TCA prelungit ()
A: Hemofilie A
B: Boala von Willebrand
C: Deficit de factor XII
D: Deficit de factor XI
E: Deficit de vitamina K
Vezi raspuns
8. [AHC10024] Urmtorul nu este un factor de coagulare dependent de vit. K ()
A: X
B: IX
C: II
D: V
E: VII
Vezi raspuns
9. [AHC10025] n cazul unei anemii aregenerative urmtoarea examinare nu este primar ()
A: Mielograma
B: Electroforeza proteinelor serice
C: TSH

807

D: CRP
E: Creatininemie
Vezi raspuns
10. [AHC10026] Care dintre urmtoarele reprezint cauz de anemie aregenerativ normocitar ()
A: Caren de vitamina B12
B: Hidroxiuree
C: Inflamaie cronic
D: Alcoolism
E: Disfuncie tiroidian
Vezi raspuns
11. [AHC10027] Care este originea anemiei hemolitice n care se observ schizocite ()
A: Mecanic
B: Corpuscular
C: Medicamentoas
D: Autoimun
E: Infecioas
Vezi raspuns
12. [AHC10028] Carena marial nu este cauzat de ()
A: Sngerri voluntare
B: Sngerare posttraumatic
C: Sngerare digestiv
D: Sngerare ginecologic
E: Deficit de absorbie a fierului
Vezi raspuns
13. [AHC10029] Sindromul anemic este caracterizat de urmtoarele cu excepia ()
A: Vertij
B: Cefalee
C: Grea
D: Astenie
E: Dispnee
Vezi raspuns
14. [AHC10031] In deficitul de vitamina K se observa: ()
A: PT normal, TCA crescut
B: PT scazut, TCA crescut
C: PT normal, TCA normal
D: PT scazut, TCA normal
E: PT crescut, TCA crescut
Vezi raspuns
15. [AHC10032] Deficitul factorului VII al coagulrii apare in: (pag.1383)
A: Hemofilia A
B: Hemofilia B
C: Deficitul de vitamina K
D: Boala von Willebrand
E: Tratamentul cu heparin
Vezi raspuns
16. [AHC10007] n deficitul de factor VII plasmatic: (pg. 1383)
A: PT este normal
B: TCA este normal
C: PT este sczut
D: TCA este prelungit
E: PT este crescut
Vezi raspuns

808

17. [AHC10008] n hemofilia A (pg. 1383)

A: factorul VIII plasmatic este sczut
B: factorul IX plasmatic este sczut
C: PT este normal
D: TCA este prelungit
E: PT este sczut
Vezi raspuns
18. [AHC10009] n cazul unui PT normal i TCA prelungit examinarile care trebuie efectuate cu
prioritate sunt: (pg. 1383)
A: determinarea nivelului de F VIII
B: determinarea nivelului de F IX
C: determinarea nivelului de F V
D: cutarea unui anticoagulant circulant
E: determinarea de D-dimeri
Vezi raspuns
19. [AHC10010] Cauzele frecvente n care PT este sczut i TCA prelungit sunt: (pg. 1383)
A: insuficiena hepatic
B: boala von Willebrand
C: coagularea intravasculara diseminat
D: hemofilia A
E: administrarea de AVK
Vezi raspuns
20. [AHC10011] n coagularea intravascular diseminat (CIVD) se ntlnesc: (pg. 1384)
A: PT sczut
B: fibrinogen sczut
C: trombopenie
D: D-dimeri crescui
E: TCA normal
Vezi raspuns
21. [AHC10013] DESPRE TCA: ()
A: ESTE PATOLOGIC DACA RAPORTUL PACIENT/MARTOR>1,2
B: EXPLOREAZA FACTORII I II V VIII IX X XI XII
C: EXPLOREAZA DOAR FACTORII X XI XII
D: EXPLOREAZA FACTORUL V
E: TCA PRELUNGIT-HEMOFILIA A
Vezi raspuns
22. [AHC10014] Boala Willenbrand: ()
A: factor VIII scazut
B: PFA(timp de sg) prelungit
C: factor von Willebrand scazut
D: PT scazut
E: TCA normal
Vezi raspuns
23. [AHC10015] PT normal cu TCA prelungit poate fi cauzat de ()
A: Deficit de vitamina K
B: CIVD
C: Boala von Willebrand
D: Hemofilie A
E: Hemofilie B
Vezi raspuns
24. [AHC10016] Timpul de cefalina activata exploreaz urmtorii factori ()
A: XII
B: VII

809

C: VIII
D: III
E: II
Vezi raspuns
25. [AHC10017] Complicaii posibile ale tratamentului cu fier ()
A: Grea
B: Simptome neurologice
C: Dureri abdominale
D: Malabsorbtie
E: Colorarea scaunului in negru
Vezi raspuns
26. [AHC10018] Care dintre urmtoarele nu reprezint cauze ale anemiei aregenerativ macrocitar ()
A: Inflamaie cronic
B: Alcoolismul
C: Mielodisplazia
D: Aplazia medulara
E: Insuficiciena renal cronic
Vezi raspuns
27. [AHC10019] n anemia hemolitic confirmarea hemoliziei se poate realiza prin ()
A: VEM
B: Electroforeza proteinelor serice
C: Haptoglobin
D: Bilirubina neconjugat
E: Reticulocitele
Vezi raspuns
28. [AHC10020] Carena marial poate fi cauzat de ()
A: Deficit de absorbie a fierului
B: Deficit de absorbie a vitaminei B12
C: Deficit de G6PD
D: Sngerri voluntare de cauza psihiatric
E: Sngerare ginecologic
Vezi raspuns
29. [AHC10021] Care dintre urmtoarele reprezint anemii microcitare ()
A: Anemia mecanic
B: Anemie infecioas
C: Anemie inflamatorie
D: Anemie carenial
E: Anemie hemolitic
Vezi raspuns
30. [AHC10022] Sindromul anemic este caracterizat de ()
A: Suflu sistolic mitral
B: Cefalee
C: Vrsturi
D: Grea
E: Astenie
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Mielomul multiplu

1. [MLM10003] Urmtoarele asocieri privitoare la insuficiena renal din mielomul multiplu sunt
adevrate, cu excepia: (pg 1392)

