Starea de ru, pierderea cunotinei, criza comiial la adult

1. [STR10003] Elementul definitoriu al pierderii de cunostina din sincopa este (pg. 27)
A: prezena prodromului
B: revenirea lent progresiva
C: debutul brusc
D: caracterul complet
E: pierderea de urina
2. [STR10004] Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepia (pg. 27)
A: stenoz aortica strns
B: cardiomiopatia hipertrofic obstructiv
C: mixom atrial stng
D: tromboza de protez valvular mecanic
E: hipotensiunea arterial
3. [STR10005] Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 27)
A: furtul de arter subclavie
B: hipersensibilitatea sinocarotidian
C: hipertensiunea arterial pulmonar sever
D: disautonomia neurovegetativ
E: hipotensiunea arterial
4. [STR10006] Bilanul biologic la pacientul cu sincop urmrete depistarea urmtoarelor modificri, cu excepia: (pg. 28)
A: hipercalcemie
B: supradozaj digitalic
C: diskaliemie
D: necroza miocardic
5. [STR10024] Nu face parte dintre cauzele cardiace de lipotimii una din urmtoarele afeciuni ()
A: Tulburrile de conducere i bradicardiile
B: Hipotensiunea arterial
C: Tahicardia ventricular
D: Embolia pulmonar masiv
E: Sindrom WPW
6. [STR10025] Care din urmtoarele forme de pierdere a cunotiinei nu necesit spitalizare ()
A: Sincopa vasovagal tipic, invalidant
B: Scurta pierdere a cunotiinei asociat unor anomalii neurologice
C: Scurta pierdere a cunotiinei de etiologie necunoscut
D: Cauze aritmice sau de conducere dovedite sau suspectate pe anomalii indirecte ale ECG
E: Hipotensiunea ortostatic
7. [STR10026] Care dintre urmtoarele investigaii nu sunt utile n explorarea pierderii de contien ()
A: RMN cerebral
B: Holter/24 ore
C: Explorare electrofiziologic
D: Ecografie cardiac
E: Tilt test
8. [STR10039] Cauze cardiace de lipotimii si/sau sincope sunt cu exceptia (pag 27)
A: flutter atrial
B: embolie pulmonara masiva
C: fibrilatia atriala cu conducere f rapida
D: BAV grad 2
E: disautonomie neurovegetativa
9. [STR10041] Despre explorarile diagnostice ale pierderilor de constienta de scurta durata se poate spune: (pag 29)
A: ct-ul cerebral e putin folositor in diagnostic
B: tilt testul e o explorare de prima intentie
C: inregistrarea Holter e o explorare de a doua intentie f eficienta
D: durata pierderii constientei ne orienteaza catre cauza
E: ECG-ul e o explorare de a doua intentie
10. [STR10044] Starea de rau: (pag 27)
A: are o definitie medicala exacta
B: se refera la o scurta pierdere a cunostintei
C: se refera si la coma
D: se refera la crizele comitiale
E: se refera la drop-attack

11. [STR10046] Sincopa reflexa poate aparea in timpul eforturilor urmatoare, cu exceptia: (27)
A: tuse
B: defecatie
C: stranut
D: mictiune
E: deglutitie
12. [STR10055] In care din urmatoarele situatii de pierdere a stari de constinta nu e necesara spitalizarea ()
A: scurta pierdere a cunostintei nu este necesara spitalizarea
B: sincopa vasovagala tipica fara anomalie ECG
C: scurta pierdere a cunostitinteu de cauza aritmica suspectata
D: sincopa vasovagala repetitiva
E: sinopa de etiologie necunoscuta
13. [STR10056] Una din cauzele vasculare de lipotimie si sincopa este reprezentata de: ()
A: Obstacol de ejectie sau umplera a inimii drepte
B: Tulburari de ritm
C: Tulburari de conducere si bradicardie
D: Disautonomie neurovegetativa
E: Obstacole de ejectie sau umplere a inimii stangi
14. [STR10063] Sunt adevrate despre etiologia lipotimiilor i sincopelor urmtoarele cu EXCEPIA: ()
A: Cauza neuorologic
B: Disautonomie neurovegetativ
C: Stenoz pulmonar
D: Cauz reflex
E: Hipertensiune pulmonar sever
15. [STR10066] Tilt test ( testul masei inclinate ) permite diagnosticarea sincopelor de origine: (STR10066)
A: vasculara
B: non-cardio-vasculara
C: vasovagala
D: cardiaca
E: reflexa
16. [STR10073] Este o cauza vasculara a lipotimiilor si sincopelor, urmatoarele cu exceptia ()
A: hi[potensiune arteriala
B: disautonomie neurovegetativa
C: hipersensibilitate sinocarotidiana
D: furt de artera subclaviculara
E: sincopa vasovagala
17. [STR10074] cand este recomandata explorarea electrofiziologica in diagnosticul Sincopei/Lipotimiei? ()
A: diagnosticarea sincopelor vasovagale cand diagnosticul clinic nu este evident
B: in artimiile documentate ECG
C: in caz de tulburare de ritm/conducere suspectata dar nedocumentata ECG
D: in caz de sincopa repetitiva invalidanta
E: in sincopa cu etiologie necunoscuta
18. [STR10077] Urmatoarele afirmatii referitoare la pierderea constientei sunt adevarate: (pag 28)
A: prodroamele si semnele functionale asociate (angina,dispnee,palpitatii)sunt foarte scurte si frecvente in cadrul sincopelor aritmice sau
de conducere
B: prezenta unei faze post critice prelungite sau o revenire lent progresiva este specifica sincopei de etiologie vaso-vagala
C: caracterul complet sau incomplet este un argument in orientare
D: pierderea de urina sau muscarea limbii este specifica crizei comitiale
E: revenirea progresiva evoca o pierdere a cunostintei de origine vaso-vagala,extracardiaca
19. [STR10078] Sunt cauze vasculare ale lipotimiilor si sincopelor cu exceptia: ()
A: Hipotensiune arteriala
B: Hipertensiune arteriala pulmonara
C: Hipersensibilitate sinocarotidiana
D: Disautonomie neurovegetativa
E: Furt de artera subclavie
20. [STR10080] Se impune spitalizarea in caz de sincopa, cu exceptia (pag 29): ()
A: aritmii
B: sincopa vasovagala fara anomalii de ECG
C: anomalii neurologice
D: tulburari de conducere
E: etiologie si mecanism necunoscut

21. [STR10007] Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele cauze cardiace: (pg. 27)
A: disautonomia neurovegetativa
B: fibrilaia ventricular
C: stenoza aortic strns
D: embolia pulmonar masiv
E: disfuncia sinusal
22. [STR10008] Cauze vasculare de lipotimie sau sincop sunt: (pg. 27)
A: hipersensibilitatea sinocarotidian
B: hipertensiunea arterial pulmonar sever
C: disautonomia neurovegetativ
D: furtul de artera subclavie
E: embolia pulmonar masiv
23. [STR10009] Sincopa vasovagala tipic (pg. 27-29)
A: nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii ECG
B: nu necesit nicio explorare
C: necesit evaluare prin ecografie cardiac
D: este de cauz vascular
E: necesit nregistrare Holter de 24 ore
24. [STR10010] Lipotimiile i sincopele pot fi de cauz (pg. 27)
A: cardiac
B: metabolic
C: neurologic
D: reflex
E: vascular
25. [STR10011] Explorrile de a doua intenie utile la pacienii cu sincop au urmtoarele caracteristici: (pg. 29)
A: nregistrarea Holter de 24 ore are valoare predictiv negativ mare
B: ecografia cardiac depisteaz cardiopatia ischemic, dilatativ sau hipertrofic
C: coronarografia poate fi indicat la anumii pacieni
D: testul mesei nclinate permite diagnosticarea sincopelor vasovagale
E: electrocardiograma poate identifica mecanismul sincopei
26. [STR10012] etiologia sincopei si a lipotimiei este de cauza: ()
A: cardiaca
B: vasculara
C: reflexe
D: non-cardiaca
E: etilismului acut
27. [STR10013] cauza cardiaca in cadrul unei sincope poate fi data de: ()
A: Tulburari de conducere
B: Fibrilatie ventriculara
C: Stenozei Aortice sau Pulmonare
D: tulburari de ritm
E: Hipotensiune arteriala
28. [STR10014] Cauza sincopei de etiologie vasculara: ()
A: Fibrilatie vetriculara
B: disautonomie neurovegetativa
C: hipotensiune arteriala
D: Hipersensibilitate sinocarotidiana
E: tamponada
29. [STR10015] Sincopa reflexa este produsa in timpul: ()
A: mictiune
B: plimbare
C: defecatie
D: disautonomiei neurovegetativa
E: deglutitie
30. [STR10016] Nu este cauza de lipotimie: ()
A: epilepsia
B: Embolie pulmonara
C: Mixoml
D: furt de artera subclavie
E: Tulburari de echilibru

31. [STR10017] Semnele functionala sau prodroamele asociate unei sincope pot fi: ()
A: rare in cursul unei sicope vasovagale
B: prelungite in cursul unei sincope aritmice
C: insotite de angina si dispnee
D: steriotipe in cursul unei sicope vasovagale
E: scurte in cursul unei sincope aritmice
32. [STR10018] Aparitia progresiva a unei pierdere de constienta poate fi din cauza: (pg. 28)
A: hipotensiunii arteriale ortostatice
B: infarctului miocardic
C: cardiaca
D: extra-cardiaca
E: efortului in cadrul unei acces de tuse
33. [STR10020] medicamentele ce pot duce la aparitia lipotemiei sunt: ()
A: aspirina
B: antiinflamatoarele steroidiene
C: bradicardizantele
D: hipotensoarele
E: antiaritmice
34. [STR10021] EKG in cadrul unei lipotimii poate identifica: ()
A: Mecanismul direct si indirect al pierderii cunostintei
B: Util in cadrul unei faze critice prelugite
C: identifica afectiunile aritmice specifice
D: identifica semnele de cardiopatie ischemia
E: identifica sincopa vasovagala
35. [STR10022] EKG in cadrul unei sincope poate evidentia: ()
A: in mod direct mecanismul de disfunctie sinusala
B: in mod indirect mecanismul de BAV grad III
C: Cardiomiopatie Hipertrofica cu indicele Sokolow sub 35
D: in mod direct mecanismul de BAV de grad I
E: sindromul Brugada
36. [STR10023] Explorarile de trapata a doua in cadrul unei sincope sunt: ()
A: tilt test
B: coronarografia
C: EKG
D: ecocardiografie
E: Implantare de holter subcutanat
37. [STR10027] Nu sunt cauze vasculare de lipotomii sau sincope ()
A: Sindromul WPW
B: Disautonomia neuro-vegetativ
C: Embolia pulmonar masiv
D: Furtul de arter subclavicular
E: Fibrilaia atrial
38. [STR10028] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la pierderea cunotiinei sunt adevrate ()
A: Caracterul complet (sincop) este un argument n orientarea diagnosticului
B: ECG-ul poate releva salve de TV
C: ECG-ul poate arta bloc trifascicular
D: Durata pierderii cunotiinei are valoare n orientare
E: Prezena unei faze postcritice prelungite indic o cauz neurologic
39. [STR10029] Care din urmtoarele explorri nu are valoare n explorarea sincopelor ()
A: nregistrarea Holter/24 ore
B: RMN cardiac
C: Tilt test
D: Ventriculografia
E: Coronarografia
40. [STR10030] Care din urmtoarele disfuncii nu reprezint cauza cardiac de sincop ()
A: Stenoza pulmonar
B: Sincopa vasovagal
C: Tromboza de protez valvular
D: Blocul sinoatrial
E: Hipotensiunea ortostatic
41. [STR10040] Cauze vasculare de pierdere a constientei sunt: ()
A: stenoza pulmonara

B: disautonomia neurovegetativa
C: embolia pulmonara masiva
D: hipotensiune arteriala
E: stenoza aortica stransa
42. [STR10042] Se identifica in mod direct la ECG urmatoarele: (pag 28)
A: bloc alternant
B: bloc de ramura stanga
C: bav de gradul 2
D: extrasistole ventriculare
E: bav de gradul 3
43. [STR10043] Diagnosticul diferential al sincopelor se face cu: (pag 27)
A: catalepsia
B: narcolepsia
C: drop attack
D: fibrilatia ventriculara
E: hipotensiunea arteriala
44. [STR10045] Tulburari de conducere care se regasesc in etiologia pierderii starii de constienta sunt: (pag 27)
A: blocuri sinoatriale
B: disfunctie sinusala
C: bloc trifascicular
D: bloc de ramura stanga
E: bav de gradul 3
45. [STR10048] Origine neurologica de pierdere a cunostintei de scurta durata au: (pg. 27)
A: vertijul
B: tulburarile de echilibru
C: disautonomia vegetativa
D: narcoleopsie
E: epilepsie
46. [STR10049] Explorarile de a doua intentie cuprind: (29)
A: identificarea unei cardiopatii subiacente
B: explorari ritmologice
C: explorari neurologice
D: rmn cerebral in caz de anomalii neurologice precritice
E: cautarea unei vulnerabilitati ventriculare in cursul unei stimulari ventriculare
47. [STR10051] n ceea ce privete explorrile de a doua intenie, sunt false urmtoarele afirmaii: (Pag. 29)
A: ecografia cardiac permite depistarea unei disfuncii ventriculare stngi (FE < 45%)
B: tilt test-ul este indicat n diagnosticul sincopelor de orogine vasovagal dac diagnosticul nu este evident clinic
C: nregistrarea Holter de 24 de ore este printre cele mai eficiente explorri
D: CT cerebral, ecografia Doppler a vaselor gtului i EEG trebuie prescrise sistematic n caz de sincop tipic
E: n cadrul explorrilor electrofiziologice se caut o anomalie de conducere nodal, hisian sau infrahisian
48. [STR10052] Pot determina lipotimie urmatoarele medicamente (pg 28)
A: bradicardizante
B: hipertensoare
C: antiemetice
D: antihipertensive
E: antibioticele
49. [STR10053] Ce intra la diagnosticul diferential a sincopelor/lipotimiilor? ()
A: Flutter atrial
B: Hipoglicemie
C: Vertij
D: Tromboza de proteza valvulara mecanica
E: Tamponada
50. [STR10054] Care sunt explorarile ritmologice de a doua intentie in diagnosticare sincopelpr/lipotimiilor? ()
A: Ecografie cardiaca
B: Tilt test
C: Inregistrare Holter de 24 ore
D: EEG
E: Testul mesei inclinate
51. [STR10057] Care din urmatoarele afirmatii despre explorarile neurologice sunt adevarate: (1)
A: se vor rezerva cazurilor de anomalii neurologice pre- sau postcritice
B: explorarea neurologica este de prima intentie

C: RMN cerebral are eficacitatea cea mai mare

D: este indicata in prezenta unei scurte pierderi a cunostintei atipice(faza critica prelungita)
E: se foloseste la toate cazurile de sincopa de etiologie necunoscute
52. [STR10058] n cazul unei lipotimii/sincope bilanul biologic poate depista: ()
A: distiroidie
B: hipocalcemie
C: intoxicaie alcoolic
D: necroz miocardic
E: diskaliemie
53. [STR10059] In explorarea etiologiei unei pierderi de cunostinta, ECG poate identifica in mod indirect urmatoarele mecanisme: (pag. 28)
A: BAV de gradul 1
B: BAV de gradul 2
C: Bloc de ramura dreapta
D: Bloc de ramura stanga
E: Salve de tahicardie ventriculara
54. [STR10060] Nu sunt elemente care sa justifice explorarea electrofiziologica in diagnosticul sincopei (29)
A: ESV
B: Cardiopatia
C: Faza critica prelungita
D: Anomalii de kinetica
E: Anomalii evidente de conducere
55. [STR10061] Explorarile neurologice, in cadrul bilantului pentru pierderea de cunostinta: ()
A: se realizeaza de prima intentie
B: nu se realizeaza sistematic in sincopa tipica
C: cuprind tomografia cerebrala, EEG si ecografia Doppler a vaselor gatului
D: se realizeaza cand sunt prezente anomalii neurologice pre-/postcritice
E: nu sunt recomandate in pierderile de cunostinta cu faza critica prelungita
56. [STR10064] n ceea ce privete explorrile complementare pentru sincop sau lipotimie sunt False: (29)
A: Sincopa vasovagal atipic nu necesit nici o explorare
B: Hipotensiune ortostatic se trateaz cu cafein
C: Se va implatanta holter subcutanat de prim intenie
D: Extrasistola ventricular necesit explorare electrofiziologic
E: Tilt testul se efectueaz dac explorarea electrofizologic este negativ
57. [STR10065] Care din urmatoarele variante privind pierderea cunostintei de scurta durata de origine non-cardiovasculara sunt false?
(23)
A: Origine metabolica sau toxica: hiperglicemie, intoxicatie cu monoxid de carbon, etilism cronic
B: Origine neurologica: isterie atac de panica
C: caderi fara pierderea cunostintei
D: origine metabolica sau toxica: hipoglicemie,intoxicatie cu monoxid de carbon, etilism acut
E: vertij, tulburari de echilibru
58. [STR10067] Cand este indicata spitalizarea in cazul sincopelor si lipotimiilor? (pag 28)
A: hipotensiune ortostatica, sincopa vasovagala
B: scurta pierdere a cunostintei de cauza aritmica sau de conducere dovedita sau suspectata pe anomalii indirecte ECG
C: scurta pierdere a cunostintei de etiologie si mecanisme necunoscute
D: sincopa vasovagale tipica repetitiva
E: tilt test a diagnosticat o sincopa de origine vasovagala daca diagnosticul nu esteevident clinic
59. [STR10068] In cadrul lipotimiilor si sincopelor, identificarea unei cardiopatii subiacente: (pg. 29)
A: se realizeaza in toate cazurile
B: se realizeaza in sincopele cauzate de hipotensiune ortostatica
C: include identificarea anomaliilor ventriculare drepte
D: include in mod sistematic teste de ischemie
E: include in functie de caz coronarografia
60. [STR10069] Caracterul progresiv in cadrul unei sincope evoca: (pag 28)
A: O cauza aritmica
B: o tulburare de conducere
C: sincopa vaso-vagala
D: hipotensiune ortostatica
E: origine extracardiaca
61. [STR10070] Caracterul brutal in cazul unei sincope apare in caz de: (pag 28)
A: cauza aritmica
B: tulburare de conducere
C: hipotensiune ortostatica

D: sincopa vaso-vagala
E: cauza extracardiaca
62. [STR10071] Fac parte din etiologia lipotimiilor i sincopelor prin obstacole n ejecia sau umplerea inimii drepte: ()
A: cardiomiopatia hipertofic obstructiv
B: stenoza pulmonar
C: tamponad
D: tromboz de protez valvular mecanic
E: embolie pulmonar masiv
63. [STR10075] Fac parte din etiologia lipotimiilor i sincopelor prin obstacole in ejectia sau umplerea inimii stangi: (27)
A: Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva
B: Hipertensiune arteriala pulmonara severa
C: Stenoza aortica stransa
D: Torsada varfurilor
E: Tumori obstructive ale atriului stang
64. [STR10076] Fac parte din etiologia lipotimiilor i sincopelor prin tulburari de ritm: (27)
A: Flutter
B: Fibrilatie atriala
C: Torsada varfurilor
D: BAV de grad II si III
E: Blocuri sinoatriale
65. [STR10081] Sunt cauze cardiace de lipotimii: ()
A: Tulburarile de conducere si bradicardiile
B: Hipotensiunea arteriala
C: Tahicardia ventriculara
D: Sindromul Wolf-Parkinson-White
E: Embolia pulmonara masiva
66. [STR10082] Examenul clinic n cadrul sincopelor/lipotimiilor cuprinde urmtoarele : (pag. 28) ()
A: Masaj sinocarotidian dup verificarea absenei suflului carotidian, sub control tensional i electrocardiografic
B: msurarea tensiunii arteriale n clino i ortostatism la cele dou brae
C: bilanul leziunilor traumatice consecutive cderii
D: palparea abdomenului
E: Masaj sinocarotidian dup verificarea absenei suflului carotidian, sub control tensional i eeg
67. [STR10083] Sunt elemente in favoarea unui BAV paroxistic: (28)
A: BAV grad I
B: BAV grad II sau III
C: bloc alternant
D: bloc bi- sau trifascicular
E: BRS

Boala cardiac ischemic - fr denumiri comerciale

1. [BCI10002] Etiologia anginei pectorale stabile are n 95% din cazuri drept cauz ateroscleroza coronarian i n 5% din cazuri
urmtoarele, exceptnd una ((pag. 64-65))
A: coronarit
B: anemie
C: pericardit
D: tahicardie
E: colaps
Vezi raspuns
2. [BCI10003] Supradenivelarea persistent de segment ST prezent n derivaiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic
acut (pg. 69)
A: anteroseptal
B: inferior i anterior
C: inferior i anteroseptal
D: septal profund
E: inferior i posterior
Vezi raspuns
3. [BCI10004] La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre markerii de necroz
miocardic se poate utiliza ((pag. 69))
A: Troponina I
B: Troponina T
C: Mioglobina
D: CK-MB
E: ASAT
Vezi raspuns
4. [BCI10005] Stadiul II al Clasificrii Killip se caracterizeaz prin (pg. 71)
A: Infarct miocardic complicat cu tulburri de ritm ventricular
B: Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depaesc jumtate din ariile pulmonare
C: Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acut
D: Infarct miocardic cu oc cardiogen
E: Infarct miocardic cu hipotensiune i fr raluri de staz pulmonar
Vezi raspuns
5. [BCI10006] n evoluia unui infarct miocardic acut apariia unui suflu holosistolic n spie de roat este sugestiv pentru (pg. 71)
A: Insuficien mitral ischemic
B: Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior
C: Ruptura peretelui liber ventricular
D: Ruptura septului interventricular
E: Embolie pulmonar cu regurgitare tricuspidian sever
Vezi raspuns
6. [BCI10015] Urmtoarele reprezint contraindicaii ale testelor de ischemie, cu excepia (pag.65)
A: IM care dateaz de mai puin de 5 zile
B: Insuficien cardiac sever
C: Hipertrofie ventricular stng
D: Stenoza aortic strns simptomatic
E: Cardiomiopatia obstructiv simptomatic
Vezi raspuns
7. [BCI10024] Care din urmtoarele reprezint o CI absolut a tromboliticelor (pag.128)
A: Endocardita infecioas
B: AIT de mai puin de 6 luni
C: AVC ischemic < 6 luni
D: Puncie a vaselor mari necompresibile
E: Tratament cu AVK
Vezi raspuns
8. [BCI10025] Care din urmtoarele reprezint o CI relativ a tromboliticelor (pag.128)
A: Sngerare GI care dateaz de mai puin de 1 lun
B: Coagulopatie cunoscut, patologie a hemostazei
C: Disecie aortic
D: Puncie a vaselor mari necompresibile
E: Malformaie vascular sau tumor cerebral
Vezi raspuns
9. [BCI10029] Inducerea catabolismului hepatic al AVK se produce datorit urmtoarelor medicamente (pag.134)
A: AINS

B: Griseofulvin
C: Cimetidin
D: Laxative
E: Amiodaron
Vezi raspuns
10. [BCI10033] Care din urmtoarele caracteristici posibile n durerea toracic este greit ()
A: Apsare sau constricie
B: Sfietoare
C: Junghi
D: Foarte rapid (angor)
E: Arsur (digestiv)
Vezi raspuns
11. [BCI10036] Durerea toracic asociat cu asimetrie tensional i ischemia membrelor se regsete n ()
A: Pneumotorax
B: Infarct miocardic
C: Pericardit
D: Disecie de aort
E: Embolie pulmonar
Vezi raspuns
12. [BCI10041] n etiologia angorului stabil nu este inclus ()
A: Takayasu
B: Spasm coronar
C: Aterocleroza
D: Sifilis
E: Lupus
Vezi raspuns
13. [BCI10042] ntre testele de ischemie nu este inclus (pg. 65)
A: ECG de efort
B: Scintigrafie de efort cu dobutamin
C: Ecografie cu dobutamin
D: Ecografie de efort
E: RMN cu dipiridamol
Vezi raspuns
14. [BCI10043] Care dintre urmtoarele teste nu are specificitate excelent ()
A: Ecografia cu dobutamin
B: Ecografie de efort
C: Scintigrafie de efort
D: ECG de efort
E: Scintigrafie cu dipiridamol
Vezi raspuns
15. [BCI10056] Reprezint contraindicaie absolut de tromboliz ()
A: Vrsta>70 ani
B: HTA necontrolat
C: Endocardita infecioas
D: AIT < 6 luni
E: Disecie de aort
Vezi raspuns
16. [BCI10057] Reprezint CI absolut de tromboliz ()
A: Ulcer < 1lun
B: Sngerare gastrointestinal < 1lun[
C: Masaj cardiac recent
D: Ciroz
E: Tratament cu AVK
Vezi raspuns
17. [BCI10058] Reprezint efecte secundare ale tromboliticelor ()
A: Trombocitopenia
B: Purpura
C: Hemoragia
D: Anemia
E: Nici una
Vezi raspuns
18. [BCI10064] Infarctul miocardic acut apical se vede pe ECG in derivatiile: (pg 69)
A: V1V2

B: V3V4
C: V5V6
D: V1V2V3
E: V1V2V3V4
Vezi raspuns
19. [BCI10075] Sunt contraindicatii relative pentru adminsitrarea de heparine cu EXCEPTIA: (PG 130)
A: Chirurgie recenta
B: Asocierea cu AINS
C: Injectii intramusculare
D: Pericardita
E: Disectia aortica
Vezi raspuns
20. [BCI10076] NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice: (PG133)
A: Inlocuire valvulara in pozitie aortica
B: Antecedente de AVC
C: Contrast spontan intens in atriul stang
D: SM asociata
E: FEVS < 35%
21. [BCI10081] In tratamentul infarctului miocardic fara supradenivelare de ST avem, cu EXCEPTIA: (73)
A: analgezice
B: aspirina
C: clopidogrel
D: repaus
E: betablocante
Vezi raspuns
22. [BCI10086] Teritoriile EKG pentru diagnosticul unui infarct INFERIOR sunt: (pag. 69)
A: DI, aVL
B: DI, DII, aVL
C: DII, DIII, aVF
D: DII, DIII, AVL
E: DI, DII, DIII
Vezi raspuns
23. [BCI10124] Pulsul paradoxal se intalneste in urmatoarele patologii (pag 59) ()
A: Infarct de ventricul stang
B: Edem pulmonar acut
C: Tamponada cardiaca
D: Infarct septal
E: ACOMI
Vezi raspuns
24. [BCI10126] Care dintre urmatoarele teste de ischemie are o sensibilitate medie? ()
A: Scintigrafie de efort
B: Scintigrafie Dipiridamol/persantina
C: Ecografie de efort
D: Ecografie dobutamina
E: ECG de efort
Vezi raspuns
25. [BCI10127] Infarctul teritoriului septal profund determina modificari electrocardiografice (ECG) in derivatiile : ()
A: VI V2 V3
B: V1 V2 V3 V4
C: V1 V2 V3 DII DIII aVF
D: V5 V6 DII DIII aVF
E: DII DIII aVF
Vezi raspuns
26. [BCI10128] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul sindromului coronarian acut cu supradenivelare de segment ST,
EXCEPTAND : ()
A: Se practica reperfuzie coronariana in urgenta pentru orice sindrom coronarian acut cu supradenivelare de segment ST (SCA ST)
examinat in primele 12 ore de la debut
B: Se desfasoara in unitatea de terapie intensiva cardiologica
C: Majoritatea cazurilor de infarct examinate in faza acuta fac obiectul unei coronarografii
D: Fibrinoliza este indicata intotdeauna, indiferent de timpul de deplasare inspre sala de coronarografie
E: Betablocantele sunt contraindicate in cazul socului cardiogenic
Vezi raspuns
27. [BCI10130] Despre moleculele anticoagulante este falsa urmatoarea afirmatie: ()

A: Danaparoida este indicata in trombopenia imunoalergia de tip 2 la heparina

B: Lepirudina inhiba indirect trombina
C: Derivatii hirudinei sunt extrasi din lipitori
D: Bivalirudina se poate administra iv, in SCA ST+
E: Dabigatranul are activitate antitrombinica
Vezi raspuns
28. [BCI10132] n caz de trombopenie imunologic de tip 2 la heparin, care este indicaia major de anicoagulant? (135)
A: Dabigatran
B: Lepirudin
C: Bivalirudin
D: Nadroparin
E: Dalteparin
Vezi raspuns
29. [BCI10139] In angorul stabil ,betablocantele sunt utilizate in : ()
A: insuficienta cardiaca
B: bradicardie
C: Bav de gradele 2 sau 3
D: astm sau BPOC severa
E: HTA
Vezi raspuns
30. [BCI10150] Complicatiile tardive in infarct NU includ: (72)
A: insuficienta ventriculara dreapta
B: insuficienta cardiaca ischemica
C: tulburari de ritm ventricular (TV sau FV)
D: sindrom Dressler
E: anevrism ventricular
31. [BCI10153] RIVA in infarct - AFIRMATIE FALSA: (71)
A: este intotdeauna bine tolerat
B: se administreaza beta blocante, fiind o tahicardie ventriculara
C: nu justifica niciun tratament
D: este patognomonic de o reperfuzie coronariana
E: frecventa de 80-100/min
Vezi raspuns
32. [BCI10161] Complicaie tardiv a infarctului miocardic este ()
A: Edem pulmonar acut
B: oc cardiogenic
C: Moarte subit
D: Anevrism ventricular
E: Ritm idioventricular accelerat
Vezi raspuns
33. [BCI10163] Liza celulara provocata in ischemia acuta a membrelor are urmatoarele consecinte(pag 81 ) : ()
A: aparitia rabdomiolizei
B: necroza tubulara acuta
C: hiperkalemie
D: hipercalcemie
E: variantele A B C sunt corecte
Vezi raspuns
34. [BCI10172] Durerile functionale sunt frecvente la pacientii cu: (63*)
A: insuficienta aortica
B: stenoza mitrala
C: stenoza pulmonara
D: coarctatie de aorta
E: prolaps valvular mitral
Vezi raspuns
35. [BCI10177] Care este Markerul de necroza miocardica care se normalizeaza cel mai tarziu? (69)
A: LDH
B: CPK-MB
C: Mioglobina
D: Troponina I
E: TGO-ASAT
Vezi raspuns
36. [BCI10178] Care este Markerul de necroza miocardica care se normalizeaza cel mai repede? (69)

A: LDH
B: Mioglobina
C: Troponina I
D: CPK
E: CPK-MB
Vezi raspuns
37. [BCI10181] care sunt indicatiile actuale pentru coronarografie? ()
A: pentru orice angor din start, exceptie pacient varstnic si cu stare generala proasta
B: in functie de caracteristicile clinice ale angorului
C: dupa un test de ischemie negativ
D: doar daca angorul este jenant, refractar la tratament
E: doar daca diagnosticul de angor ramane indoielnic dupa un test de ischemie
Vezi raspuns
38. [BCI10182] ce reprezinta asocierea: unda Q profunda si supradenivelare minora a segm ST?? (pag 69)
A: infact anterior
B: infarct foarte recent
C: infarct tardiv
D: infarct semi-recent
E: angina stabila de efort
Vezi raspuns
39. [BCI10007] Diagnosticul de anevrism ventricular stng la un pacient cu infarct miocardic acut se bazeaz pe urmtoarele (pg. 72)
A: Persistena supradenivelrii segmentului ST peste 3 sptmni
B: Fenomene de insuficien ventricular stng
C: Apariia Sindromului Dressler
D: Tulburri de ritm ventricular recurente
E: Suflu sistolic de insuficien mitral ischemic nou aprut
Vezi raspuns
40. [BCI10008] Complicaii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul stng sunt (pg. 71)
A: Ruptura peretelui liber ventricular
B: Sindromul Dressler
C: Insuficiena mitral ischemic
D: Tromboembolismul pulmonar
E: Blocurile atrio-ventriculare
41. [BCI10010] Sindromul coronarian acut fr supradenivelare de segment ST se caracterizeaz prin urmtoarele (pg. 72)
A: Apare n special la pacienii tineri fr circulaie colaterala eficient
B: Apare deseori la pacieni cu leziuni trivasculare severe i complexe
C: Evolueaz frecvent spre insuficien cardiac ischemic
D: Asociaza frecvent complicaii mecanice gen ruptur de perete liber ventricular
E: Apare consecutiv rupturii plcii de aterom pe fondul unei circulaii colaterale deficitare
Vezi raspuns
42. [BCI10011] Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru sindromului Prinzmetal este sugerat de urmtoarele (pg. 60)
A: Supradenivelare de segment ST difuz tranzitorie
B: Supradenivelare de segment ST concav n sus
C: Supradenivelare de segment ST gigant convex n sus, unde T gigante
D: Supradenivelare de segment ST corectat de nitroglicerin
E: Subdenivelare de segment ST focalizat la un teritoriu vascular
Vezi raspuns
43. [BCI10012] Care din urmtoarele elemente sugereaz o pericardit acut (pag.60)
A: Supradenivelare concav n sus
B: Subdenivelare convex n sus
C: Supradenivelare ST rezistent la trinitrin
D: Subdenivelare ST rezistent la trinitrin
E: Subdenivelare a PQ, microvoltaj
Vezi raspuns
44. [BCI10013] Spasmul coronarian Prinzmetal este sugerat de (pag.60)
A: Supradenivelare ST rezistent la trinitrin
B: Supradenivelare ST corectat cu trinitrin
C: Supradenivelare focalizat la un teritoriu vascular
D: Supradenivelare moderat, fix, neevolutiv
E: Supradenivelare gigant, convex n sus, unde T gigante
Vezi raspuns
45. [BCI10014] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de markerii de necroz miocardic sunt adevrate (pag.69)

A: Troponina I are vrful la 12 ore

B: LDH are pozitivare la 48 ore
C: Mioglobina se normalizeaz la 3 zile
D: CPK-MB se normalizeaz la 2 zile
E: TGO-ASAT se normalizeaz la 5 zile
Vezi raspuns
46. [BCI10016] Despre Troponina I se pot spune urmtoarele (pag.69)
A: Se normalizeaz n Z3
B: Se pozitiveaz n H4
C: Are vrful n H12
D: Se normalizeaz n Z7
E: Are vrful n H24
Vezi raspuns
47. [BCI10017] Despre mioglobin sunt adevrate urmtoarele, cu excepia (pag.69)
A: Se pozitiveaz la 2-4 ore
B: Are vrful la 16 ore
C: Se normalizeaz la 3 zile
D: Se normalizeaz la 24-36 ore
E: Se pozitiveaz la 24 ore
Vezi raspuns
48. [BCI10018] Care dintre urmtorii markeri de necroz se monitorizeaz la fiecare 24 ore n SCA cu supradenivelare permanent de ST
(pag.70)
A: Mioglobina
B: TGO-ASAT
C: Troponina
D: LDH
E: CK
Vezi raspuns
49. [BCI10019] Reprezint indicaii ale cardiostimulrii (pag.71)
A: BAV indiferent de grad
B: asocierea bloc drept i hemibloc anterior stng sau posterior stng
C: BAV ale infarctului anterior
D: alternana bloc stng/bloc drept
E: BAV ale infarctului inferior
Vezi raspuns
50. [BCI10020] Despre infarctul de ventricul drept sunt adevrate urmtoarele (pag.71)
A: Tratamentul cuprinde diuretice i derivai nitrai
B: Se complic frecvent cu stare de oc i tulburri de conducere
C: Pe ECG apare supradenivelare a segmentului ST n V3R i V4R
D: Prognosticul este pozitiv
E: Se evit efectuarea coronarografiei
51. [BCI10021] Despre clasificarea internationala Killip se pot spune urmtoarele (pag. 71)
A: Mortalitatea n stadiul III este 44%
B: n stadiul II ralurile crepitante depesc 1/2 din cmpurile pulmonare
C: EPA este prezent n stadiile II-III
D: n stadiul I ralurile crepitante nu depesc 1/2 din cmpurile pulmonare
E: n stadiul II mortalitate este 30%
Vezi raspuns
52. [BCI10022] Contraindicaii relative ale tromboliticelor sunt urmtoarele, cu excepia (pag.128)
A: Masaj cardiac recent
B: Coagulopatie cunoscut, patologie a hemostazei
C: AIT care dateaz de mai puin de 6 luni
D: Traumatism cranian<1 lun
E: HTA necontrolat peste 180 mmHG
Vezi raspuns
53. [BCI10023] Reprezint contraindicaii absolute ale tromboliticelor urmtoarele, cu excepia (pag.128)
A: Traumatism sau chirurgie major ce dateaz de mai puin de 21 de zile
B: Tratament cu AVK
C: Sngerare GI care dateaz c mai puin de 1 lun
D: Disecie aortic
E: Puncie a vaselor mari necompresibile
Vezi raspuns

54. [BCI10026] Potenializarea AVK se produce prin (pag.134)

A: Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni
B: Reducerea nivelului de vit.K
C: Inducerea catabolismului hepatic al AVK
D: Diminuarea fixrii proteice
E: Creterea nivelului de vit.K
Vezi raspuns
55. [BCI10027] Inhibarea AVK se produce prin (pag.134)
A: Diminuarea fixrii proteice
B: Reducerea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni
C: Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni
D: Diminuarea absorbiei digestive
E: Inducerea catabolismului hepatic al AVK
Vezi raspuns
56. [BCI10028] Prin interaciunea AINS cu AVK se produc urmtoarele, cu excepia (pag.134)
A: Diminuarea fixrii proteice
B: Creterea absorbiei digestive a AVK
C: Reducerea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni
D: Inhibarea catabolismului hepatic al AVK
E: Reducerea nivelului de vit.K
Vezi raspuns
57. [BCI10030] Inhibarea catabolismului hepatic al AVK se produce datorit (pag.134)
A: Fenitoin
B: Allopurinol
C: Cloramfenicol
D: Chinine
E: Ketoconazol
Vezi raspuns
58. [BCI10031] Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni apare datorit (pag.134)
A: AINS
B: Amiodaron
C: Estrogeni
D: Antibiotice
E: Corticoizi
Vezi raspuns
59. [BCI10032] Care dintre urmtoarele produc diminuarea fixrii proteice a AVK (pag.134)
A: AINS
B: Hipertiroidismul
C: Alcool
D: Miconazol
E: Fibrai
Vezi raspuns
60. [BCI10034] Febra asociat durerii toracice este cauzat de (pg. 59)
A: Disecia de aort
B: Infarctul miocardic
C: Pneumotorax
D: Ulcerul gastroduodenal
E: Embolia pulmonar
61. [BCI10035] Nu caracterizeaz modificrile ECG din pericardita acut ()
A: Subdenivelare difuz
B: Supradenivelare concav n sus
C: Subdenivelare convex n sus
D: Subdenivelare de PQ
E: Fr evoluie spre unda Q
Vezi raspuns
62. [BCI10037] ECG-ul n durerea toracic este neinterpretabil n urmtoarele situaii ()
A: QT lung
B: HVS
C: BRS
D: Digital
E: Stimulator cardiac
Vezi raspuns

63. [BCI10038] Tulburrile de repolarizare secundare apar n urmtoarele, cu excepia ()

A: Bloc de ramur
B: WPW
C: Infarct miocardic
D: Repolarizare precoce
E: Sindrom Brugada
Vezi raspuns
64. [BCI10039] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre D-dimeri ()
A: Cresc n caz de flebit
B: Cresc n caz de embolie pulmonar
C: Sunt foarte specifici
D: Sunt foarte sensibili
E: Au fost foarte puine rezultate fals pozitive
Vezi raspuns
65. [BCI10040] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre embolia pulmonar ()
A: Se confirm prin Eco Doppler pulmonar
B: Indicaie de fibrinoliz n caz de embolie pulmonar complicat cu infarct pulmonar
C: Anticoagulare numai dup ce dg. este confirmat
D: Dg este evocat clinic
E: Diagnosticul este sprijinit pe ECG, d-dimeri
Vezi raspuns
66. [BCI10044] Tratamentul angorului de efort curprinde ()
A: Diuretic
B: Betablocante
C: Statina
D: Revasculare prin angioplastie
E: Clopidogrel
Vezi raspuns
67. [BCI10045] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST n teritoriu antero-septo-apical prezint supradenivelare de ST n ()
A: DI
B: V6
C: V2
D: V4
E: aVF
Vezi raspuns
68. [BCI10046] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST n teritoriul infero-latero-bazal prezint supradenivelare de ST n ()
A: V1
B: V2
C: DI
D: aVF
E: V9
Vezi raspuns
69. [BCI10047] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST n teritoriu apical prezint supradenivelare de ST n ()
A: DI
B: V3
C: V4
D: V6
E: aVL
Vezi raspuns
70. [BCI10048] Tratamentul infarcului miocardic acut cu supradenivelare ST cuprinde ()
A: IEC din primele ore
B: Reperfuzie coronarian pentru orice infarct
C: Clopidogrel
D: Morfin
E: Aspirin
71. [BCI10049] Clasificarea internaional Killip ()
A: Stadiu I cuprinde ocul cardiogen
B: Stadiul III are o mortalitate n faza acut de 80-100%
C: Stadiul II are o mortalitate n faza acut de 30%
D: Stadiul I cuprinde EPA
E: Stadiul IV presupune oc cardiogen
Vezi raspuns

72. [BCI10050] Tulburrile de ritm post infarct cuprind ()

A: TV
B: RIVA
C: BAV
D: Fibrilaie atrial
E: Extrasistole ventriculare
Vezi raspuns
73. [BCI10051] Sindromul Dressler se caracterizeaz prin (pg. 72)
A: Pericardit cu artralgii
B: Nu necesit tratament
C: Sindrom inflamator
D: Apare n sptmna 4
E: Se trateaz cu antiinflamatoare
Vezi raspuns
74. [BCI10052] ECG n SCA ST- ()
A: Supradenivelare de ST
B: Subdenivelare de ST (n formele uoare)
C: Inversia undelor T
D: Frecvent normal n afara acceselor dureroase
E: Posibil evoluie spre unda q
Vezi raspuns
75. [BCI10053] Tratamentul postinfarct cu epleron este indicat n caz de ()
A: La toi pacienii postinfarct
B: Dup implantare de stent
C: FEVS<40%
D: Semne clinice de IVS
E: n asociere cu atorvastatin
Vezi raspuns
76. [BCI10059] CI absolute de administrare a heparinei sunt ()
A: Alergia
B: Anomalia hemostazei
C: Injeciile IM
D: HTA sever
E: Pericardita
Vezi raspuns
77. [BCI10060] Factorii de coagulare dependeni de vitamina K sunt ()
A: Protrombina
B: Proconvertina
C: Proteina C i S
D: Factor VIII
E: Factor Stuart
Vezi raspuns
78. [BCI10061] CI ale AVK reprezint ()
A: HTA malign
B: AVC ischemic recent
C: Sarcin n al doilea trimestru
D: Pericardit
E: Alergia
Vezi raspuns
79. [BCI10062] Inhib activitatea AVK ()
A: Cimetidina
B: Cloramfenicolul
C: Fibraii
D: Griseofulvin
E: Corticoizii
Vezi raspuns
80. [BCI10063] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la Clopidogrel ()
A: Inhib calea ciclooxigenazei
B: Se administreaz obligatoriu o lun n caz de stent acoperit
C: Blocheaz agregarea mediat de adenozin difosfat
D: Trebuie continuat timp de 1 an dup infarct miocardic stentat cu stent activ
E: Se administreaz n caz de alergie la aspirin

81. [BCI10074] Este FALS despre heparine: (pg128)

A: Cele nefractionate au greutate moleculara mare
B: LMWH sunt obtinute prin selectia lanturilor scurte a polimerilor fragmentati de heparina nefractionata
C: Pierderea lanturilor lungi de catre LMWH provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa
D: Pentazaharidul este responsabil de activitatea anti-Xa
E: Proportia anti IIa/Xa este de 2 pentru heparinele nefractionate
Vezi raspuns
82. [BCI10077] In caz de tulburari conductive secundare infarctului miocaridc, indicatiile cardiostimularii sunt urmatoarele: (pg. 71)
A: BAV ale infarctului inferior, de gradele 2 si 3 prost tolerate, care nu raspund la atropina sau isoprenalina
B: BAV ale infarctului inferior, chiar daca sunt bine tolerate
C: BAV ale infarctului anterior
D: Alternanta bloc stang/ bloc drept
E: Bloc stang si hemibloc drept
Vezi raspuns
83. [BCI10078] Managementul infarctului de ventricul drept cuprinde: (pg. 71)
A: Derivati nitrati
B: Umplere vasculara(coloizi)
C: Diuretice
D: Dobutamina
E: Coronarografie in urgenta, in vederea unei angioplastii
Vezi raspuns
84. [BCI10079] Implantarea unei sonde de cardiostimulare se face in: ()
A: BAV grad 2 sau 3 prost tolerat
B: BAV al infarctului miocardic inferior
C: Alternanta bloc stang/ bloc drept
D: Bloc de ramura dreapta
E: Hemibloc stang
Vezi raspuns
85. [BCI10080] Complicatiile SCA non ST sunt: (73)
A: Moartea subita
B: Anevrism ventricular
C: Recidive anginoase
D: SCA ST+
E: Insuficienta cardiaca
Vezi raspuns
86. [BCI10082] Managementul postinfarct cuprinde in mod obisnuit: (74)
A: bilant glucidic anual
B: examene izotopice punctual
C: tratament cu clopidogrel si aspirina cel putin 1 luna in cazul stentului activ
D: ramipril 5-10 mg/zi
E: radiografie toracica
Vezi raspuns
87. [BCI10083] In cadrul durerii toracice, o insuficienta cardiaca dreapta izolata ne indica: (59)
A: embolie pulmonara
B: tamponada
C: pericardita
D: infarct al ventriculului drept
E: miocardita
Vezi raspuns
88. [BCI10084] Betablocantele se administreaza in tratamentul angorului stabil ,cu exceptia: (pag.66)
A: insuficienta cardiaca
B: tahicardie
C: bradicardie
D: astm
E: anemie
Vezi raspuns
89. [BCI10085] Sunt cauze de dureri toracice: (60)
A: zona zoster
B: patologie vezicala
C: tumora cervicala
D: patologie pancreatica
E: patologie renala
Vezi raspuns

90. [BCI10087] ECG-ul este dificil interpretabil sau neinterpretabil in urmatoarele situatii: (pag.60)
A: stimulator cardiac
B: bloc de ramura dreapta
C: bloc de ramura stanga
D: hipertrofie ventriculara stanga majora
E: tulburari metabolice sau administrare de digitalice
91. [BCI10088] Care din urmatoarele reprezinta contraindicatii ale testelor de ischemie: (pag.65)
A: insuficienta cardiaca severa
B: tulburari de ritm ventricular
C: stenoza aortica stransa simptomatica
D: tahicardie
E: stare de soc
Vezi raspuns
92. [BCI10089] Factorii de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice sunt reprezentati de" (pag.133)
A: inlocuire valvulara mecanica in pozitie mitrala tricuspida sau pulmonara
B: pericardita
C: fibrilatie atriala
D: tahicardie ventriculara
E: contrast spontan intens in atriul stang
Vezi raspuns
93. [BCI10090] Dupa initierea terapiei cu AVK, monitorizarea ulterioara a INR-ului se realizeaza: (135)
A: la 24 ore de la debutul tratamentului
B: cel mult lunar
C: saptamanal pana la stabilizarea la 2 recoltari succesive
D: la fiecare 48 ore a INR in zona terapeutica
E: in cursul hemoragii sau tl\ulburarilor digestive susceptibile de a modifica eficienta
Vezi raspuns
94. [BCI10091] Urmatoarele afirmatii despre farmacocinetica heparinelor sunt adevarate: ()
A: administrare doar intravenos sau subcutanat
B: LMWH are biodisponibilitate mai buna decat heparina nefractionata
C: LMWH are fixare proteica mai puternica decat heparina nefractionata
D: timpul de injumatatire este 60 minute in administrarea iv si 2-4 ore in sc, pentru heparina nefractionata
E: timpul de injumatatire este 4 ore in iv si 12-20 de ore in sc pentru LMWH
Vezi raspuns
95. [BCI10092] Produsele disponibile ale heparinelor sunt: ()
A: heparinat de sodiu 1 ml = 5000 UI: heparina nefractionata intravenoasa
B: heparinat de calciu 1 ml = 25 000 UI, 1 mg = 100 - 200 UI: heparina nefractionata subcutanata
C: Enoxaparina, 100 mg = 10 000 UI anti-Xa: LMWH
D: Nadroparina, 1 ml = 10 250 UI anti-Xa: heparina nefractionata
E: Tinzaparina, 1 ml = 20 000 UI anti-Xa: LMWH
Vezi raspuns
96. [BCI10093] Indicatiile heparinei nefractionate sunt: ()
A: preventia bolii tromboembolice venoase: Calciparina 5 000 UI sc, 2 ore inainte, apoi/8 ore, in caz de risc moderat
B: tratament curativ al bolii tromboembolice venoase: heparina sc
C: SCA cu supradeniverale si fara supradenivelare de ST, INR 2.5-3.5
D: AVC ischemic de origine cardiaca embolica
E: fibrilatie atriala, proteza valvulara mecanica, embolie pulmonara, embolie arteriala: 500 UI/kg/zi in 3 injectii
Vezi raspuns
97. [BCI10094] Indicatiile LMWH sunt: ()
A: preventia bolii tromboembolice venoase: prima injectie sc 4 ore inainte, apoi 1 injectie sc/zi, in caz de risc moderat
B: tratamentul curativ al TVP
C: tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate
D: tratamentul curativ al SCA fara supradenivelare de ST
E: tratamentul curativ al SCA cu supradenivelare de ST
Vezi raspuns
98. [BCI10095] Indicatiile Fondaparinux sunt: ()
A: preventia bolii tromboembolice venoase: 1 injectie 2,5 mg/zi sc
B: curativ pentru TVP: 1 injectie 2,5 mg/zi sc
C: curativ pentru embolia pulmonara necomplicata: 1 injectie 7,5 mg/zi sc
D: SCA fara supradenivelare permanenta de ST: 1 insectie 2,5 mg/zi sc
E: SCA cu supradenivelare permanenta de ST: 1 insectie 2,5 mg/zi sc
Vezi raspuns

99. [BCI10096] Contraindicatiile absolute ale heparinelor sunt: ()

A: alergie la heparina
B: hemoragii in curs sau recente, in special cerebromeningeale (< 2 saptamani) sau viscerale (10 zile)
C: chirurgie neurooftalmologica sau traumatism cranian grav (<1 luna)
D: hemofilie, trombopenie
E: injectii intramusculare sau intraarticulare
Vezi raspuns
100. [BCI10097] Contraindicatii relative ale heparinelor sunt: ()
A: alergie la heparina
B: chirurgie recenta
C: hemoragie in curs sau recenta
D: HTA severa, ulcer gastroduodenal evolutiv, asocierea cu AINS, aspirina, clopidogrel
E: endocardita infectioasa ( fara exceptii), pericardita, disectie de aorta
101. [BCI10098] Efectele secundare ale heparinelor sunt, cu exceptia: ()
A: hemoragice
B: trombopenii
C: osteoporoza, hiperkaliemia, eruptii cutanate, cresterea transaminazelor
D: gastralgii, greturi, urticarie, alopecie
E: aplazii nazale, calcificari epifizale, retard psihomotor
Vezi raspuns
102. [BCI10099] Testele de anticoagulare cu heparina sunt: ()
A: TCA 2-3 ori martorul (60 - 90 secunde) pentru heparina nefractionata
B: heparinemie 0,4 - 0,6 UI/ml pentru LMWH
C: anti-Xa 0,5 - 1 UI/ml pentru LMWH
D: pentru fondaparinux si LMWH in scop preventiv nu sunt necesare, daca nu exista insuficienta hepatica sau renala sau semne
hemoragice
E: nu sunt necesare teste de coagulare
Vezi raspuns
103. [BCI10100] Adaptarea dozelor de heparina se face astfel: ()
A: TCA <2: crestere cu 100 UI/h
B: heparinemie <0,4: scaderea cu 100UI/h
C: TCA >3 sau heparinemie >0,6: diminuare cu 100UI/h
D: TCA >4: oprire 1 ora, apoi reluare diminuand cu 100UI/h
E: doza de anti-Xa se adapteaza cu 10-20 UI/kg/zi
Vezi raspuns
104. [BCI10101] Frecventa testelor de anticoagulare cu heparina este: ()
A: heparina nefractionata: 4 ore dupa debutul perfuziei sau 4 ore dupa a doua injectie
B: heparina hefractionata: 4 ore dupa modificarea dozei
C: heparina nefractionata: zilnic, daca nu se fac modificari
D: LMWH: 4 ore dupa a doua injectie
E: LMWH: 4 ore dupa debutul perfuziei
Vezi raspuns
105. [BCI10102] Urmatoarele informatii despre tranzitia AVK-heparina sunt adevarate: ()
A: INR adaptat sau prea crescut: oprirea heparinei (indiferent de TCA)
B: INR adaptat sau prea crescut: la nevoie, diminuarea dozei de AVK
C: TCA normal, INR sczut: heparina idem, crestere AVK
D: TCA prea crescut, INR sczut: diminuarea heparinei, diminuarea AVK
E: TCA prea scazut, INR sczut: cresterea heparinei, cresterea AVK
Vezi raspuns
106. [BCI10104] Tratamentul trombolitic in infarctul miocardic se poate realiza astfel: ()
A: alteplaza: 15 mg IVD, apoi 0.75 mg/kg/30 min, apoi 0.5 mg/kg/60 min (total <100 mg)
B: tenecteplaza: 10 U (2 bolus la interval de 30 de minute)
C: streptokinaza: 1,5 M U/45 min
D: alteplaza: < 3 ore
E: alteplaza: bolus iv de 10 mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de 90 mg in 2 ore
Vezi raspuns
107. [BCI10105] Urmatoarele afirmatii despre mecanismul de actiune al tromboliticelor sunt adevarate: ()
A: activarea plasminogenului in plasmina se face mai rapid de catre TBL decat tPA
B: heparina intravenoasa continua trebuie asociata TBL spre a evita reocluzia vaselor repermeabilizate
C: administrarea heparinei nefractionate se incepe imediat cu tenecteplaza
D: administrarea heparinei se incepe la distanta in cazul alteplazei (cand fibrinogenul >1g/l)
E: hemisuccinatul de hidrocortizon se asociaza sistemetic streptokinazei: 100 mg bolus iv, apoi perfuzie continua 50 mg/6 ore
Vezi raspuns

108. [BCI10106] Indicatiile tromboliticelor sunt urmatoarele: ()

A: infarctul miocardic diagnosticat in primele 12 ore
B: EP cu soc hemodinamic
C: tromboza ocluziva valvulara, pentru subiectii cu risc operator scazut
D: AVC ischemic in faza acuta: in primele 6 ore dupa aparitia simptomelor, si dupa ce s-a eliminat diagnosticul de hemoragie
intracraniana
E: ocluzia unui cateter central cu camera (in situ)
Vezi raspuns
109. [BCI10107] Contraindicatiile relative ale fibrinoliticelor sunt: ()
A: endocardita infectioasa, insuficienta hepatocelulara severa (ciroza), punctia vaselor mari necompresibile
B: varsta peste 65 de ani
C: disectie aortica
D: sangerare gastro-intestinala < 1 luna
E: puseu ulceros < 1 luna
Vezi raspuns
110. [BCI10108] Urmatoarele sunt contraindicatii absolute ale TBL: ()
A: AVC ischemic < 6 luni
B: AIT < 6 luni
C: traumatism cranian <1 luna
D: traumatism sau chirurgie majora < 21 zile
E: coagulopatie cunoscuta, patologie a hemostazei, tratament cu AVK
111. [BCI10109] Efectele secundare ale TBL sunt, cu exceptia: ()
A: hemoragii
B: reactii alergice
C: trombopenii
D: osteoporoza
E: hiperkaliemia
Vezi raspuns
112. [BCI10110] Durata tratamentului cu AVK este: ()
A: TVP distala izolata: 6 saptamani
B: TVP proximala cu factor de risc tranzitoriu reversibil ( chirurgie, traumatism, tratamente hormonale): 3 luni
C: TVP sau EP idiopatica: cel putin 6 luni ( tratament anticoagulant pe termen lung cu atat mai mult cu cat riscul hemoragic este mai
scazut)
D: TVP sau EP si cancer: pe viata intotdeauna
E: TVP sau EP recidivanta: pe viata
Vezi raspuns
113. [BCI10111] Caracteristicile farmacodinamice ale AVK sunt: ()
A: puternica absorbtie digestiva
B: puternica fixare proteica
C: metabolism hepatic
D: metabolism renal
E: fixare proteica de ordinul 75%
Vezi raspuns
114. [BCI10112] Urmatoarele afirmatii despre AVK sunt adevarate: ()
A: Warfarin: timp de actiune 36-72 ore, durata de actiune 3-5 zile
B: Acenocumarol: timp de actiune 36-72 de ore, durata de actiune 2-3 zile
C: Fluindione: timp de actiune 24-48 ore, durata de actiune 2-3 zile
D: Acenocumarol se administreaza de 2 ori pe zi
E: Warfarin si Fluindione se administreaza 1 data pe zi
Vezi raspuns
115. [BCI10113] Indicatiile AVK in caz de fibrilatie atriala sunt: ()
A: FiA + SM sau bioproteza: AVK pe termen lung, INR tinta 2-3
B: FiA + proteza mecanica: AVK pe termen lung INR tinta 2.5-3.5
C: scor CHADS2 >=2: AVK pe termen lung INR intre 2.5-3.5
D: scor CHADS2 = 1 AVK pe termen scurt INR intre 2 si 3 sau aspirina 75 -325 mg/zi
E: scor CHADS2 = 0 aspirina 75-325 mg/zi
Vezi raspuns
116. [BCI10115] Contraindicatiile AVK sunt: ()
A: alaptare, sarcina in primul si al treilea semestru
B: alergie la produs
C: hemoragie patenta, ulcer gastrodueodenal recent
D: HTA maligna, pericardita, anevrism de aorta
E: neurochirurgie sau chirurgie oftalmologica recenta, AVC ischemic recent
Vezi raspuns

117. [BCI10116] Diminuarea fixarii proteice a AVK este realizata de: ()

A: AINS, aspirina in doze mari
B: sulfamide hipoglicemiante sau antibiotice
C: fibrati
D: miconazol
E: fenitoina
Vezi raspuns
118. [BCI10117] Urmatoarele medicamente induc catabolismul hepatic ai AVK: ()
A: barbiturice, carbamazepina, fenitoina
B: meprobamat
C: rifampicina
D: griseofulvina
E: allopurinol
Vezi raspuns
119. [BCI10118] Efectele proprii cumarinicelor sunt urmatoarele: ()
A: gastralgii
B: greturi
C: urticarie, alopecie, ulceratii bucale
D: aplazii nazale
E: retard psihomotor
Vezi raspuns
120. [BCI10119] Modalitatile de prescriere ale AVK sunt: ()
A: se va incepe cu 1 comprimat pe zi
B: se va incepe cu 3/4 comprimat pe zi la subiectul varstnic, greutate scazuta, insuficienta hepatica sau renala moderata)
C: se modifica posologia cu 1/4 comprimat
D: monitorizare ulterioara a INR la 48-96 ore dupa orice modificare a posologiei, la fiecare 24 de ore in zona terapeutica
E: se va interzice in mod formal orice injectie intramusculara sau extractie dentara sub AVK, precum si practicarea sporturilor violente
121. [BCI10120] Alte molecule anticoagulate: ()
A: danaparoida
B: heparinoide (lepirudina)
C: bivalirudina
D: dabigatran
E: derivati ai hirudinei (danaparoida)
Vezi raspuns
122. [BCI10121] Indicatiile anti-GPIIb/IIIa sunt: ()
A: SCA ST- cu risc crescut
B: SCA ST+ in sala de cateterism in caz de tromb masiv
C: angioplastie coronara complexa
D: AVC
E: ACOMI
Vezi raspuns
123. [BCI10123] Sunt semne ale disectiei aortice (pag 60) ()
A: Asimetrie tensionala
B: Prezenta pulsului periferic
C: Suflu de insuficienta mitrala
D: Ischemie a membrelor
E: Puls paradoxal
Vezi raspuns
124. [BCI10125] Durerea in patologia cardiaca se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia (pag 59): ()
A: Durerea in infarct dureaza cateva minute
B: Angorul are sediu medio- si retrosternal
C: Angorul apare postprandial
D: Durerea din infarct se calmeaza la trinitrina
E: Durerea constrictiva caracterizeaza pericardita
Vezi raspuns
125. [BCI10129] Care din urmatoarele sunt cai posibile de activare a plachetelor pentru formarea unui tromb fibrinoplachetar? (pg 136) (pg
136)
A: Sinteza prostaglandinelor prin intermediul ciclooxigenazei
B: Adeziunea plachetelor la colagen subendotelial
C: Secretia de PDGF
D: Sinteza de adenozin difosfat
E: Activarea receptorilor GPIIb/IIIa prin fibrinogen
Vezi raspuns

126. [BCI10131] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre complicatiile precoce ale IMA: ()
A: Blocurile nodale ce apar in IMA inferioare raspund bine la administrarea de atropina
B: In socul cardiogen se administreaza ca inotrop pozitiv dopamina
C: Stadiul I din clasificarea Killip are o mortalitate de 18% in faza acuta
D: RIVA este semn patognomonic de reperfuzie, fiind bine tolerat de catre pacienti
E: Se realizeaza preventia TV cu lidocaina in caz de fenomene repetitive (salve, bigeminism)
Vezi raspuns
127. [BCI10137] n cazul pericarditei acute, pe ECG se nregistreaz urmtoarele modificri, cu excepia: ()
A: supradenivelare concav n sus
B: evoluie spre unda Q i regresia segmentului ST
C: supradenivelare a ST rezistent la trinitrin
D: supradenivelare focalizat la un teritoriu vascular
E: subdenivelare a PQ, microvoltaj
Vezi raspuns
128. [BCI10138] Alegeti variantele corecte de raspuns cu referire la mecanismul tromboliticelor: ((127))
A: se mai numesc fibrinolitice
B: provoaca liza trombului fibrinoplachetar
C: activarea plasminogenului se face rapid in mod fiziologic
D: activarea plasminogenului se face lent prin tPA
E: heparina intravenoasa continua nu se asociaza tromboliticelor
Vezi raspuns
129. [BCI10140] MVO2 nu depinde de: (pg 64)
A: frecventa cardiaca (efort, tahicardie)
B: tensiunea parietala a miocardului
C: grosimea, diametrul si presiunea intraventriculara (legea Laplace)
D: pragul de ischemie
E: hiperglicemie
Vezi raspuns
130. [BCI10141] Monitorizarea in angorul stabil include: (pg 67)
A: controlul factorilor de risc: bilant glucidolipidic anual
B: depistarea complicatiilor: toleranta tratamentului
C: evaluarea eficacitatii tratamentului (semestrial sau trimestrial): frecventa crizelor, consumul de trinitrina, toleranta tratamentului
D: pragul de pozitivitate al testului de ischemie: sistematic
E: fara control coronarografic sistematic
131. [BCI10142] Markerii de necroza miocardica: (69, 73)
A: in SCA ST - cresterea acestora marcheaza retrospectiv evolutia spre un infarct sub-endocardic (prognostic nefavorabil)
B: tratamentul se va institui numai dupa cresterea lor
C: sunt utili in caz de indoiala asupra diagnosticului
D: au rol prognostic (varf enzimatic)
E: au rol cronologic (datare necroza)
Vezi raspuns
132. [BCI10143] Variatia Troponinei I in SCA cu supradenivelare permanenta de ST: (69)
A: pozitiva la 2-4 ore
B: pozitiva la 4 ore
C: varf la 12 ore
D: varf la 8-12 ore
E: normalizare in ziua 7
Vezi raspuns
133. [BCI10144] Mioglobina in SCA ST +: (69)
A: pozitiva la 4-8 ore
B: pozitiva la 2-4 ore
C: varf la 8-12 ore
D: normalizare in 36-48 de ore
E: normalizare in 24-36 ore
Vezi raspuns
134. [BCI10145] CPK - MB: (69)
A: pozitiva la 4-8 ore
B: pozitiva la 12 ore
C: varf la 12-24 ore
D: varf la 24 de ore
E: normalizare in ziua 2
Vezi raspuns

135. [BCI10146] Heparine seringi: (129)

A: dalteparina: 2500, 5000, 10 000 UI anti-Xa
B: tinzaparina: 0.5 ml, 0.7 ml, 0.9 ml anti-Xa (1 ml = 20 000 UI anti-Xa)
C: enoxaparina: 0.2 ml, 0.3 ml, 0.4 ml, 0.6 ml, 0.8 ml, 1 ml (1 ml = 10 250 UI anti-Xa)
D: nadroparina: 20, 40, 60, 80, 100 mg (100 mg = 10 000 UI anti-Xa)
E: fondaprina: 2.5, 5, 7.5 si 10 ml
Vezi raspuns
136. [BCI10147] Inainte de inceputul AVK: (135)
A: se va depista o insuficienta renala sau hepatica
B: se vor doza INR si TCA
C: INR este suficient pentru depistarea tulburarilor de hemostaza
D: se va depista o tulburare a crazei: hemoleucograma
E: se va stabili o cartografie sanguina
Vezi raspuns
137. [BCI10148] Sub tratament cu AVK: (135)
A: se interzice in mod formal consumul de alimente bogate in vitamina K
B: se interzice in mod formal orice injectie intramusculara sau extractie dentara
C: se determina INR in caz de tulburari digestive susceptibile de a modifica eficienta AVK
D: se determina INR cel putin lunar, dupa stabilizare
E: se determina INR la fiecare 48h pana la stabilizare la 2 recoltari succesive
Vezi raspuns
138. [BCI10149] Complicatii precoce in infarct: (72)
A: ritm idioventricular accelerat (TV lenta 80-100/min)
B: fibrilatie atriala, flutter atrial in infarctul complicat cu o insuficienta cardiaca
C: insuficienta cardiaca ischemica
D: infarct de ventricul drept
E: anevrism ventricular
Vezi raspuns
139. [BCI10151] Socul cardiogenic in infarct: (71)
A: coronarografia poate fi amanata
B: mortalitate de 80 % (prognostic foarte prost)
C: se administreaza frecvent un inotrop pozitiv (dobutamina)
D: asistenta circulatorie (contrapulsatie aortica)
E: umplere vasculara sistematica
Vezi raspuns
140. [BCI10152] Edemul pulmonar acut ca si complicatie in infarct: (71)
A: mortalitate in faza acuta de 80-100 % in stadiul IV Killip (soc cardiogenic)
B: mortalitate in faza acuta de 8 % in stadiul I Killip (infarct necomplicat)
C: se administreaza furosemid si derivati nitrati, cu exceptia starii de soc
D: dobutamina si contrapulsatie sistematic
E: coronarografie in urgenta
141. [BCI10154] BAV al infarctului inferior: (71)
A: necesita cardiostimulare, avand un prognostic negativ (traduce o necroza intinsa)
B: bloc nodal, in general benign si tranzitoriu
C: scapare ventriculara lenta
D: scapare ventriculara eficace
E: raspunde la atropina
Vezi raspuns
142. [BCI10155] SCA fara supradenivelare permanenta de ST: (72)
A: este secundar spasmului coronarian pe leziuni tritronculare severe, subocluzive, uneori dificil de revascularizat
B: este secundar unei rupturi de placa de aterom
C: ocluzie incompleta a arteri coronare
D: posibil infarct subepicardic (deci fara unda Q pe ECG)
E: nu necesita o reperfuzie coronariana in urgenta
Vezi raspuns
143. [BCI10156] In sindromul coronarian cu supradenivelare permanenta de segment ST, durerea anginoasa tipica poate lipsi la: ()
A: Diabetici
B: Confuzi
C: Sedati
D: Dementi
E: Astmatici
Vezi raspuns
144. [BCI10157] Fiziopatologia angorului stabil include urmatoarele, cu excepia: ()

A: Leziuni coronariene ce provoac o ischemie miocardic de efort, tranzitorie i reversibil prin dezechilibrul raportului aport/consum de
oxigen la nivel miocardic.
B: Ischemia induce anomalii ale metabolismului miocardic evideniate prin anomalii de relaxare i de contracie.
C: Leziuni coronariene ce provoac o ischemie miocardic de efort, tranzitorie i ireversibil prin dezechilibrul raportului aport/consum de
oxigen la nivel miocardic.
D: Ischemia induce anomalii ale metabolismului miocardic evideniate doar prin anomalii de relaxare.
E: Ischemia induce anomalii ale metabolismului miocardic evideniate doar prin anomalii de contracie.
Vezi raspuns
145. [BCI10158] ce poate arata ECG in afara crizelor anginoase,in cadrul bilantului unui pacient cu APS( angina pectorala stabila): ()
A: normal
B: HVS
C: bloc fascicular
D: sechele infarct
E: tulburare de conducere asociata
Vezi raspuns
146. [BCI10159] Cauze rare de angina pectorala stabila/ Infarct miocardic: ()
A: ateroscleroza
B: coronarita ( Boala Chagas)
C: boala Horton
D: Prinzmetal
E: coronarita ( Takayashu, sifilis)
Vezi raspuns
147. [BCI10160] sunt teste de efort in cadrul depistarii si managementului Bolii Cardiace Ischemice: ()
A: Scintigrafia cu persantina/ dipiridamol
B: Ecografia cu persantina /dipiridamol
C: Scintigrafia cu dobutamina
D: Ecografia cu dobutamina
E: ECG de efort
Vezi raspuns
148. [BCI10162] Care din urmtoarele medicamente inhib AVK (antivitaminele K)? ()
A: Laxativele
B: Barbiturice
C: Amiodarona
D: Allopurinol
E: Rifampicina
Vezi raspuns
149. [BCI10164] Dintre semnele digestive care pot nsoi durerea toracic, nu fac parte : ()
A: Hematemez
B: Melen
C: Hemoptizie
D: Astenie
E: Rectoragii
Vezi raspuns
150. [BCI10165] Urmatoarele afirmatii despre durerea toracica sunt adevarate: (59, 60*)
A: In pericardita, simptomele se accentueaza in tuse si inspir profund si sunt activate la palpare
B: Durerile esofagiene scad lent la administrarea de nitroglicerina
C: Durerile de tip rahidian au sediu dorsal si iradiere intercostala
D: Durerile functionale au durata de ordinul secundelor si sediu retrosternal sau sub-mamar stang
E: Durerile de tip pleural au sediu laterotoracic, la baza toracelui
151. [BCI10166] Se pot prezenta cu febra urmatoarele afectiuni: (59*)
A: infarctul miocardic
B: disectia de aorta
C: pneumotoracele
D: spondilodiscita
E: zona intercostala
Vezi raspuns
152. [BCI10168] Pot aparea in infarct urmatoarele: (59, 60*)
A: puls paradoxal
B: detresa respiratorie
C: alterarea starii generale
D: sindrom dismorfic
E: soc cardiogen
Vezi raspuns

153. [BCI10169] Troponina poate avea niveluri crescute in caz de: (61)
A: infarct rudimentar
B: miopericardita
C: embolie pulmonara
D: anemie cronica
E: hipoxemie acuta
Vezi raspuns
154. [BCI10170] Context sugestiv pentru disectie aortica: (62*)
A: Marfan
B: hipotensiune arteriala
C: hipertensiune arteriala
D: puls paradoxal
E: sarcina
Vezi raspuns
155. [BCI10171] Este adevarat despre managementul disectiei aortice: (62*)
A: chirurgie de urgenta pentru disectia de tip A
B: chirurgie de urgenta pentru disectia de tip B
C: control tensional optimal si/sau tratament endovascular in disectia de tip B
D: disectia de tip A are mortalitate spontana de 1% pe minut
E: endoproteza descoperita in caz de malperfuzie a unui organ
Vezi raspuns
156. [BCI10173] Elemente in favoarea angorului spastic: (65*)
A: sincope
B: sindrom Raynaud
C: migrene
D: edeme ale membrelor inferioare
E: dispnee
Vezi raspuns
157. [BCI10174] Despre tratamentul cu betablocante in angina stabila sunt adevarate: (66*)
A: poate fi inlocuit cu ivabradina in caz de contraindicatie
B: poate fi inlocuit cu blocante de Ca (amlodipina, diltiazem) in caz de contraindicatie
C: atenolol in functie de FEVS
D: bisoprolol 1,25 mg
E: contraindicate in insuficienta cardiaca
Vezi raspuns
158. [BCI10175] In monitorizarea angorului stabil se recomanda efectuarea: (67*)
A: ETT anual
B: bilant lipidic trimestrial
C: bilant glucidic anual
D: eficacitatea tratamentului semestrial
E: EKG trimestrial
Vezi raspuns
159. [BCI10176] Reactii alergice la indanediona: (135*)
A: leucopenie, neutropenie, trombocitopenie
B: leucopenie, neutropenie, limfopenie
C: nefropatie
D: hepatita
E: edem glotic
Vezi raspuns
160. [BCI10179] prin ce se caracterizeaza angina Prinzmetal? ()
A: apare la efort
B: apare in context vasospastic(sdr raynaud si palpitatii)
C: diagnosticul este pus preponderent pe EKG
D: se poate face coronarografie cu test de provocare cu Metergin
E: frecvent nocturn si la ore fixe
161. [BCI10180] care sunt leziunile de prognostic negativ ale coronarelor care pot sa apara la coronarografie? ()
A: leziuni proximale, regulate, scurte
B: stenoze stranse de trunchi comun
C: leziuni tritronculare
D: leziuni bitronculare
E: leziunile interventricularei anterioare proximale

Hipertensiunea arterial esenial

1. [HAS10015] Hipertensiunea arterial de gradul II se definete prin urmtoarele valori tensionale (pg. 52)
A: TA sistolic 140-159 mm Hg
B: TA diastolic 90-99 mm Hg
C: TA sistolic 160-179 mm Hg
D: TA diastolic > 110 mm Hg
E: TA sistolic > 180 mm Hg
Vezi raspuns
2. [HAS10016] HTA este un factor de risc cardiovascular independent deoarece determin (pg. 52)
A: risc de AVC crescut de 4 ori
B: mortalitate cardiovascular global crescut de 2 ori
C: risc de apariie a insuficienei cardiace crescut de 7 ori
D: risc de arteriopatie a membrelor inferioare i a aortei crescut de 3 ori
E: risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2 ori
Vezi raspuns
3. [HAS10017] Sunt considerati ca factori de risc cardiovascular (pg. 53)
A: Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce
B: Tabagismul oprit de peste 3 ani
C: Vrsta < 50 ani la barbat i < 60 ani la femeie
D: Consumul redus de alcool
E: HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex
Vezi raspuns
4. [HAS10018] Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor int (de rsunet ale HTA) este (pg. 53)
A: Grosimea intim-medie < 0,9 mm
B: Hipertrofia ventricular stng
C: Velocitatea undei de puls carotido-femurale (PWV) < 12 m/s
D: Albuminuria < 30 mg/zi
E: Clearance creatinina > 60 ml/min
Vezi raspuns
5. [HAS10019] Unul din semnele clinice de rsunet ale HTA este (pg. 53)
A: Sindromul metabolic
B: Boala hepatic
C: Boala pulmonar
D: Boala cardiac
E: Insuficiena venoas cronic
Vezi raspuns
6. [HAS10044] Referitor la HTA, care dintre urmtoarele este adevrat ()
A: Mortalitatea cardiovascular global este crescut de 6 ori
B: Risc de AVC de 7 ori
C: Insuficiena cardiac de 5 ori
D: Risc de arteriopatie de 4 ori
E: Risc de coronaropatie de 6 ori
Vezi raspuns
7. [HAS10045] Definirea HTA la MAPA n somn presupune ()
A: 120/65
B: 125/70
C: 125/65
D: 120/70
E: 125/75
Vezi raspuns
8. [HAS10046] Definirea HTA la MAPA la trezire presupune ()
A: 135/85
B: 135/80
C: 130/80
D: 135/80
E: 130/85
Vezi raspuns
9. [HAS10047] HTA de halat alb presupune MAPA normal cu valoare n cabinet > de ()
A: 135/85
B: 140/90
C: 145/90

D: 140/95
E: 140/85
Vezi raspuns
10. [HAS10048] Sunt considerai factori de risc n HTA urmtorii, cu excepia ()
A: Vrsta
B: Diabetul
C: Antcecendentele familiale de accident cardiovascular precoce
D: Fumatul
E: HDL>0,4 g/L
11. [HAS10068] tratamentul HTA necomplicate cuprinde? (10068)
A: Diuretice tiazidice
B: IEC
C: ARA II
D: Anticalcice
E: Aldosteronice
Vezi raspuns
12. [HAS10069] Tratamentul HTA cu DID? (10069)
A: IEC
B: ARA II
C: Anticalcice
D: IEC (ARA II daca exista intoleranta la IEC)
E: ARA II (IEC daca exista intoleranta la ARA II)
Vezi raspuns
13. [HAS10070] Tratamentul HTA asocite cu DNID? (10070)
A: ARA II
B: IEC
C: ARA II si Diuretic
D: Anticalcice, ARA II, IEC
E: ARA II, IEC
Vezi raspuns
14. [HAS10071] Tratamentul HTA cu HVS? (10071)
A: ARA II
B: Tiazidice
C: ARA II, IEC, Tiazidice
D: IEC, betablocante
E: ARA II, Tiazidice
Vezi raspuns
15. [HAS10072] Tratamentul HTA cu Insuficienta cardiaca? (10072)
A: IEC, ARA II, Diuretice tiazidice, Anticalcice, Betablocante
B: IEC sau ARA II, Tiazidice, Betablocante, Antialdosteronice, Anticalcice
C: ARA II, IEC
D: IEC sau ARA II, Tiazidice, Betablocante ale IC, Antialdosteronice
E: Doar diuretice.
Vezi raspuns
16. [HAS10073] Antecedentele de AVC asociate cu HTA se trateaza cu? (10073)
A: tiazidice
B: IEC
C: ARA II, IEC
D: IEC si tiazidice
E: ARA
Vezi raspuns
17. [HAS10082] Semnele evocatoare de hipercorticism sunt, cu exceptia: ()
A: facies cushingoid
B: obezitate
C: vergeturi
D: miastenie
E: tremuraturi
Vezi raspuns
18. [HAS10102] Factori de risc cardiovascular in cadrul evaluarii pacientului cu HTA includ, CU EXCEPTIA: (pag. 53 IV.)
A: Diabet tratat
B: Tabagism oprit de 2 ani
C: HDL <= 0,40 g/l indiferent de sex
D: Varsta >50 ani la femeie

E: Varsta >50 ani la barbat

Vezi raspuns
19. [HAS10104] Criteriile afectarii organelor tinta (semne paraclinice de rasunet ale HTA) cuprind urmatoarele, cu EXCEPTIA : ()
A: Hipertrofia ventriculara stanga
B: Grosimea intima-medie sub 0,9 mm
C: Velocitatea undei de puIs carotidofemurale PWV peste 12 m/s
D: Placa carotidiana
E: Microalbuminurie semnificativa (30-300mg/zi)
Vezi raspuns
20. [HAS10105] Examinare sistematic n HTA este: (pag 54)
A: Creatininemia i estimarea debitului de filtrare urinar
B: Glicemie postrandial
C: Kaliemie cu garou
D: Microalbuminuria (esenial la diabetici)
E: ECG de efort
21. [HAS10106] NU reprezint examinare sistematic n HTA: (pag 54)
A: glicemie a jeun
B: colesterol total, HDL, LDL i trigliceride
C: Creatininemia i estimarea debitului de filtrare glomerural
D: hemoglobin hematocrit
E: viteza undei de puls
Vezi raspuns
22. [HAS10108] HTA rezistent reprezint: (pag 55)
A: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei triterapii antihipertensive dintre care un diuretic tiazidic
B: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei biterapii antihipertensive dintre care un diuretic tiazidic
C: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei triterapii antihipertensive dintre care un anticalcic bradicardizant
D: Eec al scderii TA dup tratament cu Beta blocante
E: Eec al scderii TA dup monoteapie cu diuretice tiazidice
Vezi raspuns
23. [HAS10123] Medicatia recomandata in HTA esentiala necomplicata: ()
A: Betablocante
B: Diuretice tiazidice
C: IEC
D: ARA II
E: Anticalcice
Vezi raspuns
24. [HAS10125] Urmatoarele sunt examinari recomandate in HTA: ()
A: Kaliemie fara garou
B: Acid uric seric
C: Glicemie plasmatica
D: Fund de ochi
E: EKG de repaus
Vezi raspuns
25. [HAS10002] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la dg. afectrii organelor int n HTA sunt false (pag.53) ()
A: grosimea intim-medie >0.9
B: clearence-ul cretininei >60mL/min
C: PWV<12m/sec
D: microalbuminurie 30-300 mg/zi
E: HVS
Vezi raspuns
26. [HAS10003] Identificai care dintre urmtoarele reprezint examinri sistematice n HTA (pg. 54)
A: microalbuminuria
B: glicemia plasmatic postprandial
C: acid uric seric
D: fund de ochi
E: glicemia plasmatic a jeun
Vezi raspuns
27. [HAS10004] Care din urmtoarele sunt examinri recomandate n HTA (pag.54) ()
A: bandeleta urinar
B: cuantificarea proteinuriei daca BU este pozitiv
C: ECG de repaus
D: ETT
E: FO

Vezi raspuns
28. [HAS10005] Clase terapeutice de a doua intenie folosite n tratamentul HTA (pag.54) ()
A: antihipertensoare centrale
B: ARA II
C: Betablocante
D: Alfablocante
E: inhibitori calcici
Vezi raspuns
29. [HAS10006] Care dintre urmtoarele clase terapeutice se folosesc n tratamentul HTA la un pacient cu insuficien cardiac (pag.55) ()
A: diuretice tiazidice
B: inhibitori calcici
C: ARA II
D: anticalcice bradicardizante
E: antialdosteronice
Vezi raspuns
30. [HAS10007] Identificai clasele terapeutice folosite n tratamentul HTA la o gravid (pag.55) ()
A: IEC
B: diuretice tiazidice
C: Betablocante
D: inhibitori calcici
E: ARA II
31. [HAS10008] Urmtoarele clase terapeutice sunt utilizate n tratamentul HTA la un bolnav coronarian cronic (pag.55) ()
A: anti-aldosteronice
B: anti-calcice bradicardizante
C: diuretice tiazidice
D: IEC
E: Betablocante
Vezi raspuns
32. [HAS10009] Semne evocatoare n HTA renovascular (pag.56) ()
A: durere n zona lombar
B: suflu lombar
C: hiperK
D: poliarteriopatie
E: asimetrie de mrime a rinichilor
Vezi raspuns
33. [HAS10010] Sunt false urmtoarele afirmaii n legtur cu HTA renovascular (pag.56) ()
A: mecanismul prin care apare este stenoza strns de a.renal unilateral
B: cea mai frecvent cauz este fibrodisplazia
C: funcia renal se agraveaz dup administrarea de IEC n cazul stenozei bilaterale
D: confirmarea strenozei de a.renal este obinut ideal prin angio-RMN
E: dozarea reninei n VCI poate fi sensibilizat prin administrara de Verapamil
Vezi raspuns
34. [HAS10012] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii legate de feocromocitom din HTA secundar cu excepia (pag.56) ()
A: tumor malign n 90% din cazuri
B: apare triada cefalee-transpiraii-palpitaii
C: dozarea metanefrinelor se face ideal n afara puseului de tensiune
D: tratamentul chirurgical se face sub administrarea de alfa i betablocante
E: ca explorri morfologice se practic scaner sau RMN suprarenal, scintigrafie cu MIBG
Vezi raspuns
35. [HAS10013] n legtura cu mecanismele din hiperaldosteronismele primare sunt false urmtoarele afirmaii cu excepia ( pag.56)
A: creterea produciei de aldosternon cu creterea reabsorbiei de Na la nivelul tubului distal
B: natremia rmne normal
C: eliminare masiv de K-hipoK
D: inhibiia secreiei de renin
E: stimularea secreiei de renin
Vezi raspuns
36. [HAS10014] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu hiperaldosternismele primare (pag.56) ()
A: poate fi cauzat de o hiperplazie unilateral a suprarenalelor
B: alcaloza metabolic este un semn evocator
C: renina este crescut, aldosteronul este sczut
D: apare hipoK sever
E: dozarea activitii renin-aldosteron se face la distan de tratamentul interferent cu antialdosteronice
Vezi raspuns

37. [HAS10020] Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie curabil (HTA secundaa), a detecta ali factori de risc
cardiovascular i a depista afectarea organelor int sunt (pg. 54)
A: Ecocardiografia transtoracic
B: Acidul uric seric
C: Glicemia plasmatic
D: Microalbuminuria
E: Kaliemia fr garou
Vezi raspuns
38. [HAS10021] Tratamentul nemedicamentos al HTA se refer la (pg. 54)
A: Activitate fizic regulat
B: Reducerea consumului de lipide saturate
C: Depistarea i tratamentul celorlali factori de risc
D: Favorizarea consumului de alcool
E: Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi)
Vezi raspuns
39. [HAS10022] Tratamentul medicamentos al HTA (pg. 54)
A: Debuteaz cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament
B: Favorizeaz medicamentele administrate ntr-o singur priz, cu eficien timp de 24 ore
C: Clasele terapeutice de utilizat n prima intenie sunt aliskirenul, alfablocantele i antihipertensivele centrale
D: Cel mai important principiu este scderea n mod eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat
E: Medicamentele de utilizat n a doua intentie sunt: diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de conversie, inhibitorii calcici i
antagonistii receptorilor angiotensinei II
Vezi raspuns
40. [HAS10023] Medicamentele antihipertensive recomandate n contextul insuficienei cardiace sunt (pg. 55)
A: Anticalcice
B: IEC sau ARA II
C: Betablocante
D: Diuretice tiazidice
E: Antialdosteronice
41. [HAS10024] Medicamentele antihipertensive recomandate post infarct miocardic sunt (pg. 55)
A: Diuretice tiazidice
B: Betablocante
C: Antialdosteronice
D: IEC sau ARA II dac exist intoleran la IEC
E: Anticalcice
Vezi raspuns
42. [HAS10049] Diagnosticul afectrii de organ int presupune ()
A: Test de efort
B: Coronarografie
C: HVS
D: Clearence creatinin < 60 mL/min
E: Microalbuminuria semnificativ
Vezi raspuns
43. [HAS10050] Semnele clinice de rsunet ale HTA sunt ()
A: Proteinurie (>500 mg/24 ore)
B: AVC ischemic
C: Boala vascular periferic
D: Disecia de aort
E: Stenoza aortic
Vezi raspuns
44. [HAS10051] Semne clinice de rsunet ale HTA sunt urmtoarele ()
A: Insuficien cardiac congestiv
B: Accident ischemic tranzitoriu
C: Edem papilar
D: Insuficien renal
E: Sindrom nefrotic
Vezi raspuns
45. [HAS10052] Examinrile sistematce n HTA sunt ()
A: Creatinemie
B: Bandelet urinar
C: Natremie
D: Acid uric
E: Trigliceride

Vezi raspuns
46. [HAS10053] Examinrile recomandate n HTA sunt ()
A: Fund de ochi
B: Viteza undei de puls
C: Proteinurie
D: Ecografie transtoracic
E: Eco Doppler al aortei
Vezi raspuns
47. [HAS10054] n insuficiena cardiac medicaia recomandat pentru tratamentul HTA este reprezentat de (pg. 55)
A: Anticalcice
B: Beta blocante
C: IEC
D: Antialdosteronice
E: Metildopa
Vezi raspuns
48. [HAS10055] n sarcin medicaia recomandat pentru tratamentul HTA este reprezentat de ()
A: Diuretice tiazidice
B: IEC
C: Antialdosteronice
D: Metildopa
E: Labetolol
Vezi raspuns
49. [HAS10057] Cauze iatrogene de HTA secundar cuprind ()
A: Antidepresivele triciclice
B: Acetazolamid
C: Ciclosporin
D: AINS
E: Corticoizi
Vezi raspuns
50. [HAS10058] Nefropatiile cauzatoare de HTA secundar sunt ()
A: Glomerulonefrite acute
B: Nefropatia diabetic
C: Distrucie renal unilateral
D: Stenoz de arter renal
E: Nefropatii toxice
51. [HAS10059] Referitor la coarctaia de aort sunt adevrate urmtoarele ()
A: HTA doar la membrele inferioare
B: HTA doar la membrele superioare
C: Suflu de stenoz aortic
D: Stenoza aortei la nivelul istmului
E: Insuficien cardiac
Vezi raspuns
52. [HAS10060] Referitor la feocromocitom sunt adevrate urmtoarele ()
A: Tumor cu celule cromafine
B: Malign n 90% din cazuri
C: Forme familiale care se integreaz n neoplazii endocrine multiple
D: Tratament chirurgical sub alfa i beta blocante
E: Localizare corticosuprarenal
Vezi raspuns
53. [HAS10061] Sunt cauze de HTA secundar ()
A: Hipertiroidismul
B: Tumorile carcinoide
C: Acromegalia
D: Sindrom Cusching
E: Lupusul
Vezi raspuns
54. [HAS10062] Sunt antihipertensive de a doua intenie ()
A: Diureticele
B: Betablocantele
C: Aliskirenul
D: Alfa blocantele
E: Inhibitori calcici
Vezi raspuns

55. [HAS10063] Cauze toxice de HTA secundar ()

A: Ciuperci
B: Alcool
C: Vopseluri
D: Cocaina
E: Amfetamine
Vezi raspuns
56. [HAS10064] NU fac parte din examinarile Recomandate in identificarea etiologiei si factorilor de risc in HTA: (pag 54)
A: viteza undei de puls
B: EKG de efort
C: fund de ochi
D: acid uric seric
E: acid uric urinar
Vezi raspuns
57. [HAS10065] HTA secundara de etiologie iatrogena NU include urmatoarele medicamente: (pag 56)
A: AINS
B: Allopurinol
C: Ciclosporina
D: Lepirudina
E: Fenitoina
Vezi raspuns
58. [HAS10066] Medicatia recomandata in HTA la un pacient cu Sindrom Metabolic include: (pag. 55)
A: Betablocante
B: Diuretice tiazidice
C: IEC
D: Anticalcice
E: ARA II
Vezi raspuns
59. [HAS10067] Tratamentul HTA dupa un infarct miocardic NU INCLUDE: (pag. 55)
A: Betablocante
B: Inhibitori calcici
C: IEC
D: Diuretice tiazidice
E: Anti-aldosteronice
Vezi raspuns
60. [HAS10075] Se recomanda diuretice tiazidice in: (p 55)
A: insuficienta cardiaca
B: coronarieni cronici
C: dupa infarct miocardic
D: antecedente de AVC sau AIT
E: sindrom metabolic
61. [HAS10076] Se recomanda inhibitori calcici in: (p 55)
A: sarcina
B: subiect tanar
C: arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare
D: insuficienta renala
E: sindrom metabolic
Vezi raspuns
62. [HAS10077] Tratamentul recomandat in hipertensiunea arteriala asociata cu diabet zaharat insulinodependent include: ()
A: Diuretice tiazidice
B: Inhibitori de enzima de conversie
C: ARA2
D: Betablocante
E: Inhibitori ai canalelor de calciu
Vezi raspuns
63. [HAS10078] Confirmarea stenozei arterei renale in HTA se face astfel: ()
A: ideal prin angio-IRM
B: ideal prin scintigrafie
C: ideal prin arteriografie
D: in lipsa de angio-IRM se face angioscaner
E: arteriografie in preoperator sau preangioplastie
Vezi raspuns

64. [HAS10079] Confirmarea responsabilitatii stenozei arterei renale in HTA se face astfel: ()
A: scintigrafie renala
B: dozari etajate ale reninei in vena cava inferioara
C: raport >1,5 in favoarea partii normale
D: sensibilizare cu captopril
E: sensibilizare cu verapamil
Vezi raspuns
65. [HAS10080] Semnele evocatoare de hiperaldosteronism primar sunt: ()
A: hipokaliemie severa
B: alcaloza metabolica
C: kaliureza importanta
D: natriureza importanta
E: hiponatriemie
Vezi raspuns
66. [HAS10081] Tratamente care interfereaza cu dozarea activitatii renina-aldosteron sunt: ()
A: IEC
B: diuretice
C: ARA II
D: glicirizina
E: betablocante
Vezi raspuns
67. [HAS10083] Semne evocatoare de coarctatie de aorta sunt: ()
A: suflu sistolic interscapulovertebral stang
B: suflu continuu la nivelul vaselor gatului
C: insuficienta cardiaca
D: scaderea pulsului brahial
E: scaderea pulsului femural
Vezi raspuns
68. [HAS10084] Bilantul sanguin initial in caz de puseu hipertensiv este format din: ()
A: ionograma sanguina si urinara
B: hemoleucograma
C: schizocite, haptoglobina, LDH, bilirubina totala si libera
D: enzime cardiace si pancreatice
E: bilant hepatic complet
Vezi raspuns
69. [HAS10085] Tratamentul puseului hipertensiv include: ()
A: nicardipina 5-10 mg/h IVSE, de prima intentie
B: derivati nitrati, alfablocante, de a doua intentie
C: diuretice in caz de EPA
D: evitarea diureticelor
E: labetalol de prima intentie
Vezi raspuns
70. [HAS10086] Urgentele hipertensive sunt TAs >=180 mmHg si/sau TAd >=110 mmHg si urmatoarele: ()
A: AVC, encefalopatie, eclampsie
B: EPA, infarct miocardic, disectie aortica
C: nefroangioscleroza benigna
D: microangiopatie trombotica cu trombocitoza, anemie
E: retinopatie hipertensiva severa (cefalee, varsaturi, confuzie sau coma)
71. [HAS10087] Medicamentele recomandate in caz de HTA si HVS sunt: ()
A: ARA II
B: diuretice tiazidice
C: IECA
D: betablocante
E: anticalcice
Vezi raspuns
72. [HAS10088] La subiectul tanar cu HTA sunt recomandate: ()
A: betablocante
B: anticalcice
C: diuretice
D: IEC
E: antialdosteronice
Vezi raspuns
73. [HAS10089] Semne clinice de rasunet ale HTA sunt: ()

A: nefropatie diabetica, insuficienta renala, proteinurie 30-300 mg/24 ore

B: retinopatie avansata
C: infarct miocardic, angor, revascularizare coronara, insuficienta cardica congestiva
D: boala vasculara periferica
E: AVC ischemic sau hemoragic, accident ischemic tranzitoriu
Vezi raspuns
74. [HAS10090] Examinarile recomndate in HTA sunt: ()
A: ECK de repaus
B: ETT
C: glicemie plasmatica postprandiala (daca glicemia a jeun >=6,1 mmol/l sau 110 mg/dl)
D: acid uric
E: microalbuminurie
Vezi raspuns
75. [HAS10091] Medicamentele recomandate la pacientii de rasa neagra sunt: ()
A: diuretice tiazidice
B: inhibitori calcici
C: IEC
D: ARA II
E: betablocante
Vezi raspuns
76. [HAS10092] Medicamentele recomandate in HTA la coronarienii cronici sunt: ()
A: betablocante
B: verapamil
C: dialtiazem
D: IEC
E: ARA II
Vezi raspuns
77. [HAS10093] Urmatoarele sunt nefropatii cauzatoare de HTA: ()
A: hipoplazie renala unilaterala
B: pielonefrita cronica
C: pielonefrita acuta
D: tuberculoza
E: hidronefroza, polichistoza
Vezi raspuns
78. [HAS10094] Urmatoarele sunt diagnostice posibile in caz de HTA rezistenta: ()
A: falsa HTA: manseta mare pe brat gros, "HTA de halat alb"
B: HTA secundara neelucidata
C: medicamente care cresc TA
D: suprasarcina volemica
E: apnee a somnului
Vezi raspuns
79. [HAS10095] Diureticele tiazidice sunt recomandata in tratamentul HTA la: ()
A: cazurile cu HTA esentiala necomplicata
B: subiectii de rasa neagra
C: pacientii cu antecedente de AVC sau AIT
D: pacientii cu insuficienta cardiaca
E: HVD
Vezi raspuns
80. [HAS10096] In tratamentul HTA, betablocantele sunt recomandate in caz de: ()
A: insuficienta cardiaca
B: coronarieni cronici
C: post infarct miocardic
D: sarcina
E: subiect varstnic
81. [HAS10097] Examinarile recomandate in HTA sunt: ()
A: Eco-Doppler a arterelor carotide
B: fund de ochi
C: viteza undei de puls
D: cuantificarea proteinuriei
E: bandeleta urinara
Vezi raspuns
82. [HAS10098] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre masurarea TA: ()
A: TA automasurata=135/85 mmHg

B: MAPA trezire=130/80 mmHg

C: MAPA somn=120/70 mmHg
D: MAPA 24 ore=130/80 mmHG
E: HTA de halat alb: HTA la cabinet >=140/90 vs MAPA <125/80, automasurata <135/85
Vezi raspuns
83. [HAS10099] Diagnosticul de HTA se pune astfel: ()
A: cel putin doua masuratori la 1 minut una de cealalta
B: la cele 2 brate
C: subiect in repaus, linistit, de cel putin 5 minute
D: fara sa fi baut cafea sau alcool timp de o ora inainte
E: fara sa fi fumat in ultimele 24 de ore
Vezi raspuns
84. [HAS10100] HTA creste riscul cardiovascular astfel: ()
A: risc de AVC de 7 ori
B: risc de insuficienta cardiaca de 3 ori
C: risc de coronaropatie de 4 ori
D: risc de mortalitate cardiovasculara globala de 2 ori
E: risc de arteriopatie a memebrelor inferioare si aortei de 2 ori
Vezi raspuns
85. [HAS10101] Factorii de risc cardiovasculari la pacientul hipertensiv sunt: ()
A: existenta unui sindrom metabolic
B: sedentaritate: mai putin de 30 de minute, de 3 ori pe saptaman
C: consum excesiv de alcool: mai mult de 3 pahare de vin pe zi la barbat si 2 pahare pe zi la femeie
D: HDL-colesterol >0,40 g/l (1 mmol/l)
E: LDL-colesterol > 1,60 g/l (4,1 mmol/l)
Vezi raspuns
86. [HAS10103] Identificarea semnelor clinice de rasunet ale HTA se refera la: ()
A: Grosimea intima-medie de peste 0,9mm
B: Boala vasculara periferica
C: Microalbuminuria semnificativa
D: Boala cerebrovasculara
E: Retinopatia avansata
Vezi raspuns
87. [HAS10107] Reprezint examinri recomandate n HTA urmtoarele: (pag 54)
A: glecemie postprandial, dac glicemia a jeun mai mare sau egal cu 6,1 mmoli/l
B: glecemie postprandial, dac glicemia a jeun mai mare sau egal cu 110mg/dl
C: index glezn bra
D: creatininemia i estimarea debitului de filtrare glomerural
E: microalbuminuria (esenial la diabetici)
Vezi raspuns
88. [HAS10109] In cazul hipertensiunii arteriale: ()
A: aparitia unei coronaropatii este crescuta de 2 ori
B: mortalitatea cardiovasculara globala este crescuta de 3 ori
C: riscul fata de o arteriopatie a arterelor membrelor inferioare este crescut de 3 ori
D: riscul de aparitie a unei insuficiente cardiace este crescut de 4 ori
E: riscul de AVC este crescut de 7 ori
Vezi raspuns
89. [HAS10110] reprezinta factori de risc cardiovascular: ()
A: varsta la barbat peste 50 ani
B: varsta la femeie peste 60 ani
C: LDL>1mmol/l
D: LDL>4,1mmol/l
E: LDL<1,60g
Vezi raspuns
90. [HAS10111] Anticalcicele se prescriu n HA n urmtoarele cazuri: ()
A: DID
B: Coronarieni cronici
C: Insuficien cardiac
D: ACOMI
E: Subiect vrstnic
91. [HAS10112] Medicamente antihipertensive de a doua intentie sunt: (pag 54)
A: betablocantele
B: aliskiren

C: inhibitorii calcici
D: alfablocantele
E: antihipertensoare centrale
Vezi raspuns
92. [HAS10113] Semne evocatoare ale unui hiperaldosteronism primar: (pag 56)
A: hiperkaliemie
B: acidoza metabolica
C: hipokaliemie severa
D: alcaloza metabolica
E: kaliureza importanta
Vezi raspuns
93. [HAS10114] Caracteristicile coarctatiei de aorta: (pag 57)
A: stenoza aortica la nivelul istmului (in aval de ostiumul arterei subclaviculare stangi)
B: hipoperfuzie de aval care inhiba secretia de renina
C: HTA doar la membrele inferioare
D: insuficienta cardiaca
E: suflu continuu interscapulovertebral stang
Vezi raspuns
94. [HAS10115] HTA renovasculara-sunt semne evocatoare cu exceptia: ()
A: poliarteriopatia
B: glomerulonefrita acuta
C: distructie renala uni- sau bilaterala
D: EPA "flash" repetitiv
E: hiperperfuzie renala
Vezi raspuns
95. [HAS10117] Se considera ca un pacient are risc cardio-vascular crescut daca prezinta: (54)
A: HTA gradul 2 sau 3
B: cel putin 3 factori de risc cardio-vascular
C: afectare paraclinica de organi tinta si HTA cel putin grad 2
D: boala cardiovasculara sau renala, indiferent de gradul HTA
E: sindrom metabolic, indiferent de gradul HTA
Vezi raspuns
96. [HAS10118] Sunt cauze de HTA secundara iatrogena urmatoarele: (56)
A: ciclofosfamida
B: simpaticomimetice
C: vasoconstrictoare nazale
D: estroprogestative
E: simpaticolitice
Vezi raspuns
97. [HAS10119] Urmatoarele cauze de HTA secundara au hipopotasemie: (56)
A: stenoza stransa de artera renala unilaterala
B: adenom suprarenalian Conn
C: hiperplazie bilaterala a suprarenalelor
D: feocromocitom
E: disectie de artera renala
Vezi raspuns
98. [HAS10120] Urmatoarele afectiuni se insotesc de niveluri crescute de renina (56, 57 <3)
A: coarctatie de aorta
B: sindrom Cushing
C: adenom suprarenalian Conn
D: hhiperplazie bilaterala a suprarenalelor
E: fibrodisplazia de artera renala
Vezi raspuns
99. [HAS10121] Urmatoarele sunt cauze de HTA secundara, cu exceptia: (57*)
A: acromegalie
B: hipertiroidism
C: hipocalcemie
D: hiperparatiroidism
E: hiperpotasemie
Vezi raspuns
100. [HAS10122] HTA secundara iatrogena poate fi determinata de urmatoarele medicamente: ()
A: Parasimpatomimetice

B: AINS si corticoizi
C: Progesteron
D: Ciclosporine
E: Estroprogestative
101. [HAS10124] Explorari sistematice in HTA: ()
A: Glicemie plasmatica post-prandiala
B: Acid uric seric
C: Kaliemie cu garou
D: BU
E: EKG de efort

Insuficiena cardiac
1. [ICA10005] Din etiologia insuficienei ventriculare stngi prin alterarea funciei musculare fac parte urmtoarele afeciuni cu excepia
(pag.85) (pg. 85)
A: diabet
B: tirotoxicoz
C: hipertiroidismul
D: acromegalia
E: feocromocitom
Vezi raspuns
2. [ICA10007] Care este cu aproximatie valoarea indexului cardiotoracic (ICT) pe Rx toracica intr-o cardiomegalie (pag.87) ()
A: <0.3
B: >0.5
C: <0.5
D: totdeauna peste 1
E: in jurul valorii de 0.2
Vezi raspuns
3. [ICA10011] Urmtoarele mecanisme compensatorii produc vasoconstricie la nivel periferic cu excepia (pag.84)
A: activarea adrenergic
B: activarea sintezei de endotelin
C: activarea factorului natriuretic atrial
D: activarea sistemului RAA
E: activarea secreiei de arginin-vasopresin
Vezi raspuns
4. [ICA10012] Carena de tiamin (vitamina B1) poate produce (pag.85)
A: insuficiena ventricular dreapt
B: insuficiena cardiac cu debit crescut
C: insuficiena ventricular stng prin alterarea funciei musculare
D: insuficiena ventricular prin tulburri ale funciei pomp
E: cardiopatii aritmice
Vezi raspuns

5. [ICA10013] n cazul edemului pulmonar, la auscultaie va apare (pag.86)

A: matitate bazal
B: sibilante bilaterale
C: diminuarea murmurului vezicular
D: raluri crepitante
E: diminuarea vibraiilor vocale
Vezi raspuns
6. [ICA10023] n tratamentul edemului pulmonar acut cu TAs<100 mmHg se folosesc urmtoarele, cu excepia (pag.92)
A: diuretice cu aciune rapid iv
B: oxigenoterapie nazal
C: derivai nitrai
D: dobutamin
E: repaus la pat
Vezi raspuns
7. [ICA10025] Examinarea Holter ECG este indicat n monitorizarea IC n urmtoarea situaie (pag.92)
A: n cazul unui tratament susceptibil s modifice funcia cardiac
B: o dat la 12 luni
C: n cazul unor semne sugestive
D: n caz de semn de apel la anamnez sau la examenul clinic
E: o dat la 3 ani
Vezi raspuns
8. [ICA10026] Urmtoarele afirmaii legate de Furosemid sunt adevrate cu excepia (pag.138)
A: crete natriureza prin blocarea reabsorbiei de Na n ramura ascendent a ansei Henle
B: n doze puternice are efect calciuric
C: hipoK se datoreaz efectului diuretic
D: se evit asocierile cu produii de contrast iodai
E: leucopenia este un efect secundar
Vezi raspuns
9. [ICA10035] Examenul cheie pentru diagnosticul insuficienei cardiace diastolice este (pg. 91)
A: Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau NT-proBNP (captul amino-terminal al BNP)
B: Radiografia toracic
C: Ecografia cardiac transtoracic
D: Anamneza i examenul clinic
E: Electrocardiograma
Vezi raspuns
10. [ICA10036] Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu digitalice n insuficiena cardiac este greit (pg. 90)
A: reduce frecvena spitalizrilor
B: reduce mortalitatea
C: digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenei ventriculare la pacienii cu fibrilaie atrial
D: sunt utile la pacienii cu insuficien cardiaca refractara n ciuda unui tratament maximal
E: n general sunt utilizate la pacienii cu clas III-IV NYHA
11. [ICA10037] Medicaia uzual a insuficienei cardiace clas I-II NYHA nu include (pg. 90)
A: Betablocante
B: Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
C: Blocante ale canalelor de calciu
D: Antialdosteronice
E: Blocante ale receptorilor angiotensinei
Vezi raspuns
12. [ICA10038] Regimul igieno-dietetic n insuficiena cardiac include urmatoarele, cu excepia (pg. 89)
A: corecia factorilor de risc cardiovascular
B: regim srac n sare (< 4 g/zi) n forma puin evoluat
C: restricie hidric (< 500 - 750 ml/zi) la pacienii cu edeme
D: activitate fizic moderat, regulat
E: vaccinare antigripal, antipneumococic
Vezi raspuns
13. [ICA10039] Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu betablocante n insuficiena cardiac este fals (pg. 89-90)
A: reduce mortalitatea cardiovascular
B: tratamentul se introduce progresiv, la distan de o decompensare
C: se poate folosi oricare dintre betablocante, cu condiia s fie selectiv
D: reduce numrul de spitalizri
E: reduce riscul de moarte subit
Vezi raspuns
14. [ICA10041] Urmatoarele mecanisme compensatorii intervin in IC, cu exceptia: (p. 84)

A: Dilatarea ventriculului stg

B: Activare adrenergica
C: Activarea de prostaglandine
D: Hipertofie de ventricul stg
E: Activarea factorului natriuretic atrial, vasoconstrictor si antidiuretic
Vezi raspuns
15. [ICA10042] In caz de edem pulmonar examenul clinic releva: (p.86)
A: Dimiuarea murmurului vezicular, vibratiilor vocale si matitate bazala
B: Raluri crepitante la sfarsitul inspirului, predominant bazal
C: Opacitati vagi, slab delimitate, perihilare pe radiografia toracica
D: Raluri sibilante bazale
E: Opacitati de tonalitate hidrica, confluente, cu bronhograma aeriana radiografic
Vezi raspuns
16. [ICA10043] In IC sunt prezente urmatoarele semne clinice, cu exceptia: (p.86)
A: Astenie in formele severe
B: Bradicardie
C: Zgomotul 2 accentuat in focarul pulmonar, dovada a unei HTAP asociate
D: Dureri abdominale, greturi, varsaturi, in formele severe
E: galop(protodiastolic-Z3, telediastolic-Z4)
Vezi raspuns
17. [ICA10047] Despre monitorizarea unui pacient cu IC sunt adevarate: (p.92)
A: Natremie, kaliemie si creatininemie se determina la 3 luni
B: Un pacient echilibrat se monitorizeaza clinic la 6 luni, ECG cel putin o data la 12 luni, ETT cel putin o data la 3 ani
C: Clinic se urmaresc doar FC si TA
D: In caz de IC instabila consultatiile se fac 1/luna
E: Toate afirmatiile sunt adevarate
Vezi raspuns
18. [ICA10048] Sunt factori de prognostic negativ in insuficienta cardiaca sistolica urmatorii, cu EXCEPTIA: (89)
A: hipokaliemia
B: rezistente pulmonare crescute
C: hiperbilirubinemia
D: pierdere in greutate involuntara
E: antecedente de spitalizare din cauza insuficientei cardiace
Vezi raspuns
19. [ICA10052] Reducerea consumului de alcool este indicata in special in: (1272)
A: hipercolesterolemie
B: insuficienta respiratorie cronica
C: sindrom nefrotic
D: obezitate
E: insuficienta renala
Vezi raspuns
20. [ICA10056] Pentru bilantul edemelor din insuficienta hepatocelulara e nevoie de urmatoarele investigatii, cu EXCEPTIA: (1346)
A: ecografie hepatica
B: prealbuminemie
C: albuminemie
D: ASAT
E: ALAT
21. [ICA10057] In bilantul hepatic, in cazul edemelor din cauza unei insuficiente hepatocelulare, nu intra: (1346)
A: indicele de protrombina
B: gamaGT
C: fosfataza alcalina
D: bilirubina
E: ASAT
Vezi raspuns
22. [ICA10059] Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in legatura cu proprietatile diureticelor de ansa: (pag.138)
A: cresterea natriurezei prin blocarea reabsorbtiei de sodiu in ramura ascendenta a ansei Henle
B: blocarea reabsorbtiei de sodiu si clor la nivelul segmentului cortical de dilutie si inhibarea actiunii ADH asupra tubului colector
C: efect anti-ADH utilizat in diabetul insipid nefrogen
D: efect antiandrogenic si inductoare enzimatice
E: blocheaza actiunea aldosteronului asupra pompei Na+/K+ din tubul distal de unde rezulta o crestere a secretiei urinare sodate in tubul
colector cu efect diuretic si natriuretic modest si diminuarea secretiei de ioni H+ si K+
Vezi raspuns
23. [ICA10060] Scaderea densitatii calorice nu este indicata in ()

A: HTA
B: Obezitate
C: Diabet de tip 2
D: Hipertrigliceridemie
E: Hipercolesterolemie
Vezi raspuns
24. [ICA10064] Care din urmatorii reprezinta factori clinici de prognostic negativ in insuficienta cardiaca: (pag.89)
A: insuficienta renala
B: anemie
C: TA scazuta "pensata" in mod persistent
D: tulburari ventriculare de ritm
E: nivelul BNP crescut
Vezi raspuns
25. [ICA10087] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele de ans ()
A: Creterea natriurezei n tubul contort proximal
B: Efect calciuric n doze puternice
C: Efect intravenos n 3 ore
D: Relaie doz-efect logaritmic
E: Doza maxim de furosemid=500mg/zi
Vezi raspuns
26. [ICA10088] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele thiazide? ()
A: Efect calciuric
B: Reprezentate de fiirosemid i bumetanid
C: Se administreaz n insuficiena renal
D: Relaia doz-efect liniar
E: Efect antiADH utilizat n diabetul insipid nefrogen
Vezi raspuns
27. [ICA10089] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele care economisesc potasiu? ()
A: Se administreaz n hiponatremie
B: Se asociaz cu IEC
C: Se administreaz n hiperaldosteronism primar
D: Se poate administra mpreun cu litiu
E: Are efect inhibitor enzimatic
Vezi raspuns
28. [ICA10093] Echilibrul alimentar presupune ()
A: Ritmul prizelor alimentare fixe
B: Recomandri dietetice standard
C: Evitarea perioadelor lungi a jeun
D: Consum zilnic din cele 4 categorii principale
E: Nici una de mai sus
Vezi raspuns
29. [ICA10095] In insuficienta cardiaca, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei : ()
A: Au efect vasodilatator strict arterial
B: Sunt indicati doar in clasele III-IV NYHA
C: Reduc morbimortalitatea
D: Necesita monitorizarea functiei hepatice
E: Se administreaza doar in caz de inteleranta la inhibitorii receptorilor angiotensinei II
Vezi raspuns
30. [ICA10096] Cu privire la ascultatia cordului in insuficienta cardiaca, care dintre urmatoarele afirmatii este FALSA: ()
A: Semnul Carvalho: suflu sistolic tricuspidian intensificat la expir
B: Galop
C: Suflu holosistolic endoapexian de insuficienta mitrala functionala
D: Zgomotul 2 accentuat in focarul pulmonar, dovada a unei hipertensiuni arteriale pulmonare (HTAP) asociate
E: Tahicardie
31. [ICA10099] Urmatoarele semen clinice evoca insuficienta cardiac, CU EXCEPTIA: ()
A: pensareaTA
B: edeme palpebrale
C: jugulare turgescente
D: cardiomegalie asociata cu gallop protodiastolic
E: raluri crepitante bazal bilateral
Vezi raspuns
32. [ICA10100] Urmtorii reprezint factori de prognostic negativ n insuficiena cardiac, cu excepia ()
A: Clasa NYHA III-IV

B: Fracia de ejecie prbuit a ventriculului stng

C: Lipotimia
D: Pierderea n greutate involuntar
E: Nivelul BNP sczut
Vezi raspuns
33. [ICA10002] Care dintre urmtoarele afeciuni pot produce insuficien cardiac cu debit crescut (pag.85) ()
A: feocromocitom
B: carena de tiamin (vit.B1)
C: boala Paget
D: boala Steinert
E: hipertiroidismul
Vezi raspuns
34. [ICA10003] n insuficiena ventricular prin tulburri ale funciei pomp suprasarcina de presiune apare datorit (pag.85) ()
A: insuficieniei mitrale acute
B: stenozei aortice
C: hipertensiunii arteriale
D: cardiomiopatiei hipertrofic obstructiv
E: comunicrii interventriculare
Vezi raspuns
35. [ICA10004] Care dintre urmtoarele afeciuni fac parte din etiologia insuficienei ventriculare stngi prin alterarea funciei musculare
(pg. 85)
A: distrofia Duchenne de Boulogne
B: boala de suprasarcin
C: hipertiroidismul
D: anemia cronic
E: boala Chagas
Vezi raspuns
36. [ICA10006] Reprezint semne periferice de debit sczut n insuficiena cardiac (pag.86) ()
A: lipotimii, sincope
B: astenie
C: edeme ale membrelor inferioare
D: oligurie
E: sindrom confuzional
Vezi raspuns
37. [ICA10008] Care dintre urmatoarele valori indreapta dg. catre dispnee de origine cardiaca (pag.87) ()
A: BNP 100-400 pg/ml
B: NT-proBNP > 2000 pg/ml
C: NT-proBNP 400-2000 pg/ml
D: BNP < 100 pg/ml
E: BNP > 400 pg/ml
Vezi raspuns
38. [ICA10009] Care dintre urmatoarele valori indreapta dg. catre dispnee de origine pulmonara (pag.87) ()
A: NT-proBNP 400-2000 pg/ml
B: NT-proBNP < 400 pg/ml
C: BNP > 400 pg/ml
D: BNP < 100 pg/ml
E: BNP 100-400 pg/ml
Vezi raspuns
39. [ICA10010] Urmtoarele afirmaii legate de activarea sistemului RAA sunt adevrate (pag 84) ()
A: este activat prin reducerea concentraiei de Na la niv maculei densa
B: este activat prin creterea perfuzrii glomerulare
C: se produce retenie hidrosodat prin intermediul aldosteronului
D: se produce vasoconstricie prin intermediul angiotensinei II
E: este activat prin creterea concentraiei de Na la niv maculei densa
Vezi raspuns
40. [ICA10014] n legtur cu bilanul paraclinic n insuficiena cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii cu excepia (pag.88)
A: o valoare a VO2 <14ml/kg/min este un semn de gravitate
B: FEVS <60% --> IC cardiac sistolic
C: diagnosticarea ischemiei pe scintigrafia miocardic se face cu technetiu 99m
D: fracia de ejecie izotopic se msoar cu technetiu 99m
E: catererismul drept se realizeaz dect n cadrul bilanului pretransplant sau n caz de dg.ndoielnic
41. [ICA10015] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii n legtur cu tratamentul cu IEC n insuficiena cardiac (pag.89)
A: previn remodelarea ventricular, produc vasodilatare arterial i venoas ducnd astfel la reducerea morbimortalitii

B: se administreaz doar n cazurile de IC clasele II-III

C: se introduce n doze mici care apoi se cresc progresiv
D: n caz de intoleran sunt indicai inhibitorii receptorilor angiotensinei II
E: inhibitorii receptorilor angiotensinei II se pot asocia cu betablocante
Vezi raspuns
42. [ICA10016] n legtur cu tratamentul farmacologic al IC sunt adevrate (pag.89-90)
A: singurele antiaritmice utilizabile sunt cele de clasa I
B: derivaii nitrai reduc presarcina
C: tratamentul cu betablocante se instituie numai mpreun cu IEC i diuretice
D: inhibitorii de calciu se utilizeaz ca antihipertensive dac HTA persist n ciuda tratamentului cu diuretice, betablocante i IEC
E: digitalicele reduc frecvena spitalizrilor
Vezi raspuns
43. [ICA10017] Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu tratamentul nefarmacologic al IC sunt adevrate (pag.90-91)
A: resincronizarea ventricular prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicat n clasele I-II NYHA
B: defibrilatorul implantabil este indicat n TV sau FV din faza acut a unui SCA
C: insuficiena renal este o complicaie a transplantului cardiac
D: resincronizarea ventricular prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicat n clasele III-IV NYHA
E: defibrilatorul implantabil este indicat n sincopa de cauz necunoscut cu TV susinut sau FV declanabil
Vezi raspuns
44. [ICA10018] Reprezint complicaii ale transplantului cardiac urmtoarele cu excepia (pag.91)
A: insuficien cardiac refractar
B: HTAP precapilar fixat
C: insuficien renal
D: infecie activ HIV, VHC
E: infecii oportuniste
Vezi raspuns
45. [ICA10019] Tratamentul nefarmacologic al IC prin transplant cardiac (pag.91)
A: limfoamele reprezint o complicaie
B: supravieuirea la 5 ani este de 30%
C: insuficiena renal reprezint att o complicaie ct i o contraindicaie
D: supravieuirea la 1 an este de 70%
E: este indicat n cazul unei insuficiene cardiace refractare sub tratament maximal
Vezi raspuns
46. [ICA10020] Care din urmtoarele reprezint att complicaii ct i contraindicaii n transplantul cardiac (pag.91)
A: infeciile oportuniste
B: neoplaziile
C: insuficiena hepatic
D: infecia cu VHC sau HIV
E: insuficiena renal
Vezi raspuns
47. [ICA10021] Care din urmtoarele sunt metode de asisten circulatorie n IC (pag.91)
A: defibrilatorul implantabil
B: contrapulsaia aortic
C: angioplastia percutanat
D: revascularizarea prin angioplastie
E: inima artificial total
Vezi raspuns
48. [ICA10022] Despre insuficiena cardiac diastolic se poate afirma (pag.91)
A: exist semne clinice specifice fa de insuficiena cardiac sistolic
B: funcia sistolic a ventriculului stng este conservat
C: Rx toracic prezint cardiomegalie
D: tratamentul insist asupra reducerii ponderale, controlului HTA i restaurrii ritmului sinusal
E: ECG prezint hipertrofii atriale i ventriculare stngi
Vezi raspuns
49. [ICA10024] n cadrul monitorizrii din IC ETT este indicat n urmtoarele situaii (pag.92)
A: n caz de tratament susceptibil s modifice funcia cardiac
B: n caz de semn de apel la anamnez sau la examenul clinic
C: cel puin o data la 3 ani pentru pacienii care rmn stabili
D: n caz de schimbare clinic
E: n caz de semne sugestive
Vezi raspuns
50. [ICA10027] Care dintre urmtoarele diuretice sunt indicate n edemul cerebral (pag.141)

A: Triamteren
B: Spironolactona
C: Acetazolamida
D: Cicletanin
E: Glicerol
51. [ICA10028] n care dintre urmtoarele patologii este recomandat diminuarea consumului de ap (pag.1272)
A: HTA
B: insuficiena renal
C: hepatopatia alcoolic
D: insuficiena cardiac
E: sindromul nefrotic
Vezi raspuns
52. [ICA10029] Diminuarea consumului de proteine este indicat n urmtoarele patologii, cu excepia (pag.1272)
A: hipertrigliceridemie
B: insuficiena renal
C: DZ de tip II
D: sindrom nefrotic
E: obezitate
Vezi raspuns
53. [ICA10030] n tratamentul edemelor de retenie hidrosodat se folosesc urmtoarele diuretice (pag.1346)
A: diuretice care economisesc K
B: diuretice de ans
C: diuretice osmotice
D: inhibitori ai anhidrazei carbonice
E: diuretice tiazidice
Vezi raspuns
54. [ICA10031] Edemele de retenie hidrosodat pot fi cauzate de (pg. 1346)
A: Insuficien cardiac
B: Tromboflebit
C: Insuficien hepatocelular
D: Sindromul nefrotic
E: Erizipel
Vezi raspuns
55. [ICA10032] Etiologia insuficienei cardiace diastolice cuprinde (pg. 91)
A: Pericardita constrictiv
B: Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv
C: Stenoz mitral
D: Cardiopatia ischemic
E: Stenoza aortic
Vezi raspuns
56. [ICA10033] La un pacient cu insuficien cardiac antivitaminele K sunt indicate n urmtoarele cazuri (pg. 90, 94)
A: dac este n clasa NYHA IV
B: n caz de fibrilaie atrial permanent
C: dac are protez valvular mecanic
D: n caz de tromb intracavitar
E: daca insuficiena cardiac este refractar la medicaia maximal
Vezi raspuns
57. [ICA10034] Indicatori de prognostic negativ n insuficiena cardiac sunt (pg. 89)
A: Hiponatremia
B: Sexul masculin
C: Complex QRS larg
D: Anemia
E: Obezitatea
Vezi raspuns
58. [ICA10040] Contraindicaii ale diureticelor antialdosteronice sunt (pg. 140)
A: Miastenia
B: Hiponatremia < 125 mmol/l
C: Insuficiena hepatic sever
D: Hiperkaliemia
E: Disfuncia sistolic ventricular stng sever
Vezi raspuns
59. [ICA10044] Factorii de prognostic negativ ai IC sunt: (p. 89)
A: Insuficienta renala

B: Tulburari ventriculare de ritm

C: Nivelul BNP scazut
D: FEVS prabusita
E: VO2 max < 14 ml/kgc/min
Vezi raspuns
60. [ICA10045] Decompensarea IC este favorizata de: (p.88)
A: Tratament inotrop pozitiv
B: Puseul de hipertensiune
C: Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta
D: Tirotxicoza
E: Scaderea debitului cardiac
61. [ICA10046] Tratamentul IC sistolice cuprinde: (pg. 89-90)
A: Furosemid si derivati nitrati in caz de EPA
B: IEC, ca si tratament de referinta chiar si pentru clasa I
C: Betablocante in caz de decompensare
D: Inhibitori de calciu, daca HTA persista in ciuda diureticelor, IEC, BB
E: Antiaritmice de calsa I
Vezi raspuns
62. [ICA10050] Prognosticul negativ in insuficienta cardiaca se cuantifica: (pg. 89)
A: clinic, avand in vedere VO2max
B: biologic, prin evidentierea unei anemii
C: clinic, prin evidentierea unei hipertensiuni pulmonare crescute
D: ecografic, prin evidentierea unei FEVS prabusite
E: cu ajutorul ECG
Vezi raspuns
63. [ICA10051] La un pacient cu hipertrigliceridemie se indica mai ales: (1272)
A: scaderea aporturilor lipidice
B: scaderea aportului de Na
C: scaderea aportului de proteine
D: scaderea numarului de calorii
E: scaderea consumului de alcool
Vezi raspuns
64. [ICA10054] Edemele de retentie hidrosodata: (1346)
A: sunt albe
B: lasa godeu
C: apar in insuficienta hepatocelulara
D: pot fi dureroase
E: apar in sindromul nefrotic
Vezi raspuns
65. [ICA10055] Despre edemele din denutritia proteica severa se pot spune urmatoarele: (1346)
A: sunt edeme de retentie hidrosodata
B: e nevoie de evaluarea nivelului de transferina
C: se evalueaza indicele de protrombina
D: bandeleta urinara e utila in cautarea unei proteinurii
E: valoarea prealbuminemiei este necesara
Vezi raspuns
66. [ICA10061] Scaderea aportului de sare se recomanda in ()
A: Insuficienta respiratorie cronica
B: HTA
C: Sindrom nefrotic
D: Insuficienta renala
E: Hepatopatie alcoolica
Vezi raspuns
67. [ICA10062] Dintre factorii clinici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace se enumara: (pag.89)
A: varsta inaintata
B: FEVS prabusita
C: cardiopatie ischemica
D: tulburari ventriculare de ritm
E: stadiul III/IV NYHA
Vezi raspuns
68. [ICA10063] Dintre factorii ecografici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace se enumara: (pag.89 )
A: QRS larg
B: FEVS prabusita

C: hiponatremie
D: disfunctia VD
E: rezistente pulmonare crescute
Vezi raspuns
69. [ICA10065] Proprietatile Furosemidului/Bumetamidei sunt: ()
A: cresterea natriurezei prin blocarea reabsorbtiei de sodiu in ramura ascendenta a ansei Henle
B: cresterea natriurezei in tubul contort distal
C: efect diuretic si natriuretic puternic
D: hiperaldosteronism primar, renina scazuta
E: efect calciuric in doze puternice
Vezi raspuns
70. [ICA10066] Urmatoarele sunt adevarate despre farmacocinetica furosemidului: ()
A: efect rapid in administrarea intravenoasa: 15 minute
B: efect scurt in administrarea per os
C: eficient in 30 minute in administrarea orala
D: relatie doza-efect lineara chiar in caz de insuficienta renala severa
E: efect diuretic nul in insuficienta renala severa
71. [ICA10067] Indicatiile furosemidului sunt: ()
A: HTA
B: edeme renale, cardiace, hepatice
C: insuficienta cardiaca
D: edeme ale membrelor inferioare, anasarca, edem pulmonar
E: hipocalcemie
Vezi raspuns
72. [ICA10069] Efectele secundare ale furosemidului datorate efectului diuretic sunt: ()
A: deshidratare extracelulara
B: alcaloza metabolica
C: insuficienta renala functionala
D: hipokaliemie
E: hipocloremie
Vezi raspuns
73. [ICA10070] Efectele secundare ale furosemidului sunt: ()
A: posibilitate de encefalopatie hepatica in caz de ciroza severa
B: crestere moderata a uricemiei, si a glicemiei
C: reactii alergice cutanate
D: leucocitoza, trombocitoza
E: ototoxicitate in doze puternice
Vezi raspuns
74. [ICA10071] Modalitatile de prescriere ale furosemidului sunt: ()
A: depsitarea prealabila a tulburarilor hidroelectrolitice
B: posologie initiala (semi-doza la varstnic): 60-80 mg per os in 1-2 prize/zi
C: 40-120 mg iv direct in edemul pulmonar acut (maxim 1 g/24h)
D: de repetat in functie de raspunsul diuretic dorit
E: monitorizarea TA, greutatii, semne de deshidratare, ionograma sanguina, creatinina
Vezi raspuns
75. [ICA10072] Urmatoarele informatii despre diureticele tiazidice sunt FALSE: ()
A: hidroclorotiazida are actiune lunga (8-12 ore)
B: blocheaza reabsorbtia de sodiu si clor la nivelului tubului distal
C: stimuleaza actiunea ADH asupra tubului colector
D: efect diuretic si natriuretic mai puternic decat diureticele ansei
E: efect anticalciuric, efect anti-ADH
Vezi raspuns
76. [ICA10073] Urmatoarele afirmatii despre farmacocinetica diureticelor tiazidice sunt adevarate: ()
A: eficient intr-o ora in administrare orala
B: actiune intre 8 si 72 ore
C: relatie doza-efect lineara
D: eficient in caz de insuficienta renala
E: ineficient daca clearance creatinina <40 ml/min
Vezi raspuns
77. [ICA10075] Urmatoarele fac parte din contraindicatiile diureticelor tiazidice: ()
A: alergie la sulfamide
B: obstacol pe caile urinare
C: creatinina >100 micromol/l

D: hipernatremie, hiperkaliemie
E: encefalopatie hepatica sau ciroza hepatica severa, asocierile cu un regim strict fara sare, vasodilatatoarele, hipotensoarele,
hipokaliemiantele, tratamentele care prelungesc QT, aminozide, litiu, AINS, produsi de contrast iodati
Vezi raspuns
78. [ICA10076] Alegeti afirmatiile corecte despre diureticele care economisesc potasiu: ()
A: spironolactona, amilorid, triamteren
B: blocheaza actiunea aldosteronului asupra pompei Na+/K+ din tubul distal
C: efect diuretic si natriuretic puternic
D: diminuarea secretiei de ioni H+ si K+
E: efecte antiandrogenice si inductoare enzimatice
Vezi raspuns
79. [ICA10077] Afirmatii adevarate despre farmacocinetica diureticelor care economisesc potasiu: ()
A: per os: intrare in actiune intarziata (24 de ore)
B: durata de actiune: 12-24 de ore
C: saludactone iv: eficient in 2 ore, timp de 4 ore
D: avantajele asocierilor cu diureticele hipokaliemiante: efect diuretic superior
E: avantajele asocierilor cu diureticele hipokaliemiante: nu este necesar sa se adauge potasiu
Vezi raspuns
80. [ICA10078] Indicatiile diureticelor care economisesc potasiu: ()
A: HTA
B: edeme de origine renala, hepatica sau cardiaca
C: insuficienta cardiaca: FEVS < 60%
D: hiperaldosteronism primar: diagnostic si tratament
E: miastenie
81. [ICA10079] Contraindicatiile diureticelor ce economisesc potasiu sunt: ()
A: formale: insuficienta renala, hiperkaliemie
B: hiponatremie <125 mmol/l
C: insuficienta hepatica severa, hipersensibilitate
D: carenta de acid folic (numai amilorid)
E: asocierile cu potasiu
Vezi raspuns
82. [ICA10080] Efectele secundare ale diureticelor care economisesc potasiu, datorate efectelor diuretice si antialdosteronice sunt: ()
A: hiperkaliemie, acidoza metabolica hipercloremica
B: deshidratare extracelulara, hipovolemie, hipotensiune ortostatica
C: hipernatremie
D: insuficienta renala organica
E: anomalii ale ciclului menstrual
Vezi raspuns
83. [ICA10081] Efectele secundare ale diureticelor care economisesc potasiu, datorate efectelor antiandrogenice sunt: ()
A: ginecomastie
B: impotenta
C: scaderea libidoului
D: anomalii ale ciclului menstrual
E: tulburari digestive, somnolenta , cefalee
Vezi raspuns
84. [ICA10082] Efectele secundare ale diureticelor ce economisesc potasiu sunt: ()
A: anemie megaloblastica prin carenta de folati (numai triamterenul)
B: inductie enzimatica (numai antialdosteron)
C: reactii alergice cutanate
D: litiaza urinara (frecvent)
E: tulburari digestive
Vezi raspuns
85. [ICA10083] Indicatiile inhibitorilor anhidrazei carbonice sunt: ()
A: glaucom acut, edeme cerebrale posttraumatice
B: pusee de cord pulmonar cronic
C: glaucom cronic
D: cord pulmonar cu hipercapnie simptomatica
E: rau de munte ( injectabil)
Vezi raspuns
86. [ICA10084] Efectele inhibitorilor ai anhidrazei carbonice sunt: ()
A: natriuretic si diuretic minim, rar utilizabil clinic
B: acidoza hipercloremica cu hipokaliemie si hipocapnie
C: diminuare a secretiei de LCR

D: stimularea secretiei de umoare apoasa

E: pierderea de sodiu sub forma de bicarbonati de sodiu, care provoaca hiperaldosteronism secundar
Vezi raspuns
87. [ICA10085] Contraindicatiile inhibitorilor anhidrazei carbonice sunt: ()
A: alergie la sulfamide
B: insuficienta hepatica sau renala, acidoza metabolica
C: hipokaliemie
D: glaucom acut
E: rau de munte
Vezi raspuns
88. [ICA10086] Diuretice osmotice, afirmati adevarate: ()
A: manitol pers os
B: glicerol per os
C: indicatii limitate
D: indicatii: hipertensiune intracraniana, edeme cerebrale
E: contraindicatii: hipertonie oculara acuta
Vezi raspuns
89. [ICA10090] Indicaiile diureticelor tiazidice: ()
A: HTA
B: Encefalopatia hepatic
C: Insuficien renal
D: Diabetul insipid nefrogen
E: Alergia la sulfamide
Vezi raspuns
90. [ICA10091] Contraindicaie a diureticelor de ans ()
A: Ciroz hepatic
B: Hipercalcemie
C: Anasarc
D: Obstacol pe cile urinare
E: Alptare
91. [ICA10092] Care dintre urmtoarele sunt adevrate despre inhibitorii anhidrazei carbonice? ()
A: Efect diuretic important
B: Hipercapnie
C: Se indic in glaucomul acut
D: Provoac hiperaldosteronism secundar
E: Produc alcaloz metabolic
Vezi raspuns
92. [ICA10094] Scderea aportului de proteine se recomand n ()
A: Hipertrigliceridemie
B: Hipercolesterolemie
C: HTA
D: Sindrom nefrotic
E: Insuficien renal
Vezi raspuns
93. [ICA10097] Se prescrie scderea aportului de Na n urmtoarele cazuri, cu excepia: (pg. 1272)
A: Hepatopatie alcoolic
B: Diabet zaharat de tip 2
C: Insuficien cardiac
D: Insuficien respiratorie cronic
E: Sindrom nefrotic
Vezi raspuns
94. [ICA10101] Reprezint cauze de edeme unilaterale prin obstacol de ntoarcere venoas urmtoarele : ()
A: Eczema
B: Filarioz
C: Metastaz ganglionar a unui cancer
D: Tromboflebita
E: Erizipel
Vezi raspuns
95. [ICA10102] Provoac edeme biltaterale prin retenie hidrosodat : ()
A: Insuficiena renal
B: Sindromul nefritic
C: Sindromul nefrotic
D: Denutriia proteic

E: Pancreatita
Vezi raspuns
96. [ICA10103] Tratamentul edemului pulmonar acut cu TAs <100mmHg, este: (pag 92)
A: ventilatie noninvaziva cu masca
B: derivati nitrati
C: furosemid 10mg/kg
D: fara derivati nitrati
E: dobutamina
Vezi raspuns
97. [ICA10104] Efectele daunatoare ale activarii adrenergice la nivel periferic, ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca, sunt:
(84*)
A: vasoconstrictie periferica
B: stimularea axei renina-angiotensina-aldosteron
C: genereaza aritmii
D: scade postsarcina
E: creste munca cardiaca
Vezi raspuns
98. [ICA10105] Urmatoarele mecanisme compensatorii la nivel periferic in insuficienta cardiaca se asociaza cu vasoconstrictie: (84*)
A: activarea sintezei de endotelina
B: activarea secretiei de prostaglandina
C: activarea secretiei de arginina-vasopresina
D: activarea factorului natriuretic atrial
E: activarea sistemului RAA
Vezi raspuns
99. [ICA10106] Sunt indicatii de implantare a unui defibrilator urmatoarele, cu exceptia: (90, 91*)
A: pacienti coronarieni NYHA II/III cu FEVS 25 %, masurata cel putin 1 saptamana dupa infarct miocardic si 3 luni dupa un gest de
revascularizare
B: sincopa de cauza necunoscuta cu TV sustinuta sau FV declansabila + cord normal
C: TV sustinuta spontana simptomatica + cardiopatie
D: soc cardiogenic refractar la tratamente medicamentoase
E: TV sustinuta spontana rau tolerata + cord normal + tratament medical sau ablatie nereusite

Tulburri de ritm i de conducere

1. [TRC10002] Care dintre urmatoarele afirmaii despre flutterul atrial este neadevarat (pg. 30)
A: Tahicardie regulat
B: Macroreintrare la nivelul atriului drept
C: Activitatea atrial are o frecven de peste 350 bti pe minut
D: Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1
E: Undele de activitate atrial se identific cel mai bine n DII,DIII,aVF
Vezi raspuns
2. [TRC10003] Principala cauza etiologic a fibrilaiei atriale este reprezentat de (pg. 38)
A: valvulopatiile mitrale
B: valvulopatiile aortice
C: hipertiroidismul

D: hipertensiunea arterial
E: cardiopatia ischemic
Vezi raspuns
3. [TRC10004] Complicaiile posibile ale fibrilaiei atriale permanente cuprind toate aceste complicaii cu excepia (pg. 39)
A: Complicaiile tromboembolice
B: Sngerarile consecutive tratamentului anticoagulant
C: Cardiomiopatia tahiaritmic
D: Anevrismul ventricular
E: Insuficiena cardiac
Vezi raspuns
4. [TRC10005] Blocul atrioventricular de gradul I nu este caracterizat de una din urmatoarele afirma ()
A: Prezint ntrzierea conducerii la nivel nodal, hisian sau infrahisian
B: Ocazional o unda p este blocat apoi ciclul se reia
C: Alungirea intervalului PR peste 200 msecunde
D: Este foarte rar simptomatic n absena altor complicaii
E: Poate traduce o ncetinire nodal benign dar i un bloc distal care poate evolua spre BAV complet
Vezi raspuns
5. [TRC10012] Explorarile complementare de prima intentie in cazul palpitatiilor sunt: ()
A: Ecografia cardiaca
B: Angiografia ventriculara, Scintigrafia si RMN-ul
C: Holter ECG este frecvent prescris desi are o contribuitie mic la diagnostic
D: Explorari electrofiziologice cu stimulare ventriculara asociata
E: Doar ECG-ul
Vezi raspuns
6. [TRC10018] In caz de anomalii ale functiei sinusale, pe ECG sunt prezente urmatoarele elemente: ()
A: Anomalii asociate: flutter, fibrilatie ventriculara
B: Ritm tahicardic
C: Fecventa undelor P este mai mica decat frecventa undelor R, invers decat se intampla in cazul BAV de gradul III unde frecventa
undelor P este mai mare decat frecventa undelor R
D: Aspectul ECG al disfunctiei sinusale este diferit de aspectul ECG al blocului sino-atrial
E: Unde P retrograde, negative in aVF, DII si DIII, la fel ca in cazul TC jonctionale si flutter-ului atrial
Vezi raspuns
7. [TRC10024] Nu caracterizeaz fibrilaia atrial ()
A: Tahicardia neregulat
B: QRS nguste
C: Macroreintrarea n AD
D: Fr activitate atrial organizat
E: Multiple microreintrri
Vezi raspuns
8. [TRC10025] Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt caracteristice extrasistolelor ventriculare maligne ()
A: Extrasistole care se agraveaz la efort
B: Fenomenul R/T
C: Fr lipotimie sau sincop
D: Extrasistole polimorfe
E: QT lung
Vezi raspuns
9. [TRC10026] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz sindromul Brugada ()
A: Mutaia canalului de potasiu
B: Zone diskinetice vizibile ecografic
C: Cauz necunoscut
D: QT lung
E: Cord morfologic sntos
Vezi raspuns
10. [TRC10027] Care dintre urmtoarele caracterizeaz tahicardia joncional pe un fascicul Kent ()
A: Atriograme invizibile retrograde
B: Aspect de dini de fierstru
C: QRS nguste
D: QRS larg
E: Tahicardia neregulat
11. [TRC10028] Nu reprezint cauz de tahicardii ventriculare ()
A: Feocromocitomul
B: Cardiopatia ischemic

C: Tratamentul cu digitalice
D: Cardiopatii congenitale
E: Postoperator chirurgie cardiac
Vezi raspuns
12. [TRC10033] QT corectat se calculeaz astfel ()
A: QT msurat/interval RR
B: Qt msurat/rdcin cubic interval RR
C: Interval RR/QT msurat
D: QT msurat/rdcin ptrat interval RR
E: QT msurat/interval RR la ptrat
Vezi raspuns
13. [TRC10034] Caracterizeaz aspectul normal al complexului QRS ()
A: Indice Sokolov>35 mm
B: Axa normal 0-120 grade
C: Durata sub 80 milisecunde
D: Durata peste 120 milisecunde
E: Prezena undei R n V1
Vezi raspuns
14. [TRC10035] Caracterizeaz unda P ()
A: Pozitiv n aVR
B: Negativ n derivaiile inferioare
C: Durat peste 120 milisecunde
D: Negativ n aVR
E: Bifazic i negativ n V1 n hipertrofia atrial dreapt
Vezi raspuns
15. [TRC10040] Nu face parte din etiologia fibrilaiei atriale ()
A: HTA
B: Valvulopatiile
C: Preexcitaia
D: Chirurgia cardiac
E: Embolia pulmonar
Vezi raspuns
16. [TRC10041] Bilanul etiologic n fibrilaia atrial nu cuprinde ()
A: TSH
B: Holter ECG
C: Ecografie Doppler cardiac transtoracic
D: Ecografie abdomino-pelvin
E: Radiografie pulmonar
Vezi raspuns
17. [TRC10047] Nu este adevrat legat de anomaliile funciei sinusale ()
A: Tratamentul implic implantarea unui stimulator cardiac pentru pauze sinusale > 2 secunde
B: Incompetnena cronotrop semnific insuficienta accelerare la efort
C: Poate fi reprezentat de blocul sinoatrial
D: La ECG nu exist diferen ntre disfuncie sinusal i bloc sinoatrial
E: Tratamentul implic oprirea medicaiei cronotrop negative
Vezi raspuns
18. [TRC10048] Conducererea atrioventricular nu cuprinde unul din urmtoarele etaje ()
A: Suprahisian
B: Nodal
C: Hisian
D: Intramiocardic
E: Distal
Vezi raspuns
19. [TRC10049] Nu face parte din etiologiile blocurilor atrioventriculare ()
A: Boala Chagas
B: Lupusul
C: Amiloidoza
D: Boala Lyme
E: Hipokaliemia
Vezi raspuns
20. [TRC10091] Trecerea n BAV complet este mai probabil cnd, cu excepia ()
A: Sediul blocului este infrahisian

B: Sediul blocului este hisian

C: BAV se asociaz unei tulburri de conducere intraventricular
D: Este vorba de un BAV 3 paroxistic
E: E vorba de un BAV 2 tip Wenckebach
21. [TRC10094] BAV 1 este caracterizat prin ()
A: Este deseori simptomatic
B: BAV 1 este ntotdeauna benign i nu evolueaz ctre stop cardiac
C: Sediul blocajului se poate determina prin explorarea fasciculului His
D: Interval PR ntre 180-200 ms fr unde P blocate
E: Reprezint ncetinirea conducerii la oricare din etaje pn la blocajul undei P
Vezi raspuns
22. [TRC10100] Tratamentul unei FiA prost tolerata (EPA, soc cardiogen) este: ()
A: cardioversie medicamentoasa de urgenta
B: cardioversie electrica dupa anticoagulare
C: cardioversie de urgenta
D: scaderea frecventei cardiace fara a corecta ritmul
E: antiagregante plachetare
Vezi raspuns
23. [TRC10103] Anamneza in cadrul palpitatiilor presupune urmatoarele, cu exceptia: (pag 32)
A: estimarea tolerantei (sincopa, lipotimie)
B: eliminarea unei simptomatologii care nu corespunde palpitatiilor (eretism cardiac - batai cardiace rapide intense si puternice, fara a fi
ectopice)
C: cautarea argumentelor in favoarea unei cardiopatii subjacente
D: diferentierea extrasistolelor si tahicardiei
E: caracterul neregulat evoca, in primul rand, o fibrilatie atriala
Vezi raspuns
24. [TRC10104] Frecventa cardiaca in tahicardiile jonctionale este: (pag 35)
A: 100-250 / min
B: 140-220/min
C: <100/min
D: >250/min
E: 300/min
Vezi raspuns
25. [TRC10109] BAV de grad inalt reprezinta: (pag 42)
A: BAV III
B: BAV distal
C: BAV complet
D: BAV II Mobitz I
E: BAV II repetitiv
Vezi raspuns
26. [TRC10136] Formele particulare a tahicardiei ventriculare sunt: ()
A: Ventriculograme foarte rapide si anarhice
B: Morfologie "dinti de fierastrau", fara revenire la linia izoelectrica
C: Torsade ale varfurilor pe sindrom de QT lung
D: QT lung
E: Ventriculograme precoce fata de intervalele RR sinusale
Vezi raspuns
27. [TRC10007] Care dintre urmatoarele afirmaii despre extrasistolele ventriculare maligne sunt adevrate (pg. 34)
A: Se pot manifesta cu lipotimie, sincop sau moarte cardiac subit
B: Se agraveaz la efort
C: Funcia ventriculului stng poate fi normal
D: Electrocardiograma poate fi normal n afara episodului aritmic
E: Potenialele tardive sunt de regul prezente
Vezi raspuns
28. [TRC10011] Displazia aritmogen de ventricul drept se caracterizeaz prin (pg. 32)
A: tulburri de ritm ventriculare maligne
B: bloc complet de ramur dreapt pe ECG
C: extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de ramur dreapt
D: und epsilon prezent
E: ventriculul drept este akinetic cu aspect trabeculat la examenul ecocardiografic, scintigrafic sau RMN
Vezi raspuns
29. [TRC10013] Conduita diagnostica in cazul palpitatiilor nedocumentate, rare, foarte bine tolerate, fara argumente pentru cardiopatie de

fond sau aritmie ventriculara maligna, cuprinde: ()

A: Inregistrari Holter (contributie redusa la diagnostic cu exceptia perioadelor de palpitatii)
B: Coronarografie
C: Ecografie cardiaca (certifica absenta cardiopatiei de fond ca substrat al tulburarilor de ritm)
D: ECG de efort
E: Hormoni tiroidieni
Vezi raspuns
30. [TRC10014] Care sunt explorarile utilizabile pentru a elimina o tulburare de ritm ventricular? ()
A: Ecografia cardiaca si ECG de efort
B: Coronarografie in cadrul bilantului secundar al unei cardiopatii depistate la ecocardiografie
C: Angiografie de ventricul drept, scintigrafie de ventricul drept si RMN
D: Explorare electrofiziologica asociata unei stimulari ventriculare
E: ECG
31. [TRC10015] Conduita in cazul unei tahicardii ventricula sau unei aritmii ventriculare maligne este: ()
A: Stimulator cardiac implantabil
B: Administrarea de antiaritmice (betablocante si amiodarona)
C: Ablatie cu radiofrecventa
D: Implantarea unui defibrilator
E: Depistarea familiala in cazul aritmiilor ventriculare congenitale
Vezi raspuns
32. [TRC10016] Indicatiile implantarii unui stimulator cardiac sunt: ()
A: Bradicardie asimptomatica, Insuficienta cronotropa simptomatica si Pauze sinusale de mai mult de 3 secunde
B: Bradicardie simptomatica, Insuficienta cronotropa simptomatica si Pauze sinusale de mai mult de 3 secunde
C: BRS asociat cu BAV de gradul I deoarece predispune la BAV complet
D: BAV care produce sincopa, BAV cu sediu hisian sau infrahisian
E: Bloc alternant si Bloc trifascicular
Vezi raspuns
33. [TRC10017] Urmatoarele conditii predispun la BAV complet: ()
A: BAV de gradul II tip Mobitz si BAV de gradul III paroxistic
B: BAV cu sediu hisian sau infrahisian
C: BAV asociat unei tulburari de conducere intraventriculare de tip bloc stang sau bloc bifascicular
D: Cardiopatie subiacenta
E: HBAS (hemibloc antero-superior stang)
Vezi raspuns
34. [TRC10019] Simptomatologia in prezenta blocurilor atrio-ventriculare este: ()
A: In cazul BAV de gradul III, simptomatologia depinde de existenta unei cardiopatii subiacente si de calitatea ritmului de baza
B: BAV de gradul III poate fi simptomatic cand este congenital pe cord sanatos
C: BAV II e frecvent asimptomatic, cu exceptia trecerii in BAV III
D: BAV de graul III se poate manifesta cu sincopa de tip Adams-Stock sau chiar stop cardiac
E: Simptomatologia este rara in cazul BAV de gradul I cu exceptia alungirii majore a PR
Vezi raspuns
35. [TRC10021] Printre cauzele rare de bloc atrio-ventricular se numara: ()
A: Hiperkalemia
B: Miopatia Steinert
C: Boli de sistem: reumatismul articular acut, lupusul eritematos sistemic, spondilita anchilozanta, sclerodermia, sarcoidoza
D: Hemocromatoza, amiloidoza
E: Boala Chagas, boala Lyme, endocardita aortica cu abces septal, miocarditele virale
Vezi raspuns
36. [TRC10023] Printre etiologiile blocurilor de ramura dreapta se numara: ()
A: Absenta oricarei cauze (BRD idiopatic)
B: Fibroza cicatriciala postoperatorie
C: Cardiopatie stanga in stadiu evoluat
D: Endocardita infectioasa
E: Cardiopatie dreapta: embolie pulmonara, cord pulmonar cronic dat de o insuficienta respiratorie, valvulopatii mitrale, tricuspidiene,
pulmonare, defect septal atrial
Vezi raspuns
37. [TRC10029] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz displazia aritmogen de VD ()
A: Displazie grsoas a VD
B: Supradenivelare de segment ST n V1-V2-V3
C: Moarte subit cardiac
D: Mutaie pe canalul de sodiu
E: QT lung

Vezi raspuns
38. [TRC10030] Nu caracterizeaz tahicardia ventricular ()
A: Tahicardii cu complexe QRS nguste
B: Frecvena ntre 100-250/minut
C: Tahicardie neregulat
D: Susinut (peste 5 secunde)
E: Prezena unei disociaii atrio-ventricular
Vezi raspuns
39. [TRC10031] Nu caracterizeaz sindromul de QT lung ()
A: BRD
B: Mutaie pe canalul de potasiu
C: Sindrom Romano-Ward
D: Tahicardie ventricular susinut
E: QT corectat peste 450 milisecunde
Vezi raspuns
40. [TRC10032] Caracterizeaz flutter-ul atrial ()
A: Tahicardie regulat
B: Multiple reintrri n cele 2 atrii
C: Atriogram prematur n raport cu ciclurile PP precedente i urmtoare
D: Conducere fix la ventriculi
E: Aspect negativ al undelor n DII, DIII, aVF
41. [TRC10036] Caracterizeaz axa dreapt (>120 grade) (pg. 42)
A: Infarct inferior
B: Hemibloc anterior stng
C: Cord verticalizat
D: Infarct lateral
E: BRD
Vezi raspuns
42. [TRC10037] Reprezint etiologia unei subdenivelri de segment ST ()
A: Sindrom Prinzmetal
B: Sindrom coronarian acut
C: WPW
D: HVS
E: Digitala
Vezi raspuns
43. [TRC10038] Care dintre urmtoarele sunt cauze de modificri difuze de repolarizare ()
A: Sindrom Brugada
B: Hipertrofia ventricular
C: Diselectrolitemiile
D: Preexcitaia
E: Pericardita
Vezi raspuns
44. [TRC10043] ECG-ul n fibrilaia atrial nu cuprinde ()
A: Tahicardie neregulat
B: Ritm ventricular regulat
C: Unde atriale
D: QRS nguste cu excepia blocului de ramur
E: Ritm ventricular neregulat
Vezi raspuns
45. [TRC10044] Care din urmtoarele elemente nu sunt incluse n scorul CHADS 2? ()
A: Vrsta < 65 ani
B: Boala vascular periferic
C: AVC-ul
D: Diabetul zaharat
E: Infarctul miocardic
Vezi raspuns
46. [TRC10045] Nu reprezint metod de cardioversie ()
A: Tratament cu betablocante
B: Amiodaron
C: Digitala
D: Metoda combinat
E: Chinidina

Vezi raspuns
47. [TRC10046] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate ()
A: Este necesar o terapie cu AVK timp de 1 lun anterior conversiei
B: FiA prost tolerat se convertete imediat
C: FiA necomplicat cu o durat de peste 48 ore se convertete
D: FiA necomplicat de mai puin de 48 ore se convertete
E: Eficiena antiaritmicelor n prevenia recidivelor este foarte ridicat
Vezi raspuns
48. [TRC10050] Caracterizeaz hemiblocul anterosuperior stng ()
A: Asimptomatic cnd este izolat
B: Rotaie axial dreapt
C: Expune la risc de BAV grad II
D: Frecvent la vrtsnic
E: QRS ngust
Vezi raspuns
49. [TRC10051] Caracterizeaz blocul atrioventricular de gradul II ()
A: Tipul I presupune blocarea unei unde P dup alungirea progresiv a intervalului PR
B: Tipul II presupune blocarea unei unde P dup alungirea progresiv a intervalului PR
C: Sediul blocului este distal n tipul Wenckebach
D: Sediul blocului este distal n tipul Mobitz
E: Este frecvent simptomatic
Vezi raspuns
50. [TRC10052] Caracterizeaz blocul de ramur dreapt ()
A: QRS ngust
B: Asimptomatic dac este izolat
C: Apare n embolia pulmonar
D: Aspect de RSR n DI
E: Poate fi idiopatic
51. [TRC10053] Dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate urmtoarele ()
A: Sediul blocului n BAV grad III este frecvent proximal
B: Boala Lenegre este o boala congenital
C: Spondilita anchilozant este o cauz de BAV
D: n BAV grad I intervalul PR este > 200 milisecunde
E: n BAV grad I intervalul PR este > 210 milisecunde
Vezi raspuns
52. [TRC10054] Care din urmtoarele afirmaii sunt false ()
A: Endocardita aortic cu abces septal este cauz de BAV
B: n BRS aspectul RR este n V1
C: Prezena BRS face imposibil diagnosticul de infarct anterior
D: n BRS se va avea n vedere implantarea de stimulator
E: Blocul trifascicular include asocierea BRD+HBAS+BAV grad III
Vezi raspuns
53. [TRC10056] Etiologiile tahicardiilor sinusale pot fi: ()
A: hormoni tiroidieni
B: insuficienta respiratorie
C: vasoconstrictoare
D: sindrom carcinoid
E: febra
Vezi raspuns
54. [TRC10057] Despre tulburarile de conducere intraventriculare, este adevarat ca: ()
A: In cazul BRD: explorarile complementare nu sunt necesare la pacientul asimptomatic
B: In cazul BRS: risc de BAV3 in prezenta unui BAV1
C: HBAS: rotatie >120
D: Bloc de ramura alternant: alternan de QRS de tip BRS cu altele de tip BRD
E: Bloc trifascicular: abstinenta terapeutica
Vezi raspuns
55. [TRC10058] Indicatie de implantare de stimulator cardiac: ()
A: BAV produce sincopa
B: BAV este suprahisian
C: BAV este infrahisian
D: BAV este hisian
E: BRS

Vezi raspuns
56. [TRC10059] Indicatie de implantare a stimulatorului cardiac sunt urmatoarele: ()
A: Lipotimie
B: BAV distal
C: Bloc trifascicular
D: Sincopa in cadrul BAV
E: Alternanta BRS cu bloc de tip BRD
Vezi raspuns
57. [TRC10060] Cu ajutorul scorului CHADS2 se evalueaz urmtorii paramentrii: (pag 39)
A: AVC valoreaz 2 puncte
B: Vrsta>= 75 valoreaz 1,5 puncte
C: Prezena cardiopatiei valoreaz 1 punct
D: Vrsta>= 75 valoreaz 1 punct
E: Prezena DZ valoreaza 3 puncte
Vezi raspuns
58. [TRC10061] n cazul n care scorul CHADS2 >=2 : (pag 39-40)
A: Antiagregante plachetare (aspirina 250 mg)
B: Anticoagulate pe viaa de la primul acces de FIA (CHADS >= 2)
C: Se administreaz AVK
D: Defibilare de urgen
E: INR trebuie meninut ntre valorile 2 i 3
Vezi raspuns
59. [TRC10062] Modificri focalizate de repolarizare sunt urmtoarele, cu EXCEPIA: (pag 37)
A: pericardit
B: diselectrolitemiei (calciu, potasiu)
C: medicamentoase(antiaritmice, psihotrope)
D: ischemie (angor instabil, sechele de necroz)
E: preexcitaie
Vezi raspuns
60. [TRC10063] Alungirea segmentului QT apare n urmtoarele: (pag 37)
A: ischemie
B: hipokaliemie
C: iatrogenie (antiaritmice, macrolide antihistaminice)
D: congenital sdr: Romano-Ward i Jerwell-Lange-Nielsen
E: hipertiroidism
61. [TRC10064] Supradenivelare de segment ST apare n urmtoarele patologii: (pag 36-37)
A: Sindromul Romano-Ward
B: Sindrom coronarian acut
C: Pericardit acut
D: Angin Prinzmetal
E: Sindrom de repolarizare precoce
Vezi raspuns
62. [TRC10065] Blocul de ramur dreapt se caracterizeaz prin: (pag 42)
A: ntrziere n apariia deflexiunii intrisecoide (> 50) n V1
B: Unda S larg i profund n derivaiile DI, AVL, V1,V2
C: Anomalii de repolarizare n V1, V2, V3
D: Unda S larg i profund n derivaiile DI, AVL, V5,V6
E: Aspect RSR' in V1
Vezi raspuns
63. [TRC10066] Tahisistolia prezinta: (30)
A: Focar de automatism intra-ventricular
B: Focar de automatism intra-atrial
C: Tahicardie cel mai adesea regulata
D: Tahicardie cel mai adesea neregullata
E: QRS inguste exceptie blocul de ramura functional sau organic
Vezi raspuns
64. [TRC10067] ESV afirmatii false: (31)
A: ventriculograma precoce,larga
B: neprecedata de unda P
C: precedata de unda P
D: izolate repetate(dublete,triplete,salve)
E: tahicardie cu QRS largi

Vezi raspuns
65. [TRC10068] Natura ritmului: (35)
A: sinusal
B: atrial
C: nejonctional
D: ventricular
E: electroantrenat
Vezi raspuns
66. [TRC10069] Unda P afiramati adevarate: (35)
A: Pozitiva in derivatiile inferioare
B: Pozitiva in derivatiile posterioare
C: Negativa in AVR
D: Hipertrofie atriala dr:P<=120ms in D2
E: Hipertrofie atriala stg:P <=2,5mV in D2
Vezi raspuns
67. [TRC10070] Axa stnga(-30): (36)
A: hipertrofie ventriculara dr
B: hipertrofie ventriculara stg
C: infarct inferior
D: infarc lateral
E: cord brevilin
Vezi raspuns
68. [TRC10071] Testul farmacologic asociat explorarii farmacologice pentru a exclude un sindrom Brugada se face cu urmatoarele
medicamente: ((pag. 34))
A: Aspirina 100mg
B: Adrenalina 1 mg/kgcorp
C: Ajmalina
D: Amiodarona
E: Flecainida
Vezi raspuns
69. [TRC10072] Blocul trifascicular NU este caracterizat de asocierea ()
A: BRD + HBPS + BAV 2
B: BRD + HBPS + BAV 1
C: BRS + HBPS + BAV 1
D: BRD + HBAS + BAV 2
E: BRD + HBAS + BAV 3
Vezi raspuns
70. [TRC10084] Etajele conducerii atrioventriculare includ ()
A: Hemiramuri drepte
B: Hemiramuri stngi
C: Ramuri drepte i stngi
D: Trunchiul fasciculului His
E: NAV
71. [TRC10101] Care sunt cauzele iatrogene ale extrasistolelor si tahicardiilor ventriculare ()
A: simpatomimetice
B: vasodilatatoare
C: hormoni tiroidieni
D: digitalice
E: antiaritmice
Vezi raspuns
72. [TRC10102] La examenul clinic pentru palpitatii, trebuie sa ne asiguram de absenta semnelor de: (pag 32)
A: distiroidie
B: embolie (anomalii la examenul neurologic)
C: deshidratare
D: diskaliemie
E: embolie (anomalii la examenul vascular)
Vezi raspuns
73. [TRC10105] Unda Q in V1V2V3 poate sugera: (pag 36)
A: HVS
B: HVD
C: IMA anterior
D: IMA lateral

E: IMA bazal
Vezi raspuns
74. [TRC10106] Unda R in V1V2V3 poate aparea in cadrul: (pag 36)
A: BRS
B: BRD
C: preexcitatie ventriculara cu fascicul Kent stang
D: preexcitatie ventriculara cu fascicul Kent drept
E: IMA bazal
Vezi raspuns
75. [TRC10107] Cauze rare de fibrilatie atriala sunt: (pag 38)
A: postoperator pe cord
B: cord pulmonar cronic
C: coronaropatii
D: revarsat pericardic
E: miocardita
Vezi raspuns
76. [TRC10108] Boala aritmica atriala, ca si complicatie a fibrilatiei atriale, presupune asocierea urmatoarelor: (pag 39)
A: hiperexcitabilitate
B: simpaticotonie
C: tahicardie
D: bradicardie
E: corectata de tratamentul antiaritmic
Vezi raspuns
77. [TRC10110] Axa dreapta >120 grade cuprinde: ()
A: Hipertrofie ventriculara dreapta
B: Hipertrofie ventriculara stanga
C: Infarct lateral
D: Cord verticalizat
E: Infarct inferior
Vezi raspuns
78. [TRC10111] Cardioversia electrica a FiA se realizeaza: (pag.40)
A: dupa oprirea amiodaronei
B: dupa doza de incarcare cu digitalice
C: dupa verificarea kaliemiei
D: dupa atingerea unui INR intre 2-3
E: dupa doza de incarcare cu amiodarona
Vezi raspuns
79. [TRC10112] Modificari patologice ale intervalului PR sunt: ()
A: O durata mai mica de 100 ms
B: Durata de 120-200 ms, constant de la un ciclu la altul
C: Subdenivelarea PQ in pericardita acuta
D: Durata mai mare de 200ms fara unde P blocate in BAV de gradul I
E: Scurtarea PR in sindromul WPW
Vezi raspuns
80. [TRC10113] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre tahicardia sinusala: (30)
A: frecventa cardiaca variabila de la un moment la altul
B: atriograma normala morfologic
C: etiologie neclara
D: context evocator
E: toleranta proasta cu exceptia cardiopatiei subiacente evoluate
81. [TRC10114] Fibrilatia atriala, afirmatii adevarate: (30)
A: poate fi regulata, in caz de BAV grad III
B: QRS larg in caz de bloc de ramura functional sau organic (dependent de tahicardie)
C: QRS ingust
D: activitate atriala organizata
E: multiple microreintrari exclusiv in atriul stang sau in cel drept
Vezi raspuns
82. [TRC10115] Despre flutterul atrial sunt adevarate urmatoarele: (30)
A: este o tahicardie neregulata
B: complexe QRS largi in caz de bloc functional sau organic
C: fara activitate atriala organizata
D: poate avea transmitere variabila
E: transmitere 1/1, 2/1, 3/1, 4/1

Vezi raspuns
83. [TRC10116] Pot avea transmitere 2/1, 3/1, 4/1 sau variabila urmatoarele tahiaritmii: (30)
A: extrasistolele atriale
B: fibrilatia atriala
C: flutterul atrial
D: tahisistolia
E: tahicardia atriala
Vezi raspuns
84. [TRC10117] Atriogramele in tahicardia Bouveret sunt: (31)
A: in reintrarea intranodala - in general invizibile
B: in reintrarea pe fascicul Kent - in general invizibile
C: in reintrareape fascicul Kent - retrograde, in 80 ms dupa QRS
D: in reintrarea intranodala - retrograde, suprapuse QRS
E: in reintrarea intranodala - negative in DII, DIII, aVL
Vezi raspuns
85. [TRC10118] Despre tahicardia prin reintrare prin fascicul Kent sunt false: (31)
A: nodulul atrioventricular este pe calea ascendenta
B: fasciculul His este pe calea descendenta
C: calea accesorie intraventriculara este pe calea ascendenta
D: fasciculul Kent este pe calea descendenta
E: atriograme retrograde, la 80 ms dupa QRS
Vezi raspuns
86. [TRC10119] Despre tahicardia ventriculara sunt adevarate urmatoarele: (31)
A: peste 3 ESV = tahicardie ventriculara sustinuta
B: QRS larg in caz de bloc de ramura functional sau organic, altfel QRS inguste
C: este o tahicardie regulata
D: daca ritmul depaseste 250/min, este vorba de flutter atrial
E: daca ritmul este sub 100/min, este vorba de ritm idioventricular accelerat
Vezi raspuns
87. [TRC10120] Displazia aritmogena de VD poate da nastere: (32)
A: TV sustinuta
B: IC dreapta
C: torsada varfurilor
D: moarte subita cardiaca
E: fibrilatie ventriculara
Vezi raspuns
88. [TRC10121] ESV benigne prezinta urmatoarele, cu exceptia: (34)
A: Stimulare ventriculara pozitiva
B: Dispar la efort
C: Potentiale tardive pozitive
D: ESV monomorfe, rare salve
E: Cuplaj scurt
Vezi raspuns
89. [TRC10122] In prezenta ESV maligne, tratamentul poate fi: (34)
A: betablocante
B: amiodarona
C: defibrilator
D: depistare familiala
E: digoxin
Vezi raspuns
90. [TRC10123] Ritmul atrial poate fi: (35)
A: fibrilatie
B: flutter
C: sinusal
D: jonctional
E: electroantrenat
91. [TRC10124] Ritmul joncional poate fi, cu excepia: (35)
A: bradicardic in caz de paralizie nodala (P QRS)
B: bradicardic in caz de BAV (P QRS)
C: tahicardie Bouveret
D: QRS inguste, rapide si neregulate, 140-220/min
E: tahicardie cu unde P pozitive in derivatiile inferioare

Vezi raspuns
92. [TRC10125] Sunt adevrate despre unda P: (35)
A: pozitiva n derivaiile inferioare, negativa n aVL
B: hipertrofie AS: P 0.25 mV in DI, bifazica si pozitiva in V6
C: hipertrofie AD: P 2.5 mm in DI, bifazica si negativa in V6
D: hipertrofie AS: P 120 ms in DII, bifazica si negativa in V1
E: hipertrofie AD: P 0.25 mV in DII, bifazica si pozitiva in V1
Vezi raspuns
93. [TRC10126] Despre QRS sunt adevrate urmtoarele, cu exceptia (36)
A: axa normala de la 0-120
B: durata normala este sub 80 ms
C: QRS > 120 ms = bloc complet
D: QRS intre 80 - 120 ms = bloc incomplet
E: QRS < 10 mm in revarsat pericardic, mixedem
Vezi raspuns
94. [TRC10127] Despre amplitudinea QRS sunt adevrate: (36)
A: < 80 ms
B: bloc complet > 120 ms
C: bloc incomplet 100 - 120 ms
D: S V1 si R V5 sau V6 35 mm in HVS
E: QRS < 5 mm in revarsat pericardic, mixedem
Vezi raspuns
95. [TRC10128] Unde Q sau q pot aprea fiziologic n urmtoarele condiii, cu exceptia: (36)
A: aVR (q)
B: V5 si V6 (Q)
C: in DII, dispar in inspir
D: rS in V1 uneori similar QS
E: rS in V6 uneori similar QS
Vezi raspuns
96. [TRC10129] Despre unda Q de necroza sunt false urmtoarele: (36)
A: repartizare pe un teritoriu coronarian
B: amplitudinea Q 30 % din R
C: durata Q 30 % din R
D: amplitudinea 30 ms
E: durata 30 ms
Vezi raspuns
97. [TRC10130] Supradenivelarea ST nu este: (36)
A: convexa in sus in sindromul coronarian acut
B: concava in sus in spasmul coronarian
C: convexa in sus in pericardita acuta
D: concava in sus in caz de sindrom de repolarizare precoce
E: convexa in sus in sechela de infarct
Vezi raspuns
98. [TRC10131] Pot evolua spre unda Q: (36-37)
A: sindromul coronarian acut
B: pericardita acuta simpla
C: miopericardita
D: anevrism VS
E: sindromul Prinzmetal
Vezi raspuns
99. [TRC10132] Supradenivelarea de segment ST este focalizata in: (32, 36-37)
A: sindromul coronarian acut, pe un teritoriu coronar
B: pericardita acuta, mai frecvent in V2, V3, V4
C: sindromul Brugada, foarte evident in V1, V2, V3
D: anevrismul VS, mai frecvent in V4, V5, V6
E: sindromul de repolarizare precoce, mai frecvent n V1, V2, V3
Vezi raspuns
100. [TRC10133] Tulburarile de repolarizare secundare pot fi: (37)
A: supradenivelare in hipertrofie ventriculara
B: subdenivelare in hipertrofie ventriculara
C: supradenivelare in blocul de ramura

D: subdenivelare in blocul de ramura

E: supradenivelare in tulburari metabolice
101. [TRC10134] In sindromul WPW pot aprea: (33, 36, 37)
A: PR scurt
B: supradenivelare de segment ST
C: subdenivelare de segment ST
D: anomalii ritmice benigne
E: unda T modificata difuz
Vezi raspuns
102. [TRC10135] Caracterstici pentru displazia aritmogena de ventricul drept sunt: ()
A: displazie grsoas a VD cu prezena de zone diskinetice vizibile la ECG
B: risc de insufcien cardiac dreapt
C: cauz necunoscut
D: cord morfologic sntos
E: ECG: bloc de ramur drept, ESV cu aspect de bloc de ramur stng, und epsilon

Valvulopatii mitrale, aortice

1. [VMA10002] Pentru un debit cardiac normal,o stenoza aortica stransa antreneaza un gradient mediu ventricul stang/aorta de:(pag116
ECN) ()
A: 40-50 mmHg
B: 400-500 mmHg
C: 4-5 mmHg
D: 4000-5000 mmHg
E: 4,5-5,4 mmHg
Vezi raspuns
2. [VMA10005] Stenoza aortica afecteaza cel mai frecvent pacientii de peste: (pg. 116)
A: 20 de ani
B: 30 de ani
C: 51 de ani
D: 50 de ani
E: 75 de ani
Vezi raspuns
3. [VMA10006] Stenoza aortica se caracterizeaza prin:(pag 116 ECN) ()
A: Implantarea joasa
B: obstacol fata de ejectia din atriul drept
C: obstacol fata de ejectia din atriul stang
D: obstacol fata de ejectia din venticulul drept
E: obstacol fata de ejectia din venticulul stang
Vezi raspuns
4. [VMA10008] La auscultatie:(pag 117 ECN) ()
A: Z3 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
B: Z2 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
C: Z1 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
D: Z6 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
E: Z10 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
Vezi raspuns
5. [VMA10010] Insuficiena aortic cronic de etiologie reumatismal prezint una din urmtoarele caracteristici (pg. 108)
A: afectarea distrofic a valvei aortice i/sau a inelului aortic i/sau a aortei ascendente
B: este etiologia cea mai frecvent n rile industrializate

C: valvele sunt ngroate, apoi calcificate, comisurile fuzioneaz, se retract, iar mobilitatea lor este diminuat
D: se asociaz cu bicuspidia aortic
E: apare frecvent n sindromul Marfan
Vezi raspuns
6. [VMA10011] Insuficiena aortic acut poate avea una din urmtoarele etiologii (pg. 108)
A: bicuspidia aortic
B: traumatismul toracic
C: sindromul Laubry i Pezzi
D: lupusul eritematos diseminat
E: spondilartrita anchilozant
Vezi raspuns
7. [VMA10012] Unul din semnele stetacustice care apare n insuficiena aortic este (pg. 109)
A: Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic
B: Z2 diminuat sau abolit
C: Suflu holosistolic, maximal n focarul mitral, piolant, care iradiaz n axil
D: Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal n focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gtului
E: Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim n focarul aortic
Vezi raspuns
8. [VMA10013] Semnul Durozier prezent n insuficiena aortic nseamn (pg. 109)
A: Dublu suflu intermitent crural
B: Mrirea presiunii arteriale difereniale
C: Balansarea capului la fiecare btaie cardiac
D: Hippus pupilar
E: Puls capilar
Vezi raspuns
9. [VMA10014] Etiologia distrofic a insuficienei mitrale cronice prezint una din urmtoarele caracteristici (pg. 112)
A: Valve i cordaje ngrosate, calcificate, retractate, comisuri fuzionate
B: Degenerescenta mixoida a valvelor, care se ngroa, devin redundante
C: Dilatarea inelului mitral
D: Insuficiena este frecvent asociat unei stenoze
E: Este asociat unui mixom al atriului stng
Vezi raspuns
10. [VMA10020] n legtur cu riscul hemoragic al heparinei sunt adevrate urmtoarelele cu excepia (pag.124)
A: riscul este crescut n insuficiena renal
B: riscul crete cu durata tratamentului
C: riscul crete odat cu adm. de antiagregante
D: riscul este mai mare la heparina nefracionat
E: depinde de calitatea respectrii tratamentului
11. [VMA10023] Semne de insuficien cardiac la copilul mare (pag.1123)
A: transpiraii
B: cianoz
C: sincope
D: edeme periferice
E: polipnee
Vezi raspuns
12. [VMA10025] Sindromul Laubry i Pezzi reprezint ()
A: insuficien aortic pe endocardit acut
B: insuficien aortic n sifilis
C: insuficien aortic n lupus eritematos
D: insuficien aortic i comunicare interventricular
E: insuficien aortic reumatismal
Vezi raspuns
13. [VMA10026] Semnele Musset reprezint ()
A: Dublu suflu intermitent crural
B: Hipus pupilar
C: Balansarea capului la fiecare btaie cardiac
D: Suflu diastolic n focarul mitral
E: Puls capilar
Vezi raspuns
14. [VMA10027] Sunt cauze de insuficien aortic acut, cu excepia ()
A: Endocardit acut
B: Disecia de aort

C: Boala Marfan
D: Aortit sifilitic
E: Traumatism toracic
Vezi raspuns
15. [VMA10028] Valvele cu bile sunt ()
A: Bjork-Shiley
B: Saint Jude Medical
C: Starr-Edwards
D: Biotronik
E: Nici una
Vezi raspuns
16. [VMA10029] Intervenia Ross este ()
A: Transpoziia de valv pulmonar n poziie aortic
B: Protezare valvular aortic
C: Protezare valvular mitral
D: Protezare valvular i mitral
E: Nici una
Vezi raspuns
17. [VMA10030] Homogrefele sunt ()
A: Prelevate de la pacientul n cauz
B: Prelevate de la cadavre
C: Realizate din pericard porcin
D: Toate cele de mai sus
E: Nici una
Vezi raspuns
18. [VMA10031] Endocardita tardiv este cel mai frecvent pe valva ()
A: Aortic
B: Mitral
C: Pulmonar
D: Tricuspidian
E: Sunt egale
Vezi raspuns
19. [VMA10035] Reprezint etiologia distrofic a insuficienei mitrale ()
A: Dilatarea inelului mitral
B: Boala Barlow
C: Reumatismal
D: Mixom al atriului stng
E: Lupusul
Vezi raspuns
20. [VMA10036] Click-ul mezosistolic urmat de un suflu telesistolic apare n insuficiena mitral de cauz ()
A: Degenerativ
B: Sindrom Marfan
C: Sclerodermie
D: Cardiomipatie hipertrofic
E: Boala Barlow
21. [VMA10037] Tipul 3 n clasificarea Carpentier este un mecanism de insuficien mitral prin ()
A: Restricie
B: Funcional
C: Dilatativ
D: Prolaps
E: Nici unul
Vezi raspuns
22. [VMA10047] Ecografia cu dobutamina in doze mici (pag 117)
A: este un examen fundamental care confirma diagnosticul de valvulopatie
B: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice asimptomatice la pacientii cu disfunctie ventriculara stanga
C: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice simptomatice la pacientii cu disfunctie ventriculara stanga
D: este indicata daca se constata slaba ecogenitate
E: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice simptomatice la pacientii cu disfunctie ventriculara dreapta
Vezi raspuns
23. [VMA10051] Boala Monckeberg reprezint ()
A: Stenoza supravalvular congenital
B: Stenoza degenerativ
C: Bicuspidie

D: Stenoza subvalvular
E: Nici una de mai sus
Vezi raspuns
24. [VMA10052] Pentru un debit cardiac normal o stenoz strns realizeaz un gradient mediu de ()
A: 50-60 mmHg
B: 45-55 mmHg
C: 40-50 mmHg
D: 45-50 mmHg
E: 40-45 mmHg
Vezi raspuns
25. [VMA10053] Suprafaa normal a orificiului aortic este de ()
A: 3cm 2
B: 2.5cm 2
C: 2cm2
D: 2.5-3cm2
E: Nici una
Vezi raspuns
26. [VMA10059] n cazul unei alergii la streptokinaz conduita teraupeutic va fi ()
A: Antihistaminic
B: Oprirea administrrii de streptokinaz
C: Corticoterapie
D: Heparin
E: Nici una de mai sus
Vezi raspuns
27. [VMA10060] n cazul unei hemoragii majore necontrolate datorate tromboliticelor se va administra ()
A: Acid epacrinic
B: Acid docosapentaenoic
C: Acid acetic
D: Acid tranexamic
E: Nici una
Vezi raspuns
28. [VMA10064] Caracterizeaz suflurile funcionale ()
A: Sunt rar benigne
B: Sunt de obicei diastolice
C: Sunt variabile cu poziia
D: Frecvent iradiaz
E: Apar n caz de endocardit
Vezi raspuns
29. [VMA10065] Nu caracterizeaz suflurile funcionale ()
A: Sunt benigne
B: Apar n context de anemie
C: Z1 i Z2 sunt normale
D: Timp auscultatoriu diastolic
E: Nici una
Vezi raspuns
30. [VMA10066] Comunicarea interatrial se caracterizeaz prin ()
A: Dedublarea Z1
B: Suflu interscapular
C: Suflu holosistolic
D: Suflu n spit de roat
E: Suflu n focarul pulmonarei
31. [VMA10075] Cea mai frecventa cauza de insuficienta mitrala cronica este: ()
A: reumatismala
B: functionala
C: congenitala
D: degenerativa
E: distrofica
Vezi raspuns
32. [VMA10078] Riscul hemoragic in cazul administrarii AVK este crescut/creste in urmatoarele situatii cu exceptia: ()
A: aplicare neadecvata a tratamentului prin interactiuni dietetice ce cresc eficacitatea AVK
B: insuficienta renala

C: anevrism
D: cu varsta
E: la pacientii la care se vizeaza un INR intre 3 si 4,5
Vezi raspuns
33. [VMA10079] In cazul hemoragiilor minore in tratamentul cu antivitamina K se impun urmatoarele masuri: ()
A: nu se intrerupe tratamentul
B: vitamina K per os daca INR>4
C: vitamina K iv
D: aviz cardiologic
E: vitamina K per os daca INR<6
Vezi raspuns
34. [VMA10081] Etiologia insuficientei aortice congenitale cuprinde urmatorul sindrom: (pag.108)
A: sindrom Fissinger-Leroy-Reiter
B: sindrom Laubry si Pezzi
C: sindromu Guillain-Barre
D: sindrom Romano-Ward
E: sindrom Jarwell-Lange-Nielsen
Vezi raspuns
35. [VMA10090] Hemoragiile majore in timpul tratamentului trombolitic: ()
A: in 3-4%
B: in 20%
C: in 10%
D: in 80%
E: niciodata
Vezi raspuns
36. [VMA10116] Etiologia insuficientei mitrale cronice: (pg. 112)
A: este cel mai frecvent distrofica
B: include hipertensiunea arteriala
C: include ruptura de cordaj, etiologia ischemica
D: poate fi functionala, prin cardiomiopatie obstructiva
E: poate fi functionala, prin dilatare a inelului
Vezi raspuns
37. [VMA10117] Etiologia insuficientei aortice cronice: (pg. 108)
A: include boala Barlow
B: include disectia aortica
C: include sifilis, boala Takayashu, spondilartrita anchilozanta, lupus diseminat, boala Crohn
D: include endocardita acuta, sclerodermia, sindromul Ehler-Danlos, boala Crohn
E: poate fi congenitala: bicuspidie aortica si sindrom Laubry si Pezzi (comunicare interatriala)
Vezi raspuns
38. [VMA10122] ECG in insuficienta mitrala arata: (pg. 113)
A: hipertrofie biatriala
B: hipertrofie atriala stanga si ventriculara stanga
C: doar hipertrofie atriala stanga
D: fibrilatie sau tahicardie atriala
E: hipertrofie atriala stanga, unda P bifazica in DII SI bifida in V1
Vezi raspuns
39. [VMA10140] Una dintre cauzele insuficienei aortice acute este reprezentat de: ()
A: Boala Takayashu
B: Bicuspidia aortic
C: Hipertensiunea arterial sever
D: Boala anuloectaziant sever
E: Traumatismul toracic
Vezi raspuns
40. [VMA10143] Se consider stenoz aortic strns sub urmtoarea valoare a suprafeei valvei aortice: ()
A: 3 cmp
B: 2,5 cmp
C: 2 cmp
D: 1cmp
E: 0,6 cmp
41. [VMA10144] Bioprotezele pot fi, cu exceptia: (pag 93)
A: autogrefe
B: homogrefe

C: allogrefe
D: bioproteze stentless
E: heterogrefe
Vezi raspuns
42. [VMA10145] Indicatiile utilizarii valvelor mecanice sunt, cu exceptia: (pag 94)
A: pacient deja sub anticoagulant
B: comorbiditati grele
C: pacient cu risc crescut de degenerescenta de bioproteza
D: dorinta pacientului
E: subiecti tineri <65 ani
Vezi raspuns
43. [VMA10146] In cadrul complicatiilor protezarii valvulare, endocardita precoce are urmatoarea etiologie: (pag 94)
A: streptococ 50-60%
B: stafilococ 80-90%
C: bagili gram negativi 10-30%
D: streptococ D
E: stafilococi albi si aurii
Vezi raspuns
44. [VMA10147] Tromboza protezelor valvulare se poate manifesta clinic prin, cu exceptia: (pag 94)
A: insuficienta cardiaca acuta
B: accident embolic cerebral
C: accident embolic periferic
D: palpitatii traducand o tulburare de ritm supraventriculara
E: modificare a zgomotelor cardiace
Vezi raspuns
45. [VMA10148] In cadrul complicatiilor protezelor valvulare, hemoliza extracorpusculara mecanica este caracterizata prin urmatoarele, cu
exceptia: (pag 95)
A: subicter conjunctival
B: anemie aregenerativa
C: schizocite pe frotiu
D: formele importante pot sugera o dezinsertie de proteza
E: formele importante pot sugera prezenta unei endocardite
Vezi raspuns
46. [VMA10149] Degenerescenta bioprotezei este mai frecventa in pozitie: (pag 95)
A: mitrala
B: tricuspida
C: aortica
D: pulmonara
E: mecanica
Vezi raspuns
47. [VMA10150] Factori de risc trombembolic la pacientii purtatori de valve mecanice sunt, cu exceptia: (pag 96)
A: FiA
B: AS dilatat > 50 mm
C: valva mecanica in pozitie pulmonara
D: FEVS < 50%
E: valva mecanica in pozitie mitrala
Vezi raspuns
48. [VMA10151] Cateterismul stang studiaza gradele unei valvulopatii (I-IV) in: (pag 114)
A: insuficienta aortica
B: insuficienta mitrala
C: stenoza aortica
D: stenoza mitrala
E: tromboza de proteza mecanica
Vezi raspuns
49. [VMA10152] NU este etiologie a stenozei aortice: (pag 116)
A: degenerativa
B: reumatismala
C: endocardita infectioasa
D: congenitala
E: bicuspidia aortica
Vezi raspuns
50. [VMA10153] Tetralogia Fallot presupune: (pag 1124)

A: DSA
B: HVS
C: stenoza aortica
D: suflu holosistolic in focarul pulmonar
E: shunt dreapta-stanga
51. [VMA10154] Reprezinta obstacol la nivelul inimii drepte: (pag 1124)
A: stenoza aortica, tetralogia Fallot
B: DSA, stenoza aortica
C: stenoza pulmonara, tetralogia Fallot
D: persistenta de canal arterial, tetralogia Fallot
E: coarctatia de aorta
Vezi raspuns
52. [VMA10155] In cazul unei hemoragii majore pe AVK, INR vizat este: (pag 126)
A: <1,5
B: 2-3
C: 3,5-4
D: <6
E: 2,5-3
Vezi raspuns
53. [VMA10159] Reprezint un semn de gravitate n cadrul insuficienei aortice unul dintre urmtoarele rspunsuri (pag. 109): ()
A: O presiune arterial sistolic > 140 mmHg
B: O presiune arterial sistolic < 140 mmHg
C: O presiune arterial diastolic > 50 mmHg
D: O presiune arterial diastolic < 50 mmHg
E: O presiune arterial medie > 120 mmHg
Vezi raspuns
54. [VMA10162] Nu caracterizeaza auscultatia cardiaca in insuficienta aortica: (pg. 109)
A: Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ
B: Pistol-shot - clacment mezosistolic: pocnet al jetului sistolic pe peretele aortei rigidizate
C: Suflu diastolic Flint in focarul mitral
D: Galop protodiastolic (Z4)
E: Galop protodiastolic (Z3) traduce cresterea presiunii telediastolice a ventriculului stang
Vezi raspuns
55. [VMA10003] Examinari complementare ale stenozei aortice:(pag117 ECN) ()
A: EKG
B: Radiografie toracica
C: Ecografie cardiaca transtoracica
D: Tranzit baritat
E: Colposcopie
Vezi raspuns
56. [VMA10004] Tipuri de tratament in stenoza aortica:(pag 119 ECN) ()
A: medical
B: sentimental
C: chirurgical
D: sportiv
E: muzical
Vezi raspuns
57. [VMA10007] Etiologia stenoze aortice(pag 116 ECN) ()
A: Stenoza aortica degenerativa
B: Bicuspidia aortica
C: Reumatism articular acut
D: Stenoza supra- sau subvalvulara congentitala
E: Alcoolismul cronic
Vezi raspuns
58. [VMA10009] Ecografia cardiaca transesofagiana este indicata in cadrul examinarilor complementare ale stenozei aortice daca se
constata:(pag 117 ECN) (pag:117)
A: slaba ecogenitate
B: ecogenitatea clara
C: polivalvulopatie
D: suspiciune de endocardita
E: bilant preoperator
Vezi raspuns

59. [VMA10015] Semnele fizice care pot fi prezente n insuficiena mitral sunt (pg. 113)
A: La palpare soc n dom, descris de Bard, deplasat n jos i la stnga
B: Suflu holosistolic, maximal n focarul mitral, n jet de vapori, de intensitate uniform, care iradiaz n axil
C: Semne de insuficien cardiac dreapt
D: Z3 supraadugat
E: Suflul diastolic Flint n focarul mitral
Vezi raspuns
60. [VMA10016] Ecografia Doppler cardiac transtoracic efectuat la pacienii cu insuficien mitral poate evidenia (pg. 114)
A: Dilatarea aortei ascendente
B: Dilatarea atriului stng
C: Dilatarea ventriculului stng
D: Direcia jetului regurgitant n venele pulmonare
E: Dimensiunea cavitilor drepte
61. [VMA10017] Complicaiile insuficienei mitrale sunt reprezentate de (pg. 114)
A: Endocardita bacterian
B: Insuficiena cardiac
C: Tulburrile de conducere de grad nalt
D: Fibrilaia atrial i accidentele embolice
E: Tulburrile de ritm ventriculare i moartea subit
Vezi raspuns
62. [VMA10018] Stenoza aortic degenerativ are urmtoarele trsturi (pg. 116)
A: Este cauza cea mai frecvent la subiectii de vrsta medie (50-60 ani)
B: Exista calcificri al valvelor i ale inelului aortic care se pot ntinde pe sept
C: Comisurile sunt fuzionate
D: Este n scdere ca frecven in ultimii douzeci de ani
E: Valvele sunt ngroate, rigide, cu o mobilitate limitat
Vezi raspuns
63. [VMA10019] Semnele clinice prezente n stenoza aortic sunt (pg. 117)
A: Angorul
B: Dispneea
C: Sincopa
D: Hemoptiziile
E: Palpitaiile
Vezi raspuns
64. [VMA10021] n legtur cu accidentele provocate de AVK sunt adevrate urmtoarele (pag.126)
A: n hemoragiile minore se oprete adm. de AVK
B: n hemoragiile majore se adm. vitamina K numai IV
C: insuficiena hepatic asociat crete riscul hemoragic
D: n hemoragiile majore este vizat un INR<1,5
E: riscul hemoragic este mai important la pacienii la care se vizeaz un un INR ntre 2 i 3
Vezi raspuns
65. [VMA10022] Semne de insuficien cardiac la copilul mic (pag.1123)
A: sincope
B: tahicardie
C: hepatomegalie
D: transpiraii
E: dispnee
Vezi raspuns
66. [VMA10024] Care din urmtoarele sunt semne de insuficien cardiac la copilul mare (pag.1123)
A: cianoz
B: edeme periferice
C: palpitaii
D: dispnee de efort
E: stri de ru
Vezi raspuns
67. [VMA10032] Principalii ageni patogeni implicai n endocardita precoce de protez sunt ()
A: Stafilococul
B: Streptococul
C: Streptococul de grup D
D: Pneumococul
E: Bacili Gram negativi
Vezi raspuns

68. [VMA10033] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tromboza protezelor ()
A: Complicaie frecvent
B: Cu precdere pe protezele n poziie aortic
C: Pot fi obstructive i neobstructive
D: nlocuirea de urgen a protezei este obligatorie in cazul trombozelor obstructive
E: Frecvent apare pe INR corect teraupeutic
Vezi raspuns
69. [VMA10034] Degenerescena protezei ()
A: Mai frecvent la btrni
B: Mai rapid n insuficiena renal
C: Formele brutale necesit chirurgie cardiac
D: Mai frecvent la proteza n poziie tricuspid
E: Se constat frecvent apariia unei regurgitri
Vezi raspuns
70. [VMA10038] Indicaiile chirurgiei cardiace n insuficiena mitral sunt ()
A: Simptome de insuficien cardiac
B: FE<60%
C: Tahicardia ventricular
D: FiA
E: Endcocardita bacterian
71. [VMA10039] Insuficiena mitral prin ruptur de cordaj se caracterizeaz prin ()
A: Moarte subit
B: Poate apare n context de febr
C: Lovitur de bici
D: Edem pulmonar acut
E: Edeme ale membrelor inferioare
Vezi raspuns
72. [VMA10040] ECG n insuficiena mitral ()
A: Fibrilaie ventricular
B: Unda P bifazic n V1
C: Hipertrofie atrial stng diastolic
D: S n V5+R n V1>35 mm
E: Fibrilaie atrial
Vezi raspuns
73. [VMA10041] Bilanul preoperator n insuficiena mitral include (pg. 114)
A: Holter ECG
B: Coronarografie
C: Probe funcionale respiratorii
D: Consult anestezic
E: Cateterism cardiac
Vezi raspuns
74. [VMA10042] Semnele funcionale n insuficiena mitral includ ()
A: Dispnee
B: Durere toracic
C: Hemoptizii frecvente
D: Hepatalgii
E: Artralgii
Vezi raspuns
75. [VMA10043] Insuficienta mitrala acuta poate avea urmatoarele etiologii: (pag 112)
A: Boala Barlow
B: Endocardita infectioasa acuta
C: Infarct miocardic inferior
D: Cardiomiopatie hipertrofica
E: Dilatare a inelului
Vezi raspuns
76. [VMA10044] ECG in insuficienta mitrala poate prezenta (pag 113)
A: p<0,12 secunde bifida in DII
B: Hipertrofie ventriculara stanga (diastolica apoi sistolica)
C: p>0,12 secunde bifida in V1
D: p>0,12 sec bifazica in V1
E: Fibrilatie sau flutter atrial
Vezi raspuns

77. [VMA10045] Boala Monckeberg este: (pag 116)

A: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica degenerativa
B: vizeaza pacientii de peste 75 ani
C: asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente
D: realizeaza in stadiul terminal un bloc calcar
E: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica la subiectii de varsta medie (50-60 de ani)
Vezi raspuns
78. [VMA10046] ECG in stenoza aortica (pag 117)
A: tulburari de conducere: bloc de ramura dreapta, bloc atrioventricular
B: Hipertrofie ventriculara stanga sistolica
C: tulburari de ritm supraventricular
D: tulburari de ritm ventricular
E: bloc de ramura stanga incomplet
Vezi raspuns
79. [VMA10048] Tratamentul insuficientei aortice consta in (PAG 111)
A: betablocante in cazul bolii Marfan
B: protezare in caz de FEVS<50%
C: interventia Bentall daca exista o dilatare semnificativa a aortei ascendente
D: chirurgie in caz de DTDVS>60 mm
E: vasoldilatatorii arteriale
Vezi raspuns
80. [VMA10049] In insuficienta mitrala (PAG 113)
A: in aval, ventriculul stang se dilata fata hipertrofie compensatoare
B: intr-un stadiu tardiv va aprea o insuficienta cardiaca stanga
C: in amonte, ventriculul stang se dilata pentru a face fata supraincarcarii diastolice
D: in insuficienta mitrala acuta nu exista mecanism compensator, de unde cresterea brutala a presiunii capilare pulmonare si edem
pulmonar
E: intr-un stadiu tardiv va aparea o insuficienta cardiaca dreapta
81. [VMA10050] Radiografia toracica in insuficienta mitrala (113)
A: dilatare a atriului stang: arc mediu stang convex si dedublare a conturului arcului inferior drept
B: dilatare a ventriculului stang: cardiomegalie si largire a arcului inferior stang cu varful subdiafragmatic
C: nu se vor cauta calcificari valvulare
D: sindrom interstitial apialveolar, revarsat pleural unilateral
E: dilatare a aortei ascendente (arc superior drept)
Vezi raspuns
82. [VMA10054] Semnele funcionale n stenoza aortic sunt ()
A: Angor
B: Sincop
C: Dispnee
D: Suflu mezosistolic
E: Palpitaii
Vezi raspuns
83. [VMA10055] Complicaii ale stenozei aortice sunt ()
A: Moarte subit
B: Insuficien cardiac
C: Endocardit bacterian
D: Embolii calcare
E: Embolie pulmonar
Vezi raspuns
84. [VMA10056] Modificrile ECG de efort care sugereaz nlocuire valvular aortic sunt ()
A: Cderea TA la efort
B: Imposibilitatea de a atinge 80% din FMT
C: Aritmie supraventricular
D: Supradenivelare ST
E: Aritmie ventricular
Vezi raspuns
85. [VMA10057] Diagnosticul diferenial al stenozei aortice include ()
A: Coarctaia de aort
B: Insuficiena tricuspidian
C: Comunicarea interventricular
D: Cardiomiopatia obstructiv
E: Insuficien mitral
Vezi raspuns

86. [VMA10058] Bilanul preoperator n stenoza aortic include ()

A: Eco Doppler aort abdominal
B: Coronarografie
C: Cutarea focarelor infecioase abdominale
D: Probe funcionale respiratorii
E: Consult pneumologic
Vezi raspuns
87. [VMA10061] n caz de hemoragie major datorat antivitaminei K se va proceda la ()
A: Obinerea unui INR n limite terapeutice
B: Tratamentul sngerrii printr-un gest hemostatic
C: Vitamina K
D: Spitalizare
E: Oprire AVK
Vezi raspuns
88. [VMA10062] n caz de TIH tip 2 se va proceda la (pg. 125)
A: Continuarea terapiei deoarece nu este o form sever
B: Continuare cu AVK
C: Oprirea heparinei
D: Iniiere imediat cu heparinoid de sintez
E: Administrare de protamin
Vezi raspuns
89. [VMA10063] Care patologii cresc riscul hemoragic la administrare de AVK (pg. 96)
A: Insuficien renal
B: Insuficiena hepatic
C: Insuficiena cardiac
D: Trombocitopenia
E: Cancerele
Vezi raspuns
90. [VMA10067] ECG-ul n suflurile cardiace este util pentru determinarea ()
A: Cardiomegaliei
B: Tulburrilor de ritm
C: Semnelor de suprancrcare atrial
D: Frecvenei cardiace
E: Tulburrilor de repolarizare
91. [VMA10068] Caracterizeaz tetralogia Fallot ()
A: Suflu mezosistolic n focarul pulmonar
B: Comunicare interatrial
C: Dextrocardie
D: Stenoz pulmonar
E: Uneori stare de ru anoxic
Vezi raspuns
92. [VMA10070] Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la semnul Durozier ()
A: semn fizic in stenoza aortica
B: dublu suflu permanent crural
C: puls capilar
D: semn fizic in insuficienta aortica
E: semn de gravitate al stenozei aortice
Vezi raspuns
93. [VMA10071] La auscultataie in insuficienta aortica se percepe: ()
A: suflu protodiastolic fin
B: galop protodiastolic
C: clacment mezodiastolic
D: clacment mezosistolic in regiunea subclaviculara stanga
E: suflu sistolic in focarul mitralei
Vezi raspuns
94. [VMA10072] In insuficienta aortica ecografia transesofagiana este indicata: ()
A: in caz de suspiciune de endocardita
B: in caz de dilatare a aortei ascendente
C: intotdeauna
D: doar la pacienti tineri
E: in caz de slaba ecogenitate
Vezi raspuns

95. [VMA10073] Bilantul preoperator in insuficienta aortica cuprinde: ()

A: bilant biologic preoperator obisnuit
B: cautarea focarelor infectioase ORL si stomatologice
C: ecografie Doppler arteriala a trunchiurilor supraaortice
D: probe functionale respiratorii
E: test de efort
Vezi raspuns
96. [VMA10074] Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la insuficienta mitrala cronica degenerativa: (pg. 112) ()
A: degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa, redundante
B: defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor
C: cea ma frecventa, afecteaza subiectii in varsta
D: valvele sunt fine, pelucide, cordajele sunt alungite
E: insuficienta este frecvent asociata unei stenoze
Vezi raspuns
97. [VMA10076] Urmatoarele afectiun fac parte din cadrul etiologiei insuficinetei mitrale cronice: ()
A: boala Barlow
B: sindrom Marfan
C: endocardita subacuta
D: cardiomiopatie dilatativa
E: spondilartrita anchilozanta
Vezi raspuns
98. [VMA10077] Etiologia insuficientei mitrare acute cuprinde: ()
A: mixom al atriului stang
B: infarct miocardic inferior prin ruptura unui varf al pilierului posterolateral
C: infarct miocardic inferior prin disfunctie ischemica a pilierului posterolateral
D: ischemie cronica prin lipsa de coaptare a valvelor , legata de disfunctiile cineticii segmentare
E: traumatism toracic
Vezi raspuns
99. [VMA10080] n ceea ce privete accidentele survenite n timpul anticoagulrii cu heparin, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: (Pag.
124)
A: riscul hemoragiei nu este un efect dependent de doz
B: hemoragiile minore necesita tratament simptomatic
C: oprirea heparinei n caz de hemoragie major
D: n caz de supradozaj efectele se vor antagoniza cu sulfat de protamina
E: riscul hemoragic este crescut n insuficiena renal i hepatic
Vezi raspuns
100. [VMA10082] Caracteristicile TIH de tip 1 sunt urmatoarele: ()
A: agregare plachetara
B: trombocite <100 000/ml
C: scadere trombocite cu <30% din cifra de plecare
D: tromboze arteriovenoase multiple
E: conduita de urmat: continuarea heparinei
101. [VMA10083] Conduita de urmat in TIH tip 2 este urmatoarea: ()
A: oprirea imediata a heparinei
B: oprirea temporara heparinei
C: continuarea cu AVK cu timp scurt de actiune
D: antitrombina
E: heparinoid
Vezi raspuns
102. [VMA10084] Urmatoarele simptomatologii fac parte din TIH de tip 2: ()
A: embolii
B: tromboze multifocale
C: foarte des accidente hemoragice
D: foarte rar relevata de accidente hemoragice
E: tromboze arteriale si venoase, ale trunchiurilor mari si medii, in ciuda unui tratament anticoagulant
Vezi raspuns
103. [VMA10085] Trombocitopeniile induse de heparina apar in cazul urmatoarelor tipuri: ()
A: toate heparinele
B: forma grava survine mai frecvent cu heparina nefractionata
C: forma imunoalergica survine mai frecvent cu heparina cu greutate moleculara mica
D: heparina fractionata nu induce trombocitopenie
E: TIH de tip 1 este de tip imunoalergic
Vezi raspuns

104. [VMA10086] Conduita de urmat in prezenta unei trombocitopenii sub heparina include: ()
A: confirmarea in urgenta a trombocitopeniei pe tub cu EDTA
B: nu este necesara confirmarea caracterului imunoalergic
C: cautarea anticorpilor prin dozarea RT-PCR
D: diagnosticarea complicatiilor trombembolice
E: diagnosticarea complicatiilor hemoragice
Vezi raspuns
105. [VMA10087] Daca o TIH de tip 2 este confirmata se va proceda astfel: ()
A: se va opri heparina
B: se va incepe imediat un tratament cu heparinoid de sinteza (danaparoida)
C: continuarea imediata cu AVK
D: continuarea cu AVK numai atunci cand reascensiunea plachetara este confirmata
E: continuarea cu AVK numai atunci cand nivelul de trombocite este peste 100 000/mm3
Vezi raspuns
106. [VMA10089] Urmatoarele afirmatii in legatura cu hemoragiile sub tratament cu heparina sunt adevarate: ()
A: oprirea heparinei in toate cazurile de hemoragii minore si majore
B: in caz de supradozare importanta se va antagoniza cu sulfat de protamina
C: filtru-cava in caz de anticoagulare indispensabila
D: oprirea heparinei este rar necesara in cazul hemoragiilor minore
E: riscul hemoragic este identic pentru heparinele cu greutate moleculara mica si heparina nefractionata
Vezi raspuns
107. [VMA10091] Hemoragiile majore cerebromeningeale in timpul tratamentului trombolitic: ()
A: in 1%
B: mai frecvente cu varsta
C: oprirea trombolizei
D: oprirea altor anticoagulante
E: continuarea trombolizei cu o doza mai mica
Vezi raspuns
108. [VMA10092] Hemoragiile minore in timpul tratamentului trombolitic sunt reprezentate de: ()
A: epistaxis
B: hemoragii digestive
C: hemoptizie
D: hematoame
E: puncte la locul punctiei
Vezi raspuns
109. [VMA10093] Conduita de urmat in caz de hemoragii majore sub trombolitice este urmatoarea: ()
A: oprirea trombolizei
B: acid tranexamic daca hemoragia nu este controlata
C: umplere vasculara, transfuzie, oxigenoterapie
D: tratamentul leziunii hemoragice
E: continuarea trombolizei in doze mici
Vezi raspuns
110. [VMA10094] Localizari hemoragice care ameninta prognosticul vital sau functional in timpul tratamentului cu AVK sunt urmatoarele: ()
A: hemoragie intracraniana si intraspinala
B: intraoculara si retro-orbitara
C: hemotorax, hemoperitoneu, retroperitoneu
D: hemoragie digetiva cronica
E: hematom muscular profund, hemartroza
111. [VMA10095] Diagnosticul diferential al stenozei aortice se face cu: ()
A: insuficienta mitrala
B: cardiomiopatia obstructiva
C: comunicarea interventriculara
D: insuficienta aortica
E: stenoza mitrala
Vezi raspuns
112. [VMA10096] Diagnosticul diferential stenoza aortica-cardiomiopatia obstructiva se face pe baza urmatoarelor asrgumente: ()
A: adult tanar
B: antecedente de cardiopatie, moarte subita
C: pseudo-unda Q de necroza in derivatii anterioare
D: miscare sistolica anterioara a valvei mitrale posterioare
E: gradient intraventricular stang
Vezi raspuns

113. [VMA10097] Cateterismul cardiac in cadrul stenozei aortice permite ()

A: masurarea gradientului presiunii sistolice ventricul stang-aorta initiala
B: masurarea suprafetei aortice
C: evaluarea functiei ventriculare stangi
D: evaluarea cineticii segmentare
E: dilatarea aortei descendente
Vezi raspuns
114. [VMA10098] Tratamentul medical al stenozei aortice, afirmatii adevarate: ()
A: ineficient asupra progresiei bolii
B: se recomanda intensificarea efortului fizic
C: tratamentul simptomatic al insuficienti cardiace
D: controlul strict al tensiunii arteriale
E: mentinerea in ritm sinusal
Vezi raspuns
115. [VMA10099] In caz de stenoza aortica asimptomatica si ECG de efort normal se procedeaza astfel: ()
A: monitorizare regulata clinica
B: ECG de efort in fiecare luna
C: monitorizare regulata clinica, ETT, si ECG de efort la fiecare 6-12 luni
D: inlocuire valvulare aortica
E: chirurgie
Vezi raspuns
116. [VMA10100] Urmatoarele examinari complementare se efectueaza in stenoza aortica: ()
A: coronarografie
B: ecografie cu dobutamina in doze mici
C: ecografie cardiaca transesofagiana
D: ecografie cardiaca transtoracica
E: RMN cardiac
Vezi raspuns
117. [VMA10101] In cadrul stenozei aortice, coronarografia se realizeaza in urmatoarele situatii, cu exceptia: ()
A: bilant preoperator in caz de angor
B: pacientul ce prezinta cel putin un factor de risc cardiovascular
C: pacientul ce prezinta cel putin trei factori de risc cardiovascular
D: disfunctie ventriculara stanga sistolica
E: nu este necesara
Vezi raspuns
118. [VMA10102] ECG in cadrul stenozei aortice prezinta: ()
A: hipertrofie ventriculara stanga sistolica
B: indicele Sokolow >35 mm
C: bloc de ramura stanga complet
D: BAV
E: fibrilatie atriala
Vezi raspuns
119. [VMA10103] Radiografia toracica in cadrul stenozei aortice arata: ()
A: dilatarea aortei initiale
B: cardiomegalie
C: inima de volum normal
D: calcificari ale inelului aortic
E: stenoza a aortei initiale
Vezi raspuns
120. [VMA10104] Urmatoarele afirmatii legate de stenoza aortica sunt adevarate: ()
A: valvulopatia cea mai frecventa in tarile industrializate
B: boala rara ce afecteaza mai ales pacientii de peste 75 ani
C: cel mai frecvent intre 50-60 ani
D: egografia asigura un diagnostic precis
E: nici chiar chirurgia nu amelioreaza prognosticul
121. [VMA10105] Suflul de stenoza aortica are urmatoarele caractere: ()
A: mezosistolic
B: ejectional
C: fin
D: iradiaza spre apendicele xifoid
E: iradiaza in axila

Vezi raspuns
122. [VMA10106] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre bicuspidia aortica: ()
A: afecteaza 10% din pupulatie
B: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica la subiectii de varta medie (50-60 de ani)
C: asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente
D: malformatia congenitala cea mai frecventa a valvei aortice
E: afecteaza 1% din populatie
Vezi raspuns
123. [VMA10107] Angorul din stenoza aortica se explica prin urmatoarele mecanisme: ()
A: debit insuficient la efort
B: nevoie crescuta de oxigen datorita hipertrofiei ventriculare
C: ateroscleroza coronara asociata
D: hipertensiune
E: edemului pulmonar
Vezi raspuns
124. [VMA10108] Circumstantele de descoperire ale stenozei aortice sunt urmatoarele: ()
A: intamplatoare
B: intotdeauna intamplatoare
C: angor
D: sincopa
E: dispnee, palpitatii
Vezi raspuns
125. [VMA10109] Complicatiile stenozei aortice sunt urmatoarele: ()
A: embolii grasoase
B: tulburari de ritm supraventriculare
C: tulburari de ritm ventriculare
D: moarte subita
E: insuficienta renala
Vezi raspuns
126. [VMA10110] Tratamentul chirurgical al stenozei aortice are urmtoarele indicaii (pag. 119)
A: stenoz aortic strns simptomatic
B: stenoz aortic strns asimptomatic cu FE<50%
C: stenoz aortic strns asimptomatic cu calcificri aortice moderate-severe i cretere a Vmax >0,3 m/s/an
D: stenoz aortic strns asimptomatic cu subdenivelare marcat >2mm la ECG de efort
E: stenoz aortic strns asimptomatic cu cretere >30 mmHg a TAs la ECG de efort
Vezi raspuns
127. [VMA10111] Urmtoarele afirmaii legate de endocardita tardiv la purttorii de valve i proteze vasculare sunt adevrate: (pag. 94)
A: frecvena endocarditei este mult mai mare n prezena valvelor mecanice
B: germenii predominani sunt streptococii, stafilococii, streptococii D precum i bacilii gram negativi
C: localizarea aortic este mai frecvent
D: diagnosticul diferenial este cel al trombozei de valv
E: tratamentul antibiotic este suficient pentru a steriliza definitiv proteza
Vezi raspuns
128. [VMA10112] Tromboza protezelor (pag. 94)
A: este o complicaie frecvent
B: se ntlnete cu precdere n poziie mitral
C: afecteaz mai frecvent protezele biologice
D: se poate manifesta printr-un accident embolic
E: nu modific zgomotele cardiace
Vezi raspuns
129. [VMA10113] Despre radiografia toracica in insuficienta aortica sunt adevarate urmatoarele: (pg. 109)
A: dilatare a aortei ascendente (arc superior drept)
B: dilatare a aortei ascendente (arc inferior drept)
C: index cardiotoracic >0.5
D: index cardiotoracic <0.5
E: aspect de varf subdiafragmatic
Vezi raspuns
130. [VMA10114] Sunt indicatii de tratament chirurgical in insuficienta aortica, cu exceptia: ()
A: DTSVS >50mm
B: DTDVS >50mm
C: DTSVS >25mm/sec

D: aorta descendenta dilatata >55 mm

E: aorta ascendenta dilatata >50mm in caz bicuspidie
131. [VMA10115] Ecografia Doppler cardiaca transtoracica in insuficienta mitrala: ()
A: Cuantifica dilatarea ventriculului stang
B: Util in caz de palpitatii pentru diagnosticul tulburarilor de ritm
C: Este examenul cheie
D: Ofera diagnosticul anatomopatologic
E: Evidentiaza valvulopatiile asociate
Vezi raspuns
132. [VMA10118] Etiologia insuficientei mitrale: (pg 112)
A: poate fi acuta: cauze functionale (defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor)
B: poate fi acuta prin ruptura de cordaj si ischemie cronica
C: poate fi degenerativa, prin boala Barlow, frecventa la femei tinere
D: poate fi congenitala, asociind o comunicare interatriala
E: acuta: endocardita acuta, traumatismele toracice (mai putin frecvent decat insuficienta aortica)
Vezi raspuns
133. [VMA10119] Insuficienta mitrala acuta: (pg 112)
A: ruptura de cordaj: degenerativa (etapa finala) sau in endocardita acuta
B: ischemica: in cursul unui infarct miocardic postero-lateral, prin ruptura unui varf al pilierului inferior
C: poate aparea si in ischemia cronica
D: poate aparea prin mutilare valvulara (distructie, perforare)
E: se poate datora unor leziuni valvulare complexe, cu rupturi si perforatii ale sigmoidelor, abcese ale sinusurilor Valsalva sau ale SIV
Vezi raspuns
134. [VMA10120] Etiologia insuficientei mitrale acute: (pg. 112)
A: ischemica (infarct inferior), prin ruptura unui varf al pilierului postero-lateral sau prin disfunctie ischemica a pilierului
B: endocardita acuta cu ruptura de cordaje sau prin mutilare valvulara
C: ischemie cronica, prin ruptura pilierului valvei mitrale mici
D: ischemie cronica, prin lipsa de coaptare valvulara datorata disfunctiilor de cinetica segmentara
E: nu include ischemia cronica
Vezi raspuns
135. [VMA10121] Semnele functionale din insuficienta mitrala NU includ: (pg 113)
A: palpitatii frecvente, semne de insuficienta cardiaca dreapta: edeme ale membrelor inferioare, hepatalgii
B: soc in dom, deplasat in jos si la stanga
C: astenie, fatigabilitate la efort
D: hemoptizii frecvente
E: durere toracica functionala
Vezi raspuns
136. [VMA10123] Bilantul paraclinic in insuficienta mitrala: (pg. 113)
A: doppler cardiac color, continuu si pulsat
B: auscultatie: suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, piolant, in jet de vapori, de intensitate uniforma, care iradiaza in axila, uneori si
in spate
C: ecografia cardiaca, mod bidimensional si TM
D: radiografia toracica: dilatare a atriului stang si a ventriculului stang, suprasarcina pulmonara, revarsat pleural bilateral, calcificari
valvulare
E: radiografia toracica: cardiomegalie si largire a arcului superior stang cu aspect de varf subdiafragmatic
Vezi raspuns
137. [VMA10124] Tratamentul insuficientei aortice: (pg. 110, 111)
A: nu include interventia Bentall
B: betablocante pentru tratamentul simptomatic al insuficientei cardiace, pentru reducerea postsarcinii si favorizarea ejectiei aortice
C: diuretice in caz de insuficienta cardiaca cu semne congestive
D: protezele biologice au o durata medie de 12 ani si nu necesita anticoagulare pe termen lung
E: include angioplastia coronariana daca insuficienta aortica este ischemica si tratamentul fibrilatiei atriale
Vezi raspuns
138. [VMA10125] In insuficenta aortica sau mitrala: ()
A: tratamentul chirurgical al insuficientei aortice poate fi si conservator (plastie), in caz de valve mobile, necalcificate
B: indicatia de electie pentru plastia mitrala este prolapsul valvular mitral pur
C: insuficienta aortica severa poate fi simptomatica si asimptomatica
D: complicatiile insuficientei aortice nu includ tulburari de ritm supraventriculare
E: in insuficienta mitrala stadiile III-IV, supravietuirea la 5 ani este de 25%
Vezi raspuns
139. [VMA10126] Tratamentul insuficientei mitrale: (pg. 115)

A: chirurgical, in caz de insuficienta mitrala cronica organica severa simptomatica

B: medical, in caz de disfunctie VS: FE < 60%
C: chirurgical, in cazuri asimptomatice, cu FE > 60% si DTSVS > 45 mm
D: chirurgical, in cazuri asimptomatice, cu FiA sau HTAP (PAPs > 50 mmHg in repaus)
E: poate fi etiologic, in insuficienta mitrala ischemica
Vezi raspuns
140. [VMA10127] Etiologia valvulopatiilor: ()
A: insuficienta aortica degenerativa: calcificari ale cuspelor si ale inelului aortic care se pot intinde pe sept
B: stenoza aortica degenerativa: dilatare a aortei ascendente
C: boala Monckeberg: vizeaza pacientii de peste 75 de ani
D: insuficienta mitrala degenerativa: varstnici, valve fine, pelucide, cordaje alungite
E: stenoza aortica congenitala: bicuspidie aortica (1%), sindrom Laubry si Pezzi
141. [VMA10128] ECG in valvulopatii: ()
A: tulburari de conducere: BRS incomplet, BAV in stenoza aortica
B: fibrilatie sau flutter atrial in stenoza aortica
C: hipertrofie ventriculara stanga diastolica, apoi sistolica cu inversarea undelor T in V5, V6 in insuficienta aortica
D: hipertrofie atriala stanga in insuficienta mitrala
E: hipertrofie ventriculara stanga sistolica in stenoza aortica
Vezi raspuns
142. [VMA10129] Stenoza aortica - clinic: (pg. 117)
A: auscultarea se face cu pacientul asezat: suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal in focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gatului
B: examen fizic: palpitatii, legate de extrasistole, sau de trecerea in FiA paroxistica
C: sincopa, precedata uneori de durere toracica sau de o senzatie de val in fata ochilor
D: BRS incomplet, BAV
E: soc in dom la palpare (Bard), deplasat in jos si la stanga
Vezi raspuns
143. [VMA10130] Auscultatia in insuficienta mitrala: (pg. 113)
A: suflu mezosistolic
B: zgomote supra-adaugate precum Z3, semne de HTAP (intarire a Z2 pulmonar)
C: Z2 diminuat sau abolit
D: suflu de intensitate uniforma
E: suflul holosistolic iradiaza in axila, uneori si in spate
Vezi raspuns
144. [VMA10131] Radiografia toracica in stenoza aortica: (pg. 117)
A: cardiomegalie
B: dilatare a aortei initiale (leziuni de jet)
C: radioscopie: calcificari ale inelului aortic foarte frecvente
D: dilatare a atriului stang
E: permite stabilirea diagnosticului etiologic
Vezi raspuns
145. [VMA10132] Radiografia in insuficienta mitrala: (pg. 113)
A: arc mediu stang convex si dedublare a conturului arcului inferior drept (atriul drept + atriul stang)
B: suprasarcina pulmonara: sindrom interstitial, revarsat pleural bilateral
C: dilatare a ventriculului stang: cardiomegalie
D: aspect de lingura sau de hamac in boala Barlow
E: se vor cauta calcificari valvulare
Vezi raspuns
146. [VMA10133] Complicatiile valvulopatiilor: ()
A: embolii in insuficienta aortica
B: insuficienta cardiaca, moarte subita
C: endocardita bacteriana
D: tulburari de conducere de grad inalt in stenoza aortica
E: embolii calcare in stenoza aortica
Vezi raspuns
147. [VMA10134] Diagnosticul diferential al stenozei aortice: (pg. 118)
A: se refera la suflurile sistolice
B: se face cu insuficienta aortica
C: se face cu insuficienta mitrala
D: se face cu cardiomiopatia obstructiva
E: in comunicarea interventriculara apare suflu in spite de roata
Vezi raspuns
148. [VMA10135] Tratamentul stenozei aortice - afirmatii false: (pg. 119)

A: medical: eficient asupra progresiei bolii

B: se recomanda activitate fizica
C: include tratamentul simptomatic al insuficientei cardiace: control strict al tensiunii arteriale si mentinere in ritm sinusal
D: tratamentul chirurgical este singurul curativ, prin inlocuire valvulara (mecanica sau bioproteza)
E: posibilitatea de implantare de valva aortica pe cale percutana (risc operator crescut)
Vezi raspuns
149. [VMA10136] Tratamentul chirurgical al stenozei aortice stranse - afirmatii false: (pg. 119)
A: daca este simptomatica
B: daca este asimptomatica, FEVS < 50% si ECG de efort identifica o slaba crestere a tensiunii (< 20 mmHg) sau cadere TAs la efort
C: daca este fals asimptomatica (identificata la ECG de efort)
D: in caz de supradenivelare ST marcata (> 2mm ) la ECG de efort
E: in caz de calcificari aortice moderate-severe SI a Vmax aortice < 0,3 m/sec/an
Vezi raspuns
150. [VMA10137] Supravietuirea in stenoza aortica: (pg. 118)
A: 5 ani in caz de sincopa
B: 5 ani in caz de angor
C: 1 an in caz de insuficienta cardiaca
D: 3 ani in caz de sincopa
E: 2 ani in caz de insuficienta cardiaca
151. [VMA10138] Examinari complementare in stenoza aortica: (pg. 117)
A: ECG - hipertrofie ventriculara stanga sistolica, tulburari de conducere, tulburari de ritm supraventriculare (fibrilatie)
B: ecografie cu dobutamina in doze mici: rezervat pentru stenoza aortica asimptomatica la pacientii cu disfunctie ventriculara stanga
C: radiografie toracica: inima de volum normal, dilatare a aortei initiale
D: Z2 diminuat sau abolit - semn de stenoza aortica stransa
E: cateterism cardiac: masurarea suprafetei aortice prin formula Gorlin
Vezi raspuns
152. [VMA10139] Tehnica Doppler continuu si pulsat in insuficienta mitrala: (pg. 114)
A: anvelopa jetului regurgitant
B: calculul PISA (zona de convergenta), al volumului regurgitat si al fractiei regurgitante
C: masurarea presiunii arteriale pulmonare sistolice, pornind de la jetul insuficietei tricuspide
D: morfologia aparatului valvular si sub-valvular
E: fractia de ejectie a ventriculului stang
Vezi raspuns
153. [VMA10141] Diagnosticul diferential al stenozei aortice, bazat pe sufluri, se face cu (pag 118 )
A: insuficienta mitrala - suflul este holosistolic
B: comunicarea interventriculara - suflu in spite de roata
C: comunicarea interatriala - suflu in spite de roata
D: insuficienta mitrala - suflul este telesistolic
E: stenoza mitrala - suflul este holosistolic
Vezi raspuns
154. [VMA10142] Care din urmtoarele complicaii pot s apar n stenoza aortic: ()
A: moarte subit
B: tulburri de conducere de grad nalt
C: numai tulburri de ritm supraventirculare
D: embolii calcare
E: numai tulburri de ritm ventriculare
Vezi raspuns
155. [VMA10156] Care sunt caracteristicile disectiei aortice: (pag. 108)
A: durere toracica transfixianta
B: asimetrie tensionala
C: teren:boala Marfan
D: frecatura pericardica
E: deviatie axiala stanga
Vezi raspuns
156. [VMA10157] Printre alte cauze ale insuficienei mitrale cronice, se numr (Pag. 112) : ()
A: Sindromul Marfan i boala Elher-Danlos
B: Mixom al atriului drept
C: Cardiomiopatia hipertrofic
D: Comunicarea interatrial congenital asociat unei insuficiene mitrale
E: Bolile de sistem
Vezi raspuns
157. [VMA10158] Semnele fizice prezente n cadrul auscultaiei unei insuficine aortice sunt urmtoarele, cu o excepie : ()
A: Suflu diastolic Flint n focarul mitral