810

A: Sindrom Fanconi - afectare tubular proximal

B: Sindromul Randall - boala depozitelor monotipice organizate
C: Crioglobulinemii - afectare glomerular
D: Tubulopatie mielomatoas - afectarea tubilor distali
E: Glomerulonefrita imunotactoid - depozite glomerulare cu organizare microtubular
Vezi raspuns
2. [MLM10005] Cel mai frecvent tip de mielom multiplu, n func ie de imunoglobulina monoclonal
secretata, este: (pg. 1390)
A: mielomul multiplu tip IgA
B: mielomul multiplu tip IgG
C: mielomul multiplu tip IgD
D: mielomul multiplu tip IgE
E: mielomul multiplu tip Ig M
Vezi raspuns
3. [MLM10006] Procentul minim al plasmocitozei medulare pentru stabilirea diagnosticului de mielom
multiplu este: (pg. 1393)
A: >= 10%
B: >= 20%
C: >= 30%
D: >= 40%
E: >= 50%
Vezi raspuns
4. [MLM10007] Criteriile CRAB n mielomul multiplu se refer la prezen a (pg. 1392)
A: hiperuricemie, insuficien renal, amiloidoz, leziuni osoase
B: hipercalcemie, insuficien renal, anemie, leziuni osoase
C: hiperproteinemie, insuficien respiratorie, anemie, neuropatie
D: hipercalcemie, radiculalgie, artropatie, sindrom infecios
E: hipervascozitate,imunodepresie, atrofie cutanat, endocrinopatie
Vezi raspuns
5. [MLM10008] Factorul de prognostic negativ legat de gazd n mielomul multiplu se refer la : (pg.
1394)
A: nivelul Beta2 microglobulinei crescut
B: hipercalcemie
C: vrsta naintat
D: chimiorezistena
E: LDH crescut
Vezi raspuns
6. [MLM10009] Diagnosticul de mielom indolent (smoldering myeloma) se stabile te pe baz
urmtoarelor criterii: (pg. 1393)
A: prezena n ser i/sau urina a unei proteine monoclonale < 3g/100ml + plasmocitoza medular
>= 10% i prezena a cel puin unuia din criteriile CRAB
B: prezena unei proteine monoclonale n ser < 3g/100ml + plasmocitoz medular < 10% +
absena criteriilor CRAB
C: prezena unei proteine monoclonale n ser >= 3g/100ml i/sau a unei plasmocitoze medulare +
absena criteriilor CRAB
D: localizare unic a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor/tisular + mduva osoas normal
E: localizare unic a plasmocitelor monoclonale la nivel osos/tisular + absen a criteriilor CRAB
Vezi raspuns
7. [MLM10016] Plasmocitomul solitar: ()
A: localizare unica a plasmocitelor monoclonale strict la nivel osos
B: necesita confirmare prin biopsie
C: localizare unica a plasmocitelor monoclonale strict la nivel tisular
D: prezenta plasmocitelor monoclonale la nivelul maduvei osoase

811

E: prezent un singur criteriu CRAB

Vezi raspuns
8. [MLM10028] Pentru mielom multiplu criteriu de stadiu III Salmon i Durie este ()
A: Ig monoclonal urinar < 4 g/24h
B: Plasmocitom izolat
C: IgG < 50 g/l
D: Calcemie > 3 mmol/l
E: Hemoglobina > 10 g/dl
Vezi raspuns
9. [MLM10029] Care dintre urmtoarele nu este criteriu de diagnostic pentru plasmocitomul solitar ()
A: Nerespectarea criteriilor CRAB
B: RMN al coloanei i pelvisului fr alte leziuni cu excepia afeciunii unice
C: Mduva osoas normal cu absena plasmocitelor monoclonale
D: Localizare unic a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor sau tisular
E: Proteina monoclonal prezent n ser
Vezi raspuns
10. [MLM10030] Care dintre urmtoarele nu este criteriu CRAB? ()
A: Liza osoas
B: Hemoglobina < 10 g/dl
C: Hematocrit > 47%
D: Creatinina seric > 173 mmol/l
E: Calcemie > 2,75 mmol/l
Vezi raspuns
11. [MLM10031] n amiloidoza AL lanurile usoare infiltreaza, cu excepia ()
A: Rinichi
B: Inima
C: Splina
D: Sistemul nervos
E: Articulaii
Vezi raspuns
12. [MLM10032] n mielomul multiplu complicaiile tromboembolice NU sunt favorizate de ()
A: Imunoglobulina cu proprieti protrombotice
B: Starea neoplazic
C: Utilizarea eritropoietinei
D: Sindrom nefritic
E: Prezena unui dispozitiv venos central
Vezi raspuns
13. [MLM10033] Care dintre urmtoarele reprezint o cauz rar pentru anemia asociat mielomului
multiplu (pg. 1391)
A: Apoptoza precursorilor eritrocitari datorita proliferarii plasmocitelor maligne
B: Sindrom mielodisplazic
C: Chimioterapia
D: Infiltratie medulara osoasa
E: Insuficienta renala cronica
Vezi raspuns
14. [MLM10034] Care dintre urmtoarele nu caracterizeaz sindromul POEMS ()
A: Atrofia bulei lui Bichat
B: Macrocitoza
C: Endocrinopatie
D: Organomegalie
E: Polineuropatie
Vezi raspuns

812

15. [MLM10036] Sindromul dureros osos in mielomul multiplu intereseaza urmatoarele localizari
osoase, cu EXCEPTIA : ()
A: Coloana vertebrala
B: Oase plate si lungi
C: Degetele mainii si piciorului
D: Extremitate proximala femur
E: Bazin
Vezi raspuns
16. [MLM10042] Clasificarea lui Salmon si Durie, stadiul 2 prezinta: ()
A: Masa tumorala mixta
B: Masa tumorala intermediara
C: Masa tumorala medie
D: Masa tumorala mare
E: Masa tumorala redusa
Vezi raspuns
17. [MLM10002] Caracteristicile sindromului POEMS: (pag.1391)
A: polineuropatie
B: pneumopatie
C: organomegalie
D: endocrinopatie
E: hipergamaglobulinemie
Vezi raspuns
18. [MLM10004] Criteriile CRAB se refera la: (pag.1392)
A: hipercalcemie
B: insuficienta renala
C: anemie
D: adenopatie axilara
E: leziuni osoase
Vezi raspuns
19. [MLM10010] Diagnosticul de mielom multiplu se stabile te pe baza urmtoarelor criterii: (pg.
1393)
A: prezena n ser i/sau urina a unei proteine monoclonale (cu excep ia unui mielom nesecretant)
B: plasmocitoza medular < 10%
C: plasmocitoza medular >= 10%
D: prezena a cel puin unuia din criteriile CRAB
E: hiperuricemie
Vezi raspuns
20. [MLM10011] Cauzele sindromului hemoragic din mielomul multiplu sunt reprezentate de (pg.
1391)
A: trombopenie
B: deficit de F XIII
C: trombopatie indus de hiperproteinemie
D: dereglari ale coagulrii induse de proprietile imunoglobulinei monoclonale
E: activitate anti-X a amiloidozei AL
Vezi raspuns
21. [MLM10012] Complicaiile determinate de componentul monoclonal n mielomul multiplu sunt:
(pg. 1392)
A: hipercalcemia
B: insuficiena renal
C: complicaiile tromboembolice
D: complicaiile neurologice
E: sindromul de hipervascozitate
Vezi raspuns

813

22. [MLM10013] Conform clasificrii lui Salmon i Durie privind evaluarea masei tumorale, mielomul
multiplu n stadiul III (pg. 1394)
A: hemoglobina < 8,5 g/dl
B: calcemie > 3 mmol/l
C: anomalii cromozomiale
D: multiple leziuni litice osoase
E: niveluri ridicate de Ig monoclonale:Ig > 70g/L, IgA >50g/L, Ig monoclonal urinar
Vezi raspuns
23. [MLM10014] Diagnosticul de gamapatie monoclonal cu semnifica ie nedeterminat (MGUS) se
stabilete pe (pg. 1393)
A: prezena unei proteine monoclonale n ser
B: prezena unei proteine monoclonale n ser < 3g/100ml
C: plasmocitoza medular < 10%
D: plasmocitoza medular >= 10%
E: absen'a criteriilor CRAB
Vezi raspuns
24. [MLM10015] Amiloidoza - infiltrare cu lanturi usoare monoclonale care devin insolubile in: ()
A: Rinichi - determina sd nefrotic
B: plaman - determina insuficienta respiratorie
C: inima - cardiomiopatie restrictiva cu tulburari de conducere
D: ficat - aspect ecografic hiperecogen
E: digestiv - macroglosie, sd sicca, dureri abdominale
Vezi raspuns
25. [MLM10017] Referitor la amiloidoza AL sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1392)
A: poate surveni numai in prezenta mielomului multiplu
B: determina poliartrite erozive
C: diagnosticul se pune pe biopsie a glandei salivare accesorii
D: coloratia rosu de Congo pune in evidenta depozite amiloide birefringene galben-verde in lumina
polarizata
E: determina neuropatie periferica motorie proximala
Vezi raspuns
26. [MLM10018] Legat de masa tumoral n mielomul multiplu, factor de prognostic negativ sunt
urmtorii: ()
A: Albumin seric crescut
B: Creatinin seric crescut
C: Nivel LDH sczut
D: Calcemie crescut
E: Hemoglobin scazut
Vezi raspuns
27. [MLM10019] n mielomul multiplu, care dintre urmtoarele constituie criterii de stadiu I Salmon i
Durie ()
A: Hemoglobina > 10 g/dl
B: Multiple leziuni litice
C: Calcemie sub 3 mmol/l
D: IgG > 70 g/l
E: IgA > 50 g/l
Vezi raspuns
28. [MLM10020] Criterii de diagnostic pentru gamapatia monoclonal cu semnificaie nedeterminat ()
A: Proteine monoclonale n ser < 3 g/100ml
B: Plasmocitoze medulare < 10%
C: Calcemie > 2,75 mmol/l
D: Creatinin seric > 173 mmol/l
E: Hemoglobin sub 10 g/dl

814

Vezi raspuns
29. [MLM10021] Legat de mielomul multiplu urmtoarele reprezint criterii CRAB ()
A: Calcemie > 2,75 mmol/l
B: Creatinin seric > 173 mmol/l
C: Crioglobulinemie
D: Prezena unei proteine monoclonale n ser
E: Hemoglobin < 10 g/dl
Vezi raspuns
30. [MLM10022] Complicaiile tromboembolice n mielomul multiplu sunt favorizate de: ()
A: Sindrom nefritic
B: Tratament cu talidomide
C: Stare neoplazic
D: Tratament cu lenalidomide
E: Vrst naintat
Vezi raspuns
31. [MLM10023] Insuficiena organic tubular n mielomul multiplu poate fi cauzat de ()
A: Afectarea glomerular datorat crioglobulinemiei
B: Amiloidoza AL
C: Amiloidoza AA
D: Sindromul Fanconi
E: Necroza tubular acut
Vezi raspuns
32. [MLM10024] n mielomul multiplu, sindromul hemoragic este cauzat de: ()
A: Complexe imune circulante
B: Activitate anti-X a amiloidozei AL
C: Boala von Willebrand dobandit
D: Trombopatie indus de hiperproteinemie
E: Trombocitoz
Vezi raspuns
33. [MLM10025] n mielomul multiplu anemia este frecvent cauzat de ()
A: Infiltraie medular osoas
B: Sindrom anemic autoimun
C: Sindrom mielodisplazic
D: Sindrom infecios
E: Chimioterapie
Vezi raspuns
34. [MLM10026] n mielomul multiplu din imaginile standard fac parte urmtoarele: ()
A: Craniu faa i profil
B: Coloan vertebral fa si profil
C: Bazin profil
D: Torace profil
E: Coaste
Vezi raspuns
35. [MLM10027] n mielomul multiplu durerea poate fi localizat ()
A: Falange
B: Coaste
C: Extremitile distale femurale
D: Extremitile distale humerale
E: Craniu
Vezi raspuns
36. [MLM10035] Urmtoarele afirmaii legate de aspectele RMN ale mielomului multiplu sunt
adevrate, cu excepia: (pag. 1390)

815

A: infiltrarea difuz medular d un aspect de sare i piper

B: aspectul de sare i piper apare ca urmare a anomaliilor de semnal directe, punctiforme
C: arat un hipersemnal al mduvei corpurilor vertebrale
D: poate evidenia peridurita
E: ajut la cercetarea compresiei radiculare
Vezi raspuns
37. [MLM10037] Afirmatii adevarate despre mielomul condensate: ()
A: Rar 3-4%
B: Se poate incadra in sind.POEMS
C: Nu se poate incadre in sind. POEMS
D: Polineuropatia este absenta
E: Prezinta leziuni osteocondensate plurifocale sau difuze
Vezi raspuns
38. [MLM10038] Complicatiile osoase in mielomul multiplu sunt: (pg. 1391)
A: Hipocalcemie
B: Hipercalcemie
C: Nu are complicatii neurologice
D: Neuropatii provocate de tratament(thalidomida,lenalidomida)
E: Fracturi frecvente
Vezi raspuns
39. [MLM10039] ISSpentru anglo-saxoni are urmatoarele stadii: ()
A: Stadiul 1:rata re supravietuire medie 62luni
B: Stadiul 2:rata de supravietuire medie 44luni
C: Stadiul 1:rata re supravietuire medie 64luni
D: Stadiul 3:rata de supravietuire medie 29luni
E: Stadiul 2:rata de supravietuire medie 54luni
Vezi raspuns
40. [MLM10040] Sub-clasificarea in evaluarea masei tumorale in mielom: (pg. 1394)
A: C-functie renala normala
B: B-functie renala normala
C: A-functie normala(creatininemie<20)
D: D-functie renala anormala(creatininemie >25)
E: B-functie renala anormala(creatininemie>20)
Vezi raspuns
41. [MLM10041] Factori de prognostic negative in mielom: ()
A: Legati de gazda:varsta pana in 40ani
B: PCR scazut
C: Calcemie scazuta
D: Varsta inaintata
E: Creatinina serica crescuta,laziuni litice extinse
Vezi raspuns
42. [MLM10043] Despre mielom urmatoarele afirmati sunt adevarate cu exceptia: ()
A: Incidenta mare
B: Rar intalnit inainte de 40 ani
C: Incidenta putin mai mica la barbat
D: Incidenta creste o data cu varsta
E: Media de supravietuire de 5 ani
Vezi raspuns