B: Clacment (pistol-shot) mezosistolic

C: Galop protosistolic (Z3)
D: Galop protodiastolic (Z3)
E: Suflu protosistolic fin,dulce, cu caracter aspirativ
Vezi raspuns
158. [VMA10160] n cadrul etiologiei AORTITELOR intr urmtoarele : ()
A: Boala Takayashu
B: Boala Crohn
C: Siflis
D: Ulcerocolita hemoragic
E: Poliartrita reumatoid
Vezi raspuns
159. [VMA10161] Care dintre urmatoarele caracteristici pot fi decelate in cazul unor sufluri cardiace functionale la copil? ()
A: Sufluri sistolo-diastolice la ascultatie
B: Intensitatea suflului variaza cu pozitia si/sau ciclul respirator
C: Se insotesc de modificari ale pulsului si presiunii arteriale
D: Nu se insotesc de alte semne cardio-vasculare
E: Au caracter dulce, niciodata aspru sau razator

ENDOCARDITA INFECTIOASA
1. [END10002] Care din urmtoarele complicaii cardiace nu sunt caracteristice endocarditei infecioase: (pg. 100)
A: insuficien cardiac
B: infarct miocardic prin embolie coronar
C: abces septal
D: distrucie valvular
E: hipertensiune pulmonar
Vezi raspuns
2. [END10003] Tratamentul endocarditei infecioase pe protez, cu hemoculturi negative se iniiaz cu (pg. 102)
A: asociere de vancomicin cu rifampicin i gentamicin
B: amoxicilin 200 mg/kg/zi sau aminozide: gentamicin 3 mg/kg/zi
C: penicilin G sau amoxicilin 200 mh/kg/zi sau aminozide gentamicin 3 mg/kg/zi
D: doxiciclin 100 mg de 2 ori / zi n asociere cu ofloxacin 400 mg/zi
E: vancomicin 30 mg/kg/zi n asociere cu rimfampicina
Vezi raspuns
3. [END10004] Tratamentul chirurgical al endocarditei infecioase nu este indicat n urmtoarele situaii (pg. 102)
A: infecie ntins sau necontrolat
B: pentru prevenia riscului embolic
C: n situaiile cu risc hemodinamic
D: n soc, EPA, insuficien cardiac
E: dac sub un tratament antibiotic corect condus, dimensiunile vegetaiilor nu se reduc i hemoculturile rmn pozitive dup 3 zile de
antibioterapie
Vezi raspuns
4. [END10005] Urmtoarea afirmaie legat de antibioprofilaxia endocarditei infecioase nu este corect (pg. 103)
A: toi pacienii valvulari trebuie s primeasc un carnet de profilaxie a endocarditei pe care trebuie s-l prezinte medicului sau
stomatologului la fiecare consultaie
B: prevenia ncepe prin msuri stricte de igien
C: antibioprofilaxia este cea mai important pentru prevenia endocarditei infecioase
D: n prezent ultimele recomandari inernaionale menin antibioprofilaxia sistematice indiferent de grupa de risc din care face parte
pacientul
E: antibioprofilaxia trebuie s fie de acum nainte rezervat doar pacienilor din grupa A supui
Vezi raspuns
5. [END10006] Care din urmatoarele afirmaii legate de endocardit infecioas este corect (pg. 99)
A: nu exist examen specific pentru diagnosticarea endocarditei infecioase, pentru acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice
precise (criterii Duke).
B: mortalitatea spitaliceasc n endocardita infecioas este de 50%
C: criteriile Duke constau din 3 criterii majore i 5 criterii minore
D: endocardita infecioas nu poate surveni pe un cord fr o afectare prexistent
E: toate cardiopatiile prezint acelai risc de endocardit
Vezi raspuns

6. [END10012] Boala Osler apare cel mai adesea datorit (pag.97)

A: Streptococi D
B: Bacili gram negatici
C: Germeni din grupul HACER
D: Streptococi viridans
E: Stafilococi
Vezi raspuns
7. [END10016] Germenii de mai jos fac parte din grupul HACEK cu excepia (pag.98)
A: Haemofilus
B: Actinobacillus
C: Chlamidia
D: Eikenella
E: Kingella
Vezi raspuns
8. [END10026] Tratamentul EI pe valva nativa cu Coxiella burnetti se face prin: (pag.101)
A: Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 spt ; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi timp de 5 zile
B: Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 4 spt; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi 15 zile
C: Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 8 spt; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi 5 zile
D: Doxiciclina 100mgx2/zi timp de 18 luni ; Ofloxacina 400 mg/zi timp de 18 luni
E: Doxiciclina 100mgx2/zi timp de 6 luni ; Ofloxacina 400 mg/zi timp de 6 luni
Vezi raspuns
9. [END10034] Dintre cardiopatiile cu risc crescut de endocardit fac parte: ()
A: Bicuspidia aortic
B: Insuficiena aortica
C: Prolapsul de valv mitral
D: Antecedentele de endocardit infecioas
E: Cardiomiopatia obstructiv
Vezi raspuns
10. [END10036] Dintre germenii atipici i/sau intracelulari nu fac parte ()
A: Bartonella
B: Mycoplasma
C: Brucella
D: Coxiella burnetii
E: Cardiobacterium
11. [END10037] Criteriile minore Dukesunt n numr de: ()
A: dou
B: cinci
C: patru
D: trei
E: ase
Vezi raspuns
12. [END10045] Prezenta unei singure hemoculturi pozitive este considerata a fi criteriu major de diagnostic al endocarditei infectioase in
cazul infectiei cu: ()
A: Streptococcus bovis
B: Bacteriile din grupul HACEK
C: Coxiella burnetii
D: Stafilococcus aureus
E: Enterococi
Vezi raspuns
13. [END10072] Etiologia bacterian a endocarditei infecioase este caracterizat, cu excepia ()
A: Endocarditele cu germeni HACEK dau deseori culturi negative
B: Bacilii gram negativi au poart de intrare ORL sau dentar
C: Stafilococul epidermidis este frecvent n endocarditele tricuspide la toxicomani
D: Streptococul bovis are poart de intrare urinar
E: Streptococii alfahemolitici sunt cel mai adesea responsabili de boala Osler
Vezi raspuns
14. [END10074] Durata antibioterapiei cu gentamicina in EI cu Stafilococi meti-R pe valva nativa, este de: (pagina 101)
A: 2 saptamani
B: 5 zile
C: 5 saptamani
D: 6 saptamani
E: 18 luni
Vezi raspuns

15. [END10075] Tratamentul pentru Coxiella Burnetti(valva nativa), este: (pag 101)
A: Doxicycline 400 mg/zi
B: Doxicycline 100 mg x2/zi timp de 18 zile
C: Ofloxacine 100 mg/zi
D: Doxicycline 100 mg x2/zi timp de 18 luni
E: aminozide 18 zile
Vezi raspuns
16. [END10076] La un patient care prezinta o hemocultura pozitiva pentru Coxiella burnetii, aparitia unei noi regurgitari paraprotetice,
conform criteriilor Duke dg. este: ()
A: Endocardita neretinuta
B: Pericardita
C: Endocardita sigura
D: Abces septal
E: Endocardita posibila
Vezi raspuns
17. [END10007] Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardit infecioas fac parte (pg. 97)
A: proteze valvulare
B: cardiopatii congenitale cianogene neoperate
C: cardiomiopatie obstructiv
D: bicuspidie aortic
E: PVM cu IM
Vezi raspuns
18. [END10008] Semnele periferice de endocardit infecioas sunt (pg. 98)
A: splenomegalia
B: purpura peteial, cutaneomucoas, descris clasic la nivelul feei
C: noduli Roth localizai la nivel abdominal
D: plci eritematoase palmoplantare Janeway
E: fals panariiu Osler.
Vezi raspuns
19. [END10009] n endocardita infecioas se recomand: (pg. 98)
A: recoltarea de hemoculturi naintea oricrei antibioterapii
B: recoltarea bilanului inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor plasmatice
C: proteinurie pe 24 de ore
D: recoltarea obligatorie de markeri imunologici indiferent de formele de endocardit acute sau subacute
E: dac nici un germen nu este izolat se fac recoltri pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ), serologii Chlamidiae i germeni atipici
Vezi raspuns
20. [END10010] Diagnosticul de endocardita sigura se poate pune doar pe (pg. 99)
A: 1 criteriu major plus unul minor sau 3 criterii minore
B: 5 criterii minore
C: 1 criteriu major plus 2 criterii minore
D: 2 criterii majore
E: diagnosticul de endocardit sigur nu se poate pune doar pe examenul anatomopatologic, sau pe cultura de valve pozitiv
21. [END10011] Criteriile Duke minore sunt (pg. 99)
A: febr peste 38 de grade
B: fenomene vasculare: embolie, anevrism micotic, purpur Janeway, etc.
C: fenomene imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid, etc.
D: hemoculturi pozitive pentru endocardit infecioas
E: predispoziie: valvulopatie sau alta condiie cardiac favorizant sau toxicomanie iv.
Vezi raspuns
22. [END10013] Care din urmtoarele cardiopatii fac parte din grupa B de risc pentru endocardit (pag.97)
A: Valvulopatiile
B: Protezele valvulare
C: PVM
D: Bicuspidia aortic
E: Antecendente ale endocarditei infecioase
Vezi raspuns
23. [END10014] Care din urmtorii germeni fac parte din categoria germenilor atipici i/sau intracelulari (pag.98)
A: Cardiobacterium
B: Bartonella
C: Haemofilus
D: Coxiella burnetii
E: Brucella
Vezi raspuns

24. [END10015] Dintre germenii de mai jos, fac parte din grupul HACEK urmtorii (pag.98)
A: Haemofilus
B: Actinobacilus
C: Chlamidia
D: Coxiella burnetii
E: Kingella
Vezi raspuns
25. [END10017] Este adevrat despre bilanul paraclinic n endocardita infecioas (pag.98-99)
A: riscul embolic este crescut dac dimenisiunea vegetaiilor > 10mm
B: ECG este indispensabil
C: ECG i Eco transtoracic, transesofagian reprezint examene specifice n endocardita infecioas
D: se pot administra AB empiric naintea hemoculturilor
E: n caz de dureri rahidiene asociate se face scintigrafie osoas sau RMN pentru cutarea spondilodiscitei
Vezi raspuns
26. [END10018] n tratamentul EI pe valv nativ cu Enterococ se administreaz (pag.101)
A: Penicilin G
B: Vancomicin
C: Gentamicin
D: Amoxicilin
E: Ofloxacin
Vezi raspuns
27. [END10019] n tratamentul EI pe valv nativ cu Enterococ se administreaz urmtoarele cu excepia ()
A: Penicilin G
B: Vancomicin
C: Gentamicin
D: Amoxicilin
E: Ofloxacin
Vezi raspuns
28. [END10020] Urmtoarele AB se pot administra profilactic naintea unui gest dentar (pag.103)
A: Penicilin
B: Clindamicin
C: Gentamicin
D: Ceftriaxon
E: Amoxicilin
Vezi raspuns
29. [END10021] Tratamentul ntr-o EI pe protez cu Stafilococ meti-S se poate face cu (pag.102)
A: Gentamicin
B: Penicilin G sau Amoxicilin
C: Oxacilin
D: Vancomicin
E: Rifampicin
Vezi raspuns
30. [END10022] Vancomicina este folosit n tratamentul EI cu urmtorii germeni, cu excepia (pag.101-102)
A: Stafilococ meti-R pe protez
B: Stafilococ meti-S pe valv nativ
C: Stafilococ meti-R pe valv nativ
D: Stafilococ meti-S pe protez
E: Streptococ
31. [END10024] Caracteristicile EI cu Streptococi alfa hemolitici (viridans) sunt: (pag.97)
A: dau forme emboligene
B: dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulare
C: responsabili de boala Osler
D: frecvent in endocarditele tricuspide la toxicomani
E: poarta de intrare ORL
Vezi raspuns
32. [END10025] Endocardita cu Stafilococi este caracterizata prin: (pag.97)
A: poarta de intrare digestiva sau urinara
B: poarta de intrare cutanata sau post-operatorie
C: dau forme acute, emboligene
D: dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulare
E: frecvent prezenti in endocardite tricuspide la toxicomani
Vezi raspuns

33. [END10027] Care afirmatii in legatura cu Cardiopatiile tip B sunt adevarate? (10027)
A: Valvulopatii: IAo, IM, SM, ITri, SAo.
B: PVM cu IM si/sau ingrosare valvulara
C: Valvulopatii: IAo, Im, SAo.
D: Bicuspidie Ao, CMO
E: CMD, Defect de sept intreratrial, DSV, Cardiopatii congenitale cianogene.
Vezi raspuns
34. [END10028] BGN se caracterizeaza prin? (pg. 97)
A: Forme Ac, Prognostic negativ, Distructii tisulare mici.
B: Forme subacute, prognostic pozitiv, distructii tisulare mari
C: Poarta: digestiva, urinara sau nosocomiala (cateter)
D: Resistenti la AB
E: Mari distructii tisulare
Vezi raspuns
35. [END10029] n endocardita infecioas, care sunt indicatiile in tratamentul chirurgical? (10029)
A: Hemodinamica
B: Inflamatorie
C: Infectioasa
D: Preventie a riscului embolic
E: Insuficienta renala
Vezi raspuns
36. [END10030] Cauzele de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in endocardiata infectioasa sunt: ()
A: anevrism micotic
B: glomerulonefrita
C: flebita
D: febra la antibiotice
E: limfangita la nivelul portii de intrare
Vezi raspuns
37. [END10031] Factori ecocardiografici de prognostic negativ in endocardita infectioasa sunt: ()
A: vegetatii largi >5 mm
B: disfunctie severa de proteza
C: HTAP
D: FEVS scazuta
E: scurgere aortica sau mitrala voluminoasa
Vezi raspuns
38. [END10032] Factori de prognostic negativ in endocardita infectioasa sunt: ()
A: caracteristicile pacientului: varsta peste 60 ani, endocardita pe valve native, DNID, comorbiditati importante, teren debilitat
B: existenta complicatiilor endocarditei: diagnosticare cu intarziere, insuficienta cardiaca, soc septic, ances al inelului, insuficienta renala,
AVC
C: endocardita cu Stafilococcus aureusm, BGN, fungi
D: factori ecocardiografici: scurgere aortica sau mitrala severa, vegetatii >10 mm
E: HTAP
Vezi raspuns
39. [PER10036] Indicatiile de profilaxie a endocarditei infectioase sunt: ()
A: amoxicilina 2 g per os, o doza in ora care urmeaza gestului dentar
B: in caz de alergie: cefalosporine de generatia III
C: clindamicina 600 mg per os in ora care precede gestul
D: amoxicilina 2 g per os in ora care preceda gestul
E: antibioprofilaxie inaintea oricarui gest dentar cu risc crescut, procedurile cu manipularea regiunii gingivale sau a regiunii periapicale a
dintelui
Vezi raspuns
40. [PER10037] Tratamentul chirurgical al endocarditei infectioase pe termen mediu presupune: (pg. 102)
A: absenta indicatiei hemodinamice
B: IA sau IM severa fara semne clinice de insuficienta cardiaca
C: se face in 8-15 zile
D: endocardita infectioasa mitrala sau aortica cu risc embolic crescut
E: pacientii cu vegetatii voluminoase >10 mm
41. [PER10038] Durata tratamentului antibiotic in endocardita infectioasa este: ()
A: 6 saptamani cu vancomicina in caz de proteza
B: 6 saptamani cu rifampicina in caz de proteza
C: 6 saptamani cu gentamicina in caz de proteza
D: 2 saptamani cu aminozide in caz de valva nativa cu hemoculturi negative
E: 18 luni cu ofloxacina in caz de Coxiella burneti pe valve native
Vezi raspuns

42. [PER10039] Tratamentul endocarditei infectioase este urmatorul: ()

A: Streptococi: Penicilina G 12-24 MU/zi sau Amoxicilina sau Ceftriaxona (4 saptamani in caz de valva nativa)
B: Stafilococi meti-S: Penicilina G sau Amoxicilina 200 mg/kg/zi (6 saptamani in caz de proteza)
C: Stafilococi meti-R: Vancomycina 30 mg/kg/zi (6 saptamani pe valva nativa)
D: enterococi: Penicilina G sau Amoxicilina 200 mg/kg/zi (6 saptamani in caz de valva nativa)
E: hemoculturi negative pe proteza: Vancomycine + rifampicina + gentamicina (6 saptamani + 6 saptamani + 15 zile)
Vezi raspuns
43. [PER10040] Complicatiile endocarditei infectioase sunt: ()
A: hemoragie cerebromeningeala prin embolie vasculara cerebrala
B: abces renal
C: nefrotoxicitatea vancomicinei, aminozidelor
D: embolii septice: renale, splenice, pulmonare, osteoarticulare
E: anevrisme micotice: creier, sinus Valsava, aorta
Vezi raspuns
44. [PER10041] Monitorizarea tratamentului endocarditei infectioase presupune: ()
A: monitorizarea eficacitatii: disparitia febrei, a sindromului inflamator, a vegetatiilor
B: monitorizarea tolerantei: eruptie cutanta, insuficienta renala
C: monitorizarea complicatiilor: clinice, electrocardiografice, ecografice
D: monitorizare regulata
E: nu este necesara
Vezi raspuns
45. [PER10042] Examenele morfologice pentru a identifica poarta de intrare in endocardita infectioasa sunt: ()
A: examen panoramic dentar
B: radiografie a sinusurilor
C: ecografie sau CT-abdominopelvin
D: "body scaner"
E: scintigrafie osoasa/RMN sistematic
Vezi raspuns
46. [PER10043] Riscul embolic crescut al vegetatiilor in endocardita infectioasa presupune: ()
A: dimensiunea >5 mm
B: forma pediculata
C: mobilitate importanta
D: sediul aortic
E: sediul mitral
Vezi raspuns
47. [END10033] Endocarditele cu hemoculturi negative apar in caz de: ()
A: tratament antibiotic
B: stafilococi deficienti
C: germeni atipici sau intracelulari
D: germeni din grupul HACEK
E: fungi (frecvent)
Vezi raspuns
48. [END10038] Intre criterii minore Duke nu este inclus: ()
A: Febr > 38 grade Celsius
B: Purpura Janeway
C: Vrsta > 60 ani
D: Hemoculturi pozitive pentru HACEK
E: Anevrism micotic
Vezi raspuns
49. [END10039] Tratamentul endocarditei cu stafilococi meticilinorezisteni pe valv nativ include: ()
A: Oxacilin 6 sptmni
B: Aminozide 5 zile
C: Amoxicilin 6 sptmni
D: Vancomicin 6 sptmni
E: Penicilin G 6 sptmni
Vezi raspuns
50. [END10040] Complicaiile renale ale endocarditei infecioase includ: ()
A: Pielonefrita acut
B: Infarct renal
C: Glomerulonefrit acut
D: Insuficien renal acut
E: Abces renal

51. [END10041] Tratamentul endocarditei pe protez cu hemoculturi negative include ()

A: Gentamicin 15 zile
B: Ceftriaxon 6 sptmni
C: Vancomicin 6 sptmni
D: Oxacilin 6 sptmni
E: Rifampicin 6 sptmni
Vezi raspuns
52. [END10042] Tratamentul chirurgical al endocarditei se realizeaz n caz de ()
A: oc
B: De rutin
C: n maxim urgen la toi pacienii
D: Infecie necontrolat
E: Prevenia riscului de embolie
Vezi raspuns
53. [END10043] Cardiopatiile cu risc mai putin ridicat de endocardita infectiosa sunt: ()
A: Prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala
B: Protezele valvulare
C: Bicubispidia aortica
D: Cardiopatiile congenitale cianogene neoperate
E: Cardiomiopatia obstructiva
Vezi raspuns
54. [END10044] Criterii majore Duke modificate pentru diagnosticarea endocarditei infectioase sunt: ()
A: Febra peste 38gr
B: Fenomenele imunologice:noduli Osler,pete Roth,factor reumatoid
C: Afectarea endocardului
D: Fenomene vasculare:embolie,hemoragie intraceaniana,anevrism micotic,purpura Janeway
E: Hemoculturi + pt endocardita infectioasa cu microorganisme tipice pt doua hemoculturi dinstincte
Vezi raspuns
55. [END10046] Reprezinta semne periferice in endocardita infectioasa: ()
A: fals panaritiu Osler
B: placile Janeway
C: hepatosplenomegalia
D: purpura petesiala supraclaviculara
E: nodulii Roth la fundul de ochi
Vezi raspuns
56. [END10047] Sunt consecinte infectioase in cadrul fiziopatologiei endocarditei infectioase: ()
A: proliferarea bacteriana
B: reactia inflamatorie
C: scaderea debitului sistemic
D: abcese pericardice
E: distrugerea endocardului
Vezi raspuns
57. [END10060] Urmtorii streptococi alfahemolitici care pot cauza endocardit infecioas, nu sunt grupabili conform Lancefield ()
A: Mutans
B: Salivarius
C: Bovis
D: Sanguis
E: Mitis
Vezi raspuns
58. [END10073] Urmatoarele afirmatii sunt false in endocardita infectioasa: (pg. 98)
A: complicatiile cardiace pot fi secundare unui mecanism imunologic (pericardite, miocardite)
B: febra este prezenta in 10-20% din cazuri
C: unele complicatii se datoreaza complexelor imune circulante din endocarditele acute
D: febra este tot timpul inalta
E: bilantul paraclinic poate include markeri imunologici de forme acute

Pericardita acut
1. [PER10002] n pericadita acuta electrocardiograma (pg. 104)
A: este normal n majoritatea cazurilor
B: evolueaz n funcie de patru stadii
C: prezint caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn n oglind
D: prezinta alternan frecventa a complexului QRS ce nu se coreleaz cu mrimea revrsatului pleural
E: supradenivelarea segmentului ST este concav n jos (criterii discriminante fa de supradenivelarea segmentului ST de cauz
ischemic)
Vezi raspuns
2. [PER10003] Care din urmtoarele afirmaii sunt false: (pg. 104)
A: pericardita acut reprezinta o inflamaie a pericardului complicat sau nu, cu un revrsat pericardic
B: un revrsat pericardic este ntotdeauna datorat unei pericardite
C: tamponada este o urgen terapeutic i dianostic
D: un revarsat pericardic abundent cu apariie rapid poate conduce la o tamponad
E: pericardita uscat reprezint inflamarea pericardului nensoit de revrsat pericardic
Vezi raspuns
3. [PER10004] Frectura pericardic se caracterizeaz prin: (pg. 104)
A: se aude mai bine n decubit
B: zgomot profund, strict n diastol
C: la fel ca si frecatura pleural nu persist n apnee
D: este constant n timp
E: zgomot superficial sistolodiastolic
Vezi raspuns
4. [PER10005] Care din urmtoarele elemente nu fac parte din tratamentul simptomatic al pericarditei acute (pg. 106)
A: repaus, concediu medical
B: tratamentul antiinflamator nesteroidian
C: continuarea obligatorie a tratamentului anticoagulant
D: aspirin n doze descrescatoare timp de trei sptmni
E: nu este nevoie de spitalizare n formele maligne
Vezi raspuns

5. [PER10006] Diagnosticul diferenial al tamponadei cardiace se face cu (pg. 107)

A: embolia pulmonara masiv
B: infarctul de ventricul stng
C: pleurezia
D: stenoza aortic sever
E: endocardita infecioas
Vezi raspuns
6. [PER10012] Nu este ntlnit la examenul clinic n pericardita acut ()
A: Durere precordial
B: Febr
C: Puls paradoxal
D: Frectura pericardic
E: Sincop
Vezi raspuns
7. [PER10013] ECG n pericardita acut nu arat ()
A: Microvoltaj
B: Alternan electric
C: Tahicardie sinusal
D: BAV
E: Supradenivelare difuz de ST
Vezi raspuns
8. [PER10075] Afiramatia adevarata in legatura cu pericardita cronica constrictiva este: ()
A: este o complicatie frecventa a pericarditei acute
B: evolueaza cu insuficienta cardiaca stanga, chiar si anasarca
C: aspectul radiologic: calcificari pericardice, fara cardiomegalie
D: tratamentul preventiv include decorticarea pericardica
E: este frecevent de origine virala
Vezi raspuns
9. [PER10076] Tratamentul tamponadei NU cuprinde: ()
A: drenaj chirurgical in urgenta
B: punctie pericardica subxifoidiana in asteptarea drenajului chirurgical
C: corticoizi
D: tratament etiologic
E: medicamente inotrop pozitive in asteptarea drenajului chirurgical
Vezi raspuns
10. [PER10077] Nu face parte dintre explorarile biologice ale pericarditei acute: ()
A: enzime pancreatice
B: diagnosticarea tuberculozei
C: bilant tiroidian
D: IDR si serologie HIV sistematic
E: diagnosticarea unei afectiuni autoimune sistematic
11. [PER10078] Nu face parte dintre descoperirile radiologice in pericardita acuta: ()
A: cardiomegalie "in carafa"
B: adeseori normala
C: leziune parenchimatoasa pulmonara (neoplazie)
D: sindrom de adiastolie
E: revarsat pleural
Vezi raspuns
12. [PER10079] Pericardita precoce post-infarct: ()
A: regreseaza cel mai frecvent spontan
B: are sindrom infectios si frecatura pericardica
C: regreseaza sub antiinflamatoare
D: survine spre a treia saptamana
E: are o evolutie maligna
Vezi raspuns
13. [PER10007] n pericardita acut durerea are urmtoarele caracteristici (pg. 104)
A: prezint strict localizare retrosternal
B: acentuat de efort i sensibil la trinitrin
C: are caracter de arsur, constricie
D: este intensificat de respiraia profunda i n timpul efortului de tuse
E: se calmeaz n decubit
Vezi raspuns
14. [PER10008] n primul stadiu de evoluie a pericarditei acute ntlnim urmtoarele modificri pe electrocardiogram: (pg. 104)

A: supradenivelarea segmentului ST, fr imagine n oglind

B: unde T negative
C: segment ST supradenivelat, difuz, cu concavitatea n sus
D: subdenivelarea difuz a segmentului ST
E: segment ST de aspect normal i unde T aplatizate
Vezi raspuns
15. [PER10009] Drenajul chirurgical este indicat n pericardita acut n urmtoarele situaii: (pg. 106)
A: tamponad cardiac
B: revrsat voluminos, necompresiv persistent sub tratament
C: revrsat voluminos, necompresiv recidivant
D: trebuie efectuat obligatoriu n orice form de pericardit
E: revrsat compresiv
Vezi raspuns
16. [PER10010] Urmtoarele afirmaii legate de pericardita acuta nu sunt adevarate (pg. 105, 106)
A: etiologia viral este cea mai fecvent
B: pericadita de etiologie neoplazica are o evoluie rapida, zgomotoas, fiind adeseori diagnosticat n faza precoce
C: reumatismul articular acut este o cauz frecven de pericardit acut
D: pericadita acut de etiologie TBC este rar i complic o tuberculoz pulmonar
E: pericardita acut idiopatic corespunde cel mai adesea unei cauze virale nediagnosticate
Vezi raspuns
17. [PER10011] Semnele clinice de tamponad cardiac sunt: (pg. 107)
A: ocul cardiogen
B: semne de edem pulmonar
C: puls paradoxal
D: semne drepte majore
E: creterea presiunii arteriale n inspir cu peste 10 mmHg
Vezi raspuns
18. [PER10014] n etiologia pericarditelor acute se ncadreaz ()
A: Sindrom Sjogren
B: Lupusul
C: radioterapia aferent tratrii Hodgkin
D: Mixedemul
E: Pancreatita acut
Vezi raspuns
19. [PER10015] Etiologia pericarditelor acute poate fi ()
A: Idiopatic
B: Tuberculoas
C: Neoplazic
D: Viral
E: Limfom MALT
Vezi raspuns
20. [PER10016] Semnele clinice de tampond sunt ()
A: oc cardiogen
B: Edem pulmonar
C: Puls Kussmaul
D: Creterea presiunii arteriale n inspir
E: Semne drepte majore
21. [PER10017] Drenajul chirurgical al pericarditei se realizeaz n caz de ()
A: Tamponad
B: Revrsat voluminos persisten sub tratament
C: n toate cazurile de lichid n pericard
D: Explorator n scop diagnostic
E: n caz de recidive
Vezi raspuns
22. [PER10018] Care dintre urmtoarele afirmaii despre pericardita cronic constrictiv sunt adevrate ()
A: Constricia cavitilor cardiace drepte
B: Aspect tip "dip-plateau" al presiunilor intraventriculare stngi
C: Revrsat pericardic n cantitate mare
D: ngroare pericardic
E: Tablou de anasarc
Vezi raspuns
23. [PER10021] Pericardita de etiologie virala este caracterizata prin: (pag.105)
A: este cea mai frecventa

B: sindrom Dressder
C: evolutie nefavorabila sub anti-inflamatoare
D: sindrom febril, gripal
E: diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada
Vezi raspuns
24. [PER10022] Printre cauzele rare de pericardita de regasesc: (pag.106)
A: dupa o interventie chirurgicala cardiac
B: hipertiroidism
C: guta
D: insuficienta renala
E: radioterapie
Vezi raspuns
25. [PER10023] Tratamentul pericarditei acute include: (pag.106)
A: spitalizare obligatorie in toate formele de pericardita
B: oprirea tratamentului cu anticoagulante
C: anti-inflamatoare nesteroidiene
D: concediu medical 30 de zile
E: control clinic, explorari biologice si ecografie la sfarsitul tratamentului
Vezi raspuns
26. [PER10024] Pericardita constrictiva cronica este caracterizata prin: (pag.106)
A: diagnostic de electie RMN cardiac
B: diagnostic confirmat prin catetetism cardiac stang
C: diagnostic confirmat prin cateterism cardiac drept
D: diagnostic evocat de catre ecografia cardiaca
E: anasarca
Vezi raspuns
27. [PER10025] Frecatura pericardica se caracterizeaza prin: (10025)
A: Zgomot superficial, sistolodiastolic, inconstant (variabil in timp)
B: Zgomot superficial holosistolic constant in timp
C: Auzit mai bine in pozitie sezanda
D: Dispare in apnee idem frecatura pleurala
E: Persista in apnee
Vezi raspuns
28. [PER10026] Ce cuprinde examenul clinic n pericardita acut? (10026)
A: Durere pericardica, retrosternala, prelungita insensibila la trinitrina, calmata in decubit
B: Sdr infectios: astenie, artralgi, mialgii. astenie,
C: Frecatura pericardica si pleurala
D: Semne de tamponada: ICD, soc, puls paradoxal
E: Respiratie Kusmaul, tahicardie sinusala
Vezi raspuns
29. [PER10027] Caracteristici EKG ale pericarditei acute: (10027)
A: Evolueaza in 4 stadii
B: Anormala in toate cazurile
C: Supradenivelare difuza de ST, concava in sus, in cursul evolutiei EKG-ului unde T aplatizate,
D: Microvoltaj inconstant, supradenivelare PQ, tahicardie sinusala
E: Alternanata electrica
Vezi raspuns
30. [PER10028] Cauze rare de pericardita acuta sunt urmatoarele: ()
A: mixedematoase
B: RAA
C: pancreatita acuta
D: radioterapie (boala Hodgkin, cancer al sanului)
E: dupa interventie chirurgicala, boli de sistem: spondilita anchilozanta
31. [PER10029] Urmatoarele afirmatii despre pericardita neoplazica sunt adevarate: ()
A: extensie locala a tumorilor pleurale, pericardice, mediastinale, subdiafragmatice, hemopatii maligne
B: constituire rapida
C: constituire zgomotoasa
D: diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada
E: este interzis drenajul
Vezi raspuns
32. [PER10030] Urmatoarele afirmatii despre pericardita tuberculoasa sunt adevarate: ()
A: cauza frecventa
B: elemente evocatoare: alterarea starii generale, imunodepresie, pacient transplantat, calcificari pleurale sau pericardice

C: tratament antituberculos timp de 6 luni

D: corticoizii diminua riscul de evolutie spre pericardita cronica constrictiva
E: corticoizii sunt contraindicati
Vezi raspuns
33. [PER10031] Urmatoarele afirmatii despre recidivele pericardiei sunt adevarate: ()
A: frecvente in caz de diminuare prea rapida a tratamentului antiinflamator
B: in caz de nerespectare a periadei de repaus
C: de verificat caracterul benign in caz de recidive prea frecvente
D: diagnosticarea unei afectiuni autoimune, biopsie pericardica in prima instanta
E: tratament cu colchicina pentru recidivele prea frecvente
Vezi raspuns
34. [PER10032] Alegeti afirmatiile adevarate despre miocardopericadita: ()
A: pericardita benigna asociata unui tablou de insuficienta cardiaca pe poate ajunge pana la soc cardiogen
B: creste enzimatica
C: aparitia de unde Q de necroza
D: tulburari ale cineticii segmentare sau difuze, chiar disfunctie sistolica severa
E: ecocardiografia cardiaca este examenul de electie
Vezi raspuns
35. [PER10033] Cele mai frecvente cauze de pericardita cronica constrictiva sunt: ()
A: tuberculoasa
B: postradioterapeutica
C: postoperatorie
D: virala
E: mixedematoasa
Vezi raspuns
36. [PER10034] Ecplorarile biologice in pericardita acuta sunt: ()
A: hemograma, PCR: sindrom inflamator
B: troponinei/CPK
C: IDR si serologie HIV in functie de caz
D: diagnosticarea unei afectiuni autoimune
E: markeri tumorali, bilant tiroidian, enzime pancreatice, diagnosticarea tuberculozei: sistematice
Vezi raspuns
37. [PER10035] Pericardita postinfarct, afirmatii adevarate: ()
A: este precoce sau tardiva
B: cea precoce este grava
C: cea precoce este limitata la o durere pericardica
D: "sindromul Dressler" survine spre a treia saptamana
E: regresie spontana a pericarditei tardive
Vezi raspuns
38. [PER10044] Etioligia pericarditei acute poate fi detreminata de : (105)
A: Bacreriana cei mai frecvent
B: Post-infarct
C: Neoplazica
D: Boli de sistem
E: Virala
Vezi raspuns
39. [PER10045] Compliicatiile pericarditei: (105)
A: Miocadopericardita
B: Pericardocardita
C: Recidive
D: Tamponada
E: Infarct
Vezi raspuns
40. [PER10046] Ecografia transtoracica in pericardita : (105)
A: Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace
B: Jena la umplerea cavidati drepte
C: Variatii respiratorii
D: A C E adevarat
E: Jena la umplerea cavitatii stangi
41. [PER10047] Pericardita cronic constrictiv se poate trata preventiv prin ()
A: Aspirin
B: Colchicin
C: Corticoizi

D: Drenajul n stadiul cronic

E: Drenajul n stadiul acut
Vezi raspuns
42. [PER10048] Pericardita cronic constrictiv este caracterizat de (pg. 107)
A: Adesea de origine postoperatorie
B: Adesea de origine postradioterapeutic
C: Adesea de origine tuberculoas
D: Reprezinta constricia cavitilor cardiace prin fibroz pericardic
E: Complicaie frecvent
Vezi raspuns
43. [PER10070] Tratamentul tamponadei cardiace consta n: ()
A: drenaj chirurgical la distanta
B: solutii coloidale
C: heparina iv
D: medicamente inotrop pozitive
E: asezarea pacientului in decubit
Vezi raspuns
44. [PER10071] Ecografia cardiac transtoracic n pericardit poate identifica urmtoarele : ()
A: jen la umplerea cavitilor stngi cu cinetic anormal a septului interatrial
B: tumor pericardic
C: spaiu lipsit de ecouri n jurul cavitilor cardiace
D: morfologia cordului
E: semne n favoarea diseciei aortice
Vezi raspuns
45. [PER10072] In pericardita acuta pe EKG poate arata: ()
A: supradenivelare a segmentului ST cu semn in oglinda
B: normalizare a ST cu aplatizare a undelor T
C: microvoltaj inconstant, amplitudinea QRS <5mm
D: tahicardie junctionala
E: supradenivelare a segmentului ST, difuza, fara semn in oglina, concava in jos
Vezi raspuns
46. [PER10073] Urmatoarele nu fac parte din virusurile incriminate in pericardita acuta: (105)
A: enterovirus
B: adenovirus (coxsackie, echovirus)
C: virusuri hepatice
D: HIV
E: EBV
Vezi raspuns
47. [PER10074] Tratamentul miopericarditei include: (107)
A: corticoizi
B: analgezice
C: tratamentul insuficientei cardiace
D: aspirina in doze crescute
E: anticoagulante

Patologia aortei, arterelor periferice i patologia venoas a membrelor inferioare: arteriopatia obliterant a aortei i a membrelor
inferioare, ischemia acut, insuficiena venoas cronic, varice
1. [AOR10007] Tratamentul de urgen n ischemia acut a membrelor inferioare: (pg. 82, 83)
A: este numai medicamentos (antialgice, heparin, vasodilatatore)
B: embolectomia cu sonda Fogarty se face numai pe leziuni ateromatose ce realizeaz stenoze lungi, distale
C: revascularizarea prin by pass este tratamentul ischemiei acute pe artere patologice
D: tromboliza in situ i tromboaspiraia nu sunt indicate
E: aponevrotomia de descrcare se face de la nceput
Vezi raspuns
2. [AOR10008] Arteriopatia obliterant a membrelor inferioare: (pg. 77, 78)
A: la o valoare mai mic de 10 mmHg a presiunii transcutanate de oxigen prognosticul de viabilitate tisular este nca bun
B: n stadiul III Leriche durerea este n decubit, se calmeaza n poziie decliva i se se nsoete de tulburri trofice distale
C: valoarea indexul glezna-bra ntre 0,9 1,3 indic o form compensat de arteriopatie
D: o presiune transcutanat ntre 10-30 mmHg indic o bun compensare metabolic a arteriopatiei
E: este cauzat de ateroscleroz la pacientul peste 50 de ani cu factori de risc cardiovascular
Vezi raspuns
3. [AOR10009] Pacientul cu ischemie acut a membrelor prin tromboz pe un vas cu leziune ateromatoas (pg. 82)
A: nu are factori de risc cardiovascular prezeni
B: debutul simptomelor este subacut cu ischemie mai puin sever
C: apariia hipoesteziei i a deficitului motor nu este un indicator de gravitate
D: are o cardiopatie emboligen
E: arteriografia evideniaz oprire neta cu aspect de cupol a substanei de contrast
Vezi raspuns
4. [AOR10010] Insuficiena venoas cronic: (pg. 121)
A: este ntotdeaun secundar trombozei venoase profunde
B: varicele pot apare prin compresie pelvin tumoral sau prin agenezia venelor profunde
C: incontinena valvular poate fi apreciat clinic prin proba Trendelenburg (transmiterea vibraiei prin percuie de-a lungul venei)
D: fenomenele hemodinamice nu se nsoesc de activare leucocitar cu inflamaie local
E: ulcerul maleolar indic insuficien venoas minor
Vezi raspuns
5. [AOR10011] Tratamentul n insuficiena venoas cronic: (pg. 123)
A: venotonicele trateaz jena funcional
B: strippingul venei safene interne cu ligatura crosei, a venelor perforante, scleroza venelor mici previn complicaiile cutanate
C: drenejul postural i contena elastic sunt singurele eficiente
D: terapia chirurgical prin stripping mpiedic recidiva
E: nu se indic contenia elastic cu ciorap sau benzi elastice
Vezi raspuns
6. [AOR10015] Sindromul de fisurare din cadrul AAA se manifest prin (pag.76)
A: dureri abdominale spontane
B: dureri abdominale violente
C: hemoragie digestiv nalt
D: contractur abdominal
E: colaps rapid mortal
Vezi raspuns

7. [AOR10020] Despre stadiul II al clasificrii Leriche-Fontaine se poate spune (pag.77)

A: apar disestezii
B: apar eritroz i edem decliv
C: durerile sunt permanente
D: apare claudicaie intermitent la efort
E: piciorul devine palid
Vezi raspuns
8. [AOR10025] Riscurile tehnicii de arteriografie Seldinger sunt, cu excepia (pag.78)
A: fals anevrism
B: hematom
C: insuficien cardiac
D: insuficien renal
E: embolie distal
Vezi raspuns
9. [AOR10026] Despre bilanul bolii ateromatoase din cadrul ACOMI putem afirma urmtoarele, cu excepia (pag.79)
A: ECG i ETT sunt efectuate sistematic
B: Eco Doppler trunchiuri supraaortice
C: n cazul unui test de ischemie negativ se face o coronarografie
D: Eco Doppler membre inferioare pentru dg unei arteriopatii
E: daca la ECG sau ETT apare o anomalie se face un test de ischemie
Vezi raspuns
10. [AOR10033] Tratamentul chirurgical al emboliilor pe artere sntoase se face prin (pag.83)
A: Amputaie
B: Tromboliza n situ
C: Embolectomia cu sond Fogarty
D: Aponevrotomie de descrcare
E: Revascularuzare prin pontaj
11. [AOR10034] n tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor inferioare, la un pacient cu o form sever examinat tardiv este
recomandat (pag.83)
A: Embolectomia cu sond Fogarty
B: Amputaia
C: Tromboliza n situ
D: Aponevrotomia de descrcare
E: Revascularizarea prin pontaj
Vezi raspuns
12. [AOR10035] ntre etiologiile rare de anevrism de aort abdominal nu este inclucs ()
A: Behcet
B: Elher-Danlos
C: Takayasu
D: Ateroscleroza
E: Posttraumatic
Vezi raspuns
13. [AOR10036] Complicaiile anevrismului de aort abdominal nu includ ()
A: Tromboza
B: Ruptura
C: Grefa bacterian
D: Embolia
E: Compresiile
Vezi raspuns
14. [AOR10037] Despre trombangeita Buerger se poate afirma ()
A: Afecteaz brbaii sub 50 de ani
B: Frecvent la pacienii cu muli factori de risc
C: Fr rsunet clinic important
D: Este colagenoz
E: Afecteaz frecvent membrele superioare
Vezi raspuns
15. [AOR10043] ntre mecanismele embolice de ishemie acut se numr ()
A: Ateromul
B: Behcet
C: Horton
D: Sindrom de hipervscozitate
E: Cardiomiopatia dilatativ
Vezi raspuns

16. [AOR10044] ntre mecanismele embolice de ischemie acut nu se regsesc ()

A: Mixomul
B: Anevrismul de VS
C: Disecia de aort
D: Fibrilaia atrial
E: Stenoza mitral
Vezi raspuns
17. [AOR10045] Nu este unul din semnele clinice ale ischemiei acute ()
A: Membru rece, palid
B: Puls abolit
C: Durere brutal i permanent
D: Vene plate
E: Alungirea timpului de recolorare cutanat
Vezi raspuns
18. [AOR10046] Absena pulsului la nivelul gleznei semnific ocluzie la nivelul ()
A: Aortei
B: Arterei femurale comun
C: Arterei femurale superficial
D: Arterei poplitee
E: Arterelor gambei
Vezi raspuns
19. [AOR10051] Printre factorii favorizani ai insuficienei venoase nu se numr ()
A: Vrsta
B: Obezitatea
C: Fumatul
D: Sarcina
E: Ereditatea
Vezi raspuns
20. [AOR10052] Returul venos nu este asigurat prin ()
A: Continea valvulelor
B: Pompa muscular cardiac
C: Presiunea rezidual a reelei arteriale
D: Apsarea boltei plantare
E: Presiunea negativ generat de respiraie
21. [AOR10053] Din tratamentul medical al insuficienei venoase nu fac parte ()
A: Embolizarea
B: Medicamente venotonice
C: Scleroza varicelor
D: Curele termale
E: Benzile de contenie
Vezi raspuns
22. [AOR10058] Urmatoarele afirmatii privin insuficienta venoasa cronica sunt false, CU EXCEPTIA: ()
A: IVC determina varice
B: varicele esentiale sunt mai frecvente la femei
C: la palpare se face proba Homans
D: in flebita superficiala se dau AINS po sau iv
E: hipodermita cronica este o tulburare trofica
Vezi raspuns
23. [AOR10059] Clasificarea Leriche si Fontaine este folosita pentru: (pag.77)
A: Anevrism de aorta abdominala (AAA)
B: Arteriopatie cronica obliteranta a membrelor inferioare (ACOMI)
C: Ischemia acuta a membrelor
D: Insuficienta venoasa cronica
E: Varice
Vezi raspuns
24. [AOR10060] Bilantul cu scop diagnostic al ACOMI cuprinde urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA: (pag.78)
A: Eco-Doppler arteriar
B: test de FiO2
C: masurarea cutanata a presiunii in oxigen
D: angio-CT si angio-RMN
E: test de mers pe covorul rulant
Vezi raspuns

25. [AOR10065] Ischemia acuta a membrelor prin mecanism Embolic cuprinde urmatoare, cu EXCEPTIA: (pag.81)
A: Fribilatia atriala
B: Mixom
C: Cardiomiopatie dilatativa
D: Trombocitopenie dupa tratament cu heparina
E: Anevrism al ventricolului stang
Vezi raspuns
26. [AOR10069] La un pacient cunoscut cu insuficien venoas cronic, durerea, roeaa i cldura aprute n faa cordonului venos
indurat ridic suspiciunea de: (pag 122)
A: Ruptur de varice i hemoragie
B: Ulcer varicos
C: Telangiectazii sau varicoziti
D: Flebit superficial sau paraflebit
E: Dermit ocr
Vezi raspuns
27. [AOR10071] Tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor prin embolectomie nu prezint : (pg.83)
A: Abordare sub anestezie local a triunghiului Scarpa
B: Tratamentul emboliilor pe artere sntoase
C: Se utilizeaz mai ales n caz de obstrucie nalt (aorto-iliac sau femural superficial)
D: Embolectomie cu sonda Foley
E: Puin recomandat n prezena leziunilor ateromatoase
Vezi raspuns
28. [AOR10090] Tratamentul medical al varicelor include, cu excepia ()
A: Scleroz cu laser
B: Scleroz cu ageni fizici
C: Cure termale
D: Drenare postural
E: Benzi de contenie
Vezi raspuns
29. [AOR10091] Ulcerul varicos NU este caracterizat de ()
A: Este puin dureros
B: Fond curat
C: Sediu maleolar intern
D: Margini netede
E: Dimensiuni reduse
Vezi raspuns
30. [AOR10092] IVC produce urmtoarele tulburri trofice, cu excepia ()
A: Telangiectazii ale plexului venos sub-papilar al dermului superficial
B: Ulcer varicos
C: Atrofia Killian
D: Dermita ocra
E: Eczema cu prurit i leziuni eritemato-scuamoase
31. [AOR10093] Examinarea Doppler venoas a membrelor inferioare dac, cu excepia ()
A: Pentru a confirma i localiza o tromboz venoas
B: n prezena ulcerelor membrelor inferioare
C: n prezena unui edem voluminos ce face examenul clinic dificil
D: n cadrul unui bilan prescleroz
E: n cadrul unui bilan preoperator
Vezi raspuns
32. [AOR10094] Examenul fizic in IVC include urmtoarele elemente, cu excepia ()
A: Edemul este specific insuficienei venoase
B: Se palpeaz pulsurile distale
C: Evaluarea incontinenei valvelor prin proba Trendelenburg
D: Evaluarea incontinenei valvelor prin tehnica Schwartz
E: Se caut tulburri trofice asociate
Vezi raspuns
33. [AOR10095] Diagnosticul varicelor NU este caracterizat de urmtoarele semne funcionale ()
A: Jen legat de aspect
B: Limitarea vitezei mersului
C: Claudicaia venoas
D: Senzaie de furnicturi ale gambelor
E: Apsare n ortostatism
Vezi raspuns

34. [AOR10096] Tipurile de varice cele mai frecvente sunt ()

A: Datorate compresiei pelvine tumorale
B: Congenitale cu agenezie a venelor profunde
C: Postflebitice
D: Eseniale
E: Ortostatice
Vezi raspuns
35. [AOR10097] Referitor la fiziopatologia varicelor, returul venos este asigurat de, cu excepia ()
A: Presiunea negativ generat de respiraie
B: Apsarea boltei plantare
C: Pompa muscular sural
D: Presiunea rezidual reelei venoase
E: Continena valvulelor
Vezi raspuns
36. [AOR10098] Varicele NU sunt favorizate de ()
A: Ereditate
B: Sarcin cu simptome din primul trimestru
C: Consumul de alcool
D: Obezitatea
E: Vrst
Vezi raspuns
37. [AOR10111] Dac n ischemia acut a membrelor, arterele subiacente sunt sntoase, se vor face urmtoarele recomandri, cu
excepia ()
A: Ecografie abdominal pentru o posibil AAA
B: Holter ECG
C: Bilan de hemostaz la tineri
D: ETE
E: Se va elimina sindromul antifosfolipidic
Vezi raspuns
38. [AOR10112] Tratamentul de urgen al ischemiei acute a membrelor include, cu exceia ()
A: Alcalinizare plasmatic
B: Hiperhidratare
C: Tratament analgezic
D: Interzis heparin
E: Vasodilatatoare arteriale IV
Vezi raspuns
39. [AOR10113] n ischemia acut a membrelor bilanul paraclinic include, cu excepia ()
A: Mioglibinemie i mioglobinurie
B: Estimare rsunet metabolic al ischemiei
C: Aglutininele (preoperator)
D: Diagnosticarea alcalozei metabolice
E: ECG n caz de hiperkaliemie sever
Vezi raspuns
40. [AOR10114] Embolia pe artere sntoase NU este indicat n cadrul ischemiei acute a membrelor de ()
A: Cardiopatie emboligen
B: Ischemie moderat
C: Absena factorilor de risc cardio-vascular
D: Toate celelalte pulsuri sunt percepute
E: Debut brutal
41. [AOR10115] Diagnosticul ischemiei acute a membrelor NU include urmtorul element clinic ()
A: Vene plate
B: Unul sau mai multe pulsuri abolite
C: Durere instalat progresiv i intermitent
D: Presiune dureroas a maselor musculare
E: Membru cianotic
Vezi raspuns
42. [AOR10116] Ischemia acut a membrelor are urmtoarele etiologii, cu excepia ()
A: Sindrom de hipovascozitate
B: Phlegmatia cerulae
C: Boala Behcet
D: Ulceraia ateromatoas
E: Mixomul
Vezi raspuns

43. [AOR10133] Tratamentul arteriopatiilor prin angioplastie este caracterizat de, cu excepia ()
A: Risc de restenoz
B: Risc de disecie arterial
C: Risc de anevrism secundar
D: Indicaie de stent n caz de plac ulcerat
E: Indicat n tratamentul stenozelor proximale, scurte
Vezi raspuns
44. [AOR10134] ACOMI NU se trateaz cu ()
A: Clopidogrel
B: Statine
C: ARA II
D: IEC
E: Betablocante
Vezi raspuns
45. [AOR10135] Bilanul diagnostic al ACOMI include, cu excepia ()
A: CT permite vizualizarea trepiedurilor femurale
B: IRM este util n caz de insuficien renal
C: Testul de mers pe covor rulant este util doar n lipsa claudicaiei
D: Tehnica Seldinger de arteriografie comport risc de fals anevrism
E: O valoare msurat transcutanat a PO2 ntre 10 si 30 mmHg traduce o hipoxie continu
Vezi raspuns
46. [AOR10136] Examenul clinic al ACOMI NU include ()
A: Msurarea indexului presiunii diastolice
B: Cutarea unui anevrism de aorta abdominal
C: Bilanul factorilor de risc cardio-vascular
D: Auscultare a traseelor arteriale
E: Palpare a traseelor arteriale
Vezi raspuns
47. [AOR10137] Stadiul Leriche include ()
A: I Claudicaie intermitent de efort
B: II Disestezii
C: III Semnul osetei
D: III Sindrom Leriche
E: IV Durere extins la fese
Vezi raspuns
48. [AOR10138] ACOMI poate avea urmtoarele etiologii, cu excepia ()
A: Boala Kawasaki
B: Ateroscleroza
C: Boala Horton
D: Boala Takayasu
E: Tromboangeita Buerger
Vezi raspuns
49. [AOR10139] AAA poate produce urmtoarea complicaie ()
A: Colic renal
B: Colic hepatic
C: Lipsa prului pe membrele inferioare
D: Edem al peretelui abdominal
E: Colic abdominal
Vezi raspuns
50. [AOR10140] AAA poate produce urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Ruptur n vena cav inferioar
B: Ruptur n cadrul colonic
C: Ruptur n duoden
D: Ruptur acut
E: Sindrom de fisurare
51. [AOR10141] Bilanul bolii ateromatoase i a comorbiditilor din cadrul diagnosticului AAA include, cu excepia ()
A: Ecografie Doppler a membrelor inferioare
B: Coronarografie n caz de test ischemic neconcludent
C: ECG i ETT
D: Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice
E: Glicemie a jeun
Vezi raspuns
52. [AOR10142] Reprezint etiologii pentru AAA, cu excepia ()

A: Takayasu
B: Behcet
C: Marfan
D: Churg-Strauss
E: Elher-Danlos
Vezi raspuns
53. [AOR10143] n cazul AAA cauzat de ateroscleroz, urmtoarea afirmaie este fals ()
A: Asociat cu factori de risc cardio-vasculari
B: Reprezint peste 80% din cazuri
C: Asociaz alte afectri vasculare
D: Afecteaz n brbaii
E: Este fuziform
Vezi raspuns
54. [AOR10144] Care din urmatoarele a devenit examenul preterapeutic de referinta pentru ACOMI: ()
A: test de mers pe covor rulant
B: angio-IRM
C: arteriografia
D: masurarea transcutanata a preciunii de oxigen
E: angio-CT
Vezi raspuns
55. [AOR10155] Cel mai simplu examen paraclinic pentru diagnosticul AAA (mai ales in situatiile de urgenta) este: (pag 75)
A: CT abdominat
B: IRM
C: Aortografia
D: Ecografia cardiaca
E: Ecografia abdominala
Vezi raspuns
56. [AOR10157] Indicatii de tratament in cazul AAA sunt: (pag 76)
A: anevrism voluminos (diametru mai mare sau egal cu 5 cm)
B: anevrism cu evolutie rapida (+1 cm intr-un an)
C: anevrism simptomatic
D: anevrism complicat
E: toate variantele de mai sus sunt corecte
Vezi raspuns
57. [AOR10158] Dintre etiologiile rare ale anevrismului de aorta abdominala nu se regaseste: ()
A: boala Marfan
B: infectioasa
C: Takayashu
D: HTA
E: posttraumatica
Vezi raspuns
58. [AOR10159] Care dintre urmatoarele nu reprezinta o indicatie pentru tratamentul anevrismului aortei abdominale: ()
A: anevrism voluminos (mai mare sau egal cu 5 cm)
B: anevrism cu evolutie rapida
C: fals anevrism anastomotic
D: anevrism simptomatic
E: anevrism complicat
Vezi raspuns
59. [AOR10162] Dermita ocra se caracterizeaza prin urmatoarele afirmatii ()
A: culoare rosie a pielii, indurata, la nivelul zonei de staza
B: placi deprimate de culoare fildesului
C: devine zemuinda dupa aplicarea de topice locale
D: debut perimaleolar, lasa godeu
E: culoare bruna a pielii la nivelul zonelor de staza
Vezi raspuns
60. [AOR10169] Urmatoarea este cauza comuna de AAA si ACOMI (75, 77)
A: Horton
B: Takayasu
C: Behcet
D: periarterita nodoasa
E: Wegener
61. [AOR10170] Urmatoarea este cauza comuna de AAA si ischemie acuta a membrelor (75, 81)
A: Takayasu

B: Horton
C: Behcet
D: periarterita nodoasa
E: Kawasaki
Vezi raspuns
62. [AOR10171] O cauza comuna de ACOMI si ischemie acuta a membrelor este: (77, 81)
A: Buerger
B: Behcet
C: Takayasu
D: Horton
E: periarterita nodoasa
Vezi raspuns
63. [AOR10002] Ischemia permanent cronic a membrelor inferioare denumit i ischemia critic: (pg. 78)
A: se definete prin durere de decubit sau tulburri trofice ale piciorului
B: se nsoete de un index al presiunii sistolice glezn/bra de 0,9-1,3
C: asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30 mmHg
D: asociaz o presiune sistolic la glezn ntre 50-70 mmHg
E: asociaz o presiune sistolic la haluce peste 30 mmHg
Vezi raspuns
64. [AOR10003] Sindromul Leriche se caracterizeaz prin (pg. 77)
A: durere lombar, hematurie, insuficien renal rapid progresiv
B: durere fesier
C: claudicaie a celor dou membre inferioare
D: impoten
E: apare prin afectarea aterosclerotic aortoiliac
Vezi raspuns
65. [AOR10004] Urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul n arteriopatia cronic obliterant a membrelor inferiore sunt adevrate (pg.
79, 80)
A: controlul factorilor de risc cardiovascular este obligatoriu n toate stadiile bolii
B: tratamentul cu prostaglandine nu este indicat n nici un stadiu al bolii
C: angioplastia i endarteriectomia sunt utile n stadiile 3,4 pentru stenoze strnse, proximale, scurte, puin calcificate
D: pontajul (by-passul) nu este indicat n stenoze complexe, ntinse cu dilatare anevrismal
E: simpatectomia se folosete la pacienii cu dureri de decubit
Vezi raspuns
66. [AOR10005] Printre cauzele de ischemie acut a membrelor sunt: (pg. 81)
A: embolia cu surs din cavitile cardiace stngi
B: embolia provenit dintr-un anevrism arterial sau leziune ateromatoas ulcerat situat n amonte
C: tromboz in situ pe o leziune atrosclerotic preexistent
D: trombocitopenia dup tratament cu heparin
E: hipertensiunea arterial
Vezi raspuns
67. [AOR10006] n ischemia acut a membrelor (pg. 81, 82)
A: leziunile devin ireversibile dup 12 ore
B: membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la unul sau mai multe niveluri
C: apare alungirea timpului de recolorare cutanat la membrul afectat
D: aparia hipoesteziei i scderea forei musculare nu sunt semne de gravitate
E: abolirea pulsului popliteu indic obstrucia arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee
Vezi raspuns
68. [AOR10013] Returul venos este asigurat prin (pag 120)
A: incontinenta valvulelor
B: pompa musculara surala
C: apasarea boltei plantare
D: pompa musculara femurala
E: presiunea reziuduala retelei arteriale
Vezi raspuns
69. [AOR10014] Clasificarea severitatii functionale a insuficientei venoase cronice (121)
A: Clasa 0: insuficienta venoasa cronica minora
B: Clasa 1: subiect fara jena functionala venoasa (cu sau fara varice)
C: Clasa 3: insuficienta venoasa cronica severa si tulburari trofice majore cu ulcere
D: Clasa 0: subiecti fara jena functionala venoasa (cu sau fara varice)
E: Clasa 2: insuficienta venoasa cronica moderata fara tulburari trofice
Vezi raspuns

70. [AOR10016] Sindromul de fisurare din cadrul AAA are urmtoarele caracteristici (pag.76)
A: colaps n general moderat
B: mas batant i dureroas la palpare
C: hemoragie digestiv
D: dureri abdominale spontane
E: contractur abdominal
71. [AOR10017] Ruptura acut din AAA se manifest prin (pag.76)
A: colaps rapid mortal
B: colaps moderat
C: dureri abdominale spontane, violente
D: contractur abdominal
E: hemoragie digestiv nalt
Vezi raspuns
72. [AOR10018] Tromboangeita Buerger se caracterizeaz prin (pag.77)
A: n 90% din cazuri afecteaz brbaii peste 50 de ani
B: cel mai frecvent sunt afectate membrele superioare
C: cel mai frecvent sunt afectate membrele inferioare
D: are o evoluie zgomotoas
E: afecteaz brbatul tnr <40 de ani, mare fumtor
Vezi raspuns
73. [AOR10019] Sindromul Leriche are urmtoarele caracteristici (pag.77)
A: paloare cutanat
B: impoten
C: semnul osetei
D: claudicaie a celor dou membre inferioare
E: durere fesier
Vezi raspuns
74. [AOR10021] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la clasificarea Leriche-Fontaine sunt false (pag.77)
A: n stadiul II crampa dureroas cedeaz la oprirea efortului
B: n stadiul IV apar eritroz i edem decliv pentru c pacientul doarme cu piciorul cobort la marginea patului
C: tulburrile trofice distale sunt frecvent asociate durerilor permanente
D: n sindromul Leriche se produce rceala picioarelor
E: n stadiul I are loc abolirea unuia sau mai multor pulsuri
Vezi raspuns
75. [AOR10023] Diagnosticul diferenial al ACOMI n prezena durerilor de decubit se face cu (pag.78)
A: coarctaia de aort
B: canal lombar strmt cu o claudicaie medular
C: polinevrit alcoolic
D: ulcere varicoase
E: neuropatie diabetic
Vezi raspuns
76. [AOR10024] Despre TCPO2 se poate spune (pag.78)
A: este indicat n toate stadiile Leriche-Fontaine
B: o valoare > 35mmHg este indicele unei bune compensri
C: o valoare cuprins ntre 10 i 30mmHg traduce prezena unei hipoxii continue
D: este indicat numai n stadiul IV Leriche Fontaine
E: o valoare sub 10mmHg este dovada unei hipoxii critice
Vezi raspuns
77. [AOR10027] Tratamenul medical al ACOMI const n urmtoarele (pag.79)
A: medicamente vasoactive
B: aspirin sau clopidogrel
C: IEC sau ARA II
D: statine, sistematic n prevenia secundar
E: AVK
Vezi raspuns
78. [AOR10028] n tratamentul chirurgical al ACOMI endarteriectomia are urmtoarele indicaii (pag.80)
A: stenoze segmentare
B: stenoze puin calcificate
C: stenoze unice
D: stenoze ulcerate
E: stenoze calcificate
Vezi raspuns
79. [AOR10029] Angioplastia din ACOMI are urmtoarele indicaii (pag.80)

A: stenoze calcificate pe bifurcaii

B: stenoze strnse
C: stenoze complexe, ntinse i dilatare anevrismal
D: stenoze unice, concentrice
E: stenoze proximale
Vezi raspuns
80. [AOR10030] Despre tratamentul chirurgical al ACOMI se pot face urmtoarele afirmaii (pag.80)
A: Simpatectomia este cea mai utilizat metod
B: Endarteriectomia se practic mai ales la etajul femoro-iliac
C: Pontajul se practic n stenozele segmentare, calcificate
D: Angioplastia se practic n stenozele concentrice
E: n cazul unei ischemii fr gest posibil de revascularizare se practic amputaia
81. [AOR10031] Este adevrat n legtura cu embolia pe artere sntoase (pag.82)
A: debutul este subacut
B: absena factorilor de risc CV
C: debutul este brutal
D: ischemie sever franc
E: factori de risc CV prezeni
Vezi raspuns
82. [AOR10032] Despre tromboza ateromatoas putem afirma umtoarele (pag.82)
A: toate celelalte pulsuri sunt perceptibile
B: debutul este brutal
C: toate celelalte pulsuri sunt abolite
D: factori de risc CV prezeni
E: debut subacut
Vezi raspuns
83. [AOR10038] Clasificarea Leriche-Fontaine (pg. 77)
A: Stadiu II: fr simptome
B: Stadiu IV: dureri permanente
C: Stadiu II: claudicaie intermitent de efort
D: Stadiu III: tulburri trofice distale
E: Stadiu I: fr simptome
Vezi raspuns
84. [AOR10039] Valorile IPS reprezint ()
A: 0.9-1.3 normal
B: <0.4 ACOMI sever
C: >1.3 normal
D: 0.75-0.9 ACOMI sever
E: 0.4-0.75 ACOMI sever
Vezi raspuns
85. [AOR10040] Diagnosticul diferenial al ACOMI n prezena claudicaiei intermitente ()
A: Disecia de aort
B: Coarctaia de aort
C: Neuropatia diabetic
D: Polinevrita alcoolic
E: Canal lombar strmt
Vezi raspuns
86. [AOR10041] Tratamentul ACOMI cuprinde ()
A: Repaus la pat
B: IEC
C: Statina
D: Clopidogrel
E: Renunarea la fumat
Vezi raspuns
87. [AOR10042] Recomandrile igieno-dietetice al ACOMI cuprind ()
A: Oprirea fumatului
B: Corecia obezitii
C: Scderea TA
D: Repaus la pat
E: Statine
Vezi raspuns
88. [AOR10048] Bilanul preoperator clasic n ischemia acut include ()
A: Radiografie toracic

B: Grupa sanguin i Rh
C: Hemogram
D: Ionogram
E: ECG
Vezi raspuns
89. [AOR10050] Amputaia de realizeaz n caz de ()
A: Gangren
B: Eec al tehnicilor de revascularizare
C: Per primam n toate ischemiile acute
D: Ischemie depit
E: Obstruciile bifurcaiei aortei
Vezi raspuns
90. [AOR10054] Semnele funcionale n insuficiena venoas includ ()
A: Jen legat de varicele inestetice
B: Oboseal n ortostatism
C: Sindromul picioarelor nelinitite
D: Claudicaia venoas
E: Cramp n molet
91. [AOR10055] Tulburrile trofice cutanate cuprind ()
A: Hipodermite cronice
B: Ulcer varicos
C: Eczem
D: Teleangiectazii
E: Atrofie alb Killian
Vezi raspuns
92. [AOR10056] Care dintre urmtoarele reprezint msuri generale de tratament n insuficiena venoas ()
A: Scderea ponderal
B: Evitarea ortostatismului prelungit
C: Repaus la pat
D: Contenie elastic
E: Vaccinare antitetanic
Vezi raspuns
93. [AOR10057] Cauze rare de arteriopatie cronica obliteranta a membrelor inferioare sunt: ()
A: boala Behcet
B: boala Takayasu
C: trombangeita Buerger
D: boala Horton
E: colagenoze
Vezi raspuns
94. [AOR10061] Tratamentul medical in arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare(ACOMI) cuprinde: (pag.79)
A: antiagregante plachetare: aspitina, clopidogrel
B: statine
C: IEC sau ARA II
D: beta-blocante
E: inhibitori calcici
Vezi raspuns
95. [AOR10062] Tratamentul chirurgical prin Endarteriectomie are urmatoarele indicatii: (pag.80)
A: stenoze stranse, proximale, unice, concentrice, putin calcificate
B: la etajul femuro-iliac
C: stenoze segmentare, ulcerate, calcificate, pe bifurcatii
D: la bifurcatia femurala
E: dureri de decubitus
Vezi raspuns
96. [AOR10063] Indicatiile in stadiul II al clasificarii Leriche sunt: (pag.80)
A: tratament antiagregant plachetar
B: prostaglandine i.v.
C: analgezicele de clasa II si III
D: proceduri de reeducare a mersului
E: revascularizare mai precoce in caz de leziune proximala invalidanta sau amenintatoare
Vezi raspuns
97. [AOR10064] Ischemia acuta a membrelor prin Tromboza cuprinde urmatoarele: (pag.81)
A: Arterita (Behcet, peri-arterita nodoasa, Horton)
B: Disectie post-cateterism

C: Sindrom de hipervascozitate
D: Cardiomiopatie hipertrofica
E: Scaderea debitului cardiac
Vezi raspuns
98. [AOR10066] Semnele clinice din ischemia acuta a membrelor cuprinde: (pag.81)
A: membrul apare rece, palid, apoi se cianozeaza
B: teleangiectazii
C: presiune dureroasa a maselor musculare
D: dermatita ocra
E: alungirea timpului de recolorare cutanata
Vezi raspuns
99. [AOR10067] Ischemia acuta a membrelor poate aduce urmatoarele modificari metabolice: (pag 82)
A: alcaloza metabolica
B: hipocalcemie
C: hipopotasemie
D: hiperuricemie
E: mioglobinurie
Vezi raspuns
100. [AOR10068] Ulcerul varicos este caracterizat prin: (pag 122)
A: Mici dimensiuni
B: Margini netede
C: Fond curat
D: Durere intens
E: Sediu maleolar intern
101. [AOR10070] n cadrul ACOMI, examenul clinic presupune: (AOR10070)
A: palparea traseelor arteriale
B: auscultaia traseelor arteriale
C: msurarea indexului presiunii diastolice
D: msurarea indicelui de mas corporal
E: bilanul factorilor de risc cardio-vascular
Vezi raspuns
102. [AOR10072] Factorii favorizanti ai insuficientei venoase cornice sunt: ()
A: Obezitatea
B: Telangiectaziile
C: Sexul masculin
D: Ereditatea
E: VARSTA
Vezi raspuns
103. [AOR10073] Factori favorizanti pt varice sunt, cu excepia: (120)
A: Obezitatea
B: Sarcina fara simptome in primul trimestru
C: Estroprogestativele controversat
D: Ereditatea nu influenteza
E: Varsta
Vezi raspuns
104. [AOR10074] Hipodermitele cornice complicatii ale insuficientei venoase: (122)
A: sunt de mari dimensiuni
B: cu debut retomaleolar este indolora si nu lasa godeu
C: consecinta unei inflamatii acute a grasimii subcutanate
D: pielea treimii inferioare a gambei este fibrosa si indurata
E: aspect cutanat normal al radacini mambrului
Vezi raspuns
105. [AOR10075] ACOMI evolutie: (79)
A: principalul risc este tromboza arteriala
B: in mod acut:sind de ischemie acuta
C: in mod subacut:turburari trofice distale
D: in mod cronic:tulburari trofice distale
E: in mod subacut:ischemie acuta
Vezi raspuns
106. [AOR10076] Bilantul bolii ateromatoase si comorbiditatiilor: (79)
A: cardio-vascular:bilant lipidic,glicemie a jeun
B: ecografie Doppler a trunchiurilor subaortice
C: ECG

D: ETT
E: ecogafie Doppler a membrelor superioare
Vezi raspuns
107. [AOR10077] Cauze cardiacE de embolie: (81)
A: ANEVRISM ARTERIAL
B: FIBRILATIE atriala
C: ENDOCARDITA
D: SCADEREA DEBITULUI CARDIAC
E: ANEVRISM AL VENTRICULULUI STANG
Vezi raspuns
108. [AOR10078] Stadiile III si IV ale clasificarii Leriche : (pag. 80)
A: inseamna o ischemie critica
B: controlul tensiunii : TAS tinta intre 120-130 mmHg
C: nu necesita preventia bolii venoase trombembolice
D: preventia escarelor si a retractiunilor
E: nu se opereaza daca pacientului ii plac senzatiile de furnicaturi
Vezi raspuns
109. [AOR10079] Varicele se trateaz medical cu ()
A: Stripping al safenei interne
B: Vaccinarea antitetanic
C: Drenaj postural nocturn
D: Benzi de contenie
E: Cure termale
Vezi raspuns
110. [AOR10080] Tratamentul insuficienei venoase cronice include, n general ()
A: Evitarea mersului pe jos
B: Vaccinarea antitetanic
C: Evitarea nclzirii prin pardoseal
D: Evitarea clinostatismului prelungit
E: Scderea ponderal
111. [AOR10081] Ulcerul varicos este caracterizat de ()
A: De obicei dureros
B: Cu fond curat
C: Cu margini netede
D: De mici dimensiuni
E: Unic
Vezi raspuns
112. [AOR10082] Flebita superficial este caracterizat de ()
A: Se trateaaz cu AINS
B: Pielea este fibroas
C: Exema cu prurit i leziuni eritemato-scuamoase
D: Dermit ocra
E: Roea i cldur localizate n faa cordonului venos indurat
Vezi raspuns
113. [AOR10083] Clasificarea Porter pentru insuficiena venoas cronic include ()
A: Clasa 0 Semne funcionale de staz venoas
B: Clasa 0 IVC minor
C: Clasa 1 Tulburri trofice evidente, fr ulcer
D: Clasa 2 IVC moderat
E: Clasa 3 Tulburri trofice majore cu ulcere
Vezi raspuns
114. [AOR10084] Diagnosticul varicelor are urmtoarele elemente, cu excepia ()
A: Edemul este specific insuficienei venoase
B: Edemul apare trziu, de obicei
C: Sunt evaluate pulsurile arteriale distale
D: Evaluarea incontinenei valvulare se face prin tehnica Schwartz
E: Evaluarea incontinenei valvulare se face prin proba Trendelenburg
Vezi raspuns
115. [AOR10085] Diagnosticul varicelor este marcat de urmtoarele semne funcionale ()
A: Eczem cu prurit
B: Claudicaie venoas
C: Senzaie de furnicturi a gambelor
D: Greutate, apsare, oboseal n ortostatism

E: Jen legat de aspect

Vezi raspuns
116. [AOR10086] Urmtoarele reprezint etiologii ale varicelor ()
A: Din insuficien cardiac
B: Ortostatice
C: Congenitale
D: Flebitice
E: Eseniale
Vezi raspuns
117. [AOR10087] Returul venos al membrelor inferioare se realizeaz prin ()
A: Presiunea negativ generat de respiraie
B: Apsarea boltei plantare
C: Pompa muscular femural
D: Presiunea rezidual reelei venoase
E: Incontinena valvulelor
Vezi raspuns
118. [AOR10088] Insuficiena venoas cronic este favorizat de urmtoarii factori ()
A: Ereditatea
B: Tutunul
C: Alcoolul
D: Obezitatea
E: Vrsta
Vezi raspuns
119. [AOR10089] Despre IVC se poate spune c ()
A: Varicele afecteaz mai mult femeile dect brbaii
B: Poate fi dobndit
C: Poate fi esenial
D: Este o cauz a varicelor
E: Este o disfuncie a sistemului venos prin incompeten valvular
Vezi raspuns
120. [AOR10099] Bilanul etiologic n caz de artere subiacente sntoase este caracterizat de ()
A: Bilan al hemostazei n caz de ischemie acut repetitiv
B: Se va elimina trombocitopenia indus de heparina de tip 2
C: Se recomand angio-RMN pentru bilanul ACOMI
D: Se recomand Holter ECG
E: Se va ncearca diagnosticarea cauzei emboligene
121. [AOR10100] Ischemia acut a membrelor necesit amputaie n cazul ()
A: Ocluziei pe artere patologice
B: Ischemiei depaite
C: Gangren
D: Esec complet al revascularizrii
E: Eec parial al revascularizrii
Vezi raspuns
122. [AOR10101] Revascularizarea prin pontaj n ischemia acut a membrelor este caracterizat, cu excepia ()
A: Pontaj subarticular n etajul aortic
B: Pontaj subarticular n etajul femoro-gambier
C: Pontaj extra-anatomic n etajul aortic
D: Pontaj aorto femural n etajul femoro-gambier
E: Indicat pe artere patologice
Vezi raspuns
123. [AOR10102] Embolectomia cu sonda Fogarty n tratamentul ischemiei acute a membrelor este caracterizat de urmtoarele ()
A: Nu se recomand n prezena leziunilor ateromatoase
B: Indicat n caz de obstrucie nalt
C: Abordare n ptratul Scarpa
D: Abordare sub anestezie local
E: Abordare sub anestezie general
Vezi raspuns
124. [AOR10103] Ischemia acut a membrelor este tratat n regim de urgen prin ()
A: Heparina este interzis
B: Vasodilatatoare arteriale IV
C: Morfin la nevoie
D: Hipohidratare din cauza afectrii renale
E: Ajunare

Vezi raspuns
125. [AOR10104] Bilanul paraclinic n ischemia acut a membrelor este caracterizat de ()
A: Hemostaza nu are relevan n caz de tromb deja constituit
B: Examenul Astrup intr n bilanul preoperator
C: Se recomanda ECG pentru diagnosticare pentru FiA
D: Este important diagnosticul hipokaliemiei
E: Diagnosticul se pune clinic
Vezi raspuns
126. [AOR10105] Tromboza ateromatoas n diagnosticul ischemiei acute a membrelor este caracterizat de ()
A: Imagini de tromboz pe arterele patologice
B: Ischemie mai puin sever
C: Cardiopatie emboligen
D: Debut brutal
E: Numeroi factori de risc cardio-vascular
Vezi raspuns
127. [AOR10106] Embolia pe artere sntoase n diagnosticul ischemiei acute a membrelor este marcat de ()
A: Oprire net i cupuliform a produsului de contrast la arteriografie
B: Cardiopatie emboligen
C: Abolirea celorlalte pulsuri
D: Ischemie moderat
E: Debut brutal
Vezi raspuns
128. [AOR10107] Localizarea obstruciei n diagnosticul ischemiei acute a membrelor este caracterizat de perechea abolire - obstrucie ()
A: pulsuri glezn - ocluzie a arterelor gambei
B: puls femural - arter poplitee
C: puls popliteal - femural superficial
D: puls femural - iliac
E: pulsurile femurale - femural comune
Vezi raspuns
129. [AOR10108] Ischemia acut a membrelor are urmtoarele semne de gravitate ()
A: Tulburri trofice cutanate
B: Deficit motor
C: Anestezie
D: Hipoestezie
E: Cianoz
Vezi raspuns
130. [AOR10109] Ischemia acut a membrelor este marcat de urmtoarele semne, cu excepia ()
A: Membrul afectat nu poate fi folosit
B: Vene umflate, sinuoase
C: Membrul apare rece, palid, cianotic
D: Scurtarea timpului de recolorare cutanat
E: Durere brutal i permanent
131. [AOR10110] Ischemia acut a membrelor are urmtoarele mecanisme embolice ()
A: Phlegmatia cerulae
B: Ateromul
C: Sindrom de arter poplitee n capcan
D: Anevrismul arterial
E: Infarctul miocardic
Vezi raspuns
132. [AOR10117] Stadiile III i IV Leriche sunt caracterizate de ()
A: Obiectivul este salvarea membrului
B: Amputatie n caz de revascularizare imposibil i eec terapeutic
C: Msurarea TCPO2
D: Tensiunea trebuie meninut ntre 145-155 mmHg
E: Tratament de stadiile I i II
Vezi raspuns
133. [AOR10118] Stadiul II al clasificrii Leriche are urmtoarele indicaii ()
A: Meninerea TA ntre 140 -150 mmHg
B: Reeducare a mersului
C: LMWH
D: Prostaglandine
E: Tratament antiagregant + statine + IEC
Vezi raspuns

134. [AOR10119] Tratamentul arteriopatiei prin simpatectomie NU este caracterizat ()

A: Risc de infecii
B: Risc de impoten
C: Risc de ineficien
D: Indicaie n caz de stenoz la etajul femoro-iliac
E: Indicaie n tulburrile trofice limitate
Vezi raspuns
135. [AOR10120] Tratamentul arteriopatiei prin pontaj este caracterizat de, cu excepia ()
A: Risc de disecie arterial
B: Risc de degenerescen de grefon
C: Indicat n tratamentul stenozelor complexe
D: Indicat n tratamentul stenozelor ulcerate
E: Indicat n tratamentul stenozelor strnse
Vezi raspuns
136. [AOR10121] Tratamentul arteriopatiei prin angioplastie este caracterizat prin ()
A: Risc de anevrism secundar
B: Risc de disecie arterial
C: Indicat n tratamentul stenozelor pe bifurcaii
D: Indicat n tratamentul stenozelor cu dilatare anevrismal
E: Indicat n tratamentul stenozelor stranse, proximale
Vezi raspuns
137. [AOR10122] Tratamentul arteriopatiei cronice obliterante a membrelor inferioare implic ()
A: ARA II
B: IEC
C: Betablocante
D: Aspirin
E: Oprirea fumatului
Vezi raspuns
138. [AOR10123] Ischemia critic este caracterizat de ()
A: Presiunea arterial sistolic este de 50 mmHg la haluce
B: Ischemia critic se suprapune stadiului IV Leriche
C: Ischemia critic se suprapune stadiului III Leriche
D: Prognosticul este de 20% decese la 6 luni
E: Prognosticul este de 25% amputri la 6 luni
Vezi raspuns
139. [AOR10124] Diagnosticul diferenial pentru ACOMI include ()
A: Degerturi
B: Polinevrit alcoolic
C: Canal lombar strmt
D: Coarctaie de aort
E: AAA
Vezi raspuns
140. [AOR10125] n cazul ACOMI, examenul clinic include ()
A: Auscultarea traseelor arteriale
B: Msurarea indexului presiunii diastolice
C: Bilanul factorilor de risc cardio-vascular
D: Cutarea unui anevrism de aorta toracic
E: Palparea traseelor arteriale
141. [AOR10126] Clasificarea Leriche include urmtoarele ()
A: Stadiul I claudicaie intermitent de efort
B: Stadiul I abolirea mai multor pulsuri fr simptome
C: Stadiul II dureri de decubitus
D: Stadiul III semnul osetei
E: Stadiul IV tulburri trofice distale
Vezi raspuns
142. [AOR10127] ACOMI poate avea urmtoarele etiologii ()
A: Buerger
B: Elher-Danlos
C: Horton
D: Kawasaki
E: Takayasu
Vezi raspuns

143. [AOR10128] Chirurgia AAA poate avea urmtoarele complicaii ()

A: Fals anevrism anastomotic
B: Hemoragie
C: Infarct miocardic
D: Ischemie colica
E: Ischemie renala
Vezi raspuns
144. [AOR10129] AAA se trateaz n caz de anevrism ()
A: Complicat
B: Simptomatic
C: Cu evoluie rapid
D: Cu poziie subrenal
E: Voluminos
Vezi raspuns
145. [AOR10130] Diagnosticul AAA n cadrul bilanului bolii ateromatoase i a comorbiditatilor este caracterizat de ()
A: Ecografie Doppler a membrelor inferioare
B: Test de ischemie, n caz de anomalii ECG
C: ECG i ETT, n caz de antecedente coronariene
D: Bilan lipidic complet
E: Glicemia a jeun
Vezi raspuns
146. [AOR10131] AAA este de caracterizat de urmtoarele ()
A: Palparea i auscultarea celorlalte trasee vasculare
B: Semnul De Bakey traduce poziia subrenal
C: Se prezint ca o mas expansiv i dureroas la palpare
D: Se prezint ca o mas abdominal lateralizat la dreapta
E: De obicei, este descoperit ntmpltor
Vezi raspuns
147. [AOR10132] AAA poate avea urmtoarele etiologii ()
A: Buerger
B: Takayasu
C: Churg-Strauss
D: Kawasaki
E: Elher-Danlos
Vezi raspuns
148. [AOR10145] Returul venos este asigurat prin cu exceptia (ECN PG 120)
A: continenta valvulelor
B: persistenta reziduala a retelei venoase
C: pompa musculara surala
D: apasarea boltei plantare
E: presiunea pozitiva generata de respiratie
Vezi raspuns
149. [AOR10146] Epidemiologia insuficientei venoase cronice si varicelor: (pg. 120)
A: disfunctia valvulara a sistemului venos superficial, profund sau a ambelor
B: insuficienta venoasa cronica este cel mai frecvent esentiala
C: varicele exprimate prin prejudiciu estetic pot fi mute functional
D: factorii favorizanti: varsta, sexul, obezitatea, sarcina, ereditatea, agenezia venelor profunde
E: varicele afecteaza 30-60 % din subiecti, fara predominanta vreunui sex fata de celalalt
Vezi raspuns
150. [AOR10147] Fiziopatologia varicelor: (pg. 120)
A: fenomene hemodinamice ischemice
B: inflamatie locala si hipoxemie tisulara
C: tromboza agraveaza incontinenta valvulara (cerc vicios)
D: incontinenta sau distructie (post-trombotica) a valvulelor
E: activare leucocitara
151. [AOR10148] Etiologia varicelor secundare nu include: (pg. 121)
A: flebita, prin distructie valvulara
B: sarcina cu simptome inca din primul trimestru
C: congenitale: agenezie a venelor profunde
D: compresie pelviana tumorala
E: obezitatea, estroprogestativele si tratamentul hormonal substitutiv
Vezi raspuns
152. [AOR10149] Semne functionale in insuficienta venoasa cronica, varice: (pg. 121)

A: claudicatia venoasa (mialgii de efort), frecvent, la mai multe saptamani dupa o tromboza
B: greutate, apasare, oboseala in ortostatism
C: sindromul picioarelor nelinistite, jena legata in parte de varicele inestetice
D: edemul (semn nespecific): uneori este semnul cel mai precoce
E: ulcer, tromboza venoasa
Vezi raspuns
153. [AOR10150] Clasificarea Porter a insuficientei venoase cronice: (pg. 121)
A: clasa 2: insuficienta moderata
B: clasa 1: insuficienta severa, tulburari trofice majore, cu ulcere
C: clasa 3: frecvent afectare asociata a venelor profunde
D: clasa 0: fara jena functionala venoasa
E: clasa 0: cu sau fara varice
Vezi raspuns
154. [AOR10151] Complicatiile in IVC, varice: (pg. 122)
A: flebita superficiala, paraflebita, tratate prin ridicarea membrului si pansament compresiv
B: teleangiectazii sau varicozitati
C: tulburari trofice: eczema, dermita Killian, atrofia alba (placi albe deprimate cu halou pigmentar)
D: ulcer varicos unic, margini netede, fond curat, sediu maleolar intern, in general putin dureros
E: hipodermite cronice, ruptura de varice si hemoragie
Vezi raspuns
155. [AOR10152] Tulburarile trofice in insuficienta venoasa cronica, varice - afirmatii false: (pg. 122)
A: eczema nepruriginoasa, eritemato-scuamoasa, zemuinda dupa aplicarea de topice locale
B: eczema apare prin hipersensibilitate intarziata (monocite, macrofage)
C: dermita ocra: bruna (hemosiderina), la nivelul zonelor de staza
D: includ teleangiectaziile sau varicozitatile ce apar in mod fiziologic cu varsta
E: hipodermita cronica debuteaza perimaleolar (godeu negativ), fiind uneori precedata de o hipodermita acuta ce mimeaza o tromboza
Vezi raspuns
156. [AOR10153] Tratamentul medical in IVC, varice NU include: ()
A: cure termale (crenoterapie)
B: scleroza varicelor cu agenti fizici sau laser
C: vaccinarea antitetanica
D: venotonice
E: scaderea ponderala
Vezi raspuns
157. [AOR10154] Tratamentul chirurgical in IVC, varice: (pg. 123)
A: este radical
B: impiedica recidivele
C: sclerozarea safenei interne, uneori si externe, cu ligatura croselor safene si a venelor perforante
D: include contentie elastica si anticoagulare preventiva perioperatorie
E: are efecte asupra jenei functionale, estetice si complicatiilor cutanate
Vezi raspuns
158. [AOR10156] Complicatiile AAA: (pag 76)
A: sindromul de fisurare este frecvent intraperitoneal
B: ruptura acuta este frecvent retroperitoneala
C: ruptura in duoden este foarte rara
D: ruptura in vena cava superioara frecventa
E: ruptura in duoden: dureri abdominale si hemoragie digestiva inalta abundenta
Vezi raspuns
159. [AOR10160] Complicatiile chirugiei anevrismului aortei abdominale sunt: ()
A: decompensarea tarelor
B: degradare tardiva
C: ischemie cerebrala
D: insuficienta renala acuta
E: radiculalgie
Vezi raspuns
160. [AOR10161] Tromboangeita Buerger: ((pg 77))
A: afecteaza frecvent membrele inferioare
B: afecteaza barbatul tanar (mare fumator)
C: are o evolutie zgomotasa cu ocluzie acuta
D: sunt prezente tulburarile trofice
E: are o frecventa ridicata
161. [AOR10163] Etiologii mai rare de AAA: (75)
A: inflamatorie: Horton

B: inflamatorie: Takayasu
C: inflamatorie: Behcet
D: distrofia media: Ehlers-Danlos
E: distrofia media: posttraumatica
Vezi raspuns
162. [AOR10164] In AAA, bilantul de operabilitate include: (76)
A: Rx toracica
B: Astrup
C: functie renala
D: explorari functionale respiratorii
E: diagnosticarea unei neoplazii: ORL, plaman, pancreas, vezicula biliara
Vezi raspuns
163. [AOR10165] Despre ruptura in vena cava a unui AAA este adevarat: (76)
A: este exceptionala
B: apare mai frecvent intraperitoneal
C: creeaza o fistula arteriovenoasa
D: este la originea unei insuficiente cardiace cu debit scazut
E: colaps rapid mortal
Vezi raspuns
164. [AOR10166] Complicatiile AAA in raport cu vena cava inferioara sunt: (76)
A: ruptura, dand nastere unei fistule arteriovenoase
B: compresie, dand nastere tulburarilor de tranzit
C: ruptura, dand nastere insuficientei cardiace cu debit scazut
D: compresie, dand nastere edemului membrelor inferioare
E: eroziune, dand nastere durerii abdominale
Vezi raspuns
165. [AOR10167] AAA poate avea urmatoarele complicatii: (76)
A: hidronefroza
B: radiculalgie
C: hemoragie digestiva inalta
D: embolie distala (ischemie acuta a membrelor)
E: grefa bacteriana
Vezi raspuns
166. [AOR10168] Despre arterita diabetica sunt adevarate: (77)
A: este rara
B: mai tardiva
C: mai difuza
D: cu tulburari trofice distale
E: afecteaza predominant membrele superioare
Vezi raspuns
167. [AOR10172] Complicatiile tehnicii Seldinger sunt: (78)
A: embolie distala
B: fals anevrism
C: emboli de colesterol
D: insuficienta renala
E: tromboza acuta
Vezi raspuns
168. [AOR10173] Ischemia acuta a membrelor provoaca: (81, 82)
A: rabdomioliza
B: hiperpotasemie
C: hipercalcemie
D: hiperuricemie
E: hipocalcemie

Dispneea acut i cronic, BPOC

1. [BPO10002] Urmtoarele cauze pot determina dispneea laringian: (pag. 143)
A: Edemul pulmonar acut
B: Edemul Quincke

C: Pleurezia masiv
D: Pneumotoraxul spontan
E: Pneumopatia acut infecioas
Vezi raspuns
2. [BPO10003] Urmtoarele cauze nu determin apariia dispneei cronice: (pag. 143)
A: Insuficiena cardiac stng
B: Pericardita cronic constrictiv
C: Epiglotita infecioas
D: Anemia cronic
E: Bolile neuromusculare
Vezi raspuns
3. [BPO10004] Mai multe afeciuni pot determina dispnee acut fr zgomote anormale, cu excepia: (pag. 143)
A: Embolia pulmonar
B: Edemul glotei
C: Anemia acut
D: Acidoza metabolic
E: Tamponada cardiac
Vezi raspuns
4. [BPO10006] Care dintre urmtoarele explorri nu fac parte din diagnosticul BPOC: (pag. 162)
A: Radiografia toracic
B: Probe funcionale respiratorii
C: Electrocardiogram
D: Gazometria
E: Ecografia Doppler vascular
Vezi raspuns
5. [BPO10013] Bronita cronic obstrctiv se caracterizeaz prin (pag.161)
A: este asociat unei hipoxemii de repaus
B: este asociat unei reversibiliti pariale
C: apare dispnee de repaus
D: VEMS < 35%
E: expectoraie zilnic timp de de cel puin 3 luni n cursul a cel puin 2 ani consecutivi
Vezi raspuns
6. [BPO10020] n legtur cu emfizemul panlobular este adevrat urmtoarea afirmaie (pag.162)
A: Dispneea apare tardiv
B: Hemoglobina este crescut
C: IVD este frecvent
D: Tusea cu expectoraie este rar i tardiv
E: PaCO2 este crescut
Vezi raspuns
7. [BPO10021] Hipoxia+hipercapnia se ntlnesc n ()
A: Decompensarea BPOC
B: Embolia pulmonar
C: Criza de astm
D: EPA
E: Insuficiena renal
Vezi raspuns
8. [BPO10022] ntre semnele de insuficien respiratorie acut nu se numr (pg. 142)
A: Cianoza
B: Polipneea
C: Transpiraiile
D: Tiraj intercostal
E: Agitaia
Vezi raspuns
9. [BPO10023] Dispneea cu asimetrie auscultatorie apare n ()
A: Embolia pulmonar
B: Pneumotorace spontan
C: Astmul paroxistic
D: Dispneea psihogen
E: EPA
Vezi raspuns
10. [BPO10027] Nu caracterizeaz bronita cronic obstructiv ()
A: Dispnee cu VEMS>80%

B: Obstrucie persistent a cilor aeriene mici

C: Se poate asocia cu reversibilitate parial
D: Se poate asocia unui emfizem pulmonar
E: Se poate asocia unei hipersecreii bronice
11. [BPO10028] Nu caracterizeaz bronita cronic obstructiv cu insuficien respiratorie cronic (pg. 161)
A: Se asociaz cu hipoxemii de repaus
B: Dispnee de repaus
C: PaO2>60 mmHg
D: VEMS<35%
E: PaO2<8kPa
Vezi raspuns
12. [BPO10029] Care dintre urmtoarele afirmaii este fals n legtur cu BPOC ()
A: Pentru diagnostic pozitiv se efectueaz explorri funcionale respiratorii cu test de reversibilitate bronic
B: Se agraveaz lent progresiv
C: Cuprinde bronite cronice cu obstruie bronic
D: Cuprinde emfizeme paracicatriciale
E: Se caracterizeaz prin limitare cronic cu debite aeriene
Vezi raspuns
13. [BPO10030] Sunt adevrate urmtoarele privind emfizemul panlobular ()
A: Poliglobulie
B: Cardiomegalie
C: Cianoz
D: Obezitate
E: Brbat tnr
Vezi raspuns
14. [BPO10031] Sunt adevrate urmtoarele privind emfizemul centrolobular ()
A: Artera pulmonar normal
B: CPT foarte crescut
C: DLCO sczut
D: Presiunea O2 sczut
E: Presiunea O2 normal
Vezi raspuns
15. [BPO10037] Care dintre urmtoarele afirmaii privind spirometria este adevrat? ()
A: Nu este obligatorie pentru diagnosticul pozitiv
B: Poate releva disfuncie ventilatorie obstructiv
C: DVO reprezint raportul CPT/VEMS<0.7
D: DVO este definit prin valoarea VEMS
E: DVO reprezint CV/VEMS<70%
Vezi raspuns
16. [BPO10049] Ortopneea apare in, cu EXCEPTIA: ()
A: insuficienta cardiaca stanga
B: decompensare BPOC
C: sindrom hepatopulmonar
D: paralizia diafragmatica bilaterala
E: tamponada cardiaca
Vezi raspuns
17. [BPO10057] Caracterizeaza dispneea cu exceptia? (10057)
A: perceptia constienta a unei jene sau a unei dificultati respiratorii
B: o senzatie de lipsa sau de sete de aer
C: o senzatie de efort sau opresiune legata de respiratie
D: semn obiectiv
E: semn subiectiv,diferentiat de polipnee, de hiperventilatie si de cianoza
Vezi raspuns
18. [BPO10059] Prima etapa in identificarea situatiilor urgente nu cuprinde: (10059)
A: identificarea semnelor de gravitate
B: patologii neurologice
C: consecinte hemodinamice
D: semne neuropsihice
E: semne de insuficienta respiratorie acuta
Vezi raspuns
19. [BPO10060] Semnele de insuficienta respiratorie acuta nu cuprind: (10060)
A: cianoza
B: transpiratii, polipnee

C: respiratie abdominala paradoxaia;

D: dureri abdominale
E: tiraj intercostal
Vezi raspuns
20. [BPO10061] Dintre consecintele hemodinamice si semne neuropsihice nu face parte: (10061)
A: lipotimi sau sincope
B: coma
C: agitatie, asterixis
D: semne de soc, colaps
E: tahicardie > 110 /min
Vezi raspuns
21. [BPO10062] Dintre gesturile de urgenta ce nu face parte: (10062)
A: ventilatie cu masca
B: oxigenoterapie
C: transfer intr-o sectie de hemato
D: transfer in reanimare
E: dezobstructia cailor aeriene, abordarea unei cai venoase de calibru bun
Vezi raspuns
22. [BPO10064] A treia etapa privind orientarea diagnostica cuprinde urmatoarele cu o exceptie: (10064)
A: masurarea fluxului expirator de varf, cateterism cardiac drept
B: foramen oval
C: CT toracic in mod elicoidal sau spiralat
D: scintigrafia pulmonara de ventilaie/perfuzie
E: fibroscopie bronsica, ecografia cardiaca
Vezi raspuns
23. [BPO10065] Dispneea inspiratorie zgomotoasa are urmatoarele caracteristici cu o exceptie: (10065)
A: cornaj =zgomotul este acut
B: dispnee laringiana: bradipnee inspiratorie zgomotoasa + tiraj intercostal
C: Cauze: edemul glotei (edemul Quincke), epiglotita infectioasa (Haemofilus),
D: mai frecventa la copil , Risc mortal de asfixie
E: stridor daca zgomotul este acut
Vezi raspuns
24. [BPO10066] Dispneea expiratorie cu wheezing si/sau raluri bronsice nu cuprinde: (10066)
A: raluri sibilante sau ronfiante
B: decompensare acuta a BPOC
C: astm paroxistic
D: EPA la varstnic sau tanar
E: EPA mai ales daca subiectul este varstnic fara trecut astmatic
Vezi raspuns
25. [BPO10067] Dispneea cu raluri crepitante nu este determinata de una din afectiunile de mai jos: (10067)
A: EPA, pneumopatie acuta infectioasa
B: alve-olita alergica extrinseca,
C: sindrom interstitial difuz
D: pneumotorace spontan, febra dupa contact cu dejectii de pasari sau fan mucegait
E: pneumopatia de hipersensibilitate
Vezi raspuns
26. [BPO10069] Dispnea cronica nu este datorata de: (10069)
A: patologia cardiaca
B: boli care afecteaza functia ventilatorie
C: boli vasculare pulmonare
D: anemie cronica
E: acidoza metabolica
Vezi raspuns
27. [BPO10070] Bolile care afecteaza functia ventilatorie nu cuprind una din urmatoarele: (10070)
A: BPOC
B: fibroza interstitiala difuza primitiva
C: boli infiltrative ale plamanului
D: cord pulmonar cronic postembolic
E: boli neuromusculare
Vezi raspuns
28. [BPO10071] boli vasculare pulmonare nu cuprind: (1oo70)
A: cord pulmonar cronic postembolic
B: dilatarea cavitatilor cardiace drepte

C: hipertensiune arteriala pulmonara primitiva

D: cord pulmonar cronic postembolic cu HTAP
E: anemie cronica
Vezi raspuns
29. [BPO10107] Monitorizarea BPOC pe termen lung NU include urmtorul element ()
A: Diminuarea mortalitii
B: Verificarea eficacitii tratamentului
C: Tratarea factorilor de risc
D: Ameliorarea toleranei la efort
E: Tratarea simptomelor
Vezi raspuns
30. [BPO10108] n BPOC cu PaO2 < de 60 mmHg, oxigenoterapia nu este necesar n caz de ()
A: Desaturri la efort
B: Desaturri nocturne
C: Semne de IVD
D: Poliglobulie important
E: HTA
Vezi raspuns
31. [BPO10109] BPOC necesit ventilaie mecanic dac ()
A: FC peste 110/min
B: FR peste 25/min
C: SaO2 sub 90%
D: PaO2 sub 60 mmHg
E: PaCO2 peste 70 mmHg
Vezi raspuns
32. [BPO10110] Stadiul IV de BPOC este caracterizat de, cu excepia ()
A: Semne de IVD
B: VEMS/CV < 0,70
C: VEMS < 40% din cel teoretic
D: VEMS < 50% din valorile prezise n prezena insuficienei respiratorii
E: PaO2 < 60 mmHg
Vezi raspuns
33. [BPO10111] DVO din BPOC este marcat de VEMS/CV sub ()
A: 0,82
B: 79%
C: 85%
D: 0,70
E: 0,79
Vezi raspuns
34. [BPO10112] n emfizemul centrolobular, PFR este caracterizat de, cu excepia ()
A: PaCO2 crescut
B: PaO2 sczut
C: DLCO normal sau puin sczut
D: CPT foarte crescut
E: VEMS/CV sczut
Vezi raspuns
35. [BPO10113] NU caracterizeaz emfizemul panlobular ()
A: Lipsa IVD
B: Tuse i expectoraie precoce
C: Brbat tnr
D: Fr ronchusuri
E: Corpolen slab
Vezi raspuns
36. [BPO10124] Dispnee acut fr zgomote anormale poate aprea n ()
A: Atelectazie complet
B: Pleurezie masiv
C: Pneumopatia de hipersensibilitate
D: EPA
E: Embolia pulmonar
Vezi raspuns
37. [BPO10125] Dispneea expiratorie cu wheezing poate fi cauzat de ()
A: Pneumopatie acut infecioas
B: Edem Quincke

C: Astm paroxistic
D: Compresie traheal dat de o tumora mediastinal
E: Epiglotit infecioas
Vezi raspuns
38. [BPO10126] Diagnosticul dispneei acute n faza III, include urmtoarele examene complementare, cu excepia: ()
A: Cateterism cardiac drept
B: Gazometrie sanguin
C: Scintigrafie de ventilaie/perfuzie
D: Ecografie cardiac
E: Msurarea FEV
Vezi raspuns
39. [BPO10127] Gazometrie sanguin n caz de dispnee acut se face n regim de urgen dac, cu excepia ()
A: Micri respiratorii anormale
B: Tulburri de contien
C: Obstacol pe cile superioare
D: Transpiraii
E: Cianoz
Vezi raspuns
40. [BPO10128] Insuficiena respiratorie acut este marcat de, cu excepia ()
A: Respiraie abdominal paradoxal
B: Tiraj intercostal
C: Polipnee
D: Asterixis
E: Cianoz
41. [BPO10129] n una dintre urmtoarele situaii este indicat ventilaia invaziv la pacienii cu bronhopneumopatie obstructiv cronic: ()
A: n mod programat n afara unei exacerbri
B: n decursul unui episod de insuficien respiratorie acut la care ventilaia noninvaziv (VNI) controleaz rapid si complet simptomele
C: n caz de imposibilitate de sevraj dup spitalizare
D: n caz de eec al oxigenoterapiei de lung durat
E: n caz de instabilitate clinic (spitalizri frecvente)
Vezi raspuns
42. [BPO10131] Urmatoarele reprezinta cauza de dispnee acuta, CU EXCEPTIA: ()
A: pneumopatia de hipersensibilitate
B: atelectazia completa
C: tamponada cardiaca
D: pericardita constrictiva
E: epiglotita infectioasa
Vezi raspuns
43. [BPO10139] BPOC este a cata cauza de deces in lume? (162)
A: a 3-a
B: a 6-a
C: a 5-a
D: a 4-a
E: a 7-a
Vezi raspuns
44. [BPO10141] Bronsita cronica simpla se defineste prin: (161)
A: tuse cronica 3 luni pe an cel putin 2 ani consecutivi
B: tuse cronica productiva 3 luni pe an cel putin 2 ani consecutivi
C: largire anormala si permanenta a spatiilor aeriene dincolo de bronsiolele terminale
D: dispnee
E: VEMS <80%
Vezi raspuns
45. [BPO10142] Bronsita cronica obstructiva cu IRC se defineste prin: ()
A: bronsita cronica obstructiva cu hipoxemie de repaus in afara exacerbarilor
B: bronsita cronica obstructiva cu hipoxemie de repaus in exacerbari
C: dispnee de efort
D: VEMS >35%
E: PaO2 >60 mmHg in repaus
Vezi raspuns
46. [BPO10143] Urmatoarele examinari se efectueaza in BPOC, cu exceptia: ()
A: probe functionale respiratorii
B: radiografie toracica
C: EKG

D: Eco cord
E: polisomnografie
Vezi raspuns
47. [BPO10144] Emfizemul panlobular se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: ()
A: afecteaza toate structurile lobilor
B: dispnee inaugurala
C: cardiomegalie
D: poliglobulie
E: PaO2 scazuta
Vezi raspuns
48. [BPO10145] In cazul exacerbarilor putin severe ale BPOC urmatoarele sunt adevarate , cu exceptia: ()
A: ingrijirea se efectueaza la domiciliu
B: ingrijirea se efectueaza in spital
C: se instituie sau creste bronhodilatator beta-2-agonisti si/sau anticolinergici
D: se administreaza antibioterapie
E: se contraindica antitusivele
Vezi raspuns
49. [BPO10007] Care dintre urmtoarele explorri trebuie realizate de prim intenie n caz de dispnee: (pag. 142)
A: Radiografia toracic fa
B: Radiografia toracic profil
C: Gazometria arterial
D: EKG
E: Fibroscopia bronic
Vezi raspuns
50. [BPO10008] Precizai care sunt semnele de gravitate ntr-o dispnee acut: (pag. 142)
A: Respiraia abdominal paradoxal
B: Semne neuropsihice
C: Bradicardia
D: Hipertensiunea arterial
E: Bradipnee
51. [BPO10009] Precizai care sunt explorrile ce se efectueaz pentru orientarea diagnosticului n cazul unei dispnei acute: (pag. 143)
A: PFR
B: Ecografie cardiac
C: Ecografie abdominal
D: CT torace
E: Cateterism cardiac drept
Vezi raspuns
52. [BPO10010] Emfizemul centrolobular se caracterizeaz prin: (pag. 162)
A: VEMS/CV sczut
B: CPT subnormal
C: PaO2 sczut
D: PaCO2 sczut
E: DLCO crescut
Vezi raspuns
53. [BPO10011] BPOC foarte sever se caracterizeaz prin: (pag. 163)
A: VEMS/CV sub 0,70
B: VEMS sub 30% din cel teoretic
C: VEMS sub 50% din valoarea prezis n absena insuficienei respiratorii
D: 30% < VEMS > 50% dect cel teoretic
E: VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub 60 mmHg sau a semnelor clinice de ICD
Vezi raspuns
54. [BPO10012] Urmtoarele sunt caracteristice dispneei expiratorii cu wheezing i raluri bronice (pag.143)
A: raluri sibilante
B: raluri crepitante
C: raluri ronflante
D: decompensare acut a BPOC
E: alveolit alergic extrinsec
Vezi raspuns
55. [BPO10014] Bronita cronic simpl are urmtoarele caracteristici (pag.161)
A: Tuse i expectoraie cronic fr dispnee
B: VEMS>80%
C: obstrucie persistent a cilor aeriene mici
D: hipersecreie bronic

E: dispnee de efort
Vezi raspuns
56. [BPO10015] Emfizemul centrolobular (blue bloater) se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia (pag.162)
A: VEMS/CV sczut
B: Hb normal
C: dispnee tardiv
D: cardiomegalie
E: artera pulmonar de dimensiune normal
Vezi raspuns
57. [BPO10016] Despre emfizemul panlobular pink puffer se pot afirma urmtoarele (pag.162)
A: DLCO sczut
B: hiperclaritate la vrfuri
C: tuse/expectoraie rar i tardiv
D: inim n pictur
E: CPT subnormal
Vezi raspuns
58. [BPO10017] Despre emfizemul panlobular (pink puffer) i emfizemul centrolobular (blue bloaters) se pot spune urmtoarele (pag.162)
A: Distensia din emfizemul panlobular este mai mare dect cea din emizemul centrolobular
B: n emfizemul centrolobular PaCO2 i PaO2 sunt normale
C: CPT este foarte crescut n emfizemul centrolobular
D: n emfizemul panlobular artera pulmonar este de dimensiune crescut
E: Emfizemul panlobular apare de obicei la brbatul tnr
Vezi raspuns
59. [BPO10018] n legtur cu emfizemul centrolobular sunt false urmtoarele afirmaii (pag.162)
A: CPT subnormal
B: apare la brbatul n jurul vrstei de 50 de ani
C: PaCO2 este normal
D: CPT este foarte crescut
E: IVD este frecvent i precoce
Vezi raspuns
60. [BPO10019] Care din urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate (pag.162)
A: IVD apare frecvent i precoce n emfizemul centrolobular
B: Hemoglobina este sczut n emfizemul centrolobular
C: DLCO este normal n emfizemul panlobular
D: La Rx toracic apare hiperclaritate difuz n cazul unui emfizem centrolobular
E: CPT este subnormal n emfizemul panlobular
61. [BPO10024] Sunt cauze de dispnee cronic ()
A: EPA
B: Embolia pulmonar
C: Acidoza metabolic
D: BPOC
E: Pericardita cronic
Vezi raspuns
62. [BPO10025] Dispneea acut fr zgomote anormale se ntlnete n ()
A: Boli neuromusculare
B: Tamponada cardiac
C: Pleurezie masiv
D: Atelectazie
E: EPA
Vezi raspuns
63. [BPO10026] Hipoxia+hipocapnia se ntlnesc n ()
A: Hipoventilaia alveolar
B: Embolia pulmonar
C: EPA
D: Pneumopatie acut
E: Decompensare BPOC
Vezi raspuns
64. [BPO10032] Sunt adevrate urmtoarele cu privire la emfizemul panlobular ()
A: Afecteaz toate structurile lobilor
B: Se datoreaz toxicelor exogene
C: Dispnee intens
D: Fr cianoz
E: CPT subnormal

Vezi raspuns
65. [BPO10033] Sunt adevrate urmtoarele cu privire la emfizemul centrolobular (pg. 162)
A: IVD frecvent
B: Se datoreaz fumatului
C: Arter pulmonar mrit
D: Presiunea CO2 normal
E: DLCO mereu sczut
Vezi raspuns
66. [BPO10034] Care dintre urmtorii sunt factori de risc pentru BPOC ()
A: Praf de piatr
B: Deficit de alfa 1 antitripsin
C: SO2
D: Polen
E: Bumbac
Vezi raspuns
67. [BPO10035] Examenul clinic la pacientul cu BPOC poate releva ()
A: Semnul Hoover
B: Hipocratism digital
C: Leuconichie
D: Scdere n greutate
E: Calviie
Vezi raspuns
68. [BPO10036] Care dintre urmtoarele investigaii vor completa examenul clinic n BPOC? ()
A: Radiografie de craniu
B: Gazometrie
C: Spirometrie
D: Ecografie cardiac
E: Hemogram
Vezi raspuns
69. [BPO10038] Reprezint indicaie de efectuare a gazometriei ()
A: SaO2<92%
B: VEMS<45%
C: VEMS<50%
D: Comorbiditate cardiovascular
E: Discordana clinico-funcional
Vezi raspuns
70. [BPO10039] Reprezint criterii de gravitate n BPOC ()
A: PaCO2>45 mmHg
B: SaO2<80%
C: pH<7.2
D: Frecvena respiratorie>25/min
E: PaO2>60%
71. [BPO10040] Urmtoarele sunt criterii de gravitate n BPOC ()
A: Febr>38.5 grade
B: Scderea vigilenei
C: Semne de oc
D: PaCO2>70 mmHg
E: Alcoolism
Vezi raspuns
72. [BPO10041] Care dintre urmtoarele semne de alarm necesit ventilaie mecanic? ()
A: PaCO2<60 mmHg
B: pH<7.3
C: Com
D: PaCO2>70mmHg
E: Respiraie abdominal paradoxal
Vezi raspuns
73. [BPO10042] Care dintre urmtoarele semne de alarm necesit ventilaie mecanic ()
A: Confuzie
B: Semne de oc
C: Tulburri recente ale funciilor superioare
D: PaO2<45mmHg
E: PaCO2>45mmHg
Vezi raspuns

74. [BPO10043] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul antibiotic n BPOC este adevrat? ()
A: Dispnee de repaus: fr antibiotic
B: Dispnee de repaus: cefotaxin
C: Dispnee de efort: obligatoriu antibiotic
D: Dispnee de efort cu expectoraie purulent: amoxicilin
E: Fr dispnee: levofloxacin
Vezi raspuns
75. [BPO10044] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul n BPOC sunt adevrate ()
A: Se va opri fumatul
B: Vaccinare antigripal
C: Reantrenare la efort
D: Kinoterapie respiratorie
E: Obligatoriu corticoterapie oral
Vezi raspuns
76. [BPO10045] Care dintre urmtoarele afirmaii privind monitorizarea pacientului cu oxigenoterapie la domiciliu sunt adevrate ()
A: Radiografie toracic 1 dat/an
B: Spirometrie 1 dat la 2 ani
C: Gazometrie arterial/3-6 luni
D: Gazometrie arterial 1 dat/an
E: SaO2 la intervale
Vezi raspuns
77. [BPO10046] Despre platipnee sunt adevarate: (p. 143-144)
A: Dispneea apare doar in pozitie ortostatica
B: Dispneea apare in decubit dorsal
C: Se vede in caz de sunt dreapta-stanga
D: Apare in IC stanga, tamponada, decompensare BPOC
E: Se va realiza un test de FiO2 100%, apoi o ecografie cardiaca cu proba de contrast
Vezi raspuns
78. [BPO10048] Cauze cardiace de dispnee cronica sunt, cu EXCEPTIA: (143)
A: pericardita constrictiva cronica
B: insuficienta cardiaca stanga
C: hipertensiune arteriala pulmonara primitiva
D: EPA
E: cord pulmonar cronic postembolic
Vezi raspuns
79. [BPO10050] Semnele de gravitate n dispneea acut sunt: ()
A: cianoza
B: tahicardie peste 110/min
C: transpiraii
D: HTAP
E: asterixis
Vezi raspuns
80. [BPO10051] Nu se face oxigenoterapia de lunga durata in BPOC daca : (pg. 167)
A: PaO2 diurna masurata in repaus, in aer <60 mmHg
B: PaO2 < 60mmHg si HTAP
C: PaO2 < 60mmHg si insuficienta ventriculara stanga
D: La distanta de un episod acut
E: Hipoventilatie alveolara nocturana (SaO2 < 95%)
81. [BPO10052] Caracteristicile enfizemului centrolobular (blue bloaters) sunt: (pag.162)
A: corpolenta obeza
B: corpolenta slaba
C: ronchusuri, cu sibilante
D: inima in picatura
E: cianoza
Vezi raspuns
82. [BPO10053] PRF in enfizemul centrolobular indica: (pag.162)
A: CPT foarte crescut
B: CPT subnormal
C: PaO2 normala
D: PaCO2 normala
E: DLCO normal sau putin scazut
Vezi raspuns

83. [BPO10054] Criteriile clinice de gravitate in BPOC sunt: (pag.164)

A: temperatura >38,5 grade
B: cianoza care se agraveaza
C: edeme ale membrelor superioare si inferioare
D: agitatie psihomotorie
E: utilizarea muschilor respiratorii accesorii
Vezi raspuns
84. [BPO10055] Despre oxigenoterapie prin Concentrator sunt adevarate: (pag.167)
A: contenanta nelimitata
B: Nivel sonor 0
C: Nivel sonor aprox. 50db
D: Debit maxim 4-5 litri pe min
E: Debit maxim 10-15 litri pe minut
Vezi raspuns
85. [BPO10056] Indicatiile pentru chirurgie in BPOC sunt: (pag 168)
A: pansarea teritoriilor hipoperfuzate, pentru reducerea volumului
B: HTPA
C: rezectia bulelor voluminoase, compresive in enfizemul centrolobular
D: tabagism persistent
E: corticoterapie superioara >15mg/zi
Vezi raspuns
86. [BPO10068] Dispneea cu asimetrie sau liniste auscultatorie apare in urmatoarele situatii: (10068)
A: pneumotorace spontan
B: embolia pulmonara
C: pleurezie masiva
D: anemie cronica
E: atelectazie complete
Vezi raspuns
87. [BPO10072] Indicatiile gazometriei in BPOC sunt: ()
A: dispnee
B: discordanta clinico-functionala
C: comorbiditate cardio-vasculara
D: SaO2 <90%
E: VEMS <50% din cel teoretic, sistematic
Vezi raspuns
88. [BPO10073] Examinarile complementare in BPOC sunt: ()
A: PFR
B: radiografie toracica, fibroscopie bronsica
C: hemoleucograma: anemie
D: ECG
E: polisomnografie, gazometrie
Vezi raspuns
89. [BPO10074] Urmatoarele sunt anomalii ale ventilatiei spontane in BPOC, cu exceptia: ()
A: ventilatie cu buzele tuguiate
B: punerea in miscare a muschilor respiratori accesori (pectorali)
C: semnul Hoover
D: hipocratism digital
E: pierdere in greutate
Vezi raspuns
90. [BPO10075] Alegeti afirmatiile adevarate despre simptomele BPOC: ()
A: nespecifice
B: tuse
C: expectoratie
D: dispnee
E: paloare
91. [BPO10076] Diagnosticul de BPOC se realizeaza prin: ()
A: explorari functionale respiratorii (PFR) cu test de reversibilitate bronsica
B: masurarea volumelor si debitelor pulmonare: prin pletismografie si dilutie (obligatoriu)
C: documentarea disfunctiei ventilatorii obstructive
D: evaluarea severitatii bolii in functie de raportul VEMS/CV
E: doar examen clinic
Vezi raspuns
92. [BPO10077] Bronsita cronica obstructiva este o bronsita cronica cu obstructie persistenta a cailor aeriene mici, asociata sau nu cu: ()

A: reversibilitate partiala (sub betamimetice, anticolinergice, corticoizi)

B: hipersecretie bronsica
C: emfizem pulmonar
D: hipoxemie de repaus
E: dispnee de repaus
Vezi raspuns
93. [BPO10078] Semnele de gravitate in BPOC sunt: ()
A: oxigenoterapie de lunga durata, cardiopatie stanga asociata, alcoolism, afectare neurologica
B: temperatura >39, utilizarea muschilor accesori, scaderea vigilentei, tulburari recente ale functiilor superioare
C: flux expirator de varf < 100 l/min
D: PaO2 <60 mmHg, SaO2 < 90%, PaCO2 >=45 mmHg (in caz de gazometrie perturbat anterior)
E: absenta ameliorarii in ciuda oxigenoterapiei
Vezi raspuns
94. [BPO10079] Urmatoarele indica o exacerbare putin severa a BPOC: ()
A: absenta gravitatii
B: absenta comorbiditatilor
C: pacient anturat
D: factor declansator neindetificat
E: acces usor la ingrijiri
Vezi raspuns
95. [BPO10080] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul prelungit cu corticoizi inhalatori sunt adevarate: ()
A: nu modifica diminuarea progresiva a VEMS de-a lungul anilor
B: se rezerva pacientilor pentru care raspunsul spirometric a fost documentat
C: se rezerva tuturor pacientilor care prezinta simptome semnificative in ciuda unui tratament bronhodilatator continuu
D: se indica pentru VEMS de baza < 40% cu exacerbari repetate
E: un tratament de lunga durata cu corticoizi inhalatori nu este recomandat in BPOC
Vezi raspuns
96. [BPO10081] Kinetoterapia respiratorie in BPOC presupune: ()
A: dezobstructie bronsica
B: exersarea tusei
C: ventilatie dirijata
D: realizarea intr-un ritm si cu o frecventa care depind de starea clinica a pacientului si de evolutia lui
E: nu este necesara
Vezi raspuns
97. [BPO10082] Alegeti afirmatiile adevarate despre oxigenoterapia in BPOC: ()
A: de lunga durata (cel putin 10 ore pe zi)
B: la distanta de un episod acut
C: PaO2 diurna, in repaus <=55 mmHg
D: PCO2 crescuta
E: 2 gazometrii la interval de 3 saptamani: PaO2 <60 mmHg + HTAP
Vezi raspuns
98. [BPO10083] Alegeti afirmatiile adevarate in legatura cu ventilatia la pacientii cu BPOC: ()
A: VNI se instituie doar in afara unei exacerbari
B: VNI la domiciliu daca exista semne clinice de hipoventilatie alveolara nocturna, PCO2>65 mmHg, instabilitate clinica (cazuri frecvente
de spitalizare)
C: ventilatie invaziva in caz de imposibilitate de sevraj dupa spitalizare sau esec al VNI
D: ventilatia invaziva nu este indicata
E: VNI se instituie in caz de esec al oxigenoterapiei de lunga durata
Vezi raspuns
99. [BPO10084] Chirurgia BPOC este contraindicata in caz de: ()
A: PCO2 >60 mmHg
B: HTAP
C: tabagism persistent
D: corticoterapie superioara la 10 mg/zi continua
E: CPT >125%, PaO2 in jur de 60 mmHg, VEMS aproximativ 25%
Vezi raspuns
100. [BPO10085] Tratamentul pacientilor cu BPOC include: ()
A: tratamentul comorbiditatilor si complicatiilor
B: antibiotice, mucolitice, antitusive
C: hipnotice, sedative, analgezice pe baza de codeina
D: tratamentul apneei de somn
E: tratamentul depresiei severe, anxietatii majore legate de insuficienta respiratorie grava

101. [BPO10086] Examinarile de prima intentie care trebuie realizate in prezenta oricarei dispnei sunt: ()
A: radiografie toracica
B: ecocardiografie
C: fibroscopie bronsica
D: gazometrie arteriala
E: electrocardiograma
Vezi raspuns
102. [BPO10087] In caz de dispnee cu semne de toleranta dificila se recurge la: ()
A: oxigenoterapie
B: ventilatie cu masca in toate cazurile
C: dezobstructia cailor aeriene
D: reanimare
E: cai venoase de calibru bun
Vezi raspuns
103. [BPO10088] Urmatoarele afirmatii despre pneumopatia de hipersensibilitate sunt adevarate: ()
A: dispnee cu raluri crepitante
B: alveolita alergica extrinseca
C: context de debut subacut, febril
D: dupa contact cu dejectii de pasari sau fan mucegait
E: debut brutal
Vezi raspuns
104. [BPO10089] Ortopneea apare in: ()
A: ortostatism
B: insuficienta cardiaca stanga
C: tamponada
D: paralizie diafragmatica unilaterala
E: astm acut grav, decompensare BPOC
Vezi raspuns
105. [BPO10090] Care din urmatorii sunt factori de risc in aparitia BPOC? ()
A: infectiile respiratorii acute
B: tabagismul
C: existenta comorbiditatilor
D: deficit de alfa- 1 antitripsina
E: aerocontaminanti profesionali
Vezi raspuns
106. [BPO10091] Tratamentul in BPOC moderat este urmatorul: ()
A: Bronhodilatatoare cu scurta durata de actiune la cerere
B: Bronhodilatatoare in mod continuu
C: Corticoizi inhalatori in prezenta unui raspuns la PRF
D: Corticoizi inhalatori in prezenta unor exacerbari frecvente
E: Oxigenoterapie de lunga durata
Vezi raspuns
107. [BPO10092] In emfizemul centrolobular la radiografia toracica se observa : ()
A: hiperclaritate a varfurilor
B: hiperclaritate difuza
C: cardiomegalie
D: inima in picatura
E: dimensiunea arterelor pulmonare crescuta
Vezi raspuns
108. [BPO10093] Corespunde diagnosticului dispneei acute (142)
A: Hipoxie + hipercapnie Criza de astm
B: Hipoxie + hipocapnie Pneumopatie acuta
C: Hipoxie + hipocapnie Embolie pulmonara
D: Hipoxie + hipercapnie Decompensare BPOC
E: Hipoxie + hipercapnie EPA
Vezi raspuns
109. [BPO10094] La pacienii cu BPOC se recomand tratament chirurgical dac ()
A: Au HTAP
B: PCO2> 60 mmHg
C: CPT > 125% din cel teoretic, nesecretani
D: Au emfizem panlobular cu multiple bule la nivelul pleurei
E: Au emfizem centrolobular cu bule compresive
Vezi raspuns

110. [BPO10095] n BPOC cu PaO2 < 60 mmHg se recomand oxigenoterapie dac exist i ()
A: Desaturri la efort
B: Semne de IVD
C: SaO2 < 92% mai mult de 30% din timpul de nregistrare, nocturn
D: Hematocrit > 50%
E: HTAP
111. [BPO10096] n tratamentul BPOC se utilizeaz urmtorii bronhodilatatori cu aciune scurt ()
A: Formoterol
B: Bromur de ipratoripium
C: Bromur de tiotropium
D: Salmeterol
E: Fenoterol
Vezi raspuns
112. [BPO10097] Reanimarea iniiat rapid n cadrul BPOC include urmtoarele elemente ()
A: Intubare
B: Antibioterapie
C: Umplere
D: Tratamentul factorului declanator
E: Inotrope
Vezi raspuns
113. [BPO10098] Ventilaia mecanic n BPOC se impune dac ()
A: FR mai mare de 25/min
B: Exist confuzie
C: pH sub 7,30
D: PaCO2 mai mare de 70 mmHg
E: PaO2 sub 60 mmHg
Vezi raspuns
114. [BPO10099] n cadrul BPOC se va aciona n regim de urgen dac ()
A: SaO2 sub 92%
B: PaO2 sub 60 mmHg
C: FC peste 110/min
D: FR peste 20/min
E: Temp > 38.5 grdC
Vezi raspuns
115. [BPO10100] Gazometria n BPOC ar trebui efectuat dac ()
A: Exist discordan clinico-funcional
B: PaO2 < 8 kPa
C: SaO2 < 92%
D: Distensie toracica
E: Dispnee
Vezi raspuns
116. [BPO10101] Probele funcionale respiratorii au urmtoarele valori n funcie de stadiul BPOC ()
A: Orice stadiu - PaO2 > 60 mmHg
B: Stadiu IV - VEMS < 50% din cel teoretic
C: Stadiu IV - VEMS < 30% din cel teoretic
D: Stadiu II - VEMS ntre 50-80%
E: Stadiu I - VEMS/CV < 0,70
Vezi raspuns
117. [BPO10102] Disfuncia ventilatorie obstructiv din cadrul BPOC este marcat prin ()
A: Severitate definit doar prin VEMS/CV
B: Severitate definit doar prin VEMS
C: VEMS/CV < 0,70
D: VEMS/CV < 70%
E: Exist semne de distensie toracic
Vezi raspuns
118. [BPO10103] PFR la blue bloater este caracterizat, cu excepia ()
A: VEMS/CV sczut
B: PaCO2 normal
C: PaO2 sczut
D: DLCO sczut
E: CPT subnormal
Vezi raspuns

119. [BPO10104] Pink puffer este caracterizat de ()

A: Cianoz
B: Sibilante
C: Tuse rar i tardiv
D: Brbat tnr
E: Obezitate
Vezi raspuns
120. [BPO10105] Bronita cronic obstructiv este caracterizat de ()
A: Absena hipoxemiei de repaus
B: PaO2 < 8 kPa
C: VEMS < 35%
D: Dispnee de efort
E: Obstrucie persistent a cilor aeriene mari
121. [BPO10106] BPOC include ()
A: Emfizemul centrolobular
B: Emfizemul panlobular
C: Emfizemul paracicatricial
D: Bronsita cronic obstructiv
E: Bronit cronic simpl
Vezi raspuns
122. [BPO10114] Platipneea este caracterizat de ()
A: unt stnga-dreapta
B: unt dreapta-stnga
C: Dispnee doar n poziie ortostatic
D: Dispnee cu imposibilitatea meninerii decubitului lateral de partea plmnului afectat
E: Dispnee cu imposibilitatea meninerii decubitului dorsal
Vezi raspuns
123. [BPO10115] Dispneei cronica poate fi cauzat de ()
A: Anemie cronic
B: Dispneea psihogen
C: BPOC
D: Pericardit cronic constrictiv
E: Boli neuromusculare
Vezi raspuns
124. [BPO10116] Dispneea acut fr zgomote anormale poate fi cauzat de ()
A: Boli neuromusculare
B: Edem Quincke
C: Anemie acut
D: EPA
E: Embolie pulmonar
Vezi raspuns
125. [BPO10117] Dispneea cu raluri crepitante poate fi cauzat de ()
A: Epiglotit infecioas
B: Edem Quincke
C: Pneumotorace spontan
D: Pneumopatia acut infecioasa
E: Pneumopatia de hipersensibilitate
Vezi raspuns
126. [BPO10118] Dispneea expiratorie cu wheezing are urmtoarele etiologii, cu excepia ()
A: EPA
B: Edemul Quincke
C: Pneumopatia de hipersensibilitate
D: Astm paroxistic
E: Decompensare acut a BPOC
Vezi raspuns
127. [BPO10119] Dispneea inspiratorie zgomotoas poate fi prezent n ()
A: Cancer laringian
B: Pneumotorace spontan
C: EPA
D: Pneumopatia de hipersensibilitate
E: Epiglotit infecioas
Vezi raspuns
128. [BPO10120] Pasul III n diagnosticul dispneei include ()

A: Radiografie toracic
B: Cateterism cardiac drept
C: Fibroscopie bronic
D: Laringoscopie
E: Ecografie cardiac
Vezi raspuns
129. [BPO10121] n dispneea acut cu obstacol pe cile aeriene superioare se intervine de urgen prin ()
A: Manevra Heimlich
B: Drenaj
C: Retragere la deget
D: Deschiderea gurii
E: Laringoscopie
Vezi raspuns
130. [BPO10122] Insuficiena respiratorie acut este marcat prin ()
A: Respiraie abdominal paradoxal
B: Com
C: Asterixis
D: Colaps
E: Cianoz
131. [BPO10123] Diagnosticul diferenial al dispneei acute include urmtoarele ()
A: EPA, dac hipoxie i hipercapnie
B: Decompensare BPOC, dac hipoxie i hipercapnie
C: Embolie pulmonar, dac hipoxie i hipocapnie
D: Pneumopatie acut, dac hipoxie i hipocapnie
E: Criz de astm, dac hipoxie i hipercapnie
Vezi raspuns
132. [BPO10130] Dispneea cu raluri crepitante poate fi data de: ()
A: Edem glotic
B: Edem pulmonar acut
C: Compresie traheala
D: Pneuomopatie de hipersensibilitate
E: Astm paroxistic
Vezi raspuns
133. [BPO10132] Planificarea si identificarea situatiilor de urgenta in dispneea acuta se fac dupa urmatoarele etape: (142, 143)
A: prima etapa: orientarea diagnostica
B: a doua etapa: diagnosticul diferential
C: a treia etapa: patologii extracardiorespiratorii
D: prima etapa: identificarea semnelor de gravitate
E: a doua etapa: patologii extracardiorespiratorii
Vezi raspuns
134. [BPO10133] Cauze extrarespiratorii de dispnee acuta pot fi: (143)
A: intoxicatii cu etilen glicol
B: alcoolism
C: anemie cronica
D: semne neuropsihice
E: hemoliza
Vezi raspuns
135. [BPO10134] Cauze extrarespiratorii de dispnee acuta pot fi urmatoarele, cu exceptia: (143)
A: hemoragie
B: insuficienta renala incipienta
C: hemoliza
D: acidoza respiratorie
E: pneumotorace
Vezi raspuns
136. [BPO10135] Despre dispneea laringiana sunt adevarate urmatoarele: (143)
A: tiraj intercostal
B: bradipnee expiratorie zgomotoasa
C: mai frecventa la adult
D: obstacolul este situat strict la nivelul cailor aeriene superioare
E: poate fi cauzata de un obstacol la nivelul bronhsiilor primitive
Vezi raspuns
137. [BPO10136] Intre cauzele de bradipnee inspiratorie zgomotoasa cu tiraj intercostal se pot numara: (143)
A: epiglotita infectioasa (Quincke)

B: cancer laringian
C: cancer faringian
D: cancer bronhopulmonar
E: compresia laringiana a unui cancer mediastinal
Vezi raspuns
138. [BPO10137] Urmatoarele nu sunt patologii cardiace care pot da dispnee cronica: (143)
A: insuficienta cardiaca stanga
B: insuficienta cardiaca dreapta
C: pericardita cronica constrictiva
D: cord pulmonar cronic
E: HTA
Vezi raspuns
139. [BPO10138] Definitia emfizemului cuprinde: (161)
A: largire anormala a spatiilor aeriene dincolo de bronsiolele terminale
B: largire temporara
C: cu fibroza pulmonara
D: distrugere a peretilor alveolari
E: largire anormala a spatiilor aeriene dincolo de bronsiile primitive
Vezi raspuns
140. [BPO10140] La un pacient cu BPOC, dispnee de efort si VEMS < 50% se recomanda, din punct de vedere al antibioterapiei,
urmatoarele: (166)
A: antibioterapie sistematic
B: cefotaxim
C: ceftriaxon
D: telitromicina
E: cefotiam-hexetil
141. [BPO10146] Managementul exacerbrilor acute ale BPOC fr criterii de gravitate (164)
A: Instituirea sau creterea bronhodilatatorilor beta-2-agoniti i sau anticolinergici
B: Educarea pentru autodezobstrucie i kinetoterapie la domiciliu
C: Antibioterapie
D: Prescrierea de hipnotice, sedative, antitusive
E: Informarea asupra semnelor de gravitate

Tusea i hemoptizia la adult

1. [THA10002] Principalele cauze ale tusei acute, cu o excepie, sunt: (pag. 145)
A: Infeciile cilor aeriene superioare
B: Embolia pulmonar
C: Astmul bronic
D: Emfizemul pulmonar
E: Edemul pulmonar
Vezi raspuns
2. [THA10003] Precizai care dintre urmtoarele explorri nu se efectueaz de prima intenie ntr-o hemoptizie: (pag. 181)
A: Hemograma complet
B: Examenul de sput
C: Radiografia toracic

D: Fibroscopia bronic
E: CT toracic
Vezi raspuns
3. [THA10004] Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate n cazul unei hemoptizii: (pag. 181)
A: Orice hemoptizie necesit supraveghere spitaliceasc
B: Reprezint eliminarea de snge din cile aeriene subglotice
C: Hemoptizia masiv nu este precedat de hemoptizii santinele
D: Apare n timpul unui efort de tuse
E: Sngele eliminat este rou i aerat
Vezi raspuns
4. [THA10006] n hemoptiziile de mare abunden nu se efectueaz: (pag. 182)
A: Administrarea de perfuzii macromoleculare
B: Administrarea de terlipresin
C: Embolizare
D: Oxigenoterapie nazal n flux puternic
E: Administrarea de hipotensoare
Vezi raspuns
5. [THA10012] n cazul unei tuse cronice cu Rx toracic anormal o imagine chistic difuz ar putea exprima (pag.145)
A: dilatare localizat a broniilor
B: pneumocistoz
C: cancer bronhopulmonar
D: dilatare difuz a broniilor
E: fibroz pulmonar
Vezi raspuns
6. [THA10013] La un pacient cu tuse cronic, cu Rx toracic anormal se iau urmtoarele msuri (pag.146)
A: Se face o endoscopie bronic
B: Se face un test de provocare bronic
C: Se face pH-metrie sau tranzit esogastric
D: Se face examenul expectoraiei i/sau endoscopiei bronice
E: Se face o Rx de sinusuri
Vezi raspuns
7. [THA10020] Hemoptizia catamenial apare datorit (pag.181)
A: Tumor benign a bronhiilor
B: Churg-Strauss
C: Necroz aseptic a maselor silicotice pseudotumorale
D: Sechestraie pulmonar
E: Endometrioz bronic
Vezi raspuns
8. [THA10022] Care dintre urmtoarele reprezint cauz de tuse cronic cu radiografie toracic anormal ()
A: Embolia pulmonar
B: Infecia cilor aeriene superioare
C: Corpi strini
D: IEC
E: Sarcoidoza
Vezi raspuns
9. [THA10024] Nu reprezint complicaii ale tusei cronice ()
A: Traumatism laringian
B: Sincop
C: Fractur de coast
D: Ruptur de muchi drepi abdominali
E: Hernie inghinal
Vezi raspuns
10. [THA10025] Care dintre urmtoarele afirmaii despre medicamentele antitusive este fals ()
A: Sunt indicate la pacientul cu insuficien respiratorie cronic
B: Sunt contraindicate n caz de hipersecreie bronic
C: Exist antittusive cu efect central
D: Codeina are efect secundar constipaia
E: Codeina este antitusiv cu aciune central
11. [THA10033] Referitor la necesitatea de a cuantifica hemoptizia este fals urmtoarea ()
A: Hemoptizie masiv: mai mult de 300-500 mL/zi
B: Hemoptizie fudroaiant: deces n minute
C: Hemoptizie n cantitate mic: sput sanguinolent 50 mL/24h

D: Hemoptizie masiv: mai mult de 250 mL 1 dat

E: Hemoptizie n cantitate medie: 50-200 mL/24h
Vezi raspuns
12. [THA10037] Una dintre cele cinci cauze clasice de hemoptizie la un fost pacient tuberculos este: (pag.182)
A: fisura intr-o bronhie
B: bronholitiaza
C: hemosideroza pulmonara
D: sechstratie pulmonara
E: endometrioza bronsica
Vezi raspuns
13. [THA10038] Agenti care cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi sunt, cu exceptia: (147)
A: codetilina
B: codeina
C: caramifen
D: lidocaina
E: levopropizina
Vezi raspuns
14. [THA10052] Cauza de hemoptizie la un subiect traheotomizat: (pag. 182)
A: Grefa aspergilara
B: Anevrism artero-venos
C: Cancer bronhopulmoner pe cicatrice
D: Eroziune a trunchiului arterial brahiocefalic prin canula
E: Dilatare postcicatriciala
Vezi raspuns
15. [THA10053] In tusea adultului putem intalni urmatoarea complicatie respiratory: ()
A: Fractura costala
B: Sincopa
C: Pneumotorace
D: Perforatie esofagiana
E: Cefalee
Vezi raspuns
16. [THA10056] Reprezinta un agent antitusiv care creste pragul de reactivitate al cailor eferente: (pag. 147)
A: Bromura de potasiu
B: Dexbromfeniramina
C: Bromura de ipratropium
D: Dextrometorfan
E: Difenhidramina
Vezi raspuns
17. [THA10063] Managementul hemoptiziei medii include, cu excepia ()
A: Poziia Trendelenburg
B: Fibroscopia poate fi fcut a doua zi
C: Tratarea cauzei
D: Oxigenoterapie n funcie de gazometrie
E: Spitalizare sistematic
Vezi raspuns
18. [THA10064] Hemoptizia unui pacient silicotic nu este cauzat de ()
A: Necroza aseptic a maselor pseudotumorale
B: Dilatare a bronhiilor
C: Bronholitiaz
D: Gref aspergilar
E: Micobacterioz atipic
Vezi raspuns
19. [THA10066] Hemoragia alveolar poate fi cauzat de, cu excepia ()
A: Sindrom Goodpasture
B: Sarcoidoz
C: Lupus
D: Hemosideroz pulmonar
E: Sindrom Churg-Strauss
Vezi raspuns
20. [THA10067] Hemoptizia se abordeaz prin urmtoarele examinri, cu excepia ()
A: LBA
B: CT toracic

C: Hemoleucogram
D: Fibroscopie bronic
E: Radiografie toracic
21. [THA10082] Pragul sau latena de reactivitate a centrilor nervoi poate fi crescut cu urmtoarele medicamente, cu excepia ()
A: Viminol
B: Levomepropazina
C: Iodopropiliden
D: Caramifen
E: Dextrometerfan
Vezi raspuns
22. [THA10083] Radiografia toracic anormal n cazul tusei este urmat de ()
A: pH-metrie
B: Test de provocare bronic
C: Bilan alergologic
D: Radiografie a sinusurilor
E: Examenul expectoraiei
Vezi raspuns
23. [THA10084] Tusea poate avea urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Depresie
B: Fractura de coaste
C: Pneumoperitoneu
D: Sincopa
E: Lipotimie
Vezi raspuns
24. [THA10085] n cazul de tuse i radiografie toracic normal, urmtoarele pot fi cauze ale tusei, cu excepia ()
A: Reflux gastroesofagian
B: Cancer bronic
C: Mucoviscidoz
D: Astmul hipersecretant
E: Tuberculoza bronsica
Vezi raspuns
25. [THA10086] Tusea acut poate fi cauzat de, cu excepia ()
A: Tuberculoz pulmonar
B: Astm bronic
C: Edem pulmonar
D: Embolie pulmonar
E: Pneumopatie acut infecioas
Vezi raspuns
26. [THA10087] Principalul antitusiv cu aciune central este: ()
A: Bromura de ipratropium
B: Lidocaina
C: Curare (la bolnavii ventilai)
D: Codeina
E: Dextrometorfanul
Vezi raspuns
27. [THA10088] Referitor la cuantificarea hemoptiziei, urmatoarea varianta este corecta: ()
A: hemoptizie fudroaianta > 500 ml/24 ore
B: hemoptizie masiva < 200 ml odata
C: hemoptizie in cantitate medie > 200 ml/ 24 h
D: hemoptizie in cantitate mica: simple sputa sanguinolenta 50 ml/24 ore
E: hemoptizie in cantitate mica > 50 ml/ 24 h
Vezi raspuns
28. [THA10007] Care dintre urmtoarele afirmaii definesc o hemoptizie masiv: (pag. 181)
A: Deces n cteva minute
B: Intubaie n extrem urgen
C: > 300-500 ml/24h
D: Sputa sanghinolent cu 100 ml/24h
E: > 200 ml odat
Vezi raspuns
29. [THA10008] Tusea cronic productiv cu radiografie toracic normal apare n urmtoarele afeciuni: (pag. 145)
A: Mucoviscidoz
B: Astmul hipersecretant
C: Pneumocistoza

D: Pneumopatia infiltrant difuz

E: Tuberculoza bronic
Vezi raspuns
30. [THA10009] Tusea cronic cu radiografie toracic anormal nu apare n urmtoarele circumstane: (pag. 145)
A: Fibroza pulmonar
B: Mucoviscidoz
C: Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie
D: Dilatare bronic difuz
E: Reflux gastroesofagian
31. [THA10010] Printre complicaiile tusei cronice se regsesc: (pag. 146)
A: Tulburrile de ritm
B: Cefaleea
C: Fracturile costale
D: Tulburrile de tranzit intestinal
E: Incontinena urinar
Vezi raspuns
32. [THA10011] Hemoragia alveolar se ntlnete n urmtoarele afeciuni: (pag. 181)
A: Poliangeita microscopic
B: Sindromul Goodpasture
C: Lupus
D: Tuberculoza pulmonar
E: Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler
Vezi raspuns
33. [THA10015] Efecte secundare ale codeinei (pag.147)
A: Transpiraii
B: Agitaie
C: Somnolen
D: Constipaie
E: Depresie respiratorie
Vezi raspuns
34. [THA10016] Urmtorii reprezint ageni care cresc pragul sau latena de reactivitare a centrilor nervoi, cu excepia (pag.147)
A: Viminol
B: Iodopropiliden glicerol
C: Difenhidramin
D: Dexbromfeniramin+pseudoefedrin
E: Caramifen
Vezi raspuns
35. [THA10017] Bromura de ipratropium face parte din urmtoarele categorii (pag.147)
A: Ageni care reduc contracia muchilor scheletici implicai n tuse
B: Ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a cilor eferente
C: Ageni care cresc pragul sau latena de reactvitate a centrilor nervoi
D: Ageni care reduc stimulrile receptorilor tusei
E: Ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a cilor aferente
Vezi raspuns
36. [THA10018] Care din urmtorii sunt ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a centrilor nervoi (pag.147)
A: Levopropizina
B: Guaimesal
C: Lidocain
D: Narcotice morfinice
E: Viminol
Vezi raspuns
37. [THA10019] Urmtorii ageni reduc stimulrile receptorilor tusei (pag.147)
A: Difenhidramin
B: Curare
C: Dexbromfeniramin+pseudoefedrin
D: Bromur de ipratropium
E: Caramifen
Vezi raspuns
38. [THA10021] Care din urmtoarele reprezint cauze de hemoptizie la un fost pacient tuberculos (pag.182)
A: recidiva BK
B: necroza aseptic a maselor pseudotumorale
C: bronholitiaz
D: aspergilom

E: cancer bronhopulmonar pe cicatrice

Vezi raspuns
39. [THA10026] Care sunt principalele cauze de tuse acut ()
A: Mucoviscidoza
B: Intoxicaiile cu vapori iritani
C: Corpi strini
D: Edemul pulmonar
E: Anomalie a conductului auditiv extern
Vezi raspuns
40. [THA10027] Reprezint cauze de tuse seac ()
A: Refluxul gastroesofagian
B: Pneumopatie infiltrant difuz infraradiologic
C: Cancerul bronic
D: Tratament cu IEC
E: Broniectazia
41. [THA10029] Care sunt efectele secundare ale codeinei ()
A: Constipaie
B: Risc de dependen
C: Diaree
D: Depresie respiratorie
E: Somnolen
Vezi raspuns
42. [THA10030] Reprezint cauze de tuse cronic cu Rx toracic anormal ()
A: Imagini chistice difuze
B: Fibroza pulmonar
C: Cancerul bronhopulmonar
D: Tumor mediastinal
E: Sinuzit cronic
Vezi raspuns
43. [THA10034] Reprezint cauz cardiovascular de hemoptizie ()
A: Stenoza mitral
B: Tulburri de hemostaz
C: Embolia pulmonar
D: Anevrism arterovenos al bolii Rendu-Osler
E: Endometrioz bronic
Vezi raspuns
44. [THA10035] Reprezint cauz alveolar de hemoptizie ()
A: Cancerul bronhopulmonar
B: Tuberculoza pulmonar comun
C: Sindromul Goodpasture
D: Lupusul
E: Sindromul Churg-Strauss
Vezi raspuns
45. [THA10036] Reprezint principii de management pentru hemoptizia masiv ()
A: Prevenirea asfixiei
B: Perfuzarea cu soluii macromoleculare
C: Arteriografie bronic +/- embolizare
D: Nu se administreaz oxigenoterapie
E: Chirurgia hemostazei
Vezi raspuns
46. [THA10039] Despre hemoptizii este adevarat: (181)
A: toate hemoptiziile necesita spitalizare
B: hemoptizia fudroaianta duce la deces in mai putin de un minut
C: se investigheaza de prima intentie cu o fibroscopie bronsica
D: semnele de anemie acuta sunt rare
E: hemoptizia ucide prin spoliere sangvina
Vezi raspuns
47. [THA10041] Despre hemoptizii: (181)
A: apar rar in cancerul bronhopulmonar
B: nu sunt grave in bronsiectazii
C: pot fi cauzate de pneumopatii cu Aspergillus
D: in sindromul Goodpasture au origine alveolara
E: pot fi cauzata de tumori carcinoide

Vezi raspuns
48. [THA10042] Hemoragia alveolara poate avea ca etiologie: (181)
A: tratament medicamentos
B: toxice
C: PAN
D: lupus
E: tulburari de hemostaza
Vezi raspuns
49. [THA10043] Complicaiile tusei la adult sunt: ()
A: pneumotorax
B: incontinen urinar
C: tulburri de conducere
D: embolie gazoas cerebral
E: dezlipire de retin
Vezi raspuns
50. [THA10044] Moleculele antitusive trebuie administrate cu precauie: ()
A: hipersecreie bronic
B: vrstnici
C: copil mic
D: IC congestiv
E: insuficien respiratorie cronic
51. [THA10045] Cauzele de tuse cronica cu Rx toracica normala sunt: (pag.145)
A: Sarcoidoza
B: Bronsita cronica
C: Bronsiectazie
D: Fibroza pulmonara
E: astm
Vezi raspuns
52. [THA10046] Care dintre urmatoarele medicamente cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi: (pag.147)
A: Viminol
B: Erdosteina
C: Tiloxapolul
D: Ambroxolul
E: Caramifen
Vezi raspuns
53. [THA10047] Principiile de tratament in hemoptizia medie sunt: (pag.182)
A: nu se spitalizeaza
B: oxigenoterapie in functie de rezultatele gazometriei
C: se va trata cauza
D: intreruperea sangerarii cu terlipresina
E: scintigrafie pulmonara
Vezi raspuns
54. [THA10048] Examinari de prima intentie, sistematice la pacientul cu hemoptizie sunt: ()
A: hemoleucograma, grupa sanguina, Rh, aglutinine neregulate, hemostaza completa
B: gazometrie
C: radiografie toracica
D: fibroscopie bronsica
E: CT toracic, RMN
Vezi raspuns
55. [THA10049] Urmatoarele sunt cauze de hemoragie alveolara: ()
A: sindrom Goodpasture
B: poliangeita microscopica
C: hemosideroza pulmonara
D: lupus, Wegener, poliartrita reumatoida, PAN, Churg-Strauss, medicamente, toxice
E: pneumopatie cu Stafilococ
Vezi raspuns
56. [THA10050] Urmatoarele sunt cauze de hemoptizie: ()
A: endometrioza bronsica
B: necroza aseptica a maselor silicotice pseudotumorale
C: sechestratie pulmonara
D: tumora benigna a bronhiilor
E: stenoza aortica
Vezi raspuns

57. [THA10051] Urmatoarele sunt cauze de hemoptizie la un pacient silicotic: ()

A: cancer bronhopulmonar pe cicatrice
B: necroza aseptica a maselor pseudotumorale
C: dilatare a bronhiilor
D: BK/micobacterioza atipica
E: grefa aspergilara
Vezi raspuns
58. [THA10054] Nu fac parte din complicatiile neurologice ale tusei urmatoarele: (147)
A: embolie grasoasa cerebrala
B: sincopa
C: coma
D: ictus laringian
E: insomnie
Vezi raspuns
59. [THA10055] Afirmatiile false despre tratamentul simptomatic al tusei sunt: (147)
A: tratamentul simptomatic se prescrie intodeauna
B: antitusivele sunt indicate in hipersecretie bronsica
C: o tuse productiva asigura un drenaj eficient
D: antitusivele se administreaza cu precautie la pacinentii ci insuficienta respiratorie cronica
E: antitusivele nu se administreaza la pacientii cu insuficienta respiratorie cronica
Vezi raspuns
60. [THA10057] Despre moleculele antitusive sunt adevrate urmtoarele, cu exceptia: (pag. 147)
A: Codeina poate da ca efect secundar insomnii
B: Guaimesalul este indicat in rinofaringite
C: Curarele se utilizeaz la pacienii ventilai
D: Lidocaina actioneaza pe caile eferente
E: Folcodina prezinta risc de depresie respiratorie
61. [THA10058] Managementul hemoptiziei de mare abunden se realizeaz prin ()
A: Chirurgia hemostazei
B: Oxigenoterapie n funcie de rezultatele gazometriei
C: Arteriorgrafie bronic selectiv cu embolizare
D: Terlipresina 1 mg
E: Perfuzarea de soluii macromoleculare
Vezi raspuns
62. [THA10059] Hemoptizie unui pacient silicotic poate fi cauzat de ()
A: BK
B: Gref aspergilar
C: Cancer pulmonar
D: Bronholitiaz
E: Micobacterioz atipic
Vezi raspuns
63. [THA10060] Hemoptizia la un pacient ce a avut TBC este, de regul, cauzat de ()
A: Bronholitiaz
B: Necroz aseptic pe cicatrice
C: Micobacterioz atipic
D: Asperligiom
E: Recidiv BK
Vezi raspuns
64. [THA10061] Hemoragie alveolar poate fi cauzat de ()
A: Lupus
B: Sindrom Churg-Strauss
C: Sindrom Rendu-Osler
D: Boala Wegener
E: Sindrom Goodpasture
Vezi raspuns
65. [THA10062] n hemoptizie primele examinri sistematice sunt ()
A: Biopsia bronic
B: Fibroscopie bronsic
C: Rh
D: Grupa sanguin
E: Gazometrie
Vezi raspuns

66. [THA10068] Stimularea receptorilor tusei se poate reduce cu ()

A: Iodopropiliden glicerol
B: Dexbromfeniramin
C: Levomepropazin
D: Difenihidramin
E: Bromur de ipratropium
Vezi raspuns
67. [THA10069] Pragul sau latena de reactivitate a centrilor nervoi se poate realiza cu ()
A: Dexbromfeniramin
B: Viminol
C: Caramifen
D: Dextrometorfan
E: Bromur de ipratropium
Vezi raspuns
68. [THA10070] Contracia muschilor scheletici implicai n tuse poate fi redus cu ajutorul urmtoarelor, cu excepia ()
A: Bromur de ipratropium
B: Lidocain
C: Guaimesal
D: Caramifen
E: Curare
Vezi raspuns
69. [THA10072] Demersul diagnostic in faa unei tuse cronice cu radiografie toracica normala dar care prezinta rinoree posterioara este:
(146)
A: radiografie a sinusurilor
B: examenul expectoratiei
C: endoscopie bronsica
D: bilant alergologic
E: test de provocare bronsica
Vezi raspuns
70. [THA10074] La un pacient fumator in varsta de peste 40 de ani, cu suspiciune de cancer bronhopulmonar realizam fibroscopia bronsica
in uramtoarele situatii: (145)
A: fibroscopie bronsica sistematica
B: fibroscopie bronsica sisematica daca tusea persista cateva saptamani
C: chiar si atunci cand radiografia toracica este normala
D: numai atunci cand radiografia toracica este anormala
E: chiar si atunci cand radiografia toracica este normala cum este cazul in leziunile endobronsice limitate
71. [THA10075] Tusea de origine cardiaca are urmatoarele caracteristici: (146)
A: apare la inceputul noptii
B: apare la mijlocul noptii
C: apare la sfarsitul noptii
D: este diurna
E: apare la efort
Vezi raspuns
72. [THA10076] Determin depresie respiratorie ()
A: Curare
B: Pseudoefedrina
C: Folcodina
D: Codetilina
E: Codeina
Vezi raspuns
73. [THA10077] Tratamentul antitusiv simptomatic se administreaz innd cont de ()
A: Tratament ORL local
B: Tratament antiinfecios
C: Sevraj alcoolic
D: nlturarea unui corp strin
E: Tratament antialergic
Vezi raspuns
74. [THA10078] Tusea poate avea urmtoarele complicaii neurologice ()
A: Depresie
B: Embolie gazoas cerebral
C: Hernie de disc
D: Incontinen urinar
E: Sincop
Vezi raspuns

75. [THA10079] Diagnosticul tusei este caracterizat de ()

A: La trezire sugereaz o origine psihogen a tusei
B: La sfritul nopii sugereaz astm
C: La mijlocul nopii sugereaz o origine cardiac
D: n timpul schimbrilor de poziie sugereaz o aspiraie n cile aeriene
E: La primo-decubit sugereaz un reflux gastroesofagian
Vezi raspuns
76. [THA10081] Tusea cronic cu radiografie toracic anormal poate fi cauzat de ()
A: Sarcoidoz
B: Tuberculoz broic
C: Cancer bronsic
D: Cancer bronhopulmonar
E: Mucoviscidoz
Vezi raspuns
77. [THA10089] Despre iodopropilen glicerol sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ()
A: actioneaza pe receptorii tusei
B: se administreaza in bronsita cronica
C: se administreaza in astm
D: se poate ta si la bolnavii ventilati
E: este un agent care creste pragul sau latenta de reactivitate a cailor eferente
Vezi raspuns
78. [THA10091] Examinarile de prima intentie in prezenta unei hemoptizii sunt: ()
A: Hemoleucograma
B: Electrocardiograma
C: Gazometrie
D: Radiografie toracica
E: Fibroscopie bronsica
Vezi raspuns
79. [THA10092] Care dintre urmatoarele reprezinta cauze de tuse cronica care pot avea atat radiografie toracica normala cat si radiografie
toracica anormala? ()
A: Bronsiectazia
B: Sarcoidoza
C: Tuberculoza pulmonara
D: Pneumocistoza
E: Cancer bronhopulmonar
Vezi raspuns
80. [THA10093] Inlaturarea cauzei posibile in caz de tuse cronica la adult este indicata in urmatoarele situatii: ()
A: Rinita alergica polenica
B: Tabagism
C: Rinoree posterioara
D: Aerocontaminanti din mediu
E: Administrare de IEC
81. [THA10094] In demersul diagnostic in fata unei tuse cronice, in caz de pH-metrie sau tranzit esogastric negativ sunt indicate
urmatoarele: ()
A: Test de provocare bronsica cu metacolina
B: Radiografie a sinusurilor
C: Bilant alergologic
D: Endoscopie bronsica
E: Explorare cardi-vasculara
Vezi raspuns
82. [THA10095] Complicatiile tusei la adult includ: ()
A: Cresterea CPK-MB
B: Cresterea mioglobinei
C: Purpura
D: Echimoza
E: Insomnie
Vezi raspuns
83. [THA10096] Examinari de prima intentie, sistematice, in caz de hemoptizie ()
A: Hemoleucograma
B: CT toracic (inclusiv cazul de hemoptizie masiva)
C: Endoscopie digestiva superioara
D: Radiografie toracica
E: Grupa sanguina, Rh

Vezi raspuns
84. [THA10097] Caracteristicile tusei cu privire la circumstantele in care survine sunt : ()
A: Tuse acut sau cronic
B: Predominan sezonier
C: Asocierea eventual cu wheezing
D: n cursul schimbrilor de poziie
E: Dup micri de deglutiie
Vezi raspuns
85. [THA10098] Tuse cronica si opacitate localizata radiografic pot aparea in: (145)
A: pneumopatie infectioasa acuta
B: mucoviscidoza
C: pneumocistoza la imunodeprimat
D: adenopatie mediastinala
E: dilatare localizata a bronsiilor
Vezi raspuns
86. [THA10099] Tuse cronica si opacitati interstitiale difuze radiografic pot aparea in: (145)
A: dilatare difuza a bronsiilor
B: pneumocistoza la imunocompetent
C: sarcoidoza
D: insuficienta cardiaca stanga
E: mucoviscidoza
Vezi raspuns
87. [THA10100] Rasunetul hemodinamic al unei hemoptizii poate cuprinde: (181)
A: hipotensiune arteriala
B: bradicardie
C: soc
D: oligoanurie
E: tahipnee
Vezi raspuns
88. [THA10101] Intre cauzele cardiovasculare de hemoptizie se numara: (181)
A: insuficienta mitrala
B: edem pulmonar acut cardiogenic
C: embolie pulmonara
D: anevrism de aorta toracica
E: boala Rendu-Osler
Vezi raspuns
89. [THA10102] Urmatoarele sunt cauze cardiovasculare de hemoptizie, cu exceptia: (181)
A: HTAP
B: stenoza mitrala
C: tulburari de hemostaza
D: hemosideroza pulmonara
E: HTA
Vezi raspuns
90. [THA10103] Cauze infectioase de hemoptizie sunt: (181)
A: abces pulmonar
B: pneumopatie (mai ales Streptococ, Klebsiella, Aspergillus)
C: TBC pulmonara
D: bronsita acuta
E: pneumopatie infectioasa subacuta
91. [THA10104] Contraindicatii de embolizare in hemoptizie de mare abundenta: (182)
A: puseu hipertensiv
B: insuficienta coronariana
C: artera medulara = ramura dintr-un trunchi intercostobronsic
D: artera medulara = ramura dintr-o artera intercostala
E: artera esofagiana superioara ia nastere dintr-o artera bronsica

Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronic)

1. [ALE10002] Care dintre urmtoarele afirmaii privind dozarea Ig E serice specifice nu este adevrat: (pag. 149)
A: Reprezint explorarea de prim intenie n testarea unei alergii
B: Este limitat la 5 pneumoalergeni
C: Este util cnd testele cutanate nu se pot efectua

D: Este inutil dac testele cutanate sunt negative

E: Este inutil dac examenul clinic este puin evocator
Vezi raspuns
2. [ALE10005] Obinerea unui control optim al pacientului astmatic nu presupune: (pag. 155)
A: Simptome diurne < 4 zile/spt.
B: Beta 2 mimetice cu aciune rapid > 4 doze/spt.
C: VEMS sau PEF > 85% din cea mai bun valoare personal
D: Simptome nocturne < 1 noapte/spt.
E: Variaie nictemeral a PEF < 15%
Vezi raspuns
3. [ALE10006] Spitalizarea unei crize astmatice este indicat atunci cnd (pg. 149)
A: PEF este < 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial
B: PEF este < 40% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial
C: PEF cuprins ntre 40-60% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial
D: PEF cuprins ntre 30-50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial
E: PEF este > 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial
Vezi raspuns
4. [ALE10015] Sunt surse de alergeni domestici majori: ()
A: Blattella germanica
B: Ficus benjamina
C: mucegaiurile
D: toate variantele sunt corecte
E: Botritis
Vezi raspuns
5. [ALE10016] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat despre rinita alergic ()
A: Apare n general la 10-15 ani
B: Rinita alergic sezonier este datorat polenului
C: Rinita alergic peranual este datorat alergenilor domestici
D: Nu exist o ordine cronologic ntre rinit i astm
E: Dup tipul de sensibilizare, exist 3 tipuri de rinite
Vezi raspuns
6. [ALE10017] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat n diagnosticul alergiei la adult ()
A: Anamneza precizeaz condiiile de mediu i modul de via obinuit al pacientului
B: Precizarea anchetei asupra mediului nconjurtor domestic
C: Teste cutanate (prick-test)
D: Nu se dozeaz IgE serice specifice
E: Test de provocare specifice
Vezi raspuns
7. [ALE10018] Care dintre urmtorii nu reprezint pneumalergeni ()
A: Cini
B: Pisici
C: Gndaci de buctrie
D: Pianjeni
E: Acarieni
Vezi raspuns
8. [ALE10019] Care dintre urmtoarele atitudini terapeutice nu este corect ()
A: n rinitele intermitente de prim intenie sunt antihistaminicele
B: n rinitele persistente moderate spre severe se administreaz de prim intenie corticoterapie inhalatorie i oral
C: Eficacitatea tratamentului este evaluat la 1 lun
D: Desensibilizarea trebuie considerat n rinita intermitent moderat spre sever
E: Desensibilizarea este eficient la pacienii cu form sever de "febr a fnului"
Vezi raspuns
9. [ALE10026] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat? ()
A: Astmul este o afeciune inflamatorie cronic a cilor aeriene
B: Se caracterizeaz prin episoade recidivante de wheezing
C: La inflamaie particip mastocitele, eozinofilele i limfocitele T
D: Simptomele sunt asociate cu sindrom restrictiv
E: Inflamaia este asociat cu hiperreactivitate bronic
Vezi raspuns
10. [ALE10027] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat despre simptomatologia astmului? ()
A: Wheezing
B: Dispnee

C: opresiune toracic
D: Tuse
E: Apare la amiaz
11. [ALE10028] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat n legtur cu agravarea simptomelor astmului ()
A: Prezena de alergeni
B: Efort fizic
C: Factori iritani
D: Simptomatologie nocturn
E: Parazii
Vezi raspuns
12. [ALE10029] Care dintre urmtoarele afirmaii legat de examenul fizic nu este adevrat la pacientul cu astm ()
A: Raluri sibilante
B: Expir prelungit
C: ngroarea mucoasei nazale
D: Sinuzit
E: Raluri subcrepitante
Vezi raspuns
13. [ALE10040] Nu reprezint o examinare de prim intenie n diagnosticul alergiei respiratorii la adult: ()
A: hemogram
B: dozarea Ig E serice totale
C: teste cutanate
D: dozarea Ig E serice specifice
E: teste multi- alergenice de depistaj
Vezi raspuns
14. [ALE10046] Despre tratamentul in astmul persistent usor , sunt adevarate urmatoarele : ()
A: tratamentul de fond se face cu corticoizi inhalatori in doze mici-moderate
B: nu se da tratament de fond
C: tratamentul de fond include bronhodilatatori cu actiune prelungita
D: se dau asocieri de corticoizi cu bronhodilatatori intr-un singur dispozitiv
E: tratamentul de fond cuprinde corticoterapie orala
Vezi raspuns
15. [ALE10084] Reprezint alergen major printre acarieni ()
A: Can f 1
B: Fel f 1
C: Fel d 1
D: Der p 1
E: Der f 1
Vezi raspuns
16. [ALE10085] Despre prick-test sunt adevratele, cu excepia ()
A: Sunt nedureroase
B: Determin edem i disestezii la 6 ore
C: Sunt specifice
D: Sunt sensibile
E: Se pot realiza pe faa anterioar a braului
Vezi raspuns
17. [ALE10086] Sunt adevrate referitor la IgE, cu excepia ()
A: Poate fi crescut n parazitoze
B: Testul Fadiatop are doar un rezultat calitativ
C: Poate fi crescut n tabagism
D: Nivelul de IgE total este normal la max. 40% dintre pacienii cu alergie documentat
E: Se consider pozitiv dac > 150 UI/ml
Vezi raspuns
18. [ALE10089] Este fals despre astm: ()
A: Este cea mai frecventa boala cronica la copil
B: Este o inflamatie cronica a cailor aeriene in care intervin eozinofile, mastocite si limfocite T
C: Prezinta o hiperreactivitate bronsica specifica asociata inflamatiei
D: Provoaca episoade recidivante de wheezing, tuse si dispnee
E: Etiologiile profesionale implicate sunt izocianatii si faina.
Vezi raspuns
19. [ALE10090] Reprezinta criterii de astm instabil: (pagina 153)
A: sensibilitate mai mare a crizelor la bronhodilatatoare obisnuite
B: scaderea frecventei crizelor
C: agravare progresiva a obstructiei bronsice apreciata prin cresterea PEF

D: cresterea progresiva a consumului de beta-2-agonisti e cel mai bun indiciu de instabilitate

E: agravare in timpul noptii
Vezi raspuns
20. [ALE10091] Despre epidemiologia rinitelor este adevarat: (148)
A: rinitele alergice sezoniere afecteaza 5-6 % din adolescenti
B: rinitele alergice sezoniere afecteaza 11-18 % din copii
C: alergiile nazale afecteaza 25 % din tinerii adulti
D: rinita alergica se dezvolta in general inspre 15-20 ani
E: rinitele alergice afecteaza 5-6 % din varstnici
21. [ALE10093] Rinita alergica intermitenta - caracteristici: ()
A: Activitati sociale si de recreere perturbate
B: Simptome >4 zile/saptamana
C: Simptome jenante
D: Simptome <4 zile/saptamana sau <4 saptamani
E: Activitati profesionale perturbate
Vezi raspuns
22. [ALE10003] Testele de provocare specifice cuprind urmtoarele aspecte: (pag. 149)
A: Declanarea unei reacii alergice la nivelul mucoasei nazale, bronice sau conjunctivale la alergenul suspectat
B: Se realizeaz n timpul terapiei antialergice
C: Sunt utile n caz de suspiciune de alergii profesionale
D: Se efectueaz n timpul episoadelor infecioase
E: Nu necesit supraveghere medical ulterioar
Vezi raspuns
23. [ALE10004] Rinita persistent se caracterizeaz prin: (pag. 148)
A: simptome < 4 zile/spt.
B: simptome > 4 spt.
C: simptome > 4zile/spt.
D: simptome < 4 spt.
E: simptome > 4 zile/spt. sau < 4 spt.
Vezi raspuns
24. [ALE10007] Astmul persistent moderat se caracterizeaz prin (pg. 155)
A: Simptome cotidiene
B: VEMS < 40% din valorile prezise
C: Alterarea somnului
D: Utilizarea zilnic de beta 2 agoni
E: Simptome de astm nocturn < 1/spt
Vezi raspuns
25. [ALE10008] Diagnosticul astmului presupune (pg. 151)
A: Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse
B: VEMS/CV diminuat
C: VEMS mai mare cu cel puin 200 ml fa de VEMS iniial dup administrarea bronhodilatatorului
D: Absena unor alergeni sau factori iritani
E: Absena istoricului de atopie personal/familial
Vezi raspuns
26. [ALE10009] Tratamentul astmului acut grav cuprinde urmatoarele msuri (pg. 153)
A: Oxigen nazal 3-4 l/min
B: Corticoizi sistemici
C: Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoni
D: Digitalizare
E: Flebotomie
Vezi raspuns
27. [ALE10010] Astmul instabil se caracterizeaz prin (pg. 153)
A: Scderea frecvenei crizelor diurne
B: Agravare nocturn
C: Sensibilitate mai mic a crizelor la bronhodilatatoarele obinuite
D: Scderea PEF
E: Creterea consumului de beta 2 agoniti
Vezi raspuns
28. [ALE10011] Care dintre urmtoarele criterii reprezint semne de gravitate ale unui astm (pg. 152)
A: PEF < 30% dect cel teoretic
B: FR < 30/min.
C: Cianoza
D: Silenium respirator

E: Hipocapnia
Vezi raspuns
29. [ALE10012] Semne care impun o ventilatie de prim intenie in cazul astmului sunt: (p.152)
A: FC> 120/min
B: Tulburari de constiinta, coma
C: Tulburri de contien
D: Respiratia paradoxala
E: Hipercapnie> 50 mmHG
Vezi raspuns
30. [ALE10013] Despre rinita alergica intermitenta: (148)
A: simptome > 4 saptamani
B: simptome > 4 zile/saptamana
C: simptome < 4 zile/saptamana
D: este mai putin severa decat cea persistenta
E: denumirea e data de numarul de zile simptomatice
31. [ALE10014] Riscul alergic, pt. rinita alergica: (148)
A: este de 20-40% daca unul din parinti e alergic
B: este de 40-60% daca ambii parinti sunt alergici dar au simptomatolgie diferita la alergie
C: este de 50-80% daca ambii parinti sunt alergici si au aceleasi simptome la alergie
D: este mai mare la grupa de varsta 10-15 ani
E: nu depinde de conditiile de mediu
Vezi raspuns
32. [ALE10020] Diagnosticul alergiei la adult implic urmtoarele etape ()
A: Anamnez amnunit
B: Hemoleucogram
C: Pletismografie
D: Teste multialergice de depistaj
E: Teste cutanate
Vezi raspuns
33. [ALE10021] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre rinita moderat-sever ()
A: Activiti sociale perturbate
B: Activiti colare/profesionale perturbate
C: Somn normal
D: Simptome puin jenante
E: Simptome jenante
Vezi raspuns
34. [ALE10022] Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat ()
A: Noua clasificare ia n considerare mai mult simptomele
B: n funcie de numrul de zile simptomatice exist 2 tipuri de rinite
C: Rinita intermitent se definete ca simptome de mai puin de 4 ori/sptmna
D: Rinita persistent se definete ca durata simptomatologiei > 4 sptmni
E: Rinita intermitent se definete ca durata simptomatologiei > 4 sptmni
Vezi raspuns
35. [ALE10024] Care dintre urmtoarele sunt pneumalergeni domestici ()
A: Ficus benjamina (planta verde)
B: Acarienii
C: Mucegaiurile
D: Gndacii de buctrie
E: Polenul
Vezi raspuns
36. [ALE10025] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul alergiei la adult? ()
A: Eficacitatea tratamentului trebuie evaluat la 3 luni
B: n caz de ineficacitate se pot asocia 2 tratamente (antihistaminic i corticoizi inhalator)
C: Un rol important n conduita terapeutic l are educaia pacienilor
D: n rinita intermitent tratamentul de elecie este antihistaminic sau corticoid inhalator
E: n rinita intermitent tratamentul de elecie este antihistaminic sau corticoid oral
Vezi raspuns
37. [ALE10030] Diagnosticul diferenial al astmului pe Rx toracic include ()
A: Corpi strini endobronici
B: Cancer bronic
C: Insuficien cardiac
D: Compresia bronic extrinsec
E: Revrsat pleural

Vezi raspuns
38. [ALE10031] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate privind exacerbarea astmului ()
A: Reflect un defect n managentul astmului
B: Expunere la factori declanatori
C: Pot amenina pe termen scurt viaa
D: Funcional, PEF < 40 %
E: Gazometric, criz sever cu normocapnie
Vezi raspuns
39. [ALE10032] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele de gravitate ale unui astm ()
A: PaCO2>40mmHg
B: Frecvena cardiac > 120/min
C: Anxietate
D: Cianoz
E: Frecvena respiratorie < 30/min
Vezi raspuns
40. [ALE10033] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele de gravitate n astm ()
A: PaCO2<40 mmHg
B: Transpiraii
C: Com
D: Linite auscultatorie
E: Respiraie paradoxal
41. [ALE10034] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele care impun o ventilaie spontan ()
A: Hipercapnie > 50 mmHg
B: Cianoz
C: Tulburri de contiin
D: Respiraie paradoxal
E: Agitaie
Vezi raspuns
42. [ALE10035] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre astmul supraacut ()
A: Evoluie spre asfixie
B: Factorul declanator este reprezentat de conflict sau expunere alergenic masiv
C: Suprainfecia este des incriminat
D: Afecteaz brbaii < 30 ani
E: Exitus n ore
Vezi raspuns
43. [ALE10036] Care dintre urmtoarele criterii de astm instabil sunt adevrate ()
A: Agravare n zori
B: Variaii ale PEF <-30%
C: Crize pluricotidiene
D: Agravare noaptea
E: Creterea consumului de B2 agoniti
Vezi raspuns
44. [ALE10037] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul exacerbrilor severe n alergiile respiratorii la adult ()
A: Tratamentul de fond al astmului se menine
B: Tratamentul de fond nu trebuie intensificat
C: Este necesar corticoterapie oral n doz scurt
D: Se va administra Prednison 1-1.5 mg/kgc/zi
E: Kinoterapia de drenaj este indicat n caz de obstrucie bronic major
Vezi raspuns
45. [ALE10038] Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat n legtur cu astmul acut grav ()
A: Tratament imediat cu B2 agoniti inhalator
B: Necesit spitalizare
C: Nu trebuie monitorizat
D: Se administreaz oxigen nazal
E: Nu necesit hidratare
Vezi raspuns
46. [ALE10039] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz astmul persistent sever? ()
A: Simptome cotidiene
B: Exacerbri care pot influena activitatea i somnul
C: Frecvent simptome de astm nocturn
D: Utilizarea zilnic de B2 agoniti inhalator cu durat scurt de aciune
E: PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise, cu variabilitate >-30%
Vezi raspuns

47. [ALE10041] Msurarea acarienilor n praf se realizeaz prin: ()

A: teste multialergenice de depistaj
B: dozarea semicantitativ a guaninei
C: prick test
D: metoda ELISA cu anticorpi monoclonali
E: spirometrie
Vezi raspuns
48. [ALE10042] Rinita moderata spre severa prezinta urmatoarele manifestari : ()
A: somn perturbat
B: activitati sociale si de recreere normale
C: simptome jenante
D: simptome putin jenante
E: activitati scolare si de recreere perturbate
Vezi raspuns
49. [ALE10043] Rinita alergica intermitenta se caracterizeaza prin : ()
A: simptome >4 zile /sapt
B: simptome > 5 sapt
C: simptome <4 zile/sapt
D: simptome < 4 sapt
E: simptome > 4 sapt
Vezi raspuns
50. [ALE10044] Rinita alergica : ()
A: se dezvolta in general inspre 10-15 ani
B: nu exista ordine cronologica intre rinita si astm
C: astmul si rinita pot sa apara simultan
D: exista ordine cronologica intre rinita si astm
E: uneori astmul precede rinita
51. [ALE10045] Despre rinita alergica sunt adevarate urmatoarele : ()
A: rinita sezoniera este datorata mai ales polenului
B: rinita peranuala este datorata alergenilor domestici
C: rinitele alergice sezoniere afecteaza 5-6% din copii
D: exista ordine cronologica intre rinita si astm
E: rinitele alergice sunt clasificate in persistente si intermitente
Vezi raspuns
52. [ALE10047] Diagnosticul de astm se pune prin : ()
A: prin anamneza : episoade recidivante de wheezing, tuse ,dispnee si opresiune toracica
B: istoric de atopie personala sau familiala ( rinita sau dermatita atopica)
C: absenta simptomelor in momentul examenului exclude diagnosticul de astm
D: agravarea simptomelor in prezenta unor alergeni
E: agravarea simptomelor in prezenta unor factori iritanti sau cu ocazia unor eforturi
Vezi raspuns
53. [ALE10048] Testele multialergenice de depistaj, afirmatii adevarate: ()
A: dozarea IgE serice indreptate impotriva diferitilor alergeni fixati pe acelasi suport
B: raspuns global, calitativ
C: raspuns calitativ pozitiv sau negativ
D: permit confirmarea etiologiei alergice
E: permit confirmarea alergenului
Vezi raspuns
54. [ALE10049] Alegeti afirmatiile adevarate despre testele cutanate de depistare a alergiilor la adult: ()
A: tehnica cea mai utilizata este prick-testul
B: tehnica cea mai utilizata este Fadiatop
C: sunt sensibile si specifice
D: test pozitiv daca diametrul papulei este mai mare de 3 mm si mai mare cu 50% decat martorul pozitiv, citit la 15 minute
E: 20-30% din pacientii cu teste pozitive nu au simptome clinice
Vezi raspuns
55. [ALE10050] Urmatoarele afirmatii despre dozarea IgE serice specifice in alergiile respiratorii la adult sunt adevarate: ()
A: nu este utila decat atunci cand exista discordante intre examenul clinic si testele cutanate
B: nu este utila cand testele cutanate sunt irealizabile
C: este utila cand se indica o desensibilizare specifica
D: este inutila daca testele cutanate sunt negative
E: este inutila daca examenul clinic este putin evocator
Vezi raspuns

56. [ALE10052] Examenul fizic in cadrul astmului la adult arata: ()

A: semne ORL: cresterea secretiilor nazale, ingrosarea mucoasei nazale, sinuzita, rinita, polipi nazali
B: semne cutanate: dermatite atopice, eczeme, alergii
C: distensie toracica
D: raluri ronflante in timpul expiratiei fortate
E: raluri sibilante in timpul respiratiei normale sau prelungite
Vezi raspuns
57. [ALE10053] Semnele respiratorii de gravitate in cadrul astmului la adult sunt: ()
A: dificultatea de avorbi sau de a tusi
B: transpiratii
C: contractura muschilor intercostali
D: PaCO2 >=40 mmHg
E: respiratie paradoxala, pauze sau stop respirator
Vezi raspuns
58. [ALE10054] Examinarile complementare de realizat intr-o situatie de urgenta in cadrul astmului la adult sunt: ()
A: gazometrie arteriala (nu este necesara daca PEF >200 l/min sau PEF >40% decat cel teoretic)
B: ECG: anomaliile trebuie sa fi survenit recent si sa persiste pe trasee succesive
C: radiografie toracica: imediat
D: radiografie toracica: nu aduce informatii pertinente decat in 1-2% din crizele de astm
E: hemograma, hemoculturi in mod sistematic
Vezi raspuns
59. [ALE10055] Radiografia toracica este necesara in criza de astm la adult cand: ()
A: tabloul clinic este grav
B: se suspecteaza o complicatie
C: nu apare raspuns clar la tratament
D: exista febra asociata
E: exista istoric indelungat de astm
Vezi raspuns
60. [ALE10056] Astmul acut grav presupune: ()
A: clinic: detresa respiratorie, rezistenta la bronhodilatatoarele obisnuite
B: gazometric: criza severa cu normocapnie
C: gazometric: criza severa cu hipocapnie
D: functional: PEF < 40% din valoarea teoretica
E: obstructie majora a cailor aeriene
61. [ALE10058] Diagnosticul diferential al astmului la adult: ()
A: orice respiratie suieratoare este astm
B: corp strain endobronsic
C: insuficienta cardiaca
D: cancer bronsic
E: stenoza bronsiilor, compresia bronsica extrinseca
Vezi raspuns
62. [ALE10059] Diagnosticul de astm se stabileste cel mai adesea prin: ()
A: examen clinic
B: PFR
C: radiografie toracica
D: gazometrie
E: ecografie cardiaca
Vezi raspuns
63. [ALE10060] Urmatoarele afirmatii despre astmul supraacut sunt adevarate: ()
A: forma particulara a astmului acut grav marcat de o evolutie exploziva spre asfixie
B: afecteaza cu precadere femeile <30 ani
C: functie respiratorie de baza profund alterata
D: suprainfectia bronsica este frecvent incriminata
E: hipercapnie franca, acidoza extrema, tulburari majore de vigilenta (frecvent coma), anomalii cardiorespiratorii amenintatoare (cord
pulmonar acut, uneori soc franc, tulburari de ritm cardiac): ventilatia mecanica se impune fara intarziere
Vezi raspuns
64. [ALE10061] Tratamentul exacerbarii severe a astmului la adult presupune: ()
A: tratamentul simptomelor, eventualilor factori declansatori
B: corticoterapie orala 8-10 zile, 0.5-1 mg/kg/zi echivalent de prednispn, in majoritatea cazurilor, in ambulator
C: reducerea progresiva a corticoizilor orali pe cateva zile in caz de ameliorare lenta
D: kinetoterapie respiratori de drenaj in caz de obstructie bronsica majora
E: tratamentul de font se opreste pentru o perioada
Vezi raspuns

65. [ALE10062] Urmatoarele afirmatii despre beta2-agonistii folositi in astmul acut grav sunt adevarate: ()
A: nebulizari in doze puternice
B: timp de actiune foarte rapid (<5 minute): Salmeterol, Terbutalina 5 mg/2 ml
C: de nebulizat 15 min
D: de reinnoit la 20-30 min
E: Salbutamol
Vezi raspuns
66. [ALE10063] Tratamentul astmului acut grav include: ()
A: doze puternice de beta2-agonisti inhalator
B: oxigen nazal 5-6 l/min
C: corticoizi sistemici
D: anticolinergice iv
E: in unele cazuri, antibioterapie, hidratare abundenta (3 l/24h), aporturi potasice
Vezi raspuns
67. [ALE10064] Urmatoarele afirmatii despre antibioterapia in cadrul astmului acut grav sunt adevarate: ()
A: se face sistematic
B: daca se suspecteaza pneumopatie
C: daca se suspecteaza sinuzita
D: poate provoca reactii alergice
E: nu este necesara sistematic
Vezi raspuns
68. [ALE10065] In caz de astm acut grav evaluarea raspunsului terapeutic se face astfel: ()
A: inca de la prima nebulizare de bronhodilatatori
B: la 120 min de la inceprea tratamenutlui
C: la 4 ore
D: la o ora de la inceprea tratamentului
E: nu este necesara de la prima nebulizare
Vezi raspuns
69. [ALE10066] In caz de esec al tratamentului de prima intentie in astmul acut grav la adult, se procedeaza astfel: ()
A: beta2-mimetice intravenos
B: Salbutamol 0,1-0,2 mg/kg/min IVSE
C: se dubleaza la fiecare 30 minute in absenta ameliorarii pana la atingerea 2 mg/kg/min
D: monitorizare permanenta a TA si FC
E: in caz de esec: adrenalina IVSE, ventilatie mecanica ca ultim recurs
Vezi raspuns
70. [ALE10067] Dupa o spitalizare sau o consultatie de urgenta in cazul astmului la adult, atitudinea va fi urmatoarea: ()
A: corticoterapie orala de scurta durata: 0,5-1 mg/kg/zi prednison, 5-10 zile
B: corticoterapie inhalatorie in doze inalte pentru o perioada minima de 1-3 luni
C: corticoterapie inhalatorie in doze inalte chiar si pentru criza usoara
D: criza usoara (PEF >80% din valoare optima), care nu urmeaza dupa o perioada de astm instabil, nici a unui consum important de
beta2-agonisti, nu necesita corticoterapie inhalatorie in doze inalte
E: consultatie specializata la 3 luni
71. [ALE10068] Aprecierea rasunetului functional al astmului prin intermediul PFR se face astfel: ()
A: masurare VEMS, capacitatii vitale lente, capacitatii vitale fortate
B: sunt realizare la fiecare 3-6 luni
C: sunt masurate in lunile 1-3 in caz de modificare terapeutica
D: la 1 saptamana si la 2 luni de la oprirea corticcoterapiei orale de scurta durata
E: indicate in caz de agravare, in decursul unei spitalizari, inainde si dupa un program de recuperare
Vezi raspuns
72. [ALE10069] Tratamentul de fond al astmului persistent sever include: ()
A: corticoizi inhalatori in doze inalte
B: bronhodilatatori cu actiune prelungita
C: antileucotriene
D: conticoterapie orala pe termen scurt
E: omalizumab
Vezi raspuns
73. [ALE10070] Tratamentul de fond al astmului persistent moderat include: ()
A: corticosteroizi inhalatori in doze moderate-forte: 800-2000 micrograme/24h Beclometazona sau Budesonide
B: bronhodilatatori cu actiune prelungita: 50-100 micrograme/24h salmeterol
C: 100-400 micrograme/24h Fluticazona
D: 24-48 micrograme/24h Formoterol
E: corticoterapie orala
Vezi raspuns

74. [ALE10071] Tratamentul astmului intermitent include: ()

A: tratament de fond: corticoizi inhalatori in doze mici
B: bete2-agonisti inhalator cu durata scurta de actiune: inaintea unui efort sau expuneri
C: cromone
D: cromoglicat de sodiu
E: nedocromil sodic
Vezi raspuns
75. [ALE10072] Tratamentul de fond al astmului persistent usor include: ()
A: 2 prize zilnic de corticoizi inhalatori in doze mici-moderate
B: tratament alternativ cu antileucotriene
C: cromone inhalatorii
D: Budesonida 200-800 micrograme/24h
E: fluticazona 400-800 micrograme/24h
Vezi raspuns
76. [ALE10073] Astmul persistent moderat la adult se caracterizeaza prin: ()
A: simptome permanente
B: exacerbari care pot influenta activitatea si somnul
C: simptome de astm nocturn >1 data pe saptamana
D: utilizare zilnica de beta2 agonisti cu durata scurta de actiune
E: PEF sau VEMS <60%, cu variabilitate > 30%
Vezi raspuns
77. [ALE10074] Astmul intermitent la adult se caracterizeeaza prin: ()
A: simptome intermitente <1 data pe saptamana
B: simptome de astm nocturn >2 ori pe luna
C: intre crize fara simptome su functie respiratorie normala
D: PEF sau VEMS >=80%, variabilitate <20%
E: exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul
Vezi raspuns
78. [ALE10075] Exacerbarea usoara in astmul adultului se caracterizeaza astfel: ()
A: gestionata de catre pacient
B: necesita doar o crestere tranzitorie a consumului de beta2 agonisti cu actiune rapida
C: necesita doar o crestere de cateva ore a consumului de beta2 agonsiti cu actiune rapida
D: exacerbare gestionata de medicul de familie
E: exacerbare ce nu necesita masuri suplimentare
Vezi raspuns
79. [ALE10079] Tratamentul Rinitelor alergice este caracterizat prin ()
A: Se administreaz anticolinergice cu aciune local, dac primul tratamentul nu este eficient
B: Imunoterapia este rezervat polisensibilizailor
C: Evaluare la o lun dup nceperea tratamentului
D: Antihistaminice i corticoizi inhalatori la rinite persistente severe
E: Antihistaminice de prim intenie la rinite intermitente
Vezi raspuns
80. [ALE10080] Urmtoarele tipuri de mucegaiuri sunt alergeni, cu excepia ()
A: Dermatophagoides farinae
B: Blatella germanica
C: Botritis
D: Ficus benjamina
E: Alternaria alternata
81. [ALE10081] Despre prick-test urmtoarele sunt adevrate ()
A: Este pozitiv dac la 10 minute, diametrul papulei este de minim 2 mm
B: 10-20% dintre subiecii cu test cutanat pozitiv nu au simptome clinice
C: Determina eritem, edem si disestezii la 6 ore
D: Sunt teste specifice
E: Sunt teste sensibile
Vezi raspuns
82. [ALE10082] Rinita alergic este sugerat de ()
A: Hiperneutrofilie sanguin
B: IgE 159 UI/ml
C: Hiperbazofilie sanguin
D: IgE 160 UI/ml
E: Hipereozinofilie sanguin
Vezi raspuns
83. [ALE10083] n anamneza n rinitele alergice ()

A: Trebuie precizezat existena alcoolismului

B: Trebuie precizezat existena tabagismului
C: Trebuie precizat tipul lenjeriei de pat
D: Riscul alergic este de 40-60%, dac cei 2 prini sunt alergici
E: Riscul alergic este de 10-20%, dac unul din parini este alergic
Vezi raspuns
84. [ALE10087] In tratamentul de prima intentie a astmului acut grav cu 2agonisti inhalatorii, administrarea se face: ()
A: n doze moderate
B: ambulator
C: cu salmeterol sau tebutalin, nebulizare n 15 minute
D: rennoirea nebulizrilor se face la 20-30min
E: au timp de aciune rapid:<5 minute
Vezi raspuns
85. [ALE10088] Dupa orice criza de astm examinata la urgente: ()
A: spitalizarea este indicata daca PEF<60% din valoarea optima dupa tratamentul initial
B: intoarcerea la domiciliu este posibila daca PEF> 60% din valoarea optima
C: decizia de a spitaliza pacientul trebuie sa fie bazata pe durata si severitatea simptomelor, in cazul pacientilor cu raspuns incomplet la
tratament
D: pacientii cu raspuns incomplet sunt cei cu PEF intre 50-70%
E: spitalizarea este indicata daca PEF<50% din valoarea optima dupa tratamentul initial, evaluarea la 2 sau 3 ore
Vezi raspuns
86. [ALE10092] Principalele surse de alergeni la pisici sunt: (149)
A: blana
B: glandele sebacee
C: glandele sudoripare
D: glandele anale
E: saliva

Tuberculoza
1. [TBC10002] Medicament contraindicat n sarcin: (159)
A: Rifabutina
B: Rifampicina
C: Pirazinamida
D: Isoniazida
E: Etambutol
Vezi raspuns

2. [TBC10003] Care este medicamentul rezervat cazurilor bogate n bacili sau suspecte cu bacili rezisteni la copil? (159)
A: Etambutol
B: Rifabutina
C: Isoniazida
D: Pirazinamida
E: Rifampicina
Vezi raspuns
3. [TBC10007] La pacientul aflat sub tratament antituberculos, bilanul hepatic (monitorizarea transaminazelor) se face: (pag. 160)
A: La o sptmn dup iniierea tratamentului
B: La 15 zile dup iniierea tratamentului i apoi o dat pe lun pn la sfritul tratamentului
C: Trimestrial
D: O dat la 6 luni
E: Nu este necesar un bilan hepatic
Vezi raspuns
4. [TBC10008] Confirmarea prezenei bacilului Koch se realizeaz prin efectuarea de culturi pe mediul: (pag. 157)
A: Geloza simpl
B: Chapman
C: Sabouraud
D: Lwenstein-Jensen
E: Leifson
Vezi raspuns
5. [TBC10009] naintea instituirii tratamentului antituberculos cu Etambutol se efectueaz: (pag. 159)
A: Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor
B: Examen de urin
C: Audiogram
D: Identificarea unei eventuale sarcini
E: Examen neurologic
Vezi raspuns
6. [TBC10010] Tratamentul antituberculos se va administra: (pag. 159)
A: n trei prize, n timpul meselor
B: Dimineaa, jeun, la mare distan de mese
C: Dimineaa i seara, naintea meselor
D: Numai seara, nainte de culcare
E: La prnz, imediat dupa mas
Vezi raspuns
7. [TBC10016] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tuberculoza este fals ()
A: Agentul patogen este bacilul Koch
B: Calea de transmitere este aerian
C: Forma pulmonar este rar
D: Tratamentul const n asociere de antibiotice timp de mai mult de 6 luni
E: Este o boala contagioas
Vezi raspuns
8. [TBC10017] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tuberculoza pulmonar este fals ()
A: Transpiraii nocturne
B: Hemoptizii
C: Radiografia toracic evideniaz infiltrate, noduli, caverne ale lobilor superiori
D: Explorarea bacteriologic - examenul direct al BAAR
E: Confirmare prin cultur n mediul solid (Bactec)
Vezi raspuns
9. [TBC10018] Nu reprezint localizare extrapulmonar a tuberculozei ()
A: Ganglioni
B: Rinichi
C: Urogenital
D: Os
E: Miocard
Vezi raspuns
10. [TBC10024] Prezena bacililor acido-alcoolo-rezisteni la examenul direct se evideniaza prin: ()
A: Coloraia Mallory
B: Coloraia hematoxilina-eozina
C: Coloraia Ziehl-Nielsen
D: Coloraia Verhoeff
E: Coloraia nitrat de argint

11. [TBC10029] Doza de etambutol in quatriterapia antituberculoasa este de: ()

A: 5 mg/kg/zi
B: 25 mg/kg/zi
C: 20 mg/kg/zi
D: 1 mg/kg/zi
E: 12 mg/kg/zi
Vezi raspuns
12. [TBC10031] Conduita terapeutica pentru tuberculoza la copil cuprinde: (pag.159)
A: tratament zilnic timp de 9 luni
B: cuprinde trei faze
C: Etambutolul este rezervat cazurilor bogate in bacili sau suspecte cu bacili rezistenti
D: prima faza: asociere a 3 antibiotice - isoniazida, pirazidamida, etambutol
E: a doua faza: asocierea de pirazidamida cu etambutol
Vezi raspuns
13. [TBC10038] Multirezistenata la tratamentul antituberculos inseamna rezistenta cel putin la: ()
A: izoniazida
B: rifampicina
C: pirazinamida
D: etambutol
E: A si B
Vezi raspuns
14. [TBC10042] Referitor la tuberculoza miliar, este fals una din urmtoarele afirmaii ()
A: Reprezint diseminare hematogen a BK
B: Radiografia toracic pune diagnosticul pozitiv
C: Pe radiografia toracic: sindrom interstiial micronodular difuz i intens
D: Clinic: febr, alterarea rapid a strii generale, dispnee
E: Se impune necesitatea unui bilan de extensie
Vezi raspuns
15. [TBC10050] La creterea de 6 ori peste normal a transaminazelor n TBC, se poate proceda la urmatoarele cu exceptia (pag:160)
A: Reintroducerea pirazinamidei n doz mai mic, dup normalizare
B: Reintroducerea izoniazidei n doz mai mic, dup normalizare
C: Cutarea altor cauze de hepatit
D: Oprirea tratamentului pn la normalizare
E: Oprirea isoniazidei i a pirazinamidei pn la normalizare
Vezi raspuns
16. [TBC10051] Reprezint criterii de vindecare a TBC, cu excepia ()
A: Absena complicaiilor
B: Regresia semnelor radiologice reversibile
C: Dispariia semnelor clinice
D: Tratament corect de 6 luni
E: BK sensibil
Vezi raspuns
17. [TBC10052] Tratamentul TBC la pacienii cu HIV nu include ()
A: Pirazinamid
B: Rifabutin
C: Etambutol
D: Rifampicin
E: Isoniazid
Vezi raspuns
18. [TBC10053] Tratamentul TBC se ncepe dup urmtoarele investigaii, cu excepia ()
A: Bilirubin
B: LDH
C: HVB i HVC
D: HIV
E: Gamma GT
Vezi raspuns
19. [TBC10054] IDR este caracterizat, cu excepia ()
A: Citire 1 de 6mm i citire 2 de 10 mm nu nseamn viraj
B: Citire 1 de 4mm i citire 2 de 10 mm nseamn viraj
C: Citire 1 de 7mm i citire 2 de 18 mm nseamn viraj
D: Pozitiv dac diametrul este peste 5mm
E: Se injecteaza pe faa anterioar a braului
Vezi raspuns

20. [TBC10055] TBC extrapulmonare pot fi, cu excepia ()

A: Hepatosplenic
B: Renal
C: Osoas
D: Ganglionara
E: Niciuna. Toate organele pot fi afectate.
21. [TBC10056] TBC miliar se manifest, cu excepia ()
A: Tuse prelungit
B: Stare grav
C: Dispnee
D: Alterare rapid a strii generale
E: Febr
Vezi raspuns
22. [TBC10004] Tuberculoza pulmonar comun se manifest prin: (157)
A: febr
B: subfebrilitate
C: transpiraii nocturne
D: hemoptizie
E: tuse prelungite
Vezi raspuns
23. [TBC10005] Tuberculoza miliar se manifest prin: (157)
A: alterarea rapid a strii generale
B: alterarea strii generale
C: febr
D: subfebrilitate
E: dispnee pentru forma evoluat
Vezi raspuns
24. [TBC10011] n tratamentul antituberculos administrat adultului se regasesc urmtoarele preparate: (pag. 159)
A: Etambutolul
B: Pirazinamida
C: Acidul clavulanic
D: Metronidazolul
E: Rifampicina
Vezi raspuns
25. [TBC10012] Tuberculoza pulmonar comun prezint urmtoarele caracteristici: (pag. 157)
A: Debut brusc, cu febr nalt, dispnee, tahicardie, dureri toracice
B: Subfebriliti, transpiraii nocturne, tuse persistent
C: Episoade de wheezing, opresiune toracic i tuse
D: Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracic
E: Opacitate parenchimatoas unic, sistematizat, cu bronhogram aeric la radiografia toracic
Vezi raspuns
26. [TBC10013] n privina tratamentului antituberculos al unei femei nsarcinate, urmtoarele afirmaii sunt adevarate: (pag. 159)
A: Pirazinamida este contraindicat
B: Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Pirazinamid timp de 9 luni
C: Etambutolul este contraindicat
D: Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Etambutol 3 luni, urmat de 6 luni cu IHN + Rifampicin, fr Etambutol
E: Durata total a tratamentului este de 9 luni
Vezi raspuns
27. [TBC10014] Urmrirea pacientului aflat sub tratament antituberculos are ca obiective: (pag. 159)
A: Vindecarea pacientului
B: Evitarea rspndirii bolii de ctre un pacient tratat neadecvat
C: Dezvoltarea rezistenei la medicamentele antituberculoase
D: Supravegherea pacientului pn la finalul bolii
E: Documentarea sfritului tratamentului
Vezi raspuns
28. [TBC10015] Tuberculoza miliar prezint urmatoarele caracteristici: (pag. 157)
A: Alterarea rapid a strii generale
B: Dispnee posibil pentru forma evoluat
C: Sindrom interstiial micronodular difuz i intens la radiografia toracic
D: BK adesea prezent la examenul direct microscopic
E: Histologic: granulom epitelioid i giganto-celular cu necroz cazeoas
Vezi raspuns

29. [TBC10019] Bilanul biologic naintea instituirii tratamentului tuberculostatic cuprinde ()

A: Serologie VHB, VHC
B: Serologie HIV
C: Hemoleucogram
D: Transaminaze, fosfataz alcalin, gama GT
E: Anticorpi antifosfolipidici
Vezi raspuns
30. [TBC10020] Cvadriterapia antituberculoas cuprinde urmtoarele, cu excepia ()
A: Procainamida
B: Izoniazida
C: Pirazinamida
D: Esmolol
E: Rifampicin
31. [TBC10021] Urmtoarele afirmaii sunt false, cu excepia ()
A: Faza de contagiozitate maxim persist 1-3 sptmni dup instituirea tratamentului
B: Izolarea pacientului este obligatorie n caz de afectare pulmonar
C: Pirazinamida are efecte teratogene
D: La copil, tratamentul cu etambutol este obligatoriu
E: La pacientul cu HIV n tratament se nlocuiete rifampicina cu rifabutina
Vezi raspuns
32. [TBC10022] Monitorizarea terapiei tuberculostatice implic ()
A: Bilan hepatic la 15 zile dup iniierea tratamentului
B: Rx toracic n a 2 a lun de tratament
C: Examen bacteriologic ntre a 10 a i a 15 a zi de tratament
D: Bilan hepatic o dat la 2 luni
E: n caz de citoliz > 5 ori normalul se va opri izoniazida
Vezi raspuns
33. [TBC10023] Localizarea tuberculozei extrapulmonare cuprinde (pag.157-158)
A: Pericardit
B: Meningit
C: Afectare hepatic
D: Afectare splenic
E: Boala Von Hippel-Lindau
Vezi raspuns
34. [TBC10026] Educaia terapeutic a pacientului cu boal tuberculoas vizeaz: ()
A: natura i durata tratamentului
B: necesitatea supravegherii subiecilor contaci
C: modaliti de administrare al tratamentului
D: necesitatea respectrii tratamentului
E: documentarea sfritului tratamentului
Vezi raspuns
35. [TBC10027] Monitorizarea bacteriologica la bolnavul cu tuberculoza se realizeaza: ()
A: la 18 luni de la debutul tratamentului
B: la 10-15 zile de la initierea tratamentului, la bolnavii cu examen microscopic negativ
C: la finalul tratamentului
D: la 2 luni de la debutul tratamentului
E: la 6 luni de la debutul tratamentului
Vezi raspuns
36. [TBC10028] in cazul tratamentului cu etambutol in tuberculoza este necesar control oftalmologic: ()
A: in a doua luna de tratament
B: doar la femeile insarcinate
C: din doua in doua luni in cazul prelungirii tratamentului
D: inainte de instituirea tratamentului
E: doar la copil
Vezi raspuns
37. [TBC10030] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: (pag:157-160)
A: un viraj tuberculinic este definit ca o crestere a diametrului IDR la tuberculina intre doua teste realizate la interval de 6 luni
B: IDr la tuberculina este pozitiv la 24 de ore daca diametrul transversal al induratiei este > 5mm
C: in caz de crestere a transaminzelor >6N se va opri tratamentul antituberculos pana la normalizarea transaminazelor
D: radiografia toracica la bolnavul tuberculos este indicata doar la debutul si finalul tratamentului
E: in tuberculoza miliara se impune necesitatea unui bilant de extensie
Vezi raspuns
38. [TBC10032] Este adevarat despre quadritarapie antituberculoasa prescrisa adultului: (pag.159)

A: Izoniazida se administreaza in doze de 25mg/kg/zi

B: Pirazidamida in doza de 25mg/kg/zi fara a se depasi 2000mg/zi
C: Pirazidamida in doza de 50mg/kg/zi fara a se depasi 4000mg/zi
D: Etambutol in doza de 20mg/kg/zi
E: Rifampicina in doza de 35mg/kg/zi fara a se depasi 2000mg/zi
Vezi raspuns
39. [TBC10033] Bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului pentru tuberculoza include: ()
A: hemograma
B: transaminaze, bilirubinam fosfataze alcaline, gama GT
C: creatininemie, natremie, uricemie,
D: serologie HIV, hepatite B si C: propuse sistematic
E: nu este necesar la copil
Vezi raspuns
40. [TBC10034] Monitorizarea bacteriologica a pacientului cu tuberculoza se face astfel: ()
A: intre a 10-a si a 15-a zi de tratament, la pacientul cu examen microscopic pozitiv
B: la 2 luni
C: la 6 luni
D: in fiecare luna
E: doar la inceput
41. [TBC10035] Radiografia toracica la pacientul tuberculos se va face astfel: ()
A: in a doua luna de tratament
B: la 4 luni
C: la 6 luni
D: la finalul tratamentului
E: la 18 luni de la debutul tratamentului
Vezi raspuns
42. [TBC10036] Monitorizarea clinica a pacientului tuberculos: ()
A: la 10-15 zile dupa initierea tratamentului
B: la 1, 2 , 4 luni
C: la 6, 9, 12 luni
D: la 18 luni
E: in fiecare luna
Vezi raspuns
43. [TBC10037] Bilantul hepatic in cadrul monitorizarii pacientului tuberculos se face astfel: ()
A: la 15 zile de la initierea tratamentului
B: o data pe luna pana la sfarsitul tratamentului
C: se va creste frecventa in caz de citoliza >6N
D: la 18 luni
E: doar la debutul si sfarsitul tratamentului
Vezi raspuns
44. [TBC10039] Forma bacilifera de tuberculoza pulmonara presupune prezenta la examenul direct a bacililor acid-alcool rezistenti din: ()
A: expectorat in 3 zile succesive
B: tubaj gastric matinal
C: aspirat prin fibrobronhoscopie
D: drenajul pleural
E: biopsie transbronsica
Vezi raspuns
45. [TBC10040] Confirmarea tuberculozei prin cultura se face pe urmatoarele medii: ()
A: mediu solid Lowenstein-Jensen
B: mediu lichid Bactec
C: pe mediu solid in 9-16 zile
D: pe mediu lichid in 3-4 saptamani
E: Agar-Agar
Vezi raspuns
46. [TBC10041] Urmatoarele sunt forme de tuberculoza pulmonara: ()
A: comuna: cea mai frecventa
B: miliara
C: pneumonia tuberculoasa
D: SDRA: exceptional
E: pleurezie
Vezi raspuns
47. [TBC10043] n tratamentul TBC, monitorizarea bacteriologic este caracterizat de ()
A: Se indic dac examenul microscopic este negativ

B: Se realizeaz la ase luni

C: Se realizeaz la dou luni
D: Se realizeaz ntre a 10-a i a 15-a zi de tratament
E: Nu este necesar
Vezi raspuns
48. [TBC10044] Femeia nsrcinat diagnosticat cu TBC se trateaz cu ()
A: Pirazinamid
B: Etambutol
C: Rifabutin
D: Rifampicin
E: Isoniazid
Vezi raspuns
49. [TBC10045] Izolare respiratorie din TBC este necesar n cazul afectrii ()
A: Meningeal
B: Laringian
C: Bronic
D: Pulmonar
E: Pleuretic
Vezi raspuns
50. [TBC10046] Instituirea tratamentului TBC se realizeaz dup msurarea ()
A: Kaliemiei
B: Natriemiei
C: LDH
D: Gamma GT
E: Bilirubinei
51. [TBC10048] Radiografia toracic n tuberculoza miliar este caracterizat de ()
A: Revrsat pleural
B: Caverne
C: Sindrom interstiial micronodular difuz i intens
D: Nodul sub 3 mm
E: Infiltrate
Vezi raspuns
52. [TBC10049] TBC se manifest prin infiltrate, noduli i caverne n urmtoarele zone (pg. 157)
A: Segm. apicale ale lobilor superiori
B: Segm. bazale ale lobilor inferiori
C: Segm. apicale ale lobilor inferiori
D: Lobii medii
E: Lobii superiori
Infeciile bronhopulmonare la adult
1. [IBA10004] Durata tratamentului antibiotic ntr-o pneumonie necomplicat este: (pag. 171)
A: 3 zile
B: 3-5 zile
C: 7-14 zile
D: 21 zile
E: 90 zile
Vezi raspuns
2. [IBA10005] Proba funcional respiratorie (PFR) ntr-o pneumopatie interstiial difuz arat: (pag. 190)
A: Creterea capacitii pulmonare totale (CPT)
B: Creterea raportului DLCO/VA
C: Scderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV)
D: Disfuncie ventilatorie restrictiv
E: Disfuncie ventilatorie obstructiv
Vezi raspuns
3. [IBA10006] ntr-o pneumopatie alveolar tratat la domiciliu, antibioticul de prim intenie este: (pag. 171)
A: Amoxicilina
B: Ciprofloxacina
C: Rifampicina
D: Ceftriaxona
E: Levofloxacina
Vezi raspuns
4. [IBA10007] ntr-o pneumopatie franc lobar acut cu pneumococ se constat c: (pag. 172)
A: Debutul este insidios

B: Exista subfebr
C: Apare hipersonoritate la percuie
D: La auscultaie: raluri crepitante sau suflu tubar
E: Radiologic: opaciti alveolare vagi, confluente, nesistematizate, uneori bilaterale
Vezi raspuns
5. [IBA10008] ntr-o fibroz pulmonar primitiv: (pag. 191)
A: Debutul este brusc, cu tuse i expectoraie mucopurulent
B: Apar frecvent semne extrarespiratorii
C: Vrsta medie de apariie este de 20 de ani
D: Evoluia este favorabil, spre vindecare
E: Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolit cu PNN frecvent cu eozinofile
Vezi raspuns
6. [IBA10014] Legat de pneumonia la adult, urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu excepia ()
A: Nu prezint risc vital
B: Prezint sindrom de condensare
C: AV>100/min
D: Raluri crepitante
E: Febr>37.8
Vezi raspuns
7. [IBA10015] n pneumonie, Rx toracic poate releva urmtoarele, cu excepia ()
A: Opaciti n focare multiple
B: Opaciti interstiiale difuze
C: Opacitate parechimatoas cu bronhogram aeric
D: Imagine cavitar
E: Opacitate parenchimatoas unic
Vezi raspuns
8. [IBA10016] Nu reprezint criterii de spitalizare n pneumonie ()
A: Afectarea mai multor lobi
B: Revrsat pleural
C: Presiunea arterial CO2<50mmHg
D: Trombocitopenie
E: Insuficien renal
Vezi raspuns
9. [IBA10017] Scorul CRB65 cuprinde urmtoarele, cu excepia ()
A: TA sistolic < 90 mmHg
B: Frecvena respiratorie > 30/min
C: TA diastolic < 50 mmHg
D: Confuzie
E: Vrsta > 65 ani
Vezi raspuns
10. [IBA10029] n pneumopatia interstiial difuz Rx toracic relev: ()
A: Imagini chistice care predomin n lobii superiori
B: Opaciti lineare care deseneaz o reea cu ochiuri mici
C: La debut, aspect de sticl mat
D: Distribuie peribronic predominant
E: Nici una
11. [IBA10030] Alveolita cu neutrofile apare n ()
A: Lupus
B: Sdr.Sjogren
C: Sclerodermie
D: Histiocitoz X
E: Nici una
Vezi raspuns
12. [IBA10031] Imaginea specific de histiocitoz X la CT toracic este de ()
A: Opaciti lineare
B: Imagini chistice care predomin n lobii superiori
C: Imagini reticulonodulare
D: Distribuie peribronic
E: Nici una
Vezi raspuns
13. [IBA10047] Radiografia toracica prezinta urmatoare indicatii in cazul unui pacient febril cu brosita cronica si BOC: (175)
A: Nu prezinta indicatii
B: pentru exluderea unui cancer

C: chiar de la prima concultatie in caz de febra asociata unei dureri toracie sau unor raluri crepitante
D: mereu in cadrul reevaluarii
E: daca prezinta antecedente de pneumonie bacteriana severa
Vezi raspuns
14. [IBA10091] Complicatiile pneumoniei lobare acute cu pneumococ sunt cu exceptia? (172)
A: meningite,
B: otite
C: artrite
D: sinuzite
E: pericardite
Vezi raspuns
15. [IBA10093] In caz de pneumopatie alveolo-interstitiala cu evolutie cronica mai mult de o luna, febril si afectare pleurala poate fi vorba
despre: (173)
A: tumora BK
B: R.equi
C: Nocardia
D: Kaposi
E: MAI
Vezi raspuns
16. [IBA10116] Pneumopatia nosocomial cu BGN este caracterizat de ()
A: Grea
B: Tuse seac
C: Opacitate alveolar sistematizat
D: Opaciti interstiiale bilaterale
E: Debut brutal
Vezi raspuns
17. [IBA10117] Pneumopatia nosocomial cu stafilococ este caracterizat de, cu excepia ()
A: Terapie cu vancomicin i fosfomicin
B: Terapie cu exacilin + fluorochinolon
C: Evolutie posibil cu piopneumotorace
D: Sput ruginoas
E: Debut subacut
Vezi raspuns
18. [IBA10118] Penumopatia cu anaerobi este cel mai adesea caracterizat de ()
A: Tratament cu macrolide
B: Diagnostic prin imunofluorescenta direct din expectoraii
C: Anemie hemolitic
D: Halen fetid
E: Opaciti alveolare confluente pe Rx
Vezi raspuns
19. [IBA10119] Pneumopatia cu Mycoplasma pneumoniae este marcat de, cu excepia ()
A: Tratament cu penicilina G
B: Test Coombs direct pozitiv
C: Opaciti interstiiale bilaterale (radiografie)
D: Rinofaringit
E: Debut progresiv
Vezi raspuns
20. [IBA10120] Pneumopatia franc lobar acut cu pneumococ este caracterizat de ()
A: Tratament cu macrolide
B: Semne extrarespiratorii digestive i neurologice
C: Opacitate alveolar sistematizat
D: Tuse seac
E: Debut rapid progresiv
21. [IBA10121] Infeciilor bronhopulmonare la spital sunt cauzate frecvente de, cu excepia ()
A: Moraxella catarrhalis
B: Chlamidia pneumoniae
C: Haemofilus influenzae
D: M. pneumoniae
E: S. pneumoniae
Vezi raspuns
22. [IBA10122] Infeciile bronhopulmonare cu pneumococ sunt indicate de, cu excepia ()
A: Febra crescut
B: Afectare bilateral

C: Hiperleucocitoz cu polinucleare neutrofile

D: Junghi toracic
E: Debut brutal
Vezi raspuns
23. [IBA10123] Internarea la ATI se face dac ()
A: Leucopenie < 4000 GB/ml
B: Hb < 9 g/dl
C: PaO2/FiO2 < 250 mmHg
D: PaCO2 > 50 mmHg
E: PaO2 < 60 mmHg
Vezi raspuns
24. [IBA10124] n infectiile bronhopulmonare este necesar internarea dac, cu excepia ()
A: Stare de confuzie
B: TA > 140/90
C: Cianoz
D: T < 35 grade
E: Frecven cardiac > 125/min
Vezi raspuns
25. [IBA10125] n infeciile bronhopulmonare, reprezint factor de risc de mortalitate, cu excepia ()
A: Afectare renal
B: Drepanocitoza homozigot
C: BPOC
D: Vrsta > 65 ani
E: Diabet zaharat
Vezi raspuns
26. [IBA10126] La radiografia toracic urmtoarele tipuri de opacitate indic pneumopatie, cu excepia ()
A: interstiiale difuze
B: interstiiale
C: n focare multiple
D: parenchimatoas difuz
E: parenchimatoas unic
Vezi raspuns
27. [IBA10128] Complicatiile in pneumopatia franca lobara acuta cu pneumococ nu includ: (172)
A: meningite, pericardite, otite, artrite
B: SDRA
C: hiponatremie moderata
D: soc septic, CIVD
E: pleurezie purulenta
Vezi raspuns
28. [IBA10134] Diagnosticul pneumopatiei la adult este confirmat prin: (169)
A: anomalii auscultatorii (raluri crepitante localizate)
B: radiografie toracica in expir profund
C: sistematic prin hemoculturi si fibroscopie bronsica pentru recoltare protejata la distanta sau LBA
D: examinari biologice si radiografice
E: radiografie toracica (fata si profil)
Vezi raspuns
29. [IBA10138] Tratamentul pneumopatiei cu Mycoplasma pneumoniae NU include: (172)
A: pristinamicina
B: macrolide
C: amoxicilina/acid clavulanic
D: fluoroquinolone
E: cicline
Vezi raspuns
30. [IBA10140] Histiocitoza X pe CT toracic NU prezinta: (190, 192)
A: afectare difuza, cu respectarea varfurilor si fundurilor de sac
B: chiste mici predominante in lobii superiori
C: plamani de dantela
D: condensare alveiolara cu micronoduli
E: sticla mata
31. [IBA10142] Diagnosticul de pneumopatie este suspectat in prezenta urmatoarelor semne functionale, cu exceptia: (169)
A: tuse
B: expectoratie
C: crepitante

D: dispnee
E: dureri toracice
Vezi raspuns
32. [IBA10143] Tratamentul de prima intentie in pneumopatiile la domiciliu este: (171)
A: Amoxicilina 1g/8h
B: Amoxicilina/acid clavulanic 1g/8h
C: Amoxicilina 3g/8h, 3 prize per os
D: Amoxicilina 3g/zi, 3 prize per os
E: Amoxicilina 3g/zi, i.v.
Vezi raspuns
33. [IBA10145] Azbestoza prezinta tomodensitometric leziuni predominant la nivelul: (190)
A: regiunii medii
B: regiunii medii si superioare
C: difuz
D: bazelor
E: bazelor si regiunii medii
Vezi raspuns
34. [IBA10002] Criteriile clinice ale triadei Anthonisen sunt: (pag.175)
A: cresterea volumului expectoratiei
B: accentuarea desenului bronhoalveolar
C: cresterea purulentei expectoratiei
D: accentuarea polipneei
E: accentuarea dispneei
Vezi raspuns
35. [IBA10003] Printre principalele cauze ale pneumopatiilor interstitiale difuze se numara: (pag.191)
A: edemul pulmonar acut
B: sarcoidoza
C: fibroza pulmonara primitiva
D: colagenoze
E: fibroza chistica
Vezi raspuns
36. [IBA10009] Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie este recomandat n prezena unor semne de gravitate imediat: (pag. 170)
A: Confuzie
B: Frecvena cardiac > 125/min.
C: Roea la nivelul pomeilor
D: Temperatura de 37-38 C
E: Presiune arterial < 90/60 mmHg
Vezi raspuns
37. [IBA10010] Printre criteriile biologice i radiologice de spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se numar: (pag. 170)
A: Leucopenia (< 4000 GB/ml)
B: Anemia (hemoglobina < 9 g/dl)
C: Insuficiena renal (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l, creatinina > 12 mg/l)
D: PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg
E: Cavitate pe radiografia toracic
Vezi raspuns
38. [IBA10011] Legioneloza pulmonar prezint urmatorul tablou tipic: (pag. 172)
A: Debut lent, insidios, cu subfebr
B: Tuse cu expectoraie mucopurulent
C: Apar semne neurologice (confuzie, agitaie, cefalee)
D: Oligurie
E: Radiografie: opaciti interstiiale neconfluente, unilaterale
Vezi raspuns
39. [IBA10012] Tabloul tipic ntr-o pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae cuprinde: (pag. 172)
A: Debut brusc, cu febr ridicat, cu frisoane repetate
B: Tuse seac, tenace
C: Anemie hemolitic cu aglutinine la rece (test Coombs direct pozitiv)
D: Radiografie: opaciti interstiiale bilaterale
E: Tratament: cefalosporine de a treia generaie, 5-7 zile
Vezi raspuns
40. [IBA10013] Histiocitoza langerhansian (histiocitoza X) prezint urmatoarele caracteristici: (pag. 192)
A: Afecteaz subiecii ntre 20-40 de ani care consum cantiti importante de tutun
B: Prezint tuse, dispnee de efort, febr, pierdere n greutate

C: Aspect CT toracic: mici caviti chistice care conflueaz i realizeaz un aspect de fagure de miere
D: Biopsiile transbronice sunt eficiente n confirmarea diagnosticului
E: Tratament: oprirea fumatului, eventual corticoterapie oral
41. [IBA10018] Care dintre urmtoarele elemente recomand spitalizarea n infeciile bronhopulmonare ()
A: Frecvena cardiac>100/min
B: Temperatura<35
C: Temperatura>40
D: Cianoz
E: TA>90/60 mmHg
Vezi raspuns
42. [IBA10019] Reprezint indicaie de spitalizare n secia de ATI ()
A: TA sistolic < 90 mmHg
B: Alte afectri organice severe
C: Debit urinar > 20 mL/or
D: Acidoz sever
E: TA diastolic < 50 mmHg
Vezi raspuns
43. [IBA10020] Care dintre urmtoarele elemente sunt n favoarea pneumoniei cu pneumococ ()
A: Contextul "situaiei de risc"
B: Junghi toracic
C: Prezena unor semne extratoracice
D: Leucocitoz cu neutrofilie
E: Opacitate alveolar sistematizat
Vezi raspuns
44. [IBA10022] Care sunt agenii patogeni cel mai frecvent ntlnii n pneumonia comunitar ()
A: Moraxella catarrhalis
B: Klebsiela pneumoniae
C: Haemophylus influenzae
D: Stafilococul auriu
E: Mycoplasma pneumoniae
Vezi raspuns
45. [IBA10023] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul antibiotic sunt adevrate? ()
A: 21 zile pentru pneumonia cu L.Pneumophyla
B: 10-14 zile pentru stafilococcus aureus
C: 21 zile pentru pneumonia sever
D: n caz de abces pulmonar: amoxicilin 1 g la 8 h + acid clavulanic
E: Evaluarea rspunsului terapeutic dup 24-48 h
Vezi raspuns
46. [IBA10024] Care dintre urmtoarele sunt caracteristice pneumoniei cu pneumococ ()
A: Tratament cu amoxicilin
B: Tuse seac
C: Sindrom de condensare
D: Hiponatremie moderat
E: Sindrom inflamator (CRP>200mg/L)
Vezi raspuns
47. [IBA10025] Care dintre urmtoarele sunt caracterisitce pneumoniei cu anaerobi ()
A: Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile
B: Hiponatremie
C: Eradicarea focarelor infecioase
D: Hemoculturi frecvent negative
E: Excavaie cu nivel hidroaeric
Vezi raspuns
48. [IBA10026] Care dintre urmtoarele elemente sunt adevrate despre pneumoniile nozocomiale? ()
A: Mortalitate 20-50%
B: Sunt favorizate de vrsta naintat
C: Semnele apar dup 72 h de spitalizare
D: Sepsisul este factor favorizant
E: Imobilizarea este factor favorizant
Vezi raspuns
49. [IBA10027] Care dintre urmtoarele informaii privind bronita acut sunt adevrate? ()
A: Nu este frecvent
B: Este favorizat de poluarea domestic
C: Se efectueaz obligatoriu examen citobacteriologic al sputei