816

Intrebarile
din
tema Cancerul:
cancerogeneza,
dezvoltare tumoral, clasificare, factorii de risc,
prevenia i depistarea
1. [CNC10002] Tesutul de origine al leiomiosarcomului este reprezentat de: (pag.1423)
A: grasime
B: tesut conjuctiv
C: muschi neted
D: muschi striat
E: os
Vezi raspuns
2. [CNC10003] In sindromul Li-Fraumeni apare : ()
A: anomaolia genei RET
B: mutatia genei APC
C: mutatia genei p53
D: cancer medular de tiroida
E: mutatia genei BRCA1
Vezi raspuns
3. [CNC10004] Virusul Epstein-Barr determina urmatoarele tipuri de cancer: ()
A: sarcom Kaposi
B: cancer de stomac
C: limfoame
D: leucemii
E: carcinoame naso-faringiene
Vezi raspuns
4. [CNC10005] Despre cancer se poate spune: (pg. 1421-1422)
A: Este o boala mono-factorial
B: Are origine monoclonal
C: Un cancer cu determinism genetic se dezvolt ntr-o prim etap somatic
D: Este necesar o perioad de 5 luni pn la 1 an pentru a se dezvolta de la prima celul pn la
manifestarea clinic
E: Un cancer sporadic se dezvolt ntr-o prim etap germinal
Vezi raspuns
5. [CNC10006] Alterari moleculare implicate n apariia i dezvoltarea cancerului: (pg. 1422)
A: Inactivarea cilor de transducie a semnalului de proliferare celulalar
B: Eliminarea rezistenei la moarte celular (apoptoza)
C: Inhibiia neo-angiogenezei
D: Potenial de imortalizare prin inactivarea telomerazei
E: Independena n raport cu semnalele de inhibare a cre terii
Vezi raspuns
6. [CNC10007] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre clasificarea cancerelor n func ie de
origine: (pg. 1423)
A: Leiomiosarcomul se dezvolt din esutul muscular striat
B: Rabdomiosarcomul se dezvolt din esutul muscular neted
C: Fibrosarcomul se dezvolt din esutul conjunctiv
D: Carcinoamele paramalpighiene se dezvolt din esut adipos
E: Adenocarcinoamele se dezvolt din epiteliul malpighian
Vezi raspuns
7. [CNC10008] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre clasificarea stadial a cancerului: (pg.
1424)

817

A: Clasificarea FIGO se utilizeaz pentru cancerul colo-rectal

B: Clasificarea Dukes se utilizeaz pentru cancerul de col uterin
C: Invazia ganglionar se exprim prin simbolul N
D: Clasificarea Breslow se utilizeaz pentru carcinoamele cutanate spinocelulare
E: Extensia metastatic se exprim prin simbolul T
Vezi raspuns
8. [CNC10009] Urmtoarele afirmaii privitoare la factorii de risc pentru apari ia i dezvoltarea
cancerului sunt adevrate: (pg. 1427)
A: Fumatul pasiv este responsabil de peste 4000 de decese anuale n Fran a
B: Riscul de a dezvolta cancer pulmonar scade cu 25% n cazul in care doar partenerul de via
fumeaz iar persoana n cauz nu fumeaz
C: Dintre factorii profesionali arsenicul este cel mai frecvent ntlnit (n Fran a, responsabil de peste
550 de cazuri de mezoteliom)
D: Alimentaia joac un rol probabil n apariia cancerului de sn
E: Infecia cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabil de apari ia limfoamelor
Vezi raspuns
9. [CNC10034] Care tip de cancer nu corespunde sindromului Li Fraumeni ()
A: Cancere ale suprarenalelor
B: Leucemii
C: Cancer de colon
D: Cancer de sn
E: Sarcoame de esuturi moi
Vezi raspuns
10. [CNC10035] Care dintre urmtoarele reprezint o gen implicat n cancerele colo-rectale ()
A: BRCA2
B: APC
C: P53
D: RET
E: BRCA1
Vezi raspuns
11. [CNC10036] Apariia carcinoamelor nasofaringiene este corelat cu virusul ()
A: HTLV2
B: HTLV1
C: HIV
D: HPV
E: EBV
Vezi raspuns
12. [CNC10037] n etiologia cancerului etmoid este implicat ()
A: Praful de lemn
B: Aminele aromatice
C: Funinginea
D: Arsenicul
E: Azbestul
Vezi raspuns
13. [CNC10038] Urmtoarea variant NU este o clasificare a extensiei tumorale ()
A: Clasificarea Breslow pentru melanoamele maligne
B: Clasificarea Salmon i Durie pentru mielom multiplu
C: Clasificarea n stadii de la I la IV pentru cancerele bronhice sau de testicul
D: Clasificarea Dukes pentru cancerele colorectale
E: Clasificarea FIGO pentru cancerele de ovar i uter
Vezi raspuns
14. [CNC10039] Care dintre urmtoarele reprezint tumor embrionar (CS) ()
A: Neuroblastom

818

B: Adenocarcinom
C: Leiomiosarcom
D: Meningiom
E: Simpatoblastom
Vezi raspuns
15. [CNC10040] Este anomalie molecular specific transformrii maligne, cu excepia ()
A: Potenialul de imortalizare cu activarea telomerazei
B: Independena n raport cu semnalele de inhibare a creterii
C: Inhibarea cilor de transducie a semnalului
D: Potenialul de neoangiogenez
E: Rezistena la apoptoz
Vezi raspuns
16. [CNC10041] Cel mai important factor de risc in aparitia cancerului,care poate fi evitat in totalitate
este: ()
A: Azbestul
B: Fumatul
C: Hepatita C
D: Expunerea la ultraviolete
E: Clorura de vinil
Vezi raspuns
17. [CNC10044] Infecia viral care determin apariia cancerelor anale i anogenitale este
reprezentat de: ()
A: HIV
B: HTLV 1
C: EBV
D: HPV
E: VHB
Vezi raspuns
18. [CNC10054] Agentul infectios Schistosoma haematobium (Bilharioza) poate fi un factor de risc in
aparitia urmatorului tip de cancer: (pag. 1427)
A: Carcinom hepatocelular
B: Carcinom epidermoid cutanat
C: Carcinom epidermoid vezical
D: Colangiocarcinom
E: Carcinom al ductelor biliare extrahepatice
Vezi raspuns
19. [CNC10058] Principalii factori de risc in cancerul de vezica urinara : (pag. 1421)
A: androgeni
B: estrogeni
C: alimentatia
D: tutun
E: alcool
Vezi raspuns
20. [CNC10010] Alterri moleculare implicate n apariia i dezvoltarea cancerului (pg. 1422)
A: Activarea cilor de transducie a semnalului de proliferare celulalar
B: Rezistena la moarte celular (apoptoza)
C: Potenialul de neo-angiogenezei
D: Lipsa depenei fa de semnalele de inhibare a creterii
E: Potenial de imortalizare prin inactivarea telomerazei
Vezi raspuns
21. [CNC10011] Urmtoarele afirmaii privitoare la factorii de risc pentru apari ia i dezvoltarea
cancerului sunt adevrate: (pg. 1426-1428)
A: Dintre factorii profesionali aminele aromatice sunt cel mai frecvent ntlnit (n Fran a, responsabil

819

de peste 2.200 de cazuri de cancer pulmonar)

B: Fumatul pasiv este responsabil pentru 2500 - 3000 de decese anuale n Fran a
C: Hipoestrogenemia relativ crete riscul de cancer de sn
D: Cel mai probabil, infecia cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabil de apari ia unora
dintre cancerele din sfera ORL
E: Cancerul de sn rareori nu legat de prezena onco-genelor BRCA1 i BRCA2
Vezi raspuns
22. [CNC10012] Urmtoarele afirmaii privitoare la factorii de risc pentru apari ia i dezvoltarea
cancerului sunt adevrate (pg. 1426-1427)
A: Alimentaia joaca un rol probabil n apariia cancerului gastric
B: Obezitatea (mai ales dup menopauz) este un factor de risc relativ pentru apari ia cancerului de
sn
C: Fumatul este responsabil de aproximativ 25 30% de decese prin cancer
D: Alcoolul este un factor de risc independent pentru apari ia i dezvoltarea cancerelor
E: Infeciile cu virusurile HTLV1 i/sau HTLV2 sunt responsabile de apari ia cancerului colului uterin
Vezi raspuns
23. [CNC10023] Despre NEM , sunt adevarate urmatoarele: ()
A: este prezenta anomalia genei RET
B: este prezenta anomalia genei p53
C: asociaza tumori endocrine multiple
D: NEM 1 asociaza si cancerul medular de tiroida
E: apare cancerul mamar
Vezi raspuns
24. [CNC10024] Urmtoarele tipuri de cancer fac parte din NEM: ()
A: Cancer de colon
B: Adenom paratroidian
C: Cancer de sn
D: Tumori entero-pancreatice
E: Tumori hipofizare
Vezi raspuns
25. [CNC10025] Care dintre urmtoarele gene sunt implicate n cancerul mamar i cel ovarian: ()
A: BRCA1
B: RET
C: P53
D: APC
E: BRCA2
Vezi raspuns
26. [CNC10026] Care dintre urmtoarele reprezint virusuri corelate cu apariia de limfoame ()
A: HPV
B: HIV
C: HTLV1
D: HTLV2
E: HHV8
Vezi raspuns
27. [CNC10027] Care dintre urmtorii reprezint factori de risc pentru carcinomul epidermoid cutanat
()
A: Azbestul
B: Arsenicul
C: Funinginea i derivatele crbunelui
D: Radiaii ionizante
E: Clorura de vinil
Vezi raspuns

820

28. [CNC10028] Fumul de tutut conine ageni cancerigeni: ()

A: Benzen
B: Poloniu 210 radioactiv
C: Formaldehida
D: Nicotina
E: Hidrocarburi aromatice policiclice
Vezi raspuns
29. [CNC10029] n cazul tumorilor germinale n stabilirea diagnosticului i prognosticului pot fi folosii
markerii ()
A: LDH
B: Ca 19-9
C: CA 125
D: HCG
E: Alfafetoproteina
Vezi raspuns
30. [CNC10030] Care dintre urmtoarele reprezint tumori embrionare ()
A: Gliom
B: Simpatoblastom
C: Melanom
D: Neuroblastom
E: Nefroblastom
Vezi raspuns
31. [CNC10031] Care dintre urmtoarele reprezint tumori cu origine ectodermic ()
A: Fibrosarcom
B: Ependimom
C: Neuroblastom
D: Simpatoblastom
E: Adenocarcinom
Vezi raspuns
32. [CNC10032] Legat de neoangiogeneza din cancer, principalii principalii factori angiogenici implicati
sunt ()
A: VEGF
B: FGF
C: PDGF
D: GDNF
E: NTF
Vezi raspuns
33. [CNC10033] Inhibarea neoangiogenezei se poate realiza cu ()
A: Abciximab
B: Bevacizumab
C: Alacizumab
D: Sorafenib
E: Sunitinib
Vezi raspuns
34. [CNC10043] Urmtoarele afirmaii despre istoria natural a cancerelor sunt false, cu excep ia:
(pag. 1421)
A: cancerul este o populaie celular monoclonal
B: oncogenele i anti-oncogenele nu permit transformarea tumoral dect dup ce sufer modificri
genetice
C: n cazul oncogenelor o anomalie genetic are efect dominant asupra carcinogenezei
D: cancerul sporadic implic faptul c, iniial, celula ce s-a dezvoltat tumoral avea ambele alele ale
antioncogenelor nemutante
E: oncoproteinele ar fi un exemplu de oncogene
Vezi raspuns

821

35. [CNC10045] Clasificarea anomaliilor moleculare cuprinde: (1422)