D: Tusea poate persista chiar luni

E: Rx toracic este gold standard
Vezi raspuns
50. [IBA10032] Printre medicamentle cauzatoare de pneumopatie interstiial difuz sunt (pg. 189, 192)
A: Srurile de aur
B: Amiodarona
C: Beta blocante
D: Ciprofloxacin
E: Acid nalidixic
51. [IBA10033] Infeciile acute comunitare cauzatoare de pneumopatie interstiial difuz sunt ()
A: Rujeola
B: Micoplasma pneumoniae
C: Stafilococ auriu
D: Streptococ pneumoniae
E: Chlamidiae
Vezi raspuns
52. [IBA10034] Fibroza pulmonar primitiv se caracterizeaz prin (pg. 190)
A: LBA: alveolit cu eozinofile
B: Aspect de fagure de miere la CT torace
C: Corticoterapie
D: Vrsta medie de debut 60 ani
E: Hipocratism digital
Vezi raspuns
53. [IBA10035] Alveolita cu eozinofile apare n ()
A: Sarcoidoza
B: Histiocitoza X
C: Sclerodermie
D: Pneumopatie medicamentoas
E: Poliartrita reumatoid
Vezi raspuns
54. [IBA10037] Despre faza productiv a bronitei acute se poate afirma: ()
A: dureaz aproximativ 4-5 zile
B: la auscultaie sunt prezente raluri sibilante
C: la auscultaie sunt prezente raluri ronflante i umede
D: este mai scurt la fumatori
E: tuse cu sput mucopurulent
Vezi raspuns
55. [IBA10038] Factori de risc de mortalitate in infectii bronhopulmonare sunt: (pag.169)
A: BPOC
B: varsta <40 ani
C: drepanocitoza homozigota
D: viata institutionalizata
E: diabet zaharat echilibrat
Vezi raspuns
56. [IBA10039] Tabloul pneumoniei cu pneumococ cuprinde: (pag.172)
A: herpes nazo-labial
B: debut insidios
C: tuse seaca
D: roseata la nivelul pometilor
E: Rx: opacitati interstitiale
Vezi raspuns
57. [IBA10040] Legioneloza pulmonara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: (pag.172)
A: tuse seaca
B: diagnostic: imunofluorescenta directa din expectoratii
C: testul Coombs direct pozitiv
D: frecventa hiperreactivitatii bronsice reziduale
E: serologie=Dg retrospectiv cel mai frecvent
Vezi raspuns
58. [IBA10041] Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae se caracterizeaza prin: (pag.172)
A: frisoane frecvente
B: debut brutal cu febra crescuta
C: tratament = macrolide timp de 10-14 zile
D: Rx: opacitati interstitiale bilaterale

E: Rx: excavatie cu nivel hidroaeric

Vezi raspuns
59. [IBA10042] Pneumopatia nosocomiala cu BGN se caracterizeaza prin: (pag. 174)
A: Rx: aspect de plaman alb bilateral
B: febra, sputa purulenta uneori hemoptoica
C: debut uneori brutal, cu semne de septicemie
D: tratament: peniclina G i.v. sau amoxicilina + acid clavulanic timp de 4-6 spt.
E: tratament: bi-antibioterapie i.v. adaptata antibiogramei
Vezi raspuns
60. [IBA10043] PFR (probele funtionale respiratorii) in pneumoniile interstitiale difuze se caracterizeaza astfel: (pag 190)
A: cresterea CPT
B: raport VEMS/CV mult scazut
C: diminuarea raportului DLCO/VA (tulburare de difuzare)
D: disfunctie ventilatorie obstructiva
E: disfunctie ventilatorie restrictiva
61. [IBA10044] Alveolita cu neutrofile se regaseste in urmatoarele entitati patologice: (pag. 191)
A: Sclerodermie
B: Histiocitoza X
C: Sarcoidoza
D: Azbestoza
E: Poliartrita reumatorida
Vezi raspuns
62. [IBA10045] Pneumopatiile medicamentoase sunt cauzate de urmatoarele medicamente: (pag.192)
A: saruri de cupru
B: amiodarona
C: pirazidamida
D: nitrofurantoina
E: bleomicina
Vezi raspuns
63. [IBA10046] Fibroza pulmonara primitiva se caracterizeaza prin: (pag.191)
A: debut brutal, cu febra mare si frisoane frecvente
B: LBA: alveolita cu PMN frecvent cu eozinofile
C: hipocratism digital
D: Rx: calcefieri pleurale frecvente
E: exista rar semne extrarespiratorii
Vezi raspuns
64. [IBA10048] Germeni rar intalniti in pneumopatiile la domiciliu sunt: ()
A: Staphilococcus aureus
B: Legionella Pneumofila
C: Moraxella catarrhalis
D: bacili gram negativi
E: Haemophilus influenzae
Vezi raspuns
65. [IBA10049] Factorii de risc de mortalitate la pacientii cu infectii bronhopulmonare sunt: ()
A: AVC sau AIT
B: insuficienta renala cronica sau cresterea creatininemiei
C: ciroza hepatic sau alta hepatopatie cronica
D: corticoterapie pe cale generala sau tratament imunosupresor in ultimele 6 luni
E: chimioterapie in ultimul an, SIDA, casexie
Vezi raspuns
66. [IBA10050] Semnele de gravitate imediata in pneumopatia adultului sunt: ()
A: confuzie
B: frecventa cardiaca >=125/min, temperatura <35 sau >=40, frecventa respiratori >=30/min
C: cianoza
D: presiune arteriala <90/60 mmHg
E: tulburari ale functiilor superioare
Vezi raspuns
67. [IBA10051] Criterii biologice si radiologice de spitalizare a adultului cu pneumopatie sunt: ()
A: creatinina >12 mg/l
B: uree >0,5 g/l
C: PaO2 <60 mmHg, PCO2 >50 mmHg in aer ambiant
D: scaderea timpului de trombina, cresterea timpului de protrombina
E: afectarea mai multor lobi, revarsat pleural, cavitate

Vezi raspuns
68. [IBA10052] Elemente in favoarea pneumopatiei cu bacterii atipice la adult sunt: ()
A: context epidemic
B: debut progresiv in 2-3 zile
C: debut brutal
D: febra inalta
E: stare de rau general
Vezi raspuns
69. [IBA10053] Tabloul clinic evocator pentru pneumonia cu Legionella la adult include: ()
A: alura severa, adesea afectare bilaterala
B: debut progresiv
C: debut brutal
D: fara semne ORL
E: puls disociat
Vezi raspuns
70. [IBA10054] Legioneloza la adult include urmatoarele semne extratoracice: ()
A: dureri abdominale, varsaturi, diaree
B: confuzie
C: cefalee
D: mialgii
E: semne ORL
71. [IBA10056] La pacientii internati in sectia de terapie intensiva, germenii cei mai frecventi implicati in pneumoniile severe sunt: ()
A: S. pneumoniae
B: S. aureus
C: L. pneumophila
D: BGN
E: anaerobi
Vezi raspuns
72. [IBA10057] Tratamentul pneumoniilor de spital la adult include: ()
A: amoxicilina + inhibitor de betalactamaze
B: cefotaxim 1g/8h
C: ceftriaxona 1 g/24h
D: fluorochinolone: ofloxacina, ciprofloxacina sau macrolide (eritrimicina iv 1g/6h)
E: +/- rifabutina iv 600 mg/12 ore
Vezi raspuns
73. [IBA10058] Tratamentul pneumoniei lobare acute cu pneumococ se face cu: ()
A: amoxicilina
B: macrolide
C: fluorochinolone
D: penicilina G
E: pristinamicina
Vezi raspuns
74. [IBA10059] Caracteristicile radiologice ale Legionelozei pulmonare sunt: ()
A: opacitate alveolara sistematizata
B: opacitati alveolare vagi
C: opacitati alveolare confluente, putin limitate, nesistematizate, uneori bilaterale
D: opacitati interstitiale
E: excavatie cu nivel hidroaeric
Vezi raspuns
75. [IBA10060] Tratamentul pneumoniei cu Mycoplasma pneumoniae la adult este: ()
A: macrolide, 10-14 zile
B: pristinamicina
C: fluorochinolone
D: cicline
E: amoxicilina
Vezi raspuns
76. [IBA10061] Diagnosticul pneumopatiei cu anaerobi la adult, afirmatii adevarate: ()
A: este uneori dificil
B: recoltare prin fibroscopie
C: recoltare prin punctie pleurala
D: serologie
E: este intotdeauna usor
Vezi raspuns

77. [IBA10062] Etiologia de evocat in cazul pneumopatiei la pacientul cu HIV este: ()

A: pneumococul
B: tuberculoza
C: bacilii gram negativi
D: toxoplasmoza pulmonara, frecventa
E: pneumopatia cu Rhodococcus equi, criptococoza pulmonara si pneumopatia cu CMV, sunt rare
Vezi raspuns
78. [IBA10063] In caz de pneumonie alveolara infiltrativa sau micronodulara, cu debut progresiv si cu febra, poate fi vorba de: ()
A: R. equi
B: nocardia
C: MAI
D: BK
E: Kaposi
Vezi raspuns
79. [IBA10064] In caz de opacitati sistematizate pe radiografie la adultul cu HIV, si debut brutal febril, exista posibilitatea de: ()
A: penumopatie bacteriana
B: R. equi
C: BK
D: Kaposi
E: in continuare se fac hemoculturi, brosaj bronsic
Vezi raspuns
80. [IBA10065] In caz de suspiciune de pneumocistoza la adultul cu HIV se fac urmatoarele examene complementare: ()
A: LBA
B: sputa indusa
C: expectoratie indusa
D: PL
E: hemoculturi
81. [IBA10066] Fundul de ochi, CT cranian, coprocultura, hemocultura, PL se fac la adultul cu HIV in caz de suspiciune de: ()
A: toxoplasmoza
B: criptococoza
C: CMV
D: MAI
E: kaposi
Vezi raspuns
82. [IBA10067] In caz de pneumopatie nosocomiala la adult, semnele apar obligatoriu dupa: ()
A: 48 de ore de spitalizare
B: 72 de ore pentru unii pacientii
C: 24 de ore de spitalizare
D: 1 ora de spitalizare
E: 48 de ore post externare
Vezi raspuns
83. [IBA10068] Factorii favorizanti ai pneumopatiilor nosocomiale la adult sunt: ()
A: tratament anti-H2
B: alimentatie prin sonda nazogastrica
C: chirurgie abdominala si pelvina
D: anestezie
E: insuficienta renala
Vezi raspuns
84. [IBA10069] Tratamentul pneumopatiei nosocomiale cu stafilococ rezistent la meticilina include: ()
A: vancomicina sau teicoplanina
B: fosfomicina sau aminozid sau acid fusidic
C: oxacilina
D: aminozida sau fluorochinolona
E: fosfomicina sau fluorochinolona
Vezi raspuns
85. [IBA10070] Pneumopatia nosocomiala cu BGN la adult este cauzata de: ()
A: P. aeruginosa
B: Klebsiella pneumoniae
C: Serratia
D: Acinetobacter
E: enterobacterii, anaerobi
Vezi raspuns

86. [IBA10071] Examinarile complementare in bronsita acuta la adult sunt: ()

A: foarte utile
B: examen citobacteriologic al sputei
C: radiografia toracica: in caz de dubiu, teren fragilizat
D: radiografia sinusurilor
E: ortopantograma maxilarelor
Vezi raspuns
87. [IBA10072] Antibioterapia la pacientul cu bronsita acuta este necesara in urmatoarele situatii: ()
A: numai daca expectoratia este purulenta mai mult de 7 zile: penicilina A, macrolide
B: daca subiectul este fumator
C: daca pacientul este deja purtator al uneo bronsite cronice
D: intotdeauna
E: niciodata
Vezi raspuns
88. [IBA10073] Radiografia toracica in caz de exacerbare a bronsitei cronice la un pacient cu BPOC, este recomandata in urmatoarele
situatii: ()
A: chiar de la prima consultatie, in caz de febra asociata uneo dureri toracice sau raluri crepitante
B: in timpul unei reevaluari, in caz de persistenta anormala a febrei (> 38 dincolo de a treia zi) asociata unei dureri toracice sau ralurilor
crepitante
C: in toate formele febrile
D: la toti pacientii, sistematic
E: de la prima consultatie, sistematic
Vezi raspuns
89. [IBA10074] Tratamentul bronsitei acute la un astmatic include: ()
A: corticoterapie orala de scurta durata: 1 mg/kg/zi, 7-10 zile
B: intensificarea tratamentului de fond
C: antibioterapie
D: corticoterapie orala de scurta durata
E: intreruperea tratamentului de fond
Vezi raspuns
90. [IBA10078] Caracteristicile fibrozei pulmonare primitive la CT toracic sunt: ()
A: plaje de sticla mata
B: linii de atenuare septale si nonseptale
C: imagini in retea
D: bronhectazii prin tractiune, distorsiuni scrizurale, reducerea volumelor pulmonare
E: adenopati mediastinale, placa pleurala
91. [IBA10079] Tratamentul fibrozei pulmonare primitive include: ()
A: oxigenoterapie
B: oxigen concentrat
C: corticoterapie orala
D: corticoizi inhalator
E: beta2 mimetice
Vezi raspuns
92. [IBA10080] Urmatoarele afirmatii despre fibroza pulmonara primitiva sunt adevarate: ()
A: 15% din cazurile de penumopatie interstitiala difuza
B: varta medie de apritie 60 de ani
C: intervalul intre primele simptome si diagnostic este in medie 2 ani
D: hipocratism digital in 40-50% din cazuri
E: supravietuire medie la 5 ani de 50%, evolutie spre insuficienta respiratorie, hipertensiune arteriala pulmonara severa, deces
Vezi raspuns
93. [IBA10081] Urmatoarele pneumopatii interstitiale difuze sunt cu crestere a limfocitelor ()
A: sarcoidoza: crestere moderata 20-40%, predominant CD4
B: pneumopatie de hipersensibilitate: crestere semnificativa 50-80%, predominant CD8
C: limfom: limfocite policlonale
D: Gsaugerot-Sjogren, poliartrita reumatoida
E: lupus, pneumopatie medicamentoasa, sclerodermie
Vezi raspuns
94. [IBA10082] Urmatoarele pneumopatii interstitiale difuze sunt cu crestere a neutrofilelor in lavajul bronho-alveolar: ()
A: fibroza pulmonara primitiva
B: sclerodermie
C: histiocitoza X
D: poliartrita reumatoida
E: lupus
Vezi raspuns

95. [IBA10083] Urmatoarele afirmatii despre biopsia pulmonara in pneumopatiile interstitiale difuze sunt adevarate: ()
A: ultima etapa
B: cand diagnosticul nu a putut fi stabilit altfel
C: transbronsice: fara riscuri
D: toracoscopie chirurgicala
E: chirurgicala cu torace deschis
Vezi raspuns
96. [IBA10084] LBA normal contine: ()
A: 150 000-250 000 elemente nuclee/ml
B: 90% limfocite
C: 5-10% macrofage
D: mai putin de 2% PNN
E: 3% neutrofile
Vezi raspuns
97. [IBA10085] Urmatoarele afectiuni prezinta imagini chistice pe CT, cu exceptia: ()
A: sarcoidoza
B: pneumonia de hipersensibilitate
C: histiocitoza X
D: fibroza pulmonara primitiva
E: silicoza
Vezi raspuns
98. [IBA10086] Urmatoarele afectiuni prezinta aspectul de sticla mata la CT: ()
A: silicoza
B: sarcoidoza, azbestoza
C: pneumopatia de hipersensibilitate
D: histiocitoza X
E: fibroza pulmonara primitiva
Vezi raspuns
99. [IBA10087] Urmatoarele afectiuni prezinta condensare alveolara pe CT: ()
A: sarcoidoza
B: pneumopatie de hipersensibilitate
C: histiocitoza X
D: fibroza pulmonara primitiva
E: azbestoza, silicoza
Vezi raspuns
100. [IBA10088] Urmatoarele afectiuni prezinta micronoduli pe CT: ()
A: sarcoidoza
B: pneumopatia de hipersensibilitate
C: azbestoza
D: silicoza
E: fibroza pulmonara primitiva
101. [IBA10089] Urmatoarele afectiuni prezinta noduli si aspect de sticla mata la CT: ()
A: sarcoidoza
B: pneumopatia de hipersensibilitate
C: histiocitoza X
D: fibroza pulmonara primitiva
E: azbestoza, silicoza
Vezi raspuns
102. [IBA10092] Complicatiile pneumoniei lobare acute cu pneumococ sunt: (172)
A: pleurezie masiva
B: soc septic
C: CIVD
D: pleurezie purulenta
E: SDRA
Vezi raspuns
103. [IBA10094] Care dintre urmatoarele etiologii ale pneumopatiei adultului pot fi cauze de excavatie? ()
A: L. pneumophila
B: K. pneumoniae
C: S. pneumoniae
D: S. aureus
E: Anaerobi
Vezi raspuns

104. [IBA10095] Tratamentul Bronitei acute la astmatici este caracterizat de ()

A: Reducerea corticosteroizilor inhalatori
B: Intensificarea tratamentului de fond
C: Antibioterapie timp de 10-14 zile
D: Antibioterapie timp de 7-10 zile
E: Corticoterapie orala timp de 7-10 zile
Vezi raspuns
105. [IBA10096] Triada lui Anthonisen include ()
A: Accentuarea dispneei
B: Creterea purulenei expectoraiei
C: Persistena febrei
D: Creterea intensitii tusei
E: Creterea volumului expectoraiei
Vezi raspuns
106. [IBA10097] Bronita acut la adult este caracterizat de ()
A: Faza I se prezint cu febra 38-39
B: Faza II dureaz 4-5 zile
C: Raluri sibilante umede n faza II
D: Raluri sibilante n faza I
E: Tuse neproductiva n faza I
Vezi raspuns
107. [IBA10098] La pacienii cu HIV, se recomand biopsie n caz de ()
A: MAI
B: Pneumocistoz
C: Kaposi
D: CMV
E: Nocardia
Vezi raspuns
108. [IBA10099] Tabloul tipic de pnumopatie cu anaerobi include, CU EXCEPIA ()
A: Tratament cu penicilina G i.v
B: Favorizat de alcoolism
C: Semne extrarespiratorii digestive
D: Opacitate alveolar sistematizat
E: Halen fetid
Vezi raspuns
109. [IBA10100] Pneumopatia cu M. Pneumoniae este marcat cel mai adesea de ()
A: Expectoraie ruginoas
B: Opaciti alveolare bilaterale pe Rx
C: Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile
D: Testul Coombs indirect pozitiv
E: Absena frisoanelor
Vezi raspuns
110. [IBA10101] Legioneloza pulmonar se manifest prin, cu excepia ()
A: Opaciti alveolare vagi, confluente (radiografie)
B: Dureri abdominale
C: Rinofaringit
D: Halen fetid
E: Debut rapid progresiv
111. [IBA10102] Pneumopatia franc lobar acut cu pneumococ este marcat de regul prin ()
A: Herpes nazolabial
B: Debut progresiv
C: Tuse seac
D: Semne extrarespiratorii digestive
E: Opacitate alveolar sistematizat (radiografie)
Vezi raspuns
112. [IBA10103] Tratamentul antibiotic n infeciile bronhopulmonare la adult este caracterizat de urmtoarele durate ()
A: S. aureus - 3 sptmni
B: C. pneumoniae - 10-14 zile
C: Legionella pneuomofila - 10-14 zile
D: M. pneumoniae - 1-2 sptmni
E: Pneumonii necomplicate - 1-2 sptmni
Vezi raspuns
113. [IBA10104] Pneumopatiile frecvent ntlnite la domiciliu sunt cauzate de ()

A: S. aureus
B: Moraxella catarrhalis
C: M pneumoniae
D: S. pneumoniae
E: Legionela pneumofila
Vezi raspuns
114. [IBA10105] n infeciile bronhopulmonare, este foarte probabil s fie vorba de legioneloz, n caz de ()
A: Eec al betalactaminelor
B: Afectarea unilaterala
C: Semne ORL asociate
D: Dureri abdominale, vrsturi, diaree
E: Comorbiditi frecvente
Vezi raspuns
115. [IBA10106] n infeciile bronhopulmonare, prezena pneumococului este marcat prin ()
A: Debut insidios
B: Stare general de ru
C: Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile
D: Opacitate alveolar sistematizat
E: Junghi toracic
Vezi raspuns
116. [IBA10108] Pneumopatiile cu urmtoarele valori se spitalizeaz la ATI (pg. 170)
A: Coagulare intravascular diseminat
B: PaO2/FiO2 sub 250 mmg
C: PaCO2 sub 50 mmHg
D: PaO2 peste 60 mmHg
E: Polipnee peste 30/min
Vezi raspuns
117. [IBA10109] Scorul CRB65 include ()
A: Presiunea arterial diastolic < 60 mmHg
B: Presiunea arterial sistolic < 90 mmHg
C: Frecventa respiratorie > 30/min
D: Frecventa cardiac > 100/min
E: Confuzie
Vezi raspuns
118. [IBA10110] Pacienii cu infeciile bronhopulmonare se spitalizeaz dac ()
A: Cresterea timpului de protrombina
B: Leucocite peste 20000/ml
C: PaO2 < 60mmHg
D: Leucocite sub 4000/ml
E: Hb < 10g/dl
Vezi raspuns
119. [IBA10111] Nu se pot ngriji la domiciliu pacienii cu pneumopatie, dac exist (pg. 170)
A: Risc de nerespectare a tratamentului
B: Temperatur > 38
C: Tulburri ale funciilor superioare
D: Vrsturi
E: Grea
Vezi raspuns
120. [IBA10112] Urmtorele reprezint criterii de spitalizare n cazul infeciilor bronhopulmonare la adult ()
A: Vrsta peste 65 ani i doi factori de risc
B: Vrsta peste 65 ani i un factor de risc
C: Vrsta sub 65 ani i doi factori de risc
D: Vrsta sub 65 ani i un factor de risc
E: Vrsta peste 65 ani
121. [IBA10113] n infeciile bronhopulmonare la adult, mortalitatea este favorizat de ()
A: Diabetul zaharat echilibrat
B: Drepanocitoza homozigot
C: Splenectomia
D: BPOC
E: Vrsta > 60 de ani
Vezi raspuns
122. [IBA10114] Urmtorii factori sugereaz pneumopatie ()
A: Infecie recent a cilor respiratorii superioare

B: Opaciti interstiiale
C: Opacitate parenchimatoas unic, cu bronhogram aeric
D: Temperatur > 37,5
E: Tuse
Vezi raspuns
123. [IBA10115] Examenul clinic n bronita acut la adult este caracterizat de ()
A: Tuse nedureroas n a doua faz
B: Tuse productiv n prim faz
C: Raluri umede n a doua faz
D: Raluri ronflante n prima faz
E: Febr 38-39
Vezi raspuns
124. [IBA10127] Semne de gravitate imediata in pneumonie: (170)
A: insuficienta renala
B: confuzie, cianoza, temperatura < 35 sau > 40 grade celsius
C: acidoza severa (pH <7.3)
D: frecventa cardiaca > 125/min, polipnee > 30/min, presiune arteriala <90/60 mmHg
E: afectarea mai multori lobi, revarsat pleural, cavitate pe radiografia toracica
Vezi raspuns
125. [IBA10129] Tratamentul in pneumopatia cu Mycoplasma pneumoniae: (172)
A: amoxicilina cu acid clavulanic
B: macrolide timp de 10-14 zile
C: fluoroquinolone
D: pristinamicina
E: cicline
Vezi raspuns
126. [IBA10130] Tratamentul in penumopatia cu anaerobi: (172)
A: amoxicilina de prima intentie (pristinamicina in caz de alergie)
B: Penicilina G iv
C: bi-antibioterapie iv
D: amoxicilina + acid clavulanic timp de 4-6 saptamani
E: Penicilina G iv sau amoxicilina + acid clavulanic timp de 21 de zile
Vezi raspuns
127. [IBA10131] Pneumopatiile nosocomiale: (173)
A: sunt cele mai frecvente infectii nosocomiale, fiind urmate de infectiile urinare
B: semnele apar frecvent dupa 48 de ore, dar nu este obligatoriu
C: factorii favorizanti includ alimentatia parenterala
D: sunt favorizate de insuficienta renala, anestezie, chirurgie toracica sau abdominala inalta, anti-H2
E: se realizeaza sistematic hemocultura + fibroscopie bronsica sau LBA
Vezi raspuns
128. [IBA10132] In toate cazurile in bronsita acuta: (174, 175)
A: antitusivele sunt contraindicate
B: amoxicilina/acid clavulanic in caz de dispnee de efort sau VEMS < 50 %
C: se administreaza sedative ale tusei in faza initiala (tuse seaca si dureroasa) sau in caz de tuse reziduala
D: antibiotice daca subiectul este fumator si deja purtator al unei bronsite cronice
E: penicilina A sau macrolide daca expectoratia este purulenta > 7 zile
Vezi raspuns
129. [IBA10133] Urmatoarele pneumopatii infectioase apar in context epidemic: (171, 172)
A: legioneloza pulmonara
B: pneumopatia cu anaerobi
C: pneumopatiile nosocomiale (stafilococ, bacili gram negativi)
D: pneumopatia cu Mycoplasma pneumoniae
E: pneumonia franca lobara (pneumococ)
Vezi raspuns
130. [IBA10135] In infectiile bronhopulmonare la adult decizia de a spitaliza depinde de: (169)
A: situatia socio-economica
B: gravitatea infectiei
C: agentul etiologic infectios
D: factorii de risc de mortalitate
E: contextul epidemic
131. [IBA10136] Cele mai frecvente etiologii de pneumonie severa pe sectia ATI: (171)
A: stafilococ aureus (MRSA)
B: S. pneumoniae

C: Chlamydia
D: L. pneumophila
E: bacili gram negativi (piocianic, Klebsiella, Serratia, Acinetobacter, enterobacterii)
Vezi raspuns
132. [IBA10137] Etiologiile cele mai frecvente in cazul pneumopatiilor infectioase la spital NU includ: (171)
A: Moraxella catarrhalis
B: H. influenzae
C: Chlamydia psittaci
D: anaerobi
E: S. aureus
Vezi raspuns
133. [IBA10139] Factori favorizanti pentru pneumopatia cu anaerobi NU includ: (172)
A: antibioterapie prealabila cu spectru larg, corticoterapie, catetere venoase
B: afectiune subiacenta severa, antibioterapie cu spectru larg
C: false traiecte
D: situatie de risc
E: stare bucodentara deficitara, alcoolism
Vezi raspuns
134. [IBA10141] Care sunt germenii care pot produce pneumopatii excavate? (172)
A: Mycoplasma pneumoniae
B: Anaerobii
C: Chlamydia pneumoniae
D: Klebsiella pneumoniae
E: Staphylococcus aureus
Vezi raspuns
135. [IBA10144] Tomodensimetric se pot observa leziuni in regiunea medie in urmatoarele pneumopatii interstitiale difuze: (190)
A: azbestoza
B: silicoza
C: pneumopatia de hipersensibilitate
D: sarcoidoza
E: fibroza pulmonara primitiva
Vezi raspuns
136. [IBA10146] In regiunea medie si superioara, tomodensitometric se pot observa modificari in urmatoarele patologii: (190)
A: fibroza pulmonara idiopatica
B: pneumopatia de hipersensibilitate
C: sarcoidoza
D: silicoza
E: azbestoza
Vezi raspuns
137. [IBA10147] In pneumopatiile itnerstitiale difuze, despre gazometrie sunt adevarate urmatoarele: (190)
A: la debut apare desaturare la efort
B: efect shunt: hipoxie + hipercapnie
C: PaO2 + PaCO2 < 120 mmHg
D: hipoxia nu se corecteaza la administrarea de oxigen pur
E: la administrarea de O2 pur PO2 atinge 400-500 mmHg sub FiO2 100%
Vezi raspuns
138. [IBA10148] Pneumopatiile cu urmatorii gemeni cauzeaza mialgii: (172)
A: Pneumococ
B: Legionella
C: Mycoplasma pneumoniae
D: Anaerobi
E: Bacili gram negativi
Afeciuni ale pleurei (pneumotoraxul, revrsatul pleural)
1. [PNE10002] Transsudatul pleural apare n una din urmtoarele condiii: (pag. 187)
A: Mezoteliom malign
B: Sindrom nefrotic
C: Poliartrit reumatoid
D: Febr mediteranean
E: Pancreatit
Vezi raspuns
2. [PNE10003] Examenul clinic al unui sindrom de revrsat pleural relev: (pag. 186)

A: Accentuarea murmurului vezicular

B: Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale
C: Suflu tubar
D: Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleran
E: Matitate decliv
Vezi raspuns
3. [PNE10004] ntre semnele de gravitate dintr-un pneumotorace nu intr: (pag. 184)
A: Dispnee major
B: Cianoz
C: Bradipnee
D: Puls paradoxal
E: Desaturare
Vezi raspuns
4. [PNE10005] Una dintre afirmaiile urmtoare, referitoare la examenul clinic al unui pneumotorace, nu este adevarat: (pag. 183)
A: Timpanism la percuie
B: Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale
C: Diminuarea murmurului vezicular la auscultaie
D: Dac apare matitate bazal: suspiciune de hemopneumotorace
E: Uneori, examenul clinic poate fi normal
Vezi raspuns
5. [PNE10006] Aspectul radiologic al unui pneumotorace poate releva: (pag. 183)
A: Opacitate omogen ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar
B: Opaciti interstiiale neconfluente reticulo-nodulare sau miliare
C: Hiperclaritate omogen i avascular ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar
D: Excavaie cu nivel hidroaeric unic sau multiplu
E: Opacitate alveolar sistematizat
Vezi raspuns
6. [PNE10012] Nu reprezint semne funcionale ale pneumotorecelui ()
A: Dispnee de intensitate variabil
B: Durere n bar
C: Durere brutal
D: Durere de repaus
E: Quinte dureroase de tuse
Vezi raspuns
7. [PNE10013] Nu reprezint semne evideniabile la examenul clinic n pneumotorax ()
A: Uneori examenul clinic poate fi normal
B: Timpanism la percuie
C: Diminuarea vibraiilor vocale
D: La auscultaie murmur vezicular prezent
E: Uneori, suflu tubar
Vezi raspuns
8. [PNE10018] Legat de radiografia toracic n revrsatul pleural este fals urmtoarea ()
A: Linia Damoiseau
B: "Plmn alb"
C: Deplasarea mediastinului controlateral
D: Se efectueaz n picioare
E: Se efectueaz doar n incidena de fa
Vezi raspuns
9. [PNE10022] Printre bolile sistemice, care pot determina pleurezii exudative, parte face: (pag.188)
A: sindrom Churg-Strauss
B: sindrom Fissinger-Leroy-Reiter
C: sindrom Laubry si Pezzi
D: sindrom Romano-Ward
E: sindrom Jarwell-Lange-Nielsen
Vezi raspuns
10. [PNE10033] Pneumotoracele spontan secundar apare intr-una din urmatoarele situatii: ()
A: Traumatism toracic
B: BPOC
C: Postpunctie pleurala
D: Dupa ventilatie mecanica
E: Ruptura unei cavitati aerice situate in contact cu pleura apicala
11. [PNE10036] Sunt semne clinice de compresiune in cadrul unu pneumotorace cu exceptia: (184)
A: puls paradoxal

B: turgescenta jugulara
C: puls filant
D: distensie toracica
E: emfizem subcutanat
Vezi raspuns
12. [PNE10046] Revrsatului pleural NU este cauzat de urmtoarele patologii gastrointestinale ()
A: Scleroza de varice
B: Chirurgia abdominal
C: Ruptura esofagian
D: Pancreatit
E: Hepatit
Vezi raspuns
13. [PNE10047] Revrsatului pleural poate fi cauzat de urmtoarele boli sistemice, cu excepia ()
A: Sarcoidoz
B: Sindromul Elher-Danlos
C: Sindromul Sjogren
D: Sindromul Churg-Strauss
E: Boala Wegener
Vezi raspuns
14. [PNE10048] Transsudatul nu este cauzat de ()
A: Urinotorace
B: Embolie pulmonar
C: Mixedem
D: Ciroza
E: TBC
Vezi raspuns
15. [PNE10049] Un lichid pleural se consider exsudat dac ()
A: Raportul LDH n snge / LDH n lichid > 0,6
B: LDH n lichid > 2/3 din limita superioar normal a LDH din snge
C: Raportul proteine din snge / proteine din lichid > 0,5
D: LDH n lichid > o treime din limita superioar normal a LDH n snge
E: Raportul LDH lichid / LDH n snge > 0,5
Vezi raspuns
16. [PNE10050] Aspectul de revrsat pleural NU se coreleaz cu ()
A: n caz de atelectazie complet mediastinul se deplaseaz de partea opcitii
B: Linia Damoiseau care reprezint limita superioar este convex n sus
C: Plmn alb n caz de revrsat abundent
D: Opacitate omogen
E: Opacitate dens
Vezi raspuns
17. [PNE10051] Examenul clinic n revrsatul pleural include, cu excepia ()
A: Percuie dureroas n revrsatele purulente
B: Matitate decliv cu excepia revrsatelor localizate sau nchistate
C: Creterea transmiterii vibraiilor vocale
D: Suflu pleuretic
E: Abolirea murmurului vezicular
Vezi raspuns
18. [PNE10052] Pleurezia purulent NU este caracterizat prin ()
A: Tratament cu fibrinolitice intrapleurale
B: pH sub 7,20
C: Durata tratamentului de 2-4 sptmni
D: Antibioterapie i.v. cu amoxicilin + acid clavulanic
E: Drenaj pleural n urgen
Vezi raspuns
19. [PNE10057] Managementul pneumotoracelui NU include urmtoarea variant ()
A: Examen serologic HIV n cazul tinerilor
B: Rezecia chirurgical a zonelor buloase (recidiv)
C: Scufundarile submarine interzise timp de o lun
D: Evitarea suflatului n trompet
E: Cltoria cu avionul nepermis timp de o lun
Vezi raspuns
20. [PNE10058] Pneumotoracele are urmtoarele complicaii, cu excepia ()

A: Complicaii de decubit
B: Hemotorace
C: Edem pulmonar a vacuo
D: Atelectazie
E: Pleurezie purulent
21. [PNE10059] n pneumotorace, urmtoarele reprezint semne radiologice de gravitate, cu excepia ()
A: Pneumotorace compresiv
B: Brid pleural
C: Pneumotorace unilateral
D: Anomalie subiacent a parenchimului
E: Nivel hidroaeric
Vezi raspuns
22. [PNE10060] Deglobulinizarea n pneumotorace NU este marcat de urmtoarele semne ()
A: Cianoz
B: Puls filant
C: Hipotensiune arterial
D: Tahicardie
E: Sete
Vezi raspuns
23. [PNE10061] Pneumotoracele este marcat clinic prin, cu excepia ()
A: Posibil hemopneumotorace dac apare matitate bazal franca
B: Murmur vezicular diminuat
C: Frecatura pleural cauzat de epansamentului gazos al pleurei
D: Diminuarea transmisiei vibraiilor vocale
E: Timpanism la percuie
Vezi raspuns
24. [PNE10068] Cantitatea de lichid continuta in mod normal in spatiul pleural este : ()
A: 10-14 ml
B: 7-41 ml
C: 20-25 ml
D: 7-14 ml
E: 30 ml
Vezi raspuns
25. [PNE10007] Semnele radiologice de gravitate ntr-un pneumotorace sunt: (pag. 184)
A: Mediastin deplasat pe partea contralateral
B: Cupol diafragmatic convex
C: Brid pleural
D: Nivel hidroaeric
E: Pneumotorace bilateral
Vezi raspuns
26. [PNE10008] Un lichid pleural este un exsudat n urmatoarele condiii: (pag. 187)
A: Raport proteine n lichid/proteine n snge > 0,5
B: Raport LDH n lichid/LDH n snge > 0,6
C: Raport proteine n lichid/proteine n snge < 0,5
D: Raport LDH n lichid/LDH n snge < 0,6
E: LDH n lichid > dou treimi din limita superioar normal a LDH n snge
Vezi raspuns
27. [PNE10009] Condiiile n care apare pneumotoracele spontan primitiv sunt: (pag. 183)
A: aduli tineri, longilini
B: consecutiv unei fracturi costale
C: fumatul este un factor favorizant
D: ruptura unei caviti aerice aflate n contact cu pleura apical (bula sau blebsuri)
E: dup un infarct pulmonar
Vezi raspuns
28. [PNE10010] Aspectele corecte ale radiografiei toracice ntr-un revarsat pleural sunt: (pag. 187)
A: Hiperclaritate omogen, dens
B: Opacitate omogen, dens, cu convexitatea n sus
C: Opacitate omogen, dens, cu concavitatea n sus
D: Deplasarea mediastinului de partea opus opacitii
E: Retracia mediastinului de partea opacitii
Vezi raspuns
29. [PNE10011] Condiiile patologice n care apare un transsudat pleural sunt: (pag. 187)
A: Insuficiena cardiac

B: Ciroza
C: Dializa peritoneal
D: Pancreatita
E: Cancer bronhopulmonar
Vezi raspuns
30. [PNE10014] Despre pneumotoracele spontan primitiv este adevrat c ()
A: Afecteaz predominant brbaii
B: Fumatul e factor favorizant
C: 50% dintre pacieni recidiveaz la 2 ani
D: Afecteaz adulii tineri
E: Afecteaz aduli brevelini
31. [PNE10015] Reprezint cauze de pneumotorace spontan secundar ()
A: PAN
B: BPOC
C: Nodul reumatoid
D: Tuberculoz
E: Astm
Vezi raspuns
32. [PNE10017] Examenul clinic n caz de sidrom de revrsat pleural lichidian nu poare releva ()
A: Matitare electiv
B: Diminuarea vibraiilor vocale
C: Aboliea murmurului vezicular
D: Suflu pleuretic
E: Semne de intoleran
Vezi raspuns
33. [PNE10019] Reprezint cauze de transudat ()
A: Urinotorace
B: Mixedemul
C: Sindrom nefrotic
D: Pancreatita acut
E: Chilotoraxul
Vezi raspuns
34. [PNE10020] Sunt adevrate referitor la revrsatul pleural ()
A: Orice revrsat pleural de natur necunoscut trebuie puncionat
B: Pentru revrsatul nchistat e necesar ecografie anterior punciei
C: Aspectul macroscopic al lichidului nu conteaz
D: Se vor recolta cel puin 2 tuburi pentru analize
E: Exudat=raport LDH lichid/LDH snge > 0,6
Vezi raspuns
35. [PNE10021] Cauze de pneumotorace spontan secundar sunt: (pag.183)
A: mucoviscidoza
B: mixedem
C: trombocitopenia
D: pneumopatii cu stafilococ sau cu klebsiela
E: BPOC
Vezi raspuns
36. [PNE10023] Atitudinea terapeutica a pneumotoraxului in caz de recidiva, la al doilea episod, este: ()
A: homolateral: la fel ca la primul episod
B: controlateral: la fel ca la primul episod
C: homolateral: simfiza pleurala cu talcaj
D: controlateral: pleurectomie, abraziune pleurala, rezectia zonelor buloase distrofice
E: controlateral: simfiza pleurala cu talcaj
Vezi raspuns
37. [PNE10024] In caz de pneumotorace la subiectul tanar, se propune: ()
A: realizarea unei serologii HIV
B: dozarea de alfa-1-antitripsina
C: determinarea fenotipului Pi
D: realizarea unui CT pentru vizualizarea de bule si blebsuri, inainte de tratament specific
E: CT toracic daca s-a realizat simfiza pleurala cu ocazia managementului initial
Vezi raspuns
38. [PNE10026] Pneumotoracele traumatic apare in: ()
A: pneumotorax iatrogen
B: postpunctie pleurala

C: biopsie transbronsica
D: implant de cateter subclavicular
E: anestezie prin bloc intercostal, acupunctura, ruptura unui blebs
Vezi raspuns
39. [PNE10027] Semnele de gravitate in pneumotorace sunt: ()
A: clinice
B: radiologice
C: gazometrice
D: imediate
E: la distanta
Vezi raspuns
40. [PNE10028] Monitorizarea pacientului cu pneumotorax include: ()
A: puls, TA
B: FR
C: temperatura
D: permeabilitatea drenului
E: la inceput, cel putin odata pe zi
41. [PNE10029] Complicatiile pneumotoraxului sunt: ()
A: complicatii hemoragice/mecanice iatrogene in caz de implantare de tub de dren
B: pleurezie purulenta
C: atelectazie
D: edem pulmonar lezional frecvent
E: persistenta bresei pleurale: fistula deschisa mai mult de 24 de ore
Vezi raspuns
42. [PNE10030] Metastazele urmatoarelor cancere primitive pot cauza revarsate pleurale: ()
A: san
B: prostata
C: ovar
D: tiroida, mezoteliom
E: limfoame, hemopatii maligne
Vezi raspuns
43. [PNE10031] Urmatoarele boli sistemice pot cauza revarsat pleural: ()
A: poliartrita reumatoida: glicopleurie normala, prezenta ragocitelor
B: lupus, Wegener, Churg-Strauss
C: Sjogren
D: febra mediteraneana
E: sarcoidoza (frecvent)
Vezi raspuns
44. [PNE10032] Urmatoarele medicamente pot cauza revarsate pleurale: ()
A: amiodarona
B: bromocriptina
C: dandrolena
D: izoniazida
E: betablocante, metotrexat, metisergida, nitrofurantoina
Vezi raspuns
45. [PNE10034] Pneumotoracele spontan primitiv: (183)
A: are o neta predominanta masculina
B: fumatul este un factor favorizant
C: la 25% dintre pacienti recidiveaza la 2 ani
D: este prezenta bula a carei limita interna este situata in interiorul pleurei pulmonare
E: blebsuri-o cavitate superficiala mica situata in interiorul parenchimului
Vezi raspuns
46. [PNE10035] Care sunt semne clinice de insuficienta respiratorie acuta in cadrul unui pneumotorace: (184)
A: dispnee majora
B: tahipnee
C: polipnee
D: cianoza
E: desaturare(puls oximetrie)
Vezi raspuns
47. [PNE10037] Bolile sistemice care pot da exudat pleural sunt: (pag 188)
A: Boala Wegener
B: Sindromul Sjogren
C: Poliarterita nodoasa

D: Sindromul Churg-Strauss
E: Mixedem
Vezi raspuns
48. [PNE10038] Patologiile gastrointestinale care reprezint factori etiologici pentru exudatul pleural sunt: (pag 188)
A: Hepatita viral
B: Pancreatita acuta
C: Boala Chron
D: Colita ulcerativa
E: Ruptura esofagian
Vezi raspuns
49. [PNE10039] O acumulare patologic de lichid pleura este exudat dac: (pag. 187)
A: Raportul proteine n lichid/ proteine n snge > 0,4
B: Raportul LDH n lichid/ LDH n sange > 0,6
C: Raportul LDH n lichid/ LDH n sange > 6
D: Raportu proteine n lichid/ proteine n snge > 0,5
E: LDH n lichid > 2/3 din limita superiar a LDH din snge
Vezi raspuns
50. [PNE10040] Revrsatului pleural poate fi cauzat de sindromul ()
A: Wegener
B: Elher-Danlos
C: Sjogren
D: Churg-Strauss
E: Marfan
51. [PNE10041] Patologia tumoral care poate determina pleurezie include ()
A: Paragangliomul pulmonar
B: Adenomul alveolar
C: Mezoteliomul malign
D: Metastaze de la un cancer de ovar
E: Cancerul bronhopulmonar stadiul III
Vezi raspuns
52. [PNE10042] Se recomand recoltarea exsudatului revrsatului pleural n caz de (pg. 187)
A: Raport proteine n lichid / proteine n snge > 0,5
B: Raport LDH n lichid / LDH n snge > 0,6
C: LDH in lichid > 2/3 din limita superioar normal a LDH din snge
D: Raportul LDH n snge / LDH n lichid > 0,5
E: Raportul proteine n snge / proteine n lichid > 0,6
Vezi raspuns
53. [PNE10043] Boala plmnului alb poate fi cauzat de ()
A: Pneumectomie
B: Atelectazie complet prin obstrucia unei bronhii principale
C: Pneumotorax unilateral cu supap
D: Tumora gigantic
E: Pleurezie de mare abunden
Vezi raspuns
54. [PNE10044] Sindromul de revarsat lichidian pleural este marcat de ()
A: Matitate decliv cu excepia revrsatelor localizate sau nchistate
B: Cianoz
C: Absena transmiterii vibraiilor vocale
D: Dispnee
E: Suflu pleuretic
Vezi raspuns
55. [PNE10045] Revrsatul pleural este marcat de urmtoarele semne funcionale ()
A: nsprirea murmurului
B: Creterea vibraiilor vocale
C: Dispnee variabil
D: Tuse expectorant
E: Durere bazitoracic accentuat n inspir profund
Vezi raspuns
56. [PNE10053] Managementul pneumotoracelui NU include ()
A: Indicaie de chirurgie a bulelor la prima recidiv homolateral
B: Indicaie de simfiz pleural la prima recidiv contralateral
C: Interzicerea scufundrilor timp de o lun
D: Interzicerea eforturilor cu glota nchis

E: Interzicerea cltoriei cu avionul pe termen lung

Vezi raspuns
57. [PNE10054] Pneumotoracele are urmtoarele semne de gravitate ()
A: Anomalie a parenchimului pulmonar subiacent
B: Pneumotorace bilateral
C: Nivel hidroaeric
D: Brid pleural
E: Pneumotorace cu supap
Vezi raspuns
58. [PNE10055] n pneumotorace, insuficiena respiratorie acut este marcat de ()
A: Desaturare
B: Paloare
C: Cianoz
D: Hipotensiune arterial
E: Dispnee major
Vezi raspuns
59. [PNE10056] n pneumotorace, examenul clinic este caracterizat de urmtoarele ()
A: Sibilante pe partea afectat
B: Expectoraie spumoas
C: Diminuarea murmurului vezicular
D: Diminuarea transmisiei vibraiilor vocale
E: Timpanism la percuie
Vezi raspuns
60. [PNE10062] Mezoteliomul malign este: (188)
A: cancer primitiv al esofagului
B: cancer primitiv al pleurei
C: expunere la azbest
D: revarsat de obicei dureros
E: lichid bogat in acid hialuronic
61. [PNE10063] Pleureziile bacteriene reacionale care dau exsudat prezinta: (188)
A: frecvent rectionale si parapneumonice
B: lichid steril
C: limfocitare
D: glicopleurie normala
E: ph<7,20
Vezi raspuns
62. [PNE10064] Pleureziile tuberculoase care dau exsudat caracteristici: (188)
A: limfocitare
B: procent ridicat adenozin-desaminaza
C: foliculi tuberculoizi,gigantocelulari cu necroza cazeosa
D: lichid steril
E: drenaj+lavaj-fibrinolitice
Vezi raspuns
63. [PNE10065] Patologii infectioase care dau exudate: (188)
A: pleurezii bacteriene
B: abcese exstra-abdominale
C: abcese intra-abdominale
D: hepatita
E: pleurezii fungice
Vezi raspuns
64. [PNE10066] Semne de intoleranta in rezarsatul pleural: (186)
A: polipnee
B: tahipnee
C: laterodeviatia zgomotelor inimii
D: hipotensiune arteriala
E: cianoza
Vezi raspuns
65. [PNE10067] Semne functionale in rezarsatul pleural: (186)
A: durere bazitoracica accentuata in inspir profund
B: durere bazitoracica accentuata in exspir profund
C: durere laterotoracica accentuata in exspir profund
D: tuse seaca uneori durerosa
E: dispnee nevariabila

Vezi raspuns
66. [PNE10069] Radiografia toracica in pneumotorace, afirmatii adevarate: (183)
A: se efectueaza preferential in clinostatism
B: in incidenta anteroposterioara
C: in prima etapa: expiratie fortata
D: pneumotoracele se observa predomiant la varf
E: pneuotoracele este bine delimitat de o linie pleurala
Vezi raspuns
67. [PNE10070] Sunt semne de hemopneumotorace urmatoarele: (184)
A: paloare
B: sete
C: tahicardie
D: hipotensiune arteriala
E: puls paradoxal
Vezi raspuns
68. [PNE10071] In toate cazurile de pneumotorace se recomanda: (184)
A: spitalizare
B: morfina la nevoie
C: repaus la pat
D: oxigenoterapie nazala
E: antibioterapie
Vezi raspuns
69. [PNE10072] Sunt adevarate despre exsuflarea cu acul in pneumotorace: (184)
A: cu ac de injectie intravenoasa
B: in al treilea spatiu intercostal
C: pe marginea superioara a celei de-a treia coaste
D: pe marginea inferioara a celei de-a doua coaste
E: se recomanda in colabarea partiala cuprinsa intre 1-3 cm
Vezi raspuns
70. [PNE10073] Managementul in pneumotoracele cu colabare completa cuprinde: (184)
A: implantarea unui drenaj toracic de mic calibru, apoi exsuflare cu acul
B: drenajul toracic se implanteaza sub anestezie locala
C: sursa de aspiratie la care e conectat drenajul toracic = -20 mmHg
D: oprirea pierderilor aerice traduce inchiderea bresei alveolare
E: dupa inchiderea bresei, drenul este plasat in sifonaj 12 ore
71. [PNE10074] Circumstante favorizante ale unei pleurezii purulente pot fi: (186)
A: cancer
B: fistula esofagiana
C: focar infectios parenchimatos
D: teren debil
E: abces hepatic
Vezi raspuns
72. [PNE10075] Sunt cazuri de pleurezie cu transsudat: (187)
A: chilotorax
B: atelectazie
C: obstructia venei cave superioare
D: embolie pulmonara
E: hepatita
Vezi raspuns
73. [PNE10076] Toracoscopia este precedata de: (188)
A: CT toracic intotdeauna
B: probe functionale respiratorii intotdeauna
C: fibroscopie bronsica cel mai adesea
D: verificarea hemostazei
E: anestezie locala
Vezi raspuns
74. [PNE10077] Limfangioleiomiomatoza se prezinta cu: (188)
A: transsudat pleural
B: pneumotorax
C: exsudat pleural
D: chilotorax
E: cresterea colesterolului in lichidul pleural
Vezi raspuns

75. [PNE10078] In pneumotoracele spontan primitiv sunt adevarate urmatoarele enunturi : (183)
A: se produce la barbati tineri,longilini
B: exista o neta predominanta feminina
C: are ca factor favorizant fumatul
D: se caracterizeaza prin ruptura unei cavitati aerice situate in contact cu pleura apicala
E: fara risc de recidiva
Vezi raspuns
76. [PNE10079] Referitor la revrsatul pleural sunt adevrate urmtoarele: ()
A: Spaiul pleural conine n mod normal ntre 7 i 14 ml de lichid
B: Formarea de lichid poate fi mrit datorit creterii gradientului de presiune hidrostatic (exsudat)
C: Fomarea de lichid poate fi mrit datorit creterii permeabilitii vaselor pleurale (transsudat)
D: Un mecanism de apariie al revrsatului pleural este scurgerea de lichid peritoneal prin diafragm
E: Un mecanism de apariie al revrsatului pleural este anomalia drenajului limfatic

Tumori ale plmnului primitive i secundare

1. [TPP10005] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar fr celule mici este adevarat: (pag. 198)
A: Este mai frecvent ntlnit la femei
B: Apare mai frecvent la nefumatori
C: Este mai frecvent ntlnit la brbai
D: Expunerea la factori profesionali nu este implicat n etiologie
E: Alcoolismul favorizeaz apariia acestuia
Vezi raspuns
2. [TPP10006] Una dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul cancerului bronhopulmonar fr celule mici este fals (pag. 199)
A: n stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical
B: n stadiul I sau II inoperabil tratamentul include i chimioterapie
C: n stadiul IV tratamentul include chimioterapie sau terapie intit
D: n stadiul II se poate efectua tratament chirurgical, radioterapie sau chimioterapie
E: n stadiul IIIB tratamentul include doar chimioterapia
Vezi raspuns
3. [TPP10008] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar cu celule mici este fals: (pag. 199)
A: Are o prezentare central
B: Are o frecven crescut a semnelor generale
C: Are o evoluie lent, secundar unui timp de dedublare de peste o lun
D: Prezint totdeauna afectare mediastinal
E: Prezint o frecven crescut a sindroamelor paraneoplazice tip Schwartz-Bart
Vezi raspuns
4. [TPP10009] Tumorile pulmonare secundare se prezint sub mai multe aspecte, cu excepia: (pag. 200)
A: Nodulilor pulmonari
B: Limfangitei carcinomatoase
C: Adenopatiilor cervicale
D: Metastazelor endobronice
E: Adenopatiilor mediastinale
Vezi raspuns
5. [TPP10011] Care afirmaie referitoare la tumorile pulmonare secundare este fals: (pag. 200)

A: Plamnul este al doilea sit ca frecven pentru metastazare

B: Difuzarea metastatic se poate face pe cale hematogen;
C: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii abdominali
D: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii mediastinali
E: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la pleura visceral invadat
Vezi raspuns
6. [TPP10013] Sindromul Schwartz-Barter ()
A: Cecitate unilateral
B: Voce bitonal
C: Paralizie de membru superior unilateral
D: Secreie inadecvat de hormon antidiuretic
E: Tromboz de ven cav inferioar
Vezi raspuns
7. [TPP10014] Extensia locoregional a cancerului bronhopulmonar se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: ()
A: Hipocratism digital
B: Sindrom de cav superioar
C: Durere toracic
D: Wheezing
E: Disfagie
Vezi raspuns
8. [TPP10015] Factorii profesionali implicai n cancerele fr celule mici includ, cu exceptia: (pg. 198)
A: Mangan
B: Crom
C: Fier
D: Nichel
E: Azbest
Vezi raspuns
9. [TPP10021] Sunt factori profesionali implicati in aparitia cancerului pulmonar, cu exceptia: (pag 198)
A: arsenic anorganic
B: nichel
C: fier
D: radon
E: tutun
Vezi raspuns
10. [TPP10024] Tumorile pulmonare secundare sunt sub forme de, cu exceptia: (200)
A: nodului pulmonari
B: limfangita carcinomatoasa
C: adenopatii mediastinale
D: metastaze endobronsice
E: afectarea a venoasa pulmonara
11. [TPP10027] Tratamentul nechirurgical al metastazelor pulmonare este aplicat de prima intentie in urmatoarele tipuri de cancere, cu
exceptia: (201)
A: testicular
B: ovarian
C: neuroblastoame
D: limfoame
E: colorectale
Vezi raspuns
12. [TPP10028] Tratamentul chirurgical al tumorilor pulmonare secundare se vaaplpica mai ales pentru urmatoarele tipuri de cancere, cu
exceptia: (201)
A: tumori trofoblastice
B: cancerele sanului
C: colorectale
D: tiroidiene
E: melanom
Vezi raspuns
13. [TPP10035] Adenopatiile mediastinale sunt frecvente in urmatoarele tipuri de cancer: ()
A: testicular
B: ovarian
C: ORL
D: stomac
E: prostata
Vezi raspuns

14. [TPP10039] Radiografia toracica si CT toracic in cazul nodulilor pulmonari metastatici arata: ()
A: nodului slab delimitati
B: de la 10 noduli se poate vorbi de aspectul "lansarii de baloane"
C: cu precadere periferici
D: predominanti in lobii superiori
E: prezenta calcificarilor exclude natura tumorala
Vezi raspuns
15. [TPP10043] Tratamentul KBP cu celule mici, afirmatii false: (200)
A: Forme limitate: chimioterapie (platina si VP 16) + radioterapie (concomitenta sau in alternanta)
B: baza tratamentului este radioterapia
C: Forme diseminate: numai chimioterapie, cu posibilitate de radioterapie in functie de caz
D: Forme diseminate: radioterapie antalgica pe o metaosoasa bine delimitata
E: forme metastatice: radioterapie cerebrala si metastaza clinic simptomatica
Vezi raspuns
16. [TPP10044] Stadiul IV ai KBP fara celule mici cuprinde urmatoarele: ()
A: toate T,N,M1
B: T4,N2
C: toate T,N3
D: T4,N0-1
E: T1-3,N2
Vezi raspuns
17. [TPP10055] Despre cancerul fr celule mici se poate afirma: (pag 198)
A: Reprezint 20% dintre tumorile maligne primitive ale plamnului
B: diagnosticat n stadiile I si II are ans de supravieuire la 5 ani de 52,6 %
C: ca bilan iniial se recomand efectuarea biopsiei medulare
D: markeri tumrali trebuie obiectivai n cadrul bilanului iniial
E: diagnosticat n stadiul III are ans de supravieuire la 5 ani de 50%
Vezi raspuns
18. [TPP10056] Miliara metastatic apare mai frecvent consecutiv metastazelor din : (pag200)
A: carcinomul bazocelular
B: carcinomul colorectal
C: adenocarcinomul vezical
D: carcinomul medular al tiroidei
E: carcinomul uterin
Vezi raspuns
19. [TPP10057] Principalul diagnostic diferenial al limfangitei carcinomatoase este: (pag200)
A: EPA
B: Pneumopatie interstiial gripal
C: Insuficiena cardiac congestiv
D: Infarct miocardic acut
E: Limfom Hodgkin
Vezi raspuns
20. [TPP10058] Durata optim de tratament a cancerului pulmonar fr celule mici, stadiul IV este de: (pag 199)
A: 2 cicluri complete de chimioterapie
B: 3 cicluri complete de chimioterapie
C: 4-6 luni cu cisplatin i o molecul de a 3 generaie
D: 4-6 cicluri de chimioterapie
E: niciun raspuns de mai sus
21. [TPP10059] n cancerul pulmonar cu celule mici baza tratamentul este reprezentat de : (pag 199)
A: Chirurgie
B: Radioterapie de prim intenie
C: Chirurgie + radioterapie
D: Chimioterapie
E: Niciun raspuns de mai sus
Vezi raspuns
22. [TPP10060] Timpul de dublare al unui cancer pulmonar cu celule mici este de: (pag 199)
A: 4 luni
B: 6 luni
C: 40 de zile
D: 2 luni
E: 1 lun
Vezi raspuns
23. [TPP10070] Care dintre urmtoarele forme de cancer nu reprezint o cauz pentru limfangitei carcinomatoase ()

A: De prostat
B: Uterin
C: Intestinal
D: De stomac
E: De sn
Vezi raspuns
24. [TPP10075] Chirurgia tumorilor pulmonare secundare este indicat, cu excepia ()
A: Rezecabilitatea posibil a tuturor metastazelor
B: Risc anestezic acceptabil
C: Funcie pulmonar compatibil
D: Prezena a cel mult trei alte localizri metastatice
E: Cancerul primitiv identificat i controlat
Vezi raspuns
25. [TPP10076] Cauzele frecvente ale limfangitei carcinomatoase sunt urmtoarele tipuri de cancer, cu excepia ()
A: de prostat
B: uterin
C: intestinal
D: de stomac
E: de sn
Vezi raspuns
26. [TPP10077] Urmtoarele forme de cancer NU determin cel mai frecvent miliar metastazic ()
A: Carcinom medular al tiroidei
B: Melanom malign
C: Cancer ovarian
D: Cancer renal
E: Cancer gastric
Vezi raspuns
27. [TPP10078] Tratamentul sindromului de cav superioar NU include ()
A: Chimioterapie
B: Oxigenoterapie
C: Radioterapie
D: Corticoizi
E: Anticoagulante
Vezi raspuns
28. [TPP10079] NU sunt factori profesionali de risc pentru cancerul bronhopulmonar fr celule mici ()
A: Plumb
B: Azbest
C: Nichel
D: Fier
E: Crom
Vezi raspuns
29. [TPP10080] Este inclus n bilanul iniial al cancerului bronhopulmonar cu celule mici, dar neinclus n cel al formei fr celule mici ()
A: PFR
B: Biopsie medular
C: Fibroscopie bronic
D: CT cerebral
E: Ecografia abdominal
Vezi raspuns
30. [TPP10082] Nu este semn in raport cu extensia locoregionala in tumorile primitive pulmonare: (197)
A: durerea toracica
B: disfonia (parlizia nervului recurent stang), disfagia (compresie a esofagului)
C: wheezing (compresiune traheala)
D: sindromul de cava superioara (mai frecvent in KBP cu celule mici)
E: dispneea
31. [TPP10089] Urmtoarele investigaii fac parte din bilanul iniial al unui cancer bronhopulmonar, CU EXCEPIA ()
A: fibroscopie bronic
B: CT toracic i suprarenal
C: CT cerebral
D: markerii tumorali
E: ecografie abdominal
Vezi raspuns
32. [TPP10090] Este caracteristic pentru cancerele pulmonare cu celule mici : ()
A: evolutia lenta a semnelor

B: prezentarea de obicei centrala

C: afectare rara a mediastinului
D: lipsa sindroamelor paraneoplazice
E: baza tratamentului este reprezentata de chirurgie
Vezi raspuns
33. [TPP10091] Timonul,in cadrul cancerului bronho-pulmonar, caracterizeaza prin: ()
A: anemie
B: miastenie
C: cefalee
D: lombalgie
E: afazie
Vezi raspuns
34. [TPP10002] n cancerul broho-pulmonar fr celule mici, bilanul iniial include: (pag. 198)
A: Fibroscopia bronic
B: Probele funcionale respiratorii
C: Markerii tumorali
D: Biopsia medular
E: CT toracic
Vezi raspuns
35. [TPP10003] Care dintre urmtoarele investigaii aparin evalurii iniiale al cancerului broho-pulmonar cu celule mici: (pag. 198)
A: Fibroscopia bronic
B: Probe funcionale respiratorii
C: Markeri tumorali
D: Biopsie medular
E: Scintigrafie osoas
Vezi raspuns
36. [TPP10004] Cancerul brohopulmonar fr celule mici regrupeaz urmtoarele tipuri histologice: (pag. 198)
A: Epidermoid
B: Cu celule mici
C: Cu celule mari
D: Adenocarcinoamele
E: Slab difereniat
Vezi raspuns
37. [TPP10007] Cancerele bronhopulmonare cu celule mici au urmtoarele caracteristici: (pag. 199)
A: Reprezint 80% din tumorile primitive ale plmnului
B: Asociaz frecvent prezena metastazelor
C: Rar, asociaz prezena metastazelor
D: Baza tratamentului este chimioterapia
E: Tratamentul de baz este cel chirurgical
Vezi raspuns
38. [TPP10010] Miliara metastatic din cadrul tumorilor pulmonare secundare este mai frecvent ntlnit n caz de: (pag. 200)
A: Melanom malign
B: Cancer renal
C: Cancer hepatic
D: Cancer testicular
E: Cancer ovarian
Vezi raspuns
39. [TPP10012] Cancerele fr celule mici sunt (pg. 198)
A: Epidermoid
B: Mezoteliom
C: Adenocarcinom
D: Cu celule mari
E: Nici una
Vezi raspuns
40. [TPP10016] Cauzele sindromului de cav superioar includ ()
A: Limfom
B: Timom
C: Gu endotoracic
D: Carcinom cu celule mici
E: Carcinom cu celule mari
41. [TPP10017] Limfangita carcinomatoas nu apare n cancerele de ()
A: Plmn
B: Sn

C: Prostat
D: Rinichi
E: Esofag
Vezi raspuns
42. [TPP10018] Care dintre urmtoarele sunt adevrate ()
A: Cancerul de colon evolueaz cu limfanfita carcinomatoas
B: Cancerul de rinichi poate da metastaz de plmn la mai muli ani
C: Cancerul de stomac d frecvent noduli pulmonari
D: Miliara metastazic este mai frecvent ntlnit n carcinomul medular al tiroidei
E: Adenopatiile mediastinale sunt frecvente n cazul cancerului testicular
Vezi raspuns
43. [TPP10020] Sunt factori profesioniali implicati in aparitia cancerului de plaman fara celule mici urmatorii: (pag 198)
A: bis cloro metil eter
B: radiatii ionizante
C: clorura de vinil
D: fier
E: molibden
Vezi raspuns
44. [TPP10022] Diagnosticul diferential al nodulilor multipli necancerosi se face cu: ()
A: nocardioza
B: malformatie arteriovenoasa
C: noduli reumatoizi
D: criptococoza
E: azbestoza
Vezi raspuns
45. [TPP10023] Tratamentul sindromului de VCS cuprinde urmatoarele, cu exceptia (199)
A: Antiagregante
B: Corticoizi
C: Oxigenoterapie
D: Decompresie chirurgicala
E: Radioterapie
Vezi raspuns
46. [TPP10025] Conduita de urmat in caz de suspiciune de cancer bronhopulmonar secundar si cancer primitiv necunoscut este: (pg. 202)
A: examen clinic
B: Radiografie toracica
C: examinari complementare orientate de catre anomaliile examenului clinic
D: PET scan sistematic
E: CT cervicotoracoabdominopelvin sistematic
Vezi raspuns
47. [TPP10026] Tratamentul nechirurgical al tumorilor pulmonare secundare este reprezentat de urmatoarele: (201)
A: Chimioterapie
B: Metastazectomie
C: imunoterapie
D: hormonoterapie
E: radioterapie
Vezi raspuns
48. [TPP10029] In tratamentul tumorilor pulmonare scundare se va aplica metastazectomia in urmatoarele conditii: (201)
A: chiar daca primitivul nu este identificat si controlat
B: absenta altei localizari metastatice
C: functie pulmonara compatibila
D: risc anestezic acceptabil
E: indiferent daca e posibila sau nu rezecabilitatea completa a tuturor metastazelor
Vezi raspuns
49. [TPP10030] Indicatii de dezobstructie cu laser in tratamentul tumorilor pulmonare secundare sunt urmatoarele: (201)
A: localizari traheale
B: pneumonii repetate
C: atelectazii
D: rasunet functional chiar putin important
E: timp de dedublare <20 zile
Vezi raspuns
50. [TPP10031] In cazul cancerului primitiv necunoscut, diagnosticul diferential al nodulilor multipli necancerosi din cadrul tumorilor
secundare pulmonare se face cu: (201)

A: cauza infectioasa: piogeni, tuberculoza, histoplasmoza, chist hidatic, nocardioza, aspergiloza, criptococoza
B: embolie pulmonara
C: granulomatoza Wegener
D: sarcoidoza
E: tumora maligna
51. [TPP10032] In cazul tumorilor pulmonare secundare si cancer primitiv cunoscut atitudinea este urmatoarea: (200)
A: radiografie toracica pentru orice bolnav afectat de cancer
B: CT toracic in caz de simptomatologie respiratorie sau anomalie pe Rx toracic
C: fibroscopie bronsica sistematic
D: obtinerea cu orice pret a unei probe histologice nu are sens decat daca aceasta modifica tratamentul si prognosticul bolii
E: probe histologice in orice caz
Vezi raspuns
52. [TPP10033] Urmatoarele sunt cancere care pot da metastaze la mai multi ani de la un tratament initial considerat drept satisfacator din
punct de vedere carcinologic: (200)
A: tiroida
B: san
C: rinichi
D: melanom
E: colorectal
Vezi raspuns
53. [TPP10034] Urmatoarele cancere pot da metastaze endobronsice: ()
A: cancer in sfera ORL
B: cancer de esofag
C: cancer bronhopulmonar
D: cancer tiroidian
E: cancer de stomac
Vezi raspuns
54. [TPP10036] Limfangita carcinomatoasa se observa cu precadere in: ()
A: melanom
B: cancer renal
C: stomac
D: san
E: prostata
Vezi raspuns
55. [TPP10037] Miliaria metastatica este mai frecvent intalnita in caz de: ()
A: cancer renal
B: melanom malign
C: Cancer stomac
D: cancer ovarian
E: carcinom medular tiroidian
Vezi raspuns
56. [TPP10038] Tabloul clinic al tumorilor pulmonare secundare sub forma de noduli este reprezentat de: ()
A: simptomatici in majoritatea cazurilor
B: dureri toracice
C: revarsat lichidian pleural
D: revarsat pleural aeric
E: asimptomatici in majoritatea cazurilor
Vezi raspuns
57. [TPP10040] Despre KBP cu celule mici se pot spune urmatoarele, cu exceptia: ()
A: reprezinta 80% din tumorile maligne primitive ale plamanului
B: in aproximativ 2/3 din cazuri se remarca prezenta metastazelor
C: baza tratamentului este chirurgia
D: prezentare de obicei periferica
E: timp de dedublare = 1 luna
Vezi raspuns
58. [TPP10041] Urmatoarele afirmatii despre KBP cu celule mici sunt adevarate: ()
A: apare intotdeauna afectare mediastinala si frecvent masiva
B: apare sindrom de vena cava superior
C: frecventa crescuta a sindroamelor paraneoplazice de tip Schwartz-Bartter
D: semne generale absente
E: reprezinta 20% din tumorile maligne primitive ale plamanului
Vezi raspuns
59. [TPP10042] Clasificarea KBP cu celule mici, afirmatii adevarate: ()

A: "forme limitate" la hemitoracele ipsilateral si la ariile sale de drenaj ganglionar

B: "forme extinse"
C: boala diseminata, cand exista metastaze la distanta
D: "formele limitate" se trateaza cu un camp unic de radioterapie
E: se foloseste mai mult TNM
Vezi raspuns
60. [TPP10045] In cadrul KBP fara celule mici, tratamentul de referinta este chirurgia pentru urmatoarele stadii: ()
A: IA
B: IB
C: II
D: T3N1
E: T1-3,N2
61. [TPP10046] KBP neoperabil se intalneste in urmatoarele situatii: ()
A: IIIA nonrezecabil: T4N0-1
B: IIIB
C: refuzul pacientilor
D: contraindicatie pentru chirurgie
E: T1,3N2
Vezi raspuns
62. [TPP10048] Tratamentul KBP fara celule mici, stadiul IV, se realizeaza astfel: ()
A: la cei cu absenta mutatiei genei EGFR: biterapie cisplatina + (gemcitabina sau taxan sau docetaxel sau paclitaxel sau vinorelbina sau
pemetrexed
B: durata optima a tratamentului este intre 4 si 6 cicluri
C: la cei cu prezenta unei mutatii a genei EGFR: de prima linie gefitinib in monoterapie
D: la cei cu prezenta unei mutatii a genei EGFR: biterapie chimioterapie de a treia generatie + cispalatina
E: radioterapie
Vezi raspuns
63. [TPP10049] Factori de risc profesionali in KBP fara celule mici sunt urmatorii: ()
A: clorura de vinil
B: hidrocarburi policiclice aromatice
C: radon
D: bis-cloro-metil-eter
E: tutun
Vezi raspuns
64. [TPP10050] Principiile de tratament ale KBP fara celule mici sunt: ()
A: pentru toate stadiile supravietuirea la 5 ani este aproximativ 14%
B: pentru cancerele diagnosticate intr-un stadiu localizat supravietuirea la 5 ani poate atinge 50%
C: tratamentul depinde de clasificarea TNM
D: chirurgie ca modalitate de referinta in stadiul I si II
E: chirurgie ca modalitate de referinta in stadiul IIIB
Vezi raspuns
65. [TPP10051] Tratamentul KBP fara celule mici cu radioterapie ca modalitate de referinta se realizeaza in urmatoarele situatii: ()
A: stadiul I sau II neoperabil
B: IIIB
C: T4N0-1
D: Stadiul IV
E: T3N1
Vezi raspuns
66. [TPP10052] Tratamentul sindromului de cava superioara in KBP cu celule mici se face cu: ()
A: chimioterapie
B: corticoizi
C: anticoagulante
D: oxigenoterapie
E: radioterapie
Vezi raspuns
67. [TPP10053] Circumstantele obisnuite de descoperire a unui KBP sunt: ()
A: subiect tabagic <40 ani
B: aparitia sau agravarea unei tuse
C: episod infectios care treneaza sau recidiveaza in acelasi teritoriu
D: hemoptizie
E: disfonie, wheezing, sindrom de cava superior, disfagie, durere toracica
Vezi raspuns
68. [TPP10054] Bilantul initial ce trebuie realizat in fata unui KBP cuprinde: ()

A: fara celule mici: fibroscopie bronsica, CT toracic+suprarenal, CT cerebral, ecografie abdominala, scintigrafie osoasa, bipsie medulara,
markeri tumorali, PFR
B: cu celule mici: markeri tumorali, PFR
C: PET-CT cu 18-FDG
D: preterapeutic: functie renala si hepatica, ECG+/-ecografie cardiaca, Examen ORL, examen stomatologic
E: de discutat in KBP fara celule mici: mediastinoscopie, scintigrafie pulmonara ventilatie/perfuzie
Vezi raspuns
69. [TPP10061] Tratamentul cu laser al localizarilor endobronsice al tumorilor pulmonare secundare se va realiza n caz de ()
A: Pneumotorax
B: Revrsat pleural bilateral
C: Atelectazii
D: Pneumopatii repetate
E: Dispnee
Vezi raspuns
70. [TPP10062] Metastazele endobronsice apar frecvent n cazurile de cancer ()
A: Bronhopulmonar
B: Esofagian
C: Gastric
D: Testicular
E: n sfera ORL
71. [TPP10063] Limfangita carcinomatoas sunt cauzate adesea de ()
A: Melanomul malign
B: Cancerul renal
C: Cancerul de colon
D: Cancerul de stomac
E: Cancerul de sn
Vezi raspuns
72. [TPP10064] Nodulii pulmonari sunt cauzai adesea de ()
A: Cancerul ovarian
B: Cancerul de pancreas
C: Cancerul de prostat
D: Cancerul gastric
E: Melanomul malign
Vezi raspuns
73. [TPP10065] Sindromul de cav superioar poate fi cauzat de ()
A: Corp strin
B: Gu exotoracic
C: CBP secundar
D: Limfom
E: Timom malign
Vezi raspuns
74. [TPP10066] n terapiile CBP de stadiul IV in absenta mutatiei EGFR (pag:199)
A: Metotrexat
B: Paclitaxel
C: Gefitinib
D: Gemcitabin
E: Cisplatin
Vezi raspuns
75. [TPP10071] Circumstante de descoperire a KBP sunt, cu exceptia: ()
A: Radiografia toracica sistematica in 6%, cu supravietuire de 12%
B: Metastaza simptomatica in 32%, cu supravieturie de 0%
C: Metastaza simptomatica in 34%, cu supravieturie de 0%
D: Semne generale in 32%, cu supravietuire de 6%
E: Simptome locale in 27%, cu supravietuire de 12%
Vezi raspuns
76. [TPP10072] Factori de risc profesionali pentru cancerul bronhopulmonar fr celule mici sunt ()
A: Nichel
B: Cupru
C: Crom
D: Plumb
E: Azbest
Vezi raspuns
77. [TPP10073] Bilanul iniial ce trebuie realizat n diagnosticul unui CBP fr celule mici include ()

A: Markeri tumorali
B: Biopsie medular
C: CT cerebral
D: CT toracic i suprarenal
E: Fibroscopie bronsic
Vezi raspuns
78. [TPP10074] Sindromul paraneoplazic al tumorii primitive a plmnului include ()
A: Pierdere n greutate
B: Ginecomastie
C: Sindrom de cav superioar
D: Hipocratism digital
E: Disfonie
Vezi raspuns
79. [TPP10081] Tratamentul sindromului cava superior consta in: (Tumorile pulmonare)
A: Diuretice
B: Anticoagulante
C: Corticoizi
D: Oxigenoterapie
E: Chimioterapie
Vezi raspuns
80. [TPP10083] Semnele generale in tumorile primitive pulmonare NU includ: (197)
A: febra frecventa
B: hipocratism digital
C: anorexie
D: ginecomastie
E: febra mai rar
81. [TPP10084] Bilantul initial in fata unui KBP cu celule mici NU include: (198)
A: RMN cerebral
B: scintigrafia osoasa
C: biopsia medulara
D: markeri tumorali
E: PFR
Vezi raspuns
82. [TPP10085] NU sunt explorari initiale in KBP fara celule mici: (198)
A: PFR
B: biopsie medulara
C: scintigrafie osoasa (in caz de dureri)
D: markeri tumorali
E: mediastinoscopie, scintigrafie pulmonara de ventilatie/perfuzie
Vezi raspuns
83. [TPP10086] Tratamentul tumorilor pulmonare primitive fara celule mici neoperabile: (199)
A: chimioradioterapie concomitenta (saruri de platina) in stadiile III neoperabile
B: monoterapie sau biterapie in stadiul IV cu prezenta mutatiei EGFR
C: gefitinib in monoterapie in absenta mutatiei EGFR
D: include biterapie cu cisplatina si gemcitabina
E: inhibitor de tirozin kinaza in monoterapie in prezenta mutatiei EGFR (de prima linie)
Vezi raspuns
84. [TPP10087] Tumorile pulmonare primitive cu celule mici - afirmatii false: (199)
A: prezentare de obicei centrala, cu semne generale frecvente
B: semne rapide (timp de dublare < 20 zile)
C: rara afectare mediastinala
D: sindrom paraneoplazic tip Schwartz-Bartter (ADH)
E: tratament in functie de clasificarea TNM
Vezi raspuns
85. [TPP10088] Chimioterapia in tumorile pulmonare primitive - afirmatii false: (199, 200)
A: intre 4-6 cicluri in stadiul IV, in absenta mutatiei EGFR, in cazul tumorilor fara celule mici
B: se asociaza cu radioterapie (concomitenta sau in alternanta) in formele limitate de cancere cu celule mici
C: este tratamentul de baza in cancerele cu celule mici (platina si VP 16)
D: nu se asociaza cu radioterapie in cancerele cu celule mici
E: se asociaza sistematic cu radioterapia in formele diseminate de cancere cu celule mici
Vezi raspuns

Insuficiena respiratorie cronic

1. [IRC10003] Insuficiena respiratorie restrictiv de cauz mecanic apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia: (pag. 203)
A: Cifoscolioz
B: Spondilartrita anchilozant
C: Malnutriie
D: Pleurezie
E: Toracoplastie
Vezi raspuns
2. [IRC10005] Insuficiena respiratorie restrictiv apare n urmtoarele afeciuni caracterizate prin afectare pulmonar parenchimatoas, cu
excepia: (pag. 203)
A: Fibroz pulmonar idiopatic
B: Sarcoidoz
C: Astm
D: Silicoz
E: Pneumopatii postradice
Vezi raspuns
3. [IRC10007] Ameliorarea oxigenrii la pacienii cu insuficien respiratorie cronic include urmtoarele mijloace terapeutice, cu excepia:
(pag. 204)
A: Kinetoterapie respiratorie
B: Oxigenoterapie de lung durat
C: Tratament diuretic
D: Ventilaie asistat
E: Prevenirea episoadelor infecioase
Vezi raspuns
4. [IRC10009] n caz de afectare a schimbului pulmonar la pacienii cu insuficien respiratorie markerul biologic cel mai precoce este:
(pag. 204)
A: Hipercapnia arterial cronic
B: Hipoxemia arterial cronic
C: Hipokaliemia
D: Hiponatremia
E: Hipovolemia
Vezi raspuns
5. [IRC10010] Singura cauz de insuficien respiratorie cronic restrictiv al crui tratament se bazeaz n principal pe oxigenoterapie pe
termen lung este: (pag. 204)
A: Astmul

B: BPOC
C: Fibrozele interstiiale
D: Sindromul Guillan-Barre
E: Miastenia gravis
Vezi raspuns
6. [IRC10012] Urmtoarele afeciuni reprezint cauze neurologice sau musculare de insuficien respiratorie cronic restrictiv, cu excepia
()
A: Poliomielit anterioar acut
B: Scleroz lateral amniotrofic
C: Sindromul Guillan-Barre
D: Spondiloartrit anchilozant
E: Hipofosforemie
Vezi raspuns
7. [IRC10013] Urmtoarele afeciuni nu reprezint cauze mecanice de insuficien respiratorie cronic restrictiv, cu excepia ()
A: Obezitatea
B: Botulismul
C: Miopatiile
D: Miozitele
E: Hipofosforemie
Vezi raspuns
8. [IRC10014] Urmtoarele afirmaii reprezint cauze musculare i neurologice de insuficien respiratorie cronic restrictiv ()
A: Afectare parietal
B: Cifoscolioz
C: Deformare toracic important
D: Hipokalemia
E: Spodiloartrita anchilozant
Vezi raspuns
9. [IRC10015] Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la baz urmtoarele, cu excepia ()
A: Creterea CPT
B: Diminuarea CPT
C: Uneori diminuarea complianei pulmonare
D: Diminuarea raportului DLCO/VA doar n caz de patologie interstiial
E: Uneori diminuarea complianei parietale
Vezi raspuns
10. [IRC10016] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri igieno-dietetice n atitudinea terapeutic din insuficiena respiratorie cronic, cu
excepia ()
A: Oprirea fumatului
B: Alimentaie hiperprotidic
C: Prevenirea infeciilor respiratorii
D: Vaccinare antipneumococic din 5 n 5 ani
E: Ventilaie asistat
11. [IRC10023] Urmtoarele afirmaii nu reprezint cauze musculare i neurologice de IRC restrictiv, mai puin pg.203: (IRC10023)
A: Cifoscolioza
B: Hipokalemia
C: spondilita anchilozanta
D: deformarea toracica importanta
E: afectarea parietala
Vezi raspuns
12. [IRC10030] Reprezint tratamente etiologice al IRC restrictive, cu excepia ()
A: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic n afeciuni neurologice
B: Pierdere n greutate semnificativ n caz de obezitate
C: Decorticarea pleural
D: Metastazectomia n caz de tumor secundar voluminoas
E: Chirurgia corectoare a unei scolioze
Vezi raspuns
13. [IRC10031] PFR n diagnosticul IRC restrictive este caracterizat, cu excepia ()
A: Cretere a VR/CPT n obezitate
B: VEMS/CV sczut
C: Diminuarea DLCO/VA n caz de patologie interstiial
D: Diminuarea compliantei pulmonare i/sau parietale
E: Diminuarea CPT
Vezi raspuns
14. [IRC10032] Reprezint etiologii mecanice de IRC restrictiv cu afectare parenchimatoas, cu excepia ()

A: Pectus excavatum
B: Exereza pulmonar
C: Contruzie pulmonar
D: Traumatism toracic
E: Sarcoidoz
Vezi raspuns
15. [IRC10033] IRC restrictiva datorata afectarii jonctiunii neuromusculare poate avea ca si cauza: ()
A: poliomielita anterioara acuta
B: disfunctie diafragmatica
C: contuzie pulmonara
D: sdr. Guilain - Barre
E: sarcoidoza
Vezi raspuns
16. [IRC10002] Urmtoarele afirmaii privind insuficiena respiratorie sunt adevrate: (pag. 203)
A: Insuficiena respiratorie cronic reprezint imposibilitatea aparatului circulator de a menine gazometria
B: Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin diminuarea capacitii pulmonare totale
C: Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin afectarea schimbului respirator
D: Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin diminuarea capacitii pulmonare totale
E: Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin afectarea pompei ventilatorii
Vezi raspuns
17. [IRC10004] Insuficiena respiratorie restrictiv datorat unei afectri neurologice sau musculare apare n urmatoarele circumstane
patologice: (pag. 203)
A: Poliomielit anterioar acut
B: Poliradiculonevrit
C: Miastenie
D: Zona Zoster
E: Dermatopolimiozit
Vezi raspuns
18. [IRC10006] Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la baz urmtoarele elemente: (pag. 203)
A: Diminuarea CPT
B: Scderea raportului VEMS/CV
C: Diminuarea complianei pulmonare
D: Creterea raportului DLCO/VA
E: Creterea CPT
Vezi raspuns
19. [IRC10008] Tratamentul etiologic instituit pacienilor cu insuficien respiratorie restrictiv include: (pag. 204)
A: Chirurgie corectoare a unei scolioze
B: Decorticare pleural
C: Scderea ponderal n caz de obezitate
D: Pneumectomie
E: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic
Vezi raspuns
20. [IRC10011] Mecanismele de aciune a asistenei ventilatorii mecanice includ: (pag. 204)
A: Creterea ventilaiei alveolare
B: Punerea n repaus a muchilor respiratori
C: Creterea complianei pulmonare
D: Creterea clearance-ului mucociliar
E: Diminuarea hiperinflaei pulmonare
21. [IRC10017] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri igieno-dietetice n atitudinea terapeutic din insuficiena respiratorie cronic cu
excepia ()
A: Kinoterapie respiratorie
B: Oprirea fumatului
C: Alimentaie hiperlipidic
D: Vaccinare antigripal anual
E: Vaccinare antipneumococic din 5 n 5 ani
Vezi raspuns
22. [IRC10019] Urmtoarele reprezint msuri de ameliorare a oxigenrii n insuficiena respiratorie cronic ()
A: Kinoterapie respiratorie
B: Oxigenoterapie de scurt durat
C: Ventilaie spontan cu presiune pozitiv inspiratorie
D: Ventilaie asistat
E: Ventilaie spontan cu presiune pozitiv expiratorie
Vezi raspuns

23. [IRC10020] Urmtoarele reprezint mecanisme de aciune ale asistenei ventilatorii mecanice ()
A: Creterea ventilaiei alveolare
B: Punerea n repaus a muchilor respiratori
C: Scderea ventilaiei pulmonare
D: Normalizarea comenzii respiratorii secundare coreciei alterrilor nocturne ale schimburilor gazoase
E: Creterea complianei pulmonare i toracice secundare utilizrii de volume curente importante n timpul nopii
Vezi raspuns
24. [IRC10021] Urmtoarele reprezint metode de ventilaie la domiciliu ()
A: Ventilaie cu presiune pozitiv intermitent
B: Ventilaie cu presiune pozitiv continu
C: Ventilaie cu presiune negativ continu
D: Ventilaie prin traheotomie
E: Ventilaie cu presiune negativ pe masca nazal n timpul nopii
Vezi raspuns
25. [IRC10022] Urmtoarele atitudini terapeutice, reprezint metode de tratament etiologic ()
A: Chirurgie corectoare a unei scolioze
B: Decorticare pleural
C: Corticare pleural
D: Pierderea n greutate este necesar la toti pacienii
E: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic n cursul unor afeciuni neurologice
Vezi raspuns
26. [IRC10024] Deformari toracice fara rasunet respirator: (203) ()
A: Obezitate
B: Pectus excavatum (Torace in palnie)
C: Absenta primei coaste
D: Coasta cervicala accesorie
E: Defect de osificare a claviculelor
Vezi raspuns
27. [IRC10025] Tratament etiologic al IRC restrictive este caracterizat de ()
A: Chirurgia diafragmei n afeciuni neurologice
B: Pierdere n greutate semnificativa n caz de obezitate
C: Decorticarea pleural
D: Toracotomia
E: Chirurgia corectoare a unei scolioze
Vezi raspuns
28. [IRC10026] Asistena ventilatorie mecanice n tratamentul IRC restrictive se bazeaz pe ()
A: Stimularea diafragmei
B: Scderea complianei pulmonare
C: Creterea comenzii respiratorii
D: Punerea n repaus a muchilor respiratori
E: Creterea ventilatiei alveolare
Vezi raspuns
29. [IRC10027] Ameliorarea oxigenrii n IRC restrictive se poate realiza prin ()
A: Tratament etiologic
B: Ventilaie asistat
C: Ventilaie spontan cu presiune negativ expiratorie
D: Oxigenoterapia de lung durat
E: Kinetoterapia respiratorie
Vezi raspuns
30. [IRC10028] n diagnosticul IRC restrictive, corespund PFR ()
A: Creterea raportului VR/CPT n spondilartrita anchilozant
B: Creterea raportului DLCO/VA
C: Uneori diminuarea compliantei pulmonare i parietale
D: VEMS/CV crescut
E: Diminuarea CPT
31. [IRC10029] IRC restrictive de origine mecanic prin afectare parietal sunt cauzate de ()
A: Exerez pulmonar
B: Contuzia pulmonar
C: Traumatismul toracic
D: Pleurezia
E: Spondilartrit anchilozant
Vezi raspuns
32. [IRC10034] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind IRC, cu exceptia: ()

A: In IRC restrictiva datorata cifoscoliozei raportl VR/CPT este diminuat

B: In patologiile neuromusculare parenchimul pulmonar este a priori sanatos, si de aceea este indicat preferential doar tratamentul prin
oxigenoterapie de lunga durata.
C: In silicoza si azbestoza sunt indicate debite crescute de oxigen - 4-5 l/min
D: markerul biologic al schimului pulmonar este nivelul PaCO2, iar cel al ventilatiei alveolare este PaO2.
E: in timpul unei afectari neuromusculare trebuie combatute atat hipoventilatia alveolara cat si tulburari de difuziune prin diminuarea
suprafetei de schimb si a volumului sangvin capilar.

Detres respiratorie acut la adult

1. [DRA10004] Sindromul de detres respiratorie acut apare secundar urmtoarelor cauze, cu excepia: (pag. 177)
A: Infecii respiratorii
B: Traumatisme
C: Infarct miocardic acut
D: Agresiune pulmonar toxic
E: Infecii extrarespiratorii
Vezi raspuns
2. [DRA10005] Sindromul de detres respiratorie acut secundar agresiunii pulmonare toxice apare n urmatoarele situaii, cu excepia:
(pag. 177)
A: Starile cu oc non-cardiogen
B: Starile cu oc cardiogenic
C: Hemopatii
D: Vasculite
E: Strile cu oc hemoragic
Vezi raspuns

3. [DRA10006] Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia: (pag. 177)
A: nec
B: Sindrom Mendelson
C: Septicemie
D: Politraumatism
E: Pleurit
Vezi raspuns
4. [DRA10009] Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele circumstane accidentale: (pag. 177)
A: Expunere la fumuri toxice
B: Expunere la temperaturi scazute
C: Expunere la temperaturi ridicate
D: Expunere la pulberi minerale neiritante
E: Expunere la gaze lipsite de toxicitate
Vezi raspuns
5. [DRA10011] Care dintre urmtoarele afirmaii este fals: (pag. 178)
A: n SDRA perturbarea principal este hipoxemia
B: n SDRA capacitatea rezidual funcional este diminuat
C: n SDRA volumul de nchidere al alveolelor este crescut
D: n SDRA nu exist afectarea proprietilor elastice ale plamnului
E: n SDRA este posibil apariia hipertensiunii pulmonare
Vezi raspuns
6. [DRA10013] Principiile de diagnostic etiologic al SDRA includ urmatoarele, cu exceptia : (p. 177)
A: Se evoca intotdeauna o toxicitate medicamentoasa
B: CT toracic intotdeauna necesar, dearece este caracteristic
C: Indicatie larga a fibroscopiei bronsice pentru lavaj bronhoalveolar
D: Necesita un bilant infectios extrarespirator complet
E: Importanta contextului
Vezi raspuns
7. [DRA10015] Reprezint cauze de SDRA prin traumatism extratoracic ()
A: Arsuri ntinse
B: Sindrom Mendelson
C: Septicemie
D: Hemopatii
E: Colagenoze
Vezi raspuns
8. [DRA10016] Care dintre urmtoarele afirmaii privind managementul SDRA este fals ()
A: Necesit ventilaie mecanic sub sedative
B: Uneori ventilaie n decubit ventral
C: Administrare de NO2
D: Antibioterapie
E: Evitarea anumitor interaciuni medicamentoase
Vezi raspuns
9. [DRA10022] Absenta opacitatii radiologice pulmonare si gazometrie normala indica: (pag 176)
A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice obstructive
B: astm acut grav
C: embolie pulmonara
D: pneumocistoza
E: dispnee laringiana
Vezi raspuns
10. [DRA10023] Intra in clasa: Absenta opacitatilor pulmonare si hipoxemie, urmatoarele cazuri de detresa respiratorie acuta: (pag 176)
A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice restrictive
B: embolia pulmonara
C: edemul pulmonar
D: pneumopatii hipoxemiante
E: dispnee laringiana
11. [DRA10024] Sunt cauze de hipercapnie cu absenta opacitatilor pulmonare: (pag 176)
A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice obstructive
B: epa
C: embolia pulmonara
D: astmul acut
E: pneumotorace compresiv
Vezi raspuns

12. [DRA10026] Despre SDRA se poate spune: (pag 176)

A: apar imagini alveolare bilaterale sau unilaterale
B: PAPO se masoara prin cateterism Swan-Ganz
C: Pcap> 18 mmHg
D: mortalitate > 40%
E: ventilatia asistata nu este impusa mereu
Vezi raspuns
13. [DRA10043] Despre SDRA urmtoarea este adevrat ()
A: Volumul de nchidere al alveolelor este redus
B: Capacitatea rezidual funcional este crescut
C: n faza precoce de vasoconstrictie HTP nu are nici un rol
D: Hipercapnia apare cand cavitile sunt ventilate, dar slab perfuzate
E: Perturbarea principal n SDRA este hipercapnia
Vezi raspuns
14. [DRA10044] Diagnosticul etiologic al SDRA include, cu excepia ()
A: LBA i recoltare distal protejat
B: Un bilan infecios extrarespirator complet
C: Eliminarea pneumotoracelui prin CT
D: Eliminarea peritonitei prin radiografie abdominal pe gol
E: Eliminarea pancreatitei prin ecografie abdominal
Vezi raspuns
15. [DRA10045] SDRA poate fi cauzat de urmtorul traumatism toracic ()
A: Zdrobire de membre
B: Fracturi ale oaselor lungi
C: Arsuri ntinse
D: Politraumatism
E: Contuzia pulmonar
Vezi raspuns
16. [DRA10046] Reprezint cauze de SDRA prin agresiune pulmonara toxic, cu excepia ()
A: Embolia amniotic
B: Embolia grsoas
C: Bleomicina
D: Transfuzii masive
E: Sindromul Mendelson
Vezi raspuns
17. [DRA10047] n detresa respiratorie acut, hipoxemia i prezena opacitii radiologice indic ()
A: Pneumotorace bilateral sau compresiv
B: Astm acut grav
C: Embolie pulmonar
D: SDRA
E: Dispnee laringian
Vezi raspuns
18. [DRA10002] Sindromul de detres respiratorie acut reprezint: (pag. 176)
A: Insuficiena respiratorie acut ce necesit ventilaie asistat
B: Insuficiena respiratorie acut cu un raport PaO2/FiO2 sub 200
C: Insuficiena respiratorie acut cu un raport PaO2/FiO2 peste 200
D: Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar sub 18 mmHg
E: Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar peste 18 mmHg
Vezi raspuns
19. [DRA10003] Sindromul de detres respiratorie acut are urmtoarele caracteristici: (pag. 176)
A: Asociaz un edem pulmonar lezional
B: Asociaz un edem pulmonar cardiogenic
C: Prezint creteri ale presiunii hidrostatice microvasculare
D: Prezint creterea permeabilitii alveolocapilare
E: Are prognostic foarte sever
Vezi raspuns
20. [DRA10007] Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele stri patologice: (pag. 177)
A: Acidoz diabetic
B: Pancreatit acut necrotic
C: Sindrom nefrotic
D: Pneumopatie bacterian
E: Gripa malign

21. [DRA10008] Cauzele traumatice ale detresei respiratorii acute sunt: (pag. 177)
A: Contuzia pulmonar
B: Traumatismul cranian
C: Fracturi ale oaselor mici
D: Zdrobirea membrelor
E: Monotraumatismul
Vezi raspuns
22. [DRA10010] Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele forme de oc: (pag. 177)
A: oc septic
B: oc cardiogen
C: oc hemoragic
D: oc anafilactic
E: Orice alt form de oc non-cardiogen
Vezi raspuns
23. [DRA10012] Opacitati radiologice pulomnare si hipoxemia se intalnesc in: (p. 176)
A: Embolie pulmonara
B: Edem pulmonar acut
C: SDRA
D: Pneumopatii hipoxemiante
E: Astmul acut grav
Vezi raspuns
24. [DRA10014] SDRA trebuie diferentiat de: (p. 178)
A: HIV
B: Embolia amniotica
C: Contuzie pulmonara
D: Pneumopatia grava cu P. carinii
E: Hemragia alveolara
Vezi raspuns
25. [DRA10017] Reprezint principii de diagnostic etiologic al SDRA ()
A: Bronhoscopie pentru LBA
B: Nu necesit bilan infecios extrarespirator
C: Toxicitate medicamentoas
D: CT toracic per primam
E: Diagnostic diferenial cu pancreatite, peritonite
Vezi raspuns
26. [DRA10025] Prezenta opacitatilor pulmonare si hipoxemie, intalnim in: (pag 176)
A: EPA
B: pneumotorace compresiv
C: pneumoaptii hipoxemiante
D: embolia pulmonara
E: dispnee laringiana
Vezi raspuns
27. [DRA10027] Examinarile complementare in SDRA sunt: ()
A: fibroscopie bronsica
B: bilant infectios extrarespirator complet
C: ecografie abdominala, radiografie pe gol
D: CT, foarte caracteristic
E: gazometrie, radiografie toracica
Vezi raspuns
28. [DRA10028] Urmatoarele afirmatii legate de prognosticul SDRA sunt adevarate: ()
A: foarte sever
B: mortalitate aproximativ 50% din cazuri
C: bun
D: mortalitate 30%
E: mortalitate 10%
Vezi raspuns
29. [DRA10029] Efectul de spatiu mort in SDRA inseamna: ()
A: cavitati aerice ventilate
B: cavitati aerice slab perfuzate
C: hipercapnie
D: cavitati aerice slab ventilate
E: cavitati aerice neperfuzate
Vezi raspuns

30. [DRA10030] Hipoxemia in SDRA se datoreaza: ()

A: teritoriilor slab perfuzate dar ventilate
B: teritoriilor neventilate, slab perfuzate
C: teritoriilor cu edem , alterari ale surfactantului
D: efectului de spatiu mort
E: dezechilibrului ventilatie/perfuzie
31. [DRA10031] In plan mecanic SDRA se caracterizeaza prin: ()
A: capacitatea reziduala functionala este diminuata
B: volumul de inchidere al unor alveole este scazut
C: volumul de inchidere al unor alveole este uneori chiar superior capacitatii reziduale functionale
D: proprietatile elastice ale plamanului sunt afectate
E: nu sunt afectate proprietatile elastice ale plamanului
Vezi raspuns
32. [DRA10032] Administrarea NO in SDRA produce: ()
A: vasodilatatie arteriala pulmonara selectiva
B: vasodilatare in zonele ventilate
C: reducerea HTAP
D: reducerea shuntului intrapulmonar
E: vasoconstrictia zonelor neventilate
Vezi raspuns
33. [DRA10033] Atitudinea terapeutic n SDRA cuprinde: (pag178)
A: ntotdeauna spitalizare n secia de reanimare
B: Almitrin pentru vasoconstricia zonelor neperfuzate
C: No pentru vasodilatatea zonelor ventilate
D: Almitrin pentru vasoconstricia zonelor neventilate
E: Nu se recomanda antibioterapia
Vezi raspuns
34. [DRA10035] Sunt cauze de intoxicatii medicamentoase in detresa respiratorie acuta (pag 177): ()
A: Heroina
B: Bleomicina
C: Paraquat
D: Amfetamine
E: Benzodiazepine
Vezi raspuns
35. [DRA10036] Nu reprezint detres respiratorie acut fr opaciti radiologice pulmonare i cu hipoxemie urmtoarele: (pag 176)
A: Embolie pulmonar
B: SDRA
C: Astum acut grav
D: Pneumotorace bilateral sau compresiv
E: Edemul pulmonar acut
Vezi raspuns
36. [DRA10037] Nu reprezint sindrom de detres respiratorie cu opaciti radiologice pulmonare i hipoxemie urmtoarele: (pag 167)
A: Edemul pulmonar acut
B: Pneumopatii hipoxemiante
C: SDRA
D: Acutizarea insuficienelor respiratorii cronice obstrucutive
E: Acutizarea insuficienelor respiratorii cronice restrictive
Vezi raspuns
37. [DRA10039] Sunt adevrate despre SDRA, cu excepia ()
A: Sunt afectate proprietile elastice ale plmnului
B: Capacitatea rezidual funcionala este crescut
C: Hipercapnia apare din cauza cavitilor bine perfuzate, dar slab ventilate
D: Hipoxemia este secundar unui dezechilibru ventilaie/perfuzie
E: Tulburarea principal este hipoxemia
Vezi raspuns
38. [DRA10040] Reprezint cauze infecioase respiratorii ale SDRA ()
A: Embolia amniotic
B: Embolia grasoas
C: oc septic
D: Pneumopatie viral
E: Penumopatie bacterian
Vezi raspuns

39. [DRA10041] SDRA prin agresiune pulmonara toxica general poate avea drept cauz ()
A: Pancreatit acut necrotic
B: Sindromul Mendelson
C: Bleomicin
D: Embolia grasoas
E: Embolia amniotic
Vezi raspuns
40. [DRA10042] SDRA este caracterizat de ()
A: Mortalitate de 50%
B: Exist o cretere a permeabilitii alveolocapilare
C: Exist o cretere a presiunii hidrostatice microvasculare
D: PAPO > 18 mmHg
E: PaO2/FiO2 < 200 mmHg
41. [DRA10048] Pentru diagnosticul etiologic in SDRA sunt adevarate: (177)
A: CT nu este un examen caracteristic
B: CT nu prezinta interes pentru diagnosticul pozitiv si etiologic
C: CT cuantifica mai bine importanta leziunilor
D: se realizeaza cel putin o ecografie abdominala si radiografie pe gol pentru eliminarea cauzelor abdominale
E: indicatie larga a fibroscopiei bronsice pentru LBA si recoltare distala protejata
Vezi raspuns
42. [DRA10049] Care din urmatoarele reprezinta cauze de SDRA prin agresiune pulmonara toxica generala? ()
A: septicemie, soc septic
B: circulatie extracorporala, edem pulmonar neurogenic
C: vascularite, colagenoze
D: transfuzii masive
E: bleomicina, paraquat

Evaluarea gravitii i investigarea complicaiilor precoce la un pacient cu traumatism toracic

1. [TRT10004] Un pacient stabil din punct de vedere hemodinamic si respirator, ce a suferit un traumatism toracic, va putea beneficia
imediat de urmtoarele investigaii, cu excepia: (pag. 206)
A: radiografie toracic
B: ecografie cardiac transtoracic
C: tomografie toracic cu substan de contrast
D: bronhoscopie
E: urografie
Vezi raspuns
2. [TRT10005] Care dintre afirmaiile urmtoare este fals: (pag. 207)
A: Fracturile costale pot produce un pneumotorax
B: Fractura coastelor inferioare la stnga pot ridica suspiciuneai leziuni splenice une
C: Pneumotoraxul apare doar n urma unui traumatism toracic
D: Hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui pneumotorax

E: Pneumotoraxul sufocant necesit drenaj toracic imediat

Vezi raspuns
3. [TRT10007] Afirmaiile urmtoare sunt adevarate, cu excepia (pag. 207)
A: Voletul costal corespunde unor fracturi costale bifocale
B: Este frecvent asociat unui hemotorax prin lezarea pediculului intercostals
C: Pacientul cu volet costal va beneficia de corset gipsat
D: Decelerarea brutal i violent produce ruptura de istm aortic
E: Pacientul care a suferit un traumatism toracic i care este stabil hemodinamic poate beneficia de radiografie toracic
Vezi raspuns
4. [TRT10008] Care dintre afirmaiile urmtoare este fals : (pag. 207, 208)
A: Ruptura unei bronhii poate s apar printr-un traumatism toracic
B: ntr-un traumatism toracic detresa circulatorie poate s se datoreze unei tamponade cardiace
C: Ruptura diafragmatic este mai frecvent pe stnga
D: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic precizeaz diagnosticul de ruptur diafragmatic
E: Radiografia toracic este metoda de elecie n diagnosticul unei rupturi diafragmatice
Vezi raspuns
5. [TRT10014] Particularitile plgilor penetrante toracice este reprezentat de ()
A: Numai de necesitatea de a determina tipul de arm utilizat
B: Numai de a reconstitui traseul plgii
C: Necesitatea de a determina tipul de arm utilizat i de a reconstitui traseul acesteia
D: Necesitatea interveniei chirurgicale ntotdeauna
E: Toate afirmaiile de mai sus sunt false
Vezi raspuns
6. [TRT10015] Despre ruptura cupolei diafragmatice, sunt adevrate urmtoarele situaii, cu excepia ()
A: Este frecvent bilateral
B: Este mai frecvent pe partea stng
C: Diagnosticul se pune pe tomografia computerizat toracic
D: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic, poate preciza diagnosticul
E: Ruptura diafragmatic expune la compresia parenchimului pulmonar
Vezi raspuns
7. [TRT10016] Referitor la pneumomediastin, este adevrat c ()
A: Se definete ca prezena aerului n mediastin
B: Pune totdeauna viaa n pericol
C: Numai tomografia computerizat toracic poate pune diagnosticul
D: Uneori amenin prognosticu vital
E: Fibroscopia nu este obligatorie
Vezi raspuns
8. [TRT10031] Urmtorul NU este leziuni cardiace rezultate n urma unui traumatism toracic ()
A: Hemopericardul
B: Contuzia miocardic
C: Leziunile valvulare traumatice
D: Disecia coronar
E: Ruptura de istm aortic
Vezi raspuns
9. [TRT10032] Referitor la hemotorace urmtoarea afirmaie este fals ()
A: Hemopneumotoraxul apare cand leziunea intereseaz i plmnul
B: CT este indispensabil la pacienii stabili
C: Pe radiografia toracic are un aspect cenuiu difuz
D: Este secundar unei leziuni pleurale parietale
E: Se poate asocia unui pneumotorace
Vezi raspuns
10. [TRT10033] NU este examen orientativ pentru pacientul stabil dupa un traumatism toracic ()
A: Bronhoscopie
B: CT cu contrast
C: ETT
D: ECG
E: Radiografia toracic
11. [TRT10034] Detresa circulatorie in traumatismele toracice NU este cauzat de ()
A: Luxaie extrapericardic a cordului
B: Pneumomediastin
C: Tamponad gazoas
D: Tamponad hemoragic
E: oc cardiogenic legat de o disecie coronar

Vezi raspuns
12. [TRT10036] Care din urmatoarele NU reprezinta o leziune cardiaca ca si complicatie precoce a traumatismului toracic ()
A: hemopericardul
B: disectia coronara
C: ruptura de istm aortic
D: leziuni valvulare traumatice
E: contuzia miocardica
Vezi raspuns
13. [TRT10002] Dintre leziunile parietale fac parte : (pag.207)
A: fracturile costale
B: voletul costal
C: pneumotoracele
D: ruptura cupolei diafragmatice
E: hemotorace
Vezi raspuns
14. [TRT10003] Printre leziunile mediastinale se numara: (pag.208)
A: pneumomediastinul
B: contuzii pulmonare
C: ruptura de istm aortic
D: dezinsertia trunchiurilor supraaortice
E: plagi pulmonare
Vezi raspuns
15. [TRT10006] Ruptura de istm aortic se produce prin urmtoarele mecanisme: (pag. 207, 208)
A: Cdere de la nalime n picioare
B: Decelerare brutal i violent
C: Fractura primei coaste
D: Plag tiat la nivelul hipogastrului
E: Traumatism sever pelvin
Vezi raspuns
16. [TRT10009] Complicaiile precoce dup un traumatism toracic sunt: (pag. 207, 208)
A: Pneumotoracele i hemotoracele
B: Pneumoperitoneul
C: Pneumomediastinul
D: Retroperitoneul
E: Contuzia pulmonar
Vezi raspuns
17. [TRT10010] Contuzia miocardic produs prin traumatism toracic se traduce prin:. (pag. 208)
A: Emfizem subcutanat
B: Tulburri de repolarizare
C: Durere n hipocondrul drept
D: Creterea troponinei
E: Tulburri de ritm
Vezi raspuns
18. [TRT10011] n cazul unui traumatism toracic, leziunile axului traheobronic sunt: (pag. 208)
A: Ruptura bronic
B: Ruptura membranei traheale
C: Ruptura de istm aortic
D: Dezinseria laringo-traheal
E: Contuzia miocardic
Vezi raspuns
19. [TRT10012] oferul unui vehicul implicat ntr-un accident rutier frontal, fr s fi avut centura fixat, se lovete cu toracele de volan; ce
leziuni cardiace pot s apar n acest caz? (pag. 208)
A: Contuzie miocardic
B: Hemopericard
C: Pneumomediastin
D: Dezinseria cuspidelor
E: Ruptura de pilier
Vezi raspuns
20. [TRT10013] ntr-un traumatism toracic, detresa circulatorie poate fi datorat: (pag. 206)
A: Unui oc hemoragic
B: Unui oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar
C: Unei tamponade (hemoragic sau gazoas n caz de pneumotorace compresiv)

D: Unei contuzii pulmonare

E: Unei luxaii extrapericardice
21. [TRT10017] Referitor la detresa respiratorie aprut n cazul unui traumatism toracic sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Este legat de o alterare a mecanicii ventilatorii
B: Este legat de o contuzie pulmonar
C: Mecanica ventilatorie poate fi alterat de fracturi costale sau volete costale
D: Este determinat de un oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar
E: Este determinat de apariia unei tamponade hemoragice sau gazoase n caz de pneumotorace compresiv
Vezi raspuns
22. [TRT10018] Detresa circulatorie, se poate datora ()
A: Unui oc hemoragic
B: Unei contuzii toracice simple
C: Unui oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar
D: Unei suprainfecii a unei plgi mai vechi penetrante
E: Unei luxaii extrapericardice a cordului
Vezi raspuns
23. [TRT10019] Sunt considerate leziuni parietale rezultate dup un traumatism toracic ()
A: Fracturi costale
B: Hemotoracele
C: Voletul costal
D: Ruptura cupolei diafragmatice
E: Pneumotorace
Vezi raspuns
24. [TRT10020] Despre fracturile costale sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Pot sta la originea unui hemopneumotorace numai prin neparea plmnului
B: Fractura primei coaste este dovada unui traumatism de intensitate puternic
C: Pot sta la originea unui hemopneumotorace numai datorit unei leziuni a pediculului intercostal
D: Pot sta la originea unui hemopneumotorace prin neparea plmnului sau sngerare datorat unei leziuni a pediculului intercostal
E: Fractura coastelor inferioare la stnga, trebuie s duc la suspicionarea unei leziuni splenice
Vezi raspuns
25. [TRT10021] Despre ruptura cupolei diafragmatice, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Este mai frecvent pe partea dreapt
B: Este mai frecvent pe partea stng
C: Se produce prin compresia toracelui cu contuzie abdominal
D: Diagnosticul se bazeaz pe radiografie toracic
E: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic poate preciza diagnosticul
Vezi raspuns
26. [TRT10022] Referitor la hemotorace, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Nu se asociaz niciodat cu pneumotoracele avnd modaliti complet diferite de formare
B: Este secundar unei leziuni vasculare i/sau pulmonare
C: Radiografia toracic cu pacientul n ortostatism i uor rotit spre dreapta pune diagnostoicul
D: Radiografia toracic cu pacientul n decubit dorsal pune diagnosticul
E: Tomografia computerizat este rareori necesar
Vezi raspuns
27. [TRT10023] Sunt considerate leziuni cardiace, n cazul unui pacient cu traumatism toracic ()
A: Hemopericardul
B: Disecia de aort
C: Leziuni valvulare traumatice
D: Contuzia miocardic
E: Disecia coronar
Vezi raspuns
28. [TRT10024] Despre hemopericardul aprut n cazul traumatismelor toracice, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Ecografia cardiac este indispensabil
B: CT cord este obligatoriu
C: Se asociaz frecvent cu hemoptizie
D: n cazul unei efracii pericardice, se poate produce un hemotorace masiv
E: Aceast leziune determin apariia tulburrilor de rim
Vezi raspuns
29. [TRT10025] Hemopericardul poate avea urmtoarele cauze ()
A: Disecia coronar
B: Dezinseria venelor pulmonare
C: Dezinseria trunchiurilor supra-aortice
D: Plaga atriului drept

E: Ruptur de istm aortic

Vezi raspuns
30. [TRT10026] Despre hemotorace urmtoarele sunt adevrate ()
A: Impune realizarea unei bronhoscopii
B: CT este indispensabil chiar i la pacienii instabili
C: Pe radiografia toracic are un aspect radiotransparent localizat
D: Poate fi secundar unei leziuni pulmonare
E: Poate fi izolat
31. [TRT10027] Ruptura cupolei diafragmatice este caracterizat de ()
A: Nu se poate asocia cu hemotorax
B: Poate determina strangularea structurilor digestive
C: Radiografia toracic nu este ntotdeauna concludent
D: Mecanismul const n compresie toracic + contuzie abdominal
E: Este mai frecvent la dreapta
Vezi raspuns
32. [TRT10028] Urmtoarele grupuri costale pot suferi volet ()
A: arcul posterior
B: arcul costal mediu
C: arcul costal inferior
D: coastele superioare + articulaiile sternale
E: arcurile anterioare + dubl fractur sternal
Vezi raspuns
33. [TRT10029] Pacientul instabil cu traumatism toracic se poate investiga ()
A: RMN
B: Fibroscopie bronic
C: Tomografie toracic cu contrast
D: Ecografie transtoracic
E: Radiografie toracic
Vezi raspuns
34. [TRT10030] n cazul ocului hemodinamic din traumatismele toracice, detresa circulatorie poate fi cauzat de ()
A: Hemopneumotorace cauzat de leziunea pediculului intercostal
B: O tamponad dat de un pneumotorace compresiv
C: O luxaie extrapericardice a cordului
D: O contuzie miocardice
E: Un oc hemoragic
Vezi raspuns
35. [TRT10035] Urmatoarele complicatii precoce pot aparea prin mecanism de decelerare brutala ()
A: Ruptura de istm aortic
B: Dezinsertia trunchiurilor supra-aortice
C: Plaga pulmonara
D: Hemopericardul
E: Contuzia pulmonara
Vezi raspuns
36. [TRT10037] Detresa respiratorie din traumatismul toracic: ()
A: apare prin alterarea mecanicii ventilatorii si sau contuzie pulmonara
B: contuzia pulmonara este urmarea unui soc rapid si de mare viteza
C: contuzia pulmonara corespunde unui edem hemoragic al parenchimului pulmonar
D: mecanica ventilatorie poate fi alterata de afectarea nervului frenic sau ruptura cupolei diafragmatice
E: contuzia pulmonara se poate suprainfecta printr-o hipercapnie in shuntul drep-stang
Vezi raspuns
37. [TRT10038] Leziunile axului traheobronic sunt sugerate de asocierea ntre: ()
A: Hemoptizie
B: Pneumomediastin
C: emfizem subcutanat
D: embolie gazoas
E: Pneumotorax
Vezi raspuns
38. [TRT10040] Cresterea troponinei apare in: (208)
A: hemopericard
B: leziuni valvulare traumatice
C: plaga a atriului drept
D: contuzie miocardica
E: disectie coronara

Vezi raspuns
39. [TRT10041] Urmatoarele complicatii ale traumatismelor toracice se produc prin compresie toracica: (207, 208)
A: pneumomediastin
B: ruptura cupolei diafragmatice, prin asociere cu o contuzie abdominala
C: hemopericard
D: ruptura istumul aortic
E: disectia coronara
Vezi raspuns
40. [TRT10042] Voletul costal - afirmatii false: (207)
A: apare prin fracturi costale bifocale
B: este frecvent asociat cu un hemopneumotorace
C: se complica frecvent cu un hemotorace prin lezarea parenchimului pulmonar
D: este frecvent asociat unui hemotorace prin lezarea pediculului intercostal
E: fractura grupului costal anterior + fractura sternala dubla
41. [TRT10043] Fractura primei coaste poate determina: (207)
A: o plaga a arterei subclavii care poate trece neobservata la CT
B: o ruptura de istm aortic
C: o plaga a atriului stang
D: o ruptura traheobronsica
E: dezinsertia trunchiului arterial brahiocefalic
Vezi raspuns
42. [TRT10044] Hemotoracele apare in: (207, 208)
A: volet costal, prin lezarea pediculului intercostal
B: ruptura cupolei diafragmatice
C: leziuni vasculare sau pulmonare
D: contuzia axului traheo-bronsic
E: hemopericard cu efractie pericardica
Vezi raspuns
43. [TRT10045] Complicatiile plagilor pulmonare includ: (208)
A: hemopneumotorace
B: hemopneumatocel
C: pneumomediastin
D: embolie gazoasa
E: infarct pulmonar
Vezi raspuns
44. [TRT10046] Complicatiile contuziei pulmonare: (208)
A: sunt legate direct de traumatism
B: suprainfectie si abces
C: hemopneumatocel
D: embolie gazoasa
E: edem pulmonar lezional
Vezi raspuns
45. [TRT10047] Ruptura de istm aortic la pacientii instabili - elemete de diagnostic: (208)
A: largirea mediastinului mijlociu
B: stergerea butonului aortic, hemotorace
C: ascensiunea trunchiului bronhiei principale stangi
D: largirea mediastinului superior
E: coborarea trunchiului bronhiei principale stangi
Vezi raspuns
46. [TRT10048] Bronhoscopia se impune in: ()
A: leziuni ale axului traheobronsic
B: hemotorace
C: pneumotorace
D: contuzie pulmonara
E: pneumomediastin
Vezi raspuns
47. [TRT10049] In ceea ce priveste investigatiile paraclinice de electie pentru diagnosticul urmatoarelor complicatii precoce ale unui
traumatism toracic, sunt adevarate urmatoarele asocieri: (207, 208*)
A: ruptura de istm aortic - ecografie transesofagiana
B: pneumotorace - radiografie toracica
C: ruptura cupolei diafragmatice - CT
D: hemotorace - radiografie toracica
E: pneumomediastin fibroscopie

Stopul cardio-respirator si starea de soc

1. [SOC10002] n cadrul manevrelor de baz n reanimarea cardio pulmonar, rata de compresiuni toracice / insuflri va fi de : (pag. 217)
A: 30 compresiuni toracice la 2 insuflri
B: 20 compresiuni toracice la 3 insuflri
C: 20 insuflri la 3 compresiuni
D: 30 insuflri la 2 compresiuni
E: 3 compresiuni la 1 insuflare
Vezi raspuns
2. [SOC10003] n cazul stopului cardiac, dup administrarea unui oc electric extern se recomand: (pag. 218)
A: Reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonar de baz timp de 3 minute
B: Reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonar de baz ( masaj cardiac i ventilaie) timp de 2 min
C: Administrarea 1 mg Adrenalin iv
D: Administrarea de 300 mg Amiodaron iv
E: Verificarea imediat a dispariiei FV / TV pe traseul EKG
Vezi raspuns
3. [SOC10004] Definitia clinic a strii de oc este: (pag. 220)
A: hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor
B: hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor
C: hTA cu TAS < 90 mmHg in absena semnelor de hipoperfuzie a organelor
D: hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezena sau absena semnelor de hipoperfuzie a organelor
E: hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezena sau absena semnelor de hipoperfuzie a organelor
Vezi raspuns
4. [SOC10005] Mecanismul patologic n starea de oc hipovolemic se poate rezuma n: (pag. 220)
A: scderea volumului sangvin circulant ->scderea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule
B: scderea volumului sangvin circulant -> creterea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule
C: scderea volumului sangvin circulant -> scderea debitului cardiac -> creterea aportului de O2 la celule
D: creterea volumului sangvin circulant -> scderea debitului cardiac -> creterea aportului de O2 la celule
E: scderea volumului sangvin circulant -> creterea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule
Vezi raspuns
5. [SOC10006] Mecanismul patologic n starea de oc cardiogen se poate rezuma n (pg. 220)
A: scderea funciei de pompare cardiac -> scderea debitului cardiac i scderea prencrcrii cardiace -> scderea aportului de O2 la

celule
B: scderea funciei de pompare cardiac -> scderea debitului cardiac i creterea prencrcrii cardiace -> scderea aportului de O2 la
celule
C: scderea volumului sangvin circulant -> scderea prencrcrii cardiace -> scderea funciei de pompare cardiac
D: vasodilataie masiv -> scade volumul sangvin circulant -> scderea funciei de pompare cardiac -> aportul de O2 la celule
E: vasodilataie masiv -> scderea perfuziei organelor -> scderea funciei de pompare cardiac -> creterea debitului cardiac ->
scderea aportului de O2 la celule
Vezi raspuns
6. [SOC10012] Principala cauza a stopului cardiac este: (pag.217)
A: tahicardia ventriculara
B: infarctul miocardic
C: infarctul in teritoriul pulmonar
D: stenoza aortica
E: ischemia miocardica
Vezi raspuns
7. [SOC10013] Principala cauz a stopului cardiac este ()
A: Accidentul vascular cerebral
B: Edemul pulmonar acut
C: Fibrilaia atrial
D: Infarctul miocardic acut
E: Trombembolismul pulmonar
Vezi raspuns
8. [SOC10014] Disocierea electro-mecanic este definit ca ()
A: Persistena activitii electrice a inimii sau eficacitate hemodinamic
B: Persistena activitii eletrice fr eficacitate hemodinamic
C: Lipsa activitii electrice
D: TV
E: Asistola
Vezi raspuns
9. [SOC10015] Cea mai frecvent form de stop cardio-respirator este ()
A: FV
B: Asistola
C: Disociaie electro-mecanic
D: TV
E: FiA
Vezi raspuns
10. [SOC10016] Care este doza de adrenalin de iniiere a resuscitrii stopului cardiac ()
A: 3 mg
B: 4 mg
C: 1 mg
D: 1 g
E: 10 mg
11. [SOC10017] Care este intervalul de timp la care se poate administra noua doz de adrenalin n cadrul resuscitrii cardiace ()
A: 1 min
B: 2 min
C: 3 min
D: 40 min
E: 4 min
Vezi raspuns
12. [SOC10019] Manevrele de baz de resuscitare cuprind urmtoarele manevre, cu excepia ()
A: Eliberarea cilor respiratorii
B: Intubaia i ventilaia mecanic nu sunt neaprat necesare
C: Alternana a 30 de compresii toracice la 2 insuflri
D: Realizarea masajului cardiac este cea mai important manevr
E: Ritmul masajului cardiac este 100 compresii/min
Vezi raspuns
13. [SOC10020] Manevrele de baz de resuscitare cuprind urmtoarele manevre, cu excepia urmtoarelor ()
A: Masajul cardiac extern ntr-un ritm de 120 bpm
B: Ventilaie gur la gur
C: Ventilaie cu un insufltor manual
D: Intubarea i ventilaia mecanic trebuie realizate ct mai repede posibil
E: Alternana a 30 de compresii toracice la 2 insuflri
Vezi raspuns

14. [SOC10022] Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat poate fi efectuat n urmtoarele cazuri, cu excepia ()
A: n orice caz de resuscitare cardio-respiratorie
B: Hiperpotasemie confirmat
C: Hiperpotasemie suspectat
D: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu stabilizanii de membran
E: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu antidepresive triciclice
Vezi raspuns
15. [SOC10023] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia ()
A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV
B: Vizeaz protejarea coronarian
C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade
D: Rcirea se face timp de 12-24 ore
E: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea creierului
Vezi raspuns
16. [SOC10024] Doza de adrenalin administrat intratraheal n cadrul resuscitrii cardiace prin asistolie este de ()
A: 4 mg diluate n 10 mL soluie salin
B: 5-10 mg diluate n 20 ml soluie salin
C: 5-10 mg diluate n 10 ml soluie salin
D: 5-10 mg diluate n 10 mL bicarbonat de Na
E: 5-10 mg diluate n 10 mL glucoz
Vezi raspuns
17. [SOC10025] Primul SEE administrat n cadrul resuscitrii stopului cardiac prin FV are urmtoarea putere ()
A: 100 J monofazic
B: 50 J
C: 300 J
D: 150-200 J bifazic
E: 150-250 J bifazic
Vezi raspuns
18. [SOC10026] Doza de amiodaron administrat n resuscitarea n caz de stop cardiac prin FV este ()
A: 150 mg
B: 1 fiol
C: 300 mg
D: 600 mg
E: 1200 mg
Vezi raspuns
19. [SOC10043] Privind ocul hipovolemic este adevrat urmtoarea afirmaie ()
A: Crete volumul circulat
B: Crete debitul cardiac
C: Crete aportul de oxigen la celule
D: Scade volumul sanguin circulant
E: Crete presarcina cardiac
Vezi raspuns
20. [SOC10044] Care este afirmaia fals referitoare la ocul cardiogen ()
A: Scade funcia de pomp cardiac
B: Crete debitul cardiac
C: Crete prencrcarea cardiac
D: Scade aportul de oxigen la esuturi
E: Scade debitul cardiac
21. [SOC10045] Care este valoare de presiune arterial minim la care intete n repleia volemic n cadrul ocului ()
A: <65 mmHg
B: >=85 mmHg
C: >=100 mmHg
D: >=65 mmHg
E: <=55 mmHg
Vezi raspuns
22. [SOC10080] n ocul anafilactic se va administra ()
A: Antihistaminic
B: Corticoizii
C: Adrenalin
D: Dobutamin
E: Dopamin
Vezi raspuns
23. [SOC10081] Terapia adjuvant a ocului septic include ()

A: Adrenalina
B: Dobutamina
C: Antibioterapia
D: Proteina C activat
E: Noradrenalina
Vezi raspuns
24. [SOC10082] Tratamentul inotrop pozitiv al strii de oc include ()
A: Dopamin
B: Dobutamin
C: Coloide
D: Cristaloide
E: Noradrenalin
Vezi raspuns
25. [SOC10083] Tratamentul non-specific al strii de oc este caracterizat, cu excepia ()
A: Cristaloide i.v.
B: Oxigenoterapie n caz de desaturaie simpl
C: Montarea unei sonde urinare
D: Dou ci venoase periferice
E: Spitalizare n secia de reanimare
Vezi raspuns
26. [SOC10084] n stare de oc, urmtorul NU este semn biologic ()
A: Hipoxie n caz de SDRA
B: Citoliz i colestaz hematic
C: Acidoz metabolic cu gol anionic crescut
D: Hiperlactatemie venoas
E: CID
Vezi raspuns
27. [SOC10085] NU este semn clinic de oc ()
A: Polipnee
B: Pierderea capacitii de termoreglare
C: Confuzie mental i tulburri de atenie
D: Marmorare
E: Tahicardie
Vezi raspuns
28. [SOC10091] Decizia de oprire a manevrelor de resuscitare NU este influenat de ()
A: Leziunile suferite n caz de stop n urma unui accident
B: Prezena sau absena factorilor de protecie cerebral
C: Durata stopului cardiac nainte de reanimare
D: Caracterul mai mult sau mai puin reversibil al stopului cardiac
E: Condiiile subiacente
Vezi raspuns
29. [SOC10092] Hipotermia terapeutic este caracterizat de urmtoarea ()
A: Este indicat n recuperarea pacientului dup asistolie
B: Hipotermia durez 6-12 ore
C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 28-30 de grade
D: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea cerebral
E: Este indicat n timpul manevrelor de reanimare ale pacientului n FV
Vezi raspuns
30. [SOC10093] NU caracterizeaz manevrele de baz de reanimare cardio-pulmonar ()
A: Prima serie de 30 de compresii se face fr cele dou insuflri
B: Ventilaie gur-la-gur cu 2 insuflri la fiecare 30 de compresii
C: Masaj cardiac extern la un ritm de 100 de compresii pe minut
D: Verificarea sistematic a absenei intrabucale a corpurilor strine
E: Notarea orei debutului reanimrii
31. [SOC10095] In tratamentul socului, dopamina este: (pag 223)
A: inotrop pozitiv
B: batmotrop pozitiv
C: vasoconstrictor
D: vasodilatator
E: indicata in socul cardiogen
Vezi raspuns
32. [SOC10097] Agentul inotrop de referinta in soc este: (pag 223)
A: dopamina

B: dobutamina
C: noradrenalina
D: adrenalina
E: perechea noradrenalina+dobutamina
Vezi raspuns
33. [SOC10007] n cadrul manevrelor de reanimare cardio pulmonar sunt adevrate urmtoarele (pg. 217, 219)
A: masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100 compresiuni / min
B: realizarea ventilaiei e mai important dect realizarea masajului cardiac
C: intubarea i ventilaia mecanic trebuie realizate ct mai repede posibil
D: adrenalina se administreaz n doz de 10 mg iv
E: n stopul cardiac prin FV / TV fr puls , ocurile externe bifazice sunt de 150-200 J
Vezi raspuns
34. [SOC10008] Dintre medicamentele ntlnite n reanimarea cardio pulmonar ( n stopul cardiac ) fac parte (pg. 218, 219)
A: Noradrenalina
B: Adrenalina
C: Amiodarona
D: Digogxin
E: Lidocaina
Vezi raspuns
35. [SOC10009] n cadrul tratamentului ocului anafilactic sunt adevrate urmtoarele (pg. 222)
A: administrarea n bolus iv de Adrenalina 0,1 mg pentru a restabili tensiunea arterial
B: administrarea de antibiotice este esenial
C: n absenta cii intravenoase adrenalin poate fi administrat subcutanat
D: administrarea de adrenalin se face n bolus iv de 0,5 mg
E: n absena cii intravenoase, adrenalina poate fi administrat intramuscular 0,5 mg
Vezi raspuns
36. [SOC10010] n cadrul tratamentului strilor de oc, sunt adevrate urmtoarele (pg. 221, 222)
A: expansiunea volemic este indicat n toate strile de oc cu excepia edemelor pulmonare evidente
B: Dac s-a concretizat o diminuare a contractilitii cardiace se indic un inotrop pozitiv
C: Noradrenalina (10 mg/h iv cu seringa automat) pentru obinerea unei TA medie >= 65 mmHg
D: n caz de oc cardiogen cu IM acut, se evit revascularizarea
E: Recurgerea rapid la intubare i ventilaie mecanic n caz de detres respiratorie grav
Vezi raspuns
37. [SOC10011] n stopul cardiac, alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat este indicat n caz de (pg. 218)
A: Hipopotasemie confirmat sau suspectat
B: Hiperpotasemie confirmat sau suspectat
C: Hipercalcemie
D: Hipocalcemie suspectat
E: Stop cardiac n cadrul unei intoxicaii cu antidepresive triciclice
Vezi raspuns
38. [SOC10027] Exemple de situaii n care poate aprea disocierea electromecanic pot fi ()
A: Embolia pulmonar masiv
B: Anevrism de aort ntrerupt
C: Disecie de aort
D: Ischemie de membre inferioare
E: Edem pulmonar acut
Vezi raspuns
39. [SOC10028] Din cadrul manevrelor de resuscitare de baz fac parte ()
A: Masajul cardiac intern
B: Alternana a 30 de compresii toracice cu 6 insuflri
C: Masaj cardiac extern cu 100 de compresii pe minut
D: Masaj cardiac intern cu 100 compresii pe minut
E: Alternana a 30 de compresii toracice cu 2 insuflri
Vezi raspuns
40. [SOC10029] Din cadrul manevrelor de resuscitare de baz fac parte urmtoarele ()
A: Intubaia oro-traheal ct mai rapid
B: Eliberarea cilor aeriene
C: Masaj cardiac intern cu 100 compresii toracice pe minut
D: Notarea orei nceperii manevrelor de resuscitare
E: Intubaia oro-traheal nu reprezint manevr imediat necesar
41. [SOC10030] Urmtoarele reprezint manevre de resuscitare de baz ()
A: Respiraie gur la gur, gur la nas sau cu insufltor manual
B: Intubaie oro-traheal i ventilaie mecanic ct mai precoce

C: Masaj cardiac extern 60 compresii pe minut

D: Alternarea 30 compresii: 5 insuflri
E: Masaj cardiac extern 100 compresii pe minut
Vezi raspuns
42. [SOC10031] Referitor la TV sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Nu declaneaz niciodat stopul cardiac
B: Circumstanele n care poate declana stopul cardiac poate fi frecvena cardiac rapid
C: Exist cazuri de tahicardie ventricular cu ritm lent la o inim sntoas care prezint puine simptome
D: Poate declana stop cardiac
E: Circumstanele n care poate declana stopul cardiac poate fi o funcie cardiac subadiacent alterat
Vezi raspuns
43. [SOC10032] Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat poate fi efectuat n urmtoarele situaii ()
A: n orice caz de resuscitare cardiorespiratorie
B: HiperK confirmat
C: HiperK suspectat
D: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu stabilizani de membran
E: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu antidepresive triciclice
Vezi raspuns
44. [SOC10033] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV
B: Vizeaz protejarea coronarian
C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade
D: Rcirea se face timp de 12-24 ore
E: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 26-30 grade
Vezi raspuns
45. [SOC10034] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resusucitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n asistol
B: Vizeaz protejarea coronarian
C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade
D: Rcirea se face timp de 12-24 ore
E: Vizeaz protejarea creierului
Vezi raspuns
46. [SOC10035] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV
B: Se realizeaz protejarea creierului
C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 grade
D: Rcirea se face timp de 12-24 ore
E: Rcirea se face timp de 48 ore
Vezi raspuns
47. [SOC10036] Referitor la resuscitarea stopului cardio circulator sunt adevrate afirmaiile ()
A: Dac se presupune c FV a aprut de mai mult de 4 minute se administreaz un SEE de 150 J monofazic
B: Dup administrarea de SEE nu este necesar reluarea manevrelor de resuscitare cu masaj cardiac extern
C: Adrenalina este singura catecolamin administrat n caz de asistolie
D: La administrarea de adrenalin n caz de asistolie se poate administra i amiodaron
E: n caz de stop cardio-respirator prin FV care nu rspunde la SEE se poate administra un bolus de adrenalin pentru a restabili tonusul
arterial
Vezi raspuns
48. [SOC10037] Referitor la resuscitarea stopului cardio-circulator sunt false afirmaiile ()
A: Lidocaina esre recomandat ca tratament antiaritmic
B: Scopul administrrii de adrenalin n FV neresponsiv la SEE este de a restabili tonusul arterial
C: Administrarea de adrenalin este nsoit de administrarea de atropine n asistolie
D: Amiodarona se administreaz n asistolie
E: Singura catecolamin administrat este adrenalina n asistol
Vezi raspuns
49. [SOC10038] Referitor la adrenalina administrat n asistolie sunt adevrate afirmaiile urmtoare ()
A: Este singura catecolamin indicat
B: Are aciune batmotrop negativ
C: Are aciune batmotrop pozitiv
D: Este vasodilatatoare
E: Este vasopresiv
Vezi raspuns
50. [SOC10039] Referitor la adrenalina administrat n asistolie sunt adevrate urmtoarele ()

A: Are aciune batmotrop pozitiv

B: Are aciune vasopresiv susceptibil de a reinstala presiunea diastolic
C: Poate fi administrat n asociere cu 3 mg de atropin
D: Asistolia este singura indicaie de administrare a adrenalinei
E: Doza iniial este 1 mg iv
51. [SOC10040] Referitor la resuscitarea stopului cardio circulator sunt false afirmaiile ()
A: Ritmul cardiac recuperat dup injectarea de adrenalin este aproape ntotdeanua FV
B: Reanimarea stopului cardiac se ntrerupe dac este neresponsiv la 15 minute de la iniierea manevrelor de resuscitare
C: Masajul cardiac se face intermitent n cazul n care pacientul este ventilat mecanic
D: Masajul cardiac se realizeaz continuu indiferent de ritmul de ventilare mecanic
E: Ritmul cardiac recuperat dup administarea de adrenalin este cel mai frecvent un ritm sinusal
Vezi raspuns
52. [SOC10041] n caz de asistolie adrenalina se administreat astfel ()
A: Dac nu exist abord venos se administreaz intratraheal
B: Doza iniial administrat iv este de 4mg
C: Doza de administrare intratraheal este 5-10 mg diluat n 10 ml soluie salin
D: Odat administrat adrenalina via intratraheal nu necesit insuflri multiple
E: Repetarea de 1 mg de adrenalin la 4 minute
Vezi raspuns
53. [SOC10042] Amiodarona administrat n resuscitarea prin FV are urmtoarele caracteristici ()
A: Doza iniial este de 150 mg
B: Doza iniial este de 300 g
C: Bolusul este urmat de administrarea cu sering automat
D: Se poate administra intratraheal
E: Doza iniial este 300 mg
Vezi raspuns
54. [SOC10046] Privind ocul hipovolemic sunt false urmtoarele afirmaii ()
A: Debitul cardiac crete
B: Scade presiunea cardiac
C: Scade postsarcina cardiac
D: Crete aportul de oxigen tisular
E: Scade volumul sanguin circulant
Vezi raspuns
55. [SOC10047] Privind ocul hipovolemic sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Scade funcia de pomp cardiac
B: Crete presarcina cardiac
C: Scade aportul de oxigen tisular
D: Scade presarcina
E: Scade debitul cardiac
Vezi raspuns
56. [SOC10048] Mecanisme adaptative n ocul hipovolemic sunt urmtoarele ()
A: Stimularea parasimpaticului
B: Stimularea simpaticului
C: Inhibarea simpaticului
D: Vasoconstricie
E: Tahicardie
Vezi raspuns
57. [SOC10049] Mecanisme adaptative n ocul hipovolemic sunt ()
A: Stimularea simpaticului
B: Bradicardie cu creterea extraciei de oxigen la nivel tisular
C: Tahicardie
D: Inhibarea simpaticului
E: Stimularea parasimpaticului
Vezi raspuns
58. [SOC10050] Urmtoarele reprezint mecanisme adaptative n ocul hipovolemic ()
A: Stimularea parasimpaticului
B: Vasoconstricie
C: Vasodilataie
D: Tahicardie
E: Stimularea simpaticului
Vezi raspuns
59. [SOC10052] Dintre mecanismele patologice ale strii septice sunt false urmtoarele ()
A: Crete prencrcarea cardiac

B: Atingerea cardiac este inconstant

C: Vasoconstricie periferic
D: Scade extracia de O2 prin esuturile periferice
E: Vasodilataie masiv
Vezi raspuns
60. [SOC10053] Privind ocul anafilactic sunt false urmtoarele afirmaii ()
A: Mecanismul patologic este vasconstricia masiv
B: Mecanismul patologic este vasodilataia masiv
C: Mecanismul adaptativ - stimulare parasimpatic
D: Eficiena stimulrii simpatice este crescut
E: Eficiena stimulrii simpatice este sczut
61. [SOC10054] Urmtoarele afirmaii privind ocul anafilactic sunt false ()
A: Scade funcia de pomp cardiac
B: Mecanism patologic - vasoconstricie masiv
C: Mecanism adaptativ - inhibarea simpaticului
D: Mecanism adaptativ - stimularea simpaticului
E: Mecanism adaptativ - stimularea parasimpaticului
Vezi raspuns
62. [SOC10055] Enumerai semnele clinice ale ocului ()
A: Tahicardie
B: Marmorare
C: Scderea timpului de recolorare cutanat (mai ales la copii)
D: Poliurie
E: Oligurie
Vezi raspuns
63. [SOC10056] Polipneea care apare n cadrul sepsisului poate avea urmtoarele cauze ()
A: Acidoz metabolic
B: Stimulare parasimpatic
C: Afectare pulmonar
D: Stimularea simpaticului
E: Inhibarea simpaticului
Vezi raspuns
64. [SOC10057] Semne biologice care pot aprea n starea de oc pot fi ()
A: Hiperlactacidemie (>12 mmol/L)
B: Hipoxie n caz de detres respiratorie
C: Colestaz hepatic i citoliz apar ntotdeauna
D: Coagulare intravascular diseminat
E: Acidoz metabolic
Vezi raspuns
65. [SOC10058] Acidoza metabolic cu gaur anionic crescut din cadrul strii de oc are drept cauz ()
A: Insuficiena respiratorie
B: Hiperlactacidemie
C: Insuficiena renal
D: Traumatism
E: Hipolactacidemie
Vezi raspuns
66. [SOC10059] Enumerai semne biologice care pot aprea n starea de oc ()
A: Hipoxia nu poate aprea
B: Citoliz hepatic
C: Coagularea intravascular diseminat
D: Insuficiena renal funcional
E: Colestaza hepatic - n mod constant
Vezi raspuns
67. [SOC10060] n cadrul coagulrii intravasculare diseminate din oc sunt modificate valorile urmtorilor parametri ()
A: Leucocitelor
B: Trombocitelor
C: D-dimeri
D: Fibrinogen
E: Monocite
Vezi raspuns
68. [SOC10061] Din cadrul tratamentului non-specific n cadrul ocului sunt adevrate ()
A: Spitalizarea n secia de reanimare nu este necesar
B: Montarea de sond nazo-gastric este obligatorie

C: Oxigenoterapie
D: Intubaie oro-traheal n caz de detres respiratorie
E: Ventilaie mecanic n unele cazuri
Vezi raspuns
69. [SOC10062] Din cadrul tratamentului non-specific n cadrul ocului sunt false ()
A: Necesitatea a dou ci venoase central este obligatorie
B: Sond urinar
C: Oxigeno-terapia nu este necesar
D: n unele cazuri ventilaie mecanic
E: Intubaie oro-traheal n caz de detres respiratorie
Vezi raspuns
70. [SOC10063] Repleia volemic din cadrul ocului se poate face cu ()
A: Cristaloizi (glucoz)
B: Coloizi (hidroxietilamidon)
C: Administrarea ct mai rapid a 500 ml ser fiziologic
D: Albumina n caz de hipoalbuminemie din ciroza hepatic
E: Concentrat trombocitar n caz de anemie
71. [SOC10064] Repleia volemic din oc se poate face cu ()
A: Albumina - n anumite cazuri
B: Cristaloizi (ser fiziologic)
C: Coloizi (glucoza)
D: Concentrate eritrocitare n caz de anemie n cadrul ocului hemoragic
E: Cristaloizi (hidroxietilamidon)
Vezi raspuns
72. [SOC10065] Tratamentul vasopresor n cadrul ocului se poate face cu ()
A: Noradrenalin
B: Dopamine
C: Ser fiziologic
D: Coloizi
E: Adrenalin
Vezi raspuns
73. [SOC10066] Tratamentul vasopresor se poate administra n caz de ()
A: Hipotensiune neresponsiv la umplere volemic
B: Nu se poate administra dect dup repleia volemic
C: La nceputul tratamentului mpreun cu repleia volemic n caz de tensiune diasistolic <=40 mmHg
D: La nceputul tratamentului mpreun cu repleia volemic n caz de tensiune diasistolic <=60 mmHg
E: Nu se administreaz niciodat
Vezi raspuns
74. [SOC10067] Referitor la administrarea de corticoizi n cadrul ocului sunt adevrate urmtoarele ()
A: Se administreaz n doze mari
B: Sunt indicate n caz de oc septic rezistent la vasopresoare
C: Sunt indicate n prima or
D: Necesit tratament specializat
E: Se administreaz pentru a compensa insuficiena suprarenal funcional
Vezi raspuns
75. [SOC10068] Tratamentul inotrop pozitiv in starea de soc consta in: ()
A: dobutamina de prima intentie
B: dopamina de prima intentie
C: adrenalina de prima intentie
D: adrenalina: echivalent noradrenalina si dobutamina
E: adrenalina: echivalent noradrenalina si dopamina
Vezi raspuns
76. [SOC10069] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul etiologic al socului sunt adevarate: ()
A: revascularizarea miocardica de urgenta in caz de infarct miocardic
B: plasarea unei contrapulsatii intraaortice
C: antibioterapie ideal in intervalul primelor 24 de ore
D: antibioterapie ideal in intervalul primei ore
E: in caz de soc septic antibioterapia e inutila
Vezi raspuns
77. [SOC10070] Tratamentul socului anafilactic include: ()
A: eliminarea alergenului
B: adrenalina in bolus intravenos de 0,1 mg, pentru o presiune arteriala >=65 mmHg
C: repetatarea bolusului la fiecare minut daca hipotensiunea reapare

D: perfuzie intravenoasa continua cu adrenalina daca hipotensiunea persista dupa bolusuri repetate
E: 1 mg adrenalina intramuscular, in absenta caii venoase
Vezi raspuns
78. [SOC10071] Urmatoarele afirmatii despre tahicardia ventriculara sunt adevarate: ()
A: nu declanseaza stopul cardiac decat in anumite circumstante
B: declanseaza intotdeauna stopul cardiac
C: exista cazuri de TV care prezinta putine simptome
D: TV cu ritm lent declanseaza stopul cardiac
E: TV si functie cardiaca subiacenta alterata declanseaza stopul cardiac
Vezi raspuns
79. [SOC10072] Urmatoarele afirmatii despre stopul cardiac sunt adevarate: ()
A: doar 21% prezinta FV sau TV in momentul stopului cardiac
B: asistolia este cel mai sumbru prognostic
C: stopul cardiac survine in prezenta unui martor in mai mult de 70% din cazuri
D: in 13% din cazuri martorul nu poate realiza manevre de reanimare cardiopulmonara
E: disociatia electromecanica este cel mai sumbru prognostic
Vezi raspuns
80. [SOC10073] Adrenalina se administreaz n caz de ()
A: inlocuire a perechii noradrenalin + dobutamin n unele cazuri
B: oc anafilactic
C: SDRA
D: oc septic
E: Stop cardiac
81. [SOC10074] Tratamentul adjuvant cu corticoizi n starea de oc ()
A: Este indicat n ocul hipovolemic
B: Nu este indicat n prima or
C: Este indicat n ocul anafilactic
D: Este indicat n caz de oc septic rezistent la vasopresoare
E: Este indicat n doze mici
Vezi raspuns
82. [SOC10075] Tratamentul inotrop pozitiv al ocului include ()
A: Digoxin
B: Dopamin
C: Dobutamin
D: Noradrenalin
E: Adrenalin
Vezi raspuns
83. [SOC10076] Tratamentul nonspecific al strii de oc include ()
A: Albumin n caz de hipoalbuminemie
B: Coloide i.v.
C: Cristaloide i.v.
D: Dou ci venoase periferice
E: Spitalizarea n secia de reanimare
Vezi raspuns
84. [SOC10077] Reprezint semne biologice n starea de oc ()
A: Hiopoxie n SDRA
B: Citoliz i colestaz hematic
C: Insuficien renal funcional
D: Acidoza metabolic cu gol anionic sczut
E: Hiperlactatemie venoas
Vezi raspuns
85. [SOC10078] Semne clinice n starea de oc sunt ()
A: Tahicardie
B: Hipoxie n SDRA
C: Oligurie cu excepia acidocetozei diabetice i administrrii de diuretice
D: Scderea debitului cardiac
E: Creterea timpului de recolorare cutanat
Vezi raspuns
86. [SOC10079] Mecanismele patologice ale ocului hipovolemic includ ()
A: Scderea extragerii oxigenului prin esuturile periferice
B: Creterea prencrcrii cardiace
C: Scderea debitului cardiac
D: Scderea prencrcrii cardiace

E: Scderea volumului sanguin circulant

Vezi raspuns
87. [SOC10086] n stopul prin asistolie se administreaz adrenalin ()
A: 5-10 mg n 50 ml soluie salin intra-traheal
B: 5-10 mg n 10 ml soluie salin intra-traheal
C: 1 mg i.v. direct cu 1 mg la fiecare 4 minute
D: 100 micrograme direct i.v. cu 10 micrograme la fiecare 4 minute
E: 50-100 micrograme diluat n 10 ml soluie salin intra-traheal
Vezi raspuns
88. [SOC10087] Decizia de oprire a manevrelor de resuscitare se ia n funcie de ()
A: Durata stopului cardiac nainte de reanimare
B: Ritmul inregistrat la nceperea manevrelor
C: Prezena sau absena factorilor de protectie cerebral
D: Gravitatea leziunilor n caz de stop post traumatism
E: Condiiile subiacente
Vezi raspuns
89. [SOC10088] Hipotermia terapeutic este caracterizat de ()
A: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 grade timp de 12-24 ore
B: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea cerebral
C: Este indicat dup recuperarea din disociatie electro-mecanic
D: Este indicat dup recuperarea din asistolie
E: Este indicat dup recuperarea din FV
Vezi raspuns
90. [SOC10089] Alcalinizarea prin administrare de bicarbonat se recomand n, cu excepia ()
A: Stop cardiac din intoxicatia cu antidepresive triciclice
B: Stop cardiac din intoxicatia cu digitale
C: Hiperkaliurie
D: Hipernatriemie
E: Hiperkaliemie
91. [SOC10090] Despre stopul cardio-circulato, urmtoarele sunt adevrate ()
A: Disocierea electromecanic se ntlnete n embolia pulmonar masiv
B: Doar 21% din pacieni prezint asistolie
C: TV declaneaz ntodeauna stop cardiac
D: FV declaneaz ntotdeauna stop cardiac
E: Principala cauz este infarctul miocardic
Vezi raspuns
92. [SOC10094] Semnele biologice din cadrul starii de soc sunt reprezentate de: ()
A: elevatia lactatemiei arteriale (si non-venoase)>1.2 mmol/l
B: insuficienta renala cronica
C: acidoza metabolica cu gol anionic scazut
D: citoliza
E: hipoxie in caz SDRA
Vezi raspuns
93. [SOC10096] Efectele dopaminei, medicament utilizat in soc: (pag 223)
A: bradicardizant
B: vasoconstrictor
C: indicat in bradicardie
D: indicat in tahicardie
E: poate inlocui adrenalina in unele cazuri particulare
Vezi raspuns
94. [SOC10098] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu EXCEPTIA: ( pag. 218) ()
A: Reanimarea specializata depinde de ritmul cardiac
B: Lidocaina este sigura indicata in asistolie
C: In absenta unei cai venoase se administreaza intratraheal 5-15mg. de adrenalina diluata in 50ml. sol. Salina
D: Pt. FV > 4 min. reanimarea incepe cu SEE bifazic 150-200 J
E: In stopul cardiac prin asistolie se administreaza adrenalina 1mg. I.V. la fiecare 4 min.

Tromboza venoas profund i embolia pulmonar

1. [TEP10004] Manifestrile clinice ntlnite contant n embolia pulmonar sunt, cu excepia (pg. 211)
A: Polipneea
B: Hemoptizia
C: Bradicardia
D: Durerea toracic
E: Sincopa
Vezi raspuns
2. [TEP10008] Dup un prin accident tromboembolic tratamentul anticoagulant dureaz toat viaa, n caz de (pg. 213)
A: Recidiva accidentului tromboembolic
B: Neoplazie evolutiv
C: Deficit de antitrombin
D: n absena unui factor favorabil
E: n prezena unui factor favorabil reversibil
Vezi raspuns
3. [TEP10010] Diagnosticul diferenial al emboliei pulmonare masive se face mai ales cu (pg. 213)
A: Insuficiena cardiac stng cronic
B: Angina pectoral stabil
C: Tamponada pericardic
D: ocul toxico-septic controlat terapeutic
E: Cordul pulmonar cronic compensat
Vezi raspuns
4. [TEP10011] Ecocardiografia transtoracic permite evidenierea urmtoarelor aspecte n embolia pulmonar (pg. 213)
A: Tablou cardiac stng acut
B: Dilatare major a cavitii drepte
C: Vizualizarea trombusului n cavitile cardiace drepte n toate cazurile
D: Identificarea trombusului n arterele pulmonare n toate situaiile
E: Hipertrofia marcat a septului interventricular
Vezi raspuns
5. [TEP10012] Tromboliza intravenoas este indicat n urmtoarele situaii (pg. 214)
A: Emboliile pulmonare demonstrate la examenul CT, fr hipotensiune arterial
B: Emboliile pulmonare nsoite de creterea lactatemiei arteriale
C: Emboliile pulmonare confirmate cu stare de oc
D: Emboliile pulmonare indiferent de form, dar nensoite de stare de oc
E: Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar neconfirmate prin angioscanner sau ecocardiografic
Vezi raspuns
6. [TEP10013] "Pulsul catarator al lui Mahler"apare intr-una din urmatoarele afectiuni: (pag.210)
A: arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare
B: embolia pulmonara
C: tromboza venoasa profunda
D: ischemia acuta a membrelor
E: insuficienta cardiaca
Vezi raspuns
7. [TEP10014] Semne locale ale trombozei venoase profunde sunt urmtoarele, cu o excepie ()
A: Edemul gambei
B: Cordon venos dur

C: Pierderea capacitii de balans al piciorului

D: Tegumente reci
E: Edem inflamator
Vezi raspuns
8. [TEP10015] Nu face parte din semnele funcionale ale trombozei venoase profunde ()
A: Durere spontan la nivelul gambei
B: Semnul Homans
C: Durere de-a lungul traiectului venos
D: Durere provocat la nivelul gambei
E: Subfebrilitate
Vezi raspuns
9. [TEP10016] Alturi de semnele locale n tromboflebita profund venoas apar semne generale, cu excepia ()
A: Bradicardie
B: Tahicardie
C: Pulsul crtor al lui Mahler
D: Tahicardie clasic progresiv
E: Subfebrilitate
Vezi raspuns
10. [TEP10018] Tratamentul trombozei venoase profunde necesit spitalizare n urmtoarele condiii, cu excepia (pg. 210)
A: Localizare ilio-cav
B: Sindrom obstructiv venos sever
C: n caz de insuficien renal sever
D: Dac nu este posibil ngrijirea optim la domiciliu
E: n caz de localizare poplitee
11. [TEP10019] Indicaiile profilaxiei antitrombotice sunt urmtoarele, cu excepia ()
A: Vrsta pacientului > 75 ani
B: Pacienii cu vrst mai mic de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o decompensare cardiac
C: Pacienii cu vrst mai mare de 40 ani imobilizai mai mult de 3 zile cu antecendente tromboembolice
D: Pacienii cu vrst mai mare de 40 ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o infecie sever
E: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu sindrom mielo-proliferativ
Vezi raspuns
12. [TEP10020] Indicaiile proflaxiei antitrombotice pot fi, cu excepia ()
A: Pacieni operai n sfera digestiv
B: Pacieni operai n sfera urologic non-endoscopic
C: Pacieni ortopedici operai pe coloana vertebrala i membrele inferioare
D: Toi pacienii ortopedici internai n spital
E: Pacienii operai n chirurgia oncologic
Vezi raspuns
13. [TEP10021] Semnele clinice de embolie pulmonar pot fi, cu excepia (pg. 211)
A: Dispnee
B: Bradipnee
C: Tuse
D: Hemoptizie
E: ntrirea zgomotului 2
Vezi raspuns
14. [TEP10022] Semne clinice de trombembolism pulmonar pot fi, cu excepia ()
A: Tahicardie
B: Anxietate
C: Transpiraii
D: Sincop
E: Com - apare ntotdeauna
Vezi raspuns
15. [TEP10023] Modificrile ECG care nu pot aprea n cadrul unei embolii pulmonare sunt ()
A: Aspect de S1Q1
B: Tahicardie sinusal
C: Aspect de S1Q3
D: Bloc de ramur dreapt
E: Devierea la dreapta a complexului QRS
Vezi raspuns
16. [TEP10024] Rx pulmonar n embolia pulmonar poate prezenta urmtoarele modificri, cu excepia ()
A: Hipertransparen
B: Opacitate triunghiular pe fond pleural
C: Semnul Westermarck

D: Supraelevaia domului pleural

E: Pahipleurit
Vezi raspuns
17. [TEP10025] Dintre factorii predispozani pentru embolia pulmonar cuprini n scorul Wells nu fac parte ()
A: Antecedente de tromboz venoas profund
B: Antecedente de embolie pulmonar
C: Frecvena cardiac < 100 bpm
D: Hemoptizie
E: Frecvena cardiac > 100 bpm
Vezi raspuns
18. [TEP10026] Referitor la mijloacele de diagnostic ele emboliei pulmoare sunt adevrate, cu excepia ()
A: O valoare a D-dimerilor < 500 micrograme/l este sigur predictiv negativ
B: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare are sensibilitate mare pentru emboliile localizate n amonte de arterele sub-segmentare
C: Scintigrafia pulmonar de ventilaie-perfuzie evideniaz un defect de perfuzare corelat cu un defect de ventilaie
D: Ecografia venoas a membrelor inferioare este utilizat mai puin frecvent n algoritmul de diagnostic al emboliei pulmonare
E: Angiografia pulmonar evideniaz un defect de perfuzare ale arterelor pulmonare
Vezi raspuns
19. [TEP10028] Anticoagularea n tromboza venoas profund se face cu ()
A: Heparin nefracionat - bolus iv 80 UI/kgc, apoi 2500 UI/kg/zi iv
B: Heparin nefracionat - bolus iv 80 UI/kgc, apoi 500 UI/kg/zi iv
C: Heparina nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 800 UI/kg/zi iv
D: Heparin nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 2500 UI/kg/zi iv
E: Heparin nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 500 UI/kg/zi iv
Vezi raspuns
20. [TEP10066] Investigaia de prim intenie n caz de probabilitate crescut de embolie pulmonar este: ()
A: Eco Doppler al membrelor inferioare
B: Angio CT spiral al arterelor pulmonare
C: scintigrafie pulmonar ventilaie/perfuzie
D: angiografie pulmonar
E: D-dimerii
21. [TEP10077] n suspiciunea de tromboz venoas profund, dac D-Dimerii sunt negativi atunci se procedeaz la ()
A: Scintigrafie ventilatie-perfuzie
B: Diagnosticul este exclus
C: Angiografie pulmonara
D: Angio-CT
E: Eco-doppler venos al MI
Vezi raspuns
22. [TEP10078] Scorul Wells include (pg. 215)
A: Diagnostic alternativ puin probabil 1,5p
B: Antecedente de embolie pulmonar 3p
C: Frecven cardiac > 100bpm 1p
D: Hemoptizie 1,5p
E: Chirurgie recent sau imobilizare 1,5p
Vezi raspuns
23. [TEP10079] Diagnosticul emboliei pulmonare masive NU include ()
A: Se vor caut hiperlactemie i insuficiena renal funcional pentru bilanul strii de oc
B: Nu se vor doza D-Dimerii
C: ETT va pune n eviden un tablou cardiac drept acut
D: Diagnosticul se confirm prin angioscanner
E: Aspect S1Q3 nu apare niciodat pe ECG din cauza agravrii rapide
Vezi raspuns
24. [TEP10080] Cutarea unei trombofilii se realizeaz prin, cu excepia ()
A: Cutarea sindromului antifosfolipidic
B: Dozaj de homocisteinemie
C: Dozaj de factor VII
D: Cutarea factorului V Leiden
E: Dozaj antitrombin, proteina C, proteina S
Vezi raspuns
25. [TEP10081] Tratamentul anticoagulant dup un prim accident tromboembolic dureaz, cu excepia: ()
A: Pe via la cei cu anticoagulant lupic
B: 3-6 luni n absena factorilor favorabili
C: Pn la dispariia neoplaziei n caz de neoplazie evolutiv
D: Pe via n caz de recidiv

E: 6 luni n absena riscului de sngerare

Vezi raspuns
26. [TEP10082] Investigaiile utile n diagnosticul emboliei pulmonare NU includ ()
A: Ecografie transesofagian
B: Ecografie venoas a membrelor inferioare
C: Scintigrafie pulmonar de ventilaie-perfuzie
D: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare
E: Dozajul D-dimerilor
Vezi raspuns
27. [TEP10083] Semnul lui Westermarck nseamn ()
A: Pleurezia
B: Atelectazia n band
C: Supraelevaia domului pleural
D: Opacitatea triunghiular pe fond pleural
E: Hipertransparena unui cmp pulmonar
Vezi raspuns
28. [TEP10084] Beneficiaz de tratament antitrombotic preventiv pacienii ce sufer urmtoarele intervenii chirurgicale, cu excepia ()
A: toracic
B: ortopedic a membrelor superioare
C: urologic non-celioscopic
D: digestiv non-endoscopic
E: oncologic
Vezi raspuns
29. [TEP10085] Tratamentul curativ al trombozei venoase profunde NU este caracterizat prin ()
A: Prima doz de anticoagulante orale se va administra din prima zi
B: n caz de probabilitate mare, debutul anticoagularii se face naintea diagnosticului de certitudine
C: Fondaparinux 5 mg/zi la pacienii ntre 50-100kg
D: LMWH enoxaparin 100 UI/kg/12 ore
E: Heparina nefractoinat in bolus i.v. de 80 U/kg apoi 500 U/kg/zi n perfuzie continu
Vezi raspuns
30. [TEP10086] Nu a fost gsit etiologia imediat dup episod n accidentele tromboembolice n: ()
A: 20% cazuri
B: 30% cazuri
C: 70% cazuri
D: 50 % cazuri
E: 10% cazuri
31. [TEP10092] Modificarea ECG care sugereaza o embolie pulmonara, dar care se poate gasi si in decompensarea unei insuficiente
respiratorii cronice, este: (pagina 211)
A: S3Q1
B: S1Q3
C: bradicardia
D: unda Q in DI
E: BRS
Vezi raspuns
32. [TEP10094] Tratamentul preventiv in TVP: (211)
A: este mecanic si antitrombotic
B: preventia mecanica se aplica in caz de fibrilatie atriala si proteza valvulara mecanica
C: include heparina nefractionata in caz de ClCr < 30 ml/min
D: include bivalirudina
E: include LMWH (enoxaparina sau fondaparina), 1 injectie subcutanata pe zi
Vezi raspuns
33. [TEP10106] Urmatoarea NU se utilizeaza in preventia TVP: (pag 211)
A: heparina nefractionata
B: enoxaparina
C: dalteparina
D: tinzaparina
E: fondaparinux
Vezi raspuns
34. [TEP10002] n embolia pulmonar, evaluarea riscului se realizeaza in prezenta sau absenta a trei criterii, care sunt : (pag.212)
A: hipotensiunea arteriala
B: hipertensiunea arteriala
C: disfunctia cardiaca dreapta vizibila la ecografie sau prin cresterea nivelului BNP
D: absenta compresabilitatii unei vene profunde a membrelor inferioare

E: afectarea miocardica demonstrata de o crestere a concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I sau C

Vezi raspuns
35. [TEP10003] Urmtoarele semne clinice pot releva o tromboz venoas profund (pg. 210)
A: Febra ridicat (39 40 grade), n platou
B: Tahicardia cu aspect progresiv
C: Durerea de-a lungul traiectului venos
D: Pastrarea capacitii de balans a gambei
E: Existena unui cordon venos dur
Vezi raspuns
36. [TEP10005] n embolia pulmonar examenul radiologic toracic poate relev (pg. 211)
A: O atelectazie n band
B: Existena unei pleurezii
C: Opacifierea unui cmp pulmonar
D: Supraelevaia domului pleural
E: O opacitate triunghiular pe fond pleural
Vezi raspuns
37. [TEP10006] Confirmarea diagnosticului, dar nu a gravitii emboliei pulmonare este asigurat de (pg. 212)
A: Dozajul D-dimerilor
B: Scintigrafia pulmonar de ventilaie - perfuzie
C: Troponina I sau C cardiac
D: Peptidul natriuretic de tip B (BNP)
E: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare
Vezi raspuns
38. [TEP10007] n faza iniial a emboliei pulmonare o anticoagulare eficient poate fi realizat cu (pg. 212)
A: Acid acetilsalicilic
B: Heparina nefracionat
C: Heparin cu mas molecular mic
D: Oxigenoterapie
E: Clopidogrel
Vezi raspuns
39. [TEP10009] n identificarea unei trombofilii se recomand urmtoarele investigaii: (pg. 213)
A: Hemogram complet
B: Dozarea antitrombinei
C: Determinarea indicelui de protrombin
D: Dozarea factorului VIII
E: Dozarea hemocisteinemiei
Vezi raspuns
40. [TEP10029] Semnele clinice funcionale ale trombozei venoase profunde sunt ()
A: Durere spontan la nivelul gambei
B: Semnul Homans
C: Durere de-a lungul traiectului venos
D: Cordon venos dur
E: Edem inflamator
Vezi raspuns
41. [TEP10030] Semnele locale ale trombozei venoase profunde sunt ()
A: Edem gambier pufos, alb
B: Cordon venoas dur
C: Pierderea capacitii de balans al piciorului
D: Tegumente reci
E: Edem inflamator
Vezi raspuns
42. [TEP10031] Alturi de semnele locale n tromboflebita profund venoas apar semne generale ca ()
A: Bradicardie
B: Tahicardie
C: Pulsul crtor al lui Mahler
D: Nu apare niciodat febr
E: Subfebrilitate
Vezi raspuns
43. [TEP10032] Diagnosticul trombozei venoase profunde presupune ()
A: n caz de probabilitate crescut se dozeaz D-dimeri
B: Ecografia Doppler negativ nu exclude diagnosticul
C: n caz de probabilitate sczut se dozeaz D-dimeri
D: Un rezultat negativ al dozrii de D-dimeri exclude diagnosticul

E: Ecografia Doppler este obligatorie n cazul unui test pozitiv de D-dimeri

Vezi raspuns
44. [TEP10033] n tratamentul trombozei venoase profunde este necesar internarea n spital n urmtoarele cazuri ()
A: Localizare ilio-cav
B: Sindrom obstructiv sever
C: n caz de insuficien renal uoar
D: Dac nu este posibil ngrijirea optim la domiciliu
E: n caz de localizare poplitee
Vezi raspuns
45. [TEP10034] n urmtoarele cazuri este necesar spitalizarea pentru tratamentul trombozei venoase profunde ()
A: Localizare ilio-cav
B: Sindrom obsructiv venos sever
C: Nu necesit spitalizare niciodat
D: Dac nu este posibil ngrijirea la domiciliu
E: n caz de risc hemoragic
Vezi raspuns
46. [TEP10036] Anticoagularea eficient n tromboza venoas profund se face cu ()
A: Administrarea de heparin nefracionat se face iniial cu un bolus de 80 UI/kg
B: Necesit meninerea de APTT de 1.5-3.5 n cazul administrrii de heparin nefracionat
C: Administrarea de heparin fracionat cu greutate molecular mic dac cleareace-ul creatininei este < 30ml/min
D: Administrarea de enoxaparin
E: Administrarea de tinzaparin
Vezi raspuns
47. [TEP10037] O anticoagulare eficient n tromboza venoas profund se poate face cu ()
A: Heparin nefracionat
B: Heparin cu greutate molecular mic
C: Inhibitor selectiv al factorului IXa
D: Inhibitor selectiv al factorului X
E: Inhibitor selectiv al factorului Xa
Vezi raspuns
48. [TEP10038] Doza de fondaxaparin ()
A: La o greutate de 50-100 kg 7,5 mg/24 ore sc
B: La o greutate de <50 kg 7,5 mg/24 ore sc
C: Doza nu depinde de clearence-ul creatininei
D: La o greutate de 50-100 kg 7.5 mg/24 ore iv
E: La o greutate > 100 kg - 10 mg/24 ore sc
Vezi raspuns
49. [TEP10039] Despre tratamentul curativ al trombozei venoase profunde sunt adevrate urmtoarele ()
A: Durata total este de 1 lun
B: Durata total este de 3 sptmni
C: Tratamentul cu anticoagulante orale poate incepe din prima zi
D: Tratamentul cu heparin sau cu inhibitor de factor Xa va fi oprit la asocierea cu anticoagulante orale cnd se atinge un INR optim la
dou determinri
E: Tratamentul cu anticoagulante orale este de cel puin 3 luni
Vezi raspuns
50. [TEP10040] Tratamentul preventiv al trombozei venoase profunde se poate face cu ()
A: Exclusiv medicamentos
B: Exclusiv prin metode mecanice
C: Mobilizare precoce postoperatorie
D: Heparine cu greutate molecular mic
E: Fondaparinux
51. [TEP10041] Tratamentul preventiv al trombozei venoase profunde se poate face prin urmtoarele metode ()
A: Exlcusiv medicamentos
B: Cu heparin nefracionat n caz de clearence al creatininei > 30ml/min
C: Cu heparin cu greutate molecular mic n caz de clearence al creatininei < 30ml/min
D: Fondaparinux (arixtra 2,5 mg/24 ore) sc
E: Heparin calcic
Vezi raspuns
52. [TEP10043] Urmtoarele reprezint indicaii ale profiaxiei antitrombotice sunt ()
A: Vrsta pacientului>75 ani
B: Pacienii cu vrst mai mic de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o decompensare cardiac
C: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu antecendente tromboembolice
D: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o infecie sever

E: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu sindrom mielo-proliferativ
Vezi raspuns
53. [TEP10044] Indicaiile profilaxiei antitrombotice pot fi ()
A: Pacieni operai n sfera digestiv
B: Pacieni operai n sfera urologic non endoscopic
C: Chirurgie ortopedica a membrelor inferoiare si coloanei vertebrale
D: Toi pacienii internai n spital
E: Pacieni operai n chirurgia ambulatorie
Vezi raspuns
54. [TEP10045] Urmtoarele sunt semne clinice de embolie pulmonar ()
A: Dispnee
B: Bradipnee
C: Tuse
D: Hemoptizie
E: ntrirea zgomotului 1
Vezi raspuns
55. [TEP10046] Pot fi semne clinice de tromboembolism ()
A: Tahicardie
B: Anxietate
C: Transpiraii
D: Sincopa nu poate aprea niciodat
E: Coma - apare ntotdeauna
Vezi raspuns
56. [TEP10047] Care din urmtoarele pot fi semne clinice de trombembolism ()
A: Asocierea ntotdeauna a semnelor de tromboz venoas profund
B: ntrirea zgomotului 2 n focarul pulmonarei
C: Febra
D: Simptome congestive cardiace stngi
E: Durere toracic
Vezi raspuns
57. [TEP10048] Modificrile ECG care pot aprea n cadrul unei embolii pulmonare sunt ()
A: Aspect de S1Q1
B: Tahicardie sinusal
C: BRS
D: BRD
E: Devierea la stnga a complexului QRS
Vezi raspuns
58. [TEP10049] n caz de embolie pulmonar pot apare urmtoarele modificri ECG ()
A: BRD
B: Devierea la dreapta a QRS
C: Unde T negative n V1-V3
D: Aspect S1Q3 care este specific emboliei pulmonare
E: Tahicardie sinusal
Vezi raspuns
59. [TEP10050] Rx pulmonar n embolia pulmonar poate prezenta urmtoarele modificri ()
A: Nu poate fi niciodat normal
B: Opacitate triunghiular pe fond pleural
C: Semnul Westermarck
D: Supraelevaia domului pleural
E: Pahipleurita
Vezi raspuns
60. [TEP10051] Rx pulmonar poate prezenta urmtoarele n caz de embolie pulmonar ()
A: Pleurezie
B: Hipertransparena unui cmp pulmonar
C: Atelectazia n band
D: Nu pot exista imagini radiologice sugestive de embolie pulmonar
E: Pahipleurita
61. [TEP10052] Enumerai factorii predispozani pentru embolia pulmonar cuprini n scorul Wells ()
A: Antecedente de tromboz venoas profund
B: Antecedente de embolie pulmonar
C: Frecven cardiac < 200 bpm
D: Hemoptizie
E: Frecven cardiac > 100 bpm

Vezi raspuns
62. [TEP10053] Enumerai factorii predispozani pentru embolia pulmonar din scorul Wells ()
A: Antecedente de tromboz venoas profund
B: Antecedentele de embolie pulmonar nu reprezint un factor de risc
C: Semne clinice de tromboz venoas profund
D: Tuse
E: Frecvena cardiac > 60 bpm
Vezi raspuns
63. [TEP10054] Metode de diagnostic al emboliei pulmonare pot fi ()
A: Ecocardiografia
B: Dozare D-dimeri
C: Angio-CT spiralat
D: RMN
E: Rx pulmonar este singura metod diagnostic
Vezi raspuns
64. [TEP10055] Examene paraclinice care vizeaz gravitatea trombembolismului pulmonar sunt ()
A: Troponina I cardiac
B: Troponina C cardiac
C: PCR
D: VSH
E: BNP
Vezi raspuns
65. [TEP10056] Enumerai cele 3 criterii de evaluare a riscului tromboembolismului pulmonar ()
A: Hipotensiunea arterial
B: Bradicardia
C: Afectarea miocardic susinut de o cretere a troponinei I sau C
D: Disfuncie cardiac dreapt
E: HTA
Vezi raspuns
66. [TEP10057] Durata urmrii tratamentului anticoagulant dup un prim accident trombembolic este de ()
A: n absena unui factor favorabil 3-6 luni
B: n caz de neoplazie 1 an
C: Tratament pe via n caz de deficit de proteina S
D: n prezena unui factor favorabil reversibil 6 luni
E: Tratament pe via n caz de deficit de proteina C
Vezi raspuns
67. [TEP10058] Tratamentul anticoagulant pe via n caz de existena unui prim episod de embolie pulmonar se face n urmtoarele
cazuri cu excepia ()
A: Prezena anticoagulantului lupic
B: Deficit de protrombin
C: Deficit de factor V
D: Deficit de proteina S
E: Deficit de proteina C
Vezi raspuns
68. [TEP10059] Care sunt testele genetice care se pot face pentru elucidarea unei trombofilii ()
A: Factor XI
B: Factor V Leiden
C: Homocisteinemie
D: Sindrom antifosfolipidic
E: Factorul X
Vezi raspuns
69. [TEP10060] Referitor la embolia pulmonar masiv sunt adevrate afirmaiile ()
A: Apare atunci cnd este obstrucionat mai mult de 30-50% din patul vascular
B: Semnul clinic special este stare de oc cu o presiune arterial sistolic < 110 mmHG
C: Diagnosticul diferenial se face cu tamponada cardiac
D: Ecografia cardiac sugereaz dilataia major a cavitilor drepte
E: Vizualizarea trombilor la nivelul cavitilor drepte apare ntotdeauna
Vezi raspuns
70. [TEP10061] Tratamentul simptomatic al emboliei pulmonare masive cuprinde ()
A: Nu necesit spitalizare n reanimare
B: 2 ci venoase periferice
C: Oxigenoterapie cu debit mic

D: Intubaie i ventilaie mecanic n caz de hipoxemie sever

E: Expansiune volemic de prim intenie
71. [TEP10062] Enumerai substanele care se administreaz n caz de neresponsivitate la expansiunea volemic a hipotensiunii din cadrul
emboliei pulmonare masive ()
A: Dobutamin 10 micrograme/kg/minut
B: Noradrenalin
C: Dobutamin 5 micrograme/kg/or
D: Noradrenalin 0,5 mg/h
E: Dobutamin 5 micrograme/kg/minut
Vezi raspuns
72. [TEP10063] Referitor la tromboliza intravenoas din cadrul emboliei pulmonare masive sunt adevrate afirmaiile ()
A: Este indicat n emboliile pulmonare confirmate, cu stare de oc
B: Se poate face cu alteplaz, urmat de o soluie de anticoagulare eficient
C: Se face cu alteplaz, neurmat de un tratament anticoagulant ulterior
D: Nu este indicat n formele fr hipotensiune arterial
E: Nu necesit confirmarea formal probabil a diagnosticului
Vezi raspuns
73. [TEP10064] n tromboza venoas profund sunt adevrate urmtoarele informaii legate de trecerea la anticoagulantele orale: ()
A: prima doz se administreaz ncepnd cu prima zi
B: INR-ul int este 2-3
C: LMWH sau inhibitorul factorului Xa se va opri dup cel puin 5 zile de tratament concomitent cu doi ageni anticoagulani
D: aPTT este de 1,5-2,5 ori mai mare dect valoarea normal
E: Cl creatininei peste 30ml/min
Vezi raspuns
74. [TEP10065] Semnele funcionale n TVP sunt: ()
A: durere n gamb spontan sau provocat
B: pulsul crtor al lui Mahler
C: semnul Homans
D: cordon venos dureros
E: pierderea capacitii de balans al gambei
Vezi raspuns
75. [TEP10067] Spitalizarea unui pacient cu tromboza venoasa profunda se face doar in caz de: ()
A: context psihosocial, geografic sau medical, cand nu este posibila ingrijirea optima la domiciliu
B: localizare femurala
C: sindrom obstructiv venos sever
D: risc hemoragic
E: insuficienta cardiaca severa
Vezi raspuns
76. [TEP10068] Scorul lui Wells include urmtoarele variante ()
A: Diagnostic alternativ puin probabil 1,5p
B: Cancer 3p
C: Frecven cardiac > 100bpm 1p
D: Hemoptizie 1p
E: Chirurgie recent sau imobilizare 1,5p
Vezi raspuns
77. [TEP10070] Diagnosticul unei trombofilii ce poate sta la originea emboliei pulmonare se realieaz prin ()
A: Dozaj de factor Ixa
B: Dozaj de homocisteinemie
C: Dozaj de factor VII
D: Cutarea factorului V Leiden
E: Dozaj antitrombin, protein C, protein S
Vezi raspuns
78. [TEP10071] Tratamentului emboliei pulmonare dureaz ()
A: Pe via n caz de deficit de antitrombin
B: Pe via n caz de neoplazie evolutiv
C: Tratament prelungit n caz de recidiv
D: 6 luni n prezena unui factor favorabil reversibil
E: 3-6 luni n absena unui factor favorabil
Vezi raspuns
79. [TEP10072] Riscului in embolie pulmonar se evalueaz utiliznd urmtoarele criterii ()
A: Tromboza recurent a membrelor inferioare
B: Afectarea miocardic
C: Dispneea sever de repaus

D: Disfuncia cardiac dreapt

E: Hipotensiunea arterial
Vezi raspuns
80. [TEP10073] Evaluarea gravitii unei embolii pulmonarese realizeaz prin ()
A: BNP
B: CPK
C: Troponina C
D: Troponina I
E: D-Dimerii
81. [TEP10074] Examinarile complementare n embolia pulmonar sunt caracterizate prin ()
A: Pe radiografia toracic poate aprea o opacitate triunghiular pe fond pleural
B: n formele mai severe apare un unt gazometric cu PaO2 + PCO2 > 120 mmHg
C: Aspectul S1Q3 este patognomonic pentru embolia pulmonar
D: Apar unde pozitive pe ECG n V1 V2 V3
E: n forme cu severitate redus gazometria arterial poate fi normal
Vezi raspuns
82. [TEP10075] Tratamentul antitrombotic preventiv n tromboza venoas profund este caracterizat prin ()
A: Se indic n caz de chirurgie ortopedic a membrelor superioare
B: Este indicat la pacieni peste 40 de ani cu decompensare respiratorie acut
C: Este indicat la pacieni peste 40 de ani cu decompensare cardiaca acut
D: Se face cu 80 U/kg de heparin nefracionat
E: Este contraindicat ridicarea din pat precoce dup operaie
Vezi raspuns
83. [TEP10076] n TVP, urmtoarele reprezint semne generale ()
A: Paloare
B: Frison
C: Subfebrilitate
D: Semnul Homans
E: Pulsul lui Mahler
Vezi raspuns
84. [TEP10087] Semnele funcionale ale trombozei venoase profunde ()
A: Cordon venos dur
B: Durere spontan sau provocata la nivelul gambei
C: Semnul Homans
D: Perderea capacitaii de balans a gambei
E: Durere de-a lungul traiectului venos
Vezi raspuns
85. [TEP10088] Tratamentul curativ din tromboza venoasa profunda cuprinde: ()
A: Spitalizare in caz de insuficienta renala severa, localizare iliocava, sau cand nu este posibila ingrijirea optima la domiciliu
B: Anticoagularea eficienta se poate face cu fondaparinux daca clearence-ul creatininei este < 30 ml/min
C: Anticoagularea cu heparina nefractionata vizeaza un aPTT de 1.5-2.5 ori mai mare decat normal
D: Nu se recomanda odihna la pat
E: Tratamentul trombozelor proximale necesita adesea doze mai mari decat intr-o tromboza distala
Vezi raspuns
86. [TEP10089] Tratamentul preventiv in tromboza venoasa profunda cuprinde ()
A: Preventie mecanica la post partumul pacientelor aflate la pat
B: Tratament antitrombotic preventiv cu heparina nefractionata
C: Se indica la pacientii in varsta > 75 ani cu o infectie severa ce necesita internare mai mult de 3 zile
D: Heparina calcica se contraindica la pacient cu sindrom mieloproliferativ
E: Fondaparinux e contraindicat in caz de clearence < 30 ml/ min
Vezi raspuns
87. [TEP10090] Examinari complementare in embolia pulmonara: ()
A: Se realizeaza in caz de suspiciunea unei embolii pulmonare
B: Radiografia toracica poate releva supraelevatia domului pleural ce corespunde unei fibroze lobare
C: Gazometria arteriala releva un shunt gazometric PaO2 + PCO < 220 mmHg
D: Electrocardiograma poate prezenta aspect "S3Q1"
E: Electrocardiograma poate arata o deviere axiala dreapta si unde negativa de la V1 la V3
Vezi raspuns
88. [TEP10091] Semnele clinice care pot sugera o embolie pulmonara sunt: ()
A: dispnee
B: dureri toracice
C: cefalee
D: tuse

E: polipnee
Vezi raspuns
89. [TEP10093] Heparina nefractionata in tratamentul TVP: (210)
A: se administreaza intravenos
B: bolus iv de 50 UI/kg apoi 500 UI/kg/24h in perfuzie continua
C: INR intre 2-3
D: aPTT 1.5-2.5
E: se administreaza subcutanat
Vezi raspuns
90. [TEP10095] Indicatiile tratamentului antitrombotic preventiv in TVP: (211)
A: pacienti chirurgicali cu varsta peste 40 ani si imobilizati peste 3 zile
B: pacienti chirurgicali: digestiv, ginecologic, ortopedic, oncologic, toracic
C: pacienti chirurgicali: ortopedic (membre inferioare si coloana vertebrala), urologic, digestiv
D: pacienti medicali cu varsta peste 40 de ani, imobilizati peste 3 zile pentru o decompensare cardiaca acuta pe fond de insuficiena
cardiaca cronica
E: imobilizare peste 3 zile pentru o infectie severa la un pacient cu varsta peste 75 de ani
91. [TEP10096] EKG in embolia pulmonara: (211)
A: vizeaza confirmarea diagnosticului de EP
B: poate fi normala
C: poate arata deviere axiala dreapta a QRS
D: poate arata T negativ in D III
E: tahicardie atriala frecventa
Vezi raspuns
92. [TEP10097] Rx toracic in embolia pulmonara: (211)
A: confirma diagnosticul: opacitate triunghiulara pe fond pleural
B: hipertransparenta triunghiulara (semnul Westermarck)
C: atelectazie in banda
D: subelevatia domului pleural (corespunde unei atelectazii)
E: poate fi normala sau poate arata pleurezie
Vezi raspuns
93. [TEP10098] Pentru confirmarea diagnosticului in embolia pulmonara: (212)
A: D-dimerii au o valoare predictiva pozitiva excelenta
B: D-dimerii : valoare predictiva negativa sigura < 500 micrograme/L
C: angio-CT spiralat al arterelor pulmonare: valoare predictiva negativa excelenta
D: scintigrafie pulmonara de ventilatie perfuzie: mismatch
E: ecografie venoasa a membrelor inferioare sistematic
Vezi raspuns
94. [TEP10099] Evaluarea paraclinic a gravitatii in embolia pulmonara: (pg. 212)
A: in functie de prezenta hipotensiunii arteriale
B: dozare Troponina I sau C
C: dozare peptid natriuretic de tip A
D: dozare peptid natriuretic de tip B
E: valoarea D-dimerilor
Vezi raspuns
95. [TEP10100] In embolia pulmonara masiva urmatoarele afirmatii sunt false: (213)
A: EKG poate fi normal
B: EKG arata in mod constant tahicardie sinusala
C: EKG arata neaparat aspect S1Q3
D: ecocardiografia transtoracica permite doar in rare ocazii confirmarea diagnosticului si stabilirea indicatiei de tromboliza
E: dozajul D-dimerilor si scintigrafia pulmonara confirma cat mai rapid diagnosticul
Vezi raspuns
96. [TEP10101] Tratamentul emboliei pulmonare - afirmatii false: (212,214)
A: spitalizare sistematic, chiar in absenta criteriilor de gravitate
B: intubare si ventilatie mecanica sistematic in caz de embolie pulmonara masiva
C: odihna la pat pana la obtinerea unei anticoagulari eficiente
D: dobutamina si noradrenalina indiferent de rasunetul hemodinamic
E: tromboliza intravenoasa sau embolectomie chirurgicala indiferent de rasunetul hemodinamic
Vezi raspuns
97. [TEP10102] In embolia pulmonara masiva se indica: (214)
A: reanimare
B: dobutamina si noradrenalina sistematic
C: expansiune volemica in prima instanta (cristaloide sau coloizi 500 ml cat mai repede posibil)
D: oxigenoterapie cu debit mare, pentru a mentine saturatia periferica in oxigen > 90 %

E: contraindicatie absoluta pentru intubatie si ventilatie mecanica (risc de agravare hemodinamica dramatica)
Vezi raspuns
98. [TEP10103] Tratamentul curativ in embolia pulmonara masiva NU include: (214)
A: tromboliza intravenoasa chiar in absenta confirmarii formale a diagnosticului (angioscanner sau ecocardiografie)
B: LMWH sau fondaparina
C: dobutamina si noradrenalina in caz de ineficienta a expansiunii volemice si hipotensiune arteriala
D: tromboliza intravenoasa rezervata pentru formele insotite de soc, cu hipotensiune arteriala
E: embolectomie chirurgicala in caz de contraindicatii absolute si relative pentru tromboliza
Vezi raspuns
99. [TEP10104] Tratamentul curativ in TVP NU include: (210)
A: spitalizare si doua linii venoase periferice
B: anticoagulare eficienta numai dupa diagnostic de certitudine
C: masajul gambelor poate preveni maladia post-flebitica
D: anticoagulare eficienta dinaintea diagnoscuticul de certitudine, in caz de probabilitate clinica mare
E: fluindiona 20mg sau warfarina 10mg/24h
Vezi raspuns
100. [TEP10105] In preventia TVP urmatoarele metode pot fi utilizate: (pag 211)
A: enoxaparina 5000 ui/24 h sc
B: tinzaparina
C: dalteparina
D: heparina calcica 5000 ui/24h sc
E: heparina calcica 10 000 ui/24h sc

Patologia vascular cerebral (accidente vasculare cerebrale hemoragice i ischemice) i meningian (hemoragia)
1. [AVC10002] Procentajul de AVC ischemice din totalul de AVC este (pg. 250)
A: 20%
B: 40%
C: 50%
D: 80%
E: 75%
Vezi raspuns
2. [AVC10003] Embolia cerebral cu punct de plecare o endocardit infecioas trebuie cutata n caz de (pg. 252)
A: AVC nsoit de febra, suflu de insuficien mitral sau aortic
B: AVC cu cefalee i cervicalgie
C: AVC si fibrilaie atrial
D: AVC i cardiomiopatie dilatativ
E: AVC i diabet zaharat decompensate
Vezi raspuns
3. [AVC10005] Tratamentul neurochirurgical n infarctul cerebral se indic n (pg. 254)
A: tromboz venoas cerebral
B: infarctul transformat hemoragic
C: infarctul lacunar multiplu
D: infarct emisferic cu edem cerebral malign extensiv
E: infarct n teritoriul arterei cerebrale anterioare
Vezi raspuns

4. [AVC10006] n tratamentul antiplachetar al infarctului cerebral, cel mai bun raport eficacitate-cost l are (pg. 255)
A: dipiridamolul
B: clopidogrelul
C: combinaia dipiridamol-aspirin
D: combinaia clopidogrel-aspirin
E: aspirina
Vezi raspuns
5. [AVC10015] Orice deficit central focal instalat brutal trebuie s fie considerat pn la proba contrarie ()
A: Tumor cerebral
B: Accident vascular cerebral
C: Tromboflebit cerebral
D: Encefalit
E: Epilepsie
Vezi raspuns
6. [AVC10016] Diagnosticul diferenial al accidentelor vasculare cerebrale se face cu ()
A: Hipoglicemia
B: Infarctul miocardic
C: Hematomul retroperitoneal
D: Arteriopatia obliterant periferic
E: Scleroza lateral amniotrofic
Vezi raspuns
7. [AVC10017] n practic, proporia dintre AVC ischemice i AVC hemoragice este urmtoarea ()
A: 80% hemoragice i 20% ischemice
B: 80% ischemice i 20% hemoragice
C: 50% ischemice i 50% hemoragice
D: 99% ischemice i 1% hemoragice
E: 99% hemoragice i 1% ischemice
Vezi raspuns
8. [AVC10018] Sindromul locked-in este secundar unei leziuni localizate ()
A: n emisferul dominant
B: n bulbul rahidian
C: Pontin bilateral
D: Pontin unilateral
E: Talamic bilateral
Vezi raspuns
9. [AVC10019] Sindromul Wallenberg este secundar ischemiei ()
A: Laterobulbare
B: Pontine
C: Pedunculare
D: Talamice
E: Emisferice
Vezi raspuns
10. [AVC10020] Infarctul sylvian profund (capsular intern) se caracterizeaz prin ()
A: Agnozie vizual
B: Ataxie
C: Hemiplegie masiv proporional
D: Hipoestezie de aceeai parte cu leziunea
E: Hiperpatie
Vezi raspuns
11. [AVC10022] n faa unui AVC acut, hipertensiunea arterial trebuie tratat dac depete valoarea de: ()
A: 140/90 mmHg
B: 220/120 mmHg
C: 160/90 mmHg
D: 135/85 mmHg
E: 165/95 mmHg
Vezi raspuns
12. [AVC10023] Chirurgia carotidian (endarteriectomia) se recomand pentru profilaxia AVC n stenozele simptomatice care depesc ()
A: 50%
B: 60%
C: 70%
D: 80%
E: 90%
Vezi raspuns

13. [AVC10024] Principala cauz de infarct cerebral la subiecii sub 45 de ani este reprezentat de ()
A: Diabetul zaharat
B: Hipertensiunea arterial
C: Fumatul
D: Cardiopatiile emboligene
E: Disecia unei artere cervicale
Vezi raspuns
14. [AVC10045] Hemoragia meningian se definete prin ()
A: Prezena sngelui n spaiul subarahnoidian
B: Prezena sngelui n spaiul subdural
C: Prezena sngelui n spaiul peridural
D: Prezena sngelui la nivel cerebral intraparenchimatos
E: Prezena sngelui intramedular
Vezi raspuns
15. [AVC10046] Incidena hemoragiei meningiene nontraumatice este de ()
A: 1/100.000
B: 2/100.000
C: 3/100.000
D: 4/100.000
E: 5/100.000
Vezi raspuns
16. [AVC10047] Hemoragia meningian nontraumatic este determinat de o ruptur de anevrism n urmtoarea proporie ()
A: Un caz din dou
B: Dou cazuri din trei
C: Trei cazuri din patru
D: Patru cazuri din cinci
E: Trei cazuri din cinci
Vezi raspuns
17. [AVC10048] Explorarea imagistic de prim intenie n caz de suspiciune de hemoragie meningian nontraumatice este ()
A: Ecografie Doppler transcranian
B: IRM cerebral
C: Ecografie Doppler carotidian
D: CT cerebral
E: PET-CT
Vezi raspuns
18. [AVC10049] Orice cefalee cu debut brutal justific efectuarea de CT (sau chiar puncie lombar) de urgen deoarece este considerat
a fi, pn la proba contrarie ()
A: Disecie arterial
B: Hemoragie meningean prin ruptur de anevrism
C: Tromboflebit cerebral
D: Necroza pituitar
E: Blocaj LCR
Vezi raspuns
19. [AVC10056] In infarctul cerebral posterior superficial avem, cu exceptia: (pag 251)
A: cecitate corticala daca infarctul e bilateral
B: alexie in afectarea emisferului minor
C: confuzie
D: agnozie vizuala
E: hemianopsie laterala omonima
Vezi raspuns
20. [AVC10057] In infarctul cerebral posterior profund putem avea: (pag 251)
A: hemianopsie laterala omonina
B: afectare a capsulei interne
C: alexie
D: agnozie vizuala
E: hiperpatie
21. [AVC10063] La imagistica cerebrala din hematoamele intraparenchimatoase cerebrale gasim: (pag 257)
A: hiposemnal la CT
B: afectarea teritoriului profund in caz de amiloidoza
C: hipersemnal FLAIR
D: hipodensitate spontana la CT
E: hipersemnal in T2*
Vezi raspuns

22. [AVC10090] Trombozele venoase cerebrale au urmtoarele simptome sau semne, cu excepia ()
A: Deficite neurologice focale cu instalare subacut
B: Deficite neurologice focale cu instalare acut
C: Crize de epilepsie
D: Cefalee
E: Semn Claude-Bernard-Horner
Vezi raspuns
23. [AVC10091] Trombozele venoase cerebrale NU sunt favorizate de ()
A: Boala Takayasu
B: Boala Crohn
C: Sindrom antifosfolipidic
D: Post abortum
E: Post partum
Vezi raspuns
24. [AVC10092] AVC hemoragice din HTA cu localizare profunda NU afecteaz ()
A: Cerebelul
B: Protuberanta
C: Nucleii cenusii centrali
D: Nucleii ventrali talamici
E: Capsula intern
Vezi raspuns
25. [AVC10093] Ischemiile de origine ateromatoas se pot preveni prin urmtoarele terapii, cu excepia ()
A: Tratament anticoagulant pe termen lung
B: Activitate fizic regulat
C: Anti-HTA
D: Statine
E: Antiplachetare
Vezi raspuns
26. [AVC10094] Despre tratamentul trombolitic n AVC, sunt adevrate, cu excepia ()
A: Permite ameliorarea prognosticului funcional n timp
B: Contraindicat n caz de tratament anticoagulant
C: Contraindicat n caz de intervenie chirurgical recent
D: Indicat n caz de infarct cerebral datnd de mai puin de 6 ore
E: Trebuie instituit urgent
Vezi raspuns
27. [AVC10095] Managementul infarctelor cerebrale i AIT este caracterizat de urmtoarele, cu excepia ()
A: Tratament antidepresiv: psihoterapie i/sau medicamentos
B: Meninerea unei poziii strict la orizontal pn la efectuarea examenului eco-Doppler
C: Antiepileptice dac crizele sunt precoce
D: Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibil
E: Tratament antiHTA, dac HTA > 185/110 mmHg
Vezi raspuns
28. [AVC10096] AIT nu este semnalizat prin ()
A: Hemianopsie lateral omonim
B: Cecitate monocular tranzitorie
C: Tulburri motorii i/sau senzitive unilaterale
D: Tulburri de limbaj
E: Tulburri sfincteriene
Vezi raspuns
29. [AVC10097] Disecia unei artere cervicale este caracterizat de, cu excepia ()
A: Se trateaz cu antitrombotic sistematic
B: Reprezint prima cauz de infarct cerebral la subiecii < 45 ani
C: Declanat frecvent de traumatism craniocervical
D: Poate determina cervicalgie
E: Poate determina semn Claude-Bernard-Horner homolateral
Vezi raspuns
30. [AVC10098] In cadrul infarctului/inschemiei cerebrale, emboliile de origine cardiac NU sunt cauzate de ()
A: Endocardit
B: Cardiomiopatie dilatativ
C: Valv biologic
D: Valva mecanic cu anticoagulare ineficient
E: Fibrilaie atrial

31. [AVC10099] Ateroscleroza are urmtorul factor de risc nemodificabil ()

A: Hipercolesterolemie
B: Fumat
C: Diabet
D: Sexul masculin
E: HTA
Vezi raspuns
32. [AVC10100] Sindromul pseudobulbar este caracterizat, cu excepia ()
A: Tulburri de fonatie i deglutiie
B: Tulburri sfincteriene
C: Hipoestezie bilateral
D: Rs i plns spasmodic
E: Mers cu pai mici
Vezi raspuns
33. [AVC10101] Sindromul locked-in este caracterizat, cu excepia ()
A: Starea de constien afectat
B: Pstreaz doar clipitul pleoapelor i micrile verticale ale globilor oculari
C: Secundar unui infarct protuberenial bilateral
D: Mutism
E: Tetraplegie cu diplegie facial
Vezi raspuns
34. [AVC10102] Sindromul Wallenberg NU este caracterizat de urmtoarea ()
A: Anestezie termoalgic a feei contralaterale
B: Semnul Claude-Bernard-Horner
C: Paralizia hemivalului
D: Vertij i nistagmus rotator
E: Anestezia hemifeei
Vezi raspuns
35. [AVC10103] Infarctul sylvian profund este caracterizat de (pag.251)
A: Hemiasomatognozie
B: Hemiplegie masiv proporional
C: Dispraxie
D: Afazie
E: Hemianopsie lateral omonim
Vezi raspuns
36. [AVC10104] Infarctul sylvian complet este caracterizat de urmtoarea ()
A: Alexie
B: Agnozie vizual
C: Hipoestezie homolateral
D: Hemianopsie lateral omonim
E: Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial
Vezi raspuns
37. [AVC10105] Managementul n urgen al AVC-urilor NU este caracterizat ()
A: Kinetoterapie precoce
B: Combaterea HTA
C: Corectarea glicemiei i oxigenoterapie dac saturaia < 92%
D: Tratament anticoagulant
E: Imagistica cerebral de urgen
Vezi raspuns
38. [AVC10106] Sindromul de emisfer cerebral minor se defineste prin urmtoarele cu exceptia: (pag 251)
A: hemineglijen
B: hemiasomatognozie
C: anosodiaforie
D: anosognozie
E: hipoestezie contralateral
Vezi raspuns
39. [AVC10107] n infarctele cerebrale la subiecii<45 de ani, nu se gasete cauza n proporie de : (pag 252)
A: 10%
B: 20%
C: 15%
D: 25%
E: 5%
Vezi raspuns

40. [AVC10110] n profilaxia secundar din infarctul cerebral, obiectivul administrarii de statine este: (pag 255)
A: LDL < 1g/l
B: LDL <2g/l
C: LDL >1g/l
D: LDL <= 1.5g/l
E: Nivelul LDL nu este important
41. [AVC10112] Care afirmaie despre accidentele vasculare cerebrale (AVC) este FALS ? ()
A: 80% dintre AVC sunt ischemice
B: CT cerebral arat uneori semne precoce de ischemie
C: diseciile trunchiurilor arteriale cervicoencefalice pot fi cauza infarctului cerebral la tnr
D: infarctul lacunar la nivelul capsulei interne se manifest cu hemianestezie izolat
E: sindroamele alterne sunt semne de afectare a trunchiului cerebral
Vezi raspuns
42. [AVC10118] Una dintre complicaiile pe termen lung ale hemoragiei meningiene este reprezentat de: (Pag.261)
A: Hiponatremia prin secreie inadecvat de hormon antidiuretic (ADH)
B: Moartea subit in timpul rupturii de anevrism
C: Sechele motorii sau cognitive in funcie de sediul i complicaiile hemoragiei iniiale
D: Vasospasmul cerebral, cu risc de infarct cerebral in aval
E: Hidrocefalia acut
Vezi raspuns
43. [AVC10123] Sunt adevarate despre endarteriectomie: ()
A: Face parte din profilaxia primara a AVC ischemic
B: Se face la distanta in caz de AIT
C: Face parte din tratamentul cardiopatiei cauzatoare
D: Se face la distanta in caz de infarct masiv
E: Se asociaza cu tromboliza in tratamentul infarctului masiv >150 cm 3
Vezi raspuns
44. [AVC10124] Profilaxia secundara dupa un infarct cerebral in cazu ischemiilor de origine ateromatoasa include una din urmatoarele
optiuni terapeutice: ()
A: Antiplachetare
B: Corticoizi
C: Antiaritmice
D: Proteza valvulara
E: Imunosupresoare
Vezi raspuns
45. [AVC10126] Pentru prevenirea vasospamului arterial in cadrul hemoragiei meningiene, tratamentul cu nimodipina trebuie administrat pe
o durata de: ()
A: 1 saptamana
B: 3 saptamani
C: 4 saptamani
D: 14 zile
E: 2-3 saptamani
Vezi raspuns
46. [AVC10129] sunt terenuri favorizante pentru tromboza venoasa cerebrala urmatoarele cu exceptia: (pg 258)
A: post-abortum
B: boala Crohn
C: deficit de proteina C, S si antitrombina II
D: contraceptie estroprogestativa
E: infectii de vecinatate
Vezi raspuns
47. [AVC10007] n cazul suspiciunii de AVC se impune de urgen (pentru diagnostic de certitudine) (pg. 253)
A: msurarea tensiunii arteriale
B: corectarea glicemiei
C: repausul la orizontal n pat
D: CT craniu
E: RMN craniu
Vezi raspuns
48. [AVC10008] Infarctul sylvian superficial se manifest prin (pg. 251)
A: deficit senzitivo-motor predominant brahio-facial
B: sindrom frontal
C: afazie dac este lezat emisfera cerebral major
D: agnozie vizual
E: hemianopsie lateral omonim

Vezi raspuns
49. [AVC10009] Sindromul Wallenberg este (pg. 251)
A: sindrom altern
B: secundar infarctului protuberanial bilateral
C: secundar ischemiei latero-bulbare
D: secundar infarctului n teritoriul vertebro-bazilar
E: secundar ischemiei capsulei interne
Vezi raspuns
50. [AVC10010] Sindromul pseudobulbar consta n (pg. 252)
A: rs i plns spasmodic
B: sindrom cerebelos bilateral
C: tulburari de fonaie i deglutiie
D: crize epileptice
E: demen
51. [AVC10011] Bolile arterelor mici sunt (pg. 252)
A: la originea infarctelor lacunare
B: responsabile de 50% din infarctele cerebrale
C: produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante
D: generatoare de emboli cerebrale
E: legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat
Vezi raspuns
52. [AVC10013] Mssurile de neuroprotectie in cadrul managementului unei hemoragii meningiene non-traumatice sunt: ()
A: Combaterea hipotensiunii
B: Combaterea edemului
C: Combaterea hiperglicemiei
D: Combaterea hipertermiei
E: Combaterea hipertensiunii
Vezi raspuns
53. [AVC10014] Triada Hakim si Adams consta in urmatoarele semne: (pag.261)
A: nistagmus rotator
B: mers cu pasi mici
C: hemiasomatognozie
D: tulburari sfincteriene
E: deteriorare cognitiva
Vezi raspuns
54. [AVC10025] Infarctul sylvian total se caracterizeaz prin: (pag.251)
A: Semne de aceeai parte cu leziunea
B: Afazie dac este afectat emisferul minor (nondominant)
C: Deficit senzitivo-motor masiv i proporional
D: Hemianopsie lateral omonima
E: Tulburare de cotien indiferent de mrimea infarctului
Vezi raspuns
55. [AVC10026] Infarctul arterei cerebrale anterioare se caracterizeaz prin ()
A: Deficit motor crural
B: Sindrom cerebelos
C: Afazie/apraxie
D: Deficitul este controlateral leziunii
E: Sindrom frontal
Vezi raspuns
56. [AVC10027] Sindroamele alterne, reprezint ()
A: Semne de afectare a trunchiului cerebral
B: Afectare senzitiv sau motorie pe hemicorpul contralateral leziunii
C: Afectarea senzitiv sau motorie pe hemicorpul de aceeai parte cu leziunea
D: Afectarea nervilor cranieni de partea controlateral cu leziunea
E: Afectarea nervilor cranieni de aceeai parte cu leziunea
Vezi raspuns
57. [AVC10028] Sindromul pseudobulbar se caracterizeaz prin ()
A: Fonaie normal
B: Mers cu pai mici
C: Deglutiie normal
D: Rs i plns spasmodic
E: Sindrom piramidal bilateral
Vezi raspuns

58. [AVC10029] Mecanisme fiziopatologice ale infarctului cerebral sunt ()

A: Boli ale venelor mici
B: Disecia aortei toracice
C: Efortul fizic moderat
D: Ateroscleroza
E: Embolii cardiogene
Vezi raspuns
59. [AVC10030] Factorii de risc pentru ateroscleroz sunt ()
A: Hipotensiunea arterial
B: Fumatul
C: Diabetul insipid
D: Hipercolesterolemia
E: Vrsta tnr
Vezi raspuns
60. [AVC10031] Despre CT cerebral n infarctul cerebral, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Nu este indicat
B: Iniial normal
C: Uneori semne precoce de ischemie (lipsa de difereniere a substanei albe de cea cenuie)
D: Vizualizarea trombului intravascular care apare hiperdens
E: Hipersemnal pe secvenele FLAIR la cteva ore de la ischemie
61. [AVC10032] Semiologie evocatoare de AIT, poate fi ()
A: Cecitate monocular tranzitorie
B: Tulburri de limbaj (afazie)
C: Hemianopsie lateral omonim
D: Ataxie cerebeloas
E: Incontinena sfincterian
Vezi raspuns
62. [AVC10033] Hematoamele intraparechimatoase legate de hipertensiunea arterial se localizeaz cu predilecie (pg. 257)
A: Cortical
B: Subcortical
C: n nucleii centrali
D: Capsula intern
E: Centrul semioval
Vezi raspuns
63. [AVC10034] Tromboza venoas cerebral se manifest clinic prin ()
A: Cefalee acut sau progresiv
B: Crize de epilepsie pariale
C: Deficite neurologice focale
D: Sindrom parkinsonian
E: Uneori hipertensiune intracranian
Vezi raspuns
64. [AVC10035] Despre tratamentul trombolitic intravenos n infarctul cerebral, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Se poate face i n cazul unor intervenii chirurgicale recente
B: Permite ameliorarea prognosticului funcional n timp
C: Este indicat n infarctul cerebral datnd sub 4 ore i 30 de minute
D: Poate fi amnat pn la 6 ore dup debut
E: Se aplic chiar dac pacientul se afl sub anticoagulare eficace
Vezi raspuns
65. [AVC10036] Tratamentul antiplachetar n infarctul cerebral se face cu ()
A: Aspirina
B: Atorvastatina
C: Clopidogrel
D: Aspirin-dipiridamol
E: Fenofibrat
Vezi raspuns
66. [AVC10037] Infarctul de arter cerebral posterioar superficial se caracterizeaz prin ()
A: Hemianopsie omonim lateral controlateral
B: Alexie i agnozie vizual (n emisferul dominant)
C: Hemiplegie predominant facio-brahial
D: Afazie
E: Confuzie (n emisferul minor)
Vezi raspuns

67. [AVC10038] Tratamentul chirurgical n infarctul cerebral intr n discuie n unele cazuri particulare rare ()
A: Infarct lacunar
B: Infarct cerebelos cu efect de mas
C: Infarct sylvian minor
D: Infarct talamic
E: Infarct emisferic cu edem cerebral malign extensiv
Vezi raspuns
68. [AVC10039] Profilaxia secundar dup un infarct cerebral se face cu ()
A: Antiplachetare
B: Statine
C: Anti-HTA
D: Sevraj de tutun total i definitv
E: Repaus fizic total
Vezi raspuns
69. [AVC10040] Despre hematoamele intraparenchimatoase aprute sub tratament anticoagulant, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Apar n cursul unei subdozri
B: Apar n cursul unei supradozri
C: Apar n cursul unui puseu de HTA
D: Sulfatul de protamin are o eficien clar i dovedit n cazul hematoamelor aprute sub heparin
E: Administrarea de heparin este total contraindicat
Vezi raspuns
70. [AVC10041] Hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloid ()
A: Diagnostic suspectat la un individ tnr
B: Diagnostic suspectat la un individ vrstnic
C: Arterele cerebrale mici sunt fragilizate de depozite amiloide
D: Hematoame cu localizare mai ales profund (ganglioni bazali)
E: Hematoame cu localizare mai ales lobar (cortico-subcortical)
71. [AVC10042] Terenuri favorizante pentru trombozele venoase cerebrale sunt ()
A: Trombofilie
B: Cancere subiacente
C: Contraceptive estroprogestative
D: Post-partum
E: Exces de proteine C, S
Vezi raspuns
72. [AVC10043] Trombozele venoase cerebrale se manifest clinic ()
A: Cefalee acut
B: Cefalee progresiv
C: Crize de epilepsie cu debut parial
D: Deficite neurologice focale
E: Edem al membrelor inferioare
Vezi raspuns
73. [AVC10044] Referitor la malformaiile arteriovenoase cerebrale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Determin hematoame cu localizare profund (ganglioni bazali, capsul intern)
B: Determin hematoame cu localizare n special lobar (cortico-subcortical)
C: Arteriografia cerebral de urgen este contraindicat mai ales la subiecii tineri
D: Consultul neurochirurgical nu este necesar
E: Sunt ntre o arter cu debit mare i vene de drenaj fr capilare interpuse
Vezi raspuns
74. [AVC10050] Sunt examinri complementare n caz de suspiciune de hemoragie meningian nontraumatice ()
A: IRM lombar
B: CT cerebral
C: Arteriografie cerebral
D: Puncie lombar
E: PET-CT
Vezi raspuns
75. [AVC10051] n caz de suspiciune de hemoragie meningian nontraumatic trebuie luate urmtoarele msuri ()
A: Prevenirea vasospasmului prin administrare de nimodipin
B: Efort fizic moderat
C: Tratament antiepileptic la nevoie
D: Tratament antalgic cu salicilai
E: Combaterea hiperglicemiei, hipertensiunii, hipertermiei
Vezi raspuns
76. [AVC10052] Hemoragia meningian nontraumatic se manifest prin ()

A: Cefalee brutal
B: Sindrom meningian inconstant (redoarea cefei, semn Kerning, semn Brudzinsk)
C: Afazie
D: Uneori tulburri de contien
E: Uneori asociat cu criz convulsiv
Vezi raspuns
77. [AVC10053] Complicaiile precoce ale hemoragiei meningiene ()
A: Moarte subit n timpul rupturii de anevrism
B: Vasospasm arterial
C: Hidrocefalie acut
D: Sechele motorii
E: Epilepsie secundar
Vezi raspuns
78. [AVC10054] Supravegherea paraclinic n caz de hemoragie meningian presupune ()
A: PET-CT
B: Ecografii Doppler transcraniene repetate pentru identificarea vasospasmului arterial
C: Rx cranian clasic
D: CT cerebral n caz de agravare (identificarea unei resngerri sau hidrocefalii)
E: IRM funcional
Vezi raspuns
79. [AVC10055] Triada Hakim i Adams care apare n hidrocefalia cu presiune normal const n ()
A: Hemibalism
B: Apraxie
C: Mers cu pai mici
D: Tulburri sfincteriene
E: Deteriorare cognitiv
Vezi raspuns
80. [AVC10058] Alte examinari in functie de context si daca rezultatele primului bilant sunt negatice in cazul unui infarct cerebral sunt: (pag
253)
A: radiografia toracica
B: ac anti beta 2 GP1
C: eco doppler cervical
D: tpha vdrl
E: cpk
81. [AVC10059] Examinari paraclinice de realizat in urgenta in cazul unui infarct cerebral pot fi: (pag 253)
A: holter ecg 24-36 ore
B: Rx toracica
C: examen biologic: glicemie
D: hemoculturi in caz de suspiciune de endocardita
E: masurarea tensiunii arteriale
Vezi raspuns
82. [AVC10060] Examinari biologice de realizat in urgenta in cazul unui infarct cerebral sunt: (pag 253)
A: ionograma sanguina
B: hemostaza
C: bilant hepatic
D: troponina I
E: hemoleucograma
Vezi raspuns
83. [AVC10061] Explorari biologice in urgenta, de prima intentie, in caz de infarct cerebral sunt, cu exceptia: (pag 253)
A: holter ecg 24-48 ore
B: bilant lipidic
C: serologie hiv
D: hemoleucograma
E: hemostaza
Vezi raspuns
84. [AVC10062] Imagistica cerebrala in cazul unui infarct cerebral arata: (pag 253)
A: ct cerebral initial normal
B: aspect de prea frumoasa sylviana
C: hiposemnal in secventele de difuzie
D: hipersemnal FLAIR in primele 30 de minute de la ischemie
E: hemoragie vizualizabila pe secventele T2*
Vezi raspuns
85. [AVC10064] Este adevarat despre infarctele lacunare: ()

A: sunt legate cel mai adesea de hipercolesterolemie

B: sunt legate cel mai adesea de hipertensiune
C: sunt situate in cerebel
D: sunt situate in nuclei bazali
E: sunt infarcte cerebrale recente multifocale
Vezi raspuns
86. [AVC10065] Alte afectiuni, in afara de hemoragiile meningiene care se pot manifeste prin cefalee brutale ()
A: Glaucoamele acute
B: Sinuzitele blocate
C: Meningitele
D: Necroze pituitare
E: Glaucoamele cronice
Vezi raspuns
87. [AVC10066] Profilaxia secundara in cazul ischemiilor de origine cardioembolica (AIT si infarcte constituite(255) ()
A: corticoide si imunsupresoare
B: tratament antitrombotic
C: risc embolic crescut: AVK
D: risc embolic scazut sau contraindicatie la AVK:aspirin
E: tratamentul cardiopatiei: antiaritmice, proteza valvulara
Vezi raspuns
88. [AVC10067] Sindromul ''locked-in'' se caracterizeaza prin: (pag.251)
A: secundara unui infarct protuberantial bilateral
B: starea de constienta profund alterata
C: hemianestezie izolata
D: hemiplegie masiva proportionala
E: tetraplegie cu diplegie faciala si mutism
Vezi raspuns
89. [AVC10068] Hematoamele din hipertensiunea arteriala se caracterizeaza prin: (pag.257)
A: hematoame cu localizare profunda: capsula interna, protuberanta.
B: hematoame cu localizare lobara: teritoriu cortico-sub-cortical
C: asociat cu leucopatie extinsa (''leucoaraioza'')
D: la explorare RMN: apare ''semnul triunghiului vid''
E: la explorare RMN: hipersemnal in secventa FLAIR
Vezi raspuns
90. [AVC10069] Tratamentul unei suspiciuni de tromboflebit cerebral este caracterizat de ()
A: Anticomitiale n caz de criz epileptic
B: Antiagregante
C: Tratament etiologic dac este posibil
D: Anticoagulare de prim intenie
E: AVK ca prim opiune de tratament anticoagulant
91. [AVC10070] Etiologia unei tromboze venoase cerebrale se stabilete prin (pag:258-259)
A: Cutarea sindromului de anticorpi antifosfolipidici
B: Cutarea sindromului Dressler
C: Puncie lombar
D: Cutarea unei trombofilii
E: Examen ORL, stomatologic
Vezi raspuns
92. [AVC10071] Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale legate de abuzul de droguri sunt caracterizate prin ()
A: Frecvent localizate lobar
B: Diagnosticul trebuie confirmat rapid prin teste toxicologice
C: Cocain este incriminat
D: Frecvent la subiecii tineri
E: Favorizate de HTA
Vezi raspuns
93. [AVC10072] Hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloid sunt caracterizate prin ()
A: Arterele mici sunt fragilizate de depozitele amiloide
B: Apar deseori n timpul unei supradoze
C: Apar deseori n timpul unui puseu de HTA
D: Localizarea este frecvent n teritoriul cortico-sub-cortical
E: Diagnosticul este suspectat la un pacient vrstnic, n general dement
Vezi raspuns
94. [AVC10073] Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale din hipertensiunea arterial sunt caracterizate prin ()
A: Nu necesit msuri de protecie cerebral ca la cele ischemice

B: Tratamentul n acut const n scderea presiunii arteriale pe cale i.v.

C: Sunt asociate cu leucoaraioz
D: Sunt legate de ruperea marilor artere
E: Sunt legate de ruperea micilor artere perforante
Vezi raspuns
95. [AVC10074] Profilaxia secundar ischemiilor de origine cardioembolic include ()
A: Tratamentul cardiopatiei
B: Statine
C: Anti-HTA
D: AVK dac riscul este crescut
E: Apirina dac riscul este sczut
Vezi raspuns
96. [AVC10075] Profilaxia secundar ischemiilor de origine ateromatoas include ()
A: Anti-HTA
B: Anticoagulante orale
C: Screening-ul diabetului i tratamentul acestuia
D: Tratamentul cardiopatiei
E: Antiplachetare
Vezi raspuns
97. [AVC10076] Tratamentul neurochirurgical n infarctul cerebral este indicat pentru infarct ()
A: emisferic cu edem cerebral malign
B: in lobul temporal usor accesibil
C: lacunar
D: cerebral profund
E: cerebelos cu efect de masa
Vezi raspuns
98. [AVC10077] Tratamentul anticoagulant n infarctul cerebral este caracterizat de ()
A: Riscul de transformare hemoragic este mai mic dect beneficiul ateptat
B: De instituit urgent
C: Este indicat n infarct cerebral datnd de mai puin de 4:30 h
D: Este indicat n AIT de origine cardioembolic cert
E: Este indicat n infarctele venoase
Vezi raspuns
99. [AVC10078] AIT poate fi evocat de ()
A: Hemiasomatognozie
B: Agnozie vizual
C: Anosodiaforie
D: Hemianopsie lateral omonim
E: Afazie
Vezi raspuns
100. [AVC10079] n cazul unui infarct cerebral se vor realiza urmtoarele examinri n regim de urgen ()
A: WDRL
B: Puncie lombar
C: Troponina I, C
D: ECG
E: Radiografi toracic
101. [AVC10080] AVC embolice de origine cardiac pot fi determinate de ()
A: Miocardit
B: Endocardit
C: Akinezia segmentar
D: Flutterul atrial
E: Fibrilaia atrial
Vezi raspuns
102. [AVC10081] Sindromul pseudobulbar este caracterizat de ()
A: Demen
B: Sindrom piramidal unilateral
C: Tulburri sfincteriene
D: Mers ataxic
E: Rs i plns spasmodic
Vezi raspuns
103. [AVC10082] Infarctul lacunar este evocat de ()
A: Tetraplegie izolat n afectarea mezencefalului
B: Hemipareza i ataxie n caz de afectare protuberential

C: Dizartrie + mna nendemanatic n afectarea protuberenial

D: Hemianestezie generalizat n afectarea hipotalamusului
E: Hemiplegie pur n afectarea capsulei interne
Vezi raspuns
104. [AVC10083] Sindromul locked-in este caracterizat de ()
A: Pstreaz micrile orizontale ale globilor oculari
B: Este secundar unui infarct protuberential unilateral
C: Stare de constien alterat
D: Mutism
E: Tetraplegie cu diplegie facial
Vezi raspuns
105. [AVC10084] Sindromul Wallenberg este caracterizat de ()
A: Anestezie termoalgic a feei contralaterale
B: Semn Claude-Bernard-Horner
C: Tulburri de fonaie i deglutiie
D: Vertij i nistagmus rotator
E: Anestezia hemifetei
Vezi raspuns
106. [AVC10085] Infarctul cerebral posterior superficial este caracterizat de ()
A: Agnozie vizual
B: Alexie
C: Anosodiaforie
D: Hemiasomatognozie
E: Hemianopsia lateral omonim
Vezi raspuns
107. [AVC10086] Infarctul arterei cerebrale anterioare este caracterizat de ()
A: Afazie
B: Hemianopsie lateral omonim
C: Sindrom frontal
D: Deficit senzitivomotor predominant crural
E: Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial
Vezi raspuns
108. [AVC10087] Infarctul sylvian superficial este caracterizat ()
A: Sindrom frontal
B: Hemiplegie masiv proporional
C: Hemiasomatognozie
D: Afazie
E: Hemianopsie lateral omonim
Vezi raspuns
109. [AVC10088] Infarctul sylvian complet este caracterizat de ()
A: Hemianopsie lateral omonim
B: Anosognozie
C: Alexie
D: Hemiasomatognozie
E: Afazie
Vezi raspuns
110. [AVC10089] Managementul AVCului n regim de urgen este caracterizat prin ()
A: Psihoterapie i/sau medicamentos
B: Prevenirea complicaiilor trombembolice
C: Imagistic cerebral de urgen
D: Ortofonie n caz de afazie
E: Kinetoterapie precoce
111. [AVC10108] Examinrile paraclinice de urgen n infarct cerebral cu suspiciune de edocardit se completeaz cu: (pag 253)
A: punctie lombar
B: hemoculturi
C: dozarea hemocisteinei
D: electroforeza proteinelor serice
E: alte recoltri biologice
Vezi raspuns
112. [AVC10109] Depre AIT se poate afirma: (pag 253)
A: deficit neurologic datorat unei ischemi focale cerebrale
B: deficit neurologic datorat unei ischemi focale retiniene
C: n general dureaz mai puin de o or

D: la examinrile imagistice se poate dovedi un infarct acut

E: se poate manifesta prin cecitate monocular tranzitorie
Vezi raspuns
113. [AVC10111] Referitor la hidrocefalia cu presiune normala, aparuta ca si complicatie pe termen in cadrul hemoragiei meningiene este
fals? (pag:261)
A: Legata de diminuarea globala a resorbtiei LCR
B: Mers cu pasi mici, tulburari sfincteriene apoi tulburari de fonatie si de deglutitie
C: Diagnosticul este confirmat pe baza CT
D: Daca diagnosticul este confirmat atunci se monteaza o derivatie lombo/ventruculo-peritoneala
E: Este o complicatie pe termen lung a hemoragiei meningiene alaturi de epilepsia secundara si sechelele motorii
Vezi raspuns
114. [AVC10113] Diagnosticul diferential pentru AVC se face cu:(pg 250) ()
A: hipoglicemie
B: hiperglicemie
C: epilepsie
D: aura migrenoasa
E: cefalee de tensiune
Vezi raspuns
115. [AVC10114] Prin infarct sylvian complet se intelege: (pg 251) ()
A: ocluzia arterei cerebrale mijlocii
B: ocluzia arterei cerebrale anterioare
C: ocluzia spinalei anterioare
D: ocluzia carotidei interne
E: ocluzia carotidei externe
Vezi raspuns
116. [AVC10115] Infarctul sylvian complet este caracterizat prin:(pg251) ()
A: afazie in caz de afectare a emisferei dominante
B: apraxie in caz de afectare a emisferei dominante
C: semnele sunt omolaterale leziunii
D: hemianopsie laterala omonima
E: sindrom de emisfer cerebral minor
Vezi raspuns
117. [AVC10116] Sindromul Wallenberg: (pg. 251)
A: este un semn de afectare a trunchiului cerebral
B: este un model de sindrom altern
C: apare secundar ischemiei laterobulbare
D: provoaca sindrom confuzional
E: determina vertij si nistagmus rotator
Vezi raspuns
118. [AVC10117] In caz de hematom intraparenchimatos imagistica cerebrala arata:(257) ()
A: hipodensitate spontana
B: hiperdensitate spontana
C: hiposemnal in T2
D: hipersemnal in T2
E: hiperecogenitate
Vezi raspuns
119. [AVC10119] Terenul favorizant in caz de tromboza venoasa cerebrala nu include: (258)
A: hipoglicemie
B: endocardita infectioasa
C: cauze locale: infectii de vecinatate (abcese cerebrale, meningite, focare dentare sau ORL
D: hemopatii, cancere, boli de sistem (Behcet, Crohn)
E: anticorpi antinucleari, anti beta2-GP1
Vezi raspuns
120. [AVC10120] AVC hemoragic legat de angiopatia amiloida - afirmatii false: (258)
A: se asociaza cu leucoaroiza (leucopatie extinsa) la imagistica cerebrala
B: se administreaza antihipertensive iv in faza acuta
C: se datoreaza lipohialinozei arterelor mici
D: se datoreaza afectarii arterelor cerebrale mici la un pacient foarte varstnic
E: necesita consult neurochirurgical/radiologie interventionala
121. [AVC10121] Tratamentul AVC ischemic include: (254)
A: nicardipina
B: labetalol
C: nimodipina

D: antiepileptice (numai in caz de criza dovedita)

E: antidepresive
Vezi raspuns
122. [AVC10122] Profilaxia secundara dupa un infarct cerebral include: (255)
A: neurochirurgie in unele cazuri particulare
B: corticoide si imunosupresoare (Horton, poliangeita microscopica)
C: anticoagulante, imunosupresoare (neurolupus, sindrom antifosfolipidic)
D: chirurgie carotidiana (endarteriectomie): de urgenta, in caz de AIT sau infarct de dimensiuni mici
E: anti-HTA biterapie, chiar la ne-hipertensivi (nicardipina-labetalol)
Vezi raspuns
123. [AVC10125] Complicatiile pe termen mediu al hemoragiei meningiene sunt, cu exceptia ()
A: Hidrocefalia acuta
B: Epilepsia
C: Hipernatremia
D: Complicatii de decubit
E: pneumopatia
Vezi raspuns
124. [AVC10127] In infarctul sylvian superficial,examenul neurologic cuprinde: ()
A: hemianopsie laterala omonima
B: deficit senzitivomotor crural
C: apraxie in caz de emisfer cerebral major
D: asomatognozie in caz de emisfer cerebral minor
E: deficit senzitivomotor brahiofacial
Vezi raspuns
125. [AVC10128] Durata tratamentului antitrombotic in cazul unei suspiciuni de tromboflebita cerebrala este de: ()
A: o luna
B: 3 luni
C: 6 luni- 1 an
D: 9 luni- 1 an
E: posibil pe viata
Vezi raspuns
126. [AVC10130] Urmatoarele sunt situatii in care managementul AIT/AVC ischemice include scaderea tensiunii arteriale: (254*)
A: disectie aortica
B: encefalopatie hepatica
C: insuficienta cardiaca
D: infarct miocardic
E: edem pulmonar acut

Tumorile intracraniene

1. [TMI10002] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase la copil sunt situate mai ales: (pag. 274)
A: n lobul frontal
B: n hipofiza
C: n fosa cerebral posterioar
D: n lobul temporal
E: n ventriculul lateral
Vezi raspuns
2. [TMI10003] Metastazele cerebrale hemoragice apar n: (pag. 274)
A: cancerul mamar
B: cancerul de tiroid
C: cancerul renal
D: cancerul de colon
E: cancerul de prostat
Vezi raspuns
3. [TMI10004] Hidrocefalia acut aparut ca urmare a unei tumori cerebrale intraparenchimatoase se trateaz prin: (pag. 274)
A: echilibrarea aportului hidro-electrolitic
B: corticoterapie
C: derivaie ventricular extern
D: antiepileptice
E: antialgice
Vezi raspuns
4. [TMI10005] Schwanomul acustic este o tumor benign derivat din: (pag. 275)
A: meninge
B: ependim
C: celulele tecii Schwan
D: cortul cerebelului
E: conductul auditiv intern
Vezi raspuns
5. [TMI10006] Riscul tratamentului chirurgical al schwanomului acustic const n: (pag. 275)
A: parez de plex brachial
B: crize epileptice
C: paralizie facial periferic postoperatorie
D: sindrom de hipertensiune intracranian
E: migren
Vezi raspuns
6. [TMI10012] Sindromul de hipertensiune intracranian (HTIC) se caracterizeaz prin ()
A: Poate fi cauzat doar de tumorile cerebrale
B: Cefalee vesperal
C: Nu este infuenat de efort
D: Great i vrsturi n jet
E: Diplopie prin afectarea nervului VI cu valoarea localizatoare
Vezi raspuns
7. [TMI10013] Diagnosticul final al tumorilor intracraniene se bazeaz pe ()
A: Examen CT cerebral
B: Electroencefalografie
C: Anatomopatologie (dup biopsie sau exerez)
D: Examen clinic
E: Examen IRM cerebral
Vezi raspuns
8. [TMI10014] n caz de hidrocefalie acut se recomand de elecie ()
A: Tratament cu diuretice
B: Derivaie ventricular extern de urgen
C: Tratament cu blocante de calciu (nimodipin)
D: Administrarea de antiepileptice (profilactic)
E: Antalgice
Vezi raspuns
9. [TMI10015] Metastaze cerebrale hemoragice apar n caz de (pg. 274)
A: Cancer renal
B: Cancer pulmonar
C: Cancer mamar
D: Cancer de colon
E: Cancer gastric
Vezi raspuns

10. [TMI10016] Despre meningiom, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()

A: Este o tumor benign a meningelui
B: Este o tumor malign a meningelui
C: Este localizat intracranian intraparenchimatos
D: Este localizat extracranian
E: Se trateaz medicamentos
11. [TMI10029] Referitor la schwannomul acustic sunt adevrate, cu excepia ()
A: Tratamentul const n excizia chirurgical
B: n stadiul tardiv se determin nevralgie de trigemen
C: n stadiul precoce exist doar semne auditive i/sau vestibulare
D: Se dezvolt n principal pe nervul VII cranian
E: Tumora benign a celulelor tecii Schwann
Vezi raspuns
12. [TMI10030] Managementul tumorilor intracraniane sunt caracterizate, cu excepia ()
A: Radioterapie
B: Chimioterapie
C: Exereza total dac este posibil
D: Tratament antiepileptic profilactic
E: Combaterea edemului cerebral prin tratament hiperosmolar cu manitol i.v.
Vezi raspuns
13. [TMI10031] n cazul tumorilor intracraniane CT identific, cu excepia ()
A: Tipul tumorii
B: Riscul de angajare
C: Dimensiunea
D: Efectul de masa
E: Tumora
Vezi raspuns
14. [TMI10032] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase NU sunt caracterizate de ()
A: Pot fi tumori secundare
B: Pot fi tumori primitive
C: Frecvent n emisferele cerebrale la aduli
D: Frecvent n fosa posterioar la copil
E: n general benigne
Vezi raspuns
15. [TMI10033] Schwannomul (fostul neurinom) acustic este caracterizat prin urmtoarele, cu EXCEPIA : ()
A: Este dezvoltat n principal pe al VIII-lea nerv cranian
B: Are risc de compresie a structurilor vecine
C: Are risc de crize de epilepsie
D: In stadiul precoce exist numai semne auditive i/sau vestibulare
E: Se indic tratamentul chirurgical
Vezi raspuns
16. [TMI10036] In cadrul metastazelor cerebrale, cel mai frecvent cancer primitiv este considerat: (pag 274)
A: melanomul malign
B: cancerul pulmonar
C: cancerul de canal anal
D: cancerul de colon
E: cancerul mamar
Vezi raspuns
17. [TMI10007] Circumstanele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt: (pag. 274)
A: epilepsie
B: cefalee
C: sindrom de hipertensiune intracranian
D: deficit neurologic central instalat progresiv
E: parez de sciatic popliteu extern
Vezi raspuns
18. [TMI10008] Sindromul de hipertensiune intracranian are n tabloul clinic urmtoarele semne i simptome: (pag. 274)
A: cefalee predominant matinal
B: sindrom parkinsonian
C: vrsturi n jet
D: edem papilar la examenul de fund de ochi
E: vertij Meniere
Vezi raspuns

19. [TMI10009] Glioamele se clasific n: (pag. 274)

A: astrocitom
B: meningiom
C: ependimom
D: oligodendrogliom
E: glioblastom
Vezi raspuns
20. [TMI10010] Imagistica prin CT n cazul tumorilor cerebrale are urmtoarele roluri: (pag. 274)
A: identific tumora
B: identific dimensiunea
C: identific tipul anatomo-patologic al tumorii
D: identific efectul de mas
E: identific riscul de angajare
21. [TMI10011] Aspectul tipic RMN pentru meningiom const n: (pag. 275)
A: tumor extranevraxial
B: limite imprecise
C: baza de implantare meningean extracerebral
D: captare intens i omogen dupa injectarea substanei de contrast
E: demielinizare extins n trunchiul cerebral
Vezi raspuns
22. [TMI10017] Circumstanele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt (pg. 274)
A: Deficite neurologice periferice cu instalare progresiv
B: Cefalee
C: Epilepsie (n general cu debut parial)
D: Sindrom de hipertensiune intracranian
E: Deficit neurologic central cu instalare progresiv
Vezi raspuns
23. [TMI10018] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt situate mai ales ()
A: n fosa posterioar la copil
B: n fosa posterioar la adult
C: n emisferele cerebrale la copil
D: n emisferele cerebrale la adult
E: n emisferele cerebrale indiferent de vrst
Vezi raspuns
24. [TMI10019] n funcie de gradul de severitate i malignitate glioamele cerebrale se clasific n ()
A: Astrocitom (grad nalt cu prognostic nefavorabil)
B: Glioblastom (grad sczut)
C: Oligodendrogliom
D: Glioblastom (grad nalt cu prognostic nefavorabil)
E: Astrocitom (grad sczut)
Vezi raspuns
25. [TMI10020] n caz de suspiciune de tumor cerebral examenul CT este util pentru evaluarea ()
A: Numrului tumorilor
B: Riscului de angajare
C: Dimensiunii
D: Efectului de mas
E: Gradului de malignitate
Vezi raspuns
26. [TMI10021] Combaterea edemului cerebral se realizeaz prin ()
A: Echilibrarea aporturilor hidroelectrolitice
B: Poziie n ortostatism
C: Corticoterapie intravenoas
D: Tratament antiepileptic profilactic
E: Tratament hiperosmolar (manitol)
Vezi raspuns
27. [TMI10022] Leziuni intracerebrale suspicionate n caz de serologie HIV pozitiv ()
A: Scleroza multipl malign
B: Sarcom Kaposi
C: Limfom cerebral
D: Tuberculom
E: LEMP
Vezi raspuns
28. [TMI10023] Despre schwannom (fostul neurinom) acustic, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()

A: Este tumor benign a celulelor tecii Schwann

B: Este tumor malign a celulelor tecii Schwann
C: Tratamentul este chirurgical
D: Tratamentul este n special medicamentos
E: Afecteaz n principal nervul VIII cranian
Vezi raspuns
29. [TMI10024] Meningiomul se caracterizeaz prin ()
A: Se trateaz chirurgical
B: La RMN apare ca tumor extranevraxial cu baza de implantare meningian extracerebral
C: Prezint risc de compresie a structurilor nvecinate
D: Prezint risc de crize de epilepsie
E: Este tumor malign a meningelor
Vezi raspuns
30. [TMI10025] Schwannomul este caracterizat de ()
A: n stadiul precoce, exist doar semne auditive sau vestibulare
B: Se trateaz chirurgical
C: Risc de epilepsie
D: Este prezent adesea pe nervul VII cranian
E: Este o tumor benign a celulelor tecii schwann
31. [TMI10026] Tratarea unei tumori intracraniene intraparenchimatoase maligne se realizeaz prin ()
A: Antiepileptic profilactic
B: Susinere psihologic
C: Corticoterapie i.v. n caz de edem important
D: Excizia chirurgical pentru toate tipurile de tumor
E: Derivaie ventricular n caz de hidrocefalie acut
Vezi raspuns
32. [TMI10027] Metastaza cerebral hemoragic poate fi produs de un cancer primar ()
A: De rinichi
B: Melanom
C: De colon
D: Mamar
E: Pulmonar
Vezi raspuns
33. [TMI10028] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt caracterizate prin ()
A: Glioblastomul are un grad crescut de malignitate
B: Astrocitomul are un grad sczut de malignitate
C: Situate n emisferele cerebrale la copii
D: Situate n fosa posterioar la aduli
E: Sunt n general maligne
Vezi raspuns
34. [TMI10034] Despre tumorile intracraniene extraparenchimatoase se afirma c: ()
A: sunt in principal benigne
B: schwannomul acustic este frecvent malign
C: schwannomul se dezvolt n principal pe nervul VII
D: meningiomul este tumor malign
E: pacientul cu meningiom poate avea crize de epilepsie
Vezi raspuns
35. [TMI10035] Tratamentul etiologic al tumorilor intracraniene intraparenchimatoase se stabileste in functie de : ()
A: rezultatul histologic ( exereza chirurgicala de la inceput sau biopsie din metastaze)
B: rezultatul histologic (exereza chirurgicala de la inceput sau biopsie cerebrala sau periferica (cancer bronsic,colic))
C: context : tratament curativ, paliativ, simptomatic
D: context: tratament curativ
E: context : tratament paliativ
Vezi raspuns
36. [TMI10037] Care sunt substantele hiperosmolare folosite in combaterea edemului cerebral in cazul unei tumori intraparenchimatoase
maligne? ()
A: manitol
B: ser fiziologic
C: glucoza 5%
D: glicerol iv
E: corticoterapie iv

Febra acut la adult

1. [FAD10002] Termenul de febr acut recent se refer la febra ce dureaz de: (pag. 309)
A: peste 20 de zile
B: 5-20 de zile
C: mai puin de 5 zile
D: mai mult de 30 de zile
E: mai puin de 20 de zile
Vezi raspuns
2. [FAD10003] Funcia de termoreglare este asigurat de: (pag. 309)
A: hipotalamus
B: hipofiz
C: epifiz
D: suprarenale
E: corticosuprarenale
Vezi raspuns
3. [FAD10004] La toxicomanii pe cale intravenoas, etiologia febrei acute poate fi: (pag. 311)
A: infecie urinar
B: hepatit alcoolic acut
C: pancreatit acut
D: tuberculoz
E: endocardit dreapt
Vezi raspuns
4. [FAD10005] Pentru febra acut nensoit de semne de toleran dificil i a semnelor orientative se recomand: (pag. 311)
A: antibioticoterapie
B: antiinflamatoare nesteroidiene
C: antiinflamatoare steroidieine
D: tratament simptomatic
E: antivirale
Vezi raspuns
5. [FAD10011] Examene complementare mai specifice pentru o etiologie a febrei acute sunt: (pag. 311)
A: transaminaze
B: testele serologice virale i bacteriene
C: hemoleucogram
D: proteina C reactiv
E: VSH
Vezi raspuns
6. [FAD10012] Semnele de gravitate ale febrei acute sunt urmtoarele, cu excepia ()
A: Decompensarea unei afeciuni concomitente
B: Sepsis grav
C: Vrste extreme
D: Subieci purttori de material strin
E: Insuficien cardiac respiratorie cronic
Vezi raspuns
7. [FAD10013] Dintre etiologiile parazitare care pot duce la apariia febrei acute la adult, enumerm ()

A: Oxiuroza
B: Amibiaza
C: Paludismul
D: Ascaridioza
E: Lambiaza
Vezi raspuns
8. [FAD10014] Apariia febrei acute la toxicomani, se datoreaz urmtoarelor patologii, cu excepia ()
A: Pneumopatie prin inhalare
B: Celulit
C: Infecia cu HIV
D: Endocardita dreapt
E: Endocardita stng
Vezi raspuns
9. [FAD10015] Pacientul alcoolic poate prezenta febr acut, n urmtoarele situaii, cu excepia ()
A: Pancreatita acut
B: Infecie cu HIV
C: Infecia lichidului de ascit
D: Hepatita alcoolic acut
E: Delirum tremens
Vezi raspuns
10. [FAD10016] Contextul social precar, poate duce la apariia febrei acute n urmtoarele situaii cu excepia ()
A: TBC
B: HVB
C: HVC
D: HIV
E: Delirum tremens
11. [FAD10017] n faa unei febre acute, urgenele infecioase sunt urmtoarele, cu excepia ()
A: Meningoencefalita
B: Infeciile lichidului de ascit
C: Meningita bacterian
D: Malaria cu Plasmodium falciparum
E: Febra la un pacient imunodeprimat
Vezi raspuns
12. [FAD10039] Termenul de febra acuta desemneaza o febra care evolueaza de mai putin de: (309)
A: 5 zile
B: 10 zile
C: 20 zile
D: 15 zile
E: 3 zile
Vezi raspuns
13. [FAD10040] Febra acuta recenta dateaza de mai putin de: (309)
A: 24 ore
B: 48 ore
C: 3 zile
D: 20 zile
E: 5 zile
Vezi raspuns
14. [FAD10041] Febra acuta recenta de durata intermediara dateaza de: (309)
A: 1-5 zile
B: 1 saptamana
C: 5-20 saptamani
D: 72 ore
E: 5-20 zile
Vezi raspuns
15. [FAD10043] In fata unei febre acute la adult, urgentele infectioase sunt intotdeauna: (pag 311)
A: encefalopatie
B: subiect recent operat
C: situatie sociala precara
D: febra la un pacient imunodeprimat
E: meningita virala
Vezi raspuns
16. [FAD10045] In afara semnelor de toleranta dificila managementul febrei presupune: (pag 311)
A: tratament simptomatic cu ains

B: amoxicilina
C: cefalosporine de generatia a 3-a
D: o consultatie dupa 24-48 ore
E: nu se prescriu ains
Vezi raspuns
17. [FAD10053] Nu reprezint urgen infecioas n cazul febrei acute: (pag:311)
A: Celulita extensiv
B: Endocardita infecioas
C: Malarie cu Plasmodium vivax
D: Purpura fulminans
E: Septicemie
Vezi raspuns
18. [FAD10055] La pacientul febril se vor verifica urmtoarele, cu excepia ()
A: Este primul consult legat de aceast febr
B: Curba termic
C: Este purttor de material strain
D: A avut contact cu animale
E: Este de obicei febril in infecii
Vezi raspuns
19. [FAD10056] Gravitatea unei febre acute este semnalat de, cu excepia ()
A: Subiect recent operat
B: Durat peste 5 zile
C: Situaie social precar
D: Purpur
E: Deshidratare acut
Vezi raspuns
20. [FAD10058] Febra acuta recentade durata intermediara: (309)
A: este de mai putin de 5 zile
B: este de mai mult 5 zile
C: intr-e 5-20sapt
D: intre 5-20zile
E: peste 20zile
21. [FAD10059] Febra prelungita : (309)
A: peste 20sapt
B: peste5-20sapt
C: peste 20zile
D: intre 5-20 zile
E: mai putin de 20zile
Vezi raspuns
22. [FAD10068] Examenul clinic in febra acuta la adult vizeaza : (pag 310)
A: aprecierea tolerantei febrei
B: un focar infectios
C: evaluarea gravitatii
D: poarta de intrarea
E: obiectivarea unor patologii neinfectioase
Vezi raspuns
23. [FAD10069] mecanismele implicate in termoreglare sunt: ()
A: periferice
B: centrale
C: pielea
D: muschii
E: toate variantele corecte
Vezi raspuns
24. [FAD10006] Dintre substanele pirogene fac parte: (pag. 309)
A: interleuchinele
B: lizozimul
C: factorul de necroz tumoral
D: interferonul
E: lactoferina
Vezi raspuns
25. [FAD10007] Din categoria teren cu risc pentru febra acut, fac parte : (pag. 309)
A: varste extreme
B: sarcina

C: homosexualii
D: subiecti purtatori de material strain
E: subiecii recent operai
Vezi raspuns
26. [FAD10008] Dintre patologiile neinfecioase, pot fi cauz de febr acut: (pag. 310)
A: bolile metabolice
B: intoxicaia cu fier la menopauz
C: osteoporoza
D: bolile inflamatorii sistemice
E: tumorile hematologice
Vezi raspuns
27. [FAD10009] Care sunt urgenele infecioase n faa unei febre acute: (pag. 311)
A: meningoencefalita
B: meningita bacterian
C: faringoamigdalita viral
D: septicemia
E: endocardita infecioas
Vezi raspuns
28. [FAD10010] Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi: (pag. 311)
A: infecia cu HIV
B: pneumopatia prin inhalare
C: infecie urinar
D: hepatit alcoolic acut
E: pancreatita acut
Vezi raspuns
29. [FAD10018] Aspectele importante n febra acut la adult, sunt ()
A: Febra este sinonim cu infecia
B: Toate infeciile provoac febr
C: Febra trebuie investigat cu atenie n absena semnelor de gravitate
D: Febra nu este sinonim cu infecia
E: Unele infecii pot s provoace hipotermie
Vezi raspuns
30. [FAD10019] Febra acut la adult, se poate defini astfel ()
A: Temperatura central mai mare de 38 dimineaa
B: Temperatura central mai mare de 38,3 seara
C: O febr care evolueaz de mai puin de 20 zile
D: Temperatura poate fi msurat la nivelul timpanului
E: Febra acut recent dateaz de mai puin de 15 zile
31. [FAD10021] Despre febra acut, din punct de vedere fiziopatologic, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Se datoreaz unei disfuncii de termoreglare
B: Funcia de termoreglare este asigurat de talamus
C: Se datoreaz unor substane pirogene
D: Substanele pirogene modific echilibrul mecanismelor de producere/pierdere de cldur la nivel periferic
E: Substanele pirogene nu sunt produse de celulele organismului
Vezi raspuns
32. [FAD10022] Referitor la substanele pirogene, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Sunt produse de celulele organismului
B: Sunt reprezentate de factorul de necroz tumoral
C: Sunt reprezentate de interleukine
D: Sunt reprezentate de interferon
E: Nu intervin n mecanismul de producere/pierdere de cldur la nivel periferic
Vezi raspuns
33. [FAD10023] Conduita de urmat n cazul febrei acute la adult, este urmtoarea ()
A: Febra nu reprezint o urgen imediat
B: Orice febr trebuie asistat
C: Se vor cuta semnele de gravitate ale unei stri septice
D: Se va aprecia tolerana febrei
E: Febra trebuie investigat de urgen
Vezi raspuns
34. [FAD10024] Semnele de gravitate ale febrei acute sunt urmtoarele ()
A: Coma
B: Situaie social precar
C: Deshidratare acut

D: Purpura
E: Semnele de gravitate nu influeneaz evoluia ulterioar a febrei acute
Vezi raspuns
35. [FAD10025] Terenul cu risc poate fi un semn de gravitate n cadrul febrei acute. Acesta se refer la ()
A: Subiect recent operat
B: Sarcin
C: Vrste extreme
D: Deshidratare cronica
E: Infecie respiratorie acut
Vezi raspuns
36. [FAD10026] Anamneza n cazul febrei acute aduce date importante legate de ()
A: Consumul de substane toxice
B: Vaccinrile pacientului sunt la zi
C: Este purttor de material strin
D: A fost consultat pentru aceast febr
E: Mai important dect anamneza este examenul clinic al pacientului
Vezi raspuns
37. [FAD10027] n cazul anamnezei de febr acut la adult, se iau n considerare urmtoarele aspecte ()
A: Pacientul urmeaz tratamente de obicei
B: Caracteristicile febrei
C: n ce msur au fost eficiente aceste tratamente
D: Antecedentele pacientului
E: Nu sunt importante circumstanele de apariie a febrei
Vezi raspuns
38. [FAD10028] Etiologii ale febrei acute, pot fi ()
A: Bacteriene
B: Virale
C: Parazitare
D: Neinfecioase
E: Nu exist patologii specific febrei acute
Vezi raspuns
39. [FAD10029] Patologiile neinfecioase incriminate n apariia febrei acute sunt ()
A: Tumori solide
B: Boli metabolice
C: Boala tromboembolic
D: Alergie medicamentoas
E: Prezena de corp strin
Vezi raspuns
40. [FAD10030] n funcie de terenul de apariie al febrei acute ca i etiologie, putem s amintim ()
A: Subieci indiferent de vrst
B: Apariie n mediul sanitar
C: Toxicomani
D: Pacient alcoolic
E: Nu este implicat contextual social precar
41. [FAD10031] Apariia febrei acute n mediul sanitar, se datoreaz ()
A: Infeciilor de plag operatorie
B: Infeciilor urinare la pacienii sondai
C: Boli tromboembolice
D: Infeciilor asociate materialelor strine
E: Infeciilor pulmonare
Vezi raspuns
42. [FAD10032] Apariia febrei acute la toxicomani, se datoreaz ()
A: Infeciilor cu HIV
B: Infeciilor cu virusurile hepatice B i C
C: Endocarditei stngi
D: Celulitei
E: TBC
Vezi raspuns
43. [FAD10033] Apariia febrei acute la pacienii alcoolici, se datoreaz (pag:311)
A: Pancreatitei cronice
B: Pneumopatiei prin inhalare
C: Delirum tremens
D: Hepatitei B sau C

E: Infeciei lichidului de ascit

Vezi raspuns
44. [FAD10034] Contextul social precar, poate duce la apariia febrei acute n urmtoarele situaii ()
A: TBC
B: Infecii urinare deja existente la pacient
C: Infecii cu HIV
D: Celulit
E: Infecii cu virusurile hepatice B i C
Vezi raspuns
45. [FAD10035] n faa unei febre acute, urgenele infecioase sunt ()
A: Septicemia
B: Purpura fulminans
C: Endocardita infecioas
D: Celulita extensiv
E: Boala tromboembolic
Vezi raspuns
46. [FAD10036] Examinrile complementare specifice pentru o anumit etiologie n cazul febrei acute, sunt ()
A: Serologii virale
B: Serologii bacteriene
C: Rx panoramic dentar
D: Rx sinusuri
E: HLG
Vezi raspuns
47. [FAD10037] Examinrile paraclinice orientative pentru o febr acut sunt ()
A: VSH
B: Proteina C reactiv
C: Hemoculturi
D: Bandeleta urinar +/- Examen citobacterilogic de urin
E: Tomografii
Vezi raspuns
48. [FAD10038] Probele pentru analizele microbiologice vor trebui realizate nainte de orice antibioterapie, cu excepia ()
A: Celulita extensiv
B: oc septic
C: Febra la un pacient imunodeprimat
D: Purpura fulminans
E: Endocardita infecioas
Vezi raspuns
49. [FAD10042] Complicatiile neurologice ce reprezint semne de gravitate ale unei febre acute sunt: (309)
A: Purpura
B: Lipotimie
C: Coma
D: Convulsii
E: Encefalopatie
Vezi raspuns
50. [FAD10044] in mediul sanitar, cel mai frecvent febra acuta la adult apare din cauza: (pag 311)
A: infectii asociate materialelor straine
B: boala tromboembolica
C: pneumopatie de inhalare
D: infectia lichidului de ascita
E: tuberculoza
51. [FAD10046] Cauze neinfectioase de febra sunt: (pag 310)
A: boala tromboembolica
B: tumori solide
C: tumori hematologice
D: insuficienta renala
E: boli metabolice
Vezi raspuns
52. [FAD10047] Urmatatorii pacienti au un teren cu risc in cadrul febrei acute: ()
A: subiecti imunodeprimati
B: varste extreme
C: sarcina
D: subiect recent operat, subiecti purtatori de material strain
E: insuficienta respiratorie cronica

Vezi raspuns
53. [FAD10048] n febra acut examenele paraclinice orientative sunt: (pag.311)
A: Bandelet urinar
B: Hemoculturi
C: Radiografie toracica
D: CT
E: Ecografie
Vezi raspuns
54. [FAD10049] n febra acut, urmtoarele reprezint urgene infecioase ()
A: Purpura fulminans
B: Febr prelungit peste 20 de zile
C: Celulit extensiv
D: Meningit bacterian
E: Malarie cu Plasmodium vivax
Vezi raspuns
55. [FAD10050] Febra acut poate avea urmtoarele cauze neinfecioase ()
A: Boala tromboembolic
B: Alergie medicamentoas
C: Traumatisme
D: Boli metabolice
E: Paludism
Vezi raspuns
56. [FAD10051] Febra acut poate avea urmtoarele semne de gravitate ()
A: Encefalopatie
B: ntoarcerea dintr-o zon cu endemie malaric
C: Purpur
D: Situaie social precar
E: Insuficien renal acut
Vezi raspuns
57. [FAD10052] Urmtoarele reprezint substane pirogene ()
A: Substana P
B: Prostaglandine
C: TNF
D: Interferon
E: Interleukine
Vezi raspuns
58. [FAD10054] NU reprezint cauz infecioas a febrei (pag.310)
A: Traumatisme
B: Alergie medicamentoasa
C: Tumori solide sau hematologice
D: Boli inflamatorii sistemice
E: Boli metabolice
Vezi raspuns
59. [FAD10060] Examene paraclinice orientative in febra: (311)
A: VSH
B: CRP
C: transaminaze
D: hemoculturi
E: ecografie
Vezi raspuns
60. [FAD10061] In functie de teren etiologia febrei la batrani: (311)
A: infectii cu HIV
B: pneumopatie prin inhalare
C: infectii pulmonare
D: infectii urinare
E: infectii asociate materialelor straine
61. [FAD10062] Teren cu risc pt febra: (309)
A: nu conteza varsta
B: pacienti imunodeprimati
C: sarcina
D: adulti tineri
E: subiect recent operat
Vezi raspuns

62. [FAD10063] Semne de gravitate ale unei febre acute sunt urmatoarele: (pag 309)
A: deshidratare acuta
B: purpura
C: celulita extensiva
D: sarcina
E: situatie sociala precara
Vezi raspuns
63. [FAD10064] Urgentele infectioase in cadrul unei febre acute includ: (pag 311)
A: septicemie
B: febra la un purtator de material strain
C: endocardita infectioasa
D: febra la un pacient imunodeprimat
E: deshidratarea acuta
Vezi raspuns
64. [FAD10065] Etiologii neinfectioase ale febrei acute sunt: (pag 310)
A: insuficienta renala cronica
B: boala trombembolica
C: alergie nemedicamentoasa
D: boli inflamatorii sistemice
E: celulita extensiva
Vezi raspuns
65. [FAD10066] In contextul febrei acute la adult, pneumopatia de inhalare poate aparea la urmatoarele categorii de pacienti: ()
A: Alcoolici
B: Toxicomani pe cale i.v.
C: Context social precar
D: Revenire dintr-o zona endemica malarica
E: Subiecti in varsta
Vezi raspuns
66. [FAD10067] In cadrul febrei acute la adult analizele microbiologice trebuie realizate inainte de orice antibioterapie cu exceptia: (311)
A: Endocardita infectioasa
B: Celulita extensiva
C: Purpura fulminans
D: Delirium tremens
E: Soc septic

Meningitele infecioase i meningoencefalitele adultului

1. [MNG10002] Care dintre urmtoarele condiii nu apare n cursul evoluiei unei meningite cu LCR purulent? (pag. 291)
A: oc septic
B: com, epilepsie, hidrocefalie
C: sindrom de hipertensiune intracranian
D: coagulare intravascular diseminat (CIVD)
E: dezvoltare de xantoame
Vezi raspuns
2. [MNG10003] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul etiologic al meningitelor este fals? (pag. 289, 290, 292)
A: n meningita pneumococic se administreaz Cefotaxim ( Vancomicin) timp de 15 zile
B: n meningita meningococic se administreaz Cefotaxim timp de 7 zile
C: n meningita cu Listeria monocytogenes se administreaz Amoxicilin + aminozide timp de 21 de zile
D: n meningita tuberculoas se instituie cvadriterapie antibacilar
E: n neuropaludism se administreaz Aciclovir, 30 mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zile
Vezi raspuns
3. [MNG10004] n cazul unui pacient diagnosticat cu meningit de etiologie probabil infecioas, care dintre situaiile urmtoare nu
corespunde cu suspiciunea etiologic? (pag. 289-292)
A: copii mici, nevaccinai, cu focare supurative n sfera ORL se suspicioneaz implicarea Haemophilus influenzae
B: tineri ce prezint un sindrom purpuric se suspicioneaz implicarea Neisseria meningitidis
C: pacient cu elemente de meningoencefalit acut, recent ntors dintr-o cltorie n rile scandinave se suspicioneaz
neuropaludismul
D: LCR clar, cu predominena limfocitelor i hipoglicorahie- se suspicioneaz neurotuberculoza
E: LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie <1g/l, pacient cu evoluie spontan bun se suspicioneaz etiologia viral
Vezi raspuns
4. [MNG10005] Care dintre urmtoarele aspecte imagistice (CT sau RMN) nu pledeaz pentru etiologia herpetic n cazul unui pacient
internat cu diagnosticul de meningoencefalit acut? (pag. 291)
A: leziuni intracraniene bilaterale
B: leziuni intracraniene asimetrice
C: leziuni intracraniene ce capteaz substana de contrast
D: anomalii radiologice temporale interne
E: anomalii radiologice periventriculare
Vezi raspuns
5. [MNG10006] Care dintre urmtoarele aspecte ale LCR nu se coreleaz cu suspiciunea etiologic? (pag. 289-291)
A: LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram negativi probabil meningococ
B: LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram pozitivi probabil pneumococ
C: LCR purulent cu evidenierea de bacili Gram pozitivi posibil Listeria monocytogenes
D: LCR clar, cu predominen limfocitar, asociind prezen de hematii, cu normoglicorahie i fr evidenierea unui germen pe frotiu la
examenul direct posibil malarie cerebral
E: LCR clar, cu predominena limfocitar i hipoglicorahie probabil tuberculoz
Vezi raspuns
6. [MNG10015] n cazul unei meningite cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic arat coci gram pozitivi, cel mai probabil este vorba,
despre ()
A: Streptococcus pneumoniae
B: Meningococi
C: Haemophilus Influenzae
D: Haemophilus pneunoniae
E: Listeria monocytogenes
Vezi raspuns

7. [MNG10016] Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat coci gram pozitivi sunt adevrate
urmtoarele cu excepia ()
A: Este determinat mai degrab de pneumococi
B: Debutul este brutal
C: n cazul n care pacientul are asplenie, atitudinea este de vaccinare i administrarea de Penincilin pe termen lung
D: n cazul n care exist antecedente de traumatism cranian, atitudinea de urmat este identificarea i tratarea eventualei bree
osteomeningiene
E: Apare de obicei ca urmare a unei rinofaringite
Vezi raspuns
8. [MNG10017] Referitor la meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic direct arat coci gram negativi, sunt adevrate
urmtoarele afirmaii cu excepia ()
A: Debutul este de obicei brutal
B: Apare ca urmare a unei rinofaringite
C: Tratament curativ 7 zile
D: Este determinat mai degrab de meningococi
E: n cazul n care exist n antecedente un traumatism cranian, atitudinea ce trebuie avut n vedere este aceea de identificare a
eventualei bree osteomeningiene
Vezi raspuns
9. [MNG10018] Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi, sunt adevrate
urmtoarele afirmaii, cu excepia ()
A: Instalarea este brutal
B: Instalarea este subacut
C: Este vorba probabil de o Listerioz
D: Pot fi afectai nervii cranieni
E: Apare mai degrab n cursul sarcinii
Vezi raspuns
10. [MNG10019] Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi sunt false
urmtoarele afirmaii, cu excepia ()
A: Instalarea este brusc
B: Nu sunt afectai nervii cranieni n aceast patologie
C: Apare frecvent la purttorii unei bree osteomeningiene
D: Apare mai frecvent la cirotici
E: Prevenia const n vaccinare
11. [MNG10039] Meningita purulenta cu bacili gram pozitivi are ca agent etiologic : ()
A: Listeria monocytogenes
B: Hemophilus influenze
C: streptococcus pneumonie
D: meningococ
E: stafilococ
Vezi raspuns
12. [MNG10041] Referitor la meningita cu meningococ: (pag 289)
A: serotipul A e cel mai frecvent in Franta
B: exista vaccin pentru serotipurile B si C
C: se trateaza cu cefotafim 15 zile
D: apare cel mai frecvent la copii
E: rovamicina se utilizeaza in profilaxie la cei ce au intrat in contact cu bolnavul
Vezi raspuns
13. [MNG10042] Referitor la meningita cu pneumococ: (pag 289)
A: nu se poate preveni prin vaccin
B: serotipul B e cel mai frecvent in Franta
C: splenectomia faciliteaza o infectie cu pneumococ
D: apare cel mai frecvent la adulti tineri
E: apare ca urmare a unei rinofaringite
Vezi raspuns
14. [MNG10059] Neuropaludismul NU este caracterizat de urmtoarea ()
A: CID
B: Insuficien respiratorie
C: Mortalitate n caz de netratare
D: Tulburri de contien
E: Debut insidios
Vezi raspuns
15. [MNG10060] LCR n meningoencefalita herpetic HSV are ()
A: Hiperglicorahie
B: Hiperproteinorahie

C: Proteinorahie scazut
D: Hipoglicorahie
E: Glicorahie normal
Vezi raspuns
16. [MNG10061] Meningitele purulente pot da urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Tulburri psihice
B: Epilepsie
C: CID
D: Surditate
E: Hidrocefalie cu presiune normal
Vezi raspuns
17. [MNG10062] Urmtorul tablou - LCR purulent cu bacili gram pozitivi - sugereaz meningit cu ()
A: Haemophilus influenzae
B: Listeria monocytogenes
C: Streptococus pneumoniae
D: TBC
E: Meningococ
Vezi raspuns
18. [MNG10007] n care dintre urmtoarele situaii clinice trebuie ntotdeauna suspectat diagnosticul de meningit infecioas? (pag. 289)
A: pacient ce prezint sindrom meningean
B: bolnav icteric
C: n contextul unui sindrom infecios (febr)
D: pacient cu trismus, contracturi musculare i tulburri vegetative
E: pacient cu paralizii flasce, predominent la radacina membrelor, asimetrice, cu evoluie ascendent
Vezi raspuns
19. [MNG10008] Care dintre elementele urmtoare se ntlnesc n meningita meningococic? (pag. 290)
A: debut brutal al unui sindrom meningean
B: de obicei ca urmare a unei rinofaringite
C: sindrom meningean i decelarea unei purpure echimotice extinse
D: sindrom meningean i depistarea de coci Gram pozitivi, n diplo, lanceola
E: adulti tineri,deficit de compliment seric
Vezi raspuns
20. [MNG10009] Care dintre elementele urmtoare pot fi ntlnite n meningita pneumococic? (pag. 289)
A: sindrom meningean cu debutul brutal i tulburri de vigilen
B: suferin neuromeningee aprut la persoanele vrstnice, alcoolici, pacieni plenectomizai sau cu traumatisme craniene n
antecedente
C: frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram negativi n diplo
D: frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram pozitivi
E: LCR purulent
21. [MNG10010] Care dintre urmtoarele meningite se declar serviciului epidemiologic? (pag. 290)
A: meningita meningococic
B: meningita pneumococic
C: meningita tuberculoas
D: meningita cu Listeria monocytogenes
E: meningita cu Haemophilus influenzae
Vezi raspuns
22. [MNG10011] Care dintre elementele urmtoare pot sugera diagnosticul de meningit cu haemophilus influenzae? (pag. 290)
A: suferin meningean ce apare la copii nevaccinai, cu focare supurative n sfera ORL
B: frotiu din LCR ce evideniaz bacili Gram negativi
C: LCR purulent
D: LCR clar
E: LCR hemoragic
Vezi raspuns
23. [MNG10012] Diagnosticul diferential al meningitei infectioase este: ()
A: Meningita neinfectioasa
B: Meningism: Meningita fara germene identificat la culturile din LCR
C: Reactie meningiana fara infectie: sindrom meningian cu examen LCR normal
D: Meningismul este satelit virozelor
E: Reactia meningiana fara germene impune cautarea unei infectii parameningiene active
Vezi raspuns
24. [MNG10013] Complicatiile meningitelor purulente sunt: (pag:291)
A: Tulburarile de mers aparute la distanta sunt date de o hidrocefalie cu presiune normala.
B: Rendu-Osler

C: Soc septic
D: Coagulare intravasculara diseminata, Tulburari hidroelectrolitice
E: Epilepsie, Coma, Hidrocefalie, Hipertensiune intracraniana
Vezi raspuns
25. [MNG10020] Sindromul meningeal, se definete prin urmtoarele ()
A: Febr
B: Frison
C: Cefalee intens
D: Redoare meningeal
E: Fotofobie
Vezi raspuns
26. [MNG10021] Despre examenul LCR, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Se realizeaz cu ajutorul punciei lombare
B: Se realizeaz cu ajutorul punciei sternale
C: Diagnosticul de meningit se pune dac exist mai mult de 5 elemente/mm3
D: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt polinucleare
E: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt limfocite
Vezi raspuns
27. [MNG10022] Despre examenul LCR se pot afirma urmtoarele ()
A: Se realizeaz cu ajutorul punciei lombare
B: Diagnosticul de meningit se pune dac exist mai mult de 10 elemente/mm3
C: Meningita sn cu lichid clar dac majoritatea elementelor sunt polinucleare
D: Meningita sn cu lichid clar dac majoritatea elementelor sunt limfocite
E: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt polinucleare
Vezi raspuns
28. [MNG10023] Despre meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat coci gram pozitivi, sunt adevrate
urmtoarele afirmaii ()
A: Debutul este n general insidios
B: Debutul este n general brutal, cu tulburri de vigilen
C: Apare n special la etilici splenectomizai
D: Tratamentul curativ este de 15 zile
E: n cazul existenei n antecendente a unui traumatism cranian, se are n vedere identificarea i eventual tratarea breei
osteomeningiene
Vezi raspuns
29. [MNG10024] Despre meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic arat coci gram negativi sunt adevrate urmtoarele ()
A: Debutul este brutal
B: De obicei apare ca urmare a unei rinofaringite
C: Apare mai degrab la btrni
D: Apare mai degrab la adulii tineri
E: Ca metod de prevenie, subiecii diagnosticai, se declar obligatoriu
Vezi raspuns
30. [MNG10025] Despre meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic arat coci gram negativi se pot spune urmtoarele ()
A: Este vorba probabil de pneumococi
B: Este vorba probabil de meningococi
C: Vaccinarea este imposibil pentru serotipurile A i B
D: De obicei debutul este insidios
E: De obicei debutul este brutal
31. [MNG10026] Referitor la meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi, sunt adevrate
urmtoarele afirmaii ()
A: Apare ca urmare a unei rinofaringite
B: Instalarea este brutal
C: Instalarea este subacut
D: Apare mai frecvent n sarcin, la nou nscui i la pacieni cirotici
E: Tratamentul curativ dureaz 21 zile
Vezi raspuns
32. [MNG10027] n meningita cu lichid purulent n care examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi sunt adevrate urmtoarele
cu excepia ()
A: Instalarea este brutal
B: Instalarea este subacut
C: Apare ca urmare a unei rinofaringite
D: Tratamentul curativ dureaz 7 zile
E: Tratamentul curativ dureaz 21 zile
Vezi raspuns

33. [MNG10028] Referitor la meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat bacili gram negativi sunt adevrate ()
A: Este vorba cel mai probabil de listeria monocytogenes
B: Este vorba cel mai probabil despre Streptococus pneumoniae
C: Este vorba cel mai probabil despre meningococi
D: Este vorba cel mai probabil despre Haemophilus influenzae
E: O cauz posibil este o infecie n sfera ORL la copiii nevaccinai
Vezi raspuns
34. [MNG10029] Despre neuropaludism sunt adevrate urmtoarele ()
A: Debutul este insidios
B: Debutul este rapid
C: Pot apare convulsii
D: Se soldeaz cu decesul n absena tratametului
E: Valori mari ale glicemiei apar frecvent
Vezi raspuns
35. [MNG10030] Despre afeciuni asociate cu neuropaludismul sunt adevrate urmtorele afirmaii (pg. 292)
A: Apare hipoglicemia
B: Apare hiperglicemia
C: Apare insuficiena respiratorie
D: Apare insuficiena renal
E: Coagularea intravascular este rareori asociat
Vezi raspuns
36. [MNG10031] Diagnosticul diferenial al unei meningite cu HSV se face cu ()
A: Neuropaludismul
B: Listerioza
C: Tuberculozele neuromeningiene
D: Infecia cu HIV i complicaiile stadiului SIDA
E: Astmul bronic
Vezi raspuns
37. [MNG10032] Complicaiile meningoencefalitei cu HSV sunt urmtoarele ()
A: n faza acut - edem cerebral i chiar decesul
B: n faza cronic - edem i chiar decesul
C: Epilepsie refractar
D: Tulburri de memorie
E: Tulburri afazice
Vezi raspuns
38. [MNG10033] Despre meningoencefalit cu HSV, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Acest diagnostic se suspecteaz n cazul instalrii brutale sau rapide
B: Apare sindromul meningeal (tulburri de memorie, tulburri de comportament)
C: Apar semne encefalice (tulburri de memorie, tulburri de comportament)
D: Apare sindromul meningeal (cefalee intens, redoarea cefei)
E: Complicaiile sunt mai frecvente, cu ct tratamentul este nceput mai trziu
Vezi raspuns
39. [MNG10034] Despre meningoencefalita cu HSV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Tabloul clinic se instaleaz insidios
B: Tabloul clinic se instaleaz brusc
C: Examenul direct al LCR, nu identific un germene
D: RMN-ul sau CT-ul arat n mod tipic leziuni bilaterale
E: RMN-ul sau CT-ul arat n mod tipic leziuni unilaterale
Vezi raspuns
40. [MNG10036] Urmtoarele reprezint complicaii ale meningitelor purulente ()
A: ocul septic
B: Hidrocefalie cu presiune intracranian crescut
C: Com
D: Epilepsia
E: Tulburri hidroelectrolitice
41. [MNG10037] Urmtoarele sunt complicaii ale meningitelor purulente ()
A: Hidrocefalia
B: Coagulare intravascular diseminat
C: Insuficiena renal
D: Insuficiena hepatic
E: Surditate
Vezi raspuns
42. [MNG10038] Meningita cu pneumococ se caracterizeaza prin : ()

A: debut brutal
B: tulburari de vigilenta
C: debut subacut
D: in caz de asplenie , nu se face prevenire
E: apare de obicei la subiectii in varsta , la etilici ,splenectomizati si la purtatorii unei brese osteomeningiene
Vezi raspuns
43. [MNG10040] EEG-ul in meningita cu HSV arata : ()
A: unde lente si/sau varfuri
B: polivarfuri
C: localizare temporala ,asimetrica
D: localizare parietala
E: Semnul Hover
Vezi raspuns
44. [MNG10043] In meningita cu LCR purulent pot fi incriminati urmatorii germeni: (289)
A: Coci gram negativi - meningococ
B: Coci gram negativi - pneumococ
C: Coci gram pozitivi - pneumococ
D: Coci gram pozitivi - meningococ
E: Coci gram pozitivi - Streptococcus pneumoniae
Vezi raspuns
45. [MNG10044] In meningita cu LCR purulent pot fi incriminati urmatorii germeni, cu exceptia: (289)
A: Coci gram negativi - meningococ
B: Bacili gram negativi - meningococ
C: Bacili gram negativi - listeria monocytogenes
D: Coci gram pozitivi - meningococ
E: Coci gram pozitivi - Streptococcus pneumoniae
Vezi raspuns
46. [MNG10045] In meningite se asociaza corticoterapie primei injectii cu antibiotic in caz de: (pag 290)
A: tuberculoza
B: meningococ
C: haemophilus influenzae la copil
D: pneumococ la imunodeprimat
E: neuropaludism
Vezi raspuns
47. [MNG10046] Meningite neinfectioase sunt: (pag 291)
A: iatrogene postradioterapie
B: imunoalergice
C: medicamentoase
D: tumorale
E: metabolice
Vezi raspuns
48. [MNG10047] In tratamentul meningitei, corticoterapia se asociaza primei injectii cu antibiotic numai si numai in caz de: ()
A: tuberculoza
B: meningococ
C: pneumococ la adult
D: Haemophilus influenzae la copil
E: infectie HIV
Vezi raspuns
49. [MNG10048] Declararea epidemiologica obligatorie se face in caz de meningite cauzate de: ()
A: meningococi
B: HIV stadiu SIDA
C: tuberculoza
D: pneumococi
E: stafilococi
Vezi raspuns
50. [MNG10049] Urmatoarele afirmatii despre reactia meningiana fara infectie veritabila sunt adevarate: (pag.291)
A: meningita dupa PL fara germeni identificat la culturi
B: examen LCR normal
C: satelit virozelor
D: trebuie cautata o infectie ORL
E: trebuie cautata o infectie osteovertebrala
51. [MNG10050] Neuropaludismul este caracterizat de ()
A: Asociaz deseori CID

B: Are un debut insidios

C: Este frecvent la tineri
D: Se trateaz cu chinin i.v.
E: Diagnosticul se face pe frotiu cu pictura groas
Vezi raspuns
52. [MNG10051] Meningoencefalita cu HSV poate avea urmtoarele complicaii ()
A: Tulburri de fonaie i deglutiie
B: Tulburri psihiatrice
C: Sindrom Korsakov
D: Epilepsie refractar
E: HTIC
Vezi raspuns
53. [MNG10052] Meningoencefalita HSV se manifest prin ()
A: Hemiasomatognozie
B: Tulburri de memorie
C: Hipoestezie bilateral
D: Afazie Wernicke
E: Hemianopsie laterala omonim
Vezi raspuns
54. [MNG10053] Urmtoarele reprezint meningite noninfecioase ()
A: Reactive
B: Imunoalergice
C: Tumorale
D: Post-chimioterapie intratecal
E: Post-iradiere
Vezi raspuns
55. [MNG10054] Meningita viral benigne este caracterizat, cu excepia ()
A: Proteinorahie < 1g/l
B: LCR panache
C: Hipoglicorahie
D: Hiperglicorahie
E: Normoglicorahie
Vezi raspuns
56. [MNG10055] Meningitele cu lichid purulent i bacili gram negativi se asociaz ()
A: Tratament cu cefotaxim timp de 7 zile
B: Probabil cu Listeria monocytogenes
C: Poate fi prevenita prin vaccinare
D: Frecvent la aduli tineri
E: Determin paralizie facial periferic
Vezi raspuns
57. [MNG10056] Meningitele cu lichid purulent i bacili gram pozitivi sunt caracterizate de ()
A: Tratament cu amoxicilin i aminozide timp de trei sptmni
B: Determina paralizie facial periferic
C: Instalare subacut
D: Probabil cu meningococ
E: Probabil cu Listeria
Vezi raspuns
58. [MNG10057] Meningitele cu lichid purulent i coci gram negativi sunt caracterizate de ()
A: Probabil cu Haemophilus Influenzae
B: Probabil cu Listeria
C: Posibil prezen a unei purpure echimotice extinse
D: Frecvent la aduli tineri
E: Debut brutal
Vezi raspuns
59. [MNG10058] Sindromul meningian se manifest prin ()
A: Fonofobie
B: Redoare meningian
C: Cefalee intens
D: Vrsturi n jet
E: Grea
Vezi raspuns
60. [MNG10063] In caz de alergie la beta-lactamine, urmatoarele sunt adevarate: ()

A: inlocuierea cefalosporineleor de generatia a treia cu triamfenicoli

B: trebuie largit fara ezitare spectrul antibioterapiei
C: inlocuirea penicilinei cu cotrimoxazol
D: inlocuirea cefalosporinelor de generatia a treia cu amoxicilina
E: inlocuirea amoxicilinei cu cotrimoxazol
61. [MNG10064] LCR este normoglicorahic in: (290)
A: neuropaludism
B: meningoencefalita herpetica
C: meningita cu Listeria monocytogenes
D: meningita virala banala benigna
E: meningita rujeolica
Vezi raspuns
62. [MNG10065] In meningita virala banala benigna NU sunt adevarate: (290)
A: LCR este normoglicorahic
B: proteinorahia < 1 mg/L
C: etiologia include coxsackie, echovirus, rubeola, oreion
D: se face punctie lombara de control chiar daca exista evolutie spontana buna
E: tratament etiologic si supraveghere in spital 48 de ore, pana la rezultatul culturilor din LCR
Vezi raspuns
63. [MNG10066] In meningoencefalita herpetica: (290,291)
A: sunt prezente semne de localizare: epilepsie, afazie (mai ales Wenicke), HLO
B: subiectul poate prezenta confuzie
C: la inceput examenul LCR poate fi normal sau cu polinucleare
D: se administreaza aciclovir per os timp de 21 de zile
E: se asociaza corticoterapie
Vezi raspuns
64. [MNG10067] In meningitele bacteriene urmatoarele afirmatii sunt FALSE: (290)
A: in caz de Listeria: afectarea nervilor cranieni (diplopie prin paralizia nervului VI)
B: se indica spitalizare la reanimare in caz de purpura fulminanta si soc septic
C: se administreaza cefotaxim si gentamicina in meningita cu pneumococ
D: preventia in caz de meningococ: recoltare de probe de la contacti si rifampicina sau rovamicina profilactic
E: terenul favorizant in caz de meningococ include rinofaringita
Vezi raspuns
65. [MNG10068] Care sunt virusurile implicate in meningita virala: ()
A: Coxsackie
B: Adenovirus
C: HSV
D: enterovirus
E: oreion

Gripa
1. [GRP10002] Care dintre urmtoarele msuri nu contribuie la ntreruperea transmiterii virusului gripal (pg. 323)
A: izolarea pacienilor i a cazurilor suspecte
B: splarea sistematic a minilor cu soluii hidroalcoolice (pacieni, vizitatori, personal sanitar)
C: purtarea mtilor de protecie de ctre pacieni / personalul de ngrijire
D: purtarea ochelarilor de protecie, a halatului si a manusilor de protecie de ctre personalul de ngrijire aflat n contact cu pacienii
E: permisiunea de vizitare a pacienilor de ctre rude
Vezi raspuns
2. [GRP10003] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la diagnosticul gripei este fals? (pg. 321-322)
A: contextul epidemic este important pentru stabilirea diagnosticului de grip
B: perioada de incubaie n grip este lung (aproximativ 10 zile)
C: simptomatologia prodromal (febra ridicat, frisoane, artromialgii, cefalee, stare general de ru) este puin specific
D: tabloul radiologic nu relev semne specifice
E: suprainfeciile bacteriene sunt responsabile de o mare parte dintre decese
Vezi raspuns
3. [GRP10004] n care dintre situaii, diagnosticul de grip este improbabil: (pg. 321)
A: bolnav cu manifestri de viroz respiratorie n context epidemic gripal
B: simptome respiratorii i contact recent cu un pacient confirmat cu grip
C: debut brusc al unei suferine respiratorii de aspect viral, dupa o incubaie scurt (1-3 zile)
D: tablou clinic caracterizat de febr ridicat, frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee, ameeli
E: tablou hematologic periferic caracterizat prin leucocitoz i hipereozinofilie
Vezi raspuns
4. [GRP10005] Care complicaie nu apare n infecia cu virusul gripal? (pg. 321)
A: suprainfecii bacteriene
B: decompensare cardiaca la persoane diagnosticate cu insuficien cardiaca grav sau valvulopatii grave
C: decompensarea respiratorie la persoanele cunoscute cu bronhopneumopatii cronice
D: sindromul de detresa respiratorie acut
E: anizocorie
Vezi raspuns
5. [GRP10006] Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamentul gripei este fals? (pg. 322)
A: n prezent se utilizeaz urmtoarele antivirale cu aciune specific: oseltamivir, zanamivir, amantadin
B: antibioticele antibacteriene nu se folosesc dect n cazurile de suprainfecie dovedit
C: este indicat hidratarea bolnavului pentru combaterea pierderilor secundare febrei ridicate
D: se utilizeaz medicamente antalgice, respectiv antipiretice
E: se indic repausul fizic
Vezi raspuns
6. [GRP10012] Aspectele importante ale gripei sunt urmtoarele, cu excepia ()
A: Mortalitate direct sczut
B: Evoluie epidemic
C: Evoluie endemic
D: Contagiozitate sczut
E: Vaccinare anual
Vezi raspuns
7. [GRP10013] Fiziopatologic, n cadrul gripei se disting 4 etape, cu excepia ()
A: Penetrarea celular graiei hemaglutininei
B: Eliberarea virionilor, graie neuraminidazei
C: Replicare intracelular
D: Fr liz celular
E: Reacie inflamatorie i suprainfecii bacteriene poteniale
Vezi raspuns
8. [GRP10016] Prodroamele sunt caracterizate de urmtoarele, cu excepia ()
A: Frisoane
B: Cefalee
C: Stare general de ru
D: Astenie
E: Prodroamele sunt puin specifice

Vezi raspuns
9. [GRP10017] Forma simpl n diagnosticul clinic al gripei se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia ()
A: Frisoane
B: Artromialgii
C: Astenie
D: Anorexie
E: Febr ridicat 39-40
Vezi raspuns
10. [GRP10018] Complicaiile gripei sunt urmtoarele cu excepia ()
A: Decompensarea tarelor
B: Suprainfecii bacteriene
C: Gripa malign
D: Artromialgii
E: Pneumopatie cu pneumococ
11. [GRP10019] Explorrile biologice ale secreiilor respiratorii, presupun urmtoarele, cu excepia ()
A: Izolarea virusului pe culturi celulare - metod de referin
B: Izolarea virusului pe culturi celulare se realizeaz n primele 3 zile
C: Imunofluorescena indirect pe prelevat nazal, s se realizeze n primele 7 zile
D: Detectarea antigenilor virali prin ELISA
E: Detectarea direct a genomului prin RT-PCR
Vezi raspuns
12. [GRP10020] Tratamentul specific al gripei se realizeaz astfel, cu excepia (pag:322)
A: Se administreaz Zanamivir
B: Se administreaz Oseltamavir
C: Se administreaz antivirale
D: Amantadina se utilizeaza frecvent
E: Aciunea antiviralelor este limitat
Vezi raspuns
13. [GRP10021] Msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei constau n urmtoarele, cu excepia ()
A: Splatul minilor cu soluii hidroalcoolice se realizeaz pentru personalul de ngrijire, pacieni, vizitatori
B: Personalul de ngrijire trebuie s poarte ochelari, mnui, halat de protecie la contactul cu pacienii
C: Vizitele trebuiesc limitate
D: Pacienii i cazurile suspecte trebuiesc izolate dac au nceput tratamentul antiviral
E: Pacienii i cazurile suspecte sunt izolate
Vezi raspuns
14. [GRP10022] Urmtoarele afirmaii legate de virusul H1N1v sunt adevrate, cu excepia ()
A: Combin secvene genomice aviare, porcine i umane
B: A nlocuit vechea tulpin A/H1N1
C: Nu a avut o rat mare de mortalitate
D: A afectat mai ales persoanele n vrst
E: A permis dispunerea devreme a unui vaccin foarte eficace
Vezi raspuns
15. [GRP10058] Legat de contagiozitatea in gripa ,este adevarata urmatoarea afirmatie: (pag.320)
A: incepe o data cu debutul semnelor clinice
B: incepe inainte de debutul semnelor clinice
C: incepe dupa debutul semnelor clinice
D: este minima inainte de debutul semnelor clinice
E: este minima dupa debutul semnelor clinice
Vezi raspuns
16. [GRP10059] Legat de vaccinul antigripal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia : (pag 323)
A: este un vaccin viu atenuat
B: este produs anual pe ou embrionat
C: este recomandat subiectilor sub 65 ani, cu spitalizare de durata medie
D: este recomandat subiectilor de peste 65 ani
E: este recomandat pacientilor cu diabet, aflati sub tratament (care nu pot fi echilibrati doar prin regim)
Vezi raspuns
17. [GRP10070] ntrerupea transmiterii virusului gripal se poate realiza prin, cu excepia ()
A: Interzicerea accesului vizitatorilor n perioada de maxim viremie
B: Limitarea vizitelor
C: Splatul minilor cu soluii hidroalccolice
D: Personalul de ngrijire trebuie s poarte ochelari, mnui si halat de protecie
E: Izolarea pacientilor i a cazurilor suspecte
Vezi raspuns

18. [GRP10071] Vaccinul antigripal este recomandat n urmtoarele cazuri, cu excepia ()

A: Personalului din sntate
B: Contacii de familie ai sugarilor sub 6 luni
C: Persoanele din uniti sanitare cu spitalizare de durat medie
D: Nou-nscuilor cu mucoviscidoz
E: Celor de peste 65 de ani
Vezi raspuns
19. [GRP10072] n cazul gripei la copii ntre 1-12 ani, urmtorul este inhibitor de neuraminidaz recomandat ()
A: Ribavirin
B: Oseltamivir
C: Indinavir
D: Adefovir
E: Zanamivir
Vezi raspuns
20. [GRP10073] Determin tablou clinic pseudogripal, cu excepia ()
A: Coxiella burnetti
B: Chlamydiae psittaci
C: Coronavirus
D: Calicivirus
E: Adenovirus
21. [GRP10074] Diagnosticul gripei este caracterizat, cu excepia ()
A: Prodromul este puin specific i apare brusc
B: Semnele se atenueaz spontan n 4-7 zile
C: Febr mare, de peste 39 de grade
D: Este important contextul epidemic
E: Perioada de incubaie de o sptmn
Vezi raspuns
22. [GRP10075] Ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale este caracterizat de, cu excepia ()
A: Liz celular
B: Eliberarea virionilor graie neuraminidazei
C: Replicare intracelular
D: Integrare n genomul celulei
E: Penetrare celulara graie hemaglutininei
Vezi raspuns
23. [GRP10007] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la virusurile gripale sunt adevrate (pg. 320)
A: virusurile gripale au un genom bazat pe ADN
B: trei genuri sunt patogene pentru om: Myxovirus influenza A, B i C
C: toate cele trei genuri sunt patogene strict pentru om
D: subtipurile virale sunt clasificate n funcie de tipurile de hemaglutinin i de neuraminidaz
E: recombinrile genetice sunt responsabile de epidemiile gripale anuale i de pandemii
Vezi raspuns
24. [GRP10008] Care dintre urmtoarele subtipuri ale virusului gripal au determinat pandemii n secolul XX (pg. 323-324)
A: H1N1
B: H2N2
C: H3N2
D: H5N1
E: H1N1v
Vezi raspuns
25. [GRP10009] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la fiziopatologia gripei sunt adevrate? (pg. 320)
A: virusul gripal penetreaz celular cu ajutorul neuraminidazei
B: dup penetrare virusul gripal se replic intracelular
C: eliberarea noilor virioni este facilitat de catre hemaglutinin
D: la nivelul aparatului respirator virusul gripal determin liz celular i reacii inflamatorii
E: suprainfeciile bacteriene apar obligatoriu n evoluia gripei
Vezi raspuns
26. [GRP10010] n suspiciunea de grip, care dintre urmtoarele explorri biologice pot fi utilizate pentru confirmare? (pg. 322)
A: izolarea virusului gripal pe culturi celulare
B: detectarea structurilor genomice prin RT-PCR
C: detectarea antigenelor virale prin tehnica ELISA
D: detectarea anticorpilor specifici prin imunofluorescen indirect (proba din prelevatul nazal)
E: detectarea anticorpilor specifici prin reacia Paul-Bunnell-Hngnuiu (prob de snge)
Vezi raspuns

27. [GRP10011] Urmtoarele categorii de persoane au indicaie de vaccinare antigripal: (pg. 323)
A: sugarii peste vrsta de 3 luni
B: vrstnicii (peste 65 de ani)
C: persoanele cu suferine bronhopulmonare cronice
D: gazdele speciale care prezint deficite imunitare celulare (mai ales infecia HIV)
E: persoanele cunoscute ca fiind alergice la ovalbumin
Vezi raspuns
28. [GRP10023] Aspectele importante ale gripei sunt ()
A: Legat de diversitatea genetic
B: Vaccinare anual
C: Contagiozitate
D: Morbiditate ridicat
E: Are doar evoluie endemic
Vezi raspuns
29. [GRP10024] Elementele virusologice incriminate n apariia gripei sunt ()
A: Virusuri ARN
B: Virusuri din familia Orthomyxoviridae
C: Patogene pentru om sunt Myxovirus influenza
D: Virusurile sunt responsabile de infecii respiratorii acute doar la om
E: Virusurile sunt responsabile de infecii respiratorii acute la om i la animal
Vezi raspuns
30. [GRP10025] Myxovirusurile influenzae sunt urmtoarele ()
A: Myxovirusurile influenzae A
B: Myxovirus influenzae B i C
C: Myxovirus influenzae B este virus strict uman
D: Myxovirus influenzae C infecteaz diferite animale
E: Myxovirus influenzae A este virus strict uman
31. [GRP10026] Despre virusurile A din familia Myxovirusuri influenzae, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Infecteaz diferite animale
B: Infecteaz mamifere canine
C: Infecteaz cai
D: Infecteaz oi
E: Psrile constituie rezevorul gripei
Vezi raspuns
32. [GRP10027] Despre subtipurile virale ale Myxovirusurilor influenzae sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Sunt clasificate n funcie de tipurile de hemaglutinin
B: Sunt clasificate n funcie de tipurile de neuraminidaz
C: Sunt clasificate doar n funcie de tipurile de hemaglutinin
D: Sunt clasificate doar n funcie de tipurile de neuraminidaz
E: Sunt identificate 16 tipuri de hemaglutinin i 9 tipuri de neurmaminidaz
Vezi raspuns
33. [GRP10028] Referitor la recombinrile genetice din cadrul gripei, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Sunt frecvente
B: Se realizeaz n mod intrinsec
C: Se datoreaz schimburilor de gene ntre specii
D: Sunt resposabile doar de epidemiile gripale
E: Sunt responsabile de epidemiile gripale anuale precum i de pandemii
Vezi raspuns
34. [GRP10029] Fiziopatologic, n cadrul gripei se disting 4 etape ()
A: Penetrarea celular graie neuraminidazeo
B: Replicare intracelular
C: Eliberarea virionilor, graie hemaglutininei
D: Liza celular
E: Reacie inflamatorie i suprainfecii bacteriene poteniale
Vezi raspuns
35. [GRP10030] Din punct de vedere fiziopatologic, caracteristic pentru grip sunt urmtoarele aspecte ()
A: Viremia este inconstant
B: Viremia este constant
C: Contagiozitatea ncepe nainte de debutul semnelor clinice
D: Contagiozitatea ncepe dup debutul semnelor clinice
E: Contagiozitatea ncepe odat cu debutul semnelor clinice
Vezi raspuns
36. [GRP10034] Diagnosticul clinic al gripei se realizeaz trecnd prin urmtoarele etape (pag. 321)

A: Noiunea de contaminare i epidemie

B: Incubaia
C: Forma simpl
D: Prodroame
E: Fr complicaii
Vezi raspuns
37. [GRP10035] Diagnosticul clinic al gripei este sugerat de ()
A: Contextul epidemic este important
B: Incubaie 1-3 zile
C: Prodroame cu apariie brusc
D: Forma simpl nu este caracterizat de febr
E: Complicaiile sunt reprezentate de suprainfeciile bacteriene
Vezi raspuns
38. [GRP10036] Noiunea de contaminare i de epidemie, ca i dg clinic al gripei este definit de ()
A: Contextul clinic este important
B: Perioada de contagiozitate se ntinde de la 2 zile nainte de apariia semnelor clinice
C: Perioada de contagiozitate ine pn la 6 zile dup apariia semnelor clinice
D: Noiunea de contaminare trebuie cutat n cadrul anamnezei
E: Contextul clinic nu este important
Vezi raspuns
39. [GRP10037] Prodroamele gripei sunt caracterizate de ()
A: Febr ridicat
B: Cefalee
C: Artromialgii
D: Stare de ru general
E: Prodroamele nu sunt caracterizate de simptome manifeste
Vezi raspuns
40. [GRP10038] Forma simpl n diagnosticul clinic al gripei se caracterizeaz prin ()
A: Frisoane
B: Astenie
C: Anorexie
D: Febr ridicat 39-40grd
E: Febra i frisoanele lipsesc n forma simpl a gripei
41. [GRP10039] Complicaiile gripei sunt ()
A: Suprainfecii bacteriene
B: Decompensarea tarelor
C: Gripa malign
D: Pneumopatie cu pneumococ
E: Semnele complicaiilor se atenueaz spontan n 4-7 zile
Vezi raspuns
42. [GRP10040] Despre explorrile biologice ce se pot face pentru diagnosticul de grip, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Ale secreiilor salivare
B: Ale secreiilor respiratorii
C: Ale sngelui
D: Serologia sngelui are un mare interes pentru diagnostic
E: Explorrile biologice nu sunt relevante pentru diagnostic
Vezi raspuns
43. [GRP10041] Explorrile biologice ale secreiilor respiratorii, presupun ()
A: Izolarea virusului pe culturi celulare
B: Detectarea direct a genomului prin RT-PCR
C: Detectarea antigenilor virali prin ELISA
D: Imunofluorescena indirect pe prelevat nazal
E: Izolarea virusului pe culturi celulare se realizeaz n primele 5 zile
Vezi raspuns
44. [GRP10042] Diagnosticul diferenial al gripei se realizeaz cu ali ageni patogeni cu tropism respirator, cum ar fi ()
A: Coronavirus
B: Adenovirus
C: Bacterii intracelulare
D: Enterovirus
E: Virusul Epstein-Barr
Vezi raspuns
45. [GRP10043] Despre tratamentul gripei putem afirma ()
A: Este specific

B: Sunt necesare msuri de ntrerupere a transmiterii

C: Este simptomatic
D: Necesit supraveghere
E: Nu necesit un tratament aparte
Vezi raspuns
46. [GRP10044] Tratamentul specific al gripei se realizeaz astfel ()
A: Se administreaz antivirale
B: Se administreaz Oseltamivir
C: Se administreaz Zanamivir
D: Amantadina se administreaz frecvent
E: Nu se administreaz antivirale
Vezi raspuns
47. [GRP10045] Tratamentul simptomatic al gripei const n ()
A: Repaus
B: Concediu medical
C: Antalgice
D: Antipiretice
E: Gripa nu necesit repaus
Vezi raspuns
48. [GRP10046] Prevenia n cazul gripei const n ()
A: Vaccinare
B: Antivirale
C: Msuri de ntrerupere a transmiterii
D: Supraveghere
E: Tratament simptomatic
Vezi raspuns
49. [GRP10047] Despre vaccinarea n cazul gripei, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Prezint un interes major la nivel individual
B: Prezint un interes major la nivel colectiv
C: Trebuie repetat n fiecare an
D: Nu trebuie repetat n fiecare an
E: Vaccinarea este eficient n raport cost/eficacitate
Vezi raspuns
50. [GRP10048] Despre vaccinul n cazul gripei sunt adevrate ()
A: Este vorba de un vaccin inactivat
B: Este un produs anual pe ou embrionat
C: Vaccinul pornete de la o combinaie de tulpini din epidemiile trecute
D: Vaccinul apare de mai multe ori pe an
E: Vaccinul pornete de la o singur tulpin din epidemiile trecute
51. [GRP10049] Referitor la vaccinarea n cazul gripei, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Eficacitatea sa depinde de factori intrinseci
B: Eficacitatea sa depinde de factori extrinseci
C: Este eficient pentru a reduce morbiditatea
D: Este eficient pentru a reduce mortalitatea
E: Nu este influenat de variaiile genetice ale virusurilor gripale
Vezi raspuns
52. [GRP10051] Urmtoarele tare impun vaccinarea antigripal ()
A: Afeciuni bronhpulmonare cronice
B: Insuficiene cardiace grave
C: Drepanocitoze homozigote i dublu heterozigote S/C
D: Infecie cu HIV
E: Doar diabetul insulinodependent
Vezi raspuns
53. [GRP10052] Copiii care prezint factori de risc ai gripei sunt ()
A: Prematurii
B: Copiii cu cardiopatie congenital
C: Copiii cu patologie pulmonar
D: Copiii cu patologie neuromuscular
E: Orice copil exclus unui risc de apariie a gripei grave
Vezi raspuns
54. [GRP10053] Despre antivirale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pg. 323)
A: Sunt prescrise n mod sistematic
B: Se poate administra Oseltamivir

C: Precocitatea tratamentului este elementul cheie

D: Se trateaz profilactic pn la 7 zile dup apariia ultimului caz
E: Se trateaz pn la 10 zile dup apariia primului caz
Vezi raspuns
55. [GRP10054] Referitor la msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Nu sunt fundamentale pentru a evita propagarea unei epidemii
B: Nu sunt fundamentale pentru e evita propagarea unei pandemii
C: Const n n evitarea transmiterii aeriene
D: Const n evitarea transmiterii indirecte prin contact
E: Sunt fundamentale pentru a evita propagarea unei epidemii sau pandemii
Vezi raspuns
56. [GRP10055] Msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei constau n ()
A: Pacienii i cazurile suspecte sunt izolate
B: Vizitele sunt limitate
C: Personalul de ngrijire i pacienii trebuie s poarte mti de protecie
D: Splatul minilor cu soluii hidroalcoolice se realizeaz doar pentru personalul de ngrijire
E: Vizitele nu trebuiesc limitate
Vezi raspuns
57. [GRP10056] Virusul H5N1 ()
A: Este un virus aviar
B: A aprut n 2003
C: Nu determin o mortalitate ridicat
D: Nu au fost confirmate cazuri de transmitere interuman
E: Poate duce la o pandemie deosebit de grav dac virusul se adapteaz mai mult la om
Vezi raspuns
58. [GRP10057] Virusul H1N1v ()
A: A aprut n 2009
B: Combin secvene genomcice i umane
C: A avut o rat mare de mortalitate
D: A nlocuit vechea tulpin A/H1N1
E: Combin secvene genomice aviare, porcine i umane
Vezi raspuns
59. [GRP10060] Urmatoarele afirmatii despre antiviralele administrate in tratamentul gripei sunt adevarate: (pag.322)
A: oseltamivir: per os, la adult sau copil>1 an, timp de 5 zile
B: zanamivir: inhalatie, adult si copil >1 an
C: actiune limitata
D: diminueaza intensitatea, durata simptomelor, contagiozitatea numai daca sunt administrate in primele 24 de ore de la debutul
simptomelor
E: daca sunt administrate dupa 48 de ore de la debutul simptomelor actiunea lor este foarte scazuta
Vezi raspuns
60. [GRP10061] Urmatorii agenti patogeni cu tropism respirator pot da tablouri clinice pseudogripale: ()
A: VRS
B: adenovirus
C: enterovirus
D: coronavirus
E: Chlamydiae trachomatis
61. [GRP10062] Explorarile biologice din secretiile respiratorii in cazul pacientului cu gripa sunt: (pag:322)
A: izolarea virusului pe culturi celulare: metoda de referinta, in primele 3 zile cu simptome
B: detectarea directa a genomului prin ELISA
C: detectarea antigenilor virali prin RT-PCR
D: imunofluorescenta indirecta pe prelevat nazal: in primele 3 zile dupa aparitia simptomelor, metoda putin sensibila
E: serologie: de prima intentie
Vezi raspuns
62. [GRP10063] Profilaxia gripei cu antivirale este caracterizat de ()
A: Tratament 7 zile dup apariia ultimului caz
B: Tratament cu amantadin
C: Se relizeaz doar n perioada epidemic n caz de expunere la caz diagnosticat
D: Zanamivir la copii peste 1 an
E: Oseltamivir la copii peste 1 an
Vezi raspuns
63. [GRP10064] Se recomand vaccin antigripal dac ()
A: Persoanele lucreaz n sistemul de sntate
B: La nou-nscuii cu cardiopatii congenitale dificil tolerat

C: La nou-nscuii cu HIV
D: Celor peste 65 ani
E: La nou-nscuii cu drepanocitoze homozigote
Vezi raspuns
64. [GRP10065] Gripa se poate trata cu urmtoarele inhibitoare de neuraminidaz ()
A: Zanamivir
B: Ribavirin
C: Oseltamivir
D: Efavirenz
E: Adefovir
Vezi raspuns
65. [GRP10066] Tablou pseudogripal poate fi cauzat de ()
A: VRS
B: Coxiella burnetti
C: Chlamydia pneumoniae
D: M. pneumoniae
E: S. pneumoniae
Vezi raspuns
66. [GRP10067] Prodromul gripal este caracterizat de ()
A: Diaree
B: Cefalee
C: Artromialgii
D: Febr ridicat
E: Debut insidios
Vezi raspuns
67. [GRP10068] Ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale include: ()
A: Eliberarea virionilor
B: Replicarea viral intracelular
C: Integrarea ADN rezultat n genomul celulei
D: Reverstranscrierea ARN de ctre reverstranscriptaz
E: Penetrare celular graie hemaglutininei
Vezi raspuns
68. [GRP10069] Exist urmtoarele tipuri de Myxovirus influenza patogene pentru om ()
A: Tip A
B: Tip B
C: Tip C
D: Tip H
E: Tip N
Vezi raspuns
69. [GRP10076] Care sunt factorii intrinseci care scad eficacitatea vaccinurilor? ()
A: Comorbiditatile
B: Varsta
C: Costul
D: Tratamentele imunosupresoare
E: Caracteristicile tulpinii
Vezi raspuns
70. [GRP10077] Privitor la fiziopatologia gripei sunt false urmatoarele afirmatii, cu exceptia: (pg 320)
A: una dintre etape este replicarea intracelulara
B: virionii se elibereaza gratie hemaglutininei
C: virionii se elibereaza gratie neuraminidazei
D: viremia este constanta
E: se pot distinge 3 etape

Infecia cu HIV
1. [HIV10002] Diagnosticul infeciei cu HIV se bazeaz pe: (pg. 325)
A: tipare limfocitara CD4/CD8
B: test ELISA combinat de generaia a patra
C: determinarea nivelului limfocitelor CD4
D: test genotipic de rezisten
E: imunofenotipare
Vezi raspuns
2. [HIV10003] Care este cea mai frecvent infecie oportunist ntlnit la pacienii infectai cu HIV: (pg. 327)
A: criptococoza
B: toxoplasmoza cerebral
C: pneumocistoza pulmonar
D: sarcomul Kaposi
E: leucoencefalopatia multifocal progresiv
Vezi raspuns
3. [HIV10004] Profilaxia primar pentru pneumocistoz i toxoplasmoza la pacienii infectai cu HIV se face cu: (pg. 326)
A: cotrimoxazol
B: fluconazol
C: pirimetamin
D: ganciclovir
E: foscarnet
Vezi raspuns
4. [HIV10005] Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare este de tip: (pg. 327)
A: pneumonie franc lobar
B: abces pulmonar
C: pneumopatie interstiial febril, rezistent la antibioticele clasice
D: sindrom pertusiform cu expectoraie purulent
E: sindrom al disfunciei reactive de ci aeriene (RADS)
Vezi raspuns
5. [HIV10006] Cea mai frecvent localizare a infeciei cu citomegalvirus la pacienii infectai cu HIV este: (pg. 327)
A: hepatic
B: ganglionar
C: pulmonar
D: retinian
E: cerebral
Vezi raspuns
6. [HIV10012] Bilanul iniial n infeciile cu HIV se face lund n considerare urmtoarele, cu excepia ()
A: Fund de ochi dac CD4<100/mm3
B: Bilan metabolic
C: HLG
D: RMN toracic
E: Test genotipic de rezisten
Vezi raspuns
7. [HIV10013] Tratamentul antiretroviral nu este recomandat, dac ()
A: Pacienii sunt peste 50 de ani
B: Dac pacientul este simptomatic
C: CD4>500/mm3
D: Scderea rapid a CD4
E: Co-infecie VHB sau VHC
Vezi raspuns
8. [HIV10014] Localizarea cea mai frecvent a infeciei cu Citomegalovirus n infeciile cu HIV este ()
A: Cerebral
B: Ginecologic
C: Retinian
D: Digestive
E: Respiratorie
Vezi raspuns
9. [HIV10064] Msurile profilactice n infecia cu HIV pentru transmiterea maternofetal include, cu excepia ()
A: Interzicerea alptrii
B: Tratament profilactic pentru nou-nscut timp de 6 sptmni
C: Cezariana obligatorie
D: Natere asistat de o echip experimentat

E: Tratarea mamei n timpul sarcinii

Vezi raspuns
10. [HIV10065] Cancerele asociate frecvent cu infecia de HIV sunt, cu excepia ()
A: Cancerul ovarian
B: Sarcomul Kaposi
C: Cancerul canalului anal
D: Cancerul colului uterin
E: Cancerul pulmonar
11. [HIV10067] Reprezint un inhibitor nucleozidic al reverstranscriptazei ()
A: Ritonavir
B: Atanzavir
C: Lopinavir
D: Tenofovir
E: Efavirenz
Vezi raspuns
12. [HIV10068] Bilanul iniial dup diagnosticarea infeciei cu HIV include, cu excepia ()
A: Serologie HSV
B: Radiografie toracic
C: Serologie sifilis
D: Test genotipic de rezisten
E: Tipare limfocitar CD4/CD8
Vezi raspuns
13. [HIV10069] Evoluia infeciei cu HIV include, cu excepia ()
A: Clasa 2 nseamn 200-499 CD4/mm3
B: Clasa C este SIDA
C: n faza simptomatic poate apare encefalit cu HIV
D: Leucoplazia proas apare n faza paucisimptomatic
E: Primoinfecia este deseori simptomatic
Vezi raspuns
14. [HIV10070] Care dintre afirmatiile referitoare la HIV SI INFECTIA OMONIMA este adevarata? ()
A: Istoria naturala cu hiv include vindecare virusologica
B: hiv este un retrovirus cu genom ADN
C: sTADIUL 3 BIOLOGIC AL CLASIFICARII CDC se defineste printr-un numar de limfocite CD4 peste 200/milimetru cub
D: Un test ELISA HIV pozitiv poate sustine diagnosticul de infectie fara o confirmare prin Western blot sau imunoblot
E: Principalele infectii oportuniste sunt pneumocistoza pulmonara,toxoplasmoza cerebrala si infectia cu citomagalovirus
Vezi raspuns
15. [HIV10071] In infectia HIV profilaxia infectiilor oportuniste cu cotrimoxazol se face daca : ()
A: Valoarea CD4 este mai mare de 500/mmc
B: Valoarea CD4 este mai mare de 350/mmc
C: Valoarea CD4 este mai mica de 200/mmc
D: Valoarea CD4 este cuprinsa intre 350-500/mmc
E: Nu conteaza valoarea CD4
Vezi raspuns
16. [HIV10078] Inhibitor non nucleozidic altrascriptazie inverse ESTE: (326)
A: abacavir
B: lamivudina
C: efavirenz
D: tenofovir
E: emtricitabina
Vezi raspuns
17. [HIV10082] Tratamentul sarcomului Kaposi: (pag 327)
A: radioterapie
B: antiretroviral
C: chimioterapie citotoxica
D: antiretroviral si radioterapie
E: antiretroviral eventual insotit de chimioterapie citotoxica
Vezi raspuns
18. [HIV10084] Tratamentul toxoplasmozei cerebrale la pacientii cu HIV dureaza: (pag 327)
A: 3 saptamani
B: 4 saptamani
C: 6 saptamani
D: 3 saptamani urmat de profilaxie secundara
E: 6 saptamani urmat de profilaxie secundara

Vezi raspuns
19. [HIV10085] Cea mai frecventa infectie cu oportunisti la pacientii cu HIV este: (pag 327)
A: infectia cu citomegalovirus
B: pneumocistoza pulmonara
C: toxoplasmoza cerebrala
D: criptococcoza
E: sarcomul Kaposi
Vezi raspuns
20. [HIV10091] In infectia cu HIV, manifestarile clinice sunt dominate de: ()
A: deficitul imunitar progresiv
B: ineficacitatea raspunsului imunitar
C: infectia cronica ce dureaza toata viata
D: infectiile oportuniste
E: afectarea tuturor tesuturilor
21. [HIV10007] Principalele enzime din structur HIV sunt: (pg. 325)
A: transcriptaza invers
B: proteaza
C: neuraminidaza
D: integraza
E: hemaglutinina
Vezi raspuns
22. [HIV10008] Care dintre enunurile referitoare la tratamentul antiretroviral sunt adevrate: (pg. 326)
A: se recomand pacienilor cu CD4>500 cel/mm
B: cuprinde clasic asocierea de 3 antiretrovirale
C: este indicat pacienilor simptomatici
D: se indic pacienilor cu CD4<200/mm
E: scade morbiditatea i mortalitatea, refacnd parial capacitatea imun
Vezi raspuns
23. [HIV10009] Care dintre enunurile referitoare la toxoplasmoza cerebral sunt false: (pg. 327)
A: trebuie avut n vedere la un pacient infectat cu HIV n prezena oricrui semn neurologic
B: n general apare la pacienii cu CD>500 cel/mm
C: tratamentul se face cu fluconazol
D: aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu aspect n cocard
E: nu este necesar profilaxia secundar
Vezi raspuns
24. [HIV10010] n legatur cu leucoencefalopatia multifocal progresiv sunt adevrate afirmaiile: (pg. 327)
A: este determinata de Cryptococcus neoformans
B: se manifest prin tulburri neurologice grave
C: este o suferin demielinizant
D: se trateaz cu voriconazol
E: este determinat de virusul JC
Vezi raspuns
25. [HIV10011] Profilaxia transmiterii materno-fetale a infeciei cu HIV cuprinde: (pg. 328)
A: tratarea mamei pe timpul sarcinii
B: alimentaia la sn a nou-nascutului timp de 6 sptmni
C: profilaxia cu cotrimoxazol
D: tratament profilactic antiretroviral pentru nou-nscut timp de 6 sptmni
E: aducerea la zi a vaccinrilor
Vezi raspuns
26. [HIV10016] Aspectele importante n infecia cu HIV sunt urmtoarele ()
A: Importana confidenialiti
B: Descoperire accidental
C: Profilaxia infeciilor oportuniste
D: Serologie realizat numai cu acordul pacientului
E: Infecie cronic cu anse de vindecare
Vezi raspuns
27. [HIV10017] Referitor la istoria natural a infeciilor cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Este o infecie cronic, care dureaz toat viaa
B: Nu exist vindecare virusologic
C: Este determinat de un retrovirus cu ARN
D: Nu exist variabiliti genomice a virionilor
E: Afecteaz anumite esuturi
Vezi raspuns

28. [HIV10018] Referitor la infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()

A: Infecie acut
B: Manifestri clinice dominate de infeciile oportuniste
C: Ineficacitatea rspunsului imunitar
D: Deficit imunitar progresiv (limfocite CD4)
E: Exist vindecare virusologic
Vezi raspuns
29. [HIV10019] Faza de primo-infecie n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: ()
A: Este o faz simptomatic
B: Scade tranzitor CD4
C: Evoluia este spontan favorabil
D: Apare un vrf de replicare viral
E: Crete ncrctura viral
Vezi raspuns
30. [HIV10020] Infecia cu HIV are 4 faze. Care din urmtoarele sunt adevrate despre acestea ()
A: Primo-infecia, este deseori asimptomatic
B: Faza latent acut
C: Faza paucisimpomatic
D: Faza simptomatic
E: Faza SIDA
31. [HIV10021] Faza latent n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: (pag.325)
A: Este o faz cronic
B: Diminuare progresiv a CD4
C: Aceast faz dureaz n funcie de fiecare pacient
D: Apar infecii oportuniste
E: n aceast faz apare de obicei encefalita cu HIV
Vezi raspuns
32. [HIV10022] Faza paucisimptomatic n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: ()
A: Fr deficit imunitar
B: Candidoze orale
C: Zona Zoster
D: Tumori
E: Leucoplazia paroasa
Vezi raspuns
33. [HIV10023] Faza simptomatic n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: ()
A: Este faza SIDA
B: Casexie
C: Deficit imunitar grav
D: Poate apare n aceast faza toxoplasmoza
E: Deficit imunitar moderat
Vezi raspuns
34. [HIV10024] Despre clasificarea CDC n infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele ()
A: A - primo-infecia, faza latent
B: A - primo-infecia, faza acut
C: B- simptomatic cu criteriile A sau C
D: B- simptomatic fr criteriile A sau C
E: C - simptome definind SIDA
Vezi raspuns
35. [HIV10026] Despre diagnosticul infeciilor cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmare ()
A: Se bazeaz pe serologie
B: Serologia este fals negativ n timpul ferestrei serologice
C: Rezultatul nu trebuie comunicat pacientului
D: Nu se vor testa partenerii sau copiii
E: Serologia nu se realizeaza dect cu acordul pacientului
Vezi raspuns
36. [HIV10027] Referitor la diagnosticul serologic n infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele (pag:325)
A: Test negativ = infecie absent sau cu exceptia cazutilor in care exista suspiciunea de expunere la HIV in ultimile 6 sptmni
B: Test pozitiv = confirmat pe Westem blot pe aceeasi prob
C: Dac Westem blot este negativ - se realizeaz o incarcatur viral
D: Dac Westem blot este pozitiv - infecie recent
E: Nu se mai face serologie pe test ELISA
Vezi raspuns

37. [HIV10028] Despre atitudine a terapeutic si monitorizarea din infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Nu este necesar bilanul iniial
B: Tratamentul antiretroviral
C: Asocierea a dou retrovirale
D: Doar urmrirea infeciilor oportuniste este suficient
E: Aderena la tratament este important
Vezi raspuns
38. [HIV10029] Bilanul iniial n infeciile cu HIV, cuprinde: ()
A: Serologie HIV de confirmare
B: Cutarea altor infecii cu transmitere sexual
C: Tipare limfocitar CD4/CD8
D: Incrctura viral HIV plasmatic
E: Fr radiografie toracic
Vezi raspuns
39. [HIV10031] Tratamentul cu antiretrovirale pentru infecia cu HIV cuprinde: (pag:326)
A: cuprinde clasic asocierea a 3 antiretrovirale
B: de prima intentie sunt 2 inhibitori nucleotidici ai transcriptazei inverse
C: Inhibitor al proteazei
D: Potenare cu ritonavir
E: Fr ritonavir
Vezi raspuns
40. [HIV10032] Referitor la tratamentul infeciilor cu HIV , sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pag.326)
A: Se face profilaxia infeciilor oportuniste cu Cotrimoxazol
B: Se face profilaxia infectiilor oportuniste cu Bentall
C: Supraveghere clinic i imunovirologic
D: Aderena la tratament este important
E: Tratamentul se incepe cu 2 antiretrovirale
41. [HIV10033] Despre toxicitatea antiretroviralelor, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Nu au toxicitate cutanat
B: Au toxicitate mitocondrial
C: Apar complicaii cardio-vasculare
D: Apare lipodistrofie
E: Nu apare afectarea metabolismului lipidic
Vezi raspuns
42. [HIV10034] Principalele complicaii n infeciile cu HIV sunt ()
A: Apariia infeciilor oportuniste
B: La o valoare a CD4 sub 200/mm3
C: La o valoare a CD4 peste 200/mm3
D: Diverse neoplazii
E: Complicaiile nu sunt legate de valorile CD4
Vezi raspuns
43. [HIV10035] Principalele infecii oportuniste n infeciile cu HIV sunt ()
A: Pneumocitoza pulmonar
B: Toxoplasmoza
C: Infecia cu citomegalovirus
D: Leucemia acut
E: Tuberculoza
Vezi raspuns
44. [HIV10036] Referitor la pneumocitoza pulmonar aprut n infeciile cu HIV, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Apare cel mai puin frecvent in infeciile cu HIV
B: Este legat de un fung, Pneumocystis jiroveci
C: Radiografia pulmonar arat o afectare alveolo-interstiial;
D: Nu se administreaz antibiotic
E: Diagnosticul pozitiv se realizeaz prin evidenierea unor chisturi sau trofozoiti in lavajul bronhoalveolar
Vezi raspuns
45. [HIV10037] Despre Toxoplasmoza cerebral in infeciile cu HIV, se poate afirma: ()
A: Reprezint o reactivare a parazitului Toxoplasma gondii
B: n vederea diagnosticului, se realizeaz examene imagistice cerebrale CT sau RMN
C: Serologie pozitiv pentru Toxoplasma
D: Imagistica arat leziuni rotunjite cu aspect de cocard
E: Nu apar semne neurologice clinice
Vezi raspuns
46. [HIV10038] Despre tratamentul infeciilor cu Citomegalovirus n cadrul infeciilor cu HIV sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()

A: Necesit management medical de urgen

B: Se face cu Ganciclovir
C: Se face cu Valganciclovir
D: Se face cu Foscamet
E: Se face cu Cotrimoxazol
Vezi raspuns
47. [HIV10039] Diagnosticul de infecie cu citomegalovirus , n infeciile cu HIV se realizeaz cu ajutorul ()
A: Hemoleucogramei
B: Antigenului pp65
C: Secreiei retiniene
D: PCR
E: Investigaiilor imagistice
Vezi raspuns
48. [HIV10040] Tipuri de infecii oportuniste n cadrul infeciei cu HIV sunt ()
A: Criptococcoza
B: Meningite
C: LEMP
D: Cu micobacterii atipice
E: Osteomielite
Vezi raspuns
49. [HIV10041] Despre Leucoencefalopatia multifocal progresiv (LEMP) din cadrul infeciei cu HIV, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Este o afeciune demielinizant
B: Se datoreaz virus ului JC
C: Este responsabil de tulburri neurologice grave
D: Este responsabil de tulburri digestive grave
E: Nu exist tratament specific
Vezi raspuns
50. [HIV10042] Despre Criptococcoza, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Este responsabil de tulburri digestive grave
B: Determinat de Cryptococcus neoformans
C: Este responsabil de meningoencefalite
D: Examenul direct din LCR cu tus de China pune diagnosticul
E: Este responsabil de meningite
51. [HIV10043] Cancerele frecvente aprute n cadrul infeciilor cu HIV sunt ()
A: Sarcomul Kaposi
B: Limfoame non hodgkiniene
C: Limfoame primitive cerebrale
D: Cancere solide
E: Cancere digestive
Vezi raspuns
52. [HIV10044] 29.Despre Sarcomul Kaposi aprut n infeciile cu HIV, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Este o tumor cutaneo-mucoas, cu aspect violaceu
B: Poate afecta organele profunde
C: Diagnosticul este histologic
D: Tratamentul antiretroviral face ca leziunile Kaposi s regreseze
E: Nu se administreaz chimioterapii citotoxice
Vezi raspuns
53. [HIV10045] Cancerele solide aprute n infeciile cu HIV sunt ()
A: Cancerul ovarian
B: Cancerul de col uterin
C: Cancerul anal
D: Cancerul pulmonar
E: Cancere digestive
Vezi raspuns
54. [HIV10046] Profilaxia n infeciile cu HIV, presupune ()
A: Profilaxia sanguin
B: Atenie la posibile accidente de expunere
C: Profilaxia transmiterii matemofetale
D: Aducerea la zi a vaccinrilor
E: Profilaxia digestiv
Vezi raspuns
55. [HIV10047] Profilaxia sanguin n infeciile cu HIV se realizeaz astfel (pag.328)
A: Excluderea donrii de snge la pacienii infectai

B: Selectarea donatorilor
C: Nu este necesar selectarea donatorilor
D: Depistarea produselor sanguine
E: Terapie psihologic la pacienii infectai
Vezi raspuns
56. [HIV10048] Profilaxia transmiterii matemofetale n infeciile cu HIV, presupune ()
A: Tratarea mamei n timpul sarcinii
B: Tratament profilactic pentru nou-nascut timp de 6 saptamani
C: Alptarea este contraindicat
D: Natere asistat de o echip specializat
E: Alptarea este permis
Vezi raspuns
57. [HIV10049] Inhibitor al proteazei: (326)
A: Abacavir
B: Lopinavir
C: Lamivudina
D: Atanazanavir
E: Efavirenz
Vezi raspuns
58. [HIV10052] Indicatia de terapie in infectia cu HIV este: ()
A: pacient simptomatic
B: CD4<200/mm3
C: CD4<350/mm3
D: CD4 350-500/mm3
E: CD4>500/mm3
Vezi raspuns
59. [HIV10054] Profilaxia infectiei HIV in caz de accident de expunere consta in: ()
A: consultatie specializata
B: triterapie profilactica in caz de risc crescut, in primele 7 zile
C: triterapie profilactica timp de 4 saptamani
D: nu este necesara
E: cotrimoxazol
Vezi raspuns
60. [HIV10055] In cadrul profilaxiei infectiei HIV se aduc la zi vaccinarile urmatoare: ()
A: impotriva VHB
B: impotriva VHA
C: impotriva VHC
D: impotriva pneumococului
E: impotriva gripei
61. [HIV10056] Urmatoarele afirmatii despre infectia cu CMV sunt adevarate: ()
A: cea mai frecventa localizarare este retiniana
B: localizari rare digestive si neurologice
C: diagnostic prin antigenemie pp65 sau PCR
D: tratament cu ganciclovir, valganciclovir, foscarnet
E: profilaxia secundara nu este necesara
Vezi raspuns
62. [HIV10057] Alegeti afirmatiile adevarate despre toxicitatea antiretroviralelor: ()
A: hipersensibilitate, toxicitate digestiva
B: toxicitate neuropsihica, cutanata
C: complicatii cardio-vasculare, hepatotoxicitate
D: tulburari ale metabolismului proteic, hemotoxicitate
E: lipodistrofie, toxicitate mitocondriala
Vezi raspuns
63. [HIV10059] Criptococcozei asociat cu HIV se trateaz prin ()
A: Pirimetamin + sulfadiazin
B: Cotrimoxazol p.o.
C: Fluconazol p.o.
D: Amfotericina B + flucitozin i.v.
E: Cotrimazol i.v.
Vezi raspuns
64. [HIV10060] Pneumocistoza asociat HIV se trateaz prin ()
A: Sulfadiazin
B: Pirimetamin

C: Sulfasalazin
D: Corticoterapie
E: Cotrimoxazol
Vezi raspuns
65. [HIV10061] Antiretroviralele au urmtoarele tipuri de toxicitate ()
A: Tulburri ale metabolismului proteic
B: Hemotoxicitate
C: Hepatotoxicitate
D: Renal
E: Mitocondrial
Vezi raspuns
66. [HIV10062] Se aplic terapie antiretrovirala n infecia cu HIV dac (pag:326)
A: Exist peste 500 CD4/mm3
B: Pacientul peste 50 de ani
C: Este o coinfecie cu VHA
D: Exist o simptomatologie manifest
E: CD4 sub 350/mm3
Vezi raspuns
67. [HIV10063] Clasele biologice n infecia cu HIV sunt urmtoarele ()
A: Clasa 1 peste 500 CD8/mm3
B: Clasa 2 200-499 CD4/mm3
C: Clasa 2 200-499 CD8/mm3
D: Clasa 3 peste 600 CD4/mm3
E: Clasa 3 sub 200 CD4/mm3
Vezi raspuns
68. [HIV10072] Infectiva cu CMV la un pacient HIV pozitiv reprezinta: ()
A: O infectie oportunista
B: Se poate manifesta prin afectare retiniana, digestiva sau neurologica
C: Tratamentul se face cu ganciclovir, valganciclovir sau foscarnet
D: Profilaxia secundara cu valganciclovir nu este obligatorie
E: Antigenemia pp65 sau analiza PCR stabilesc diagnosticul
Vezi raspuns
69. [HIV10073] Cancerele cele mai frecvente in evolutia infectiei HIV ()
A: Sarcomul Kaposi : tumora cuteno mucoasa
B: Limfoamele : limfoame non hodgkiene, boala Hodgkin si limfoame primitive cerebrale
C: Cancere solide: cancerul pulmonar, de col uterin si al canalului anal
D: Sarcomul Kaposi: tumora cutaneo mucoasa rar intalnita
E: Cancere solide: carcinom hepato celular, cancer gastric, cancer pulmonar
Vezi raspuns
70. [HIV10074] Alte infectii oportuniste mai rare ca si complicatii HIV sunt : ()
A: LEMP,o afectiune mielinizanta legata de virusul JB responsabil de tulburari neurologie grave
B: Criptococoza, o infectie fungica pusa in evidenta prin examenul direct LCR cu tus de China
C: Infectiile cu micobacterii atipice ce necesita profilaxie secundara antifungica
D: Toxoplasmoza cerebrala, ce apare prin reactivarea parazitului Toxoplasma gondii
E: In LEMP nu exista tratament specific.
71. [HIV10075] Despre Toxoplasmoza cerebrala se pot afirma urmatoarele: ()
A: Diagnosticul poate fi evocat in prezenta oricarui semn neurologic la un pacient HIV
B: Imagistica cerebrala identifica una sau mai multe leziuni rotunjite cu aspect de cocarda
C: Tratamentul de proba asociaza cotrimazol cu fluconzaol timp de 3 sapt
D: Se poate adauga vit B6 in tratament
E: Profilaxia secundara instituita se va face cu jumatate din doza de proba
Vezi raspuns
72. [HIV10076] Pneumocistoza pulmonara ca si complicatie la un pacient HIV: ()
A: infectie oportunista frecventa, legata de un fung
B: prezinta tabloul clinic al unei pneumopatii interstitiale febrile rezistenta la antibioticele clasica
C: evidentierea unor chisturi sau trofozoiti in lavajul bronhoalveolar pune diagnosticul
D: imagistica pulmonara pune in evidenta afectarea bronhoalveolara
E: tratamentul apeleaza la cotrimazol cu corticoterapie in caz de hipoxemie accentuata
Vezi raspuns
73. [HIV10077] Inhibitori nucleozidici ai trascriptazie inverse: (326)
A: abacavir
B: efavirens
C: lamivudina

D: tenofovir
E: emtricitabina
Vezi raspuns
74. [HIV10080] Referitor la tratamentul infeciilor oportuniste din HIV este adevrat: ()
A: LEMP - Fluconazol, Sulfadiazin
B: CMV - Ganciclovir, Cotrimoxazol
C: Criptococ - Amfotericin B, Flucitozin, Fluconazol
D: Pneumocistis - Cotrimazol, corticosteroizi
E: LEMP - Pirimetamin, Sulfadiazin
Vezi raspuns
75. [HIV10081] Cele mai frecvente cancere in evolutia infectiei cu HIV sunt: (pag 327)
A: limfoamele Hodgkin
B: limfoamele non-Hodgkin
C: sarcomul Kaposi
D: cancerul de vezica urinara
E: cancerul pulmonar
Vezi raspuns
76. [HIV10083] Referitor la tratamentul toxoplasmozei cerebrale la pacientii cu HIV, sunt adevarate urmatoarele: (pag 327)
A: se realizeaza cu cotrimazol
B: se realizeaza cu amfotericina B si flucitozina
C: se realizeaza cu pirimetamina si sulfadiazina
D: presupune profilaxie secundara cu fluconazol
E: presupune profilaxie secundara cu aceeasi medicatie dar cu jumatate de doza
Vezi raspuns
77. [HIV10086] Despre pneumocistoza pulmonara la pacientii cu HIV sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia: (pag 327)
A: este legata de o bacterie
B: este legata de un fung
C: se trateaza cu flucitozina
D: se trateaza cu cotrimazol
E: daca hipoxemia este severa se pot adauga AINS
Vezi raspuns
78. [HIV10087] Cele mai frecvente cancere solide la pacientii cu HIV sunt: (pag 327)
A: cancerul de vezica urinara
B: cancerul pulmonar
C: cancerul de canal anal
D: cancerul de colon
E: cancerul de col uterin
Vezi raspuns
79. [HIV10088] Cele mai frecvente localizari ale infectiei cu citomegalovirus la pacientii cu HIV sunt: (pag 327)
A: respirator
B: digestiv
C: urinar
D: neurologic
E: retina
Vezi raspuns
80. [HIV10089] n caz de alergie la tratamentul clasic, n HIV se pot utiliza: (326)
A: Atonavir
B: Abacavir
C: Atovacon
D: Ritonavir
E: Dapson
81. [HIV10090] In caz de alergie, tratamentul antiretroviral HIV se poate face cu: (326)
A: pentamidina p.o.
B: ritonavir
C: dapson
D: atovacon
E: atazanavir

Boli cu transmitere sexual

1. [BTS10004] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la infeciile cu transmitere sexual (IST) nu este adevarata (-)
A: n prezena unei IST se vor cuta ntotdeauna alte IST
B: Se va insista asupra msurilor de profilaxie
C: Antecedentele de IST nu constituie un factor de risc
D: Se vor depista i trata partenerii
E: IST cuprind i formele asimptomatice
Vezi raspuns
2. [BTS10005] Care dintre urmtoarele infecii nu este IST (-)
A: Infeciile microbiene stafilococice i streptococice
B: Infeciile cu gonococ
C: Infeciile cu chlamidia
D: Sifilisul
E: Ectoparazitozele (scabia i pediculozele)
Vezi raspuns
3. [BTS10006] Care dintre urmtoarele afirmaii este fals? (-)
A: IST sunt ntotdeauna infecii asimptomatice
B: IST prezint arsur, prurit, durere
C: IST prezint scurgere
D: IST poate produce prostatite
E: IST poate produce salpingite
Vezi raspuns
4. [BTS10007] Diagnosticul de IST nu se pune pe: (-)
A: TPHA, VDRL
B: Serologie virusurilor hepatitice A, B, C
C: Serologie HIV 1 i 2
D: Prelevat uretral sau vaginal
E: Doar pe examenul clinic
Vezi raspuns
5. [BTS10008] Managementul unei IST nu cuprinde (-)
A: Profilaxia primar i secundar
B: Tratamentul curativ
C: Vaccinarea anti-HPV indiferent de vrst
D: Profilaxia recidivelor
E: Tratamentul factorilor de risc
Vezi raspuns
6. [BTS10016] Sunt factori de risc ai infeciilor cu transmitere sexual ()
A: Sexul masculin
B: Antecedente de IST
C: Imunodepresia
D: Antecedente de boli hepatice

E: Diabetul
Vezi raspuns
7. [BTS10017] Sunt semne locale ale infeciilor cu transmitere sexual urmtoarele, mai puin ()
A: Erupie cutanat
B: Prostatita
C: Adenopatii inghinale
D: Dureri pelviene
E: Leucoree
Vezi raspuns
8. [BTS10018] Despre semnele extragenitale ale infeciei transmise sexual, este adevrat urmtoarea afirmaie ()
A: Apare senzaie de arsura uretral
B: Apare febra
C: Apare sindrom Fiessinger-Leroy-Reiter
D: Apare sindrom extrapiramidal
E: Apar semne de iritaie peritoneal
Vezi raspuns
9. [BTS10020] Identificai afirmai a greit cu privire la bilanul biologic n infeciile cu transmitere sexual ()
A: Prelevat uretral n caz de scurgeri sau senzaie de arsur
B: TPHA-VDRL
C: Serologie HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului)
D: VSH
E: Serologia virusurilor hepatitelor A, B si C
Vezi raspuns
10. [BTS10021] Sunt afirmaii corecte despre profilaxia secundar n infeciile cu transmitere sexual mai puin ()
A: Vaccinul anti-HPV este recomandat tuturor fetelor in varsta de 14 ani
B: Include informarea asupra ITS i a factorilor de risc
C: Include identificarea sistematic a ITS asociate
D: Include depistarea i tratarea partenerilor
E: Presupune respectarea tratamentelor
11. [BTS10022] Sunt manifestri clinice in infecia cu gonococ, cu o excepie ()
A: Salpingita cu risc de sterilitate tubar
B: Anorectita
C: Orhiepididimita uni- sau bilateral
D: Hematurie
E: Cervicita
Vezi raspuns
12. [BTS10023] Este adevarat afirmaia, privind tratamentul infeciei cu gonococ ()
A: Se prefer tratament rapid cu ceftriaxona intramuscular
B: Se administreaz cefalosporine de generaie III timp de 7-14 zile
C: Antiobioterapia asociat corticoterapiei este tratamentul de prim intenie
D: Se prescrie ampicilina+gentamicina i.v.
E: Nici un rspuns corect
Vezi raspuns
13. [BTS10024] Sunt false urmtoarele afirmaii privind manifestrile clinice in infecia cu Chlamidia ()
A: Sindromul Fitz-Hugh-Curtis este o perihepatit ce mimeaza colecistit acut
B: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaz uretrita, conjunctivita i poliartrita
C: Faza teriar a LGV asociaz fibroza si tulburri de drenare limfatic
D: Faza secundar a LGV presupune apariia unor leziuni cutaneo-mucoase papulare la nivel anal
E: Chlamidia trachomatis este frecvent implicat in uretrite si cervicite
Vezi raspuns
14. [BTS10025] Identificai afinnaia adevarat despre tratamentul infeciei cu Chlamidia ()
A: In prostatite se administreaz Cefalosporine
B: In LGV Genatamicina i.v.
C: In salpingite: Amoxicilina-Acid clavulanic+Doxiciclina
D: In uretrite si cervicite: Ciprofloxacina 7 zile
E: In orhiepididimite Penicilina G i.v.
Vezi raspuns
15. [BTS10026] Sunt adevrate urmtoarele despre sifilis ()
A: n sifilisul primar incubaia este de aproximativ 3 luni
B: Neurosifilisul poate aprea in stadiile secundar si teriar
C: Sancrul sifilitic apare n stadiul teri ar
D: Sifilidele sunt leziuni precoce n cadrul stadiului secundar
E: Rozeola sifilitic apare n stadiul primar

Vezi raspuns
16. [BTS10027] Alegei afirmaia fals cu privire la manifestrile clinice din sifilisul secundar (pag.333)
A: Apare la 2 sptmni dupa sancru
B: Rozeola sifilitic cuprinde macule roz, nepruriginoase, cu intervale de piele sntoas
C: Leziunile tardive apar n general pe palme i tlpi
D: In acest stadiu pot fi prezente semne generale: febra, adenopatii, hepatosplenomegalie
E: In acest stadiu poate s apar neurosifilisul
Vezi raspuns
17. [BTS10028] Sunt false cu privire la interpretarea diagnosticului serologie in sifilis ()
A: VDRL- /TPHA-: absena sifilisului sau perioad de incubaie
B: VDRL+/TPHA+: sifilis
C: VDRL-/TPHA+: cicatrice serologic a unui sifilis vechi
D: VDRL+/TPHA-: fals pozitiv
E: VDRL-/TPHA+: treponematoza veneric
Vezi raspuns
18. [BTS10029] Dintre afirmaiile urmtoare despre tratamentul sifilisului, una singur este adevrat ()
A: Se utilizeaz Penicilina M
B: n sifilisul tardiv: Benzatin benzilpenicilina: 2,4 M VI i.m. x 3 injectii la 1 sptmn distan
C: n sifilisullatent precoce: Doxicic1ina 200 mg/zi 30 zile, n caz de alergie la Penicilin
D: n neurosifilis Gentamicina perfuzii
E: n sifilisul primar: Penicilina M 18-24 M VI/zi
Vezi raspuns
19. [BTS10030] Reactia Herxheimer in sifilisul secundar si teriar presupune urmtoarele, cu excepia ()
A: Tratament cu paracetamol si corticoizi
B: Erupie cutanat
C: Febr
D: Spasm bronic
E: Poliadenopatii
Vezi raspuns
20. [BTS10074] Diagnosticul sifilisului este marcat de urmtorul element ()
A: TPHA negativ => Sifilis
B: VDRL negativ i TPHA pozitiv => posibil sclerodermie
C: VDRL pozitiv i TPHA pozitiv => Treponematoz non veneric
D: VDRL pozitiv i TPHA negativ => Cicatrice serologic a unui sifilis vechi
E: VDRL negativ i TPHA negativ => perioad de incubaie
21. [BTS10075] Fazele evolutive ale limfogranulomatozei venerice sunt caracterizate de ()
A: Faza I Febr i alterarea strii generale
B: Faza II Fibroz
C: Faza III Afectare neurologic
D: Faza II Adenopatii inghinale
E: Faza I Leziuni papulare localizate pe coapse
Vezi raspuns
22. [BTS10076] Infecia cu gonococ se trateaz cel mai adesea cu ()
A: Doxiciclina 200 mg timp de dou sptmni
B: Ceftriaxona 250 mg i.m n doz unic
C: Doxiciclina 200 mg timp de trei sptmni
D: Doxiciclina 200 mg timp de 10 zile
E: Amoxiciclina-acid clavulanic timp de 10 zile
Vezi raspuns
23. [BTS10077] Infeciile cu gonococ NU se manifest clinic prin ()
A: Balanit
B: Faringit
C: Salpingit
D: Orhiepididimit
E: Uretrit
Vezi raspuns
24. [BTS10078] Suspiciunea de IST NU se abordeaz prin ()
A: Serologie VHD
B: Serologie HIV 1
C: TPHA-VDRL
D: Serologie VHB
E: Serologie HIV 2
Vezi raspuns

25. [BTS10079] ITS este marcat de urmtoarele semne locale, cu excepia ()

A: Senzatie de arsura uretrala
B: Adenopatii inghinale
C: Salpingit
D: Prostatita
E: Afectare articular
Vezi raspuns
26. [BTS10082] Diagnosticul serologic de sifilis se pune pe: (333)
A: VDRL -/ TPHA+
B: VDRL+/ TPHA+
C: VDRL+/TPHAD: VDRL-/TPHA +
E: Doar TPHA +
Vezi raspuns
27. [BTS10002] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter consta in: (pag.332)
A: uretrita
B: prostatita
C: conjunctivita
D: epididimita
E: poliartrita
Vezi raspuns
28. [BTS10003] In cadrul tratamentului sifilisului ,reactia Herxheimer consta in: (pag.333)
A: sangerari gingivale
B: febra
C: anorexie
D: eruptie cutanata
E: poliadenopatii
Vezi raspuns
29. [BTS10009] Infecia cu gonococ are urmtoarele caracteristici: ()
A: Are perioda de incubaie ntre 14-21 zile
B: Are perioada de incubaie ntre 2-7 zile
C: La brbat manifestarea clinic este de uretrita clasic
D: Boala nu apare niciodat la nou-nscut
E: La femei poate produce sterilitate tubar
Vezi raspuns
30. [BTS10010] Care dintre urmtoarele afirmaii privind infeciile gonococice sunt adevrate? (-)
A: Diagnosticul este sugerat de examenul clinic
B: Examenul direct este concludent att la barbai ct i la femei
C: Examenul direct arat prezenta diplococilor Gram negativi n boabe de cafea
D: n formele neclasice se poate realiza o cultur pe medii speciale
E: Tratamentul se face cu ceftriaxon 250 mg im
31. [BTS10011] Infecia cu chlamidia trachomatis are urmtoarele caracteristici ()
A: Produce uretrite i cervicite
B: Serotipurile L1, L2, L3 produc limfogranulomatoza veneric
C: Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezint o colecistit acut
D: Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alctuit doar din uretrit i poliartrit
E: Tratamentul uretritei i cervicitei se face cu azitromicina 1g per os
Vezi raspuns
32. [BTS10012] Care dintre urmtoarele afirmaii ale infeciei sifilitice sunt adevrate: ()
A: Este produsa de o spirochet
B: Are trei stadii: sifilis primar, secundar i teriar
C: Neurosifilisul apare doar n stadiul teriar
D: Diagnosticul serologic cuprinde dou teste: unul treponemic, altul netreponemic
E: VDRL este un test sensibil, dar puin specific
Vezi raspuns
33. [BTS10013] Tratamentul sifilisului se face cu: ()
A: De elecie sunt ciclinele
B: Penicilina G sau cicline n caz de alergie
C: n sifilisul precoce se administreaz 2,4 Mui benzatin penicilin x3 injecii sptmnale
D: n neurosifilis se administreaz penicilina G 18-24 Mui/zi, 14-21 zile
E: n sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200 mg/zi 18 zile
Vezi raspuns

34. [BTS10014] Perioada de incubatie in patologia infectioasa: ()

A: 2-7 zile in infectia gonococica
B: 3 sapatamani in sifilis
C: 1-3 zile in gripa
D: 3-30 de zile (in medie o saptamana) in tetanos
E: 15 zile in chlamydioza
Vezi raspuns
35. [BTS10015] Urmatoarele patologii includ afectarea nervilor cranieni ()
A: Neurosifilis (forma precoce)
B: Postchirurgical in cazul schwanomului acustic (paralizie faciala postoperatorie)
C: Meningita cu listeria monocytogenes (debut subacut cu paralizie faciala periferica)
D: Encefalita herpetica
E: Neuropaludism
Vezi raspuns
36. [BTS10019] Bilanul clinic n infeciile cu transmitere sexual, cuprinde identificarea (pg. 330)
A: Semnelor funcionale
B: Serologiei HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului
C: Semnelor inflamatorii genitale
D: Prelevat vaginal in caz de leucoree
E: Obiceiurilor sexuale
Vezi raspuns
37. [BTS10031] Sunt semne locale n infeciile cu transmitere sexual ()
A: Sancru bucal
B: Dureri pelviene
C: Orhiepididimita
D: Salpingita
E: Adenopatii inghinale
Vezi raspuns
38. [BTS10032] Sunt semne extragenitale n infeciile cu transmitere sexual ()
A: Conjunctivit
B: Febr
C: Erupie cutanat
D: Leucoree
E: Sancru bucal
Vezi raspuns
39. [BTS10033] Sunt false cu privire la bilanul biologic n infeciile cu transmitere sexual mai puin ()
A: Serologie parazitoze
B: TPHA-VDRL
C: Prelevat vaginal n caz de leucoree
D: Examen coproparazitologic
E: Uroculturi
Vezi raspuns
40. [BTS10034] Sunt manifestri clinice n infecia cu gonococ ()
A: Priapism
B: Disfunctie erectil
C: Cervicit
D: Anorectit, deseori asimptomatic
E: Dureri abdominale
41. [BTS10035] Sunt rspunsuri false cu privire la manifestrile clinice n infecia gonococic ()
A: Salpingita prezint risc de sterilitate tubar
B: Secundar unei infecii netratate poate sa apar o form diseminat cu febr poliartrita, pustuloza
C: Adenopatiile inghinale sunt manifestri frecvente
D: Cervicita este deseori evideniat prin leucoree
E: Laringita este deseori asimptomatic
Vezi raspuns
42. [BTS10036] Sunt afirmaii adevrate referitor la diagnosticul infeciei gonococice ()
A: Este sugerat de examenul clinic in formele purulente
B: Examenul direct este concludent doar la femei
C: n formele neclasice se realizeaz culturi
D: Se realizeaz un prelevat uretral, naintea primei mictiuni
E: n caz de suspiciune se pot preleva probe din faringe 'i anus
Vezi raspuns
43. [BTS10037] Despre chlamidioza este adevarat urmtoarea afirmaie ()

A: Chlamidia trachomatis este o bacterie extracelular

B: Chlamidia este responsabil i de infecii digestive
C: Chlamidia poate da trahom
D: Limfogranulomatoza veneric (LGV) evolueaz in 4 faze
E: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaza uretrita, conjunctivita si poliartrita
Vezi raspuns
44. [BTS10038] Sunt adevrate afirmaiile despre limfogranulomatoza veneric ()
A: Evolueaz in 3 faze
B: n faza primar apar leziuni cutaneo-mucoase papulare anale
C: Faza secundar apare la ani dupa cea primar
D: n faza secundar apar adenopatii, cel mai frecvent inghinale
E: Faza teriar este caracterizat de apariia fibrozei i a tulburrilor de drenare limfatic
Vezi raspuns
45. [BTS10039] Cu privire la diagnosticul chlamidiozei, sunt false urmtoarele, cu excepia: ()
A: PCR este tehnic de referint
B: Serologia este tehnica de referin
C: PCR este putin relevant i se realizeaz doar pentru diagnosticarea formelor profunde sau a complicaiilor
D: Serologia nu disociaz Chlamidiae trachomatis de Chlamidiae pneumoniae
E: Se recolteaza o prob din mucoasa uretral, o prob de urin, sau un frotiu cervico-vaginal
Vezi raspuns
46. [BTS10040] Sunt afirmaii corecte privind tratamentul chlamidiozei ()
A: Depinde de locul infectat
B: n leucogranulomatoza veneric: Penicilin G i.v.
C: n prostatite i orhiepididimite: fluorochinolone
D: n salpingite: Amoxicilin- Acid clavulanic (10 zile)+ Doxiciclin (21 zile)
E: n uretrite i cervicite: Ciprofloxacina
Vezi raspuns
47. [BTS10041] Sunt caracteristice sifilisului primar (pg. 332)
A: n acest stadiu poate aprea neurosifilisul
B: Sancrul sifilitic apare cel mai frecvent la nivelul palmelor i tlpilor
C: Sancrul sifilitic este o ulceraie frecvent unic, superficial, indolor
D: Sancrul cicatrizeaz spontan
E: Pot aprea semne generale ca febra sau hepatosplenomegalie
Vezi raspuns
48. [BTS10042] Sunt afirmaii false despre sifilisul secundar: ()
A: Sifilidele sunt leziuni tardive
B: Rozeola sifilitic este foarte contagioas
C: Semnele generale sunt absente
D: Apare la aproximativ ase sptmni dupa sancru
E: Se intlnesc plci mucoase sau alopecie
Vezi raspuns
49. [BTS10043] Identificati, afirmat,iile corecte referitoare la neurosifilis ()
A: Are ca forme tardive tabesul, goma sifilitic si paralizia general
B: Poate sa apar n stadiile secundar si teriar
C: Se poate identifica o meningit
D: Formele tardive apar frecvent
E: Se poate ntalni afectare oftalmic
Vezi raspuns
50. [BTS10044] Sunt adevrate despre diagnosticul n sifilis: (pag:333)
A: VDRL-ul este un test non-treponemic
B: VDRL+/THPA-: cicatrice serologic a unui sifilis vechi (sau treponematoz non veneric)
C: Testul de imunofluorescen indirect se face n caz de VDRL-/TPHAD: THPA este un test non treponemic
E: Diagnosticul direct este specific, dar deseori greu de realizat n practic
51. [BTS10045] Sunt afirmaii adevrate despre sifilis ()
A: n sifilisul primar se administreaz Penicilina G 18-24 M UI/zi in 6 perfuzii 14-21 zile
B: n sifilisul teriar apar manifestri viscerale
C: Sancrul este situat frecvent la nivelul glandului sau vulvei
D: Diagnosticul direct presupune realizarea VDRL si THPA
E: Sifilidele sunt leziuni papuloase, armii, scuoamoase
Vezi raspuns
52. [BTS10046] Despre sifilis sunt adevrate urmtoarele afirmaii, mai puin ()
A: In caz de alergie la Penicilin G, se administreaz flourochinolone

B: VDRL+/THPA- semnific un test fals pozitiv

C: In sifilisul primar se prescrie Benzatin benzilpenicilina M UI i.m. x 3 injecii la o sptmn distan
D: Sancrul prezint adenopatie neinflamatorie satelit
E: Rozeola sifilitic este o leziune precoce n sifilisul secundar
Vezi raspuns
53. [BTS10047] .Bilanul care trebuie realizat n infeciile cu transmitere sexual, trebuie s cuprind ()
A: Serologie HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului)
B: Examen clinic
C: Anamneza semnelor funcionale
D: Examen imunohistochimic
E: Biopsii
Vezi raspuns
54. [BTS10048] Sunt afirmaii false cu privire la infeciile cu transmitere sexual, cu excepia ()
A: Chlamidia este responsabil de infecii oculare
B: In infecia gonococic tratamentul presupune administrare de Norfloxacina 250 mg i.m.
C: Sancrul este caracteristic sifilisului secundar
D: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaz balanita/vaginita, adenopatii inghinale i sterilitate
E: n tratamentul sifilisului secundar, n caz de alergie la Penicilina G, se administreaz Doxiciclin
Vezi raspuns
55. [BTS10049] Reactia Herxheimer n sifilis presupune ()
A: Scurgeri uretrale
B: Febr
C: Poliadenopatii
D: Hepatosplenomegalie
E: Erupie cutanat
Vezi raspuns
56. [BTS10050] Sunt factori de risc recunoscui pentru apariia infeciilor cu transmitere sexual ()
A: Consumul de droguri i.v.
B: Antecedente de infecii cu transmitere sexuala
C: Nivel socio-economic nefavorabil
D: Sexul feminin
E: Perioada primelor doua decenii ale vieii sexuale
Vezi raspuns
57. [BTS10051] Formele tardive ale sifilisului tertiar ,devenite exceptionale ,cuprind: (pag.333)
A: tabesul
B: rozeola sifilitica
C: goma sifilitica
D: sifilidele
E: paralizia generala
Vezi raspuns
58. [BTS10052] Tratamentul infectiilor cu transmitere sexuala este: (332)
A: Infectie cu gonococ: Ceftriaxona 250 mg per os
B: Infectie cu gonococ: Ceftriaxona 250 mg intramuscular
C: Chlamidioza- cervicita: Azitromicina 1g per os
D: Chlamidioza- uretrita: Azitromicina 1g per os
E: Sifilis: Penicilina V sau cicline
Vezi raspuns
59. [BTS10053] VDRL+/TPHA- se intalneste in: ()
A: ciroza
B: MNI
C: lupus, sclerodermie
D: sarcina
E: sindrom antifosfolipidic, poliartrita reumatoida
Vezi raspuns
60. [BTS10054] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sancrul sifilitic ()
A: cel mai adesea unica
B: profunda
C: indolora
D: cu margini difuze, fara relief, cu suprafata curata
E: baza indurata
61. [BTS10055] Sancrul sifilitic se situeaza cel mai adesea la nivelul: ()
A: vulvei
B: glandului

C: clitorisului
D: anusului
E: cavitatii bucale
Vezi raspuns
62. [BTS10056] Caracterizeaza rozeola sifilitica: ()
A: leziuni precoce in sifilisul secundar
B: apar in sifilisul primar
C: macule roz, pruringinoase
D: nepruringinoase
E: fara interval de piele sanatoasa
Vezi raspuns
63. [BTS10057] Sifilidele se caracterizeaza prin: ()
A: leziuni tardive in sifilisul secundar
B: papuloase
C: aramii
D: maculoase
E: in general pe palme si talpi, foarte contagioase
Vezi raspuns
64. [BTS10058] In stadiul secundar al sifilisului se intalnesc: ()
A: placi cutanate, alopecie
B: febra
C: adenopatii
D: hepatosplenomegalie
E: leziuni cardiovasculare
Vezi raspuns
65. [BTS10059] Urmatoarele afirmatii despre neurosifilis sunt adevarate: ()
A: se poate intalni in stadiile secundar si tertiar al sifilisului
B: se poate identifica o meningita
C: afectare a perechilor de nervi cranieni
D: afectare oftalmica
E: tabesul, goma sifilitica, paralizia generala foarte frecvente
Vezi raspuns
66. [BTS10061] Sindromul Fitz-Hugh-Curtis este: ()
A: perihepatita
B: pericolecistita
C: colecistita acuta la femeie
D: peritonita cauzata de Chlamydiae Trachomatis la femeie
E: cauzata de Chlamydia trachomatis la femeie
Vezi raspuns
67. [BTS10062] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre Chlamidioza: ()
A: este o IST
B: boala foarte raspandita in lume
C: este daca de Chlamydia pneumoniae care poate da si trahom
D: serotipurile L1, L2, L3 sunt responsabile de LGV
E: este data de Chlamydia trachomatis
Vezi raspuns
68. [BTS10063] Tratamentul infectiei gonococice se face astfel: ()
A: rapid cu ceftriaxona 250 mg im, foarte eficace
B: tratament rapid in formele diseminate
C: tratament prelungit in formele diseminate
D: asociat sistematic cu cel al chlamidiozei
E: control dupa 7 zile
Vezi raspuns
69. [BTS10064] Manifestarile clinice ale infectiei gonococice sunt urmatoarele: ()
A: forma diseminata cu febra, poliartrita, pustuloza
B: forme oftalmice, la nou nascut
C: deseori asimptomatice: faringita, anorectita, prostatita acuta
D: uretrita: scurgere purulenta verzuie, arsuri mictionale
E: orhiepididimita, cervicita, salpingita
Vezi raspuns
70. [BTS10065] Profilaxia primara a IST include: (pag:330)
A: vaccinare contra virusului hepatitic B

B: vaccinare anti-HPV a tututor fetelor de 14 ani

C: vaccinare anti-HPV a fetelor de 15-23 de ani care nu au avut raporturi sexuale
D: vaccinare anti-HPV dupa trei ani de la debutul vietii sexuale
E: vaccinare anti-gonococ
71. [BTS10066] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter include: ()
A: uretrita
B: conjunctivita
C: poliadenopatie
D: sancru
E: eruptie cutanata
Vezi raspuns
72. [BTS10067] Reacia Herxheimer implic ()
A: Hepatosplenomegalie
B: Poliadenopatii
C: Erupie cutanat
D: Afectare oftalmic
E: Febr
Vezi raspuns
73. [BTS10068] Sifilisul secundar este caracterizat prin (pag:333)
A: Poate aprea alopecie
B: Leziuni precoce sub forma de macule roz, nepruriginoase
C: Poate aprea smnul Homans
D: Reprezint stadiul de sancru
E: Poate aprea sindromul Laubry si Pezzi
Vezi raspuns
74. [BTS10069] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter are urmtoarele elemente ()
A: Poliartrit
B: Orhiepididimit
C: Conjunctivit
D: Faringit
E: Uretrit
Vezi raspuns
75. [BTS10070] Infecia cu gonococ este asociat cu urmtoarele elemente ()
A: n caz de suspiciune se pot recolta probe din faringe i din anus
B: Prelevatul uretral se face cel mai bine dimineaa, naintea primei miciuni
C: Se realizeaz sistematic antibiograma dup izolarea bacteriei
D: n uretrita simptomatic la brbat se realizeaz o cultur pe mediu specific
E: Examenul direct este concludent doar la femei
Vezi raspuns
76. [BTS10071] Profilaxia secundar a IST se face prin ()
A: Identificarea sistematic a IST asociate
B: Depistarea i tratarea partenerilor pacientului
C: Vaccin anti-VHB
D: Vaccin anti-HIV
E: Vaccinul anti-HPV
Vezi raspuns
77. [BTS10072] Managementul curativ al IST este caracterizat de ()
A: Sunt frecvente rezistenele germenilor
B: Pacientul trebuie sa revin la control dup tratament
C: Se interzic raporturile sexuale pe durata tratamentului
D: Trebuie recomandat tuturor partenerilor pacientului
E: Trebuie instituit rapid
Vezi raspuns
78. [BTS10073] Conjunctivita neonatal poate fi provocat de ()
A: Herpes
B: Trichomoniaz
C: Chlamydia
D: Gonococ
E: Sifilis
Vezi raspuns
79. [BTS10080] Afirmatii false despre tratamentul infectiei cu gonococ: ()
A: Examenul direct este concludent doar la barbati
B: Prelevatul uretral se realizeaza inaintea primei mictiuni

C: Flora vaginala contine coci gram pozitivi

D: Se intalnesc diplococi gram negativi "in boabe de cafea" in macrofage
E: In caz de suspiciune se pot recolta probe din cavitatea bucala si anus
Vezi raspuns
80. [BTS10081] Afirmatii adevarate despre infectia cu Chlamydia: ()
A: Poate da trahom
B: Este cauza de Chlamydia psittaci
C: Doar serotipurile L2 si L3 dau LGV
D: LGV este mai frecventa la persoanele homosexuale
E: Bacteria este intracelulara

Infeciile nosocomiale
1. [NOS10002] Referitor la infeciile nosocomiale sunt adevrate urmtoarele aspecte, cu excepia: (pg. 339)
A: sunt infecii asociate ngrijirilor medicale
B: sunt infecii asociate activitii de ngrijire curativ
C: sunt infecii asociate activitilor de profilaxie
D: sunt infecii asociate activitilor de diagnostic
E: sunt infecii asociate automedicaiei la domiciliu
Vezi raspuns
2. [NOS10003] Cele mai frecvente infecii nosocomiale sunt: (pg. 340)
A: pneumopatiile infecioase
B: infeciile urinare
C: infeciile digestive
D: infecii legate de catetere
E: infeciile de plag operatorie

Vezi raspuns
3. [NOS10004] Infeciile nosocomiale de plag operatorie se definesc etiologic prin (pg. 340)
A: aspect clinic: prezena obligatorie a secreiilor purulente
B: serologic: teste bacteriologice pozitive
C: biologic: cultur pozitiv dintr-o prob recoltat de la nivelul plgii operatorii
D: semne clinice si biologice aprute n primele 15 zile de la momentul interveniei, indiferent de tipul acesteia
E: semne clinice si biologice aparute n decurs de 30 de zile de la intervenie, n cazul implantrii de material strin
Vezi raspuns
4. [NOS10005] Privitor la msurile de izolare instituite la identificarea unor infecii nosocomiale sunt adevrate urmtoarele, cu excepia:
(pg. 341)
A: este indicat purtarea mstii de ctre pacientul cu tuberculoz
B: este indicat purtarea mtii de ctre personalul de ngrijire a pacientului cu tuberculoz
C: limitarea ieirilor i vizitelor pacientului cu tuberculoza pn la momentul externrii
D: izolarea pacientului imunodeprimat pentru evitarea contaminrii cu microbi oportuniti
E: limitarea transportului pacienilor cu infecie nosocomiale cu bacterii multirezistente
Vezi raspuns
5. [NOS10006] Pneumopatiile infecioase nosocomiale se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia (pg. 340)
A: principalul factor de risc este intubarea endotraheal
B: semne clinice: febr, expectoraii purulente
C: semne biologice: hemoculturi pozitive
D: semne radiologice: opaciti pulmonare vechi
E: semne radiologice: opaciti pulmonare recent aprute
Vezi raspuns
6. [NOS10012] Aspectele importante n infeciile nosocomiale sunt urmtoarele, cu excepia ()
A: Aspectele medicale
B: Aspectele economice
C: Aspectele profilactice
D: Aspectele administrative
E: Aspectele juridice
Vezi raspuns
7. [NOS10013] Despre infeciile nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: ()
A: Reprezint infecii prezente n perioada de incubaie la nceputul managementului medical
B: Sunt boli frecvente cu mortalitate important
C: Se refer la ingrijirea curativ
D: Se refer la ingrijirea profilactic
E: Se refer la activitatea de diagnosticare
Vezi raspuns
8. [NOS10014] O singur afirmaie dintre cele enumerate mai jos este fals ()
A: Prevalenta, infectiilor nosocomiale este de 10%
B: Bacteriile sunt puin rezistente la tratament
C: Mortalitatea cauzat de infeciile nosocomiale este de cteva mii de cazuri pe an
D: Infeciile nosocomiale pot surveni i n afara spitalului
E: Infeciile nosocomiale pot fi cauzate de infecii de plag operatorie
Vezi raspuns
9. [NOS10015] Msurile profilactice pentru combaterea infeciilor nosocomiale sunt urmtoarele cu excepia ()
A: Informarea si formarea personalului
B: Utilizarea corect a antibioticelor
C: Respectarea regulilor de igien
D: Neizolarea bacteriilor multirezistente
E: Izolarea bacteriilor multirezistente
Vezi raspuns
10. [NOS10016] Biologic pneumopatiile infecioase se caracterizeaz prin urmtoarele cu excepia ()
A: Hemoculturi negative
B: Izolarea unei bacterii din cile respiratorii inferioare
C: Lavaj bronhoalveolar
D: Hemoculturi pozitive
E: Aspiraie endotraheal
11. [NOS10017] Diagnosticul infeciilor de plag poate fi sugerat de urmtoarele semne, cu excepia ()
A: Cicatrice inflamat
B: Cicatrice purulent
C: Examene radiologice eventuale
D: Nu necesit examen bacteriologie de plag
E: Semnele c1inice trebuie s survin n primele 30 de zile de la interveni chirurgical

Vezi raspuns
12. [NOS10018] Afirmaiile despre infeciile legate de catetere sunt adevrate, cu excepia (pag.340)
A: Sunt ntotdeauna infecii nosocomiale
B: Diagnosticul este stabilit de o cultur pozitiv a cateterului
C: Ele pot fi bacteriemice
D: Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai scurt dect cel al hemoculturilor recoltate la periferie
E: Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai lung dect cel al hemoculturilor recoltate la periferie
Vezi raspuns
13. [NOS10021] Despre infeciile nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Au prevalen nalt, peste 30%
B: infectii urinare -15%
C: pneumopatii infectioase -30%
D: infecii de plag operatorie -15%
E: infectii dentare
Vezi raspuns
14. [NOS10036] In cadrul examenului clinic al infectiilor urinare, semnele urinare functionale sunt urmatoarele, cu exceptia: (pag 340)
A: Polachiurie
B: Hematurie
C: Imperiozitate mictionala
D: Arsuri mictionale
E: Dureri pelviene
Vezi raspuns
15. [NOS10037] Masurile profilactice pentru combaterea infectiilor nosocomiale sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: Informarea si formarea personalului sanitar
B: Respectarea regulilor de igiena
C: Utilizarea corecta a antibioticelor
D: Masurile de combatere a bacteriilor multirezistente
E: Screening-ul periodic in cadrul unitatilor sanitare
Vezi raspuns
16. [NOS10048] n pneumopatiile infecioase nosocomiale, izolarea bacteriilor se realizeaz prin urmtoarele metode, cu excepia ()
A: Prelevare distal protejat
B: Aspiraie endotraheal
C: Expectoraii
D: Biopsie transcutan
E: LBA
Vezi raspuns
17. [NOS10049] Principalele infecii nosocomiale sunt, cu excepia ()
A: Infecii legate de catetere
B: Infeciile oportuniste
C: Infeciile de plag operatorie
D: Pneumopatii infecioase
E: Infeciile urinare
Vezi raspuns
18. [NOS10050] Cea mai frecventa infectie nasocomiala este: (pag.340)
A: Infectia urinara
B: Pneumopatiile infectioase
C: Infectia legata de cateterele periferice
D: Infectia legata de cateterele centrale
E: Infectia de plaga operatorie
Vezi raspuns
19. [NOS10051] Referitor la infectiile nosocomiale, urmatoarea afirmatie este falsa: (pag 339)
A: profilaxia cuprinde informarea personalului
B: profilaxia cuprinde formarea personalului
C: profilaxia cuprinde utilizarea corecta a antibioticelor
D: semnalarea sistematica a infectiilor nosocomiale este obligatorie
E: informarea pacientului este obligatorie
Vezi raspuns
20. [NOS10007] Semnele biologice pe care se bazeaz diagnosticul infeciilor pulmonare nosocomiale sunt: (pg. 340)
A: hemoculturi pozitive
B: izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar
C: izolarea unei bacterii din expectoraie

D: leucocitoz cu neutrofilie
E: leucopenie cu limfocitoz
21. [NOS10008] Referitor la infeciile nosocomiale de cateter sunt adevrate urmtoarele: (pg. 340)
A: sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale dect la cele periferice
B: sunt mai frecvent localizate la cateterele periferice dect la cele centrale
C: sunt cele mai frecvente tipuri de infeciile nosocomiale
D: diagnosticul pozitiv se stabilete prin minimum trei culturi pozitive de la nivelul cateterului
E: diagnosticul pozitiv se stabilete print-o cultur pozitiv de la nivelul cateterului
Vezi raspuns
22. [NOS10009] Definirea infeciilor urinare nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele criterii (pg. 340)
A: epidemiologic: infecie n perioada de incubaie la momentul internrii ntr-o unitate sanitar
B: clinic: febr, polachiurie, imperiozitate mic
C: biologic: prezena unei bacteriurii asimptomatice
D: biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultura>100 CFU/ml+leucociturie >100/ml)
E: biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultura>1000 CFU/ml+leucociturie >10000/ml)
Vezi raspuns
23. [NOS10010] Diagnosticul pneumopatiilor infecioase nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele semne: (pg. 340)
A: clinice: tuse, dispnee, wheezing
B: clinice: febr, expectoraii purulente
C: biologice: hemoculturi pozitive
D: radiologice: opacitii pulmonare recente aprute
E: radiologice: infiltrat interstiial recent aprut
Vezi raspuns
24. [NOS10011] Msurile profilactice ale infeciilor nosocomiale cuprind: (pg. 340-341)
A: splarea minilor naintea fiecrei ngrijiri acordate
B: splarea minilor dup fiecare ngrijire acordate
C: purtarea mnusilor sterile indiferent de tipul de ngrijire acordat
D: sterilizarea instrumentarului
E: purtarea mtilor
Vezi raspuns
25. [NOS10019] Urmtoarele, reprezint aspectele importante n infeciile nosocomiale ()
A: Sunt boli frecvente cu mortalitate si morbiditate crescut
B: Supravegherea
C: Izolarea bacteriilor multirezistente
D: Igiena
E: Nu se administreaz antibiotic
Vezi raspuns
26. [NOS10020] Ca i definiie, infeciile nosocomiale reprezint ()
A: Infecii asociate ingrijirilor medicale
B: Orice infecie care survine la un pacient n timpul managementului medical i nu este n perioada de incubaie la nceputul
managementului
C: Infecia poate surveni ntr-o unitate sanitar
D: Infecia poate surveni n afara unitii sanitare
E: Nu se refer la activitile de ngrijire curative
Vezi raspuns
27. [NOS10022] Despre profilaxia infeciilor nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Informarea pacientului este obligatorie
B: Semnalarea infeciilor nosocomiale este obligatorie
C: Msurile profilactice sunt fundamentale pentru combaterea infeciilor nosocomiale
D: Semnalarea infeciilor nosocomiale nu este obligatorie
E: Infecia nosocomiala nu poate duce la despgubirea pacientului
Vezi raspuns
28. [NOS10023] Referitor la infeciile urinare ca i infecii nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Reprezint procentul cel mai mic de infecii nosocomiale
B: Sunt definite pe criteriul epidemiologic
C: Sunt definite pe criteriul clinic
D: Sunt definite pe criteriul biologic
E: Sunt definite pe criteriul radio logic
Vezi raspuns
29. [NOS10024] Din punct de vedere clinic, infeciile urinare, se caracterieaza prin urmtoarele (pag.340)
A: Febr
B: Frison
C: Polachiurie

D: Dureri pelvine
E: Imperiozitate mictionala
Vezi raspuns
30. [NOS10025] Infeciile urinare ca i infeciile nosocomiale, se caracterizeaz prin urmtoarele: ()
A: Sa fie infectie dobndit ntr-o unitate sanitar
B: Clinca este putin evident
C: Bacteriuria n absena semnelor clinice semnaleaz o colonizare
D: Sunt cea mai frecvent cauz de infect,ii nosocomiale
E: Examenul citobacteriologic al urinei nu este neaprat pozitiv
31. [NOS10026] Despre pneumopatiile infecioase, din cadrul infeciilor nosocomiale se poate afirma ()
A: Reprezint 10% din infeciile nosocomiale
B: Diagnosticul se bazeaz pe semne clinice
C: Diagnosticul se bazeaz pe semne biologice
D: Diagnosticul se bazeaz pe semne radiologice
E: Principalul factor de risc este intubarea endotraheal
Vezi raspuns
32. [NOS10027] Diagnosticul pneumopatiilor infecioase, n cadrul infecii lor nosocomiale se face lund n considerare ()
A: Febra
B: Opacitti pulmonare recent aprute
C: Hemoculturi negative
D: Nu se pot izola bacterii din cile aeriene inferioare
E: Antigen urinar Legionella pozitiv
Vezi raspuns
33. [NOS10028] Despre infeciile de plag operatorie, din cadrul infeciilor nosocomiale, se poate afirma ()
A: Reprezinta pn la 15% dintre infeciile nosocomiale
B: Se caracterizeaz prin semne clinice
C: Nu apar semne radio logice niciodat
D: Apar semne biologice
E: Reprezint 10% dintre infeciile nosocomoiale
Vezi raspuns
34. [NOS10029] Semnele clinice apar n cazul infeciilor de plag, din cadrul infeciilor nosocomiale: ()
A: La 45 de zile de la intervenia chirurgical
B: La 30 de zile de la intervenia chirurgical
C: La 2 ani n cazul implantrii de material strin
D: n decursul primului an n cazul implantrii de material strin
E: n cazul infeciilor de plag ca i infecii nosocomiale, semnele pot surveni oricnd de la intervenia chirurgical
Vezi raspuns
35. [NOS10030] Referitor la infeciile legate de catetere, din cadrul infeciilor nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Reprezint 10% dintre infeciile nosocomiale
B: Apar mai frecvent in cazul cateterelor periferice
C: Apar mai frecvent in cazul cateterelor centrale
D: Reprezint 15% dintre infeciile nosocomiale
E: Nu sunt intotdeauna considerate infectii nosocomiale
Vezi raspuns
36. [NOS10031] Msurile de igien n cazul infeciilor nosocomiale vizeaz: (pag:340)
A: Spatiile:igienizarea zilnica conform protocolului stabilit
B: Purtarea manuilor numai sterile
C: Personalul de ingrijire
D: Sterilizarea instrumentelor conform protocolului stabilit
E: Eliminarea deeurilor
Vezi raspuns
37. [NOS10032] n cazul infeciilor nosocomiale, anumite masuri de izolare speciale sunt instituite la identiicarea unei b.infectioase cum ar
fi: (pag: 341)
A: Tuberculoza
B: Pneumonii bacterine
C: Bacterii multirezistente
D: Infectii urinare
E: Pacient imunodeprimat
Vezi raspuns
38. [NOS10033] Infectiile nosocomiale cel mai frecvent intalnite sunt reprezentate de: (pag.339)
A: infectiile cerebro meningeale
B: infectiile pulmonare
C: infectiile urinare

D: infectiile oculare
E: infectiile de plaga operatorie
Vezi raspuns
39. [NOS10034] Informarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala: (339)
A: este obligatorie pentru apartinatorii pacientului
B: este obligatorie pentru pacient
C: este facultativa
D: poate conduce la despagubire
E: tine de decizia spitalului
Vezi raspuns
40. [NOS10038] Masurile de izolare speciale in caz de tuberculoza sunt urmatoarele: ()
A: limitarea iesirilor pacientului
B: limitarea vizitelor pana la sfarsitul perioadei contagioase
C: masca pentru pacient este inutila
D: masca pentru personal
E: material de protectie steril
41. [NOS10039] Diagnosticul infectiilor de catetere se face astfel: ()
A: cultura pozitiva a cateterului
B: ele nu sunt bacteriemice
C: hemoculturile de pe cateter se pozitivizeaza mai rapid decat cele de la periferie
D: diagnosticul necesita multiple culturi de pe cateter
E: ele pot fi bacteriemice
Vezi raspuns
42. [NOS10040] Infectiile urinare nosocomiale se definesc astfel: ()
A: clinic: febra, semne functionale urinare
B: biologic: cultura > 100 000 CFU/ml + leucociturie >10 000/ml
C: biologic: cultura >1000 CFU/ml sau leucociturie >10 000/ml
D: epidemiologic: infectie dobandita intr-o unitate sanitara
E: biologic: cultura >1000 CFU/ml + leucociturie >10 000/ml
Vezi raspuns
43. [NOS10042] n cazul TBC se iau urmtoarele msuri de izolare ()
A: Izolare de protecie pentru a evita contaminarea pacientului cu germeni oportuniti
B: Utilizarea de material de protecie steril de ctre personal
C: Limitarea vizitelor
D: Limitarea ieirilor pacientului
E: Masca pentru personal i pacient
Vezi raspuns
44. [NOS10043] Principalele msuri profilactice pentru infecii nosocomiale sunt ()
A: Eliminarea deeurilor n pubele adecvate
B: Sterilizarea instrumentelor
C: Purtarea mnuilor
D: Izolarea pacientului
E: Igiena minilor
Vezi raspuns
45. [NOS10044] Infeciile nosocomiale legate de catetere se caracterizeaz ()
A: Sunt ntotdeauna infecii nosocomiale
B: Hemoculturile recoltate pe cateter se pozitiveaz mai greu dect cele de la periferie
C: Diagnosticul este stabilit de o cultur pozitiv a cateterului
D: Reprezint 20% din totalul infeciilor nosocomiale
E: Reprezint 10% din totalul infeciilor nosocomiale
Vezi raspuns
46. [NOS10045] Infeciile nosocomiale de plag operatorie sunt marcate de ()
A: Cicatrice cu margini necrozate
B: Cicatrice purulent
C: Cicatrice inflamat
D: Stare general alterat
E: Febr
Vezi raspuns
47. [NOS10046] Pneumopatiile infecioase nosocomiale ()
A: Au drept factor de risc principal intubarea endotraheal
B: Sunt marcate de opaciti pulmonare recent aprute pe radiografie
C: Sunt obiectivate de antigen urinar Legionella pozitiv
D: Reprezint 10% din infeciile nosocomiale

E: Reprezint 30% din infeciile nosocomiale

Vezi raspuns
48. [NOS10052] In infectiile nosocomiale, masurile speciale de profilaxie vizand bacteriile multirezistente sunt: (pag 341)
A: spalarea mainilor
B: utilizarea manusilor sterile
C: purtarea mastii de catre pacient si personal
D: limitarea vizitelor
E: izolarea pacientului
Vezi raspuns
49. [NOS10053] In infectiile nosocomiale, masuri speciale de profilaxie vizand pacientul imunodeprimat sunt: (pag 341)
A: limitarea transportului pacientului
B: izolarea de protectie - prolifaxia infectiilor cu bacterii multirezistente
C: limitarea circulatiei
D: utilizarea materialului de protectie steril de catre personalul de ingrijire
E: utilizarea materialului de protectie steril de catre vizitatori

Septicemiile
1. [SEP10003] In sepsis avem, cu EXCEPTIA: (pag 370)
A: febra
B: infectie confirmata
C: frecventa cardiaca >90 bpm
D: frecventa respiratorie <20/min
E: leucocitoza
Vezi raspuns
2. [SEP10004] Care dintre urm[toarele date definesc bacteriemia? (pg. 370)
A: prezena de bacterii n snge obiectivata prin una sau mai multe hemoculturi
B: raspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecioas sau nu
C: o infecie sistemic confirmat
D: o infecie asociat cu hipotensiune
E: o infecie asociat cu disfuncia unui organ
Vezi raspuns
3. [SEP10005] Care dintre urmtoarele date definesc Sindrom de Rspuns Inflamator Sistemic (SIRS)? (pg. 370)
A: prezena de bacterii n snge obiectivata prin una sau mai multe hemoculturi
B: raspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecioas sau nu
C: bacteriemie si noiunea clinic a impactului acestei bacteriemii
D: o infecie confirmat clinic i/sau microbiologic
E: o infecie asociat cu disfuncia unui organ
Vezi raspuns
4. [SEP10006] Care dintre urmtoarele date definesc ocul septic? (pg. 371)
A: sepsis i hipotensiune arterial
B: sepsis si insuficien respiratorie (hipoxemie inexplicabil)
C: sepsis si disfuncie neurologic: confuzie, agitaie, dezorientare, torpoare
D: sepsis si disfuncie hematologic: tulburri de coagulare
E: sepsis grav cu hipotensiune arterial persistent n ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel puin 500 ml si/sau necesitatea de a
recurge la amine vasoactive)
Vezi raspuns
5. [SEP10007] Care dintre urmtoarele microorganisme sunt mai frecvent incriminate n etiologia unui sepsis cu punct de plecare
pulmonar, n cazul unui pacient alcoolic? (pg. 373)
A: stafilococi, streptococi
B: enterobacterii
C: pneumococi, Klebsiella pneumoniae
D: pseudomonas sp, enterococi

E: bacili Gram negativi, stafilococi

Vezi raspuns
6. [SEP10008] Ce tratament etiologic de prim intenie ai aplica n cazul unui pacient diagnosticat cu sepsis, fr semne de gravitate, la
care presupunei implicarea unor enterobacterii dobndite n mediu comunitar? (pg. 374)
A: monoterapie cu Cefotaxim sau Ceftriaxona sau fluorochinolon
B: oxacilin, cloxacilin
C: ticarcilin sau piperacilin asociat cu amikacin sau isepamicin
D: amoxicilin
E: amoxicilin asociat cu gentamicin sau netilmicin
Vezi raspuns
7. [SEP10014] Aspectele importante ale septicemiei sunt urmtoarele, cu excepia ()
A: Evaluarea toleranei
B: Cutarea semnelor de gravitate
C: Identificarea unei pori de intrare
D: Fr identificarea localizrilor secundare
E: Confirmarea bacteriemiei prin hemoculturi
Vezi raspuns
8. [SEP10015] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic (SIRS) cuprinde urmtoarele, cu excepia: ()
A: Frecvena respiratorie peste 20/min
B: Frecvena cardiaca peste 90/min
C: Hiperleucocitoza peste 20000/mm3
D: Temperatur sub 36C
E: Leucopenie i mai mult de 10% celule imature
Vezi raspuns
9. [SEP10016] Tabloul de sepsis asociat cu disfuncia de organ se manifest astfel cu excepia ()
A: Insuficien respiratorie
B: Consecine hematologice
C: Hipotensiune
D: Insuficien cardiac grav
E: Consecine hemodinamice
Vezi raspuns
10. [SEP10017] Consecinele neurologice care apar n tabloul de sepsis, asociat cu disfuncia de organ sunt, cu exceptia ()
A: Confuzie
B: Agitaie
C: Dezorientare
D: Torpoare
E: Febr
11. [SEP10018] Riscul de hipoperfuzie tisular ce caracterizeaz ocul septic, apare ()
A: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este sub 70mmHg
B: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este sub 90mmHg
C: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este peste 70mmHg
D: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este peste 90mmHg
E: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este egal cu 70mmHg
Vezi raspuns
12. [SEP10019] n diagnosticul de sindrom de rspuns inf1amator sistemic, semnele de gravitate imediat sunt, cu excepia: ()
A: Hipotensiune
B: Marmorare
C: Scderea local a temperaturii cutanate (genunchi)
D: Oligurie
E: Hipertensiune
Vezi raspuns
13. [SEP10020] Hemoculturile pot fi recoItate n orice moment n urmtoarele afeciuni ()
A: Meningit
B: Infectii urinare
C: Endocardit
D: Meningoencefalit
E: Pneumonii
Vezi raspuns
14. [SEP10021] Elementele n favoarea unei insuficiene de organ sunt, cu excepia ()
A: Insuficient renal
B: Acidoz metabolic
C: Trombocitoz
D: Coagulare intravasculara diseminat

E: Insuficien hepatocelular
Vezi raspuns
15. [SEP10022] Examene orientate clinic n cazul septicemiei sunt, cu excepia ()
A: Examen imagistic specific al situs-ului infectat
B: Radiografie toracic
C: Examen citobacteriologic al sputei
D: Punctie sinusal
E: ECBU
Vezi raspuns
16. [SEP10023] Dac poarta de intrare este tubul digestiv, factorii favorizani pentru apariia septicemiei sunt, cu excepia ()
A: Tumorile
B: Diverticuloza
C: Hipertensiune portal
D: Vrst naintat
E: Chirurgia
Vezi raspuns
17. [SEP10024] Dac poarta de intrare este sistemul urinar, factorii favorizani pentru apariia septicemiei, sunt, cu excepia ()
A: Prezena obstacolelor pe cile urinare
B: Manipulare instrumental
C: Sonda vezical permanent
D: Alimentaie parenteral
E: Sarcin
Vezi raspuns
18. [SEP10025] Tratamentul antiinfecios n caz de septicemie se realizeaz astfel, cu excepia ()
A: Este iniiat n urgen dup recoltarea probelor microbiologice
B: Durata tratamentului este de 10-15 zile
C: Tratamentul poate fi prelungit la nevoie
D: Antibioterapia de prima intenie depinde de germenul suspectat
E: Tratamentul nu este ghidat de contextul clinic
Vezi raspuns
19. [SEP10026] Monitorizarea clinic n caz de septicemie ia in calcul urmtoarele, cu excepia: ()
A: Frecvena cardiac i respiratorie
B: Presiune arterial
C: Toleranta, la antibiotice
D: Functii inferioare
E: Examen clinic
Vezi raspuns
20. [SEP10027] n cazul septicemiilor, supravegherea tratamentului din punct de vedere clinic, se face lund n considerare urmtoarele,
cu excepia ()
A: Starea general
B: Poarta de intrare
C: Curba termic
D: Localizrile secundare
E: Repetarea hemoculturilor
21. [SEP10063] Septicemia cu P. Aeruginosa (nosocomial) se trateaza cu: ()
A: (Ceftazidim sau piperacilina-tazobactam sau Cefepim sau Imipenem sau Aztreonam) + (Amikacina sau Isepamicina)
B: Imipenem +amikacina sau isepamicina+/- sulbactam
C: amoxicilina
D: cefotaxim sau ceftriaxon + aminozid
E: (ticarcilina sau piperacilina) +(amikacina sau isepamicina)
Vezi raspuns
22. [SEP10067] Septicemia cu streptococ NU se trateaza cu urmatoarele, cu exceptia: ()
A: Amoxicilina
B: Cefepim
C: Cefpirom
D: Ceftriaxon
E: imidazol
Vezi raspuns
23. [SEP10068] Tratamentul septicemiei cu Enterobacterii (comunitar) in caz de sepsis grav se face cu: ()
A: biterapie cu 2 dintre urmatoarele: cefotaxim sau ceftriaxon, fluorochinolona, aminozid
B: monoterapie cu cefalosporine de generatia a treia
C: biterapie cu 2 dintre urmatoarele: cefepim sau cefpirom, fluorochinolona, aminozid
D: monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon sau fluorochinolona

E: imidazol
Vezi raspuns
24. [SEP10086] Dac febra persist n cursul tratamentului septicemiei, se va interveni prin urmtoarele, cu excepia ()
A: Modificarea tratamentului antibiotic
B: Identificarea altor localizari secundare
C: Identificarea unei complicaii iatrogene
D: Repetarea hemoculturilor
E: Verificarea porilor de intrare
Vezi raspuns
25. [SEP10087] Acinetobacter baumannii se trateaz prima dat cu ()
A: Cefepim + isepamicin + vancomicin
B: Vancomicin + fosfomicin
C: Imipenem + amikacin
D: Ticarcilin + amikacin
E: Imidazol
Vezi raspuns
26. [SEP10088] Streptococul D se trateaz cu ()
A: Imipenem
B: Ceftazidim
C: Ciprofloxacin
D: Amoxicilin + gentamicin
E: Amoxicilin
Vezi raspuns
27. [SEP10089] Meninerea funciilor vitale n ocul septic se realizeaz, cu excepia ()
A: Epurare extrarenal de urgen n caz de IR oligoanuric
B: Intubare i ventilare mecanic
C: Ageni vasoactivi
D: Ageni cardioactivi
E: Montarea unui cateter venos
Vezi raspuns
28. [SEP10090] Septicemia cu streptococi cu poart de intrare endocardic NU este favorizat de ()
A: Toxicomanie
B: Cateter venos
C: Chirurgie dentar
D: Valvulopatie
E: Alcoolism
Vezi raspuns
29. [SEP10091] Insuficiena de organ n septicemie este marcat de, cu excepia ()
A: Creterea ureei
B: Creterea creatininei
C: Creterea procalcitoninei
D: CID
E: Acidoza metabolic
Vezi raspuns
30. [SEP10092] Reprezint risc de septicemie, cu excepia ()
A: Vrsta naintat
B: Toxicomanie
C: Prezena de material strin
D: Spitalizare
E: Imunosupresie dobndit umoral
31. [SEP10093] Sepsisul asociat cu insuficien renal se poate descrie prin ()
A: Hipotensiune
B: Acidoza lactic
C: Marmorare
D: Torpoare
E: Hipoxemie inexplicat
Vezi raspuns
32. [SEP10095] Enterobacteriile sunt frecvent intalnite in: ()
A: tub digestiv
B: tegumente
C: endocard
D: plaman
E: focar vascular

Vezi raspuns
33. [SEP10098] In caz de germen presupus = Salmonella sp., trat alternativ se face cu: (pag 374)
A: cefotaxim
B: ceftazidim
C: ceftriaxon
D: glicopeptid
E: ciprofloxacin
Vezi raspuns
34. [SEP10099] Germen presupus = MRSA, tratament alternativ: (pag 374)
A: ciprofloxacin + acid fusidic
B: vancomicina + fosfomicina
C: glicopeptid + acid fusidic
D: ceftriaxon + fosfomicina
E: cefotaxim + fosfomicina
Vezi raspuns
35. [SEP10100] Germen presupus = Pseudomonas aeruginosa comunitar, tratament alternativ: (pag 374)
A: glicopeptid (in caz de alergie)
B: cefriaxon + aminozid
C: ciprofloxacin + piperacilina-tazobactam
D: ciprofloxacin + amikacina/isepamicina
E: ceftriaxon sau cefotaxim
Vezi raspuns
36. [SEP10002] SIRS cuprinde: (pag 370)
A: frecventa respiratorie >20/min
B: tulburari de coagulare
C: leucopenie
D: temperatura >38 grade
E: dovada unei infectii bacteriene
Vezi raspuns
37. [SEP10009] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic cuprinde: (pg. 370)
A: febr peste 38C sau sub 36C
B: frecvena cardiac peste 90/min
C: oligurie
D: frecvena respiratorie peste 20/min
E: hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule imature
Vezi raspuns
38. [SEP10010] Care dintre urmtoarele date asociate unei infecii cu criterii de SIRS definesc sepsisul grav? (pg. 370)
A: hipotensiune arterial: presiunea arterial sub 90 mmHg sau scdere cu 40 mmHg
B: hipoperfuzie periferic cu cianoz, marmorare
C: insuficien respiratorie: hipoxemie inexplicabil
D: tulburri de coagulare
E: hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule imature
Vezi raspuns
39. [SEP10011] n cazul unui pacient cu criterii de sepsis care dintre urmtoarele date constituie semne de gravitate imediat? (pg. 371)
A: hipotensiune i semne de anomalie a perfuziei tisulare
B: febr peste 38C sau sub 36C
C: semne cutanate: cianoz, marmorare, cresterea timpului de recolorare cutanat, scderea local a temperaturii cutanate
D: oligurie: diurez spontan sub 0,5 ml/kg/or
E: anomalii ale funciilor superioare
Vezi raspuns
40. [SEP10012] Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamenul sepsisului sunt adevrate? (pg. 374)
A: este iniiat de urgen dup recoltarea probelor microbiologice
B: este iniial probabilistic, ghidat de contextul clinic i epidemiologic
C: se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie, pe o perioad de 15 zile, sau mai mult
D: se face per os, n monoterapie, pe o perioad de cel puin 3 sptmni
E: va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice
41. [SEP10013] Persistena febrei la un pacient cu sepsis impune: (pg. 375)
A: repetarea hemoculturilor
B: identificarea unor noi localizri secundare
C: continuarea tratamentului iniial, febra nefiind un indicator fidel al eficienei terapeutice
D: verificarea porii de intrare
E: identificarea unei complicaii iatrogene
Vezi raspuns

42. [SEP10028] Termenul bacteriemie desemneaz ()

A: Prezena bacteriei n snge
B: Obiectivarea bacteriemiei ntr-o hemocultur
C: Obiectivarea bacteriemiei n mai multe hemoculturi
D: Se prefer termenul de bacteriemie nu de septicemie
E: Se prefera termenul de septicemie nu de bacteriemie
Vezi raspuns
43. [SEP10029] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic cuprinde (pg. 370)
A: Lipsa febrei
B: Leucopenia < 4000/mm3
C: Febra peste 38 grade Celsius
D: Hiperleucocitoza peste 12000/mm3
E: Frecvena respiratorie si cardiac normal
Vezi raspuns
44. [SEP10030] Tabloul de sepsis asociat cu disfuncia de organ, se manifest prin urmtoarele ()
A: Fr consecine hemodinamice
B: Marmorare
C: Respiraie normal
D: Insuficient renal
E: Tulburri de coagulare
Vezi raspuns
45. [SEP10031] Despre mortalitatea aparut n cazul ocului septic, sunt adevrate urmtoarele afirmatii ()
A: Nu este mare
B: Este relativ
C: Este de 50%
D: Nu este influentat de alte comorbiditti
E: Este cu atat mai mare cu ct pacientul prezint un teren fragil
Vezi raspuns
46. [SEP10032] Semnele de gravitate imediat n diagnosticul de SIRS sunt ()
A: Diureza spontan sub 0,5ml/kg/or
B: Hipotensiune
C: Hipertensiune
D: Semne cutanate
E: Semne de anomalie a perfuziei tisulare
Vezi raspuns
47. [SEP10033] Purpura fulminans ()
A: Uneori se manifest cu febr
B: Purpura cu extensie rapid
C: Pacientul poate face tratament ambulator
D: Purpura fulminans este o urgen vital absolut
E: Se manifest cu sindrom meningeal
Vezi raspuns
48. [SEP10034] Terenul cu risc in apariia purpurei fulminans este ()
A: Toxicomanie
B: Prezenta de material strain
C: Perioada postoperatorie tardiv
D: Imunosupresie dobndit
E: Fr imunosupresie congenital
Vezi raspuns
49. [SEP10035] Referitor la hemoculturi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Se recolteaz nainte de instituirea oricrei antibioterapii
B: Se recolteaza dou flacoane pe serie
C: Se fac 3 serii de hemoculturi/24 de ore
D: Se recolteaz aproximativ 30ml de snge
E: Se recolteaz aproximativ l Oml de snge
Vezi raspuns
50. [SEP10036] Referitor la hemoculturile pozitive in septicemie, sunt adevrate urmtoarele (pag:372)
A: Confirm bacteriemia
B: Dac identificarea arat mai muli germeni diferii se ia n considerare o poart de intrare particular
C: Este de preferat ca mai multe probe de hemocultur s fie pozitive la aceeasi bacterie
D: O singura hemocultura pozitiva pentru Stafilococ coagulazo-negativ pune diagnosticul de bacteriemie
E: Nu poate fi vorba de poarta de intrare cutanat

51. [SEP10038] Referitor la hemoculturile negative, sunt adevrate urmtoarele ()

A: Elimin diagnosticul de bacteriemie
B: Pot fi germeni cu cretere lent sau ciuperci
C: Nu elimin diagnosticul de bacteriemie
D: Pot exista hemoculturi negative n caz de tratament antibiotic recen
E: n caz de recoltare nu exist posibilitatea de a avea hemoculturi negative
Vezi raspuns
52. [SEP10039] n cazul sindromului inflamator biologic, pot sa apar ()
A: Hiperleucocitoza
B: Trombocitoza
C: PCR ridicat
D: Procalcitonina ridicat
E: VSH cu valori normale
Vezi raspuns
53. [SEP10040] Elementele ce influeneaz diagnosticul n favoarea unei insuficiene de organ sunt ()
A: Creterea ureei si creatininei n snge
B: Acidoza metabolic
C: Scderea factorilor de coagulare
D: Insuficiena hepatocelular
E: Alcaloza metabolic
Vezi raspuns
54. [SEP10041] Examene orientate clinic n cazul septicemiei sunt ()
A: Punctie lombar
B: Examen citobacteriologic al sputei
C: Examen imagistic specific al situs-ului infectat
D: Fr radiografie toracic
E: ECBU
Vezi raspuns
55. [SEP10042] Dac poarta de intrare sunt tegumentele, factorii favorizani pentru apariia septicemiei, sunt ()
A: Interveniile chirurgicale
B: Plgile
C: Toxicomania
D: Montarea de cateter
E: Arsurile
Vezi raspuns
56. [SEP10043] Dac poarta de intrare sunt cile biliare, factorii favorizani pentru apariia septicemiei, sunt ()
A: Litiaza biliar
B: Cateterismul retrograd
C: Chirurgia
D: Alcoolismul
E: Toxicomania
Vezi raspuns
57. [SEP10044] Dac poarta de intrare este endocardul, factorii favorizani pentru apariia septicemiei sunt ()
A: Existena unei valvulopatii
B: Chirurgie dentara
C: Cateterism retrograd
D: Cateter venos
E: Toxicomanie
Vezi raspuns
58. [SEP10045] Diagnosticul diferenial al septicemiei, se face cu urmtoarele afeciuni ()
A: oc cardiogen
B: Febr acut
C: Embolie pulmonar
D: Tuberculoz
E: oc hipovolemic
Vezi raspuns
59. [SEP10046] Principiile de management n caz de septicemie constau n ()
A: Spitalizare de urgen
B: Spitalizare ambulatorie
C: Montarea unui cateter pentru abord venos
D: Montarea unei sonde naso-gastrice
E: Supraveghere clinic
Vezi raspuns

60. [SEP10047] Meninerea funciilor vitale n caz de oc se realizeaz astfel: ()

A: Oxigenoterapie
B: Fr intubare sau ventilare mecanic
C: Epurare extrarenal de urgen
D: Expansiune volemic
E: Tratarea insuficiente,i circulatorii
61. [SEP10048] Despre tratamentul antiinfecios n caz de septicemie, sunt adevte urmtoarele ()
A: Este un tratament sigur de la nceput
B: Tratamentul antibiotic se face pe cale intravenoas
C: Cel mai adesea se face biterapie
D: Durata tratamentului este de obicei peste 20 de zile
E: Tratamentul este iniial probabilist
Vezi raspuns
62. [SEP10049] Monitorizarea clinic n caz de septicemie, ia n calcul urmtorii parametrii ()
A: Temperatura
B: Intolerana antibiotice
C: Oximetria pulsului
D: Funcii superioare
E: Diureza
Vezi raspuns
63. [SEP10050] Supravegherea tratamentului din punct de vedere clinic, se face lund n considerare ()
A: Curba termic
B: Poarta de intrare
C: Repetarea hemoculturilor
D: Identificarea unei complicaii iatrogene
E: Localizri secundare
Vezi raspuns
64. [SEP10051] In septicemii, supravegherea tratamentului din punct de vedere biologic, se face lund n considerare urmtoarele ()
A: Hemograma
B: Curba termic
C: CPR
D: Localizrile secundare
E: Hemostaza
Vezi raspuns
65. [SEP10052] n caz de persisten a febrei, sunt necesare urmtoarele ()
A: Repetarea hemoculturilor
B: Verificarea porii de intrare
C: Identificarea unei complicaii iatrogene
D: Verificarea caracterului adecvat al antibioterapiei
E: Se determin CPR
Vezi raspuns
66. [SEP10053] Purpura fulminans este o urgenta vitala absoluta care asociaza urmatoarele semne: (pag.371)
A: febra
B: hipotensiune
C: sindrom meningeal
D: semne de anomalie a perfuziei tisulare
E: purpura cu extindere rapida
Vezi raspuns
67. [SEP10054] In septicemia cu P. aeruginosa (nosocomial) tratamentul de prima intentie include: (pag.374)
A: ceftriaxon
B: ciprofloxacina
C: ceftazidim
D: piperacilina-tazobactam
E: imipenem
Vezi raspuns
68. [SEP10055] Toxicomania este factor favorizant in septicemiile cu poarta de intrare: (373)
A: Tegument
B: Plaman
C: Endocard
D: Sistem urinar
E: Focar vascular
Vezi raspuns

69. [SEP10056] Cateterul reprezinta factor favorizant pentru septicemiile cu poarta de intrare: (373)
A: Tegument
B: Plaman
C: Endocard
D: Sistem urinar
E: Focar vascular
Vezi raspuns
70. [SEP10057] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare tegumentara sunt: (373)
A: Anaerobi
B: Streptococi
C: Bacili gram negativi - listeria monocytogenes
D: Stafilococi
E: Pseudomonas
71. [SEP10058] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare tub digestiv sunt: (373)
A: Anaerobi
B: Streptococi D
C: Enterobacterii
D: Stafilococi
E: Pseudomonas sp.
Vezi raspuns
72. [SEP10059] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare - plamani, sunt: (pg. 373)
A: Klebsielle pnedumoniae
B: Streptococi
C: Pseudomonas sp.
D: Stafilococi
E: Streptococcus pneumoniae
Vezi raspuns
73. [SEP10060] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare FOCAR VASCULAR sunt: (373)
A: Klebsielle pnedumoniae
B: Streptococi
C: Bacili gram negativi
D: Stafilococi
E: Enterococi
Vezi raspuns
74. [SEP10061] Tratamentul de prima intentie in cazul septicemiei cu stafilococ comunitar, sensibil la meticilina se face cu: ()
A: Cefepim
B: Oxacilina
C: Cloxacilina
D: in functie de gravitate, aminozid
E: acid fusidic
Vezi raspuns
75. [SEP10062] Tratamentul septicemiei cu pneumococ are ca alternativa: ()
A: Ceftriaxon
B: Cefotaxim
C: Glicopeptid (in caz de alergie)
D: Amoxicilina
E: Imidazol
Vezi raspuns
76. [SEP10064] Septicemia cu semne de gravitate in focar primitiv aparent (nosocomial) se face cu urmatoarele cu exceptia: ()
A: Cefepim sau cefpirom
B: amikacina sau isepamicina
C: vancomicina
D: cefotaxim sau ceftriaxon
E: imidazol
Vezi raspuns
77. [SEP10065] Septicemia cu semne de gravitate in focar aparent (comunitar) se trateaza cu: ()
A: Cefotaxim
B: ceftriaxon
C: Aminozid
D: Cefepim
E: Cefpirom
Vezi raspuns
78. [SEP10066] Spticemia cu Salmonella sp. se trateaza cu: ()

A: Ciprofloxacina sau ofloxacina, de prima intentie

B: Ceftriaxon, de prima intentie
C: Cefepim sau Cefpirom de a doua intentie
D: Amoxicilina
E: Ceftriaxon, in alternativa
Vezi raspuns
79. [SEP10069] Alternativa in tratamentul septicemiei cu meningococ sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: Amoxicilina
B: Ceftriaxon
C: Cefotaxim
D: Glicopeptid
E: Ampicilina
Vezi raspuns
80. [SEP10070] Tratamentul septicemiei cu P. Aeruginosa comunitar se face dupa cum urmeaza: ()
A: [Ticarcilina sau Piperacilina] + [Amikacina sau Isepamicina], de prima intentie
B: [Ticarcilina sau Piperacilina] + [Amikacina sau Isepamicina], alternativa
C: Ciprofloxacina + [Amikacina sau Isepamicina], alternativa
D: doar Ciprofloxacina, alternativa
E: Cefalosporine de a treia generatie, alternativa
81. [SEP10071] Tratamentul Septicemiei cu semne de gravitate in focar aparent comunitar se face cu: ()
A: Cefotaxim
B: Ceftriaxona
C: Aminozid
D: Cefalosporine de a patra generatie
E: Cefalosporine de a cincea generatie
Vezi raspuns
82. [SEP10072] Factorii favorizanti pentru septicemiile cu poarta de intrare urinara sunt: ()
A: obstacol pe caile urinare
B: sonda vezicala permanenta
C: sarcina
D: chirurgie
E: alcoolism
Vezi raspuns
83. [SEP10073] Tratamentul de prima intentie in septicemie, in functie de germenul suspectat este: ()
A: stafilococ comunitar, sensibil la meticilina: oxacilina, cloxacilina + aminozid (in caz de gravitate)
B: stafilococ nosocomial, rezistent la meticilina: vancomicina + fosfomicina sau acid fusidic sau rifampicina
C: streptococ: amoxicilina
D: pneumococ, meningococ: amoxicilina (100-150mg/kg/zi)
E: streptococ D, enterococ: glicopeptid
Vezi raspuns
84. [SEP10074] Tratamentul de prima intentie in septicemie este urmatorul: ()
A: enterobacterii (comunitar) in absenta semnelor de gravitate: biterapie cu 2 dintre cefotaxim sau ceftriaxon, fluorochinolona, aminozid
B: enterobacterii (comunitar) in caz de sepsis grav: monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon sau fluorochinolona
C: Salmonella: ciprofloxacina sau ofloxacina
D: Pseudomonas aeruginosa (comunitar): [Ticarcilina sau piperacilina] + [amikacina sau isepamicina]
E: anaerobe: imidazol
Vezi raspuns
85. [SEP10075] Tratamentul septicemiei in functie de germenul suspectat este: ()
A: BGN (nosocomial): [Cefepim sau Cefpirom sau Ciprofloxacina sau Imipenem sau Piperacilina + Tazobacam] + [Amikacina sau
Isepamicina]
B: P. aeruginosa (nosocomial): [Ceftazidim sau Piperacilina-tazobactam sau Cefepim sau Imipenem sau Aztreonam] + [Amikacina sau
Isepamicina]
C: Acinetobacter baumannii: Imidazol
D: semne de gravitate in focar primitiv comunitar: [Cefotaxim sau Ceftriaxon] + vancomicina
E: semne de gravitate in focar primitiv nosocomial: [Cefepim sau Cefpirom] + [Amikacina sau Isepamicina] + Vancomicina
Vezi raspuns
86. [SEP10076] Sepsisul nosocomial cu stafilococ meticilin rezistent se trateaz altenativ cu: (pag.374)
A: Fosfomicin
B: Cefotaxim
C: Rifampicin
D: Acid fuscidic
E: Vancomicin
Vezi raspuns

87. [SEP10077] Septicemia cu semne de gravitate n focar primitiv aparent nosocomial se trateaz cu (pag: 374)
A: Vancomicina
B: Rifampicina
C: Amikacina
D: Cefpirom
E: Cefotaxim
Vezi raspuns
88. [SEP10078] Sepsisul grav cu enterobacterii se trateaz cu ()
A: Cefepim
B: Imipenem
C: Ceftriaxon
D: Cefotaxim
E: Amoxicilin
Vezi raspuns
89. [SEP10079] Tratamentul de prim intenie n septicemia cu Salmonella include ()
A: Amikacin
B: Ofloxacin
C: Ceftazidim
D: Ciprofloxacin
E: Amoxicilin
Vezi raspuns
90. [SEP10080] Septicemia intr n diagnostic diferenial alturi de ()
A: Hemoragia acut
B: Deshidratarea grav
C: Meningoencefalita herpetic
D: Embolia pulmonar
E: ocul cardiogen
91. [SEP10081] Dezvoltarea septicemiei cu bacili gram negativi dintr-un focar vascular este favorizat de ()
A: Sarcin
B: Infecie la distan
C: Cateter venos
D: Toxicomanie
E: Alcoolism
Vezi raspuns
92. [SEP10082] n septicemie afectarea plmnului cu pneumococi este favorizat de ()
A: Infecie cu HIV
B: Vrsta naintat
C: Toxicomanie
D: Chirurgie dentar
E: Alcoolism
Vezi raspuns
93. [SEP10083] Sindromul inflamator biologic din septicemie este caracterizat de ()
A: Procalcitonin crescut
B: Hiperleucocitoz
C: Trombopenie
D: Trombocitoz
E: Leucopenie
Vezi raspuns
94. [SEP10084] Recoltarea hemoculturilor n septicemie se realizeaz n urmtoarele condiii ()
A: Se utilizeaz dou flacoane, unul aerob i unul anaerob
B: Se pstreaz peste o sptmn
C: se face n timpul frisoanelor
D: Se recolteaz dup instituirea antibioterapiei
E: n endocardit pot fi recoltate fr restricii
Vezi raspuns
95. [SEP10085] Hipoperfuzia periferic din sepsisul sever poate avea urmtoarele consecine ()
A: Marmorare
B: Tulburari de coagulare
C: Oligurie
D: Cianoza
E: Hipoxemie
Vezi raspuns
96. [SEP10094] Factori favorizanti pentru aparitia septicemiilor sunt: ()

A: Valvulopatiile
B: Insuficienta circulatorie
C: Toxicomania
D: Catetere venoase
E: Plagile
Vezi raspuns
97. [SEP10096] Purpura fulminans asociaza urmtoarele, cu excepia ()
A: Febra
B: Hipotensiune
C: Marmorare
D: Sindrom meningeal
E: Purpura cu extindere rapida
Vezi raspuns
98. [SEP10097] Sepsisul grav se definete ca: ()
A: Sepsis i insuficien respiratorie
B: Sepsis i insuficien hepatic
C: Sepsis i insuficien renal
D: Sepsis i consecine hematologice: tulburri de coagulare
E: Sepsis i consecine hemodinamice: hipertensiune
Vezi raspuns
99. [SEP10101] AB utilizate in trat de prima intentie pentru Pseudomonas aeruginosa comunitar: (pag 374)
A: ticarcilina
B: piperacilina
C: tazobactam
D: ceftazidim
E: isepamicina
Vezi raspuns
100. [SEP10102] AB utilizate in trat de prima intentie pt streptococ D, enterococ: (pag 374)
A: amoxicilina
B: ceftriaxon
C: gentamicina
D: amikacina
E: isepamicina
101. [SEP10103] Mentinerea functiilor vitale in septicemie se realizeaza astfel: ()
A: Expansiune volemica
B: Epurare extrarenala de urgenta
C: Antibioterapie i.v
D: Tratarea insuficientei hepatice
E: Tratarea insuficientei circulatorii
Vezi raspuns
102. [SEP10104] Sindromul inflamator biologic aparut in septicemii: ()
A: Procalcitonina crescuta
B: Procalcitonina scazuta
C: VSH, CRP ridicate
D: CRP, Fibrinogen ridicate
E: Hiperleucocitoza
Vezi raspuns
103. [SEP10105] Afirmatii adevarate despre realizarea hemoculturilor din septicemii sunt: ()
A: Se recolteaza 3 flacoane pe serie
B: Se pastreaza doar 5 zile
C: Ciupercile pot da hemoculturi negative
D: Se realizeaza maxim 3 serii de hemoculturi in 24 de ore
E: O hemocultura negativa elimina diagnosticul de bacteriemie
Vezi raspuns
104. [SEP10106] Care sunt cei mai frecventi germeni cu poarta de intarre digestiva? ()
A: Stafilococi
B: Streptococi
C: Streptococi D
D: Anaerobi
E: Enterobacterii
Vezi raspuns
105. [SEP10107] Enterobacterii (comunitar) ()
A: in absenta semnelor de gravitate :monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxona sau flurochinolona

B: In caz de sepsis grav biterapie cu amikacina sau isepamicina

C: Ceftazidim sau piperaciclina-tazobactam, fluorochinolona,aminozid
D: Biterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon, flurochinolona, aminozid in caz de sepsis grav
E: Glicopeptid in caz de alergie
Vezi raspuns
106. [SEP10108] In caz de septicemie, semnele de gravitate imediata cutanata includ ()
A: cianoza
B: purpura cu extindere raida
C: marmorare
D: anomalii a perfuziei tisulare
E: cresterea timpului de recolorare cutanata

Diareea acut i deshidratarea la adult

1. [DSH10002] Diareea acut se definete ca: (pg. 403)
A: emisia de minimum 5 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de mai puin de 14 zile
B: emisia unui scaun lichid sau moale i abundent
C: emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de mai puin de 14 zile
D: emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de minimum 14 zile
E: emisia de scaune numeroase, puin abundente si care conin snge i puroi
Vezi raspuns
2. [DSH10003] Sindromul gastroenteric se caracterizeaz prin: (pg. 404)
A: diaree profuz si apoas
B: evoluie rapid favorabil
C: evoluie letal n absena tratamentului
D: afectare colic invaziv
E: risc de oc septic
Vezi raspuns
3. [DSH10004] n etiologia sindromului dizenteric este implicat: (pg. 405-406)
A: clostridium perfrigens
B: calicivirus
C: rotavirusuri
D: shigella sp.
E: vibrio cholerae
Vezi raspuns
4. [DSH10005] n diareea acut, coprocultura pe medii selective este indicat n caz de: (pg. 404)
A: sindrom dizenteric
B: sindrom gastroenteritic
C: diaree > 5 zile
D: diaree aparut dup un tratament antibiotic
E: diaree aparut dup chimioterapie
Vezi raspuns
5. [DSH10006] Tratamentul n diareea acut implic: (pg. 406-407)
A: spitalizare obligatorie
B: rehidratare parenteral n caz de deshidratare sever
C: modulatoare de motilitate cu efect de ncetinire a tranzitului intestinal n suspciunile de diaree invaziv
D: rehidratare oral n caz de deshidratare sever
E: antibioticoterapie empiric, indicat n toate cazurile de diaree acut, pn la elucidarea cauzei
Vezi raspuns

6. [DSH10012] Diareea acut se definete ca ()

A: Emisia de mai mult de 4 scaune/zi
B: Emisia de scaune moi-llichide
C: Emisia de scaune moi instalat insidios
D: Scaune diareice prezente de aproximativ 10 zile
E: Scaune diareice prezente de aproximativ o lun
Vezi raspuns
7. [DSH10013] Care din urmtoarele afirmattii sunt adevrate referitor la diareea acut ()
A: Aproximativ 1% din diareile acute necesit spitalizare
B: Reprezint o problem major numai n rile n curs de dezvoltare
C: Reprezint aproximativ 5 milioane din consultaii le de la medicul de familie
D: Nu are cauza infecioas n general
E: Reprezint cauza a aproximativ 2 milioane din concediile medicale
Vezi raspuns
8. [DSH10014] Diareea acut asociaz urmtoarele semne extradigestive ()
A: Vrsturi
B: Sete
C: Alterarea strii generale
D: Febr
E: Artralgii
Vezi raspuns
9. [DSH10015] Urmtoarele afirmaii reprezint semne de deshidratare n diareea acut, cu excepia ()
A: Palpitaii
B: Vertij n ortostatism
C: Sete
D: Alterarea strii generale
E: Uscciunea mucoaselor
Vezi raspuns
10. [DSH10016] Sindromul gastroenteric este caracterizat de urmtoarele ()
A: Afectare colic invaziv
B: Diaree "banal"
C: Diaree profuz i apoas
D: Sindrom septic franc
E: Diaree cu numeroase scaune
11. [DSH10017] Sindromul dizenterie prezint urmtoarele, cu excepia ()
A: Distructie celular
B: Megacolon toxic
C: Risc de perforaie
D: Sindrom pseudogripal
E: Sindrom rectal
Vezi raspuns
12. [DSH10018] Diareea hidroelectrolitic se caracterizeaz prin: ()
A: Diaree profuz
B: Diaree invaziv
C: Deshidratare uoar
D: Prezena de glere
E: Prezena de snge
Vezi raspuns
13. [DSH10019] Examenul parazitologic al scaunului, este indicat n caz de ()
A: Diaree nosocomial
B: Diaree persistent
C: Diaree mai mult de 7 zile, n ciuda tratamentului antibiotic
D: Diaree nsotit de deshidratare sever
E: Sindrom dizenteric
Vezi raspuns
14. [DSH10020] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre explorarea sangvin n diareea acut ()
A: Hemoculturi doar n caz de febr
B: CRP n mod uzual
C: Bilan hepatic dac exist suspiciune de febr tifoid
D: Hemoculturi doar dac exist hipotermie
E: Nu este necesar ionograma
Vezi raspuns
15. [DSH10022] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre holer ()

A: Contaminarea este alimentar

B: Este freceventa n Romnia
C: Vrsturile reprezint un simptom prezent n prim plan
D: Tabloul clinic este n general puin sever
E: Produce deshidratare rapid
Vezi raspuns
16. [DSH10023] Referitor la diareea turitilor, sunt adevrate urmtoarele afirmatii cu excepia (pg. 405)
A: Se mai numete i turista
B: Este produs de E.coli enterotoxigen
C: lncubatia este scurt
D: Contine toxine termostabile
E: Contine toxine termolabile
Vezi raspuns
17. [DSH10024] Care din urmtoarele afirmat,ii caracterizeaz sindromul dizenteric produs de Campylobacter Jejuni ()
A: Tabloul clinic este sever
B: Poliradiculonevrita acut Guillain-Barre este recunoscut ca fiind o complicaie postinfecioas
C: Produce eritem nodos
D: Produce sindrom hemolitic
E: Produce sindrom uremic
Vezi raspuns
18. [DSH10025] Urmtoarele afirmaii caracterizeaz sindromul dizenterie produs de Salmonella, cu excepia ()
A: Pete lenticulare
B: Serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului
C: Scaune diareice cu aspect glbui, de suc de pepene
D: Declararea este obligatorie
E: Prognosticul este bun, chiar i n absena tratamentului
Vezi raspuns
19. [DSH10026] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre principiile de tratament n diareea acut? ()
A: Tratamentul este doar simptomatic
B: Derivate morfinice n diareea invaziv
C: Salmoneloza - macrolid 5 zile
D: Vibrio cholerae - Doxiciclina n doza unic
E: Clostridium difficile - tratament empiric cu Vancomicina i.v 10 zile
Vezi raspuns
20. [DSH10027] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Yersinia ()
A: Yersinia enterocolitic produce un sindrom dizenterie clasic
B: Exist numeroase serotipuri
C: Tabloul clinic este sever
D: Incubatia este scurt
E: Produce o erupie rozeoliforma
21. [DSH10028] Diareea acut cu Shigela este caracterizat de urmtoarele ()
A: Produce faimosul sindrom hemolitic - uremie
B: Produce un sindrom holeriform
C: Exist numeroase serotipuri
D: Conine o enterotoxina termostabil patogena
E: Diareea este un simptom ce apare n plan secund
Vezi raspuns
22. [DSH10029] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz diareea cu Clostridium perfrigens ()
A: Incubaia este lung
B: Tablou clinic analog celui din infecia cu Stafilococul auriu
C: Se mai numete i "turista"
D: Produce deshidratare ameninttoare de via
E: Apar complicaii postinfectioase
Vezi raspuns
23. [DSH10030] Gastroenteritele virale sunt caracterizate de urmtoarele, cu excepia ()
A: Sunt cele mai frecvente
B: Sunt produse de Calcivirus, Rotavirus
C: Transmiterea este interuman
D: Contagiozitatea este crescut
E: Survine frecevent vara
Vezi raspuns
24. [DSH10031] Deshidratarea global din diareea acut este descris prin, cu excepia (pg. 403)
A: Sete intens

B: Uscciunea mucoaselor
C: Febr
D: Tulburri neuropsihice
E: Semne de iritaie peritoneal
Vezi raspuns
25. [DSH10063] Diaree acuta poate fi determinat de urmtoarele bacterii, cu excepia (pag:405-406)
A: Entamoeba hystolytica
B: Campylobacter jejuni
C: Vibrio cholerae
D: Shigella
E: Salmonella
Vezi raspuns
26. [DSH10075] Diareea se trateaz p.o. cu urmtoarele antisecretoare ()
A: Clorchinaldol
B: Furazolidona
C: Diosmectita
D: Loperamida
E: Racecadatoril
Vezi raspuns
27. [DSH10076] Prezena yersinia pseudotuberculosis este marcat de ()
A: Sindrom holeriform
B: Sindrom Guillan-Barre
C: Eruptie rozeliforma
D: Tablou de sindrom apendicular
E: Sindrom dizenteric clasic
Vezi raspuns
28. [DSH10077] Diareea calatorilor este cauzat de E. Coli ()
A: enteroinvaziv
B: enterohemoragic
C: enterotoxigen
D: enteroagregativ
E: enteropatogen
Vezi raspuns
29. [DSH10078] Gastroenteritele acute virale NU sunt caracterizate de ()
A: Cauza poate fi rotavirusul
B: Cauza poate fi calcivirusul
C: Evolutia este spontan favorabil n cteva zile
D: Transmitere interuman
E: Contagiozitatea este scazut
Vezi raspuns
30. [DSH10079] Sindromul holeriform NU este caracterizat de ()
A: Risc de deshidratare sever
B: Sindrom septic moderat sau absent
C: Afectare intestinal prin mecanism toxic sau toxinic
D: Evoluie rapid favorabil
E: Diaree profuz i apoas
31. [DSH10080] Deshidratarea extracelular NU este caracterizat prin ()
A: Hipotonia globilor oculari
B: Pliu cutanat persistent
C: Vene jugulare externe colabate
D: Pierdere ponderal
E: Sete intens
Vezi raspuns
32. [DSH10081] Tratamentul antibiotic al diareei secundare infectiei cu Clostridium difficile care nu a rspuns la metronidazol Per os 7 zile
se face cu: ()
A: Amoxicilina Per os
B: Chinolona Per os
C: Macrolid Per os
D: Doxiciclina Per os
E: Vancomicina Per os
Vezi raspuns
33. [DSH10007] Sindromul holeriform se caracterizeaz prin: (pg. 404)
A: diaree banal, puin sever

B: diaree profuz i apoas

C: diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ si coninut bogat de glere, snge i puroi
D: risc de deshidratare sever, n absena terapiei
E: evoluie rapid favorabil n majoritatea cazurilor
Vezi raspuns
34. [DSH10008] Sindromul dizenteric se caracterizeaz prin: (pg. 404)
A: afectare intestinal
B: afectarea invaziv a colonului
C: sindrom septic moderat sau chiar absent
D: risc de oc septic
E: diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i coninut bogat de glere, snge i puroi
Vezi raspuns
35. [DSH10009] Privitor la toxiinfeciile alimentare stafilococice sunt adevrate urmtoarele: (pg. 405)
A: se definesc prin apariia a minimum trei cazuri grupate, cu simpromatologie similar, n general digestiv, a cror cauza poate fi
corelat cu aceeai origine alimentar
B: incubaie lung
C: incubaie scurt
D: vrsturile sunt n prim plan, diareea n plan secund
E: diareea este n prim plan, vrsturile n plan secund
Vezi raspuns
36. [DSH10010] Febra tifoid se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte, cu excepia: (pg. 406)
A: clinic: erupie rozeoliform, puls disociat, scaune diareice
B: biologic: leucocitoz, citoliza hepatic
C: biologic: leucopenie, citoliz hepatic
D: coprocitologic: hematii i eozinofile abundente
E: hemoculturile i serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului
Vezi raspuns
37. [DSH10011] Privitor la tratamentul cu antibiotice administrat n diareea acut, sunt adevrate urmtoarele: (pg. 407)
A: trebuie iniiat dup recoltarea probelor biologice
B: macrolidele sunt indicate n salmoneloze
C: chinolonele sunt indicate n salmoneloze
D: doxiciclina este indicat n shigeloze
E: metronidazolul este indicat n diareea cu Clostridium difficile
Vezi raspuns
38. [DSH10021] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre Stafilococul auriu (pg. 405)
A: Are perioad de incubaie lung
B: Are perioada de incubaie scurt
C: Exist 2 enterotoxine
D: Produce un sindrom holeriform
E: Produce diareea cltorilor
Vezi raspuns
39. [DSH10032] Care din urmtoarele afirmaii despre diareea acut sunt adevrate ()
A: Reprezint prima cauz de mortalitate infantil n rile din lumea a 3 a
B: Reprezint o problem major de sntate public
C: Aproximativ 3% dintre diareile acute necesit management din partea unui medic specialist
D: Un numr mic de diarei au cauz infectioas
E: Diareea este definit prin emisia de scaune moi sau lichide cu durat de peste 14 zile
Vezi raspuns
40. [DSH10033] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz diareea acut (pg. 403)
A: Scopul principal este identificarea profilului diareei
B: Semnele generale asociate: sete, erupie cutanat
C: Semnele digestive asociate: grea, vrsturile
D: Semne extradigestive asociate: erupie cutanat, artralgii, mialgii
E: Semne de deshidratare: sete, senzaie de uscciune a mucoaselor
41. [DSH10034] Deshidratarea global n diareea acut este descris prin ()
A: Uscciunea mucoaselor
B: Febr
C: oc septic
D: Sete mai intens
E: Tulburri neuropsihice
Vezi raspuns
42. [DSH10035] Deshidratarea extracelular din diareea acut se caracterizeaz prin urmtoarele: ()
A: Hipotensiune ortostatic

B: Palpitaii
C: Pliu cutanat persistent
D: Febr
E: Hipotonia globilor oculari
Vezi raspuns
43. [DSH10036] Sindromul gastroenteric este definit prin urmtoarele (pg. 404)
A: Afectare intestinal
B: Diaree banal
C: Diaree hidroelectrolitic
D: Diaree invaziv
E: Asociaz sindrom pseudogripal
Vezi raspuns
44. [DSH10037] Sindromul holeriform este caracterizat de urmtoarele ()
A: Afectare intestinal prin mecanism toxic
B: Diaree profuz
C: Diaree invaziv
D: Asociaz subfebrilitate
E: Diagnosticul este elocvent prin prezena de glere
Vezi raspuns
45. [DSH10038] Sindromul holeriform se caracterizeaz prin urmtoarele cu excepia ()
A: Diaree hidroelectrolitic
B: Sindrom septic moderat
C: Deshidratare sever
D: Nu prezint risc de mortalitate
E: Afectare colic cu distructie celular
Vezi raspuns
46. [DSH10039] Sindromul dizenterie este caracterizat prin urmtoarele ()
A: Scaune numeroase
B: Scaune puin abundente
C: Sindrom septic absent
D: Risc de megacolon toxic
E: Nu exist risc de perforaie colic
Vezi raspuns
47. [DSH10040] 1O.Coprocultura pe medii selective este indicat n urmtoarele situaii ()
A: Sindrom dizenteric
B: Diaree mai mult de 7 zile
C: Diaree cu deshidratare sever
D: Diaree la un pacient imunodeprimat
E: Diaree la revenirea din sejur n zone tropicale
Vezi raspuns
48. [DSH10042] Toxinele pentru Clostridium difficile sunt luate in considerare n urmtoarele ()
A: Diaree ce persista dup un tratament antibiotic
B: Diaree mai mult de 3 zile
C: Diaree mai mult de 7 zile
D: Sindrom infecios sever inexplicabil
E: Diaree nosocomiala
Vezi raspuns
49. [DSH10043] Care din urmataorele investigaii fac parte din examinrile sangvine n cazul unei diarei acute ()
A: Hemoculturi
B: Hemoleucograma
C: CRP
D: Ionograma sangvin
E: Coprocultura
Vezi raspuns
50. [DSH10044] Examinarea endoscopic n diareea acut are urmtoarele indicaii ()
A: Dureri abdominale difuze
B: Diaree invaziv
C: Diaree mai mult de 3 zile
D: Diaree persistent
E: Coproculturi negative
51. [DSH10045] Gastroenteritele acute virale sunt caracterizate de urmtoarele ()
A: Sunt rare
B: Apar frecvent primvara

C: Virusurile responsabile - Calicivirus, Rotavirus

D: Transmiterea este interuman
E: Evoluia este favorabil spontan
Vezi raspuns
52. [DSH10046] Sindroamele holeriforme pot fi generate de urmtorii ageni patogeni ()
A: Bacillus cereus
B: E. Coli enteroinvaziv
C: Shigela
D: Campylobacter jejuni
E: Stafilococul auriu
Vezi raspuns
53. [DSH10047] Diareea cu Clostridium perfringens se caracterizeaz prin (pg. 405)
A: Incubaia este scurt
B: Incubaia este lung
C: Diareea i durerile abdominale sunt n prim plan
D: Tabloul clinic este puin sever
E: Exist doar dou enterotoxine posibile
Vezi raspuns
54. [DSH10048] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Bacillus cereus ()
A: Prezint o toxin termostabila- tablou analog celui din infecia cu Stafilococul auriu
B: Toxina patogen induce un tablou holeriform cu deshidratare rapid
C: Prezint o toxin termolabil - tablou analog celui din infecia cu Clostridium perfrigens
D: Produce o diaree invaziv
E: Poate produce poliradiculonevrit Guillain-Barre
Vezi raspuns
55. [DSH10049] Diareea acut cu Yersinia poate avea urmtoarele particulariti: ()
A: Eritem nodos
B: Yersinia enterocolitic produce sindrom dizenterie clasic
C: Exist numeroase serotipuri
D: Yersinia pseudutuberculosis - tablou apendicular
E: Yersinia este responsabil de majoritatea toxiinfeciilor alimentare colicative
Vezi raspuns
56. [DSH10050] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Salmonella (pg. 406)
A: Produce frecvent manifestri extradigestive
B: Poate apare puls disociat
C: Poate apare citoliza hepatic
D: Poate apare leucocitoza
E: Hemoculturile pot stabili diagnosticul
Vezi raspuns
57. [DSH10051] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu privire la tratamentul simptomatic din diareile acute infecioase (pag.406)
A: Hidratare oral
B: Modulatoare de motilitate
C: Antisecretoare per os
D: Topice adsorbante
E: Chinolone
Vezi raspuns
58. [DSH10052] Examenul parazitologic al scaunului este indicat n urmtoarele situaii ()
A: Diaree mai mult de 3 zile
B: Diaree mai mult de 7 zile n ciuda tratamentului antibiotic
C: Diaree persistenta posttratament antibiotic
D: Diaree la un pacient imunodeprimat
E: Sindrom infecios sever inexplicabil
Vezi raspuns
59. [DSH10053] Care din urmtoarele afirmati,i sunt adevrate referitor la tratamentul diareei acute (pg. 407)
A: Nu se administreaz modulatoare de motilitate
B: Se poate administra Racecadotril
C: Nu se administreaz antiemetice
D: Se pot administra preparate cu Morfin
E: Se poate administra tratament antibiotic empiric
Vezi raspuns
60. [DSH10054] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul antibiotic al diareei acute ()
A: Tratamentul empiric-aspect invaziv

B: n diareea cu Salmonella se administreaz chinolon 5-7 zile

C: n diareea cu Campylobacter jejuni se administreaz Metronidazol 14 zile
D: n diareea cu Vibrio Cholerae, se administreaz Doxiciclin 300 mg n doz unic
E: n diareea cu Clostridium difficile se oprete administraea antibioticului resposabil i se administreaz Metronidazol
61. [DSH10055] Coprocultura pe medii selective este indicata in caz de: (pag.404)
A: sindrom dizenteric
B: sindrom septic franc
C: diaree peste 3 zile
D: diaree cu scaune numeroase
E: diaree cu deshidratare severa
Vezi raspuns
62. [DSH10057] Toxiinfectiile alimentare sunt date de: ()
A: Stafilococul auriu
B: Vibrio cholerae
C: Clostridium perfrigens
D: Bacillus cereus
E: E.coli enterotoxigen
Vezi raspuns
63. [DSH10066] Infecia cu clostridium difficile se trateaz cu ()
A: Metronidazol
B: Vancomicina
C: Amikacina
D: Macrolid
E: Doxiciclina
Vezi raspuns
64. [DSH10067] Suspiciunea de diaree invaziv sau de parazitoz se trateaz empiric cu ()
A: Vancomicina
B: Metronidazol
C: Doxiciclina
D: Macrolid
E: Chinolona
Vezi raspuns
65. [DSH10068] Loperamida este ()
A: antiemetic
B: adsorbant topic
C: antisecretor
D: modulatoar de motilitate
E: contraindicat n diareea invaziv
Vezi raspuns
66. [DSH10069] Dizenteria cu salmoneloze este caracterizat de ()
A: Erupie rozeoliform
B: Leucocitoza este tipic
C: Pot fi diagnosticate cu ajutorul serologiei Widal
D: Este autolimitant
E: Sunt responsabile de majoritatea toxiinfectiilor alimentare colective
Vezi raspuns
67. [DSH10070] Referitor la toxiinfecia alimentar cu stafilococ auriu, urmtoarele sunt adevtate ()
A: Diaree n prim plan
B: Vrsturi n prim plan
C: Incubaie lung
D: Incubaie scurt
E: Enterotoxina termolabil
Vezi raspuns
68. [DSH10071] Rectosigmoidoscopia este indicat n caz de diaree ()
A: La un subiect imunodeprimat
B: Persistent cu examene negative
C: Invaziv
D: Cu deshidratare sever
E: Nosocomial
Vezi raspuns
69. [DSH10072] Examenul parazitologic al scaunului este indicat n caz de diaree ()
A: Acut n cadrul unei epidemii recente
B: La un subiect imunodeprimat

C: Nosocomial
D: Peste 7 zile n ciuda unui tratament antibiotic specific
E: Peste 3 zile
Vezi raspuns
70. [DSH10073] Sindromul dizenteric este caracterizat de ()
A: Afectare colic invaziv
B: Risc de deshidratare sever
C: Tenesme
D: Sindrom septic franc
E: Diaree apoas
71. [DSH10074] Deshidratarea extracelular este caracterizat de ()
A: Pierdere ponderal
B: Hipotonia globilor oculari
C: Febr
D: Uscciunea mucoaselor
E: Pliu cutanat persistent
Vezi raspuns
72. [DSH10082] Despre diareea calatorilor sunt false urmatoarele afirmatii: ()
A: Tablou clinic in general sever
B: Posibil cauzata doar de toxine termostabile
C: Reprezinta un sindrom dizenteric
D: Cauzata de E coli enterotoxigen
E: Masurile de preventie nu sunt importante

Profilaxia tetanosului
1. [TET10002] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la managementul unui caz de tetanos este fals? (pg. 368)
A: plaga se cur i se debrideaz
B: plaga se acoper cu unguente grase i se panseaz ocluziv
C: se practic antibioterapie (Penicilina G administrat i.v.)
D: se practic seroterapie (administrarea de anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al toxinei)
E: bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic
Vezi raspuns
2. [TET10003] Care tip de complicaie nu este specific tetanosului? (pg. 368)
A: complicaii tromboembolice
B: suprainfecii pulmonare (prin aspiraie)
C: nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de arsur
D: sindroame disautonome
E: decompensarea tarelor preexistente
Vezi raspuns
3. [TET10004] Suntei n faa unui pacient vaccinat antitetanic incomplet, care prezint o plag cutanat cu risc tetanigen foarte crescut.
Care dintre masurile urmtoare nu este indicat pentru profilaxia tetanosului? (pg. 369)
A: rapel antitetanic
B: aducerea la zi a vaccin[rii conform schemelor recomandate
C: administrarea de anticorpi umani specifici (IgG, 500 ul)
D: injectarea de permanganat de potasiu (soluie 1%) n jurul plgii
E: antibioterapie empiric
Vezi raspuns
4. [TET10005] Suntei n faa unui pacient, victim a unui accident rutier, ce prezint multiple plgi murdare; pacientul a fost adus tardiv la
medic, la locul accidentului efectundu-se doar o debridare incomplet. innd cont de statusul vaccinal, care dintre urmtoarele afirmaii
este fals? (pg. 369)
A: rapel antitetanic n urm cu 3 ani - instituii antibioterapie, seroterapie i vaccinare complet
B: rapel antitetanic n urm cu 11 ani - efectuai rapel, administrare de imunoglobuline specifice, antibioterapie
C: rapel antitetanic n urm cu 8 ani - efectuai un nou rapel i instituii antibioterapie
D: pacient cu vaccinare incomplet - practicai antibioterapie, rapel antitetanic, aducerea la zi a vaccinarii specifice, administrare de
imunoglobuline specifice
E: vaccinare absent sau nesigur - vaccinare complet, imunoglobuline specifice, antibioterapie
Vezi raspuns
5. [TET10006] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la vaccinarea antitetanic este fals? (pg. 369)
A: primovaccinarea se practic la sugar i const n trei administrri la interval de o lun (2, 3 i 4 luni de via)
B: primul rapel se efectuaz nainte de vrsta de 18 luni
C: rapeluri se practic ulterior la 6 ani, 11-13 ani i 16-18 ani
D: la adult se practic rapel o dat la 25 de ani
E: vaccinul conine o toxina fr putere patogen

Vezi raspuns
6. [TET10012] Aspectele importante n profilaxia tetanosului sunt urmtoarele cu excepia ()
A: Bacterie ubicuitar
B: Boal este mortal
C: Nu trebuie vaccinate persoanele afectate
D: Boala trebuie declarat obligatoriu
E: Boala permite vaccin cu eficacitate nalt
Vezi raspuns
7. [TET10013] Tratamentul simptomatic al tetanosului const n urmtoarele cu excepia ()
A: Alimentaie parenteral
B: Anticoagulant profilactic
C: Curarizare
D: Intubare
E: Nu necesit traheotomie
Vezi raspuns
8. [TET10015] Tratamentul curativ al tetanosului const in urmtoarele, cu exceptia: (pg. 368)
A: Vaccinarea
B: Seroterapie
C: Antibioterapie sigur de la nceput
D: Curarea plgii
E: Debridarea plgii
Vezi raspuns
9. [TET10026] Urmtoarele afirmaii legate de profilaxia tetanosului sunt adevrate, cu excepia ()
A: Vaccinul contine anatoxina tetanic
B: Toxina nu are putere patogen
C: Vaccinul este eficace i bine tolerat
D: Vaccinul are multe contraindicatii
E: Primo-vaccinarea contra tetanosului este obligatorie
Vezi raspuns
10. [TET10027] Clostridium tetani este: (367)
A: Coc gram pozitiv aerob
B: Coc gram negativ anaerob
C: Bacil gram negativ anaerob
D: Bacil gram pozitiv anaerob
E: Bacil gram pozitiv aerob
11. [TET10029] Simptomul inaugural, in faza de prodrom a tetanosului este: (368)
A: opistotonus
B: distonie neuro-vegetativa
C: trismus
D: contractura musculara
E: ameteala
Vezi raspuns
12. [TET10032] In cazul unei intepaturi de dimensiuni mici la nivel mucos, la un pacient vaccinat incomplet antietanic trebuie efectuate:
(ECM 369)
A: rapel si seroterapie i.m.
B: 0.05 ml de anatoxina tetanica i.v. si vaccinare ulterioara
C: vaccinare completa
D: 0.5 ml de anatoxina tetanica i.m. si vaccinare completa
E: rapel si vaccinare ulteriara
Vezi raspuns
13. [TET10041] Tratamentul curativ al tetanosului NU include ()
A: Antibioterapie probabilist
B: Seroterapie
C: Vaccinare
D: Curarizare
E: Curare i debridare a plgii
Vezi raspuns
14. [TET10042] Simptomele premergtoare tetanosului sunt caracterizate de ()
A: Sindroame disautonome
B: Distonie neurovegetativa
C: Contracturi generalizate cu opistotonus
D: Simptomul inaugural este trismusul
E: Primele sunt afectate membrele

Vezi raspuns
15. [TET10043] In cazul unei plagi muradare, debridata incomplet, vazuta tardiv la un pacient cu ultimul rapel in urma cu 6 ani se
procedeaza astfel: (369)
A: rapel+IgG (250ul)+antibioterapie
B: antibioterapie
C: rapel+IgG (500ul)
D: rapel+antibioterapie
E: rapel+IgG (500ul)+antibioterapie
Vezi raspuns
16. [TET10007] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la fiziopatologia i profilaxia tetanosului sunt adevrate? (pg. 367-369)
A: tetanosul este o boala infecioas datorat efectului neurogen al exotoxinei produse de Clostridium dificile
B: ptrunderea microbului n organism se face strict prin intermediul unei plgi cutanate
C: bacilul tetanic se dezvolt n condiii de anaerobioz
D: toxina se deplaseaz pe cale axonal, n mod centripet i blocheaz eliberarea de neurotransmitori la nivel sinaptic, ceea ce induce
spasticitate muscular
E: profilaxia specific apeleaz la un vaccin ce conine anatoxina tetanic
Vezi raspuns
17. [TET10008] Care dintre urmatoarele afirmaii referitoare la toxina produsa de Clostridium tetani sunt adevrate? (pg. 367)
A: tetanospasmina nu are efect dect daca subiectul nu este vaccinat (sau este vaccinat incorect) i dac local sunt ndeplinite condiii
propice (anaerobioz)
B: toxina se deplaseaz pe cale axonal n mod centripet
C: paraliziile produse sunt flasce i au caracter asimetric, ascendent
D: la nivel sinaptic, este blocat eliberarea unor neurotransmitori, ceea ce induce spasticitate muscular
E: toxina este responsabil de apariia de deficite senzoriale
Vezi raspuns
18. [TET10009] n faa caror situaii clinice trebuie avut n vedere diagnosticul de tetanos? (pg. 367-368)
A: plgi cutanate sau mucoase
B: plgi ce creaza condiii locale de anaerobioz (ischemie, necroze)
C: paralizii simetrice, flasce, descendente
D: trismus decelat la o persoan n vrst provenit din Frana
E: sugar provenit din ri n curs de dezvoltare, ce prezinta dificulti de alimentare
Vezi raspuns
19. [TET10010] Pentru diagnosticul tetanosului, care dintre urmtoarele date clinice sunt adevrate? (pg. 368)
A: incubaia este n medie de 7 zile
B: simptomul inaugural este trismusul (permanent, ireductibil, fr febr asociat)
C: simptomul inaugural este ptoza palpebral simetric
D: contracturile musculare cuprind iniial membrele, apoi trunchiul i faa
E: contracturile generalizate sunt responsabile de opistotonus
Vezi raspuns
20. [TET10011] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la profilaxia tetanosului sunt adevrate (pg. 369)
A: vaccinarea antitetanic este obligatorie
B: vaccinul conine antitoxina tetanic
C: nu exista contraindicaii de vaccinare
D: primovaccinarea se efectueaz la copilul mic sub un an i const din trei administrri de produs (lunile 2, 3, 4)
E: in faa oricrei plagi trebuie verificat statusul vaccinal al pacientului
21. [TET10016] Referitor la tetanos, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: ()
A: Este o boal infectioas
B: Produs de bacil gram pozitiv, anaerob
C: Produs de bacil gram negativ aerob
D: Bacilul se gsete n tubul digestiv al animalelor
E: Nu este o boal mortal
Vezi raspuns
22. [TET10017] Sunt caracteristici ale tetanosului: (pg. 367)
A: Ptrunderea n organism se face prin plgi cutanate sau mucoase
B: Bacilul nu rezist in condiii de anaerobioz
C: Boala se caracterizeaz prin spasticitate muscular
D: Dezvoltarea bacteriei nu are efect dect dac pacientul nu este vaccinat
E: Toxina se deplaseaz n organism centrifug
Vezi raspuns
23. [TET10019] Din punct de vedere clinic, n faza prodromal, tetanosul se manifest astfel ()
A: Caracteristica principal este apariia trismusului
B: Trismusul este permanent
C: Trismusul este asociat cu febra foarte mare

D: Trismusul este ireductibil

E: Aceast faz nu este amenintoare de via, pentru c progresia ei nu este rapid
Vezi raspuns
24. [TET10021] Referitor la tetanos, faza de complicaii a bolii se caracterizeaz prin urmtoarele semne ()
A: Suprainfecii, mai ales pulmonare
B: Fr decompensarea tarelor existente
C: Complicaii tromboembolice
D: Fr complicaii de decubit
E: Sindroame disautonome
Vezi raspuns
25. [TET10022] Diagnosticul diferenial al tetanosului se face cu ()
A: Cauze dentare
B: Cauze articulare
C: Cauze neurologice centrale
D: Articulaia temporomandibular
E: Meningitele
Vezi raspuns
26. [TET10023] Tratamentul curativ al tetanosului const n ()
A: Curarea si debridarea plgii
B: Nu necesit vaccinare
C: Tetanosul este o boal imunizant
D: Seroterapie
E: Antibioterapie probabilist
Vezi raspuns
27. [TET10024] Tratamentul simptomatic al tetanosului const n ()
A: Intubare
B: Anticoagulant profilactic
C: Alimentaie parenteral
D: Traheotomie
E: Nu necesit curarizare
Vezi raspuns
28. [TET10025] Referitor la profilaxia tetanosului, sunt adevrate urmtoarele afrrmaii ()
A: Primo-vaccinarea este obligatorie
B: Prima vaccinare cuprinde trei injecii la interval de o lun la varsta de 2,3 si 4 luni, urmate de rapel nainte de vrsta de 18 luni
C: La vrsta adult este recomandat un rapella 10 ani
D: Vaccinul conine anatoxina tetanic
E: Toxina cu putere patogen
Vezi raspuns
29. [TET10028] Clostridium tetani: (pag:367)
A: Se gaseste in tubul digestiv al animalelor
B: Sporii rezista in mod particular in sol
C: Se transmite interuman
D: Bacil gram pozitiv anaerob
E: Este o bacterie ubiquitara
Vezi raspuns
30. [TET10030] In fata unei arsuri extinse, la un pacient ce a avut ultimul rapel de vaccinare antitetanica in urma cu 12 ani trebuie luate
urmatoarele masuri: ( ECM 369)
A: Antibioterapie
B: Rapel
C: IgG 250 uI
D: IgG 500 uI
E: Vaccinare completa
31. [TET10031] Tetanosul in forma simpla se caracterizeaza prin: (ECM 368)
A: Opistotonus
B: Semne de distonie neurovegetativa
C: Diagnosticul necesita examinari complementare
D: Sindroame disautonome
E: Afectarea in primul rand a trunchiului
Vezi raspuns
32. [TET10033] Seroterapia in cazul tratamentului curativ al tetanosului are urmaroarele caracteristici: (ECM 368)
A: in caz de plaga cu risc crescut doza este de 500 u.I.
B: se administreaza i.v.
C: ofera protectie pentru o luna

D: se administreaza i.m.
E: reprezinta administrarea de anticorpi umani nespecifici neutralizati
Vezi raspuns
33. [TET10034] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag murdar, vzut trziu, cu vaccinare incomplet ()
A: Antibioterapie
B: IgG 500 ul
C: IgG 250 ul
D: Vaccinare ulterioar
E: Rapel
Vezi raspuns
34. [TET10035] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, corp strin, cu rapel la peste 10 ani prin ()
A: Antibioterapie
B: IgG 500 ul
C: IgG 250 ul
D: Vaccinare ulterioara
E: Rapel
Vezi raspuns
35. [TET10036] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, curat i vaccinare incert ()
A: Antibioterapie
B: IgG 500 ul
C: IgG 250 ul
D: Vaccinare complet
E: Rapel
Vezi raspuns
36. [TET10037] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, curat i vaccinare incert ()
A: Antibioterapie
B: IgG 500 ul
C: IgG 250 ul
D: Vaccinare complet
E: Rapel
Vezi raspuns
37. [TET10038] Tetanosul se trateaz simptomatic prin ()
A: Curarizare
B: Antibioterapie probabilist
C: Seroterapie
D: Alimentatie parenteral
E: Intubare/traheotomie
Vezi raspuns
38. [TET10039] Exist suspiciune de tetanos n caz de ()
A: dificulti de sugere la nou-nscut
B: semn de distonie neurovegetativ
C: contracturi generalizate
D: trismus la o persoan n vrst
E: plgi cutanate sau mucoase
Vezi raspuns
39. [TET10040] Tetanosul poate avea urmtoarele complicaii ()
A: Opistotonus
B: Distonia vegetativ
C: Sindroame disautonome
D: Trombembolii
E: Suprainfecii

Hemoragia digestiv
1. [HDS10002] Cauza dominanta ale hemoragiei digestive superioare este: ()
A: esofagitele peptice
B: angiodisplazii
C: patologia ulceroasa
D: tumori digestive
E: hemobilii
Vezi raspuns
2. [HDS10003] Endoscopia digestiva superioara in urgenta se face: ()
A: la pacient a jeun de 10 ore
B: dupa golirea stomacului prin perfuzie cu amoxicilina
C: la un pacient instabil hemodinamic
D: in scop diagnostic , prognostic si terapeutic
E: in scop excusiv terapeutic
Vezi raspuns
3. [HDS10005] Tratametul cu IPP per os itr-o hemoragie digestivase indica in caz de: ()
A: Forrest IIC,III
B: Forrest IIB, IIC
C: Forrest II, III
D: orice clasificare
E: ForrestIII
Vezi raspuns
4. [HDS10011] n clasificarea Forrest a hemoragiilor digestive superioare, scorul Forrest IB semnific (pg. 427)
A: Hemoragie n pnz
B: Vas vizibil nehemoragic
C: Cheag aderent
D: Pete pigmentare
E: Hemoragie n jet
Vezi raspuns
5. [HDS10012] Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de administrarea (pg. 428)
A: Aspirinei
B: Omeprazolului
C: Enalaprilului
D: Furosemidului
E: Metoclopramidului
Vezi raspuns
6. [HDS10013] Hemoragia digestiva superioar este definit ca hemoragie provenit din tubul digestiv situat (pg. 426)
A: n aval de unghiul duodenojejunal
B: n aval de flexura splenic
C: n aval de valvula ileocecal
D: n amonte de unghiul duodenojejunal
E: n aval de flexura hepatic
Vezi raspuns

7. [HDS10014] Circumstanele n care se efectueaz endoscopie digestiv superioara n urgen include (pg. 427)
A: Pacientul cu instabilitate hemodinamic marcat
B: La toi pacienii intubai i ventilai
C: Cu scop exclusiv diagnostic iniial
D: La pacientul a jeun de 6 ore sau dup golirea stomacului prin administrarea unei perfuzii intravenoase lente cu eritromicin
E: La 72 ore de la debutul sngerarii pentru a atepta spontat a acesteia
Vezi raspuns
8. [HDS10015] La un pacient cu hemoragie digestiv inferioar cu colonoscopie normal i hemoragie care persista i este abundent, se
va avea n vedere efectuarea de urgen a (pg. 428)
A: Tomografiei computerizate
B: Rezonanei magnetice nucleare
C: Arteriografiei celiomezenterice
D: Examinarii cu videocapsul endoscopic
E: Laparoscopiei diagnostice
Vezi raspuns
9. [HDS10022] Despre hemoragia digestiv superioar, sunt adevrate urmtoarele: ()
A: Este determinat de Ieziuni ale tubului digestiv n aval de unghiul duodenojejunal
B: Cauza frecventa - Malory- Weiss
C: Cauza dominant patologia ulceroas
D: Se manifest doar prin melena
E: Se manifesta prin rectoragii minore
Vezi raspuns
10. [HDS10023] Care din urmtoarele semne i simptome pot fi luate n considerare nalgoritmul diagnosticului diferenial n hemoragia
digestiv superiora ()
A: Hemoptizia
B: Sngerarea tip ORL
C: Vrsturi cu coninut gastric de sfecl roie
D: Toate variantele sunt adevrate
E: Nicio varianta nu este corect
11. [HDS10024] Despre clasificarea Forrest, sunt adevrate ()
A: Clasa IA-hemoragie n pnz
B: Clasa IB- hemoragie n jet
C: Clasa III-cheag aderent
D: Clasa IIA- cheag aderent
E: Clasa IIC- pete pigmentare
Vezi raspuns
12. [HDS10027] Care dintre urmtoarele patologii reprezint cauze frecvente de HDS ()
A: Hipertensiunea portala
B: Esofagita peptica
C: Epistaxisul posterior
D: Neoplasmul gastric
E: Sindromul Mallory- Weiss
Vezi raspuns
13. [HDS10028] Referitor la HDI, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Cea mai frecvent cauz este neoplasmul de colon
B: i are originea n intestinul subire n 90% din cazuri
C: i are originea n colon n 10% din cazuri
D: Tratamentul anticoagulant, reprezint cauza frecvena de HDI
E: Hemoragiile diverticulare reprezint sursa freceventa de HDI
Vezi raspuns
14. [HDS10029] Care dintre urmtoarele afirmaii despre hemoragii le diverticulare sunt adevrate ()
A: Survin dependent de complicaiile inflamatorii ale unei diverticulite
B: Nu se tenteaz niciodat hemostaza endoscopic datorit riscurilor majore
C: Reprezint cauza frecvena de HDI
D: Nu sunt dependente de consumul de AINS
E: Diagnosticul se realizeaz endoscopic
Vezi raspuns
15. [HDS10030] Urmtoarele, reprezint cauza de HDS/HDI, cu excepia (pg. 427)
A: Medicamente gastrotoxice
B: Consumul de medicamente antiagregante
C: Insuficien hepatic
D: Insuficient renal
E: Consumul de anticoagulante
Vezi raspuns