A: Potentialul invaziv si metastatic
B: Inactivarea cailor de trasductie a semnalului,permitand proliferarea celulara
C: Rezistenta la ''moartea celulara'' numita apoptoza
D: Nu are potential de neoangiogeneza
E: Prezinta potential de imortalizare cu activarea telomerazei
Vezi raspuns
36. [CNC10046] Concepte privind explicarea carcinogenezei: (1422)
A: Conceptul de carcinogeneza intr-o etapa:intreg epiteliu expus
B: Conceptul de carcinogeneza in doua etape:intreg epiteliu expus unor substante toxice
C: Conceptul de carcinogeneza in mai multe etape:interg epiteliu exspus aceeasi substanta toxica
D: Conceptul de carcinogeneza in camp:intreg epiteliu expus aceeasi substanta toxica
E: Conceptul de carcinogeneza in mai multe etape:sunt necesare mai multe anomali moleculare
Vezi raspuns
37. [CNC10047] Sarcoame cu origine in tesutul mezenchinal: (1423)
A: Gliom
B: Leiomiosarcom
C: Rabdomiosarcom
D: Meningsarcom
E: Fibrosarcom
Vezi raspuns
38. [CNC10048] Carcinoame dezvoltate in epiteliu: (1423)
A: Neuroectodermale
B: Mzoectodermale
C: Carcinoame epidermoide
D: Adenocarcinoame
E: Carcinoame paramalpighiene
Vezi raspuns
39. [CNC10049] Principiul de depistare al cancerului: (1428)
A: Scop:reduce mortalitatea si morbiditatea
B: Scop:reduce mortalitatea specifica
C: Sa fie costisitoare cu o buna sensibilitate si specifitate cu putine efecte adverse
D: Sa permita depistarea cancerului in sadiul incipient
E: Depistare unui cancer precoce este inutil daca beneficiile legate de supravietuire lipsesc
Vezi raspuns
40. [CNC10050] Principii de preventive in cancer: (1428)
A: Preventia primara:evitare aparitiei cancerului
B: Preventia secundara:evitatrea aparitiei cancerului pornind de la o leziune precanceroasa
C: Preventia tertiala:impiedicare aparitiei uni al doilea cancer
D: Preventia secundara:administrarea medicatiei cancerului
E: Preventia tertiala:prevenirea complicatiilor cancerului
Vezi raspuns
41. [CNC10051] Factorii profesionali ce pot cauza cancer al ficatului sunt: (pag. 1426)
A: Hepatita C
B: Hepatita D
C: Virusul HTLV1
D: Clorura de vinil
E: Gudronul
Vezi raspuns
42. [CNC10052] Radiatiile ionizante pot fi responsabile de aparitia urmatoarelor tipuri de cancere
profesionale, cu exceptia: (pag. 1426)
A: Carcinom epidermoid cutanat

822

B: Cancer al etmoidului
C: Sarcom osos
D: Leucemii
E: Cancer de vezica urinara
Vezi raspuns
43. [CNC10053] Cancerul de vezica urinara poate fi produs de urmatorii factori profesionali: (pag.
1426)
A: Arsenic
B: Azbest
C: Radiatii ionizante
D: Amine aromatice
E: Derivatele carbunelui
Vezi raspuns
44. [CNC10055] Caracteristicile sindromului Li-Fraumeni: (1482)
A: risc ridicat de cancer de sn
B: risc ridicat de limfoame
C: mutaia genei p53
D: risc ridicat de cancere ale suprarenalelor
E: mutaia genei RET
Vezi raspuns
45. [CNC10056] Clasificarea cancerelor in functie de markerii tumorali este adevarat ca: (1424)
A: markeri tumorali au valoare prognostica in functie de nivelul lor
B: CA 124 este marker tumoral pt cancer ovar
C: sunt tumorile germinale (neuroblastom,nefroblastom)
D: LDH , AFP, HCG ajuta la dg tumorilor germinale
E: Nu au valoare prognostica in clasificarea cancerelor markeri tumorali , in fct de nivelul lor
Vezi raspuns
46. [CNC10057] Sindromul LINCH 2 cuprinde urmatoarele tipuri de cancer: ()
A: cancer colorectal
B: cancer vezica urinara
C: cancer de col uterin
D: cancer de endometru
E: cancer de stomac
Vezi raspuns

Intrebarile din tema Leucemii (acute i cronice) i

limfoame maligne
1. [LEC10002] Sindromul de liz tumoral din leucemiile acute asociaz urmtoarele, cu excepia:
(pag 1435)
A: LDH crescut
B: hiperkaliemie
C: hipercalcemie
D: hiperuricemie
E: hiperfosfatemie
Vezi raspuns
2. [LEC10006] Care dintre urmtoarele anomalii citogenetice sunt prezente n limfoamele de manta?
(pg 1438)
A: t (14,11)
B: t (6,9)
C: t (15,17)

823

D: t (11,14)
E: t (8,21)
Vezi raspuns
3. [LEC10007] Bilantul de extensie al limfoamelor agresive la adult presupune, cu exceptia: (pag
1439)
A: examen clinic
B: examen histocitologic
C: punctie lombara
D: hemoleucograma
E: rmn toraco-abdomino-pelvin
Vezi raspuns
4. [CNC10013] Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie acut procentul de bla ti la nivel medular
trebuie s fi cel puin (pg. 1434)
A: 10%
B: 20%
C: 30%
D: 40%
E: 50%
Vezi raspuns
5. [CNC10014] Leucemia limfoid cronic este o proliferare limfoid monoclonal constituit din: (pg.
1436)
A: limfocite mature cu fenotip B n 95% din cazuri
B: limfocite mature cu fenotip T n 95% din cazuri
C: limfocite imature cu fenotip B n 5% din cazuri
D: limfocite imature cu fenotip T n 95% din cazuri
E: limfocite T citotoxice n 95% din cazuri
Vezi raspuns
6. [CNC10015] n leucemia limfoid cronic mielograma arat o infiltare cu: (pg. 1436)
A: plasmocite
B: limfocite mici
C: limfoblasti
D: prolimfocite
E: promielocite
Vezi raspuns
7. [CNC10016] n limfomul de manta este prezent urmtoarea anomalie citogenetic: (pg. 1438)
A: t(15;17)
B: inv.16
C: t(14;18)
D: t(11;14)
E: t(9;22)
Vezi raspuns
8. [CNC10017] Limfoamele maligne in stadiul II, conform clasificrii Ann Arbor, prezint: (pg. 1439)
A: un singur teritoriu ganglionar afectat
B: cel putin dou teritorii afectate de aceeai parte a diafragmei
C: afectare ganglionar supra- i subdiafragmatic
D: afectare visceral (hepatic, pulmonar)
E: afectare medular
Vezi raspuns
9. [LEC10014] Pentru leucemia limfoida cronica se foloseste clasificarea ()
A: Ann-Arbor
B: Binet
C: nu se foloseste nici o clasificare

824

D: TNM
E: nici una dintre variante nu este corecta
Vezi raspuns
10. [LEC10028] Stadiul III din clasificarea Ann Arbor pentru limfoame maligne este caracterizat de: ()
A: Afectare visceral
B: fectare ganglionar supra i sub-diafragmatic
C: Afectare medular
D: Un singur teritoriu ganglionar afectat
E: Cel puin dou teritorii ganglionare afectate de aceeai parte a diafragmei
Vezi raspuns
11. [LEC10029] Limfomul Burkitt este caracterizat de: ()
A: Asociaz un risc mare de sindrom de liz
B: Afecteaz persoanele n vrst
C: Afecteaz n special brbaii
D: Reprezint o treime din LNH
E: Nu prezint afectri extraganglionare
Vezi raspuns
12. [LEC10030] Urmtoarele sunt forme histologice de limfom Hodgkin, cu excepia: ()
A: Scleronodular
B: Bogat n limfocite
C: Mielodisplazic
D: Cu celularitate mixt
E: Cu depleie limfocitar
Vezi raspuns
13. [LEC10031] Sunt localizri extraganglionare n sindromul tumoral din limfoamele maligne, cu
excepia: ()
A: Digestiv
B: Pulmonar
C: ORL
D: Cutanat
E: Meningeal
Vezi raspuns
14. [LEC10032] Imunofenotiparea LLC se face dup urmtorii markeri, exceptnd ()
A: CD34
B: CD19
C: CD23
D: CD5
E: CD20
Vezi raspuns
15. [LEC10033] NU caracterizeaz diagnosticul clinic al LLC ()
A: Pacieni sub 50 de ani
B: Hiperlimfocitoza
C: Adenopatie
D: Complicaiile infecioase
E: Anemie sau trombopenie
Vezi raspuns
16. [LEC10034] Care dintre urmtorii este un marker granulocitar n imunofenotiparea LAM ()
A: CD34
B: CD42
C: CD41
D: CD15
E: CD33
Vezi raspuns

825

17. [LEC10039] In leucemiile acute, n cadrul bilanului metabolic, sindromul de liza asociaza
urmtoarele, CU EXCEPIA: ()
A: hiponatremie
B: hiperuricemie
C: hipocalcemie
D: hiperfosfatemie
E: hiperkaliemie
Vezi raspuns
18. [LEC10041] Stadiul III al clasificarii Ann Arbor reprezinta: ()
A: Afectare viscerala sau medulara
B: Un singur teritoriu ganglionar afectat
C: Doua teritorii ganglionare afectate de aceeasi parte a diagragmei
D: Doua teritorii ganglionare afectate de ambele parti ale diafragmei
E: Afectare ganglionara supra si sub diafragmatica
Vezi raspuns
19. [LEC10003] Imunofenotiparea n cazul leucemiei acute mieloide poate identifica urmtorii markeri
eritrocitari: (pg 1435)
A: Glycophorina A
B: CD33
C: CD13
D: CD36
E: CD61
Vezi raspuns
20. [LEC10004] Anomaliile citogenetice cu prognostic nefavorabil n leucemiile acute sunt: (pg 1435)
A: Cariotipuri complexe
B: t (6,9)
C: Deleia 5q
D: t (8,21)
E: t (9,22)
Vezi raspuns
21. [LEC10005] Stadiul C, n clasificarea Binet a leucemiilor limfoide cronice este caracterizat prin:
(pg 1436)
A: Mai mult de trei arii ganglionare afectate
B: Anemie i/sau trombopenie
C: Prognostic prost
D: Supravieuirea medie (conform studiului LLC-76) de 5 ani
E: Supravieuirea medie (conform studiului LLC-76) de 4 ani
Vezi raspuns
22. [LEC10008] Fac parte din bilantul de extensie al limfoamelor maligne agresive: (pag 1439)
A: radiografia toracica
B: EPP
C: serologia HBV
D: serologia HHV-8
E: HIS
Vezi raspuns
23. [LEC10009] Bilantul de extensie al limfoamelor agresive la adult presupune testarea urmatoarelor:
(pag 1439)
A: serologia VHA
B: serologia VHB
C: serologia VHC
D: serologia EBV
E: serologia HIV
Vezi raspuns

826

24. [LEC10010] In leucemia acuta: (1434)

A: are loc o proliferare clonala maligna
B: se acumuleaza blasti in sange
C: se acumuleaza blasi in maduva
D: e posibil sa se acumuleaza blasti in diferite organe
E: exista un grup omogen de proliferare
Vezi raspuns
25. [LEC10011] In leucemiile acute prolifereaza clone maligne ale : (1434)
A: celulelor susa hematopoietice
B: leucocitelor
C: precursorilor eritrocitelor
D: celulelor progenitoare
E: limfocitelor
Vezi raspuns
26. [LEC10012] Care din urmatoarele fac parte din formele histologice ale bolii Hodgkin: (pag.1438)
A: scleronodulara
B: bogata in limfocite
C: cu celularitate mixta
D: cu celule nediferentiate
E: cu depletie limfocitara
Vezi raspuns
27. [CNC10018] Anomaliile citogenetice cu prognostic favorabil n leucemiile acute sunt: (pg. 1435)
A: t(8;21)
B: t(15;17)
C: cariotipurile complexe
D: inv.16
E: t(16;16)
Vezi raspuns
28. [CNC10019] n leucemiile acute semnele clinice nespecifice consecin a insuficien ei medulare
sunt reprezentate de (pg. 1434)
A: anemie
B: neutropenie i infecii
C: sindrom hemoragic
D: adenopatii
E: hepato-splenomegalie
Vezi raspuns
29. [CNC10020] Pacienii cu leucemie limfoid cronic stadiul B conform clasificarii Binet prezint (pg.
1436)
A: mai puin de trei arii ganglionare afectate
B: mai mult de trei arii ganglionare afectate
C: prognostic intermediar
D: anemie i/sau trombopenie
E: supravieuire medie de 6 ani
Vezi raspuns
30. [CNC10021] Diagnosticul i prognosticul n leucemiile acute se bazeaz pe: (pg. 1434)
A: examinarea morfologic a blatilor din snge i mduva osoas hematogen
B: imunofenotipare
C: examen citogenetic
D: studiu molecular
E: biopsie ganglionar
Vezi raspuns
31. [CNC10022] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate n cazul limfomului Burkitt? (pg. 1438-