16. [HDS10031] Care dintre urmtoarele afirmaii referitor la hemoragiile digestive, este adevarata ()
A: EDS se realizeaz chiar dac pacientul este instabil hemodinamic
B: Clasificarea Forrest ghideaz doar tratamentul endoscopic
C: Leziunile ulcerative sunt favorizate doar de aspirina
D: Tratamentul empiric este reprezentat de IPP pe injectomat
E: Endoscopia are doar rol diagnostic
Vezi raspuns
17. [HDS10050] Care este cauza cea mai frecventa de hemoragie digestiva inferioara: (pag.428)
A: angiodisplaziile
B: hemoragii diverticulare
C: colitele
D: cancer de colon
E: tumorile
Vezi raspuns
18. [HDS10057] NU reprezint cauz a hemoragiei digestive inferioare legate de intestinul subire ()
A: Tumorile
B: Angiodisplaziile
C: Ulceraiile legate de boala Crohn
D: Diverticulul Meckel
E: Ulceraiile Dieulafoy
Vezi raspuns
19. [HDS10058] Mallory-Weiss NU ()
A: are un prognostic favorabil
B: are un tratamentul analog celui al leziunilor ulcerate
C: prezint hemoragie abundent
D: apare dup eforturi de vrstur
E: Reprezint o ruptur longitudinal supra-cardial
Vezi raspuns
20. [HDS10059] Se recomanda IPP p.o. conform scorului Forrest, dac ()
A: Hemoragie n jet
B: Hemoragie n pnz
C: Pete pigmentare
D: Cheag aderent
E: Vas vizibil hemoragic
21. [HDS10060] n suspiciunea de hemoragie digestiv superioar tratamentul este caracterizat, cu excepia ()
A: Este administrat IPP i.v. pe sering electric
B: Poate asocia octreotid n caz de hipertensiune portal suspectat
C: Se face IPP n doze crescute
D: Se face doar la pacienii stabili hemodinamic
E: Const n inhibitori de pomp de protoni
Vezi raspuns
22. [HDS10061] n hemoragia digestiv sunt examene paraclinice sistematice, cu excepia ()
A: Enzime pancreatice
B: RH
C: TCA
D: RAI
E: Bilan hepatic
Vezi raspuns
23. [HDS10062] Colonoscopia in HDI, se foloseste : ()
A: cu rol diagnostic si prognostic
B: doar cu rol diagnostic
C: cu rol diagnostic, prognostic si terapeutic
D: cu rol diagnostic si eventual terapeutic
E: cu rol terapeutic
Vezi raspuns
24. [HDS10068] HDS Este ()
A: sange rosu deschis provenit din caile aeriene superioare
B: scaun negru ca pacura
C: sange cu cheaguri provenit din stomac
D: varsatura cu sange aerat
E: vomica
Vezi raspuns

25. [HDS10006] Cauzele dominante ale hemoragiilor digestive inferioare sunt: ()

A: angiodislazii
B: diverticul Meckel
C: tumori sangerajde
D: hemoragii diverticulare
E: colitele grave
Vezi raspuns
26. [HDS10007] Hemoragiile diverticulare: ()
A: sunt independete de consumul de AINS
B: sunt favorizate de complicatiile inflamatorii ale unei diverticuloze
C: reprezinta cauza cea mai frecveta de HDI
D: oprirea sangerarii necesita de cele mai multe ori o interventie endoscopica
E: reprezinta cel mai adesea un diagostic prezumtiv
Vezi raspuns
27. [HDS10008] Cauzele de HDI legate de intestinul subtire: ()
A: ulceratii AINS
B: ulceratii Crohn
C: polipoza
D: infectii
E: tumori
Vezi raspuns
28. [HDS10010] Cauze rare de HDS: ()
A: esofagita peptica
B: hemobilii
C: ulceratii Dieulafoy
D: tumori
E: hipertensiune portala
Vezi raspuns
29. [HDS10016] Tratamentul hemoragiilor digestive superioare cu inhibitori de pomp de protoni (IPP) intravenos cu sering electric
(IVSE) este indicat n (pg. 427)
A: Hemoragia n pnz
B: Vas vizibil nehemoragic
C: Cheag aderent
D: Pete pigmentare
E: Fond alb al leziunii
Vezi raspuns
30. [HDS10017] Diagnosticul diferenial n caz de hemoragie digestiv superioar include (pg. 426)
A: Hemopatii maligne
B: Hemoptizia
C: Sngerarea de origine ORL
D: Vrsturile cu coninut de culoare roie (vin, sfecla roie)
E: Anevrism de arter mezenteric
31. [HDS10018] Producerea unei hemoragii digestive inferioare la pacienii cu cancer de colon este favorizat de un tratement cu (pg. 428)
A: Antiagregante plachetare
B: Prokinetice
C: Anticoagulante
D: Antidiareice
E: Hipolipemiante
Vezi raspuns
32. [HDS10019] Conduita iniial n hemoragiile digestive include (pg. 426-427)
A: Tueu rectal
B: 2 cai venoase periferice sau o cale central n funcie de gravitate
C: Endoscopie digestiv chiar din momentul primirii pacientului
D: Administrare de octreotid n caz de ulcer gastric hemoragic
E: Oxigenoterapie
Vezi raspuns
33. [HDS10020] La pacienii cu leziuni ulcerate gastroduodenale complicate cu hemoragie digestiv superioar, n caz de eec repetat al
tratamentului endoscopic, se recomand (pg. 428)
A: Embolizare arterial pe cale radiologic
B: Intervenie chirurgical
C: Tratament injectabil cu inhibitori de pomp de protoni
D: Administrare intravenoas de hemostatice
E: Tratament cu sucralfat n doza de 4 grame pe zi
Vezi raspuns

34. [HDS10021] Referitor la scorul Forrest sunt adevarate: (pag. 427)

A: IIA: vas vizibil nehemoragic, tratament IPP per os
B: IIA: cheag aderent, tratament IPP IVSE timp de 72 de ore
C: IIC: pete pigmentare, tratament IPP per os
D: IIA: vas vizibil nehemoragic, tratament IPP IVSE timp de 72 de ore
E: IIC: cheag aderent, tratament IPP per os
Vezi raspuns
35. [HDS10026] Hemoragia digestiv inferioar se caracterizeaz prin (pag.426)
A: Sursa sngerrii este n aval de unghiul duodeno-jejunal
B: Se manifesta prin hematemeza
C: Rar hemoragii diverticulare
D: Se oprete deseori spontan
E: Frecvent sursa sngerrii este o neoplazie rectal
Vezi raspuns
36. [HDS10032] Hemostaza endoscopic se poate realiza n cazul episoadelor de HDS, prin urmtoarele: ()
A: Adminsitrare de ser adrenalinat
B: Ligaturi elastice pentru ulcer
C: Metode termice
D: Clips-uri pentru varicele esofagiene
E: A, C i D sunt variante incorecte
Vezi raspuns
37. [HDS10033] Referitor la HDS, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: ()
A: Sursa sngerrii se afla n amonte de unghiul duodeno-jejunal
B: Nu genereaz niciodat instabilitate
C: Este frecvent grav
D: Se manifesta prin hematemeza
E: Una dintre cauzele frecvente este esofagita peptica
Vezi raspuns
38. [HDS10034] Care dintre urmtoarele afirmaii despre HDS, sunt adevrate (pg. 427)
A: Clasificarea Forrest ghideaz tratamentul farmacologic
B: Cele din clasa Forrest IIC i III primesc tratament cu IPP p.o
C: n cazul celor din clasa Forrest IIC se poate folosi ser adrenalinat
D: n cazul celor din clasele Forest IA-B, se administreaz tratament i.v cu IPP timp de 72 de ore
E: n cazul celor din clasele IIA-B, se administreaz tratament i.v cu IPP timp de 24 de ore
Vezi raspuns
39. [HDS10035] n cazul HDS conduita terapeutic, poate fi reprezentat de ()
A: Ligatura endoscopic a varicelor esofagiene
B: Administrarea de Octreotid n ulcerul peptic
C: IPP pe injectomat
D: Leziuni ulcerate - utilizare de ser adrenalinat
E: Clips-uri pentru VE
Vezi raspuns
40. [HDS10036] Sindromul Mallory -Weiss se caracterizeaz prin ()
A: Ruptura longitudinal subcardiala
B: Prognostic nefavorabil
C: Apare secundar efortului de vrstura
D: Reprezint frecvent o complicaie a cirozei
E: Se instituie tratament analog leziunilor ulcerate
41. [HDS10037] Care dintre urmtoarele atitudini reprezint conduita terapeutic/diagnostic adecvat pentru existena unui episod de HDI
cu colonoscopie normal? ()
A: IPP pe injectomat
B: Videocapsula endoscopica
C: Administrare de Octeotrid i.v
D: Arteriografie celio-mezenterica
E: Embolizare radiologica
Vezi raspuns
42. [HDS10038] Care dintre urmtoarele patologii, reprezint cauze rare de HDS ()
A: Ulceraii Dieulafoy
B: Tumori
C: Wirsungoragii
D: Esofagita peptica
E: Hemobilia
Vezi raspuns

43. [HDS10039] Clasificarea Forrest este caracterizat prin ()

A: IA - hemoragii n jet
B: IB - vas vizibil nehemoragic
C: IIA - fond alb
D: IIB - cheag aderent
E: IIC - pete pigmentare
Vezi raspuns
44. [HDS10040] Care dintre urmtoarele afirmaii reprezint msuri de reanimare in cadrul hemoragiei digestive (pg. 426-427)
A: Oxigenoterapie
B: Administrarea de IPP
C: Transfuzie
D: Montarea unei ci venoase periferice
E: Umplerea patului vascular
Vezi raspuns
45. [HDS10041] Sunt considerate cauze de ulcer gastric/duodenal, urmtoarele ()
A: Prezenta Helicobacter pylori
B: Hipertensiunea portala
C: Consumul de AINS
D: Vrsturile repetate
E: Consumul de Aspirin
Vezi raspuns
46. [HDS10042] Endoscopia digestiv superioar are urmtoarele roluri ()
A: Diagnostic
B: Scderea hipertensiunii portale
C: Prognostic
D: Terapeutic
E: Golirea stomacului
Vezi raspuns
47. [HDS10043] Endoscopia digestiv superioar n urgen se poate efectua n urmtoarele condiii ()
A: Pacient instabil hemodinamic
B: Doar dac pacientul este intubat i ventilat
C: La pacientul a jeun de 6 ore
D: Dup golirea stomacului cu PEV lent cu eritromicina
E: n cazul apariie tulburrilor strii de contient
Vezi raspuns
48. [HDS10044] Cnd funciile vitale au fost controlate, n HDS anamneza este completat de examen clinic ce const n ()
A: Tueu rectal
B: Examinare ORL
C: Identificarea hipertensiunii portale
D: Palparea abdomenului ce poate decela o formaiune tumoral
E: Identificarea insuficientei hepatocelulare
Vezi raspuns
49. [HDS10045] 14.Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la HDI, sunt adevrate? (pag:426-429)
A: Sursa n 90% din cazuri este reprezentat de colon
B: Sursa n 10% din cazuri este reprezentat de rect
C: Cancerul de colon este frecevent sursa sngerrii
D: Colitele frecvent se manifesta prin diaree i rar prin rectoragii
E: Diverticulul Meckel reprezint o surs frecvena de sngerare
Vezi raspuns
50. [HDS10046] Care din urmtoarele sedii aparin intestinului subire i genereaz HDI (pag:429)
A: Ulceraii datorate AINS
B: Ulceraiile din rectocolita ulcerohemoragica
C: Tumori
D: Diverticulii Meckel
E: Angiodisplazia
51. [HDS10047] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz angiodisplazia ()
A: Se manifesta prin rectoragii repetate puin abundente
B: Anomalii vasculare
C: Sunt favorizate de consumul de AINS
D: Sediu - colonul
E: Sediu - intestinul subtire
Vezi raspuns

52. [HDS10048] Care sunt afirmaiile adevrate despre colonoscopie ()

A: Se efectueaz fr pregtirea colonului
B: Se efectueaz sub anestezie general
C: Se poate efectua n urgen
D: Se efectueaz n scop diagnostic
E: Nu are rol terapeutic
Vezi raspuns
53. [HDS10049] n leziunile Forest IA, atitudine a terapeutic se caracterizeaz prin ()
A: Endoscopie cu hemostaza local
B: Se poate reinterveni endoscopic dac hemoragia continua
C: Tratament farmacologie cu Octreotid
D: Intervenie chirurgical
E: Embolizari arteriale sub control radiologic
Vezi raspuns
54. [HDS10052] Hemoragiile digestive inferioare ale intestinului subire pot fi cauzate de ()
A: Elceratiile din boala Crohn
B: Diverticulul Meckel
C: Ulceratiile Dieulafoy
D: Ulceratiile legate de AINS
E: Sindromul Mallory-Weiss
Vezi raspuns
55. [HDS10053] Hemoragia din cancerul de colon este caracterizat de (pag:428)
A: Asociaz frecvent diaree
B: Rectoragii repetate puin abundente
C: Tratamentul antiagregant favorizeaz hemoragia digestiva inferioara
D: Este cea mai frecvent cauz de hemoragii digestive inferioare
E: Se manifest deseori printr-o hemoragie acut
Vezi raspuns
56. [HDS10054] n hemoragiile digestive inferioare se recomand capsula endoscopic dac ()
A: Hemoragia este abundent i colonscopia negativ
B: Hemoragia este mic i persist, iar colonscopia este negativ
C: Hemoragia s-a oprit iar colonsocopia este negativ
D: Este suspectat o diverticuloz colonic
E: Nu se poate diferenia ntre HDI i HDS
Vezi raspuns
57. [HDS10055] n hemoragia digestiv reprezint metode de hemostaz endoscopic ()
A: Panasmente hemostatice interne
B: Clipsuri pentru varice
C: Ligaturi elastice pentru varice
D: Metode termice
E: Injectie cu octreotid, mai ales in leziunile ulcerate
Vezi raspuns
58. [HDS10056] n hemoragia digestiv grav reanimarea const n ()
A: Monitorizare cardiac, tensional i a saturaiei
B: Administrare de octreotid i.v.
C: Administrare de IPP empiric i.v. n doze crescute
D: Umplere vascular sau transfuzie
E: Oxigenoterapie
Vezi raspuns
59. [HDS10063] Care este tratamentul hemoragiei digestive superioare (427)
A: IPP (inhibitori ai pompei de protoni) per os, pentru hemoragie in jet
B: Droguri vasoactive splanhnice (octreotid), in caz de hipertensiune portala cunoscuta sau suspectata
C: Ser adrenilat
D: Ligaturi elastice pentru varicele esofagiene
E: Metode termice
Vezi raspuns
60. [HDS10064] In cazul hemoragiilor digestive, confirmarea diagnosticului se face prin ()
A: anamneza
B: examen clinic
C: tuseu rectal nesistematic
D: sonda nazogastrica posibila
E: examinari biologice

61. [HDS10065] Cauze rare de hemoragie digestiva superioara: ()

A: Esofagita peptica
B: Sindrom Mallory-Weiss
C: Wirsungoragii
D: Hemobilii
E: Tumori
Vezi raspuns
62. [HDS10067] In caz de esec al tratamentului endocopic in HDS sunt necesare: (Pag 428)
A: Repetarea endoscopie cu scop diagnostic
B: Repetarea endoscopie cu scoop de a face o noua tentativa de hemostaza
C: se discuta o embolizare arteriala de prima intentie
D: se intervin chirurgical
E: in caz de esec repetat se vor discuta o embolizare arteeriala pe cale radiologica sau o interventie chirurgicala

Hepatitele virale
1. [HEP10005] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral tip A este adevarat? (pg. 451)
A: este determinat de un virus ADN
B: calea de transmitere este parenteral
C: incubaia este cuprins ntre 2-6 luni
D: infecia este cel mai adesea simptomatic i cronicizeaz frecvent la imunodeprimai
E: diagnosticul se stabileste pe baza evidenierii IgM anti-VHA n faza acut, IgG anti VHA izolate semnificnd un contact vechi
Vezi raspuns
2. [HEP10006] Referitor la hepatit cronic cu VHB, n care dintre situaiile urmtoare se indic tratament antiviral? (pg. 452)
A: ADN VHB >= 2000 UI/ml, i/sau cretere persistent a ALAT cu viremie detectabil i scor Metavir >= A2 i/sau F2
B: ADN VHB >= 20000 UI/ml, i/sau ALAT >= 10N i scor Metavir >= A1 i/sau F1
C: ADN VHB detectabil i/sau ALAT >= 10N i scor Metavir >= A1 i/sau F1
D: ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT si scorului Metavir
E: ADN VHB >= 2000 UI/ml indiferent de valoarea ALAT i scorului Metavir
Vezi raspuns
3. [HEP10007] Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevarate referitor la tratamentul antviral in hepatita C (pag. 453)
A: este contraindicat n cazurile de ciroz compensat
B: este indicat n principal n cazurile cu scor Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate
C: este indicat la pacienii cu manifestari extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar n prezena fibrozei semnificative
D: se bazeaz pe monoterapie cu interferon alfapegilat
E: scderea ncrcturii virale cu 1 log n sptmna 12 de tratament permite continuarea tratamentului pe durata prevazuta ini
Vezi raspuns
4. [HEP10009] Care dintre suferinele urmtoare este cauza frecvent a unui sindrom de citoliz hepatica mai mare de 10 ori valoarea
normal? (pg. 456-457)
A: boala Wilson, hepatit autoimun
B: sindromul Budd-Chiari, infiltraie tumoral hepatic
C: ciroza hepatic, carcinomul hepatocelular
D: hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV, EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita medicamentoasa sau toxica, litiaza vezicular
cu migrare de calcul, ischemia hepatic
E: pancreatita acut, ulcerul gastroduodenal

Vezi raspuns
5. [HEP10015] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la hepatit viral A ()
A: Virusul hepatitic A este un virs ADN
B: Se transmite prin produse de snge
C: Diagnosticul se face cu ajutorul anticorpilor IgG
D: Este o infecie frecvent simptomatica
E: Are o incubaie de 2-6 sptmni
Vezi raspuns
6. [HEP10016] Urmtoarele afirmaii despre hepatit viral B sunt adevrate, cu excepia ()
A: Virusul hepatitic B este un virus ADN
B: Are o incubaie de 6-12 sptmni
C: Infecie iniial este frecvent simptomatica
D: n Frana aproximativ 0,5% din populaie este infectat
E: Contaminarea este orizontal
Vezi raspuns
7. [HEP10017] Despre hepatit delta, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia ()
A: Virusul hepatitic D este un virus ADN
B: Presupune coninfectie cu VHB
C: Infecia acut este adesea asimptomatica
D: Suprainfecia cu VHB are prognostic prost
E: Virusul hepatitic D este un virus defectiv
Vezi raspuns
8. [HEP10018] Referitor la hepatit viral E, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Este produs de un virus ADN
B: Contaminarea este vertical
C: Incubaia este de 6 saptamani-6 luni
D: Este endemica n Franta
E: Poate genera o hepatit fulminant la gravideE
Vezi raspuns
9. [HEP10020] Tratamentul antiviral n hepatit viral C, are urmtoarele indicaii ()
A: Este indicat la un scor Metavir FO
B: Se indica administrarea unui astfel de tratament n cirozele decompensate
C: Nu se administreaz la pacienii cu manifestri extrahepatice
D: Este indicat inclusiv n absenta, fibrozei semnificative
E: Este propus la cei cu fenotip 1
Vezi raspuns
10. [HEP10021] Care din urmtoarele virusuri sunt nonspecific hepatotrope ()
A: VHA
B: VHB
C: VHC
D: HSV
E: VHE
11. [HEP10022] Care forma clinica este cea mai frecvena n hepatit acut virala ()
A: Forma colestatica
B: Forma prelungit
C: Forma anicterica
D: Forma asociat cu manifestri extrahepatice
E: Forma fulminanta
Vezi raspuns
12. [HEP10023] Ecografia abdominal are urmtoarele indicaii n infecia cu VRB, cu excepia: ()
A: Ecografie anual pentru pacienii cu ciroza
B: Ecografie bianual la pacienii cu ciroza
C: Ecografia anual pentru pacienii cu hepatit
D: Ajuta la cutarea semnelor de ciroza
E: Poate detecta precoce prezenta carcinomului hepatocelular
Vezi raspuns
13. [HEP10024] Tratamentul antiviral este indicat la pacienii cu hepatit cronic cu VHB, n urmtoarele situaii ()
A: ADN - VHB>= 2000 de copii
B: Creterea persistent a ALAT cu viremie nedetectabil
C: Scor Metavir < A2
D: Scor Metavir 2>=F2
E: ADN-VHB >=10000 U/L
Vezi raspuns

14. [HEP10025] Care din urmtoarele afirmaii reprezint strategii terapeutice n hepatit viral B? ()
A: Monoterapie cu Interferon pegilat dac ALAT >2N
B: Rspuns virusologic bun, ALAT >2N i replicare viral moderat - monoterapie cu IFN pegilat
C: La pacienii cu ciroza se prefer analogii nucleotidici
D: La pacienii cu ciroza se prefer Inteferonul pegilat
E: Tratamentul cu Netecavir, se administreaz pe o perioad nedeterminat
Vezi raspuns
15. [HEP10026] Bilanul n hepatit viral B se bazeaz pe urmtoarele, cu excepia ()
A: Determinarea ncrcturii virale
B: Puncie - biopsie hepatic
C: Ecografie abdominal
D: Bilan hepatic
E: AAN
Vezi raspuns
16. [HEP10027] lmunoeliminarea n VHB se caracterizeaz prin ()
A: Replicare viral mare
B: Transaminaze normale
C: Seroconversie n sistem HBe
D: Leziuni hepatice minime
E: Leziuni hepatice variabile
Vezi raspuns
17. [HEP10028] Diagnosticul n HVB, ia n calcul urmtoarele (pag.452)
A: AgHBs
B: Ac anti HBg
C: Ac anti HVC
D: IgGanti HVD
E: IgA anti VHA
Vezi raspuns
18. [HEP10029] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre HVB ()
A: Momentan exist 350.000 de persoane cu hepatit cronic
B: n Frana aproximai 5% sunt infectai
C: n Frana, prevalenta este de 2 ori mai mare dect a HVC
D: 2 miliarde de indivizi din populaia mondial au intrat deja n contact cu VHB
E: 2 din 3 persoane au intrat n contact cu VHB
Vezi raspuns
19. [HEP10030] Istoria natural a unei hepatite are urmtoarea succesiune, cu excepia: ()
A: Faza iniial de contaminare
B: Faza de incubaie
C: Faza preicterica
D: Faza icteric
E: Nici o variant corect
Vezi raspuns
20. [HEP10031] Hepatit fulminant este adesea caracterizat prin ()
A: Mortalitate < 50%
B: Encefalopatie hepatic la o sptmn dup apariia icterului
C: IP<25%
D: Tratamentul se poate efectua i ambulator
E: Nu reprezint o form grav de boal
21. [HEP10032] n hepatit viral C, se recomand identificarea comorbiditatilor asociate, urmrindu-se urmtorii parametri biologici, cu
excepia ()
A: Anticorpii antitiroperoxidaza
B: Anticorpi anti-fibra muscular neted
C: Anti LKM1
D: TSH
E: Ac anti Ro
Vezi raspuns
22. [HEP10033] Diagnosticul hepatitei virale E se realizeaz cu ajutorul ()
A: AgHVE
B: ADN -VHE - snge
C: ADN -VHE - scaun
D: AC anti VHE
E: Nici o variant nu este corect

Vezi raspuns
23. [HEP10034] Care din urmtoarele virusuri fac parte din grupa Herpes ()
A: HVA
B: EBV
C: HVB
D: HVD
E: HVC
Vezi raspuns
24. [HEP10052] Hepatit delta se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: ()
A: Este determinat de un virus ARN
B: Contaminarea este identic cu VHB
C: Infecia este frecvent asimptomatica
D: Diagnosticul pozitiv se bazeaz pe detectarea Ag VHD
E: Se indica aprecierea gradului de fibroz
Vezi raspuns
25. [HEP10084] n creterea gamma-GT prima intenie NU include ()
A: Administrarea de hormoni tiroidieni
B: Msurarea glicemiei
C: Efectuarea unei ecografii hepatice
D: Msurarea circumferinei taliei
E: Calcul IMC
Vezi raspuns
26. [HEP10085] Colestaza extrahepatic poate avea urmtoarele cauze benigne, cu excepia ()
A: Parazitoze ale cilor biliare
B: Ciroza biliar primitiv
C: Litiaza cii biliare principale
D: Colangita sclerozant primitiv
E: Pancreatita cronic
Vezi raspuns
27. [HEP10086] Este cauz frecvent de citoliz cu transaminaze de 10 ori mai mari dect normalul ()
A: Infiltraie tumoral hepatic
B: Hepatit autoimun
C: Sindrom Budd-Chiari
D: Boala Wilson
E: Hepatit medicamentoas
Vezi raspuns
28. [HEP10087] n caz de citoliz cu transaminaze sub de 10 ori normalul, primele examinri includ, cu excepia ()
A: Coeficient de saturaie al transferinei
B: Serologie VHC
C: Ag HBs
D: Ecografie cardiac
E: Ecografie Doppler hepatic
Vezi raspuns
29. [HEP10088] Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul este cauzat cel mai frecvent de, cu excepia ()
A: Litiaza cu migrare de calcul
B: Hepatit medicamentoas
C: Ciroz
D: Hepatit cronica C
E: Hepatit cronica B
Vezi raspuns
30. [HEP10089] Citoliza hepatic cu ASAT mai mare dect ALAT poate fi cauzat de, cu excepia ()
A: Ficatul de oc
B: Hepatopatia alcoolic
C: Hepatita viral
D: Ciroz
E: Budd-Chiari
31. [HEP10090] Hepatita delta este caracterizat, cu excepia ()
A: Tratamentul riguros nu are risc de recidiv la ntrerupere
B: Tratamentul antiviral este indicat dac se detecteaz ARN viral n ser
C: Diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti-Delta
D: Se suprapune unei infecii cu VHB
E: Este un virus ARN

Vezi raspuns
32. [HEP10091] Tratamentul antiviral in hepatita C nu este indicat la pacienii cu ()
A: ncrctur viral sub 2000 UI/ml
B: hipertensiune portal
C: encefalopatie hepatic
D: ciroz decompensat
E: vrsta naintat
Vezi raspuns
33. [HEP10092] Tratamentul antiviral din hepatita B NU este recomandat dac ()
A: Faza icteric prelungit cu viremie sub 2000 UI/ml
B: Creterea persistent a ALAT cu viremie detectabil
C: ADN VHB peste 2000 UI/ml
D: Ciroza compensat cu ADN VHB sub 2000 UI/ml
E: Socrul metavir mai mare dect A2
Vezi raspuns
34. [HEP10093] Hepatita viral A NU este caracterizat de urmtoarea ()
A: Frecvent asimptomatic
B: IgM antiVHA pozitivi n faza acut
C: Incubaie 2-6 sptmni
D: Virus ARN
E: Contaminare sexual
Vezi raspuns
35. [HEP10094] Despre hepatita acuta viral se pot afirma urmtoarele, cu excepia ()
A: Este caracterizat de lipsa encefalopatiei hepatice i un IP sub 50%
B: Nu apare ntotdeauna prurit
C: Icterul este cu bilirubin conjugat
D: Forma colestatic este cea mai frecvent
E: n forma fulminant apare o encefalopatie hepatic la mai puin de 2 sptmni dup apariia icterulu
Vezi raspuns
36. [HEP10095] Hepatitei viral are urmtoarele faze, cu excepia ()
A: cronicizare
B: icteric
C: contagiozitate
D: incubaie
E: contaminare
Vezi raspuns
37. [HEP10096] Care dintre urmtoarele este virus ADN ()
A: VHE
B: VHD
C: VHC
D: VHB
E: VHA
Vezi raspuns
38. [HEP10106] Care dintre urmatoarele virusuri hepatitice este un virus cu ADN? ()
A: Hepatita A
B: Hepatita B
C: Hepatita C
D: Hepatita D
E: Hepatita E
Vezi raspuns
39. [HEP10002] Istoria naturala a hepatitei cronice B prezinta schematic trei faze,care sunt acelea? (pag.452)
A: imunotoleranta
B: imunofluorescenta
C: imunoeliminarea
D: faza replicativa
E: faza nonreplicativa
Vezi raspuns
40. [HEP10003] Care sunt cele patru mari cadre nosologice intalnite in practica clinica la subiectul asimptomatic cu anomalii biologice
hepatice: (pag.455)
A: citoliza cronica cu transaminaze <10 N
B: citoliza acuta cu transaminaze >10 N
C: colestaza

D: citoliza cronica cu transaminaze >10 N

E: cresterea izolata a gama-GT
41. [HEP10004] Care sunt cele trei cauze predominante de crestere izolata a gama-GT: (pag.458)
A: intoxicatia alcoolica cronica
B: medicamente inductoare enzimatice
C: intoxicatie alcoolica acuta
D: steatoza
E: colestaza
Vezi raspuns
42. [HEP10010] Care dintre urmtoarele date clinice, biologice i evolutive caracterizeaz o hepatit viral acut n form fulminant? (pg.
451)
A: apariia unei encefalopatii hepatice la mai puin de 2 sptmni de la apariia icterului
B: scderea indicelului de protrombin (frecvent<25%)
C: mortalitate ridicat (>50% n absena tratamentului prin insuficien hepatic sau complicaiile acesteia) impunnd internarea n secii
de terapie intensiv
D: creterea indicelui de protrombin (frecvent>75%)
E: apariia unor manifestri extrahepatice: poliradiculonevrit, anemie hemolitic autoimun, glomerulopatie
Vezi raspuns
43. [HEP10011] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral tip B sunt adevrate? (pg. 451-452)
A: etiologia este reprezentat de un virus ARN, transmis pe cale sexual, parenteral, vertical sau orizontal
B: incubaia este cuprins ntre 6-12 sptmni
C: diagnosticul de hepatit acut B se bazeaz pe evidenierea Ag HBs i Ig M anti HBc
D: cronicizarea este frecvent ntlnit la adult
E: istoria natural a hepatitei cronice B prezint 3 faze: imunotolerana, imunoeliminarea i faza non-replicativ
Vezi raspuns
44. [HEP10012] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita virala de tip C sunt adevrate? (pg. 453)
A: etiologia este reprezentat de un virus ARN, cu transmitere majoritar parenteral i foarte rar sexual
B: incubaia este cuprins ntre 4-6 sptmni
C: infecia acut este frecvent simptomatic i cronicizeaz rar
D: n caz de serologie pozitiv pentru VHC se efectueaz PCR VHC calitativ
E: n cazul n care PCR VHC pozitiv este necesar efectuarea unui bilan complet
Vezi raspuns
45. [HEP10013] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatit delta sunt adevrate? (pg. 454)
A: este cauzat de un virus ARN defectiv care necesit prezena VHB pentru a se multiplica
B: se poate prezenta ca suprainfecie sau coinfecie a VHB
C: virusul cauzal se transmite pe cale enteral
D: infecia acut este frecvent simptomatic, nu cronicizeaz i nu influeneaz istoria natural a infeciei cu VHB
E: diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti Delta n serul pacienilor Ag HBs pozitivi.
Vezi raspuns
46. [HEP10014] Care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la hepatita de tip E sunt adevarate? (pag. 454)
A: este determinat de VHE, virus ARN cu transmitere parenterala
B: incubaia este cuprins ntre 2-6 sptmni
C: infecia acut este frecvent asimptomatic, dar deseori mai grav la vrstnici, femei nsarcinate i persoane cu hepatopatie cronic
D: diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti VHE n snge i PCR ARN VHE n snge sau materii fecale
E: cronicizarea a fost observat doar la persoanele imunodeprimate
Vezi raspuns
47. [HEP10036] Faza preicterica n cazul hepatitelor acute, se caracterizeaz prin ()
A: Asimptomatica
B: Sindrom pseudogripal
C: Erupie cutanat
D: Dureaz 2-6 sptmni
E: Poate genera disconfort subcostal drept
Vezi raspuns
48. [HEP10037] Faza icteric n cazul hepatitelor acute, se caracterizeaz prin ()
A: Prurit facultativ
B: Icter cu bilirubina neconjugata crescut
C: Hepatomegalie sensibil la palpare
D: Asociaz poliradiculonevrite
E: Durata maxim - 2 sptmni
Vezi raspuns
49. [HEP10038] Formele fulminante de hepatit sunt caracterizate prin ()
A: Mortalitate> 50% n absena tratamentului

B: IP > 25%
C: Tratamentul se face n seciile ATI
D: Se recurge la transplant hepatic n toate situaiile
E: Encefalopatia hepatic apare la mai puin de 2 sptmni de la debutul icterului
Vezi raspuns
50. [HEP10039] Hepatit viral A, se caracterizeaz prin: ()
A: n trile n curs de dezvoltare este rar
B: Incubaia este de 2-6 sptmni
C: Frecvent este asimptomatica
D: Contaminarea este orizontal
E: Nu exist tratament specific
51. [HEP10040] Contaminarea n hepatit cu virus B, se poate face ()
A: Pe cale sexual
B: Parenteral
C: Vertical
D: Orizontal
E: Feco-orala
Vezi raspuns
52. [HEP10041] Tratamentul antiviral n HVB este indicat n urmtoarele situaii ()
A: ADN - VHB >=2000 copii/ml
B: ADN - VHB >=10000 copii/ml
C: Creterea persistent a ALA T cu viremie detectabil
D: Scor Metavir A2
E: Scor Metavir F2
Vezi raspuns
53. [HEP10042] Bilanul hepatic n HVB ndeplinete urmtoarele criterii ()
A: Bilan hepatic
B: Determinarea ncrcturii virale
C: Biopsia nu reprezint standardul de aur pentru evaluarea fibrozei
D: Scor Metavir
E: Ecografie anual la pacienii cu ciroza
Vezi raspuns
54. [HEP10043] Care din urmtoarele afmnaii sunt adevrate despre virusurile din grupa Herpes (pg. 454)
A: Sunt specific hepatotrope
B: Hepatit este frecventa la pacienii imunodeprimati
C: Febr i angina caracterizeaz primoinfecia HSV1
D: Hepatit viral este deseori asimptomatica
E: Erupia vezicular la nivelul mucoaselor caracterizeaz infecia cu Zona Zoster
Vezi raspuns
55. [HEP10044] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre hepatitele cu virus Delta (pg. 454)
A: Sunt produse de virus tip ADN
B: Sunt produse de un virus defectiv
C: Poate coinfecta sau suprainfecta VHB
D: Infecia este frecvent asimptomatica
E: Suprainfecia are un prognostic bun
Vezi raspuns
56. [HEP10045] Care sunt principalele efecte adverse ale Interferonului ()
A: Anemie
B: Anemie hemolitic
C: Trombocitopenie
D: Sindrom pseudogripal
E: Leucocitoza
Vezi raspuns
57. [HEP10046] Urmtoarele afirmaii despre hepatit viral E sunt adevrate, mai puin ()
A: Este produs de un virus ARN
B: Transmiterea este fecal-orala
C: Frecvent apare n Frana
D: Ribavirina se administreaz p.o empiric tuturor pacienilor
E: Diagnosticul se bazeaz pe serologia Ac anti VHE
Vezi raspuns
58. [HEP10047] Tratamentul antiviral este indicat la pacienii cu HVC n urmtoarele situaii ()
A: Metavir F2

B: Pacienilor cu genotip 2
C: Doz de Ribavirina depinde doar de genotipul viral
D: Interferonul Pegilat se administreaz de 3 ori pe sptmn
E: Metavir F4
Vezi raspuns
59. [HEP10048] Evaluarea noninvaziv a fibrozei hepatice, se realizeaz prin ()
A: Ecografie abdominal
B: Fibroscan
C: Biopsie hepatic
D: Fibrotest
E: Elastografie tranzitorie unidimensionala
Vezi raspuns
60. [HEP10049] 15.Care din urmtoarele afirmaii reprezint contraindicaii temporare sau definitive ale tratamentului antiviral ()
A: Xeroftalmii
B: Sarcina
C: Hipertiroidia
D: Afeciuni psihiatrice
E: Boli reumatologice
61. [HEP10050] Msurile nespecifice n hepatit cu VHB sunt reprezentate de urmtoarele: (pg. 453)
A: Interzicerea consumului de medicamente hepatotoxice
B: Contact sexual neprotejat
C: ngrijirea afeciunilor de lung durat
D: Vaccinarea pacientului
E: Limitarea consumului de alcool
Vezi raspuns
62. [HEP10051] Care sunt paii de urmat dac ARN-VHC este detectabil ()
A: Bilan hepatic complet
B: Alfa fetoproteina
C: Nu se determina genotipul viral
D: Nu se vor identifica alte comorbiditati
E: Determinarea incrcturii virale este opional
Vezi raspuns
63. [HEP10053] Tratamentul n VHA se caracterizeaz prin urmtoarele ()
A: Nu este specific
B: Se recomand repaus tranzitoriu
C: Se evita consumul de medicamente hepatotoxice
D: Ribavirina p.o
E: Interferon pegilat o dat pe sptmn
Vezi raspuns
64. [HEP10054] Hepatit acut virala este caracterizat de ()
A: Citoliza constant
B: Valorile transaminazelor de 10 ori normalul
C: Predomina colestaza importanta
D: IgGVHA
E: IgM - anti- HBc
Vezi raspuns
65. [HEP10055] Form de hepatit cu manifestri extrahepatice se caracterizeaz prin ()
A: Anemie hemolitic autoimuna
B: Encefalopatie hepatic
C: Glomerulopatie
D: Leucopenie
E: Poliradiculonevrita
Vezi raspuns
66. [HEP10056] Care din urmtoarele afirmaii despre hepatite sunt adevrate ()
A: Hepatit cu VHA nu se cronicizeaz
B: VHB - virus ARN
C: Incubaie VHC - 2-4 sptmni
D: Hepatit acut sever este o hepatit acut cu IP>50%
E: n hepatitele fulminante IP<25%
Vezi raspuns
67. [HEP10057] n hepatit VHB imunotoleranta se caracterizeaz prin (pg. 453)
A: Replicare viral sczut

B: Transaminaze uor crescute

C: Leziuni hepatice absene
D: Transaminaze normale
E: Seroconversie n sistem HBe
Vezi raspuns
68. [HEP10058] Imunoeliminarea n VHB are urmtoarele caracteristici (pg. 452)
A: Scderea replicrii virale
B: Leziuni hepatice variabile
C: Creterea transaminazelor
D: Se mai numete portaj inactiv
E: Se mai numete rspuns imun
Vezi raspuns
69. [HEP10059] Faza non-replicativa n VHB prezint urmtoarele criterii ()
A: Transaminaze normale
B: Transaminaze crescute
C: Leziuni hepatice variabile
D: Seroconversie cu sistemul HBe
E: Replicare viral nedetectabil
Vezi raspuns
70. [HEP10060] Tratamentul antiviral se administreaz n hepatit cu VHB dac ()
A: n caz de ciroza decompensat, tratamentul se iniiaz de urgen
B: n caz de ciroza compensat, tratamentul se iniiaz dac ADN -VHB > 2000 UI/ml
C: Scor Metavir >=A2
D: ADN - VHB > 10000 UI/ml
E: Viremie detectabil i creterea persistent a ALAT
71. [HEP10061] Despre tratamentul antiviral n VRC, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Tratamentul depinde de genotipul viral
B: Dup iniierea tratamentului se face PCR cantitativ la 12 sptmni
C: La 12 sptmni ncrctura viral trebuie s scad cu cel puin 3 log
D: Dac viremia nu scade la 12 sptmni se continua tratamentul
E: Tratamentul antiviral se administreaz fr ntrerupere timp de un an
Vezi raspuns
72. [HEP10062] Istoria naturala a unei hepatite virale cuprinde urmatoare succesiune: (pag.450)
A: o faza initiala de contaminare
B: o faza initiala de latenta
C: o faza de incubatie
D: o faza prodromala
E: o faza preicterica
Vezi raspuns
73. [HEP10063] Principalele efecte secundare ale tratamentului cu interferon sunt reprezentate de: (pag.454)
A: anemie
B: leucopenie
C: trombocitopenie
D: cefaleea
E: sindrom pseudogripal
Vezi raspuns
74. [HEP10064] Printre cauzele maligne ale colestazei extrahepatice se enumera: (pag.457)
A: cancer pancreatic cefalic
B: invazia tumorala a ficatului
C: infiltratie tumorala hepatica
D: ampulom vaterian
E: colangiocarcinom
Vezi raspuns
75. [HEP10065] Printre cauzele de steatoza se enumera: (pag.458)
A: alcool
B: medicamente inductoare enzimatice
C: nutritie parenterala
D: dislipidemie
E: parazitoze ale cailor biliare
Vezi raspuns
76. [HEP10066] Gamma-GT poate crete din cauza ()
A: Hepatit medicamentoas

B: Hepatit autoimun
C: Pancreatit cronic
D: Steatoz hepatic
E: Alcoolism
Vezi raspuns
77. [HEP10067] Colestaza intrahepatic poate fi cauzat de ()
A: Hepatopatia alcoolic
B: Ciroz biliar primitiv
C: Colangita sclerozant primitiv
D: Colangiocarcinom
E: Litiaza cii biliare principale
Vezi raspuns
78. [HEP10068] n citoloza cu transaminaze sub de 10 ori normalul, cea de-a doua intenie conine ()
A: Serologie parazitar
B: Ecografie cardiac
C: Ecografie Doppler hepatic
D: Coeficient de saturaie al transferinei
E: Ac Antinucleari
Vezi raspuns
79. [HEP10069] Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul poate fi cauzat mai puin frecvent de ()
A: Ficatul cardiac
B: Infiltratie tumoral hepatic
C: Sindromul Budd-Chiari
D: Boala Wilson
E: Hepatita autoimun
Vezi raspuns
80. [HEP10070] Citoliza cronic cu transaminaze sub de 10 ori normalul este caracterizat de ()
A: Supravegherea IP
B: Risc de hepatit fulminant
C: Pacient frecvent simptomatic
D: Poate fi efectul unei ciroze
E: Pacient frecvent asimptomatic
81. [HEP10071] Citoliza cu ASAT/ALAT mai mare dect 1 poate fi cauzat de ()
A: Ciroza
B: Hepatopatia alcoolic
C: Sindromul Budd-Chiari
D: Hepatita viral
E: Citoliza de origine muscular
Vezi raspuns
82. [HEP10072] Hepatita poate fi determinat de urmtoarele virusuri ()
A: HPV
B: VZV
C: HSV
D: CMV
E: EBV
Vezi raspuns
83. [HEP10073] Referitor la hepatita viral E, urmtoarele sunt adevrate ()
A: Infecie acut frecvent simptomatic i grav
B: Cronicizeaz la imunodeprimai
C: Incubaie 2-6 sptmni
D: Se transmite sexual
E: Virus ARN
Vezi raspuns
84. [HEP10074] Hepatita delta este caracterizat de ()
A: Tratament cu IFN alfapegilat i ribavirin
B: Tratamentul antiviral dac exist ARN viral n ser
C: Infecia acut este frecvent simptomatic i grav
D: Prezena infeciei VHB
E: Este un virus ARN
Vezi raspuns
85. [HEP10075] Hepatita viral C este caracterizat de ()
A: Asociaz deseori crioglobulinemie

B: Infecie iniial frecvent asimptomatic

C: Incubaie 4-12 sptmni
D: Contaminare frecvent sexual
E: Virus ADN
Vezi raspuns
86. [HEP10076] Terapia antiviral n hepatita acut B este caracterizat de ()
A: Analogi nucleotidici la pacienii cu ciroz
B: Tenofovir de prima intentie n caz de raspuns virologic prost
C: Entecavir de prima intentie n caz de raspuns virologic prost
D: Monoterapie cu IFN pegilat dac ALAT > 3N i replicare viral puternic
E: Monoterapie cu IFN pegilat dac ALAT > 3N n contextul unei replicri virale slabe
Vezi raspuns
87. [HEP10077] Hepatita viral B n curs de vindecare este marcat serologic prin ()
A: ADN-VHB +
B: Ac Anti-HBc IgM +
C: Ac Anti-HBc IgG +
D: Ac Anti-HBs +
E: Ag HBs +
Vezi raspuns
88. [HEP10078] Hepatita viral B acut este caracterizat serologic prin prezena ()
A: ADN-VHB
B: Ag HBc
C: Ac Anti-HBc IgM
D: Ac Anti-HBs
E: Ag HBs
Vezi raspuns
89. [HEP10079] Referitor la hepatita viral de tip B este adevrat ()
A: Cronicizarea este rar la nou nscut
B: Infecia iniial este caracteristic simptomatic
C: Incubaie 2-6 sptmni
D: Contaminare sexual
E: Virus ADN
Vezi raspuns
90. [HEP10080] Despre hepatita viral A, urmtoarele sunt adevrate ()
A: Trebuie supravegheat pentru aparitia unui asterixis
B: Nu exist tratament specific
C: Incubaie 1-3 luni
D: Contaminare fecal-oral
E: Virus ADN
91. [HEP10081] Hepatita fulminant este caracterizat prin ()
A: Este sinonim cu hepatita acut sever
B: Se poate trata prin transplant hepatic
C: Mortalitate peste 30% n absena tratamentului
D: IP sub 50%
E: Encefalopatie hepatic la sub 2 sptmni de la apariia icterului
Vezi raspuns
92. [HEP10082] Hepatite cronice pot fi determinate de (pag:450-454)
A: VHE- la subiectii imunodeprimati
B: VHD
C: VHC
D: VHB
E: VHA
Vezi raspuns
93. [HEP10083] Virusuri ARN sunt urmtorii ()
A: VHE
B: VHD
C: VHC
D: VHB
E: VHA
Vezi raspuns
94. [HEP10097] Urmatoarele afirmatii despre hepatita delta sunt adevarate, cu exceptia: (454)
A: Nu este indicat tratament antiviral

B: Tratament cu interferon aflapegilat in monoterapie , o injectie subcutanata pe saptamana

C: Risc mare de recidiva la interuperea tratamentului
D: VHB necesita prezenta VHD pentru a se multiplica
E: Diagnosticul se bazeaza pe detectarea de Ac anti-Delta la pacienti Ag HBs negativi
Vezi raspuns
95. [HEP10098] Colestaza presupune: (pagina 455)
A: scaderea gamaGT
B: cresterea fosfatazei alcaline
C: cresterea bilirubinei conjugate
D: scaderea bilirubinei conjugate
E: cresterea gamaglutamina-transpeptidazei
Vezi raspuns
96. [HEP10099] Manifestari extrahepatice asociate hepatitelor sunt? ()
A: Poliradiculonevrita
B: Pancreatita acuta
C: AHAI
D: IRA
E: Glomerulonefrita
Vezi raspuns
97. [HEP10100] Caracteristicile citolizei sunt: ()
A: ALAT sunt prezente in principal in ficat
B: ASAT sunt prezente in principal in muschi
C: Citoliza cronica >6 luni
D: Citoliza hepatica are un raport de ASAT/ALAT>1 cel mai adesea
E: Daca ASAT/ALAT<1 se vor avea in vedere ficatul de soc si sindromul Budd-Chiari
Vezi raspuns
98. [HEP10101] Definitia colestazei este: ()
A: cresterea bilirubinei neconjugate
B: cresterea gamma-GT
C: cresterea fosfatazei alcaline
D: cresterea transaminazelor
E: cresterea bilirubinei conjugate
Vezi raspuns
99. [HEP10102] Bilantul de a doua intentie (daca bilantul initial este negativ) in cazul unei citolize <10 N este: ()
A: Examen oftalmologic (lampa cu fanta)
B: Ceruloplasmina
C: AgHBs
D: Coeficient de saturare al transferinei
E: Ac anticitosol si Ac anti-LKM1
Vezi raspuns
100. [HEP10103] Faza non-replicativa a infectiei cu VHB este caracterizata de urmatoarele: ()
A: se mai numeste portaj inactiv
B: leziunile hepatice sunt variabile
C: replicarea virala este nedetectabila
D: transaminazele sunt normale sau crescute daca s-a constituit un CHC
E: fibroza este in grad variabil
101. [HEP10104] Cauze de colestaza intrahepatica: ()
A: Ciroza biliara primitiva
B: Sepsis
C: Boli ale ficatului de orice cauza, asociata cu citoliza
D: Metastaze hepatice
E: Colangita sclerozanta primitiva
Vezi raspuns
102. [HEP10105] Cauze ale colestazei intrahepatice sunt: ()
A: Tumora solida
B: Colangita sclerozanta primitiva
C: Hepatopatia alcoolica
D: Ciroza evoluata
E: Hemopatia maligna
Ulcerul gastric i duodenal

1. [ULC10002] Ulcerul gastric (pg. 433)

A: presupune o pierdere de substan a peretelui gastric cu afectarea musculoasei
B: este similar eroziunilor si exulceraiilor peretelui gastric
C: este mai frecvent dect cel duodenal
D: are o inciden n cretere n ultimii 20 de ani
E: este o urgen chirurgical
Vezi raspuns
2. [ULC10003] Dup tripla terapie a ulcerulului gastric Helicobacter pylori pozitiv, un control endoscopic este indispensabil dup (pg. 434)
A: o sptmna
B: 4 sptmni
C: 6 sptmni
D: 2 sptmni
E: 8 sptmni
Vezi raspuns
3. [ULC10004] Tratamentul de eradicare al Helicobacter pylori presupune (pg. 434)
A: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin + claritromicin 7-10 zile
B: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin + claritromicin 4-8 sptmni
C: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin - 14 zile
D: Inhibitori de pomp de protoni + claritromicin 14 zile
E: prescrierea unui tratament cu IPP n doza adaptat pacientului
Vezi raspuns
4. [ULC10005] Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la ulcerul gastro-duodenal este adevarat (pg. 434)
A: controlul cicatrizrii este obligatoriu n ulcerul duodenal necomplicat
B: controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu n ulcerul gastric
C: biopsia endoscopic este obligatorie n orice tip de ulcer pentru a exclude un cancer
D: tratamentul chirurgical este preferat celui cu inhibitori de pomp de protoni
E: sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu inhibitori selectivi Cox-2
Vezi raspuns
5. [ULC10006] Perforaia ulcerului (pg. 434)
A: este o urgen chirurgical
B: evolueaz cu durere cronic n epigastru
C: tratamentul const n administrarea de inhibitori de pomp de protoni n doz mare
D: intervenia chirurgical este rezervat cazurilor care nu raspund la tratament medical
E: evolueaz obligatoriu cu hematemez i melen
Vezi raspuns
6. [ULC10012] Care din urmtoarele afirmaii cu referire la ulcer, sunt adevrate ()
A: Ulcer = pierdere de substan a peretelui digestiv, ce afecteaz seroasa
B: Ulcer = pierdere de substan a peretelui digestiv ce afecteaz musculoasa
C: Incidenta este n cretere
D: Ulcerul gastric este de 3 ori mai frecvent decat cel duodenal
E: Ulcerul duodenal este mai rar dect cel gastric
Vezi raspuns
7. [ULC10013] Circumstanele de diagnostic n ulcerul gastric i cel duodenal pot fi ()
A: Durere ulceroas tipic n 2/3 din cazuri
B: Sediu n hipogastru
C: Nu se amelioreaz cu alimentatia
D: Durerea este ritmata de mese
E: Durerea are caracter de arsur
Vezi raspuns
8. [ULC10014] Care dintre urmtoarele afirmaii despre tratamentul din ulcer, sunt adevrate ()
A: Se administreaz tripla terapie indiferent dac infecia cu Helicobacter pylori este prezent sau nu
B: Eradicarea Helicobacter pylori se realizeaz doar prin administrarea de inhibitori de pomp de protoni
C: Prescrierea tratamentului cu inhibotori de pomp de protoni are o perioad fix
D: Tratamentul n ulcer cu risc provocat de antiinflamatoare nesteroidiene const n admnistrarea de inhibitori de pomp de protoni timp
de 6 sptmni
E: n ulcerul gastric se efectueaz control endoscopic la 6 sptmni
Vezi raspuns
9. [ULC10015] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu privire la ulcerul perforat? ()
A: Este urgen medical
B: Este urgena chirurgical
C: Apare durere difuz abdominal
D: Este o complicaie rar
E: Tratamentul este endoscopic

Vezi raspuns
10. [ULC10031] Sunt adevrate despre stenoza n ulcer, cu excepia ()
A: Se va biopsia pentru a exclude un cancer
B: Tratamentul const n IPP n doza mare
C: Diagnosticul este endoscopic
D: Se manifest prin vrsturi alimentare postprandiale tardive
E: Este o complicaie frecvent
11. [ULC10032] Referitor la endoscopia digestiv superioar n ulcerul gastric i duodenal, urmtoarea este fals ()
A: Poate preciza sediul pierderilor de substan
B: Biopsii din ulcer doar n caz de localizare duodenal
C: Se practic biopsii fundice pentru indentificarea HP
D: Se practic biopsii antrale pentru indentificarea HP
E: Permite vizualizarea pierderilor de substanta
Vezi raspuns
12. [ULC10033] Despre durerea ulceroas tipic, urmtoarea afirmaie este fals ()
A: Apare postprandial tardiv
B: Nu este ameliorat de alimentaie
C: E de tip cramp
D: Are sediu epigastric
E: E ntlnit la aproximativ 1/3 cazuri
Vezi raspuns
13. [ULC10039] In caz de ulcer gastric, AINS, ca si tratament gastrotoxic, poate fi inlocuit de un tratamen cu : (434)
A: IPP timp de 5 saptamani
B: Anticoagulante
C: Inhibitori selectivi Cox-2
D: IPP 3-6 saptamani
E: Amoxicilina
Vezi raspuns
14. [ULC10007] Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt (pg. 433)
A: infecia cu Helciobacter pylori
B: consumul de antibiotice
C: consumul de aspirin
D: consumul de AINS
E: ingestia de substane caustice
Vezi raspuns
15. [ULC10008] Durerea ulceroasa tipic (pg. 433)
A: apare la aproximativ 1/3 dintre pacienii cu ulcer
B: are sediu epigastric
C: este ritmat de mese
D: apare n hipogastru
E: nu are legatur cu ingestia de alimente
Vezi raspuns
16. [ULC10009] Urmtoarele afirmaii referitoare la rolul endoscopiei digestive superioare n ulcerul gastric i duodenal sunt adevrate (pg.
434)
A: permite vizualizarea direct a Helicobacter pylori
B: este examenul cheie pentru diagnostic
C: precizeaz sediului ulcerului
D: se poate efectua n urgen la pacienii cu ulcer hemoragic instabili hemodinamic
E: permite realizarea biopsiilor
Vezi raspuns
17. [ULC10010] Tratamentul ulcerului gastro-duodenal presupune (pg. 434)
A: administrarea de cefalosporinde de generaia a II-a
B: eradicarea H. Pylori daca acesta este prezent
C: prescrierea unui tratament cu inhibitori de pomp de protoni
D: ntreruperea administrrii medicamentelor gastrotoxice
E: administrarea AINS n doza de siguran pentru ameliorarea durerii
Vezi raspuns
18. [ULC10011] Complicaiile ulcerului duodenal pot fi (pg. 435)
A: hemoragia
B: trangularea
C: perforaia
D: stenoza

E: malignizarea
Vezi raspuns
19. [ULC10016] Stenoza din ulcerul gastric sau duodenal se caracterizeaz prin ()
A: Localizare preferenial la nivelul micii curburi
B: Vrsturi alimentare imediat postprandial
C: Diagnostic endoscopic i prelevare de biopsii
D: Tratament medical de prima intenie cu blocani de pomp de protoni
E: Tratament chirurgical de prima intenie
Vezi raspuns
20. [ULC10017] Care din urmtoarele afirmaii despre ulcer pot fi adevrate? ()
A: Ulcerul este definit prin pierderea de substan a peretelui digestiv afectnd musculoasa
B: Abraziunile i exulceraiile sunt superficiale
C: Incidenta este n cretere
D: Ulcerul gastric apare mai frecvent
E: Frecventa ulcerului duodenal este de 3 ori mai mare
21. [ULC10019] Tabloul clinic din ulcer, se caracterizeaz prin urmtoarele ()
A: Durere ulceroas tipic
B: Durerea tipic apare la aproximativ 3/4 din pacieni
C: Sediul este epigastric
D: Durerea are caracter de arsur
E: Durerea are caracter de "foame dureroas"
Vezi raspuns
22. [ULC10022] Care din urmtoarele afirmaii, sunt adevaarte cu privire la endoscopia digestiv superioar? ()
A: Nu permite diagnosticarea ulcerului
B: Reprezint un examen cheie pentru diagnostic
C: Poate vizualiza una sau mai multe pierderi de substan
D: Permite prelevarea de biopsii
E: Nu permite diagnosticarea neoplasmului gastric
Vezi raspuns
23. [ULC10023] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul ulcerului? ()
A: Depinde de sediul leziunii
B: Depinde dac exist o infecie Helicobacter pylori
C: Tratamentul este acelai indiferent de cauz
D: Consumul de medicamente gastrotoxice schimba perioada administrrii tratamentului
E: Tratamentul ulcerului nu difer n funcie de sediul leziunii
Vezi raspuns
24. [ULC10024] Tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori se caracterizeaz prin ()
A: De prima intentie- dubl terapie
B: De prima intenie - tripl terapie
C: Tripla terapie = Inhibiotori de pomp de protoni n doza unic + Amoxicilin +Metronidazol
D: Tripla terapie = Inhibitori de pomp de protoni n doza dubl +Amoxicilin +Claritromicina
E: Tripla terapie se admnistreaza 7-10 zile
Vezi raspuns
25. [ULC10025] Tratamentul cu inhibitori de pomp de protoni se continua timp de 3 sptmni n doza standard n urmtoarele situaii: ()
A: Ulcer duodenal necomplicat
B: Ulcer gastric
C: Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene
D: Administrarea de anticoagulante
E: Vrsta peste 50 de ani
Vezi raspuns
26. [ULC10026] Care din urmtoarele afirmaii, sunt adevrate cu privire la complicaiile ulcerului? ()
A: Hemoragia este doar acut
B: Perforaia reprezint o urgen medical
C: Tratamentul chirurgical este de prima intenie n stenoze
D: Diagnosticul stenozei se realizeaz endoscopic
E: Tratamentul de prima intenie n stenoze const n administrarea de inhibitori de pomp de protoni
Vezi raspuns
27. [ULC10027] Ulcerul gastric se abordeaz prin ()
A: Endoscopie pentru a verifica eradicarea HP
B: Controlul cicatrizrii
C: Continuarea tratamentului cu IPP 2 sptmni
D: Endoscopie la 6 sptmni pentru a exclude un cancer

E: nlocuirea AINS cu inhibitori COX2

Vezi raspuns
28. [ULC10028] Helicobacter pylori se combate n prima intenie cu ()
A: Eritromicina
B: Claritromicinga
C: Doxiciclina
D: Amoxicilina
E: IPP doza dubla
Vezi raspuns
29. [ULC10029] Orice form de ulcer se trateaz cu ()
A: ntreruperea oricrui tratament gastrotoxic
B: Bicarbonat de sodiu
C: Ranitidin
D: IPP
E: Eradicarea H. Pylori
Vezi raspuns
30. [ULC10030] Durerea specific ulcerului este caracterizat prin ()
A: Ameliorare de alimentaie
B: Apare postprandial precoce
C: Durere sub forma de crampe
D: Durere n bar
E: Localizare epigastric
31. [ULC10034] Continuarea tratamentului cu inhibitori de pompa de protoni nu este indicata, in caz de: (ulc10034)
A: ulcer duodenal cu risc
B: ulcer gastric
C: ulcer duodenal necomplicat
D: ulcer duodenal fara risc
E: simptome ulceroase persistente
Vezi raspuns
32. [ULC10036] Circumstante de diagnostic in ulcer: (433)
A: durere ulcerosa tipica in 2/3 din cazuri
B: dureri atipice frecvente cu sediul epigastric
C: asimptomatic frecvent
D: relevat de o complicatie
E: durere postprandiala precoce si ameliorata de alimentatie
Vezi raspuns
33. [ULC10037] Endoscopia digestiva superioara in ulcer: (434)
A: pune diagnosticul
B: permite realizarea biopsiilor antrale si fundice pt dg de cancer gastric
C: biopsii din ulcer numai in ulcerul duodenal
D: biopsii dei ulcer numai din ulcerul gastric
E: in ulcerul gastric preocuparea clinicianului este de aexclude un cancer,deoareceun cancer de stomac poate imita un ulcer
Vezi raspuns
34. [ULC10038] Global sunt necesare intotdeuna in ulcer: (434)
A: eradicare H.P. daca este prezent sau nu
B: eradicareaH.P. daca este prezent
C: prescrierea de IPP pe perioda variabila
D: luarea in vedere a intreruperii a unui tratament gastrotoxic
E: prescrierea de IPP pe o perioda limitata
Vezi raspuns
35. [ULC10041] Este adevrat despre endoscopia digestiv superioar n ulcer: ()
A: Pune diagnosticul pozitiv
B: Permite realizarea biopsiilor
C: Controleaz cicatrizarea ulcerului duodenal la 6 sptmni de tratament
D: Controleaz eradicarea H. pylori
E: Tratamentul endoscopic este de elecie n stenoza duodenal

Icterul
1. [ICT10002] Colestaza extrahepatic se caracterizeaz prin (pg. 445)
A: obstrucia cilor biliare intrahepatice cu cale biliar principal normal
B: obstrucia a cii biliare principale
C: distrugerea canaliculelor biliare
D: disfuncie hepatocitar
E: urin deschis la culoare
Vezi raspuns
2. [ICT10003] Colangiocarcinomul (pg. 446)
A: este o cauz de icter cu bilirubina neconjugat
B: este o tumor benign
C: poate produce icter cu bilirubina conjugat
D: este o tumor cu origine n epiteliul veziculei biliare
E: este cea mai frecvent form de cancer hepatic primitiv
Vezi raspuns
3. [ICT10004] Dintre examenele paraclinice de prima intenie n icterul cu bilirubina conjugat fac parte (pg. 446)
A: tomografia computerizat
B: RMN
C: colangio-RMN
D: ecoendoscopia
E: ecografia abdominal
Vezi raspuns
4. [ICT10005] n icterul cu bilirubina conjugat (pg. 445)
A: urina are culoare normal
B: tomografia computerizat este o explorare de prim intenie
C: scaunele sunt decolorate
D: scaunele au culoare normal
E: are loc o hemoliz intens
Vezi raspuns
5. [ICT10006] Icterul manifest presupune creterea nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de (pg. 445)
A: 5 mol/l
B: 20 mol/l
C: 30 mol/l
D: 25 mol/l
E: 50 mol/l
Vezi raspuns
6. [ICT10012] Cauzele icterului cu bilirubina conjugata de origine extrahepatica sunt: (ICT10012)
A: Ciroza biliara primitiva
B: Litiaza biliara
C: Disfunctie hepatocitara
D: Sdr Gilbert
E: Hemoliza
Vezi raspuns
7. [ICT10013] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la icter, sunt adevrate ()
A: Se definete prin coloraia galben doar a pielii
B: Se definete prin coloraia galben doar a mucoaselor
C: Subicterul se definete prin bilirubina > 30 micromoli/l
D: Icterul manifest se definete prin bilirubina > 30 micromoli/l
E: Icterul manifest se definete prin bilirubina < 50 micromoli/l
Vezi raspuns

8. [ICT10014] Sindromul Gilbert, este caracterizat de urmtoarele afirmaii, cu excepia ()

A: Deficit total de glucuronoconjugare a bilirubinei
B: Transmitere autosomal recesiv
C: Afecteaz 5% din populaie
D: Tablou clinic normal, excepie icterul moderat i fluctuant
E: Nu exist tratament
Vezi raspuns
9. [ICT10015] Care din urmtoarele afirmaii despre icterul cu Bilirubina neconjugata sunt adevrate ()
A: Hemoliza i sindromul Gilbert sunt principalele cauze
B: Hemoliza are drept cauz deficitul parial de glucuronoconjugare al bilirubinei
C: Sindromul Gilbert - Hemoglobin are valori sczute
D: Bilanul hepatic este anormal n sindromul Gilbert
E: Tratamentul consta n administrarea de albumina uman i.v
Vezi raspuns
10. [ICT10016] Care din urmtoarele afeciuni maligne pot genera icter de origine extrahepatica? ()
A: Litiaza biliar
B: Pancreatita cronic
C: Ampulom Vaterian
D: Colangita sclerozant primitiv
E: Ciroza biliar primitiv
11. [ICT10017] Diagnosticul prezumtiv al unei tumori de regiune hilar se realizeaz prin ()
A: Ecoendoscopie
B: Puncie - biopsie
C: RMN
D: Colangio - RMN
E: Ecografie abdominal
Vezi raspuns
12. [ICT10028] Subicterul este definit prin urmatoarea valoare a bilirubinei: ()
A: > 50 micromoli/l
B: >15 micromoli/l
C: > 30 micromoli /l
D: > 25 micromoli/l
E: < 30 micromoli/l
Vezi raspuns
13. [ICT10035] n diagnosticul prezumtiv al colestazei intrahepatice se recomand ()
A: Autoanticorpi
B: Endoscopie
C: RMN
D: CT
E: Colangio-RMN
Vezi raspuns
14. [ICT10036] Icterului cu bilirubin conjugat are urmtoarele cauze extrahepatice, cu excepia ()
A: Pancreatit cronic
B: Colangiocarcinom
C: Colangita sclerozant primitiv
D: Ciroza biliar primitiv
E: Ampulom vaterian
Vezi raspuns
15. [ICT10037] Examenul clinic n icterul cu bilirubin conjugat NU are urmtorul element ()
A: Semne de hemoliz
B: Semne de insuficien hepatocelulare
C: Semne de hipertensiune portal
D: Distensia veziculei biliare
E: Leziuni de grataj
Vezi raspuns
16. [ICT10038] Sunt adevrate despre icterul cu bilirubina neconjugat, cu excepia ()
A: Nu implic staz biliar
B: Apare n hemoliz
C: Caracterizeaz sindromul Gilbert
D: Scaunele sunt normal colorate
E: Urina este nchis la culoare
Vezi raspuns

17. [ICT10039] Examenele paraclinice in caz de litiaza biliara sunt: ()

A: CT sau colangio-RMN
B: CT si colangio-RMN
C: ecoendoscopie sau colangio-RMN
D: CT sau RMN
E: ecoendoscopie si colangio-RMN
Vezi raspuns
18. [ICT10007] Icterul poate aprea n urmtoarele condiii (pg. 445)
A: creterea produciei de bilirubin de origine hematologic
B: deficit de eliminare a bilei
C: stenoza piloric
D: infarct miocardic acut
E: enterocolita acut
Vezi raspuns
19. [ICT10008] Icterul cu bilirubin neconjugat se caracterizeaz prin (pg. 445)
A: distensia veziculei biliare
B: urina deschis la culoare
C: scaune normal colorate
D: creterea enzimelor de colestaz
E: dilataie de ci biliare intrahepatice
Vezi raspuns
20. [ICT10009] Urmtoarele afirmaii despre sindromul Gilbert sunt adevrate (pg. 445)
A: se transmite autozomal dominant
B: valoarea hemoglobinei este normal
C: nu necesit tratament medicamentos
D: bilirubina neconjugat este crescut moderat
E: transaminazele hepatice au valori crescute
21. [ICT10010] Principalele cauze maligne ale icterului cu bilirubina conjugat de origine extrahepatic sunt (pg. 446)
A: cancer pancreatic cefalic
B: ampulom vaterian
C: colangiocarcinom
D: litiaz biliar
E: hepatit acut
Vezi raspuns
22. [ICT10011] Dintre cauzele benigne ale icterului cu bilirubin conjugat fac parte (pg. 446)
A: litiaza biliar
B: pancreatita cronic
C: colangita sclerozant primitiv
D: hemoliza cronic
E: hemoliza acut
Vezi raspuns
23. [ICT10019] Care din urmtoarele afirmaii despre icter sunt adevrate ()
A: Icterul cu bilirubina mixt nu are aceeai valoare semiologic cu icterul cu bilirubina conjugat
B: Icterul cu bilirubina conjugat asociaz urin de culoare nchis
C: Scaunele decolorate sunt specifice icterului cu bilirubina neconjugata
D: Urina deschis la culoare caracterizeaz icterul cu bilirubina neconjugata
E: Icterul cu bilirubina mixt asociaz scaune decolorate
Vezi raspuns
24. [ICT10020] Colesteza intrahepatica, poate avea urmtoarele cauze ()
A: Obstrucia caii biliare principale
B: Obstrucia cailor biliare intrahepatice
C: Distructia canaliculelor biliare
D: Disfuncia hepatocitara
E: Compresia caii biliare principale
Vezi raspuns
25. [ICT10021] Colestaza extrahepatica este generat de urmtoarele ()
A: Obstrucia cailor biliare intrahepatice
B: Obstrucia caii biliare principale
C: Compresia caii biliare principale
D: Disfuncie hepatocitara
E: Distructia canaliculelor biliare
Vezi raspuns

26. [ICT10022] Sindrom Gilbert are urmtoarele caracteritici, cu excepia ()

A: Deficit parial de glucuronoconjugare a bilirubinei
B: Transmitere autozomal dominant
C: Afecteaz 5% din populaie
D: Determina creterea moderatra a Bilirubinei conjugate <60 micromoli/l
E: Hemoglobin are valori normale
Vezi raspuns
27. [ICT10023] Care din urmtoarele patologii reprezint cauze de icter cu bilirubina neconjugat ()
A: Ampulom Vaterian
B: Ciroza biliar primitiv
C: Colangita sclerozant primitiv
D: Hemoliza
E: Sindrom Gilbert
Vezi raspuns
28. [ICT10024] Care din patologii pot genera icter de origine extrahepatica? ()
A: Neoplasmul de cap de pancreas
B: Ampulomul Vaterian
C: Hepatit autoimun
D: Colangita sclerozant primitiv
E: Colangiocarcinom
Vezi raspuns
29. [ICT10025] Care din urmtoarele afeciuni de origine benign, pot genera icter de natur extrahepatica? ()
A: Litiaza biliar
B: Tumori infiltrative
C: Pancreatita cronic
D: Colangita sclerozant primitiv
E: Ciroza biliar primitiv
Vezi raspuns
30. [ICT10026] Icterul de origine intrahepatic poate avea urmtoarele cauze ()
A: Obstrucia caii biliare principale
B: Obstrucia cailor biliare intrahe
C: Disfuncie hepatocelulara
D: Distrugerea canaliculelor biliare
E: Compresia cailor biliare intrahepatice
31. [ICT10029] Sindromul Gilbert se caracterizeaza prin urmatoarele : ()
A: deficit partial de glucuronoconjugare a bilirubinei , ce se transmite autozoma dominant
B: afecteaza 10% din populatie
C: tablou clinic normal cu exceptia icterului moderat si fluctuant
D: nu se da tratament , se linisteste bolnavul
E: hemoglobina este scazuta
Vezi raspuns
32. [ICT10030] Cauze maligne ale icterului de origine extrahepatica sunt ()
A: colangiocarcinomul
B: ampulom vaterian
C: ciroza biliara primitiva
D: cancer pancreatic cefalc
E: colangita sclerozanta primitiva
Vezi raspuns
33. [ICT10031] Cauze de icter cu bilirubina neconjugata: (pag.445)
A: hemoliza
B: hepatita
C: colangiocarcinomul
D: sindromul Gilbert
E: litiaza biliara
Vezi raspuns
34. [ICT10032] n diagnosticul prezumtiv de colestaz intrahepatic se recomand (pag:446)
A: Puncie-biopsie heparinica
B: Autoanticorpi
C: Saturaia transferinei
D: Feritinemie
E: Serologii virale
Vezi raspuns

35. [ICT10033] In icterul cu bilirubina conjugata, la examenul clinic se pot intalni urmatorele semne sugestive pentru acest tip de icter: ()
A: insuficien renal
B: alterare a tranzitului intestinal
C: hemoliz
D: insuficien hepatocelular
E: hipertensiune portal
Vezi raspuns
36. [ICT10034] Sindromul Gilbert implic ()
A: Lipsa unui tratament
B: Hb este normal
C: Bilirubina neconjugat este crescut cu peste 60 umoli/l
D: Icter intens
E: Afectare a 5% din populaie
Vezi raspuns
37. [ICT10040] Care din afrimatiile referitoare la examenele paraclinice de prima intentie in icterul cu bilirubina conjugata sunt adevarate? ()
A: indice de protrombina si cofactori daca este crescut
B: bilant hepatic
C: coeficient de saturatie al transferinei
D: electroforeza proteinelor
E: ionograma sanguina

Ciroza hepatic i complicaiile cirozei

1. [CRZ10003] Ciroza hepatic se caracterizeaz din punct de vedere histologic prin (pg. 459)
A: Afectare parcelar a parenchimului hepatic
B: Prezena hiperplaziei nodulare focale
C: Pstrarea arhitecturii normale a ficatului
D: Steatoz microvezicular
E: Fibroza mutilant
Vezi raspuns
2. [CRZ10004] ntre cauzele cele mai frecvente de ciroza hepatic se numr (pg. 459)
A: Hepatit autoimun
B: Ciroz biliar primitiv
C: Hepatit cronic viral
D: Tromboza venelor suprahepatice
E: Ciroza biliar secundar
Vezi raspuns
3. [CRZ10005] Endoscopia digestiv superioar poate evidenia n ciroza hepatic urmtoarele semne (pg. 460)
A: Dilatarea venei porte
B: Splenomegalie
C: Tromboz portal
D: Varice esofagiene
E: Inversarea fluxului portal
Vezi raspuns
4. [CRZ10006] Precizai care dintre urmtoarele semne clinice se datoreaz hipertensiunii portale din ciroz (pg. 460)
A: Angioame stelare
B: Hipocratism digital
C: Icter
D: Eritroz palmar
E: Splenomegalie
Vezi raspuns
5. [CRZ10007] Scorul Child-Pugh (pg. 460-461)
A: Se folosete pentru evaluarea gravitii cirozei
B: Gravitatea cirozei crete invers proporional cu valoarea scorului
C: Endoscopia digestiv se folosete pentru calcularea scorului
D: Diametrul venei porte este unul din parametrii utilizai pentru calcularea scorului
E: Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte valoarea scorului
Vezi raspuns
6. [CRZ10014] Despre sindromul renal se pot spune, cu exceptia: (pag 465)
A: este un diagnostic de excludere
B: carcinomul hepatocelular e un factor declansator
C: diagnosticul se bazeaza pe 4 criterii majore si pe 4 criterii minore
D: in criteriile majore intra si proteinurie<0.5g/24h
E: in criteriile minore intra: natremie<130mmoli/l
Vezi raspuns
7. [CRZ10015] In diagnosticul sindromului hepatorenal avem: (pag 465)
A: cresterea creatininei >130 micromoli/l printre criteriile minore
B: diureza<50 cc/24h-criteriu minor
C: absenta ameliorarii fnctiei renale dupa incetarea tratamentului cu diuretice-criteriu major
D: natremie<140 mmoli/l -criteriu minor
E: clearence<60 ml/min -criteriu major
Vezi raspuns
8. [CRZ10035] Sindromul hepatopulmonar NU este caracterizat de ()
A: Tratament cu oxigenoterapie
B: Hipertensiune pulmonar
C: Diagnostic prin scintigrafie pulmonar
D: Platipnee
E: Hipoxemia datorat unturilor intrapulmonare
Vezi raspuns
9. [CRZ10037] Encefalopatia hepatic poate fi declanat de ()
A: Delirium tremens
B: Un traumatism
C: O infecie
D: Hiponatremie

E: Hipoglicemie
Vezi raspuns
10. [CRZ10038] Encefalopatia hepatic are urmtoarea descriere corect a unui stadiu ()
A: Stadiul 2 com
B: Stadiul 3 asterixis
C: Stadiul 2 semne piramidale sau extrapiramidale
D: Stadiul 1 sindrom confuzional
E: Stadiul 1 inversarea ritmului nictmeral
11. [CRZ10039] Tratamentul ascitei NU include ()
A: Vitaminoterapie B1/B6/PP pentru prevenia sevrajului
B: ncetarea consumului de alcool
C: Diuretice de ans n doze progresive
D: Regim hiposodat
E: Perfuzie cu albumin n ziua 1 i 3
Vezi raspuns
12. [CRZ10040] Despre infecia lichidului de ascit, urmtoarea afirmaie este fals ()
A: Prezinta risc de sindrom hepatorenal
B: Se efectueaz perfuzii cu albumin n zilele unu i trei
C: Are o mortalitate de 10% pe termen scurt i mediu
D: Diagnosticul se bazeaz pe PMN n lichid
E: Cefotaximul este de prim intenie
Vezi raspuns
13. [CRZ10041] Ascita NU este declanat de ()
A: Hemoragie digestiv
B: Carcinomul hepatocelular
C: Alcool
D: Insuficien renal
E: Infecie
Vezi raspuns
14. [CRZ10042] n cazul cirozei se acioneaz, cu excepia ()
A: Vaccinare anti VHD
B: Vaccinare anti VHB
C: Tratamentul cauzei principale
D: Prevenia infeciilor bacteriene
E: Depistarea complicaiilor
Vezi raspuns
15. [CRZ10043] Hipertensiunea portal n ciroz este marcat de ()
A: Asterixis
B: Hipocratism digital
C: Ascit
D: Eritroz palmar
E: Angioame stelare
Vezi raspuns
16. [CRZ10046] Hemoragia digestiv ca i complicaie a cirozei hepatice reprezint: (pag 463)
A: nu reprezint o complicaie grav
B: este o complicaie frecvent
C: se ntlneste numai la pacienii imunodeprimai
D: cauz principal ulcer duodenal
E: nu produce decompensarea cirozei (encefalopatie ascit)
Vezi raspuns
17. [CRZ10048] Referitor la complicatiile pleuropulmonare din cadrul cirozei sunte adevarate urmatoarele: ()
A: Sindromul hepatopulmonar este datorat fibrozei hepatice asociate fibrozei pulmonare
B: Hidrotoracele este mai frecvent pe partea dreapta
C: Insuficienta cardiaca stanga este o complicatie posibila in hipertensiunea portopulmobara
D: Platipneea este o dispnee ameliorata de ortostatism
E: Transplantul hepatic este indicat in sdr hepatopulmonar si hidrotorace
Vezi raspuns
18. [CRZ10002] Scorul Child-Pugh se calculeaza in functie de: ()
A: valoarea proteinelor totale
B: valoarea bilirubinei totale
C: gradul encefalopatiei
D: prezenta hipertensiunii portale
E: valoarea indicelui de protrombina

Vezi raspuns
19. [CRZ10008] Complicaiile cirozei hepatice sunt (pg. 462-466)
A: Hemoragia digestiv
B: Sindromul hepato-renal
C: Ascita neoplazic
D: Sindromul hepato-pulmonar
E: Infecia spontan a lichidului de ascit
Vezi raspuns
20. [CRZ10009] Hemoragia digestiv din ciroz hepatic (pg. 463-464)
A: Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice
B: Poate duce la decompensarea cirozei si apariia encefalopatiei
C: Este o complicaie rar
D: Necesit tratament diuretic
E: Endoscopia digestiv se face de urgen, n primele 6 ore
21. [CRZ10010] Ascita din ciroz hepatic are urmtoarele caracteristici (pg. 462-463)
A: Fluidul de ascit are celularitate bogat si coninut crescut n proteine
B: Trebuie ntotdeauna cutat un factor declanator
C: Nu necesit puncie exploratorie pentru efectuarea bilanului biochimic, citologic i bacteriologic
D: Se complic cu infecia spontan a lichidului de ascit
E: Tratamentul presupune regim hiposodat, administrarea de diuretice i puncie evacuatorie
Vezi raspuns
22. [CRZ10011] Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la encefalopatia hepatic sunt adevrate (pg. 464-465)
A: n stadiul II apare asterixis i sindrom confuzional
B: Se impune excluderea tulburrilor neuropsihice de alt cauz
C: Nu este necesar cutarea unui factor declanator
D: Coma apare n stadiul III
E: Furosemidul i propranololul au efecte benefice
Vezi raspuns
23. [CRZ10012] Urmtoarele afirmaii referitoare la complicaiile pleuropulmonare ale cirozei hepatice sunt adevarate (pg. 466)
A: Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu coninut crescut de proteine
B: Hipoxemia este legata de prezena dilataiilor vasculare pulmonare i de unturi intrapulmonare
C: Tratamentul sindromului hepatopulmonar const n oxigenoterapie i transplant hepatic
D: Hidrotoracele se localizeaz mai mult pe stnga
E: Platipneea reprezint un element cheie de diagnostic al sindromului hepato-pulmonar
Vezi raspuns
24. [CRZ10013] Factori declansatori ai ascitei sunt urmatorii: (p. 462)
A: Hidrotoracele
B: Infectia
C: Hemoragia digestiva
D: Tromboza portala
E: Intreruperea tratamentului
Vezi raspuns
25. [CRZ10016] Diagnosticul de sindrom hepatorenal ia in vedere urmatoarele criterii majore: (pag 465)
A: natremie <130 mmoli/l
B: diureza <500cc/24h
C: osmolaritate urinara >osmolaritate plasmatica
D: proteinurie <0.5g/24h, fara argumente pt obstructia cailor urinare
E: clearence <40 ml/min
Vezi raspuns
26. [CRZ10017] Sunt criterii minore ale sindromului hepatorenal: (pag 465)
A: natremie <130 mmoli/l
B: osmolaritate urinara>osmolaritate plasmatica
C: natriureza<15 mmoli/l
D: absenta altor cauze de insuficienta renala: medicamentoasa, din hipovolemie, infectie
E: diureza<500cc/24h
Vezi raspuns
27. [CRZ10018] Hidrotoracele este caracterizat prin : ()
A: lichid sarac in proteine ( <20g/l)
B: lichide bogat in proteine ( >20 g/l)
C: asociat cu ascita
D: localizare dreapta frecventa
E: ecografia cardiaca vizeaza excluderea unei insuficiente cardiace

Vezi raspuns
28. [CRZ10019] Hipertensiunea portopulmonara se caracterizeaza prin : ()
A: hipertensiunea arteriala pulmonara la subiectul cu hipertensiune portala
B: complicatie posibila : insuficienta cardiaca
C: tratamentul cu beta-blocante este contraindicat
D: insuficienta cardiaca nu poate sa apara ca si complicatie
E: transplantul hepatic se considera ca tratament
Vezi raspuns
29. [CRZ10020] Complicatiile pleuropulmonare ce apar in ciroza sunt urmatoarele : ()
A: hidrotoracele
B: sindromul hepatopulmonar
C: hipertensiunea portopulmonara
D: sindrom hepatorenal
E: varicele esofagiene
Vezi raspuns
30. [CRZ10021] Sindromul hepatopulmonar este caracterizat prin urmatoarele : ()
A: hipoxemie
B: dilatatii vasculare pulmonare si shunturi intrapulmonare
C: apare platipneea ( dispneea in ortostatism)
D: hipertensiune arteriala pulmonara
E: tratamentul nu consta in oxigenoterapie
31. [CRZ10022] Cauze frecvente de ciroza hepatica ,care se vor cauta in prima intentie la toti pacientii: (pag.459)
A: consum de alcool
B: ciroza biliara primitiva
C: steatohepatita non alcoolica
D: boala Wilson
E: hemocromatoza genetica
Vezi raspuns
32. [CRZ10023] Semne de hipertensiune portala in ciroza hepatica sunt urmatoarele: (pag.460)
A: splenomegalie
B: icter si asterixis posibile in caz de ciroza decompensata
C: circulatie venoasa colaterala de tip portocav
D: angioame stelare
E: ascita in caz de ciroza decompensata
Vezi raspuns
33. [CRZ10024] Semne de insuficienta hepatocelulara in ciroza hepatica: (pag.460)
A: angioame stelare
B: eritroza palmara
C: splenomegalie
D: hipocratism digital
E: leuconichie
Vezi raspuns
34. [CRZ10025] Hidrotoracele din ciroza este caracterizat prin ()
A: Asociere cu ascita
B: Platipnee ca element principal de diagnostic
C: Poate avea nevoie de puncie pleural
D: Localizare frecvent stng
E: Lichid srac n proteine
Vezi raspuns
35. [CRZ10026] Encefalopatia hepatic intr n diagnostic diferenial alturi de ()
A: Hematomul subdural
B: Encefalopatia Gayet-Wernicke
C: Hipokaliemie
D: Hiponatremie
E: Meningit
Vezi raspuns
36. [CRZ10027] n caz de recidiv pe termen scurt a hemoragiei digestive din ciroz, se recomand ()
A: Hemostaza endoscopica
B: Transplant hepatic, dac hemostaza eueaz
C: Tamponare cu sonda Linton pentru varice esofagiene
D: Tamponare cu sonda Blakemore pentru varicele subcardiale
E: TIPS dac hemostaza eueaz

Vezi raspuns
37. [CRZ10028] Complicaiile hemoragiei digestive n ciroz se pot preveni prin ()
A: Antibioprofilaxie
B: Albumin i.v.
C: Diuretice distale
D: Lactuloz
E: Vitaminoterapie B1/B6/PP
Vezi raspuns
38. [CRZ10029] n ce forme ale ascitei se recomand puncie evacuatorie ()
A: asociat cu alte edeme
B: cronic
C: prost tolerat
D: voluminoas
E: refractar
Vezi raspuns
39. [CRZ10030] Bilantul biologic in ascit, se efectueaz urmtoarele analize / examene (pag:462)
A: Alfa-fetoprotein
B: Examen biochimic al lichidului de ascit
C: Examen citopatologic al lichidului de ascit
D: Examen bacteriologic al lichidului de ascit
E: Hemoculturi in caz de febra sau hipotermie
Vezi raspuns
40. [CRZ10031] Tratamentul cirozei este caracterizat de ()
A: Vaccinare anti VHD
B: Vaccinare anti VHB
C: Prevenirea infeciilor bacteriene
D: Managementul comorbiditilor
E: Tratamentul cauzei este inutil
41. [CRZ10032] n ciroz, hipertensiunea portal apare pe ecografia Doppler sub forma ()
A: De ascit
B: ncetinirea fluxului portal
C: Splenomegalie
D: Ci de derivatie
E: Dilatarea trunchiului portal
Vezi raspuns
42. [CRZ10033] Insuficiena hepatocelular n ciroz este marcat de ()
A: Angioame stelare
B: Eritroz palmar
C: Circulaie venoas colateral abdominal de tip portocav
D: Splenomegalie
E: Asterixis
Vezi raspuns
43. [CRZ10034] Ciroza hepatic poate avea urmtoarele cauze mai puin frecvente ()
A: Deficit ereditar de alfa-1-antitripsin
B: Colangit sclerozant primitiv
C: Ciroz biliar primitiv
D: Steatohepatit non-alcoolic
E: Hemocromatoz genetic
Vezi raspuns
44. [CRZ10044] Tratamentul ascitei din cadrul cirozei hepatice cuprinde: (pag 463)
A: regim hiposodat <5 g/24h
B: diuretice distale n doz progresiv
C: nu necesit supravegherea toleranei la tratament
D: AINS
E: puncie evacuatorie n caz de toleran clinic proast
Vezi raspuns
45. [CRZ10045] n faa unuei ascite la un pacient cirotic se vor cuta sistematic urmtoarii factori declanatori: (pag 462)
A: infecia nu reprezint factor declanator
B: colangiocarcinomul- ecografie abdominal
C: hemoragia digestiv prin tueu rectal
D: ntreruperea tratamentului de baz
E: consumul de alcool

Vezi raspuns
46. [CRZ10047] Despre scorul Child-Pugh se pot afirma urmatoarele: ()
A: Pacientii cu ciroza compensata sunt clasati A si B.
B: Pacientii cu ciroza decompensata sunt clasati B si C.
C: Gravitatea cirozei scade o data cu valoarea scorului
D: 5-6 puncte: Child A
E: 7-10 puncte: Child B

Boala Crohn i rectocolita hemoragic

1. [CHR10002] RCUH are urmatoarele caracteristici: (pg. 439)
A: boala transmurala
B: este agravata de tutun
C: afecteaza rectul si colonul
D: serologia ASCA + la 2/3 din pacienti
E: serologie ANCA + la 1/3 din pacienti
Vezi raspuns
2. [CHR10003] Colonoscopia intr-o RCUH releva: ()
A: leziuni contiue si omogene
B: limita superioara difuza
C: afectarea inconstata a ileonului
D: posibile fistule si stenoze
E: fara ulceratii
Vezi raspuns
3. [CHR10004] Rectocolita hemoragic se caracterizeaz prin (pg. 439)
A: Boal inflamatorie transmural
B: Afecteaz constant rectul
C: Afecteaz constant ileonul terminal
D: Leziunile sunt discontinue
E: Stenoze i fistule
Vezi raspuns
4. [CHR10005] Leziunea caracteristic histopatologic pentru boala Crohn este (pg. 440)
A: Infiltratul limfocitar
B: Infiltratul cu PMN
C: Necroza cazeoas
D: Granulomul epiteloid i gigantocelular, fr necroz cazeoas
E: Fibroza intestinal
Vezi raspuns
5. [CHR10006] Simptomatologia n boala Crohn este dominat de (pg. 440)
A: Rectoragii abundente
B: Scaune diareice cu glere i snge la majoritatea pacieilor
C: Diareea acut
D: Prurit
E: Diaree cronic cu evoluie progresiv asociat cu dureri abdominale
Vezi raspuns

6. [CHR10007] Care dintre urmtoarele aspecte pledeaz pentru rectocolita hemoragic n diagnosticul diferenial (pg. 439)
A: Leziuni mucoase discontinue cu limit superioara imprecis
B: Prezena de stenoze
C: Prezena de fistule
D: Leziuni continue omogene, fr interval de mucoas sntoasa
E: Ileon terminal cu mucoasa granular i ulceraii
Vezi raspuns
7. [CHR10019] Despre rectocolita hemoragic este adevrat urmtoarea afirmaie: (439)
A: boal inflamatorie transmural
B: pANCA pozitivi la 1/3 din pacieni
C: examenul histopatologic este elementul cheie pentru diagnostic
D: fumatul reprezint un factor de risc
E: 20-30% din pacienii afectai vor fi operai la un moment dat
Vezi raspuns
8. [CHR10025] Criteriile Truelove i Witts NU includ ()
A: VSH peste 30
B: Hemoglobina <= 10,5 g/dl
C: Frecven cardiac >= 90/min
D: Temperatur vesperal mai mic de 36 de grade
E: Peste 6 evacuri cu snge n 24 de ore
Vezi raspuns
9. [CHR10026] Rectocolita hemoragic poate da urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Cancer colorectal
B: Tromboz venoas profund
C: Abcese
D: Perforaie
E: Megacolon toxic
Vezi raspuns
10. [CHR10027] Rectocolita hemoragic se manifest colonoscopic prin leziuni cu exceptia (pag.439)
A: Ce nu afecteaz ileonul
B: Fr fistule
C: Fr stenoze
D: Aspect eritematos
E: Leziuni ulcerate aftoide
11. [CHR10028] Nu reprezint manifestare extradigestiv asociat cu BICI: (pag 441)
A: uveit
B: aftoz bucal
C: artrit
D: eritem nodos
E: miozit
Vezi raspuns
12. [CHR10029] Manifestarea extradigestiv asociat cu BICI, care evolueaz independent de puseele de activitate este: (pag 441)
A: uveit
B: aftoz bucal
C: artrit
D: eritem nodos
E: pelvispondilit reumatismal
Vezi raspuns
13. [CHR10030] Este creteriu endoscopic de gravitate n colita acut grav: (pag 441)
A: ulceraii delebrante
B: ulceraii superficiale
C: ulceraii restrnse
D: prezena fistulelor
E: prezena stenozei
Vezi raspuns
14. [CHR10032] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz rectocolita ulcero-hemoragic? ()
A: Este o boal inflamatorie transmurala
B: Este o boal inflamatorie non-transmurala
C: Poate afecta n ansamblu ntreg tubul digestiv
D: Afecteaz mai frecvent intestinul subire
E: Simptomatologia nu depinde de sediul leziunii
Vezi raspuns

15. [CHR10009] Pe termen lung, boala Crohn se poate complica cu (pg. 440-441)
A: Denutriie
B: Cancer colorectal
C: Tromboz venoas profund
D: Amiloidoz AA
E: Perforaie
Vezi raspuns
16. [CHR10010] Manifestarile extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI), care evolueaz n paralel cu puseele,
cuprind (pg. 441)
A: Uveite
B: Aftoza genital
C: Eritem nodos
D: Pelvispondilita reumatismal
E: Colangita sclerozant primitiv
Vezi raspuns
17. [CHR10011] Diganosticul de colit acut grav se bazeaz pe prezena urmtoarelor criterii (pg. 441)
A: Numr de evacuri/24 ore > 6, cu snge
B: Hemoglobina peste 12 g%
C: Temperatur vesperal sub 37,5C
D: Frecven cardiac sub 90/min
E: Ulceraii extinse, cu dezlipire i puni mucoase
Vezi raspuns
18. [CHR10012] Explorrile morfologice efectuate n boala Crohn, cu scopul de a cauta o afeciune a intestinului subire, dac aceast nu a
fost evideniat de colonoscopie, sunt (pg. 440)
A: Examenul baritat esogastroduodenal
B: Radiografie abdominal simpl
C: Irigografia
D: Enterografia CT
E: Enterografia-RMN
Vezi raspuns
19. [CHR10013] Localizarile cele mai frecvente ale bolii Crohn, n practic, sunt (pg. 440)
A: Esofagul
B: Duodenul distal
C: Ileonul
D: Colonul
E: Anusul
Vezi raspuns
20. [CHR10014] Urmatoarele fac parte din criteriile clinico-biologice Truelove si Witts: (pag.441)
A: temperatura vesperala mai mare sau egala de 37.5 grade celsius
B: ASCA pozitiv la 2/3 pacienti
C: frecventa cardiaca mai mare sau egala de 90 /min
D: crestere moderata a bilirubinei neconjugate
E: hemoglobina mai mica sau egal de 10,5 g/dl
21. [CHR10015] Care dintre urmatoarele fac parte din criteriile endoscopice de gravitate ale colitei acute grave: (pag.441)
A: ulceratii extinse ,cu dezlipire si punti mucoase
B: colita acuta grava rezistenta la tratamentul medical
C: ulceratii profunde
D: tromboza venoasa profunda
E: ulceratii delabrante dezgolind musculara
Vezi raspuns
22. [CHR10016] Care va fi bilantul in fata unei suspiciuni de BICI ? ()
A: Hemoleucograma
B: Ionograma
C: Uree
D: Creatinina
E: Albumina
Vezi raspuns
23. [CHR10017] 8. M. Urmatoarele afirmatii despre boala Crohn sunt adevarate: ()
A: Evolueaza in pusee
B: Este o boala cronica
C: Este o boala subacuta
D: Poate deveni in evolutie stenozanta sau fistulizanta
E: Recidiva postoperatorie este rara

Vezi raspuns
24. [CHR10018] Care sunt indicatiile tratamentului chirurgical in rectolita ulcero-hemoragica? ()
A: Rezistenta la tratament medical
B: Interval scurt intre pusee
C: Cancer
D: Displazie de grad inalt
E: Colita acuta grava rezistenta la tratament medical
Vezi raspuns
25. [CHR10020] Este adevrat despre complicaiile ntlnite n boala Crohn: (pg. 440-441)
A: Colita acut grav apare mai frecvent dect n rectocolita hemoragic
B: Tromboza venoas profund este o complicaie acut
C: Amiloidoza AA este o complicaie subacut
D: Denutriia este o complicaie pe termen lung
E: Recidiva postoperatorie este rar
Vezi raspuns
26. [CHR10021] Boala Crohn d urmtoarele complicaii ()
A: Soc prin hemoragie masiva
B: Stenoza digestiva
C: Tromboza venoasa profunda
D: Amiloidoza AA
E: Cancer colorectal
Vezi raspuns
27. [CHR10022] Aspectul colonoscopic n boala Crohn poate fi descris prin ()
A: Afecteaz i ileonul
B: Fr interval de mucoas sntoas
C: Leziuni discontinue i heterogene
D: Leziuni ulcerate aftoide
E: Niciodat fistul sau stenoz
Vezi raspuns
28. [CHR10023] n crectocolita hemoragic se indic coloproctectomie total dac ()
A: Cancer sau displazie de grad nalt
B: Colita acut grav rezistent la tratament medical
C: Este rapid progresiv
D: Are o vechime mai mare de 20 de ani
E: Rezistent la tratament medical
Vezi raspuns
29. [CHR10024] Histologia rectocolitei hemoragice este caracterizat de ()
A: Nu exist semne specifice
B: Necroz cazeoas
C: Infiltrat cu PMN
D: Semne de inflamaie cronic
E: Granulom epiteloid i gigantocelular
Vezi raspuns
30. [CHR10031] complicatiile subacute ale Bolii Crohn sunt urmatoarele cu exceptia : ()
A: FISTULE
B: TROMBOZA VENOASA SUPERFICIALA
C: TROMBOZA VENOASA PROFUNDA
D: STENOZE DIGESTIVE
E: LEZIUNI ULCERATE
31. [CHR10033] Care dintre urmatoarele complicatii pot fi intalnite atat in Boala Crohn cat si in RCUH? (Pag 440-441)
A: denutritia
B: TVP
C: cancerul colorectal
D: colita acuta grava
E: perforatia
Vezi raspuns
32. [CHR10034] Sunt afirmatii adevarate despre bolile inflamatorii intestinale: (pag 439) ()
A: tutunul este factor de risc pentru rectocolita hemoragica
B: aprox. 10% dintre subiecti au antecedente familiale de BICI
C: factorii de mediu nu sunt implicati in fiziopatologie
D: subiectii au predispozitie genetica

E: flora comensala si sistemul imunitar intestinal sunt implicate in fiziopatologie

Vezi raspuns

Patologia hemoroidal
1. [HEM10002] Hemoroizii (pg. 473)
A: Sunt formaiuni vasculare situate la nivelul colonului descendent
B: Tulburrile de tranzit intestinal nu reprezint un factor favorizant
C: Sunt mai frecveni la persoanele ntre 45 i 65 ani
D: Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru apariia acestora
E: Hemoroizii externi sunt situai deasupra liniei pectinee
Vezi raspuns
2. [HEM10003] Urmtoarele afirmaii privind fiziopatologia hemoroizilor sunt adevrate (pg. 473)
A: Este pe deplin elucidat
B: Nu se datoreaz alterrii esutului conjunctiv care ancoreaz hemoroizii de sfincterul extern
C: Factorul vascular nu este implicat n apariia hemoroizilor
D: Poate fi implicat perturbarea ntoarcerii venoase
E: Hipovascularizaia arterial se ntlnete frecvent
Vezi raspuns
3. [HEM10004] Tratamentul medicamentos de prim intenie a trombozei hemoroidale externe presupune (pg. 474)
A: Antispastice
B: Antalgice/AINS
C: Probiotice
D: Crbune medicinal
E: Simeticon
Vezi raspuns
4. [HEM10005] Stadializarea Goligher a hemoroizilor (pg. 473-474)
A: Se aplic hemoroizilor externi
B: n stadiul II se ntlnesc hemoroizi interni fr prolaps
C: Prolapsul permanent i ireductibil apare n stadiul I
D: mparte hemoroizii n 5 stadii
E: n stadiul III apare prolaps reductibil manual
Vezi raspuns
5. [HEM10006] Urmtoarea afirmaie privind hemoroizii interni este adevrat (pg. 473-474)
A: Se complic frecvent cu tromboz
B: Apar sngerri tipic nedureroase, cu snge rosu, n timpul sau imediat dup defecaie
C: Regimul igienodietetic presupune reducerea raiei de fibre alimentare
D: Diagnosticul este exclusiv paraclinic
E: Anuscopia se efectueaz de urgen n caz de prolaps hemoroidal trombozat
Vezi raspuns
6. [HEM10013] despre hemoroizi sunt false urmatoarele cu exceptia ()
A: sunt formatiuni vasculare (venoase)

B: hemoroizii externi sunt situati prin definitie deasupra liniei pectinee

C: hemoroizii interni sunt situati prin definitie sub linia pectinee
D: afecteaza cu precarere femeile ( varsta de 45-65 ani)
E: sunt normal prezenti la fiecare individ sub marginea anala si in canalul anal
Vezi raspuns
7. [HEM10018] Tratamentul trombozei hemoroidale externe NU include urmtoarea ()
A: Scleroza sau fotocoagularea
B: Venotonice
C: Topice
D: Reglarea tranzitului
E: AINS
Vezi raspuns
8. [HEM10019] Tromboza hemoroidal intern este caracterizat, cu excepia ()
A: Noduli dureroi la tueu
B: Diagnosticare prin anuscopie
C: Noduli fermi la tuseu
D: Margine anal normal n absena prolapsului
E: Dureri anale acute
Vezi raspuns
9. [HEM10020] Patologia hemoroidal este favorizat, cu excepia ()
A: Igien precar
B: Antecedente familiale
C: Post partum
D: Sarcin
E: Constipaie
Vezi raspuns
10. [HEM10022] Care dintre afirmatiile privind sangerariile din patologia hemoroidala interna este adevarata? ()
A: Sunt totdeuna precedate de durere anala acuta de intensitate variabila
B: Sangele este de culoare negra
C: Survin inaintea defecatiei
D: Sangerarea sub 40 ani necesita colonoscopie pt excluderea unui cancer colorectal
E: Riscul hemoragic este mai mare in cazul folosirii ligaturii elastice decat la sclerozare
11. [HEM10024] Este adevrat despre tehnica Longo n tratamentul patologiei hemoroidale: (pag. 474)
A: se poate utiliza n tratamentul trombozei hemoroidale externe
B: reprezint o tehnic chirurgical n tratamentul hemoroizilor interni prolabai
C: const n ligaturarea arterelor hemoroidale
D: se realizeaz sub control Doppler
E: reprezint un tratament instrumental
Vezi raspuns
12. [HEM10025] Atitudinea terapeutica in hemoroizii interni NU include: ()
A: Ligatura elastica
B: Incizie, in caz de ineficienta a tratamentului medicamentos
C: Hemoroidectomia clasica
D: Fotocoagularea cu infrarosii
E: Topice, locale si venotonice
Vezi raspuns
13. [HEM10007] Despre tratamentul trombozei hemoroidale sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pg. 474)
A: Este medicamentos de prima intenie
B: Intervenia chirurgical se efectueaz n caz de ineficien a tratamentului medicamentos
C: Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal
D: Venotonicele au eficacitate cert
E: Nu se administreaza antialgicele i AINS
Vezi raspuns
14. [HEM10008] Tratamentul instrumental n patologia hemoroidal intern const n (pg. 474)
A: Scleroza hemoroizilor
B: Hemoroidopexie
C: Fotocoagulare cu infraroii
D: Ligatura elastic a hemoroizilor
E: Ligatura chirugical
Vezi raspuns
15. [HEM10009] Urmtoarele afirmaii privind patologia hemoroidal sunt adevrate (pg. 474)
A: Tromboza hemoroidala interna este rar

B: Tueul rectal poate evidenia noduli fermi i dureroi care corespund unui tromb la nivelul hemoroizilor interni
C: Tueul rectal i anuscopia trebuie evitate n urgen pentru c sunt inutile si dureroase
D: Ligaturarea elastic se face numai n spital
E: Ligaturarea elastic este mai riscant dect sclerozarea
Vezi raspuns
16. [HEM10010] Tratamentul chirurgical al hemoroizilor const n (pg. 474)
A: Hemoroidectomie
B: ndeprtarea hemoroizilor patologici grupai de obicei n 3 pachete
C: Sutura plgilor dup hemoroidectomie
D: Hemoroidopexie
E: Scleroterapie
Vezi raspuns
17. [HEM10011] Regulile igienicodietetice i tratamentul medical n patologia hemoroidal include (pg. 474)
A: Creterea raiei zilnice de fibre alimentare
B: Administrarea de laxative
C: Utilizarea de antispastice
D: Limitarea eforturilor excesive de defecae
E: Utilizarea de medicamente topice
Vezi raspuns
18. [HEM10012] Face parte din tratamentele instrumentale ale patologiei hemoroidale interne: (pag.474)
A: scleroza
B: hemoroidectomie clasica
C: hemoroidopexie
D: fotocoagulare cu infrarosii
E: ligatura elastica
Vezi raspuns
19. [HEM10014] Patologia hemoroidal intern se trateaz chirurgical prin ()
A: Ligatura arterelor hemoroidale
B: Fotocoagulare
C: Ligatur elastic
D: Hemoroidopexie
E: Hemoroidectomie clasic
Vezi raspuns
20. [HEM10015] Tratamentul trombozei hemoroidale externe include ()
A: Abstenie terapeutic
B: Ligatur elastic
C: Topice
D: AINS
E: Antalgice
21. [HEM10016] Examenul proctologic n tromboza hemoroidal extern este caracterizat de: (pag:473)
A: Prolaps
B: Tumefacie dureroas la palpare
C: Tumefacie extins
D: Tumefacie edemaiat
E: Tumefacie albastruie
Vezi raspuns
22. [HEM10017] Patologia hemoroidal este favorizat de ()
A: Status alterat al coagulrii
B: Sarcin
C: Antecedentele familiale
D: Bolile inflamatorii ale colonului
E: Constipaie
Vezi raspuns
23. [HEM10021] Manifestarile cele mai frecvente intalnite in patologia hemoroidala interna sunt: (20)
A: durere
B: prolaps
C: sangerari
D: prurit
E: secretii muco-purulente
Vezi raspuns
24. [HEM10023] Tromboza hemoroidal extern prezint urmtoarele caracteristici: (pag. 473)
A: Durere anal acut de intensitate variabil

B: Durere ritmat de scaune

C: Tumefacie albstruie ntotdeauna edemaiat
D: Tumefacie dureroas la palpare
E: Durere care provoac trezirea din somn
Vezi raspuns
25. [HEM10026] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la hemoroidopexie, cu exceptia: (pg 474)
A: reprezinta un tratament instrumental al patologiei hemoroidale interne
B: consta din repozitionarea hemoroizilor prolabati in canalul anal cu ajutorul unei pense speciale
C: consta in indepartarea hemoroizilor patologici
D: se mai numeste si tehnica Longo
E: reprezinta un tratament chirurgical al patologiei hemoroidale interne

Patologia tumoral a tubului digestiv : tumorile colonului i rectului, tumorile stomacului, tumorile primitive i secundare ale
ficatului, tumorile esofagului, tumorile pancreasului
1. [DIG10006] In monitorizarea cancerului colo-rectal, postchirurgie nu face parte : ()
A: tuseu rectal
B: CT toracoabdominal
C: biopsie
D: determinare nivel ACE
E: masuri de depistare pentru rudele pacientului
Vezi raspuns
2. [DIG10015] n adenocarcinomul de colon i rect, forma necomplicat, una din trsturile clinice este (pg. 475)
A: febra
B: tulburri de tranzit/modificri de tranzit
C: aprare muscular abdominal
D: distensia abdomenului
E: vrsturi
Vezi raspuns
3. [DIG10016] n tumorile de colon i rect complicate ocluzia este cel mai frecvent ntlnit n: (pg. 476)
A: cancerul de cec
B: cancerul de colon transvers
C: cancerul de colon stng
D: cancerul de rect
E: cancerul de unghi hepatic al colonului
Vezi raspuns
4. [DIG10017] n cancerul antral rezecabil intervenia chirurgical indicat este: (pg. 480)
A: gastroenteroanastomoza
B: gastrostomie de alimentaie
C: gastrectomie total
D: gastrectomie 4/5 i anastomoza gastrojejunal, limfadenectomie
E: laparotomie exploratorie + biopsie tumoral + biopsie ganglionar
Vezi raspuns
5. [DIG10018] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la chistul biliar este adevarat: (pg. 482)
A: Alpha-feto-proteina crete peste 500 ng/ml
B: apare pe fondul unui ficat cirotic

C: este indicat excizia chirurgical

D: este indicat distrucia local prin radiofrecven
E: abinere terapeutic, fr monitorizare
Vezi raspuns
6. [DIG10019] n caz de tumor esofagian metastatic cu deglutiie prezent este indicat: (pg. 487)
A: esofagectomie
B: radiochimioterapie exclusiv
C: gastrostoma de alimentaie
D: numai chimioterapie
E: instalarea unei proteze
Vezi raspuns
7. [DIG10031] Icterul ntr-un adenocarcinom de pancreas: (pg. 489)
A: are evoluie oscilant
B: este progresiv
C: este nsoit de durere, febr, frison
D: nu este nsoit de prurit
E: este nsoit de scaune i urini normal colorate
Vezi raspuns
8. [DIG10032] n caz de tumor rezecabil de cap de pancreas este indicat urmtoarea intervenie: (pg. 489)
A: duodenopancreatectomie cefalic
B: splenopancreactectomie corporeocaudal
C: pancreatectomie total
D: dubla derivaie paleativ
E: laparotomie exploratorie + biopsie ganglionar + biopsie pancreatic
Vezi raspuns
9. [DIG10035] Tratamentul paliativ in tumorile pancreatice sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: analgezice
B: proteze biliare/duodenale
C: tratament pentru prurit
D: renutritie
E: radioterapie
Vezi raspuns
10. [DIG10039] Stadiul II al tumorilor de pancreas NU include: ()
A: T4N0M0
B: pT3N0M0
C: toate TN1M0
D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei mezenterice superioare
E: metastaze ale ganglionilor limfatici regionali
11. [DIG10041] Despre cancerul de pancreas se poate spune: ()
A: este primul tip de cancer in Franta
B: incidenta 1000 de cazuri noi pe an
C: in 95% din cazuri este adenocarcinom
D: localizat la corp in 70% din cazuri
E: localizat la cap in 30% din cazuri
Vezi raspuns
12. [DIG10042] Confirmarea diagnostica si bilantul extensiei cancerului de pancreas se face prin urmatoarele cu exceptia: ()
A: Ecografie
B: CT toracoabdominopelvina
C: ecoendoscopie
D: markeri tumorali: ACE, CA19-9, CA 125
E: Glicemie, TP
Vezi raspuns
13. [DIG10046] Semnele comune atat in cancerul de cap de pancreas cat si in cel de corp/coada sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: alterarea starii generale
B: pierdere in greutate
C: pancreatita acuta
D: dezechilibru al diabetului
E: icter progresiv
Vezi raspuns
14. [DIG10048] Semne clinice prezente in cancerul de cap de pancreas si absente in cel de corp/coada de pancreas sunt urmatoarele, cu
exceptia: ()
A: icter progresiv

B: decolorarea scaunului
C: urina de culoare inchisa
D: prurit
E: pierdere in greutate
Vezi raspuns
15. [DIG10050] Ecoendoscopia in cancerul de pancreas are urmatoarele contributii cu o exceptie: ()
A: identifica metastazele hepatice/pulmonare/carcinomatoza
B: bilant al extinderii locoregionale
C: permite realizarea de biopsii
D: este sistematica daca este prevazuta chimioterapia
E: este sistematica daca este prevazuta radioterapia
Vezi raspuns
16. [DIG10053] Splenopancreatectomia corporeo-caudala se realizeaz n urmtoarea situaie: ()
A: cancer rezecabil de corp/coada de pancreas
B: cancer nerezecabil de cap de pancreas
C: daca in timpul examinarii cancerulu pancreatic, tumora se dovedeste nerezecabila
D: pacient inoperabil
E: tumora metastatica
Vezi raspuns
17. [DIG10056] Esofagul cervical metastazeaza in urmatoarele statii ganglionare, cu o exceptie: ()
A: ganglioni cervicali
B: ganglioni jugulari interni
C: ganglioni periesofagieni
D: ganglioni supraclaviculari
E: mediastinali
Vezi raspuns
18. [DIG10060] Tratamentul tumorilor esofagiene superficiale consta in: ()
A: mucosectomie endoscopica + anatomopatologie
B: esofagectomie
C: radiochimioterapie exclusiva
D: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie
E: tratament paliativ
Vezi raspuns
19. [DIG10061] Tratamentul in cancerul esofagului cervical consta in: ()
A: mucosectomie endoscopica
B: radiochimioterapie exclusiva
C: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie
D: numai chimioterapie
E: numai radioterapie
Vezi raspuns
20. [DIG10062] Contraindicatiile chirurgicale in cancerele esofagului sunt urmatoarele cu o exceptie: ()
A: ciroza B sau C
B: insuficienta respiratorie
C: insuficienta cardiaca
D: aderenta la aorta
E: adenocarcinoame
21. [DIG10067] Factorii de risc in cancerul de esofag sunt urmatorii cu exceptia: ()
A: antecedente de cancer ORL - adenocarcinom
B: intoxicatia alcoolotabagica - carcinom epidermoid
C: reflux gastroesofagian - adenocarcinom
D: esofag Baret
E: achalazie, antecedente de esofagita caustica, sclerodermie, tiloza
Vezi raspuns
22. [DIG10074] Factorii prognostici in tratamentul tumorilor hepatice secundare sunt, cu exceptia: ()
A: numarul tumorilor
B: localizarea tumorilor
C: localizarea extrahepatica
D: starea generala a pacientului
E: functia hepatica nu are nici un rol
Vezi raspuns
23. [DIG10080] Cea mai frecventa forma de cancer hepatic primitiv este: ()
A: hemangiomul
B: adenomul

C: CHC
D: hiperplazia nodulara focala
E: chistul biliar
Vezi raspuns
24. [DIG10094] Semnele de extensie tumorala in cancerul de stomac NU presupune: ()
A: masa abdominala epigastrica
B: hepatomegalie
C: carcinomatoza depistata la tuseul rectal
D: ganglion Troisier
E: disfagie, varsaturi
Vezi raspuns
25. [DIG10102] identificati afirmatia corecta cu privire la hiperplazia nodulara focala! ()
A: apare la femei cu varsta cuprinsa intre 20-60 de ani
B: este o leziune asimptomatica depistata intamplator, fara modificari ale probelor hepatice;
C: la examen ecografic imaginea este iso-/hiperecogena;
D: CT-iso-hiperdens fata administarare de contrast;
E: Rmn- iso-/hipo T2, iso-hipo T1
Vezi raspuns
26. [DIG10106] Tratamentul paliativ al cancerului pancreatic Nu include ()
A: Renutriie
B: Tratament pentru prurit
C: Proteze biliare
D: Insulin
E: Analgezice
Vezi raspuns
27. [DIG10107] n cancerul pancreatic la ecografie apar, cu excepia ()
A: Ingroare a veziculei biliare
B: Dilatare a canalului Wirsung
C: Dilatare a cilor biliare extrahepatice
D: Dilatare a cilor biliare intrahepatice
E: Mas pancreatic
Vezi raspuns
28. [DIG10108] Cancerului de cap de pancreas are urmtorul semn specific ()
A: Dureri n epigastru
B: Decolorare a scaunului
C: Pancreatita acut
D: Diabet
E: Alterarea strii generale
Vezi raspuns
29. [DIG10113] Cancerul esofagian NU se monitorizeaz prin ()
A: Endoscopie superioar
B: RMN cervicotoracal
C: Markeri tumorali
D: CT toracoabdominal
E: Examen clinic
Vezi raspuns
30. [DIG10114] Care dintre urmtoarele reprezint tumor esofagian de stadiul IIB ()
A: T3N1M1a
B: T4N1M1b
C: T3N0M1
D: T2N0M0
E: T1N1M0
31. [DIG10120] Tratamentul tumorilor secundare hepatice NU implic ()
A: Transplant hepatic
B: Embolizare portal pentru a determina hipertrofierea ficatului
C: Asocierea unor tehnici de distrugere localizat
D: Rezecie complet
E: Chimioterapie preoperatorie
Vezi raspuns
32. [DIG10121] Prognosticul n CHC NU se stabilete pe baza ()
A: Strii generale a pacientului
B: Alfafetoproteinemia

C: Bilirubinemia
D: Funcia hepatic
E: Scorul Child
Vezi raspuns
33. [DIG10122] CHC NU are urmtoarea complicaie ()
A: Obstrucie pancreatic
B: Metastaze
C: Obstrucie biliar
D: Tromboz portal
E: Hemoragie
Vezi raspuns
34. [DIG10123] Hemangiomul hepatic NU este caracterizat de ()
A: Probele biologice hepatice sunt normale
B: Are adesea indicaie chirurgical
C: Hiperintens n T2
D: Este hiperecogen
E: Provine din celule endoteliale
Vezi raspuns
35. [DIG10127] Stadiul IIIB al cancerului de stomac include ()
A: T3N2M1
B: T4N2M1
C: T2bN2M0
D: T3N3M0
E: T3N2M0
Vezi raspuns
36. [DIG10128] Tumorile stomacului NU sunt favorizate de urmtoarea ()
A: Antecedente familiale de cancer gastric
B: Leziune Mallory Weiss
C: Infectia cu Helicobacter pylori
D: Ulcer gastric
E: Maladia Menetrier
Vezi raspuns
37. [DIG10132] n CT toracoabdominopelvin efectuat n cazul cancerului de colon, se pot decela, cu excepia ()
A: Carcinomatoza peritoneal
B: Metastaze hepatice
C: Statusul ganglionar
D: Invazia organelor din vecintate
E: Extensia local
Vezi raspuns
38. [DIG10133] Cancerul de colon complicat cu infecie NU este caracterizat de ()
A: Febr
B: Mas uneori palpabil
C: Hiperleucocitoz
D: Deshidratare
E: Aprare abdominal
Vezi raspuns
39. [DIG10138] Factori de risc pt carcinomul epidermoid ()
A: refluxul gastroesofagian
B: esofag Barret
C: tiloza
D: antecedente de cancer ORL
E: achalazia
Vezi raspuns
40. [DIG10140] Contraindicatii ale exerezei in tumorile pancreasului sunt, cu exceptia: (Pag 489)
A: Metastaze
B: Invadarea vaselor de sange
C: Comorbiditate
D: Hepatomegalie
E: Carcinomatoza peritoneala
41. [DIG10143] Principalii factori de risc n apariia cancerelor de pancreas sunt, cu exceptia: ()
A: pancreatita cronic
B: pancreatita acut

C: fumatul
D: diabetul
E: antecedente familiale de cancer pancreatic
Vezi raspuns
42. [DIG10144] Stadiul II B n cancerul de pancreas corespunde: ()
A: T2N0M0
B: toateTN1M0
C: T4N0M0
D: T3N1M1
E: toateTN1M1
Vezi raspuns
43. [DIG10146] Tratamentul paliativ in tumorile de pancreas cuprinde urmatoarele, cu exceptia: ()
A: Analgezice
B: proteze biliare
C: pancreatectomie
D: Tratament pt prurit
E: renutritie
Vezi raspuns
44. [DIG10002] Urmatorii pacienti sunt supusi unui risc aditional de a dezolta un cancer colorectal: ()
A: Pacient cu boala Crohn limitata la nivelul rectului
B: Pacient care provine dintr-o familie cu sdr peutz-jegers
C: Pacient cunoscut cu sindrom HNPCC (cancer colic ereditar non-polipozic)
D: Pacient care provine dintr-o familie cu polipoza familiala adenomatoasa
E: Pacient a carui mama a fost diagnosticata cu adenom la nivelul colonului la varsta de 58 de ani
Vezi raspuns
45. [DIG10003] Depre markerii tumorali sunt valabile urmatoarele afirmatii: ()
A: Antigenul CSC se dozeaza in cancerul esofagian epidermoid
B: ACE se dozeaza in adenocarcinoamele digestive: de esofag, de stomac, de pancreas
C: CA 19-9 se dozeaza in adenocarcinomul gastric si in adenocarcinomul pancreatic
D: CA 15-3 este folosit in monitorizarea cancerului de san
E: CA 125 este sensibil in depistarea cancerului de ovar in stadiul incipient
Vezi raspuns
46. [DIG10005] Factori de risc in cancerul colo-rectal sunt: (pag 475)
A: acromegalia
B: fumatul
C: cancer colic ereditar non polipozic
D: sindrom Peutz Jegers
E: constipatia
Vezi raspuns
47. [DIG10007] Semnele de gravitate ale unei ocluzii prin obstructie in cancerul de colon stang sunt: ()
A: Febra si deshidratare
B: Distensia cecului
C: Masa abdominala palpabila
D: Peritonita
E: Aparare abdominala
Vezi raspuns
48. [DIG10008] In cancerul de colon in care coloscopia a fost incompleta, clisma cu substanta de contrast hidrosolubila are urmatoarele
roluri: ()
A: Localizeaza tumora
B: Cuantifica infiltrarea parietala
C: Stabileste extensia
D: Evalueaza invadarea ganglionara
E: Verifica absenta tumorilor colice sincrone
Vezi raspuns
49. [DIG10009] Durerile epigastrice sunt manifestari ale urmatoarelor cancere: ()
A: Cancer esofagian (durerile celiace sunt semne de extensie)
B: Carcinom hepato celular
C: Cancer de corp sau de coada de pancreas (dureri epigastrice cu iradiere posterioara)
D: Cancer colo-rectal
E: Cancer de stomac (dureri de tip ulceros)
Vezi raspuns
50. [DIG10010] In leagtura cu tratamentul si monitorizarea tumorilor hepatice benigne sunt adevarate urmatoarele: (pg. 481-482)

A: Hemangioamele nu se opereaza decat exceptional si nu se monitorizeaza

B: Hiperplazia nodulara focala se va exciza chirurgical din cauza riscului de transformare maligna
C: Chistul biliar nu se opereaza niciodata si nici nu se monitorizeaza
D: In adenomul hepatic, se recomanda un tratament cu estroprogestative
E: Hiperplazia nodulara focala nu se opereaza daca disgnosticul este sigur
51. [DIG10011] Aspectul ecografic al tumorilor hepatice este: ()
A: Hemangiomul este hiperecogen, omogen si bine delimitat
B: Chistul biliar apare ca o formatiune anecogena, bine delimitata, cu margini nete si cu diminuare posterioara a ultrasunetelor
C: Hiperplazia nodulara focala are un aspect isoecogen sau hipoecogen ca si formatiunile metastatice
D: Carcinomul hepatocelular este hiperecogen
E: Adenomul are aspect hiperecogen si heterogen
Vezi raspuns
52. [DIG10012] Aspectul tumorilor hepatice la computer tomograf este: ()
A: Hemangiomul: fixarea substantei de constrast se face dinspre centru spre periferie
B: Hemangiomul apare hipodens la CT fara substanta de contrast
C: Adenomul este isodens, hipervascularizat in mod heterogen in timpul arterial
D: Carcinomul hepatocelular este isodens sau hipodens, iar tumorile secundare sunt hiperdense
E: Hiperplazia nodulara focala este isodensa sau hipodensa cu evidentierea precoce a cicatricii centrale
Vezi raspuns
53. [DIG10013] Aspectul RMN al tumorilor hepatice este: ()
A: Hemangiomul este hiperintens in T1 si hipervascularizat in timpul arterial
B: Metastazele hepatice, adenomul si hiperplazia nodulara focala au aspect isointens sau hiperintens in T2 si isointens sau hipointens in
T1
C: Carcinomul hepatocelular apare hipointens in T1 si hiperintens in T2 cu evidentiere puternica in timpul arterial si diminuarea
contrastukui in timpul portal
D: Metastaza hepatica are intotdeauna un halou hipoecogen in jur
E: Hemangiomul este hipodens
Vezi raspuns
54. [DIG10020] Factorii de risc n adenocarcinomul de pancreas sunt: (pg. 488)
A: pancreatita cronic
B: chistele pancreatice
C: diabetul
D: adenomul pancreatic
E: fumatul
Vezi raspuns
55. [DIG10021] Elementele de diagnostic clinic n cancerul de esofag sunt: (pg. 486)
A: disfagia
B: disfonia
C: alterarea strii generale
D: refluxul gastroesofagian: pirozisul
E: eructaiile
Vezi raspuns
56. [DIG10022] Tratamentul curativ n carcinomul hepatocelular const n: (pg. 483)
A: chimioembolizare
B: Sorafenib
C: Transplantul hepatic
D: Rezecie chirurgical
E: Distrugere local (radiofrecven, crioterapie, alcoolizare)
Vezi raspuns
57. [DIG10023] Factorii de risc n cancerul gastric sunt: (pg. 479)
A: refluxul gastroesofagian
B: infecia cu HP
C: antecedentele familiale de cancer gastric
D: ulcerul gastric
E: tumorile gastrice benigne
Vezi raspuns
58. [DIG10024] Elementele clinice ale extensiei tumorale n cancerul gastric sunt: (pg. 480)
A: mas abdominal epigastric
B: hepatomegalie
C: carcinomatoza depistat la tueul rectal
D: ganglion Troisier
E: paloarea tegumentelor, inapeten, alterarea strii generale
Vezi raspuns

59. [DIG10025] Formele complicate ale cancerului de colon i rect sunt: (pg. 476)
A: ocluzia intestinal
B: hemoragiile oculte
C: tulburri de tranzit intestinal
D: infecia
E: metastazele pulmonare
Vezi raspuns
60. [DIG10026] Confirmarea diagnostic n cancerul colorectal se face prin: (pg. 475-476)
A: depistarea hemoragiilor oculte
B: mas tumoral abdominal i tulburri de tranzit intestinal
C: ganglion Troisier
D: colonoscopie complet + biopsie + examen histologic
E: coloscaner/clism cu substane de contrast hidrosolubile n caz de colonoscopie incomplet
61. [DIG10027] n cancerul de colon drept tratamentul chirurgical const n: (pg. 477)
A: colostomie cutanat
B: hemicolectomie dreapt
C: limfadenectomie pe vasele colice drepte i la originea lor
D: restabilirea continuitii printr-o anastomoz ileocolic
E: aplicarea de endoprotez
Vezi raspuns
62. [DIG10028] n cancerul de colon stng non-ocluziv tratamentul chirurgical const n: (pg. 477)
A: hemicolectomie stng
B: colostomie
C: aplicare de endoprotez
D: limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare
E: restabilirea continuitii printr-o anastomoz colorectal
Vezi raspuns
63. [DIG10029] n cancerul de colon stng ocluziv tratamentul const n: (pg. 478)
A: rezolvarea de urgen a ocluziei (stomie sau endoprotez)
B: colectomia carcinologic n primul timp
C: reechilibrarea i stabilizarea funciilor vitale
D: chimioterapie paleativ
E: hemicolectomie carcinologic stng n al doilea timp cu anastomoza colorectal
Vezi raspuns
64. [DIG10030] n cancerul de rect superior tratamentul chirurgical const n: (pg. 478)
A: amputaie de rect abdomino-perineal
B: colectomie stnga si rezecie parial a rectului (5 cm sub tumor)
C: limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare
D: excizia parial a mezorectului
E: restabilirea continuitii printr-o anastomoz colorectal joas
Vezi raspuns
65. [DIG10033] Tumorile stomacului au ca factori de risc urmatorii: (pag.479)
A: antecedente familiale de cancer gastric
B: ulcer gastric
C: acromegalia
D: rectocolita ulcero-hemoragica
E: maladia Menetrier
Vezi raspuns
66. [DIG10034] Sindromul paraneoplazic in tumorile stomacului este reprezentat de: (pag.479)
A: flebita
B: acanthosis nigricans
C: purpura fulminans
D: ganglionul Troisier
E: anemie hemolitica
Vezi raspuns
67. [DIG10036] Monitorizarea pe termen lung a tumorilor de pancreas se face prin: ()
A: Examen clinic
B: CT toracoabdominal
C: markeri tumorali
D: radiografie toracica
E: radiografie pe gol
Vezi raspuns

68. [DIG10037] Urmatoarele afirmatii despre stadializarea tumorii de pancreas sunt adevarate: ()
A: IA: pT1N0M0
B: IB: PT2N0M0
C: IC: pT3N0M0
D: IV: toate cancerele M1
E: III: T4N0-1M0
Vezi raspuns
69. [DIG10038] Stadiul IB al tumorilor de pancreas se refera la: ()
A: pT2N0M0
B: tumora limitata la pancreas <2 cm in cel mai mare diametru
C: tumora limitata la pancreas >2 cm in cel mai mare diametru
D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei mezenterice superioare
E: fara semne de afectare a ganglionilor limfatici regionali
Vezi raspuns
70. [DIG10040] Urmatoarele afirmatii referitoate la tumora primitiva in cadrul clasificarii TNM a cancerelor de pancreas sunt false: ()
A: T1: tumora limitata la pancreas >2 cm
B: T2: tumora extrapancreatica
C: T3: tumora extrapancreatica cu afectarea trunchiului celiac
D: T4: tumora extrapancreatica cu afectarea trunchiului celiac si a arterei mezenterice superioare
E: T4: tumora operabila
71. [DIG10043] Aspectul ecografic al cancerului de pancreas cuprinde: ()
A: masa pancreatica
B: dilatare a cailor biliare intra si extrahepatice
C: dilatare a canalului Wirsung
D: metastaze hepatice
E: indentificarea metastazelor hepatice/pulmonare/carcinomatoza
Vezi raspuns
72. [DIG10044] Markerii tumorali in cancerul de pancreas sunt urmatorii cu exceptia: ()
A: ACE
B: CA 19-9
C: CA 125
D: LDH
E: alfafetoproteina
Vezi raspuns
73. [DIG10045] Semne care arata extinderea cancerului de pancreas sunt urmatoarele: ()
A: hepatomegalie
B: carcinomatoza
C: ganglion Troisier (tuseu rectal)
D: HDS
E: HDI
Vezi raspuns
74. [DIG10047] Semne clinice prezente in cancerului de corp/coada de pancreas dar absente in cel de cap de pancreas sunt: ()
A: dureri in epigastru
B: dureri celiace
C: iradiere posterioara
D: pancreatita acuta
E: pierdere in greutate
Vezi raspuns
75. [DIG10049] Semnele clinice specifice fie pentru cancerul de cap de pancreas, fie pentru cancerul de corp/coada de pancreas sunt
urmatoarele: ()
A: alterarea starii generale
B: pancreatita acuta
C: icter
D: prurit
E: dureri in epigastru ce iradiaza posterior
Vezi raspuns
76. [DIG10051] Contraindicatiile exerezei cancerului de pancreas sunt urmatoarele: ()
A: metastaze
B: carcinomatoza peritoneala
C: invadarea venei splenice
D: invadarea venei porte
E: invadarea ductului Wirsung

Vezi raspuns
77. [DIG10052] Interventia chirurgicala in cancerul ce cap de pancreas consta in: ()
A: duodenopancreatectomie cefalica
B: anatomopatologie
C: anastomoza biliara
D: anastomoza gastrica
E: fara anastomoze
Vezi raspuns
78. [DIG10054] Daca in timpul examinarii tumora pancreatica se dovedeste a nu fi rezecabila se realizeaza urmatoarele: ()
A: dubla derivatie biliodigestiva si gastrojejunala
B: interventie curativa
C: interventie paliativa
D: anastomoza pancreatica
E: fara anastomoze
Vezi raspuns
79. [DIG10055] Urmatoarele afirmatii despre tumora primitiva in tumorile esofagului sunt adevarate: ()
A: T1 tumora invadeaza musculara
B: T2 tumora invadeaza musculara proprie
C: T3 tummora invadeaza ganglionii
D: T4 tumora invadeaza structurile adiacente
E: T4 tumora metastatica
Vezi raspuns
80. [DIG10057] Esofagul toracic da urmatoarele metastaze ganglionare: ()
A: ganglioni periesofagieni mai sus sau mai jos de vena azygos
B: ganglioni subcarinari
C: ganglioni mediastinali
D: ganglioni perigastrici
E: ganglioni celiaci
81. [DIG10058] Sunt metastaze la distanta in cancerele esofagului: ()
A: M1a ganglionii limfatici celiaci pentru cancerul treimii inferioare a esofagului
B: M1a ganglionii limfatici cervicali pentru cancerul treimii superioare a esofagului
C: M1b alte situsuri
D: ganglionii cervicali sunt considerate M1a pentru cancerele esofagului cervical
E: ganglionii cervicali sunt considerate N pentru cancerele esofagului toracic
Vezi raspuns
82. [DIG10059] Urmatoarele afirmatii privind stadializarea cancerului esofagian sunt adevarate: ()
A: 0 pT0N0M0
B: I pT1N0M0
C: II pT2N0M0
D: III pT3N1
E: III pT4N0-1M0
Vezi raspuns
83. [DIG10063] Esofagectomia se practica in urmatoarele situatii in cadrul tratamentului cancerelor esofagiene: ()
A: stadiul II
B: stadiul III daca este adenocarcinom
C: stadiul III daca este epidermoid
D: tumori superficiale
E: ciroza B sau C, insuficienta respiratorie insuficienta cardiaca, aderenta la aortam bronhii, trahee, nervi recurenti, metastaze, ganglioni
celiaci
Vezi raspuns
84. [DIG10064] Monitorizarea pe termen lung a cancerelor esofagiene presupune: ()
A: examen clinic
B: CT toracoabdominal
C: markeri tumorali: ACE, CA 19-9
D: endoscopie superioara
E: comlicatiile intoxicatiei alcoolotabagice
Vezi raspuns
85. [DIG10065] In caz de tumora esofagiana nerezecabila, cauzatoare de disfagie, se procedeaza astfel, cu exceptia: ()
A: instalarea unei proteze
B: chimioterapie
C: radiochimioterapie
D: esofagectomie

E: numai radiochimioterapie
Vezi raspuns
86. [DIG10068] Cancerul de esofac prezinta clinic urmatoarele caracteristici: ()
A: alterarea starii generale
B: disfagie
C: tuse la deglutitie
D: disfonie: paralizia recurentului drept
E: dureri mediastinale, celiace: demonstreaza invazia
Vezi raspuns
87. [DIG10069] Semne clinice ale extinderii cancerului esofagian sunt urmatoarele cu exceptia: ()
A: dureri mediastinale, celiace
B: splenomegalie
C: carcinomatoza palpabila la tuseul rectal
D: ganglion Troisier
E: ciroza, simptome pulmonare
Vezi raspuns
88. [DIG10070] Confirmarea diagnosticului si bilantul extinderii in cancerul de esofag cuprinde: ()
A: endoscopia inalta
B: CT cervicotoracoabdominopelvin
C: ecoendoscopie
D: markeri tumorali ACE, Ag CSC, Ca 19-9
E: panendoscopie ORL si pulmonara
Vezi raspuns
89. [DIG10071] Despre tumorile heaptice secundare se poate spune: ()
A: sunt cele mai putin frecvente forme de tumori hepatice
B: posibilitatea de metastaze sincrone
C: posibilitatea de metastaze metacrone
D: tumori primitive digestive: colorectale, stomac, pancreas
E: tumori primitive: san, tiroida, plaman, prostata, tumori endocrine
Vezi raspuns
90. [DIG10072] In legatura cu diagnosticul tumorilor secundare hepatice se poate spune: ()
A: simptomatice, de cele mai multe ori
B: bilant hepatic anormal de cele mai multe ori
C: depistate in cadrul examenelor de monitorizare/evaluare a extinderii cancerului primitiv
D: rareori: durere, icter, alterarea starii generale, hepatomegalie
E: imagistica: ecografie, CT, RMN
91. [DIG10073] Tratamentul tumorilor hepatice secundare presupune: ()
A: chimioterapie preoperatorie
B: rezectie completa
C: tehnici de distrugere localizata
D: embolizare portala
E: chirurgie chiar daca excizia metastazei este incompleta
Vezi raspuns
92. [DIG10075] Ecografia arata urmatoarele in diagnosticul tumorilor hepatice secundare: ()
A: hipoecogena
B: izoecogena
C: halou hipoecogen circumferential
D: halou hiperecogen
E: hiperecogena
Vezi raspuns
93. [DIG10076] Imagistica tumorilor hepatice secundare arata: ()
A: ecografie: hipo/izoecogena, halou hipoecogen circumferential
B: CT : iso/hipodens fara substanta de contrast
C: RMN: iso/hipo T2, iso/hiper T1
D: RMN: evidentiere discreta in timpul arterial
E: CT: evidentiere puternica in timpul arterial
Vezi raspuns
94. [DIG10077] Printre tumorile hepatice benigne se numara: ()
A: hemangiomul
B: hiperplazia nodulara focala
C: adenomul
D: chistul biliar

E: metastaze
Vezi raspuns
95. [DIG10078] Aspect iso/hipo T1, iso/hiper T2 la RMN se observa in urmatoarele leziuni heaptice: ()
A: hemangiom
B: hiperplazie nodulara focala
C: adenom
D: chist biliar
E: metastaze
Vezi raspuns
96. [DIG10079] Confirmarea diagnostica de CHC prin PBH NU este necesara in urmatoarele cazuri: ()
A: nodul de 1-2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat cirotic
B: nodul >2 cm cu aspect tipic sau cu alfafetoproteina > 200 ng/ml
C: in caz de tumora+ficat sanatos
D: nodul > 2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat cirotic
E: nodul >3 cm
Vezi raspuns
97. [DIG10081] Complicatiie CHC sunt, cu exceptia: ()
A: ruptura
B: hemoragie
C: suprainfectare
D: tromboza venoasa profunda
E: obstructie pancreatica
Vezi raspuns
98. [DIG10082] Factori de prognostic ai CHC sunt: ()
A: numarul si dimensiunea tumorilor
B: functia hepatica
C: ascita
D: pleurezia
E: starea generala a pacientului
Vezi raspuns
99. [DIG10083] Principiile de tratament in CHC sunt, cu exceptia: ()
A: profilactic
B: curativ
C: non-curativ
D: abtinere
E: monitorizare
Vezi raspuns
100. [DIG10084] Tratamentul profilactic al CHC este: ()
A: tratamentul hepatitei B
B: tratamentul hepatitei C
C: vaccinarea anti VHB
D: depistarea CHC prin Ecografie+alfafetoproteina la fiecare 6 luni
E: sorafenib
101. [DIG10085] Tratamentul curativ al CHC presupune: ()
A: transplant hepatic
B: rezectie chirurgicala (cel mai bun tratament)
C: distrugere locala
D: chimioembolizare
E: sorafenib
Vezi raspuns
102. [DIG10086] Tratamentul non-curativ al CHC presupune, cu exceptia: ()
A: chimioembolizare
B: sorafenib
C: distrugere locala
D: alcoolozare
E: crioterapie
Vezi raspuns
103. [DIG10087] Tratamentul CHC in prezenta contraindicatiilor pentru transplant se realizeaza astfel: ()
A: rezectie in caz de Child A
B: distrugere locala in caz de Child B
C: chimioembolizare in caz de Child C
D: paliativ in caz de Child C

E: chimioembolizare in caz de Child B

Vezi raspuns
104. [DIG10088] In faza de CHC avansat non-metastatic tratamentul va fi: ()
A: Child A - chimioembolizare
B: Child B - distrugere locala
C: Child C - paliativ
D: Child A, C - paliativ
E: sorafenib
Vezi raspuns
105. [DIG10090] In legatura cu clasificarea TNM a canceului gastric sunt adevarate: ()
A: T1: tumora limitata la peretele gastric
B: T3: tumora extinsa la ganglioni
C: T4: tumora invadeaza organele din vecinatate
D: N1: 1-6 ganglioni regionali meteatatici
E: N3: >15 ganglioni regionali meteatatici
Vezi raspuns
106. [DIG10091] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre stadializarea cancerului de stomac: ()
A: 0 pT0N0M0
B: IA T1N0M0
C: IB T1N1M0, T2a/bN0M0
D: II T2a/bN2M0
E: IV orice tumora cu M1
Vezi raspuns
107. [DIG10092] Diagnosticul clinic al cancerului de stomac se pune pe baza urmatoarelor: ()
A: alterarea starii generale
B: disfagie
C: varsaturi postprandiale
D: dureri epigastrice
E: fara hematemeza, fara melena
Vezi raspuns
108. [DIG10093] Sindromul paraneoplazic in cancerul de stomac cuprinde: ()
A: flebita
B: acanthosis nigricans
C: ginecomastie
D: alterarea starii generale
E: anemie hemolitica
Vezi raspuns
109. [DIG10095] Confirmarea diagnostica si bilantul extinderii cancerului de stomac se realizeaza prin: ()
A: endoscopie superioara
B: tranzit baritat
C: CT cervicotoracoabdominopelvin
D: ecoendoscopie
E: radiografie toracica
Vezi raspuns
110. [DIG10096] Markerii tumorali in cancerul de stomac sunt, cu exceptia: ()
A: ACE
B: CA 19-9
C: CA 125
D: CSC
E: LDH
111. [DIG10097] Tratamentul cancerului de stomac presupune: ()
A: chimioterapie perioperatorie (6 cicluri inainte si 6 cicluri dupa)
B: cancer antral: gastrectomie 4/5 si anastomoza gastrojejunala, limfadenectomie, examen anatomopatologic
C: alte localizari: gastrectomie totala, anastomoza esojejunala, limfadenectomie, examen anatomopatologic
D: aport de vitamina B12 pe cale venoasa pe toata viata
E: monitorizare pe termen lung
Vezi raspuns
112. [DIG10098] Monitorizarea pe termen in cancerul de stomac presupune: ()
A: examen clinic
B: RMN toracoabdominal
C: markeri tumorali
D: endoscopie superioara

E: complicatiile gastrectomiei (anemia microcitara, malabsorbtie)

Vezi raspuns
113. [DIG10099] Stadiul 1 in cancerul colorectal cuprinde: ()
A: afectarea submucoasei colice
B: afectarea musculoasei
C: afectarea doar a mucoasei
D: T1-T2N0M0
E: Tis
Vezi raspuns
114. [DIG10100] Clasificarea TNM a cancerului colorectal, afirmatii adevarate: ()
A: M1: toate T/toate N.M1
B: N2: 4 sau mai multi ganglioni regionali invadati
C: T4: T4N0M0, stadiul IIB, invazia organelor din vecinatate sau perforarea seroasei
D: T3: T3N0M0, stadiul IIA, seroasa
E: T3: grasimea perirectala
Vezi raspuns
115. [DIG10101] In timpul efectuarii tuseului rectal in cancerul colorectal se urmaresc urmatoarele: ()
A: prezenta sangelui
B: distanta dintre polul inferior si sfincter
C: mobilitatea leziunii
D: localizare (anterioara, posterioara, circumferentiala)
E: ganglion Troisier
Vezi raspuns
116. [DIG10103] Monitorizarea pe termen lung a cancerului pancreatic include ()
A: Markeri tumorali
B: CT toracoabdominal
C: ERCP
D: Endoscopie superioar
E: Examen clinic
Vezi raspuns
117. [DIG10104] Cancerul de cap de pancreas se trateaz prin ()
A: Vaccinarea postsplenectomie
B: Anastomoza biliar
C: Derivaie biliodigestiv i gastrojejunal
D: Splenopancreatectomia cefalic
E: Duodenopancreatectomia cefalic
Vezi raspuns
118. [DIG10105] Tumora pancreatic T4 afecteaz ()
A: splina
B: artera mezenteric inferioar
C: artera mezenteric superioar
D: trunchiul celiac
E: aorta abdominal
Vezi raspuns
119. [DIG10109] Cancerul esofagian se monitorizeaz pe termen lung prin ()
A: Scintigrafie mediastinal
B: RMN cervicotoracal
C: Examen clinic
D: Markeri tumorali
E: Endoscopie superioar
Vezi raspuns
120. [DIG10110] n cazul tumorilor esofagiene toracice de stadiu II se aplic ()
A: Radioterapie
B: Radiochimioterapie
C: Chimioterapie
D: Mucosectomie endoscopica
E: Esofagectomie
121. [DIG10111] Extinderea cancerului esofagian este marcat de ()
A: Dificulti respiratorii
B: Ganglionul Troisier
C: Carcinoza palpabila la tuseu rectal d. Ganglionul Troisier
D: Hepatomegalie

E: Dureri mediastinale
Vezi raspuns
122. [DIG10112] Ganglioni ce pot fi afectai de metastaze ale cancerului de esofag toracic sunt ()
A: Perigastrici
B: Subcarinari
C: Supraclaviculari
D: Periesofagieni
E: Jugulari interni
Vezi raspuns
123. [DIG10115] n prognosticul tumorilor hepatice secundare se consider ()
A: Prezena trombozei portale
B: Scorul Child
C: Starea general a pacientului
D: Funcia hepatic
E: Localizarea metastazelor
Vezi raspuns
124. [DIG10116] Tratamentul noncurativ ale CHC se realizeaz prin ()
A: Distrugere locala prin alcoolizare
B: Distrugere locala prin crioterapie
C: Sorafenib
D: Chimioembolizare
E: Vaccinare anti-VHB
Vezi raspuns
125. [DIG10117] Confirmarea CHC se poate realiza fr biopsie prin ()
A: Nodul peste 2 cm cu alfafetoprotein peste 200 ng/ml
B: Nodul peste 2 cm cu aspect tipic
C: Nodul 1-2 cm cu alfafetoprotein peste 200 ng/ml
D: Nodul 1-2 cm cu aspect tipic n caz de ficat cirotic
E: Nodul 1-2 cm cu hipervascularizare evident la dou examinari imagistice, n prezena unui ficat cirotic
Vezi raspuns
126. [DIG10118] Referitor la chistul biliar urmtoarele sunt adevrate ()
A: Nu necesit monitorizare
B: Nu necesit terapie
C: Biologie normal
D: Este adesea asimptomatic
E: Este un tip rar de leziune
Vezi raspuns
127. [DIG10119] Referitor la adenomul hepatic urmtoarele sunt adevrate ()
A: Nu necesit biopsie pentru confirmare
B: Este hipoecogen
C: Este simptomatic doar n 1/2 din cazuri
D: Este frecvent la femeile ntre 20-50 ani
E: Provine din hepatocite
Vezi raspuns
128. [DIG10124] Cancerul de stomac se monitorizeaz prin ()
A: Ecoendoscopie
B: CT toracoabdominopelvin
C: Markeri tumorali
D: Endoscopie superioara
E: Examen clinic
Vezi raspuns
129. [DIG10125] Care dintre urmtoarele reprezint tumori ale stomacului de stadiu IV? ()
A: T1N1M1
B: T2aN3M0
C: T1N3M0
D: T4N1M0
E: T3N2M0
Vezi raspuns
130. [DIG10126] Tumorile stomacului sunt favorizate de ()
A: Antecedente personale de gastrectomie
B: Maladia Menetrier
C: Hiperaciditate

D: Ulcerul gastric
E: Ruptura Mallory Weiss
131. [DIG10129] n cancerul rectal din treimea medie se intervine chirurgical prin ()
A: Anastomoza coloanal
B: Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare
C: Excizia total a mezorectului
D: Amputaie abdominoperineal
E: Proctectomie
Vezi raspuns
132. [DIG10130] Gravitatea cancerului de colon complicat cu ocluzie este indicat de ()
A: Sindrom inflamator
B: Deshidratare
C: Distensia cecului
D: Aprare abdominal
E: Febr
Vezi raspuns
133. [DIG10134] Cancer de pancreas,tratament paliativ: (490)
A: analgezice
B: antipiretice
C: proteze biliare
D: proteze duodenale
E: renutritie
Vezi raspuns
134. [DIG10135] Cancer pancreatic,confirmare diagnostica (489)
A: masa pancreatica,ecografie
B: obligatoriu metastaze hepatice,ecografie
C: masa pancreatica hipodensa,CT
D: bilant al extinderii locoregionale,ecoendoscopie
E: markeri tumorali
Vezi raspuns
135. [DIG10136] Cancer pancreatic,extindere? (489)
A: dureri in epigastru
B: hepatomegalie
C: splenimegalie
D: carcinomatoza la tuseul rectal
E: ganglion Troisier
Vezi raspuns
136. [DIG10137] Cancer esofag, monitorizare pe termen lung: (487)
A: examen clinic
B: CT toracoabdominopelvin
C: markeri tumorali
D: endoscopie inferioara
E: complicatii ale intoxicatiei alcoolotabagice
Vezi raspuns
137. [DIG10139] Factori de risc pt adenocarcinom (485)
A: intoxicatia alcoolotabagica
B: antecedente de cancer ORL
C: sclerodermia
D: tiloza
E: antecedente de esofagita caustica
Vezi raspuns
138. [DIG10141] Sunt factori de risc pentru dezvoltarea unei tumori gastrice: ()
A: Infectia cu Helicobacter pylori
B: Antecedente familiale de cancer gastric
C: Antecedente familiale de cancer de colon transvers
D: Istoric personal chirurgical-rezectie gastrica
E: Maladia Menetrier
Vezi raspuns
139. [DIG10142] Monitorizarea pe termen lung a cancerelor pancreatice se face cu ajutorul: ()
A: ecoendoscopie
B: CT toracoabdominal
C: Markeri tumorali

D: CT cervico-toraco-abdomeno-pelvin
E: examen clinic
Vezi raspuns
140. [DIG10145] Ganglionul Troisier: ()
A: este un semn comun al cancerelor de pancreas
B: reprezint un semn al metastazelor ganglionare ale cancerelor tubului digestiv
C: poate aprea n cancerele gastrice extinse
D: se apreciaz clinic cu ajutorul scalei Child-Pugh
E: este consecina tumorilor hepatice benigne

Evaluarea severitii i identificarea complicaiilor precoce la pacientul cu traumatism abdominal

1. [ABD10002] Managementul unei contuzii abdominale la un pacient instabil hemodinamic oblig la: (pg. 491)
A: laparotomie de urgen
B: administrarea de analgezice
C: nclzirea pacientului
D: profilaxia tetanosului
E: monitorizarea pacientului n unitatea de terapie intensiv
Vezi raspuns
2. [ABD10003] Managementul unui traumatism splenic la un pacient stabil hemodinamic presupune: (pg. 491)
A: splenectomie de urgen
B: antibioterapie cu amoxicilin
C: vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ
D: tratament medical i monitorizare
E: imobilizarea fracturilor costale
Vezi raspuns
3. [ABD10004] Care din urmtoarele complicaii poate apare consecutiv unui traumatism hepatic? (pg. 492)
A: ocluzia intestinal
B: coleperitoneul
C: pancreatita acut
D: abcesul fundului de sac Douglas
E: supuraia parietal
Vezi raspuns
4. [ABD10005] Care din urmtoarele afeciuni poate aprea ca i complicaie consecutiv a unui traumatism pancreatic? (pg. 493)
A: peritonit generalizat
B: hemoperitoneu masiv
C: abces interhepatodiafragmatic drept
D: pancreatita acut
E: pancreatita cronic
Vezi raspuns

5. [ABD10006] Specificai care din urmtoarele metode de tratament reprezint conduita corect n cazul plgilor penetrante (pg. 493)
A: laparotomie, explorarea ntregului tub digestiv i tratamentul leziunilor
B: pansamentul plgii asociat cu antibioterapia
C: vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ
D: administrarea de analgezice i supravegherea plgii
E: stimularea tranzitului intestinal
Vezi raspuns
6. [ABD10024] Managementul traumatismului splenic la pacientii instabili cuprinde urmatoarele, cu o exceptie: ()
A: laparotomie de urgenta
B: splenectomie
C: antibioterapie
D: monitorizarea trombocitozei postoperatorii
E: monitorizarea trombopeniei postoperatorii
Vezi raspuns
7. [ABD10031] La plaga abdominal trebuie observate urmtoarele, cu excepia ()
A: Este penetrant?
B: Traiectoria
C: Lungimea
D: Punctul de ieire
E: Punctul de intrare
Vezi raspuns
8. [ABD10032] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii despe traumatismul pancreatic, cu excepia ()
A: Afectarea duodenal determina tablou de peritonita
B: Pancreasul are un aspect eterogen, fracturat (CT)
C: La pacienii stabili cu plaga a ductului Wirsung se indic tratament endoscopic
D: Pancreatita cronic poate fi o complicaie
E: Prognosticul este influentat de lezarea canalului Wirsung
Vezi raspuns
9. [ABD10033] Complicaiile traumatismului hepatic NU includ ()
A: Hemoperitoneu
B: Coleperitoneu
C: Biliom
D: Angiocolit
E: Embolia gazoas
Vezi raspuns
10. [ABD10034] n cazul pacienilor cu traumatism splenic cu stare hemodinamic stabil se efectueaz ()
A: Anatomopatologie
B: Tratament medicamentos
C: Monitorizarea trombocitozei postoperatorii
D: Embolizare arteriala daca este posibil
E: Splenectomie
11. [ABD10036] La pacientul cu traumatism abdominal, n caz de stabilitate hemodinamica se va efectua ()
A: RMN
B: Ecoendoscopie
C: Colonoscopie totala
D: CT de corp intreg
E: EEG
Vezi raspuns
12. [ABD10037] In caz de traumatism al splinei,ecografia insotita de CT va arata ()
A: pneumoperitoneu
B: aerocolie marcata
C: hematom al splinei subcapsular, neinconjurat de parenchimul spenic
D: hematom al splinei subcapsular, inconjurat de parenchimul spenic
E: variantele A si C sut corecte
Vezi raspuns
13. [ABD10039] Prognosticul in caz de plaga a canalului Wirsung ()
A: CT cu substanta de contrast
B: enterografie RMN
C: ecoendoscopie
D: radiografie pe gol
E: bili RMN
Vezi raspuns

14. [ABD10041] Tratamentul medical al unui pacient cu traumatism abdominal consta in urmatoarele masuri cu exceptia (491)
A: nclzire
B: analgezice, monitorizare armat
C: corecie a tulburrilor electrolitice
D: monitorizare scurt n mediul spitalicesc
E: profilaxia tetanosului
Vezi raspuns
15. [ABD10007] n cazul contuziilor abdominale, cele mai afectate organe sunt: (pg. 491)
A: vezicula biliar
B: ficatul
C: duodenul
D: stomacul
E: splina
Vezi raspuns
16. [ABD10008] Explorrile imagistice (ecografia, CT) folosite n cazul unui traumatism splenic pot evidenia: (pg. 492)
A: pneumoperitoneu
B: hemoperitoneu
C: hemotorax
D: hematom al splinei
E: nivele hidroaerice multiple
Vezi raspuns
17. [ABD10009] Diagnosticul de traumatism pancreatic este susinut de: (pg. 493)
A: durere de pancreatit acut
B: scderea amilazelor
C: creterea lipazei
D: febr persistent i frison
E: creterea calcemiei
Vezi raspuns
18. [ABD10010] Complicaiile traumatismului hepatic sunt: (pg. 492)
A: embolia gazoas n caz de plag a venelor suprahepatice
B: biliom
C: coleperitoneu
D: ocluzia intestinal
E: ocul toxico-septic
Vezi raspuns
19. [ABD10011] Examenul clinic al unei plgi abdominale trebuie s identifice: (pg. 493)
A: punctul de intrare i punctul de ieire
B: traiectoria plgii
C: debridarea i sutura plgii
D: profilaxia tetanosului
E: dac plaga este penetrant
Vezi raspuns
20. [ABD10012] Principiu de tratament in traumatismul pancreatic se refera la: ()
A: pacient stabil: tratament medical
B: pacient stabil cu plaga a ductului Wirsung: tratament medical
C: pacient instabil: interventie chirurgicala
D: peritonita asociata: tratament medical initial
E: plaga a ductului Wirsung netratabila endoscopic: interventie chirurgicala
21. [ABD10013] Circumstantele de aparitie ale traumatismului pancreatic sunt, cu exceptia: ()
A: traumatism in hipocondrul drept
B: traumatism in hipocondrul stang
C: traumatism epigastric
D: decelerare puternica
E: fracturi costale
Vezi raspuns
22. [ABD10015] Prognosticul in traumatismul pancreatic depinde de: ()
A: asocierea cu plaga a canalului cistic
B: plaga a canalului Wirsun
C: afectarea duodenului
D: afectarea stomacului
E: infectia
Vezi raspuns

23. [ABD10016] Complicatiile traumatismului pancreatic sunt reprezentate de urmatoarele, cu exceptia: ()

A: pancreatita acuta
B: necroza, infectare, pseudochiste
C: fistula pancreatica
D: plaga a canalului Santorini
E: plaga duodenala
Vezi raspuns
24. [ABD10017] Diagnosticul de traumatism pancreatic se pune pe: ()
A: durere de pancreatita acuta
B: soc
C: HDS
D: cresterea lipazei
E: cresterea amilazei
Vezi raspuns
25. [ABD10018] Traumatismul hepatic se evoca sistematic in caz de: ()
A: durere la nivelul hipocondrului drept
B: plaga penetranta a hipocondrului drept
C: trauma a hipocondrului drept
D: in general pentru toate traumatismele abdominale
E: icter
Vezi raspuns
26. [ABD10019] Semnele clinice si biologice in traumatismul hepatic sunt, cu exceptia: ()
A: aparare in hipocondrul drept
B: fractura ultimelor coaste depe partea dreapta
C: identificarea unei instabilitati hemodinamice
D: peritonita
E: citoliza
Vezi raspuns
27. [ABD10020] Caracterizeaza examenul imagistic in traumatismul hepatic: ()
A: ecografie insotita de CT in caz de instabilitate hemodinamica
B: hemoperitoneu
C: pneumoperitoneu
D: hematom, fracturi, contuzii
E: leziuni ale venelor suprahepatice, venei porte, arterei hepatice
Vezi raspuns
28. [ABD10021] Managementul traumatismului hepatic: ()
A: nu are legatura cu starea hemodinamica
B: stare hemodinamica stabila: tratament medical, monitorizare
C: stare hemodinamica instabila: laparotomie de urgenta
D: indepartarea campurilor sterile printr-o noua laparotomie la 24-48 de ore
E: tamponare cu ajutorul compreselor
Vezi raspuns
29. [ABD10022] Traumatismul splinei se evoca sistematic in caz de: ()
A: plaga penetranta a hipocondrului stang
B: traumatism al hipocondrului stang
C: in general pentru toate traumatismele abdominale
D: durere la nivelul hipocondrului stang
E: trombocitoza
Vezi raspuns
30. [ABD10023] Semnele clinice in traumatismul splinei NU sunt: ()
A: fracturi ale ultimelor coaste stangi
B: instabilitate hemodinamica
C: aparare abdominala
D: HDS
E: HDI
31. [ABD10025] Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor cuprinde: ()
A: radiografie toracica
B: radiografie bazin in incidenta anteroposterioara
C: ecografie abdominala
D: CT toracoabdominopelvin
E: Endoscopie superioara
Vezi raspuns

32. [ABD10026] Criteriile de tratament medical in caz de traumatism abdominal: ()

A: stabilitate hemodinamica
B: fara indicatii de interventie de urgenta
C: nu mai mult de 4 unitati de masa sanguina transfuzate
D: peritonita
E: plaga penetranta
Vezi raspuns
33. [ABD10027] Managementul contuziilor abdominale la pacientii instabili presupune: ()
A: CT de corp intreg
B: laparotomie "scurta"
C: splenectomie
D: sutura arterei
E: packing
Vezi raspuns
34. [ABD10028] Traumatismul pancreatic se trateaz chirurgical dac ()
A: Tablou de pancreatit acut
B: Plag a canalului Wirsung netratabil endoscopic
C: Peritonit asociat
D: Politraumatism
E: Instabilitate
Vezi raspuns
35. [ABD10029] Pacient instabil hemodinamic cu traumatism al splinei se abordeaz astfel ()
A: Antibioterapie cu amoxicilina
B: Packing
C: Vaccinare impotriva infectiei cu pneumococ
D: Vaccinare impotriva infectiei cu haemophilus
E: Splenectomie
Vezi raspuns
36. [ABD10030] Trebuie intervenit de urgen n cazul traumatismului abdominal n caz de ()
A: Plag penetrant
B: Traumatismul hipocondrului stng
C: Peritonit
D: Fractur de bazin
E: Eviscerare
Vezi raspuns
37. [ABD10035] In caz de traumatism abdominal, biologia standard se completeaza cu ()
A: ionograma
B: lipaza
C: amilaza
D: urocultura
E: bilant hepatic
Vezi raspuns
38. [ABD10038] Complicatiile traumatismului hepatic ()
A: embolia gazoasa
B: hemobilia-angiocolita si colestaza
C: hemobilia -angiocolita si hemoragie digestiva
D: biliom
E: coleperitoneu
Vezi raspuns
39. [ABD10040] Principiu de tratament in traumatismul pancreatic ()
A: Pacient stabil-tratament medical(regim absolut,analgezice, monitorizare)
B: stabil cu plaga a ductului Wirsung-tratament endoscopic cu pozitionarea unei proteze
C: in caz de peritonita tratament medical
D: pacient instabil -interventie chirurgicala
E: A si C sunt gresite
Vezi raspuns
40. [ABD10042] In traumatismul splinei semnele clinice sunt reprezentate de: (pg 492)
A: fracturi ale ultimelor coaste stangi
B: durere in hipocondrul stang
C: febra
D: instabilitate hemodinamica
E: soc hemoragic

Sindromul ocluziv
1. [OCL10002] Cauze de obstructie a intestinului subtire sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: (pag495)
A: bezoart
B: boala crohn
C: carcinomatoza
D: diverticul Meckel
E: corp strain
Vezi raspuns
2. [OCL10004] Semne de severitate in sindromul ocluziv sunt, cu EXCEPTIA: (pag 494)
A: hematemeza
B: soc
C: durere intensa
D: febra
E: deshidratare
Vezi raspuns
3. [OCL10005] Ileus-ul biliar reprezint un tip de ocluzie intestinal care are ca mecanism: (pg. 495)
A: Strangularea
B: Obstrucia
C: Funcia
D: Reflex
E: Necunoscut
Vezi raspuns
4. [OCL10006] Ce semn clinic este caracteristic la inspecia bolnavului cu volvulus de sigmoid? (pg. 497)
A: Abdomen uor destins, cu echimoz periombilical (semnul Cullen)
B: Steluele vasculare
C: Icter sclero-tegumentar
D: Meteorismul asimetric
E: Abdomen plat, imobil cu respiraia
Vezi raspuns
5. [OCL10007] Ce imagine radiologica este patognomonic pentru ocluziile intestinale? (pg. 495)
A: Pneumoperitoneul subdiafragmatic
B: Pleurezia bazal dreapt
C: Multiplele imagini de calculi radio-opaci
D: Nivelele hidro-aerice
E: Nu exist o imagine radiologic patognomonic pentru ocluziile intestinale
Vezi raspuns
6. [OCL10008] Sindromul Ogilvie se poate intlni n urmtoarele situaii, cu excepia uneia: (pg. 498)
A: Context chirurgical postoperator

B: n reanimare
C: Bolnavul cu hipopotasemie
D: Insuficiena cardiac
E: Hipertensiunea arterial
Vezi raspuns
7. [OCL10009] Spunei ce simptom sau semn clinic nu face parte din tabloul clinic al ocluziei intestinale joase: (pg. 494)
A: Oprirea precoce a tranzitului pentru materii i gaze
B: Vrsturi tardive i de aspect fecaloid
C: Lipsa meteorismului
D: Durere abdominal
E: Distensia abdominal
Vezi raspuns
8. [OCL10015] Dintre cauzele ocluziilor intestinului subtire prin strangulare, fac parte: (pag. 495)
A: Bezoart
B: Carcinomatoza
C: Hematom al peretelui
D: Diverticul Meckel
E: Metastaze
Vezi raspuns
9. [OCL10016] In caz de ocluzie prin strangulare necroza peretelui apare in mai putin de: ()
A: 6 ore
B: 3 ore
C: 30 minute
D: 8 ore
E: 5 minute
Vezi raspuns
10. [OCL10018] In privinta diagnosticului etiologic al ocluziilor prin CT abdominal, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie: ()
A: cancer: masa hiperdensa, cu priza de contrast in zona periferica, metastze
B: ileus biliar: calcul hiperdens, aerobilie
C: boala Crohn: ingrosarea peretelui intestinului subtire, mezouri ingrosate
D: compresiune extrinseca, corpi straini
E: carcinomatoza: noduluim lichid liber intraperitoneal, metastaze
11. [OCL10021] Cea mai frecventa dintre etiologiile ocluzive ale intestinului subtire este: ()
A: ocluzia prin brida
B: volvulusul
C: invaginatia
D: diverticulul Meckel
E: tumorile
Vezi raspuns
12. [OCL10027] Restabilirea continuitatii dupa o interventie Hartmann in volvulusul de sigmoid se realizeaza dupa: ()
A: 1 luna
B: 2-3 luni
C: 1 saptamana
D: 1 an
E: 6 saptamani
Vezi raspuns
13. [OCL10028] Volvulusul cecului este favorizat de: ()
A: varsta peste 70 ani
B: absenta acolarii posterioare a cecului
C: diaree
D: tineri
E: copii
Vezi raspuns
14. [OCL10038] Volvulusul cecului NU este caracterizat de ()
A: Tratament prin rezecia colonului cu volvulus i anastomoza ileocolic
B: Aspectul granitat lips pe radiografie
C: Lipsa vrsturilor
D: Se poate manifesta cu meteorism voluminos difuz
E: Vrsta peste 60 de ani este factor de risc
Vezi raspuns
15. [OCL10041] Diagnosticul de gravitate al ocluziei NU include ()
A: Lichid liber intraabdominal

B: Vrsturi fecaloide
C: Pneumoperitoneul
D: Aeroporia
E: Dilatarea cecului peste 10 cm
Vezi raspuns
16. [OCL10042] Severitatea ocluziei este indicat de, cu excepia ()
A: Varsaturi cu aspect fecaloid
B: Aparare abdominala
C: Sepsis sever
D: Febra
E: Deshidratare
Vezi raspuns
17. [OCL10043] Managementul sistematic al pacienilor cu sindrom ocluziv include, cu excepia ()
A: Prelevarea eventualului lichid peritoneal
B: Analgezice
C: Compensare hidroelectrolitic
D: Sonda nazogastric
E: Regim absolut
Vezi raspuns
18. [OCL10044] Diagnosticul de gravitate al ocluziei include, cu excepia ()
A: Lichid intraabdominal
B: Vrsturi fecaloide
C: Pneumoperitoneul
D: Aeroportia
E: Dilatare a cecului mai mare de 10 cm
Vezi raspuns
19. [OCL10045] Diagnosticul ocluziei NU are urmtorul semn de gravitate ()
A: Vrsturi cu aspect fecaloid
B: Aprare abdominal
C: Sepsis sever
D: Febr
E: Deshidratare
Vezi raspuns
20. [OCL10050] Etiologia ocluziilor fuctionale in colon? (495)
A: toate afectiunile intraabdominale
B: ileus poatoperator
C: masa extrinseca
D: sindrom Ogilvie
E: bezoart
21. [OCL10054] Sindromul ocluziv diagnostic etiologic: (495)
A: ileus biliar:calcul hipodens,aerobilie
B: cancer:masa hipodensa cu priza de contrast in periferie cu sau fara metastaze
C: cancer:masa hiperdensa cu priza de contrast in periferie cu sau fara metastaze
D: politraumatisme
E: hipertensiune
Vezi raspuns
22. [OCL10003] Toti pacientii cu ocluzii intestinale trebuie: (pag 496)
A: sa fie spitalizati in urgenta
B: sa fie supusi unei endoscopii exploratorii
C: sa fie tratati cu analgezice
D: sa fie supusi unei chirurgii exploratorii
E: sa fie reechilibrati hidroelectrolitic
Vezi raspuns
23. [OCL10010] Pentru a stabili etiologia unui sindrom ocluziv, n cadrul anamnezei punem accent pe urmtoarele: (pg. 494)
A: Antecedentele chirurgicale (eventuale operai anterioare)
B: Medicaia anterioar
C: Semnele de impregnare neoplazic
D: Antecedentele personale fiziologice
E: Anamneza nu are un rol important n stabilirea etiologiei, doar investigaiile paraclinice singure pot stabili etiologia sindromului ocluziv
Vezi raspuns
24. [OCL10011] Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt urmtoarele semne i simptome: (pg. 494)
A: Durerea abdominal
B: Meteorismul abdominal

C: Hematemeza
D: Vrsturile
E: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze
Vezi raspuns
25. [OCL10012] Urmtoarele patologii pot determina ocluzie intestinala prin mecanism de obstrucie: (pg. 495)
A: Tumori intestinale
B: Polipi
C: Ileus biliar
D: Volvulus sigmoidian
E: Ileus postoperator
Vezi raspuns
26. [OCL10013] Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi reprezentat de: (pg. 497)
A: Reducerea volvulusului cu o sond Faucher +/- colonoscopie
B: Scurt sigmoidectomie cu anastomoza colo-rectal
C: Rezecia colonului volvulat urmat de stomie (intervenia Hartmann)
D: Doar tratament medical
E: Nu este nevoie de vreun tratament sigmoidul se devolvuleaz spontan
Vezi raspuns
27. [OCL10017] Semnele de severitate ale unei ocluzii sunt: ()
A: deshidratare
B: soc
C: febra, sepsis sever, soc
D: aparare abdominala/durere severa
E: varsaturi
Vezi raspuns
28. [OCL10019] Diagnosticul de gravitate al unei ocluzii se pune pe urmatoarele semne: ()
A: dilatarea cecului >10 cm
B: pneumomatoza parietala, aeroportie
C: pneumoperitoneul
D: lichid liber intraperitoneal
E: accentuarea fixarii substantei de contrast in peretii intestinului (semn de ischemie)
Vezi raspuns
29. [OCL10020] Tratamentul general al ocluziilor include: ()
A: managementul medical sistematic pentru toti pacientii
B: in absenta semnelor de severitate se va opri tratamentul medical
C: in prezenta semnelor de severitate si esec medical pacientul va fi tratat chirurgical
D: de obicei se realizeaza restabilirea continuitatii digestive
E: nu este nevoie de tratament chirurgical de urgenta
Vezi raspuns
30. [OCL10022] Managementul ocluziei prin brida in absenta semnelor de severitate este: ()
A: medical
B: 8-12 ore de aspiratie, apoi test cu gastrografin
C: radiografie abdominala simpla la 12-24 de ore
D: daca substanta trece in colon: ablatia sondei
E: daca nu se observa substanta de contrast in colon: chirurgie
31. [OCL10023] In caz de ocluzie prin brida cu necroza intestinala se procedeaza astfel: ()
A: rezectie, anatomopatologie
B: restabilirea continuitatii digestive sistematic
C: stomie sistematic
D: laparorafie
E: restabilirea continuitatii digestive sau stomie in functie de situatia locala
Vezi raspuns
32. [OCL10024] Factorii de risc ai volusului de sigmoid sunt: (497)
A: varsta >70 ani
B: varsta > 60 ani
C: constipatia
D: diareea
E: megadolico-sigmoid
Vezi raspuns
33. [OCL10025] Volvulusul de sigmoid se recunoaste prin: ()
A: meteorism voluminos asimetric
B: niveluri colice in U inversat pe radiografie abdominala simpla, CT

C: meteorism voluminos difuz

D: nivel colic la nivelul hipocondrului stang
E: absenta aspectului obisnuit granitat al cecului
Vezi raspuns
34. [OCL10026] Tratamentul volvusului de sigmoid fara semne de gravitate, afirmatii false: ()
A: reducerea volvusului cu o sonda Faucher+/-colonoscopie
B: mentinerea sondei pe loc timp de o zi
C: daca starea pacientului se agraveaza: scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala intr-o singura interventie
D: laparotomie, explorare, prelevare de probe
E: rezectie a colonulu ivolvulat, anatomopatologie, stomie
Vezi raspuns
35. [OCL10030] Sindromul Ogilvie apare in urmatorul context: ()
A: medical
B: chirurgical
C: reanimare
D: hipopotasemie
E: hiperpotasemie
Vezi raspuns
36. [OCL10031] Diagnosticul sindromului Ogilvie cuprinde: ()
A: se va exclude intotdeauna o cauza organica
B: prezenta semnelor peritoneale
C: distensie cecala
D: Radiografie abdominala
E: CT
Vezi raspuns
37. [OCL10032] Tratamentul sindromului Ogilvie include: ()
A: tratament medical
B: etiologic
C: in prezenta semnelor de severitate: colo-exsuflare sau laparotomie exploratorie
D: colostomie/colectomie subtotala/cecostomie conform constatarilor locale
E: nu necesita tratament chirurgical
Vezi raspuns
38. [OCL10033] Volvulusul cecal este favorizat de urmtoarele ()
A: Absena acolrii posterioare a cecului
B: Diverticulit
C: Boala Crohn
D: Constipaie
E: Vrsta peste 60 de ani
Vezi raspuns
39. [OCL10034] Volvulusul sigmoidian fr semne de severitate se trateaz cu ()
A: Colonoscopie
B: Meninerea sondei timp de o sptmn
C: Scurt sigmoidectomie cu anastomoz colorectal
D: Intervenie Hartmann
E: Reducere cu sond Faucher
Vezi raspuns
40. [OCL10036] Sindrom ocluziv se confirm prin relevarea ()
A: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze
B: Timpanism
C: Meteorism abdominal
D: Orificii herniale
E: Cicatrice abdominal
41. [OCL10046] Confirmarea diag. de sindrom ocluziv se face prin: ()
A: Rectoragii,melena
B: Oprirea trazitului intestinal pt materii fecale si gaze
C: Anemie
D: Varsaturi
E: Meteorism abd.timpanism,durere abd
Vezi raspuns
42. [OCL10047] Semne de severitate in sindromul ocluziv sunt: ()
A: Deshidratarea
B: Febra

C: Sepsis sever
D: Apararea abdominala
E: Melena
Vezi raspuns
43. [OCL10048] Colon,cauze de OCLUZIE obstructiva? (495)
A: cancer de colom
B: diverticulova cu pseudotumora
C: fecalom
D: corp strain
E: boala Crohn
Vezi raspuns
44. [OCL10049] Colom,cauze de ocluzie prin strangulare? (495)
A: brida
B: volvulus de cec
C: volvulus de sigmoid
D: hernie strangulata
E: diverticul Meckel
Vezi raspuns
45. [OCL10051] Intestin subtire,ocluzii prin obstructie? (495)
A: hematom al peretelui
B: benzoart
C: carcinomatoza
D: fecalom
E: masa extrinseca
Vezi raspuns
46. [OCL10052] Intestin subtire,ocluzie prin strangulare cauze? (495)
A: brida cea mai frecventa
B: hernie strangulata
C: volvulus de cec
D: diverticul MECKEL
E: invaginatia intestinala acuta
Vezi raspuns
47. [OCL10053] Intestin subtire ,obstructie functionala? (495)
A: sindrom Ogilvie
B: toate afectiunile intraabdominale
C: ileus postoperator
D: boala Crohn
E: bezoart
Vezi raspuns
48. [OCL10055] Toate ocluziile intestinale vor fi insotite de: (pag 494) ()
A: alcaloza metabolica
B: acidoza metabolica
C: hipotensiune
D: hipovolemie
E: al treilea sector
Vezi raspuns
49. [OCL10056] Diagnosticul de gravitate in ocluziile intestinale cuprinde urmatoarele: (pag 495) ()
A: dilatarea cecului > 6 cm
B: aeroportia
C: lichid liber intraabdominal
D: hemoperitoneu
E: pneumoperitoneu
Vezi raspuns
50. [OCL10057] Managementul medical al ocluziilor intestinale presupune: (pag 496) ()
A: este sistematic pentru toti pacientii
B: se realizeaza doar in caz de contraindicatie absoluta a interventiei chirurgicale
C: regim absolut
D: sedare
E: sonda nazogastrica
51. [OCL10058] Toate ocluziile se insotesc de: ()
A: Insuficienta renala obstructiva
B: Hipovolemie

C: Risc ischemic digestiv in absenta tratamentului

D: Aparitia unui al treilea sector
E: Insuficienta hepatica

Apendicita la copii i aduli

1. [APD10002] Cea mai frecventa pozitie a apendicelui este: (pag499)
A: retrocecala
B: subhepatica
C: laterocecala
D: mezoceliaca
E: pelvina
Vezi raspuns
2. [APD10005] Tratamentul plastronului apendicular presupune: (pg. 500)
A: apendicectomie de urgen
B: apendicectomie de urgen i administrarea de antibiotice cu spectru larg
C: tratament medical iniial i apendicectomie la distan
D: tratament medical profilactic
E: apendicectomie laparoscopic
Vezi raspuns
3. [APD10006] n cazul apendicitei mezoceliace, tabloul clinic este cel de: (pg. 500)
A: peritonit generalizat
B: infecie urinar
C: ocluzie febril
D: torsiune ovarian
E: colica renal
Vezi raspuns
4. [APD10007] n apendicita acut, infecia apendicelui se produce cel mai adesea: (pg. 499)
A: pe cale endogen, ca urmare a unei obstrucii a apendicelui
B: pe cale hematogen, de la un focar infecios aflat la distan
C: pe cale respiratorie, n cazul epidemiilorpe cale respiratorie, n cazul epidemiilor
D: pe cale limfatic, de la o infecie de vecintate
E: pe cale digestiv, de la o toxiinfecie alimentar
Vezi raspuns
5. [APD10008] n apendicita acut, explorrile biologice semnificative sunt reprezentate de: (pg. 499)
A: sindromul de citoliz hepatic
B: sindromul inflamator
C: sindromul de activitate imunologic
D: sindromul bilio-excretor
E: sindromul de retenie azotat
Vezi raspuns
6. [APD10009] Tratamentul etiologic n apendicita acut este reprezentat de: (pg. 500)
A: analgezice i reechilibrare hidroelectrolitic
B: antibioterapie intravenos 24-48 ore
C: apendicectomie
D: vaccinare profilactic
E: regim alimentar absolut i repaus la pat
Vezi raspuns
7. [APD10019] Temperatura in cadrul apendicitei la copii si adulti este: ()
A: >40
B: 37.5-38.5
C: >38
D: >37
E: 37-38
Vezi raspuns
8. [APD10024] Urmatoarele fac parte din diagnosticul diferential al apendicitei, cu exceptia: ()
A: torsiune ovariana
B: salpingita
C: sarcoidoza
D: TBC
E: diverticul sigmoidian
Vezi raspuns

9. [APD10031] Plastronului apendicular se trateaz ()

A: Prin drenaj percutanat
B: Apendicectomie la distan
C: Apendicectomie clasic
D: Apendicectomie laparoscopic
E: Tratament simptomatic
Vezi raspuns
10. [APD10034] Apendicita NU se trateaz etiologic prin ()
A: Trimiterea apendicului la laboratorul anatomopatologic
B: Lavaj al cavitatii abdominale
C: Prelevare lichid pentru examen bacteriologic
D: Apendicectomie
E: Antibioterapie i.v. 1-2 zile
11. [APD10035] Apendicita NU se manifest prin ()
A: Febra 37.5-38.5
B: Oprirea tranzitului
C: Aprare muscular
D: Tueu pelvin dureros
E: Vrsturi
Vezi raspuns
12. [APD10003] Semne clinice de apendicita sunt: (pag:499)
A: febra 37.5-38.5
B: diaree
C: tuseu pelvin dureros
D: vsh crescut
E: aparare abdominala
Vezi raspuns
13. [APD10004] Modificari paraclinice in apendicita sunt: (pag499)
A: febra 37.5-38.5
B: perete apendicular>3 mm la ecografie
C: sumar de urina negativ
D: sindrom inflamator
E: vizualizarea unui stercolit
Vezi raspuns
14. [APD10010] Diagnosticul clinic de apendicit acut este susinut de: (pg. 499)
A: durere n fosa iliac dreapt
B: vrsturi, greuri
C: disurie, polakiurie
D: febr 37,5-38,5C
E: tueu pelvin dureros
Vezi raspuns
15. [APD10011] Complicaiile apendicitei acute sunt: (pg. 500)
A: plastronul apendicular
B: peritonita generalizat
C: abces apendicular
D: degenerarea malign
E: hemoragie digestiv inferioar
Vezi raspuns
16. [APD10012] Diagnosticul diferenial al apendicitei acute se face cu: (pg. 500)
A: invaginaia intestinal acut
B: limfadenita mezenteric
C: orhiepididimita acut
D: torsiunea ovarian
E: colica renal dreapt
Vezi raspuns
17. [APD10013] Tratamentul etiologic al apendicitei acute const n: (pg. 500)
A: apendicectomie
B: prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic
C: omentectomie parial
D: salpingectomie dreapt
E: lavajul cavitii abdominale
Vezi raspuns

18. [APD10014] Tratamentul peritonitei apendiculare const n: (pg. 500)

A: lavaj peritoneal abundent
B: profilaxia tetanosului
C: apendicectomie
D: antibioterapie timp de cel puin 5 zile
E: repaus la pat timp de cel puin 5 zile
Vezi raspuns
19. [APD10015] Diagnosticul diferential al apendicitei la copii si adulti se face cu: (APD10015)
A: boala Crohn
B: TBC
C: Mucocel apendicular
D: Sarcoidoza
E: Nici un raspuns corect
Vezi raspuns
20. [APD10016] Diagnosticul diferential al apendicitei acute se face cu : (pag.500)
A: torsiune ovariana
B: hernia strangulata
C: invaginare intestinala acuta
D: diverticulul Meckel
E: sarcoidoza
21. [APD10017] Plastronul apendicular : (500)
A: Reprezinta o varianta anatomica de apendicita acuta
B: Reprezinta o complicatie a apendicitei acute
C: Este o infiltrare omogena a intregii zone apendiculare
D: Dignosticul nu poate fi confirmat prin CT
E: Este o infiltrare difuza a intregii zone apendiculare
Vezi raspuns
22. [APD10018] Formele complicate ale apendicitei acute sunt? (500)
A: Psoita in caz de apendicita mezoceliaca
B: Peritonita generalizata
C: Ocluzie afebrila in caz de apendicita mezoceliaca
D: Psoita in caz de apendicita retrocecala
E: Ocluzie febrila in caz de apendicita mezoceliaca
Vezi raspuns
23. [APD10020] Urmatoarele sunt pozitii anatomice ale apendicelui: ()
A: laterocecala
B: retrocecala
C: pelvina, cea mai frecventa
D: mezoceliaca
E: subhepatica
Vezi raspuns
24. [APD10021] Urmatoarele aspecte sunt prezente la ecografie in apendicita: ()
A: crestere in diametru a apendicelui mai mare de 10 cm
B: perete mai mare de 3 mm
C: uneori prezenta unui stercolit
D: lichid liber periapendicular si in fundul de sac Douglas
E: vizualizarea apendicelui in 100% din cazuri
Vezi raspuns
25. [APD10022] Forme complicate de apendicita sunt urmatoarele: ()
A: abces apendicular
B: plastron apendicular
C: peritonita generalizata
D: ocluzie febrila in caz de apendicita pelvina
E: psoita in caz de apendicita retrocecala
Vezi raspuns
26. [APD10023] Diagnosticul diferential al apendicitei se face cu urmatoarele: ()
A: limfadenita mezenterica
B: invaginatie intestinala acuta
C: infectie urinara
D: colica renala
E: plastron
Vezi raspuns

27. [APD10025] In urmatoarele situatii se face apendicectomie la distanta: ()

A: peritonita
B: abces abdominal
C: plastron apendicular
D: apendicita acuta
E: ocluzie febrila
Vezi raspuns
28. [APD10026] In caz de peritonita, tratamentul apendicitei acute la copii si adulti este urmatorul: ()
A: lavaj peritoneal abundent
B: apendicectomie la distanta
C: antibioterapie timp de cel putin 5 zile
D: antibioterapie timp de cel putin 10 zile si apoi apendicectomie
E: apendicectomie
Vezi raspuns
29. [APD10027] Urmatoarele afirmatii sunt FALSE despre tratamentul plastronului apendicular: ()
A: apendicectomie de urgenta
B: tratament medical initial
C: apendicectomie la distanta
D: fara apendicectomie
E: doar monitorizare
Vezi raspuns
30. [APD10028] Abcesul apendicular se trateaza in felul urmator: ()
A: tratament chirurgical imediat
B: drenaj percutanat si apendicectomie la distanta
C: intotdeauna apendicectomie la distanta
D: intotdeauna tratament chirurgical imediat
E: doar antibioterapie
31. [APD10029] Despre limfadenita mezenterica, diagnostic diferential al apendicitei acute, se poate spune: ()
A: context de tumori abdominale
B: context de limfom
C: context de rinofaringita
D: febra mare (39 grade)
E: aparare abdominala
Vezi raspuns
32. [APD10030] n peritonita cauzat de apendicit se acioneaz prin ()
A: Antibioterapie
B: Apendicectomie
C: Lavaj peritoneal
D: Drenaj percutanat
E: Tratament simptomatic
Vezi raspuns
33. [APD10032] Apendicita se diagnosticheaz diferenial alturi de ()
A: TBC
B: Sarcoidoz
C: Ocluzie intestinal
D: Torsiune ovarian
E: Limfadenit mezenteric
Vezi raspuns
34. [APD10033] Tabloul clinic al apendicitei include ()
A: Febra 37.5-38.5
B: Tueu pelvin nedureros
C: Aprare muscular
D: Durere n fosa iliac stng
E: Vrsturi
Vezi raspuns
35. [APD10036] n diagnosticul diferenial al apendicitei acute, limfadenita mezenteric are urmtoarele caracteristici: ()
A: febr mare
B: adenopatii mezenterice la imagistic
C: context de infecie bacterian
D: aprare abdominal
E: greuri, vrsturi
Vezi raspuns

36. [APD10037] n caz de evoluie ctre abces abdominal al unei apendicite, se va proceda astfel cu excepia: (pag:500)
A: antibioterapie cel puin 5 zile
B: tratament chirurgical imediat
C: tratament medical iniial i apendicectomie la distan
D: monitorizare i apendicectomie la distan
E: drenaj percutanat i apendicectomie la distan
Hernia parietal la copil i adult
1. [HRN10002] Care dintre urmtoarele afirmaii definete o hernie? (pg. 504)
A: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu ne-natural
B: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu din vecinatatea cicatricei unei laparotomii
C: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu natural al peretelui
D: Se distinge de eventraii prin apariia la scurt timp scurt dupa intervenia chirurgical
E: Se distinge de eventraii prin absena peritoneului din jurul viscerelor
Vezi raspuns
2. [HRN10003] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile femurale este adevrata? (pg. 504)
A: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat mai sus de arcad crural
B: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat sub arcada crural, medial de vasele femurale
C: Sunt acele hernii al cror orificiu se exteriorizeaz prin fascia transversalis
D: Sunt acele hernii al caror orificiu se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund n relaie cu funiculul spermatic
E: Sunt acele hernii al cror orificiu este situat la nivelul inelului ombilical
Vezi raspuns
3. [HRN10004] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de arcad crural (ligamentul inghinal) este adevrat? (pg. 504)
A: Band fibroas ntins ntre spina iliaca antero-superioar i pubis (tuberculul pubian)
B: Banda fibroas ntins ntre spina iliac antero-inferioar i tuberculul pubian
C: Banda fibroas ntins ntre spina iliaca postero-superioar i pube
D: Band fibroas ntins ntre creasta iliaca i pube
E: Band fibroas ntins ntre spina iliaca antero-superioara i ischion
Vezi raspuns
4. [HRN10006] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie nghinal este adevrat? (pg. 505)
A: Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper
B: Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural
C: Sutura simpl prin puncte separate pentru micile orificii
D: Laparotomia sau laparoscopia
E: Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea abdominal
Vezi raspuns
5. [HRN10019] Hernia de epiploon poate avea urmtoarea complicaie ()
A: Vrsturi bilioase
B: Vrsturi fecaloide
C: Ocluzie nalt cu vrsturi precoce
D: Durere major
E: Ileus paralitic
Vezi raspuns
6. [HRN10020] Examenul clinic al herniei inghinale NU poate fi caracterizat de urmtorul tip de mas ()
A: inghinala reductibil
B: inghinala nedureroas
C: situat n scrot
D: inghinala palid
E: inghinala impulsiv la tuse
Vezi raspuns
7. [HRN10021] Hernia ombilical NU este favorizat de urmtoarea ()
A: Multiparitate
B: Dializ peritoneal
C: Ciroza cu ascit
D: Natere prin cezarian
E: Obezitate
Vezi raspuns
8. [HRN10029] Continutul unei hernii poate fi, cu o EXCEPTIE: ()
A: Colon
B: Epiplon
C: Ovar
D: Vezica urinara

E: Apendice
Vezi raspuns
9. [HRN10007] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile inghinale la copii sunt adevrate? (pg. 505)
A: Afecteaza mai ales baieii
B: Sunt congenitale
C: De multe ori sunt chiar bilaterale
D: Sunt dobndite
E: Uneori sunt asociate cu criptorhidia
Vezi raspuns
10. [HRN10008] Care dintre dintre urmtoarele afirmaii legate de hernia inghinal necomplicat sunt false? (pg. 505)
A: Mas inghinal nedureroas, reductibil
B: Mas inghinal, impulsiv la tuse, reductibil
C: Poate fi situat n scrot, reductibil
D: Hernia este dureroas
E: Hernia este de volum mare, ireductibil
11. [HRN10009] Principiile interveniei chirurgicale ale unei hernii sunt: (pg. 505)
A: Laparotomia sau laparoscopia
B: Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea peritoneal
C: Reparaia parietal
D: Enterectomia
E: Drenajul cavitii peritoneale
Vezi raspuns
12. [HRN10010] n cazul n care coninutul sacului de hernie strangulat este reprezentat de intestin subire, simptomele digestive sunt:
(pg. 505)
A: Durere abdominal major
B: Ocluzie intestinal nalt cu vrsturi precoce
C: Blocarea tranzitului pentru materii fecale i gaze n prima instan
D: Tablou clinic atenuat, n afara unui ileus reflex (paralitic)
E: Constipaie rebel la tratamente cu purgative
Vezi raspuns
13. [HRN10011] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie ombilical sunt false? (pg. 505)
A: Sutur simpl prin puncte separate pentru micile orificii
B: Poziionarea unei plase nerezorbabile, n caz de orificiu mare
C: Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural
D: Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper
E: Sutura tendonului conjunct la arcada crural
Vezi raspuns
14. [HRN10012] Factori de risc in aparitia herniei ombilicale sunt urmatorii: (pag.504)
A: sarcina
B: obezitatea
C: ciroza cu ascita
D: multiparitate
E: dializa peritoneala
Vezi raspuns
15. [HRN10013] Cand intestinul subtire se gaseste in sacul herniar tabloul clinic este dominat de: (pag.505)
A: tablou clinic atenuat in afara unui ileus reflex
B: durere majora
C: ocluzie inalta cu varsaturi precoce
D: blocarea tranzitului pentru materii si gaze in prima instanta
E: necroza
Vezi raspuns
16. [HRN10014] Tratamentul herniei ombilicale, afirmatii FALSE: ()
A: este pur chirurgical
B: doar monitorizare
C: monitorizare si corset
D: chirurgie dupa esecul tratamentului medical
E: hernia ombilicala nu se trateaza deoarece dispare spontan
Vezi raspuns
17. [HRN10015] Hernia de intestin subire strangulat este caracterizat de ()
A: Blocarea tranzitului n prim instan
B: Vrsturi precoce
C: Ileus reflex

D: Tablou clinic atenuat

E: Durere major
Vezi raspuns
18. [HRN10016] Herniile inghinale la copii ()
A: Sunt deseori bilaterale
B: Apar mai frecvent n cazul multiparitii
C: Se pot asocia cu criptorhidia
D: Sunt congenitale
E: Afecteaz mai mult fetele
Vezi raspuns
19. [HRN10017] Hernia inghinal este agravat de ()
A: Multiparitate
B: Alcool
C: Tuse cronic
D: Fumat
E: Obezitate
Vezi raspuns
20. [HRN10018] Hernia ombilical este favorizat de ()
A: Antecedente de hernie
B: Dializa peritoneal
C: Obezitate
D: Natere prin cezarian
E: Multiparitate
21. [HRN10022] Evisceraia se difereniaz de eventraie prin urmtoarele, cu EXCEPIA: (pag 504)
A: Apariia la scurt timp dup intervenie chirurgical
B: Se exteriorizeaz print-un orificiu natural al peretelui
C: Orificiul hernial este situat mai sus de arcada crural
D: Absena peritoneului din jurul viscerelor herniate
E: Se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund
Vezi raspuns
22. [HRN10023] Desre hernie se poate afirma: (pag 504)
A: Apare la scurt timp dup intervenie chirurgical
B: Se exteriorizeaz print-un orificiu natural al peretelui
C: Se exteriorizez prin fascia transversalis (direct)
D: Absena peritoneului din jurul viscerelor herniate
E: Se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund (indirect)
Vezi raspuns
23. [HRN10024] Eventratiile reprezinta: (504)
A: exteriorizarea printr-un orificiu natural al peretelui
B: exteriorizarea printr-un orificiu ne-natural al peretelui
C: exteriorizarea prin cicatricea unei laparotomii
D: aparitia la scurt timp dupa interventia chirurgicala
E: absenta peritoneului din jurul viscerelor
Vezi raspuns
24. [HRN10025] Urmatoarele sunt adevarate despre hernia femural: ()
A: Este o hernie inghinal indirect
B: Are orificiul situat medial de vasele femurale
C: Vrful herniei este palpabil la rdcina coapsei
D: Are ca factor de risc fumatul
E: Pentru reparaia parietal se face sutur direct prin coborrea tendonului comus la ligamentul Cooper
Vezi raspuns
25. [HRN10026] Sunt adevrate despre hernia inghinal indirect: (p 504)
A: Are orificiul situat sub arcada crural;
B: Se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund;
C: Se exteriorizeaz prin fascia transversalis;
D: Se exteriorizeaz n relaie cu cordonul spermatic;
E: Are orificiul medial de vasele femurale;
Vezi raspuns
26. [HRN10027] Hernia ombilical este caracterizat de: (p 505)
A: Hernie nereductibil;
B: Tegument ombilical fr modificri;
C: Poate fi nsoit de infecii;

D: Hernie reductibil;
E: Inelul ombilical msoar peste 4 mm;
Vezi raspuns
27. [HRN10028] Reparaia parietal prin poziionarea unei plase neresorbabile se face n cazul: ()
A: hernia inghinala direct
B: hernia ombilical cu orificiu mic
C: hernia femural
D: hernia inghinal indirect
E: hernia omblical cu orificiu mare
Litiaza biliar i complicaiile ei
1. [LIT10009] Colic biliar litiazic este durerea tipic n litiaz vezicular, caracterizat prin: (pg. 508)
A: acompanierea constanta de febr i de icter
B: instalarea aprrii musculare n hipocondrul drept
C: apariia brusc a icterului cu evoluie progresiv
D: durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul drept
E: durere n punctul cistic i sindrom febril prelungit
Vezi raspuns
2. [LIT10010] Ileusul biliar este: (pg. 511)
A: consecina migrrii spontane a calculilor din coledoc n duoden
B: o form de ocluzie intestinal prin obstrucie
C: o parez a intestinului subire n contextul litiazei biliare simptomatice
D: un semn acompaniator al peritonitei biliare
E: o parez a ntregului intestin secundar unei litiaze biliare asimptomatice
Vezi raspuns
3. [LIT10011] Triada Charcot se caracterizeaz clinic prin urmtoarele elemente: (pg. 512)
A: durere biliar urmat de febr i apoi de icter
B: colic biliar, febr i vrsturi bilioase
C: durere biliar, febr i adenopatie supraclavicular dreapt
D: durere n hipocondrul drept, icter i prurit tegumentar
E: colic biliar, hepatomegalie i icter
Vezi raspuns
4. [LIT10012] Diagnosticul clinic de angiolangita se sus (pg. 512)
A: durere biliar urmat de febr i de instalarea icterului
B: ficat palpabil la rebord, icter i vrsturi
C: colecist palpabil, febr i frisoane
D: durere n hipocondrul drept, icter i scaune decolorate
E: durere epigastric, icter i frisoane
Vezi raspuns
5. [LIT10013] Sfincterotomia endoscopic de urgen este indicat n: (pg. 512)
A: colecistita acut gangrenoas
B: icterul mecanic nsoit de hepatomegalie
C: angiolangita cu sepsis necontrolat
D: pancreatita acut de cauz biliar
E: litiaza biliar de migrare
Vezi raspuns
6. [LIT10019] Tratamentul litiazei veziculare necomplicate: ()
A: colecistectomie laparoscopica in timpul puseului colicativ
B: interventie la rece
C: colangiografie intraoperatorie si interventie ulterioara in caz de calculi prezenti
D: regim strict postoperator
E: litiaza veziculara nu necesita tratament chirurgical
Vezi raspuns
7. [LIT10026] Temperatura in colecistita acuta este: ()
A: > 40
B: <35
C: 38-38.5
D: 38-39
E: afebrilitate
Vezi raspuns
8. [LIT10042] Prezena calculilor n calea biliara principal NU poate determina ()
A: angiocolit

B: pancreatita acut
C: sindrom de malabsorbie
D: migratie litiazic
E: procese asimptomatice
Vezi raspuns
9. [LIT10043] Colecistitei cronic NU se poate prezenta sub forma ()
A: Fistula biliara
B: Calculocancer
C: Vezicula de portelan
D: Colecistita scleroatrofica
E: Colecistita alitiazica
Vezi raspuns
10. [LIT10044] Colecistita acut NU se prezint sub forma ()
A: Sindromul Mirizzi
B: Abcesul subhepatic
C: Ileusul biliar
D: Peritonita biliara
E: Colecistita alitiazica
11. [LIT10045] Litiaza vezicular necomplicat NU se trateaz etiologic prin ()
A: Examinare anatomopatologic
B: Colecistectomie
C: Colangiografie intraoperatorie
D: Prelevare de lichid
E: Explorarea cavitii abdominale
Vezi raspuns
12. [LIT10046] Litiaza biliar poate da o durere caracterizat prin, cu excepia ()
A: Durat sub 6h
B: Debut insidios
C: Iradiere spre umrul drept
D: n hipocondrul drept
E: n epigastru
Vezi raspuns
13. [LIT10052] Diagnosticul litiazei cii biliare principale NU presupune ()
A: bili-RMN
B: ecografie abdominal
C: ecoendoscopie
D: colangiografie intraoperatorie
E: ERCP
Vezi raspuns
14. [LIT10002] Triada Charcot consta in : (pag.512)
A: durere biliara
B: frison
C: febra
D: icter
E: varsaturi
Vezi raspuns
15. [LIT10003] Durerea din litiaza veziculara simptomatica necomplicata are urmatoarele caracteristici: (pag 508)
A: dureaza mai mult de 6 ore
B: e localizata in epigastru
C: iradiaza in bratul drept
D: e localizata in hipocondrul drept
E: se insoteste de febra
Vezi raspuns
16. [LIT10004] Factorii de risc n litiaza vezicular sunt: (pg. 508)
A: sexul masculin
B: sedentarismul
C: stresul
D: regimul alimentar hipercaloric
E: dislipidemia
Vezi raspuns
17. [LIT10005] Examenul ecografic in litiaza vezicular simptomatic necomplicat evideniaz: (pg. 509)
A: colecist mrit de volum

B: colecist cu perete ngroat peste 2 mm

C: colecist cu perete nengroat sub 2 mm
D: lichid pericolecistic
E: calculi hiperecogeni cu con de umbr
Vezi raspuns
18. [LIT10006] Colecistit acut litiazic: (pg. 510)
A: reprezint inflamaia peretelui colecistic
B: reprezinta inflamaia cilor biliare extrahepatice
C: poate evolua spre constituirea piocolecistului
D: poate evolua spre gangrena peretelui colecistului
E: se poate rezorbi n totalitate prin tratament intensiv timp de 3 zile
Vezi raspuns
19. [LIT10007] Diagnosticul clinic de colecistita acut se sus (pg. 510)
A: durere epigastric iradiat posterior i vrsturi
B: durere n hipocondrul drept cu iradiere spre omoplat
C: prezena constant a febrei
D: prezena constant a subicterului conjunctival
E: prezena meteorismului asimetric n hipocondrul drept sau flancul drept
Vezi raspuns
20. [LIT10008] Examenul ecografic n colecistit acut litiazic poate evidenia: (pg. 510)
A: dilataia constant a cilor biliare extrahepatice
B: lichid liber perivezicular
C: ngroarea peste 4 mm a peretelui vezicular
D: perete vezicular n mare tensiune si subiat
E: calculi n colecist
21. [LIT10014] Forme clinice de colecistita acuta: (pg 510)
A: colecistita gangrenoasa
B: colecistita alitiazica
C: sd Mirizzi
D: fistula biliara
E: colecistita scleroatrofica
Vezi raspuns
22. [LIT10015] Caracteristice ileusului biliar sunt: (pg 511)
A: varsaturi
B: lipsa icter
C: icter
D: aerobilie
E: blocare tranzit pentru materii si gaze
Vezi raspuns
23. [LIT10016] Apar citoliza si colestaza in: ()
A: colica biliara
B: colecistita acuta
C: migrare calcul
D: angiocolangita
E: colecistita cronica
Vezi raspuns
24. [LIT10017] Formele clinice de colecistita cronica sunt reprezentate de: (p.511)
A: colecistita alitiazica
B: colecistita scleroatrofica
C: fistula biliara
D: sdr. Mirizzi
E: vezicula de portelan
Vezi raspuns
25. [LIT10018] Semnele ecografice in caz de litiaza veziculara necomplicate sunt: ()
A: calculi hiperecogeni cu con de umbra
B: lichid liber pericolecistic
C: perete vezicular neingrosat (<5 mm)
D: fara lichid liber pericolecistic
E: perete <2 mm
Vezi raspuns
26. [LIT10020] Urmatoarele afirmatii despre litiaza biliara sunt adevarate: ()
A: litiaza veziculara corespunde doar calculilor prezenti in vezicula biliara

B: calculii sunt pigmentari in 20% din cazuri

C: calculii sunt 100% colesterolici
D: peste 50% din populatia generala prezinta litiaza veziculara
E: varsta > 60 de ani este factor de risc pentru litiaza veziculara
Vezi raspuns
27. [LIT10021] Factorii de risc pentru litiaza veziculara sunt urmatorii: ()
A: tineri
B: barbati
C: subponderali
D: antecedente de rezectie ileala
E: mucoviscidoza
Vezi raspuns
28. [LIT10022] Urmatoarele afirmatii despre istoria naturala a litiazei veziculare sunt FALSE: ()
A: depistare intotdeauna intamplatoare
B: calculii pot cauza colangita
C: ileusul biliar este o forma de colecistita acuta
D: calculocancerul apare pe fond de colecistita cronica
E: nu apare niciodata pancreatita acuta deoarece calculii sunt in vezicula
Vezi raspuns
29. [LIT10023] Urmatoarele afirmatii despre colica biliara din cadrul litiazei veziculare necomplicate sunt adevarate: ()
A: apare prin obstructia sfincterului Oddi
B: durerea este tipica daca este localizata flancul drept
C: durere cu durata sub 6 ore
D: apirexie, fara icter, fara aparare
E: semnul Murphy: durere la palparea profunda epigastrica
Vezi raspuns
30. [LIT10024] Sindromul Mirizzi este reprezentat de: ()
A: colecistita cu comprimarea duodenului si ocluzie
B: se asociaza cu colestaza si apoi icter
C: compresie pe calea biliara principala prin inflamatie
D: este o forma de colecistita cronica
E: este o forma de colecistita acuta
31. [LIT10025] Colecistita alitiazica apare in: ()
A: reanimare
B: stare de soc
C: ischemie
D: apare datorita calculilor foarte mici
E: apare datorita calculilor transparenti
Vezi raspuns
32. [LIT10027] Caracteristicile biologice ale colecistitei acute sunt: ()
A: sindrom inflamator
B: colestaza
C: citoliza
D: lipaza normala
E: fara colestaza, fara citoliza
Vezi raspuns
33. [LIT10028] Aspectul ecografic al colecistitei acute, afirmatii adevarate: ()
A: calculi in colecist
B: perete > 4mm
C: aspect dedublat al peretelui
D: dilatare cailor intrahepatice
E: fara dilatarea cailor extrahepatice
Vezi raspuns
34. [LIT10029] O colecistita netratata poate evolua spre, cu exceptia: (510)
A: colecistita gangrenoasa
B: sindrom Mirizzi
C: abces subhepatic
D: peritonita biliara
E: comprimarea caii biliare prin inflamatie
Vezi raspuns
35. [LIT10030] In cadrul colectistitei acute litiazice, colecistectomia se realizeaza dupa cum urmeaza: ()
A: in 24 de ore de la debutul simptomelor

B: la o luna dupa episod

C: imediat ce au aparut simptomele
D: nu este necesara
E: asociaza tratamentul unei eventuale litiaze a cailor biliare principale
Vezi raspuns
36. [LIT10031] Urmatoarele afirmatii despre explorarile prealabile tratamentului litiazei caii biliare principale, sunt adevarate: ()
A: bili-RMN este cel mai sensibil tip de examinare
B: ecoendoscopia necesia anestezie generala
C: ERCP este o examinare diagnostica foarte sensibila
D: bili-RMN este explorare non-invaziva foarte sensibila
E: ecoendoscopia este cel mai sensibil tip de examinare
Vezi raspuns
37. [LIT10032] Tratamentul litiazei caii biliare principale presupune: ()
A: colecistectomia
B: ERCP+/- sfincterotomie endoscopica sub anestezie generala
C: colecistectomie in al doilea timp
D: colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp
E: niciodata colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp
Vezi raspuns
38. [LIT10033] Tratamentul angiolangitei presupune: (pag:512)
A: urgenta, spitalizare
B: antibioterapie intravenoasa 7 zile
C: in caz de sepsis necontrolat, tratarea litiazei caii biliare principale prin chirugia laparotomica de urgenta
D: in caz de evolutie favorabila, trebuie tratata lititaza caii biliare principale
E: sfincterotomie endoscopica de urgenta in cadrul ERCP, in caz de sepsis necontrolat
Vezi raspuns
39. [LIT10034] Caracterizeaza migrarea calculilor in litiaza caii biliare principale: ()
A: durere, icter, febra
B: disparitia rapida a simptomelor
C: citoliza, colestaza
D: mici reactii pancreatice
E: semnele regreseaza in cteva minute
Vezi raspuns
40. [LIT10035] Tratamentul litiazei cii biliare principale include ()
A: Colangiografie intraoperatorie
B: Colecistectomie
C: Sfincterotomie endoscopica
D: ERCP
E: Antibioterapie intravenos
41. [LIT10036] Triada Charcot include ()
A: Durere biliar
B: Febr
C: Icter
D: Decolorarea scaunului
E: Aparare abdominal
Vezi raspuns
42. [LIT10037] Migrarea calculilor veziculari este marcat clinic de ()
A: Blocarea tranzitului pentru materii i gaze
B: Vrsturi
C: Febra
D: Icter
E: Durere biliar
Vezi raspuns
43. [LIT10038] Ileusul biliar se manifest clinic prin ()
A: Febr aprox. 38.5
B: Blocarea tranzitului pentru materii i gaze
C: Varsaturi
D: Icter
E: Episoade de colecistit
Vezi raspuns
44. [LIT10039] Colecistitei acut se trateaz ()
A: Prin colecistectomie

B: Prin sfincterotomie endoscopic

C: ERCP
D: Antibioterapie i.v.
E: Simptomatic
Vezi raspuns
45. [LIT10040] Colecistitei acut poate avea urmtoarele forme ()
A: Alitiazic
B: Peritonit biliar
C: Ileusul biliar
D: Fistul biliar
E: Sindromul Mirizzi
Vezi raspuns
46. [LIT10041] Litiaza vezicular simptomatic necomplicat se eveideniaz clinic prin ()
A: Durere cu debut brutal
B: Aprare abdominal
C: Icter progresiv
D: Pirexie
E: Durere in epigastru
Vezi raspuns
47. [LIT10047] Calculi prezenti in calea biliara prinicpala pot cauza urmatoarele complicatii: (508)
A: asimptomatic
B: colangita
C: ileu biliar
D: pancreatita acuta
E: migratie litiazica
Vezi raspuns
48. [LIT10048] Factori de risc pt litiaza veziculara (508)
A: tratament cu fibrati
B: ciclosporina
C: supraponderal
D: paludism
E: hemoliza cronica
Vezi raspuns
49. [LIT10049] Litiaza veziculara factori de risc: (508)
A: nuliparitate
B: multiparitate
C: rezectie ileala
D: mucoviscidoza
E: varsta mai mica de 60 ani
Vezi raspuns
50. [LIT10050] Tratamentul ileusului biliar include: pag 511 ()
A: rehidratare
B: analgezice
C: enterotomie, extragerea calculului apoi sutura intestinului subire
D: colecistectomie
E: antibiotice
51. [LIT10051] Este adevarat despre vezicula scleroatrofica (511)
A: este o forma de colecistita acuta
B: este necesara examinarea anatomopatologica pentru excluderea unui calculocancer
C: tratamentul indicat este colecistectomia
D: este insotita mereu de durere tip colica biliara
E: poate fi asimptomatica
Pancreatita acut i cronic
1. [PCR10002] Care afirmaie este fals n cazul pancreatitei cronice: (pg. 467+)
A: Cauza net dominat este consumul de alcool
B: n evoluia bolii se ntlnesc trei faze succesive
C: Examenul clinic este sugestiv
D: Pseudochistul poate apare ca si complicaie evolutiv
E: Ecografia abdominal este o metod de diagnostic puin sensibil i puin specific
Vezi raspuns
2. [PCR10003] n managementul terapeutic al pancreatitei cronice intr: (pg. 469)

A: Tratamentul disfunciei organice multiple

B: Colecistectomia laparoscopic de principiu
C: Anastomoza pancreatico-jejunal
D: Splenectomia
E: Drenajul focarelor de necroz pancreatic i peripancreatic
Vezi raspuns
3. [PCR10004] Care afirmaie este fals cu privire la pancreatita acut? (pg. 513+)
A: Durerea este localizat epigastric, transfixiant, iradiat spre posterior
B: Creterea lipazemiei > 3N
C: Este prezent ocul septic n formele severe
D: Ecografia abdominal este cea mai sensibil metod imagistic de diagnostic
E: Scorul Ranson i Balthazar sunt scoruri de gravitate
Vezi raspuns
4. [PCR10005] Tratamentul etiologic al pancreatitei acute const n: (pg. 516)
A: Pseudochisto-jejuno anastomoz
B: Drenajul necrozelor pancreatice i peripancreatice
C: Tratamentul disfunciei organice multiple
D: Colecistectomie de urgen n formele grave
E: ERCP n cazul persistenei unui calcul la nivelul cii biliare principale
Vezi raspuns
5. [PCR10006] Nu reprezint cauze de pancreatit acut: (pg. 513)
A: Litiaza biliar
B: Consumul de alcool
C: Traumatismele abdominale
D: Medicaia antiinflamatorie nesteroidian
E: Hiperlipidemia
Vezi raspuns
6. [PCR10014] Care este complicatia local cea mai grava a pancreatitei acute: (pag.515)
A: insuficienta multiorganica
B: hiperglicemia
C: infectia necrozei pancreatice
D: perforarea organelor din vecinatate
E: pseudochistul pancreatic
Vezi raspuns
7. [PCR10017] Scorul Ranson la 48 ore include urmatorii parametri, cu EXCEPTIA: (pag 514)
A: PaO2 < 60 mmHg
B: leucocite > 16000/mm3
C: cresterea ureei > 1.8 mmol/l
D: scaderea bicarbonatilor > 4mmol/l
E: calcemia < 2.00 mmol/l
Vezi raspuns
8. [PCR10021] Sunt criterii care valoreaza trei puncte in scorul Balthazar:(514) ()
A: Crestere de volum localizata sau difuza a pancreasului
B: Un singur fuzeu de necroza peri-pancreatica
C: 30-50% necroza dupa injectare
D: sub 30% necroza dupa injectare
E: 20-40% necroza dupa injectare
Vezi raspuns
9. [PCR10025] Scorul Ranson la 48 de ore nu include: (514)
A: scaderea bicarbonatilor peste 4 mmoli/l
B: PaO2 sub 60 mmHg
C: ASAT peste 6N
D: scadere hematocrit>10%
E: calcemie<2mmoli/l
Vezi raspuns
10. [PCR10027] Pancreatita acuta este provocata de mai ales de calculii: ()
A: mai mari de 5 cm
B: mai mici de 5 cm
C: mai mici de 5 mm
D: cu cat sunt mai mari cu atat riscul este mai mare
E: dimensiunea nu conteaza

11. [PCR10032] Examenele imagistice efectuate in pancreatita acuta la internare releva urmatoarele: ()
A: prezenta sau absenta litiazei veziculare la ecografie
B: edem pancreatic, infiltrare a grasimii peripancreatice, la CT
C: diagnosticul complicatiilor
D: necroza pancreatica
E: colectii/fuzee inflamatorii
Vezi raspuns
12. [PCR10034] Infectia necrozei pancreatice, in pancreatita acuta, survine: ()
A: tipic in a treia zi
B: tipic in a treia saptamana
C: tipic in a treia luna
D: nu se cunoaste momentul exact
E: poate surveni oricand
Vezi raspuns
13. [PCR10042] Durerea n pancreatita cronic NU se trateaz ()
A: Chirurgical
B: Endoscopic
C: Cu insulinoterapie
D: Cu antalgice
E: Prin enzimoterapie
Vezi raspuns
14. [PCR10043] n pancreatita cronic NU se efectureaz urmtorul examen morfologic ()
A: RMN pancreatic
B: CT abdominal cu contrast
C: CT abdomnial fara contrast
D: Ecografia abdominala
E: Ecoendoscopia
Vezi raspuns
15. [PCR10045] Pancreatita cronic se produce la tineri cel mai des din urmtorul motiv ()
A: Cauze genetice
B: Obstrucie tumoral
C: Alcoolismul
D: Pancreatit autoimun
E: Hiperparatiroidism
Vezi raspuns
16. [PCR10050] Tratamentul iniial al pancreatitei acute NU include urmtorul aspect ()
A: Prevenirea delirium tremens
B: Analgezice majore
C: Corectare a tulburrilor electrolitice
D: Sond nazogastric
E: Repaus total
Vezi raspuns
17. [PCR10051] Criteriu de patru puncte n scorul Balthazar este ()
A: Peste 50% necroza dup injectare
B: 30-50% necroz dupa injectare
C: Sub 30% necroz dup injectare
D: Infiltrarea grsimii peripancreatice
E: Un singur fuzeu de necroza peripancreatic
Vezi raspuns
18. [PCR10052] Scorul Ranson NU include urmtorul criteriu de internare ()
A: Leucocite peste 16000/mm3
B: Uree peste 1,8 mmol/l
C: ASAT peste de 6 ori normalul
D: LDH peste de 1,5 ori normalul
E: Glucoza peste 11 mmol/l dac nu exist diabet
Vezi raspuns
19. [PCR10053] Pancreatita acut NU prezint urmtorul semn de gravitate ()
A: Infiltrare hematic a flancurilor
B: Echimoze periombilicale
C: oc
D: Etilism cronic
E: Obezitate
Vezi raspuns

20. [PCR10055] Examinarea imagistica de prima intentie in diagnosticul pancreatitei cronice este: ()
A: RMN pancreatic
B: CT abdominal fara si cu injectare de contrast
C: Radiografie abdominala pe gol
D: Ecoendoscopia
E: Ecografia abdominala
21. [PCR10007] Diagnosticul diferenial al pancreatitei cronice se face cu: (pg. 467)
A: Tumori pancreatice
B: Dilataii chistice ale canalelor pancreatice
C: Angiocolita
D: Chistul hidatic hepatic
E: Angorul mezenteric
Vezi raspuns
22. [PCR10008] Complicaiile posibile n evoluia pancreatitei cronice sunt: (pg. 468)
A: Diabetul insulino-necesitant
B: Pseudochistul de pancreas
C: Adenocarcinomul de pancreas
D: Insuficien renal acut
E: Compresiune duodenal
Vezi raspuns
23. [PCR10009] Care afirmaii sunt false cu privire la pancreatita cronic? (pg. 467, 469)
A: Cauza cea mai frecvent este consumul prelungit de alcool
B: Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul canalului pancreatic principal
C: Apare cel mai frecvent la pacienii cu litiaz biliar
D: Ecoendoscopia este o metod de diagnostic cu sensibilitate redus
E: Examenele biologice nu sunt relevante pentru diagnosticul pozitiv
Vezi raspuns
24. [PCR10010] Care afirmaii sunt corecte cu privire la pancreatita acut? (pg. 513, 515)
A: Este o inflamaie acut a pancreasului
B: Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliar i consumul de alcool
C: Apare frecvent n evoluia tumorilor de cap de pancreas
D: Se poate complica cu insuficien multiorganic
E: Nu este necesar internarea n formele uoare de boal
Vezi raspuns
25. [PCR10011] Care afirmaii sunt adevrate cu privire la tratamentul pancreatitei acute? (pg. 515)
A: Orice pacient cu pancreatita acut se interneaz
B: Formele grave de boal se trateaz n seciile de terapie intensiv
C: La pacienii ce prezint i angiocolit este indicat colecistectomia clasic de prim intenie
D: Orice form de pancreatit acutp necesit intervenie chirurgical
E: Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu spectru larg de tipul imipenem
Vezi raspuns
26. [PCR10012] Care din urmatoarele semne fac parte din complicatiile pseudochistului pancreatic: (pag.468)
A: compresiune de organ
B: wirsungoragie
C: suprainfectie
D: hemoragie prin eroziune arteriala
E: diabet insulino-necesitant
Vezi raspuns
27. [PCR10013] Diagnosticul diferential al pancreatitei cronice se face cu: (pag.469)
A: pseudochistul pancreatic
B: tumora a pancreasului
C: litiaza biliara
D: tumora intracanalara papilara si mucinoasa a pancreasului
E: angorul mezenteric
Vezi raspuns
28. [PCR10015] Semne de gravitate in pancreatita ACUTA sunt: (pag. 513)
A: aparare abdominala
B: obezitate
C: soc
D: icter
E: echimoze periombilicale
Vezi raspuns

29. [PCR10016] Dintre parametri scorului Ranson - la INTERNARE, NU fac parte: (pag. 514)
A: glucoza > 11mmol/l (cu exceptia diabetului)
B: scaderea bicarbonatilor > 4 mmol/l
C: scaderea hematocritului >10%
D: calcemia< 2.00 mmol/l
E: LDH>1,5N
Vezi raspuns
30. [PCR10018] complicatiile pancreatitei ACUTE sunt: (pag 515)
A: pneumoperitoneu
B: soc septic
C: trombopenie
D: insuficienta renala acuta
E: hipoglicemie
31. [PCR10019] Dintre etiologiile pancreatitei ACUTE fac parte: (pag 513)
A: hipercalcemia
B: complicatia unei ERPC
C: boala Gaucher
D: sindrom Fissinger- Leroy - Reiter
E: mucoviscidoza
Vezi raspuns
32. [PCR10020] Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA(514) ()
A: Scaderea bicarbonatiilor peste 4 mmol/l
B: ASAT peste de 6 ori normalul
C: Calcemia sub 2 mmol/l
D: Leucocite peste 16000/mm3
E: Scaderea hematocritului peste 10 %
Vezi raspuns
33. [PCR10022] Scorul Ranson la 48 ore:(514) ()
A: Retentia de fluide estimata: aport iv-pierderi si anume diureza+aspiratia gastrica+1l(Estimare arbitara a pierderilor insensibile) sub 6 l
B: Calcemia sub 2 mmol/l
C: Scaderea hematocritului peste 10 %
D: Varsta sub 55 ani
E: varsta peste 55 ani
Vezi raspuns
34. [PCR10023] Scorul Ranson la internare nu cuprinde: (514)
A: glucoza peste 11 mmol/litru, inclusiv diabetul
B: varsta peste 55 de ani
C: LDH >3N
D: ASAT<10N
E: leucocite peste 16.000/mm cub
Vezi raspuns
35. [PCR10024] Scorul Ranson la 48 de ore include (514)
A: scaderea bicarbonatilor peste 4 mmoli/l
B: LDH peste 1.5N
C: PaO2<60mmHg
D: cresterea ureei peste 2mmol/l
E: retentia de fluide peste 4 litri
Vezi raspuns
36. [PCR10026] Complicatii locale ale pancreatitei acute cuprind: (515)
A: pseudochiste
B: infectia necrozei cu mortalitate 30%
C: perforarea stomacului
D: infectia necrozei cu Staficoloc auriu
E: insuficienta renala cu hipocalcemie
Vezi raspuns
37. [PCR10028] Diagnosticul de pancreatita acuta se stabileste in caz de: ()
A: durere tipica
B: lipaza >3N
C: amilaza >3N
D: doar durere in bara
E: doar lipaza >3N
Vezi raspuns

38. [PCR10029] Sunt etiologii ale pancreatitei acute urmatoarele: ()