827

1439)
A: afecteaz copii sau aduli tineri
B: este o urgen terapeutic
C: prezinta anomalia citogenetic t(9;22)
D: n cazul unei mase tumorale mari exist un risc crescut de liza tumoral
E: se nsoete de plasmocitoz medular
Vezi raspuns
32. [LEC10013] Diagnosticul diferential al leucemiei limfoide cronice se face cu : ()
A: limfomul de manta
B: mielomul multiplu
C: hiperlimfocitoza reactionala(infectii virale sau bacteriene)
D: boala Walderstrom
E: leucemie cu tricoleucocite
Vezi raspuns
33. [LEC10015] Clasificarea Binet se caracterizeaza prin urmatoarele: ()
A: stadiul A - are un prognostic bun
B: stadiul C are prognostic intermediar
C: stadiul A are prognostic intermediar
D: pentru stadiul A - abstinenta terapeutica este regula
E: pentru stadiul C - supravietuirea medie este de 6 ani
Vezi raspuns
34. [LEC10016] Despre clasificarea Binet , sunt false urmatoarele : ()
A: 2/3 din cazurile de LLC sunt diagnosticate in stadiul A
B: stadiul B - mai putin de 3 arii ganglionare afectate
C: stadiul C are prognostic bun
D: in stadiile B si C se propune un tratament specific
E: stadiul B - mai mult de 3 arii ganglionare afectate
Vezi raspuns
35. [LEC10017] Diagnosticul diferential al leucemiilor limfoide cronice se face cu alte sindroame
limfoproliferative, printre care: (1437)
A: infectii virale
B: hiperlimfocitoza reactionala
C: limfom de manta
D: leucemie cu tricoleucocite.
E: boala Waldenstrom.
Vezi raspuns
36. [LEC10018] Caracterizeaz stadiul IV din clasificarea Ann Arbor a limfoamelor maligne ()
A: Afectare visceral
B: Afectare medular
C: Un singur teritoriu ganglionar afectat
D: Cel puin dou teritorii ganglionare afectate de aceeai parte a diafragmei
E: Afectare ganglionar supra i sub-diafragmatic
Vezi raspuns
37. [LEC10019] Sunt explorri biologice recomandate n bilanul de extensie al limfoamelor agresive la
adult: ()
A: Serologie VHC
B: Serologie VHD
C: Frotiu sanguin
D: Mielograma
E: Bilan pre-transfuzie
Vezi raspuns
38. [LEC10020] Caracterizeaza boala Hodgkin: ()

828

A: Apare la tineri aduli

B: Frecvent afectri ganglionare mediastinale
C: Exist 4 forme histologice
D: Risc mare de sindrom de liz
E: Reprezint o treime din LNH
Vezi raspuns
39. [LEC10021] Sunt tablouri clinice revelatoare cu caracter de urgen pentru limfoamele maligne: ()
A: Sindrom de ven cav superioar
B: Sindrom Claude-Bernard-Horner
C: Mas abdominal rapid progresiv
D: Compresiune medular
E: Febr rezistent la antipiretice
Vezi raspuns
40. [LEC10022] Care dintre urmtorii sunt markeri de difereniere B n LLC: ()
A: CD34
B: CD19
C: CD23
D: CD5
E: CD20
Vezi raspuns
41. [LEC10023] Despre LLC sunt adevrate urmtoarele: ()
A: Este o proliferare limfoid policlonal
B: Const n limfocite mature cu morfologie normal
C: Fenotipul limfocitelor este T n 95% din cazuri
D: Stadiul B are o supravieuire medie de 6 ani
E: Stadiul C afecteaz pn la 10% din pacieni
Vezi raspuns
42. [LEC10024] Care dintre urmtoarele reprezint LAM monoblastice? ()
A: LAM2
B: LAM1
C: LAM4
D: LAM5a
E: LAM5b
Vezi raspuns
43. [LEC10025] Urmtoarele LAM se afla n grupul de prognostic nefavorabil n functie de alterrile
moleculare: ()
A: t (8; 21)
B: t (6; 9)
C: t (9; 22)
D: t (16; 16)
E: t (15; 17)
Vezi raspuns
44. [LEC10026] Care dintre urmtoarele sunt semne de insuficien medular n diagnosticul LAM: ()
A: Anemie
B: Sindrom hemoragic asociat trombocitopeniei
C: Hepatomegalie
D: Splenomegalie
E: Neutropenie
Vezi raspuns
45. [LEC10027] Care dintre urmtoarele pot induce LAM? ()
A: Citotoxicele
B: Sindromul mielodisplazic
C: Radioterapia

829

D: Chimioterapia
E: Infectiile
Vezi raspuns
46. [LEC10035] Urmtoarele afirmaii despre leucostaz sund adevrate, cu excep ia: (pag. 1434)
A: apare la o hiperleucocitoz blastic > 100000/mm3
B: cteodat asociaz febr
C: poate fi responsabil de un AVC hemoragic fatal
D: este un semn al sindromului tumoral
E: duce la complicaii pulmonare infecioase
Vezi raspuns
47. [LEC10036] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii despre leucemia limfoid cronic, cu exceptia: ()
A: este o proliferare limfoid monoclonal predominant cu limfocite B
B: are evoluie variabil
C: debutul este acut
D: afecteaz pacieni cu vrsta < 40 ani
E: intr n diagnosticul diferenial al bolii Waldenstrom
Vezi raspuns
48. [LEC10037] Care sunt tipurile de leucemie acuta in care se intalneste mai frecvent coagulapatia de
consum (CID): (pag. 1434)
A: LAM5
B: LAM3
C: LAM mielocitara
D: LAM monocitara
E: LAM hipoleucocitara
Vezi raspuns
49. [LEC10038] Despre diagnosticul n leucemiile limfoide cronice este FALS : ( p 1436) ()
A: Managementul este ghidat de clasificarea Ann Arbor
B: Pentru stadiile A i B abstinena terapeutic este regula
C: LLC este o proliferare limfoid monoclonal
D: Celulele proliferative sunt limfocite T n proporie de 95%
E: n cadrul diagnosticului paraclinic, mielograma arat o infiltrare cu monocite
Vezi raspuns
50. [LEC10040] In leucemiile acute, coagulopatia de cossum (CID) apare frecvent in: ()
A: LAM7
B: LAM6
C: LAM hiperleucocitara
D: LAM monocitara
E: LAM3
Vezi raspuns
51. [LEC10042] Examenul clinic in bilantul de extensie a limfoamelor agresive la adult include: ()
A: Examen neurologic
B: Ficat
C: Endoscopie digestiva inferioara
D: Splina
E: Arii ganglionare
Vezi raspuns

830