A: hipocalcemia, in special in cazurile cu hiperparatiroidism
B: hiperlipidemia
C: 1% din cazurile de ERCP
D: virusi, bacterii, paraziti
E: forme genetice
Vezi raspuns
39. [PCR10030] Semne de gravitate ale pancreatitei acute sunt: (pg. 513)
A: subponderalitate
B: soc
C: echimoze periombilicale
D: infiltrare hematica a flancurilor
E: hipertensiune arteriala
Vezi raspuns
40. [PCR10031] Urmatoarele afirmatii referitoare la scorul Ranson in pancreatita acuta sunt false: ()
A: numarul total de puncte poate ajunge la 12
B: pancreatita este considerata grava daca scorul este mai mare sau egal cu 3
C: la internare se pot obtine maxim 6 puncte
D: CRP mai mare de 150 mg/l la 48 de ore este semn depancreatita grava
E: diabet la internare valoreaza 1 punct
41. [PCR10033] In pancreatita acuta, scorul Balthazar permite: ()
A: clasificarea severitatii la internare si la 48 de ore
B: clasificarea severitatii inainte si dupa injectarea de substanta de contrast
C: alocarea a 3 puncte pentru 1 singur fuzeu de necroza pancreatica
D: alocarea a 4 puncte pentru clasa D
E: alocarea a 6 puncte pentru necroza > 50%
Vezi raspuns
42. [PCR10035] Despre complicatia cea mai grava a pancreatitei acute se poate spune: ()
A: are mortalitate de 20%
B: tablou clinic discret
C: tratabila cu imipenem
D: tratabila cu antibioterapie intravenoasa cu spectru larg
E: imposibil de tratat
Vezi raspuns
43. [PCR10036] Complicatiile pancreatitei acute sunt, cu eceptia: ()
A: hipoglicemie
B: insuficienta renala cu hipercalcemie
C: perforarea organelor vecine
D: infectia necrozei cu streptococ
E: colectii
Vezi raspuns
44. [PCR10037] Despre pancreatitele acute se poate spune: ()
A: 80% sunt severe
B: 20% au evolutie favorabila in cateva zile
C: spitalizare in sectia de reanimare a pancreatitelor cu scor Ranson mai mare sau egal cu 3
D: tratamentul etiologic este posibil
E: in pancreatita grava tratamentul etiologic se face la distanta de complicatii
Vezi raspuns
45. [PCR10038] Pancreatita cronic se monitorizeaz prin ()
A: Bilan hepatic
B: Ecografia abdominal
C: CT abdominal
D: Examen clinic
E: Ecoendoscopia
Vezi raspuns
46. [PCR10039] Pancreatita cronic intr n diagnostic diferenial alturi de ()
A: Ulcer duodenal
B: Angor mezenteric
C: TIPMP
D: Tumora de pancreas
E: Pancreatita acut
Vezi raspuns

47. [PCR10041] Pancreatita cronic poate fi determinat de ()

A: Cauze genetice
B: Traumatismul abdominal
C: Hiperparatiroidismul
D: Litiaza veziculara
E: Consumul de alcool
Vezi raspuns
48. [PCR10046] Pancreatita acut grav se trateaz prin ()
A: Colangiografie intraoperatorie
B: Colecistectomie
C: Nutriie parenteral
D: Sfincterotomia endoscopic n icter obstructiv
E: ERCP n angiocolit
Vezi raspuns
49. [PCR10047] Tratamentul iniial al pancreatitei acute include ()
A: Corectarea deficienelor de organ
B: Analgezice majore
C: Corectare a tulburrilor electrolitice
D: Sond nazogastric
E: Repaus total
Vezi raspuns
50. [PCR10048] Infecia necrozei pancreatice este caracterizat de ()
A: Frecvent produs de cu E. coli
B: Frecvent produs de Stafilococ auriu
C: Posibilitatea de a cauza IRC
D: Poate evolua spre pseudochiste
E: Diagnosticul este stabilit prin puncie
51. [PCR10049] n pancreatita acut urmtoarele reprezint criterii de gravitate ()
A: Infiltrare hematic a flancurilor
B: Echimoze periombilicale
C: oc
D: Alcoolism
E: Obezitate
Vezi raspuns
52. [PCR10054] In pancreatita cronica anomaliile identificate de examenele morfologice sunt: ()
A: calcificari parenchimatoase
B: stenoze canalare
C: dilatatii canalare
D: pseudochisturi
E: se identifica 4 tipuri de anomalii
Vezi raspuns
53. [PCR10056] Despre adenocarcinomul pancreatic sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ()
A: diagnostic dificil
B: exista depistaj recomandat actualmente
C: risc majorat de tabagismul asociat
D: este complicatie frecvent intalnita a pancreatitei cronice
E: se are in vedere in fata recrudescentei durerilor dupa interval liber indelungat
Vezi raspuns
54. [PCR10057] Scoruol Balthazar inainte de injectarea substantei de contrast este caracterizat de urmatoarele: ()
A: Crestere de volum localizata sau difuza: 1 punct
B: 2 sau mai multe fuzee de necroza: 4 puncte
C: Un singur fuzeu de necroza: 4 puncte
D: Pancreas normal: 0 puncte
E: Infiltrarea grasimii peripancreatice: 2 puncte
Vezi raspuns
55. [PCR10058] Scorul Balthazar dupa infectarea substantei de contrast este caracterizat de urmatoarele: ()
A: 30-50% necroza: 4 puncte
B: >50% necroza: 5 puncte
C: <30% necroza: 2 puncte
D: 0% necroza:1 punct
E: 30-50% necroza: 5 puncte

Peritonita acut
1. [PRT10002] Peritonita corespunde: (pg. 517)
A: Unei inflamaii acute a peritoneului
B: Inflamaiei acute a esutului gras retroperitoneal
C: Torsiunii unui organ intraperitoneal
D: Obstruciei acute a intestinului
E: Prezenei sngelui n cavitatea peritoneal
Vezi raspuns
2. [PRT10003] Majoritatea peritonitelor sunt secundare: (pg. 517)
A: Infeciei hematogene a lichidului de ascit
B: Tuberculozei abdominale
C: Perforaiei de tub digestiv
D: Extensiei unei leziuni pleurale de vecintate
E: Ingestiei de substane caustice
Vezi raspuns
3. [PRT10004] Care dintre urmatoarele afirmaii este adevarat n cazul peritonitei acute secundare (pg. 517)
A: Infecia este n majoritatea cazurilor monomicrobian
B: Bacilul Koch este responsabil de majoritatea infeciilor peritoneale
C: Agenii infecioi sunt de cele mai multe ori multiplii
D: Iritaia peritoneal este indus pe cale hematogen
E: Dializa peritoneal este principalul factor etiologic
Vezi raspuns
4. [PRT10005] Intervenia Hartmann n peritonita prin cancer de colon stng perforat const n: (pg. 518)
A: Sutura perforaiei fr drenaj
B: Hemicolectomie stng i anastomoz colorectal termino-terminal
C: Colectomie stng, nchiderea bontului rectal, colostomie terminal
D: Colectomie stng i anastomoz colorectal latero-terminal
E: Ileo-recto-anastomoz latero-lateral
Vezi raspuns
5. [PRT10006] Urmtoarea afirmaie referitoare la peritonita acut secundar este adevarat: (pg. 518)
A: Principalul factor prognostic este intervalul de timp scurs pn la intervenia chirurgical
B: CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei terapeutice, indiferent de starea pacientului
C: Intervalul de timp debut tratament chirurgical nu influeneaz prognosticul
D: Tratamentul antibiotic singular este suficient n majoritatea peritonitelor secundare
E: Tratamentul chirurgical trebuie evitat
Vezi raspuns
6. [PRT10013] Perforatia de intestin subtire are ca tratament etiologic: ()
A: Interventia Hartmann
B: Excizia ulcerului
C: Analgezice
D: Rezectie si dubla stomie
E: Augmentin + aminozid
Vezi raspuns
7. [PRT10015] Peritonita tertiara corespunde: ()
A: tuberculoza
B: diverticul perforat
C: peritonita fara germeni
D: fistula anastomotica postoperatorie
E: monomicrobiana
Vezi raspuns
8. [PRT10026] Tratamentul simptomatic al peritonitei presupune, cu excepia ()
A: Antibioterapie cu spectru larg
B: Analgezice
C: Reumplere volemica n oc
D: Toaleta peritoneal cu ser fiziologic
E: Oxigenoterapie
Vezi raspuns
9. [PRT10027] Peritonita NU este caracterizat de ()
A: Oligurie
B: Hipoleucocitoz
C: Durere la tueu rectal
D: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze

E: Contractur abdominal
Vezi raspuns
10. [PRT10028] Cavitatea abdominal NU are urmtorul mecanism de aprare ()
A: Macrofage
B: PMN
C: Sistemul complement
D: Epiploon
E: Peritoneu
11. [PRT10029] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita acura este adevarata: ()
A: Peritonita primitiva corespunde ulcerului perforat
B: Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene
C: Peritonita tertiara corespunde infectiei hematogene
D: Peritonita secundara este monomicrobiana
E: Peritonita care corespunde infecyiilor inraabdominale persistenta dupa o infectie deja diagnosticata este de tip secundar
Vezi raspuns
12. [PRT10007] Urmtoarele circumstane etiologice corespund unei peritonite acute primitive: (pg. 517)
A: Tuberculoza abdominal
B: Perforaia ulcerului duodenal
C: Dializa peritoneal
D: Peritonita cu fungi
E: Infecia ascitei
Vezi raspuns
13. [PRT10008] Tabloul clinic al peritonitei acute extrahospitaliere cuprinde: (pg. 517)
A: Durerea abdominal brutal, ce crete tot mai mult
B: Contractura abdominal
C: Hemoptizia
D: Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze
E: Durere toracic accentuat de tuse i inspir profund
Vezi raspuns
14. [PRT10009] Tratamentul etiologic al peritonitei acute const n: (pg. 518)
A: Laparotomie
B: Pleurostomie
C: Lavaj al cavitii peritoneale cu 10-15 l de ser fiziologic
D: Tratamentul cauzei peritonitei
E: Corticoterapie
Vezi raspuns
15. [PRT10010] Urmtoarele afirmaii referitoare la peritonita acut postoperatorie sunt adevrate: (pg. 518)
A: Uneori este dificil de diagnosticat
B: Poate fi determinat de dehiscena anastomotic
C: CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea evident
D: Este o form de peritonit primitiv
E: Va fi evocat de durerea toracic intensa nsoit de tuse i dispnee
Vezi raspuns
16. [PRT10011] Peritonita acut postoperatorie va fi evocat n special n caz de: (pg. 518)
A: Febr
B: Secreii purulente prin cicatrice
C: Secreii purulente pe tubul de dren
D: Semn Babinski intens pozitiv
E: Tulburri de cunostin, agitaie, insuficien renal acut, insuficien respiratorie acut
Vezi raspuns
17. [PRT10012] Diagnosticul clinic in peritonita acuta include: (pag. 517)
A: febra
B: durere care iradiaza in umarul drept
C: varsaturi
D: oligurie
E: tahicardie
Vezi raspuns
18. [PRT10014] Consecintele sistemice ale peritonitei acute sunt: ()
A: Alcaloza metabolica
B: Acidoza metabolica
C: Acidoza respiratorie
D: Insuficienta hepatica

E: Insuficienta renala
Vezi raspuns
19. [PRT10016] Urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita tertiara sunt adevarate: ()
A: corespunde infectiilor intra-abdominale dupa infectie deja diagnosticata
B: peritonita cu fungi
C: peritonita fara germeni
D: peritonita monomicrobiana
E: corespunde infectiei ascitei
Vezi raspuns
20. [PRT10017] Semnele de severitate ale unei peritonite vizibile pe CT sunt: ()
A: aeroportie
B: pneumatoza parietala
C: pileflebita
D: penumoperitoneu
E: lichid liber intraabdominal
21. [PRT10018] Semnele care fac dificil diagnosticul de peritonita postoperatorie sunt: ()
A: prezente frecvent postoperator
B: dureri abdominale, ileus, varsaturi
C: tulburari ale bilantului biologic
D: pneumoperitoneu
E: febra
Vezi raspuns
22. [PRT10019] Peritonita postoperatorie va fi evocata in caz de: ()
A: febra
B: tulburari de cunostinta, agitatie
C: insuficienta renala acuta, insuficienta respiratorie acuta
D: secretii purulente prin cicatrice/pe tuburile de dren
E: penumoperitoneu
Vezi raspuns
23. [PRT10020] Este adevarat despre antibioterapie in peritonita acuta: ()
A: cu spectru larg, inceputa cat de repede posibil
B: peritonita extrahospitaliera: augumentin + aminozid, timp de 5 zile
C: peritonita postoperatorie: Tazocilin+ aminozid+/-Triflucan si Vancomicina
D: nu este necesara
E: pe cale orala
Vezi raspuns
24. [PRT10021] Interventia Hartmann in cadrul tratamentului peritonitei acute se face in caz de: ()
A: ulcer perforat
B: perforatie de intestin subtire
C: sigmoidita diverticulara perforata
D: cancer de colon stang perforat
E: cancer de colon drept perforat
Vezi raspuns
25. [PRT10023] Peritonita acut se trateaz etiologic cu ()
A: Laparorafie
B: Lavaj al cavitii abdominale
C: Explorarea cavitii abdominale
D: Laparotomie
E: Antibioterapie i.v.
Vezi raspuns
26. [PRT10024] Peritonita se diagnosticheaz dificil din cauza urmtoarelor elemente post-operatorii ()
A: Tulburri de contien
B: Pneumoperitoneu
C: Ileus
D: Dureri abdominale
E: Vrsturi
Vezi raspuns
27. [PRT10025] Peritonita generalizat provoac la nivel sistemic ()
A: Insuficien respiratorie
B: Alcaloz metabolic
C: Insuficien hepatic

D: Insuficien renal acut

E: oc septic
Sarcina normal i patologic: travaliul, naterea i post-partumul normal, principalele complicaii ale sarcinii, sarcina
extrauterin
1. [SRC10012] Factorii de risc pentru sarcina extrauterin sunt urmtorii, cu excepia: (pg. 533)
A: Tratamentul cu clomifen citrate
B: Endometrioza pelvin
C: Antecedente de salpingit
D: Tratament cu Metrotrexat
E: Antecedente de sarcina extrauterin
Vezi raspuns
2. [SRC10013] Sunt semne directe de sarcin extrauterin: (pg. 534)
A: Endometrul decidualizat
B: Evidenierea ecografic a sacului gestaional extrauterin
C: Hemoperitoneu
D: Sac gestaional intrauterin absent
E: Hematosalpinge
Vezi raspuns
3. [SRC10016] Sarcina heterotopica reprezint localizarea: (pg. 533)
A: tubar
B: interstiial
C: peritoneal
D: cervical
E: localizarea concomitent intra i extrauterin
Vezi raspuns
4. [SRC10019] Testul Osullivan in dozarea glicemiei venoase la ct timp dupa ingerarea a 50 g de glucoz? (pg. 531)
A: 30'
B: 1h
C: 1.5h
D: 2h
E: 3h
Vezi raspuns
5. [SRC10021] Sarcina heterotopic reprezint: (pg. 533)
A: Sarcina extrauterin tubar
B: Sarcina extrauterin ovarian sau abdominal
C: Sarcina cervical
D: Coexistena unei sarcini intrauterine cu una extrauterin
E: Sarcina extrauterina tubar bilateral
Vezi raspuns
6. [SRC10023] Care dintre urmtoarele examene paraclinice nu sunt obligatorii sau recomandate n timpul primei consultaii sunt: (pg. 522)
A: Grup sangvin, Rh
B: Testul de toleran la glucoz
C: VDRL
D: Proteinurie
E: Frotiu cervico-vaginal
Vezi raspuns
7. [SRC10025] n cazul unei HTA de novo,precizai semne asociate care justific suspectarea unei preeclampsii: (pg. 525)
A: uricemia mai mic de 350micromol/l
B: scderea ASAT sub valoarea normal
C: trombocite sub 150.000/mm3
D: absena edemelor
E: macrosomie fetal
Vezi raspuns
8. [SRC10027] n prescrierea dietei diabetului gestaional sunt urmrite urmtoarele principii (pg. 532)
A: insulinoterapia va fi instaurat de la nceput dac glicemia a jeun este mai mic de 1,3g/l
B: alimentaia va conine 50% lipide
C: raia energetic total va fi repartizat pe trei mese i trei gustri
D: insulinoterapia va fi instaurat de la nceput dac glicemia a jeun este mai mare de 3,6g/l
E: alimentaia va conine 50% proteine
Vezi raspuns
9. [SRC10035] Obiectivele primei consultaii n sarcina normal sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 521)

A: confirmarea strii sarcinii

B: evaluarea factorilor de risc
C: evaluarea permeabilitii colului uterin
D: informarea pacientei asupra depistrii trisomiei 21
E: stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic
Vezi raspuns
10. [SRC10030] Semnele sugestive pentru diagnosticul de sarcin sunt urmtoarele, cu excepia : (pg. 521)
A: creterea tensiunii snilor
B: greuri matinale
C: creterea temperaturii bazale
D: col violaceu la examenul cu speculul
E: uter moale la tueul vaginal
11. [SRC10033] Consultaia i bilanul preanestezic n sarcin se efectueaz: (pg. 523)
A: n luna a 3-a de sarcin
B: n luna a 5-a de sarcin
C: n luna a 8-a de sarcin
D: n luna a 7-a de sarcin
E: la termen
Vezi raspuns
12. [SRC10034] Scopurile primei ecografii n sarcin sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 523)
A: diagnosticul precoce al sarcinilor multiple
B: depistarea precoce a unor malformai severe
C: diagnosticul leziunilor de col uterin
D: depistarea precoce a trisomiei 21
E: confirmarea sau corectarea vrstei sarcinii
Vezi raspuns
13. [SRC10038] Termenul teoretic al sarcinii este: (pg. 521)
A: Data ultimului ciclu + 9 luni
B: Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni
C: Data ultimului ciclu + 10 zile + 9 luni
D: Data ultimului ciclu + 7 zile + 9 luni
E: Data ultimului ciclu 14 zile + 9 luni
Vezi raspuns
14. [SRC10039] La ce data se prescrie prima examinare ecografic n sarcin? (pg. 523)
A: Imediat ce se instaleaz amenoreea, la 4 sptmni, pentru a confirma prezena sarcinii n uter
B: La 7-8 sptmni de sarcin, cnd se poate aprecia viabilitatea embrionar
C: La 11-13 sptmni, cnd se poate face primul examen de anatomie fetal i diagnosticul malformaiilor severe, se poate aprecia
riscul pentru cromozomopatii (msurarea translucenei nuchale), poate fi diagnosticat Gemelaritatea, se poate confirma sau corecta
datarea sarcinii
D: La 22-24 de sptmni, vrsta la care se poate face examinarea complet a morfologiei fetale
E: La 35-37 de sptmni, pentru a aprecia greutatea ftului i a estima prognosticul de natere natural al pacientei
Vezi raspuns
15. [SRC10042] Urmtorul element se suplimenteaz pe parcursul sarcinii pentru toate gravidele: (pg. 524)
A: fier
B: calciu
C: magneziu
D: vitamina D
E: vitamina E
Vezi raspuns
16. [SRC10045] Metroragia n primul trimestru de sarcin nu poate fi determinat de: (pg. 529)
A: sarcin oprit n evoluie
B: sarcin extrauterin
C: mol hidatidiform
D: placenta praevia
E: avort spontan
Vezi raspuns
17. [SRC10046] Localizarile posibile ale sarcinii extrauterine sunt, cu excepia: (pg. 533)
A: Tubar
B: Interstiial
C: Intrauterin
D: Cervical
E: Peritoneal
Vezi raspuns

18. [SRC10048] Preeclampsia sever se caracterizeaz prin : (pg. 525)

A: Dureri n epigastru, greuri, vrsturi
B: Proteinurie < 3.5g / zi
C: Poliurie
D: Leucopenie
E: ASAT normal
Vezi raspuns
19. [SRC10051] Indicaiile de tratament chirurgical al SEU sunt urmtoarele cu excepia: (pg. 535)
A: beta-hCG plasmatic > 10.000 ui/l
B: dureri abdominele severe
C: scor Fernandez >= 13
D: scor Fernandez < 12
E: hematosalpinge > 4cm ecografic
Vezi raspuns
20. [SRC10052] Factorii de risc ]n preeclampsie sunt urmtorii cu excepia: (pg. 525)
A: antecedentele de preeclampsie la mam sau sor
B: multiparitatea
C: vrsta naintat a mamei
D: obezitatea
E: insulinorezistent
21. [SRC20056] Reprezinta indicatie de intrerupere a sarcinii n preeclampsie: (pag.527)
A: cefalee persistenta
B: edem pulmonar acut
C: tulburari de vedere
D: oliguria insotita de diureza >20 ml/h
E: hiperreflectivitate osteo-tendinoasa
Vezi raspuns
22. [SRC20068] Prima ecografie se va prescrie: ()
A: intre saptamanile 11-13 de amenoree
B: in luna 2
C: in prima luna
D: la 4 luni
E: la nastere
Vezi raspuns
23. [SRC20070] Auscultatia batailor inimii fatului la detectorul ultrasonic este posibila incepand: ()
A: din luna 3 (chiar si la gravidele obeze)
B: din luna 2
C: din luna 4
D: din luna 3
E: din prima luna
Vezi raspuns
24. [SRC20080] Consultatia si bilantul preanestezic din sarcina se face: ()
A: nu sunt necesare
B: in luna 8
C: in luna 7
D: in luna 9
E: la nastere
Vezi raspuns
25. [SRC20082] In caz de recoltare POZITIVA pentru portajul streptococului in sarcina se procedeaza astfel: ()
A: tratament antibiotic in timpul ultimei luni
B: tratament antibiotic in timpul travaliului
C: tratament antibiotic dupa nastere
D: tratament antibiotic in timpul travaliului pentru a preveni infectia materna cu streptococ B
E: nu este necesar tratament
Vezi raspuns
26. [SRC20093] Vindecarea preeclampsiei se produce prin: ()
A: tratament antihipertensiv
B: corticoizi
C: reumplere vasculara
D: nastere
E: sulfat de magneziu
Vezi raspuns

27. [SRC20105] Diagnosticul diferential al sindromului HELLP este: ()

A: hepatita acuta
B: hepatita cronica
C: ficatul cardiac
D: insuficienta medulara
E: steatoza acuta gravidica
Vezi raspuns
28. [SRC20109] Afirmatii FALSE despre riscul de avort tardiv: ()
A: saptamanile 14-22
B: sangerari insotite de contractii uterine
C: punga apelor este rupta
D: colul este deschis spontan
E: dilatare de 2 degete
Vezi raspuns
29. [SRC20112] Etiologiile MFIU sunt urmatoarele, cu o exceptie: ()
A: HRP
B: diabet
C: consum de substante toxice
D: sindrom transfuzor-transfuzat
E: placenta praevia
Vezi raspuns
30. [SRC20122] Alegeti afirmatiile corecte pentru test O'Sullivan pozitiv: ()
A: diagnosticul de diabet gestational nu mai necesita un TTGO, iar femeia va primi tratament
B: daca este >2 g/l (11.1 mmol) este nevoie de un TTGO la 100 g de glucoza
C: diagnosticul diabetului gestational se bazeaza si pe glicozurie, HbA1c sau fructozaminei
D: TTGO nu este util in sarcina
E: nici o afirmatie de mai sus nu este corecta
31. [SRC20126] Bilantul biologic in SEU NU include: ()
A: hemograma si trombocite
B: beta-hCG plasmatic
C: progesteron plasmatic
D: grupa sanguina si Rh
E: estrogeni plasmatici
Vezi raspuns
32. [SRC20129] Tratamentul chirurgical al SEU presupune: ()
A: salpingotomia - tratament conservator
B: salpingectomia - tratament conservator
C: alegerea intre tratamentul radical si conservator depinde doar de starea trompelor
D: dorinta unei sarcini ulterioare nu are greutate in decizia terapeutica
E: intotdeauna se va face tratament radical
Vezi raspuns
33. [SRC20134] Fazele travaliului sunt urmatoarele, cu o exceptie: ()
A: stergerea colului uterin
B: dilatarea colului uterin
C: expulzia
D: delivrenta
E: delivrenta (expulzia fatului)
Vezi raspuns
34. [SRC20145] Consultatia post-natala, afirmatii false: ()
A: la 6-8 saptamani dupa nastere
B: la 1 luna dupa nastere
C: verifica absenta complicatiilor
D: se prescrie contraceptie adecvata
E: se vor prescrie exercitii de tonifiere a perineului
Vezi raspuns
35. [SRC20152] Nasterea survenit pe neateptate la domiciliu se abordeaz, cu excepia ()
A: Gravida poate ncepe manevrele de mpingere nainte de angajarea prezentaiei
B: Medicul care a asistat la natere va declara naterea
C: Se va ncerca profilaxia tetanosului
D: Se va monitorizara sngerrii
E: Se va ncerca expulzia artificial a placentei n caz de hemoragie cataclismic
Vezi raspuns

36. [SRC20153] Monitorizarea travaliului NU se realizeaz prin ()

A: tergerea i dilatarea colului uterin
B: Dilatarea cervical i nlimea prezentaiei fetale
C: Densitatea lichidului amniotic
D: Ritmul cardiac fetal
E: Frecvena i intensitatea contraciilor uterine
Vezi raspuns
37. [SRC20154] Radiopelvimetria se realizeaz dac, cu excepia ()
A: Exist cicatrici uterine
B: Suspiciune de macrozomie fetal
C: Antecedente de fractur a bazinului
D: nlimea a gravidei sub 1,50 m
E: Ftul este n prezentaie transversal
Vezi raspuns
38. [SRC20174] Testul OSullivan NU se face n sptmna ()
A: 32
B: 28
C: 24
D: 20
E: corespunztoare primei vizite
Vezi raspuns
39. [SRC20175] Diabetului gestaional NU duce la ()
A: Distocia umerilor
B: Detresa respiratorie
C: Macrosomie
D: Moartea ftului
E: Anomalii RCF
Vezi raspuns
40. [SRC20176] Moartea ftului NU poate surveni din cauza ()
A: Anomalii cromozomice
B: Placenta praevia
C: Chorioamniotita
D: Diabet
E: HRP
41. [SRC20177] Metroragia n primul trimestru de sarcin NU este cauzat de ()
A: Eclampsia
B: Sarcin oprit n evoluie
C: Mola hidatidiforma
D: Sarcin extra-uterin
E: Avortul spontan
Vezi raspuns
42. [SRC20178] Hematomul retroplacentar NU este caracterizat de ()
A: Poate cauza moartea ftului
B: Inducerea travalilui este tratamentul de elecie
C: Se manifest cu tulburri de ritm cardiac fetal
D: Se manifest cu metroragii
E: E o complicaie rar a PE severe
Vezi raspuns
43. [SRC20179] Prevenia preeclampsiei se face de prim intenie cu ()
A: Clonidin
B: Atenolol
C: Labetalol
D: Nicardipin
E: Aspirin
Vezi raspuns
44. [SRC20180] n preeclampsie se indic ntreruperea sarcinii, cu excepia ()
A: EPA
B: HRP
C: Hematom subcapsular hepatic
D: Trombocite sub 100000
E: Eclampsie
Vezi raspuns

45. [SRC20181] n preeclampsie ftul poate suferi, cu excepia ()

A: Prematuritate
B: Moarte
C: HELLP
D: HR
E: RCI
Vezi raspuns
46. [SRC20182] NU este factor de risc pentru preeclampsie ()
A: Intervalul scurt ntre dou sarcini
B: Stresul psihic
C: Insulinorezisten
D: Vrsta naintat a mamei
E: Antecedente de preeclampsie la mam
Vezi raspuns
47. [SRC20191] Examinarea ecografic din sptmnile 11-13 de sarcin include, cu excepia ()
A: Confirmarea/Corectarea vrstei sarcinii
B: Diagnosticul trisomiei 21
C: Diagnosticul malformaiilor
D: Diagnosticul sarcinilor multiple
E: Diagnosticul defectelor de inserie ale placentei
Vezi raspuns
48. [SRC20192] Prima consultaie a gravidei nu include n mod obligatoriu ()
A: Serologia HIV
B: Serologia Toxoplasmozei
C: Serologia rubeolei
D: Proteinuria
E: VDRL i TPHA
Vezi raspuns
49. [SRC20193] Reprezint semn clinic pentru diagnosticarea sarcinii, cu excepia ()
A: Creterea volumului snilor
B: Greuri matinale
C: Creterea volumului uterului la tuseul vaginal
D: Glera cervical prezent la examenul cu speculul
E: Tuberculii lui Montgomery
Vezi raspuns
50. [SRC20194] Despre hipertensiunea arteriala gestationala (HTAG) este FALSA afirmatia: ()
A: este o hipertensiune izolata cu TAS >=140mmHg si TAD>=90mmHg
B: nu asociaza proteinurie
C: apare incepand cu saptamana 20 de amenoree
D: masurarea HTA se face dupa o perioada de 30 minute de repaus
E: manseta tensiometrului este adaptata morfotipului pacientei
51. [SRC20195] Delivrenta dirijata semnifica : ()
A: Iesirea placentei din tractul genital fara nici o interventie externa
B: Delivrenta ajutata de tragerea de cordonul ombilical pentru a facilita iesirea placentei din vagin
C: Delivrenta facilitata de o injectie de 10 unitati de oxitocina, in momentul iesirii umarului anterior al copilului
D: Extragerea manuala a placentei si a membranelor in termen de 30 de minute dupa nastere
E: Extragerea manuala a placentei si a membranelor dupa trecerea a cel putin 30 de minute de la nastere
Vezi raspuns
52. [SRC20196] Scorul Apgar la nastere mai mic sau egal cu 4 defineste : ()
A: Suferinta moderata
B: Starea de moarte aparenta
C: Nou nascut normal
D: Detresa respiratorie usoara
E: Nu are nici o semnificatie
Vezi raspuns
53. [SRC20203] Prevenia medicamentoas a recidivei preeclampsiei se face cu: (527)
A: clopidogrel
B: metotrexat
C: acid folic 5 mg/zi
D: aspirina 100-150mg/zi
E: nici un rspuns corect
Vezi raspuns

54. [SRC20205] Riscul pierderii fatului dupa biopsia trofoblastului sau dupa amniocenteza este: ()
A: 5%
B: 1-2%
C: 10%
D: 15%
E: 20%
Vezi raspuns
55. [SRC20206] Urmtoarele simptome i semne clinice sunt sugestive pentru diagnosticul de sarcin n primul trimestru, CU EXCEPIA ()
A: greuri matinale
B: creterea volumului snilor cu bombarea areolei i creterea glandelor sebacee
C: auscultarea btilor inimii ftului cu stetoscopul lui Pinard
D: uter moale, mai accentuat la nivelul istmului
E: polakiuria
Vezi raspuns
56. [SRC20207] Metoda de electie pentru prevenirea recidivelor in eclampsie, este reprezentata de: ()
A: tratamentul hipotensor
B: sulfatul de magneziu
C: intubatia si ventilatia artificiala
D: tratamentul anticonvulsiv
E: aplicarea unei canule Guedel
Vezi raspuns
57. [SRC10002] Tabloul clinic in SEU care nu s-a rupt (pag 534)
A: Dureri pelvine violente si metroragie la inceputul sarcinii
B: Tuseu vaginal - durere laterala ocazionala
C: Masa laterouterina palpabila uneori
D: Semne de soc
E: Aparare abdominala
Vezi raspuns
58. [SRC10003] Tablou clinic SEU rupta (pag 534)
A: Impune internare de urgenta in clinica
B: Insotita de durere violenta sincopala
C: Insotita de semne de anemie (bradicardie)
D: Dureri ce iradiaza la nivelul umerilor
E: Aparare abdominala
Vezi raspuns
59. [SRC10004] Bilant biologic in SEU (pag 534)
A: Asocierea unui nivel al beta-hCG> 1000 UI/l cu absenta sacului intrauterin demonstrata de ecografia pe cale vaginala orienteaza
diagnosticul spre o SEU
B: Se va suspecta o SEU in caz de evolutie atipica a beta-hCG
C: Daca progesteronemia < 5 ng/ml, este vorba de o sarcina intrerupta sau de o SEU
D: Daca factorul Rh este pozitiv se va avea in vedere prevenirea imunizarii cu factor Rh (anti D)
E: Daca progesteronemia <5 ng/ml, este vorba de o sarcina intrauterina evolutiva
Vezi raspuns
60. [SRC10005] Semne ecografice ale sarcinii extrauterine (pag 534)
A: Vizualizarea unui sac gestational extrauterin este un semn indirect
B: Hematosalpingele este un semn direct
C: Hemoperitoneul este un semn indirect
D: Endometru gros, decidualizat si sac gestational intrauterin absent
E: Vizualizarea unui sac gestational extrauterin este un semn direct
61. [SRC10006] Diagnostic diferential in SEU (pag 535)
A: In caz de SEU care nu s-a rupt cu avort si torsiune anexiala
B: In caz de SEU care s-a rupt cu avort si torsiune anexiala
C: In caz de hemoperitoneu cu soc hemoragic la inceputul sarcinii cu ruptura unui chist hemoragic
D: In caz de hemoperitoneu cu soc hemoragic la inceputul sarcinii cu ruptura unui anevrism al arterei splenice
E: Cu ruptura uterina
Vezi raspuns
62. [SRC10007] Prezentatia (pag 549)
A: Este partea fatului care se prezinta prima la stramtoarea inferioara a bazinului
B: Diagnosticul sau clinic se face prin palpare abdominala si tuseu vaginal +/- ecografie
C: Prezentatia cefalica este cea mai eutocica
D: Prezentatia pelvina in sezut complet este cu fesele inainte
E: Prezentatia transversala (distocica) este cu umarul, oblic

Vezi raspuns
63. [SRC10009] Indicatii pentru intreruperea sarcinii (pag 527)
A: HTA necontrolata
B: Eclampsie, EPA, HRP
C: trombocitopenie< 100000/mm3
D: Hematom subcapsular hepatic
E: Sindrom HELLP
Vezi raspuns
64. [SRC10010] Preeclampsia (pag 525)
A: Este una din principalele complicatii ale sarcinii
B: Se defineste prin HTAG + proteinuria> 300 mg/zi sau > 2 cruci (pe bandeleta)
C: Este justificata suspectarea unei preeclampsii, in cazul unei HTA de novo, asociata cu RCI
D: Se defineste prin HTAG > 160 mmHg sau TAd > 110 mmHg
E: Se asociaza cu trombopenie < 100000/mm3
Vezi raspuns
65. [SRC10011] Preeclampsia severa este PE cu TAs >/= 160mmHg si/sau TAd >/= 110 mmHg, sau asociata cu unul din urmatoarele
semne (pag 525)
A: proteinurie > 3 g/zi
B: dureri in epigastru, greturi, varsaturi
C: oliguria insotita de diureza < 20 ml/h
D: hemoliza
E: ASAT de 10 ori mai mare decat valoarea normala
Vezi raspuns
66. [SRC10015] Sarcina extruterin necomplicat (care nu s-a rupt) se manifest clinic prin: (pg. 534)
A: Dureri pelvine moderate i metroragie la nceputul sarcinii
B: Durere violent, sincopal
C: Laterouterin, la tueul vaginal, se palpeaz masa tumoral
D: Tahicardie
E: Durere ce iradiaz la nivelul umerilor
Vezi raspuns
67. [SRC10017] Semnele indirecte ecografice ale sarcinii extrauterine sunt : (pg. 534)
A: absena sacului gestational intrauterin
B: vizualizarea unui sac gestaional extrauterin
C: hematosalpinx
D: hemoperitoneu
E: endometru gros, decidualizat
Vezi raspuns
68. [SRC10018] Scorul Fernandez in evaluarea oportunitii tratamentului chirurgical al sarcinii extrauterine (pg. 535)
A: nivelul HCG
B: nivelul estrogenilor
C: nivelul progesteronului
D: dimensiunea hematosalpingelui
E: prezena hemoperitoneului
Vezi raspuns
69. [SRC10020] Obiectivele conduitei dup[ descoperirea diabetului gestaional sunt: (pg. 532)
A: Glicemia a jeun < 0,95 g/l
B: Glicemia a jeun < 1,2g/l
C: Glicemia la 2 ore postprandial < 1,2 g/l
D: Glicemia la 1 ora postprandial < 1,2 g/l
E: Glicemia la 2 ore postprandial < 1,4 g/l
Vezi raspuns
70. [SRC10022] Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte cuprinde: (pg. 534)
A: Aprare abdominal
B: Dureri pelvine moderate la debutul sarcinii
C: Durere ce iradiaz n umeri
D: Durere violent sincopal
E: Semne de anemie
71. [SRC10024] Sindromul HELLP se caracterizeaz prin: (pg. 528)
A: hemoliz
B: citoliz hepatic
C: leucocitoza
D: trombopenie

E: anemie
Vezi raspuns
72. [SRC10026] Diagnosticul diferenial al unei sarcini extrauterine care nu s-a rupt se face cu: (pg. 535)
A: avort
B: ruptura unui chist hemoragic
C: torsiunea anexial (dac durerile pelvine sunt severe i fr metroragii)
D: ruptura unui anevrism al arterei splenice
E: apendicita
Vezi raspuns
73. [SRC10028] Examene paraclinice, obligatorii, n timpul primei consultaii sunt: (pg. 522)
A: VDRL i TPHA
B: grupa de snge i factorul Rh
C: proteinurie i glicozurie
D: serologie HIV, CMV
E: frotiu cervico-vaginal
Vezi raspuns
74. [SRC10029] Preeclampsia sever se manifest prin: (pg. 525)
A: Tas>= 160mmHg i Tad >= 110mmHg
B: dureri n epigastru, greuri, vrsturi
C: proteinurie >2,5g/ zi
D: hemoliza
E: trombocitopenie<80.000mm3
Vezi raspuns
75. [SRC20054] Hematomul retroplacentar se caracterizeaz prin: (pg. 530)
A: sngerare redus cu snge negricios
B: sngerare abundent
C: ecografic imagine de hematom ce decoleaz placent
D: anomalii ale RCF
E: context de preeclampsie
Vezi raspuns
76. [SRC10031] Depistarea trisomiei 21 n sarcin se face pe baza urmtorilor parametri: (pg. 523)
A: vrsta pacientei
B: dimensiunea translucenei nucale fetale n primul trimestru de sarcin
C: tensiunea arterial matern
D: markeri serici n primul trimestru
E: diametrul mediu al sacului gestaional
Vezi raspuns
77. [SRC10032] Bilanul paraclinic n luna a 6-a de sarcin presupune: (pg. 523)
A: AgHbs
B: Hemogram
C: trensaminaze hepatice
D: serologia toxoplasmozei la nevoie
E: identificarea albuminei i a glucozei n urin
Vezi raspuns
78. [SRC10036] Managementul cazurilor de preeclampsie presupune: (pg. 526)
A: internarea de urgen
B: transferul in utero la o maternitate adaptat pentru aceste cazuri
C: tratament ambulatoriu
D: supravegherea permanent materno-fetal
E: odihna pacientei
Vezi raspuns
79. [SRC10037] Sindromul HELLP presupune: (pg. 528)
A: hemoliz
B: hematemez
C: citoliza hepatic
D: trombocitoz
E: trombopenie
Vezi raspuns
80. [SRC10040] ntre modificrile fiziologice din timpul sarcinii fac parte: (pg. 522)
A: Proteinuria > 300 mg/l
B: Leucocitoza <14000-16000/mm3 (hiperleucocitoza fiziologic)
C: Scderea fosfatazei alcaline

D: Creterea VSH
E: Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologic)
81. [SRC10041] Preeclampsia sever presupune: (pg. 525)
A: Trombocitopenia <300 000/mm3
B: Sindromul HELLP
C: Oliguria cu diurez <100 ml/h
D: Proteinuria >3,5g/zi
E: cefalee persistent
Vezi raspuns
82. [SRC10043] Preeclampsia sever reprezint asocierea preeclampsiei cu unul din semnele urmtoare: (pg. 525)
A: proteinuria > 3,5 g/zi
B: hemoliza
C: trombopenia < 150000/mm3
D: tulburri neurologice
E: sindrom HELLP
Vezi raspuns
83. [SRC10044] Monitorizarea matern n caz de preeclampsie include: (pg. 527)
A: monitorizare cardio-respiratorie
B: pulsoximetrie
C: ecografie fetal
D: diureza
E: edeme
Vezi raspuns
84. [SRC10047] Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine fac parte : (pg. 533)
A: Tabagismul
B: Alcoolismul cronic
C: Tratamentul cu clomifen citrat
D: Antecedente de intervenii chirurgicale n sfera hepatic
E: Vrsta sub 35 de ani
Vezi raspuns
85. [SRC10049] Explorrile paraclinice obligatorii n timpul primei consultatii ginecologice sunt: (pg. 522)
A: Grupa sangvin i factorul Rh
B: Serologie CMV si HIV
C: Proteinuria i glicozuria
D: Hemograma pentru depistarea anemiei
E: Frotiu cervico-vaginal
Vezi raspuns
86. [SRC10050] Bilanul biologic i ecografia n SEU evideniaz: (pg. 534)
A: beta-hCG> 1500 ui/l si absena ecografic a sacului intrauterin
B: beta-hCG< 1500 ui/l
C: progesteronemia< 5 ng/ml
D: progesteronemia> 2,5 ng/ml
E: hemoperitoneu
Vezi raspuns
87. [SRC10053] Indicaiile pentru inducerea travaliului sau operaia cezarian n preeclampsie sunt: (pg. 527)
A: HTA controlat
B: eclampsie
C: hematom retroplacentar
D: trombocite > 300.000
E: sindrom HELLP
Vezi raspuns
88. [SRC20055] Care sunt efectele principale ale reducerii oxigenarii placentare: (pag.526)
A: producerea de radicali liberi ai oxigenului si de peroxizi toxici pentru celule
B: viata la altitudine mare
C: posibila crestere a apoptozei
D: intervalul mare intre doua sarcini
E: productia de VEGF placentar
Vezi raspuns
89. [SRC20057] Sindromul HELLP asociaza: (pag.528)
A: hemoliza
B: citoliza hepatica
C: trompopenia

D: proteinuria >3,5 g/zi

E: hematom retroplacentar
Vezi raspuns
90. [SRC20058] Etiologiile mortii fetale intrauterine: (pag.530)
A: diabet
B: chisturi ovariene
C: chorioamniotita
D: consum de substante toxice
E: hematom retroplacentar
91. [SRC20059] Efectele secundare ale utilizarii metotrexatului in tratamentul sarcinii extrauterine: (pag.536)
A: stomatite
B: citopenii
C: polakiurie
D: citoliza hepatica
E: echimoze la locul injectarii
Vezi raspuns
92. [SRC20060] Despre Delivren sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: ()
A: Delivrena (provocat,spontan sau natural) trebuie s aib loc in termen de 30 de minute dup natere. n caz contrar, placenta va fi
extras artificial.
B: Delivrena spontan = placenta iese din tractul genital far nicio intervenie extern.
C: Delivrena natural = placenta iese din tractul genital far nicio intervenie extern.
D: Delivrena dirijat = extragerea manual a placentei i a membranelor, in condiii de asepsie, cu mnui i manet.
E: Delivrena dirijat este facilitat de o injecie de 10 uniti de oxitocin in momentul ieirii umrului anterior al copilului. Scade
cantitatea hemoragiei delivrenei.
Vezi raspuns
93. [SRC20061] Sunt diametre normale la radiopelvimetrie: (523)
A: diametrul bispinos al stramtorii mijloci pelvine >=10 cm
B: diametrul bispinos al stramtorii mijloci pelvine >=9 cm
C: diametrul transvers median >=12.5 cm
D: diametrul promonto-retropubian >=10.5 cm
E: diametrul promonto-retropubian < 10.5 cm
Vezi raspuns
94. [SRC20063] Consecinte fetale si neonatale ale diabetului gestational (531)
A: hipoglicemie
B: hiperbilirubinemie
C: fractura radiusului
D: factura humerusului
E: distocia umerilor
Vezi raspuns
95. [SRC20064] Sunt factori de risc pentru preeclampsie: (525,526)
A: insulinorezistenta
B: obezitatea
C: inter intervalul mic intre doua sarcini
D: diabet
E: trombofilia
Vezi raspuns
96. [SRC20065] Placenta praevia: (530)
A: aparut in contextul unei preeclampsie
B: sangerari genitale abundente
C: insotite de contractii uterine
D: Placenta inserata foarte sus
E: uneori acopera colul total sau partial
Vezi raspuns
97. [SRC20066] Care sunt examinarile paraclinice obligatorii in timpul primei consultatii: ()
A: serologia rubeolei si toxoplasmozei
B: serologia HIV si CMV
C: hemograma
D: proteinuria si glicozuria
E: VDRL si TPHA
Vezi raspuns
98. [SRC20067] Consultatiile obligatorii in timpul sarcinii se fac in urmatoarele luni: ()
A: L3

B: L4
C: L8
D: L7
E: L2
Vezi raspuns
99. [SRC20069] Definita trimestrelor de sarcina: ()
A: trimestrul I: de la 0 la 13 saptamani
B: trimestrul III: de la 28 la 42 de saptamani
C: trimestrul III: de la 28 la 38 de saptamani
D: trimestrul II: de la 15 la 28 de saptamani
E: trimestrul I: de la 0 la 15 saptamani
Vezi raspuns
100. [SRC20071] In primul trimestru de sarcina: ()
A: luarea in greutate este absenta sau minima
B: inaltimea uterului se masoara prin palparea abdominala
C: este posibila auscultarea batailor inimii fatului cu stetoscopul Pinard
D: inaltimea uterului nu este masurabila prin palpare abdominala
E: bataile inimii fatului nu sunt auzibile cu stetoscopul Pinard
101. [SRC20072] Urmatoarele informatii despre sacul ovular in timpul sarcinii sunt adevarate: ()
A: este vizibil prin ecografie
B: este vizibil din saptamanile 5-6
C: apare sub forma unei imagini anecogene intrauterine, inconjurata de o coroana ecogena
D: embrionul si activitatea sa cardiaca sunt vizibile in sacul ovular din saptamanile 6-7 de amenoree
E: este vizibil din saptamanile 6-7
Vezi raspuns
102. [SRC20073] Examenele paraclinice OBLIGATORII in timpul primei consultaii n sarcin sunt: (pg. 522)
A: grupa si factorul Rh
B: serologia toxoplasmozei si rubeolei indiferent de imunizarea preexistenta
C: aglutinine neregulate
D: VDRL-TPHA
E: proteinuria, glicozuria
Vezi raspuns
103. [SRC20074] Consultul oftalmologic in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: ()
A: se face in caz de miopie severa
B: masurarea acuitatii vizuale
C: F.O.
D: identificarea de leziuni retiniene considerate contraindicatii ale eforturi expluzive
E: nu exista leziuni care sa contraindice eforturile expulzive
Vezi raspuns
104. [SRC20076] Prima ecografie in timpul sarcinii are urmatoarele scopuri: ()
A: confirma sau corecteaza varsta sarcinii
B: masoara lungimea craniocaudala si diametrul bispinos
C: diagnostic precoce al sarcinilor multiple
D: depistarea precoce a anencefaliei
E: depistarea trisomiei 21
Vezi raspuns
105. [SRC20077] Depistarea trisomiei 21 in timpul sarcinii se face astfel, cu exceptia: (pg. 523)
A: prin estimarea riscului combinat, calculat in functie de: varsta fatului, dimensiunea translucentei nucale in primul trimestru si markerii
serici in primul trimestru
B: risc crescut inseamna >1/200
C: biopsia trofoblastului in saptamana 13 daca riscul >1/250
D: amniocenteza in saptamana 17 daca riscul >1/200
E: riscul pierderii fatului dupa biopsia trofoblastului sau amniocenteza este 1-2%
Vezi raspuns
106. [SRC20078] Bilantul paraclinic din luna 6 de sarcina include: ()
A: AgHBs
B: serologia toxoplasmozei, obligatoriu
C: testul O Sullivan la cazurile de risc:o glicemie a jeun si la o ora de la ingestia orala a 50 g de glucoza
D: proteinurie
E: glucozurie
Vezi raspuns
107. [SRC20079] Urmatoarele afirmatii despre radiopelvimetrie sunt adevarate: ()

A: se face in saptamana 37 de sarcina

B: diametrul promonto-retropubian este normal >=10.5 cm
C: diametrul transvers median este normal >=12.5 cm
D: indicele Magnin este normal >=25
E: diametrul bispinos al stramtorii mijlocii pelvine este <=10 cm
Vezi raspuns
108. [SRC20081] Recoltarea vaginala pentru portajul streptococului B NU se face ()
A: la nastere
B: in timpul nasterii
C: dupa nastere
D: in luna 8
E: in luna 7
Vezi raspuns
109. [SRC20083] In sarcina se suplimenteaza urmatoarele elemente la toate gravidele: ()
A: acid folic
B: vitamina D
C: fier
D: vitamina B12
E: vitamina C
Vezi raspuns
110. [SRC20084] Suplimentarea cu acid folic in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: ()
A: se face cu 5mg/zi pentru femeile care prezinta un grad de risc
B: pentru femeile cu antecedente de sarcina cu anomalii de inchidere a tubului neural
C: 0,4 mg/zi pentru femeile fara antecedente si care doresc sa conceapa, inceputa cu 4 saptamani inainte de concepre si continuata 8
saptamani dupa concepere
D: nu se face daca nu exista risc
E: se face cu 5 mg/zi la femeile fara risc
111. [SRC20085] Suplimentarea cu vitamina D in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: ()
A: doza unica de 100 000 UI per os
B: o fiola per os
C: la inceputul lunii 8
D: la inceputul lunii 7
E: doua doze subcutanat
Vezi raspuns
112. [SRC20086] Suplimentarea cu fier in timpul sarcinii se face: ()
A: sistematic
B: in caz de anemie
C: cu 30-60 mg Fe/zi
D: pana la sfarsitul sarcinii
E: pana la corectarea anemiei
Vezi raspuns
113. [SRC20087] Hipertensiunea arteriala gestationala inseamna: ()
A: hipertensiunea izolata TAs >=140 mmHg si/sau TAd >=90 mmHg
B: fara proteinurie
C: inainte de saptamana 20 de amenoree
D: in absenta antecedentelor
E: incepand cu saptamana 20 de sarcina
Vezi raspuns
114. [SRC20088] Preeclampsia inseamna: ()
A: toxemia gravidica
B: HTAG + proteinurie >300 mg/zi
C: HTAG + proteinurie >2 cruci pe bandeleta
D: proteinurie de la inceput
E: proteinuria poate lipsi initial
Vezi raspuns
115. [SRC20089] Preeclampsia se suspecteaza in caz de HTA de novo asociata cu: ()
A: edeme aparute brutal sau agravate rapid
B: uricemie <350micromoli/l
C: cresterea ALAT peste valoarea normala
D: trombocite <150 000/mm3
E: retard de crestere intrauterin
Vezi raspuns

116. [SRC20090] Preeclampsia severa inseamna: (pg. 525)

A: preeclampsia cu TAs>=160 mmHg
B: preeclampsia cu TAd>=110 mmHg
C: preeclampsia asociata cu dureri in epigastru
D: preeclampsia asociata cu eclampsie
E: preeclampsia asociata cu creatininemie <100 micromoli/l
Vezi raspuns
117. [SRC20091] Factorii de risc pentru preeclampsie sunt: ()
A: persoane afro-americane
B: tabagism
C: alcoolism
D: sarcini multiple
E: mltiparitatea
Vezi raspuns
118. [SRC20092] Fiziopatologia si anatomopatologia placentara in preeclampsie cuprinde: ()
A: tulburari ale placentatiei
B: ischemie uteroplacentara
C: defect de invazie trofoblastica a arterelor spiralate
D: leziuni patognomonice: infarct placentar
E: cresterea apoptozei la nivel placentar
Vezi raspuns
119. [SRC20094] Tratsamentul hipertensiunii arteriale in preeclampsie se face astfel: ()
A: daca TAs>160 mmHg
B: daca TAd>110 mmHg
C: mono sau biterapie
D: Nicardipin
E: Labetalol, ca prima solutie
Vezi raspuns
120. [SRC20095] Managementul preeclampsiei include: ()
A: internare de urgenta
B: tratamentul hipertensiunii arteriale
C: umplere vasculara moderata chiar in caz de edeme
D: cura de corticoizi daca sarcina este mai mare de 34 saptamani
E: diuretice sistematic
121. [SRC20096] Urmatoarele afirmatii despre prevenirea eclampsie sunt adevarate: (pg. 526)
A: este imposibila
B: control tensional
C: administrarea de sulfat de magneziu IVSE daca cefaleea persista
D: sulfatul de magneziu este inutil daca reflexele osteotendinoase sunt accentuate sau generalizate
E: sulfatul de magneziu este contraindicat
Vezi raspuns
122. [SRC20097] Indicatiile pentru intreruperea sarcinii in preeclampsie: ()
A: HTA necontrolata
B: trombocitopenie <50 000
C: hematom subcapsular splenic
D: sindrom HELLP
E: RCIU sever
Vezi raspuns
123. [SRC20098] In caz de preexlampsie, se indica intreruperea sarcinii in urmatoarele situatii: ()
A: oligurie persistenta
B: cefalee si tulburari de vedere persistente
C: durere persistenta in epigastru
D: HRP
E: placenta praevia
Vezi raspuns
124. [SRC20099] In legatura cu post-partumul pacientei care a avut o preeclampsie se poate spune: ()
A: in zilele urmatoare ramane posibil HRP
B: este posibila eclampsia
C: este posibil sindromul HELLP
D: se indica bromocriptina daca mama nu vrea sa alapteze
E: monitorizarea nu este necesara dupa delivrenta
Vezi raspuns
125. [SRC20100] Preventia recidivei preeclampsiei, afirmatii false: ()

A: este imposibila
B: se face prin histerectomie
C: se face cu aspirina la aproape de nastere
D: se indica in cazurile cu antecedente de PE severa precoce
E: se indica in cazurile cu antecedente de RCI de origine vasculara
Vezi raspuns
126. [SRC20101] Afirmatii adevarate despre eclampsie: ()
A: nu este niciodata prima manifestare a preeclampsiei
B: apare exclusiv in perioada sarcinii
C: se va face IRM sau CT iar ulterior se va trata
D: tratament anticonvulsivant
E: cezariana de urgenta
Vezi raspuns
127. [SRC20102] Hematomul retroplacentar, afirmatii FALSE: ()
A: complicatie frecventa
B: metroragie, contractii, anomalii ale ritmului cardiac fetal
C: risc de MFIU
D: HRP mici nu prezinta riscuri
E: risc de: CIVD, soc hemoragic matern
Vezi raspuns
128. [SRC20103] Tratamentul sindromului HELLP este reprezentat de: ()
A: aspirina
B: terminarea sarcinii prin cezariana
C: diazepam
D: terminarea sarcinii pe cale vaginala
E: chiuretaj
Vezi raspuns
129. [SRC20104] Tratamentul sindromului HELLP, afirmatii adevarate: ()
A: terminarea sarcinii imediat in orice conditii
B: in caz de mare prematuritate poate fi justificata o asteptare care sa permita administrarea unei corticoterapii materne si fetale
C: tratamentul este terminarea sarcinii
D: nasterea pe cale vaginala nu este posibila
E: operatia cezariana este singura metoda indicata de terminare a sarcinii
Vezi raspuns
130. [SRC20106] Operatia cezariana de urgenta este indicata in urmatoarele situatii: ()
A: sindrom HELLP
B: eclampsie
C: HRP
D: preeclampsie
E: HTAG
131. [SRC20107] Conduita impusa in caz de metroragie in primul trimestru de sarcina: ()
A: ecografie pelvina pe cale vaginala
B: vizualizarea embrionului
C: daca sarcina este oprita in evolutie sau este un avort spontan incomplet se impune cezariana
D: daca retentia intrauterina persista la un nou control, dupa administrarea de uterotonice, se va indica aspiratie sub anestezie generala
E: Misoprostolul se administreaza timp de 3 zile
Vezi raspuns
132. [SRC20108] Urmatoarele afirmatii despre avortul spontan hemoragic sunt adevarate: ()
A: sangerari genitale foarte grave
B: sangerari usoare
C: debut de soc
D: ecografia releva resturi trofoblastice cu embrion posibil
E: aspiratie in urgenta extrema
Vezi raspuns
133. [SRC20110] Conduita impusa in riscul avortului tardiv este urmatoarea: ()
A: internare
B: odihna in pat
C: hemograma, PCR
D: cerclaj la cald
E: tocoliza medicamentoasa este contraindicata
Vezi raspuns
134. [SRC20111] Alegeti afirmatiile FALSE despre MFIU: ()

A: din nefericire, este un fenomen frecvent (1 sarcina din 1000)

B: metroragie moderata
C: disparitia miscarilor fetale active
D: diagnosticul este pus prin laparotomie exploratorie
E: niciodata nu se cunoaste cauza
Vezi raspuns
135. [SRC20113] Circumstantele de aparitie a HRP sunt: ()
A: preeclampsie
B: traumatism abdominal
C: consum de cocaina
D: diabet
E: chorioamniotita
Vezi raspuns
136. [SRC20114] Circumstantele de aparitie a HRP sunt: ()
A: preeclampsie
B: traumatism abdominal
C: consum de cocaina
D: diabet
E: chorioamniotita
Vezi raspuns
137. [SRC20115] Se intalnesc in hematomul retroplacentar urmatoarele: ()
A: hemoragii genitale incepand din al doilea trimestru
B: metroragii cu flux abundent
C: metroragii de culoare rosie aprinsa
D: uter contractat
E: anomalii ale RCF
Vezi raspuns
138. [SRC20116] Alegeti afirmatiile FALSE in legatura cu placenta praevia: ()
A: sangerari genitale abundente
B: contractii uterine
C: placenta prea sus inserata
D: placenta la mai multe de 4 cm de col
E: placenta inserata foarte jos
Vezi raspuns
139. [SRC20117] Afirmatii adevarate despre ruptura uterina: ()
A: survine rar in timpul travaliului
B: favorizata de cicatrici de cezariana si miomectomie
C: este nedureroasa cand anestezia peridurala este corect efectuata
D: uterul ia forma unei clepsidre
E: operatie cezariana de urgenta cu histerectomie sistematica
Vezi raspuns
140. [SRC20118] Urmatoarele afectiuni contraindica sarcina la o femeie diabetica: ()
A: retinopatie florida
B: nefropatie avansata cu insuficienta renala si HTA severa
C: coronaropatie
D: varsta inaintata
E: avort in antecedente
141. [SRC20119] Urmatoarele afirmatii in legatura cu sarcina femeii diabetice sunt adevarate: ()
A: sulfamidele hipoglicemiante vor fi inlocuite cu insulina pe perioda sarcinii
B: control glicemic perfect inainte de conceptie
C: diabetul expune mama la riscuri grave, fatul nu are de suferit
D: monitorizarea riguroasa nu este necesara
E: gradul de risc vascular e imposibil de redus chiar cu monitorizare riguroasa si multidisciplinara
Vezi raspuns
142. [SRC20120] Urmatorii sunt factori de risc de diabet gestational: (pg. 531)
A: obezitate
B: varsta <35 ani
C: antecedente de preeclampsie
D: antecedente de microsomie
E: antecedente de malformatii
Vezi raspuns
143. [SRC20121] Testul de despistare a diabetului gestational, afirmatii adevarat: ()

A: daca este negativ la prima vizita, va fi reluat in saptamana 30

B: este vorba de testul O'Sullivan
C: este vorba de testul OMS
D: este pozitiv daca valoarea glicemiei la o ora dupa ingerarea a 50 g de glucoza este >1.40 g/l
E: este pozitiv daca este > 7.8 mmol
Vezi raspuns
144. [SRC20123] Automonitorizarea diabetului gestational presupune: ()
A: glicemia capilara dimineata a jeun
B: la 2 ore dupa inceputul fiecareia din cele 3 mese principale
C: in timpul meselor principale
D: inaintea fiecarei mese principale
E: nu este necesara automonitorizarea
Vezi raspuns
145. [SRC20124] Obiectivele glicemice in diabetul gestational sunt: ()
A: glicemie a jeun <0.95 g/l
B: glicemia la 2 ore dupa fiecare masa <1.20 g/l
C: glicemie a jeun <4 mmol
D: glicemie la 2 ore dupa fiecare masa <6.7 mmol
E: doar glicemia a jeun Vezi raspuns
146. [SRC20125] In prescrierea dietei la o femeie cu diabet gestational se tine cont de urmatoarele principii: ()
A: 50% glucide
B: 3 mese si 3 gustari
C: insulinoterapie daca nu se pot atinge obiectivele glicemice doar cu regim
D: insulinoterapie de la inceput daca glicemia a jeun este mai mare de 1.20 g/l
E: mai ales glucide cu index glicemic crescut si fibre
Vezi raspuns
147. [SRC20127] Daca progesteronul plasmatic este < 5 ng/ml este vorba de: ()
A: sarcina intrauterina evolutiva
B: SEU
C: sarcina intrerupta
D: sarcina heterotopica
E: retard de crestere intrauterin
Vezi raspuns
148. [SRC20128] SEU este sustinuta de urmatoarele elemente: ()
A: beta-hCG >1500 UI/l cu absenta sacului intrauterin la ecografie
B: hematosalpinge ca semn indirect
C: hemoperitoneu endometru gros, decidualizat si sac gestational intrauterin absent ca semn direct
D: sac gestational extrauterin ca semn direct
E: imagine "in cocarda" extrauterina la ecografie
Vezi raspuns
149. [SRC20130] Tratamentul medicamentos in SEU se refera la: ()
A: este o alternativa rezonabila a tratamentului chirurgical
B: consta in administrari multiple de Metotrexat 1 mg/kg
C: injectiile in situ pentru sarcina cornuala
D: injectii in situ pentru sarcina cervicala
E: Metotrexatul este contraindicat
Vezi raspuns
150. [SRC20131] Urmatoarele afirmatii despre scorul Fernandez sunt adevarate: ()
A: >=13 indica un risc crescut de esec al tratamentului medicamentos
B: <12 , rata de succes a tratamentului medicamentos este >85%
C: se aloca cate 1 punct, 2 sau 3 in functie de varsta gestationala, nivelul hCG, progesteron, dureri abdominale, dimensiunea
hematosalpingelui, hemoperitoneu
D: hemoperitoneul intre 1-100 ml primeste 2 puncte
E: durerile abdominale spontane primesc 1 punct
151. [SRC20132] Indicatiile de tratament chirurgical in SEU sunt: ()
A: instabilitate hemodinamica
B: dureri abdominale severe
C: beta-hCG >5 000 UI/l
D: hematosalpinge >4 cm la ecografie
E: insuficienta renala sau hepatica
Vezi raspuns
152. [SRC20133] Debutul travaliului poate fi precedat de: ()

A: pierderea dopului mucos

B: ruperea pungii apelor
C: contractii uterine dureroase
D: punga apelor se rupe doar dupa debutul travaliului
E: nici o afirmatie nu e corecta
Vezi raspuns
153. [SRC20135] Afirmatiile adevarate in legatura cu prezentatia sunt urmatoarele: ()
A: este partea care se prezeinta prima la stramtoarea inferioara a bazinului
B: cefalica, cu cap in flexie maxima, cea mai eutocica
C: pelvina completa cu fesele inainte
D: transfersala (eutocica)
E: pelvina incompleta, cu picioarele de-a lungul trunchiului
Vezi raspuns
154. [SRC20136] Indicatiile radiopelvimetriei sunt urmatoarele: ()
A: prezentatie cefalica
B: inaltimea gravidei <1.5m
C: antecedente de fractura de bazin
D: suspiciune de macrosomie fetala
E: cicatrici uterine
Vezi raspuns
155. [SRC20137] Monitorizarea in timpul travaliului: ()
A: sangerare
B: culoarea lichidului amniotic
C: dilatatia cervicala
D: realizarea unei partograme
E: modificarea colului uterin are loc in ritm de 1 cm/h de la inceput pana la dilatarea completa de 10 cm
Vezi raspuns
156. [SRC20138] Anomalii ale dinamicii uterine in timpul cardiotocografiei sunt urmatoarele: ()
A: hipokinezia de frecventa
B: hipokinezia de intensitate
C: hiperkinezia de frecventa
D: hiperkinezia de intensitate
E: decelerari
Vezi raspuns
157. [SRC20139] Urmatoarele afirmatii despre RCF sunt adevarate: ()
A: ritm normal bazal 120-160 batai/minut
B: oscilatii normale 10-20 batai/minut
C: reactivitate normala: acceleratii
D: ritm normal: decelerari
E: decelerare "reziduala" sau "tardiva", daca survine dupa apogeul contractiilor
Vezi raspuns
158. [SRC20140] Urmatoarele afirmatii in legatura cu delivrenta sunt adevarate: ()
A: trebuie sa aiba loc in termen de 30 de minute dupa nastere
B: placenta iese fara nici o interventie: spontana
C: placenta iese ajutata de tragerea cordonului ombilical: dirijata
D: extragerea manuala a placentei si membranelor: artificiala
E: facilitata de 10 unitati de Oxitocina in momentul iesirii umaruli anterior: artificiala
Vezi raspuns
159. [SRC20142] Monitorizarea post-partum are in vedere: ()
A: se face in sala de nasteri in primele 2 ore
B: lochiile fiziologice
C: scurgerile vaginale cu miros fad, chiar fetid
D: contractiile uterine fiziologice
E: globul uterin, semne de soc si anemie
Vezi raspuns
160. [SRC20143] Tratamentul la iesirea din maternitate include: ()
A: contraceptia
B: inhibitori ai alaptarii daca este necesar
C: suplimente de fier, sistematic
D: vaccinare impotriva rubeolei, sistematic
E: DIU, imediat dupa nastere

161. [SRC20144] Reinstalarea menstruatiei dupa nastere are loc in termen de: ()
A: 6-8 saptamani in absenta alaptarii
B: 1 an
C: 1 luna
D: 3 luni daca femeia alapteaza
E: 3 luni in absenta alaptarii
Vezi raspuns
162. [SRC20146] Consecintele materne sau fetale pe termen lung ale diabetului gestational cuprind: ()
A: rist de dezvoltare a diabetului insulino-dependent
B: distocia umerilor
C: obezitate
D: hipoglicemie
E: macrosomie
Vezi raspuns
163. [SRC20147] Tratamentul contraceptiv la ieirea din maternitate include, cu excepia ()
A: Inhibitori ai alaptarii
B: Vaccinare impotriva rubeolei
C: Suplimente de fier
D: Dispozitiv intra-uterin la 2 luni dup natere
E: Microprogestativ n doz continu
Vezi raspuns
164. [SRC20148] Monitorizarea post-partum include ()
A: Frecvena i intensitatea contraciilor uterine
B: Lochiile fiziologice
C: Globul uterin
D: Culoarea lichidului amniotic
E: Sngerrile genitale
Vezi raspuns
165. [SRC20149] Delivrena artificial este caracterizat de ()
A: Se face prin tragerea de cordonul ombilical
B: Include injectarea de 10 uniti de oxitiocin
C: Extragerea manual a placentei i membranelor
D: Se face cu manui i manet
E: Se face n condiii de asepsie
Vezi raspuns
166. [SRC20150] Ce mrimi nregistreaz cardiotocografia ()
A: Ritmul cardiac al ftului
B: Ritmul cardiac al mamei
C: Intensitatea contraciilor uterine
D: Frecvena contraciilor uterine
E: Tensiunea arterial a ftului
Vezi raspuns
167. [SRC20155] Sarcina extrauterina rupt se trateaz prin ()
A: Prevenia imunizrii cu factor Rh
B: Transfuzie de mas eritrocitar i de PPC
C: Reumplere vascular precoce
D: Salpingotomie de elecie
E: Metrotrexat 1mg/kg doz unic
Vezi raspuns
168. [SRC20156] Fernandez are urmtoarele elemente de trei puncte ()
A: Hemoperitoneu peste 100 ml
B: Vrsta gestaional peste 8 sptmni
C: Dimensiunea hematosalpingelui peste 3 cm
D: Dureri abdominale provocate
E: hCG peste 5000 UI/l
Vezi raspuns
169. [SRC20157] Sarcina extrauterin intr n diagnostic diferenial alturi de ()
A: Peritonita infecioas
B: Ruptura unui anevrism al arterei splenice
C: Ruptura unui chist hemoragic
D: Torusiune anexial
E: Avort
Vezi raspuns

170. [SRC20158] Sarcina extrauterin apare indirect la ecografie sub form de ()

A: Sac gestaional intrauterin absent
B: Endometru gros, decidualizat
C: Hemoperitoneu
D: Hematosalpinge
E: Sac gestaional extrauterin n cocrd
171. [SRC20159] Sarcina extrauterin rupt se manifest prin ()
A: Metroragie la nceputul sarcinii
B: Dureri ce radiaz la nivelul umerilor
C: Tahicardie
D: Aprare abdominal
E: Durere lateral ocazional la tueu
Vezi raspuns
172. [SRC20160] Sarcina extrauterin poate fi localizat ()
A: Cervical
B: Ovarian
C: Peritoneal
D: Vaginal
E: Tubar
Vezi raspuns
173. [SRC20161] n diabetul gestaional se stabilesc urmtoarele obiective privitoare la valorile glicemiei ()
A: sub 6,7 mmol, la dou ore dup mas
B: sub 2 g/l la dou ore dup mas
C: sub 1,2 g/l la dou ore dup mas
D: a jeun sub 7,3 mmol
E: a jeun sub 0,95 g/l
Vezi raspuns
174. [SRC20162] n a cta sptmn se poate efectua testul O Sullivan ()
A: 32
B: 30
C: 28
D: 12
E: 24
Vezi raspuns
175. [SRC20163] Diabetul gestational poate avea urmtoarele consecine asupra mamei ()
A: Distocia umerilor
B: Exces de lichid amniotic
C: Avort spontan
D: Sensibilitate la infecii
E: HTA gravidic
Vezi raspuns
176. [SRC20164] Moartea fetal n uter poate fi cauzat de ()
A: Anomalii cromozomice
B: Chorioamniotita
C: Metroragii
D: Diabet
E: HRP
Vezi raspuns
177. [SRC20165] n avortul spontan hemoragic se acioneaz prin ()
A: Transfuzie de mas eritrocitar i plasm proaspat congelat
B: Aspiraie de urgen sub anestezie general
C: Reumplere vascular prin macromolecule i oxigenoterapie
D: Administrare de misoprostol
E: Eliminarea unei sarcini extrauterine
Vezi raspuns
178. [SRC20166] Metroragiile n primul trimestru de sarcin pot fi provocate de ()
A: Sindrom HELLP
B: Preeclampsie
C: Chisturile ovariene
D: Sarcina extra-uterina
E: Mola hidatiforme
Vezi raspuns

179. [SRC20167] Sindromul HELLP este caracterizat de (pg. 528)

A: Trombopenie
B: Eclampsie
C: Preeclampsie
D: HRP
E: Hemoliz
Vezi raspuns
180. [SRC20168] Eclampsia se poate trata cu ()
A: Corticoterapie
B: Asprina
C: MgSO4
D: Nicardipin
E: Diazepam
181. [SRC20169] n preeclamsie, ntreruperea sarcinii se indic n caz de ()
A: Sindrom HELLP
B: RCIU moderat
C: Trombocite peste 50000
D: Eclampsie
E: HRP
Vezi raspuns
182. [SRC20171] Preeclampsia poate provoca mamei urmtoarele ()
A: Eclampsie
B: HELLP
C: RCI
D: HR
E: Moartea ftului
Vezi raspuns
183. [SRC20172] Aparia preeclampsiei este favorizat de ()
A: Vrsta mic
B: Viaa la altitudine mare
C: Sarcini la intervale reduse
D: Sarcini multiple
E: Primiparitate
Vezi raspuns
184. [SRC20173] Preeclampsia sever este marcat de urmtoarele semne ()
A: Sindromul HELLP
B: Edeme aparute brutal
C: Proteinurie peste 3,5 g/zi
D: HTA peste 160/110 mmHg
E: Hemoliza
Vezi raspuns
185. [SRC20183] Gravidei i se recomand sistematic urmtoarele suplimente ()
A: Fier
B: Magneziu
C: Vitamina B6
D: Vitamina D
E: Acid folic
Vezi raspuns
186. [SRC20184] Valori normale ale diametrelor la radiopelvimetrie sunt ()
A: Diametrul bispinos peste 10 cm
B: Indicele lui Magnin peste 23 cm
C: Diametrul transvers median peste 12,5 cm
D: Diametrul transvers median peste 10 cm
E: Diametrul promonto-retropubian peste 8 cm
Vezi raspuns
187. [SRC20185] n a asea lun de sarcin examinrile paraclinice includ ()
A: Testul OSullivan
B: Serologia HIV
C: Serologia toxoplasmozei, la nevoie
D: VDRL i TPHA
E: Ag HBs
Vezi raspuns

188. [SRC20186] Riscul combinat pentru trisomia 21 este estimat pe baza ()

A: Numrului sarcinii
B: Markerilor serici n primul trimestru
C: Dimensiunea translucentei nucale n primul trimestru
D: Vrsta sarcinii
E: Vrsta pacientei
Vezi raspuns
189. [SRC20187] Prima consultare a gravidei include i ()
A: Serologia toxoplasmozei
B: Depistarea biochimica a riscului de trisomie 21
C: Serologie HIV
D: Serologia rubeolei
E: VDRL i TPHA
Vezi raspuns
190. [SRC20188] n timpul sarcinii au loc urmtoarele modificri fiziologice ()
A: VSH mai mare
B: Hb normal peste 10g/100 ml
C: Leucocite normal sub 10000/mm3
D: Proteinurie normal sub 300 mg/l
E: TA normal sub 120/70 mmHg
191. [SRC20189] Confirmarea sarcinii se face i prin ()
A: Hemoleucogram
B: Radiopelvimetrie
C: Ecografie pelvina
D: Beta HCG plasmatic
E: Beta HCG urinar
Vezi raspuns
192. [SRC20190] Prima consultaie la gravid trebuie s includ ()
A: Stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic
B: Recomandri pentru igiena sarcinii
C: Declararea legal a sarcinii
D: Informarea pacientei asupra depistrii trisomiei X
E: Informarea pacientei asupra depistrii trisomiei 21
Vezi raspuns
193. [SRC20197] Examenele complementare necesare pentru confirmarea sarcinii sunt: ()
A: CT abdominopelvin
B: Ecografie pelvin
C: Uneori nu este necesar nici un fel de test
D: Urografie cu substan de contrast
E: Beta-hCG urinar i plasmatic
Vezi raspuns
194. [SRC20198] Examenele paraclinice obligatorii n timpul primei consultaii sunt, cu excepia: (grupa sanguin i factorul Rh)
A: frotiu cervico-vaginal, daca trecut mult timp de la ultima analiz
B: VDRL & TPHA
C: proteinuria i glicozuria
D: hemoleucograma
E: identificarea aglutininelor neregulate
Vezi raspuns
195. [SRC20199] Prevenirea imunizrii cu factor Rh, afirmaii adevrate: ()
A: determinarea factorului Rh fetal la sfritul sarcinii
B: doza unica injectabil de 400 micrograme antiD la 29 sptmni
C: doza unica injectabil de 300 micrograme antiD la 28 sptmni
D: prevenie pentru toate femeile cu Rh negativ al cror so este Rh negativ
E: determinarea grupei sanguine i a factorului Rh este obligatorie n cadrul primei consultaii
Vezi raspuns
196. [SRC20200] Se definete ca preeclampsie sever asocierea preeclampsiei cu: ()
A: TAs >/= 180 mmHg i/sau TAd >/= 110 mmHg
B: hemoliza
C: EPA
D: proteinuria > 300mg/zi
E: creatininemia > 100 micromoli/l
Vezi raspuns

197. [SRC20201] Printre factorii de risc pentru apariia preeclampsiei se numr: ()

A: obezitatea
B: insulinorezistena
C: HTA acut sau nefropatiile
D: intervalul mic ntre dou nateri
E: originea caucazian
Vezi raspuns
198. [SRC20202] Indicaii pentru ntreruperea sarcinii sunt: ()
A: EPA
B: Hematom subcapsular splenic
C: Trombocitopenie >50 000
D: Eclampsia
E: HTA necontrolat
Vezi raspuns
199. [SRC20204] In cadrul fiziopatologiei sarcinii extrauterine se disting urmatoarele: ((pag.533))
A: Alterari ale musculaturii uterine.
B: Anomalie de migrare a ovocitului.
C: Alterari ale cililor tubari.
D: Aparitia unui endometru hiperplazic.
E: Perturbarea mesajelor hormonale.
Anomalii ale ciclului menstrual i hemoragia genital la femei
1. [CIC10004] Despre tratamentul fibroamelor sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (pg. 585)
A: Miomectomia reprezinta tratamentul polipilor endometriali la femeile care nu mai doresc copii
B: Endometrectomia se va aplica in cazul fibroamelor submucoase mai mari de 4 cm
C: Agonistii GnRH determina involutia temporara a fibroamelor si oprirea sangerarii in cateva saptamani
D: Histeroscopia cu ablatia polipului se va aplica pt polipii sub 4cm
E: Histeroscopia cu ablatia fibromului uterin se va aplica la femeile tinere
Vezi raspuns
2. [CIC10006] Care este semnificaia menoragiei? (pg. 559)
A: Sngerare n afara menstruaiei
B: Cicluri neregulate i rare
C: Menstruaie abundent cantitativ
D: Absenta menstruaiei pentru mai mult de trei luni
E: Menstruaii cu frecven crescut
Vezi raspuns
3. [CIC10008] Care dintre urmtoarele simptome nu sunt caracteristice sindromului premenstrual? (pg. 561)
A: Meteorism abdominal
B: Dureri pelvine
C: Iritabilitate
D: Mastodinie
E: Metroragie
Vezi raspuns
4. [CIC10009] Metroragia este: (pg. 559)
A: menstruaie prea abundent
B: sngerare n afara menstruaiei
C: menstruaie survenit la interval > de 45 zile
D: menstruaie n cantitate mic
E: lipsa menstruaiei
Vezi raspuns
5. [CIC10012] Tratamentul recomandat al fibromului intracavitar submucos < 4 cm este: (pg. 585)
A: rezecia histeroscopic
B: miometrectomie laparoscopic
C: histerctomie
D: anexectomie
E: chiuretaj uterin
Vezi raspuns
6. [CIC10013] Spaniomenoreea reprezint: (pg. 559)
A: sngerarea ntre menstruaii
B: menstruaie n cantitate redus
C: Menstruaie abundent
D: cicluri menstruale prea neregulate i prea rare (> 45 zile)

E: absena menarhei
Vezi raspuns
7. [CIC10014] Despre sindromul premenstrual sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia (pg. 561)
A: Apare predominant n adolescen i premenopauz
B: Mastodinie ciclica secundara unei insuficiene foliculare
C: Meteorism abdominal
D: Tulburri de somn
E: Iritabilitate
Vezi raspuns
8. [CIC10019] n cazul hemoragiei genitale la femeie, care sunt semnele de anemie greu tolerabil: (pg. 583)
A: bradicardie
B: creterea temperaturii
C: dispnee
D: hipertensiune arterial
E: marmorare
Vezi raspuns
9. [CIC10020] Ce este metroragia? (pg. 559)
A: menstruaia prea abundent n cantitate sau ca durat
B: cicluri prea neregulate i prea rare
C: menstruaia n cantitate mic
D: sngerarea n afara menstruaiei
E: absena menarhei
Vezi raspuns
10. [CIC10021] Cauze uterine de hemoragie genital n afara sarcinii sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 584)
A: cancer endometrial
B: sindromul POEMS
C: polip endometrial
D: fibrom uterin
E: adenomioza
11. [CIC10022] Tratamentul menometroragiei asociate cu adenomioz este: (pg. 585)
A: miomectomia prin laparoscopie
B: agoniti de GnRH
C: sterilet cu eliberare de progestativ
D: embolizarea arterelor uterine
E: mioliz cu ultrasunete focalizate sau cu radiofrecven
Vezi raspuns
12. [CIC10026] Sngerarea genital ntre perioadele menstruale este definiia pentru: (pg. 559)
A: menoragie
B: menometroragie
C: metroragie
D: hemoragie
E: spaniomenoree
Vezi raspuns
13. [CIC10027] Durata menstruaiei la specia uman este: (pg. 559)
A: maxim 10 zile
B: maxim 7 zile
C: minim 3 zile
D: minim 7 zile
E: 28 zile
Vezi raspuns
14. [CIC10028] Metroragia reprezint: (pg. 559)
A: sngerarea n afara menstruaiei
B: menstruaie n cantitate redus
C: Menstruaie foarte abundent
D: absena menstruaiei
E: cicluri foarte rare
Vezi raspuns
15. [CIC10031] Menarha definete: (pg. 559)
A: debutul menopauzei
B: prima menstruaie
C: ultima menstruaie
D: menstruaie abundent

E: absena menstruaiei
Vezi raspuns
16. [CIC10032] Menoragia reprezint: (pg. 559)
A: sngerarea n afara menstruaiei
B: menstruaie n cantitate redus
C: menstruaie prea abundent, n cantitate sau ca durat
D: absena menstruaiei
E: cicluri foarte rare
Vezi raspuns
17. [CIC10035] Metroragia este : (pg. 559)
A: Sngerarea de cauz vaginal
B: Sngerarea prea abundent de cauz uterin, n momentul menstruaiei
C: Sngerarea n afara menstruaiei
D: Sngerarea menstrual neregulat
E: Sngerarea menstrual n cantitate mic
Vezi raspuns
18. [CIC10036] Selectai afirmaia adevarat despre metroragia la femeile aflate la menopauz: (pg. 561)
A: Este necesar examenul citoexfoliativ Babes Papanicolaou, chiar n timpul hemoragiei, pentru a exclude cancerul de col uterin
B: Este indicat examenul ecografic, pentru a se msura endometrul
C: Este indicat histerosalpingografia, pentru a fi evaluat cavitatea uterin i a exclude prezena unui polip de endometru
D: Este indicat completarea scorului Higham
E: Este indicat n toate cazurile histerectomia
Vezi raspuns
19. [CIC10040] Menoragia este (pg. 559)
A: menstruaia n cantitate mic
B: absena menstruaiei pentru mai mult de trei luni
C: cicluri prea neregulate i prea rare
D: menstruaia prea abundent, n cantitate sau ca durat
E: absena menarhei
Vezi raspuns
20. [CIC10042] Sindromul ovarului polichistic se asociaz cu urmtoarele semne?: (pg. 559)
A: Spaniomenoreea sau amenoreea
B: Hipomenoreea
C: Dureri lomboabdominale
D: Menoragie
E: Mastodinie
21. [CIC10043] In caz de metroragie, este contraindicat: (pg. 561)
A: Sterilet cu eliberare de progestativ
B: Histerectomia, ca ultima soluie
C: Distrugerea endometrului
D: Frotiu Papanicolau
E: Antifibrinolitice
Vezi raspuns
22. [CIC10047] Clasificarea sngerarilor genitale i tulburrilor ciclului menstrual nu include: (pg. 559)
A: meno-metroragia
B: spaniomenoreea
C: amenoreea primar sau secundar
D: hipomenoreea
E: menarha
Vezi raspuns
23. [CIC10049] Sindromul premenstrual (pg. 561)
A: predominant la femeile active sexual
B: simptomatologia predomina n perioada ovulatorie
C: mastodinia ciclic presupune o patologie mamar asociat
D: biopsia de endometru este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului
E: beneficiaza de AINS i terapie anxiolitic
Vezi raspuns
24. [CIC10052] Ce investigaie este contraindicat n caz de metroragie la femeia n menopauz (pg. 561)
A: ecografia pelvin
B: histerosalpingografia
C: biopsia de endometru
D: examen anatomopatologic

E: examen de boli de nutritie i metabolism

Vezi raspuns
25. [CIC10053] Tratamentul metroragiei este : ()
A: In caz de metroragie functionala endometrectomie
B: In primul rand simpotomatic
C: antifibrionolitic
D: Nu se ia in considerare sterilete ce elibereaza progestrativ
E: Nici un raspuns nu e corect
Vezi raspuns
26. [CIC10060] Sindromului premenstrual se trateaz simptomatic cu ()
A: Clomifen citrat
B: Acid tranexamic
C: Progestativ
D: Pastila combinat
E: Anxiolitic
Vezi raspuns
27. [CIC10061] Factor de risc pentru cancerul de col uterin care se manifest cu metroragii cauzate de raportul sexual este, cu excepia ()
A: Antecedente de displazie
B: Fumatul
C: HSV
D: HIV
E: HPV
Vezi raspuns
28. [CIC10062] Metroragia ce se produce n afara sarcinii NU poate fi cauzat de ()
A: Tulburri hormonale asociate cu administrarea de pilule
B: Boala Willebrand
C: Cancer endometrial
D: Chist ovarian
E: HRP
Vezi raspuns
29. [CIC10063] Tratamentul sindromului ovarului polichistic NU include ()
A: Acid tranexamic
B: Decorticare ovariana
C: Clomifen citrat
D: Anticonceptionale oral
E: Metformin
Vezi raspuns
30. [CIC10068] Cu privire la sangerarile genitale si tulburarile ciclului menstrual, urmatoarea afirmatie este ADEVARATA: ()
A: metroragia reprezinta menstruatie prea abundenta,in cantitate sau ca durata
B: hipomenoreea reprezinta cicluri prea neregulate si prea rare
C: spaniomenoreea reprezinta absenta menstruatiei pentru mai mult de trei luni
D: amenoreea reprezinta absenta menarhei
E: menoragia reprezinta sangerarea in afara menstruatiei
31. [CIC10002] Bilantul unei sangerari genitale in afara sarcinii la femeia de varsta fertila cuprinde: ()
A: Scorul Higham (scorul de evaluare a metroragiilor)
B: Observarea semnelor obiective de anemie
C: Test de sarcina (beta-HCG plasmatic sau urinar)
D: Frotiu cervico-vaginal
E: Histero-salpingografia
Vezi raspuns
32. [CIC10003] In leagtura cu tratamentul metroragiei sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ()
A: Tratamentul fibroamelor submucoase intracavitare mai mari de 4cm consta in histerectomie totala
B: Tratamentul fibroamelor interstitiale sau subseroase consta in miomectomie pe cale laparoscopica sau prin laparotomie
C: Embolizarea arterei uterine poate constitui un tratament adecvat in cazul fibroamelor interstitiale sau subseroase si in cazul
hemoragiilor genitale cataclismice
D: Metroragia functionala si menometroragia cu adenomioza se pot trata prin instalarea unui sterilet care elibereaza estrogeni
E: Tratamentul simptomatic al unei metroragii consta in administrarea de fier, acid folic si acid tranexamic
Vezi raspuns
33. [CIC10005] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile, referitor la fazele ciclului menstrual? (pg. 559)
A: Faza folicular se ncheie cu ovulaia
B: Faza luteal se ncheie cu ovulaia
C: Faza folicular corespunde transformrii foliculului n corp galben

D: Faza luteal corespunde transformrii foliculului n corp galben

E: Faza luteal corespunde menstruaiei
Vezi raspuns
34. [CIC10007] Sindromul ovarelor polichistice este asociat cu urmtoarele anomalii ale ciclului menstrual: (pg. 559)
A: Metroragie
B: Spaniomenoree
C: Menoragie
D: Amenoree
E: Hipomenoree
Vezi raspuns
35. [CIC10010] Cauze ale metroragiei n timpul sarcinii sunt: (pg. 529)
A: placenta praevia
B: mola hidatidiform
C: avortul spontan
D: polipul endometrial
E: adenomioza
Vezi raspuns
36. [CIC10011] Cauze ale hemoragiei genitale n afara sarcinii sunt: (pg. 584)
A: polipul endometrial
B: ectropionul
C: endometrita
D: hiperplazia endometrial
E: ruptura uterin
Vezi raspuns
37. [CIC10015] Care este etiologia metroragiei n timpul sarcinii? (pg. 560)
A: Adenomioza
B: Risc de avort
C: Sarcina molar
D: Administrarea de anticoagulante
E: Sarcina extrauterin
Vezi raspuns
38. [CIC10016] Semne de anemie greu tolerabil sunt urmtoarele: (pg. 583)
A: Tahicardia
B: Lipotimia
C: Dispnee
D: Transpiraia
E: Extremitile reci
Vezi raspuns
39. [CIC10017] Enumerai cauze uterine ale hemoragiei genitale n afara sarcinii: (pg. 584)
A: cancerul endometrial
B: adenomioza
C: ectropion
D: endometrita
E: cervicita
Vezi raspuns
40. [CIC10018] n ce const bilanul de sngerare genital n afara sarcinii: (pg. 585)
A: hemoleucograma i trombocitele
B: ecografia pelvina pe cale abdominal i transvaginal
C: histerosalpingografia
D: examinarea clinica a colului cu specul,TV
E: frotiu cervicovaginal
41. [CIC10023] Semne de oc n hemoragie: (pg. 583)
A: hipotensiune arterial
B: dispnee
C: extremiti reci
D: transpiraii
E: vertij
Vezi raspuns
42. [CIC10024] La femeile cu metroragie, aflate la menopauz, se va efectua: (pg. 561)
A: frotiu Papanicolau
B: biopsie endometrial, nsoit de examen anatomopatologic
C: histerosalpingografie

D: laparoscopie
E: ecografie pelvin
Vezi raspuns
43. [CIC10025] Hemoragia genital de cauz uterin n afara sarcinii este dat de: (pg. 584)
A: cancerul endometrial
B: polipul endometrial
C: ectropion
D: endometrita
E: chistul ovarian
Vezi raspuns
44. [CIC10029] Sindromul ovarului polichistic se asociaz cu urmtoarele semne: (pg. 559)
A: alopecie
B: spaniomenoree
C: amenoree
D: scdere ponderal
E: hiperandrogenism
Vezi raspuns
45. [CIC10030] n orice caz de sngerare a femeilor de vrsta fertil (<50 ani), se impune: (pg. 559)
A: dozarea transaminazelor hepatice
B: examinare cu specul a colului uterin
C: tueu vaginal
D: test de sarcin
E: tueu rectal
Vezi raspuns
46. [CIC10033] Sindromul premenstrual presupune: (pg. 561)
A: mastodinia ciclic, secundar unei insuficiene luteale
B: dureri pelvine
C: dismenoree
D: epistaxis
E: spaniomenoree
Vezi raspuns
47. [CIC10034] n contextul hemoragiei genitale la femeie, semnele de anemie greu tolerabil sunt: (pg. 583)
A: tahicardia
B: dispneea
C: astenia
D: vertijul
E: bradicardia
Vezi raspuns
48. [CIC10037] Bilanul in cazul sngerarii de cauza genital n afara sarcinii se face astfel: (pg. 585)
A: Nu se face examenul de specialitate cu speculul, contraindicat n timpul sngerrii
B: Se indic excluderea unei sarcini, prin dozarea beta HCG plasmatic i urinar
C: Se indic hemoleucograma i numrarea de trombocite
D: Este absolut contraindicat biopsierea endometrului, pn la oprirea sngerrii
E: Se indic feritinemia
Vezi raspuns
49. [CIC10038] ntre cauzele metroragiei n afara sarcinii intr: (pg. 584)
A: Cancerul de col uterin
B: Fibromioamele subseroase
C: Endometrita
D: Torsiunea de ovar
E: Cancerul de endometru
Vezi raspuns
50. [CIC10039] n afara sarcinii n etiologia metroragiei pot fi implicate: (pg. 560)
A: cancerul de col uterin
B: polipul endometrial
C: hematomul retroplacentar
D: avortul spontan
E: endometrita
51. [CIC10041] Bilanul n caz de sngerare genital n afara sarcinii cuprinde: (pg. 585)
A: cuantificarea sngerrii
B: hemograma
C: ecografia pelvin

D: feritinemia
E: Histerosalpingografia
Vezi raspuns
52. [CIC10044] Sindromul premenstrual se caracterizeaz prin: (pg. 561)
A: Dureri pelvine, dismenoree
B: Dureri lombare
C: Senzaie de meteorism abdominal
D: Modificri ale caracterului: iritabilitate, tulburri de somn
E: Metroragie
Vezi raspuns
53. [CIC10045] Hemoragia genital n afara sarcinii este dat de: (pg. 560)
A: Hematom retroplacentar
B: Cancerul ovarian
C: Adenomioza
D: Endometrita
E: Chist ovarian
Vezi raspuns
54. [CIC10046] n sindromul ovarului polichistic apare: (pg. 559)
A: hiperandrogenism
B: chisturi ciocolatii
C: infertilitate, obezitate, hiperpilozitate
D: hipermenoree, polimenoree
E: spaniomenoree sau amenoree
Vezi raspuns
55. [CIC10048] Metroragia la femeile n postmenopauz: (pg. 561)
A: este evocatoare pentru cancerul endometrial
B: examenul ecografic identific un endometru subire, atrofic
C: tratamentul este hormonal, pastila combinat
D: histerosalpingografia este util pentru evidenierea unui endometru hipertrofic
E: diagnosticul anatomo- patologic este obligatoriu, prin prelevarea unei biopsii endometriale
Vezi raspuns
56. [CIC10050] Tratamentul n SOP poate consta n: (pg. 559)
A: reducerea greutii
B: administrarea de metformin
C: sterilet ce elibereaz progestativ
D: administrarea de clomifen citrat
E: decorticare sau drilling ovarian chirurgical
Vezi raspuns
57. [CIC10051] Metroragia n afara sarcinii poate fi cauzat de: (pg. 560)
A: adenomioza
B: endometrita
C: hematomul retroplacentar
D: polip endometrial
E: ectropion
Vezi raspuns
58. [CIC10054] In cazul metroragiei cauzate de raportul sexual : ()
A: Se va examina colul uterin cu speculul
B: Se va preleva un frotiu
C: Diagnosticul diferential se face cu ectropion
D: Dintre factorii de ris fac parte infectia cu HPV, cu hIV si CMV
E: Fumatul reprezinta un factor de risc
Vezi raspuns
59. [CIC10055] Se recomanda tratament cu acid tranexamic si sterilet cu eliberare de progestativ in urmatoarele situatii patologice ce
evolueaza cu metroragie: ()
A: Hiperplazie endometriala
B: Metroragii functionale
C: Metroragii cataclismice
D: Adenomioza
E: Chist ovarian
Vezi raspuns
60. [CIC10056] cauze ovariene de hemoragie genitala in afara sarcini ()
A: chist ovarian

B: adenomioza
C: cancer endometrial
D: sangerare pe sterilet
E: cancer ovarian
61. [CIC10057] Metroragia se trateaz chirurcal prin ()
A: Chiuretaj
B: Anexectomie
C: Histerectomie
D: Endometrectomie
E: Sterilet ce elibereaz progestativ
Vezi raspuns
62. [CIC10059] Sindromul ovarului polichistic este caracterizat prin ()
A: Hiperandrogenism
B: Numr crescut de foliculi antrali
C: Metroragie
D: Amenoree
E: Spaniomenoree
Vezi raspuns
63. [CIC10064] Etiologia metroragiei, cu exceptia: ()
A: Fibrom uterin subseros
B: Hiperplazie endometriala
C: Metroragii premenstruale datorate insuficientei estrogenice de la inceputul ciclului menstrual
D: Ectropion
E: Chist ovarian
Vezi raspuns
64. [CIC10065] Care este tratamentul sindromului premenstrual? (pg 561)
A: explicarea sindromului si tratament simptomatic cu AINS , anxiolitic, fitoterapie
B: terapie cu Progestativ 28 de zile
C: terapie cu Progestativ Z17-25
D: terapie cu Progestativ Z5-28
E: terapie cu Progestativ Z16-25
Vezi raspuns
65. [CIC10066] Hemoragie genitala care apare in timpul sarcinii in trimestrul 1: (pag 584)
A: Hematom retroplacentar
B: Sarcina extrauterina
C: Placenta previae
D: Sarcina molara
E: Ruptura uterina
Vezi raspuns
66. [CIC10067] Conduita corespunzatoare, daca exista semne de soc si anemie greu tolerabila: (pag 583)
A: Spitalizare
B: Doua cai venoase de calibru bun
C: Oxigenoterapie prin sonda nazala
D: Beta-hCG in prezenta unei sarcini cunoscute
E: Incalzire
Infeciile genitale la femei
1. [GEN10005] Care dintre urmtoarele entiti patologice nu reprezint o complicaie a infeciilor genitale nalte? (pg. 578)
A: Infertilitatea tubar
B: Sarcina extrauterin
C: Dureri pelvine cronice
D: Vulvo-vaginite
E: Recidive
Vezi raspuns
2. [GEN10006] Testul pozitiv cu hidroxid de potasiu este diagnostic pentru infecia cu: (pg. 576)
A: Candida albicans
B: Trichomonas vaginalis
C: Gardnerella vaginalis
D: Chlamidia trachomatis
E: Papiloma virusuri
Vezi raspuns
3. [GEN10007] Testul cu hidroxid de potasiu se face pentru confirmarea infeciilor vaginale cu: (pg. 576)

A: Trichomonas
B: Candida
C: Gardnerella
D: Chlamidia
E: Mycoplasma
Vezi raspuns
4. [GEN10008] Tratamentul infeciei cu Trichomonas se face prin administrarea de : (pg. 576)
A: Amoxicilina
B: Ofloxacina
C: Metronidazol
D: Antiinflamatoare
E: Analgezice
Vezi raspuns
5. [GEN10010] Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis prezint urmtoarele simptome, cu excepia: (pg. 576)
A: Leucoree verde
B: Prurit
C: Dispareunie
D: Aspect normal al colului uterin
E: Arsuri vaginale
Vezi raspuns
6. [GEN10011] Despre infeciile genitale joase, vulvovaginitele, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: (pg. 576)
A: Sunt insoite de febr
B: Dureri pelviabdominale
C: Prezena abundent a lactobacililor
D: Favorizate de un tratament antibiotic
E: Dureri la mobilizarea uterin
Vezi raspuns
7. [GEN10015] Care sunt infectiile genitale nalte: (pg. 576)
A: vaginita bacterian
B: endometrita
C: micoza
D: Trichomonas vaginalis
E: vulvovaginita
Vezi raspuns
8. [GEN10017] Vaginita bacterian se caracterizeaz prin: (pg. 576)
A: leucoreea gri, urt mirositoare(de pete putred)
B: eritem vaginal
C: depozite albicioase(lapte btut)
D: leucoree verde, urt mirositoare
E: disurie
Vezi raspuns
9. [GEN10018] Vaginita bacterian se manifest clinic prin: (pg. 576)
A: febr
B: dureri abdominopelvine
C: leucoree
D: modificarea aspectului colului
E: durere la mobilizarea uterin
Vezi raspuns
10. [GEN10021] Semnele endometritei sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 577)
A: febr
B: dureri abdominopelvine
C: vrsturi
D: dureri la mobilizarea uterin
E: leucoree
11. [GEN10022] Diagnosticul salpingitei presupune urmtoarele semne, cu excepia : (pg. 577)
A: leucoree purulent sau murdar
B: hipermenoree
C: dureri abdominopelvine
D: febr
E: dureri n hipocondrul drept n cadrul unui sindrom Fitz-Hugh-Curtis
Vezi raspuns
12. [GEN10025] Tratamentul piosalpingelui presupune: (pg. 578)

A: chimioterapie
B: laparoscopie cu drenaj i evacuare de puroi din piosalpinge
C: radioterapie
D: numai antibioterapie
E: histeroscopie
Vezi raspuns
13. [GEN10028] Trichomonasul este: (pg. 576)
A: O bacterie mobil
B: O micelie mobil
C: Un protozoar mobil
D: Un germene ce nu poate fi transmis pe cale sexual
E: Un germene din categoria celor implicate n apariia bolii inflamatorii pelvine cronice
Vezi raspuns
14. [GEN10029] Complicaiile pe termen lung ale infeciilor genitale nalte includ: (pg. 578)
A: Creterea riscului de sarcin multipl
B: Creterea riscului de infecii renale
C: Creterea riscului de infertilitate de cauz tubar
D: Creterea riscului de cancer ovarian
E: Creterea riscului de cancer mamar
Vezi raspuns
15. [GEN10034] Diagnosticul diferenial al salpingitei nu se face cu: (pg. 577)
A: apendicita
B: diverticulita
C: sarcina ectopic
D: sarcina intrauterin
E: chisturi ovariene
Vezi raspuns
16. [GEN10035] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte nu includ: (pg. 578)
A: infertilitatea tubar
B: boala abortiv
C: sarcina extrauterin
D: dureri pelvine cronice
E: recidive
Vezi raspuns
17. [GEN10036] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte nu includ: (pg. 578)
A: infertilitatea tubar
B: boala abortiv
C: sarcina extrauterin
D: dureri pelvine cronice
E: recidive
Vezi raspuns
18. [GEN10037] Vaginita bacterian se caracterizeaz prin : (pg. 576)
A: Leucoree urt mirositoare
B: Eritem vaginal
C: Prurit vulvovaginal
D: Depozite albicioase ( lapte btut)
E: Dispareunie
Vezi raspuns
19. [GEN10041] Endometrita post- avort nu se caracterizeaz prin: (pg. 577)
A: febr
B: durere la mobilizarea uterin
C: dureri pelvine
D: dureri n hipocondrul drept
E: leucoree purulent, murdar
Vezi raspuns
20. [GEN10044] Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: (pg. 576)
A: prurit vulvo-vaginal
B: senzaia de arsur vaginal
C: dispareunie
D: leucoree de culoare gri, urt mirositoare
E: necesit tratament per os

21. [GEN10046] Dintre infectiile genitale joase sunt infectii sexual transmisibile: (576)
A: toate vulvovaginitele
B: vaginita bacteriana
C: infectia cu Trichomonas vaginalis
D: micoza, Candida albicans
E: vaginita cu Gardnerella
Vezi raspuns
22. [GEN10051] Infeciilor genitale NU dau urmtoarea complicaie pe termen lung ()
A: Recidivare
B: Aderene pelvine nsoite de dureri cronice
C: Sarcin extrauterin
D: Infertilitate tubar
E: Endometrioz
Vezi raspuns
23. [GEN10052] Salpingita intr n diagnostic diferenial alturi de, cu excepia ()
A: Pancreatita
B: Litiaza renala
C: Peritonita de origine digestiva
D: Diverticulita
E: Apendicita
Vezi raspuns
24. [GEN10053] Endometrita NU este caracterizat de ()
A: Febra
B: Dispareunie
C: Dureri abdominopelvine
D: Leucoree purulent
E: ntotdeauna exist un context post partum sau post avort
Vezi raspuns
25. [GEN10054] Vulvovaginita cu Trichomonas vaginalis NU are urmtorul simptom ()
A: Disurie
B: Dispareunie
C: Prurit vulvovaginal
D: Arsuri vaginale
E: Leucoree verde
Vezi raspuns
26. [GEN10056] Vulvo-vaginita determinata de Gardnerela Vaginalis se caracterizeaza prin: ()
A: febra
B: stare generala alterata
C: aspect tumoral al colului
D: leucoree gri, urat mirositoare( peste putred)
E: leucoree verde
Vezi raspuns
27. [GEN10057] La femeile tinere cu salpingita se recomanda la inceput ()
A: Amoxicilina
B: Analgezice
C: Antiinflamatoare nesteroidiene
D: Laparoscopie
E: Corticoizi
Vezi raspuns
28. [GEN10002] Prezenta dispareuniei indica una din urmatoarele afectiuni: ()
A: Salpingita
B: Vulvovaginita cu Trichomonas vaginalis
C: Abces tubo-ovarian
D: Vulvovaginita candidozica
E: Cervicita
Vezi raspuns
29. [GEN10003] Tratamentul caror infec'ii genitale joase este asigurat de Metronidazol? (pg. 576)
A: Trichomonas vaginalis
B: Streptococ grup B
C: Candidoza vaginal
D: Gardnerella vaginalis
E: Herpes virus genital
Vezi raspuns

30. [GEN10004] Care simptome sunt caracteristice infeciei vaginale cu Candida albicans? (pg. 576)
A: Leucoree gri
B: Leucoree verde
C: Leucoree alb
D: Depozite vaginale albicioase
E: Eritem vaginal
31. [GEN10009] Vaginita cu Candida prezint urmtoarele simptome: (pg. 576)
A: leucoree gri, urt mirositoare
B: leucoree verde
C: leucoree alb
D: prurit
E: dispareunie
Vezi raspuns
32. [GEN10012] Despre endometrita sunt adevarate urmtoarele afirmaii: (pg. 577)
A: Este nsoit de febr
B: Mobilizarea uterina fr durere
C: Leucoree purulent
D: Dureri abdomino-pelvine
E: Apare post-partum sau post-avort
Vezi raspuns
33. [GEN10013] Tratamentul piosapinxului cuprinde: (pg. 577)
A: Laparoscopie, drenaj i evacuare de puroi
B: Puncie diagnostic
C: Antiinflamatoare nesteroidiene i corticoterapie
D: Montare DIU
E: Antibioterapie
Vezi raspuns
34. [GEN10014] Trichomonas vaginalis se caracterizeaz prin (pg. 576)
A: eritem vaginal
B: leucoree verde,urt mirositoare
C: cervicit
D: leucoree gri,urt mirositoare
E: disurie
Vezi raspuns
35. [GEN10016] Piosalpingele se caracterizeaz clinic prin: (pg. 576)
A: febr
B: leucoree murdar sau purulent
C: frison
D: dureri abdominopelvine,uneori pulsatile i insomniante
E: dispareunie
Vezi raspuns
36. [GEN10019] Complicaiile pe termen lung ale infeciilor genitale nalte pot fi: (pg. 578)
A: aderene pelvine
B: sarcina extrauterin
C: endometrite
D: distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine
E: piosalpinx
Vezi raspuns
37. [GEN10020] Candida albicans se manifest clinic prin: (pg. 576)
A: leucoree gri
B: prurit
C: depozite albicioase
D: modificarea aspectului colului
E: dispareunie
Vezi raspuns
38. [GEN10023] Piosalpingele presupune din punct de vedere clinic: (pg. 577)
A: amenoree
B: febr
C: dureri abdominopelvine
D: leucoree murdar sau purulent
E: masa laterouterin dureroas
Vezi raspuns

39. [GEN10024] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte sunt: (pg. 578)
A: infertilitatea tubar
B: sarcin extrauterina
C: adenomioza
D: aderene pelvine
E: recidive
Vezi raspuns
40. [GEN10026] Simptomele n infecia genital cu Trichomonas vaginalis sunt: (pg. 576)
A: leucoree verde, urt mirositoare
B: spaniomenoree
C: dispareunie
D: prurit vulvovaginal
E: cervicit
41. [GEN10027] Simptomele n infecia genital cu Candida albicans sunt: (pg. 576)
A: prurit
B: leucoree alb
C: metroragie
D: eritem vaginal
E: dispareunie
Vezi raspuns
42. [GEN10030] Vaginita bacterian (Gardnerella vaginalis): (pg. 576)
A: Prezint leucoree verde, urt mirositoare
B: Prezint leucoree gri, urt mirositoare, de pete putred
C: Prezint leucoree alb, zgrunuroas, nemirositoare
D: Colul are aspect de cervicit
E: Colul are aspect normal
Vezi raspuns
43. [GEN10031] Piosalpinxul: (pg. 576)
A: D febr
B: Nu d febra
C: D dureri importante abdomino pelvine
D: Se nsoeste de prezena de mas laterouterin dureroas la tuseul vaginal
E: Este o infecie torpid, paucisimptomatic
Vezi raspuns
44. [GEN10032] Piosalpingele se caracterizeaz prin: (pg. 577)
A: febr
B: cefalee
C: dureri abdominopelvine
D: leucoree purulent
E: mas latero-uterin dureroasa la tueul vaginal
Vezi raspuns
45. [GEN10033] Urmtoarele afirmaii despre endometrita sunt adevrate: (pg. 577)
A: febr
B: dureri abdomino-pelvine
C: dureri la mobilizarea uterin
D: hidroree
E: leucoree purulent
Vezi raspuns
46. [GEN10038] Diagnosticul diferential al salpingitei include urmtoarele , cu excepia : (pg. 577)
A: Apendicita
B: diverticulita
C: Colecistita
D: Avort septic
E: Hidronefroza
Vezi raspuns
47. [GEN10039] Urmtoarele simptome sunt specifice endometritei : (pg. 577)
A: Febra
B: Cefalee
C: Leucoree purulent
D: Lombalgii
E: Prurit
Vezi raspuns

48. [GEN10040] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte sunt : (pg. 578)
A: Infertilitate tubar
B: Litiaza renal
C: Sarcina extrauterin
D: Cistita acut hemoragic
E: Boala abortiv
Vezi raspuns
49. [GEN10042] Diagnosticul diferenial al salpingitei se face cu: (pg. 577)
A: chisturi ovariene
B: sarcina ectopic
C: pancreatita
D: pielonefrita
E: colecistita
Vezi raspuns
50. [GEN10043] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infectiilor genitale nalte sunt: (pg. 578)
A: sarcina extrauterin
B: fibromatoza uterin
C: cancerul de endometru
D: infertilitatea tubar
E: dureri pelvine cronice
51. [GEN10045] Tratamentul infectiilor genitale inalte: ()
A: monoantibioterapie + AINS
B: monoantibioterapie + corticoterapie
C: biantibioterapie cu spectru larg+analgezice+/- AINS si corticoterapie
D: Augmentin + Oflocet
E: Laparoscopie la femeia tanara inainte de inceperea antibioterapiei
Vezi raspuns
52. [GEN10047] Tratamentul micozei vaginale_Candida Albicans este: (576)
A: Fluconazol ovule
B: Sapun alcalinizant
C: Econazol comprimate
D: Econazol ovule
E: Econazol crema vaginala
Vezi raspuns
53. [GEN10048] Piosalpingelul este caracterizat de ()
A: Dureri abdominopelvine pulsatile
B: Prurit vulvovaginal
C: Cervicit
D: Leucoree purulent
E: Febr
Vezi raspuns
54. [GEN10049] Salpingita este asociat cu urmtoarele investigaii paraclinice ()
A: CT pelvin
B: Analize bacteriologice
C: ECBU
D: Hemocultur
E: Ecografie abdominal
Vezi raspuns
55. [GEN10050] Vulvovaginita cu trichomonas vaginalis se manifest prin ()
A: Prurit vulvovaginal
B: Leucoree alb
C: Disurie
D: Dispareunie
E: Arsuri vaginale
Vezi raspuns
56. [GEN10055] Tratamentul abcesului trompei uterine cuprinde: (578)
A: tri-antibioticoterapie+analgezice+/- AINS si corticoizi
B: bi-antibioticoterapie: Oflocet+Flagyl+anagezice+AINS+corticoizi
C: indepartarea DIU daca acesta este instalat
D: laparoscopie cu drenaj si evacuare de puroi din piosalpinge
E: se va urmari adiministararea unei bi-antibioticoterapii adaptate antibiogramei timp de 6 saptamanidupa care se va programa o
laparoscopie de control +/- salpingectomie

Vezi raspuns
57. [GEN10058] Se caracterizeaza prin leucoree murdara si purulenta urmatoarele infectii genitale? (pagina 577)
A: Vaginita bacteriana
B: Piosalpinge
C: Infectia cu Trichomonas vaginalis
D: Endometrita post-partum si post-avort
E: Salpingita
Vezi raspuns
58. [GEN10059] Urmatoarele investigatii intra in evaluarea abcesului trompei uterine, cu exceptia? (pagina 577)
A: Hemocultura, cultura PCR Chlamydia si micoplasma
B: Sumar de urina
C: Ecografie pelvina
D: Histerosalpingografie
E: Probe cervicovaginale
Vezi raspuns
59. [GEN10060] Examenul microscopic direct si cultura cu antibiograma nu indica urmatoarele, cu exceptia: (pagina 576)
A: Trichomonas vaginalis este un protozoar multiflagelat imobil
B: Celule clue in vaginita bacteriana
C: Filamente miceliene la 5 minute dupa adaugarea de potasiu in caz de micoze
D: Examen cu hidroxid de potasiu in caz de vaginoza bacteriana
E: Trichomonas vaginalis este un protozoar uniflagelat mobil
Patologia tumoral genital pelvin i mamar la femei
1. [TGE10014] In cazul formatiunilor tumorale pelvine la femeie, investigatia de prima intentie este: (587-588)
A: RMN pelvin
B: CT abdominopelvin
C: Markeri tumorali(CA 125, CA 19-9, CEA)
D: Ecografia pelvina
E: Hemograma
Vezi raspuns
2. [TGE10016] Natura organica a chisturilor ovariene este evocata de prezenta urmatoarelor semne, cu exceptia: (pg. 588)
A: Una sau mai multe vegetatii intrachistice
B: Perete gros
C: Caracter multilocular
D: Componenta solida
E: Diametrul mai mic sau egal cu 6 cm, indiferent de aspectul ecografic
Vezi raspuns
3. [TGE10018] Adenomioza se caracterizeaza prin: (pg 589)
A: Tesut muscular in cadrul endometrului
B: Poate fi asociata cu endometrioza si fibromul uterin
C: Este o patologie rara
D: Colectie dureroasa latero-uterina
E: Toate raspunsurile sunt adevarate
Vezi raspuns
4. [TGE10021] Despre hemoragia intrachistica nu sunt adevarate: (pg 599)
A: Anemia este rar intalnita si poate fi usoara
B: Tablou de hemoperitoneu cu dureri pelvine severe, cu aparare si uneori soc hemoragic
C: Ecografia evidentiaza un chist ovarian cu continut eterogen
D: Durere pelvina, de multe ori fara aparare, fara hemoperitoneu, b-hCG negativ
E: Chistectomie laparoscopica dupa solutionarea episodului acut, in cazul in care chistul nu a fost functional si nu a disparut spontan
Vezi raspuns
5. [TGE10022] Urmtoarele semne ecografice, pentru chistul organic, sunt evocatoare pentru malignitate, cu excepia: (pg. 588)
A: Ascita
B: Componenta solid important
C: Indice Doppler crescut
D: Prezena vegetaiilor
E: Vascularizaie central
Vezi raspuns
6. [TGE10023] La femeile aflate la menopauz i care prezint chist de ovar benign, se va recomanda: (pg. 588)
A: CA 125
B: CA 19-9
C: CA 153

D: CEA
E: Mutaia BRCA1 sau BRCA2
Vezi raspuns
7. [TGE10028] Screeningul cancerului mamar presupune: (pg. 603)
A: mamografie ncepnd de la 50 de ani
B: mamografie ncepnd de la 30 de ani
C: mamografie ncepnd de la 40 de ani
D: ecografie ncepnd de la 50 de ani
E: ecografie bianual ncepnd de la 50 de ani
Vezi raspuns
8. [TGE10029] Imunoterapie (erceptine) se administreaz: (pg. 603)
A: n caz de supraexpresie HER-2
B: n caz de CA-125 crescut
C: n caz de CA-125 sczut
D: n caz de CA-15-3 crescut
E: n caz de CA-15-3 sczut
Vezi raspuns
9. [TGE10030] Chistul dermoid este din punct de vedere histologic o tumor cu celule: (pg. 598)
A: Mucinoase
B: Endometroide
C: Tranziionale
D: Germinale
E: Clare
Vezi raspuns
10. [TGE10032] Analiza histologic a zonei de rezecie larg n tumora mamar canceroas palpabil, sub 3 cm, include urmtoarele, cu
excepia: (pg. 603)
A: Tipul histologic al tumorii
B: Dimensiunea tumorii
C: Invadarea marginilor de rezecie
D: Examenul citologic pe lam
E: Expresia receptorilor pentru hormonii sexuali
11. [TGE10037] Tratamentul adjuvant al carcinomului ductal mamar descoperit n stadiu subclinic const n: ()
A: chimioterapie
B: hormonoterapie
C: radioterapie extern a snului restant
D: tratament chirurgical
E: suprimarea funciei ovariene cu GnRh
Vezi raspuns
12. [TGE10040] Adenofibromul mamar: (pg. 601)
A: are dimensiune variabil n funcie de momentul ciclului menstrual
B: tegumentul din jurul su este afectat
C: este prezent adenopatie axilar homolateral
D: este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, nedureros
E: apare la femei peste 35 ani
Vezi raspuns
13. [TGE10041] Natura organic a chistului ovarian va fi evocat de prezena unuia dintre urmtoarele semne_: (pg. 588)
A: perete subire
B: componenta lichidian
C: caracter unilocular
D: una sau mai multe vegetaii intrachistice
E: diametrul chistului mai mare sau egal cu 4 cm.
Vezi raspuns
14. [TGE10042] Una dintre particularitile chisturilor dermoide este: (pg. 598)
A: este o tumor malign
B: dispare sub tratament estroprogestativ
C: conine grsime, fanere, dini, fragmente de os
D: are exclusiv coninut lichidian
E: se remite sub tratament antibiotic
Vezi raspuns
15. [TGE10043] Tratamentul adjuvant al carcinomului mamar ductal presupune (pg. 604)
A: chimioterapie
B: hormonoterapie

C: chirurgie radical
D: radioterapie extern a snului restant
E: chirurgie conservatoare
Vezi raspuns
16. [TGE10046] Adenomioza este: (pg. 589)
A: infiltrarea cu esut endometrial n cadrul miometrului
B: o afeciune genital malign
C: sindrom aderenial pelvin postoperator
D: infiltrarea cu esut endometrial la nivelul ovarului
E: infiltrarea cu esut endometrial la nivelul marelui epiploon
Vezi raspuns
17. [TGE10047] Urmtoarele afirmaii cu privire la piosalpinx sunt adevrate, cu excepia: (pg. 589)
A: este un abces tubar sau tubo-ovarian
B: reprezint o complicaie a salpingitei
C: este localizarea tubar a sarcinii ectopice
D: este o colecie dureroas latero-uterin vizibil la ecografie
E: se asociaz cu sindrom biologic inflamator
Vezi raspuns
18. [TGE10050] In cazul unei formaiuni tumorale pelvine la femeie, din bilantul paraclinic, se recomand de prim intenie: (pg. 587)
A: Tomografia computerizat, datorit sensibilitii i specificitii foarte mari
B: Rezonan magnetic nuclear, datorit eficacitii crescute i datorit absenei riscului de iradiere
C: Examenul ecografic pelvin, examinare ieftin, neiradiant, accesibil, fr risc, sensibilitate i specificitate mari
D: Intervenia chirurgical, care ofer examenul histopatologic al piesei
E: Markerii tumorali (CA12-5, CA 19-9, CEA), markeri specifici i utili in procesul de diagnostic
Vezi raspuns
19. [TGE10051] Selectai afirmaia adevrat despre adenomioz: (pg. 589)
A: Este o patologie rar ntlnit
B: Este o leziune preneoplazic a uterului
C: Este frecvent ntlnit la femei tinere, n asociere cu endometrioza
D: Se poate asocia cu creterea de volum a uterului i cu dismenoree
E: Este ntotdeauna o afectiune izolat, nu se asociaz cu fibromul uterin.
Vezi raspuns
20. [TGE10054] Mastoza este: (pg. 601)
A: O afeciune eminamente benign a snului, nu crete riscul de cancer mamar
B: O afeciune preneoplazic a snului, ce asociaz un interval mic de timp de la diagnostic pn la apariia cancerului mamar
C: O afeciune care asociaz diferite tipuri de leziuni, non-inflamatorii, non-neoplazice, i care crete riscul de cancer de sn
D: O afeciune care necesit ntotdeauna biopsiere i cura chirurgical
E: O afeciune benign, care nu asociaz niciodat adenopatie axilar
21. [TGE10055] Screening-ul populaional pentru cancerul de sn se face: (pg. 603)
A: Cu examene mamografice anuale de la 35 de ani
B: Cu examene ecografice, imediat dupa nceperea vieii sexuale, anual
C: Cu examen RMN de sn, la toate pacientele cu risc, anual
D: Cu mamografie la doi ani la pacientele cu vrste peste 50 de ani
E: Cu identificarea mutaiei BRCA 1 i 2
Vezi raspuns
22. [TGE10058] Poate fi semn ecografic evocator al malignitii unui chist ovarian: (pg. 588)
A: ascita
B: importana componentei lichide
C: absena vegetaiilor
D: vascularizarea periferic
E: indice de rezisten Doppler crescut
Vezi raspuns
23. [TGE10059] Torsiunea ovarian nu se caracterizeaz prin: (pg. 599)
A: durere cu iradiere epigastric
B: vrsturi
C: aprare abdomino-pelvin
D: durere de tip lovitur de pumnal
E: durere cu iradiere lombar
Vezi raspuns
24. [TGE10064] Abcesul mamar: (pg. 602)
A: Complic alptarea matern
B: Nu este favorizat de fumat

C: Reprezint proliferarea benign a esutului adipos nconjurat de capsul

D: Este o tumor benign ce se dezvolt din canalele galactofore
E: Renunarea la fumat nu influeneaz recidivele
Vezi raspuns
25. [TGE10065] Hemoragia intrachistic se caracterizeaz prin: (pg. 599)
A: Hemoperitoneu
B: Durere pelvin, de multe ori fara aprare
C: Beta-HCG pozitiv
D: Metroragie
E: Durere sever de tip lovitur de pumnal.
Vezi raspuns
26. [TGE10068] Diagnosticul imunologic al tumorilor ovariene presupune: (pg. 600)
A: alfa- fetoproteina
B: beta- HCG
C: CA 125
D: CA 19.3
E: progesteronul
Vezi raspuns
27. [TGE10069] Privind cancerul ovarian urm[toarele afirmaii sunt adevrate: (pg. 599)
A: nu prezint factori de risc
B: vrsta medie de apariie este de 40-45 ani
C: existena unei colecii pleurale
D: tulburrile digestive sunt rare
E: tratament de elecie: histerectomie total cu anexectomie bilateral
Vezi raspuns
28. [TGE10070] Adenofibromul mamar_: (pg. 601)
A: este forma comun de tumor malign
B: apare de obicei la vrste naintate
C: diagnosticul de certitudine este dat de biopsia sub ghidaj ecografic
D: are limite imprecise, plurilobulat, nedureros
E: excizia chirurgical se face numai la pacientele n postmenopauz
Vezi raspuns
29. [TGE10071] Screeningul pentru cancerul de sn: (pg. 603)
A: este indicat la toate femeile n perioada de activitate sexual
B: este indicat la femeile peste 70 de ani
C: include examinare echografic
D: include examinare clinic i mamografic
E: este indicat anual la femeile peste 50 de ani
Vezi raspuns
30. [TGE10073] Modificrile mamografice n cancerul mamar sunt: (pg. 603)
A: ngroarea sau retracia tegumentelor
B: prezena unei opaciti stelate, neregulate
C: modificri de sensibilitate
D: opacitate cu contur regulat
E: modificri de temperatura la nivelul formaiunii tumorale
31. [TGE10076] Semnele ecografice evocatoare ale malignitii nu includ: (pg. 588)
A: ascita
B: existena vegetaiilor
C: vascularizarea periferic
D: indice de rezisten Doppler sczut
E: componenta solid
Vezi raspuns
32. [TGE10079] Hemoragia intrachistic ovarian se manifest clinic prin: (pg. 599)
A: durere sever tip " lovitura de pumnal"
B: tablou de hemoperitoneu
C: aprare abdomino-pelvin obligatorie
D: durere pelvin, de multe ori fr aprare
E: oc hemoragic
Vezi raspuns
33. [TGE10080] Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt urmtorii, cu excepia; (pg. 602)
A: pubertate precoce
B: menopauza tardiv

C: alptarea
D: nuligestitate
E: antecedente de radioterapie toracic
Vezi raspuns
34. [TGE10097] Puncia de aspiraie transvaginal a chistului ovarian este contraindicat n urmtoarele situaii, cu excepia ()
A: Tumor malign
B: Chist dermoid
C: Chist mucinos
D: Chist funcional
E: Tumor borderline
Vezi raspuns
35. [TGE10098] Natura organic a chistului ovarian NU este indicat de ()
A: Vegetaiile intrachistice
B: Peretele gros
C: Multilocularitate
D: Soliditate
E: Diametru > 4cm
Vezi raspuns
36. [TGE10099] Diagnosticul clinic al unei formatiuni tumorale pelvine include, cu excepia ()
A: Tueu pelvin
B: Examinare cu specul
C: Cutarea adenopatiilor periferice
D: Auscultaia pulmonar
E: CT abdomino-pelvin
Vezi raspuns
37. [TGE10102] Torsiunea ovarelor se manifest prin ()
A: Beta-hCG pozitiv
B: Soc hemoragic
C: Hemoperitoneu
D: Absena aprrii abdominale
E: Durere sever (lovitura de pumnal)
Vezi raspuns
38. [TGE10103] Hemoragia intrachistic ovarian NU se manifest prin ()
A: Sindrom inflamator moderat
B: Anemie
C: Beta hCG negativ
D: Hemoperitoneu
E: Durere pelvin
Vezi raspuns
39. [TGE10104] NU caracterizeaz tumorile epiteliale ovariene ()
A: mucinoase
B: nedifereniate
C: cu celule tranzitionale
D: cu celule clare
E: cu celule germinale
Vezi raspuns
40. [TGE10109] Cancerul mamar NU se trateaz cu ()
A: Chimioterapie adjuvant (prognostic nefavorabil)
B: Suprimarea funciei ovariene cu GnRH la femeile de vrsta a treia
C: Terapie hormonal dac RE+
D: Imunoterapie n caz de supraexprimare a HER 2
E: Radioterapie mamar n cazul tratamentului conservator
41. [TGE10110] Extinderea cancerului mamar NU se investigheaz prin ()
A: CA 15-3
B: Scintigrafie pulmonar
C: Bilan hepatic
D: Radiografie toracic
E: Ecografie mamar
Vezi raspuns
42. [TGE10111] Cancerul mamar este favorizat de, cu excepia ()
A: Pubertate precoce
B: Fumatul

C: Obezitatea
D: Absena alaptrii
E: Mutaia genelor BRCA1 i BRCA2
Vezi raspuns
43. [TGE10112] Adenofibromul mamar NU este caracterizat de ()
A: Evolueaz n timp
B: Nu exist adenopatie asociat
C: Mamelonul neafectat
D: Pielea din jurul su este neafectat
E: Nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat
Vezi raspuns
44. [TGE10115] Prezena unei distrofii fibrochistice a snului crete riscul de apariie a cancerului de sn de: ()
A: 2.2 ori
B: 2.4 ori
C: 2.5 ori
D: 2.6 ori
E: 2.8 ori
Vezi raspuns
45. [TGE10002] Semnele de depistare ale unui cancer ovarian sunt: (Pag 599-600)
A: Varsta medie de descoperire este de 50 de ani
B: Metroragie
C: Dureri pelvine
D: Anomalii citologice la frotiul de depistare
E: Anomalii la histerosalpingografie
Vezi raspuns
46. [TGE10003] Managementul terapeutic in cancerul ovarian cuprinde: (Pag 600)
A: Confirmarea naturii maligne a unei tumori ovariene la examinarea extemporanee a piesei operatorii dupa anexectomie impune
efectuarea unei laparotomii mediane daca abordarea initiala a fost de tip laparoscopic
B: Obiectul interventiei chirurgicale pentru o tumora ovariana maligna complet rezecabila este reziduu microscopic nul la finalul
interventiei
C: In cazul unei tumori ovariene complet rexecabile, chimioterapia adjuvanta postoperatorie consta in 3 cure de carboplatin
D: In cazul tumorii ovariene nerezacabile, abordarea terapeutica va incepe prin 6 cure de chimioterapie neoadjuvanta
E: In cazul tumorii ovariene nerezecabile, reevaluarea dupa chimioterapia neoadjuvanta cuprinde un examen clinic, CT sau RMN si
markeri tumorali (CA 125)
Vezi raspuns
47. [TGE10004] Factorii de risc aparitia cancerului mamar sunt: (Pag 601-602)
A: Mastodinia ciclica
B: Distrofia fibrochistica a sanului
C: Carcinomul ductal in situ
D: Carcinomul lobular in situ
E: Antecente de radioterapie toracica
Vezi raspuns
48. [TGE10005] Caracteristicile clinice ale unei tumefieri mamare benigne sunt: (Pag 601, pag 603)
A: Umflatura neregulata
B: Tumefiere de consistenta ferma, dar nu dura
C: Fixare la planurile profunde
D: Fara retragere cutanata supraiacenta
E: Tumefiere cu margini neregukate
Vezi raspuns
49. [TGE10006] In leagtura cu tumorile mamare benigne sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (Pag 601-602)
A: In adenofibromul mamar, pot fi prezente adenopatii axilare homolarerale
B: Papilomul intraductal este o formatiune tumorala care provoaca durere
C: Scurgerile mamelonare sunt manifestari atat ale distrofiei fibrochistice, cat si ale papilomului intraductal
D: In papilomul intraducatal se recomanda extirparea chirurgicala a intregii zone glandulare unde este localizat papilomul
E: Cu exceptia papilomului intraductal, in celelalte tumori mama benigne nu se va interveni chirurgical daca caracterul benign e sigur si
formatiunea nu jeneaza si nu ingrijoreaza pacienta
Vezi raspuns
50. [TGE10007] Despre tratamentul chisturilor ovariene benigne sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ()
A: Optiunile terapeutice pentru rezolvarea unui chist ovarian organic sunt: chistectomia laparoscopica, ovariectomia si aspiratia
transvaginala sub ghidaj ecografic
B: Indicatiile chistectomiei laparoscopice sunt: aspect oragnic al chistului, cresterea in volum a chistului si modificarile morfologice la
nivelul chistului
C: Aspiratia transvaginala a chistului se va aplica inclusiv in cazul chisturilor dermoide

D: In prezenta semnelor de malignitate, se va aplica o anexectomie de prima intentie

E: Dozajul CA 125 la o pacienta la menopauza cu chist presupus benign este recomandat pentru o mai buna conduita terapeutica
51. [TGE10008] Despre chisturile ovariene dermoide sunt false urmatoarele afitmatii: ()
A: Se mai numesc si teratoame mature
B: Este cea mai frecventa tumora cu celule germinale
C: Contine grasime, tesut conjunctiv, fanere, dinti, os
D: Orice chist dermoid simptomatic se va trata printr-o ovariectomie laparoscopica
E: Orice chist dermoid cu diametru cel putin egal cu 6cm prezinta risc de torsiune anexiala
Vezi raspuns
52. [TGE10009] Indicatiile chistectomiei sunt: ()
A: Antecedente de hemoragie intrachistica
B: Antecedente de ruptura hemoragica a unui chist ovarian cu hemoperitoneu minim si durere moderata
C: In urgenta in caz de ruptura unui chist in peritoneu cu soc hemoragic
D: In urgenta in caz de torsiune ovariana
E: Chist dermoid asimptomatic
Vezi raspuns
53. [TGE10010] Examenul anatomopatologic final dupa excizia unei tumori mamare va preciza urmatoarele: (Tipul histologic si gradul de
histoprognostic)
A: Dimensiunea tumorii si distanta de la marginea tumorii la marginile de rezectie
B: Procentul de CIS asociat
C: Invazia ganglionului santinela
D: Prezenta embolilor tumorali la nivelul vaselor si a ganglionilor
E: Prezenta receptorilor pentru estrogen si progestron cu ajutorul imunohistochimiei
Vezi raspuns
54. [TGE10011] Indicatiile chimioterapiei adjuvante in cancerul mamar: ()
A: Invazia ganglionara
B: Gradul inalt de histoprognostic
C: Prezenta receptorilor estrogenici la nivelul tumorii
D: Prezenta embolilor tumorali in vase si ganglioni
E: Varsta inaintata a pacientei
Vezi raspuns
55. [TGE10012] Despre investigatiile Complementare necesare in cancerul mamar sunt adevarate urmatoarele: ()
A: In cancerul mamar palpabil, mamografia este realizata dupa descoperirea unui nodul suspect la examenul clinic
B: In cancerul mamar palpabil, rezultatul biopsiei ghidate ecografic arata de cele mai multe ori un carcinom lobular invaziv
C: In cancerul mamar sublinic, radiografia va localiza focarul de microcalcificari inainte de extirparea chirurgicala a nodulului
D: Scintigrafia pulmonara se va realiza in cazul cancerului mamar doar inncaz de invazie ganglionara
E: Evaluarea functiei hepatice si ecografia hepatica fac parte din bilantul pre/post-operator in cancerul mamar
Vezi raspuns
56. [TGE10013] Cu privire la tumorile mamare benigne sunt false urmatoarele afirmatii: ()
A: Adenofibromul mamar apare intre 15 si 35 de ani
B: Lipomul este o proliferare benigna a tesutului adipos ce se intalneste la femeia de 45 de ani
C: Biopsia sub ghidaj ecografic este indicata in cazul papilomului intraductal
D: Cand se suspecteaza un papilom intraductal, se indica galatografia si citologia scurgerii mamare daca aceasta este suspecta
E: Tratamentul adenofibromului mamar consta in administrarea de progestative topic sau oral timp de 20 de zilr pe luna
Vezi raspuns
57. [TGE10015] Markerii tumorali(CA-125, CA 19-9, CEA) sunt: (pg. 588)
A: Specifici
B: Nespecifici
C: Fara scop diagnostic
D: Dozati sistematic la femeia tanara cu un chist presupus benign
E: Singurul scop: preterapeutic, de exemplu, la cazurile de cancer ovarian(CA 125)
Vezi raspuns
58. [TGE10017] Chistectomia prin laparoscopie se recomanda in cazul: (pg 589)
A: Chisturilor cu aspect organic evidentiat ecografic
B: Cresterii in volum a chistului
C: Modificarii morfologice a chistului
D: Chisturilor ovariene presupus functionale
E: Chisturilo ovariene asimptomatice la varsta fertila
Vezi raspuns
59. [TGE10019] Urmatoarele afirmatii cu privire la piosalpinx sunt adevarate: (pg 589)
A: Este un abces tubar sau tubo-ovarian
B: Reprezinta tesut endometrial in cadrul miometrului
C: Sindromul biologic inflamator nu este prezent

D: Se va cauta o imunosupresie
E: Se caracteizeaza printr-o colectie dureroasa latero-uterina vizibila ecografic
Vezi raspuns
60. [TGE10020] Care afirmatii sunt adevarate: (pg 598-599)
A: Cea mai frecventa tumora cu celule germinale este teratomul matur
B: Chisturile ovariene functionale dispar spontan in 1-3 luni
C: Pentru orice chist organic se va aplica de prima intentie anexectomie
D: Toate chisturile dermoide simptomatice trebuie operate(chistectomie laparoscopica)
E: Chisturile organice vor fi operate (chistectomie laparoscopica sau ovariectomie) in functie de volumul chistului si varsta femeii
61. [TGE10024] Despre adenomioz sunt adevrate urmtoarele afirmaii: (pg. 589)
A: Dismenoreea debuteaz nainte de menstruaie i continu, uneori, i dup ncheierea acesteia
B: Uterul nu poate fi complet invadat de adenomioz
C: Este o patologie rar
D: Poate fi asociat cu fibromul uterin
E: Reprezinta infiltrarea zonei jonciunii cu esut endometrial n cadrul miometrului
Vezi raspuns
62. [TGE10025] Lipomul: (pg. 602)
A: Este o proliferare malign a esutului adipos nconjurat de o capsul
B: Vrsta medie de apariie este de 45 ani
C: Mas moale,mobil, nedureroas
D: Impune tratament chirurgical
E: Mamografie: zona hiperclar, nconjurat de o capsul fin i opac
Vezi raspuns
63. [TGE10026] Semnele ecografice evocatoare ale malignitii unui chist organic ovarian sunt : (pg. 588)
A: ascita
B: componenta solid important
C: existenta vegetaiilor
D: vascularizaia central i un indice de rezisten Doppler sczut
E: vascularizaia periferic i un indice de rezistent Doppler crescut
Vezi raspuns
64. [TGE10027] Markeri tumorali cuprini n bilanul preterapeutic al maselor ovariene suspecte sunt: (pg. 600)
A: HER 2
B: CA 125
C: ACE
D: CA 19-9
E: CA 15-3
Vezi raspuns
65. [TGE10031] Care dintre urmtoarele situaii clinice reprezint complicaii ale chisturilor ovariene? (pg. 599)
A: Necrobioz
B: Hemoragia intrachistic
C: Ruptura hemoragic a chistului
D: Torsiunea
E: Sepsis
Vezi raspuns
66. [TGE10033] Factorii de risc pentru cancerul mamar includ: (pg. 602)
A: Antecedente personale patologice de tumori benigne mamare
B: Antecedente personale patologice de tumori maligne mamare
C: Multigestitate
D: Pubertate tardiv
E: Prima sarcin precoce
Vezi raspuns
67. [TGE10034] Care sunt factorii de risc pentru cancerul mamar: (pg. 602)
A: nivel socioe-conomic ridicat
B: pubertatea precoce, nuligestitate
C: mutaia genelor BRCA1 i BRCA2
D: antecedente personale de cancer mamar
E: prima sarcina precoce
Vezi raspuns
68. [TGE10035] Mastoza sau distrofia fibrochistic a snului: (pg. 601)
A: conduita terapeutic const n administrarea de progestative per os sau topice timp de 20 de zile pe lun
B: mrimea chisturilor este variabil n funcie de momentul ciclului
C: este o tumor mamar malign
D: crete riscul cancerului de sn

E: tratamentul este eminamente chirurgical

Vezi raspuns
69. [TGE10036] Natura organic a chistului ovarian va fi evocat de prezena unuia dintre urmtoarele semne: (pg. 588)
A: componenta lichid
B: una sau mai multe vegetaii intrachistice
C: perete gros
D: diametrul chistului mai mare sau egal cu 3 cm indiferent de aspectul ecografic
E: ascita
Vezi raspuns
70. [TGE10038] Distrofia fibro-chistic a snului se caracterizeaz prin: (pg. 601)
A: prezena unui nodul sau mai muli, chiar placard
B: nu crete riscul cancerului de sn
C: nodul mamar care este constant indiferent de momentul ciclului
D: mastodinie cronic cu agravare premenstrual
E: pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
71. [TGE10039] Chisturile dermoide: (pg. 598)
A: conin fanere, grsime, fragmente os
B: sunt tumori benigne de ovar
C: sunt tumori maligne de ovar
D: se impune rezecie(chistectomie) n momentul diagnosticului indiferent de dimensiune i simptomatologie
E: diagnosticul este confirmat de CT/RMN
Vezi raspuns
72. [TGE10044] Natura organic a unui chist ovarian poate fi evocat de urmtoarele semne: (pg. 588)
A: una sau mai multe vegetaii intrachistice
B: spaniomenoree
C: componenta solid
D: caracter multilocular
E: hiperandrogenism
Vezi raspuns
73. [TGE10045] Semne ecografice evocatoare ale malignitii pentru un chist ovarian organic sunt: (pg. 588)
A: ascita
B: importana componentei solide
C: existena vegetaiilor
D: indice de rezisten Doppler scazut
E: conul de umbr posterior
Vezi raspuns
74. [TGE10048] Ruptura hemoragic a unui chist ovarian are urmtorul tablou: (pg. 599)
A: hemoperitoneu cu dureri pelvine severe
B: aprare muscular abdominal
C: dismenoree
D: oc hemoragic dac sngerarea este sever
E: bradicardie
Vezi raspuns
75. [TGE10049] Afirmaiile adevrate cu privire la adenofibromul mamar sunt: (pg. 601)
A: apare la femeile tinere cu vrste ntre 15-35 de ani
B: este o tumor benign
C: este o tumora malign
D: este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, ferm
E: exist adenopatie asociat
Vezi raspuns
76. [TGE10052] Natura organic a unui chist ovarian este evocat de: (pg. 588)
A: Prezena unui perete subire
B: Prezena de vegetaii
C: Prezena de septuri fine la examinarea ecografic, evocatoare pentru hemoragie intrachistic
D: Dimensiuni mai mici de 6 cm
E: Caracterul multilocular
Vezi raspuns
77. [TGE10056] ntre factorii de risc pentru cancerul mamar intr: (pg. 602)
A: Multiparitatea, cu pauze scurte ntre alptari multiple
B: antecedente personale de patologie benign a snului, cu atipii
C: Pubertatea tardiv
D: Prima sarcina tardiv

E: Menopauza precoce
Vezi raspuns
78. [TGE10057] Principiul ganglionului santinel axilar: (pg. 603)
A: Chiar dac ganglionul santinel nu este invadat, este frecvent invadarea celorlali, de aceea se indic evidarea ganglionar complet
chirurgical n toate cazurile
B: Tehnica a fost validat doar pentru tumori mai mari de 3 cm
C: Localizarea ganglioniilor santinel se face palpator, intraoperator
D: Se practic examenul HP extemporaneu din ganglionii santinel
E: n caz de ganglion santinel metastatic se practic limfadenectomie axilar
Vezi raspuns
79. [TGE10060] Natura organic a unui chist ovarian este evocat de prezena unuia din urmtoarele semne: (pg. 588)
A: una sau mai multe vegetaii intrachistice
B: diametrul chistului mare sau egal cu 1 cm
C: caracter multilocular
D: perete gros
E: perete subire
Vezi raspuns
80. [TGE10061] Urmtoarele afirmaii despre mastoz sunt adevrate: (pg. 601)
A: crete riscul cancerului de sn
B: dup terminarea menstruaiei simptomele se atenueaz
C: pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
D: tratamentul este eminamente chirurgical
E: tratamentul const n administrarea de progestative
81. [TGE10062] Piosalpinxul se caracterizeaz prin: (pg. 589)
A: Dureri, febr sau subfebrilitate
B: Sindrom biologic inflamator
C: Dismenoree
D: Ascit
E: Metroragie
Vezi raspuns
82. [TGE10063] Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt: (pg. 602)
A: prima sarcin tardiv
B: Obezitatea
C: Alcoolismul
D: Prezena alptarii
E: Tabagismul
Vezi raspuns
83. [TGE10066] Clasificarea histologic a tumorilor ovariene cuprinde: (pg. 598)
A: tumori epiteliale
B: tumori ale stromei gonadale i ale cordoanelor sexuale
C: tumori cu celule germinale
D: tumori de rete ovarii
E: tumori borderline de ovar
Vezi raspuns
84. [TGE10067] Complicaiile chisturilor ovariene includ: (pg. 599)
A: involuia n menopauz
B: torsiunea ovarului
C: ruptura hemoragic
D: degenerescena malign
E: hemoragia intrachistic
Vezi raspuns
85. [TGE10072] n distrofia fibrochistic a snului: (pg. 601)
A: se asociaz leziuni de diferite tipuri
B: unul sau mai muli noduli, uneori apar scurgeri mamelonare
C: acuzele sunt exacerbate n perioada premenstrual
D: adenopatii homolaterale suspecte
E: ader la piele i la planurile subiacente
Vezi raspuns
86. [TGE10074] Natura organic a unui chist ovarian este evocat de_: (pg. 588)
A: diametrul chistului mai mare sau egal cu 6 cm
B: componenta lichidian
C: caracter multilocular

D: perete subire, nevizualizabil

E: prezena vegetaiilor intrachistice
Vezi raspuns
87. [TGE10075] Managementul unei tumori anexiale suspecte presupune: (pg. 589)
A: RMN abdomino-pelvin
B: CA 125
C: CT toracoabdominopelvin
D: histerosalpingografie
E: aspiraia transvaginal sub ghidaj ecografic
Vezi raspuns
88. [TGE10077] Indicaia operatorie ( chistectomie prin laparoscopie) se recomand n caz de: (pg. 589)
A: chist cu aspect organic evideniat prin ecografie
B: cretere de volum a chistului
C: prezena ascitei n cantitate mare
D: prezena unui chist folicular sau de corp luteal
E: n caz de modificri morfologice ale chistului
Vezi raspuns
89. [TGE10078] Semnele ecografice evocatoare pentru tumora malign ovarian sunt; (pg. 588)
A: ascita
B: vegetaii intrachistice
C: componenta solid
D: diametrul chistului sub 2,5 cm
E: coninut intrachistic clar, anecogen
Vezi raspuns
90. [TGE10081] Conduita terapeutic n cancerul mamar subclinic const n: (pg. 604)
A: tumorectomie
B: radioterapie extern a snului restant
C: chimioterapie
D: fr hormonoterapie
E: limfadenectomie axilar
91. [TGE10082] Din punct de vedere histologic tumorile ovariene sunt reprezentate de (p.598) ()
A: tumori epiteliale
B: tumori cu celule germinale
C: tumori de rete ovari
D: tumor a stromei gonadale
E: chisturi ovariene funcionale
Vezi raspuns
92. [TGE10083] Chistul dermoid se caracterizeaz prin (p. 598): ()
A: tumora benigna ovariana
B: contine grasime, fanere, dinti
C: se complica cu torsiune anexiala
D: chistectomie laparoscopica pentru cel asimptomatic
E: chistectomie laparoscopica pentru cel simptomatic
Vezi raspuns
93. [TGE10084] Complicatiile chistului ovarian sunt reprezentate de (p. 599) ()
A: hemoragie intrachistica
B: piosalpinge
C: hematosalpinge
D: torsiune ovariana
E: ruptura hemoragica
Vezi raspuns
94. [TGE10085] Hemoragie intrachistica se caracterizeaza prin (p. 599): ()
A: durere pelvina
B: subfebrilitate
C: hemoperitoneu
D: sd. inflamator
E: uneori anemie usoara
Vezi raspuns
95. [TGE10086] Ruptura hemoragica a unui chist ovarian se caracterizeaza prin: ()
A: durere pelvina
B: hemoperitoneu
C: iradiere lombara

D: febra
E: varsaturi
Vezi raspuns
96. [TGE10087] Tumorile benigne mamare se caracterizeaza prin (p. 601) ()
A: mobila
B: consistenta ferma
C: bine delimitata
D: retractie cutanata supraiacenta
E: adenopatie asociata
Vezi raspuns
97. [TGE10088] Sunt informatii adevarate despre adenofibromul mamar ()
A: 15-35 ani
B: uneori dur
C: nodul izolat si superficial
D: durere
E: uneori plurilobular
Vezi raspuns
98. [TGE10089] Mastoza se caracterizeaza prin: ()
A: asocierea leziunilor de diferite tipuri: fibroza, chisturi, adenomioza
B: mastodinie ciclica
C: agravarea simptomelor premenstrual
D: simptomele se atenueaza postmenstrual
E: tratament cu progestative 20 zile/luna
Vezi raspuns
99. [TGE10090] Natura organica a unui chist va fi evocata de prezenta unuia din semnele urmatoare: (pag.588)
A: una sau mai multe vegetatii intrachistice
B: ascita
C: componenta si solida
D: caracter multilocular
E: perete gros
Vezi raspuns
100. [TGE10091] Agumente clinice in favoarea unei tumori benigne de san: (pag.601)
A: tumefiere rotunjita
B: consistenta ferma
C: opacitate stelata,neregulata la mamografie
D: bine delimitata
E: fixare la planul profund
101. [TGE10092] Tumora anexiale suspect se abordeaz prin ()
A: RMN pelvin
B: CT toracoabdominopelvin
C: CA 125
D: CA 15-3
E: Ecografie abdominal
Vezi raspuns
102. [TGE10093] Chisturile ovariene organice se opereaz dac ()
A: Sunt simptomatice
B: Au loc modificri morfologice
C: Se observ o cretere n volum
D: Sunt funcionale
E: Au aspect organic la ecografie
Vezi raspuns
103. [TGE10094] Chistul ovarian organic este evideniat prin ()
A: Caracter multilocular
B: Perete gros
C: Component solid
D: Vegetaii intrachistice
E: Ascit
Vezi raspuns
104. [TGE10095] Natura maselor tumorale pelvine se poate identific prin ()
A: Fosfataz acid
B: CA 19-9
C: CA 125

D: CA 15-3
E: CEA
Vezi raspuns
105. [TGE10096] Referitor la ecografia pelvin urmtoarele sunt adevrate (pg. 687)
A: Are specificitate mare
B: Are sensibilitate mare
C: Nu prezint risc iatrogen
D: Provoac iradiere redus
E: Este prima investigaie n cazul maselor pelvine
Vezi raspuns
106. [TGE10100] Ruptura hemoragic a unui chist ovarian se manifest prin ()
A: Sindrom inflamator moderat
B: Uneori oc hemoragic
C: Aparare abdominal
D: Dureri pelvine moderate
E: Hemoperitoneu
Vezi raspuns
107. [TGE10101] Teratoamelor mature se descriu prin ()
A: Pot conine grsime
B: Sunt tumori maligne ovariene
C: La radiografia simpl apar ca formaiuni opace
D: Pot disprea spontan dup un timp
E: Necesitatea operrii, dac sunt simptomatice
Vezi raspuns
108. [TGE10105] Cancerului mamar palpabil este caracterizat de ()
A: Retracie cutanat
B: Bine delimitat
C: Mobil
D: Neregulat
E: Dur
Vezi raspuns
109. [TGE10106] Cancerul mamar este favorizat de ()
A: Nuligestitate
B: Menopauz tardiv
C: Multiparitate
D: Obezitate
E: Fumat
Vezi raspuns
110. [TGE10107] Papilomul intraductal este caracterizat de ()
A: Trebuie efectuat citologia scurgerii
B: Se va face excizie doar dac incomodeaz
C: Se trateaz prin piramidectomie
D: Determina galactoragie
E: Dezvoltare n esut adipos
111. [TGE10108] Despre mastoz sunt adevrate urmtoarele ()
A: Simptome atenuate dup menstruaie
B: Caracterul benign se relev prin mamografie
C: Se excizeaz chirurgical doar dac incomodeaz
D: Agravare premenstrual pentru formele cronice
E: Exist un singur nodul
Vezi raspuns
112. [TGE10113] Sunt tumori epiteliale ovariene: ()
A: Tumori cu celule clare
B: Tumori mucinoase
C: Chistul dermoid
D: Tumorile stromei gonadale
E: Tumori cu celule tranziionale
Vezi raspuns
113. [TGE10114] Sunt markeri tumorali ai cancerului ovarian: ()
A: CA 19-9
B: Alfafetoproteina
C: ACE

D: CA 125
E: CA 15-3
Vezi raspuns
114. [TGE10116] Afirmatii adevarate despre cancerul ovarian, cu exceptia: ()
A: Varsta medie la momentul diagnosticului 65-70 ani
B: Semne de de depistare metroragia, ascita, durere pelvina
C: Ecografia abdominopelvina este examenul de referinta
D: Factor de risc mutatia MEN 2
E: Markeri tumorali CA 125, ACE, CA 19-9
Poliartrita reumatoid
1. [PRM10002] Identificai afirmaia corect privind afectarea articular n poliartrita reumatoid (pg. 629)
A: respecta articulaiile metacarpofalangiene i interfalangiene proximale
B: implica preferenial articulaiile interfalangiene distale
C: asociaz frecvent simptome/semne extraarticulare
D: este o poliartrit acut cu durat sub ase sptmni
E: se caracterizeaz prin prezena sinovitei i eroziunilor cu pattern poliarticular
Vezi raspuns
2. [PRM10003] Precizai afirmaia corect referitor la evaluarea radiografic a unui pacient cu poliartrita reumatoid (pg. 629)
A: necesit expunerea minii i a pumnului pentru identificarea semnelor de condrocalcinoz
B: nu identific leziuni radiologice n primii 2 ani de evoluie
C: este obligatorie expunerea radiografic a articulaiilor tibio-tarsiene
D: absena leziunilor radiologice exclude diagnosticul
E: expunerea 3/4 picior bilateral fa poate identifica pensri de spaiu articular i eroziuni
Vezi raspuns
3. [PRM10004] Care dintre complicaiile enumerate nu este ntlnit n poliartrita reumatoid (pg. 630)
A: pericardita
B: amiloidoza AA
C: glomerulonefrita proliferativa difuz
D: multinevrita
E: episclerita
Vezi raspuns
4. [PRM10005] Reaciile adverse la methotrexat nu includ (pg. 631)
A: citopenia
B: stomatita
C: hirsutismul
D: infeciile
E: citoliza hepatic
Vezi raspuns
5. [PRM10012] Cauze ale pozitivitatii Factorului reumatoid ( responsabile de poliartralgii si poliartrite ) sunt urmatoarele cu exceptia: (628)
A: boala Waldenstrom
B: leismanioza
C: sarcoidoza
D: lupus sistemic
E: hepatita cu virus B
Vezi raspuns
6. [PRM10018] Sinoviorteza izotopic este folosit n cazul: (pg630)
A: luxatia genunchiului
B: poliartrita reumatoida
C: spondilita anchilozanta
D: fractura cervicala reala Garden 1
E: fracturii la copil
Vezi raspuns
7. [PRM10031] Principalele cauze ale mortalitatii in PR sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: infectia
B: AVC
C: infarct miocardic
D: cancer
E: insuficienta renala
Vezi raspuns
8. [PRM10051] Ultima linie de tratament n poliartrita reumatoid NU include ()
A: Abatacept

B: Rituximab
C: Tocilizumab
D: Kineret
E: Adalimumab
Vezi raspuns
9. [PRM10052] bioterapia in PR nu include: ()
A: Sulfasalazin
B: Kineret
C: Infliximab
D: Adalimumab
E: Etanercept
Vezi raspuns
10. [PRM10053] Poliartrita reumatoid se trateaz simptomatic cu urmtoarele, exceptnd: (pg. 630)
A: Analgezice clasele I-III
B: Metotrexat
C: AINS
D: Corticoizi i.v.
E: Corticosteroizi oral
11. [PRM10054] Poliartrita reumatoid NU provoac moartea prin ()
A: Cancer
B: Infarct miocardic
C: AVC
D: Amiloidoz AA
E: Infecie
Vezi raspuns
12. [PRM10055] Factorul reumatoid NU este pozitivat de ()
A: Amiloidoz
B: Sindrom Sjogren
C: Lepr
D: Leismanioz
E: Sarcoidoz
Vezi raspuns
13. [PRM10058] Urmatoarele examinari complementare sunt biologice cu exceptia (pg 629)
A: hemograma
B: factor reumatoid
C: radiografie toracica fata si profil
D: examen citobacteriologic de urina
E: examinarea sistematica a lichidului sinovial
Vezi raspuns
14. [PRM10061] BIOTERAPIA in poliartrita reumatoida include: ()
A: PREDNISON
B: LEFLUNOMIDA
C: SULFASALAZINA
D: MATROTREXAT
E: ADALIMUMAB
Vezi raspuns
15. [PRM10062] Cauzele principale ale mortalitatii in poliartrita reumatoida sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA : ()
A: Accident vascular cerebral (AVC)
B: Infarct miocardic
C: Infectia
D: Cancerul
E: Luxatia atlantoaxoidiana
Vezi raspuns
16. [PRM10064] Bioterapia in PR,anti-CD20 CUPRINDE: (631)
A: rituximab
B: adalinumab
C: kineret
D: abatacept
E: etanercept
Vezi raspuns
17. [PRM10065] Inhibitori de limfocit T IN BIOTERAPIA PR: (631)
A: kineret

B: tocilizumab
C: abatacept
D: adalinumab
E: infliximab
Vezi raspuns
18. [PRM10066] Anti-interleuchina6 in PR: (631)
A: ADALIMUMAB
B: ETANERCEPT
C: infliximab
D: TOCILIZUMAB
E: KINERET
Vezi raspuns
19. [PRM10067] Anti-interleuchina1 in PR ESTE REPREZENTAT DE: (631)
A: kineret
B: tocilizumab
C: abatacept
D: infliximab
E: adalimumab
Vezi raspuns
20. [PRM10068] CCP (din anticorpii anti-CCP) este prescurtarea pentru: (628)
A: peptide ciclice comune
B: proteine calcice covalente
C: peptide ciclice citrulinate
D: fosfataze ciclice citrulinate
E: proteine ciclice constitutive
21. [PRM10006] Tratamentul de fond convenional n poliartrit reumatoid utilizeaz (pg. 631)
A: etanercept
B: leflunomid
C: Methotrexat
D: infliximab
E: abatacept
Vezi raspuns
22. [PRM10007] Evaluarea complementar a pacientului cu poliartrit reumatoid presupune (pg. 629)
A: cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP
B: identificarea terenului genetic HLA-DR0401, 0404, 0405
C: determinarea anticorpilor anti-CCP i a factorului reumatoid
D: radiografia de mini i ecografia articular
E: testarea funciei hepatice i a creatininei
Vezi raspuns
23. [PRM10009] Tratamentul de fond n poliartrita reumatoid presupune (pg. 630, 631)
A: utilizarea de prima intenie a terapiei anti-TNF n formele uoare i moderate de boal
B: iniial administrarea de metotrexat sau leflunomid
C: administrarea de rituximab de prima intenie n formele severe de boal
D: evitarea hidroxiclorochinei n monoterapie
E: utilizarea terapiei combinate metotrexat + sulfasalazin
Vezi raspuns
24. [PRM10010] Monitorizarea pacientului cu poliartrit reumatoid include (pg. 631)
A: evaluarea clinic a rigiditii matinale i durerii articulare
B: determinarea markerilor biologici: VSH, CRP, ANA, ANCA
C: evaluarea radiografic a minilor la fiecare trei luni
D: scorul de activitate a bolii DAS28
E: identificarea comorbiditii cardiovasculare
Vezi raspuns
25. [PRM10011] Factori de prognostic ai severitaii n poliartrita reumatoid sunt (pg. 629, 630)
A: vasculita reumatoid
B: prezena eroziunilor la diagnostic
C: teren genetic HLA-B27
D: persistena sinovitei la 3 luni de tratament
E: debut acut monoarticular
Vezi raspuns
26. [PRM10013] In cadrul terapiei biologice din PR, sunt anti-TNF: (631)
A: Infliximab

B: Rituximab
C: Abatacept
D: Etanercept
E: Adalimumab
Vezi raspuns
27. [PRM10014] Cauzele principale ale moratlitatii in poliartrita reumatoida: (pag.630)
A: infectia
B: distrugere osteocondrala
C: AVC
D: sinovita atlantoaxoidiana
E: cancer
Vezi raspuns
28. [PRM10015] Reactii adverse ale metotrexatului in tratamentul poliartritei reumatoide: (pag.631)
A: diaree
B: insomnii
C: dispepsie
D: alopecie
E: citopenii
Vezi raspuns
29. [PRM10016] Sunt examinari complementare in poliatrita reumatoida, menite sa elimine diagnosticele diferentiale, urmatoarele: (pag
629)
A: parvovirusul B19
B: seologia lyme
C: ac anti-Sm
D: antigenemia p24
E: enzime hepatice
Vezi raspuns
30. [PRM10017] Tratamentl poliatritei reumatoide presupune: (pag 629)
A: infiltratii locale de corticosteroizi
B: ains ca tratament de fond
C: corticosteroizi ca tratament de fond
D: introducerea bioterapiei daca tratamentul cu metotrexat e ineficient dupa 3 sapt
E: leflunomida ca tratament de fond conventional
31. [PRM10019] Monitorizarea clinica poliatritei reumatoide include: ()
A: trezire nocturna
B: rigiditate matinala
C: DAS 28
D: durerile articulare nu au valoare
E: numarul de sinovite nu are importanta
Vezi raspuns
32. [PRM10020] Monitorizarea biologica a PR se face prin: ()
A: VSH
B: proteina C-reactiva
C: anticorpi anti-CCP
D: hemoleucograma
E: factor reumatoid
Vezi raspuns
33. [PRM10021] Monitorizarea radiologica a PR cuprinde: ()
A: radiografii mainii + articulatiile pumnilor, fata
B: picioare fata si 3/4
C: la fiecare 6 luni timp de un an si apoi in fiecare an
D: doar maini
E: doar picioare
Vezi raspuns
34. [PRM10022] Tratamentul fizic al PR include: ()
A: kinetoterapie
B: terapie ocupationala
C: ortezele sunt contraindicate
D: repaus absolut in caz de puseu dureros
E: repausul este interzis in puseu
Vezi raspuns
35. [PRM10023] Tratamentul chirurgical al PR include: ()

A: sinovectomia artroscopica
B: sinovectomia deschisa este contraindicata
C: sinovectomia deschisa in caz de sinovita rebela
D: inlocuire articulara
E: artrodeza
Vezi raspuns
36. [PRM10025] Urmatoarele medicamente fac parte din bioterapia folosita in tratamentul PR: ()
A: anti-TNF: etanercept, adalimumab, infliximab
B: anti-CD20: rituximab
C: anti-limfocit T: Kineret
D: anti-interleukina-6: tocilizumab
E: anti-interleukina-1: abatacept
Vezi raspuns
37. [PRM10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre tratamentul de fond al PR: ()
A: de referinta este metotrexatul
B: de referinta este leflunomida
C: de referinta este sulfasalazina
D: vitamina B9, acid folic
E: metotrexatul da reactii adverse: dispepsie, stomatita, hirsutism, poliglobulie
Vezi raspuns
38. [PRM10027] Obiectivul tratamentului de fond in PR este: ()
A: reducerea activitatii clinice a PR
B: prevenirea aparitiei de leziuni radiologice
C: prevenirea aparitiei handicapului functional
D: remisia bolii
E: dureri tolerabile
Vezi raspuns
39. [PRM10028] Tratamentul simptomatic in PR include: ()
A: corticosteroizi oral
B: corticosteroizi intravenos bolus
C: AINS
D: Analgezice
E: infiltratii de corticosteroizi, ca tratament general
Vezi raspuns
40. [PRM10029] Urmatoarele afirmatii despre corticoterapia in PR sunt adevarate: ()
A: calea orala este neindicata
B: bolus intravenos in caz de pusee foarte grave
C: doza minima eficace
D: pana la 0.1 mg/kg/zi de prednison
E: masuri adjuvante: calciu, vitamina D, bifosfonati, potasiu, sodiu, dieta hiperglucidica
41. [PRM10030] Personalul medical implicat in ingrijirea multidisciplinara a PR cuprinde: ()
A: reumatolog
B: fizioterapeut
C: medic generalist
D: asistente medicale
E: psihiatru
Vezi raspuns
42. [PRM10032] Urmatoarele sunt complicatii ale PR, cu exceptia: ()
A: articulare: distrugere osteocondrala
B: sistemice: Sindrom Sjogren primitiv
C: rahidiene: sinovita atlantoaxoidiana (C2-C3)
D: Sindromul Widal
E: neoplazice: limfom T
Vezi raspuns
43. [PRM10033] Sindromul Felty include: ()
A: splenomegalie
B: asplenie
C: leuconeutropenie dar fara risc infectios
D: leuconeutropenie
E: hepatomegalie
Vezi raspuns
44. [PRM10034] Sindromul Caplan este format din: ()

A: spondilita anchilozanta
B: PR
C: silicoza
D: azbestoza
E: sarcoidoza
Vezi raspuns
45. [PRM10035] Nevralgia Arnold, afirmatii adevarate: ()
A: cauza este luxatia atlantoaxoidiana
B: cauzata de sinovita atlantoaxoidiana, care determina luxatia atlantoaxoidiana
C: apare in cadrul PR
D: este data de fractura atlantisului
E: data de fractura axisului
Vezi raspuns
46. [PRM10036] Afirmatiile adevarate despre complicatiile infectioase ale PR sunt: ()
A: nu sunt legate de PR in sine
B: sunt legate de tratamentul cu corticosteroizi
C: cel mai adesea: bronhopulmonare, cutanate, ale articulatiilor
D: sub abatacept apare tuberculoza
E: pneumocistoza apare sub metotrexat
Vezi raspuns
47. [PRM10037] Factorii de prognostic ai severitatii PR sunt: ()
A: debut acut poliarticular
B: afectare extraarticulara
C: teren genetic: HLA-DR 0401, 0402, 0405
D: statut economic defavorizat
E: persistenta sinovitei la 3 luni sub tratament
Vezi raspuns
48. [PRM10038] Caracterizeaza radiografia in PR, cu exceptia: ()
A: cautarea eroziunilor sau largirilor de spatiu tipice in PR
B: semne de condrocalcinoza tipica in PR
C: daunele apar in principal in primele 2 luni de evolutie
D: mana si picioarele vor fi supuse radiografiei in functie de durere
E: in absenta leziunilor radiologice si in cazul in care anti-CCP sunt absenti se face ecografie si RMN
Vezi raspuns
49. [PRM10039] Examinarile complementare biologice in PR sunt urmatoarele: ()
A: ANCA, parvovirus 19, VHB, VHC, HIV, EBV, EBV PCR, test MNI, antigenemia p24, hemocultura sistematic, prelevare uretrala pentru
sifilis, serologie Lyme, acid uric urinar
B: ECBU, proteinurie/24h, creatinina, testele functiei hepatice
C: anti-SSA, anti-SSB, anti-ADN
D: examinarea sistematica a lichidului sinovial, dac exista efuziune articulara accesibila
E: anticorpii anti-CCP foarte specifici si sensibili pentru PR, factor reumatoid
Vezi raspuns
50. [PRM10040] Din punct de vedere clinic, PR este reprezentata de: ()
A: este o poliartrita cronica (mai mult de 6 luni)
B: de obicei goala (70%)
C: predomina la femei, varsta de debut 50 de ani
D: nu debuteaza niciodata la varstnic
E: afecteaza preferential mainile (interfalangiene distale)
51. [PRM10041] In legatura cu afectarea articulara a articulatiilor in PR se poate spune: ()
A: preferential mainile
B: interfalangiene proximale si metacarpofalangiene
C: articulatiile mari nu sunt niciodata afectate
D: respectarea interfalangienelor distale
E: afectarea interfalangienelor distale
Vezi raspuns
52. [PRM10042] Diagnosticul diferential al PR se face cu: ()
A: vasculita
B: bolile tesutului conjunctiv
C: guta, condrocalcinoza
D: VHB, VHC, HIV, EBV, parvovirsus 19, endocardita, pericardita, miocardita
E: artrita reactiva (singura cu adevarat septica)
Vezi raspuns

53. [PRM10043] Factorul reumatoid apare in urmatoare afectiuni: ()

A: sindrom Sjogren, lupus sistemic ,reumatism psoriazic, spondilartropatii
B: infectii cronice: leismanioza, tuberculoza, sclerodermia
C: hepatita B
D: leucemie limfatica cronica
E: silicoza, azbestoza, ciroza, sarcoidoza
Vezi raspuns
54. [PRM10044] Urmatoarele afirmatii despre PR sunt adevarate: (pg. 628)
A: este reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent
B: de obicei fara simptome extraarticulare
C: nu exista PR fara artrita
D: lichidul inflamator este cu cristale si chiar septic
E: este un reumatism inflamator nedistructiv
Vezi raspuns
55. [PRM10045] Monitorizarea poliartritei reumatoide se realizeaz prin ()
A: CRP
B: VSH
C: Ac Anti-SSA
D: Ac Anti-CCP
E: Factorul reumatoid
Vezi raspuns
56. [PRM10046] Tratamentul de fond conventional in PR cuprinde: (pg. 630-631)
A: Adalimumab
B: Etanercept
C: Leflunomid
D: Sulfasalazin
E: Metotrexat
Vezi raspuns
57. [PRM10047] Poliartrita reumatoid se trateaz local cu ()
A: Exerciii fizice
B: Bifosfonai
C: Sinoviortez izotopic
D: Corticosteroizi
E: AINS
Vezi raspuns
58. [PRM10048] Poliartrita reumatoid poate da urmtoarele complicaii ()
A: Sindromul Felty
B: Sindromul Caplan
C: Sindromul Mirizzi
D: Fibroz pulmonar
E: Vasculit reumatoid
Vezi raspuns
59. [PRM10049] Poliartrita reumatoid poate da urmtoarele modificri radiologice ()
A: Eroziuni
B: Entezite
C: Condrocalcinoz
D: Hipertransparen osoas
E: ngustri de spaiu
Vezi raspuns
60. [PRM10050] Poliartrita reumatoid afecteaz de regul ()
A: Articulaia umrului
B: Articulaia cotului
C: Interfalangiene distale
D: Metacarpofalangiene
E: Interfalangienele proximale
61. [PRM10056] Diagnosticul de PR se bazeaza pe ()
A: examenul clinic
B: factor reumatoid
C: Ac anti CCP
D: Ac anti ADN nativi
E: radiografii
Vezi raspuns

62. [PRM10057] Din punct de vedere clinic PR (pag 629)

A: PR este o poliartrita cronica, persistenta, de obicei goala
B: predominanta la barbati, varsta de debut 50 de ani
C: afectarea preferentiala a mainilor si picioarelor
D: nu sunt posibile si alte forme de debut
E: afectarea articulatiilor mari cu respectarea interfalangienelor distale
Vezi raspuns
63. [PRM10059] Urmatoarele examinari complementare sunt necesare pt eliminarea diagnosticelor diferentiale (pg 629)
A: creatinina
B: fosfataza alcalina
C: ANCA
D: antigenemia p24
E: hemocultura in caz de febra
Vezi raspuns
64. [PRM10060] Cauzele principale ale mortalitatii in PR sunt (pg 630)
A: infectia
B: sinovita atlantoaxoidiana
C: vasculita reumatoida
D: cancerul
E: evenimente cardio vasculare(AVC, infarct miocardic)
Vezi raspuns
65. [PRM10063] Bioterapia in PR ,anti-TNF: (631)
A: etanercept
B: adalinumab
C: infliximab
D: rituximab
E: tocilizumab
Vezi raspuns
66. [PRM10070] Cum se procedeaza in cazul in care la radiografie nu gasim leziuni, iar anti-CCP sunt absenti, dar se mentine suspicunea
de PR? ()
A: monitorizam clinic pacientul la 6 luni fara a face alte investigatii
B: repetam dozarea FR
C: cautam leziuni infraradiologice prin RM al mainilor si picioarelor
D: cautam leziuni infraradiologice prin ecografie a mainilor si picioarelor
E: incepem tratamentul cu Metotrexat si monitorizam raspunsul
Vezi raspuns
67. [PRM10071] Complicatiile infectioase ale PR sunt: ()
A: legate doar de tratament
B: infectii comunitare
C: infectii oportuniste
D: sub MTX- tuberculoza
E: sub anti-TNF- tuberculoza
Vezi raspuns
68. [PRM10072] Alte cauze ale pozitivarii FR sunt: ()
A: Tinerii
B: Infectii cronice
C: Hemopatie B
D: Alte reumatisme inflamatorii
E: Boli intestinale inflamatorii
Vezi raspuns
69. [PRM10073] Bioterapia din poliartrita reumatoida este reprezentata de: ()
A: Anti-interleukina-1 (Kineret)
B: Anti-interleukina-6 (Tocilizumab)
C: Anti-CD20 (Abatacept)
D: Inhibitor de limfocit T (Rituximab)
E: Anti-CD20(Etanercept)
Vezi raspuns
70. [PRM10074] PR poate debuta: (629)
A: la pacient varstnic, cu prezentare rizomelica
B: cu febra
C: ca polimialgie reumatica
D: cu alterarea starii generale
E: predominant la barbatii cu varsta de 50 de ani

71. [PRM10075] Factorul reumatoid poate s apar n urmtoarele infecii cronice: (pag. 628)
A: Leismanioza
B: Boala Lyme
C: Mononucleoza infecioas
D: Virusul hepatitei C
E: Gripa
Spondilita anchilozant
1. [SPD10002] Urmatorul antigen este prezent in spondilita anchilopoetica: ()
A: HLA B17
B: HLA B27
C: HLA DR18
D: HLA DR4
E: HLA DQ8
Vezi raspuns
2. [SPD10004] Care dintre urmtoarele afirmaii despre spondiloartropatii nu este adevarat: (pg. 634)
A: asociaz afectare de tip inflamator axial, periferic i entezal
B: sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27
C: reunesc spondilita anchilozant, artrita psoriazic, artritele reactive, artritele din boli inflamatorii intestinale, sindromul SAPHO;
D: pot avea manifestri extraarticulare oculare, gastrointestinale, cutanate
E: au frecvena similar poliartritei reumatoide
Vezi raspuns
3. [SPD10005] Alegei afirmaia adevarat privind testul Schober n spondilita anchilozant (pg. 634)
A: este manevra de provocare a durerii n articulaiile sacroiliace
B: evalueaz afectarea inflamatorie a articulatiei oldului
C: este util n aprecierea redorii coloanei lombare
D: reprezint metoda de elecie pentru aprecierea expansiunii toracice
E: este indispensabil n aprecierea afectrii articulare periferice
Vezi raspuns
4. [SPD10006] Care dintre semnele radiologice enumerate nu este specific spondilitei anchilozante (pg. 635)
A: semnul Romanus
B: sindesmofitele
C: aspectul de vertebre patrate
D: osteofitele
E: sacroiliita
Vezi raspuns
5. [SPD10008] Tratamentul cu metotrexat n spondilita anchilozant este util n controlul (pg. 635)
A: artritei periferice
B: afectrilor entezelor
C: progresiei axiale a bolii
D: uveitei
E: afectrii coxofemurale
Vezi raspuns
6. [SPD10014] In spondilita anchilozanta tratamentul cheie este reprezentat de (pag.635) : ()
A: metotrexat
B: AINS
C: anti-TNF- alfa
D: tratmentul nemedicamentos
E: chirurgical
Vezi raspuns
7. [SPD10035] Spondilita anchilozant se trateaz n prim faz cu ()
A: Infliximab
B: Adalimumab
C: Leflunomida
D: Sulfasalazina
E: Etanercept
Vezi raspuns
8. [SPD10036] n spondilita anchilozant NU se recomand urmtoarea examinare radiologic ()
A: Radiografii ale bazinului
B: Profil picioare
C: Profil mini
D: Radiografie a coloanei vertebrale lombare
E: Radiografie a coloanei vertebrale toracice

Vezi raspuns
9. [SPD10037] Afectarea cervical n spondilita anchilozant NU este relavat prin ()
A: Distana acromion-ureche
B: Distana menton-stern
C: Distana C7-perete
D: Distana occiput-perete
E: Indicele Schober
Vezi raspuns
10. [SPD10038] Diagnosticul de certitudine n spondilita anchilozant se pune pe baza ()
A: Existena unei bolii inflamatorii intestinale
B: Existena uveitei
C: Prezena psoriazisului
D: Prezenei afectrii radologice sacroiliac
E: Ag HLA-B27 pozitiv
11. [SPD10040] Din grupul spondilartropatiilor fac parte urmatoarele boli, cu EXCEPTIA : ()
A: entezita
B: spondilita anchilozanta
C: spondilartritele asociate bolilor inflamatorii intestinale
D: artrita reactiva
E: artrita psoriazica
Vezi raspuns
12. [SPD10041] Indicele Schober masoara: ()
A: redoarea cervicala
B: expansiunea toracica
C: redoarea lombara
D: distanta acromion-ureche
E: distanta C7-perete
Vezi raspuns
13. [SPD10047] In diagnosticul spondilitei anchilozante sunt adevarate urmatoarele: ()
A: pozitivitatea HLA B27 pune diagnosticul
B: sensibilitatea la AINS a durerii cu recul in urmatoarele 48 de ore de la oprire este diagnostica
C: semnul Romanus pe RM pune diagnosticul
D: RM-ul nu este un test diagnostic, fiind mai putin specific decat testele biologice
E: Diagnosticul este sustinut prin prezenta hiposemnalului in T2 pe RM-ul de coloana dorso-lambara si articulatie sacro-iliaca
Vezi raspuns
14. [SPD10049] Este fals despre examinarile complementare din spondilartropatii: ()
A: sindromul inflamator este posibil, dar nu obligatoriu
B: ionograma, uree, creatinuna, ECBU
C: ecografia articulatiilor mainilor si picioarelor
D: RM al coloanei vertebrale dorso-lombare in caz de incertitudine de diagnostic
E: bandeleta urinara
Vezi raspuns
15. [SPD10007] Care dintre urmtoarele manifestri extraarticulare nu este caracteristic spondilitei anchilozante (pg. 634-635)
A: amiloidoza AA
B: nefropatia IgA
C: boala de reflux gastroesofagian
D: insuficiena aortic
E: uveita anterioar
Vezi raspuns
16. [SPD10009] Alegei afirmaiile adevrate privind afectarea entezelor n spondiloartropatii (pg. 634-635)
A: se exprim frecvent prin talalgii
B: const n inflamaia zonei de inserie pe os a tendoanelor i ligamentelor
C: rspunde la administrarea de sulfasalazin
D: se trateaz cu AINS
E: const n dureri trohanteriene, sternale
Vezi raspuns
17. [SPD10010] Tratamentul anti-TNF-alfa n spondilita anchilozant este (pg. 635)
A: indicat n cazurile cu afectare vertebral dupa eec succesiv la trei AINS
B: indicat n afectarea coxofemural
C: prescris dup excluderea istoricului de tuberculoz primar
D: singura opiune terapeutic a uveitelor
E: util n cazurile cu afectare a entezelor care nu rspund la administrarea corect a AINS
Vezi raspuns

18. [SPD10011] Examenul RMN n spondilita anchilozant evideniaz (pg. 635)

A: efuziunea articular de old
B: afectarea sacroiliac i vertebral n cazurile cu radiografii normale
C: hiposemnal T1 dup administrarea de gadolinium i hipersemnal T2 la nivelul spatiilor sacroiliace
D: aspectul de spondilodiscit infecioas
E: sinovita articulaiilor periferice n cazurile cu aspect ecografic normal
Vezi raspuns
19. [SPD10012] Evaluarea complementar n spondiloartropatii const n (pg. 635)
A: determinarea prezenei HLA-B27
B: testarea VSH, CPR, factor reumatoid
C: ecografia articular
D: radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale toraco-lombare, picioarelor
E: determinri ale hemogramei, transaminazelor, ureei, creatininei
Vezi raspuns
20. [SPD10016] Sindromul SAPHO cuprinde: (pag.634)
A: sinovita
B: artralgii
C: pustuloza
D: hepatalgie
E: osteita
21. [SPD10017] Urmatoarele afirmatii despre spondilita anchilozanta sunt adevarate: ()
A: este la fel de frecventa ca si PR
B: pozitivarea antigenului HLA B27 este un argument puternic in favoarea diagnosticului
C: afectarea sacroiliaca este un argument cert de diagnostic
D: aspectul de "vertebre patrate" si sindesmofitele sunt evenimente tardive
E: RMN-ul coloanei vertebrale si al zonei sacroiliace este putin util
Vezi raspuns
22. [SPD10018] Semnele extraarticulare principale care pot sa apara in spondilita anchilozanta sunt: ()
A: psorizis
B: boala inflamatorie intestinala
C: uveita
D: conjunctivita
E: diareea urmeaza artritei reactive
Vezi raspuns
23. [SPD10020] Urmatoarele sunt erori in managementul spondilitei anchilozante: ()
A: tratarea afectarii axiale si entezopatice cu sulfasalazina sau metotrexat
B: tratarea afectarii axiale cu AINS
C: examinarea articulatiei soldului
D: neidentificarea istoricului de tuberculoza
E: anamneza, radiografie pulmonara, IDR inainte de a incepe tratamentul cu anti-TNF-alfa
Vezi raspuns
24. [SPD10021] Afirmatii adevarate despre diagnosticul spondilitei anchilozante: ()
A: este in principal clinic
B: sunt prezente antecedente familiale de boli inflamatorii intestinale
C: istoric personal de artrita reactiva
D: prezenta redorii lombare
E: astrite/artralgii adesea simetrice
Vezi raspuns
25. [SPD10022] Afectarea articulara periferica in spondilita anchilozanta include: ()
A: artrite adesea asimetrice ale articulatiiloe mici si mari
B: artrite/artralgii ale articulatiilor interfalangiene distale
C: distrugerea rapida a articulatiei soldului in absenta tratamentului
D: artralagii cel mai adesea simetrice
E: afectare cel mai adesea a interfalangienelor proximale
Vezi raspuns
26. [SPD10023] Afectarea rahidiana inflamatorieeste depistata prin: ()
A: masurarea inaltimii
B: indicele Schober, distanta degete-sol
C: distanta occiput-perete pentru coloana lombara
D: masurarea expansiunii cutiei toracice
E: menton stern
Vezi raspuns

27. [SPD10024] Afectarea entezelor in spondilita anchilozanta provoaca dureri la nivelul: ()

A: calcaiului
B: sternului
C: trohanterului
D: coloanei lombare
E: articulatiilor interfalangiene distale
Vezi raspuns
28. [SPD10025] Examinari complementare necesare in diagnosticul spondilitei anchilozante: ()
A: hemograma, VSH, CRP: sindromul inflamator este obligatoriu
B: punctie articulara
C: bandeleta urinara
D: ecografie articulara si RMN sold
E: ecografia articulatiilor mainilor si picioarelor
Vezi raspuns
29. [SPD10026] Ecografia are urmatoarele roluri in spondilita anchilozanta: ()
A: identifica efuziunea articultiei soldului
B: cu ajutorul ei se cauta sinovite ale articulatiilor mainilor si picioarelor
C: nu are nici un rol
D: identifica leziunile coloanei lombare
E: identifica leziunile articulatiei sacroiliace
Vezi raspuns
30. [SPD10027] Aspectul RMN in spondilita anchilozanta este: ()
A: hiposemnal T1 dupa injectie de gadoliniu, hipersemnal T2 al spatiului sacroiliac
B: hipersemnal T2 al colturilor vertebrale
C: hiposemnal T2 al spatiului sacroiliac
D: hipersemnal T1 al colturilor vertebrale
E: nesemnificativ
31. [SPD10028] Urmatoarele afirmatii despre bandeleta urinara in spondilita anchilozanta sunt adevarate, cu exceptia: ()
A: identifica asocierea frecventa cu nefropatia cu IgA
B: se face datorita riscului amiloidozei AA in caz de spondiloartropatie biologic inflamatorie veche si netratata
C: sa face datorita riscului de amiloidoza AL
D: nu este necesara
E: se face datorita asocierii (rare) cu nefropatia cu IgA
Vezi raspuns
32. [SPD10029] Afirmatii adevarate despre managementul spondilitei anchilozante: ()
A: medicamentos general simptomatic: analgezice, AINS
B: medical general de fond: metotrexat sau sulfasalazina in artrita periferica
C: anti-TNF-alfa in caz de afectare coxofemurala
D: in caz de esec succesiv la 3 AINS luate in dozaj corect si pentru cel putin 2 luni: anti-TNF-alfa
E: in caz de majorare a rigiditatii, de impact familial si porfesional major: anti-TNF-alfa
Vezi raspuns
33. [SPD10030] Tratamentul medicamentos local in spondilita anchilozanta, afirmatii false: ()
A: infiltratii cu derivati ai corticosteroizilor
B: daca exista efuziune articulara persistenta
C: este contraindicat daca exista efuziune articulara persistenta
D: in special in cazul efuziunii articulare coxofemurale
E: contraindicat in cazul efuziunii articulare coxofemurale
Vezi raspuns
34. [SPD10031] Tratamentul nemedicamentos in spondilita anchilozanta, afirmatii false: ()
A: kinetoterapie
B: autoexercitiile (decubit dorsal)
C: kinetoterapie respiratorie in formele avansate
D: balneoterapie
E: nu este neaparat necesar
Vezi raspuns
35. [SPD10032] Tratamentul uveitei anterioare in cadrul spondilitei anchilozante se face cu: ()
A: corticosteroizi locali
B: midriatice local
C: atropina local
D: miotice
E: tratament general (cel local este ineficient)
Vezi raspuns

36. [SPD10034] Diagnosticul spondilitei anchilozante are urmtoarele semne extra-articulare ()

A: Eritem
B: Conjunctivit
C: Uveita
D: Diaree
E: Psoriazis
Vezi raspuns
37. [SPD10039] Semnele extaarticulare principale in spondiloartropatii include: ()
A: Acneea
B: Uveita
C: Diareea
D: Artrita periferica
E: Leziuni cutanate psoriazice
Vezi raspuns
38. [SPD10042] Ce tratamente se pot folosi in spondilita anchilozanta? ()
A: sulfasalazina
B: antibiotice
C: metotrexat
D: AINS
E: anti TNF alfa
Vezi raspuns
39. [SPD10043] Modificarile articulare in spondilartropatii sunt urmatoarele: ()
A: artralgii si artrite simetrice
B: artralgii si artrite asimetrice
C: dureri sternale si trohanteriene
D: talalgii
E: dureri costale
Vezi raspuns
40. [SPD10044] Ce investigatii se practica inainte de tratamentul cu AINS pentru spondilartropatii? (sumar de urina)
A: bandeleta urinara
B: ionograma
C: uree creatinina
D: bilant hepatic ( transaminaze, fosfataza alcalina)
E: transaminaze
41. [SPD10045] Urmatoarele afirmatii sunt false privind elementele observate la RMN in cadrul bilantului complementar pentru diagnosticul
de spondilita anchilozanta, cu exceptia? ()
A: RMN coloana dorsolombara si articulatia sacroiliaca in caz de radiografii normale si forme predominant entezopatice : hiposemnal in
T1
B: hipersemnal in T2: spatiul articular sacroiliac, articulatii articulare anterioare
C: hiposemnal in T2: spatiul articular, discopatie inflamatorie
D: hipersemnal in T2: colturi vertebrale, discopatii inflamatorii : spondilita, spondilodiscita non-infectioasa
E: RMN sold: efuziune in articulatia soldului si hipersemnal in T2: articulatii articulare posterioare
Vezi raspuns
42. [SPD10046] Fac parte din tratamentul nemedicamentos pentru SA: ()
A: kinetoterapie si autoexercitii in decubit ventral
B: kinetoterapia respiratorie favorizeaza supletea coloanei vertebrale si munca in lordoza
C: kinetoterapia respiratorie imbunatateste amplitudinea cutiei toracice
D: balneoterapie
E: autoexercitii in decubit dorsal
Vezi raspuns
43. [SPD10048] Despre tratamentul spondilitei inchilozante sunt adevarate: ()
A: Tratamentul artritei periferice este asemanator tratamentului PR de fond
B: Tratamentul afectarii coloanei vertebrale presupune in prima faza AINS
C: Daca nu cedeaza la administrare de 2 AINS, timp de 3 sapt in doze corespunzatoare, afectarea coloaneu vertebrale se trateaza cu
anti-TNF
D: Tratamentul local consta in infiltrarea cu corticosteroizi a articulatiei coxo-femurale cu efuziune
E: Tratamentul afectarii entezelor se face cu MTX
Vezi raspuns
44. [SPD10050] Tratamentul cu AINS in Spondilita anchilozanta este: ()
A: Tratament cheie al spondiloartritei
B: Considerat tratament de fond de unii specialisti
C: Recomandat in caz de esec al metotrexatului

D: Tratement de prima intentie in entezopatie si afectare axiala

E: Se administreaza in tratamentul uveitelor anterioare
Osteoporoza
1. [OST10002] Osteoporoza este (pg. 636)
A: boal extrem de dureroas indiferent de instalarea unei fracturi
B: maladie difuz a scheletului, caracterizat prin scderea masei osoase
C: afeciune rar de tip primar
D: boala grav cnd valoarea scorului T se regsete n intervalul -1 i -2.5
E: afeciune preponderent diagnosticat la vrsta tnr
Vezi raspuns
2. [OST10003] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la osteoporoz este adevrat (pg. 636)
A: Osteoporoza primar este boal osoas fragilizant cea mai frecvent
B: Osteoporoza nu necesit teste de laborator n cazul unei fracturi cu aparen osteoporotic
C: Tratamentul osteoporozei presupune doar un regim igieno-dietetic
D: Terapia osteporozei este strict medicamentoas
E: Oricare dintre variantele de mai sus
Vezi raspuns
3. [OST10004] Diagnosticul de osteoporoz primar (pg. 637)
A: nu const n excluderea osteoporozei secundare
B: poate fi obiectivat la un pacient cu mastocitoz sistemic
C: nu include evaluarea imunofixarii urinare sau a TSH-ului
D: presupune n primul rnd decelarea unei cauze generale de osteopatie fragilizant non-osteoporotic
E: const n efectuarea frecvent a densitometriei osoase
Vezi raspuns
4. [OST10005] Osteoporoza secundar (pg. 637)
A: nu are niciodat o cauz endocrinologic
B: nu trebuie exclus n momentul diagnosticului formei primare ntruct reprezint un alt tip de patologie
C: se poate regsi la un pacient cu rezecie intestinal extins n antecedentele patologice
D: reprezint un stadiu evolutiv al osteoporozei primare
E: niciuna dintre variantele de mai sus nu este corect
Vezi raspuns
5. [OST10006] Fracturile osteoporotice (pg. 637)
A: nu apar niciodata consecutiv unui traumatism minim
B: sunt extrem de frecvente la nivelul extremitii proximale a antebraului
C: afecteaz preponderent segmentul cervical al coloanei vertebrale
D: sunt localizate uzual la nivel vertebral
E: prezint simptome neurologice n majoritatea cazurilor
Vezi raspuns
6. [OST10047] Tratamentul osteoporozei dup vrsta de 70 de ani se poate NU se realizeaz cu ()
A: Ibandronat
B: Risedronat
C: Alendrolnat
D: Raloxifen
E: Ranelat de strontiu
Vezi raspuns
7. [OST10048] Fractura n osteoporoza NU este favorizat de ()
A: Vrsta peste 60 de ani
B: Menopauz precoce
C: Obezitate
D: Alcoolism
E: Fumat
Vezi raspuns
8. [OST10049] Referitor la teriparatid urmtoarea afirmaie NU este adevrat ()
A: Reduce riscul de fracturi vertebrale i nonvertebrale
B: Este contraindicat in boala Paget
C: E recomandat pentru cazurile incipiente de osteoporoza
D: Se administreaza subcutanat
E: Este un fragment recombinant 1-34 de hormon paratiroidian
Vezi raspuns
9. [OST10050] NU reprezint semne radiografie care s indice cauz malign n diagnosticul diferenial al unei fracturi osteoporotice ()
A: Lipsa semnelor neurologice

B: Asimetrie vizibil a vertebrei (din fa)

C: Liza pediculului
D: Recul al peretelui posterior
E: Fracturi vertebrale mai sus de T4
Vezi raspuns
10. [OST10051] Osteoporozele secundare NU sunt cauzate de ()
A: Anorexie nervoas
B: Reumatism inflamator cronic
C: Gastrectomie
D: Terapie cu corticoizi
E: Sindrom Marfan
11. [OST10007] Care afirmaii referitoare la osteoporoz sunt incorecte (pg. 637-638)
A: Terapia osteoporozei n absena unor fracturi este ntotdeauna de tip farmacologic sistematic
B: Osteoporoza sever nu se asociaz dect rareori cu prezena uneia/mai multor fracturi
C: Diagnosticul de osteoporoz secundar nu se regasete niciodat la un pacient cunoscut cu boala celiac
D: Testele de laborator ce trebuie efectuate la pacientul cu osteoporoz cuprind doar: hemograma, calciu seric i calciuria
E: Maladia Marfan este o osteopatie fragilizant non-osteoporotic
Vezi raspuns
12. [OST10008] Osteoporoza primar (pg. 636-637)
A: exclude alte cauze de osteopatie fragilizant
B: presupune evaluarea vitezei de sedimentare a hematiilor, electroforeza proteinelor serice, calciului seric, creatininuriei
C: poate induce afeciuni de tip malign
D: poate fi diagnosticat att la femei ct i la brbai
E: nu este dureroas, simptomatologia algic fiind de fapt prezent doar n cazul unei fracturi
Vezi raspuns
13. [OST10009] Absortiometria cu raze X (pg. 636)
A: este utilizat pentru terapia osteoporozei
B: msoara densitatea mineral osoas la nivelul coloanei vertebrale lombare
C: red un scor T mai mare de -2.5 pentru osteopenie
D: red un scor T normal mai mare de -1
E: reprezint un instrument important n diagnosticul osteoporozei secundare
Vezi raspuns
14. [OST10010] Bisfosfonaii (pg. 638-639)
A: reprezint substana activ a ranelatului de stroniu
B: reduc riscul fracturilor vertebrale i de sold
C: au ca efecte secundare: osteonecroza aseptic de cap femural i stomatita
D: se administreaz concomitent cu raloxifenul, dimineaa pe stomacul gol fr a mnca cu un pahar mare de ap
E: pot fi administrai la pacieni cu osteoporoz, de sex feminin nainte de 70 de ani cu DMO foarte sczut (scorul T mai mic de -3) chiar
i n absena unei fracturi
Vezi raspuns
15. [OST10011] Cnd indicai efectuarea densitometriei osoase (pg. 638)
A: La populaia general cu antecedente personale de fractur la nivel vertebral lombar fr o traum major
B: n cazul descoperirii unei tumori osoase vertebrale
C: La femei n postmenopauza cu un IMC mai mic de 19kg/m, cu excepia celor care se afl n terapie de substituie hormonal cu TSH
n doze mai mici dect cele necesare pentru protecia oaselor
D: La femei aflate n postmenopauza cu istoric concomitent de tratament cu corticosteroizi pentru o perioad de cel puin 3 luni
consecutive la o doz care sa depaeasc 7.5 mg/zi echivalent al prednisonului
E: La subieci de sex feminin cu menopauza nainte de 40 de ani
Vezi raspuns
16. [OST10012] Care sunt localizarile uzuale ale fracturilor osteoporotice: (pag.637)
A: fracturi vertebrale
B: fracturile degetelor de la mana
C: extremitatea superioara a femurului
D: fracturile craniului
E: extremitatea distala a antebratului
Vezi raspuns
17. [OST10013] Care sunt semnele radiografice in fracturile osteoporotice care sugereaza o cauza maligna: (pag.637)
A: fracturi vertebrale mai sus de T4
B: fracturi vertebrale mai jos de T4
C: recul al peretelui posterior
D: asimetrie vizibila din fata a vertebrei
E: asimetrie vizibila din profil a vertebrei
Vezi raspuns

18. [OST10014] referitor la fracturile osteoporotice este adevarat ca: (pg. 637)
A: fractura de sold este o localizare frecventa, precum si poutea-colls care afecteaza extremitatea distala a oaselor antebratului
B: localizarea cervicala nu este sugestiva ptr osteoporoza decat daca este vorba de un traumatism minim
C: simetria vizibila din fata a vertebrei este sugestiva ptr o cauza maligna
D: exista cazuri cu rx-normala si scintigrafie/ct/rmn sugestiv de fractura osteoporotica
E: existena unui deficit motor orienteaza spre o cauza extra-osteoporoticat
Vezi raspuns
19. [OST10015] referitor la medicamentele administratate in cadrul osteoporozei: ()
A: raloxifenul se administreaza in fracturile vertebrale
B: inainte de 70 ani se pot administra strontiul sau bifosfonatii,nu si raloxifenul
C: durata tratam cu teriparatid este de 2 ani
D: in absenta unor fracturi osteoporotice tratam farmacologic se poate amana pentru 2 luni,apoi se administreaza sistematic
E: strontiul se administreaza zilnic,subcutan si prezinta risc de alergii cutanate
Vezi raspuns
20. [OST10016] Strategia terapeutica in osteoporoza este urmatoarea: ()
A: in caz de osteoporoza fracturara: inceperea tratamentului daca scorul T <-1 si fracturi vertebrale
B: inceperea tratamentului in caz de scor T<-1 si fractura la incheietura mainii
C: tratament in caz de scor T< -2 la o femeie la postmenopauza si fractura de humerus
D: tratamentul farmacologic nu este sistematic pentru osteoporoza densitometrica
E: tratament la femeile cu DMO foarte scazuta (T<-3) chiar daca nu sunt prezente fracturi osteoporotice
21. [OST10017] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu scorul T in osteoporoza femeilor aflate la menopauza: ()
A: pentru scorul T se folosesc controale la pacienti de varsta similara si de acelasi sex
B: desnsitate osoasa normala: scor T >-1
C: ospteopenia: scor T intre -1 si -2
D: osteoporoza: scor T <= -2
E: osteoporoza severa: scor T <= -2.5 si prezenta uneia sau mai multor fracturi
Vezi raspuns
22. [OST10018] Densitatea osoasa in osteoporoza se masoara la nivelul: (pg. 636)
A: coloanei vertebrale lombare
B: extremitatatii inferioare a antebratului
C: extremitatii superioare a femurului
D: humerusului
E: coloanei cervicale
Vezi raspuns
23. [OST10019] Tratamentul osteoporozei densitometrice se face astfel: ()
A: sistematic
B: este initiat pentru DMO foarte scazuta
C: este initiat pentru scor T <-3
D: este initiat pentru scor T <-2.5 indiferent daca sunt presenti sau nu factori de risc de fractura
E: nu este sistematic
Vezi raspuns
24. [OST10020] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul osteoporozei sunt adevarate: ()
A: inainte de 70 de ani predomina riscul de fracturi vertebrale si tratamentul se face cu raloxifen, ranelat de strontiu sau bifosfonati
B: dupa 70 de ani predomina riscul de fracuta de sold si tratamentul se face cu raloxifen
C: durata tratamentului cu teriparatid este de cel putin 4 ani
D: tratamentul cu teriparatid este limitat la 24 de luni
E: in caz de osteopenie masurile igienodietetice sunt de obicei suficiente
Vezi raspuns
25. [OST10021] Indicatiile pentru tratament in caz de osteoporoza indusa de corticosteroizi sunt urmatoarele: ()
A: tratament cu corticosteroizi > 7,5 mg/zi mai mult de 3 luni
B: daca lipsesc fracturile tratamentul se face daca scorul T < -1,5
C: tratament daca exista antecedent de fractura osteoporotica
D: tratament daca scorul T < -1,5 indiferent daca exista sau nu fracturi
E: tratament indiferent de scorul T si antecedente
Vezi raspuns
26. [OST10022] Urmatoarele afirmatii despre monitorizarea pacientului cu osteoporoza sunt adevarate, cu exceptia: ()
A: eficacitatea tratamentului este monitorizata prin densitometrie osoasa
B: osteodensitometrii in cazul in care se discuta despre oprirea tratamentului
C: osteodensitometrii pentru control la 3-5 luni dupa o examinare initiala in cazul in care au aparut facotri de risc de fractura
D: cautarea unei fracturi prin radiografii ale coloanei toracice si lombare doar in cazul pierderii in inaltime mai mare de 10 cm
E: fractura in primul an de tratament ridica problema respectarii tratamentului sau esecul tratamentului si trebuie inlocuit dar numai cu un
medicament din alta clasa terapeutica
Vezi raspuns

27. [OST10023] Varste cu risc pentru fracturi in osteoporoza sunt: ()

A: 40 ani
B: >60 ani
C: 70 ani
D: 50 ani
E: 90 ani
Vezi raspuns
28. [OST10024] Tratamentul hormonal de menopauza in cazul osteoporozei: ()
A: nu mai este considerat printre tratamentele pentru osteoporoza
B: este foarte necesar
C: se limiteaza la tratarea tulburarilor climaterice ale menopauzei
D: se limiteaza in principal la bufeuri
E: se face sistematic
Vezi raspuns
29. [OST10025] Urmatoarele afirmatii despre ranelatiul de strontiu sunt adevarate: ()
A: administrare orala
B: reduce riscul fracturilor vertebrale dar nu si de sold
C: reduce riscul fracturilor vertebrale si de sold
D: eficacitate antifracturara la pacientii peste 80 de ani
E: efecte adverse: alergii cutanate, sindrom DRESS, TEV, impun intreruperea temporara a tratamentului
Vezi raspuns
30. [OST10027] Teriparatidul, afirmatii FALSE: ()
A: fragment recombinat 1-34 de hormon tiroidian
B: administrare zilnica, orala, in doza de 20micrograme, pe o perioada limitata de 24 luni
C: contraindicatii: hipercalcemie, hiperparatiroidism primar, boala Paget
D: contraindicatii: hipocalcemie, hipoparatiroidism, scaderi ale fosfatazei alcaline
E: contraindicatii: antecedente de radioterapie externa, tumori osoase sau metataze
31. [OST10028] Urmatoarele afirmatii despre Raloxifen sunt adevarate: ()
A: se administreaza pe cale orala
B: apartine SERMs
C: reduce riscul fracturilor vertebrale si de sold
D: reduce riscul dezvoltarii cancerului de san hormonodependent
E: contraindicatii: antecedente de tromembolism venos
Vezi raspuns
32. [OST10029] Alegeti afirmatiile advarate despre bifosfonati: ()
A: risendronatul se administreaza intravenos
B: reduc riscul de fracturi vertebrale si de sold
C: efecte secundare: esofagita
D: efecte secundare: osteonecroza de mandibula, sindrom pseudogripal pentru zolendronat
E: mod de administrare: dimineata pe stomacul gol, cu un pahar mare de apa de la izvor
Vezi raspuns
33. [OST10030] Prevenirea osteoporozei primare se face astfel: ()
A: aport de calciu 1000-1200 mg/zi
B: aport de vitamina D 400-800 UI/zi la adulti
C: aport de vitamina D cel putin 1000 UI/zi la varstnici
D: intai se incepe tratamentul pentru osteoporoza si apoi se corecteza deficientele
E: lupta impotriva fumatului si alcoolismului, mentinerea unei greutati si IMC normale, activitate fizica
Vezi raspuns
34. [OST10031] Indicatiile pentru prescrierea unei densitometrii osoase sunt urmatoarele: ()
A: in caz de simptome sau semne de osteoporoza
B: in caz de patologie sau tratament care are potential sa induca osteoporoza
C: femei aflate la postmenopauza, inclusiv cele carora li se administreaza TSH in doze mai mici decat cele recomndate pentru protectia
oaselor
D: in timpul unei terapii sistemice cu corticosteroizi
E: in timpul infiltratiilor cu corticoizi
Vezi raspuns
35. [OST10032] Indicatiile pentru prescrierea unei densitometrii osoase sunt, cu exceptia: ()
A: descoperire sau confirmare radiologica a unei fracturi vertebrale fara context traumatic sau tumora evidenta
B: antecedente personale de fractura fara trauma majora la nivelul craniului, degetelor, coloanei cervicale
C: istoric documentat de: hipertiroidism netratat, hipercorticism, hiperparatiroidism primar, osteogeneza imperfecta, hipogonadism
prelungit, orhidectomie, tratament prelungit cu analog al GnRH
D: IMC<18kg/m2

E: menopauza inainte de 40 de ani indiferent de cauza

Vezi raspuns
36. [OST10033] Urmatoarele afirmatii despre facturile osteoporotice sunt adevarate: ()
A: apar spontan sau in cazul unui traumatism minim in cazul osteoporozei primare
B: localizari uzuale: vertebrale, extremitatea superioara a humerusului, extremitatea distala a antebratului
C: fisurile osoase nontraumatice si nedeplasate sunt pozitivate prin scintigrafie osoasa, CT, RMN
D: nu prezinta semne neurologice
E: nu afecteaza coloana cervicala
Vezi raspuns
37. [OST10034] Urmatoarele sunt cauze de osteoporoze secundare: ()
A: endocrinopatii cu impact asupra osului
B: osteoporoza iatrogena
C: bolile aparatului urinar
D: bolile pulmonare
E: boli inflamatorii si sistemice
Vezi raspuns
38. [OST10035] Edocrinopatiile cauzatoare de osteoporoza secundara sunt: ()
A: hipercorticism endogen
B: hipoparatiroidism primar
C: anorexie nervoasa
D: hipertiroidism netratat
E: hipotiroidism netratat
Vezi raspuns
39. [OST10036] Osteoporoza iatrogena este indusa de: ()
A: corticoizi pe cale generala
B: orhidectomie
C: analogi de GnRH
D: inhibitori de aromataza
E: tratament prelungit cu AVK, supresia TSH, anticonvulsivante, siliciu
Vezi raspuns
40. [OST10037] Bolile aparatului digestiv cauzatoare de osteoporoza sunt: ()
A: gastrectomie
B: rezectii intestinale extinse
C: boala celiaca
D: maladii hepatobiliare si pancreatice
E: ulcer gastric
41. [OST10038] Testele de laborator care trebuie efectuate pentru stabilirea diagnosticului de osteoporoza primara sunt: ()
A: hemograma
B: electroforeza proteinelor serice
C: imunofixare urinara
D: TSH
E: FT4, FT3
Vezi raspuns
42. [OST10039] Testele de laborator pentru diagnosticul osteoporozei primare sunt, cu exceptia: ()
A: calciu seric, fosfor seric
B: creatinina si uree serica
C: functie hepatica
D: 25-OH-vitamina D si PTH 1-84 seric
E: carciuria, uricozuria
Vezi raspuns
43. [OST10040] Cauze generale de osteopatie fragilizanta non-oeteoporotica sunt urmatoarele: ()
A: mielom multiplu
B: metastaze osoase
C: osteogeneza imperfecta
D: maladia Marfan
E: boala Behcet
Vezi raspuns
44. [OST10041] Osteoporoza la un pacient peste 70 de ani se trateaz ()
A: Hormonal
B: Cu teriparatid
C: Cu bifosfonati
D: Cu raloxifen

E: Cu ranelat de stroniu
Vezi raspuns
45. [OST10042] Osteoporoza faciliteaz fracturile alturi de ()
A: Scderea acuitii vizuale
B: Alcoolismului
C: Fumatului
D: Menopauzei
E: Vrstei peste 45 de ani
Vezi raspuns
46. [OST10043] Urmtoarele afirmaii despre ranelatul de stroniu sunt adevrate ()
A: Mrete riscul fracturilor vertebrale
B: Reduce riscul fracturilor de sold
C: Poate determina sindrom DRESS
D: Eficienta antifractura este demonstrata la pacientii peste 80 de ani
E: Se administreaz i.v.
Vezi raspuns
47. [OST10044] Osteoporoza primar poate fi prevenit prin ()
A: Evitarea fumatului
B: Suplimentare hormonal postmenopauz
C: Activitate fizic
D: Vitamina D 400-800 UI/zi
E: Calciu 1000-1200 mg/zi
Vezi raspuns
48. [OST10045] Fracturile osteoporotice se produc de regul ()
A: La extremitatea superioar a femurului
B: Extremitatea proximal a gambei
C: Fracturile vertebrale
D: Extremitatea proximal a braului
E: Extremitatea distal a antebraului
Vezi raspuns
49. [OST10046] Osteoporoza secundar poate fi cauzat de ()
A: BPOC
B: Anorexie nervoasa
C: Hemopatii
D: Sindrom Ehlers-Danlos
E: Sindrom Marfan
Vezi raspuns
50. [OST10052] Sunt endocrinopatii cu impact asupra osului i cauze de osteoporoz secundar: (pag. 637)
A: Hipercorticism exogen
B: Hiperparatiroidism primar
C: Hiperparatiroidism secundar
D: Hipertiroidismul tratat
E: Anorexia nervoasa
51. [OST10053] NU reprezint cauze generale de osteopatie fragilizant non-osteoporotic: (pag. 637)
A: osteogeneza imperfecta
B: mielom multiplu
C: mastocitoza sistemic
D: metastaze osoase
E: maladii cronice inflamatorii intestinale
Vezi raspuns
52. [OST10054] Indicaii pentru prescrierea unei densitometrii osoase la populaia general, indiferent de vrst i sex sunt urmatoarele ()
A: Fractur vertebral post-traumatic
B: Antecedente de fractur cranian
C: Hipotiroidism evolutiv netratat
D: Osteogenez imperfect
E: Privare androgenic medicamentoas
Vezi raspuns
53. [OST10055] Se utilizeaza in tratamentul osteoporozei masculine: (pag 639)
A: risendronat
B: ibandronat
C: raloxifen
D: teriparatid

E: ralenatul de strontiu
Vezi raspuns
54. [OST10056] Se utilizeaza in tratamentul osteoporozei cortizonice: (pag 639)
A: raloxifen
B: alendronat
C: teriparatid
D: zolendronat
E: ralenatul de strontiu
Radiculalgia i sindromul de comprensiune nervoas
1. [RDG10002] Lomboradiculalgia comun (pg. 625)
A: este ntotdeauna bilateral cu excepia stenozei de canal verterbal lombar
B: rareori este relaionat cu o deformare rahidian congenital sau dobndit
C: se caracterizeaz prin hernie de disc mai ales la pacienii vrstnici cu un factor declanator
D: presupune efectuarea de rutin a unui examen computer-tomografic
E: toate variantele de mai sus sunt corecte
Vezi raspuns
2. [RDG10003] Radiculalgia simptomatic (pg. 625)
A: poate releva o spondilodiscit infecioas
B: are un caracter strict mecanic, fr asocierea semnelor generale de tip febril sau alterarea strii generale
C: nu reprezint o urgen diagnostic sau terapeutic putnd fi uor recunoscut clinic
D: traduce o afectare troncular a nervului sciatic popliteu extern
E: cnd este asociat cu un sindrom rahidian i n cazul herniei de disc rupte, cu migrare trebuie cutat o compresie extrarahidian
Vezi raspuns
3. [RDG10004] Semnele Leri i Lasegue (pg. 627)
A: sunt pozitive n cazul herniei rupte
B: traduc sciatica L3-L4
C: redau originea discal a unei afectri radiculare
D: sunt echivalente semnului soneriei
E: niciunul dintre rspunsurile de mai sus nu este cel corect
Vezi raspuns
4. [RDG10005] Sindromul de tunel carpian (pg. 627)
A: se nsoete clinic de hiperestezie n teritoriul nervului median
B: va fi obiectivat prin semnul Tinel efectuat prin hiperflexia ncheieturii minii
C: conduce la acroparestezie nocturn, cu interesarea teritoriului nervului median fa palmar a primelor 2 degete i jumtatea
exterioar din medius
D: conduce la acroparestezie nocturn cu interesarea teritoriului nervului median fa palmar a primelor 3 degete si jumatatea
exterioar din inelar
E: nu poate avea semne funcionale de tip acroparestezie noctur
Vezi raspuns
5. [RDG10006] Teritoriul senzitiv al afeciunii radiculare cu topografie la nivelul C5 va fi evaluat (pg. 626)
A: prin abducia braului
B: prin determinarea reflexului bicipital
C: pe faa intern a braului
D: prin manevre pasive de mobilizare ale articulatiei scapulo-humerale
E: n partea de sus a umerilor
Vezi raspuns
6. [RDG10028] Cauzele sindromului de tunel carpian sunt, cu exceptia: ()
A: traumatica
B: amiloidoza
C: poliartrita reumatoida
D: spondilita anchilozanta
E: acromegalie
Vezi raspuns
7. [RDG10042] Sindromul de tunel carpian NU se opereaz n caz de ()
A: Recidive foarte frecvente
B: Semne de denervaie la EMG
C: Atrofie muscular n loja tenar
D: Deficit motor
E: Deficit senzitiv
Vezi raspuns
8. [RDG10043] NU se intervine chirurgical ntr-o lomboradiculalgie dac ()

A: Exist un deficit senzitiv izolat de origine discal

B: Persistena unei dureri radiculare de origine discal
C: Sindromul de coad de cal
D: Tulburri recente ale sfincterului
E: Deficit motor recent, inferior sau egal cu 3 din 5
Vezi raspuns
9. [RDG10044] Care dintre urmtoarele NU face parte din tabloul clinic si paraclinic al unei radicualgii simptomatice ()
A: Hipocalcemie
B: Sindrom inflamator
C: Semne de afeciune medular
D: Febr
E: Orar inflamator
Vezi raspuns
10. [RDG10046] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la semiologia afectiunii radiculare este FALSA ? ()
A: Teritoriul senzitiv pentru C6 este reprezentat de fata exterioara a bratului, antebratului, degetul mare
B: Teritoriul motor pentru L4 este reprezentat de cvadriceps si tibial anterior (gambier) iar reflexul osteotendinos este cel rotulian
C: Teritoriul motor pentru S1 este cvadricepsul si psoasul iar reflexul osteotendinos este cel achilean
D: Teritoriul senzitiv pentru L3 este reprezentat de fata anterioara a coapsei pana la genunchi
E: Reflexul osteotendinos pentru C7 este reflexul tricipital
11. [RDG10047] Boala arterial obliterant a membrelor inferioare este un diagnostic diferenial pentru: ()
A: osteoartrita interapofizar posterioar
B: stenoza de canal vertebral lombar
C: lombocruralgia L4
D: spondilolisteza
E: spondilodiscita infecioas
Vezi raspuns
12. [RDG10048] Manevra Phalen pozitiva apare la: ()
A: Percutia tunelului carpian
B: Flexia antebratului pe brat
C: Hiperflexia incheieturii mainii
D: Hiperflexia incheieturii cotului
E: Percutia tendonului lui Achile
Vezi raspuns
13. [RDG10050] Tabloul clinic de afectiune radiculara fara sindrom rahidian poate aparea in urmatoarele afectiuni, cu exceptia (625)
A: leziunea muschiului psoas
B: boala Lyme
C: tumora ovariana
D: hernie de disc
E: meningonevrita
Vezi raspuns
14. [RDG10052] Din semiologia afectiunii radiculare,teritoriul senzitiv,C5 acopera: ()
A: Fata posterioara a bratului si antebratului
B: Fata exterioara a bratului,antebratului,degetul mare
C: Fata interna a bratului si antebratului
D: Partea de sus a umerilor
E: Fata anterioara coapsa si fata anterioara gamba
Vezi raspuns
15. [RDG10053] Teritoriul motor C5 cuprinde: ()
A: Muschii flexori ai antebratului pe brat
B: Muschii extensori ai antebratului pe brat
C: Gluteus medius,tibial anterior,extensor comun al degetelor,extensorul degetului mare,fibular lateral
D: Cvadriceps,psoas
E: Abductia bratului
Vezi raspuns
16. [RDG10054] Teritoriul reflex (ROT),C5 : ()
A: Bicipital
B: Bicipital,stiloradial
C: Rotulian
D: Tricipital
E: Achilean
Vezi raspuns
17. [RDG10055] Teritoriul senzitiv C6: ()

A: Fata interna a bratului si antebratului

B: Fata posterioara a bratului si antebratului
C: Fata anterioara coapsa si anterioara gamba
D: Partea de sus a umerilor
E: Fata exterioara a bratului,antebratului,degetul mare
Vezi raspuns
18. [RDG10056] Teritoriul motor C6: ()
A: Muschii flexori ai antebratului pe brat
B: Muschii flexori ai degetelor si interososi
C: Cvadricpes si psoas
D: Muschii extensori ai antebratului pe brat
E: Abductia bratului
Vezi raspuns
19. [RDG10057] ROT, C6: ()
A: Bicipital
B: Tricipital
C: Rotulian
D: Niciunul
E: Bicipital,stiloradial
Vezi raspuns
20. [RDG10058] Teritoriul senzitiv (TS) C7,este: ()
A: Fata interna a bratului si antebratului
B: Partea de sus a umerilor
C: Fata externa a bratului,antebratului,degetul mare
D: Fata posterioara a bratului si antebratului
E: Fata anterioara coapsa si fata anterioara gamba
21. [RDG10059] C7,Teritoriul motor este: ()
A: Muschii flexori ai antebratului pe brat
B: Muschii extensori ai antebratului pe brat
C: Muschii flexori ai degetelor si interososi
D: Abductia bratului
E: Gluteus maximus,triceps sural,flexorii degetlor,tibial posterior
Vezi raspuns
22. [RDG10060] ROT tricipital se gaseste la: ()
A: C7
B: C8-T1
C: C5
D: C6
E: L4
Vezi raspuns
23. [RDG10007] Tratamentul radiculalgiei i al sindromului de compresie nervoas (pg. 626-627)
A: include administrarea pe cale sistemic i pe termen lung a unui corticoid
B: presupune terapia cauzei principale
C: poate fi de tip medicamentos local
D: nu include cura chirurgical n ceea ce privete sindromul de tunel carpian
E: permite infiltraia cu corticosteroizi i la pacienii cu tulburri de coagulare
Vezi raspuns
24. [RDG10008] Investigaiile suplimentare n cazul unei radiculalgii necomplicate includ: (pg. 626)
A: doar radiografia de coloan vertebral indiferent de durata simptomatologiei algice
B: nimic suplimentar, cu excepia radiografiei de coloana vertebral, hemoleucograma, CRP i hemostaza n cazul duratei sub 6
sptmni a simptomatologiei i numai dac s-au prevzut inflitraii rahidiene
C: evaluare extensiv indiferent de durata simptomatologiei sau de afeciunile preexistente
D: radiografie de coloan vertebral, CRP, hemostaza dup 6 - 8 sptmni de la debutul simptomatologiei
E: CT rahidian dupa 6-8 sptmni de la instalarea simptomatologiei algice
Vezi raspuns
25. [RDG10009] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt corecte (pg. 626)
A: Un fumtor cu radiculalgie C8-D1, cu orar inflamator i asociere de sindrom Claude-Bernard-Horner poate fi diagnosticat cu afeciune
malign pulmonar
B: Nemenionarea posibilitii unei amiloidoze AL la un pacient de peste 65 de ani cu sindrom de tunel carpian reprezint o eroare de
diagnostic
C: Afectarea radicular L5 include lezarea troncular a nervului sciatic popliteu extern
D: Cruralgia poate fi definit la nivel L3 sau L4
E: Sindromul de coad de cal reprezint indicaie chirurgical n cazul unei lomboradiculalgii

Vezi raspuns
26. [RDG10010] Indicaiile chirurgicale ale unei lomboradiculalgii (pg. 627)
A: sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave, cu potenial letal
B: includ deficitul motor recent i radiculalgia hiperalgic
C: se adreseaz cazurilor cu afeciuni pluriradiculare, tulburri sfincteriene, dar i celor cu dureri radiculare de origine discal cu
insuficien funcional major
D: nu exist indicaie chirurgical n cazul lomboradiculalgiilor
E: nu se poate recurge la terapie chirurgical n primele 8 sptmni de la diagnosticul sindromului de coad de cal
Vezi raspuns
27. [RDG10011] Examinrile complementare n cazul sindromului de tunel carpian (pg. 627)
A: pot releva semne de denervare cu indicaie chirurgical imediat
B: nu aduc nici un beneficiu comparativ cu examenul clinic
C: includ efectuarea de radiografii ale minilor
D: presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24 de ore
E: vor cuprinde i hemograma, VSH,CRP
Vezi raspuns
28. [RDG10012] Radiculalgiile simptomatice sunt urgente diagnostice si terapeutice care necesita urmatoarele investigatii suplimentare:
(pag.625)
A: calciu seric, electroforeza si proteinuria
B: hemoculturi si, uneori, biopsie discovertebrala
C: anticorpii antinucleari +/- factorul reumatoid
D: RMN rahidian
E: crioglobulinemia
Vezi raspuns
29. [RDG10013] Topografia radiculara, originare L5 cuprinde: (pag.626)
A: TS: fata posterioara a coapsei
B: TS: fata externa a coapsei
C: TM: gluteus maximus, triceps sural
D: TM: gluteus medius, tibial anterior
E: ROT: achilean
Vezi raspuns
30. [RDG10014] n cazul unei lomboradiculoalgii indicatiile chirurgicale sunt: (pag.626-627)
A: ruptura herniei de disc, cu migrare
B: deficit motor recent
C: sindromul de coada de cal
D: radiculalgie hiperalgica
E: deficit motor in sindromul de tunel carpian
31. [RDG10015] Alegeti afirmatiile adevarate despre afectiunea radiculara: ()
A: este intotdeauna de origine rahidiana
B: asociata cu dureri rahidiene
C: favorizata de mobilizarea coloanei vertebrale
D: este deseori, dar nu intotdeaunam de origine rahidiana
E: nu se asociaza niciodata cu dureri rahidiene
Vezi raspuns
32. [RDG10016] Semiologia afectiunii radiculare C6 este urmatoarea: ()
A: TS: fata exterioara a bratului si antebratului
B: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat
C: ROT: bicipital si cubitopronator
D: TS: partea de sus a umerilor
E: TS: degetul mare
Vezi raspuns
33. [RDG10017] Semiologia afectiunii radiculare C7 este: ()
A: TS: fata laterala a bratului
B: TS: fata posterioara a antebratului si bratului
C: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat
D: TM: muschii extensori ai antebratului pe brat
E: ROT: tricipital
Vezi raspuns
34. [RDG10018] Semiologia afectiunii radiculare C5 este urmatoarea: ()
A: TS: partea de sus a umerilor
B: TM: abductia bratului
C: TM: adductia bratului

D: ROT: bicipital
E: ROT: tricipital
Vezi raspuns
35. [RDG10019] Semiologia afectiunii radiculare C8-T1 este: ()
A: TS: fata anterioara a antebratului si bratului
B: TS: fata interna a bratului si antebratului
C: TM: muschii flexori ai degetelor si interososi
D: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat
E: ROT: cubitopronator
Vezi raspuns
36. [RDG10020] Semiologia afectiunii radiculare L3 este: ()
A: TS: fata anterioara a coapsei si gambei
B: TS: fata anterioara a coapsei
C: TM: cvadriceps, triceps
D: TM: psoas
E: ROT: rotulian
Vezi raspuns
37. [RDG10021] Semiologia afectiunii radiculare L4 este: ()
A: TS: fata anterioara coapsa si fata anterioara gamba
B: TM: cvadriceps si tibial anterior
C: ROT: peronier
D: ROT: achilean
E: TM: tibial posterior
Vezi raspuns
38. [RDG10022] Semiologia afectiunii radiculare L5 este: ()
A: TS: coapsa fata externa, uneori pliu inghinar, anterior de maleola externa, dosul piciorului, degetul mare
B: TM: gluteu medius, tibial anterior si posterior, extensor comun al degetelor, extensorul degetului mare, fibular lateral
C: ROT: rotulian
D: ROT: niciunul
E: ROT: achilean
Vezi raspuns
39. [RDG10023] Semiologia afectiunii radiculare S1 este: ()
A: TS: fata posterioara a coapsei
B: TS: fata posterioara a gambei, spatele maleolei esterne, talpa piciorului , al 5-lea deget de la picior
C: TM: gluteu maximus, triceps sural, cvadriceps, flexorii degetelor,
D: ROT: niciunul
E: ROT: achilean
Vezi raspuns
40. [RDG10024] Originea discala a unei afectari radiculare este indicata de: ()
A: semnul lui Leri (cruralgie L3-L4), patognomonic
B: semnul Lasegue (sciatica L5 sau S1), patognomonic
C: semnul soneriei
D: semne care dispar atunci cand hernia nu mai este in continuitate cu discul
E: semne care dispar cand hernia se rupe
41. [RDG10025] In cazul unei radiculalgii necomplicate se fac urmatoarele investigatii, astfel: (pg. 626)
A: in caz de evolutie de mai putin de 6 saptamani: niciuna
B: in caz de evolutie de mai putin de 6 saptamani si daca s-au prevazut infiltratii rahidiene: radiografia coloanei vertebrale,
hemoleucograma, CRP si hemostaza
C: dupa 6-8 saptamani; niciuna
D: radiografii ale coloanei vertebrale, hemoleucograma, CRP, hemostaza dupa 6 luni
E: CT rahidian dupa 6-8 saptamani
Vezi raspuns
42. [RDG10026] Indicatiile chirurgicale ale unei lombocruralgii sunt urmatoarele: ()
A: deficit motor recent, inferior sau egal cu 3 din 10
B: anestezie a perineului, afectiune pluriradiculara, tulburari sfincteriene
C: durere radiculara foarte mare
D: radiculalgii de origine discala
E: sindrom de coada de cal
Vezi raspuns
43. [RDG10027] Caracteristicile radiculalgiei asociate cu stenoza de canal vertebral lombar sunt: ()
A: durerile se intensifica prin anteflexie
B: apar dupa o anumita distanta de mers pe jos: claudicatie intermitenta

C: dureri adesea bilaterale

D: dureri adesea multiradiculare
E: dureri ameliorate prin anteflexie: semnul de "cos"
Vezi raspuns
44. [RDG10029] Din punct de vedere clinic, sindromul de tunel carpian se caracterizeaza prin: ()
A: acroparestezie pe fata palmara a primelor 3 degete si jumatatea exterioara a degetului inelar
B: acroparestezie pe fata dorsala a falangelor 2 si 3 ale indexului, degetului mare si jumatatea externa a inelarului
C: cresterea paresteziilor la percutia tunelului carpian (semnul Tinel)
D: cresterea paresteziilor la percutia incheieturii mainii (semnul Phalen)
E: in formele avansate: hipoestezia in teritoriul nervului median, deficitul opozantului, abductorului scurt si al fascicolului superficial al
flexorului degetului mare, atrofie tenara, chiar afectarea ROT ale membrelor superioare
Vezi raspuns
45. [RDG10031] Urmatoarele sunt erori in diagnosticul radiculalgiei si sindromului de compresie nervoasa: ()
A: solicitarea de CT rahidian pentru o lomboradiculalgie necomplicata mai veche de 6-8 saptamani
B: pierderea din vedere a posibilitatii de comprimare medulara la un pacient cu lombocruralgie
C: deficitul senzitiv izolat este indicatie chirurgicala
D: hernia de disc rupta sau cu migrare este indicatie chirurgicala
E: eroare terminologica: cruralgie L3-L4
Vezi raspuns
46. [RDG10032] Diagnosticul diferential al afectiunilor radiculare se face cu: ()
A: sacroiliita: pseudosciatica trunchiata in bascula
B: afectare tronculara a nervului sciatic popliteu extern: lipsa afectarii fetei externe a coapsei
C: afectare tronculara a nervului sciatic popliteu intern: lipsa afectarii muschiului gluteu mediu
D: boala arteriala obliteranta a membrelor inferioare
E: SCVL
Vezi raspuns
47. [RDG10033] Urmatoarele afirmatii despre lomboradiculalgia comuna sunt adevarate: ()
A: nu este legata de infectii, fracturi vertebrale sau tumora
B: complicata sau nu
C: cauzata de hernie de disc, artroza, stenoza de canal vertebral lombar
D: are orar inflamator
E: cel mai adesea pluriradiculara, bilaterala, ca in cazul SCVL
Vezi raspuns
48. [RDG10034] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre hernia de disc: ()
A: apare mai des la pacientii tineri
B: apare mai des la pacientii varstnici
C: are un factor declansator
D: apare din senin
E: poate fi lombocruralgie L3-L4, lombosciatica L5-S1, nevralgie cervicobrahiala C5, C6, C7, C8
Vezi raspuns
49. [RDG10035] Radiculalgia si sindromul de compresie nervoasa, afirmatii adevarate: ()
A: compresie medulara in afectarea L4-L5
B: radiculalgiile complicate sunt urgente terapeutice
C: radiculalgiile simptomatice releva o spondilita infectioasa, metastaza osoasa, sau mielom, neurinom
D: posibilitatea de compresie medulara in afectarile mai sus de L1-L2
E: RMN rahidian, CT in caz de radiculalgii complicate de un deficit motor sau tulburari sfincteriene
Vezi raspuns
50. [RDG10036] In caz de afectare cervicala si dorsala in radiculalgiile simptomatice sunt prezente urmatoarele: ()
A: simptome radiculare ca indicator al nivelului lezional medular (nivelului de compresie)
B: simptome de afectare piramidala si/sau cordonala posterioara care indica afectiunea sublezionala
C: simptome radiculare ca indicator al nivelului sublezional medular
D: simptome de afectare piramidala si/sau cordonala posterioara care indica nivelul lezional
E: este imposibila afectare maduvei
51. [RDG10037] Atunci cand afectiunea radiculara nu este asociata cu sindrom rahidian si cu migrare trebuie cautate urmatoarele cauze: ()
A: tumora sacrala sau ovariana in radiculalgiile S1
B: leziune tumorala sau infectioasa a muschiului psoas (cruralgie fara durere rahidiana)
C: boala Lyme, herpes zoster
D: meningo/radiculonevrita
E: hernia de disc rupta (fara migrare)
Vezi raspuns
52. [RDG10038] Se recomand intervenie chirurgical n sindromul de tunel carpian, dac ()
A: Deficit motor

B: Semne de denervaie la EMG

C: Hipoestezie n teritoriul medianului
D: ROT Cubitopronator abolit
E: Atrofie muscular n loj tenar
Vezi raspuns
53. [RDG10039] Sindromul de tunel carpian este relevat prin ()
A: Manevra Tinel negativ
B: Atrofie tenar
C: ROT Cubitopronator abolit
D: Hipoestezie n teritoriul nervului median
E: Acroparestezie nocturn cu salvarea degetului mic pe teritoriul nervului median
Vezi raspuns
54. [RDG10040] Sindromul de tunel carpian poate fi cauzat de ()
A: Sarcoidoz
B: Amiloidoz
C: Tenosinovitele infecioase
D: Poliartrit reumatoid
E: Acromegalie
Vezi raspuns
55. [RDG10041] Radiculalgia implic diagnostic diferenial ntre ()
A: Boala arterial obliterant a membrelor
B: Spondiloiscita infecioas
C: Radiculonevrita
D: Afectarea troncular a nervului sciatic popliteu extern
E: Sacroiliita
Vezi raspuns
56. [RDG10045] Sindromul de coad de cal presupune: (pag. 626-627)
A: afeciune monoradicular
B: afeciune pluriradicular
C: hiperestezie perineal
D: tulburri sfincteriene
E: prezena semnului Leri
Vezi raspuns
57. [RDG10049] Care din urmatoarele afirmatii referitoare la alegerea metodei imagistice optime sunt gresite (625-626)
A: Intr-o nevralgie cervicobrahiala prin hernie de disc se recomanda efectuarea IRM
B: Intr-o radiculalgie complicata se efectueaza de urgenta CT sau RM, in functie de afectiunea suspectata
C: Pentru suspiciunea de mielom se efectueaza CT
D: In radiculalgii simptomatice se recomanda CT sau RM
E: Intr-o cruralgie fara durere rahidiana se recomanda CT
Vezi raspuns
58. [RDG10051] Sindromul Claude-Bernard-Horner cuprinde: (626)
A: mioza ipsilaterala
B: enoftalmie
C: midriaza ipsilaterala
D: ptoza
E: exoftalmie
Vezi raspuns
59. [RDG10061] ROT rotulian se regaseste: ()
A: C7
B: L3
C: L5
D: L4
E: S1
Prescrierea i monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene i necorticosteroidiene
1. [AIN10003] Care dintre urmtorii ageni farmacologici sunt de tip AINS (pg. 646)
A: Pirazolii
B: Prednisonul
C: Betametazona
D: Ketotifenul
E: Lorazepamul
Vezi raspuns

2. [AIN10004] n care dintre afeciunile enumerate mai jos este permis infiltrarea de corticosteroizi? (pg. 649)
A: Status infecios activ
B: Bursita olecranian
C: Artrita septic
D: Osteocondrom
E: Toate rspunsurile de mai sus sunt eronate
Vezi raspuns
3. [AIN10005] Ce tipuri de afeciuni dintre cele redate mai jos, presupun administrarea pe o perioad lung a AINS (pg. 646)
A: Rahialgii
B: Tendinite i bursite
C: Traume sportive
D: Spondilit anchilozant
E: Gut cronic tofacee
Vezi raspuns
4. [AIN10006] Care sunt reaciile adverse dup administrarea steroizilor pe cale general (pg. 648-649)
A: Hipercorticismul iatrogen, retard de cretere la copil, amenoree, osteonecroz aseptic
B: Boala Crohn, complicaii cardio-vasculare, hiperlipemie, sigmoidit, acnee
C: Diverticuloza, cicatrici cheloide, infecii oportuniste
D: Diabet zaharat tip I insulinonecesitant
E: Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie
Vezi raspuns
5. [AIN10007] Interaciunile medicamentoase ale AINS includ (pg. 647-648)
A: antihipertensivele de tip sartan
B: fenitoina-cu risc de supradozaj
C: corticosteroizii indiferent de diagnostic i de simptomatologia algic
D: salicilaii cu risc de reactie de hipersenibilizare imediat
E: inhibitorii de pomp de protoni
Vezi raspuns
6. [AIN10028] Infiltraia de corticosteroizi NU are urmtorul efect secundar ()
A: Atrofie a pielii
B: Artrita acut microcristalin
C: Hemartroz
D: Pierderea de mas osoas
E: Artrita septic
Vezi raspuns
7. [AIN10029] Infiltraia de corticosteroizi NU are urmtorea complicaie ()
A: Artrita septic
B: Artrita acut microcristalin
C: Hemartroz
D: Pierderea de mas osoas
E: Atrofie a pielii
Vezi raspuns
8. [AIN10030] Infiltraiile de corticosteroizi NU sunt indicate n urmtoarea situaie ()
A: Artrit aseptic
B: Radiculalgie cervical
C: Canal carpian
D: Bursit
E: Artroz
Vezi raspuns
9. [AIN10031] Terapia cu steroizi nu are urmtorul efect secundar ()
A: Osteonecroz aseptic
B: Acnee
C: Hiperpotasemie prin hiperaldosteronism
D: Impoten
E: Cataract
Vezi raspuns
10. [AIN10032] NU se recomand un inhibitor de pomp de protoni la AINS neselectivi dac ()
A: Terapie concomitent cu aspirin n scop antiagregant
B: Vrsta peste 65 de ani
C: Antecedente de intoleran la AINS
D: Antecedente de ulcer gastroduodenal
E: Gastrit

11. [AIN10033] AINS dau complicaii renale in urmatoarele forme, cu exceptia: ()

A: Nefrit acut interstiial imunoalergic
B: Hiperkaliemie
C: Leziuni glomerulare minime
D: Glomeruloscleroz
E: Insuficien renal funcional
Vezi raspuns
12. [AIN10034] Care dintre urmtoarele AINS pot fi administrate i.v.? ()
A: Fenilbutazona
B: Ketoprofen
C: Piroxicam
D: Ibuprofen
E: Indometacin
Vezi raspuns
13. [AIN10036] AINS poate fi prescris n urmtoarea situaie ()
A: in timpul remisiunii complete a reumatismului inflamator cronic
B: pentru o spondilartrita satelita a unei boli inflamatorii intestinale dificil controlate
C: chiar dac exista alergie la o clas de AINS administrat anterior
D: simultan cu alt AINS
E: n acelai timp cu un AVK
Vezi raspuns
14. [AIN10037] Dati un exemplu din clasa pirazoli? ()
A: aspirina
B: piroxicam
C: ketoprofen
D: fenilbutazona
E: celecoxib
Vezi raspuns
15. [AIN10038] Din clasa arlcarboxilice fac parte? ()
A: piroxicam
B: aspirina
C: diclofenac
D: indometacin
E: celecoxib
Vezi raspuns
16. [AIN10008] Este permis (pg. 646-648)
A: prescrierea a dou antiinflamatoare simultan
B: prescrierea de AINS concomitent cu anticoagulante orale
C: continuarea terapiei cu AINS i n afara perioadelor nedureroase din artroze
D: administrarea de corticosteroid la un pacient cu poliartrita reumatoid
E: infiltrarea local de corticosteroizi la pacientul cu sindrom de tunel carpian
Vezi raspuns
17. [AIN10009] Reprezint complicaii specifice la infiltraii de corticosteroizi (pg. 650)
A: hemartroza
B: ruptura tendinoas n cazul infiltrrii periarticulare
C: risartroza
D: artrita acuta microcristalin
E: artrita psoriazic
Vezi raspuns
18. [AIN10010] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt incorecte (pg. 645-646)
A: AINS au i efecte de tip analgezic i antipiretic
B: Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei 1
C: Indometacinul face parte din clasa pirazolilor
D: AINS pot induce crize de crize de diverticulita sigmoidian
E: Administrarea de AINS poate avea drept efect secundar, nefrit acut interstiial imunoalergic
Vezi raspuns
19. [AIN10011] Ce indicai n prescripia corticosteroizilor (pg. 648)
A: scderea treptat a dozelor fr necesitatea unei terapii de fond n poliartrita reumatoid
B: contraindicaia acestor substante medicamentoase n vasculite sistemice, tip boala Horton
C: administrarea n polimialgia reumatic n doza iniiala de atac cu diminuarea ulterioar treptat
D: riscul de insuficiena suprarenal consecutiv unei diminuari a dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi impune efectuarea unui test la
Synacthen
E: terapia pe termen scurt nu impune descretere progresiv

Vezi raspuns
20. [AIN10012] AINS pot fi administrate n sigurana n urmtoarele circumstante (pg. 646-647)
A: topic, de exemplu ketoprofenul fr a induce fenomene de fotosensibilizare
B: la pacientul cu osteoartrita de genunchi, n puseu congestiv
C: n patologii radiculare
D: n doze mari la pacientii cu boli inflamatorii intestinale
E: n colagenoze simultan cu antiinflamatoare corticosteroidiene
21. [AIN10013] Care sunt indicatiile infiltratiilor de corticosteroizi (pag.649)
A: poliartrita reumatoida
B: artrita aseptica
C: canal carpian
D: bursita
E: polimialgie reumatica
Vezi raspuns
22. [AIN10015] Urmatoarele analize se fac din lichidul sinovial: ()
A: examinare citologica
B: examinare bacteriologica
C: identificarea cristalelor
D: nu se fac analize ale lichidului sinovial
E: colectarea lichidului sinovial nu este in scop diagnostic
Vezi raspuns
23. [AIN10016] Urmatoarele informatii despre infiltrarea de corticosteroizi sunt adevarate: ()
A: se informeaza pacientul cu privire la riscurile si beneficiile implicate
B: asepsie stricta
C: odihna si repaus articular dupa procedura
D: limitata la 3-4/an intr-o anumita locatie articulara
E: limitata la 3-4/an per totalul articulatiilor implicate
Vezi raspuns
24. [AIN10017] Infiltrarea de corticosteroizi este contraindicat n urmtoarele situaii ()
A: Osteoporoza
B: Hipersensibilitate la oricare din excipieni
C: Tulburri de coagulare
D: Insuficien renal
E: Infecie activ
Vezi raspuns
25. [AIN10018] n tratamentul cu steroizi se urmresc ()
A: Profil lipidic
B: Sumarul de urin
C: Potasiu seric
D: Sodiu seric
E: Calciu seric
Vezi raspuns
26. [AIN10019] Pentru a obine rezultate mai bune, terapia cu corticosteroizi poate fi nsoit de ()
A: Activitate fizic regulat
B: Restricie de zaharuri
C: Sodiu
D: Calciu
E: Diuretice
Vezi raspuns
27. [AIN10020] Terapia cu steroizi poate avea urmtoarele efecte secundare ()
A: Glaucom cronic
B: Colita
C: Edeme
D: Hiperpotasemie
E: Hipertricoza
Vezi raspuns
28. [AIN10021] Steroizii sunt indicai n urmtoarele situaii ()
A: Spondilartrita anchilozanta
B: Lombocruralgie
C: Nevralgie cervicobrahiala
D: Vasculita
E: PR

Vezi raspuns
29. [AIN10022] AINS interacioneaz cu ()
A: Diuretice
B: Inhibitori calcici
C: Betablocante
D: IECA
E: Litiu
Vezi raspuns
30. [AIN10023] AINS poate da urmtoarele complicaii hematologice ()
A: Policitemie
B: Aplazie medular
C: Agranulocitoz
D: Leucemie
E: Mielom
31. [AIN10024] AINS pot cauza urmtoarele probleme digestive ()
A: Ulceraii colonice
B: Ulcer de intestin subire
C: Crize de diverticulit colonic
D: Crize de diverticulit sigmoidal
E: Pusee intestinale ale maladiilor inflamatorii intestinale
Vezi raspuns
32. [AIN10025] AINS sunt contraindicate n ()
A: Sindrom Widal
B: BPOC
C: Astm
D: Antecedente de ulcer peptic recent
E: Sarcin trimestul 1
Vezi raspuns
33. [AIN10026] Tratamentul pe termen scurt cu AINS se poate administra n caz de ()
A: Rahialgii
B: Traume sportive
C: Guta
D: PR
E: Spondilit
Vezi raspuns
34. [AIN10039] Nu apar ca i complicaii ale tratamentului cu corticosteroizi: ()
A: amenoree
B: hiperpotasemie
C: foliculit
D: cataract (foarte rar)
E: creterea PMN
Vezi raspuns
35. [AIN10040] Ce medicamente nu fac parte din clasa arlcarboxilicelor? ()
A: Ketoprofen
B: Diclofenac
C: Fenilbutazona
D: Indometacin
E: Piroxicam
Vezi raspuns
36. [AIN10041] Principalele complicatii aparute in sarcina in urma administrarii AINS sunt: ()
A: Vertij si dureri de cap
B: Macrosomie
C: Inchiderea canalului arterial
D: Preeclamsie
E: Scaderea fertilitatii
Vezi raspuns
37. [AIN10042] Reactii adverse in urma administrarii steroizilor sunt: ()
A: Echimoze, hipertricoza
B: Acnee, foliculita
C: Infectii nosocomiale, nu si comunitare
D: Accese maniacale, delir, halucinatii
E: Glaucom acut - frecvent

Vezi raspuns
38. [AIN10043] Sunt reacii adverse ale corticosteroizilor ()
A: complicaii cardio-vasculare
B: fragilitatea pielii
C: hipolipidemie
D: echimoze
E: hiperpotasemie
Vezi raspuns
39. [AIN10044] Sunt contraindicaii ale coxibilor: ()
A: Insuficiena renal acut
B: Antecedente recente de ulcer peptic
C: Infarct miocardic n antecedente
D: Istoric de accident vascular cerebral ischemic
E: Arterit a membrelor inferioare
Vezi raspuns
40. [AIN10045] Toleranta terapiei prelungite cu corticosteroizi din punct de vedere clinic, se verifica prin urmtoarele: ()
A: Tensiunea arteriala
B: Hemoleucograma
C: Temperatura
D: Sumar de urina
E: Greutatea
Fractura extremitii inferioare a radiusului i a extremitii superioare a femurului la adult i particularitile fracturilor la copil
1. [FRC10002] Fractura extraarticular cu deplasare posterioar a extremitii inferioare a radiusului se numete: (pg. 653)
A: Pouteau-Colles
B: Goyrand-Smith
C: Gerard-Marchand
D: Destot
E: Galeazzi
Vezi raspuns
2. [FRC10003] Conform clasificrii Garden, fractura cervical a femurului cu ruptura complet este de tip: (pg. 655)
A: Garden I
B: Garden II
C: Garden III
D: Garden IV
E: Garden V
Vezi raspuns
3. [FRC10004] Fracturile intertrohanteriene sunt fracturi cu traiect de fractur: (pg. 655)
A: Parcelare ale marelui trohanter
B: Ce separ un fragment diafizar
C: Oblic de la marele la micul trohanter
D: Orizontal ntre marele i micul trohanter
E: Sub nivelul micului trohanter
Vezi raspuns
4. [FRC10005] Fractura-dezlipire epifizara Salter 3 este fractur cartilajului de crestere cu (pg. 664)
A: Traiect numai prin cartilajul de cretere
B: Prelungire metafizar
C: Prelungire epifizar
D: Prelungire metafizar i epifizar
E: Compresiune axial
Vezi raspuns
5. [FRC10016] Fracturile extremitii superioare a femurului la adult poate avea urmtoarele complicaii post-operatorii, cu excepia ()
A: Leziuni de decubit
B: Pierderea autonomiei
C: Alunecarea
D: Infectarea zonei operate
E: Decompensarea afeciunilor asociate
Vezi raspuns
6. [FRC10017] NU reprezint fracturi ale masivului trohanterian femural ()
A: trohanterodiafizare
B: subtrohanteriene
C: intertrohanteriene

D: supratrohanteriene
E: pertrohanteriene
Vezi raspuns
7. [FRC10018] Fracturile cervicale ale femurului ()
A: Se pot consolida n poziie vicioas
B: Nu au risc de pseudoartroz
C: Sunt extra-articulare
D: Sunt intra-articulare
E: Nu au risc de necroz a capului femural
Vezi raspuns
8. [FRC10019] Fracturile extremitii inferioare a radiusului NU au urmtoarele complicaii initial ()
A: Deschidere cutanat
B: Compresie a nervului median
C: Decompensare a tarelor la vrstnici
D: Sindrom de alunecare
E: Leziune vascular
Vezi raspuns
9. [FRC10020] Radiografia de pumn fa n fractura extremitii inferioare a radiusului NU permite ()
A: Analiza liniei bistiloidiene
B: Analiza orientatiei glenei radiale
C: Analiza indicelui radio-ulnar
D: Analiza interliniei articulare
E: Completarea de radiografie n traciune
Vezi raspuns
10. [FRC10023] Fractura lui Galeazzi este: ()
A: Fractura extremitatii inferioare a radiusului cu deplasare posterioara
B: Fractura extremitatii inferioare a radiusului cu deplasare anterioara
C: Fractura extremitatii inferioare a radiusului asociata cu o fractura a stiloidei ulnare
D: Fractura extremitatii inferioare a radiusului asociata cu o luxatie a capului ulnar la nivelul articulatiei radio-ulnare distale
E: Fractura extremitatii inferioare a radiusului - fractura in cruce
11. [FRC10024] Fractura lui Gerard-Marchand este: ()
A: Fractura extremitatii inferioare a radiusului - marginala anterioara
B: Fractura extremitatii inferioare a radiusului cu deplasare posterioara
C: Fractura extremitatii inferioare a radiusului asociata cu o fractura a stiloidei ulnare
D: Fractura extremitatii inferioare a radiusului asociata cu o luxatie a capului ulnar la nivelul articulatiei radio-ulnare distale
E: Fractura extremitatii inferioare a radiusului - fractura in T
Vezi raspuns
12. [FRC10026] Cu ce se asociaza fractura cuneana externa? ()
A: Cu o fractura a colului ulnei
B: Cu entorsa scafolunara
C: Cu o luxatie a capului ulnar la nivelul articulatiei radio-ulnare distale
D: Cu o fractura a stiloidei ulnare
E: Cu o fractura in cruce
Vezi raspuns
13. [FRC10006] Deformarea membrului inferior ntr-o fractura dezangrenata a extremitii superioare a femurului este n: (pg. 655)
A: Rotaie extern
B: Rotaie intern
C: Abducie
D: Adducie
E: Flexie
Vezi raspuns
14. [FRC10007] Urmtoarele afirmaii referitoare la fracturile extremitii superioare a femurului sunt adevrate: (pg. 655)
A: Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare
B: Fracturile cervicale prezint risc de necroz secundar a capului femural
C: Fracturile capului femural sunt relativ frecvente
D: Fracturile cervicale prezint risc de pseudartroz
E: Fracturile masivului trohanterian au risc de consolidare vicioas
Vezi raspuns
15. [FRC10008] O fractura a extremitaii inferioare a radiusului se caracterizeaz clinic prin: (pg. 653)
A: Durere
B: Impotena funcional
C: Deformarea pumnului n dos de furculia dac deplasarea este anterioar

D: Leziune a nervului radial

E: Edem
Vezi raspuns
16. [FRC10009] Din complicaiile posibile ale unei fracturi a extremitii inferioare a radiusului fac parte: (pg. 654)
A: Leziunea nervului radial
B: Deschidere cutanat
C: Sindromul de compartiment
D: Infecia zonei operate
E: Necroza osoas
Vezi raspuns
17. [FRC10010] Cel mai frecvent tratament al fracturilor la copil este tratamentul ortopedic din urmtoarele motive (pg. 664)
A: Risc de epifiziodeza postoperatorie (daca intervenia chirurgical este localizat pe cartilajul de cretere)
B: Tolerabilitate bun a fixarii vicioase prin remodelarea ulterioar
C: Epifize fertile: aproape de genunchi i departe de cot
D: Formarea unui punct osos la nivelul leziunii cartilajului de cretere
E: Absena complicaiilor de rigiditate sau a tromboflebitei sub ghips
Vezi raspuns
18. [FRC10011] In cazul fracturilor extremitatii inferioare a radiusului, la radiagrafia de fata a pumnului trebuie analizate: (653)
A: interlinia articulara
B: orientatia glenei radiale
C: indicele radio-ulnar
D: linia bistiloidiana
E: angularea
Vezi raspuns
19. [FRC10013] Fracturile extremitii superioare a fermurului pot avea urmtoarele complicaii preoperatorii ()
A: Leziuni de decubit
B: Pierderea autonomiei
C: Alunecarea
D: Deshidratare
E: Decompensarea afeciunilor asociate
Vezi raspuns
20. [FRC10014] Fracturile extremitii inferioare a radiusului pot avea urmtoarele complicaii postoperatorii ()
A: Sindrom de alunecare
B: Depresie reacional
C: Leziune vascular
D: Sindrom de compartiment al lojelor
E: Decompensare a tarei la pacientul vrstnic
21. [FRC10021] Fracturile specific la copil sunt reprezentate de: ()
A: Fractura in butoias de unt
B: Deformarea plestica
C: Dezlipirea epifizara
D: Fractura pretrohanteriana
E: Fractura intertrohanteriana
Vezi raspuns
22. [FRC10022] Fracturile extraarticulare ale extremitati inferioare a radiusului la adult sunt: ()
A: Fractura Pouteau-Colles(deplasarea posterioara)
B: Fractura Goyrand-Smith(deplasarea anterioara)
C: Fractura in cruce(a lui Destot)
D: Fractura in T
E: Fractura marginala anteriora
Vezi raspuns
23. [FRC10025] Urmatoarele sunt fracturi articulare in cadrul fracturilor extremitatii inferioare a radiusului: ()
A: Fractura extremitatii inferioare a radiusului - marginala anterioara
B: Fractura extremitatii inferioare a radiusului cu deplasare anterioara
C: Fractura extremitatii inferioare a radiusului - a lui Destot
D: Fractura extremitatii inferioare a radiusului - cuneana externa
E: Fractura extremitatii inferioare a radiusului - fractura in cruce
Vezi raspuns
24. [FRC10027] Urmatoarele sunt adevarate despre fracturile cervicale reale in cadrul fracturilor extremitatii superioare a femurului: ()
A: Sunt fracturi extraarticulare
B: Garden I: varus cu persistenta a unui angrenaj al articulatiei posterioare si orizontalizarea traveelor osoase
C: Risc de necroza secundara a capului femural

D: Apare hemartroza si hipertensiune intraarticulara

E: Fara necroza, dar cu posibilitatea consolidarii in pozitie vicioasa
Vezi raspuns
25. [FRC10028] Urmatoarele sunt investigatii radiologice care se fac pentru diagnosticul pozitiv al fracturii extremitatii superioare a
femurului: ()
A: Radiografii seriate de bazin fata
B: Radiografii seriate de bazin fata si profil
C: Radiografii seriate de sold profil
D: Radiografii seriate de sold fata
E: Radiografii seriate de sold profil chirurgical al lui Arcelin
Vezi raspuns
26. [FRC10029] Despre clasificarea lui Salter si Harris sunt adevarate urmatoarele: ()
A: 1. linia de fractura trece integral prin cartilajul de crestere
B: 2. urma se prelungeste spre epifiza
C: 3. urma se prelungeste spre metafiza
D: 3 si 4 sunt fracturi articulare
E: 5. urma se prelungeste spre metafiza de o parte si spre epifiza de cealalta parte
Vezi raspuns
27. [FRC10030] Tratamentul in fractura extremitatii superioare a femurului la adult este: ()
A: Medical
B: Chirurgical
C: Al comorbiditatilor
D: Tipul de fractura determina tehnica operatorie
E: Al complicatiilor
Vezi raspuns
28. [FRC10031] Urmtoarele afirmaii despre fracturile la copil sunt adevrate: ()
A: tratamentul de elecie este chirurgical
B: se opteaz adesea pentru tratament ortopedic + profilaxie trombembolic
C: epifizile fertile sunt aproape de genunchi i departe de cot
D: epifiziodeza complet - deformarea axial a segmentului osos
E: epifiziodeza parial - deformarea axial a segmentului osos
Infeciile acute ale prilor moi (abces, panariiu, flegmon al tecii)
1. [IPM10007] Tratamentul flegmonului digital n stadiul 2 se face prin: (pg. 670)
A: Dac nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile
B: 2 contraincizii la nivelul extremitilor degetului, apoi antibioterapie pentru 21 de zile
C: Excizia tendonului interesat daca acesta a necrozat
D: Deschidere n Z a degetului i sinovectomie digital
E: Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile
Vezi raspuns
2. [IPM10008] Durata antibioterapiei n artrit (complicaie local n infeciile acute ale prilor moi) este de: (pg. 669)
A: 7 zile
B: 14 zile
C: 21 de zile
D: 45 de zile
E: 60 de zile
Vezi raspuns
3. [IPM10009] Investigaiile de laborator n diagnosticul pozitiv al infeciilor acute ale prilor moi arat: (pg. 669)
A: Hipertermie local
B: Leucopenie
C: Trombocitoz
D: Creterea proteinei C reactive
E: Scderea vitezei de sedimentare a hematiilor
Vezi raspuns
4. [IPM10010] n flegmonul digital, durerea este caracterizat de: (pg. 669)
A: Intensificare la extensia pasiv a degetului
B: Intensificare la flexia pasiv a degetului
C: Iradiere pn la pliul palmar proximal pentru degetele II, III
D: Iradiere pn la pliul pumnului pentru degetele II, III, IV
E: Iradiere pn la pliul palmar distal pentru degetele I i V
Vezi raspuns
5. [IPM10014] Ablatia prin cele 2 contraincizii de la extremitati este necesara in flegmonul digital din stadiul: ()

A: stadiul 1
B: stadiul 2
C: stadiul 3
D: indiferent de stadiu
E: stadiul 1 si 2
Vezi raspuns
6. [IPM10019] Infeciile acute ale prilor moi pot avea urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Decompensare n cazul unui teren favorizant
B: Osteonecroza
C: Tetanos
D: Endocardita
E: Artrita
Vezi raspuns
7. [IPM10020] Flegmonul digital NU are urmtorul simptom local ()
A: Durere electiv de-a lungul nveliului pn la obstrucia n deget de mnu proximal
B: Durere la extensia pasiv a degetului
C: Deget incovoiat
D: Creterea volumului degetului
E: Durere pulsatil
Vezi raspuns
8. [IPM10021] Diag.+ in infectiili acute de parti moi(abces,panaritiu,flegmon al tecii)include urmatorul symptom general: ()
A: Colectare fluctuanta
B: Durere pulsatila
C: Cresterea volumului degetului
D: Creste CRP
E: Febra
Vezi raspuns
9. [IPM10022] Caracterizeaza panaritiul urmatoarea afirmatie: (669)
A: durere pulsatila
B: inflamare periunghiala
C: deget incovoiat
D: durere la extensia pasiva a degetului
E: infectia propagata intr-un compartiment anatomic
Vezi raspuns
10. [IPM10002] Unele din semnele clinice locale ale abcesului prilor moi sunt: (pg. 669)
A: Colecia fluctuent
B: Febra
C: Hiperleucocitoza
D: Durerea pulsatil
E: Hipotermia local
11. [IPM10003] Flegmonul digital este caracterizat clinic prin: (pg. 669)
A: Marirea n volum a degetului afectat
B: Localizarea infeciei
C: Iradierea durerii de-a lungul nveliului
D: Durere la extensia pasiv a degetului
E: Deformarea degetului cu ncovoierea lui
Vezi raspuns
12. [IPM10004] Din factorii favorizani ai infeciilor parilor moi fac parte: (pg. 669)
A: Hipotiroidismul
B: Artroza la nivelul degetelor minii
C: Diabetul zaharat
D: Deficien a statusului imunologic
E: Prezena de corpi straini
Vezi raspuns
13. [IPM10005] Complicaiile infeciilor acute ale prilor moi sunt: (pg. 669)
A: Artroza
B: Endocardita
C: Tetanosul
D: Decompensarea n cazul unui teren favorizant
E: Flegmonul digital
Vezi raspuns
14. [IPM10006] Tratamentul chirurgical al flegmonului digital se poate face prin: (pg. 670)

A: Ablaie prin contraincizii la extremitile degetului

B: Antibioterapie cu spectru larg pentru 21 de zile
C: Deschidere n Z a degetului
D: Sinovectomie digital
E: Excizia tendonului
Vezi raspuns
15. [IPM10011] Prevenirea extinderii septice spre o situatie de urgenta in cazul infectiilor acute de parti moi se face astfel: ()
A: absenta colectarii: terapie cu penicilina timp de 10 zile si bai antiseptice timp de 2 ori pe zi
B: colectare: chirurgie cu debridare
C: antibiotice chiar daca excizia este completa si in absenta semnelor generale
D: antibioticele nu sunt necesare dupa excizia completa si absenta semnelor generale
E: nu sunt necesare masuri de preventie
Vezi raspuns
16. [IPM10012] Flegmonul digital in stadiul 3 presupune: ()
A: prezenta tendonului necrotic
B: prezenta lichidului purulent
C: excizia tendonului
D: sechele probabile
E: reconstructie ulterioara
Vezi raspuns
17. [IPM10013] Stadiul 2 al flegmonului digital este caracterizat de: ()
A: lichid purulent
B: tendon necrotic
C: lichid limpede
D: nevoia de deschidere in Z a degetului
E: nevoia de sinovectomie digitala
Vezi raspuns
18. [IPM10015] In cazul artritei, complicatie locala a infectiilor de parti moi, se procedeaza astfel: (pg. 669)
A: ablatie articulara chirurgicala
B: sinovectomie intotdeauna
C: recoltari bacteriologice
D: terapie cu antibiotice cu spectru larg 45 de zile
E: nu este necesara antibioterapie
Vezi raspuns
19. [IPM10016] Complicatiile infectiilor acute de parti moi sunt: ()
A: artrita
B: extinderea la o structura "nobila": endocardita, artrita
C: tetanos
D: decompensare in caz de teren favorizant
E: flegmon digital
Vezi raspuns
20. [IPM10017] Durerea in cazul flegmonului digital se propaga in felul urmator: ()
A: pana la pliul palmar distal pentru degetele II, III, IV
B: pana la pliul palmar distal pentru degetele I, V
C: pana la pliul pumnului pentru degetele II, II, IV
D: pana la pliul pumnului pentru degetele I, V
E: pana la pliul pumnului pentru toate degetele
21. [IPM10018] Abcesul de pri moi poate avea urmtoarele simptome locale ()
A: Durere la extensia degetului
B: Creterea volumului degetului
C: Durere pulsatil
D: Colectare reinut
E: Colectare fluctuant
Vezi raspuns
22. [IPM10023] Despre panaritiu sunt adevarate urmatoarele afirmatii (669)
A: durere pulsatila care provoaca insomnii
B: febra
C: inflamare periunghiala sau pulpara
D: colectare periunghiala sau pulpara
E: stadiu flegmonos/stadiu purulent
Vezi raspuns
23. [IPM10024] Urmatoarele sunt complicatii prin extindere la distanta in cadrul infectiilor acute ale partilor moi: ()

A: Artrita
B: Flegmon digital
C: Tetanos
D: Endocardita
E: Decompensare in cazul unui teren favorizant
Vezi raspuns
24. [IPM10025] Urmatoarele sunt adevarate despre ingrijirea in situatiile de urgenta: ()
A: In artrita - antibiotice 21 de zile
B: In flegmon - antibiotice 21 de zile
C: Flegmonul - stadiul 2- impune ablatie prin 2 contraincizii la extremitati
D: Flegmonul- stadiul 3- impune excizia tendonului, reconstructie ulterioara
E: In stadiul 1 al flegmonului digital lichidul este limpede
Anomalii ale vederii cu debut brutal
1. [VED10005] Care dintre urmtoarele afect iuni este caracterizat de scderea brutal a vederii cu ochi rosu, dureros? (pg. 678)
A: dezlipirea de retin
B: neuropatia optic ischemic acut anterioar
C: glaucom neovascular
D: degenerescent a macular legat de vrst
E: ocluzia venei centrale ale retinei
Vezi raspuns
2. [VED10006] Care dintre urmtoarele afect iuni este caracterizat de scderea brutal a vederii cu ochi alb, nedureros? (pg. 678)
A: glaucomul acut
B: keratita acut
C: endoftalmit
D: neuropatia optic ischemic anterioar
E: glaucom neovascular
Vezi raspuns
3. [VED10008] Ocluzia venei centrale a retinei se caracterizeaz prin: (pg. 680)
A: artere si vene subt iri si filiforme la nivelul retinei
B: hemoragii retiniene striate sau rotunde
C: edem macular ischemic cu aspect de cireas macular
D: Tyndall pozitiv la nivelul camerei anterioare
E: vene si artere ntecuite sub form de mansoane perivasculare
Vezi raspuns
4. [VED10009] Tratamentul glaucomului acut presupune urmtoarele metode cu except ia: (pg. 682)
A: beta-blocante administrate local
B: inhibitor de anhidraz carbonic administrate local si general
C: midriatice administrate local
D: i ridotomie la nivelul ochiului afectat
E: iridotomie la nivelul ochiului congener, sntos
Vezi raspuns
5. [VED10014] Care dintre formele de keratit acut este caracterizat de ulcer dendritic sau n hart geografic: (pg. 684)
A: keratita bacterian
B: keratit herpetic
C: keratit cu adenovirus
D: sindrom cu ochi uscat
E: sindrom de expunere prin malpozit ie palpebral
Vezi raspuns
6. [VED10016] o scadere brutala si profunda a AV ,limitata la perceptia luminoasa apare in : ()
A: OVCR
B: NOIAA
C: glaucom acut
D: OACR
E: keratita acuta
Vezi raspuns
7. [VED10034] Bilantul cardiovascular in OACR include, cu exceptia: ()
A: holter ECG
B: ECG
C: ETE
D: ETT
E: glicemie postprandiala
Vezi raspuns

8. [VED10036] Prima manifestare oftalmologica a bolii Horton este: ()

A: NORB
B: OACR
C: OVCR
D: NOIAA
E: DMLV
Vezi raspuns
9. [VED10040] Semnele functionale ale AVC cu afectare oftalmica sunt: ()
A: amputarea brutala a campului vizual
B: amputarea dureroasa a campului vizual
C: fotofobie
D: lacrimare
E: blefarospasm
Vezi raspuns
10. [VED10047] Tratamentul endoftalmitei include, cu exceptia: ()
A: tratament local: Ciprofloxacina x 6/zi
B: tratament local: Tobramicina-Dexametazona x 6/zi si Tropicamidum
C: antiinflamator pe cale sistemica
D: metilprednisolon 500 mg/zi timp de 3 zile, initiat in primele 48 de ore de la debutul afestiunii
E: sunt interzise antiinflamatoarele steroidiene
11. [VED10053] Tratamentul NORB se face cu: ()
A: bolus intravenos de prednison 1g/zi timp de 3-5 zile
B: prednison 1 mg/kg/zi timp de 11 zile, dupa bolus cu metilprednisolon 3-5 zile
C: corticoterapie pe termen lung
D: bolus intravenos de metilprednisolon, urmat de prednison 30 de zile
E: imunosupresoare
Vezi raspuns
12. [VED10067] Urmatoarele sunt etiologii ale OVCR cu exceptia uneia: ()
A: hipertonie oculara (50% din OVCR)
B: cauze venoase
C: boala Behcet
D: sarcoidoza
E: compresiuni intraorbitare
Vezi raspuns
13. [VED10068] Alegeti afirmatia falsa privind etiologia NORB: ()
A: idiopatica intotdeauna
B: lupus
C: infectii
D: Lyme
E: etambutol
Vezi raspuns
14. [VED10069] Prognosticul NORB este urmatorul: ()
A: recuperare AV >9/10 la 90% din pacienti
B: recuperare AV >=8/10 la 90% dintre pacienti
C: recuperate 100%
D: absenta recuperarii
E: nici o afirmatie nu e corecta
Vezi raspuns
15. [VED10089] Ce antibiotic se folosete intravitrean n endoftalmit ()
A: Levofloxacina
B: Imipenem
C: Tobramicina
D: Ciprofloxacina
E: Vancomicina
Vezi raspuns
16. [VED10090] n caz de uveit anterioar, bilanul minimal include, cu excepia ()
A: Electroforeza proteinelor plasmatice
B: Radiografie pulmonar
C: TPHA-VDRL
D: IDR 5 UI de tuberculin
E: Tipizare HLA-B27
Vezi raspuns

17. [VED10091] Uveita anterioar acut NU are urmtorul semn clinic ()

A: Edem cornean
B: Tonus ocular variabil
C: Precipitate pe endoteliul cornean
D: Sinechii irido-cristaliniene
E: Efect Tyndall
Vezi raspuns
18. [VED10092] Keratitei acut NU are urmtorul semn ()
A: Fotofobie
B: Lacrimare
C: Acuitate vizual nemodificat
D: Durere
E: Blefarospasm
Vezi raspuns
19. [VED10093] PIO din glaucom se poate reduce sistemic cu (pg. 683)
A: Prostaglandine
B: Alfa blocante
C: Derivati ai adrenalinei
D: Beta blocante
E: Acetazolamida
Vezi raspuns
20. [VED10094] Glaucomul acut prin nchiderea unghiului NU are urmtorul semn ()
A: Cefalee
B: Ochi alb i nedureros
C: Vrsturi
D: Greuri
E: Scderea acuitii vizuale
21. [VED10095] Neuropatia optic retrobulbar NU are urmtoare cauz ()
A: Idiopatic
B: Intoxicaie alcoolo-tabagic
C: Boala Lyme
D: Scleroz multipl
E: Boala Horton
Vezi raspuns
22. [VED10096] NOIAA poate avea urmtoarea cauz ()
A: Boala Horton
B: Boala Behcet
C: Tulburri ale hemostazei
D: Diabet
E: HTA
Vezi raspuns
23. [VED10097] O cauz posibil de OVCR este, cu excepia ()
A: Ateroscleroza
B: Hipertonie oculara
C: Boala Behcet
D: Ocluzie a carotidei interne
E: Embolie
Vezi raspuns
24. [VED10099] Care dintre urmtoarele NU reprezint o cauz vascular pentru tablolul clinic: ochi alb, calm i nedureros cu scdere
brusc a vederii ()
A: OACR
B: OVCR
C: Complicaia neovascularizatiei din cadrul unei degenerescente maculare
D: Cecitatea monocular tranzitorie
E: Hemoragia intravitrean
Vezi raspuns
25. [VED10100] Care dintre urmatoarele semen functionale este present in ocluzia venei centrale a retinei: ()
A: Edem papilar
B: Vene dilatate si sinoase
C: Hemoragi retiniene striate sau rotunde
D: Noduli albi pufosi
E: Scaderea acuitatii vizuale

Vezi raspuns
26. [VED10101] Terapia anticoagulant n caz de ocluzie a arterei centrale a retinei se administreaz dac: ()
A: se suspecteaz spasm arterial
B: se suspecteaz cardiopatie emboligen
C: la CT se evideniaz sechele dup AVC recent
D: se suspecteaz disecia carotidian
E: se suspecteaz boala Horton
Vezi raspuns
27. [VED10105] Anomalia brutal a vederii cu ochi alb, calm i nedureros poate cuprinde urmtoarele cauze, CU EXCEPIA ()
A: dezlipire de retin
B: ocluzia venei centrale a retinei
C: neuropatie optic ischemic acut anterioar sau posterioar
D: keratita acut
E: ocluzia arterei centrale a retinei
Vezi raspuns
28. [VED10108] In OACR sunt prezente urmatoarele cauze, cu exceptia (679)
A: ateroscleroza (embolia) - una din cauzele cele mai frecvente
B: disectia carotidiana, la tineri
C: ateroscleroza (tromboza) - una din cauzele cele mai frecvente
D: boala Horton - una din cauzele cele mai frecvente
E: deficitul de perfuzie
Vezi raspuns
29. [VED10113] Fenomenul Marcus-Gunn apare in (681)
A: NOIAA
B: AVC
C: NORB
D: OVCR
E: DMLV
Vezi raspuns
30. [VED10115] Despre tratamentul ochiului rosu este adevarat (686)
A: Rimexolonum in doze reduse - recomandat in sclerita
B: azitromicina per os sau rifampicina local - recomandat in conjunctivita chlamidiana la adult
C: Picloxydine 1 picatura de 4 ori/zi, 7 zile - recomantat in conjunctivitele bacteriene cu semne de gravitate
D: lavajul este recomandat in toate formele de conjunctivita
E: azitromicina sau rifampicina per os - recomandat in conjunctivita trahomatoasa la copil
31. [VED10119] Caracteristici ale pacienilor purttori de lentile de contact: ()
A: frecvent, episoade repetate de conjunctivit viral
B: tratamentul antibiotic trebuie instituit de prim intenie n conjunctivitele bacteriene
C: keratita acuta este o afeciune rar ntlnit
D: nu au factori de risc de infecie a suprafeei oculare
E: la examenul clinic, aspect de conjunctivit folicular
Vezi raspuns
32. [VED10124] Determin scderea acuitii vizuale cu ochi rou i dureros: ()
A: Ocluzia arterei centrale a retinei (OACR)
B: Dezlipirea de retin
C: Neuropatia optic ereditar degenerativ Leber
D: Keratita acut
E: Neuropatia optic retrobulbar (NORB)
Vezi raspuns
33. [VED10127] Biopsia arterei temporale pentru depistarea bolii Horton se poate realiza n caz de: ()
A: Endoftalmit
B: Neuropatie optic ischemic anterioar acut (NOIAA)
C: Keratit acut
D: Conjunctivit alergic
E: Retinopatie diabetic neproliferativ
Vezi raspuns
34. [VED10002] Cauzele de ocluzie de artera centrala a retinei sunt: ()
A: Spasm arterial
B: Deficit de perfuzie
C: Disectie carotidiana (la subiectul varstnic)
D: Boala Horton
E: Aterotromboze si embolii (cea mai frecventa cauza)

Vezi raspuns
35. [VED10003] Cauzele de ocluzie de vena centrala a retinei sunt: ()
A: Hipertensiunea arteriala
B: Ocluzii si stenoze de artera carotida externa
C: Hipertensiunea intraoculara (40% din cazuri)
D: Compresiuni intraorbitare, flebite si periflebite
E: Ateroscleroza, diabet zaharat si alti factori de risc cardio-vasculari
Vezi raspuns
36. [VED10004] Despre etiologiile scaderii brutale a vederii pe ochi alb si nedureros sunt adevarate urmatoarele: ()
A: Sarcoidoza e responsabila de ocluzie de vena centrala a retinei si de neuropatie optica retrobulbara
B: Boala Horton cauzeaza neuropatie optica ischemica acuta anterioara si ocluzie de artera centrala a retinei
C: Lupusul poate determina ocluzie de artera centrala a retinei
D: Infectiile (boala Lyme, HIV, sifilis) pot cauza neuropatie optica retrobulbara
E: NORB poate fi idiopatica
Vezi raspuns
37. [VED10007] Ocluzia arterei centrale a retinei se caracterizeaz prin: (pg. 679)
A: congestia ocular
B: scderea brusc a vederii
C: precipitate pe fat a posterioar a corneei
D: sinechii irido-cristaliniene
E: edem macular cu aspect de cireas macular
Vezi raspuns
38. [VED10010] Care dintre urmtorii factori favorizeaz aparit ia glaucomului acut prin nchiderea unghiului? (pg. 682)
A: hipermetropia
B: administrare simpaticolitice
C: administrare parasimpaticomimetice
D: stres
E: expunere prelungit la ntuneric
Vezi raspuns
39. [VED10011] Care dintre urmtoarele afirmat ii sunt valabile n cazul neuropatiei oprice ischemice acute anterioare? (pg. 681)
A: scderea brutal a vederii
B: durere ocular, congestie ocular aprut cu 24 de ore nainte de scderea acuitt ii vizuale
C: amputarea cmpului vizual
D: edem papilar cu hemoragii peripapilare
E: poate reprezenta o manifestare a bolii Horton
Vezi raspuns
40. [VED10012] Uveita anterioar acut este caracterizat prin: (pg. 684)
A: hemoftalmus
B: cerc pericheratic
C: efect Tyndall
D: precipitate endocorneene
E: sinechii iridocristaliniene, care fort eaz pupila s rmn n midriaz maxim
41. [VED10013] Conduita terapeutic a complicat iilor ocluziei venei centrale a retinei includ: (pg. 680)
A: msurarea tensiunii oculare si tratament hipotonizant pentru glaucomul secundar
B: fotocoagulare panretinian pentru prevenirea complicat iilor neovasculare
C: injectare intravitreean de corticosteroizi pentru tratamentul edemului macular cistoid
D: antibioterapie masiv pentru evitarea panoftalmiei oculare
E: lavaj al camerei anterioare pentru eliminarea hipopionului
Vezi raspuns
42. [VED10017] conduita de urmat si tratamentul in OVCR: ()
A: identificarea semnelor de gravitate in favoarea unei forme edematoase
B: masurarea TA
C: identificarea urgenta a tratam curativ eficient
D: preventia complic neovasculare:-fotocoagulare panretiniana pe 360 grade
E: tratam edemului macular cistoid:injecatrae intravitreana de corticoizi-triamcinolona/crioaplicatii
Vezi raspuns
43. [VED10018] pe ce teren apare keratita acuta? ()
A: hipermetropie
B: purtatori de lentile de contact
C: conjunctivita
D: iridociclita
E: sdr viral/bacterian

Vezi raspuns
44. [VED10020] Semne functionale in keratita acuta: (pag.683)
A: durere
B: fotofobie
C: ochi alb nedureros
D: hemoragii peripapilare
E: blefarospasm
Vezi raspuns
45. [VED10021] Prognosticul formei edematoase din ocluzia venei centrale a retinei presupune: (680,681)
A: evolutie favorabila in 80% din cazuri
B: edem macular cistoid cronic
C: evolutie spre forma ischemica
D: glaucom neovascular de 100 zile
E: evolutie spre atrofie optica
Vezi raspuns
46. [VED10022] Conduita terapeutica de urmat in endoftalmita implica: (684)
A: punctia camerei anterioare
B: agenti miotici
C: injectare intravitreana de antibiotice cu spectrul larg
D: antiinflamator pe cale sistemica (Metilprednisolon)
E: antiinflamator si antibiotic locale
Vezi raspuns
47. [VED10023] Din tratamentul pe cale locala pentru reducerea presiunii intraoculare din glaucomul acut prin inchiderea unghiului fac
parte urmatoarele medicamente: (683)
A: inhibitor al anhidrazei carbonice
B: derivati ai adrenalinei
C: prostaglandine
D: acetazolamida
E: beta blocante
Vezi raspuns
48. [VED10024] Afectarile oftalmologice "pure" includ: ()
A: dezlipirea de retina
B: hemoragia intravitreana
C: hialita
D: context traumatic
E: DMLV
Vezi raspuns
49. [VED10026] Afectiunile nervului optic ce cauzeaza anomalie brutala a vederii cu ochi calm, alb si nedureros sunt urmatoarele: ()
A: NORB
B: NOIAA
C: compresiuni nervoase
D: neuropatia optica ereditara degenerativa Leber
E: DMLV
Vezi raspuns
50. [VED10027] Semnele functionale ale OACR sunt: ()
A: scadere brutala si profunda a acuitatii vizuale
B: acuitate vizuala limitata la perceptia luminoasa
C: acuitate vizuala limitata la miscarea mainii
D: acuitate vizuala pastrata daca artera cilioretiniana este perfuzata (frecvent)
E: disparitia reflexului fotomotor direct
51. [VED10028] Fundul de ochi in OACR arata: ()
A: edem papilar
B: edem retinian hemoragic
C: vene dilatate si sinuoase
D: "cireasa maculara"
E: hemoragii retiniene striate si rotunde
Vezi raspuns
52. [VED10029] Etiologiile OACR sunt: ()
A: ateroscleroza
B: embolii
C: boala Horton: cea mai frecventa
D: spasm arterial

E: disectie carotidiana: la varstnic

Vezi raspuns
53. [VED10030] Examinarile complementare oftalmologice in OACR: ()
A: nu sunt obligatorii
B: sunt obligatorii
C: angiografia cu fluoresceina
D: RMN cerebral
E: Fund de ochi
Vezi raspuns
54. [VED10031] Tratamentul OACR include: ()
A: spitalizare
B: corticoterapie intravenos (cu exceptia bolii Horton)
C: terapie anticoagulanta
D: terapie antiagreganta, daca se suspecteaza cardiopatie emboligena
E: terapie anticoagulanta in special daca la CT se evidentiaza sechele de AVC recent
Vezi raspuns
55. [VED10032] Urmatoarele afirmatii despre evolutia OACR sunt adevarate: ()
A: disparitia edemului in 4-5 zile
B: atrofia optica definitiva in cateva saptamani
C: atrofia optica temporara
D: glaucom neovascular in 10-15% din cazuri
E: glaucom neovascular in 100% din cazuri
Vezi raspuns
56. [VED10033] Prognosticul OACR, afirmatii adevarate: ()
A: foarte sever pentru ambii ochi
B: fara recuperare vizuala in ceea ce priveste partea afectata
C: risc de glaucom neovascular 10-15%
D: OACR ateromatoase creste riscul relativ de AVC
E: prognostic bun in ceea ce priveste partea afectata
Vezi raspuns
57. [VED10035] Semnele clinice in OACR sunt: ()
A: disparitia reflexului fotomotor consensual
B: pastrarea reflexului fotomotor direct
C: pastrarea reflexului fotomotor consensual
D: disparitia reflexului fotomotor direct
E: disparitia ambelor reflexe: direct si consensual
Vezi raspuns
58. [VED10037] Semnele functionale ale NOIAA sunt: ()
A: amputarea campului vizual
B: scaderea brutala dureroasa a acuitatii vizuale
C: scaderea mai mult/mai putin severa a acuitatii vizuale
D: acuitatea vizuala pastrata daca artera cilioretiniana ramane perfurata
E: scadere lenta a acuitatii vizuale
Vezi raspuns
59. [VED10038] Semnele functionale in OVCR sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: scaderea severa a acuitatii vizuale
B: AV <2/10 in forma edematoasa
C: amputarea campului vizual
D: "cireasa maculara"
E: durere la mobilizarea globului ocular
Vezi raspuns
60. [VED10039] Semnele functionale ale NORB sunt urmatoarele: ()
A: scaderea rapid progresiva a acuitatii vizuale
B: durere la mobilizarea globului ocular
C: scadere profunda sau nu a AV
D: AV >=2/10 in forma edematoasa
E: AV <2/10 in forma ischemica
61. [VED10041] Semnele functionale ale glaucomului acut prin inchiderea unghiului sunt: ()
A: scaderea acuitatii vizuale
B: durere oculara intensa
C: semne generale: cefalee, greturi, varsaturi
D: fotofobie

E: blefarospam
Vezi raspuns
62. [VED10042] Semnele functionale ale keratitei acute sunt: ()
A: durere
B: fotofobie
C: amputarea campului vizual
D: lacrimare
E: blefarospasm
Vezi raspuns
63. [VED10043] Semnele functionale ale uveitei anterioare acute sunt: ()
A: ochi rosu nedureros
B: cerc perikeratic
C: scadere invariabila a acuitatii vizuale
D: ochi rosu dureros
E: amputarea campului vizual
Vezi raspuns
64. [VED10044] Antecedentele medicale ale pacientilor cu uveita acuta anterioara includ: ()
A: spondilartrita anchilozanta
B: boala Behcet
C: boala Horton
D: sarcoidoza
E: tuberculoza
Vezi raspuns
65. [VED10045] Tratamentul uveitei anterioare acute se face cu: ()
A: corticoizi locali: dexametazona 1 picatura/h timp de 48 de ore, descrestere progresiva
B: unguent antibiotic+corticoid: Oxitetraciclinum+Dexametazonum 1 aplicare/zi
C: coliruri miotice: Atropina si Tropicamidum
D: coliruri midriatice cu scop analgezic
E: colir miotic pentru prevenirea aparitiei sinechiilor
Vezi raspuns
66. [VED10046] Tratamentul endoftalmitei include: (pag. 685)
A: punctia camerei anterioare
B: injectare intravitreana de Vancomicina 0.05 ml
C: injectare intravitreana de Ceftazidim sau Amikacina 5 ml
D: antibioterapie intravenoasa: Imipenem+Cilastatin sodic 1 g x 3/zi
E: antibioterapie intravenoasa: levofloxacina 500mg/zi
Vezi raspuns
67. [VED10048] Tratamentul ketatitei acute cuprinde: ()
A: coliruri sau unguente antivirale timp de 14 zile
B: coliruri antibacteriene cu administrare intensiva
C: tratament general
D: antivirale timp de 30 de zile
E: nu este necesar tratamentul local
Vezi raspuns
68. [VED10049] Tratamentul glaucomului acut prin inchiderea unghiului cuprinde: ()
A: tratament ambulator
B: reducerea PIO
C: agenti miotici
D: iridotomie la nivelul ochiului afectat
E: iridotomie la nivelul ochiului congener
Vezi raspuns
69. [VED10050] Despre tratamentul curativ si preventiv in glaucomul acut prin inchiderea unghiului se poate spune: ()
A: nu exista tratament curativ si preventiv
B: iridotomie doar la ochiul afectat
C: trabeculectomie
D: iridotomie la ochiul congener ca singur tratament preventiv
E: iridotomie la ochiul afectat ca singur tratament preventiv
Vezi raspuns
70. [VED10051] Reducerea PIO in cazul glaucomului acut prin inchiderea unghiului se face astfel: ()
A: betablocante pe cale generala
B: acetazolamida pe cale generala
C: manitol pe cale generala

D: derivati ai adrenalinei pe cale locala

E: se vor evita prostaglandinele
71. [VED10054] Tratamentul NOIAA este: ()
A: corticoterapie pe cale intravenoasa in urgenta
B: metilprednisolon 500 mg/zi timp de 3 zile, apoi prednison 1mg/kg/zi
C: spitalizare
D: managementul factorilor de risc cardiovasculari
E: nu necesita tratament de urgenta
Vezi raspuns
72. [VED10055] Tratamentul OVCR se face astfel: ()
A: nu exista tratament curativ eficient
B: anticoagulante
C: fotocoagulare panretiniana
D: injectare intravitreana de corticoizi
E: laser "grid", anti-VEGF
Vezi raspuns
73. [VED10056] Prognosticul OVCR este urmatorul: ()
A: evolutie favorabila in 50% din cazuri pentru forma edematoasa
B: evolutie spre forma ischemica in 25% din cazuri
C: evolutie constant negativa a formei ischemice
D: glaucom neovascular dupa 3 luni in forma ischemica
E: edem macular cistoid cronic in 50% din cazuri
Vezi raspuns
74. [VED10057] Examinarile complementare ale NOIAA includ: ()
A: camp vizual Goldmann
B: angiografie cu fluoresceina
C: VS, PCR
D: biopsie din artera temporala homolaterala (intotdeauna pozitiva)
E: bilant cardiovascular
Vezi raspuns
75. [VED10058] Examinarile complementare oftalmologice in OVCR sunt ()
A: angiografia cu fluoresceina
B: OCT: cuantifica edemul macular cistoid
C: biopsie din artera temporala
D: perimetria Goldmann
E: fund de ochi
Vezi raspuns
76. [VED10059] Angiografia cu fluoresceina se face in urmatoarele afectiuni oftalmologice: ()
A: OACR
B: OVCR
C: NOIAA
D: NORB
E: glaucom acut prin inchiderea unghiului
Vezi raspuns
77. [VED10060] Factorii favorizanti ai keratitei acute sunt: ()
A: lentile de contact (10%)
B: traumatism ocular
C: sindrom viral
D: sindrom de ochi uscat
E: sindrom bacterian
Vezi raspuns
78. [VED10061] Smnele clinice ale OVCR sunt: ()
A: edem papilar
B: vene subtiri
C: hemoragii retiniene striate (profunde)
D: hemoragii retiniene rotunde (superficiale)
E: noduli albi, pufosi
Vezi raspuns
79. [VED10062] Semnele clinice intalnite un NORB sunt, cu exceptia: ()
A: ochi alb si dureros
B: fenomenul Marcus-Gunn prezent
C: deficit al reflexului pupilar eferent

D: papila normala
E: edem papilar
Vezi raspuns
80. [VED10063] Examinarile complementare ale NORB arata: ()
A: Scotom central sau centro-cecal la perimetrie Goldmann
B: hipersemnal T2 la nivelul nervului optic afectat pe RMN
C: RMN confirma diagnosticul
D: hemograma, VS, PCR, ECA
E: deficit latitudinal
81. [VED10064] Semnele clinice ale NOIAA sunt: ()
A: edem papilar hemoragic
B: hemoragii peripapilare
C: edem papilar ischemic
D: durere oculara
E: noduli albi
Vezi raspuns
82. [VED10065] Tratamentul galucomului neovascular se face cu: ()
A: tratament hipotonizant maximal
B: PFCL
C: crioaplicatiile sunt contraindicate
D: crioaplicatii daca PFCL nu este posibila
E: nu necesita tratament
Vezi raspuns
83. [VED10066] Evolutia NOIAA este urmatoarea, cu exceptia: ()
A: spre atrofie optica
B: adesea cu posibilitatea recuperarii vizuale
C: risc de bilateralizare
D: niciodata bilateralizare
E: adesea cu imposibilitatea recuperarii vizuale
Vezi raspuns
84. [VED10070] Semnele clinice ale AVC cu afectare oftalmologica includ: ()
A: ochi alb
B: ochi nedureros
C: fund de ochi normal
D: edem papilar
E: hemoragii papilare
Vezi raspuns
85. [VED10073] Urmatoarele sunt etiologii ale galucomului neovascular: ()
A: OVCR (forma edematoasa)
B: OVCR (forma ischemica)
C: retinopatia diabetica proliferativa complicata
D: OACR
E: stenoza carotidiana stransa
Vezi raspuns
86. [VED10074] Semnele clinice ale uveitei anterioare acute sunt: ()
A: precipitate pe epiteliul cornean
B: efect Tyndall
C: sinechii irido-cristaliniene
D: tonus ocular variabil
E: fundul de ochi nu este necesar
Vezi raspuns
87. [VED10075] Bilantul minimal in caz de uveita NU include: ()
A: tipizarea HLA-B27
B: TPHA-VDRL
C: anticorpi anti ADN
D: RMN al coloanei lombare
E: tubertest
Vezi raspuns
88. [VED10076] Posibile cauze ale scderii brutale a acuitii vizuale la un ochi rou i dureros sunt ()
A: NORB
B: NOIAA
C: Scleritei posterioare

D: Uveitei posterioare
E: Uveitei anterioare
Vezi raspuns
89. [VED10077] Endoftalmita se trateaz local cu ()
A: Dexametazon
B: Tobramicin
C: Levofloxacin
D: Imipenem
E: Ciprofloxacin
Vezi raspuns
90. [VED10078] Uveita anterioar acut poate fi identificat prin urmtoarele semne ()
A: Blefarospasm
B: Lcrimare
C: Cerc perikeratic
D: Scderea acuitii vizuale
E: Ochi alb, nedureros
91. [VED10079] Keratita acut poate avea urmtoarele cauze ()
A: Amibe
B: Piocianic
C: Citomegalovirus
D: Adenovirus
E: Herpes
Vezi raspuns
92. [VED10080] Keratita acut poate fi identificat prin intermediul urmtoarelor semne ()
A: Blefarospasm
B: Lacrimare
C: Fotofobie
D: Durere
E: Midriaza areactiv
Vezi raspuns
93. [VED10082] Glaucomul acut prin nchiderea unghiului este marcat de urmtoarele semne clinice ()
A: Camer anterioar ngust
B: Ochi rou cu cerc perikeratic
C: Edem papilar
D: Hipertonie ocular peste 30 mmHg
E: Mioza areactiv
Vezi raspuns
94. [VED10083] n NOIAA se recomand urmtoarele examinri complementare ()
A: Fund de ochi
B: Angiografie cu fluorescein
C: OCT
D: Perimetria Goldman
E: Biopsie din arter temporal homolateral
Vezi raspuns
95. [VED10084] NOIAA are urmtoarele semne clinice ()
A: Hemoragii peripapilare
B: Hemoragii retiniene striate
C: Cirea macular
D: Noduli albi pufoi
E: Edem papilar ischemic
Vezi raspuns
96. [VED10085] Ocluzia de ven central a retinei implic urmtoarele examinri complementare ()
A: Examenul segmentului anterior la lamp cu fant
B: Fund de ochi
C: Perimetrie Goldman
D: Angiografie cu fluorescein
E: OCT
Vezi raspuns
97. [VED10086] Ocluzia de ven central a retinei are urmtoarele semne de gravitate ()
A: Noduli albi i pufoi
B: Rubeoz irinian
C: Cirea macular

D: HTO
E: AV sub 2/10
Vezi raspuns
98. [VED10087] Ocluzia arterei centrale a retinei prezint urmtoarele elemente la un fund de ochi ()
A: Noduli albi, pufoi
B: Edem retinian ischemic
C: Artere subiri i filiforme
D: Edem papilar
E: Cirea macular
Vezi raspuns
99. [VED10088] Care dintre urmtoarele reprezint afeciuni ale nervului optic ()
A: NOIAA
B: NORB
C: DMLV
D: OVCR
E: OACR
Vezi raspuns
100. [VED10102] Care sunt cauzele vasculare cu ochi alb nedureros, in care se realizeaza angiografie cu fluoresceina? ()
A: Ocluzia arterei centrale a retinei
B: Ocluzia venei centrale a retinei
C: Neuropatia optica retrobulbara
D: Neuropatia optica ischemica anterioara acuta
E: Accident vascular cerebral
101. [VED10103] Explorarea maculei se face prin ()
A: perimetrie Goldmann
B: tomografie in coerenta optica
C: angiografie cu fluoresceina
D: FO
E: biomicroscop
Vezi raspuns
102. [VED10104] Aspectul de edem papilar la examenul de fund de ochi se poate intalni in urmatoarele afectiuni: ()
A: Ocluzia venei centrale a retinei.
B: Accidentul vascular cerebral.
C: Neuropatia optica ischemica acuta.
D: Ocluzia arterei centrale a retinei.
E: Neuropatia optica retrobulbara.
Vezi raspuns
103. [VED10106] Afirmatiile false despre examenul oftalmologic in anomaliile vederii cu debut brutal sunt (678)
A: unilateral, la ochiul afectat
B: aplanatia nu se face cand se suspicioneaza o plaga a globului ocular
C: examen de fund de ochi cu pupila miotica
D: examenul segmentului anterior prin aplanatie
E: tomografia in coerenta optica se foloseste la explorarea maculei
Vezi raspuns
104. [VED10107] Despre examinarile complementare utilizate in anomaliile vederii cu debut brutal sunt adevarate urmatoarele: (678)
A: perimetria Goldmann ajuta la explorarea cailor optice
B: tomografia in coerenta optica ajuta la explorarea maculei
C: tomografia in coerenta optica ajuta la explorarea cailor optice
D: angiografia cu fluoresceina ajuta la explorarea retinei
E: angiografia cu fluoresceina ajuta la explorarea maculei
Vezi raspuns
105. [VED10109] In OACR, despre angiografia cu fluoresceina sunt false: (679)
A: intarzierea umplerii retiniene
B: cresterea timpului de circulatie brat-coroida
C: aspect de arbore vascular mut
D: deseori vizualizarea embolului
E: este un examen obligatoriu
Vezi raspuns
106. [VED10110] Fac parte din examinarile non-oftalmologice in OACR: (679)
A: RMN cerebral
B: HbA1c
C: bilant lipidic

D: TP, TC
E: glicemie a jeun
Vezi raspuns
107. [VED10111] In OVCR se recomanda urmatoarele examinari complementare: (680)
A: electroforeza proteinelor plasmatice
B: TP, TC
C: PCR, VS
D: glicemie a jeun, HbA1c
E: ECA
Vezi raspuns
108. [VED10112] Sunt etiologii ale NOIAA (681)
A: lupus
B: boala Horton
C: boala Behcet
D: ateroscleroza
E: sarcoidoza
Vezi raspuns
109. [VED10114] Mecanismele glaucomului acut prin inchiderea unghiului sunt (683)
A: infectie
B: blocaj trabecular
C: blocaj pupilar
D: traumatism ocular
E: blocaj pretrabecular
Vezi raspuns
110. [VED10116] Tratamentul edemului macular cistoid cuprinde (680)
A: triamcinolona
B: crioablatie
C: anti-VEGF
D: laser "grid"
E: injectare intravitreana de corticoizi
111. [VED10117] Se poate administra cortocoterapie i.v. in urmatoarele: (679, 681, 682)
A: OACR
B: OVCR
C: NOIAA
D: NORB
E: Uveita anterioara acuta
Vezi raspuns
112. [VED10118] Se poate administra corticoterapie local in urmatoarele afectiuni: ()
A: uveita anterioara acuta
B: OVCR
C: NOIAA
D: keratita acuta
E: episclerita
Vezi raspuns
113. [VED10120] Opiuni terapeutice n edemul macular cistoid: ()
A: Vancomicin 0.05 ml intravitros
B: Ageni anti VEGF
C: Terapie laser
D: Triamcinolon intravenos
E: Triamcinolon intravitros
Vezi raspuns
114. [VED10121] Glaucomul neovascular se caracterizeaz prin: ()
A: hipertonie ocular
B: terapie cu perfluorocarbon lichid
C: crioaplicaiile nu constituie o opiune terapeutic
D: clinic : rubeoz irian
E: terapie hipotonizant n doz minim
Vezi raspuns
115. [VED10122] Referitor la ocluzia venei centrale a retinei, urmtoarele afirmaii sunt false: ()
A: forma ischemic prezint un prognostic mai bun dect cea edematoas
B: la fundul de ochi se evideniaz edem papilar i vene dilatate, sinuoase
C: cauze: ateroscleroza, boala Behcet, boala Horton

D: forma edematoas se complic frecvent cu glaucom neovascular ( apare n medie n 100 de zile )
E: nu exist tratament curativ eficient
Vezi raspuns
116. [VED10123] Neuropatia optic retrobulbar se caracterizeaz prin: ()
A: fenomen Marcus Gunn
B: tratamentul const n corticoterapie oral pe termen lung
C: evoluie: pierderea progresiv a acuitii vizuale
D: cauz posibil: reacie advers la tratamentul cu etambutol
E: durere la mobilizarea globului ocular
Vezi raspuns
117. [VED10125] Keratita acut presupune (pg 683): ()
A: O leziune cornean
B: Ulcer dendritic cornean sugestiv pentru keratita herpetic
C: Leziune cornean localizat superior care sugereaz sindrom de ochi uscat
D: Prezena cataractei
E: O leziune central care sugereaz conjunctivita
Vezi raspuns
118. [VED10126] Glaucomul neovascular poate complica: ()
A: Ocluzia venei centrale a retinei (OVCR)
B: Keratita acut
C: Atacul de glaucom
D: Retinopatia diabetic proliferativ
E: Neuropatia optic retrobulbar (NORB)
Vezi raspuns
119. [VED10128] n uveita anterioar acut apar ca semne clinice (pg 684): ()
A: Ulceratii corneene
B: Sinechii irido-cristaliniene
C: Precipitate pe endoteliul cornean
D: Precipitate pe epiteliul cornean
E: Rubeoza irian
Vezi raspuns
120. [VED10129] Fundul de ochi in OACR, afirmatii adevarate : ()
A: edem papilar
B: edem retinian ischemic
C: hemoragii retiniene
D: artere subtiri si filiforme
E: artere groase si sinuoase
Ochiul rou i/sau dureros
1. [OCH10003] n care dintre urmtoarele afect iuni caracterizate de ochi rou i dureros nu apare scderea acuittii vizuale? (pg. 686)
A: conjunctivita bacterian
B: traumatism ocular cu hemoragie subconjunctival
C: plag conjunctival cu retent ie de corp strin
D: keratita acut
E: episclerita acut
Vezi raspuns
2. [OCH10007] Glaucomul acut se caracterizeaz prin urmtoarele semne i simptome cu except ia: (pg. 683)
A: congestie ocular
B: ochi dur datorit cresterii tensiunii intraoculare
C: durere ocular intens
D: mioz, cu pupil fix areflexiv
E: stare general alterat, gret uri, vrsturi
Vezi raspuns
3. [OCH10008] Urmtoarele semne si simptome sunt caracterizate pentru keratit epitalial acut cu except ia: (pg. 683)
A: congestie ocular
B: scderea acuitt ii vizuale
C: midriaz
D: reflex corneean modificat cu hipoestezie corneean
E: colorat ie cu fluorescein pozitiv
Vezi raspuns
4. [OCH10009] Urmtoarele semne clinice sunt caracteristice uveitei anterioare acute cu except ia: (pg. 684)
A: acuitate vizual normal

B: congestie ocular
C: durere ocular
D: pupil deformat
E: apare cu recurent e
identice n cadrul unei boli generale
Vezi raspuns
5. [OCH10010] Lentilele de contact pot predispune la una sau mai multe dintre urmtoarele afect iuni: (pg. 688)
A: glaucom acut
B: keratita epitelial acut
C: episclerit acut
D: cataract traumatic
E: corioretinit
Vezi raspuns
6. [OCH10011] Uveita acut este caracterizat de urmtoarele aspecte clinice cu except ia: (pg. 684)
A: precipitate pe endoteliul corneean
B: efect Tyndall al umorii apoase
C: sinechii iridocristaliniene
D: focar inflamator corioretinian localizat peripapilar sau la nivelul retinei periferice
E: focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul sclerocorneean
Vezi raspuns
7. [OCH10015] CT-ul orbitar se indic n cazul: (688)
A: glaucomului acut
B: episclerita
C: hematomului orbitar, fracturilor orbitare
D: hemoragiei subconjunctivale
E: sclerita
Vezi raspuns
8. [OCH10016] Tratamentul conjunctivitelor virale include ()
A: coliruri antiseptice
B: coliruri cu antibiotice
C: coliruri cu midriatice
D: antibiotice per os
E: coliruri antiglaucomatoase
Vezi raspuns
9. [OCH10025] Bolile articulare care provoaca sclerita sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: spondilita anchilozanta
B: poliartrita reumatoida
C: LED
D: psoriazis
E: boala Wegener
Vezi raspuns
10. [OCH10034] Tabloul clinic ochi rou dureros, acuitate vizual sczut, fotofobie, reflex cornean alterat sugereaz ()
A: Episclerite
B: Sclerite
C: Glacum acut
D: Uvete anterioare acute
E: Keratite epiteliale acute
11. [OCH10036] Nu reprezint o cauz a scleritei ()
A: Boala Lyme
B: Boala Behcet
C: Sarcoidoza
D: Amiloidoza AA
E: Boala Crohn
Vezi raspuns
12. [OCH10037] Conjunctivita bacterien are drept criterii de gravitate, cu excepia ()
A: Lcrimare abundent
B: Scderea acuittii vizuale
C: Blefarospasm
D: Fotofobie
E: Chemozis
Vezi raspuns
13. [OCH10040] Intre criteriile de graviditate ale conjunctivitei bacteriene NU se numara si: ()
A: chemozisul

B: fotofobia
C: scadearea moderata a acuitatii vizuale
D: adenopatia pretragiana
E: lacrimarea abundenta
Vezi raspuns
14. [OCH10041] O hemoragie subconjunctival spontan poate sugera(pg 686): ()
A: Cataract
B: Corioretinit
C: Glaucom neovascular
D: Endoftalmit
E: Puseu hipertensiv
Vezi raspuns
15. [OCH10043] Un atac de glaucom (glaucom acut) poate aprea n contextul (pg 682, 688): ()
A: Unei mioze puternice
B: Unei leziuni corneene
C: Unui pacient cunoscut cu hipermetropie
D: Unui pacient foarte tnr
E: Unei lumini puternice
Vezi raspuns
16. [OCH10002] Care dintre urmtoarele afect iuni sunt caracterizate de scderea acuitt ii vizuale? (pg. 687)
A: conjunctivita acut
B: Keratita acut
C: Sclerita anterioara acut
D: Glaucomul acut
E: Endoftalmita
Vezi raspuns
17. [OCH10004] Urmtoarele semne si simptome sunt caracteristice pentru sclerita acut anterioar? (pg. 687)
A: acuitate vizual normal
B: ochiul prezint roseat localizat care dispare dup aplicarea unui vasoconstrictor
C: apare durere ocular intensificat la miscrile globului ocular
D: cristalinul prezint opacifiere nuclear sau cortical posterioar
E: edem papilar bilateral, cu hemoragii si exsudate peripapilare
Vezi raspuns
18. [OCH10005] Care dintre urmtoarele afect iuni pot determina sclerit? (pg. 687)
A: boala Behcet
B: tuberculoz
C: sarcin extrauterin
D: boal Crohn
E: poliartrit reumatoid
Vezi raspuns
19. [OCH10006] Care dintre urmtoarele afect iuni oculare sunt caracterizate de scderea acuitt ii vizuale? (pg. 687)
A: conjunctivita acut
B: plag ocular cu retent ie de corp strin intraocular
C: keratit acut
D: sclerit acut anterioar
E: uveit anterioar acut
Vezi raspuns
20. [OCH10012] Criteriile de gravitate ale unei conjunctivite bacteriene sunt reprezentate de: (pag.686)
A: fotofobie
B: secretii purulente abundente
C: cerc perikeratic
D: lacrimare abundenta
E: hemoragii peripapilare
21. [OCH10013] Care dintre urmtoarele reprezint factori de risc de infecie a suprafeei oculare: (686)
A: sindrom de ochi uscat
B: obstructia cailor lacrimale
C: diabet echilibrat
D: tulburari ale staticii palpebrale
E: grefa de cornee
Vezi raspuns
22. [OCH10014] n etiologia scleritei figureaz: (687)
A: boli neurologice

B: boli articulare
C: tramatica
D: boli granulomatoase
E: boli infecioase
Vezi raspuns
23. [OCH10017] Scaderea acuitatii vizuale apare in: ()
A: uveita anterioara acuta
B: uveita posterioara acuta
C: coroidita
D: glaucom neovascular
E: conjunctivita acuta
Vezi raspuns
24. [OCH10019] In caz de ochi rosu fara scaderea acuitatii vizuale, cu dureri moderate, episoade identice si prezenta unei boli generale,
poate fi vorba de: (schema pg 867) ()
A: lupus
B: episclerita
C: sclerita
D: Wegener
E: lentile de contact
Vezi raspuns
25. [OCH10020] Tratamentul conjunctivitelor bacteriene, afirmatii adevarate: ()
A: la copii: rifampicina 1 picatura de 4 ori/zi, timp de 7 zile
B: la adulti daca prezinta factori de risc de infectie a suprafetei oculare
C: la adulti: rifampicina 1 picatura de 4 ori/zi, timp de 7 zile daca prezinta secretii purulente abundente
D: la adulti daca prezinta fotofobie
E: la adulti sistematic
Vezi raspuns
26. [OCH10021] Tratamentul conjunctivitelor bacteriene se face cu: ()
A: lavaj cu ser fiziologic
B: colir antiseptic Picloxydine 1 picatura de 4 ori/zi timp de 7 zile
C: colir antibiotic de prima intentie, daca exista factori de risc sau semne de gravitate
D: fluorochinolone de prima intentie
E: masuri de igiena
Vezi raspuns
27. [OCH10022] Despre conjunctivitele virale se poate spune: ()
A: sunt date de adenovirus
B: apar in context epidemic
C: unilateral
D: secretii clare
E: foarte contagioase
Vezi raspuns
28. [OCH10023] Urmatoarele afirmatii despre conjunctivite sunt adevarate: ()
A: senzatie de nisip in ochi, arsur, corp strain
B: secretii clare daca sunt virale
C: ochi rosu dureros
D: fara scaderea acuitatii vizuale
E: scaderea acuitatii vizuale
Vezi raspuns
29. [OCH10024] Bolile vasculare care provoaca sclerita sunt urmatoarele: ()
A: periartrita nodoasa
B: boala Wegener
C: boala Behcet
D: sarcoidoza
E: boala Lyme
Vezi raspuns
30. [OCH10026] Bolile infectioase care provoaca sclerita sunt urmatoarele: ()
A: sifilis
B: Lyme
C: herpes
D: tuberculoza
E: sarcoidoza

31. [OCH10027] In cazul ochiului rosu fara scaderea acuitatii vizuale, fara dureri, congestie difuza si secretii seroase, se are in vedere: ()
A: prezenta ganglionului pretragian: conjunctivita virala
B: alergie: conjunctivita alergic
C: episclerita
D: sclerita
E: lupus
Vezi raspuns
32. [OCH10028] In cazul ochiului rosu cu scaderea acuitatii vizuale, fotofobie si dureri la purtatori de lentile de contact, conduita va fi: ()
A: verificarea reflexului cornean
B: verificarea reflexului fotomotor
C: test cu fluoresceina
D: angiografie cu fluoresceina
E: diagnostic de keratita epiteliala acuta
Vezi raspuns
33. [OCH10029] In cazul ochiului rosu cu scaderea acuitatii vizuale, dureri, cefalee, greturi, varsaturi, cu debut in timpul unei midriaze, sunt
posibile urmatoarele: ()
A: Ochi dur
B: cornee hipotransparenta
C: context de hipermetropie
D: glaucom acut
E: keratita epiteliala acuta
Vezi raspuns
34. [OCH10030] n cazul unui ochi rou cu scderea AV, urmtoarele elemente sugereaz o keratit epitelial ()
A: Dureri intense
B: Fotofobie
C: Vrsturi
D: Greuri
E: Cefalee
Vezi raspuns
35. [OCH10031] Ce afeciune sugereaz un ochi rou nedureros fr scderea AV i cu secreii seroase ()
A: Episclerit
B: Sclerit
C: Conjunctivit alergice
D: Conjunctivit bacteriene
E: Conjunctivit virale
Vezi raspuns
36. [OCH10032] Sclerita poate fi determinat de urmtoarele boli vasculare ()
A: Boala Crohn
B: Boala Behcet
C: Boala Wegener
D: Poliartrit reumatoid
E: Periartrita nodoas
Vezi raspuns
37. [OCH10033] Conjunctivita viral poate fi sugerat de ()
A: Papile
B: Foliculi
C: Sezonier
D: Afectare bilateral
E: Secreii clare
Vezi raspuns
38. [OCH10038] Afirmatiile corecte despre ochiul rosu din cauza unui puseu HTA sunt: (687)
A: Se poate insoti de congestie difuza
B: Se poate insoti de congestie localizata
C: Prezinta congestie neta
D: Poate avea durere usoara
E: Scade acuitatea vizuala
Vezi raspuns
39. [OCH10039] Contextul clinic al ochiului rosu cauzat de anticoagulante se caracterizeaza prin (pg. 687)
A: Congestie moderata
B: Congestie difuza
C: Apare spontan
D: Prezinta secretii seroase
E: Scade acuitatea vizuala

Vezi raspuns
40. [OCH10042] Un ochi rou dureros, dar cu acuitatea vizual pstrat poate aprea n (pg 687): ()
A: Hemoragie subconjunctival
B: Keratit acut
C: Episclerit
D: Uveit anterioar acut
E: Sclerit
Otalgii i otite la copii i aduli
1. [OTO10012] Suspiciunea de otita medie acut cu Haemophilus influenzae se pune cnd este asociat otitei: (pg. 718)
A: Otoragie
B: Conjunctivita
C: Somnolen
D: Disfagie
E: Meningita
Vezi raspuns
2. [OTO10013] Complicaiile otitei medii acute nu includ: (pg. 718)
A: Mastoidita
B: Tromboflebita sinusului lateral
C: Nevralgia facial
D: Meningita
E: Abcesul cerebral
Vezi raspuns
3. [OTO10014] Otita seromucoas cronic are o durat a evoluiei simptomelor de: (pg. 719)
A: 7 zile
B: 3 sptmni
C: 4 sptmni
D: 2 luni
E: 3 luni
Vezi raspuns
4. [OTO10015] Otita seromucoas cronic este secundar: (pg. 719)
A: otitelor furunculoase
B: disfunciei trompei lui Eustachio
C: mastoiditei
D: otitelor externe virale
E: traumatismelor otice
Vezi raspuns
5. [OTO10016] Durata tratamentului antibiotic per os recomandat la copii peste 2 ani n otita medie acut este: (pg. 720)
A: 2 zile
B: 5 zile
C: 9 zile
D: o zi
E: 14 zile
Vezi raspuns
6. [OTO10027] Adenoidectomie n otita seromucoas este recomandat n urmtoarele situaii, cu excepia ()
A: ntrzierea vorbirii
B: Hipoacuzie peste 30 decibeli bilateral
C: Evoluie lung previzibil
D: OSM cu retracie
E: OMA mai multe de 3 pe an
Vezi raspuns
7. [OTO10028] Paracentezei n otita medie este indicat n urmtoarele cazuri, cu excepia ()
A: Eec al primei ncercri de tratament
B: Complicaii
C: Suspiciune de infecie cu Haemophilus influenzae
D: Fond imunodepresiv sever
E: Copii sub 3 luni
Vezi raspuns
8. [OTO10029] n otita medie acut la aduli, tratamentul de prim intenie include ()
A: Ceftriaxon I.V.
B: Ceftriaxon I.M
C: Eritromicin sulfafurazol

D: Pristinamicin
E: Amoxicilin acid clavulanic
Vezi raspuns
9. [OTO10030] Otita seromucoase poate avea urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Osteonecroza osului temporal
B: Atelectazia complet a timpanului
C: Devieri de comportament la copii
D: ntrzierea vorbirii la copii
E: Timpanoscleroza
Vezi raspuns
10. [OTO10031] Osteoliza din otita extern malign poate da urmtoarele complicaii, cu excepia urmtoarei ()
A: Afectarea nervilor cervicali C1-C2
B: Afectarea nervilor cranieni
C: Paralizie facial
D: Ameeli
E: Hipoacuzie neurosenzorial
11. [OTO10032] Nu reprezint complicaie a OMA ()
A: Paralizia faciala
B: Abces cerebral
C: Meningita
D: Encefalita
E: Mastoidita
Vezi raspuns
12. [OTO10033] Stadiul congestiv al OMA este caracterizat de ()
A: Timpan bombat
B: Perforaie a timpanului
C: Relief osicular invizibil
D: Colecie retrotimpanic
E: Timpan hiperemiat
Vezi raspuns
13. [OTO10034] OMA nu are drept cauz ()
A: Lupus
B: Granulomatoza Wegener
C: Zborul cu avionul
D: Infecie cu Pseudomonas aeruginosa
E: Infecie cu Moraxella catarrhalis
Vezi raspuns
14. [OTO10039] Otalgiile de origine otologic sunt urmtoarele cu excepia: (pag 716)
A: Miringit viral
B: Mastoidit
C: Zon a ganglionului geniculat
D: Eczem a conductului auditiv extern
E: Zona acustico-facial a nervului VII
Vezi raspuns
15. [OTO10052] Este indicaie pentru adenoidectomie la copiii cu otit seromucoas: ()
A: hipoacuzie > 10 Db bilateral
B: episoade de otit medie acut > 3/an
C: ntrzierea vorbirii
D: otit seromucoas fr retracie
E: hipoacuzie > 30 Db unilateral
Vezi raspuns
16. [OTO10002] In urmatoarele afectiuni apare hipoacuzie de transmisie: ()
A: Otita externa maligna (osteita osului temporal)
B: Otita seromucoasa
C: Otita externa
D: Otita medie acuta
E: Labirintita
Vezi raspuns
17. [OTO10003] Urmatoarele afectiuni se manifesta cu hipoaucuzie neruosenzoriala ()
A: Labirintita
B: Otita medie acuta
C: Otita externa

D: Otita seromucoasa
E: Orita externa maligna (osteita osului temporal)
Vezi raspuns
18. [OTO10004] Urmatoarele afectiuni sunt nedureroase: ()
A: Otita externa maligna
B: Otita externa
C: Otita medie acuta
D: Otita seromucoasa
E: Otita mediue acuta la adult
Vezi raspuns
19. [OTO10005] Urmatoarele afectiuni pot fi bilaterale: ()
A: Pericondrita
B: Otita medie acuta la copil
C: Otita seromucoasa
D: Otita seroasa la adult care are drept etiologie tumora de cavum
E: Otita externa
Vezi raspuns
20. [OTO10006] Rezultatele otoscopiei in cazul afectiunile otologice sunt: ()
A: Flictene la nivelul membranei timpanice in cazul miringitei virale
B: Exudat retrotimpanic in cazul miringitei virale
C: Timpan bombat "in uger de vaca" in partea postero-inferioara in cazul mastoiditei
D: Colectie retrotimpanica cu aspect purulent in cazul otitei medii acute in stadiu de colectare
E: Pielea conductului auditiv extern este inflamata si necrotica cu zone de denudare osoasa in osteita osului temporal
21. [OTO10007] Inervaia senzitiv a urechii externe este asigurat de: (pg. 716)
A: Nervul auriculotemporal
B: Nervul Wrisberg
C: Ram auricular al nervului vag
D: Nervul timpanic
E: Plex cervical superior
Vezi raspuns
22. [OTO10008] Stadiile otitei medii acute sunt: (pg. 717)
A: Stadiul de colectare
B: Stadiul de cicatrizare
C: Stadiul perforat
D: Stadiul congestiv
E: Stadiul cataral
Vezi raspuns
23. [OTO10009] Otita extern se manifest prin: (pg. 718)
A: Hipoacuzie neurosenzorial
B: Otalgie
C: Edem al conductului auditiv extern
D: Congestia timpanului
E: Ameeli
Vezi raspuns
24. [OTO10010] Semnele de atenionare ale unei posibile otite seromucoase la copil sunt: (pg. 719)
A: Tulburari de atenie
B: Otite externe repetate
C: ntrzierea vorbirii
D: Tulburri de comportament
E: Somnolena
Vezi raspuns
25. [OTO10011] La impedanmetrie n cadrul explorarii otitei seromucoase gsim: (pg. 720)
A: Curba tip A
B: Curba tip B
C: Curba tip C
D: Curba tip D
E: Curba tip E
Vezi raspuns
26. [OTO10017] Care din urmatoarele fac parte din complicatiile otitei medii acute: (pag.718)
A: mastoidita
B: timpanoscleroza
C: devieri de comportament la copii

D: tromboflebita sinusului lateral

E: labirintita
Vezi raspuns
27. [OTO10018] n cazul otitei seromucoase la aduli se acioneaz astfel ()
A: Evitarea ptrunderii apei
B: Reeducare tubar
C: Crenoterapie
D: Aeratori transtimpanici
E: Adenoidectomie
Vezi raspuns
28. [OTO10019] Tratamentul general in otita extern: (pag.721)
A: Antiinflamatoare steroidiene
B: Soluii auriculare antifungice
C: Dren n caz de stenoz a conductului
D: Ofloxacin picturi
E: Antalgice de nivel 2
Vezi raspuns
29. [OTO10020] n otita medie acut, tratamentul antibiotic (pag.720)
A: La copiii sub doi ani durata este de 8-10 zile
B: orlistat + sibutramina
C: eritromicina + sulfafurazol cnd exist alergie
D: amoxicilina + acid clavulanic ca prim intenie
E: La adult 7-10 zile.
Vezi raspuns
30. [OTO10021] Otitei seromucoas are urmtoarele posibile complicaii ()
A: Devieri de comportament la copii
B: ntrzierea vorbirii la copii
C: Timpanoscleroza
D: Perforaie timpanic
E: Otita medie cronic cu pung de retracie a membranei timpanice i colesteatom
31. [OTO10022] OSM la copil poate avea urmtoarele semne ()
A: Pusee febrile repetate
B: Tulburri de comportament
C: Tulburri de atenie
D: Dificulti scolare
E: ntrzierea vorbirii
Vezi raspuns
32. [OTO10023] Otita extern malign este caracterizat de ()
A: Diagnostic diferenial este tumor malign de CAE
B: RMN utilizat pentru confirmarea naturii inflamatorii
C: Otalgia este principalul element al tabloului clinic
D: Determin osteoliza osului temporal
E: Apare pe fondul unei imunodepresii
Vezi raspuns
33. [OTO10024] Otita extern poate fi determinat de ()
A: Moraxella catarrhalis
B: Bacilul piocianic
C: Haemofilus influenzae
D: Stafilococ
E: Streptococ
Vezi raspuns
34. [OTO10025] Otita medie acut la copii se manifest prin (pag.717)
A: Afebrilitate
B: Apatie
C: Febr
D: Otalgie
E: Hipoacuzie
Vezi raspuns
35. [OTO10026] Otita medie acut se manifest prin ()
A: Eritem al pavilionului
B: Edem al pavilionului
C: Tinitus

D: Hipoacuzie
E: Otalgie
Vezi raspuns
36. [OTO10035] Otalgia poate rezulta din stimularea fibrelor nociceptive care inerveaz: ()
A: osul temporal
B: urechea intern
C: urechea extern
D: faringele
E: urechea medie
Vezi raspuns
37. [OTO10037] Otalgii proiectate datorate nervului glosofaringian sunt: (pag. 716)
A: tumor malign de cavum
B: tumor de foramen jugular
C: tumor a unghiului ponto-cerebelos
D: angin
E: tumor a fosei infratemporale
Vezi raspuns
38. [OTO10038] Otalgia rezult din (pag 716)
A: stimularea fibrelor nociceptive care inerveaz urechea extern
B: stimularea fibrelor nociceptive care inerveaz urechea medie
C: stimularea fibrelor nociceptive care inerveaz urechea intern
D: Localizarea eronat a unei dureri provenite dintr-o structur limitrof
E: Durere prin proximitate - articulaia temporo-mandibular
Vezi raspuns
39. [OTO10040] Durerea proiectat din otalgie are ca etiologie urmtoarele: (pag 716)
A: Algii disfuncionale ale aparatului masticator (ADAM)
B: Tumor malign parotidian
C: Zona acustico-facial a nervului VII
D: Faringita
E: Esofagita
Vezi raspuns
40. [OTO10041] Durerea prin proximitate din otalgie are ca etiologie urmtoarele: (pag 716)
A: Artrita articulaiei temporo-mandibulare
B: Tumor malign parotidian
C: Migrena i algiile vasculare al feei
D: Tumori maligne ale foselor nazale
E: Tumori maligne ale foselor infratemporale
41. [OTO10042] OMA are drept etiologie urmtoarele (pag 717)
A: Infecii virale sau bacteriene
B: Schimbri brutale de presiune
C: Boli sistemice inflamatorii (de ex granulomatoza Wegener)
D: Eczeme ale CAE
E: Leziuni cutanate preexiste- proteze auditive
Vezi raspuns
42. [OTO10043] Otalgii: in durerea proiectata de nervul trigemen V sunt adevarate: ()
A: Nevralgii
B: Tumori din foramen jugular
C: Tumori maligne ale foselor nazale
D: Algii vasculare ale fetei
E: Tumori benigne ale foselor infratemporale
Vezi raspuns
43. [OTO10044] In OMA, stadiul perforat prezinta (pag 717) : ( OTO10044)
A: Perforatie a membranei timpanice
B: Otoree mucoasa
C: Otoree purulenta, posibil amestecata cu sange
D: Perforatie a membranei timpanice prin care iese de maniera nepulsatila o otoree purulenta
E: timpan hiperemiat cu vase timpanice dilatate
Vezi raspuns
44. [OTO10045] Cauzele mai rare de OMA sunt, : (OTO10045)
A: Vasculita
B: Moraxella catharrhalis
C: Disfunctia acuta a trompei lui Eustachio
D: Virusul coxsackie

E: Proteus Mirabilis
Vezi raspuns
45. [OTO10046] OMA la Adult (OTO10046)
A: cazurile sunt rare
B: cazurile sunt frecvente
C: Tabloul clinic e dominat otalgie urmata de hipoacuzie
D: Catarul tubar si disfunctia tubara fac parte din cazurile majoritare
E: Cazurile de febra sunt frecvente
Vezi raspuns
46. [OTO10047] Se aplica dren care va fi schimbat regulat, in cazul: ()
A: Tratamentului local al otitiei externe
B: In stadiul supurat al OMA
C: In cazul in care conductul prezenta stenoze
D: In cazul unei perforatii timpanice
E: Nu se aplica dren
Vezi raspuns
47. [OTO10048] Inervatia senzitiva a urechii externe este asigurata de urmatoarele, cu exceptia: (716)
A: nervul auriculotemporal, ramura a nervului facial
B: nervul Wrisberg, ramura a nervului trigemen
C: ramul auricular al nervului vag
D: plexul cervical superior (radacinile C1-C2)
E: ramuri ale nervului glosofaringian
Vezi raspuns
48. [OTO10049] Otita extern malign se poate complica prin: ()
A: paralizie de trigemen
B: paralizie de facial
C: hipoacuzie neurosenzorial
D: hipoacuzie de transmisie
E: paralizie de abducens
Vezi raspuns
49. [OTO10050] Urmtoarele enunuri despre otita medie acut sunt false: ()
A: etiologia este cel mai frecvent viral
B: principalul semn este hipoacuzia, urmat de otalgie
C: la aduli se manifest prin febr nalt n context infecios viral
D: este principala cauz de paralizie de trigemen la copii
E: tromboflebita de sinus cavernos poate fi o complicaie a mastoiditei
Vezi raspuns
50. [OTO10051] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre otita seromucoas: ()
A: afectarea este cel mai frecvent unilateral
B: la copii, este favorizat de hipertrofia i infecia vegetaiilor adenoide
C: otalgiile domin tabloul clinic
D: caracterul cronic este dat de durata evoluiei mai mare de 6 luni
E: la aduli, se poate asocia cu o tumor de cavum n formele unilaterale
51. [OTO10053] Referitor la tratamentul antibiotic n otita medie acut, sunt corecte: ()
A: alegere probabilistic, n funcie de sensibilitatea general la antibiotice pentru Haemophilus i meningococ
B: oral, amoxicilin - acid clavulanic
C: parenteral, cefalosporine de generaia a treia
D: n caz de alergie la peniciline, eritromicin
E: de prim intenie la copilul peste 2 ani
Angine i faringite ale adultului
1. [ANG10008] Difteria are ca agent etiologic : (pg. 725)
A: Bacil Gram +
B: Bacil Gram
C: Spirochet
D: Adenovirus
E: Virusul parainfluenza
Vezi raspuns
2. [ANG10009] Angina lui Vincent este cauzat de: (pg. 726)
A: Bacil gram pozitiv
B: Corynebacterium
C: Spirochet + Bacil gram negativ

D: Streptococ
E: Stafilococ
Vezi raspuns
3. [ANG10010] Mononucleoza infecioas prezint: (pg. 725)
A: Uneori o purpur a vlului palatin
B: Rash cutanat
C: Paralizie velopalatin
D: Trismus
E: Erupie vezicular
Vezi raspuns
4. [ANG10011] Angina pseudomembranoas se ntlnete n: (pg. 722)
A: Difterie
B: Angina Vincent
C: Herpangin
D: Herpes
E: Zona nervului IX
Vezi raspuns
5. [ANG10012] Amigdalectomia are indicaie doar n cazul: (pg. 727)
A: anginelor care se repet (2/iarn)
B: anginelor care se repet (1/an)
C: anginelor care se repet (o dat/ 2 ani)
D: recidivei flegmonului periamigdalian
E: recidivei anginelor veziculare
Vezi raspuns
6. [ANG10014] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false: ()
A: Complicatia principala a amigdalectomiei este hemoragia
B: Herpangina afecteaza de obicei copiii sub 7 ani si este determinata de virusul coxsackie A
C: In angina lui Vincent starea bucodentara este proasta si respiratia urat mirositoare
D: Flegmonul periamigdalian se trateaza cu penicilina G
E: Agentul patogen in angina eritematoasa este cel mai frecvent un virus si doar intr-un sfert de cazuri o bacterie
Vezi raspuns
7. [ANG10023] Mononucleoza infecioas se diagnosticheaz prin ()
A: Prelevare din gt
B: TPHA
C: Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn
D: TDR
E: Metoda lui Besredka
Vezi raspuns
8. [ANG10024] Difteria se trateaz de preferin cu ()
A: Amoxicilin + Acid clavulanic 1g de 3 ori pe zi
B: Penicilin G 4 MUI/zi timp de 10 zile
C: Penicilin V 1 MUI de 3 ori pe zi timp de 10 zile
D: Amoxicilin 2 grame timp de 6 zile
E: Azitromicina 500 mg/zi timp de 3 zile
Vezi raspuns
9. [ANG10025] Flegmonul periamigdalian NU este caracterizat de ()
A: Edem al uvulei
B: Incurbarea vlului palatin
C: Voce nazonat
D: Trismus
E: Paralizie velopalatin
Vezi raspuns
10. [ANG10026] Tratamentul anginei eritmeato-pultacee cu TDR pozitiv NU se trateaz cu ()
A: Neomicin
B: Azitromicin
C: Amoxicilin
D: Penicilina V
E: Paracetamol
11. [ANG10033] Angina acut cu streptococ se poate complica cu una din urmtoarele afeciuni, CU EXCEPIA ()
A: adenoflegmon
B: imunodepresie
C: reumatism articular acut

D: abces retrofaringian
E: glomerulonefrit
Vezi raspuns
12. [ANG10035] Este element comun al ulceraiilor din angina Vincent i sancrul sifilitic amigdalian: ()
A: durerea intens
B: induraia
C: unilateralitatea
D: acoperirea de ctre o pseudomembran
E: etiologia
Vezi raspuns
13. [ANG10036] Caracterizeaz angina pseudomembranoas din difetrie ()
A: Prezena unor membrane false gri, aderente, extensive, subiri
B: Prezena unor pseudomembrane gri, aderente, sngernde, nonconfluente
C: Prezena de false membrane exclusiv amigdaliene
D: Prezena de false membrane gri, ngroate, care se pot extinde, fr a depi ns pilierii amigdalieni
E: Prezena de false membrane gri, ngroate, aderente, sngernde
Vezi raspuns
14. [ANG10037] n cadrul mononucleozei infecioase pot fi ntlnite urmtoarele forme clinice de angin ()
A: Angin pseudomembranoas i angin veziculoas
B: Angin ulcero-necrotic i angin eritemato-pultacee
C: Doar angin pseudomembranoas
D: Orice form clinic de angin
E: Angin eritemato-pultacee, veziculoas i pseudomembranoas
Vezi raspuns
15. [ANG10002] Tratamentul anginelor: ()
A: Flegmonul periamigdalian se trateaza cu augmentin 1g/8h p.o. sau i.v. in caz de disfagie
B: Mononucleroza infectioasa se trateaza cu antibiotice ci spectru larg, antialgice si antipiretice
C: Angina fusospiralara Vincent se trateaza cu antibiotice de tip Penicilina V p.o. 1 M UI/8h timp de 10 zile
D: Angina ulcero-necrotica din sifilis se trateaza cu o doza unica de BenzantinBenzil Penicilina 2,4 M UI
E: In difterie se administreaza Penicilina G 1 M UI/6h timp de 10 zile, Seroterapie i.m. in urgenta si Vaccinare la distanta
Vezi raspuns
16. [ANG10003] Angina ulcero-necrotic se ntlnete n: (pg. 722)
A: Mononucleoza infecioas
B: Difterie
C: Angina Vincent
D: ancru sifilitic
E: Herpes
Vezi raspuns
17. [ANG10004] Angina vezicular se ntlnete n: (pg. 722)
A: Herpangin
B: Grip
C: Herpes
D: Difterie
E: Zona nervului IX
Vezi raspuns
18. [ANG10005] Angina eritemato-pultaceee se ntlnete n: (pg. 722)
A: Angina Vincent
B: Angina streptococic
C: Difterie
D: Herpangina
E: Mononucleoza infecioas
Vezi raspuns
19. [ANG10006] n angina eritemato-pultacee depozitele pultacee sunt: (pg. 722)
A: Aderente pe amigdale
B: Neaderene pe amigdale
C: Albicioase
D: Cenuii
E: Punctiforme
Vezi raspuns
20. [ANG10007] Diagnosticul pozitiv n mononucleoz infecioas se stabilete pe baz: (pg. 725)
A: Reacie VDRL
B: Hemogramei

C: Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn
D: Serologia HIV
E: Serologia EBV
21. [ANG10013] Angina eritemato-pultacee are urmatoarele semne si simptome: (p. 722)
A: Voce nazonata si edem al uvulei
B: Febra
C: Hipertrofia amigdalelor
D: Depunere pulatcee albicioasa, punctiforma, neaderenta pe amigdale
E: Membrane false
Vezi raspuns
22. [ANG10015] Mononucleoza infectioasa: (p. 725)
A: Este o patologie a adultului tanar
B: Se insoteste de astenie importanta care persista mult timp dupa episodul acut
C: Tratamentul se face cu penicilina din grupul A
D: Serologia EBV se face in toate cazurile
E: Tratamentul este simptomatic(antipiretice, antalgice)
Vezi raspuns
23. [ANG10016] Herpangina este caracterizat de ()
A: Vindecare rapid
B: Vom
C: Context febril
D: Vezicule pe stlpii amigdalieni
E: Ulceraie amigdalian foarte dureroas
Vezi raspuns
24. [ANG10017] Tratamentul anginei veziculare bilaterale include ()
A: Amoxicilin + Acid clavulanic
B: Gel cu xilocain
C: Paracetamol
D: Azitromicin
E: Amoxicilin
Vezi raspuns
25. [ANG10018] n angina Vincent, prelevatul are ()
A: BAAR
B: Spirochete
C: Treponeme
D: BGN
E: BGP
Vezi raspuns
26. [ANG10019] Mononucleoza infecioas poate fi diagnosticat prin ()
A: test direct rapid
B: VDRL
C: Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn
D: Serologia EBV
E: Metoda lui Besredka
Vezi raspuns
27. [ANG10020] Difteria este caracterizat de ()
A: Semne generale marcate
B: Incurbarea vlului palatin
C: Adenopatii cervicale bilaterale
D: Posibil paralizie velopalatin
E: Angin cu membrane false ngroate, gri i sngernde
Vezi raspuns
28. [ANG10021] Flegmonului periamigdalian se trateaz cu ()
A: Antalgice
B: Antibioterapie cu amoxicilina + acid clavulanic
C: Seroterapie
D: Punctie/drenaj
E: Antivirale
Vezi raspuns
29. [ANG10022] n tratamentul anginei eritematoase se pot prescrie ()
A: Penicilina V
B: Penicilina G

C: Eritromicin
D: Amoxicilin
E: Tetraciclin
Vezi raspuns
30. [ANG10028] Este adevrat despre angina ulceroas: (pag. 726)
A: se realizeaz biopsia tuturor ulceraiilor de prim intenie
B: angina lui Vincent se asociaz strii buco-dentare proaste
C: angina lui Vincent poate fi bilateral
D: angina sifilitic este profund
E: tratamentul anginei sifilitice este cu o penicilin retard, n doz unic de 2,4 milioane de UI
31. [ANG10030] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la herpangina sunt adevarate: ()
A: Apare la batrani
B: Se caracterizeaza printr-o eruptie veziculara bilaterala
C: Este det. de virusul coxsackie
D: Se vindeca rapid in 2-4zile
E: Tratament etiologic
Vezi raspuns
32. [ANG10031] Angina lui Vincent se caracterizeaza prin urmatoarele: ()
A: Ulceratie amigdaliana foare dureroasa, indurata
B: Diagnosticul pozitiv se face prin prelevare din gat
C: Semne generale rareori marcate
D: Respiratie urat mirositoare si stare bucodentara proasta
E: Acoperita de o membrana gri neaderenta
Vezi raspuns
33. [ANG10032] Angina se asociaya clinic cu urmatoarele simpt (ANG10032)
A: odinofagie
B: febra
C: otalgie reflexa
D: trismus
E: edem al uvulei
Vezi raspuns
34. [ANG10034] Urmatorii pot fi agenti etiologici ai anginei eritemato-pultacee: (722)
A: VRS
B: EBV
C: Coxsackie
D: HSV
E: adenovirus
Epistaxisul i tratamentul acestuia
1. [EPX10007] Care din afirmaiile urmatoare nu este specific fibromului naso-faringian: (pg. 739)
A: tumora bogat vascularizat
B: frecvent la adolescenii de sex masculin
C: frecvent la adolescenii de sex feminin
D: are risc de sngerare crescut
E: este o cauza local de epistaxis
Vezi raspuns
2. [EPX10008] Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz general: (pg. 739)
A: HTA
B: Anomalie vascular Rendu Osler
C: Rinosinuzit
D: Hemofilie
E: Insuficien hepatic
Vezi raspuns
3. [EPX10009] Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz local: (pg. 739)
A: Rinosinuzita
B: Boala Rendu Osler
C: Tumori nazale
D: Epistaxis esenial
E: Traumatisme nazale
Vezi raspuns
4. [EPX10010] Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz general_: (pg. 739)
A: Carena de vitamina K

B: Anomalie vascular Rendu Osler

C: Epistaxis esenial
D: Hemofilie
E: Trombopenie
Vezi raspuns
5. [EPX10011] Din afirmaiile urmatoare care nu corespunde pentru boala Rendu Osler: (pg. 739)
A: Este o angiomatoz autozoma dominant
B: Prezinta malformaii vasculare mucoase
C: Prezinta malformaii vasculare extra-mucoase
D: Nu este responsabil de sngerari recidivante
E: Tratamentul su vizeaz utilizarea anticorpilor anti VEGF
Vezi raspuns
6. [EPX10017] La adolesceni cea mai frecvent tumor cauzatoare de epistaxis este ()
A: Cilindrom
B: Melanom
C: Carcinom epidermoid
D: Fibrom
E: Adenocarcinom
Vezi raspuns
7. [EPX10018] Urmtoarea nu reprezint cauz local de epistaxis ()
A: Anomalii vasculare
B: Tumori
C: Rinosinuzit
D: Epsitaxis esenial
E: Traumatisme
Vezi raspuns
8. [EPX10019] n diagnosticul epistaxisului urmtorul element este un factor ce poate indica adenocarcinom al etmoidului ()
A: Caracterul recidivant
B: Epistaxis de tip bilateral cu origine unilateral
C: Chirurgie nazo-sinusian n antecedente
D: Expunerea la radiaii
E: Expunerea la tierea de lemne
Vezi raspuns
9. [EPX10020] Epistaxisul nu este agravat de ()
A: Traumatism asociat
B: Coagulopatie
C: Anemie de fond
D: Hipertensiune arterial
E: Anxietate
Vezi raspuns
10. [EPX10022] Care este cauza generala de epistaxis? ()
A: Boala Rendu-Osler
B: Rinosinuzita
C: Traumatisme
D: Tumori
E: Corpi straini
11. [EPX10002] Factorii implicai n aprecierea abundenei epistaxisului sunt: (pg. 737)
A: vrsta pacientului
B: durata sngerrii
C: voma
D: debitul sngerrii
E: ameelile
Vezi raspuns
12. [EPX10003] n aprecierea abundenei unui epistaxis este primordial investigarea: (pg. 737)
A: paloarei tegumentare
B: hipotensiunii
C: temperaturii
D: tahicardiei
E: tahipneei
Vezi raspuns
13. [EPX10004] Oprirea sngerarii ntr-un epistaxis presupune: (pg. 737-738)
A: antialgice

B: tamponament nazal anterior

C: tamponament nazal posterior
D: embolizarea vaselor incriminate
E: antibioterapie
Vezi raspuns
14. [EPX10005] Examinrile complementare n epistaxis presupun: (pg. 738-739)
A: bilanul coagulrii
B: bilanul factorilor de risc cardio-vascular
C: bilan de imagistic (CT, RMN)
D: examinarea otic
E: bilan de imagistic (angiografie)
Vezi raspuns
15. [EPX10006] Rinitele i sinuzitele pot aciona n mod sistemic cu: (pg. 739)
A: purpura (febr tifoid)
B: tahicardie
C: fragilitate capilar (grip)
D: disfagie
E: dispnee inspiratorie
Vezi raspuns
16. [EPX10012] Epistaxisurile din boala Rendu-Osler se trateaz prin ()
A: Ac Anti-VEGF
B: Scleroterapie
C: Embolizare
D: Ligatur
E: Cauterizare
Vezi raspuns
17. [EPX10013] Cauzele generale ale epistaxisului sunt (pag. 739)
A: Epistaxis esenial
B: Hemofilie
C: HTA
D: Trombopatie
E: Boala Rendu-Osler
Vezi raspuns
18. [EPX10014] Originea tumoral a unui epistaxis poate fi indicat de urmtoarele semne ()
A: Expunere la solveni
B: Expunere la tiere de lemne
C: Tulburri ale oculomotricitii
D: Dureri localizate
E: Obstrucie nazal unilateral progresiv
Vezi raspuns
19. [EPX10015] n epistaxisul de abunden redus se recomand ()
A: Tamponarea suprafeei vestibulare
B: Compresia bidigital
C: Tamponarea anterioar bilateral
D: Tamponarea anterioar
E: Suflarea nasului
Vezi raspuns
20. [EPX10016] Epistaxisul este agravat local de ()
A: Prizarea de substante toxice
B: Traumatism
C: Coagulopatie
D: HTA
E: Anxietate
21. [EPX10021] Etiologia epistaxisului ca boal (de cauz general) poate fi: ()
A: caren vitamina K ca i tulburare a hemostazei primare
B: insuficien hepatic ca i tulburare a hemostazei secundare
C: trombopatie ca i tulburare a hemostazei primare
D: administrarea de antiagregante ca i tulburare a hemostazei secundare
E: o anomalie vascular
Vezi raspuns
22. [EPX10023] In epistaxisul de abundenta puternica atitudinea terapeutica este: ()
A: tamponarea suprafetei vestibulare
B: compresie bidigitala

C: arteriografie in bloc operator

D: tamponarea antero-posterioara bilaterala
E: spitalizare
Vezi raspuns
23. [EPX10024] Despre epistaxisul esential sunt adevarate urmatoarele: ()
A: sangerare cu origine la nivelul peretelui nazal
B: frecvent la adolescentul de sex feminin
C: sangerare la nivelul petei vasculare
D: sangerare favorizata: in sarcina, de suflarea nasului
E: este idiopatic
Vezi raspuns
24. [EPX10025] Cauze generale de epistaxis: (739)
A: HTA criz acut
B: Epistaxis esenial
C: Carena de vitamina K
D: Boala Rendu-Osler
E: Tumori
Pacientul vrstnic: mbtrnirea normal i particulariti semiologice, psihologice, terapeutice
1. [GER10007] Care din urmtoarele reguli de management pentru un pacient vrstnic bolnav sunt valide? (pg. 780)
A: prezena aparaturii necesare neuroimagisticii
B: capacitatea i independena de micare a pacientului pstrate
C: identificarea rapid a patologiilor acute i tratarea lor pentru a evita decompensarile n cascad
D: evidenierea lipsei n antecedente a tulburrii depresiv
E: evidenierea prezenei n antecedente a tulburrii depresiv
Vezi raspuns
2. [GER10008] Riscul iatrogen este mai crescut la persoanele n vrst datorit (pg. 781)
A: culorii identice a tabletelor unor medicamente diferite
B: medicaiei administrate sub form de soluie oral
C: nerespectrii regimului igieno-dietetic
D: modificri farmacocinetice datorate vrstei
E: existenei hipertermiei
Vezi raspuns
3. [GER10009] mbtrnirea aparatului respirator poate determina (pg. 777)
A: algii intercostale bilaterale
B: algii intercostale unilaterale
C: creterea suprafeei schimburilor gazoase
D: lipsa posibilitii de efectuare a schimburilor gazoase
E: diminuarea suprafeei schimburilor gazoase
Vezi raspuns
4. [GER10010] mbtrnirea vascular are urmtoarele consecine clinice (pg. 777)
A: tendina la hipotensiune ortostatic accentuat de anumite probleme venoase, deshidratare sau medicament
B: apariia anevrismelor aortice
C: edem pulmonar
D: pierderea acuitii vizuale
E: cefalee de tip migrenoid
Vezi raspuns
5. [GER10011] mbtrnirea sistemului musculare determin (pg. 777)
A: neuropatii periferice
B: sarcopenia = scderea masei musculare
C: crampe musculare
D: fracturi ale colului femural
E: rupturi musculare repetate
Vezi raspuns
6. [GER10012] Mecanismul de adaptare n urma mbtrniri cardiace este: ()
A: diminuarea presiunii artriale diastolice
B: creterea presiunii artriale sistolice
C: creterea complianei miocardului cu alterearea fazei de umplere ventriculare
D: sporirea contribuiei sitolei atriale la umplerea ventriculului
E: cresterea cantitii i calitii fibrelor elastice
Vezi raspuns
7. [GER10018] mbtrnirea neuro-cognitiv presupune, cu excepia ()

A: Diminuarea capacitii de invatare

B: Diminuarea ateniei
C: Scderea tonusului
D: Creterea timpului de reacie
E: Diminuarea neuronilor corticali i rarefierea substanei albe
Vezi raspuns
8. [GER10019] mbtrnirea aparatului respirator presupune, cu excepia ()
A: Diminuarea suprafeei schimburilor gazoase
B: Diminuarea volumelor pulmonare mobilizabile
C: Diminuarea ratei schimbului de gaze
D: Diminuarea funciilor ciliare i a eficacitii tusei
E: Diminuarea amplitudinilor micrilor cutiei toracice
Vezi raspuns
9. [GER10020] Procesul degenerativ cardiac al mbtrnirii nu include ()
A: Disfuncia diastolic
B: Fibroza miocardic
C: Hipertrofia miocitelor
D: Scderea elasticitii miocitelor
E: Diminuarea numrului de miocite
Vezi raspuns
10. [GER10021] Care dintre urmtoarele reprezint o cauz genetic a mbtrnirii ()
A: Acumularea radicalilor liberi
B: Scurtarea telomerelor
C: Stresul oxidativ
D: Pierderea elasticitatii
E: Glicozilarea proteinelor
11. [GER10027] Managementul pentru un pacient vrstnic bolnav nu include urmtoarea regul ()
A: Evitarea complicaiilor nosocomiale la pacientul spitalizat
B: Dupa faza acut se vor evalua i se va adapta tratamentul pe termen lung al afeciunilor cronice
C: Identificarea rapid a patologiilor acute i tratarea lor pentru a evita decompensrile n cascada
D: Nu se va lua n considerare sperana de via n stabilirea obiectivului terapeutic, acesta trebuie s fie revenirea la starea de echilibru
E: Management global fcut de o echip multidisciplinar
Vezi raspuns
12. [GER10028] NU face parte dintre afeciunile frecvente la persoanele de peste 75 de ani ()
A: BPOC
B: HTA
C: Artroza
D: Dementa
E: Diabetul
Vezi raspuns
13. [GER10029] n cazul mbtrnirii unui organ sau unei funcii, sunt adevrate, CU EXCEPIA: (pag. 780)
A: factorul precipitant este n general curabil
B: efectele mbtrnirii pot fi singurele responsabile pentru insuficiena acestui organ, mai ales la vrstele foarte naintate
C: factorul precipitant poate fi o anemie
D: factorul precipitant poate fi un accident iatrogen
E: factorul precipitant poate fi o infecie
Vezi raspuns
14. [GER10031] Sunt considerati "batrani" persoanele cu varsta intre: ()
A: 50-55 de ani
B: 56-60 de ani
C: 61-65 de ani
D: 75-85 de ani
E: 85 de ani si peste
Vezi raspuns
15. [GER10035] Varsta fiziologica este determinata de urmatoarele, cu exceptia: (776)
A: efectele imbatranirii
B: patologiile cronice evolutive
C: limitarea relativa a capacitatilor functionale
D: sechele ale unor patologii non-evolutive
E: patologii actuale acute
Vezi raspuns
16. [GER10002] Care sunt formele de mbtrnire? (pg. 776)

A: mbtrnire datorit unui accident vascular cerebral

B: mbtrnire obinuit fr patologii evolutive, dar cu o limitare relativ a capacitilor funcionale
C: mbtrnire genetic
D: mbtrnire prematur
E: mbtrnire patologic cu patologii cronice evolutive provocnd handicapuri i dependen care poate ajunge pn la dependena
total pentru toate activitile vieii cotidiene
Vezi raspuns
17. [GER10003] Care sunt consecintele mbtrnirii funciei renale? (pg. 777)
A: Scderea volumului rinichilor bilateral
B: Scderea volumului unui singur rinichi
C: Frecvena complicaiilor renale iatrogene
D: Frecvena deshidratrilor extracelulare i tolerana scazut la regimurile desodate
E: Frecvena hipo- i hipernatremiei
Vezi raspuns
18. [GER10004] mbtrnirea neurocognitiv determin: (pg. 777)
A: dificulti n coordonarea micrilor
B: diminuarea capacitii de nvare
C: diminuarea timpului de reacie
D: creterea timpului de reacie
E: diminuarea ateniei
Vezi raspuns
19. [GER10005] Managementul pacientului vrstnic trebuie s cuprind ntotdeauna (pg. 780)
A: anularea datelor anamnestice
B: reconstituirea anamnezei
C: tratament de urgen indiferent de tratamentele urmate anterior
D: cunoaterea tratamentului pacientului, fr a omite automedicaia
E: examen clinic complet, inclusiv tuseu rectal i ECG
Vezi raspuns
20. [GER10006] nainte de a face prescrierea medicamentelor, n geriatrie trebuie realizate (pg. 781)
A: ierarhizarea patologiilor, inndu-se cont de prerea pacientului
B: tratamentul suferinei vasculare cerebrale
C: se va determina dac pacientul poate s i administreze singur tratamentul
D: se va determina calitatea venelor pentru administrarea perfuziilor
E: se va estima nevoia de oxigenoterapie
21. [GER10013] Urmtoarele afirmaii cu referire la creterea riscului iatrogen la persoanele n vrst sunt adevrate , cu excepia: (781)
A: modificri farmacocinetice datorate vrstei
B: modificari ale volumelor de distribuie , cu diminuarea masei musculare i riscul de supradozaj a medicamentelor liposolubile
C: modificri ale volumelor de distribuie,cu diminuarea tesutului adipos i cu riscul al medicamentelor liposolubilede supradozaj
D: modificri ale volumelor de distrinuie , cu creterea masei musculare i risc de supradozaj al medicamentelor hitrosolubile
E: polipatologia i polimedicaia cresc riscul interaciunilor medicamentoase
Vezi raspuns
22. [GER10014] Prevenia a mbtrnirii patologice se realizeaz prin ()
A: Abstinena de la tutun
B: Abstinena de la alcool
C: Vaccinare
D: ntreinerea capitalului de baz relaional
E: ntreinerea capitalului de baz intelectual
Vezi raspuns
23. [GER10015] mbtrnirea funciei renale nseamn ()
A: Diminuarea capacitii de diluare i concentrare a urinei
B: Diminuarea sistemului renina-angiotensin-aldosteron n repaus
C: Diminuarea numrului de nefroni
D: Creterea presiunii n artera renal
E: Diminuarea fluxului sanguin renal
Vezi raspuns
24. [GER10016] mbtrnirea vascular este caracterizat de ()
A: Scderea colagenului din peretele arterelor mari
B: Creterea sensibilitii baroreceptorilor
C: Scderea sensibilitii receptorilor betaadrenergici
D: Diminuarea calitii fibrelor elastice din peretele arterelor mari
E: Diminuarea cantitii fibrelor elastice din peretele arterelor mari
Vezi raspuns

25. [GER10017] mbtrnirea este influenat de urmtorii factori metabolici ()

A: Scderea ratei metabolice
B: Acumularea de lactat
C: Acumularea radicalilor liberi
D: Stresul oxidativ
E: Glicozilarea proteinelor
Vezi raspuns
26. [GER10022] Prescrierea unui tratament n geriatrie trebuie urmat de ()
A: Mrirea dozei doar dup verificarea administrrii
B: ncetarea tratamentului cnd devine contraindicat
C: Verificarea regulat a raportului risc/beneficiu
D: Supraveghere permanent
E: Informarea medicilor care consult pacientul
Vezi raspuns
27. [GER10023] Prescrierea unui medicament n geriartrie are urmtoarele reguli ()
A: Se stabilete data urmtorului control
B: Se stabilete durata i criteriile de ntrerupere tratament
C: Se estimeaz funcia renal prin formula Cockroft
D: Se explic riscurile i beneficiile tratamentului
E: Se alege medicamentul cu cele mai puine efecte secundare cunoscute
Vezi raspuns
28. [GER10024] Managementul pacientului vrstnic bolnav cuprinde ()
A: Analiza situaiei cu studierea factorului declanator
B: Examen clinic orientat asupra suspiciunii de diagnostic
C: Cunoaterea tratamentului pacientului, mai puin automedicaia
D: Reconstituirea anamnezei
E: Reconstituirea tuturor antecedentelor
Vezi raspuns
29. [GER10025] Cele mai frecvente afeciuni la un pacient de peste 75 ani sunt ()
A: Artroza
B: Fibrilatia atriala
C: Astmul
D: BPOC
E: HTA
Vezi raspuns
30. [GER10030] Polipatologia pacientului vrstnic presupune, cu excepia: (pag. 779)
A: la cei de peste 75 de ani media bolilor cronice evolutive este de la 5 la 8
B: bolile de multe ori interfer ntre ele
C: la cei de peste 75 de ani media bolilor cronice evolutive este de la 4 la 7
D: implic necesitatea ntocmirii unui bilan clinic ghidat de simptomele principale
E: la cei de peste 75 de ani media bolilor cronice evolutive este de la 5 la 7
31. [GER10032] n mbtrnirea cardiac apar: (pag. 776)
A: fibroz miocardic
B: hipertrofia miocitelor restante
C: scderea complianei miocardului
D: creterea complianei miocardului
E: disfuncie sistolic
Vezi raspuns
32. [GER10033] Complicatii nosocomiale care duc la pierderea autonomiei sunt: (pag 781) ()
A: Retard motor
B: Regres psihomotor
C: Malnutritie
D: Accidente iatrogene medicamentoase
E: Schizofrenie
Vezi raspuns
33. [GER10034] Se va cauta o cauza iatrogena in cazul: (pg. 781)
A: Oricarei probleme acute care apare la pacientul in varsta
B: Oricarei probleme cronice la pacientul in varsta
C: Unui simptom explicabil
D: Unui simptom inexplicabil
E: Unui simptom important explicabil
Vezi raspuns

34. [GER10036] Consecinele clinice ale mbtrnirii cardiace sunt: ()

A: debit cardiac sczut n repaus, n afara strilor patologice
B: risc de insuficien cardiac n cazul pierderii sistolei atriale
C: risc de insuficien cardiac n caz de fibrilaie atrial
D: toleran sczut la febr i infecii
E: scderea presiunii arteriale sistolice
Tulburri anxioase, tulburri fobice, tulburri obsesiv-compulsive, tulburri convertive, starea de stres posttraumatic i
tulburrile de adaptare
1. [ANX10005] Tulburarile de dispozitie si adictiile vor fi evocate in cadrul diagnosticului diferential al urmatoarelor patologii psihiatrice (pg.
920)
A: TOC
B: Tulburare de adaptare
C: TAG si Tulburarea de panica
D: Anxietate de separare
E: Stresul acut si PTSD
Vezi raspuns
2. [ANX10011] Care din urmtoarele afirmaii privind diagnosticul tulburrii de panic sunt adevrate? (pg. 913)
A: tulburarea este mai frecvent la femei
B: tulburarea este mai frecvent la barbai
C: tulburarea este mai frecvent la btrni
D: tulburarea este mai frecvent la copii
E: tulburarea este mai frecvent dup accidentele rutiere
Vezi raspuns
3. [ANX10012] n managementul terapeutic al tulburrii anxioase generalizate trebuie urmrite intele urmtoare: (pg. 915)
A: tratarea bolilor somatice asociate
B: tratarea crizei de angoas acut
C: instituirea unui regim dietetic adecvat
D: tratamentul contracturilor musculare
E: tratamentul tulburrilor de atenie
Vezi raspuns
4. [ANX10013] Tulburarea obsesiv-compulsiv poate avea urmtoarele comorbiditi: (pg. 917)
A: episod maniacal acut
B: demena Alzheimer
C: tulburri de limbaj
D: schizofrenia
E: tulburri de coordonare
Vezi raspuns
5. [ANX10014] Simptomele tulburrilor de conversie pot fi: (pg. 919)
A: hipoglicemii
B: hiperglicemii
C: creterea creatininei
D: transpiraii profuze nocturne
E: manifestri acute: agitaia psihomotorie, sincope, indispozitie, lipotimie, crize pseudo-convulsive, micri anormale, tremurturi
Vezi raspuns
6. [ANX10015] Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice diagnosticului pentru tulburarea de adaptare (pg. 920)
A: tulburare permanent
B: tulburare paroxistic
C: tulburare tranzitorie
D: tulburare cu evoluie progredient
E: tulburare dependent de factorii vasculari cerebrali
Vezi raspuns
7. [ANX10016] Sunt factori de risc in starea de stress posttraumatic: (pag 919)
A: sarcina
B: sexul feminin
C: evenimente traumatizante
D: hipervigilenta
E: dificultati de concentrare
Vezi raspuns
8. [ANX10017] Sunt manifestari cronice motorii in tulburarile conversive: (pag 919)
A: miscari anormale
B: crize pseudoconvulsive
C: diplopie

D: contracturi musculare
E: tremuraturi
Vezi raspuns
9. [ANX10020] Simptomele ce apar in cadrul tulburarii de adaptare sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: emotionale: anxietate, tristete, agresivitate
B: somatice: durere, oboseala, cefalee
C: comportamentale
D: cognitive (memorie, atentie)
E: fara simptome somatice
Vezi raspuns
10. [ANX10034] Urmatoarele reprezinta comorbiditati ale tulburarii anxioase generalizate cu exceptia: ()
A: tulburari fobice
B: TOC
C: tulburari de panica
D: depresii, adictii
E: schizofrenie
11. [ANX10068] Nu reprezint factori de stres n tulburarea de adaptare ()
A: Probleme familiale
B: Conjugopatii
C: Dificultati sociale
D: Dificultati scolare
E: Rutina
Vezi raspuns
12. [ANX10069] Anxietatea de separare este caracterizat de ()
A: Conduita de evitare care nu persist la maturitate
B: Anxietate de intensitate redus
C: Survine n urma unui eveniment traumatizant
D: Apare la pubertate
E: Afecteaz 5-10% din copii
Vezi raspuns
13. [ANX10070] Tulburarea de stres posttraumatic se trateaz la nceput cu ()
A: Sertralina
B: Citalopram
C: Escitalopram
D: Venlafaxina
E: Paroxetina
Vezi raspuns
14. [ANX10071] Stresului acut are urmtoarele caracteristici, cu excepia ()
A: Simptome disociative n traumatismele violente
B: Apariia la distan dup un eveniment traumatizant
C: Anxietate
D: Repetarea evenimentului
E: Flash-backuri
Vezi raspuns
15. [ANX10072] Managementul tulburrii conversive NU include urmtorul element ()
A: Psihoterapie analitic sau similar
B: Tratament psihotrop n cazul decompensarii unei alte patologii psihiatrice
C: Evitarea prescripiilor medicamentoase inutile
D: Spitalizare sistematic pentru investigaii
E: Identificarea i excluderea cauzei organice
Vezi raspuns
16. [ANX10074] n tratarea tulburrii obsesiv compulsiv NU se recomand ()
A: Clomipramina
B: Imipramina
C: Fluoxetina
D: Paroxetina
E: Sertralina
Vezi raspuns
17. [ANX10075] Nu reprezint comorbiditate cu tulburarea obsesiv compulsiv ()
A: Mania
B: Depresia
C: Schizofrenia
D: Anorexie mental esenial

E: Sindromul Gilles de la Tourette

Vezi raspuns
18. [ANX10076] Fobia colar este caracterizat de urmtoarele, cu excepia ()
A: Afecteaz 1% din populatie, preponderent brbai
B: Evoluia este favorabil pe plan scolar la o treime din cazuri
C: Apare la copii cu dificulti scolare
D: Apariia brusc a fricii de a merge la coal dup vrsta de 8 ani
E: Anxietate asociat cu teama copilului de a fi separat de mama sa nainte de vrsta de 6 ani
Vezi raspuns
19. [ANX10078] Tratamentul simptomatic al tulburrii anxioase generalizate se realizeaz cu ()
A: Amitriptilina
B: Hidroxizin
C: Escitalopram
D: Venlafaxina
E: Paroxetina
Vezi raspuns
20. [ANX10079] Tulburarea anxioas generalizat este caracterizat, cu excepia ()
A: Poate provoca tulburri depresive sau anxioase la copii
B: Se poate asocia cu tulburri de panic
C: Apariia involuntar a unei anxieti provocate de anumite evenimente negative din viaa pacientului
D: Preocupri pe care pacientul nu reueste sa le controleze
E: Afecteaz n principal persoanele de sex feminin
21. [ANX10080] Diagnosticul diferential al tulburrii de panic include urmtoarele elemente, cu excepia ()
A: Caren de vitamina B1
B: Feocromocitom
C: Schizofrenie
D: Boal Parkinson
E: Insuficien renal
Vezi raspuns
22. [ANX10086] Tratamentul simptomatic cu benzodiazepine n tulburarea de panic este indicat pentru: (pag. 914)
A: maxim 9 sptmni
B: maxim 10 sptmni
C: maxim 11 sptmni
D: maxim 12 sptmni
E: maxim 13 sptmni
Vezi raspuns
23. [ANX10087] Este inhibitor selectiv a recaptrii serotoninei i noradrenalinei: (pag. 914)
A: venlafaxina
B: alprazolam
C: escitalopram
D: paroxetin
E: quetiapina
Vezi raspuns
24. [ANX10091] Ce comorbiditati identificam in TOC? ()
A: tulburare bipolara
B: ticuri cronice care nu contribuie la prognostic
C: tuburare de panica
D: tulburare deliranta
E: tricotilomania
Vezi raspuns
25. [ANX10092] Despre compulsii este fals: ()
A: pierdere de timp importanta >1 h pe zi
B: cele mai frecvente compulsii sunt imaginile sexuale
C: sunt resimtite ca fiind excesive
D: actul mental cel mai frecvent este aritmomania
E: pacientul constientizeaza caracterul morbid al tulburarii
Vezi raspuns
26. [ANX10093] Despre tratamentul TOC este fals: ()
A: fluoxetina 20-60 mg/zi
B: setralina 25 mg/ zi incepand cu varsta de 10 ani
C: clomipramina 75-250 mg/zi
D: IMAO in caz de depresie atipica
E: paroxetina 20-80 mg/zi

Vezi raspuns
27. [ANX10097] n cazul tulburrilor de panic, tratamentul cu benzodiazepine: ()
A: este un tratament simptomatic
B: este un tratament curativ
C: nu are indicatie in cazul pacienilor tineri
D: trebuie s dureze minim 12 sptmni
E: nici una din cele de mai sus
Vezi raspuns
28. [ANX10098] n cazul tulburriilor anxioase generalizate, tratamentul cu antidepresive triciclice: ()
A: este un tratament de a doua intenie
B: este un tratament de prima intenie
C: poate dura orict de mult
D: trebuie s dureze maxim 24 de ore
E: nici una din cele de mai sus
Vezi raspuns
29. [ANX10002] Tulburarile somatoforme vor fi evocate in diagnosticul diferential al urmatoarelor patologii psihiatrice: ()
A: Tulburare de panica
B: Tulburare anxioasa generalizata
C: Tulburarea obsesiv compulsiva
D: Tulburari conversive
E: Tulburare de adaptare
Vezi raspuns
30. [ANX10004] Patologiilr organice vor fi evocate in cadrul diagnosticului diferential al urmatoarelor patologii: ()
A: TOC
B: Tulburari conversive
C: Starea de stres posttraumatic
D: TAG si Tulburare de panica
E: Fobie sociala
31. [ANX10006] n cadrul tulburrilor anxioase sunt cuprinse: (pg. 913)
A: tulburarea anxioas provocat de o boal sau substan
B: pierderea controlului emoional
C: agitaia psihomotorie
D: fobia specific
E: starea de stres acut
Vezi raspuns
32. [ANX10007] Tulburarea anxioas generalizat poate avea urmtoarea evoluie (pg. 914)
A: complicaii: tulburri depresive, tulburri de panic, dependene, izolare social
B: deterioararea cognitiv
C: remisii
D: cronicizare
E: frecvente accidente vasculare cerebrale
Vezi raspuns
33. [ANX10008] Diagnosticul diferenial pentru tulburarea obsesiv compulsiv se va face cu: (pg. 917)
A: patologia organic
B: tulburri anxioase
C: tulburri de dispoziie
D: demena vascular
E: tulburarea delirant
Vezi raspuns
34. [ANX10009] Care din urmtoarele argumente clinice sunt n favoarea diagnosticului de tulburare conversiv? (pg. 918)
A: traumatisme craniene n antecedentele recente
B: doliu patologic
C: bilan somatic perfect normal
D: personalitate histrionic sau pasiv-dependent
E: relaie comprehensiv ntre tulburrile prezentate i contextul patologic
Vezi raspuns
35. [ANX10010] Formele clinice ale tulburrii de adaptare sunt: (pg. 921)
A: tulburarea de adaptare cu dispoziie depresiv
B: tulburarea de adaptare cu anxietate
C: tulburarea de adaptare antisocial
D: tulburarea de adaptare cu perturbri de conduit
E: tulburarea de adaptare mixt (depresiv, anxioas)

Vezi raspuns
36. [ANX10018] In tulburarea anxioasa generalizata: (914)
A: Simptomele persista maximum 6 luni
B: Simptomele trebuie sa persiste minim 6 luni
C: Este insotita de simptome somatice
D: Nu este insotita de simptome somatice
E: Afecteaza preponderent persoanele de sex masculin
Vezi raspuns
37. [ANX10019] Urmatoarele informatii despre tulburarea de adaptare sunt adevarate: ()
A: afecteaza ambele sexe, indiferent de varsta, mai mult la femei
B: tulburare tranzitorie
C: simptome emotionale, somatice, comportamentale sau cognitive
D: poate sa se repete in mod regulat sau sa evolueze constant
E: apare la 6 luni de la un eveniment stresant
Vezi raspuns
38. [ANX10021] Anxietatea de separare, afirmatii adevarate: ()
A: afecteaza 1-5% din adulti
B: apare inainte de pubertate
C: survine in urma unui eveniment traumatizant
D: conduita de evitare poate persista si la maturitate
E: remisii, fara exacerbari
Vezi raspuns
39. [ANX10022] Urmatoarele sunt caracteristice stresului acut: ()
A: la distanta de evenimentul traumatizant
B: repetarea involuntara, stereotipa a evenimentului
C: flash-back, cosmaruri, ganduri obsedante
D: retraire spontana sau provocata
E: evitare
Vezi raspuns
40. [ANX10023] Simptomele disociative in urma traumatismelor violente sunt urmatoarele: ()
A: rataciri
B: dezorientare
C: labilitate emotionala
D: afectarea constiintei
E: derealizare, depersonalizare, amnezie
41. [ANX10024] Urmatoarele afirmatii despre starea de stres posttraumatic sunt adevarate: ()
A: apare dupa mai mult de o luna de la eveniment
B: apare in prelungirea starii de stres acut
C: poate surveni la cateva saptamani, luni sau chiar ani dupa evenimentul traumatizant
D: factori de risc: sexul masculin, antecedente psihiatrice, adictiile, tulburari de personalitate
E: sindrom de repetitie
Vezi raspuns
42. [ANX10025] Principalele argumente clinice ale starii de stres postraumatic la copii sunt: ()
A: sindromul de repetitie
B: posibile conduite de evitare
C: simptomatologie emotionala specifica
D: angoasa de separare
E: comportamente regresive, acuze somatice
Vezi raspuns
43. [ANX10026] Managementul patologiilor postraumatice include: ()
A: terapie cognitiva si comportamentala
B: desensibilizarea prin miscari oculare
C: tehnici de hipnoza
D: inhibitori ai recaptarii serotoninei (daca dureaza mai mult de o luna)
E: paroxetina
Vezi raspuns
44. [ANX10027] Urmatoarele afirmatii despre diagnosticul tulburarii de panica sunt adevarate: ()
A: mai frecventa la femei
B: debut intre 25 si 35 de ani
C: nu asociaza anxietate intercritica
D: posibila asociere cu agorafobia
E: comportament modificat

Vezi raspuns
45. [ANX10028] Diagnosticul diferential al tulburarii de panica include: ()
A: sindrom coronarian acut
B: HTA
C: astm
D: embolie pulmonara
E: hipotiroidism
Vezi raspuns
46. [ANX10029] Urmatoarele fac parte din diagnosticul diferential al tulburarii de panica: ()
A: schizofrenia, alte tulburari anxioase, tulburari somatoforme
B: depresii, adictii (canabis, alcool, cocaina)
C: carenta de vitamina B6
D: hipertiroidism, hipercorticism, feocromocitom, insuficienta suprarenala, insuficienta hipofizara
E: hipoglicemie, diabet, insuficienta renala
Vezi raspuns
47. [ANX10030] Urmatoarele afirmatii despre evolutia tulburarii de panica sunt adevarate: ()
A: vindecare intre cateva saptamani si cateva luni
B: remisie in 100% din cazuri
C: recidive ulterioare
D: cronicizare pe fondul agravarii agorafobiei
E: complicatii: depresii, adictii, suicid
Vezi raspuns
48. [ANX10031] Managementul tulburarii de panica include: ()
A: tratament curativ cu benzodiazepine pentru maxim 12 saptamani
B: antidepresive inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei: venlafaxina
C: inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei: paroxetina, escitalopram cu durata intre 6 si 12 luni
D: psihoterapie de sustinere
E: terapie cognitiva si comportamentala, psihoterapie de inspiratie analitica
Vezi raspuns
49. [ANX10032] Urmatoarele afirmatii despre tulburarea anxioasa generalizata sunt adevarate: ()
A: in special la femei
B: din copilarie pana la varsta adulta
C: simptomele trebuie sa persiste mai mult de 6 saptamani
D: la copii, anxietatea se manifesta prin simptome somatice mai putin variate decat la adulti si nu evolueaza neaparat spre o tulburare de
anxietate generalizata
E: diagnostic diferential cu schizofrenia
Vezi raspuns
50. [ANX10033] Simptomele prezente in tulburarea anxioasa generalizata sunt: ()
A: astenie, insomnie
B: hipersomnolenta
C: tensiune motorie cu transpiratii, palpitatii
D: tulburari de concentrare
E: simptome gastro-intestinale
51. [ANX10035] Tratamentul tulburarii anxioase generalizate se face astfel: ()
A: simptomatic: benzodiazepine sau hidroxizin, pe perioada nelimitata
B: curativ: venlafaxina sau paroxetina, escitalopram
C: antidepresive triciclice de a doua intentie
D: psihoterapie de sustinere, terapie cognitiva si comportamentala
E: psihoterapie de inspiratie analitica
Vezi raspuns
52. [ANX10036] Alegeti afirmatiile adevarate despre fobia sociala: ()
A: afecteaza 8-10% din adulti
B: neconstientizarea caracterului morbid
C: evolutie variabila cu remisii
D: tratament cu: benzodiazepine, betablocante noncardioselective, antidepresive inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei
E: nu exista tratament
Vezi raspuns
53. [ANX10037] Urmatoarele sunt caracteristici ale agorafobiei: ()
A: asociata cu anumite tulburari din copilarie: anxietatea de separare, terorile nocturne, fobia scolara
B: teama de a vorbi in public
C: teama de spatii largi, multime, locuri publice, poduri, tuneluri, transporturi in comun, imobilizare prelungita
D: complicatii: depresie, tulburari de panica, adictii

E: fara tratament
Vezi raspuns
54. [ANX10038] Fobia scolara se caracterizeaza prin: ()
A: afecteaza 1% din populatie, preponderenta masculina
B: dificultati scolare
C: pierderea interesului pentru scoala
D: aparitia progresiva a fricii de a merge la scoala
E: evolutie nefavorabila la o treime din cazuri
Vezi raspuns
55. [ANX10039] Elementele diagnostice ale fobiei specifice sunt: ()
A: variabilitate in timp
B: constientizarea caracterului morbid
C: anxietate anticipatorie
D: rasunet functional major
E: poata sa dispara sau sa se agraveze in contextul unor evenimente stresante
Vezi raspuns
56. [ANX10040] Principalele diagnostice diferentiale ale tulburarilor fobice sunt: ()
A: patologiile organice
B: tulburarile de dispozitie
C: schizofrenia
D: TOC
E: starea de stres postraumatic
Vezi raspuns
57. [ANX10041] Diagnosticul TOC presupune: ()
A: asocierea in mod variabil a simptomelor obsesive si compulsive
B: compulsiile in stare pura sunt mai frecvente la copil
C: obsesiile in stare pura sunt mai frecvente la copil
D: existenta unei personalitati obsesive este criteriu obligatoriu de diagnostic
E: obsesiile in stare pura sunt mai rare la copil
Vezi raspuns
58. [ANX10042] Comorbiditatile TOC sunt: ()
A: sindromul Gilles de la Tourette
B: bulimie, anorexie mentala esentiala
C: ticuri cronice
D: fobii
E: schizofrenie
Vezi raspuns
59. [ANX10043] Diagnosticul diferential al TOC se face cu: ()
A: adictii
B: patologie organica
C: tulburari anxioase
D: tulburari de dispozitie
E: tulburari fobice
Vezi raspuns
60. [ANX10044] Managementul TOC include: ()
A: ISRS: fluoxetina 20-60 mg/zi, paroxetina 20-80 mg/zi, la adult, sertralina 25 mg/zi la copil, 50 mg /zi la adult
B: triciclice: doar la adult, clomipramina 75-250 mg/zi
C: IMAO in caz de chimiorezistenta, conduite de evitate severe, depresie tipica
D: toleranta mai buna a IMAO
E: durata tratamentului 12-24 de luni, cu evaluarea eficacitatii dupa 4-12 saptamani de administrare
61. [ANX10045] Argumentele clinice in favoarea diagnosticului tulburarilor conversive sunt: ()
A: simptomatologie histrionica tipica
B: bilant somatic perfect normal
C: simptome simulate
D: bilant somatic anormal
E: preocuparea intensa a pacientului fata de tulburarile sale
Vezi raspuns
62. [ANX10046] Diagnosticul diferential al tulburarilor conversive cuprinde: ()
A: tulburari de dispozitie, tulburare deliranta
B: tulburari somatoforme
C: patologie organica
D: TOC

E: fobii
Vezi raspuns
63. [ANX10047] Tulburarea de adaptare se manifest prin ()
A: tulburare bipolar
B: perturbri de conduit
C: tulburare mixt
D: anxietate
E: dispoziie depresiv
Vezi raspuns
64. [ANX10048] Tulburarea de adaptare este caracterizat de ()
A: Apare la 3 luni dup evenimentul stresant
B: Poate s evolueze constant
C: Poate s se repete n mod regulat
D: Tulburare tranzitorie
E: Afecteaz predominant brbaii
Vezi raspuns
65. [ANX10049] Managementul stresului acut include (pg. 920)
A: Terapie cognitiv-comportamental
B: Terapie psihanalitic
C: Terapie de susinere
D: Hipnoza
E: Desensibilizare prin micri oculare
Vezi raspuns
66. [ANX10050] Stresul acut este caracterizat de ()
A: Tulburri de somn
B: Hipovigilen
C: Retraire spontan sau provocat
D: Repetarea involuntar a evenimentului
E: Apare la distan dup un eveniment traumatizant
Vezi raspuns
67. [ANX10051] Care dintre urmtoarele intr n diagnostic diferenial alturi de tulburrii conversive ()
A: Patologie organic
B: Tulburri somatoforme
C: Tulburare delirant
D: Tulburri de dispoziie
E: Tulburri maniacale
Vezi raspuns
68. [ANX10052] Tulburarea conversiv este caracterizat de ()
A: Bilan somatic anormal
B: Raport specific cu ngrijirile i ngrijitorii
C: Relaie comprehensiv ntre tulburrile prezentate i contextul psihologic
D: Personalitate histrionic sau pasiv dependent
E: Simptomatologie histrionic tipic
Vezi raspuns
69. [ANX10053] n tulburrile obsesiv compulsive se aplic urmtoarele elemente de psihoterapie comportamental i cognitiv ()
A: Afirmare individual
B: Restructurare cognitiv
C: Metode de relaxare
D: Terapie familial
E: Desensibilizare
Vezi raspuns
70. [ANX10054] Tulburarea obsesiv compulsiv poate fi nsoit de ()
A: Bulimie
B: Micri anormale
C: Tulburare maniacal
D: Schizofrenie
E: Sindromul Gilles de la Tourette
71. [ANX10055] Compulsiile din TOC sunt caracterizate de ()
A: Aritmomania este unul din cele mai frecvente acte mentale
B: Pierdere de timp sub o or pe zi
C: Resimite ca fiind excesive i/sau inadecvate
D: Contiina caracterului morbid al tulburrii

E: Comportamente sau acte mentale repetitive cu scopul de a se opune unei obsesii

Vezi raspuns
72. [ANX10057] Fobia colar este caracterizat de ()
A: Afecteaz 1% din populaie
B: Apare predominant la copii cu dificulti colare
C: Apariia treptat a fricii de a merge la coal
D: Evoluie nefavorabil pentru o treime din pacieni
E: Evoluie favorabil pe plan scolar pentru o treime din pacieni
Vezi raspuns
73. [ANX10058] Fobia social are urmtoarele caracteristici ()
A: Pacientul nu contientizeaz caracterul morbid al tulburrii
B: Reprezint frica de a fi judecat n mod negativ de ctre cei din jur
C: Afecteaz 5% din aduli
D: Evoluie constant ctre cronicizare
E: Teama de a tremura, de a se blbi n public
Vezi raspuns
74. [ANX10059] Agorafobia este caracterizat de ()
A: Netratat evolueaz constant
B: Persoane sau obiecte contrafobice
C: Conduite de evitare
D: Poate fi asociat cu terorile nocturne
E: Afecteaz 10% din aduli
Vezi raspuns
75. [ANX10060] Tulburarea anxioas generalizat se trateaz simptomatic cu ()
A: Escitalopram
B: Paroxetina
C: Venlafaxin
D: Hidroxizin
E: Benzodiazepine
Vezi raspuns
76. [ANX10061] Tulburarea anxioas generalizat este caracterizat de ()
A: Simptomele somatice sunt mai putin variante la copii
B: Nu se asociaz cu alte tulburri anxioase
C: Preocuprile pot fi greu controlate de pacient
D: Debutul anxietii nu poate fi legat de evenimente negative
E: Afecteaz n principal persoanele de sex masculin
Vezi raspuns
77. [ANX10065] Tulburarea de panic se poate vindeca la tratarea cu ()
A: Escitalopram
B: Paroxetina
C: Alprazolam
D: Venlafaxina
E: Diazepam
Vezi raspuns
78. [ANX10066] Referitor la evoluia tulburrii de panic urmtoarele sunt adevrate ()
A: Cronicizare pe fondul agravrii agorafobiei
B: Vindecarea dureaz de obicei pn la un an
C: Nu recidiveaz
D: Se poate complica cu risc suicidar
E: Remisie n 30-40% din cazuri
Vezi raspuns
79. [ANX10067] Tulburrile de panic sunt caracterizate de ()
A: Poate fi asociat cu agorafobia
B: Comportamentul cotidian modificat
C: Poate fi declanat de probleme relaionale
D: Tulburare mai frecvent la brbai
E: Debut n adolescen
Vezi raspuns
80. [ANX10073] Tulburrile conversive sunt caracterizate clinic de ()
A: Pacientul este contient i afectat de simptomele sale
B: Simularea simptomului
C: Prezena deseori a unei cauze organice

D: Reversibilitatea simptomului
E: Poate lua aspectul oricrei patologii somatice
81. [ANX10077] n cazul anxietii asociate cu fobia social se recomand urmtoarele medicamente (pg. 915)
A: Hidroxizin
B: SSRI
C: Betablocante noncardioselective
D: Antidepresive
E: Benzodiazepine
Vezi raspuns
82. [ANX10081] Sunt compulsiii urmtoarele: (pag. 917)
A: compulsia de contaminare
B: verificarea
C: aritmonania
D: imagini sexuale
E: ndoieli repetate
Vezi raspuns
83. [ANX10082] Sunt asemanari intre starea de stres acut si starea de stres posttraumatic urmatoarele, cu exceptia: (919)
A: Se caracterizeaza prin sindrom de repetitie
B: Anxietatea, lipsa de vigilenta si tulburarile de somn sunt prezente
C: Starea de stres apare imediat
D: Se pot trata cu ajutorul hipnoza
E: Simptomele disociative au un prognostic negativ
Vezi raspuns
84. [ANX10083] Despre fobia sociala sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (915)
A: Afecteaza 6-10% din adulti
B: Este prezenta teama de a tremura, a se balbai sau a rosi in public
C: Evolutie cronica si posibila agravare daca se expune la evenimente fobogene
D: In anxietatea sistematica se pot administra betablocante noncardioselective
E: Ereutofobia este o caracteristica a anxietatii sociale
Vezi raspuns
85. [ANX10084] Se pot complica cu depresii urmatoarele tulburari psihiatrice: (914-921)
A: Tulburarile de adaptare
B: Starea de stres posttraumatic
C: Tulburarile de conversie
D: Anxietatea de disperare
E: TOC
Vezi raspuns
86. [ANX10085] Care din urmatoarele terapii apartin managementului tulburarii de conversie? (919)
A: Psihoterapia analitica
B: Psihiterapia de inspiratie analitica
C: Psihoterapia cognitiva si comportamentala
D: Psihoterapia psihodinamica
E: Psihoterapia de sustinere
Vezi raspuns
87. [ANX10088] Factori care determin un prognostic nefavorabil a tulburrii obsesiv-compulsive: (pag. 917)
A: bulimie, anorexie mental esenial
B: micri anormale
C: ticuri cronice
D: schizofrenie
E: rspuns slab la tratamentul iniial
Vezi raspuns
88. [ANX10089] n cadrul tratamentului tulburrii obsesiv-compulsive, sunt cel mai bine tolerate ca i tratament antidepresiv urmtoarele:
(pag. 918)
A: sertralina
B: clomipramina
C: inhibitorii de monoaminooxidaz
D: fluoxetina
E: venlafaxina
Vezi raspuns
89. [ANX10090] Se administreaz tratament antidepresiv n urmtoarele cazuri, cu excepia: ()
A: tulburarea de panic
B: tulburarea obsesiv-compulsiv

C: tulburarea conversiv
D: tulburarea fobic
E: tulburarea de adaptare cu dispoziie depresiv
Vezi raspuns
90. [ANX10094] Sunt adevarate despre stresul acut: ()
A: simptomele disociative asociate
B: sindromul de repetitie
C: anxietate
D: retraire spontana sau provocata
E: apare la mai multe luni dupa un eveniment traumatizant
91. [ANX10095] Ce tip de psihoterapie se indica in fobia specifica? ()
A: psihodinamica
B: de sustinere
C: comportamentala
D: cognitiva
E: familiala
Vezi raspuns
92. [ANX10096] Care dintre caracteristicile enumerate mai jos sunt comune atat fobiei sociale cat si agorafobiei? ()
A: Ambele afecteaza peste o treime din populatia adulta
B: Pacientii constientizeaza caracterul morbid al tulburarii
C: Pacientii nu constientizeaza caracterul morbid al tulburarii
D: Pacientii adopta conduite de evitare
E: Tratamentul cu beta-blocante non-cardioselective este eficient
Tulburri psihice n perioada sarcinii i tulburri ale post-partumului
1. [TPS10007] Depresia n perioada sarcinii se caracterizeaz prin: (pg. 922)
A: vrsturi matinale
B: vrsturi incoercibile
C: vrsturi postprandiale
D: vrsturi nocturne
E: intoleran la fructoz
Vezi raspuns
2. [TPS10008] Managementul tulburrilor psihice n perioada sarcinii n primul trimestru va respecta urmtoarele reguli: (pg. 923)
A: utilizarea n doze mici a antipsihoticelor
B: utilizarea n doze mici a antidepresivelor
C: utilizarea benzodiazepinelor
D: utilizarea anticonvulsivantelor cu efect timostabilizator
E: evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope
Vezi raspuns
3. [TPS10009] Tratamentul post-partum blues (sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues) impune: (pg. 924)
A: terapie electroconvulsivant
B: utilizarea medicamentelor psihotrope injectabile
C: utilizarea medicamentelor psihotrope sub form de soluie oral
D: utilizarea medicamentelor psihotrope cu aciune prelungit
E: nu se administreaz tratament medicamentos
Vezi raspuns
4. [TPS10010] Melancolia deliranta post-partum are urmtoarele riscuri: (pg. 925)
A: risc de accident vascular cerebral
B: risc suicidar i de infanticid
C: risc de infarct miocardic
D: risc pentru dezvoltarea unei stri demeniale
E: risc neurodegenerativ
Vezi raspuns
5. [TPS10011] Negarea sarcinii are drept consecin: (pg. 923)
A: debutul schizofreniei
B: debutul tulburrii bipolare
C: debutul unei tulburri obsesivo-compulsive
D: rata mare a mortalitii perinatale
E: reacia de stres post-traumatic
Vezi raspuns
6. [TPS10018] Psihoza puerperala apare: ()
A: imediat dupa nastere

B: dupa 2-3 saptamani de la nastere

C: dupa o luna de la nastere
D: dupa un an de la nastere
E: dupa 2-3 zile de la nastere
Vezi raspuns
7. [TPS10022] Elementele diagnostice ale post-partum blues sunt, cu exceptia: ()
A: hiperestezie afectiva
B: astenie
C: anxietate, neliniste
D: melancolie
E: devalorizare, culpabilizare, iritabilitate
Vezi raspuns
8. [TPS10023] Urmatoarele afirmatii despre evolutia post-partum blues sunt adevarate, cu exceptia: ()
A: dureaza intre 1-7 zile
B: cronicizare
C: regresie totala si spontana
D: depresie postnatala
E: psihoza puerperala (dupa 1-2 saptamani)
Vezi raspuns
9. [TPS10024] Urmatoarele afirmatii despre sindromul celei de-a treia zi sunt adevarate, cu exceptia: ()
A: manifestari disforice acute tranzitorii
B: dureaza mai putin de o saptamana
C: intotdeauna se va evoca un sindrom depresiv sau o depresie
D: concomitent cu aparitia lactatiei
E: nu se administreaza tratament medicamentos
Vezi raspuns
10. [TPS10037] Episodul maniacal post-partum este caracterizat de, cu excepia ()
A: Apare ntotdeauna dup un episod de baby blues mai lung de 7 zile
B: Poate prezent un tabel clinic mixt
C: Se ncheie cu elemente depresive
D: Tematica de grandoare centrat pe copil
E: Survine n primele 15 zile
11. [TPS10038] Care dintre urmtoarele nu este un semn premergtor al psihozei puerperale? ()
A: Comportament bizar
B: Manifestri anxioase
C: Comaruri
D: Euforie
E: Insomnie
Vezi raspuns
12. [TPS10039] Referitor la depresia post-partum urmtoarea afirmaie este adevrat ()
A: Nu altereaz relaia precoce mama-copil
B: Psihoza puerperal dup o sptmn
C: Depresie postnatal
D: Recidiv n 30-50% din cazuri
E: Dureaz ntre 1-7 zile
Vezi raspuns
13. [TPS10040] Post-partum blues nu este caracterizat de ()
A: Culpabilizare
B: Fobie de impulsie
C: Tulburri de somn
D: Anxietate
E: Astenie
Vezi raspuns
14. [TPS10041] Urmtorul medicament poate fi prescris pe toat durata sarcinii ()
A: Hidroxizina
B: Clomipramina
C: Carbamazepina
D: Olanzapina
E: Metadona
Vezi raspuns
15. [TPS10042] Reprezint un sindrom depresiv, cu excepia ()
A: Autodepreciere
B: Astenie

C: Euforie
D: Anhedonie
E: Ruminaie anxioas
Vezi raspuns
16. [TPS10045] Despre episodul maniacal, ca i tulburare psihic a post-partumului, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia:
(925)
A: Pot coexista elemente depresive melancolice
B: Poate surveni n ziua a 10-a
C: Are tablou clinic de episod maniacal cu tematic de grandoare centrat pe mam
D: Elementele depresive vor ncheia episodul
E: n tabloul clinic se regsesc elemente delirante halucinatorii
Vezi raspuns
17. [TPS10002] Managementul tulburarilor psihice n perioada sarcinii i tulburri ale post-partumului necesit: (pg. 923)
A: spitalizarea n caz de simptomatologie delirant sau risc suicidar
B: tratamente medicamentoase
C: terapie electroconvulsivant
D: interventie obstetrical n regim de urgen
E: scderea riscului pentru diabet zaharat tip II
Vezi raspuns
18. [TPS10003] Factorii de risc pentru depresia post-partum sunt: (pg. 924)
A: antecedente psihiatrice de depresie
B: sarcini multiple
C: evenimente stresante
D: complicaii obstetricale
E: statut socio-economic sczut
Vezi raspuns
19. [TPS10004] Care din elementele diagnostice sunt valabile pentru post-partum blues sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues
(pg. 924)
A: halucinaii auditive persistente
B: delir de persecuie
C: tulburri de somn
D: anxietate, nelinite
E: astenie
Vezi raspuns
20. [TPS10005] Psihoza puerperal (bufeu delirant acut confuzo-oniric) poate avea urmtoarea evoluie: (pg. 925)
A: favorabil
B: recidive n post-partum n 50% din cazuri sau n cursul unei sarcini ulterioare la 30% din cazuri
C: deteriorare cognitiv de tip demenial
D: tulburare de conversie
E: poate evolua spre o tulburare bipolar sau schizofrenie
21. [TPS10006] n faza prodromal a psihozei puerperale pot aprea urmtoarele simptome: (pg. 925)
A: comportament bizar
B: insomnie
C: manifestri depresive n cursul ultimelor sptmni de sarcin
D: manifestri anxioase
E: deteriorare cognitiv
Vezi raspuns
22. [TPS10012] Tulburarile psihice aparute in perioada sarcinii sunt: (922)
A: Depresia
B: Tulburarea psihotica
C: Tulburarile anxioase
D: Schizofrenia
E: Negarea sarcinii
Vezi raspuns
23. [TPS10013] Melancolia deliranta post-partum este caracterizata de: ()
A: depresie severa
B: anxietate, agitatie, durere morala
C: tematica deliranta: incapacitate, lipsa demnitatii, moarte, ruina, autodevalorizare, autoacuzare
D: fara risc suicidar sau infanticid
E: delir de persecutie
Vezi raspuns
24. [TPS10014] Clinica psihozei puerperale se caracterizeaza prin: ()

A: stare deliranta acuta, nesistematizata

B: simptome confuzionale
C: se va evoca sindromul confuzional
D: fluctuatii de dispozitie
E: tematica deliranta centrata pe mama
Vezi raspuns
25. [TPS10015] Diagnosticul diferential al bufeului delirant acut confuzo-oniric include: ()
A: infectii
B: tromboflebita cerebrala
C: retentie placentara
D: TOC
E: tulburare de panica
Vezi raspuns
26. [TPS10016] Evolutie psihozei puerperale poate fii: ()
A: favorabila
B: recidive in postpartum in 30% din cazuri
C: recidive in cursul unei sarcini ulterioare in 50% din cazuri
D: tulburare bipolara
E: schizofrenie
Vezi raspuns
27. [TPS10017] Tratamentul psihozei puerperale consta in: ()
A: evitarea separarii dintre mama si copil
B: neuroleptice sedative si antipsihotice atipice
C: sismoterapie
D: consiliere pshihologica
E: impiedicarea participarii tatalui la psihoterapie
Vezi raspuns
28. [TPS10019] Episodul maniacal in post - partum se caracterizeaza prin: ()
A: survine in primele 15 zile
B: episod maniacal cu elemente delirante halucinatorii
C: tematica de grandoare centrata pe mama insasi
D: Elemente delirante
E: episodul se incheie cu elemente depresive
Vezi raspuns
29. [TPS10020] Depresia post-partum se caracterizeaza prin: ()
A: survine la 2-8 saptamani de la nastere
B: dureaza intre 3 si 12 luni
C: poate prelungi un post-partum blues
D: delir de persecutie
E: poate evolua spre schizofrenie
Vezi raspuns
30. [TPS10021] Urmatoarele elemente fac parte din diagnosticul depresiei postpartum: ()
A: astenie
B: plans repetat, iritabilitate
C: teama de a nu face rau copilului
D: tematica deliranta centrata pe copil
E: depistarea sistematica a ideilor de suicid
31. [TPS10025] Tratamentul medicamentos al tulburarilor psihice in perioada sarcinii este: ()
A: fenotiazine: clorpromazina, butiferone: haliperidol
B: anxiolitice nonbenzodiazepinice: hidroxizina
C: antidepresive imipraminice: clomipramina
D: timoregulatoarele contraindicate: saruri de litiu, carbamazepina, divalproat de sodiu
E: substitutie pentru opiacee: metadona, buprenorfina
Vezi raspuns
32. [TPS10026] Tulburarile anxioase in timpul sarcinii sunt: ()
A: agorafobia
B: fobia sociala
C: ameliorarea tulburarii de panica
D: agravarea TOC
E: stare de stres postraumatic
Vezi raspuns

33. [TPS10027] Depresia in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: ()

A: apare la 15% din sarcini
B: in 60% din cazuri in primul trimestru
C: atitudine ambivalenta fata de sarcina
D: frecvent, episod depresiv major cu elemente melancolice
E: somatizare
Vezi raspuns
34. [TPS10028] Urmatoarele sunt tulburari psihopatologice minore si tranzitorii in timpul sarcinii: ()
A: labilitate emotionala
B: anxietate pe tot parcursul sarcinii
C: perioada disforica de scurta durata
D: dependenta afectiva
E: greata, varsaturi in primul semestru care pot persista
Vezi raspuns
35. [TPS10029] Urmatoarele afirmatii despre tulburarea psihotica in timpul sarcinii sunt adevarate: ()
A: afectiune mai putin frecventa
B: episod delirant acut cu semnele clinice obisnuite
C: evolutie posibila spre schizofrenie
D: nu evolueaza niciodata spre schizofrenie
E: rol "protector" al sarcinii
Vezi raspuns
36. [TPS10030] Psihoza puerperala poate duce la ()
A: Melancolie
B: Schizofrenie
C: Depresie severa
D: Tulburare bipolara
E: Tulburare obsesiv compulsiv
Vezi raspuns
37. [TPS10031] Psihozei puerperal intr n diagnostic diferenial alturi de ()
A: Manie
B: Embolie cerebral
C: Retenie placentar
D: Infecii
E: Tromboflebit cerebral
Vezi raspuns
38. [TPS10032] Depresia post-partum se managerizeaz prin ()
A: Abordare psihodinamic
B: Abordare cognitiv-comportamental
C: Participarea activ a tatlui la psihoterapie
D: Spitalizare
E: Antidepresive
Vezi raspuns
39. [TPS10033] Baby blues este favorizat de ()
A: Complicaii obstetricale
B: Statut socio-economic sczut
C: Antecedente de sindrom premenstrual invalidant
D: Antecedente familiale de depresie
E: Antecedente personale de depresie
Vezi raspuns
40. [TPS10034] Spitalizarea gravidei cu tulburri psihice se face dac sunt prezente ()
A: Tulburare de panic
B: Anhedonie
C: Risc suicidar
D: Delir
E: Tulburare obsesiv compulsiv
41. [TPS10035] n trimistrele 2 i 3 de sarcin sunt permise urmtoarele timoregulatoare ()
A: Clomipramina
B: Amitriptilina
C: Sruri de litiu
D: Divalproat de sodiu
E: Carbamazepina
Vezi raspuns

42. [TPS10036] Depresia din sarcina este caracterizat prin ()

A: Perioada disforic de scurt durat
B: Somatizare
C: Atitudine ambivalent fa de sarcin
D: Afeciune foarte rar, mai ales n primul trimestru
E: Vrsturi incoercibile
Vezi raspuns
43. [TPS10043] Urmtoarele afirmaii despre tulburrile psihice asociate sarcinii sunt false: (pag. 922)
A: preocuprile frecvente care apar nainte de sarcin se refer la riscurile genetice de transmitere a unei tulburri bipolare
B: pregtirea pentru ndeplinirea funciei de printe este mai dificil la cuplurile n care femeia sufer de o tulburare psihic
C: sarcina are un rol protector asupra psihismului
D: tulburarea psihotic este frecvent
E: femeile pot suferi de indiferen afectiv
Vezi raspuns
44. [TPS10044] Sindromul celei de-a treia zile poate evolua cu: (924-925)
A: Regresie parial, spontan;
B: Depresie postnatal
C: Depresie perinatal
D: Psihoz puerperal
E: Bufeu delirant acut confuzo-oniric
Vezi raspuns
45. [TPS10046] Riscurile de suicid i infanticid pot aprea n cadrul urmtoarelor tulburri psihice ale post-partumului, cu excepia: (924925)
A: Baby blues
B: Depresie postnatal
C: Melancolia delirant
D: Psihoz puerperal
E: Post-partum blues
Vezi raspuns
46. [TPS10047] n care din urmtoarele patologii poate fi folosit sismoterapia? (922-925)
A: Episodul depresiv major cu elemente melancolice
B: Baby blues
C: Episodul maniacal post-partum
D: Tulburarea psihotic n primul trimestru de sarcin
E: Psihoza puerperal
Vezi raspuns
47. [TPS10048] Care tulburare psihica a post-partumului da risc suicidar si de infanticid? ()
A: melancolia deliranta
B: post-partum blues
C: depresia post-partum
D: psihoza puerperala
E: episodul maniacal
Dezvoltarea psihomotorie a sugarului i a copilului: aspecte normale i patologice
1. [DPS10007] Managementul dificultilor de calcul matematic se va face prin: (pg. 1001)
A: antidepresive
B: antipsihotice
C: reeducarea adaptat copilului
D: psihostimulente
E: neuroprotectoare
Vezi raspuns
2. [DPS10008] Managementul dificultilor de citire ale copilului va beneficia de: (pg. 1001)
A: antidepresive
B: antipsihotice
C: psihostimulente
D: neuroprotective
E: reeducare logopedic
Vezi raspuns
3. [DPS10009] Autismul infantil Kanner este definit ca i: (pg. 999)
A: o tulburare neurodegenerativ precoce
B: o tulburare metabolic precoce
C: o tulburarea de dezvoltare precoce i sever care afecteaz limbajul i abilitile de comunicare
D: o tulburare post-traumatic

E: o tulburare de tip epileptic

Vezi raspuns
4. [DPS10010] Examinri complementare recomandate n diagnosticul diferenial al autismului Kanner: (pg. 999)
A: examen ORL adaptat vrstei
B: evaluarea perimetrului abdominal
C: evaluarea nivelului trigliceridelor
D: evaluarea colesterolemiei
E: examen coproparazitologic
Vezi raspuns
5. [DPS10011] Iniierea precoce a relaiei parinti-copil se bazeaz pe urmtoarele nivele de interaciune: (pg. 1000)
A: interaciuni motorii
B: interaciuni operationale
C: interaciuni competitionale
D: interaciuni afective
E: interaciuni de tip managerial
Vezi raspuns
6. [DPS10012] Care dintre urmtoarele este caracteristic motricitii normale la natere? ()
A: Motricitate spontan asimetric
B: Ridicarea capului atanci cnd este ntins pe spate
C: Tonus axial al membrelor este crescut
D: Hipotonie generalizat
E: Lipsa reflexelor primare
Vezi raspuns
7. [DPS10013] Vrsta la care sugarul poate sta n poziie eznd cu sprijin este de obicei: ()
A: 3 luni
B: o lun
C: 6-7 luni
D: 9 luni
E: 1 an
Vezi raspuns
8. [DPS10014] nceputul controlului sfincterian la copil are loc n jurul vrstei de: ()
A: 4 luni
B: 8 luni
C: 1 an
D: 2 ani
E: 4 ani
Vezi raspuns
9. [DPS10018] Care este perioad caracteristic de apariie a mericismului? ()
A: La natere
B: n primele 3 luni de via
C: ntre 3 i 12 luni
D: ntre 1 i 2 ani
E: Dup vrsta de 5 ani
Vezi raspuns
10. [DPS10021] Encoprezisul se caracterizeaz prin defecaie involuntar n absenta unor afeciuni organice la copilul de cel puin: ()
A: 6 luni
B: 1 an
C: 2 ani
D: 4 ani
E: 6 ani
11. [DPS10057] Dificultatea de scris nu este caracterizat de ()
A: Asociaz cu sigurana i tulburri de vorbire
B: Greeli de ortografie, gramatic, punctuaie
C: Tulburri de comportament: frustrare
D: Organizare incoerent a paragrafelor
E: Eec scolar
Vezi raspuns
12. [DPS10058] Dificultatea de calcul matematic poate cauzat de afectarea componentei, cu excepia ()
A: Atenional
B: Aritmetic
C: Perceptiv
D: Lingvistic

E: Relaional
Vezi raspuns
13. [DPS10059] Perturbarea relaiei prini-copil poate fi cauzat de, cu excepia ()
A: Fenomen de regresie
B: Tulburri de dezvoltare ale copilului
C: Perturbarea reciprocitii la nivelul contactului vizual
D: Stimulare necorespunztoare
E: Stimulare excesiv
Vezi raspuns
14. [DPS10060] Autismului Kanner intr n diagnostic diferenial alturi de, cu excepia ()
A: Sindrom Rett
B: Sindrom X fragil
C: Afeciuni metabolice
D: Surditate
E: Retard
Vezi raspuns
15. [DPS10061] Nu reprezint tulburare psihotic la copil ()
A: Tulburarea de separaie
B: Tulburarea dezintegrativ a copilariei
C: Sindromul Asperger
D: Sindromul Rett
E: Autismul Kanner
Vezi raspuns
16. [DPS10062] Mericismul nu este caracterizat de ()
A: Nu se depisteaz nici o alt tulburare psihologic
B: Copil iritabil, coleric ntre episoade
C: Micri de suciune cu limba
D: Poziie caracteristic cu spatele ncordat, curbat i capul pe spate
E: Apare la copii n vrst de 1-3 ani
Vezi raspuns
17. [DPS10063] Enurezisul nu este caracterizat de ()
A: Diabetul este de luat n considerare ca diagnostic diferenial
B: Forma primar cea mai frecvent
C: Frecvent la baiei
D: Apariie diurn
E: Evoluie favorabil spontan
Vezi raspuns
18. [DPS10064] ntrzierea achiziiilor corespunztoare vrstei la copil nu este cauzat de ()
A: Mediu soio-familial precar
B: Deficit vizual
C: Deficit auditiv
D: Miopatie
E: Encefalopatii metabolice
Vezi raspuns
19. [DPS10066] La vrsta de opt luni, relaia cu ceilali este caracterizat de ()
A: Contientizeaz sexul
B: Exploreaz mediul nconjurtor
C: Ascult ordine simple
D: ncepe controlul sfincterian diurn
E: Rspunde la prenume
Vezi raspuns
20. [DPS10067] Motricitatea la vrsta de opt luni este caracterizat de ()
A: Alearg
B: ncepe s se caere
C: Merge singur
D: St n ezut fr sprijin
E: St n picioare fr sprijin
21. [DPS10069] Este nivel de interactiune mama-copil: (1000)
A: Fantascientist
B: Fantasmagoric
C: Fantastic
D: Fantasmatic

E: Fantastronic
Vezi raspuns
22. [DPS10070] Este FALSA urmatoarea afirmatie despre dezvoltarea motricitatii la copilul cu varsta intre 1 si 6 ani: ()
A: la 8 luni sta in sezut fara sprijin
B: la nastere tonul axial al membrelor este crescut
C: la 9 luni sta in picioare fara sprijin
D: la 18 luni poate sari pe ambele picioare
E: la 5 ani poate copia triunghiul
Vezi raspuns
23. [DPS10002] Dezvoltarea normal a copilului de la natere pn la vrsta de 6 ani evaluat prin monitorizarea motricitii se
caracterizeaz prin: (pg. 995, 996)
A: merge singur la 12-18 luni
B: dobndirea progresiv a echilibrului perfect
C: atonii musculare tranzitorii
D: activitatea motric este subordonat reflexelor primare
E: motricitatea spontan anarhic asimetric
Vezi raspuns
24. [DPS10003] Enurezisul se caracterizeaz prin: (pg. 998)
A: apariia predominent la biei
B: apariia predominent la fete
C: apariie nocturn
D: evoluie defavorabil neurodegenerativ
E: evoluie favorabil spontan
Vezi raspuns
25. [DPS10004] Tulburrile psihotice din perioada copilriei (pg. 999)
A: autismul Kanner
B: sindromul Rett
C: sindromul Apserger
D: tulburarea psihotic bipolar cu debut precoce
E: schizofrenia infantil cu debut precoce
Vezi raspuns
26. [DPS10005] Autismul Kanner impune un diagnostic diferenial cu: (pg. 999)
A: manifestri epileptice
B: afeciuni metabolice
C: sindromul X fragil
D: surditate
E: traumatismele obstetricale severe
Vezi raspuns
27. [DPS10006] Dificultile de calcul matematic afecteaz urmtoarele componente: (pg. 1001)
A: lingvistice (nenelegerea termenilor aritmetici i conversia problemelor n simboluri aritmetice)
B: perceptive (recunoaterea i nelegerea simbolurilor)
C: motorie (incapacitatea de deplasare)
D: atenionale (copierea cifrelor i a simbolurilor)
E: cognitiv (deficit cognitiv sever)
Vezi raspuns
28. [DPS10015] Intrzierea achiziiilor corespunztoare vrstei la copil se poate manifesta prin: ()
A: dup 5 luni nu-i poate susine capul
B: la o lun hipertonia membrelor
C: dup 10 luni nu poate sta n ezut
D: dup 6 luni persistena reflexelor arhaice
E: dup 3 luni nu poate sta n ezut
Vezi raspuns
29. [DPS10016] Enurezisul la copil este caracterizat prin: ()
A: Miciuni complete, involuntare la copilul de cel puin 5 ani
B: Apare mai frecvent la fete
C: Apare n majoritatea cazurilor diurn
D: Evoluie nefavorabil n lipsa tratamentului
E: Forma primar e cea mai frecvent
Vezi raspuns
30. [DPS10017] Care din urmtoarele afirmaii n legatur cu encoprezisul la copil sunt adevrate? ()
A: Apare mai frecvent la biei
B: Sunt mai ales forme secundare

C: Nu se asociaz cu constipaia
D: Mai puin grav dect enurezisul
E: Dispare adesea n timpul separrii de familie
31. [DPS10020] Care din urmtoarele afirmaii n legtur cu dezvoltarea normal a vorbirii la copil sunt adevrate? ()
A: La sfritul celei de-a doua luni gngurete
B: La 4 luni: lalalizare
C: La 6 luni articuleaz primele silabe
D: La 7 luni pronun primele cuvinte
E: n jurul vrstei de 3 ani construiete propoziii corecte
Vezi raspuns
32. [DPS10022] Diagnosticul diferential al encoprezisului se face cu: (pag.998)
A: malformatii
B: boala Hirschprung
C: epilepsie
D: fecalom
E: diabet
Vezi raspuns
33. [DPS10023] Diagnosticul diferential al enurezisului: (pag.998)
A: epilepsie
B: diabet
C: somnambulism
D: sindromul X fragil
E: afectiuni metabolice
Vezi raspuns
34. [DPS10024] Diagnosticul diferential al autismului Kanner: (pag.999)
A: surditate
B: sindromul Asperger
C: sindromul Rett
D: cecitate
E: diabet
Vezi raspuns
35. [DPS10025] La nastere nou nascutul este capabil: (pg. 997)
A: a. Sa fixeze cu privirea
B: b. Sa perceapa forme si lumina
C: c. Isi intoarce capul spre sursa sonora
D: d. Are reflex fotomotor
E: e. Lalalizare
Vezi raspuns
36. [DPS10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre dificultatile de scris ale copilului: ()
A: esec scolar
B: asociaza tulburari de comportament, depresie, sentiment de frustrare
C: investigarea sistematica a unei tulburari asociate de vorbire si/sau de citit
D: managementul consta in reeducarea in vederea dezvoltarii creativitatii si expresivitatii limbajului scris, psihoterapie si indrumare
parentala
E: apar intre 7 si 15 ani
Vezi raspuns
37. [DPS10027] Dificultatile de calcul matematic ale copilului se caracterizeaza prin: ()
A: apar intre 7 si 10 ani
B: sunt afectate componentele lingvistice, perceptive, aritmetice, atentionale
C: competente intelectuale de asemenea afectate
D: managementul consta in reeducarea adaptata a copilului
E: nu necesita atentie
Vezi raspuns
38. [DPS10028] Urmatoarele afirmatii despre dificultatile de citire la copil sunt adevarate: ()
A: asociaza esec scolar
B: citire lenta, greseli in timpul lecturii cu voce tare, dificultati de memorare, de reproducere si de secventiere a literelor si a cuvintelor
scrise, intelegere minimala
C: asociaza perturbari emotionale
D: management: reeducare logopedica
E: plasarea copilului intr-o clasa cat mai superioara nivelului sau cu scop stimulant
Vezi raspuns
39. [DPS10029] Perturbarea relatiei parinti-copii include: ()

A: stimulare excesiva
B: stimulare necorespunzatoare (mama hiperprotectiva)
C: perturbarea reciprocitatii relatiei
D: fenomene de regresie
E: mama psihotica
Vezi raspuns
40. [DPS10030] Nivelele de interactiune intre parinti si copil sunt: ()
A: comportamentale
B: afective
C: fantasmatice
D: de subordonare
E: de egalitate
41. [DPS10031] Examinarile complementare efectuate la copilul cu tulburari psihomotorii sunt urmatoarele: ()
A: depistarea afectiunilor metabolice, cromatografia acizilor urinari si plasmatici, acizilor grasi volatili, acizilor organici urinari si plasmatici,
lactatilor, folatilor, ionograma sanguina si urinara
B: serologii virale: rubeola, herpes, CMV, oreion, HIV
C: EEG, PEA, PEV
D: RMN cerebral
E: examenul genetic nu este recomandat
Vezi raspuns
42. [DPS10032] Diagnosticul diferential al autismului Kanner se face cu: ()
A: surditate
B: cecitate
C: depresie
D: sindrom Rett
E: schizofrenie
Vezi raspuns
43. [DPS10033] Diagnosticul autismului Kanner se pune pe baza urmatoarelor: ()
A: apare inaintede 3 ani, cel tarziu la intrarea in colectivitate
B: mai frecvent la fete
C: izolare, tulburari de limbaj, stereotipii motorii, inflexibilitate, absenta contactului vizual
D: fara tulburari de coordonare motorie, fara tulburari sfincteriene, alimentare
E: agresivitate, automutilare, tulburari de somn
Vezi raspuns
44. [DPS10034] Urmatoarele sunt tulburari de comportament la copii: ()
A: tulburarea de tip opozitie-sfidare
B: tulburari de conduita
C: tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie
D: regresia scolara
E: fobia scolara
Vezi raspuns
45. [DPS10035] Mericismul este caracterizat de urmatoarele: ()
A: apare la copiii in varsta de 3-12 luni
B: regurgitarea repetata a alimentelor si remestecarea lor
C: copil iritabil, coleric intre episoade
D: multiple alte tulburari psihologice
E: comportament normal intre episoade
Vezi raspuns
46. [DPS10036] Pica se caracterizeaza astfel: ()
A: apare la 10-30% din copiii de 1-6 ani
B: varsta de debut 12-24 de luni
C: asociaza tulburari mentale grave
D: nu se depisteaza nici o alta tulburare mentala
E: timp de cel putin un an ingereaza substante nealimentare de calitati si cantitati variabile
Vezi raspuns
47. [DPS10037] Urmatoarele afirmatii despre encoprezis sunt adevarate: ()
A: defecare involuntara
B: copil de cel putin 4 ani
C: mai frecvent la baieti
D: aparitie nocturna
E: retentie voluntara
Vezi raspuns

48. [DPS10038] Alegeti afirmatiile adevarate despre encoprezis: (pg. 998)

A: diagnostice diferentiale: malformatii, fecalom, boala Hirschprung
B: apare ntotdeauna in timpul separarii de familie
C: mai grav decat enurezisul
D: asociaza adesea diareea
E: ameliorare sub tratament
Vezi raspuns
49. [DPS10039] Urmatoarele fac parte din diagnosticele diferentiale ale enurezisului: ()
A: epilepsie
B: diabet
C: patologii urologice
D: somnambulism
E: encoprezis
Vezi raspuns
50. [DPS10040] Urmatoarele afirmatii despre retardul mintal sunt adevarate: ()
A: IQ<70
B: debilitate usoara: IQ 85-70
C: debilitate moderata: IQ 70-50
D: debilitate profunda: IQ 50-30
E: intarziere profunda: IQ <40
51. [DPS10041] Urmatoarele sunt cauze ale intarzierii achizitiilor corespunzatoare varstei la copii: ()
A: encefalopatii cromozomiale
B: paralizie motorie cerebrala
C: miopatie
D: deficitul auditiv, vizual nu este implicat
E: tulburari psihotice, hospitalism
Vezi raspuns
52. [DPS10042] Urmatoarele sunt intarzieri ale achizitiilor la copii: ()
A: mers neachizitionat la >12 luni
B: nu distinge forma de continut la >18 luni
C: nu sta in sezut la > 8 luni
D: hipertonia membrelor la >1 luna
E: persistenta reflexelor arhaice la >6 luni
Vezi raspuns
53. [DPS10043] Urmatoarele achizitii apar la varsta de 6 luni: (pg. 997)
A: articuleaza primele silabe
B: ridica capul atunci cand este intins pe spate
C: prehensiune mediana, trece obiectele dintr-o mana in alta
D: se priveste in oglinda
E: urmareste un obiect care se misca 180 de grade
Vezi raspuns
54. [DPS10044] Un copil cu varsta de 3 luni are dezvoltate urmatoarele: ()
A: gangureste, scoate sunete la inceput uniforme, apoi variate, ca raspuns la stimularile celor din jur
B: urmareste un obiect care se misca 180 grade
C: tresariri, reflex cohleo-palpebral
D: intoarce capul spre sursa sonora
E: priveste in toate directiile
Vezi raspuns
55. [DPS10045] Urmatoarele afirmatii despre dezvoltarea vorbirii la copii sunt adevarate: ()
A: construieste propozitii corecte in jurul varstei de 3 ani
B: 50 de cuvinte incepand cu varsta de 2 ani
C: la 8-9 luni pronunta primele cuvinte
D: la 6 luni articuleaza primele silabe
E: la 4 luni lalalizare
Vezi raspuns
56. [DPS10046] Urmatoarele date referitoate la dezvoltarea normala a motricitatii copilului sunt adevarate: ()
A: la nastere: motricitate spontana, anarhica, asimetrica, tonus segmentar al membrelor este puternic, tonus axial este diminuat,
activitatea motrica este subordonata reflexelor primare
B: pana la 6 luni: intarirea tonusului axial, tinerea capului in pozitie verticala indiferent de pozitia corpului, ridicarea capului atunci cand
copilul este intins pe spate
C: la 6-7 luni sta in pozitie sezanda fara sprijin
D: la 8 luni sta in pozitie sezanda fara sprijin
E: la 9 luni sta in picioare fara sprijin, la 12-18 luni merge singur
Vezi raspuns

57. [DPS10047] Dificultile de scris sunt abordate prin ()

A: Medicaie psihotrop
B: Plasarea copilului ntr-o clas ct mai apropiat de nivelul su
C: ndrumare parental
D: Psihoterapie
E: Reeducare n vederea dezvoltrii creativitii i expresivitii limbajului scris
Vezi raspuns
58. [DPS10048] Dificultile de citire se abordeaz prin ()
A: Plasarea copilului ntr-o clas apropiat de nivelul su
B: Managementul comorbiditilor
C: Reeducare logopedic
D: Psihoterapie
E: Medicaie psihotrop
Vezi raspuns
59. [DPS10049] Prinii i copii interacioneaz la nivel ()
A: fantasmatic
B: expresiv
C: afectiv
D: comportamental
E: cognitiv
Vezi raspuns
60. [DPS10050] Autismul Kanner se diagnosticheaz pe baza ()
A: Automutilare
B: Tulburri de somn
C: Tulburri senzoriale
D: Absena contactului vizual
E: Stereotipii motorii
61. [DPS10051] Printre tulburrile de comportament la copii se numr ()
A: tip opoziie-sfidare
B: de conduit
C: hiperkinetic cu deficit de atenie
D: dezintegrativ a copilariei
E: Sindromul Rett
Vezi raspuns
62. [DPS10052] Pica se manifest prin ()
A: Incapacitate persistent de a mnca n mod corespunztor
B: Micri de suciune cu limba
C: Ingereaz substante nealimentare timp de cel putin o lun
D: Nu se depisteaza nici o alta tulburare mental
E: Apare la copii n vrst de 3-12 luni
Vezi raspuns
63. [DPS10053] Encoprezisul este caracterizat de ()
A: Este mai grav decat enurezisul
B: Apariie nocturn
C: Evoluie favorabil spontan
D: Frecvent la biei
E: Retentie involuntar
Vezi raspuns
64. [DPS10054] Dobndirea vederii pn la trei luni poate fi evideniat de ()
A: Lrgirea cmpului vizual
B: Privete n toate direciile
C: Urmrete un obiect care se mic 180 de grade
D: Fixeaz cu privirea
E: Reflex fotomotor
Vezi raspuns
65. [DPS10055] Relaia cu corpul i ceilali la un copil ed nou luni se evideniaz prin ()
A: Rspunde la prenume
B: ncepe s se opun
C: ncepe controlul sfincterian diurn
D: Exploreaz mediul nconjurtor
E: Frica de strini
Vezi raspuns

66. [DPS10056] Motricitatea unui copil de nou luni este redat de ()

A: Merge singur
B: St n picioare fr sprijin
C: St n ezut fr sprijin
D: Poate efectua micri alternative de flexie-extensie a membrelor inferioare cu sprijin
E: Poate s i ridice capul atunci cnd este intins pe spate
Vezi raspuns
67. [DPS10065] Vorbirea ntre 4-6 luni este caracterizat de (pg. 997)
A: Propoziii simple
B: Pronun primele cuvinte
C: Silabe repetate automat
D: Primele silabe
E: Lalalizare
Vezi raspuns
68. [DPS10068] Este adevrat despre motricitatea sfincterian: (pag. 996, 998, 999)
A: enurezisul se poate trata cu desmopresin
B: controlul sfincterian diurn ncepe la 3 ani
C: sufer tulburri n sindromul Rett
D: controlul sfincterian nocturn ncepe la 2 ani
E: sufer tulburri n autismul Kanner
Vezi raspuns
69. [DPS10071] Urmtoarele aspecte privind auzul la sugar sunt adevrate: (pag 997)
A: ncepnd cu 1 lun: reflex cohleo-palpebral
B: ncepnd cu 2 luni: anumite stimulri auditive duc la modificarea comportamentului copilului
C: La 1 lun: identific sursa de unde provine zgomotul
D: La 9 luni: privete n toate direciile
E: La 5 luni: i ntoarce capul spre sursa sonor
Nutriie i alimentaie pediatric
1. [NAP10004] Care e formula de lapte utilizat n caz de atopie familial? ()
A: lapte praf integral
B: formule de start
C: formule de soia
D: formule fr lactoz
E: formule hipoalergenice
Vezi raspuns
2. [NAP10005] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la alimentaia sugarului pn la vrsta de 4 6 luni este adevrat: ()
A: este exclusiv lactat
B: se recomand diversificarea precoce
C: formulele de lapte praf sunt obligatorii
D: se face dup un program strict al meselor
E: nu este necesar nici un supliment vitaminic
Vezi raspuns
3. [NAP10006] Laptele hipoalergenic are urmtoarea particularitate: ()
A: Nu se utilizeaz n caz de atopie familial
B: Este obinut prin hidroliza parial a proteinelor din laptele de vac
C: Este obinut prin hidroliza total a proteinelor din laptele de vac
D: Se utilizeaza n caz de intolerana la lactoz
E: Se utilizeaz n realimentare dup gastroenterocolita acut
Vezi raspuns
4. [NAP10008] Referitor la diversificare este adevarat afirmaia: ()
A: Numrul de mese crete progresiv
B: Cerealele cu gluten se introduc la 4 luni
C: Introducerea proteinelor animale de la 5 luni
D: Nu se ncepe nainte de 4 luni
E: Introducerea fructelor fierte de la 3 luni
Vezi raspuns
5. [NAP10010] Care dintre urmtoarele este contraindicaie excepional pentru laptele matern: ()
A: Galactozemie
B: Ragade mamare
C: Diabet zaharat
D: Gastroenterocolita acut
E: Intolerana la gluten

Vezi raspuns
6. [NAP10018] n perioada 1-3 ani numrul recomandat de mese este de ()
A: trei
B: patru
C: cinci
D: ase
E: apte
Vezi raspuns
7. [NAP10019] ntroducerea cerealelor cu gluten n alimentatia copilului se face la ()
A: 1 an
B: 7-8 luni
C: 6 luni
D: 4 luni
E: 3 luni
Vezi raspuns
8. [NAP10020] Necesarul de proteine imediat dup natere este de ()
A: 10 mg/zi
B: 2,2 g/kg/zi
C: 3 g/kg/zi
D: 8 g/zi
E: 6 g/zi
Vezi raspuns
9. [NAP10021] Alptarea matern are urmtoarele avantaje, cu excepia ()
A: Costuri inexistente
B: Conine acizi grai eseniali indispensabili pentru maturizarea cerebral
C: Conine lactoglobulin
D: Conine proteine cu proprieti protectoare
E: Compoziia este perfect adaptat nevoilor copilului
Vezi raspuns
10. [NAP10022] Alimentaia exclusiv cu lapte matern este recomandat pn la vrsta de ()
A: 18 luni
B: 6-12 luni
C: 6-8 luni
D: 4-6 luni
E: 3-4 luni
11. [NAP10023] Alptarea artificial se poate face cu urmtoarele tipuri/formule de lapte: (pag. 1028, 1029)
A: lapte de iap
B: lapte anticolici cu rocoave
C: lapte antireflux acidifiat
D: lapte anticolici acidifiat
E: lapte pentru copii cu greutate mare la natere
Vezi raspuns
12. [NAP10024] Care afirmatie privind alimentatia diversificata la sugar este FALSA ? ()
A: Scaderea progresiva a numarului de mese
B: Alimentatia lactata ramane necesara: minim 500ml/zi
C: Diversificarea incepe inaintea varstei de 4 luni
D: Primele alimente de diversificare sunt legumele si fructele de la 4 luni
E: Se introduc cereale fara gluten de la 4 luni, apoi cu gluten la 6 luni
Vezi raspuns
13. [NAP10025] Sunt beneficii ale alaptarii materne cu exceptia : (1028)
A: Compozitia este perfect adaptata nevoilor copilului
B: Contine proteine cu proprietati protectoare
C: Contine lactoglobulina
D: Contine acizi grasi esentiali indispensabili pentru maturizarea cerebrala
E: Costuri inexistente
Vezi raspuns
14. [NAP10026] Caracterizeaza nevoia de proteine la nastere: (1029)
A: 6 mg/zi
B: 8 mg/zi
C: 2 g/kg/zi
D: 2,2 g/kg/zi
E: 10 mg/zi

Vezi raspuns
15. [NAP10027] Numarul recomandat de mese in perioada 1-3 ani este: (1030)
A: 2 mese principale pe zi
B: 3 mese principale pe zi
C: 4 mese principale pe zi
D: 5 mese principale pe zi
E: 6 mese principale pe zi
Vezi raspuns
16. [NAP10032] Care este cantitatea necesar de ap la sugarul n vrst de 3-6 luni: ()
A: 120 ml/kg/zi
B: 110 ml/kg/zi
C: 100-120 ml/kg/zi
D: 150 ml/kg/zi
E: 120-150 ml/kg/zi
Vezi raspuns
17. [NAP10002] Principiile alaptrii naturale sunt: ()
A: precoce, din primele ore de via
B: la cererea sugarului
C: de 2-3 ori pe zi
D: durata de sub 20 de minute a suptului, din fiecare sn
E: dup fiecare mas se poate suplimenta cu o formul de lapte adaptat vrstei
Vezi raspuns
18. [NAP10003] Printre beneficiile alptarii materne se pot meniona: ()
A: Conine acizi grai eseniali indispensabili pentru maturizarea cerebral
B: Nu conine Ig A
C: Nu conine proteine alergizante (lactoglobulina din laptele de vac)
D: Avantaje psihoafective n relaia mam-copil
E: Compoziie perfect adaptat nevoilor copilului
Vezi raspuns
19. [NAP10007] Laptele de soia: ()
A: Nu se poate folosi la sugar
B: este alimentul de elecie n primele luni de via
C: Prezint risc de alergii ncruciate
D: Este o alternativ posibil n caz de alergie la proteinele din laptele de vac (PLV)
E: Are repercursiuni asupra dezvoltrii organelor genitale (fitoestrogeni)
Vezi raspuns
20. [NAP10009] Perioada de alimentaie de la 1 la 3 ani are urmtoarele caracteristici: ()
A: Este necesar meninerea aportului lactat de 500 ml/zi
B: Apa este singura bautur recomandat
C: ase mese principale pe zi
D: Se pot folosi buturi carbogazoase
E: Se va opri diversificarea
21. [NAP10011] Perioada de tranziie si diversificare al sugarului se caracterizeaz prin: ()
A: dureaza de la 2 la 4 luni de via
B: alimentaia lactat rmane necesar: mimim 500ml/zi
C: se trece la formulele de start
D: scderea progresiv a numrului de mese
E: continua suplimentarea cu vitamina D
Vezi raspuns
22. [NAP10012] Laptele fara lactoza se utilizeaza in caz de: ()
A: intoleranta la lactoza
B: realimentare dupa gastroenterocolita severa la copilul de peste 3 luni
C: in caz de galactozemie, glicogenoza
D: in caz de atopie familiala
E: realimentare dupa gastroenterocolita la copilul sub 3 luni
Vezi raspuns
23. [NAP10013] Urmatoarele afirmatii despre nevoile nutritionale ale sugarului si copilului sunt adevarate: ()
A: calorii: 90kCal/kg/zi la nastere, 120 la 10 zile, 110 la 3-6 luni
B: apa: 80-100ml/kg/zi la nastere, 120-150 ml/kg/zi la 10 zile, 150 ml/kg/zi la 3-6 luni
C: fier: 6 mg/zi la nastere, 8 mg/zi la 3-6 luni, 10 mg/zi la 1 an
D: calciu: 400mg/zi la nastere, 500 mg/zi la 6 luni, 1000 mg/zi la un an
E: proteine: 2,2 g/kg/zi la nastere, 2 g/kg/zi la 3-6 luni-1 an
Vezi raspuns

24. [NAP10014] Referitor la alimentaia copilului ntre 1-3 ani, urmtoarele sunt adevrate ()
A: Se continu diversificarea
B: Se recomand buturi dulci
C: Apa este bautura recomandat
D: 5 mese principale pe zi
E: Aport lactat de 500 ml/zi
Vezi raspuns
25. [NAP10015] Diversificarea alimentar la 4 luni se face prin introducerea ()
A: crnii
B: petelui
C: legumelor
D: cerealelor fr gluten
E: cerealelor cu gluten
Vezi raspuns
26. [NAP10016] n ce interval de vrst copilul are un necesar proteic de 2g/kg corp / zi ()
A: La 1 an
B: La 6 luni
C: ntre 3-6 luni
D: La 1 lun
E: Imediat dup natere
Vezi raspuns
27. [NAP10017] Pn la vrsta de 4-6 luni se poate indica laptele fr proteine obinut din laptele de vac n caz de ()
A: Intoleran la lactoz
B: Colici
C: Realimentare dup o gastroenterocolit
D: Alergie la laptele de vac
E: Atopie familial
Vezi raspuns
28. [NAP10028] Sunt suplimente necesare in perioada de la nastere pana la 4-6 luni: (1028)
A: Vitamina B1 zilnic
B: Vitamina K o data pe saptamana
C: Vitamina B6 o data pe saptamana
D: Vitamina D zilnic
E: Calciu zilnic
Vezi raspuns
29. [NAP10029] Copilul primeste 4 mese la varsta de: ()
A: 1 an
B: 7 luni
C: 4 luni
D: 2 ani
E: 10 ani
Vezi raspuns
30. [NAP10030] Cerealele fr gluten se pot da la copil: ()
A: la 2 luni
B: la 11 luni
C: la 6 luni
D: la 3 luni
E: la 4 luni
31. [NAP10031] Este nevoie de 110 kCal/kg/zi la sugarul n varsta de: ()
A: la natere
B: 1 an
C: 10 zile
D: 6 luni
E: 3-6 luni
Vezi raspuns
32. [NAP10033] Care sunt formule de lapte praf? ()
A: lapte anticolici acidifiat
B: lapte pentru sugari (formule de continuare)
C: lapte antireflux (cu roscove sau glucoza)
D: lapte hipoalergenic: obtinut prin hidroliza partiala a proteinelor din laptele de vaca, se utilizeaza in caz de atopie familiala
E: lapte fara lactoza: se utilizeaza in caz de intoleranta la lactoza, in realimentare dupa gastroenterocolita severa la copilul de peste 3
luni, in caz de galactozemie, glicogenoliza

Febra la copil
1. [FBC10004] Care este cea mai frecvent cauz de febr acut la copilul cu vrsta ntre 3 i 36 luni? ()
A: Endocardita
B: Infecie ORL sau respiratorie
C: Pielonefrita
D: Meningita
E: Boala diareic acut
Vezi raspuns
2. [FBC10008] La copilul cu febra acut, purpura orienteaz diagnosticul ctre: ()
A: encefalita
B: meningococemie
C: hemofilie
D: infecie urinar
E: artrita
Vezi raspuns
3. [FBC10009] Care este tratamentul de prima intenie al febrei acute la copil? ()
A: Aspirina
B: Ibuprofen
C: Paracetamol
D: Diclofenac
E: Ampicilina
Vezi raspuns
4. [FBC10010] La copilul cu febr acut, conjunctivita aseptic, enantem, edem al extremitilor, erupie polimorf ()
A: Septicemie
B: Sindrom nefrotic impur
C: Meningita
D: SIDA
E: Boala Kawasaki
Vezi raspuns
5. [FBC10011] Antibioticul de prima intenie n tratamentul febrei acute la copilul ntre 3 si 36 de luni este: ()
A: Macrolid
B: Gentamicina
C: Flourochinolona
D: Cefalosporina de generaia a III-a
E: Biseptol
Vezi raspuns
6. [FBC10012] Urmatoarele sunt semne ale bolii Kawasaki,cu exceptia: (pag.1041)
A: conjunctivita aseptica
B: fontanela bombata
C: edem al extremitatilor
D: eruptie polimorfa
E: adenopatie cervicala
Vezi raspuns
7. [FBC10015] Boala Kawasaki se caracterizeaza prin, cu exceptia: (p. 1041)
A: Purpura
B: Enantem, eruptie polimorfa
C: Febra > 5 zile
D: Adenopatie cervicala
E: Conjunctivita aseptica, edem al extremitatilor
Vezi raspuns
8. [FBC10025] Febra la copil se trateaz iniial cu ()
A: Chinina
B: Aspirina
C: Metamizol
D: Paracetamol
E: AINS
Vezi raspuns
9. [FBC10026] Nu reprezint semne de artrit sau osteoartrit la copilul peste 3 ani ()
A: chioptare
B: Letargie
C: Refuzul de a utiliza un membru

D: Tumefierea unei articulaii

E: Tumefierea unui membru
Vezi raspuns
10. [FBC10027] n caz de febra la copil, urmtorul semn de gravitate NU este relevant ()
A: Frisoane
B: Frecvena respiratorie
C: tensiunea arterial
D: Tulburri neurologice
E: Timpul de recolorare cutanat
11. [FBC10030] Managementul febrei la copil cuprinde urmatoarele masuri, cu EXCEPTIA: ()
A: Tratamentul se indica pentru o temperatura de peste 38,5 grade Celsius
B: Tratamentul de prima intentie este cu bauturi fierbinti si din abundenta
C: Tratamentul de prima intentie este cu paracetamol
D: Masuri fizice: evitarea acoperirii copilului
E: Alternanta cu un antiinflamator nesteroidian (AINS) pentru febra rau tolerata si cu respectarea contraindicatiilor
Vezi raspuns
12. [FBC10042] Urmtorii germeni sunt ntlnii frecvent la copilul cu vrsta sub 3 luni, cu excepia: (pg 1039)
A: E. Coli
B: Streptococc D
C: Enterococci
D: Listeria monocytogenes
E: Streptococci de grup B
Vezi raspuns
13. [FBC10002] Care sunt germenii cei mai frecveni n cazul infeciilor maternofetale la copilul sub vrsta sub 3 luni cu febr acut? ()
A: Streptococ grup B
B: E. Coli
C: Enterococi
D: Streptococ Beta hemolitic de grup A
E: Listeria monocytogenes
Vezi raspuns
14. [FBC10003] Managementul tipic al febrei acute la copilul cu vrsta sub 6 sptmni presupune: ()
A: Urmrire la domiciliu
B: Hemograma, PCR, examen de urin
C: Administrarea de betalactamine per os
D: Puncie lombar
E: Hemocultura, radiografia toracelui
Vezi raspuns
15. [FBC10005] Managementul febrei acute la copilul cu vrsta peste 3 ani implic urmtoarele: ()
A: Msurarea temperaturii auricular sau axilar
B: Corticoterapie
C: Cutarea semnelor de gravitate
D: Cutarea unui punct de plecare
E: Tripla antibioterapie de prima intenie
Vezi raspuns
16. [FBC10006] Orientarea diagnostic n functie de examenul clinic n meningita la copilul cu febra acut este susinuta de: ()
A: Fontanela deprimata
B: Tulburari de contient
C: Fontanela bombata
D: Redoare de ceaf
E: Stare de ru epileptic
Vezi raspuns
17. [FBC10007] Orientarea diagnostic n functie de examenul clinic n infecia urinar la copilul cu vrsta peste 3 luni cu febr acut se
bazeaz pe: ()
A: Apetit crescut
B: Iritabilitate
C: Urina tulbure sau hematurie
D: Polakiurie
E: Disurie
Vezi raspuns
18. [FBC10013] Managementul terapeutic al febrei acute la copil presupune, cu exceptia: ()
A: La varsta de 3-6 luni, tripla antibioterapie de prima intentie(C3G, amoxicilina, aminoglicozid)
B: La varsta < 6 saptamani, tripla antibioterapie de prima intentie (C3G, amoxicilina, aminoglicozid)
C: La varsta de 3-36 luni, C3G pe o perioada cat mai scurta de timp, in caz de febra rau tolerata

D: AINS de prima intentie, paracetamolul fiind rezervat pentru febra rau tolerata
E: La varsta >3ani, tratamentul se administreaza doar in caz de febra rau tolerata sau semne de gravitate
Vezi raspuns
19. [FBC10014] In caz de meningococemie examenul clinic releva: (p. 1040)
A: Aspect toxic al copilului
B: Redoarea cefei
C: Fontanela bombata
D: Timp de recolorare cutanata >= 3 secunde
E: Purpura
Vezi raspuns
20. [FBC10016] Encefalita cu virus Herpes simplex presupune: (FBC10015)
A: Semne neurologice difuze
B: Semne neurologice de focar
C: Tulburri de contien
D: Redoare de ceaf
E: Criza convulsiv parial
21. [FBC10017] Indicatiile de antibioterapie la copilul intre 3 si 36 de luni sunt: ()
A: sistematic
B: punct de plecare clinic bacterian evident
C: de prima intentie in caz de febra greu tolerata
D: de prima intentie in caz de febra cu semne de gravitate fara punct de plecare clinic
E: cefalosporine de generatia a III-a, pe o perioada cat mai scurta de timp
Vezi raspuns
22. [FBC10019] Indicatiile de punctie lombara in caz de febra acuta la copil sunt: ()
A: febra greu tolerata
B: exceptie face cazul in care nu exista punct de plecare clinic
C: prezenta semnelor de gravitate
D: prezenta semnelor neurologice
E: nu se face niciodata
Vezi raspuns
23. [FBC10020] Managementul febrei acute la copilul intre 6 saptamani si 3 luni este: ()
A: hemograma, PCR, hemoculturi, radiografia toracelui, examen de urina, punctie lombara la cea mai mica suspiciune
B: punctie lombara contraindicata cu cat sugarul este mai mic
C: antibioterapie la ce ma mica suspiciune de infectie bacteriana severa
D: spitalizare mai ales daca sugarul este mic si prezinta semne de gravitate
E: punctia lombara se efectueaza cu atat mai usor, cu cat sugarul este mai mic
Vezi raspuns
24. [FBC10021] Tratamentul febrei acute la copilul sub 6 saptamani include: ()
A: tripla antibioterapie doar daca sunt prezente semne de gravitate
B: cefalosporine de generatia a treia
C: amoxicilina
D: aminozid
E: intreruperea terapiei dupa 48 de ore daca culturile sunt negative
Vezi raspuns
25. [FBC10022] Semnele de gravitate in caz de febra acuta la copil sunt urmatoarele: ()
A: semne hemodinamice
B: frisoane
C: aspect marmorat al tegumentelor
D: tulburari neurologice
E: timp de recolorare cutanata scazut
Vezi raspuns
26. [FBC10023] Pneumopatia la un copil de peste 3 ani este indicat de ()
A: Tahipnee
B: Raluri sibilante
C: Cianoz
D: Semne de lupt
E: Letargie
Vezi raspuns
27. [FBC10028] Ca i contraindicaii relative sau absolute pentru alternana paracetamolului cu un AINS la copilul febril de peste 3 ani se
numr: (pag. 1041)
A: deshidratarea
B: o infecie necontrolat
C: rujeola

D: varicela
E: febra ru tolerat
Vezi raspuns
28. [FBC10029] Msurarea temperaturii: (pag. 1039)
A: se face la nivel auricular ntre 3 i 36 de luni
B: se face la nivel rectal ntre 3 i 36 de luni
C: se face la nivel auricular sub 3 luni
D: se face la nivel axilar ntre 3 i 36 de luni
E: eideniaz febr la copil la o valoare de peste 38,3 grade Celsius
Vezi raspuns
29. [FBC10031] Sunt semne ale bolii Kawasaki: (pag. 1041)
A: timp de recolorare cutanat > 3 sec
B: tulburri de contien
C: iritabilitate
D: edem al extremitilor
E: adenopatie cervical
Vezi raspuns
30. [FBC10032] Artrita,osteoartrita la copil presupune: (1040)
A: tumefierea unui membru
B: tumefierea unei aeticulatii
C: refuzul de a utiliza un membru
D: schiopatare
E: scurtarea unui membru
31. [FBC10033] La ccopil pneumopatia se manifesta PRIN: (1040)
A: polipnee
B: tahipnee
C: semne de lupta
D: cianoza
E: raluri crepitanta
Vezi raspuns
32. [FBC10034] Encefalita cu virusul HS la copil: (1040)
A: semne neurologice de focar
B: criza convulsiva partiala
C: criza convulsiva totala
D: tulburari de constienta
E: stare de rau epileptic
Vezi raspuns
33. [FBC10035] Meningococemia lacopil presupune purpura plus: (1040)
A: aspect toxic al copilului
B: leziuni peste 2mm diametru
C: timp de recoltare cutanata de 3 sau peste3 sec
D: redoare de ceafa
E: bombarea fontanelei
Vezi raspuns
34. [FBC10036] Meningita la copil se maifesta prin: (1)
A: redoare de ceafa
B: fontanela bombata
C: tulburari de constienta
D: stare de rau epileptic
E: criza convulsiva partiala
Vezi raspuns
35. [FBC10037] Bola Kawasaki presupune febra de peste 5 zile si cel putin 4 semne: (1040)
A: conjunctivita septica
B: enantem
C: edem al extremitatilor
D: eruptie polimorfa
E: adenopatie cervicala
Vezi raspuns
36. [FBC10038] La copilul ntre 3 i 36 luni, reprezint indicaie de examinri paraclinice urmatoarele situaii: ()
A: febr ru tolerat
B: febr ru tolerat cu semne de gravitate
C: punct de plecare clinic prezent

D: febr fr semne de gravitate care dureaz mai mult de 24-48 de ore

E: teren cu risc particular (uropatie cunoscut suspectnd astfel o infecie urinar)
Vezi raspuns
37. [FBC10039] La copilul de peste 3 ani nu se administreaz tratament dect n urmatoarele cazuri: ()
A: febr ru tolerat
B: teren cu risc particular (uropatie cunoscut suspectnd astfel o infecie urinar)
C: febr ru tolerat cu semne de gravitate
D: punct de plecare clinic prezent
E: tratamentul se indic pentru o temperatur de peste 38 grade Celsius
Vezi raspuns
38. [FBC10040] Rezultatul fals negativ la examenul sumar de urina la copilul intre 3-36 de luni poate aparea in urmatoarele situatii : (pg
1039)
A: Antibioterapie
B: Radioterapie
C: Leucopenie
D: Hemofilie
E: Neutropenie
Vezi raspuns
39. [FBC10041] La copilul mai mare de 3 ani o infectie urina prezinta urmatoarele semne si simptome: ()
A: Lipsa poftei de mancare
B: Durere abdominala
C: Urina deschisa la culoare
D: Dureri lombare
E: Varsaturi
Vezi raspuns
40. [FBC10043] Fac parte din semnele hemodinamice de gravitate in febra acuta la copil: (1039*)
A: Cianoza
B: Aspect marmorat al tegumentelor
C: Diureza
D: Timpul de recolorare cutanata
E: TA
Diareea acut la copil, Vrsturile la sugar i copil (i tratament)
1. [DAC10002] Care este cea mai frecvent cauz de diaree acut la copil? ()
A: Bacterian
B: Viral
C: Parazitar
D: Greeli de alimentaie
E: Fungica
Vezi raspuns
2. [DAC10004] Diagnosticul de deshidratare acut la copil se face n principal prin urmtoarea intervenie: ()
A: anamneza
B: identificarea unui teren predispozant
C: examenul clinic
D: coprocultura
E: ionograma sanguin i urinar
Vezi raspuns
3. [DAC10005] Vrsturile sugarului cu agravare progresiv, aprute dup un interval liber de 2-8 saptamani i cu pstrarea apetitului ()
A: alergiei alimentare
B: refluxului gastroesofagian
C: hipertensiunii intracraniene
D: epilepsiei
E: stenozei pilorice
Vezi raspuns
4. [DAC10006] Stenoza piloric la sugar se manifest dup un interval liber de: ()
A: 2-3 ore
B: 2-3 zile
C: 7 zile
D: 2-8 sptmni
E: 6-8 luni
Vezi raspuns
5. [DAC10012] Deshidratarea extracelulara are urmatoarele semne, cu o exceptie: ()

A: tahicardie
B: oligurie
C: hipotensiune arteriala
D: hipotonia globilor oculari
E: extremitati reci
Vezi raspuns
6. [DAC10013] Deshidratarea extracelulara la copii prezinta urmatoarele semne, cu exceptia: ()
A: tegumente marmorate
B: febra
C: vene jugulare colabate
D: alungirea timpului de recolorare
E: tahicardie
Vezi raspuns
7. [DAC10014] Sunt semne de hipovolemie din cadrul deshidratarii extracelulare la copil, cu o exceptie ()
A: mucoase uscate
B: tahicardie
C: hipotensiune arteriala
D: vene jugulare colabate
E: tegumente marmorate
Vezi raspuns
8. [DAC10015] Sunt semne de deshidratare intracelulara la copil, cu o exceptie: ()
A: tulburari neurologice
B: mucoase uscate
C: febra
D: hipotonia globilor oculari
E: vene jugulare colabate
Vezi raspuns
9. [DAC10016] Managementul deshidratarii la copil, in caz de pierdere <5% din greutatea corporala, se face prin ()
A: rehidratare i.v.
B: expansiune volemica
C: solutii de rehidratare orala, in cantitati mari, la intervale mari
D: rehidratare pe sonda nazogastrica
E: solutii de rehidratare orala, frecvent, in cantitati mici
Vezi raspuns
10. [DAC10017] Sunt semne ale sindromului hemolitic uremic, cu o exceptie: ()
A: purpura trombocitopenica
B: poliurie
C: astenie
D: paloare
E: oligurie
11. [DAC10027] Cele mai frecvente cauze de diaree acuta ()
A: Escherichia coli patogen, Salmonella, Shigella
B: Giardia intestinallis, Cryptosporidium hominis, Entamoeba Hystolytica
C: Campylobacter jejuni, vibrio cholerae, clostridium difficile
D: Rotavirus, adenovirus, CMV
E: Cryptosporidium hominis, Shigella, Clostridium difficile
Vezi raspuns
12. [DAC10030] Cauzele chirurgicale abdominale ale varsaturilor acute la sugar si copil sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA : ()
A: Gastroenterocolita acuta
B: Apendicita acuta
C: Sindrom ocluziv (brida, volvulus)
D: Invaginare intestinala acuta
E: Hernia strangulata
Vezi raspuns
13. [DAC10032] SEMNELE DESHIDRATARI INTRACELULARE SUNT CU EXCEPTIA: (PAG 1049)
A: SETE MARCANTA
B: PLIU CUTANAT PERSISTENT
C: HIPOTONIA GLOBILOR OCULARI
D: FEBRA
E: MUCOASE USCATE
Vezi raspuns
14. [DAC10035] Rehidratarea cu sonda nasogastrica se face in deschidratare de : ()
A: <5%

B: 5-10%
C: >10%
D: 3%
E: 20%
Vezi raspuns
15. [DAC10039] Diagnosticul de stenoza pilorica la un copil cu varsaturi CRONICE este pus de : (1063)
A: CT abdomidal
B: Radiografie abdominala pe gol
C: Palpare
D: Tranzit eso-gastro-duodenal
E: Ecografie abdominala
Vezi raspuns
16. [DAC10007] Deshidratarea extracelular la copil se caracterizeaz prin: ()
A: Scdere important n greutate
B: Pliu cutanat persistent
C: Hipotonia globilor oculari
D: Colaps
E: Sete vie
Vezi raspuns
17. [DAC10008] Managementul deshidratarii acute la copil implic: ()
A: Urgen terapeutic n cazul deshidratrii peste 10%
B: Internare obligatorie
C: Rehidratare intravenoas chiar expansiune volemic n caz de hipovolemie
D: Soluii de rehidratare oral n cantiti mici n orice tip de deshidratare
E: Rehidratare intravenoas n cazul esecului rehidratrii pe cale oral n deshidratarea 5-10%
Vezi raspuns
18. [DAC10009] Criteriile de spitalizare n diareea acut la copil sunt: ()
A: Vrsta sub 3 luni
B: Necesitatea rehidratrii orale
C: Deshidratare peste 10%
D: Intolerana digestiv total
E: Prematuritate
Vezi raspuns
19. [DAC10010] Atitudinea terapeutic n diareea acut la copil implic urmtoarele: ()
A: Realimentare precoce
B: Antibioticoterapie n fiecare caz de diaree acut
C: Antisecretorii (racecadotril)
D: Lapte delactozat n caz de teren fragil sau diaree persistent
E: Realimentare ct mai tardiv
Vezi raspuns
20. [DAC10011] Vrsturile cronice la sugar i copil mic au urmtoarele cauze digestive: ()
A: Stenoza piloric
B: Apendicita acut
C: Alergia alimentar
D: Imperforaia anal
E: Refluxul gastro-esofagian
21. [DAC10018] Examinarile complementare in cazul varsaturilor cronice la sugar si copil sunt urmatoarele: ()
A: CT cerebral
B: bilirubinemie, transaminaze, gama-GT
C: bilant hidroelectrolitic si metabolic
D: tranzit esogastroduodenal
E: hemograma, PCR, hemoculturi, punctie lombara, radiografia toracelui, sumar de urina
Vezi raspuns
22. [DAC10019] Examinarile complementare in caz de suspiciune de varsaturi de cauza chirurgicala la sugar si copil sunt: ()
A: CT cranian
B: CT abdominopelvin
C: tranzit esogastroduodenal
D: ecografie abdominala
E: radiografie abdominala pe gol
Vezi raspuns
23. [DAC10020] Cauze metabolice de varsaturi cronice la sugar si copil sunt: ()
A: insuficienta suprarenala cronica

B: aminoacidopatii
C: boli metabolice
D: insuficienta renala acuta
E: cetoacidoza metabolica
Vezi raspuns
24. [DAC10021] Cauze neurologice de varsaturi acute la sugar si copil sunt urmatoarele: ()
A: hemoragie meningeana
B: hematom intracerebral
C: migrena
D: epilepsie
E: tromboflebita cerebrala
Vezi raspuns
25. [DAC10022] Atitudinea terapeutica in cazul diareei acute la sugari si copii este: ()
A: realimentare cat mai tardiva
B: hidrolizat din proteine din lapte de vaca pentru varsta >3 luni
C: antibioterapie in caz de diaree bacteriana dovedita
D: racecadotril
E: reguli igienodietetice
Vezi raspuns
26. [DAC10023] Urmatoarele afirmatii in legatura cu examenele complementare in diareea la sugar si copil sunt adevarate: ()
A: hemograma, PCR, hemoculturi, coprocultura: in caz de semne septice, sistemice, diaree entero-invaziva
B: ionograma sanguina si urinara, functia renala, bicarbonat, proteinemie si hematocrit, pH sanguin
C: examen virusologic al scaunului: context nosocomial
D: coprocultura, examen coproparazitologic: in caz de diaree enteroinvaziva
E: foarte utile intotdeauna
Vezi raspuns
27. [DAC10024] Cauze parazitare de diaree acuta la sugar si copil sunt urmatoarele: ()
A: giardia intestinalis
B: cryptosporidium hominis
C: entamoeba hystolytica
D: vibrio cholerae
E: salmonella
Vezi raspuns
28. [DAC10025] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre cauzele cele mai frecvente ale diareei acute la sugar si copil: ()
A: sunt virale
B: sunt date de rotavirus - cel mai frecvent
C: sunt date de adenovirus - cel mai frecvent
D: sunt date de CMV
E: sunt bacteriene
Vezi raspuns
29. [DAC10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu sindromul hemolitic uremic la sugar si copil: ()
A: infectie cu E. Coli O 157-H7
B: paloare
C: astenie
D: oligoanurie
E: trombocitoza
Vezi raspuns
30. [DAC10028] n caz de diaree acut la copil, coprocultura este indicat: (pag. 1051)
A: n caz de febr ru tolerat sau prelungit
B: la imunodeprimai
C: n deshidratarea sever
D: n caz de prezen a sngelui n scaun
E: la revenirea dintr-o zon endemic
31. [DAC10029] Este adevrat despre utilizarea antiemeticelor n tratamentul simptomatic al vrsturilor: (pag. 1064)
A: metopimazina se d n doz de 0,2 mg/kg/8h per os
B: pot avea ca efecte secundare sincinezii
C: domperidona se d n doz de 0,2-0,4 mg/kg/8h per os
D: amelioreaz simptomatologia vrsturilor de cauz chirurgical
E: n timpul monitorizrii se va avea n vedere normalizarea strii hidroelectrolitice i nutriionale
Vezi raspuns
32. [DAC10031] semnele deshidratari extracelulare din sectorul interstitial sunt: (pag 1059)
A: pliu cutanat persistent

B: tahicardie
C: depresia fontanelei
D: hipotemsiune arteriala
E: piele uscata
Vezi raspuns
33. [DAC10033] Managementul deshidratari cuprinde: (PAG 1052)
A: Rehidratare orala in cantitati mici in cazut scaderi ponderale mai putin de 5%
B: Urgenta terapeutica in cazul scaderi ponderale de 5-10 %
C: Sonda nazogastrica sau, in caz de esec cu 5-10%, rehidratare venoasa
D: Mai mult de 10%, incercare de rehidratare orala
E: Nici una de mai sus
Vezi raspuns
34. [DAC10034] Sunt semne de deshidratare intracelular urmtoarele, cu excepia: (pag. 1049)
A: alungirea timpului de recolorare capilar
B: depresia fontanelei
C: mucoase uscate
D: febr
E: cearcne
Vezi raspuns
35. [DAC10036] Reprezint indicaii de examinri complementare n caz de diaree acut sau deshidratare la sugari i copii: ()
A: deshidratare moderat
B: context nosocomial
C: revenire dintr-o zon de risc
D: diareea entero-invaziv
E: diareea sanguinolent
Vezi raspuns
36. [DAC10037] Repercusiunile asupra starii copilului in diagnosticul diareei acute sunt: (1050)
A: Semne generale
B: Semne sistemice
C: Semne septice
D: Paloare
E: Febra
Vezi raspuns
37. [DAC10038] La examenul clinic in diagnosticul diareei acute se pot observa : (1050)
A: Semne de deshidratare
B: Semne de sepsis
C: Febra
D: Boala cronica preexistenta
E: Semne de denutritie
Vezi raspuns
38. [DAC10040] La palparea abdominala la un copil ce prezinta varsaturi cronice si stenoza pilorica se observa : (1063)
A: Oliva pilorica
B: Meteorism abdominal
C: Aparare abdominala
D: Pliu cutanat persistent
E: Unde peristaltice
Vezi raspuns
39. [DAC10041] Sunt cauze neurologice de varsaturi acute la copil urmatoarele (1062*)
A: hipertensiune intracraniana
B: meningita
C: hemoragie meningeana
D: hematom intracerebral
E: tromboflebita cerebrala
Vezi raspuns
40. [DAC10042] Urmatoarele sunt cauze infectioase de varsaturi acute la copil: (1062*)
A: meningita
B: focar infectios pulmonar
C: gastroenterocolita acuta
D: focar infectios ORL
E: hepatita
41. [DAC10043] Sunt false despre stenoza pilorica la copil urmatoarele: (1063*)
A: predominante la sexul feminin
B: tratament chirurgical urgent, reechilibrare ulterior

C: acidoza hipercloremica
D: varsaturi, clasic sub forma de lapte nedigerat, lichid
E: alcaloza hipocloremica
Vezi raspuns
42. [DAC10044] Pentru a evalua consecintele varsaturilor acute asupra copilului, se recomanda efectuarea: (1063*)
A: ionogramei urinare
B: glicemiei
C: calcemiei
D: pH
E: functie hepatica
41. [DAC10043] Sunt false despre stenoza pilorica la copil urmatoarele: (1063*)
A: predominante la sexul feminin
B: tratament chirurgical urgent, reechilibrare ulterior
C: acidoza hipercloremica
D: varsaturi, clasic sub forma de lapte nedigerat, lichid
E: alcaloza hipocloremica
Vezi raspuns
42. [DAC10044] Pentru a evalua consecintele varsaturilor acute asupra copilului, se recomanda efectuarea: (1063*)
A: ionogramei urinare
B: glicemiei
C: calcemiei
D: pH
E: functie hepatica
Convulsiile i epilepsia la copil
1. [CEC10008] Care este situaia n care RMN cerebral este util n diagnosticul copilului cu epilepsie? ()
A: Numai la sugar
B: Numai nainte de intervenia chirurgical
C: n epilepsiile generalizate
D: Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie parial sau simptomatic
E: Numai n cazurile n care se efectueaz RMN funcional
Vezi raspuns
2. [CEC10009] Forma de epilepsie a copilului cu EEG cu aspect de vrf-unda de 3 Hz i prognostic bun este: ()
A: Epilepsia grand mal
B: Epilepsia petit mal
C: Sindromul West
D: Sindromul Dravet
E: Sindromul Lenox-Gastaut
Vezi raspuns
3. [CEC10010] n epilepsia copilului, triada: spasme n flexie, hipsaritmie la EEG i regresia achiziiilor este ()
A: Sindromului West
B: Sindromului Dravet
C: Sindromului Doose
D: Epilepsiei grand mal
E: Epilepsiei petit mal
Vezi raspuns
4. [CEC10011] La copilul cu epilepsie, anomaliile bifrontale aprute la EEG sunt caracteristice sindromului: ()
A: West
B: Dravet
C: Lennox-Gastaut
D: Doose
E: Down
Vezi raspuns
5. [CEC10012] n epilepsia grand mal la copil, crizele epileptice au urmtoarea caracteristic: ()
A: Sunt atone
B: Apar mai ales la sugar
C: Sunt localizate pe un hemicorp
D: Prognosticul este infaust
E: Sunt tonico-clonice generalizate
Vezi raspuns
6. [CEC10015] Tratamentul n encefalita acut este: (1079)
A: Aciclovir, 400mg/m2/8h, 15-21 zile
B: Aciclovir, 500mg/kgc/8h, 15-21 zile

C: Aciclovir, 500mg/m2/12h, 15-21 zile

D: Aciclovir, 500mg/m2/8h, 15-21 zile
E: Aciclovir, 500mg/m2/8h, 21-28 zile
Vezi raspuns
7. [CEC10019] Mutatia genei SCNA1 apare in sindromul: ()
A: West
B: Dravet
C: Lennox-Gestaut
D: Doose
E: Down
Vezi raspuns
8. [CEC10048] Definitia epilepsiei copilului este urmatoarea: ()
A: repetare cronica a crizelor epileptice spontane
B: repetare a cel putin 2 convulsii
C: manifestari paroxistice multiple
D: crize convulsive non-acute multiple
E: crize epilepice spontane acute
Vezi raspuns
9. [CEC10058] Sindromul Doose este caracterizat de urmtoarele ()
A: Epilepsie mioclono-astatic cu debut n jur de 3 ani
B: Epilepsie sever n primul an de via
C: Epilepsie de tip petit mal
D: Epilepsie mioclonic sever a sugarului
E: Epilepsie sever cu debut pe leziuni cerebrale preexistente
Vezi raspuns
10. [CEC10059] Despre sindromul West se pot afirma c este caracterizat de ()
A: crize violente tonico-clonice sau clonice
B: crize atonice
C: Crize tonice axiale, cderi
D: Crize mioclonice, tonicoclonice, absene atipice
E: Spasme n flexie, hipsaritmie
11. [CEC10060] n epilepsia copilului existena unuia dintre urmtoarele sindroame se determin cu teste genetice ()
A: Felty
B: Dravet
C: Doose
D: West
E: Lennox-Gastaut
Vezi raspuns
12. [CEC10061] n epilepsia copilului RMN este utilizat pentru ()
A: Decelarea leziunilor specifice sindroamelor mitocondriale
B: Decelarea unei origini difuze responsabile de epilepsia parial
C: Decelarea unei origini focale responsabile de epilepsie parial sau simptomatic
D: Cazul n care se suspecteaz encefalopatie sever
E: Diagnosticul focal al epilepsiei severe nainte de intervenia chirurgical
Vezi raspuns
13. [CEC10062] n cazul unei convulsii simple, tratamentul const n ()
A: Clonazepam i.v. 0,5 mg/kg
B: Valium i.v. 0,5 mg/kg
C: Domperidona 0,2-0,4 mg/kg
D: Valium intrarectal 0,5 mg/kg
E: Bromazepam intrarectal 0,5 mg/kg
Vezi raspuns
14. [CEC10063] Dac se suspecteaz SHU la un copil avnd convulsii, se va efectua ()
A: Dozarea interferonului alfa n LCR
B: Hemocultura pentru E. Coli OH 157
C: EEG
D: RMN la distan
E: CT n urgen
Vezi raspuns
15. [CEC10064] Convulsiile febrile simple sunt caracterizare de, cu excepia ()
A: Dezvoltare psihomotorie normal
B: Asociat cu febra

C: Criza tonico-clonic generalizat

D: Dureaz ntre 15 i 30 de minute
E: Apare ntre 3 luni i 5 ani
Vezi raspuns
16. [CEC10065] Encefalita post-infecioas la copil este caracterizat de ()
A: Anomalii neurologice focale
B: Febr moderat
C: Hipodensiti focale pe CT
D: Tulburri de contien progresive
E: Debut progresiv
Vezi raspuns
17. [CEC10066] Diagnosticul encefalitei acute herpetice la copil include urmtorul element ()
A: Debutul este brutal cu convulsii grand mal
B: Nu se poate decela HSV n LCR
C: Unde lente focale pe EEG
D: Hipodensitate T1 pe RMN
E: Hiperdensitate corticala pe CT
Vezi raspuns
18. [CEC10071] Care dintre urmatoarele afirmatii despre convulsiile febrile simple nu este adevarata? (1080)
A: Apar la sugar sau copil
B: Apar inainte de 3L sau dupa 5 ani
C: Asociaza febra
D: Nu exista semne de infectie intracraniana
E: Manifestare clinica: criza convulsiva tonico-clonica generaleizata
Vezi raspuns
19. [CEC10081] In legatura cu sindroamele epileptice generalizate criptogenetice sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: (1083)
A: Sindromul WEST apare in primul an de viata
B: Sindromul DRAVET apare la sugar si prezinta o anomalie a genei SCNA1
C: Sindromul Lennox-Gastaut debuteaza in jurul varstei de 3-5 ani si evolueaza cu retard intelectual
D: Sindromul DOOSE prezinta leziuni cerebrale preexistente si anomalii bifrontale pe EEG
E: Prognosticul foarte variabil cu vindecare sau farmacorezistenta este corect pentru pacientii cu crize violente generalizate tonicoclonice
Vezi raspuns
20. [CEC10083] Care afirmatie privind sindromul West la copil este FALSA ? ()
A: Este epilepsie severa in primul an de viata
B: Este epilepsie severa cu debut in jurul varstei de 3 - 5 ani
C: Clinic prezinta spasme in flexie
D: Electroencefalografia (EEG) descrie hipsaritmie
E: Neurologic asociaza regresia achizitiilor psihomotorii
21. [CEC10002] Triada clasica a sindromului West este reprezentata de: (pag.1083)
A: spasme in flexie
B: crize tonico-clonice generalizate
C: hipsaritmie la EEG
D: crize tonico-clonice nocturne
E: regresia achizitiilor
Vezi raspuns
22. [CEC10003] n encefalita herpetic la copil, urmtoarele afirmaii sunt adevrate: ()
A: Vrsta de debut este sub 1 an
B: Alterarea contientei este progresiv
C: Apar convulsii intarziate la 48-72h
D: Debut brusc
E: Apare n afebrilitate
Vezi raspuns
23. [CEC10004] Convulsiile simple la copil sunt caracterizate de: ()
A: Asociere cu febra
B: Antecedente neurologice
C: Durata peste 30 minute
D: Apariie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani)
E: Fr semne de infecie intracranian
Vezi raspuns
24. [CEC10005] Tabloul clinic n convulsiile simple ale copilului cuprinde: ()
A: Criza tonico-clonic generalizat
B: Hipotermie

C: Durata sub 15min

D: Sugar cu dezvoltare psiho-motorie normal
E: Sugar cu deficit neurologic
Vezi raspuns
25. [CEC10006] Pentru encefalita post-infecioas la copil pledeaz: ()
A: Vrsta peste 5 ani
B: Anomalii neurologice severe focale
C: Debut progresiv
D: CT cu hipodensiti focale
E: Febra moderat
Vezi raspuns
26. [CEC10007] Tratamentul unei convulsii simple la copil cuprinde: ()
A: Antipiretice
B: Plasarea copilului n poziie lateral de siguran
C: Antibioterapie, la nevoie
D: Bronhodilatatoare
E: Antitusive
Vezi raspuns
27. [CEC10013] Sindromul Doose este caracterizat de : (pag 1083)
A: tip de epilepsie frecventa
B: debut in jurul varstei de 3 ani
C: crize usoare tonico-clonice
D: aparitia de mioclonii, absente, caderi
E: prognostic variabil
Vezi raspuns
28. [CEC10014] Prelevarea LCR-ului in diagnosticul convulsiilor la sugar si copil: (pg. 1079)
A: Efectuarea examenului PCR pentru virusul HSV
B: Dozarea IFN-alfa
C: Dozarea IFN-beta
D: Se repet la 72 ore
E: Se repet la 48 ore
Vezi raspuns
29. [CEC10016] Afirmatii adevarate despre sindromul West: ()
A: epilepsie usoara in primul an de viata
B: epilepsie severa
C: spasme
D: hipsaritmie la EEG
E: regresia achizitiilor
Vezi raspuns
30. [CEC10017] Urmatoarele afirmatii despre epilepsiile criptogenetice sunt adevarate: ()
A: presupus simptomatice dar fara etiologie cunoscuta
B: debut in jur de 3 ani cu crize violente generalizate, tonico-clonice sau clonice: sindromul Doose
C: retard intelectual: sindromul West
D: regresul achizitiilor:sindromul West
E: anomalii bifrontale la EEG: sindromul Lennox-Gestaut
31. [CEC10018] Urmatoarele sunt epilepsii criptogenetice: ()
A: sindromul West
B: petit mal
C: grand mal
D: sindromul Doose
E: sindromul Dravet
Vezi raspuns
32. [CEC10020] Sindromul Doose, afirmatii false: ()
A: face parte din epilepsiile criptogenetice
B: fara etiologie cunoscuta
C: apare in context febril inainte de 9 luni
D: anomalii bifrontale la EEG
E: epilepsie rara, mioclono-astatica
Vezi raspuns
33. [CEC10021] Urmatoarele afirmatii despre epilepsia grand mal sunt adevarate: ()
A: crize tonico-clonice generalizate ce apar la pubertate
B: este idiopatica

C: apare in timpul somnului

D: prognostic bun
E: este favorizata de hiperpnee
Vezi raspuns
34. [CEC10022] Epilepsiile idiopatice sunt caracterizate de: ()
A: apar la subiecti normali
B: fara leziuni cerebrala
C: fara deficit neurologic
D: fara antecedente familiale
E: origine uneori genetica
Vezi raspuns
35. [CEC10023] Urmatoarele afirmatii despre imagistica in epilepsia copilului sunt adevarate: ()
A: decelarea unei origini focale cu ajutorul RMN
B: in caz de epilepsie severa se face SPECT
C: examinarile imagistice sunt inutile
D: EEG sistematic
E: RMN functional, uneori
Vezi raspuns
36. [CEC10024] Este adevarat despre epilepsia petit mal: ()
A: este frecventa
B: 50% dintre copii
C: debuteaza in jur de 7 ani
D: frecvente pierderi ale contactului cu mediul
E: EEG are aspect de varf-unda de 6 Hz
Vezi raspuns
37. [CEC10025] Sindromul Doose este caracterizat de: ()
A: epilepsie rara, miclono-astatica
B: mioclonii, caderi, absente
C: vindecare
D: farmacorezistenta
E: debut in jur de 10 ani
Vezi raspuns
38. [CEC10026] Sindromul Lennox-Gestaut prezinta: ()
A: crize tonice axiale
B: crize generalizate tonico-clonice
C: crize atonice
D: absente tipice
E: crize tonice nocturne
Vezi raspuns
39. [CEC10027] Sindromul Dravet prezinta: ()
A: crize mioclonice
B: crize tonicoclonice
C: absente atipice
D: crize prelungite pe bilaterale de la inceput
E: crize partiale
Vezi raspuns
40. [CEC10028] Epilepsia cu paroxism rolandic este: ()
A: idiopatica
B: focala
C: criptogenetica
D: simptomatica
E: generalizata
41. [CEC10029] Epilepsia generalizata se caracterizeaza prin: ()
A: descarcare electrica cu origine intr-o zona cerebrala localizata, cu generalizare secundara
B: fara caracter de orientare topografica
C: absenta, atonie, criza tonica
D: anomalii difuze bilaterale pe EEG
E: intereseaza de la inceput majoritatea creierului
Vezi raspuns
42. [CEC10030] Principiile de tratament in epilepsia copilului sunt urmatoarele: ()
A: farmacologic
B: monoterapie de prima intentie
C: tratamentul chirurgical este imposibil

D: calostomie
E: stimulare vagala in caz de epilepsie farmacorezistenta multifocala
Vezi raspuns
43. [CEC10031] Urmatoarele sunt manifestari paroxistice neepileptice la sugar si copil: ()
A: sincopa
B: miscari extrapiramidale
C: mioclonii
D: migrene
E: absente atipice
Vezi raspuns
44. [CEC10032] Circumstantele de aparitie a convulsiilor la sugar si copil, ca manifestare paroxistica, sunt: ()
A: somn
B: febra
C: postraumatic
D: post-infectioasa
E: encefalita herpetica
Vezi raspuns
45. [CEC10033] Tratamentul encefalitei herpetice la sugar si copil se face astfel: ()
A: de urgenta
B: dupa confirmarea biologica
C: cu aciclovir 500mg/m2/24h timp de 21 de zile
D: antiedemetos si anticonvulsivant
E: fara a se astepta confirmare biologica
Vezi raspuns
46. [CEC10034] Urmatoarele sunt FALSE despre encefalita herpetica la sugar si copil: ()
A: varsta sub 1 luna
B: debut progresiv
C: alterarea brusca a constientei
D: convulsii de la incaput
E: crize focale brahiofaciale subintrante cu evolutie spre stare de mal epileptic
Vezi raspuns
47. [CEC10035] Referitor la examenul LCR in encefalita herpetica la sugar si copil, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: ()
A: se cauta HSV
B: se dozeaza TNF-alfa
C: se repeta in caz de prelevare initiala negativa
D: daca prelevarea initiala este negativa, nu mai este nevoie de o a doua
E: se cauta EBV
Vezi raspuns
48. [CEC10037] Urmatoarele aspecte sunt prezente in encefalita post-infectiosa si absente in encefalita acuta cu replicare virala: ()
A: debut acut
B: debut progresiv
C: hipodensitati focale
D: tulburari de constienta de la inceput
E: stare de mal epileptic
Vezi raspuns
49. [CEC10038] Encefalita post-infectioasa prezinta: ()
A: varsta de aparitie 5 ani
B: anomalii neurologice putin importante
C: unde lente difuze pe EEG
D: complexe lente periodice pe EEG
E: hipodensitati focale pe CT
Vezi raspuns
50. [CEC10039] Convulsii ocazionale de cauza infectioasa la sugar si copil apar in urmatoarele circumstante: ()
A: meningita
B: SHU
C: shigelloza
D: insuficienta renala acuta
E: infectii cu E. coli O 151, rotavirus
51. [CEC10040] Convulsii ocazionale la sugar si copil apar in context de: ()
A: intoxicatii endogene
B: sindrom de sevraj
C: AVC la sugar

D: traumatism
E: hiperglicemie
Vezi raspuns
52. [CEC10041] Urmatoarele afirmatii despre convulsiile febrile simple la sugar si copil sunt adevarate: ()
A: apar intre 3 luni si 5 ani
B: sunt asociate cu febra
C: fara semne de infectie intracraniana
D: criza tonico-clonica generalizata
E: durata peste 15 minute
Vezi raspuns
53. [CEC10042] Examinarile complementare in caz de criza epileptica la sugar si copil sunt: ()
A: CT in urgenta
B: in caz de examen clinic evocator de SHU, tulburari de constiinta, deficit postcritic: RMN
C: RMN la distanta de episod
D: in caz de retard pshihomotor, criza partiala, EEG atipica: RMN in urgenta
E: EEG in primele 72 de ore, in timpul somnului daca varsta <3 luni
Vezi raspuns
54. [CEC10043] Urmatoarele afirmatii despre incadrarea crizelor epileptice la sugar si copil sunt adevarate: ()
A: dezvoltare normala, crize bine controlate de terapia anticonvulsivanta, dispare la varsta adulta: epilepsie idiopatica legata de varsta
B: dezvoltare normala sau nu, incetinirea dezvoltarii: epilepsie simptomatica
C: epilepsie criptogenetica
D: dezvoltare normala sau nu, incetinirea dezvoltarii: epilepsie criptogenetica
E: dispare la varsta adulta: criptogenetica
Vezi raspuns
55. [CEC10044] Tratamentul unei crize convulsive simple la sugar si copil se face astfel: ()
A: pozitie laterala de siguranta
B: etiologic: antipiretic
C: valium intravenos 0,5 mg/kg
D: apelare imediata a serviciului de urgenta
E: antipiretic
Vezi raspuns
56. [CEC10045] O criza convulsiva acuta poate fi: ()
A: convulsie febrila
B: criza simptomatica
C: intotdeauna criza simptomatica: meningoencefalita, meningita
D: criza epileptica
E: sindrom epileptic
Vezi raspuns
57. [CEC10046] O criza convulsiva care nu este acuta, la sugar si copil, poate fi: ()
A: convulsie febrila
B: criza simptomatica
C: meningita
D: criza epileptica
E: sindrom epileptic
Vezi raspuns
58. [CEC10049] n epilepsia copilului, urmtoarele reprezint intervenii chirurgicale curative ()
A: ntreruperea legturilor focarului epileptogen
B: Stimularea vagal
C: Calostomia
D: Rezecia focarului epileptogen
E: Stereotaxia focarului epileptogen
Vezi raspuns
59. [CEC10050] Sindromului Lennox-Gastaut este caracterizat de ()
A: Retard intelectual
B: Anomalii bifrontale pe EEG
C: Crize tonice nocturne
D: Epilepsie mioclono-astatic
E: Epilepsie severa cu debut la 3-5 ani
Vezi raspuns
60. [CEC10051] Despre epilepsia petit mal se poate afirma c ()
A: Are prognostic bun
B: Este favorizat de hiperpnee

C: Este favorizat de privarea de somn

D: Debuteaz la peste 7 ani
E: Debuteaz n jur de 3 ani
61. [CEC10052] Urmtoarele sindroame sunt epileptice idiopate ()
A: Doose
B: Lennox-Gastaut
C: Epilepsia petit mal
D: Epilepsia grand mal
E: Sindromul Drave
Vezi raspuns
62. [CEC10053] n cazul crizelor convulsive non-acute diagnosticul diferenial se poate face ntre ()
A: Criza simptomatic dat de meningoencefalit
B: Convulsie febrila
C: Sindrom epileptic
D: Criz epileptic
E: Manifestare paroxistic non convulsiv
Vezi raspuns
63. [CEC10054] Convulsiile febrile simple sunt caracterizate de ()
A: Posibil dezvoltare psihomotorie anormal
B: Sunt crize tonico-clonice generalizate
C: Dureaza mai puin de un sfert de or
D: Copilul nu prezint semne de infecie intracranian
E: Apar la copii peste 5 ani
Vezi raspuns
64. [CEC10055] Convulsii ocazionale pot fi determinate de ()
A: Infecie cu rotavirus
B: Sindromul hemolitic uremic cu E. Coli O157
C: AVC la sugar
D: Hipoglicemie
E: Hipercalcemie
Vezi raspuns
65. [CEC10056] Encefalita postinfecioas nu este caracterizat de ()
A: Stare de mal epileptic
B: Hipodensiti focale pe CT
C: Anomalii neurologice focale
D: Febra ridicat
E: Unde lente difuze pe EEG
Vezi raspuns
66. [CEC10057] Diagnosticul encefalitei herpetice la copil se pune baza urmtoarelor investigaii (pg. 1079)
A: ECG
B: Proteinorahia
C: Hemograma
D: CT
E: Dozarea interferon alfa n lichidul cefalo-rahidian
Vezi raspuns
67. [CEC10067] Ca i manifestri paroxistice non convulsive la sugar i copil mic putem deosebi: (pag. 1079, 1081)
A: spasmul hohotului de rs
B: lipotimia
C: ticurile
D: parasomniile
E: sincopa
Vezi raspuns
68. [CEC10068] Clasificarea internaional simplificat a sindroamelor epileptice cuprinde (pag. 1083, 1084)
A: sindroamele speciale
B: epilepsii i sindroame epileptice focale
C: epilepsii i sindroame epileptice secundar generalizate
D: epilepsii al cror caracter focal sau generalizat nu este relevant
E: epilepsii i sindroame epileptice generalizate
Vezi raspuns
69. [CEC10069] Despre tratamentul encefalitei herpetice sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1079)
A: Se iau masuri asociate de nursing
B: Tratament de urgenta, imediat dupa confirmarea biologica
C: Terapie anti-edematoasa

D: Tratament anti-convulsivant
E: Se administreaza timp de 15-21 de zile aciclovir 500mg/kgc/8h
Vezi raspuns
70. [CEC10070] Sunt afirmatii adevarate despre diagnosticul diferential dintre encefalita acuta si cea post-infectioasa, cu exceptia: (1080)
A: Encefalita acuta apare la varsta cuprinsa intre 1 an si adolescenta
B: Encefalita acuta virala are debut progresiv, iar cea post-infectioasa debut acut
C: Anomaliile neurologice in encefalita acuta virala sunt focale, iar in cea post-infectioasa sunt difuze
D: Encefalita acuta virala se caracterizeaza prin febra moderata
E: La CT se observa hipodensitati focale in encefalita virala si difuze in encefalita post-infectioasa
71. [CEC10072] Din grupul crizelor convulsive partiale nu fac parte: (1080)
A: Crizele clonice
B: Crizele partial generalizare
C: Crizele partiale simple
D: Crizele partiale complexe
E: Crizele partiale secundar generalizate
Vezi raspuns
72. [CEC10073] RMN, ca examen complementar utilizat in diagnosticul crizei epileptice, se realizeaza in urmatoarele conditii: (1081)
A: La distanta de criza
B: In caz de EEG tipica
C: Daca Examenul clinic este anormal
D: In cazul unei crize partiale simple sau complexe
E: In caz de retard de crestere intrauterina
Vezi raspuns
73. [CEC10074] Printre obiectivele in evaluarea initiala in epilepsie copilului se gasesc: (1082)
A: Cautarea argumentelor clinice si paraclinice pentru diagnosticul de sindrom epileptic
B: Eliminarea unei alte afectiuni ce poate da aceste simptome
C: Se anunta diagnosticul in cazul in care exista tratament
D: Se precizeaza evolutia, gravitatea si comorbiditatile sindromului
E: Se adapteaza managementul pacientului
Vezi raspuns
74. [CEC10075] Bilantul paraclinic in cazul unei epilepsii la copil nu include: (1082)
A: Electroencefalograma cu sau fara hiperventilatie, stimulare luminoasa intermitenta, privare de somn
B: RMN cerebrala pentru decelarea unei origini difuze responsabile de o epilepsie
C: SPECT in caz de epilepsie partiala sau simptomatica
D: Examinari biologice utile pentru confirmarea unui sindrom de epilepsie severa - mutatia genei SCNA1 pentru sd DRAVET
E: Examinari metabolice utile in caz de suspiciune de encecfalopatie acuta
Vezi raspuns
75. [CEC10076] In legatura cu clasificarea internationala simplificata a epilepsiei copilului sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (10831084)
A: Epilepsiile generalizate criptogenetice sunt asimptomatice si fara o cauza cunoscuta
B: Epilepsia cu paroxism rolandic este o epilepsie focala simptomatica
C: Sindroamele varfuri-unda de somn sunt epilepsii al caror caracter focal sau generalizat nu este determinat
D: La baza epilepsiilor generalizate simptomatice se gasesc leziuni cerebrale sau boli metabolice
E: Epilepsiile si sindroamele epileptice generalizate se impart in: simptomatice, idiopatice si criptogenetice
Vezi raspuns
76. [CEC10077] Despre epilepsia petit mal sunt corecte urmatoarele afirmatii, cu exceptia: (1083)
A: Este frecventa: 10-15%
B: Mai poarta denumirea de "absentele copilului"
C: Debuteaza inainte de 7 ani sau dupa adolescenta
D: Au loc frecvente pierderi ale contactului cu mediul
E: Este favorizata de hiperpenee si are prognostic bun
Vezi raspuns
77. [CEC10078] Despre "epilepsia grand mal" putem afirma urmatoarele: (1083)
A: Este favorizata de privarea de somn
B: Are prognostic bun
C: EEG are aspect de varf unda de 3 Hz
D: Crize tonico-clonice generalizate apar pana la pubertate
E: Crize tonico-clonice generalizate apar la pubertate
Vezi raspuns
78. [CEC10079] Alegeti afirmatii adevarate in legatura cu epilepsiile generalizate criptogenetice: (1083)
A: Sindromul DOOSE este o epilepsie severa cu debut in jurul varstei de 5 ani
B: Anomaliile bifrontale pe EEG si leziunile cerebrale preexistente fac trimitere la sindromul Lennox-Gastaut

C: Regresul achizitiilor este o caracteristica a sindroamelor WEST si DRAVET

D: Sindromul WEST este o epilepsie severa ce apare in primul an de viata
E: Crize mioclonice, partiale, prelungite ce apar in context febril inainte de luna a 9-a de viata intrauterina caracterizeaza Sd DRAVET
Vezi raspuns
79. [CEC10080] Sindromul DOOSE nu se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: (1083)
A: Este o epilepsie rara
B: Debutul este in jurul varstei de 5 ani
C: Epilepsie mioclono-astatica cu crize violente
D: Miocloniile, caderile si absentele sunt precedate de crize violente generalizate clonice
E: Crizele violente partiale tonico-clonice sunt urmate de mioclonii, caderi si absente
Vezi raspuns
80. [CEC10082] Monitorizarea copiilor cu epilepsie implica: (1085)
A: Consultatii specializate pe o perioada de 5 ani
B: Determinari de laborator in cazul tratamentului cu anumite medicamente antiepileptice
C: RMN cerebral o data pe an
D: EEG la 6 luni
E: EEG in caz de modificari ale crizelor sau a terapiei
81. [CEC10084] Encefalita acuta cu replicare virala are urmatoarele caracteristici: ()
A: varsta <1 an si adolescent
B: varsta - 5 ani
C: febra - ridicata
D: febra - moderata
E: tulburari de constienta - progresive
Vezi raspuns
82. [CEC10085] Urmtoarele afirmaii privind encefalita acut cu replicare viral sunt adevrate: (pag 1080)
A: Debutul acesteia este acut.
B: Anomaliile neurologice sunt puin importante.
C: Se poate ntlni la sugar sau adolescent.
D: La EEG se observ unde lente difuze.
E: La CT se observ hipodensiti focale.
Infecii ale tractului respirator la copil
1. [ITR10002] Care din urmtoarele afirmaii legate de rinofaringita acut este adevarat: ()
A: Aproape exclusiv de origine bacterian
B: Afecteaz mai ales copiii mici
C: Evoluie prelungit 2-3 sptmni
D: Necesit obligatoriu antibioterapie
E: Este rar la copii
Vezi raspuns
2. [ITR10003] n anginele i faringitele copilului, etiologia viral se manifest mai degrab prin: ()
A: simpla congestie eritematoas a amigdalelor
B: aspect eritemato-pultaceu
C: abces retrofaringian
D: angina pseudomembranoas
E: angina veziculoas
Vezi raspuns
3. [ITR10004] Strategia antibiotic n pleuropneumopatiile la copil se face prin urmtoarea asociere: ()
A: ampicilin plus gentamicin
B: cefalosporine de generaia III asociate cu vancomicin sau rifampicin
C: penicilin plus doxiciclin
D: cefalosporine plus gentamicin
E: penicilina plus flourochinolone
Vezi raspuns
4. [ITR10005] n diagnosticul pneumoniei la copil, determinarea PCR n secretiile nazale este util n identificarea urmtorului germen: ()
A: Streptococ betahemolitic
B: E. coli
C: Proteus
D: Mycoplasma
E: Chlamydia.
Vezi raspuns
5. [ITR10006] Tratamentul bronitei acute la sugar trebuie s cuprind urmtoarea intervenie: ()
A: obligatoriu antibioterapie

B: perfuzii endovenoase cu anticolinergice

C: antibioterapie n caz de febr persistent
D: badijonaj lingual cu solutii de Nistatin
E: efort fizic susinut
Vezi raspuns
6. [ITR10015] In tratamentul pneumoniei la copilul peste 3 ani, nu este corecta urmatoarea administrare: (pag 1101)
A: amoxicilina 100mg/kg/zi in 3 prize
B: macrolid daca pneumonia este cu mycoplasma
C: pristinamycina in caz de alergie la penicilina, la copii sub 6 ani
D: cefalosporine generatie a IIIa in caz de alergie la penicilina la copii sub 6 ani
E: macrolid in absenta ameliorarii sub amoxicilina, in caz de pneumococ
Vezi raspuns
7. [ITR10047] NU caracterizeaz pleuropneumopatiile la copil ()
A: Revarst pleural pe radiografie
B: Matitate la percuie
C: nsprirea murmurului vezicular
D: Dureri abdominale importante
E: Tablou infecios marcat
Vezi raspuns
8. [ITR10048] Pentru un copil mai mic de 3 ani, pneumonia n context nealergic se va trata cu ()
A: Ceftriaxona
B: Cefotaxim
C: Azitromicina
D: Claritromicina
E: Amoxicilina
Vezi raspuns
9. [ITR10049] Pneumonia cu S. Pneumoniae NU este caracterizat de ()
A: Erupie polimorf asociat
B: Otit medie acut asociat
C: Febr important
D: Semne generale marcate
E: Tablou clinic instalat brusc
Vezi raspuns
10. [ITR10050] Radiografia toracic n cazul suspiciunii de bronit acut la copil NU se va efectua atunci cnd ()
A: Se face diagnostic diferential ntre bronit i pneumopatie
B: Este cazul unei pneumonii recidivante
C: Este vorba de raluri crepitante i febr
D: Se bnuiete inhalarea unui corp strain
E: Exist febr inexplicabila de scurt durat, dar bine tolerat
11. [ITR10051] Tratamentul n ambulatoriu al broniolitei acute la sugar este caracterizat de urmtoarele, cu excepia ()
A: Antibioterapia const n amoxicilina-clavulanat
B: Dezobstrucie nazal cu ser fiziologic
C: Kinetoterapie dac este ncrcat cu secreii
D: Fracionarea meselor
E: Antibioterapie sistematic
Vezi raspuns
12. [ITR10052] NU reprezint criterii de gravitate pentru broniolita acut la sugar ()
A: Polipnee superficial
B: Febr mare
C: Somnolen
D: Semne de lupt majore
E: Apnee
Vezi raspuns
13. [ITR10053] Herpangina cu coxsackie A se diagnosticheaz pe baza prezenei ()
A: Anginei ulceroase
B: Anginei veziculoase
C: Anginei pseudomembranoase
D: Anginei eritemato-pultacee
E: Anginei eritematoase
Vezi raspuns
14. [ITR10061] Alegeti varianta corecta din urmatoarele afirmatii cu privire la bronsiolita acuta a sugarului: (1099)
A: Bilantul infectios (hemograma, PCR) este necesar pentru diagnosticul de infectie virala

B: Dificultatile alimentare, cefaleea intensa si apneea sunt considerate criterii de gravitate

C: Ereutofobia intra in diagnosticul diferential, alaturi de tusea convulsiva
D: Examinarile complementare, de cele mai multe ori, nu sunt necesare
E: Sunt repercursiuni asupra starii generale: apneea, somnolenta si aspectul toxic
Vezi raspuns
15. [ITR10064] Reprezinta etiologie comuna pentru bronsita acuta si pneumonie, la copil: (1100)
A: Streptococus pneumonie
B: VSR
C: Haemophilus influenzae
D: Mycoplasma pneumoniae
E: Legionella pneumoniae
Vezi raspuns
16. [ITR10069] Dupa aspectul local, anginele eritemato-pultacee la copil, prezinta : ()
A: Simpla congestie eritematoasa a amigdalelor
B: Vezicule +/- eroziuni pe fond eritematos amigdalian
C: Pelicula albicioasa care acopera partial amigdalele eritematoase
D: Ulceratii unilaterale ale amigdalelor
E: False membrane groase si aderente de amigdale
Vezi raspuns
17. [ITR10071] Urmatoarea afirmatie legata de pneumoniile la sugar si copil este adevarata: ()
A: Spitalizare in caz de tuse.
B: Inaintea varstei de 3 ani: amoxicilina 80-100 mg/kg/zi in 4 prize, durata 10 zile.
C: Inaintea varstei de 3 ani: amoxicilina 80-100 mg/kg/zi in 3 prize, durata 7 zile.
D: Dupa varsta de 3 ani: amoxicilina 100-120 mg/kg/zi in 4 prize, durata 7 zile.
E: Dupa varsta de 3 ani: amoxicilina 100-120 mg/kg/zi in 3 prize, durata 10 zile.
Vezi raspuns
18. [ITR10007] Tabloul clinic al rinofaringitei acute presupune: ()
A: rinoree anterioar/posterioar
B: tuse iritativ
C: raluri bronice
D: modificri Rx
E: obstrucie nazal
Vezi raspuns
19. [ITR10008] Care din urmtoarele afirmaii despre anginele acute sunt adevrate? ()
A: anginele sunt afeciuni inflamatorii ale amigdalelor palatine
B: cel mai adesea sunt virale
C: formele streptococice sunt caracteristice sugarilor
D: febra este adesea ridicat
E: tratamentul antibiotic se folosete de rutin
Vezi raspuns
20. [ITR10009] Urmtoarele sunt caracteristice pentru broniolitele acute ale sugarului: ()
A: vrsta sub 2 ani
B: apar n epidemii vara
C: sunt frecvent virale
D: examinrile complementare sunt obligatorii
E: pot fi precedate de rinofaringit acut
21. [ITR10010] Care sunt indicaiile pentru efectuarea radiografiei toracice n bronita acut? ()
A: febr inexplicabil, mai ales la sugar
B: etiologia viral
C: tuse persistent nsoit de tahipnee
D: pneumonii recidivante
E: suspiciune de inhalare de corp strain
Vezi raspuns
22. [ITR10011] Tratamentul n pneumoniile acute presupune: ()
A: antibioterapie de urgen i de prim intenie
B: spitalizarea cazurilor grave
C: tratament cu penicilin pe o durat de 5 zile la cei cu vrsta mai mic de 3 ani
D: cefalosporine dac tabloul clinic evoc mycoplasma
E: evaluare la 48-72 de ore n toate cazurile
Vezi raspuns
23. [ITR10012] Cu ce se poate complica o rinofaringita la copil: (pag.1068)
A: sinuzita

B: crize convulsive
C: otita medie
D: astm
E: pneumonie streptococica
Vezi raspuns
24. [ITR10013] Anginele copilului cu streptococ pot produce urmatoarele complicatii: (pag.1068)
A: reumatism articular acut
B: bronsiolita
C: abces retrofaringian
D: otita congestiva
E: adenoflegmon
Vezi raspuns
25. [ITR10014] Etiologia cea mai frecventa a unei pleuropneumopatii la sugar si copil este reprezentata de: (pag.1101)
A: pneumococ
B: stafilococ
C: haemophilus influenzae
D: mycoplasma pneumoniae
E: streptococ A
Vezi raspuns
26. [ITR10016] . Cea mai frecventa etiologie de pleuropneumopatie a copilului este : (pag 1101)
A: mycoplasma
B: pneumococ
C: stafilococ
D: streptococ A
E: streptococ B
Vezi raspuns
27. [ITR10018] Diagnosticul pleuropneumopatiilor la sugar si copil include: ()
A: tablou infectios si respirator marcat
B: dureri abdominale importante
C: matitate la percutie, diminuarea murmurului vezicular
D: radiografia toraca este inutila
E: punctie pleurala ( la copil stabil si la nevoie dupa ghidaj ecografic)
Vezi raspuns
28. [ITR10019] Tratamentul pneumoniilor la sugar si copil inaintea varstei de 3 ani se face astfel: ()
A: antibioterapie activa pe pneumococ pana la proba contrarie
B: amoxicilina 80-100mg/kg/zi in 3 prize si pentru o perioada de 10 zile
C: cefotaxime 100mg/kg/zi in caz de alergie la peniciline sau semne de gravitate prezente
D: ceftriaxone 50 mg/kg/zi in caz de alergie la peniciline sau semne de gravitate prezente
E: macrolide
Vezi raspuns
29. [ITR10020] Tratamentul penumoniilor la copii peste 3 ani se face astfel: ()
A: antibioterapie activa pe penumococ si mycoplasma
B: amoxicilina 100-120 mg/kg/zi in 3 prize pentru 10 zile daca tabloul clinic este evocator pentru pneumococ
C: macrolid in absenta ameliorarii dupa 24 de ore de tratament bine condus
D: macrolid daca tabloul clinic evoca mycoplasma
E: in caz de alergie la penicilina: pristinamycina pentru copii peste 6 ani si afectare moderata, spitalizare si tratament cu cefalosporine de
generatia III in restul cazurilor
Vezi raspuns
30. [ITR10021] Principalele cauze de pneumonii la copil si sugar sunt urmatoarele: ()
A: virale
B: streptococ pneumonia: instalare brusca, semne generale marcate, febra importanta, eventual otita medie asociata
C: mycoplasma pneumonia: instalare progresiva, febra mai putin intensa, eventual eruptie polimorfa
D: anaerobi
E: fungi
31. [ITR10022] Tablouri clinice inselatoare in pneumoniile sugarului si copilului sunt urmatoarele: ()
A: dureri abdominale febrile
B: meningism
C: meningita
D: encefalita
E: simptome urinare
Vezi raspuns
32. [ITR10023] Criterii de gravitate legate de tabloul clinic in pneumoniile sugarului si copilului sunt urmatoarele: ()

A: sindrom infectios sever

B: tulburari hemodinamice
C: insuficienta respiratorie
D: tulburari alimentare, apetit exagerat
E: alterarea starii generale
Vezi raspuns
33. [ITR10024] Tratamentul bronsitei acute la sugar si copil include: ()
A: dezobstructie nazala cu ser fiziologic
B: tratament simptomatic al febrei
C: antibioterapie daca este prezenta febra >40 persistenta mai mult de 3 zile
D: antibioterapie da sunt prezente ralurile crepitante sau afectare radiologica
E: amoxicilina+acid clavulanic (S. pneumoniae, Haemophilus influenzae B)
Vezi raspuns
34. [ITR10025] Tratamentul un spital al bronsiolitei la sugar este urmatorul: ()
A: oxigenoterapie in caz de insuficienta respiratorie
B: prozitie procliva dorsala la 30 grade
C: supraveghere a FR, semnelor de lupta repsiratorie, SaO2, a starii hemodinamice si nutritionale
D: hidratare si nutritie corecta (150 ml/kg/zi)
E: hidratare intravenoasa sistematic
Vezi raspuns
35. [ITR10026] Tratamentul in ambulatoriu a broniolitei acute la sugar include: ()
A: dezobstrutie nazala cu ser fiziologic
B: kinetoterapie respiratorie in cazul in care copilul este incarcat cu secretii
C: antibioterapie sistematic cu amoxicilina-clavulinat
D: fractionarea meselor
E: antibioterapie numai in caz de suprainfectie bacteriana patenta
Vezi raspuns
36. [ITR10027] Criteriile de spitalizare ale sugarului cu bronsiolita acuta sunt: (pg. 1099)
A: cardiopatie, patologie repsiratorie cronica, prematuritate <34 saptamani, varsta <=6 saptamani
B: detresa respiratorie
C: FR >30/min
D: dificultate de alimentatie, deshidratare
E: somnolenta, aspect toxic, stare de rau
Vezi raspuns
37. [ITR10028] Diagnosticul de bronsiolita acuta la sugar: ()
A: epidemii de vara, virale (VRS)
B: sugar sub 2 ani
C: tuse seaca asociata cu detresa respiratorie cu raluri sibilante precedata de rinofaringita
D: raluri crepitante
E: bronho-alveolita
Vezi raspuns
38. [ITR10029] Diagnosticul diferential al bronsiolitei acute la sugar include: ()
A: infectie pulmonara bacteriana
B: tuse convulsiva
C: cardiopatie congenitala
D: cardiomiopatie
E: infectii ORL
Vezi raspuns
39. [ITR10030] Examinarile complementare in bronsiolita acuta la sugar sunt urmatoarele: ()
A: absolut necesare
B: radiografia toracelui
C: hemograma
D: PCR
E: hemoculturi
Vezi raspuns
40. [ITR10031] Managementul anginelor la copil se face astfel: ()
A: daca TDR este pozitiv se initiaza tratament cu amoxicilina pentru 6 zile
B: daca TDR este negativ si absenta factorilor de risc de RAA tratament doar cu antalgice, antipiretice
C: daca TDR este negativ dar exista factori de risc de RAA se face exudat faringian
D: daca exudatul este pozitiv se instituie tratament antibiotic, care este eficient daca este initiat in decurs de 5 zile de la primele simptome
E: in caz de alergie la amoxicilina: cefalosporine de a doua sau a treia generatie timp de 4 sau 5 zile, iar in caz de alergie la toate
penicilinele se prescrie macrolid timp de 10 zile

41. [ITR10032] Examinarile speciale in caz de aspect atipic al anginelor copilului sunt urmatoarele: ()
A: exudat faringian sin hemograma: in caz de angina ulceroasa
B: exudat faringian , hemograma si serologia EBV: in caz de angina pseudomembranoasa
C: serologie EBV: in caz de angina veziculoasa
D: hemocultura: in caz de angina eritematoasa
E: nu sunt necesare examinari speciale
Vezi raspuns
42. [ITR10033] Tabloul clinic al anginelor copilului include: ()
A: febra adesea ridicata
B: odinofagie
C: modificari ale rinofaringelui
D: adenopatii cervicale bilaterale
E: otalgie reflexa, tulburari digestive
Vezi raspuns
43. [ITR10034] Anginele cu streptococ la copil se pot complica: ()
A: RAA
B: glomerulonefrita
C: abces retrofaringian
D: adenoflegmon
E: conjunctivita
Vezi raspuns
44. [ITR10035] Managementul rinofaringitei la copil este: ()
A: pur simptomatic
B: tratament antibiotic sistematic
C: tratament antibiotic doar in caz de otita, sinuzita
D: complicatia bacteriana este sugerata de febra persistenta > 3 zile sau evolutie prelungita peste 7 zile
E: o conjunctivita purulenta izolata (infectie cu haemophilus) justifica doar un tratament antibiotic local
Vezi raspuns
45. [ITR10036] Tabloul clinic al rinofaringitei copilului include: ()
A: rinoree anterioara si/sau posterioara
B: obstructie nazala
C: faringita, tuse productiva
D: otita supurata
E: adenopatii cervicala reactive
Vezi raspuns
46. [ITR10037] Urmatoarele afirmatii despre rinofaringita copilului sunt FALSE: ()
A: este frecvent bacteriana
B: afecteaza mai ales copii mici
C: evolutie favorabila in mai putin de o saptamana
D: se poate complica cu otita, sinuzita
E: este foarte rara la copii
Vezi raspuns
47. [ITR10039] Pleuropneumopatii sunt cauzate adesea de ()
A: Pneumococ
B: Stafilococ
C: Streptococ B
D: Streptococ A
E: M. Pneumoniae
Vezi raspuns
48. [ITR10040] Tratamentul pneumoniei cu mycoplasma la copii peste 3 ani include ()
A: Pristinamicina
B: Azitromicina
C: Claritromicina
D: Josamicina
E: Amoxicilina
Vezi raspuns
49. [ITR10041] Pneumoniile sugarului i copilului au urmtoarele criterii de gravitate ()
A: Insuficien respiratorie
B: Prematuritate
C: Context social precar
D: Sindrom infecios sever
E: Imunodepresie
Vezi raspuns

50. [ITR10042] Diagnosticul bronitei acute la copil se pune pe baza urmtoarelor ()

A: Context epidemic
B: Dureri abdominale
C: Raluri bronsice
D: Deteres respiratorie
E: Tuse febril
51. [ITR10043] Broniolita acut la sugar intr n diagnosticul diferenial alturi de ()
A: Pleuropatie
B: Infecie pulmonar bacterian
C: Tuse convulsiv
D: Cardiomiopatie
E: Cardiopatie congenital
Vezi raspuns
52. [ITR10044] Cazurile de broniolit acut la sugar se spitalizeaz n caz de ()
A: Prematuritate
B: Exist raluri crepitante care evoc o bronho-alveolit
C: Exist somnolen
D: FR > 60/min
E: Vrsta sub 2 ani
Vezi raspuns
53. [ITR10045] n caz de angin ulceroas la copilul sub 3 ani, se vor efectua urmtoraele examinri ()
A: TDR
B: Hemocultura
C: Exudat faringian
D: Hemograma
E: Serologie EBV
Vezi raspuns
54. [ITR10046] Anginelor cu streptococ la copii pot avea urmtoarele complicaii ()
A: Adenoflegmon
B: Glomerulonefrita
C: Endocardita infectioasa
D: Abces retrofaringian
E: Reumatism articular acut
Vezi raspuns
55. [ITR10054] Urmtoarele afirmaii despre anginele copilului sunt adevrate,cu excepia: (pag. 1068, 1069)
A: angina ulceroas din agranulocitoz este bilateral
B: angina pseudomembranoas nu poate fi difteric n Frana, datorit vaccinrii
C: angina ulceroas fusospirilar este bilateral
D: herpangina este o angin vezicular
E: examenul clinic orienteaz spre o origine viral sau bacterian
Vezi raspuns
56. [ITR10056] Despre anginele copilului sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1068-1069)
A: Anginele cu streptococ sunt cele mai frecvente
B: Anginele streptococice se pot complica cu RAA, glomerulonefrita sau adenoflegmon
C: Toate anginele asociaza febra moderata
D: Din tabloul clinic pot face parte: febra, otalgia reflexa, adenopatiile cervicale bilaterale sau tulburarile digestive
E: In caz de angina pseudomembranoasa sunt necesare examinari speciale precum hemograma, serologia EBV si exudatul faringian
Vezi raspuns
57. [ITR10057] Despre managementul in rinofaringita sunt false urmatoarele afirmatii: (1068)
A: Spalaturi ale foselor nazale cu ser fiziologic
B: Spalatura choanelor si cavumului cu ser fiziologic
C: In caz de febra - antibiotic in doza mica
D: Antipiretice in caz de febra prelungita (peste 3 zile)
E: In caz de TDR pozitiv - amoxicilina timp de 6 zile
Vezi raspuns
58. [ITR10058] Un sugar cu bronsiolita acuta se va spitaliza daca: (1099)
A: A fost nascut prematur <36 saptamani
B: Este de varsta mica <6 saptamani
C: Prezinta polipnee - FR>60/min
D: Este deschidratat, somnolent sau are aspect toxic
E: Are dificultati la alimentatie (mai putin de 2-3 mese pe zi)
Vezi raspuns

59. [ITR10059] Despre bronsiolita acuta la sugar sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: (1099)
A: Apare in cadrul unor epidemii de iarna, virale (cel mai frecvent cu HSV)
B: Apare la sugar sub 2 ani
C: Tabloul clinic este format din tuse seaca, detresa respiratorie cu raluri crepitante
D: Apneea si hipercapnia reprezinta criterii de spitalizare
E: Diagnosticul diferential se realizeaza cu infectia pulmonara bacteriana, tusea convulsiva sau cardiomiopatia
Vezi raspuns
60. [ITR10060] Despre tratamentul bronsiolitei acute la sugar sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1099-1100)
A: In caz de suprainfectie bacteriana, in ambulatoriu, se va administra asocierea amoxicilina-clavulanat
B: Pozitie procliva ventrala la 30 grade realizata cu ham de siguranta (in spital)
C: In spital se vor supraveghea atent frecventa respiratorie, semnele de lupta respiratorie, saturatia oxigenului, starile hemodinamica si
nutritionala.
D: In ambulatoriu se va realiza dezobstructia nazala cu ser fiziologic de 3 ori pe zi
E: Oxigenoterapie in caz de SaO2<97%
61. [ITR10062] Sunt asemanari intre bronsita acuta si bronsiolita acuta urmatoarele cu exceptia: (1099-1100)
A: Terapia cu amoxicilina-clavulanat
B: Detresa respiratorie
C: Ralurile sibilante
D: Febra > 38 gr C
E: Etiologia virala
Vezi raspuns
62. [ITR10063] O pneumonie la copil poate fi sugerata de urmatoarele semne: (1100)
A: Febra, polipnee, tuse
B: Dureri abdominale febrile
C: Meningism
D: Suflu tubar, raluri sibilante si diminuarea murmurului vezicular la auscultatie
E: Suflu cavitar, raluri sibilante si accentuarea murmurului vezicular la auscultatie
Vezi raspuns
63. [ITR10066] Nu reprezinta criterii de gravitate pentru pneumonie: (1100)
A: Prematuritate <34 saptamani
B: Context social care impiedica supravegherea si/sau accesul la ingrijiri medicale
C: Frecventa respiratorie >60/min
D: Sindromul infectios sever
E: Repercursiuni asupra starii generale: deshidratarea si aspectul toxic
Vezi raspuns
64. [ITR10067] Alegeti variantele corecte referitoare la tratamentul pneumoniei la copil: (1101)
A: In spital se va trata insuficienta alimentara
B: Antibioterapia este sistematica, de urgenta si de prima intentie
C: Inainte de 3 ani se administreaza amoxicilina 80-100 mg/kgc/zi in 3 prize timp de 10 zile pentru suspiciunea principala de pneumococ
si mycoplasma
D: In caz de alergie la penicilina a copilului sub 3 ani cu pneumonie se administreaza cefotaxim 100 mg/kgc/zi sau ceftriaxona 150
mg/kgc/zi
E: In toate cazurile, reevaluare la 48-72 de ore
Vezi raspuns
65. [ITR10068] Sunt elemente comune intre pneumonii si pleuropneumopatii, cu exceptia: (1100-1101)
A: Etiologia virala
B: Stafilococul si streptococul pneumoniae sunt principalele cauze
C: Durerile abdominale sunt incluse in tabloul clinic
D: La auscultatie, murmurul vezicular este diminuat
E: Pe radiografia toracica poate fi evidentiat un revarsat pericardic
Vezi raspuns
66. [ITR10070] Pleuropneumopatiile la sugar si copil se pot diagnostica prin: ()
A: tablou infectios si respirator moderat
B: dureri abdominale reduse
C: accentuarea murmurului vezicular
D: matitate la percutie
E: tablou infectios si respirator marcat
Vezi raspuns
67. [ITR10072] Tratamentul bronsitei acute la copil cuprinde: ()
A: Dezobstructie nazala cu decongestionant nazal.
B: Tratament etiologic al febrei.
C: Antibioterapie daca febra> 37,8 grade C.

D: Antibioterapie daca apar raluri crepitante.

E: Antibioterapie daca apare o afectare alveolara radiologica.
Vezi raspuns
68. [ITR10073] Efectuarea unei radiografii toracice la copil n caz de suspiciune a unei bronite prezint urmtoarele indicaii: ()
A: febr inexplicabil (prelungit sau ru tolerat), mai ales la sugar
B: bronite recidivante i/sau suspiciune de inhalare de corp strin
C: diagnostic diferenial ntre bronit i pneumopatie
D: tuse febril persistent sau nsoit de tahipnee care se accentueaz progresiv
E: copil febril cu ascultaie pulmonar evocatoare (raluri crepitante, subcrepitante si/sau bradipnee)
Vezi raspuns
69. [ITR10074] Criteriile de spitalizare pentru sugarul cu broniolit acut includ urmtoarele: ()
A: intensitatea polipneei (FR> 50min)
B: apnee sau insuficien respiratorie
C: intensitatea semnelor de lupt
D: prematuritate (<32 sptmni)
E: stare de ru
Alergii respiratorii la copii: Rinita alergic, astmul la copil
1. [ARC10005] Care dintre urmtoarele reprezint tratamentul de fond folosit n astmul intermitent? ()
A: Corticoizii inhalatori
B: Corticoizii per os
C: Inhibitorii de leucotriene
D: Beta 2 adrenoimimetice cu durat lung de aciune
E: Astmul intermitent nu are tratament de fond
Vezi raspuns
2. [ARC10006] n astmul alergic sever se poate folosi ca tratament asociat urmtoarea substan: ()
A: Omalizumab
B: Propranolol
C: Histamina
D: Aspirina
E: Ranitidina
Vezi raspuns
3. [ARC10008] Care este criteriul de gravitate care poate anuna stop respirator iminent n astmul bronic la copil? ()
A: Dispneea la efort
B: Bradicardia
C: Ralurile sibilante
D: PEF peste 80%
E: SaO2 90-95%
Vezi raspuns
4. [ARC10009] Care este tratamentul de fond de prim intenie n nivelul 1 din astmul bronsic dup GINA 2006? ()
A: Corticoizi inhalatori n doze slabe
B: Antileucotriene
C: Betaadrenergice cu aciune prelungit
D: Teofiline retard
E: Anti IgE
Vezi raspuns
5. [ARC10010] Care este tramentul crizei de astm bronsic dup GINA2006? ()
A: Corticostreroizi n doze slabe
B: Histamina
C: Adrenalina
D: Antileucotriene
E: Beta 2 adrenergice cu aciune rapid la nevoie
Vezi raspuns
6. [ARC10012] Despre astmul persistent usor spre moderat la copil este falsa urmatoarea afirmatie : (1093)
A: simptome diurne 1 sau 2 /sapt
B: repercursiuni asupra activitatilor zilnice usoare
C: exacerbari 0-1 pe an
D: beta 2 mimetice cu durata scurta de actiune 1 sau 2 zile pe sapt
E: simptome nocturne 1 sau 2 nopti pe lune
Vezi raspuns
7. [ARC10025] Frecventa respiratorie in timpul crizei de astm moderat la copil este: (pag:1095)
A: crescuta

B: scazuta
C: >30/min
D: cu pauze
E: normala
Vezi raspuns
8. [ARC10030] SaO2 in criza de astm moderat a copilului este: (pag:1095)
A: <90%
B: 90-95%
C: >95%
D: normala
E: nu este afectata
Vezi raspuns
9. [ARC10033] Dintre parametrii care definesc controlul astmului, 1 criza in oricare saptamana se incadreaza in: (pag:1096)
A: astm controlat
B: astm partial controlat
C: necontrolat
D: nu are importanta
E: astm prost controlat
Vezi raspuns
10. [ARC10034] Astmul necontrolat la copil presupune: (pag:1096)
A: limitarea activitatilor prezenta
B: simptome diurne >=2/sapt
C: simptome nocturne prezente
D: VEMS/PEF <80%
E: cel putin 3 din variantele de mai sus
11. [ARC10052] Tratamentul rinitei alergice persistente la copil NU include ()
A: Imunoterapie specific
B: Eviciune alergic
C: Igien nazal
D: Corticoizi locali
E: Antihistmainice H1 sistemice
Vezi raspuns
12. [ARC10053] Eliberarea de histamin din cadrul rinitei alergice NU determin urmtorul simptom ()
A: Tuse
B: Congestie nazal
C: Strnut
D: Prurit
E: Secreie nazal
Vezi raspuns
13. [ARC10055] Urmtoarele reprezint examinri necesare la copilul cu astm alergic, cu excepia ()
A: Anchet alergologic familial
B: Test la pneumalergeni peste 36 luni
C: Test la trofalergeni peste 36 luni
D: Dozarea IgE sub 36 luni
E: Prick test
Vezi raspuns
14. [ARC10061] Nivelul doi de tratament al astmului la copil include ca prim intenie ()
A: Theo retard
B: Anti IgE
C: CSI doza slaba + LABA
D: CSI doza mare
E: ALT
Vezi raspuns
15. [ARC10062] Ca urmare a unei crize de astm cu rspuns pozitiv, copilul poate fi externat dac (pag1095-1098)
A: Are semne clinice uoare
B: PaO2 < 60 mmHg
C: PaCO2 > 45 mmHg
D: SaO2 > 90%
E: PEF > 60%
Vezi raspuns
16. [ARC10064] Referitor la dispneea n astmul moderat la copil, urmtoarea afirmarie este fals (pag:1095)
A: ipete mai scurte
B: Sugar linitit

C: Prefer poziia eznd

D: Dificultti de alimentatie
E: Apare in repaus
Vezi raspuns
17. [ARC10071] Astmul bronsic sub 36 luni se defineste prin ()
A: dispnee inspiratorie
B: tuse productiva
C: rinoree muco-purulenta
D: 3 atacuri de dispnee cu raluri sibilante de la nastere
E: dispnee expiratorie
Vezi raspuns
18. [ARC10002] Care sunt examinarile complementare necesare n astmul alergic la copil? (pg. 1092)
A: Ancheta alergologic
B: Prick test cutanat
C: IgE serice totale la copilul sub 36 de luni
D: Testare alergeni alimentari
E: Testare alergeni respiratori
Vezi raspuns
19. [ARC10003] Factorii de risc endogeni pentru alergiile respiratorii la copil sunt: ()
A: Teren genetic
B: Factori emoionali
C: Infeciile respiratorii
D: Poluarea atmosferic
E: Obezitatea
Vezi raspuns
20. [ARC10004] Care din urmtoarele sunt semne de atopie personala utile n diagnosticul astmului alergic? ()
A: Psoriazis
B: Eczema
C: Rinita atrofic
D: Rinita sezonier
E: Alergie alimentar
21. [ARC10007] Tratamentul rinitei alergice intermitente const n: ()
A: Eviciune alergenic
B: Corticoizi inhalator
C: Histamina
D: Cromone
E: Decongestionante
Vezi raspuns
22. [ARC10011] Dup GINA 2006, astmul bronsic controlat se poate defini prin urmtorii parametri: ()
A: Fr limitarea activitilor
B: Fr simptome nocturne
C: Valoarea VEMS/PEF sub 80%
D: Fr exacerbri
E: Folosirea zilnica a beta 2 agonitilor
Vezi raspuns
23. [ARC10013] Parametrii care definesc astmul controlat sunt urmtorii, cu excepia: (ARC10013)
A: Simptome diurne > 2/spt.
B: Fr limitarea activitilor
C: Exacerbri > 1/an
D: VEMS normal
E: Utilizarea corticoizilor orali lunar
Vezi raspuns
24. [ARC10014] La copilul <36 luni, astmul persistent usor spre moderat include: ()
A: simptome diurne 1 sau 2 zile/saptamana
B: simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna
C: repercursiuni usoare asupra activitatilor zilnice
D: beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune <1 zi/semestru
E: exacerbari 0-1/an
Vezi raspuns
25. [ARC10015] Astmul persistent sever la copilul <36 luni include: ()
A: simptome diurne >2 zile/sapt
B: simptome nocturne >2 nopti/luna

C: repercursiuni asupra activitatilor zilnice importante

D: beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune >2 zile/luna
E: exacerbari >=2 in ultimele 6 luni
Vezi raspuns
26. [ARC10016] Astmul intermitent la copilul <36 de luni include: (pg. 1093)
A: simptome diurne <1 zi /sapt
B: simptome nocturne <1 noapte/luna
C: repercursiuni usoare asupra activitatilor zilnice
D: beta-2-mimetice cu actiune scurta de actiune <1 zi/sapt
E: excerbari 0-1 in ultimele 6 luni
Vezi raspuns
27. [ARC10017] Astmul copilului sub 36 de luni se defineste astfel: ()
A: orice episod dispneic cu raluri sibilante care s-a produs cel putin de 3 ori de la nastere
B: indiferent de varsta de debut
C: indiferent de cauza
D: indiferent de prezenta sau absenta unei atopii
E: prezenta unei atopii este foarte importanta
Vezi raspuns
28. [ARC10018] Principii de tratament in astmul alergic la copil sunt urmatoarele: ()
A: astm intermitent: fara tratament de fond
B: astm usor: corticoizi inhalator in doza mica/medie
C: astm sever: corticoizi inhalator +/- beta2-mimetice cu durata scurta de actiune
D: omalizumab in astmul alergic sever
E: prevenirea infectiilor virale
Vezi raspuns
29. [ARC10019] Urmatoarele informatii despre rinita alergica la copil sunt adevarate: ()
A: rinita acuta
B: include cel putin: obstrucite, rinoree, stranut, prurit nazal, secretii posterioare
C: rar asociata cu conjunctivita sau cu simptome bronsice
D: 10-40% din populatia generala
E: include rinita alergica polenica intermitenta si rinita alergica persistenta
Vezi raspuns
30. [ARC10020] Urmatoarele aformatii despre rinita alergica polenica intermitenta la copil sunt adevarate: ()
A: debut intre 5 si 35 de ani
B: debut frecvent la pubertate
C: tratament local: corticoizi inhalator, antihitaminice
D: tratament local: cromone, decongestionante
E: imunoterapia specifica e inutila
31. [ARC10021] Urmatoarele sunt caracteristici ale dispneei in criza de astm al copilului: ()
A: apare la mers, clinostatism tolerat in astmul usor
B: apare in repaus in astmul moderat
C: alimentatie imposibila in astmul sever
D: aplecat in fata in astmul moderat
E: apare cand vorbeste in astmul moderat
Vezi raspuns
32. [ARC10022] Urmatoarele sunt caracteristici ale dispneei in criza de astm moderat la copil: ()
A: cand vorbeste
B: sugar prea linistit
C: tipete mai scurte
D: prefera pozitia aplecat in fata
E: apare in repaus
Vezi raspuns
33. [ARC10023] Vorbirea in timpul crizei de astm la copil este caracterizata astfel, cu exceptia: ()
A: normala in astmul usor
B: fraze izolate in astmul sever
C: cuvinte izolate in astmul moderat
D: vorbire absenta in astmul sever
E: vorbirea nu este afectata indiferent de gravitate
Vezi raspuns
34. [ARC10024] Starea de constienta in functie de gravitatea crizei de astm la copil variaza astfel: ()
A: agitatie posibila in astmul usor
B: de obicei agitatie in astmul moderat
C: somnolenta, confuzie in astmul sever

D: somnolenta in iminenta de stop respirator

E: de obicei agitatie in astmul sever
Vezi raspuns
35. [ARC10026] Frecventa respiratorie normala in functie de varsta este urmatoarea: ()
A: <2luni: <60/min
B: 2-12 luni: <50/min
C: 1-5 ani: <30/min
D: 6-8 ani: <30/min
E: variaza intre 20 si 40 pentru orice varsta
Vezi raspuns
36. [ARC10027] In criza de astm moderat la copil intalnim: ()
A: utilizarea muschilor respiratori este obisnuita
B: raluri sibilante importante
C: frecventa cardiaca >120/min
D: poate fi prezent pulsul paradoxal
E: PaO2 >60 mmHg
Vezi raspuns
37. [ARC10028] In caz de stop respirator iminent la copilul in criza astm sunt prezente urmatoarele: ()
A: somnolenta, confuzie
B: pauze respiratorii
C: asinergie toracoabdominala
D: tahicardie
E: raluri sibilante importante
Vezi raspuns
38. [ARC10029] PaO2 variaza in functie de gravitatea crizei de astm la copil astfel: ()
A: astm usor: normala
B: astm moderat: >60 mmHg
C: astm sever: <60 mmHg
D: <60 mmHg indiferent de gravitate
E: ramane normala in orice stadiu
Vezi raspuns
39. [ARC10031] Auscultatia pulmonara in criza de astm a copilului releva: ()
A: raluri sibilante moderate, numai expiratorii in astmul usor
B: raluri sibilante importante in astmul moderat, sever
C: silentium auscultatoric in iminenta de stop respirator
D: raluri crepitante
E: auscultatie normala
Vezi raspuns
40. [ARC10032] PCO2 in criza de astm la copil depinde de gravitatea astmului astfel: ()
A: astm usor, moderat: <45 mmHg
B: astm usor: <45mmHg
C: astm sever: >45 mmHg
D: astm sever: >70mmHg
E: >45 mmHg: in orice stadiu
41. [ARC10035] Tratamentul crizei de astm la copil dupa o evaluare initiala este: ()
A: oxigenoterapie pentru obtinerea unei SaO2 >=95%
B: nebulizare de beta2-adrenergice cu actiune rapida continua timp de o ora
C: corticoterapie generala in absenta ameliorarii imediate, in caz de consum recent de beta2-adrenergice
D: corticoterapie generala in caz de criza initial sevara
E: exclusiv tratament local
Vezi raspuns
42. [ARC10036] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu criza moderat severa a copilului cu astm: ()
A: PEF 60-80% din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta
B: semne clinice moderate
C: tratament (1-3 ore) cu oxigen, beta2-adregenergice cu actiune rapida la fiecare ora, corticoterapie orala
D: PEF<60%
E: tratament cu anticolinergice
Vezi raspuns
43. [ARC10037] Criza severa a copilului cu astm, afirmatii adevarate: ()
A: antecedente sau risc de astm acut grav
B: PEF<60%
C: semne clinice importante

D: tratament cu beta2-adrenergice cu actiune rapida si anticolinergice

E: tratament cu corticoterapie locala, oxigen
Vezi raspuns
44. [ARC10038] Mijloacele de evaluare clinic in timpul crizei de astm la copil sunt: (pg. 1097)
A: auscultatie, semne de lupta
B: FR, FC
C: SaO2
D: PEF
E: PCO2
Vezi raspuns
45. [ARC10039] Un raspuns bun la tratament in criza de astm la copil presupune: ()
A: raspuns clinic persistent 1 ora dupa finalizarea tratamentului
B: examen clinic fara detresa respiratorie
C: PEF >70%
D: SaO2 <95%
E: PaO2 <60 mmHg
Vezi raspuns
46. [ARC10040] Alegeti afirmatiile adevarate ce corespund unui raspuns partial la tratament in criza de astm la copil: ()
A: factori de risc pentru astm acut grav
B: PEF<60%
C: SaO2<95%
D: spitalizare
E: terapie intensiva
Vezi raspuns
47. [ARC10041] Raspunsul slab la tratament in criza de astm la copil presupune: ()
A: detresa respiratorie importanta, tulburari de constienta, somnolenta
B: PEF< 30%
C: PaCO2>45 mmHg, PaO2 <60 mmHg
D: terapie intensiva
E: corticoterapie orala
Vezi raspuns
48. [ARC10042] Urmatoarele afirmatii cu privire la tratamentul crizei de astm la copil, cu raspuns slab la tratamentul initial, sunt adevarate:
(pg. 1097)
A: terapie intensiva
B: anticolinergice
C: corticoterapie orala
D: beta2-adrenergice iv
E: asistenta ventilatorie nu este necesara
Vezi raspuns
49. [ARC10043] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu revenirea la domiciliu a copilului ce a avut o criza de astm: ()
A: PEF>60%
B: stabilitate clinica sub tratament
C: tratament la domiciliu cu beta2-adrenergice intravenos, corticoterapie orala de lunga durata
D: urmarire medicala indeaproape
E: se va evalua necesitatea unu i tratament de fond
Vezi raspuns
50. [ARC10044] Tratamentul de font al astmului de nivel 4 la copil include: ()
A: de prima intentie: CS per os
B: de prima intentie: CSI doza medie/mare
C: optiuni: ant-IgE
D: optiuni: ALT
E: optiuni: Theo retard
51. [ARC10045] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul de fond al astmului la copil, nivel 2, sunt adevarate: ()
A: CSI in doze slabe + LABA de prima intentie
B: CSI in doza medie sau mare ca optiune alternativa
C: ALT de prima intentie
D: CSI in doze slabe de prima intentie
E: CSI doza mica + ALT sau Theo retard ca optiune
Vezi raspuns
52. [ARC10046] n rinita alergic persistent se efectueaz urmtoarele examinri complementare ()
A: Teste multialergenice cu rspuns global
B: Dozarea IgE totale

C: Prick-test
D: Endoscopie nazal
E: Dozarea IgE nespecifice
Vezi raspuns
53. [ARC10047] Despre rinita alergic se poate afirma ()
A: Este nsoit de dispnee
B: Asociaza eczem
C: Se asociaz cu o conjunctivit
D: Este nsoit de prurit nazal
E: Se caracterizeaz prin inflamaia mucoasei nazale indus de alergeni
Vezi raspuns
54. [ARC10048] Referitorul la astmul intermitent, urmtoarele afirmaii NU sunt adevrate (pag:1093)
A: Tratamentul se face cu corticoizi inhalatori
B: Exacerbrile sunt foarte dese
C: Nu se recomand tratament de fond
D: Afecteaz puin activitile zilnice
E: Este necesar administrarea de beta-2 mimetice mai puin de o zi pe sptmn
Vezi raspuns
55. [ARC10049] Astmul alergic se manifest n conjuncie cu ()
A: Alergie alimentar
B: Atopie familial
C: Rinita alergic
D: Conjunctivit
E: Eczem
Vezi raspuns
56. [ARC10050] La domiciliu, cele mai uzuale substane poluante / factori de poluare sunt ()
A: Factor endogen
B: Mucegaiul
C: Factor exogen
D: Tabagismul
E: Dioxidul de azot
Vezi raspuns
57. [ARC10054] Astmul uor sau moderat la copil este caracterizat de ()
A: Necesita Beta-2 mimetice cu durata scurta de actiune
B: Simptome diurne mai rare de o data pe saptamana
C: Afectare uoar a activitilor zilnice
D: Exacerbare maxim o data pe an
E: Simptome nocturne mai rar de o data pe luna
Vezi raspuns
58. [ARC10056] n cazul tratamentului unei crize severe de astm la copil, reprezint semne de rspuns slab ()
A: SaO2 < 95%
B: PEF < 60%
C: Somnolen
D: Tulburri de contien
E: Factori de risc pentru astm acut grav
Vezi raspuns
59. [ARC10057] Criza de astm se trateaz local cu ()
A: Nebulizare de Beta-2 adrenergice cu aciune rapid timp de dou ore
B: Corticoterapie general n absena ameliorrii imediate
C: Corticoterapie intravenoas
D: Nebulizare de Beta-2 adrenergice cu aciune rapid timp de o or
E: Oxigenoterapie pentru obinerea unei SaO2 mai mare sau egal cu 95%
Vezi raspuns
60. [ARC10058] Astmul necontrolat la copil se definete prin ()
A: O criz n oricare sptmn
B: Mai mult de dou simptome diurne pe sptmn
C: Limitare a activitilor
D: Absena simptomelor nocturne
E: Una sau mai multe crize pe an
61. [ARC10059] Astmul sever este caracterizat de urmtorii parametri ()
A: SaO2 > 95%
B: SaO2 ntre 90 i 95%

C: PaCO2 > 45 mmHg

D: Cianoza posibil
E: PO2 > 60 mmHg
Vezi raspuns
62. [ARC10060] Astmul sever la copil este caracterizat de ()
A: Absen'a pulsului paradoxal
B: Asinergie toraco abdominal[
C: Frecven cardiac > 120 bti pe min
D: Raluri sibilante importante
E: Frecven respiratorie > 30/min
Vezi raspuns
63. [ARC10065] Alergiile respiratorii la copii: (pag. 1092)
A: sunt mai frecvente la fete dect la biei
B: sunt mai frecvente dect la aduli
C: au o prevalen n scdere datorit diagnosticului rapid actual
D: au ca factor de risc endogen obezitatea
E: au ca factor de risc exogen antigene susceptibile s declaneze un rspuns imun mediat de IgA
Vezi raspuns
64. [ARC10066] Indicaiile terapeutice n astmul la copil, bazate pe nivelul de control al simptomatologiei presupun, cu excepia: (pag.
1098)
A: antileucotrienele i teofilina retard se pot asocia ca i opiuni n nivelul 2 de control al astmului
B: antileucotrienele i teofilina retard se pot asocia ca i tratament de prim intenie n nivelul 3 de control al astmului
C: anti IgE sunt indicate doar n nivelul 4
D: teofilina retard se poate da ca opiune n nivelul 1
E: scderea nivelului de control va duce la intensificarea metodelor terapeutice
Vezi raspuns
65. [ARC10067] Examinari complementare necesare in astmul alergic sunt: ()
A: Prick test cutanat
B: Ancheta alergologica
C: Dozarea Ig A la copilul peste 36 de luni
D: Teste multialergenice la copilul sub 36 de luni
E: Testarea sensibilitatii de tip 1
Vezi raspuns
66. [ARC10068] Stadiul de ast intermident este reprezentat de: ()
A: Simptome diurne <1 zi/sapt
B: Simptome nocturne <1 noapte/luna
C: Repercursiuni usoare asupra activitatilor zilnice
D: Exarcerbari 0-1/an
E: Nici o repercursiune asupra activitatilor zilnice
Vezi raspuns
67. [ARC10069] Astumul persistent usor spre moderat cuprinde urmatoarele: ()
A: Simptome diurne <1 zi/sapt
B: Simptome diurne 1 sau 2 zile/sapt
C: Simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna
D: Simptome nocturne 1 sau 2 nopti/sapt
E: Exacerbari < 2 in ultimele 6 luni
Vezi raspuns
68. [ARC10070] Tratamentul in astmul alergic la copil cuprinde urmatoare ()
A: Corticoizi inhalator in doza mica/medie in forma intermitenta
B: Omalizumab in astmul alergic sever
C: Combaterea fumatului activ
D: In astmul sever se poat asocia si b2 mimetice pe langa corticoterapie
E: Prevenirea infectiilor virale
Infeciile urinare la copil. Leucocituria
1. [IUC10003] Care este examinarea complementar de prim intenie n pielonefrita la copil? ()
A: Hemograma
B: Urocultura
C: Bandeleta urinar
D: Ecografia renal
E: Hemocultura
Vezi raspuns

2. [IUC10004] Entitatea patologic depistat prin cistografie retrograd efectuat la copil cu pielonefrita este: ()
A: Insuficiena renal cronic
B: Refluxul vezico-ureteral
C: Ptoza renal
D: Malformaiile vasculare renale
E: Cicatricile renale
Vezi raspuns
3. [IUC10006] Referitor la tratamentul antibiotic al pielonefritei copilului, care din afirmaii este adev rat? ()
A: Dureaz 10 zile n total
B: Este obligatoriu intravenos
C: Tratamentul de atac dureaz 12 ore
D: Aminoglicozidele sunt contraindicate
E: Se efectueaz ntotdeauna n ambulator
Vezi raspuns
4. [IUC10007] Care din urmtoarele afirmaii n legtur cu diagnosticul cistitei la fetie este adevrat? ()
A: Bandeleta urinar este negativ (leucociturie, nitrii)
B: Prezena febrei
C: Prezena durerii lombare
D: Prezena sindromului inflamator
E: n sumarul de urina se identific flora bacterian unic
Vezi raspuns
5. [IUC10009] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la diagnosticul de pielonefrit la copil este adevrat? ()
A: Se confirm n caz de leucociturie de peste 10^4/ml chiar fr bacteriurie
B: Se confirm n caz de prezen a unei bacteriurii unice peste 10^5/ml
C: Se confirm n caz de leucociturie de peste 10^4/ml i prezena unei bacteriurii unice peste 10^5/ml
D: Se confirm n caz de hematurie microscopic
E: Se confirm prin prezena cristalelor birefringente
Vezi raspuns
6. [IUC10022] Reprezint semne sau simptome n cistita la copil, cu excepia ()
A: Arsuri la miciune
B: Absena febrei
C: Durere lombar
D: Incontinen urinar
E: Disurie
Vezi raspuns
7. [IUC10023] n pielonefrita copilului, tratamentul NU include ()
A: Amoxicilin 100 mg/kg/zi n 3-4 doze
B: Gentamicin 3 mg/kg/zi i.m.
C: Gentamicin 3 mg/kg/zi i.v.
D: Ceftriaxon i.v. 50 mg/kg/zi n dou doze
E: Ceftriaxon i.m. 50 mg/kg/zi n doza unic
Vezi raspuns
8. [IUC10024] n pielonefrita copilului prima investigaie este ()
A: Urocultura
B: Bandelet urinar
C: Hemogram
D: Ecografia renal
E: Examen sumar de urin
Vezi raspuns
9. [IUC10028] Urmatoarele afirmatii se asociaza cu enurezisul la copil, CU EXCEPTIA: ()
A: este frecvent intalnit la baieti
B: forma secundara este cel mai frecvent intalnita
C: varsta peste 5 ani
D: evolutie favorabila spontan
E: aparitie nocturna
Vezi raspuns
10. [IUC10002] n pielonefrita acut la copil, bandeleta urinar este util pentru determinarea: ()
A: Cilindrilor leucocitari
B: Leucocituriei
C: Nitriilor
D: Hematuriei
E: Cristalelor birefringente

11. [IUC10005] Asocierea unui aminoglicozid la tratamentul de atac al pielonefritei copilului este necesar n caz de ()
A: Uropatie malformativ cunoscut
B: Vrsta < 3 luni
C: Sindrom septicemic
D: Imunodepresie
E: Urocultura pozitiv pentru enterococ
Vezi raspuns
12. [IUC10008] Tratamentul oral de ntreinere n pielonefrita copilului const n: ()
A: Cotrimoxazol sau Cefixim, n funcie de rezultatele antibiogramei
B: n caz de rezisten la alte familii de antibiotice, ciprofloxacina poate fi luat n considerare n prepubertate
C: Reevaluare clinic dup 10 -14 zile
D: Prevenirea i tratamentul costipaiei
E: Cotrimoxazolul se poate administra de la natere
Vezi raspuns
13. [IUC10010] Tratamentul cistitei copilului const n: ()
A: Ceftriaxon (i.v sau i.m)
B: Cotrimoxazol sau cefixim pentru 3-5 zile
C: Nu este necesar prevenirea recidivelor
D: tratamentul diareei, frecvent asociate n aceste cazuri
E: tratamentul instabilitii vezicale
Vezi raspuns
14. [IUC10011] Principiile terapeutice n pielonefrita copilului includ: ()
A: spitalizare dac copilul are vrsta sub 3 luni
B: spitalizare dac sunt semne de infecie sever
C: evitarea iniial a tratamentului antibiotic
D: tratament antibiotic timp de 3-4 sptmni
E: iniial tratament antibiotic intravenos, apoi oral
Vezi raspuns
15. [IUC10012] Diagnosticul clinic in pielonefrita copilului cuprinde: ()
A: febra
B: semne functionale urinare: polakiurie, disurie, urina urat mirositoare
C: alterarea starii generale (inconstanta)
D: dureri lombare
E: hipertensiune
Vezi raspuns
16. [IUC10013] In legatura cu bandeleta urinara, in pielonefrita copilului, se poate spune: ()
A: examinare de prima intentie
B: prezinta mare sensibilitate
C: daca este negativa exclude diagnosticul: in special la sugarii sub 3 luni, in caz de antibioterapie sau leucopenie
D: alte examinari complementare nu se vor realiza decat in caz de BU pozitiva
E: BU negativa nu exclude diagnosticul in cazul sugarilor sub 3 luni, antibioterapie, leucopenie
Vezi raspuns
17. [IUC10014] Examinarile complementare in cazul pielonefritei copilului sunt urmatoarele: ()
A: scintigrafie renala cu DMSA dupa 6 luni de la infectie: deceleaza cicatrici renale, rezervata cazurilor de infectii recidivante
B: cistografie retrograda: depisteaza stenoza pielocaliceala
C: ecografie renala: depisteaza un abces renal, o anomalie a cailor excretoare, uropatie subiacenta
D: hemocultura
E: uree, creatinina, PCR, procalcitonina, hemograma, examen sumar de urina, urocultura
Vezi raspuns
18. [IUC10015] Tratamentul de atac al pielonefritei copilului consta in: ()
A: ceftriaxon (iv sau im) doar pentru pacientii spitalizati: 50 mg/kg/zi doza unica
B: amoxicilina 100 mg/kg/zi in 3-4 doze fara a depasi 4 g/zi, in caz de enterococ
C: se asociaza amoxicilina in doza de 3 mg/kg/zi iv sau im o data pe zi in caz de: varsta >3 luni, uropatie malformativa cunoscuta,
sindrom septicemic, imunosupresie
D: 2-4 zile cu ceftriaxon sau amoxicilina +/- gentamicina
E: 10 zile in total
Vezi raspuns
19. [IUC10016] Factorii de risc pentru pielonefrita la copil sunt: ()
A: semne de instabilitate vezicala
B: constipatie
C: diaree
D: litiaza
E: IRC

Vezi raspuns
20. [IUC10017] Tratamentul de intretinere al pielonefritei copilului presupune: ()
A: cotrimoxazol dupa varsta de o luna
B: cefixim de la 6 luni
C: ciprofloxacina poate fi luata in considerare la prepubertate
D: reevaluare la 48-72 de ore
E: instalilitatea vezicala se trateaza igieno-dietetic, oxibutina (copil <6 ani)
21. [IUC10018] Urmatoarele afirmatii in legatura cu cistita la copii sunt adevarate: ()
A: rar la sugar, frecvent la fetite
B: febra, durere lombara, sindrom inflamator
C: BU: leucocoturie, nitriti
D: tratament cu cotrimoxazol sau cefixim 3-5 zile
E: tratamentul instabilitatii vezicale, al constipatiei
Vezi raspuns
22. [IUC10019] Pielonefrita la copil se trateaz oral cu ()
A: Ciprofloxacin n caz de rezisten la alte familii de antibiotic
B: Cefxim pentru copii mai mari de 6 luni
C: Fluoroquinolone la adolescent
D: Gentamicina 3 mg/kg/zi
E: Cotrimoxazol dac sugarul nu a mplinit o lun
Vezi raspuns
23. [IUC10020] n pielonefrit, apar urmtoarele modificri, cu excepia ()
A: Sindrom inflamator
B: Uree i creatinin crescute
C: Nitrii
D: Leucociturie peste 10000/ml
E: Leucocitoz cu PMN sczute
Vezi raspuns
24. [IUC10021] Diagnosticul clinic al pielonefritei la copil se stabilete pe urmtoarele ()
A: Oligurie
B: Alterarea strii generale
C: Absena durerii lombare
D: Disurie
E: Urin mirositoare
Vezi raspuns
25. [IUC10025] Urmtoarele afirmaii despre pielonefrit sunt adevrate, cu excepia: (pag. )
A: este cea mai frecvent infecie a copilului
B: asociaz diaree i vrsturi
C: n caz de recidiv se efectueaz sistematic cistografia retrograd
D: bandeleta urinar este examinarea complementar de prim intenie
E: durerile lombare sunt cu att mai frecvente cu ct copilul este mai mic
Vezi raspuns
26. [IUC10026] Principiile terapeutice n pielonefrita sugarului cu vrsta sub 3 luni constau n: ()
A: spitalizare obligatorie
B: antibioterapie timp de 10 zile
C: asocierea ceftriaxon + gentamicin
D: utilizare de fluoroquinolone n caz de rezisten la alte familii de antibiotice
E: cotrimoxazol n tratamentul de atac
Vezi raspuns
27. [IUC10027] Diagnosticul pozitiv de pielonefrit la copil se stabilete pe urmtoarele date clinice i examene complementare: ()
A: febr, vrsturi, alterarea strii generale
B: dureri lombare (inconstante) cu att mai frecvente cu ct copilul este mai mare
C: scintigrafia renal cu DMSA este obligatorie la primul episod de pielonefrit
D: bandeleta urinar : prezena leucocituriei i a nitriilor
E: leucocituria de peste 10^4/ml i prezena unei bacteriurii unice de peste 10^5/ml
Boli de nutriie la copil
1. [BNC10005] Obezitatea de gradul I la copil se definete prin urmtorul element: ()
A: IMC peste percentila 50
B: IMC peste percentila 75
C: IMC peste percentila 97
D: IMC peste 30 kg/mp suprafaa corporal

E: IMC peste 40 kg/mp suprafaa corporal

Vezi raspuns
2. [BNC10007] Care din afirmaiile urmatoare, n legtura cu managementul chirurgical al obezitii la copil este adevarat? ()
A: Este o msura de prim intenie
B: Se indic mai ales n obezitatea comun
C: Este contraindicat la adolescentul mare
D: Const n aplicarea unui inel gastric
E: Este contraindicat n obezitatea morbid
Vezi raspuns
3. [BNC10009] n diabetul la copil, determinarea anticorpilor anticelule insulare i anti GAD este util n urmtoarea situaie: ()
A: Calcularea riscului de hipoglicemie
B: Diagnosticul pozitiv al bolii
C: Confirmarea caracterului autoimun
D: Confirmarea cetoacidozei
E: Confirmarea caracterului insulinodependent
Vezi raspuns
4. [BNC10010] n managementul diabetului la copil, Hb glicat trebuie s aib o valoare: ()
A: Sub 3%
B: Sub 5%
C: Sub 7,5%
D: Peste 9%
E: Peste 10%
Vezi raspuns
5. [BNC10011] Care este masura terapeutic ce se poate aplica la un copil autonom cu diabet zaharat? ()
A: Insulina cu aciune rapid nainte de mese
B: Insulina cu aciune lent dimineaa
C: Gustare la ora 10
D: Maxim 2 injecii pe zi
E: 2/3 din doza total dimineaa i 1/3 seara
Vezi raspuns
6. [BNC10012] Criterii de severitate in caz de cetoacidoza diabetica sunt urmatoarele, cu exceptia: (pag 1110)
A: deshidratare severa
B: varsta <5 ani
C: hipercapnie
D: tulburari de constienta
E: tulburari hemodinamice
Vezi raspuns
7. [BNC10013] Diagnosticul de diabet zaharat la copil este INCERT daca: ()
A: glicemia a jeun intre 6 si 7 mmol/l
B: insulinemia si peptidul C au valori foarte reduse
C: glicemia a jeun > 7 mmol/l
D: glicemia plasmatica >11mmol/l
E: glicozurie + cetonurie
Vezi raspuns
8. [BNC10022] Obiectivul glicemic in managementul pe termen lung al diabetului la copil este: ()
A: HbA1c <7,5%
B: HbA1c <6,5%
C: HbA1c <8%
D: HbA1c <7%
E: HbA1c <6%
Vezi raspuns
9. [BNC10039] Tratamentul obezitii la copil se realizeaz prin inel gastric n urmtorele cazuri ()
A: Adolescent mare cu obezitate morbid i esec al msurilor precedente
B: Adolescent mare cu obezitate comun
C: Copii obezi cu eec al celorlalte msuri
D: Copii cu obezitate morbid
E: Copii cu obezitate comun
Vezi raspuns
10. [BNC10040] Dieta copillor obezi include urmtoarele elemente ()
A: Limitarea produselor de ronit la o singur gustare
B: Stimularea activitii fizice
C: Limitarea la o butur dulce pe zi

D: Excluderea gustrii de la ora 10

E: Patru mese zilnice regulate
11. [BNC10041] Nu reprezint complicaie morfologic a obezitii la copil ()
A: Hipogenitalism aparent
B: Vergeturi
C: Ginecomastie
D: Adipomastie
E: Steatoza hepatica
Vezi raspuns
12. [BNC10043] Regimul alimentar al unui copil diabetic autonom NU este caracterizat de ()
A: Limitarea cantitatii gustarilor dintre mese
B: Limitarea glucidelor cu absorbtie rapida
C: 20% proteine
D: 30% lipide
E: 50% glucide cu absorbtie lente
Vezi raspuns
13. [BNC10044] NU reprezint semne adrenergice de hipoglicemie ()
A: Tremurturi
B: Astenie
C: Parestezii
D: Anxietate
E: Transpiraii
Vezi raspuns
14. [BNC10045] n cetoacedoza diabetic la copil reprezint criteriu de severitate, cu excepia ()
A: Deshidratare sever
B: PCO2 sub 15 mmol/l
C: Acidoz sever
D: Hiperglicemie major
E: Vrsta sub 10 ani
Vezi raspuns
15. [BNC10046] Caracterul autoimun al diabetului la copil NU se confirm prin intermediul ()
A: Ac Anti-insulina
B: Ac Anti-IA-II
C: Ac Anti-CCP
D: Ac Anti-GAD
E: Ac Anticelule insulare
Vezi raspuns
16. [BNC10049] Care afirmatie privind semnele adrenergice ale hipoglicemiei din diabetul zaharat la copil este FALSA ? ()
A: Tegumentele sunt uscate
B: Prezinta tahicardie
C: Tegumentele sunt umede (transpiratii)
D: Asociaza anxietate
E: Acuza parestezii si tremuraturi
Vezi raspuns
17. [BNC10053] Urmatoarele manifestari caracterizeaza cetoacidoza diabetica la copil, CU EXCEPTIA: ()
A: respiratie Kussmaul
B: deshidratare globala
C: greturi, varsaturi, dureri abdominale
D: diaree
E: astenie
Vezi raspuns
18. [BNC10002] Sindromul cardinal n diabetul zaharat la copil este compus din: ()
A: Poliurie osmotic
B: Transpiraii profuze
C: Polidipsie
D: Polifagie
E: Scdere n greutate
Vezi raspuns
19. [BNC10003] Cetoacidoza diabetic la copil se manifest prin: ()
A: Bradipnee
B: Deshidratare global
C: Greuri, vrsturi
D: Dureri abdominale

E: Astenie
Vezi raspuns
20. [BNC10004] Semnele clinice neuroglicopenice n hipoglicemia din diabetul zaharat la copil sunt: ()
A: Hipotonia generalizat
B: Tulburrile de vedere
C: Tuburrile de echilibru
D: Tulburrile de contien
E: Convulsiile, astenia
21. [BNC10006] Tratamentul medicamentos sau chirurgical n obezitatea la copil este indicat la: ()
A: Copiii cu obezitate comun
B: Adolescent cu obezitate morbid
C: Eecul msurilor dietetice
D: Eecul msurilor de suport psihologic
E: Eecul msurilor de adaptare a activitii fizice
Vezi raspuns
22. [BNC10008] Diagnosticul sigur de diabet zaharat la copil se poate pune n urmtoarele situaii: ()
A: Glicozurie plus cetonurie
B: Glicemie plasmatic peste 11 mmol/l
C: 2 glicemii a jeun peste 7 mmol/l
D: cretere n greutate
E: apetit capricios
Vezi raspuns
23. [BNC10014] Urmatoarele sunt cauze de cetoacidoza la copil: ()
A: "inaugurala"
B: oprirea insulinoterapiei
C: infectie intercurenta
D: corticoizi
E: imunodepresie
Vezi raspuns
24. [BNC10015] Criteriile de gravitate ale cetoacidozei la copil sunt urmatoarele: ()
A: hipocapnia (PCO2 <=15 mmol/l)
B: varsta <5 ani
C: tulburari hemodinamice
D: tulburari de constienta
E: hipercapnia
Vezi raspuns
25. [BNC10016] Examinarile complementare in cetoacidoza diabetica la copil arata: ()
A: confirmarea cetoacidozei
B: depletie de sodiu si potasiu
C: hiperproteinemie, insuficienta renala functionala
D: insuficienta hepatica
E: diskaliemie
Vezi raspuns
26. [BNC10017] Managementul terapeutic al cetoacidozei diabetice la copil cuprinde, in faza initiala, urmatoarele: ()
A: NaCl 9 %o=20 ml/kg in 20 de minute, apoi NaCl 9%o +KCl
B: insulina cu actiune rapida, iv continuu 0,05-0,1 U/kg/h
C: G5% + NaCl + KCl
D: G10% + NaCl + KCl
E: insulina subcutanat
Vezi raspuns
27. [BNC10018] Managementul cetoacidozei diabetice la copil cuprinde, in cursul primelor 24 de ore, urmatoarele: ()
A: G5% + NaCl + KCl
B: G10% + NaCl + KCl
C: cantitatea de electroliti se va adapta in functie de ionograma sanguina
D: se va adapta debitul de insulina in functie de glicemiile determinate din sangele capilar
E: insulina subcutanat
Vezi raspuns
28. [BNC10019] Semnele adrenergice de hipoglicemie la copil sunt urmatoarele: ()
A: tahicardie
B: transpiratii
C: convulsii
D: astenie

E: tremuraturi
Vezi raspuns
29. [BNC10020] Semne clinice evocatoare de hipoglicemie la copil: ()
A: adrenergice
B: neuroglicopenice
C: parasimpatice
D: centrale
E: periferice
Vezi raspuns
30. [BNC10021] Tratamentul hipoglicemiei la copil se face astfel: ()
A: glucide cu absorbtie rapida
B: glucide cu absorbtie lenta
C: glucagon intramuscular
D: G30% iv
E: glucagon iv
31. [BNC10023] Managementul terapeutic al diabetului zaharat la copilul neautonom include: ()
A: 2 injectii/zi (doza totala: 1UI/kg/zi)
B: 2/3 din doza dimineaza
C: 1/3 insulina rapida
D: gustare la ora 10
E: fara gustari
Vezi raspuns
32. [BNC10024] Monitorizarea diabetului zaharat la copil se face astfel: ()
A: clinic: control la 3 luni + bilant complet pentru depistarea complicatiilor, adaptarea schemei insulinice si monitorizarea curbei de
crestere
B: biologic: HbA1c/3 luni
C: HbA1c /4 luni
D: control clinic la 4 luni
E: nu este necesara
Vezi raspuns
33. [BNC10025] Obezitatea la copil se defineste astfel: ()
A: gradul 1: IMC superior percentilei 97
B: gradul 2: IMC >30 kg/m2
C: surplusul adipos la copil este factor predictiv pentru obezitatea la adult
D: obezitatea la copil nu are legatura cu obezitatea la adult
E: urmarirea regulata nu este necesara
Vezi raspuns
34. [BNC10026] Complicatiile metabolice si cardiovasculare ale obezitatii copilului sunt: ()
A: HTA
B: steatoza hepatica, dislipidemii
C: hiperinsulinism, insulinorezistenta
D: diabet zaharat de tip 1
E: hiperHDL-colesterolemie
Vezi raspuns
35. [BNC10027] Complicatiile precoce sau tardive ale obezitatii al copil sunt: ()
A: astm bronsic, sindrom de apnee obstructiva de somn
B: BPOC
C: genu valgum, epifizita soldului
D: adipomastie, ginecomastie, vergeturi, hipogenitalism aparent la baieti
E: psihologice
Vezi raspuns
36. [BNC10028] Managementul dietetic al obezitatii copilului include: ()
A: 3 mese regulate zilnice
B: fara gustari
C: excluderea gustarii de la ora 10
D: suprimarea bauturilor dulci
E: stimularea consumului de fructe si legume
Vezi raspuns
37. [BNC10029] Managementul obezitatii include: ()
A: controale regulate in fiecare luna timp de 6 luni
B: dupa 6 luni controale mai rar in functie de rezultate timp de cel putin 2 ani

C: scaderea IMC in obezitatea de gradul 1

D: scaderea IMC in obezitatea de gradul 2
E: atata timp cat copilul nu si-a incheiat cresterea simpla stablizare a greutatii permite scaderea IMC
Vezi raspuns
38. [BNC10030] Managementul obezitii pe termen lung include (pag. 1122)
A: Se face de ctre o echipa care include dieteticieni i psihologi
B: Obiectivul n obezitatea de gradul 1 este scderea IMC
C: Obiectivul n obezitatea de gradul 2 este scderea IMC
D: Controale minim 2 ani
E: Controale la fiecare 2 luni n primul an
Vezi raspuns
39. [BNC10031] n cazul obezitii infantile se recomand ()
A: Repartizarea aportului n 4 mese regulate + o gustare uoar
B: Permiterea unei singure buturi dulci pe zi
C: Diminuarea cantitii de grsime din alimente
D: Stimularea consumului de fructe i legume
E: Excluderea gustrilor de la ora 10
Vezi raspuns
40. [BNC10032] Care dintre urmtoarele reprezint cauze endocrine n obezitate ()
A: Hipersecreie STH
B: Hiperparatiroidism
C: Hipogonadism
D: Hipercorticism
E: Hipotiroidism
41. [BNC10033] Terapia insulinic a copilului neautonom include ()
A: Insulin cu aciune rapid nainte de mese
B: 2/3 din doza total dimineaa i 1/3 seara
C: 2 injecii pe zi
D: 1/3 insulin lent i 2/3 insulin rapid la fiecare injecie
E: 3 injecii pe zi
Vezi raspuns
42. [BNC10034] Reprezint complicaii ale diabetului la copil ce in de microangiopatie ()
A: Alopecie
B: Neuropatie
C: Nefropatie
D: Retinopatie
E: Coronaropatie
Vezi raspuns
43. [BNC10035] Tratamentului cetoacidozei diabetice la copil const iniial din ()
A: G5% + KCl
B: G10% + NaCl + KCl
C: G5% + NaCl + KCl
D: NaCl 9 + KCl
E: NaCl 9 20 ml/kg in 20 min
Vezi raspuns
44. [BNC10036] Cetoacedoza diabetic la copil are urmtoarele criterii de severitate ()
A: Hipercapnie
B: Vrsta sub 7 ani
C: Deshidratare sever
D: Vrsturi
E: Tulburri de contien
Vezi raspuns
45. [BNC10037] Cetoacidoza n diabetul la copil se confirm prin ()
A: Rezerv alcalin > 15 mEq/l
B: Corpi cetonici n urin
C: Glicozurie
D: pH sub 7,3
E: Glicemie plasmatic > 11 mmol/l
Vezi raspuns
46. [BNC10038] Cetoacidoza n diabetul la copil se manifest prin ()
A: Vrsturi
B: Glicozurie

C: Poliurie
D: Grea
E: Respiraia Kussmaul
Vezi raspuns
47. [BNC10042] Copilul diabetic trebuie s primeasc pe lng tratament i (pg. 1112)
A: nvarea conduitei n caz de urgen
B: Favorizarea integrrii scolare
C: Moderarea activitilor fizice
D: Educaie pentru autocontrol glicemic
E: Susinere psihologic
Vezi raspuns
48. [BNC10047] Cetoacidoza copilului nu este caracterizat de: (pag. 1109, 1110)
A: nu poate fi simptom inaugural al diabetului zaharat
B: apare n 25% din cazurile de diabet zaharat
C: apare n caz de infecii intercurente n diabetul zaharat
D: poate asocia agitaie, tulburri de contien
E: apare doar la oprirea insulinoterapiei
Vezi raspuns
49. [BNC10048] Urmtoarele modificri endocrine pot aprea n diferite tipuri de obezitate: (pag. 1121)
A: creterea prolactinei
B: creterea insulinei
C: scderea hormonilor tiroidieni
D: scderea testosteronului
E: creterea cortizolului
Vezi raspuns
50. [BNC10050] n cadrul cetoacidozei diabetice monitorizarea post-terapiutic se realizeaz aftfel: (pag1110)
A: clinic: tulburri de contin, monitorizare cardiorespiratorie, diurez
B: radiografie abdominal pe gol
C: biologic: glicemia din sngele capilar, gazometrie, ionogram sg i urinar
D: RMN cerebral
E: se vor evita: edemul cerebral( aport hidric excesiv i bicardonatul de sodiu) i hipoglicemia (corectarea prea rapid a glicemiei)
51. [BNC10051] Managementul pe termen lung al DZ la copil are urmtoarele obiective: (pag1111)
A: obinerea echilibrului glicemic (Hb glicat< 7,5%)
B: evitarea hiperglicemiilor postprandiale precoce si a hipoglicemiilor postprandiale tardive sau nocturne
C: asigurarea unei creteri staturoponderale satisfctoare
D: evitarea complicaiilor micro- sau macro-angiopatice
E: Hb glicat< 7,5 mmoli/L
Vezi raspuns
52. [BNC10052] Managementul hipoglicemiei in cadrul diabetului la copii: ()
A: Glucide cu absorbtie rapida, per os
B: Glucide cu absobtie rapida, i.v.
C: Glucide cu absobtie lenta, per os
D: Glucagon intramuscular
E: G40% i.v.
Evaluarea i ngrijirea nou-nscutului la termen
1. [ENN10005] Vrsta gestaional n cazul prematuritii este: ()
A: Sub 40 de sptmni
B: Peste 42 de sptmni
C: Sub 37 de sptmni
D: Sub 30 de sptmni
E: Sub 28 de sptmni
Vezi raspuns
2. [ENN10006] Care este afirmaia ce definete retardul de cretere intrauterin a nou nscutului? ()
A: Greutate la natere sub 2500 g
B: Greutate la natere sub 2000 g
C: Greutate la natere sub 1500 g
D: Greutatea la natere raportat la vrsta gestational este inferioar percentilei 10
E: Greutatea la natere raportat la vrsta gestational este inferioar percentilei 50
Vezi raspuns
3. [ENN10010] La nou nscutul normal primul meconiu trebuie emis la: ()
A: O or de la natere

B: 6 ore de la natere
C: 24 de ore de la natere
D: 48 de ore de la natere
E: 72 de ore de la natere
Vezi raspuns
4. [ENN10011] Metoda recomandat pentru depistarea precoce a icterului neonatal este: ()
A: Dozarea sangvin a bilirubinei
B: Bilirubinometria transcutanat
C: Examenul sumar de urin
D: Determinarea grupului sangvin al mamei i copilului
E: Dozarea bilirubinei materne n ultimul trimestru de sarcin
Vezi raspuns
5. [ENN10012] Care dintre urmtoarele afirmaii n legatur cu curba ponderal a nou-nascutului este adevarat? ()
A: Nou nscutul nu trebuie s piard mai mult de 25% din greutatea de la nastere
B: Nou nscutul nu trebuie s piard mai mult de 10% din greutatea de la natere
C: Revenirea la greutatea de la natere trebuie s se faca n prima lun de via
D: Nou nscuii la termen nu au pierdere ponderal dup natere
E: Formulele lactate permit creterea ponderala mai rapid comparativ cu alimentaia cu lapte matern
Vezi raspuns
6. [ENN10043] Nu face parte din bazele puericulturii ()
A: Punerea la sn la cerere
B: ngrijirea ombilicului
C: Este necesar suplimentarea cu vitamina K
D: Suplimentare sistematic cu vitamina D
E: Alimentaia cu formule de lapte de 50 ml, de 4-6 ori pe zi
Vezi raspuns
7. [ENN10044] Diabetului gestational prezint urmtorele riscuri, cu excepia ()
A: Hipoglicemii neonatale
B: Prematuritatea
C: Riscul de traumatism obstetrical
D: Moartea ftului n uter
E: Microsomia
Vezi raspuns
8. [ENN10045] Scorul Silverman NU evalueaz ()
A: Geamt respirator
B: Deprimare xifoidian
C: Frecvena respiratorie
D: Tiraj intercostal
E: Btaia aripilor nazale
Vezi raspuns
9. [ENN10046] Infeciile maternofetale NU sunt frecvent determinate de ()
A: Enterococi
B: Listeria monocitogenes
C: Streptococ B
D: Stafilococ auriu
E: E. Coli
Vezi raspuns
10. [ENN10047] Cauze ale retardului de cretere intrauterin pot fi, cu excepia ()
A: Consum de substane toxice
B: Infarct sau tromboz a placentei
C: Sarcina multipl
D: Preeclampsie
E: Vrsta mamei peste 40 de ani
Vezi raspuns
11. [ENN10048] Prematuritatea nu are urmtoarea complicaie ()
A: Risc infecios
B: Persistena canalului arterial
C: Risc de detres respiratorie
D: Nedezvoltarea sistemului nervos enteric
E: Risc de hipotermie
Vezi raspuns
12. [ENN10049] Urmtoarea nu este cauz de prematuritate: ()
A: HRP

B: Toxemie
C: Sarcin multipl
D: Retard sever al creterii intrauterine
E: Hidramnios
Vezi raspuns
13. [ENN10050] Examenul clinic al nou-nscutului la termen conine, cu exceia ()
A: Depistarea unei posibile displazii de sold
B: Verificarea ombilicului
C: Verificarea ca timpul de recolorare cutanat s fie mai mare de trei secunde
D: Verificarea ca testiculii sa fie situai n scrot
E: Cutarea reflexelor arhaice
Vezi raspuns
14. [ENN10052] Bolile cele mai frecvente depistabile in primele zile de la nastere care au tratament accesibil sunt, cu o EXCEPTIE? ()
A: Hipotiroidismul congenital
B: Hiperplazia congenitala de suprarenale
C: Sindromul Down
D: Fenilcetonurie
E: Mucoviscidoza
Vezi raspuns
15. [ENN10055] Germenii cei mai frecveni ntlnii n infecia materno-fetal sunt urmtorii, cu excepia: (pag. 1033)
A: E. coli
B: S. epidermidis
C: Streptococ B
D: Listeria monocitogenes
E: enterococi
Vezi raspuns
16. [ENN10058] Care situaie dintre cele de mai jos primete 2 puncte la calculul scorului Apgar? (pag.1031)
A: Activitate cardiac sub 100/minut
B: Respiraie neregulat
C: Cianoza extremitilor
D: Flectarea celor 4 membre
E: Reactivitate slab (geamt, grimas)
Vezi raspuns
17. [ENN10002] Scorul Apgar utilizat pentru evaluarea nou nscutului este constituit din: ()
A: Activitate cardiac
B: Respiraie
C: Culoare
D: Tonus, reactivitate
E: Eliminarea meconiului
Vezi raspuns
18. [ENN10003] n evaluarea nou nscutului, serologia matern n sarcin trebuie s cuprind: ()
A: HIV
B: HBV, HCV
C: Rujeola
D: Rubeola
E: Sifilis, toxoplasmoza
Vezi raspuns
19. [ENN10004] ngrijirea nou nscutului la termen implic urmtoarele intervenii care se efectueaz sistematic la natere: ()
A: Administrarea de vitamina D
B: Administrarea de vitamina K
C: Administrarea de colir oftalmologic antibiotic
D: Administrarea de cefalosporine iv n primele 24 de ore de via
E: Punerea la sn sau primul biberon n primele ore dup natere
Vezi raspuns
20. [ENN10007] Care sunt cei mai frecveni germeni implicai n nfectia materno-fetal? ()
A: Streptococ B
B: E. Coli
C: Pneumococ
D: Enterococi
E: Listeria monocitogenes
21. [ENN10009] Scorul Silverman din sindromul de detres respiratorie a nou nscutului este compus din: ()
A: Btaia aripilor nazale

B: Balans toraco-abdominal
C: Tiraj intercostal, geamt respirator
D: Deprimare xifoidian
E: Cianoza generalizat
Vezi raspuns
22. [ENN10013] Principalele riscuri fetale in diabetul gestational sunt reprezentate de: (pag.1034)
A: moartea fatului in uter
B: hiperglicemie neonatala
C: prematuriatate
D: boala membranelor hialine
E: macrosomia
Vezi raspuns
23. [ENN10014] Datele despre istoricul sarcinii in evaluarea nou-nascutului la termen sunt: ()
A: paritate
B: grupa sanguina, ABO, Rh-ul mamei
C: serologie materna: HIV, HBV, HCV, rubeola, sifilis, toxoplasmoza
D: recoltare vaginala in luna 7 de sarcina
E: nu sunt necesare
Vezi raspuns
24. [ENN10015] Urmatoarele afirmatii despre examenul nou nascutului la nastere sunt adevarate: ()
A: greutate normala in jur de 3000 g
B: lungime normala in jur de 50 cm
C: perimetru cranian normal in jur de 35 cm
D: evaluarea adaptarii la viata extrauterina: scor Silverman
E: scor Apgar la 0, 1, 3, 5, 10 minute
Vezi raspuns
25. [ENN10016] Ractivitastea nou nascutului primeste urmatoarele puncte in cadrul scorului Apgar: ()
A: absenta: 0 puncte
B: slaba: 1 punct
C: geamat: 2 puncte
D: grimasa: 2 puncte
E: tipat: 2 puncte
Vezi raspuns
26. [ENN10017] Urmatoarele afirmatii despre scorul Apgar sunt adevarate: ()
A: <=4 stare de moarte aparenta
B: intre 4 si 7 suferinta moderata
C: >=7 suferinta usoara
D: cianoza extremitatilor primeste 0 puncte
E: flectarea celor 4 membre primeste 2 puncte
Vezi raspuns
27. [ENN10018] Situatiile de urgenta care necesita ingrijire specializata a nou nascutului sunt: ()
A: prematuritatea
B: retardul de crestere intrauterin
C: infectia maternofetala
D: detresa respiratorie neonatala
E: consecintele unor patologii materne ca preeclampsia
Vezi raspuns
28. [ENN10019] Bazele puericulturii sunt urmatoarele: (pg. 1034)
A: promovarea alaptarii materne
B: alimentatie cu formule de lapte
C: suplimentarea sistematica cu vitamina D
D: ingrijirea ombilicului
E: consult obligatoriu la 20 de zile de viata
Vezi raspuns
29. [ENN10020] Urmatoarele afirmatii despre alaptarea materna sunt adevarate: ()
A: este necesara suplimentarea cu vitamina K
B: punerea la san "la cerere", supturi intre 5 si 10 minute din fiecare san
C: suplimentare cu formule de start in cazul in care cantitatea de lapte este insuficienta
D: supravegherea greutatii
E: crestere in greutate de 30-40 g/zi
Vezi raspuns
30. [ENN10021] La orice mama cu infectie HIV se procedeaza astfel: ()

A: se efectueaza perfuzie cu AzT in timpul sarcinii

B: AzT se va continua la copil timp de 6 saptamani
C: urmarirea pentru decelarea seroconversiei
D: alaptarea contraindicata
E: alaptarea permisa in tarile dezvoltate
31. [ENN10022] In privinta infectiei cu virusul hepatitic B se pot spune: ()
A: orice copil nascut dintr-o mama a carei serologie pentru HVB nu este cunoscuta trebuie sa beneficieze de serovaccinare inca din sala
de nasteri
B: orice copil nascut dintr-o mama care are hepatita trebuie sa beneficieze de serovaccinare inca din sala de nasteri
C: alaptarea materna este contraindicata
D: alaptarea materna nu este contraindicata
E: nu sunt necesare masuri suplimentare
Vezi raspuns
32. [ENN10023] Urmatoarele afirmatii referitoare la scorul Silverman sunt adevarate: ()
A: in caz de respiratie paradoxala se aloca 2 puncte
B: in caz de geamat repirator perceptibil cu urechea libera se aloca 2 puncte
C: in caz de deprimare xifoidiana moderata se aloca 2 puncte
D: se calculeaza pe baza urmatoarelor: bataia aripilor nazale, balans toraco abdominal, tiraj interocostal, deprimare xifoidiana, geamat
respirator
E: se face la 0,1,3,5, si 10 minute dupa nastere
Vezi raspuns
33. [ENN10024] Principalele cauze de detresa respiratorie la nou nascut sunt: ()
A: infectie pulmonara
B: intarzierea resorbtiei lichidului pulmonar
C: inhalare de lichid amniotic
D: boala membranelor hialine (nou nascut la termen)
E: cardiopatie congenitala
Vezi raspuns
34. [ENN10025] Urmatoarele afirmatii despre infectia maternofetala sunt adevarate: ()
A: germeni frecventi: streptococ A, E Coli, enterococi, Listeria monocitogenes
B: riscul este mai important in caz de ruptura prematura a membranelor
C: se ia in considerarea in caz de orice prematuritate neexplicata
D: tratament de prima intentie daca nou nascutul este simptomatic: tripla antibioterapie
E: tratament cu cefalosporine de generatia a treia, ampicilina si aminozid
Vezi raspuns
35. [ENN10026] Bilantul sinstematic in caz de infectie maternofetala cuprinde: ()
A: hemograma, PCR, hemocultura
B: examen sumar de urina
C: punctie lombara
D: lichid gastric, neinterpretabil in primele 6 ore de viata
E: readiografie torace
Vezi raspuns
36. [ENN10027] Urmatoarele informatii despre retardul de crestere intrauterin sunt adevarate: ()
A: greutatea la nastere raportata la varsta gestationala este inferioara percentilei 10
B: suspectat prenatal prin biometrie fetala
C: cu atat mai sever cu cat este instalat mai tarziu in timpul sarcinii
D: cauze materne, anexiale, fetale
E: complicatii: hipotermie, hipoglicemie, hipocalcemie, crestere deficitara
Vezi raspuns
37. [ENN10028] Cauze anexiale de retard de cretere intrauterin sunt: ()
A: anomalii de pozitie a placentei
B: artera ombilicala unica
C: toxoplasmoza
D: sarcina multipla
E: hipertensiune arteriala
Vezi raspuns
38. [ENN10029] Cauze fetale de retard de crestere intrauterin sunt: ()
A: embriopatie infectioasa: CMV, toxoplasmoza
B: anomalie cromozomiala
C: sarcina multipla
D: artera ombilicala unica
E: patologie a cordonului ombilical
Vezi raspuns

39. [ENN10030] Cuze materne de retard de crestere intrauterin sunt: ()

A: varsta intre 20 si 40 de ani
B: hipertensiune arteriala
C: malformatie uterina
D: consum de substante toxice
E: placenta jos inserata
Vezi raspuns
40. [ENN10031] Principalele riscuri ale prematuritatii sunt urmatoarele: ()
A: hipotermie, hiperglicemie
B: detresa respiratorie
C: risc infectios
D: enterocolita ulcero-necrozanta
E: hemoragii intraventriculare, intracerebrale, leucomalacie periventriculara
41. [ENN10032] Urmatoarele sunt cauze materne de prematuritate: ()
A: infectie
B: malformatie ginecologica
C: conditii socio-economice precare
D: toxemie
E: preeclampsie
Vezi raspuns
42. [ENN10033] Cauze fetale de prematuritate sunt urmatoarele: ()
A: sarcina multipla
B: patologie fetala
C: hidramnios
D: ruptura prematura a membranelor
E: preeclampsie
Vezi raspuns
43. [ENN10034] Decizia de extragere prematura a fatului are urmatoarele cauze: ()
A: HTA materna amenintatoare
B: patologie materna care necesita ingrijire incompatibila cu sarcina
C: retard de crestere sever intrauterin
D: sarcina multipla
E: conditii precare
Vezi raspuns
44. [ENN10035] Urmatoarele afirmatii despre prematuritate sunt adevarate: ()
A: varsta gestationala <37 saptamani
B: foarte mare: <28 saptamani
C: mare: 28-34 saptamani
D: medie: 34-37saptamani
E: medie:32-37 saptamani
Vezi raspuns
45. [ENN10036] Managementul in primele zile de viata ale nou-nascutului este: ()
A: supravegherea curbei ponderale: nu trebuie sa piarda mai mult de 10% din greutatea initiala si trebuie sa revina la greutatea de la
nastere in primele 10 zile
B: depistarea precoce a icterului: dozarea bilirubinei plasmatice
C: depistarea hipotiroidismului congenital, fenilcetonuriei, hiperplaziei ceongenitale de suprarenale, mucoviscidozei
D: examinare clinica la iesirea din maternitate
E: examinare clinica in ziua 8
Vezi raspuns
46. [ENN10037] Examenul cardio-vascular al nou-nascutului la termen poate descoperi urmatoarele: ()
A: suflu, anomalie a pulsurilor
B: timp de recolorare cutanata normal <3 s
C: frecventa respiratorie normala 40-50/min
D: absenta pauzelor mai mari de 10 s in mod normal
E: verificarea ombilicului: o artera, 2 vene
Vezi raspuns
47. [ENN10038] Bazele puericulturii includ ()
A: Consult obligatoriu la 10 zile de via
B: Prescrierea formulelor de start (60 ml, de 6-8 ori pe zi)
C: Supravegherea greutii (creterea trebuie s fie de 20-30 g/zi)
D: E necesar suplimentarea cu vitamina K
E: Hidratarea corespunztoare a mamei

Vezi raspuns
48. [ENN10039] Scorul Silverman are urmtoarele elemente de dou puncte ()
A: Btaie intens a aripilor nazale
B: Deprimare xifoidian intens
C: Geamt respirator perceptibil cu urechea liber
D: Tiraj intercostal moderat
E: Asinergie toracoabdominal
Vezi raspuns
49. [ENN10040] Retardului de cretere intrauterin are urmtoarele complicaii: (pg. 1033)
A: Cretere deficitar
B: Hiponatremie
C: Hipercalcemie
D: Hipoglicemie
E: Hipotermie
Vezi raspuns
50. [ENN10041] Referitor la prematuritate se pot afirma urmtoarele ()
A: Prezint risc infecios invers proporional vrsta gestational
B: Daca vrsta gestaional este prea mic se va renuna la instilarea surfactantului exogen intratraheal
C: Prezint risc de hipotermie
D: Cauza nu este ntotdeauna descoperit
E: Prematuritatea medie se nscrie n intervalul 30-35 sptmni
51. [ENN10042] Examenul cardio-vascular al nou-nscutului la termen are drept scop ()
A: Verificarea frecvenei pulmonare normale de 30-35 / minut
B: Verificarea ombilicului
C: Verificarea ca timpul de recolorare cutanat s se nscrie n normal, sub 3s.
D: Depistarea unei anomalii a pulsurilor
E: Depistarea unui posibil suflu
Vezi raspuns
52. [ENN10051] Examenul clinic complet al copilului la natere este anormal dac avem: (pag. )
A: pielea roz, neted
B: absena pauzelor respiratorii mai mari de 10 secunde
C: testiculele n canalul inghinal
D: tumefacia glandelor mamare n ziua a 4-a
E: metroragia
Vezi raspuns
53. [ENN10053] Enumerati riscurile la care sunt supusi prematuri ()
A: Risc de detresa respiratorie - imaturitatea surfactantului inainte de saptamana 32
B: Risc digestiv - imaturitate intestinala
C: Risc infectios - indiferent de varsta gestationala
D: Risc hemodinamic - persistenta canalului arterial
E: Risc major de hipotermie
Vezi raspuns
54. [ENN10054] Care sunt datele care trebuiesc cunoscute in legatura cu nasterea? ()
A: Prezentatia fatului nu influenteaza nasterea
B: Caracteristicile lichidului amniotic
C: Durata rupturii membranelor, a travaliului
D: Administrarea de antibiotic in timpul travaliului nu poate influenta copilul
E: Ritmul cardiac fetal
Vezi raspuns
55. [ENN10056] Un nou nascut cu FC<100/min, respiratia neregulata,paloare,flectarea celor 4 membre si geamat are urmatatorul scor
Apgar: ()
A: suferinta moderata
B: stare de moarte aparenta
C: apgar=7
D: apgar=5
E: normal
Vezi raspuns
56. [ENN10057] La nou nascut, in cadrul scorului Apgar primesc 1 punct urmatorii parametrii: ()
A: activitatea cardiaca<100/min
B: respiratia normala
C: respiratia neregulata

D: cianoza extremitatilor
E: grimasa, gemat
Lupusul eritematos diseminat. Sindromul antifosfolipidic (SAFL)
1. [LES10002] Afirmaia FALS legat de criteriile de diagnostic n SAFL este: ()
A: Un criteriu clinic este reprezentat de prezena cel puin a unui un episod de tromboz venoas profund
B: Un criteriu clinic poate fi cel puin o moarte fetal dup saptamna a 10-a de sarcin cu ft normal la autopsie
C: Este necesar asocierea cel puin a unui semn clinic i a unui semn biologic pentru diagnostic
D: Anticorpii cutai sunt anticoagulantul lupic, anticardiolipinele izotipuri IgG i IgM i anti beta-2-gp-1 izotipuri IgG i IgM
E: Naterea prematur trebuie s fie n legtur cu o preeclampsie sau cu o insuficien placentar sever
Vezi raspuns
2. [LES10003] Diagnosticul n lupusul eritematos diseminat presupune existen (pg. 1138)
A: rash-ului malar
B: pericarditei constrictive
C: artritelor erozive
D: ulceraiilor mucoasei gastrice
E: ac anti-RNP
Vezi raspuns
3. [LES10004] Lupusul eritematos diseminat (pg. 1138)
A: este o boal autoimuna organ-specific
B: asociaz autoimunitate ndreptata mpotriva componentelor citoplasmatice
C: afecteaz predilect femeile post-menopauz
D: prezint antigenitate a componentelor nucleare celulare
E: survine doar la tineree (15 45 ani)
Vezi raspuns
4. [LES10005] Afectarea hematologic n lupusul eritematos diseminat este reprezentat n principal de (pg. 1138)
A: limfocitoza constatat la 2 determinri
B: trombopenie > 100G/L
C: leucopenie < 4G/L constatat la 2 determinri
D: anemie feripriv
E: trombocitoz
Vezi raspuns
5. [LES10006] Identificai manifestarea clinic posibil n LED (pg. 1138)
A: fotosensibilitate normal
B: alopecie
C: endocardit septic
D: artrite erozive
E: ulceraii genitale
Vezi raspuns
6. [LES10007] Afirmaia corect privind afectarea renal n lupus ()
A: afectarea renal este de tip interstiial
B: nu necesit monitorizarea creatininei
C: necesit obligatoriu examen citobacteriologic pentru diagnostic
D: sindromul nefrotic impur impune puncie biopsie renal
E: nu determin glomerulonefrit proliferativ
Vezi raspuns
7. [LES10013] Diagnosticul n LED include urmtoarele argumente clinice i biologice, cu excepia: (pag. 1138)
A: lupus discoid
B: artrite erozive
C: rash malar
D: AHAI
E: ulceraii ale mucoaselor orale i nazofaringiene
Vezi raspuns
8. [LES10015] Stadiul 4 al nefropatiei lupice este caracterizat prin: (pag.1139)
A: afectare mezangiala
B: leziuni proliferative segmentare si focale
C: leziuni proliferative difuze
D: glomerulonefrita extramembranoasa
E: fibroza difuza
Vezi raspuns
9. [LES10016] In tratamentul LED, inainte de administarea de hidroxiclorochina, este necesara urmatoarea investigatie: (pag.1141)
A: examinare neurologica

B: examinare ginecologica
C: examen cardiologic
D: examen oftalmologic
E: examen pshiatric
Vezi raspuns
10. [LES10022] Despre afectarea pulmonara in cadrul LED se poate spune, cu exceptia: ()
A: Include pleurezie exudativa
B: Afectarea interstitiala este frecventa
C: Este posibila HTAP
D: Prezinta embolie pulmonara in caz de SAFL
E: Prezinta embolie pulmonara in caz de sindrom nefrotic
11. [LES10027] Confirmarea afectarii renale in cadrul LED se face prin, cu exceptia: ()
A: Creatininemie
B: ECBU
C: Proteinurie/24h
D: Greutate si tensiune arteriala
E: PBR sistematica
Vezi raspuns
12. [LES10030] Examinarea SNC in LED: ()
A: RMN cerebrala, PL sistematic
B: RMN cerebrala, PL in caz de simptomatologie
C: CT
D: Arteriografie
E: EEG
Vezi raspuns
13. [LES10031] Sunt anomalii imunologice in cadrul LED cu o exceptie: (pg. 1140)
A: anti ADN
B: Anticoagulant lupic
C: Anticardiolipine IgA, IgM
D: anti-beta-2-gp-1 IgG, IgM
E: anti ECT
Vezi raspuns
14. [LES10033] Diagnosticul diferential al LED nu se face cu una din urmatoarele: ()
A: Infectie
B: sindrom Sjogren primitiv
C: PR
D: Sclerodermie
E: POEMS
Vezi raspuns
15. [LES10036] Tratamentul LED se bazeaza in primul rand pe: ()
A: Hidroxiclorochina
B: Corticoterapie
C: Imunosupresoare
D: Metotrexat
E: Leflunomida
Vezi raspuns
16. [LES10037] Hidroxiclorochina este: ()
A: Imunosupresor
B: Imunomodulator
C: Corticosteroid local
D: Corticosteroid general
E: Anti TNF
Vezi raspuns
17. [LES10044] Bilantul initial in lupus cuprinde, cu exceptia: ()
A: Ionograma sanguina
B: Uree
C: Creatininemie
D: ECBU
E: PBR
Vezi raspuns
18. [LES10055] n lupus, tratamentul de baz include ()
A: Acid micofenolic

B: Ciclofosfamida
C: Hidroxiclorochina
D: Azatiopirina
E: Metotrexat
Vezi raspuns
19. [LES10057] Puseele de lupus pot fi prevzute prin ()
A: Antihistonele
B: Anticoagulantul lupic
C: Anti-beta-2-glicoproteina
D: C3C4CH50
E: Testul Coombs
Vezi raspuns
20. [LES10059] n lupus, leziune renale de clas 5 este ()
A: Afectare mezangial
B: Leziuni proliferative difuze
C: Leziuni proliferative focale
D: Leziuni proliferative segmentare
E: Glomerulonefrit extramembranoas
21. [LES10060] Lupusul cu afectare cutanat are drept criteriu de gravitate ()
A: Afectri polimorfe
B: Fotosensibilitate anormal
C: Vasculita vaselor mici
D: Sindromul Raynaud asociat
E: Alopecia
Vezi raspuns
22. [LES10062] Reprezint o caracteristic a SAFL: (pag. 1142)
A: SAFL secundar este asociat cu lupusul n proporie de 25-30%
B: poate asocia livedo cutaneo-mucos
C: poate fi prima manifestare a unui lupus, cnd lupusul i se asociaz
D: trebuie s avem cel puin un episod de tromboz venoas profund sau arterial sau a vaselor mici, oricare ar fi locul acesteia n
absena altor factori de risc
E: poate asocia stenoz mitral cu endocardit Libmann-Sachs
Vezi raspuns
23. [LES10069] NU fac parte din manifestarile hematologice ale lupusului: ()
A: leucopenie, absenta in caz de febra
B: anticorpi anti-Sm
C: poliadenopatia cervicala
D: splenomegalia
E: purpura trombopenica imunologica
Vezi raspuns
24. [LES10008] Urmtoarele criterii definesc sindromul antifosfolipidic (pg. 1142)
A: cel puin un episod de tromboz venoas profund sau arterial
B: cel puin o moarte fetal dup sptmna 10 de gestaie
C: cel puin o natere prematur nainte de sptmna a 34-a de sarcin
D: absena anticoagulantului lupic la dou determinri succesive
E: detectarea ac anticardiolipin la dou determinri succesive la valori < 40U
Vezi raspuns
25. [LES10009] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la autoimunitate din lupusul eritematos diseminat sunt adevarate: (pg. 1140)
A: AAN sunt prezeni n 95% din LED dar nalt specifici
B: ac anti-ADN reflect activitatea bolii
C: ac anti-Sm sunt caracteristici LED
D: C3 i ac anti-ADN sunt factori predictivi ai puseelor n LED
E: Anticardiolipinele IgG si IgM sunt specifice LED
Vezi raspuns
26. [LES10010] Urmtoarele explorri nu sunt necesare n bilanul unui LED (pg. 1140)
A: dozarea ac anti-ADN
B: deteminarea ac anti-limfocitari
C: determinarea C1q
D: testul Coombs globular
E: dozarea anti-ECT
Vezi raspuns
27. [LES10011] Asocierea LED sarcina presupune (pg. 1141)

A: risc de declanare a unui puseu evolutiv al bolii

B: risc de eclampsie
C: rar lupus neonatal
D: boal stabilizat de cel puin 3 luni
E: risc de retard de cretere a ftului
Vezi raspuns
28. [LES10012] Bilanul iniial n LED presupune (pg. 1140)
A: ac anti-AAN, anti-ECT, ANCA
B: factor reumatoid
C: test Coombs globular
D: ionogram sanguin
E: puncie biopsie renal
Vezi raspuns
29. [LES10014] In ceea ce priveste datele imunologice din lupus, putem intalni: ()
A: test Coombs globular pozitiv
B: C3-C4-CH50 crescut
C: hipogamaglobulinemie frecventa
D: factor reumatoid
E: crioglobuline
Vezi raspuns
30. [LES10017] Despre anticorpii anti-ECT etse adevarat: (pag.1140)
A: anti-Sm sunt foarte specifici pentru LED
B: anti-Sm putin specifici pentru LED
C: anti-centromer si anti-slc70 in caz de forma ''de granita'' cu boala mixta de tesut conjunctiv
D: antihistonele sunt asociate cu miozita
E: grupeaza anticorpi prezenti in diferite colagenoze
31. [LES10018] Diagnosticul diferential al LED se face cu: (pag.1141)
A: poliartrita reumatoida prin dozarea anticorpilor anti-CCP
B: poliartrita reumatoida prin dozarea anticorpilor anti-Jo1
C: sclerodermie prin dozarea anticorpilor anti-ECT de tip anticentromer sau anti-scl70
D: sindrom Sharp prin dozarea anticorpilor anti-Jo1
E: miozita prin dozarea anticorpilor anti-RNP
Vezi raspuns
32. [LES10019] Afectarea renal din LED impune la fiecare consultaie: (1139)
A: msurarea tensiunii arteriale
B: dozarea creatininemiei
C: dozarea proteinuriei pe 24 de ore
D: examen citobacteriologic urinar
E: msurarea greutii
Vezi raspuns
33. [LES10021] Din cele 6 stadii de nefropatie lupica fac parte: ()
A: Leziuni glomerulare minime
B: Nefropatia cu IgA
C: Leziuni membrano-proliferative
D: leziuni proliferative difuze
E: Glomerulonefrita extramembranoasa
Vezi raspuns
34. [LES10023] Fac parte din criteriile ACR pentru diagnosticul LED: ()
A: Rash malar
B: Epilepsie
C: Leucocitoza
D: Trombocitoza
E: Anticorpi anti Sm
Vezi raspuns
35. [LES10024] Despre diagnosticul LED se poate spune, cu exceptia: ()
A: Sindromul inflamator este specific
B: CRP este intotdeauna crescuta
C: CRP este crescuta in caz de infectie asociata
D: Datele imunologice nu sunt esentiale
E: AAN sunt foarte specifici
Vezi raspuns
36. [LES10025] Urmatoarele afirmatii despre datele imunologce in LED sunt adevarate: ()

A: Anticorpii anti ADN sunt mai putini specifici decat AAN

B: In lupus intalnim in primul rand anticorpi anti SSA si SSB
C: Antihistonele sunt asociate cu lupusul indus medicamentos
D: Anti RNP sunt intalniti in formele de "granita" cu boala mixta de tesut conjunctiv
E: Anticorpii antifosfolipidici trebuie sa fie cautati obligatoriu
Vezi raspuns
37. [LES10026] Cei doi factori predictivi ai puseelor de LED sunt, cu exceptia: ()
A: Anticorpii anti ADN
B: Anticoprii anti SSA si SSB
C: C3-C4-CH50
D: Anticorpii anti Sm
E: Anticorpii antifosfolipidici
Vezi raspuns
38. [LES10028] In legatura cu diagnosticul pozitiv in LED urmatoarele afirmatii sunt adevarate: ()
A: PBR se face sistematic
B: Radiografia toracelui se face de la inceput chiar daca pacientul este asimptomatic
C: ECG sistematica
D: Ecocardiografie si Enzime cardiace sistematice
E: Biopsie cutanata doar din pielea cu leziuni
Vezi raspuns
39. [LES10029] Examinarea SNC in LED se face prin: ()
A: RMN cerebrala
B: PL
C: CT
D: Arteriografie
E: EEG
Vezi raspuns
40. [LES10032] Evaluarea rasunetului si complicatiile LED se face prin: ()
A: Ionograma sanguina
B: PBR cu interes prognostic mic
C: Grupa sanguina, Rh, Aglutinine neregulate, Hemostaza
D: CPK, troponina I, C
E: TP, TCA, fibrinogen
41. [LES10034] Urmatoarele criterii de diferentiere intre infectie si lupus sunt adevarate, cu exceptia: ()
A: Leucopenie si limfopenie in caz de infectie
B: Limfocitoza in caz de lupus
C: CRP VSH 2 Hemoculturi imediat de temperatura depaseste 40 grade celsius
D: ECBU sistematic
E: O infectie se manifesta prin simptome total diferite de un puseu de lupus
Vezi raspuns
42. [LES10035] Afirmatii adevarate despre diagnosticul diferential al LED: ()
A: Alte colagenoze mai ales in cazul in care poliartrita este in plan secund
B: Sjogren primitiv (fara anti ADN, complement normal, uscaciunea mucoaselor)
C: PR (Raynaud sever, prezenta ECT de tip anticentromer sau anti scl-70)
D: Sclerodermie (anti CCP)
E: Miozita ( anti ECT de tip anti Jo1)
Vezi raspuns
43. [LES10038] Puseele de LED sunt favorizate de: ()
A: infectii intercurente
B: Expunere la frig
C: Testosteron
D: Sarcina
E: Stres major
Vezi raspuns
44. [LES10039] Despre relatia dintre LED si sarcina se poate spune: ()
A: Sarcina nu este posibila
B: Sarcina este posibila
C: Este o perioada dificila
D: Risc de eclampsie
E: Planificare sarcinii impune o boala stabilizata de cel putin 6 luni cu minim 10 mg de prednison si aspirina
Vezi raspuns
45. [LES10040] Supravietuirea in LED, afirmatii false: ()
A: 90% la 10 ani

B: 2/3 decese legate de forme grave refractare

C: 1/3 decese lagate de infectii
D: 1/3 decese legate de complicatiile vasculare
E: 50% la 10 ani
Vezi raspuns
46. [LES10041] Principalii parametrii de monitorizare imunologica in LED: (pg. 1141)
A: anticorpii anti ADN
B: C3, C4, CH50
C: Trebuie sa fie pozitivi
D: Trebuie sa se normalizeze
E: Trebuie sa fie negativi
Vezi raspuns
47. [LES10042] Monitorizarea LED, afirmatii false: ()
A: Este doar clinica
B: Pe baza bandeletei urinare
C: Control oftalmologic anual sub hidroxiclorochina
D: Imunologic cel putin odata pe an
E: Anticorpii anti ADN si fractiunile complementului nu au importanta
Vezi raspuns
48. [LES10045] Bilantul initial in lupus NU cuprinde: ()
A: Hemoleucograma, TP, TCA, Fibrinogen, CRP, grupa sanguina, Rh, RAI
B: RMN cerebral, PL
C: Anticorpi antinucleari
D: Anti CCP
E: Electroforeza proteinelor serice
Vezi raspuns
49. [LES10046] Bilantu initial in lupus cuprinde, cu exceptia: ()
A: Colesterol total si fractiunile sale, trigliceride, glicemie a jeun
B: Radiografie toracica, ECG
C: Test Coombs globular
D: Bilirubina conjugata si neconjugata
E: PBR sistematica
Vezi raspuns
50. [LES10047] Bilanul iniial n LES include: ()
A: Colesterol total
B: Test Coombs globular
C: Fibrinogen
D: Hemocultura
E: Creatininemie
51. [LES10048] n sindromul antifosfolipidic poti aprea ()
A: VDRL fals pozitiv
B: Trombopenie periferic
C: Livedo cutanat
D: Miocardita
E: Endocardita Libmann-Sachs
Vezi raspuns
52. [LES10049] n LED, n principal, se monitorieaz ()
A: Ac Anti-Sm
B: Anti-beta-2-glicoproteina 1
C: C3C4CH50
D: Anticoagulantul lupic
E: Ac Anti-ADN
Vezi raspuns
53. [LES10051] Puseelor n lupus pot fi prezii prin urmtorii markeri ()
A: Anticardiolipinele
B: Anti-beta-2-glicoproteina 1
C: C3C4CH50
D: Ac Anti-SSA
E: Ac Anti-ADN
Vezi raspuns
54. [LES10053] n cazul lupusului, printre criteriile ACR se numr ()
A: Artrite erozive
B: Psihoza

C: Rash malar
D: Lupus discoid
E: Fotofobia
Vezi raspuns
55. [LES10056] Printre examenele sistematice ale unui pacient cu lupus avnd temperatur normal NU este inclus (pg. 1141)
A: Sumar de urin
B: Hemocultur
C: Hemoleucogram
D: VSH (diagnostic diferenial cu infecie)
E: CRP
Vezi raspuns
56. [LES10061] Afirmaiile urmtoare despre lupus sunt false, cu excepia: (pag. 1138)
A: un criteriu ACR ar fi prezena artritelor neerozive ce afecteaz cel puin dou articulaii mari
B: poate asocia cilindrurie
C: convulsiile sunt un criteriu ACR
D: poate asocia serologie discordant a sifilisului
E: lupusul subacut i cronic se limiteaz n general la afectri cutanate exclusive
Vezi raspuns
57. [LES10063] Despre afectarea articulara in LED sunt adevarate urmatoarele: ()
A: Afecteaza cel mai adesea articulatiile mici si mijlocii
B: Afecteaza cel mai adesea aritculatii mari
C: Sunt forme acute
D: Artrita eroziva ce afecteaza cel putin doua articulatii
E: Reprezinta complicatii ale corticoterapiei de tipul osteonecrozei aseptice
Vezi raspuns
58. [LES10064] Despre afectarea sistemului nervos in LED sunt adevarate urmatoarele: ()
A: Polinevrita si mononevrita mutiplex des intalnita in contextul unei vasculite
B: Poate asocia epilepsie,coree, mielita
C: Afectarea susbtantei cenusii poate mima o scleroza multipla
D: Prezinta un risc scazut de tromboflebita cerebrala in caz de SAFL asociat
E: In caz de cefalee neobinuita se justific un angio-RMN
Vezi raspuns
59. [LES10065] Sindromul Sharp se caracterizeaza prin: ()
A: Raynaud
B: Edeme gambiere
C: Artrite, mialgii
D: anti-RNP
E: anti-PM1
Vezi raspuns
60. [LES10066] Pentru evaluarea rasunetului si complicatiilor lupusului eritematos diseminat se vor doza urmatoarele: ()
A: Troponina IC in caz de afectare cardiaca
B: CPK nu se realizeaza de rutina in caz de afectare cardiaca
C: PBR nu are un interes prognostic major
D: Uree si creatinina in caz de afectare renala
E: Factor Rh, Aglutinine iregulate si Fibrinogen
61. [LES10067] Afectarea renala in lupus: ()
A: este de tip glomerular
B: este de tip tubulo-interstitial
C: impune dozarea creatininemiei la fiecare consultatie
D: impune punctie-biopsie renala in caz de sindrom nefrotic impur
E: examinarea cu bandeleta urinara de face la fiecare consultatie
Vezi raspuns
62. [LES10068] Sunt adevarate despre punctia-biopsie renala in caz de lupus (pag 1139) ()
A: este importanta pentru diagnosticul de lupus si pentru prognostic
B: nu permite evaluarea activitatii bolii
C: examinarea in imunofluorescenta este optionala
D: primele doua stadii de nefropatie lupica justifica tratament imunosupresor pe cale generala
E: se impune in caz de sindrom nefrotic impur
Vezi raspuns
63. [LES10070] Asocierea SAFL la un lupus poate da: ()
A: tromboflebita cerebrala
B: endocardita septica

C: embolie pulmonara
D: infarct
E: miocardita
Vezi raspuns
64. [LES10071] Sunt false urmatoarele afirmatii despre LED: (1138, 1139*)
A: afectarea cutanata apare in 60-90 % din cazuri
B: afectarea sistemului nervos apare in 20-50 % din cazuri
C: artralgiile si artritele apar in 60-75 % din cazuri
D: afectarea cardiaca apare in 20-50 % din cazuri
E: afectarea renala apare in 40 % din cazuri
Vezi raspuns
65. [LES10072] Urmatoarele tipuri de leziuni identificate prin PBR justifica tratament imunosupresor pe cale generala in lupus: (1139*)
A: fibroza difuza
B: glomerulonefrita extramembranoasa
C: leziuni proliferative difuze
D: afectare mezangiala
E: leziuni proliferative segmentare si focale
Vezi raspuns
66. [LES10073] In ce boli poate aparea sindromul Raynaud: (1138, 1141*)
A: LED
B: sclerodermie
C: sd. SHARP
D: miozita
E: poliartrita reumatoida
Patologii autoimune: aspecte epidemiologice, diagnostice i principii de tratament
1. [PIM10002] Sindromul CREST cuprinde urmatoarele afectiuni cu exceptia: (pag.1136)
A: calcinoza
B: afectare esofagiana
C: sclerodactilie
D: reumatism articular acut
E: teleangiectazie
Vezi raspuns
2. [PIM10003] Identificai anticorpii cu specificitate nalt pentru poliartrita reumatoid (pg. 1136)
A: anticorpii antinucleari (AAN);
B: ac anti-CCP;
C: factorul reumatoid
D: ac anti-centromer
E: ac anti-ADN
Vezi raspuns
3. [PIM10004] Anticorpii specifici, de interes diagnostic i prognostic n lupusul eritematos sistemic sunt reprezentai de (pg. 1136)
A: anticorpii antinucleari (AAN)
B: ac anti-histone
C: ac anti-ADN
D: anticoagulantul lupic
E: ac anti-antigene nucleare solubile
Vezi raspuns
4. [PIM10005] Anticorpii anti-antigene nucleare solubile includ, cu excepia (pg. 1136)
A: ac anti-RNP
B: ac anti-centromer
C: ac anti-histone
D: ac anti-ADN
E: ac anti-PM1
Vezi raspuns
5. [PIM10006] Precizai afirmaia corect privind ac anti-ENA (pg. 1136)
A: ac anti-histone sunt specifici pentru lupusul eritematos sistemic
B: ac anti-SCL-70 sunt asociai sclerodermiei limitate
C: ac anti-RNP sunt identificai n lupusul indus medicamentos
D: ac anti-SSA i SSB pot fi prezeni n poliartrita reumatoid
E: ac anti-Jo1 sunt prezeni n sindromul CREST
Vezi raspuns
6. [PIM10007] Alegei afirmaia fals referitoare la anticorpii antinucleari (pg. 1136)

A: prezint specificitate nalt pentru lupusul eritematos discoid

B: sunt prezeni la 95% din cazurile de LED
C: includ ac anti-ADN i anti-ENA
D: sunt de interes diagnostic n colagenoze
E: anti-RNP se asociaz bolii mixte de esut conjunctiv
Vezi raspuns
7. [PIM10019] Pentru depistarea sindromului antifosfolipidic urmtorii anticorpi sunt cutai, cu excepia ()
A: Anticoagulantul lupic
B: Anticardiolipine
C: Antibeta-2 glicoproteina 1 IgM
D: Antibeta-2 glicoproteina 1 IgG
E: Antiproteinaza-3
Vezi raspuns
8. [PIM10020] Lupusul indus medicamentos se poate asocia cu ()
A: Anti-RNP
B: Antihistone
C: Anticentromer
D: Ac anti-PM-1
E: Ac anti-Jo-1
Vezi raspuns
9. [PIM10021] Sindromul CREST NU ale urmtorul element ()
A: Telangiectazie
B: Sclerodactilie
C: Eritem
D: Fenomen Raynaud
E: Calcinoza
Vezi raspuns
10. [PIM10023] Anticorpii anticitoplasma polinuclearelor neutrofile (ANCA) de tip p-ANCA sunt: ()
A: specifici pentru boala Wegener
B: asociati cu sindromul Churg si Strauss
C: constituenti ai anticorpilor antinucleari
D: asociati cu sindromul CREST
E: asociati cu miozitele inflamatorii
11. [PIM10024] Este corecta afirmatia despre anticorpii antifosfolipidci ()
A: Depistarea anticorpilor de doua ori la un interval de minim 6 luni pune diagnosticul de sindrom antifosfolipidic
B: Anticoagulantul lupic are activitate protrombinazica
C: Anticadiolipinele au doar izotipi IgG
D: Beta-2gp-1 exista sub forma izotipica IgM
E: Activitate antiprotrombinaza are doar antiproteinaza-3
Vezi raspuns
12. [PIM10008] Anticorpii asociai sindromului antifosfolipidic sunt: (pg. 1137)
A: anticoagulantul lupic;
B: anti-proteinaza 3
C: anti-beta2-glicoproteina 1
D: anti-mieloperoxidaz
E: anti-cardiolipin
Vezi raspuns
13. [PIM10009] Care din urmtoarele afirmaii privind anticorpii anti-ENA nu sunt adevrate (pg. 1136)
A: ac anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul indus medicamentos
B: sclerodermia sistemic poate pozitiva ac anti-SCL-70
C: ac anti-PM1 sunt asociai miozitelor inflamatorii
D: ac anti-SSA i anti-SSB sunt specifici lupusului eritematos sistemic
E: sindromul CREST nu se asociaz cu ac anti-centromer
Vezi raspuns
14. [PIM10010] Principiile de tratament i monitorizare pe termen lung a unei boli autoimune vizeaz (pg. 1137)
A: corticoterapia adesea nu este necesar, fiind suficient tratamentul simptomatic
B: imunosupresoarele se adreseaz formelor corticorezistente
C: imunosupresoarele se pot utiliza pentru a reduce dozele de cortizon
D: imunoterapia cu anti-TNF-alpha este un tratament simptomatic obligatoriu n poliartrita reumatoid
E: suprimarea factorilor declanatori
Vezi raspuns
15. [PIM10011] Principalele patologii autoimune sistemice (pg. 1136)

A: prezint o frecven crescut la femei

B: sunt ndreptate mpotriva antigenelor ubicuitare
C: nu prezinta factori favorizani
D: survin pe fondul predispoziiei genetice
E: nu recunosc etiopatogenic implicarea factorilor de mediu
Vezi raspuns
16. [PIM10012] Vasculitele necrozante primitive (pg. 1137)
A: definesc o boal autoimun organ-specific
B: n boala Wegener ac anti-cANCA prezint specificitate nalt
C: ac anti-MPO sunt asociai cu micropoliangeita
D: sindromul Churg-Strauss pozitiveaza ac anti-p-ANCA
E: anti-proteinaza-3 sunt de tip p-ANCA
Vezi raspuns
17. [PIM10013] Imunoglobulinele monoclonale (pg. 1137)
A: sunt tipate prin imunofixare
B: peak-uri IgM evoc boala Waldenstrom
C: peak-uri IgE, IgA sau IgM ne orienteaz spre un mielom
D: nu pot fi identificate n limfoame si colagenoze
E: se identific prin electroforeza protidelor serice
Vezi raspuns
18. [PIM10015] Despre imunoglobulina monoclonal urmtoarele sunt false ()
A: Monitorizarea se face prin dozarea ponderal a imunoglobulinelor
B: Poate fi ntlnit i n infecii cronice
C: Poate fi ntlnit i n leucemia limfoid acut
D: Un pic IgA, IgG sau IgD orienteaz ctre un mielom
E: Un pic IgM evoc boala Waldenstrom
Vezi raspuns
19. [PIM10016] n lupus se ntlnesc urmtorii anticorpi, cu excepia ()
A: Anti-SSA i SSB
B: Anti-CCp
C: Anti-histone
D: Anti-Sm
E: Anti-centromer
Vezi raspuns
20. [PIM10017] Despre anticorpii antinucleari se pot afirma urmtoarele ()
A: Se mpart n Anti-ADN si ECT
B: Prezint interes pentru diferenierea diferitelor colagenoze
C: Sunt foarte specifici pentru LED
D: Sunt prezeni n 80% din cazurile de LED
E: Natura lor nu este important, ci doar prezent
21. [PIM10018] Referitor la patologiile autoimune se pot afirma ()
A: Nu depind de factori de mediu
B: Exist o boal autoimun pentru fiecare organ
C: Au evoluie n pusee
D: Unele au o predispoziie genetic
E: Apar cu o frecven crescut la femei
Vezi raspuns
22. [PIM10025] Urmtoarele afirmaii privind dozarea fraciunilor complementului n lupus sunt adevarate: (1137)
A: Dozarea fraciunilor complementului nu are valoare predictiv pentru puseele de activitate ale bolii.
B: Fraciunea C3 crete n lupus.
C: Se dozeaz fraciunile C3, C4 i CH50.
D: Fraciunile complementului scad n lupus.
E: Este posibil un deficit ereditar de C4.
Indicaii i strategii de utilizare a principalelor examene imagistice
1. [IMG10002] Sunt avantaje ale ecografiei, cu excepia: ()
A: rapid
B: neiradiant
C: simpl
D: disponibil
E: costuri reduse
Vezi raspuns

2. [IMG10003] nainte de examenul CT, se va verifica ntodeauna, cu excepia: ()

A: utilizarea tratamentului cu biguanide n diabet
B: fracia de ejecie ventricol stng
C: clearance-ul la cretinin
D: absena sarcinii prin dozarea beta-HCG
E: controlul premedicaiei n caz de teren atopic
Vezi raspuns
3. [IMG10005] Este contraindicat n sarcin, cu excepia: ()
A: PET-CT
B: CT
C: RMN
D: Scintigrafie
E: Radiografia
Vezi raspuns
4. [IMG10008] Sunt contraindicaii absolute ale examenului RMN, cu excepia: ()
A: insuficiena renal
B: anumite valve cardiace
C: pacemacker
D: agrafe neurochirurgicale
E: claustrofobie
Vezi raspuns
5. [IMG10009] n cadrul patologiei encefalitice, este indicat examenul RMN cerebral, cu excepia: ()
A: meningoencefalit
B: tumor cerebral
C: cefalee cronic
D: tulburri ale strii de contien
E: crize cronice epileptice
Vezi raspuns
6. [IMG10017] In cadrul careia dintre urmatoarele examene imagistice exista riscul extravazarii substantei de contrast? ()
A: Radiografia
B: Ecografia
C: Computer-tomografia
D: Rezonanta magnetica nucleara
E: Tomografia cu emisie de pozitroni
Vezi raspuns
7. [IMG10018] In cazul unei pielonefrite complicate care este examinarea imagistica de prima intentie? ()
A: UIV
B: Ecografia renala
C: Computer-tomografia abdominala
D: Rezonanta magnetica nucleara renala
E: Scintigrafia renala
Vezi raspuns
8. [IMG10021] Urmtoarele afirmaii sunt adevarate n cazul utilizrii computer tomografiei ca metoda de diagnostic (pg. 1149)
A: folosete radiaii X cu posibilitatea injectrii de produse de contrast vasculare
B: utilizeaz rezonana magnetic nuclear
C: utilizeaz radiaii radioactive
D: se bazeaz pe propagarea ultrasunetelor
E: este neiradiant
Vezi raspuns
9. [IMG10025] Care din urmtoarele urgene diagnostice necesit utilizarea CT cerebral (pg. 1152)
A: malformaia arterio-venoas
B: accident vascular cerebral sub anticoagulant
C: pneumocefalie
D: tulburri ale strii de contien
E: epilepsie
Vezi raspuns
10. [IMG10026] n cazul unii politraumatism al ntregului corp, care este metoda de urgen diagnostic folosit (pg. 1153)
A: computer tomografic
B: rezonan magnetic
C: radiografia
D: ecografia
E: ultrasonografie

11. [IMG10027] n cazul carei afeciuni se efectueaz RMN medular de urgen (pg. 1154)
A: spondilodiscit
B: hernie de disc
C: tumori intrarahidiene
D: compresiune medular
E: rahialgii
Vezi raspuns
12. [IMG10028] n cazul unui traumatism cerebral, ce metod de diagnostic este preferat la un pacient simptomatic (pg. 1154)
A: radiografia cranian
B: CT cerebral
C: rezonan magnetic
D: scintigrafia
E: tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT)
Vezi raspuns
13. [IMG10039] n patologia osteoarticular a sportului, investigaia de prim intenie este ()
A: PET-CT
B: RMN
C: CT
D: Radiografia
E: Ecografia
Vezi raspuns
14. [IMG10040] Wirsungo-RMN este recomandat n ()
A: Pancreatit
B: Patologia cilor biliare i vezicii biliare
C: Ocluzie
D: Ischemie mezenteric
E: Diverticulit
Vezi raspuns
15. [IMG10041] n embolia pulmonar nu se recomand ()
A: Ecografie transtoracic
B: Eco-Doppler venoas a membrelor inferioare
C: Angio-CT toracic
D: Scintigrafie pulmonar
E: Radiografie toracic
Vezi raspuns
16. [IMG10042] n spondiloiscit se recomand ()
A: CT vertebral
B: Scintigrafie osoas
C: Radiografie
D: RMN rahidian
E: RMN medular
Vezi raspuns
17. [IMG10043] RMN cerebral nu se recomand n ()
A: Cefalee
B: Traumatism cranian
C: Meningoencefalita
D: Tumora cerebrala
E: Scleroza multipla
Vezi raspuns
18. [IMG10044] CT toracic este recomandat n regim de urgen n caz de ()
A: Hemotorace
B: Atelectazie pulmonar
C: Embolie pulmonar
D: Pneumotorace
E: Penumomediastin
Vezi raspuns
19. [IMG10045] Care dintre urmtoarele este urgen diagnostic ce necesit ecografie abdominal ()
A: Sigmoidita
B: Ocluzie
C: Perforaia unui organ cavitar
D: Peritonita
E: Apendicita acut
Vezi raspuns

20. [IMG10046] PET-CT are urmtorul risc (pg. 1150)

A: Fibroza nefrogenica
B: Risc alergic
C: Radioactivitate
D: Insuficienta renala acuta
E: Iradiere
21. [IMG10047] Care dintre urmtoarele nu trebuie verificate nainte de examen CT cu substan iodat? ()
A: Existenta unei afectiuni tiroidiene
B: Existenta diabetului
C: Existenta unei alergii
D: Clearance-ul creatininei
E: Creatininemie
Vezi raspuns
22. [IMG10049] Contraindicatia absoluta in cazul efectuarii unei rezonante magnetice nucleare fara injectie de substanta de contras este: ()
A: Sarcina
B: Insuficienta renala cronica
C: Prezenta unui pacemaker
D: Alergia la substanta de constras iodata
E: Diabet zaharat
Vezi raspuns
23. [IMG10004] Sunt elemente comune ntre radiografie i CT: ()
A: disponibilitate
B: rezoluie spaial
C: rapiditate
D: costuri moderate
E: posibilitatea de injectare produse de contrast vascular
Vezi raspuns
24. [IMG10006] Sunt avantaje ale scintigrafiei: ()
A: rezoluie n contrast
B: rezoluie spaial
C: specificitate
D: bilan global al ntregului corp
E: sensibilitate
Vezi raspuns
25. [IMG10007] PET-CT prezint ca limite: ()
A: lipsa rezoluiei spaiale
B: efectuarea obligatoriu a jeun
C: disponibilitatea redus
D: examen lung
E: cost ridicat
Vezi raspuns
26. [IMG10010] n patologia encefalic, are indicaie de examen CT cerebral: ()
A: stare de mal epileptic
B: traumatismul cranian
C: meningoencefalita
D: scleroza multipl
E: cefaleea acut brutal
Vezi raspuns
27. [IMG10011] n patologia toracic, angioCT toracic este realizat n urmtoarele afeciuni: ()
A: Sarcoidoz
B: Disecie de aort
C: EPA
D: Embolie pulmonar
E: Pneumopatie
Vezi raspuns
28. [IMG10013] n patologia toracic, se realizeaz radiografia toracic n urmtoarele afeciuni: ()
A: disecie de aort
B: pneumopatie
C: sarcoidoz
D: EPA
E: pleurezie
Vezi raspuns

29. [IMG10015] n patologia abdominopelvian, se recomand ca examinri pentru pancreatit: ()

A: ecografie hepatobiliar
B: colangio-RMN
C: CT abdominopelvian
D: ecografie abdominal
E: wirsungo-RMN
Vezi raspuns
30. [IMG10019] Care dintre urmtorele afeciuni constituie contraindicaie n cazul efecturii unei radiografii (pg. 1149)
A: sarcina
B: disecia de aort
C: apendicita acut
D: colecistita
E: insuficiena renal sever n caz de utilizare a substanelor de contrast vasculare
31. [IMG10020] Care sunt avantajele utilizrii ecografiei (pg. 1149)
A: rapiditatea
B: costurile reduse
C: este neiradiant
D: neinvazivitatea
E: este operator dependent
Vezi raspuns
32. [IMG10022] Printre contraindicaiile computer tomografiei se numr (pg. 1150)
A: femei gravide
B: alergia
C: insuficiena renal terminal
D: malformaii fetale
E: epilepsia
Vezi raspuns
33. [IMG10023] Contraindicaiile absolute n cazul folosirii rezonanei magnetice ca metod de diagnostic sunt (pg. 1150)
A: fibroza nefrogenic
B: pacemaker
C: corpii strini metalici
D: claustrofobia
E: costul ridicat
Vezi raspuns
34. [IMG10024] Radiografia simpl se folosete n cazul urmtoarelor urgene diagnostice (pg. 1151)
A: insuficien renal acut obstructiv
B: embolie pulmonar
C: pneumoperitoneu
D: ocluzie intestinal
E: compresiune medular
Vezi raspuns
35. [IMG10030] n patologia inflamatorie osteoarticular se recomand urmtoarele investigaii ()
A: PET-CT
B: RMN
C: CT
D: Radiografie
E: Ecografie
Vezi raspuns
36. [IMG10031] n patologia cilor i vezicii biliare se recomand ()
A: RMN hepatic
B: Wirsungo-RMN
C: Colangio-RMN
D: CT abdominal
E: Ecografie abdominal
Vezi raspuns
37. [IMG10032] n sarcoidoz se recomand ()
A: Ecografie transtoracic
B: Angio-CT toracic
C: CT toracic
D: Radiografie toracic
E: Scintigrafie pulmonar
Vezi raspuns

38. [IMG10033] n tumorile osoase se recomand ()

A: CT vertebral
B: Scintigrafie osoas
C: Radiografii
D: RMN medular
E: RMN a coloanei vertebrale
Vezi raspuns
39. [IMG10034] CT cerebral este recomandat n ()
A: Patologie neuroinfecioas
B: Tumora cerebral
C: AVC
D: Traumatism cranian
E: Cefalee acut brutal
Vezi raspuns
40. [IMG10035] RMN cerebral este recomandat n regim de urgen pentru ()
A: Tromboflebit cerebral
B: Com
C: Hemoragie subarahnoidian
D: Traumatism cranian
E: AVC
41. [IMG10036] Ecografia pelvian este recomandat n regim de urgen pentru ()
A: Colic renal
B: Peritonit
C: Torsiune anexial
D: Apendicit
E: Sarcin extrauterin
Vezi raspuns
42. [IMG10037] PET-CT are urmtoarele avantaje ()
A: Fuziune cu scannerul
B: Bilan al ntregului corp
C: Foarte sensibil
D: Rapid
E: Neiradiant
Vezi raspuns
43. [IMG10038] Scintigrafie are urmtoarele contraindicaii ()
A: Alptare
B: Sarcin
C: Claustrofobie
D: Insuficien renal
E: Pacemaker
Vezi raspuns
44. [IMG10048] Nu este adevrat despre disecia de aort, cu excepia: (pag. 1149, 1153)
A: flap-ul intimal se poate vedea pe angioRMN toracic pe achiziia cu injectare
B: nu poate complica o arteriografie
C: hematomul intramural se vede pe achiziia fr injectare
D: canalul adevrat i cel fals se vd pe achiziia cu injectare
E: se examineaz iniial prin radiografie toracic
Infecii cutaneo-mucoase bacteriene i micotice
1. [ICM10002] Precizai care afirmaie este fals (pg. 1168)
A: Pielea nu este steril
B: Infeciile cutanate bacteriene sunt foliculare i nefoliculare
C: Diagnosticul infeciilor bacteriene este clinic n majoritatea cazurilor
D: Exist imunizare mpotriva infectilor bacteriene
E: Majoritatea infeciilor cutanate bacteriene sunt produse de cocii Gram +
Vezi raspuns
2. [ICM10003] Care dintre caracteristicile foliculitei nu este adevarat (pg. 1168)
A: Reprezint inflamaia foliculului pilosebaceu
B: Face parte dintre infeciile cutanate bacteriene nefoliculare
C: Are ca leziune elementar papulo-pustula
D: Se poate localiza la barb
E: n majoritatea cazurilor este produs de stafilococul aureu.
Vezi raspuns

3. [ICM10004] Care dintre urmtoarele caracteristici ale furunculului nu este corect (pg. 1169)
A: Este o infecie profund a foliculului pilosebaceu produs de streptococul beta-hemolitic
B: Este un nodul centrat de fir de pr
C: Are evoluie spre necroz i eliminarea burbionului
D: Stafilococia malign a feei reprezint o complicaie a furunculului.
E: Tratamentul furunculului se face cu antiseptice sau antibiotice locale.
Vezi raspuns
4. [ICM10006] Care dintre afirmaiile referitoare la tratamentul infeciilor cutanate stafilococice este adevarat (pg. 1169)
A: n formele localizate este suficient toaleta cu apa i sapun, antiseptice i antibiotice topice
B: Indiferent de forma clinic este necesar antibioterapie per os
C: Indiferent de forma clinic este necesar spitalizarea i antibioterapie iv
D: Penicilina este unul dintre antibioticele de elecie
E: Tratamentul antibiotic trebuie efectuat timp de 4 sptmni.
Vezi raspuns
5. [ICM10007] Erizipelul se caracterizeaz prin (pg. 1170)
A: Placard inflamator eritematos, cald, dureros.
B: Debuteaz sub forma unei pustule foliculare centrat de fir de pr
C: Prezena unei pori de intrare nu este obligatorie
D: Este necesar ntodeauna examenul histopatologic pentru stabilirea diagnosticului.
E: Stare general alterat, febra, frisoane
Vezi raspuns
6. [ICM10008] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de erizipel sunt adevrate (pg. 1170)
A: Fasceita necrotizant este o complicaie general a erizipelului
B: Fasceita necrotizant este favorizat de administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
C: Indiferent de form clinic de erizipel este necesar spitalizarea de urgen
D: Penicilina G in perfuzie este tratamentul de elecie
E: Nu este obligatorie tratarea porii de intrare
Vezi raspuns
7. [ICM10009] Candidozele cutaneo-mucoase au urmtoarele caracteristici (pg. 1171)
A: Se pot localiza att la nivelul marilor pliuri ct i la nivelul pliurilor mici cutanate
B: Apar doar la persoanele cu imunodepresii severe
C: Se trateaz cu antifungice generale timp de 6 luni
D: Diagnosticul de certitudine se pune pe baza examenului clinic
E: Candidozele genitale nu apar niciodat la barbat
Vezi raspuns
8. [ICM10012] 12. . Tratamentul erizipelului necomplicat la pacientul snatos se poate face cu: (1171)
A: penicilin G n perfuzie
B: eritromicin
C: pristinamicin
D: spiramicin
E: josamicin
Vezi raspuns
9. [ICM10015] Dermohipodermita acut cu streptococ hemolitic are ca prim simptom: (1170)
A: a. intertrigo interdigitoplantar
B: b. placard inflamator
C: c. limfangit
D: d. febr mare
E: e. eroziuni
Vezi raspuns
10. [ICM10040] Pitiriazis versicolor este cauzat de ()
A: Trichopython concentricum
B: Malassezia furfur
C: Trichopython rubrum
D: Malassezia nana
E: Malassezia globosa
11. [ICM10041] Despre dermatofitoza pielii glabre se pot afirma urmtoarele ()
A: Localizare unic, nu se extinde
B: Localizarea este frecvent pe micile pliuri
C: Sunt uor de deosebit de eczem numular
D: Nu sunt pruriginoase
E: Consta n plci anulare cu brodur eritematoveziculoas i scuamoas
Vezi raspuns

12. [ICM10042] Tratamentul local al candidozelor NU include ()

A: Terbinafina
B: Ciclopiroxolamina
C: Amfotericina B
D: Nistatina
E: Imidazoli
Vezi raspuns
13. [ICM10043] Candidoza este favorizat de, cu excepia ()
A: Antibioterapie
B: Imunodepresie
C: Igiena precar
D: Medii acide
E: Macerare
Vezi raspuns
14. [ICM10044] Tratamentul etiologic al erizipelului sever este caracterizat de ()
A: Reechilibrare hidroelectrolitic
B: Anticoagulare
C: Contenie elastic
D: Vaccinare antitetanic
E: Sinergistine
Vezi raspuns
15. [ICM10045] Printre complicaiile locale ale erizipelului Nu se regsete ()
A: Limfedem
B: Flebit
C: Escar
D: Abces
E: Fasceita necrozant
Vezi raspuns
16. [ICM10046] Caracteristici clince ale impetigo sunt, cu excepia ()
A: Nu este contagios
B: Se poate prezenta cu pustule
C: Se poate prezenta cu vezicule sau bule superficiale
D: Adesea complic o alta dermatoz
E: Absena febrei
Vezi raspuns
17. [ICM10047] Furunculul poate da urmtoarele complicaii ()
A: Suprainfectare cu alt germen
B: Epidermoliza
C: Reacie de hipersensibilitate
D: Anthrax
E: Diseminare a infeciei
Vezi raspuns
18. [ICM10051] Este fals despre fasceita necrotizanta: ()
A: este insotita de o alterare majora a starii generale
B: se prezinta local prin zone hipoestezice
C: constituie o urgenta medico-chirurgicala
D: se trateaza cu AINS
E: da mioliza biologica
Vezi raspuns
19. [ICM10052] Sunt forme clinica de erizipel: ()
A: bulohemoragic
B: erizipel recidivant- tablou acut
C: deseori apare erizipelul bilateral
D: erizipel eroziv
E: erizipel epidermolitic
Vezi raspuns
20. [ICM10059] Este fals despre pitiriazis versicolor: ()
A: afecteaza adultul tanar
B: afecteaza batranii institutionalizati
C: contagiozitate redusa
D: are macule cu scuame fine ce devin ulterior hipocrome
E: da fluorescenta verde-pal la examenul cu lampa Wood

21. [ICM10061] Clinic in candidozele cutanate se disting ()

A: Candidoza marilor pliuri
B: Onicomicoza
C: Perionixis
D: Candidoza bucala
E: Onichie secundara
Vezi raspuns
22. [ICM10062] Sunt antifungice locale folosite in dermatofitoze ()
A: Ketoconazol
B: Metronidazol
C: Ketonal
D: Ciclopiroxolamina
E: Ciprofloxacina
Vezi raspuns
23. [ICM10063] Alegei varinta corect despre Pitiriazis versicolor: ()
A: Este o afeciune cauzat de o ciuperc de tip levur din genul Candida
B: Afectez n special vrstnicii
C: Are contagiozitate marcat
D: Este caracterizat de macule fine de culoare roz/bej
E: Maculele sunt situate n special pe partea inferioar a trunchiului
Vezi raspuns
24. [ICM10010] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz dermatofitoza pielii glabre (pg. 1171)
A: Se localizeaz n special la nivelul scalpului
B: Se poate confunda cu eczema numulara sau psoriazisul inversat
C: Este foarte dureroas
D: Se prezint sub forma unor plci inelare cu extindere centrifug
E: Se poate confunda cu candidoza marilor pliuri.
Vezi raspuns
25. [ICM10011] Kerionul este (pg. 1171-1172)
A: O candidoz cutanat suprainfectat
B: O tricofitie supurat cu inflamaie major
C: O infecie dermatofitic produsa de dermatofiti patogeni
D: Infecie dermatofitic a pielii glabre nsoit de adenopatii satelite frecvente
E: Afeciune cauzat de Malassezia furfur.
Vezi raspuns
26. [ICM10013] Tratamentul candidozei ungheale se face prin: (pag 1171)
A: suprimarea factorilor favorizani
B: Toalet cu spun alcalin
C: tratament antifungic local 2-4 sptmni
D: tratament general cu imidazol
E: tratament antifungic local 6 luni
Vezi raspuns
27. [ICM10014] Despre foliculita sunt adevarate urmatoarele: ()
A: este o inflamatie a foliculului pilosebaceu
B: leziunea elementara este o papulo-pustula centrata de un fir de par
C: este o leziune superficiala,care se rupe repede
D: agentul patogen cel mai frecvent este S.aureus
E: tratamentul consta in antibioterapie pe cale i.v
Vezi raspuns
28. [ICM10016] Complicaiile furunculului sunt: (ICM10015)
A: Antrax
B: Eczema
C: Ectima
D: Furunculoz
E: Stafilococie malign a feei
Vezi raspuns
29. [ICM10017] Diagnosticul diferenial al dermatofitoyei pielii glabre se face cu: (ICM10017)
A: Onicomicoza
B: Erizipelul
C: Candidoza
D: Dishidroza plantar
E: Tricofiia
Vezi raspuns

30. [ICM10018] Fasceita necrozant se caracterizeaza prin urmtoarele: (ICM10018)

A: Reprezint o urgen medico+chirurgical
B: Sd inflamator major, citoliz moderat
C: Favorizat de administrarea de AINS
D: Alterare major a strii generale
E: Local apar zone violacee necrotice, hiperestezice
31. [ICM10019] Cisrcumstantele favorizante ale furunculului sunt: ()
A: diabet
B: imunodepresia
C: transmitere prin maini din locuri unde stafilococul este in stare de rezident
D: manipulare intempestiva
E: macerare
Vezi raspuns
32. [ICM10020] Complicatiile furunculului sunt, cu exceptia: ()
A: antrax
B: furunculoza
C: erizipel
D: ectima
E: stafilococie maligna a fetei
Vezi raspuns
33. [ICM10021] Agentul etiologic al foliculitei este: ()
A: Staphilococcus aureus
B: Pseudomonas aeruginosa
C: Streptococcus piogenes
D: streptococ hemolitic
E: Staphilococcus epidermidis
Vezi raspuns
34. [ICM10022] Tratamentul foliculitei cu stafilococ aureu consta in: ()
A: antiseptice locale
B: antibioterapie locala
C: haine largi
D: barbierit cu grija
E: antibioterapie iv
Vezi raspuns
35. [ICM10023] Tratamentul formelor complicate ale furunculului cuprinde: (pag.1169)
A: antiseptice locale si reguli de igiena
B: antibioterapie generala antistreptococica de tipul penicilinei M
C: internare de urgenta si tratament parenteral pentru stafilococia fetei
D: investigarea si tratarea zonelor de rezidenta microbiana
E: antibiotice generale antistafilococice
Vezi raspuns
36. [ICM10024] Urmatoarele sunt infectii cutanate foliculare ()
A: foliculita
B: furunculul
C: ectima
D: furunculoza
E: impetigo
Vezi raspuns
37. [ICM10025] Impetigo poate complica urmatoarele dermatoze: ()
A: prurigo
B: erizipel
C: pediculoza
D: scabie
E: ectima
Vezi raspuns
38. [ICM10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre epidermoliza stafilococica: ()
A: eritem difuz: dezlipire epidermica superficiala
B: in special la micile pliuri
C: debut marcat adeseori de un imptigo periorificial
D: fara febra sau alterare a starii generale
E: giagnostic diferential principal: toxidermie
Vezi raspuns

39. [ICM10027] Alegeti afirmatiile adevarate despre ectima: ()

A: forma ulcerativa de impetigo
B: de obicei pe membrele inferioare
C: favorizate de microtraume
D: adesea pe un teren imunodeprimat
E: cauzata de toxina stafilococica
Vezi raspuns
40. [ICM10028] Tratamentul candidozelor include: ()
A: antifungic local: imidazoli, amfotericina B, ciclopiroxolamina, terbinafina
B: general: ketoconazol, fluconazol
C: tratament local timp de 2-4 saptamani pentru piele si mucoase
D: tratament local timp de 6 saptamani pentru unghii
E: tratament general pentru formele profuze, faringoesofagiene sau la imunodeprimati
41. [ICM10029] Tratamentul dermatofitozelor include: ()
A: imidazoli, ciclopiroxolamina, terbinafina pentru 1-8 saptamani in tratament local
B: griseofulvina, terbinafina, ketoconazol, 2 saptamani pentru piele glabra, tratament general
C: tratament general pana la peste 6 luni pentru trocofitii
D: tratament general, cateva luni pentru afectarea ungheala
E: examen al familiei in caz de agent antropofil, tratarea animalului in caz de agent zoofil
Vezi raspuns
42. [ICM10030] Examinarile complementare in erizipel, afirmatii adevarate: ()
A: in caz de teren fragilizat sau suspiciune de complicatii
B: sistematic
C: hemocultura, hemograma, VSH
D: CRP
E: CPK, BU
Vezi raspuns
43. [ICM10031] Formele clinice de erizipel sunt: ()
A: bulohemoragic
B: recidivant
C: bilateral (frecvent)
D: fasceita necrozanta
E: flebita
Vezi raspuns
44. [ICM10032] Despre pitiriazis versicolor se poate afirma c ()
A: Tratamentul se face cu ketoconazol
B: D fluorescenta verde pal la lampa Wood
C: Foarte contagios
D: Apare n special la copil
E: Este cauzat de o levur saprofit a epidermului
Vezi raspuns
45. [ICM10033] Tratamentul local al dermatofitozei pielii glabre se realizeaz cu: (pag.1172)
A: Terbinafin
B: Ciclopiroxolamin
C: Griseofulvin
D: Amfotericina B
E: Imidazoli
Vezi raspuns
46. [ICM10034] Tratamentul general in candidoze este: (pag.1171)
A: Terbinafina
B: Ciclopiroxolamina
C: Fluconazol
D: Derivati ai imidazolului
E: Ketoconazol
Vezi raspuns
47. [ICM10035] n tratamentul erizipelului sever se utilizeaz urmtoarele macrolide ()
A: Pristinamicina
B: Josamicina
C: Spiramicina
D: Eritromicina
E: Roxitromicina
Vezi raspuns

48. [ICM10036] n cazul fasceitei necrozante sunt adevrate urmtoarele ()

A: Este urgen medico-chirurgical
B: Se prezint prin zone violacee necrotice, hipoestezice
C: Stare general bun
D: Respect muschiul
E: Este favorizat de AINS
Vezi raspuns
49. [ICM10037] Erizipelului este favorizat de ()
A: Insuficien venoas
B: Flebit
C: Limfedem
D: Imunodepresie
E: Poart de intrare
Vezi raspuns
50. [ICM10038] Despre impetigo se pot afirma urmtoarele ()
A: Evolueaz cu febr
B: Nu este contagios
C: Deseori complic o alt dermatoz
D: Se recomand prelevari n caz de epidemie
E: Este foarte frecvent la aduli
51. [ICM10039] Apariia furunculului este favorizat de ()
A: Corticoterapie
B: Sarcin
C: Manipulare intempestiv
D: Imunodepresie
E: Diabet
Vezi raspuns
52. [ICM10048] Urmtoarele afirmaii despre foliculit sunt false, cu excepia: (pag. 1168,1172)
A: la nivelul brbii putem avea foliculit acut supurat
B: foliculita brbii se numete sicozis
C: foliculita acut supurat este o infecie cutanat bacterian
D: foliculita acut supurat este o tricofiie
E: foliculita acut supurat este dat de un epidermophyton
Vezi raspuns
53. [ICM10049] Sunt complicaii generale ale erizipelului urmatoarele, cu excepia: (1170)
A: Recidiva erizipelului
B: Coagularea intravascular diseminat
C: Complicaii criptogenetice
D: Escara, ulceraia, boala trombembolic
E: Fasceita necrozant
Vezi raspuns
54. [ICM10050] Despre infectiile cutanate micotice sunt adevarate urmatoarele: (1171-1172)
A: kerionul este o infectie cu dermatofiti cu inflamatie majora
B: dermatofitoza pielii glabre este putin sau deloc pruriginoasa
C: pitiriazis versicolor este foarte contagioasa
D: dermatofitii sunt intotdeauna patogeni
E: la examenul cu lampa Wood, pitiriazis versicolor are o fluorescenta galben-verzuie
Vezi raspuns
55. [ICM10053] Pregatirea in tratamentul erizipelului sever consta in: ()
A: oprirea AINS
B: aplicarea unei cai de abord venos periferic
C: tratament antalgic
D: reechilibrare hidroelectrolitica
E: penicilina V
Vezi raspuns
56. [ICM10054] Este adevarat despre tratamentul candidozei: ()
A: se da 2-4 saptamani pentru piele
B: se da 6 saptamani pentru unghii
C: toaleta cu sapun acid
D: tratamentul general se face cu ketoconazol
E: tratamentul general se indica la imunodeprimati
Vezi raspuns

57. [ICM10055] Este adevarat despre durata tratamentului antibiotic general in infectiile cutanate bacteriene foliculare si nefoliculare: ()
A: foliculita 5 zile
B: impetigo 8-10 zile
C: erizipel sever 10-14 zile
D: erizipel necomplicat 8-10 zile
E: erizipel sever 2 saptamani
Vezi raspuns
58. [ICM10056] Sunt adevarate despre dermatofitoze: ()
A: dermatofitoza pielii glabre poate fi confundata cu candidoza pliurior
B: dermatofitoza pliurilor poate fi confundata cu dishidroza plantara
C: dermatofitoza ungheala poate produce onicoliza
D: tricofitia poate afecta scalpul sau axila
E: tineea favica prezinta cruste cu depresiuni marginale
Vezi raspuns
59. [ICM10057] Este adevarat despre infectiile micotice ale unghiei: ()
A: candidoza unghiala da afectare laterala si proximala
B: candidoza unghiala se asociaza cu inflamatia pliurilor si repliurilor unghiale
C: dermatofitoza unghiala da afectare laterala si distala
D: candidoza poate produce onicoliza
E: prelevarile micologice se fac in ambele cazuri pe fragment de lama unghiala
Vezi raspuns
60. [ICM10058] Sunt ciuperci de tip levuri: ()
A: Malassezia furfur
B: Candida
C: tricophyton
D: microsporum
E: epidermophyton
61. [ICM10060] Despre tratamentul pitiriazisului versicolor sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ()
A: Se face cu derivati topici ai imidazolului
B: Aplicarea este unica intotdeauna
C: Aplicarea este repetata intotdeauna
D: Aplicarea se poate face in doza unica sau repetat
E: Se trateaza animalul in caz de agent zoofil
Gua i nodulul tiroidian, hipotiroidismul i hipertiroidismul
1. [GUS10002] Care dintre urmatoarele caracteristici clinice ridica suspiciunea malignitatii in cazul unui nodul tiroidian ()
A: consistenta moale a nodulului
B: dimensiunea peste 3 cm
C: nodul mobil fata de planurile supra sau subiacente
D: margini regulate la palpare
E: otalgii reflexe homolaterale
Vezi raspuns
2. [GUS10005] n hipertiroidismul indus de amiodaron de tip II: (pg. 1223)
A: Ecografia Doppler tiroidian arat hipervascularizaie tiroidian
B: Scintigrafia este fixant
C: Exist o patologie tiroidian preexistent
D: Ecografia Doppler tiroidian este normal
E: Tratamentul se bazeaz pe anxiolitice, repaus
Vezi raspuns
3. [GUS10006] Diagnosticul de hipertiroidism frust presupune: (pg. 1221)
A: TSH sczut cu FT4 crescut
B: TSH sczut cu FT4 sczut
C: TSH sczut cu FT4 normal
D: TSH crescut cu FT4 crescut
E: TSH crescut cu FT4 normal
Vezi raspuns
4. [GUS10007] Boala Basedow este confirmat de: (pg. 1221)
A: Anticorpi antitireoglobulin crescui
B: Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescui
C: TSH crescut
D: Proteina C reactiv crescut
E: Anticorpi antiperoxidaza crescui
Vezi raspuns

5. [GUS10009] n insuficiena tireotrop exist: (pg. 1224)

A: TSH crescut cu FT4 crescut
B: TSH normal cu FT4 crescut
C: TSH sczut cu FT4 crescut
D: TSH normal sau sczut, cu FT4 sczut
E: TSH crescut cu FT4 sczut
Vezi raspuns
6. [GUS10015] Monitorizarea eficientei tratamentului in hipertiroidism(pag 1222) ()
A: FT4 la 20 zile de la inceputul tratamentului, apoi la 15zile - 1 luna
B: TSH
C: TSH+-FT4 la oluna
D: TSH +- FT3 la o luna
E: TSH +- FT4 la 3 luni, in al doilea moment ( cand FT4 s-a normalizat )
Vezi raspuns
7. [GUS10023] Semne clinice pt boala basedow sunt urmatoarele cu exceptia: ()
A: exoftalmie
B: tril la palpare
C: suflu la ascultatie
D: mixedem pretibial
E: femeie tanara fara antecedente de boli autoimune
Vezi raspuns
8. [GUS10033] Care dintre urmtoarele este contraindicaie pentru tratamentul cu iod radioactiv al nodulilor tiroidieni ()
A: Noduli recenti
B: Oftalmopatie basedowiana
C: Gu veche
D: Gu multinodular toxic
E: Nodul autonom
Vezi raspuns
9. [GUS10034] Tratamentul nodulilor tiroidieni NU se realizeaz cu ()
A: Alcoolizare
B: Levotiroxin
C: Antitiroidiene de sintez
D: Tratamemt cu iod radioactiv
E: Chirurgie
Vezi raspuns
10. [GUS10035] Nodulul tiroidian NU implic n diagnosticul diferenial ()
A: Adenom toxic
B: Chist epidermoid
C: Chist branhial
D: Chist tiroidian
E: Gu multiheteronodular
11. [GUS10036] Malignitatea nodulului tiroidian este mai probabil dac ()
A: Este mai mare de 2cm
B: Nodulul crete
C: Consistena este moale
D: Sex feminin
E: Vrsta sub 60 de ani
Vezi raspuns
12. [GUS10037] Printre complicatiile posibile ale tiroidectomiei NU se regsete ()
A: Hipoparatiroidia definitiv
B: Recidiva hipertiroidismului
C: Hemotorace
D: Paralizie recurenial definitiv
E: Embolia gazoas
Vezi raspuns
13. [GUS10038] NU reprezint indicaie de tiroidectomie totala ()
A: Gua evolutiv
B: Gua inestetic
C: Gua veche
D: Gua voluminoas
E: Nodul central
Vezi raspuns

14. [GUS10039] Atunci cnd gua comprim nervul recurent apare ()

A: Sincope iterative
B: Disfonie
C: Disfagie
D: Dispnee
E: Sindrom Claude-Bernard-Horner
Vezi raspuns
15. [GUS10040] Gua simpl NU este caracterizat de ()
A: Absena distiroidiei
B: Absena neoplaziei
C: Absena inflamaiei
D: Proliferare de tireocite
E: Cretere focal a volumului tiroidei
Vezi raspuns
16. [GUS10045] n hipotiroidism tratamentul de substitutie cu levotiroxin este caracterizat de, cu excepia ()
A: Creterea dozelor se face progresiv
B: Se prescrie pn la normalizarea FT4
C: ECG obligatoriu la pacientul n vrst naintea nceperii tratamentului
D: Administrare matinal a jeun
E: Se ncepe n doza mic
Vezi raspuns
17. [GUS10046] Hipotiroidismului NU are drept complicaie ()
A: Anxietate
B: Depresie
C: Coma mixedematoas
D: Blocuri de ramur
E: Insuficiena coronarian
Vezi raspuns
18. [GUS10047] n hipotiroidism ()
A: cnd este suspect, prima intenie const n efectuarea TSH i FT4, fr FT3
B: Examenul de depistare este FT4
C: FT3 nu are nici o relevan
D: FT4 normal asociat cu un TSH sczut corespunde unui hipotiroidism frust
E: TSH-ul sczut asociat cu FT4 normal evoc o insuficien tireotrop
Vezi raspuns
19. [GUS10052] n cazul hipertiroidismului indus de amiodarona de tip II ()
A: Apare rapid dup instituirea tratamentului cu amiodaron
B: Deseori apare pe o patologie tiroidiana preexistent
C: Tratamentul se bazeaz pe ATS
D: Scintigrafia este alb
E: Ecografia arat hipervascularizatie
Vezi raspuns
20. [GUS10053] Hipertiroidismului De Quervain se trateaz cu ()
A: Iod radioactiv
B: Chirurgie
C: Corticoizi
D: Propiltiouracil
E: Carbimazol
21. [GUS10054] Diagnosticul bolii Basedow se realizeaz cel mai bine prin ()
A: Scintigrafie cu I123
B: CRP
C: Scintigrafie cu Tc99
D: Ac Anti-TPO
E: Ac Anti-TRAb
Vezi raspuns
22. [GUS10074] Ce trebuie sa se asocieze tratamentului cu Iod radioactiv daca pacientul are si oftalmopatie basedowniana? ()
A: levotiroxina
B: alcoolizare
C: corticoterapie
D: carbimazol
E: propiltiouracil
Vezi raspuns

23. [GUS10077] Este adevarat despre gusa sporadica: ()

A: poate da cretinism
B: este prezenta la copiii de varsta scolara
C: prevalenta peste 10%
D: prevalenta sub 10%
E: poate duce la ratard mental reversibil
Vezi raspuns
24. [GUS10079] Semnele de hipotiroidism sunt, cu exceptia: ()
A: Astenie
B: Tahicardie
C: Umplerea foslor supraclaviculare
D: Dismenoree
E: Constipatie
Vezi raspuns
25. [GUS10082] Nu este aliment gusogen urmatorul: (1215)
A: sorg
B: mei
C: linte
D: bob
E: manioc
Vezi raspuns
26. [GUS10083] Antitiroidienele de sinteza se administreaza in cadrul urmatoarelor boli, cu exceptia: (pag. 1222)
A: Boala Basedow
B: Hipertiroidismul din sarcina
C: Boala de Quervain
D: Nodulul toxic
E: Gusa multiheteronodulara
Vezi raspuns
27. [GUS10003] Cretinismul endemic se caracterizeaza prin ()
A: mixedem
B: retard mental reversibil
C: tulburari senzoriale (surditate)
D: retard statural
E: tulburari de vedere
Vezi raspuns
28. [GUS10004] Care sunt examinrile biologice n gua simpl: (pg. 1216)
A: TSH
B: Dozarea ATPO i antiTG
C: n caz de hipertrofie dozarea anticorpilor antireceptor TSH
D: Ioduria pe 24 de ore
E: Dozarea tireoglobulinei
Vezi raspuns
29. [GUS10008] Cum se monitorizeaz tolerana la tratamentul cu antitiroidiene de sintez: (pg. 1223)
A: GOT, GPT la intervale regulate
B: Hemoleucogram la intervale regulate
C: Proteina C reactiv bilunar
D: Bilirubina total lunar
E: Tireoglobulina la 3 luni
Vezi raspuns
30. [GUS10010] Complicaiile hipotiroidismului sunt: (pg. 1225)
A: Insuficiena coronarian
B: Blocuri de ramur
C: Coma mixedematoas
D: Depresie
E: Stenoza mitral
31. [GUS10013] ALEGETI afirmatiile false: ()
A: in tiroidita quervain apare o durere cervicala cronica,la palpare si la deglutitie
B: in basedow exista suflu sistolic,se percepe trill la auscultatie si frecvent este vorba de femnei tinere cu antecedente autoimune
C: exam de depistare a hipertiroidiei este determinarea TSH us care este frenat in acest caz
D: ptr urmarirea tratam si aprecierea importantei hipertiroidiei se dozeaza FT4-T3
E: ca prima intentie,daca se suspecteaa hipertir,se dozeaza numai TSH
Vezi raspuns

32. [GUS10014] Exemplu de urmarire a unei paciente sub ATS pentru Basedow(pag 1223) ()
A: FT4 ,Hemograma,Beta HCG,ALAT,ASAT,TSH in ziua 0
B: TSH,ALAT,ASAT in ziua 30
C: FT4, TSH in a doua luna
D: Hemograma in a treia luna
E: ASAT ,ALAT in luna a treia
Vezi raspuns
33. [GUS10016] Hipertiroidismul indus de amiodarona de tip I: (pag 1223)
A: consta in o distrugere inflamatorie a tiroidei prin toxicitatea amiodaronei
B: scintigrafia este cel mai frecvent fixanta
C: ecografia Doppler tiroidiana este normala
D: tratamentul include antitiroidiene de sinteza
E: de cele mai multe ori exista o patologie tiroidiana preexistenta (nodul toxic, gusa multiheteronodulara, boala Basedow)
Vezi raspuns
34. [GUS10017] Scintigrafia tiroidiana cu 99mTc sau 123I: (1220)
A: este indicata daca TSH-ul este normal sau crescut
B: are importanta pentru diagnosticul nodulilor toxici
C: 20% din nodulii hipofixanti sunt maligni
D: nediscriminanta pentru diagnosticul de malignitate
E: este examenul de prima intentie din examinarile complementare ale nodulilor tiroidieni
Vezi raspuns
35. [GUS10018] Sindromul Claude-Bernard-Horner se caracterizeaza prin: (pag.1216)
A: mioza
B: enoftalmie
C: exoftalmie
D: midriaza
E: ptoza palpebrala
Vezi raspuns
36. [GUS10019] Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul specific in hipertiroidism sunt adevarate? (pag 1222)
A: a. tratamentul initial utilizeaza antitiroidiene de sinteza
B: b. carbimazol este utilizat preferential in timpul sarcinii
C: c. propiltiouracil este utilizat initail in doza mare apoi descrestere progresiva timp de mai mult luni
D: d. tratamentul chirurgical al gusei se realizeaza de urgenta
E: e. tratamentul cu iod radioactiv trebuie precedat de un tratament de aproximativ 2 luni cu ATS pentru a se ajunge la eutiroidie
Vezi raspuns
37. [GUS10021] Printre simptomele de infiltratie a pielii si mucoase din hipotiroidism se numara: ()
A: fata rotunda
B: tulburari ale fanerelor
C: aspect de piele ceruita
D: bradicardie
E: constipatie
Vezi raspuns
38. [GUS10024] Tratamentul cu iod radioactiv al nodulilor tiroidieni are contraindicaii n ()
A: Gu multinodular toxic
B: Nodul autonom
C: Noduli maligni
D: Oftalmopatie Basedow
E: Sarcin
Vezi raspuns
39. [GUS10025] n diagnosticul nodulilor tiroidieni, scintigrafia tiroidian ()
A: Se face cu Iod 123
B: Nu este discriminant n diagnosticul de malignitate
C: Are importan n diagnosticul nodulilor toxici
D: Este indicat dac TSH este crescut
E: Nu este indicat dac TSH este normal
Vezi raspuns
40. [GUS10026] Posibilitatea malignitii nodulilor tiroidieni sunt caracterizai ecografic prin ()
A: Prezena microcalcifierilor n nodul
B: Slab vascularizat la eco-Doppler
C: Limitele nodulului imprecise
D: Nodul hiperecogen
E: Halou periferic al nodulului gros i neregulat sau incomplet

41. [GUS10027] Nodulul tiroidian avnd cauz malign este indicat de ()

A: Sindrom Claude-Bernard-Horner
B: Paralizie recurenial
C: Disfagie
D: Dispnee
E: Disfonie
Vezi raspuns
42. [GUS10028] Malignitatea nodulului tiroidian este indicat de urmtoarele caracteristici ()
A: Nodul mai mare de 3 cm
B: Nodul neregulat
C: Creterea nodulului
D: Consiten elastic
E: Nodul moale
Vezi raspuns
43. [GUS10029] Tiroidectomia poate avea urmtoarele complicaii ()
A: Recidiva hipertiroidismului
B: Criz acut tireotoxic
C: Hipoparatiroidie
D: Hipercalcemie
E: Pneumomediastin
Vezi raspuns
44. [GUS10030] Hematocelul este caracterizat de ()
A: Este un pseudochist hematic
B: Apariia este insidioas pe parcursul unei sptmni
C: Disfagie dureroas
D: Otalgii reflexe homolaterale
E: Puncia este strict interzis din cauza riscului hemoragic
Vezi raspuns
45. [GUS10031] Cretinismul este caracterizat de ()
A: Diplegie spastic
B: Hipertiroidism profund
C: Complicaie a guei endemice
D: Retard mintal reversibil
E: Surditate
Vezi raspuns
46. [GUS10032] Gua are o consisten lemnoas n ()
A: Hematocel
B: Gu veche
C: Tiroidita Riedel
D: Tiroidita Hashimoto
E: Cancer
Vezi raspuns
47. [GUS10041] Care dintre urmtoarele afirmaii despre monitorizarea tratamentului hipotiroidismului sunt adevrate ()
A: Hipotiroidismul este confirmat de TSH scazut
B: Singurul efect secundar al levotiroxinei este hipertiroidismul
C: n tratamentul stabil monitorizarea TSH se poate face anual
D: TSH se dozeaz la 4-5 sptmni dup schimbarea posologiei
E: Se face pe baza dozrii TSH i FT4
Vezi raspuns
48. [GUS10044] Tiroidita Hashimoto poate fi diagnosticat prin ()
A: FT4 crescut
B: TSH sczut
C: Scintigrafie cu aspect de tabl de ah
D: Ac Anti-TG pozitivi
E: Ac Anti-TPO pozitivi
Vezi raspuns
49. [GUS10048] Hipertiroidismul indus de amiodarona de tip I are tratament cu ()
A: Anxiolitice
B: Betablocante
C: ATS
D: AINS
E: Corticoizi
Vezi raspuns

50. [GUS10049] Tiroiditei De Quervain se trateaz cu ()

A: Iod radioactiv
B: Corticoizi
C: AINS
D: Propiltiouracil
E: Carbimazol
51. [GUS10050] Hipertiroidismul cu scintigrafie alb poate aprea n ()
A: Hipertiroidism factitia
B: Gu multiheteronodulara
C: Hipertiroidism post-partum
D: Tiroidita De Quervain
E: Boala Basedow
Vezi raspuns
52. [GUS10051] Hipertiroidismul T3 este caracterizat de ()
A: T3 crescut
B: TSH crescut
C: TSH scazut
D: FT4 crescut
E: FT4 sczut
Vezi raspuns
53. [GUS10055] HEMATOCELUL HEMATIC ESTE: ()
A: PSEUDOCHIST LIMFATIC
B: NEDUREROS
C: SE POTE FACE PUNCTIE ASPIRATIVA
D: OTALGIE REFLEXA HOMOLATERALA
E: APARE PROGRESIV
Vezi raspuns
54. [GUS10057] Urmtoarele elemente nu caracterizeaz puncia aspirativ cu ac fin n cadrul examinrilor complementare ale nodulului
tiroidian: (pag. 1219)
A: n caz de nodul chistic se face puncie din partea parenchimatoas
B: are un excelent aport diagnostic pentru toate cancerele tiroidiene
C: n caz de chist se i evacueaz simultan
D: poate oferi unul din rspunsurile: probabil benign, malign, interpretabil, ndoielnic
E: diagnosticul de cancer vezicular este pur histopatologic
Vezi raspuns
55. [GUS10058] Urmtoarele afirmaii despre scintigrafia tiroidian sunt false: (pag. 1219-1222)
A: n caz de administrare exogen de hormoni tiroidieni, este alb
B: este indicat n caz de nodul asociat cu hipertiroidie
C: alergia la iod reprezint o contraindicaie absolut
D: sarcina reprezint o contraindicaie absolut
E: se face cu iod radiactiv, izotopul 131
Vezi raspuns
56. [GUS10059] Despre tiroidita Hashimoto sunt adevrate, cu excepia: (pag. 1224, 1225, 1217)
A: asocierea hipotiroidism-gu este patognomonic
B: anticorpii anti-TPO i anti-TG pozitivi sunt patognomonici
C: prezint gu nodular
D: poate evolua cu limfom tiroidian
E: prezint nivele crescute de TSHus
Vezi raspuns
57. [GUS10060] Caracteristicile ecografice ale nodulilor tiroidieni care arata leziuni putin sau deloc suspecte: ()
A: Nodul hipoecogen
B: Chist pur anecogen
C: Nodul hiperecogen
D: Halou complet cu umbre marginale
E: Slaba vascularizatie la ecografia DOOPLER
Vezi raspuns
58. [GUS10061] Urmatoarele sunt semne de tireotoxicoza, cu exceptia: (1221)
A: constipatie
B: tahipnee
C: semnul scaunelului
D: diaree
E: hipertermie

Vezi raspuns
59. [GUS10062] Despre afectiunile tiroidiene putem afirma urmatoarele, cu exceptia: ()
A: eficienta tratamentului hipotiroidismului perfiferic se monitorizeaza prin dozarea TSH
B: coma mixedematoasa si blocurile de ramura sunt complicatii frecvente ale hipotiroidismului
C: hipertiroidismul factitia, cel post-partum si tiroidita Hashimoto dau scintigrafie alba
D: anticonceptionale, betablocante si repaosulreprezinte principii generale de tratament in hipertiroidism
E: pacientul tanar, fara factori de risc cardio-vasculari are parte de tratament in ambulator
Vezi raspuns
60. [GUS10063] Despre tratamentul hipotiroidismului sunt adevarate urmatoarele: (1226)
A: pacientul in varsta, cu factori de risc cardio-vasculari va primi tratament exclusiv in spital datorita riscului iminent de ischemie
B: levotiroxina se administreaza pana la normalizarea FT4
C: levotiroxina se administreaza pana la normalizarea TSH
D: levotiroxina se administreaza dimineata pe stomacul gol
E: Doza optima de levotiroxina este intre 75-125 microgr/zi
61. [GUS10064] Despre strumita acuta se pot afirma urmatoarele: ()
A: apare din cauze diverse: fizice, chimice, psihice
B: sunt prezente semne generale precum febra, alterarea starii generale, disfagie dureroasa
C: sunt prezente semne biologice: sindrom inflamator, polinucleoza
D: examenul de prima intentie este BU care este reactiv-pozitiva
E: ca si examene complementare pentru aprecierea functiei renale utilizam: ionograma sangvina si creatinina
Vezi raspuns
62. [GUS10065] Sunt semne de hipometabolism in hipotiroidism, cu exceptia: (pag. 1224)
A: hipoacuzie
B: lentoarea reflexelor osteotendinoase
C: canal carpian
D: dementa
E: scaderea in greutate
Vezi raspuns
63. [GUS10066] Pot fi etiologii de hipotiroidism urmatoarele: (1225)
A: Iod 123
B: Interferon
C: Antitiroidiene de sinteza
D: Levotiroxina
E: Litiu
Vezi raspuns
64. [GUS10067] Complicatii ale tiroidectomiei, prin obstruarea cailor respiratorii sunt (pg. 1217): ()
A: Edem laringian
B: Pneumotorace
C: Embolie gazoasa
D: Traheomalacie
E: Hematom compresiv
Vezi raspuns
65. [GUS10068] Urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia (pg. 1215): ()
A: In gusa multiheteronodulara, crestere difuza a volumului din cauza unor structuri nodulare
B: In gusa multiheteronodulara, noduli pot fi functionali (noduli toxici) sau nu
C: Gusa sporadica este prevalenta peste 10%
D: Gusa endemica este prezenta la copii de varsta scolara cu prevalenta de peste 10%
E: Cretinismul este o complicatie a gusei endemice
Vezi raspuns
66. [GUS10069] In cazul detectarii unui nodul tiroidian, care sunt examinarile de laborator indicate? (pag 1219)
A: T4
B: TSH
C: T3
D: glicemia
E: tirocalcitonina
Vezi raspuns
67. [GUS10070] Complicatiile hipotiroidiei: (pag 1225)
A: depresie
B: diabet zaharat
C: insuficienta coronariana
D: blocuri de ramura sau atrio-ventriculare
E: coma mixedematoasa

Vezi raspuns
68. [GUS10071] Este adevarat despre tiroidita De Quervain ()
A: Este o cauza de hipotiroidism
B: Durere cervicala spontana ,acuta ,dar si la palpare si deglutitie
C: Se trateaza cu AINS sau corticoizi
D: Se trateaza cu Antitiroidiene de sinteza
E: Tratamentul dureaza cateva saptamani
Vezi raspuns
69. [GUS10072] Sunt orientative pentru diferite tipuri histopatologice ale cancerului tiroidian: ()
A: cancerul anaplazic da sindrom de vena cava superioara
B: cancerul medular se asociaza cu tirocalcitonina crescuta
C: cancerul medular are halou complet
D: cancerul papilar prezinta microcalcificari in nodul
E: diagnosticul de certitudine al cancerului vezicular se pune prin punctie aspirativa cu ac fin
Vezi raspuns
70. [GUS10073] Fac parte din tratamentul nodulului tiroidian: ()
A: lobectomia
B: tiroidectomia in caz de afectare a istmului
C: tratament cu I 123
D: tratament cu levotiroxina la care scad in dimensiuni si nodulii maligni
E: alcoolizare
71. [GUS10075] Fac parte din pricipiile generale de tratament ale hipertiroidismului, cu EXCEPTIA: ()
A: repaus
B: barbiturice
C: misoprostol
D: betablocante
E: corticoterapie
Vezi raspuns
72. [GUS10076] Cand se face hemograma in monitorizarea tratamentului cu ATS pentru boala Basedow? ()
A: la 10 zile in prima luna
B: la 2 luni
C: sistematic in caz de febra
D: doar la sfarsitul tratamentului
E: la 6 luni
Vezi raspuns
73. [GUS10078] Sunt false despre cretinism: ()
A: tulburari motorii- tetraplegie spastica
B: retard mentar reversibil
C: apare ca o complicatie a gusei sporadice
D: asociaza surditate
E: asociaza mixedem
Vezi raspuns
74. [GUS10080] Principalele etiologii ale hipotiroidismului sunt, cu exceptia: ()
A: Hashimoto
B: Iatrogena, imipemen, interferon
C: Sarcoidoza, limfoame
D: Obezitatea
E: Hiperparatiroidia
Vezi raspuns
75. [GUS10081] Despre tratamentul hipotiroidismului sunt adevarate, cu exceptia: ()
A: Durata tratamentului pe viata cu exceptia hipotiroidismului iatrogen
B: ECG obligatorie la pacientul in varsta cu insuficienta coronariana, inaintea inceperii tratamentului
C: Debutul tratamentului se face in spital indiferent de varsta pacientului si comorbiditatile asociate
D: Administrarea dupa masa principala
E: Se incepe cu o doza mica (12,5-25 microg/zi) cu cresterea progresiva a dozelor
Vezi raspuns
76. [GUS10084] Obstruarea cilor respiratorii ca o complicaie a tiroidectomiei totale poate surveni prin: (pag. 1217)
A: Traheomalacie
B: Paralizie recurenial bilateral
C: Embolie gazoas
D: Pneumotorace
E: Edem laringian

Vezi raspuns
77. [GUS10085] Gusile foarte vechi pot avea urmatoarele complicatii: (1216, 1217*)
A: hipotiroidism
B: hipertiroidism
C: strumita acuta
D: cancer anaplazic
E: limfom tiroidian
Vezi raspuns
78. [GUS10086] Pot avea disfagie dureroasa urmatoarele complicatii ale gusilor: (1216, 1217*)
A: strumita acuta
B: compresia structurilor invecinate
C: hematocel
D: inflamatia gusei
E: pseudochist hematic
Vezi raspuns
79. [GUS10087] Este adevarat despre durata tratamentului medicamentos in hipertiroidism: (1222, 1223*)
A: cauzat de amiodarona tip I: 2-3 luni
B: tiroidita De Quervain: cateva saptamani, 2-3 luni
C: Basedow: 18 luni
D: in sarcina: cateva saptamani
E: nodul toxic, gusa multiheteronodulara: cateva luni
Vezi raspuns
80. [GUS10088] Principalele cauze de hipotiroidusm sunt: (1225)
A: iatrogena
B: infiltrativa
C: genetica
D: autoimuna
E: secundara tratamentului unui hipertiroidism
Diabetul zaharat tip 1 si 2 la adult definiie, diagnostic, complicaii acute, complicaii cronice, algoritm terapeutic, monitorizare,
principii, management
1. [DZA10002] Diabetul zaharat se definete prin: (pg. 1236)
A: Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,16g/l;
B: Glicemie postprandial mai mare de 1,30g/l;
C: Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,26g/l, n doua ocazii diferite sau mai mare de 2g/l n orice moment al zilei;
D: Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,20g/l, n doua ocazii diferite sau mai mare de 1,6g/l n orice moment al zilei;
E: Glicemie postprandiala mai mare de 1,40g/l;
Vezi raspuns
2. [DZA10003] Diabetul zaharat tip 1 are ca substrat patogenic: (pg. 1236)
A: Insulinorezistena muscular i hepatic;
B: Citoliza hepatic;
C: Pancreatita cronic alcoolic;
D: Distrugerea autoimun (n 95% din cazuri) a celulelor beta din insulele Langerhans pancreatice, responsabil de un deficit de insulin;
E: Amiloidoza pancreatic.
Vezi raspuns
3. [DZA10004] Tratamentul hipoglicemiant n diabetul zaharat tip 1 se face cu: (pg. 1250)
A: Metformin;
B: Metformin i sulfamide hipoglicemiante;
C: Insulin;
D: Glinide;
E: Sulfamide hipoglicemiante;
Vezi raspuns
4. [DZA10005] Hemoglobina glicat (HbA1c) reflect echilibrul metabolic: (pg. 1249)
A: Zilnic;
B: Sptmnal;
C: Lunar;
D: Din cele 2-3 luni precedente;
E: Anual;
Vezi raspuns
5. [DZA10012] Despre diabetul MODY sunt adevarate: (p. 1237)
A: Apare inaintea varstei de 20 ani
B: Se datoreaza unei mutatii a genei HNf1a

C: Transmiterea este autozomal dominanta

D: Necesita insulinoterapie
E: Toate afirmatiile sunt corecte
Vezi raspuns
6. [DZA10015] Diabetul zaharat de tip 2 trebuie diferentiat de urmatoarele, cu exceptia: (p. 1237)
A: Hemocromatoza
B: Diabet endocrin: acromegalie, feocromocitom, boala Conn, Cushing, tirotoxicoza, glucagonom
C: Diabet cortico-indus
D: Sindrom poliuro-polidipsic
E: Diabet pancreatic
Vezi raspuns
7. [DZA10018] Urmtoarele pot fi cauze ale diabetului endocrin, CU EXCEPIA: (pag 1237)
A: Acromegalie
B: Cushing
C: Boala Conn
D: Tiroidita Hashimoto
E: Feocromocitom
Vezi raspuns
8. [DZA10060] Evaluarea piciorului cu risc la diabetici implic, cu excepia ()
A: Evidenierea deformrii picioarelor
B: Identificarea arteriopatiei prin palparea pulsurilor periferice si determinarea IPS
C: Investigarea unei neuropatii periferice prin monofilament
D: Noiunea de antecedent de ulceratie cronic a piciorului
E: Identificarea macroangiopatiei prin evidenierea de zone de cdere a prului
Vezi raspuns
9. [DZA10061] Monitorizarea biologic n diabet presupune, cu excepia ()
A: Creatininemie o dat pe an
B: Microalbuminurie o dat pe an
C: Bilan lipidic o dat pe an
D: Glicemie venoas o dat pe an
E: HbA1c de 3 ori pe an
Vezi raspuns
10. [DZA10062] Care dintre urmtoarele nu reprezint factori de risc cardiovasculari pentru complicaiile diabetului de tip 2 ()
A: Insuficien renal
B: Microalbuminurie > 30 mg/24h
C: HDL > 0,4g/l
D: HTA permanent
E: Vrsta peste 60 de ani la femeie
11. [DZA10063] Tratamentul diabetului de tip 2 pentru pacienii cu speran de via mai mic de 5 ani are urmtoarele obiective, cu
excepia ()
A: HbA1c sub 9%
B: Evitarea riscului de hipoglicemie
C: Prevenia complicaiilor infecioase
D: Prevenia micro i macroangiopatiei
E: Confort metabolic
Vezi raspuns
12. [DZA10064] Diabetul de tip 2 este caracterizat n etapa 3 de tratament de ()
A: Metformin simplu
B: nlocuirea metforminului cu miglitol
C: Insulinoterapie precoce
D: Asociere de metformin cu sulfamide
E: Metforminul va fi nlocuit cu acarboz
Vezi raspuns
13. [DZA10065] Diabetul poate avea urmtoarele efecte asupra sarcinii, cu excepia ()
A: Hipertensiune gravidic i preeclampsie
B: Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale
C: Hipotrofie placentar
D: Malformaii
E: Avort
Vezi raspuns
14. [DZA10066] n cazul prezenei diabetului n timpul sarcinii se manifest urmtoarele, cu excepia ()
A: Creterea fiziologic profilului lipidic n al treilea trimestru

B: Risc de agravare a nefropatiei

C: Risc de agravare a retinopatiei
D: Creterea nevoilor de insulin la sfritul sarcinii
E: Scderea fiziologic a HbA1c
Vezi raspuns
15. [DZA10067] Insulinoterapia n diabetul de tip 1 are NU urmtoarele efecte secundare ()
A: Lipodistrofii hipertrofice
B: Fobie de ac
C: Alergie
D: Ctig n greutate n caz de supradozare
E: Hipoglicemie
Vezi raspuns
16. [DZA10068] Care dintre urmtoarele reprezint un analog rapid insulinic ()
A: Detemir
B: Glargina
C: Aspart
D: Insulina NPH
E: Insulina recombinat
Vezi raspuns
17. [DZA10069] n monitorizarea diabetului de tip 1, despre HbA1c se poate afirma ()
A: Va fi nlocuit de msurarea glicemiei simple n caz de hemoglobinopatie
B: Valorile normale sunt ntre 7% i 9%
C: Msurarea se face n fiecare lun
D: Este foarte specific n cazul uremiei cnd nu se pot masur corpii cetonici
E: Este cel mai bun indicator pentru riscul de complicaii
Vezi raspuns
18. [DZA10070] Diabetul favorizeaz urmtoarele tipuri de infecii, cu excepia ()
A: Infecii urinare
B: Infecii respiratorii
C: Infecii dentare
D: Micoze cutanate
E: Stafilococii cutanate
Vezi raspuns
19. [DZA10071] Legat de afectarea trunchiurilor supraaortice la diabetici, se indic urmtoarele explorri, cu excepia ()
A: Arteriografie ca ultim intenie
B: Scintigrafie de perfuzie
C: RMN de perfuzie i difuzie
D: CT
E: Eco-Doppler continuu
Vezi raspuns
20. [DZA10072] Managementul neuropatiei diabetice NU se trateaz cu ()
A: Analgezice
B: Benzodiazepine
C: Miorelaxante
D: Antidepresive
E: Anticonvulsivante
Vezi raspuns
21. [DZA10074] Mononevrita-multinevrita diabetic nu afecteaz (pg. 1246)
A: Nervul IV
B: Nervul VIII
C: Nervul III
D: Nervul crural
E: Nervul femurocutanat
Vezi raspuns
22. [DZA10075] Nefropatia diabetic incipient este caracterizat de (pg. 1245-1246 )
A: Macroalbuminurie
B: Sindrom edematos
C: HTA
D: Nu este asimptomatic
E: Leziuni ale glomerulilor si membranei bazale
Vezi raspuns
23. [DZA10076] n retinopatia diabetic se indic fotocoagulare n gril n urmtorul caz (pg. 1245)
A: Hemoragii inravitreene

B: Retinopatie proliferativ n sarcin

C: Retinopatie proliferativ n adolescen
D: Edem macular difuz
E: Leziuni microvasculare responsabile de exsudaie
Vezi raspuns
24. [DZA10077] Stadiul preproliferativ al retinopatiei diabetice are specific ()
A: Hemoragii
B: Exudate
C: Microanevrisme
D: Zone de ischemie
E: Dilatare capilar
Vezi raspuns
25. [DZA10078] Diagnosticul acidozei lactice NU se asociaz cu ()
A: Prezena de corpi cetonici plasmatici
B: Dozarea metforminemiei
C: Hiperlactatemie
D: Gaur anionic mrita
E: Acidoza metabolic sever
Vezi raspuns
26. [DZA10079] n afar de administrarea de metformin care dintre urmtoarele NU reprezint etiologie a acidozei lactice ()
A: Insuficien hepatic grav n cursul unei hepatite acute
B: Ciroz n stadiu terminal
C: Intoxicaie cu monoxid de carbon
D: Leucemii
E: Anemie sever
Vezi raspuns
27. [DZA10080] Coma hiperosmolar poate avea urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Vrsturi hemoragice
B: Complicaii trombembolice
C: Infecie urinar
D: Pneumopatie
E: Necroz tubular acut
Vezi raspuns
28. [DZA10081] Tratamentul comei hiperosmolare NU este caracterizat de ()
A: Heparinoterapie n doza profilactic
B: Corectare deficit de potasiu cu clorur de potasiu de la prima perfuzie
C: Insulinoterapia i.v. cu sering electric (0,1 UI/kg/h)
D: Macromolecule n caz de colaps
E: Rehidratarea se face iniial cu ser NaCl izotonic
Vezi raspuns
29. [DZA10082] Coma hiperosmolar poate fi asociat cu ()
A: Diureza este compensat prin aporturi hidrice
B: Lipoliz major
C: Se asociaz cu o hiperglicemie pn n 33 mmol/l
D: Apare mai ales la persoanele tinere cu diabet de tip 1
E: Pacientul nu prezint acidoz sau cetonemie notabile
Vezi raspuns
30. [DZA10083] Cetoacidoza diabetica d urmtoarele complicaii, cu excepia ()
A: Pancreatit acut
B: Vrsturi hemoragice
C: Afectare neurologic permanent
D: Complicaii trombembolice
E: Infecii favorizate de deshidratare
31. [DZA10085] Cetoacidoza diabetic este favorizat de, cu excepia ()
A: Imunodepresie
B: Sarcin
C: Patologie cardio-vascular
D: Corticoterapie
E: Infecie
Vezi raspuns
32. [DZA10086] Bilantul sistematic n diagnosticul diabetului de tip 2 include, cu excepia ()
A: Evaluarea transaminazelor

B: Serologia hepatitei C
C: Dozarea fierului seric i transferinei
D: Insulinemie
E: TSH
Vezi raspuns
33. [DZA10087] Excluderea hemocromatozei din diabetul de tip NU se face prin ()
A: Determinarea mutaiei genei HFE
B: Determinarea coeficientului de saturare
C: Dozarea feritinei
D: Dozarea transferinei
E: Dozarea fierului seric
Vezi raspuns
34. [DZA10088] Diabetul de tip 1 LADA NU este caracterizat de ()
A: Transmitere autozomal dominant
B: 10% diagnostice de diabet de tip II sunt LADA
C: Insulinodependenta dup 5-10 ani de evoluie
D: Ac Anti-GAD65 prezeni
E: Debut tardiv i progresiv
Vezi raspuns
35. [DZA10089] Deficitul de insulin se poate manifesta prin ()
A: Cetonemie crescut
B: Poliuro-polidipsie
C: Tulburri vizuale
D: Dureri abdominale
E: Astenie neobinuit
Vezi raspuns
36. [DZA10096] Referitor la nefropatia diabetica incipienta, urmatoarea afirmatie este FALSA : ()
A: Apare dupa cativa ani
B: Prezinta leziuni anatomice ale glomerulilor si membranei bazale glomerulare
C: Prezinta microalbuminurie anormala (intre 30mg/24h si 299mg/24h)
D: Filtrarea glomerulara este scazuta
E: Tensiunea arteriala este normala
Vezi raspuns
37. [DZA10098] nu este factor favorizant in aparitia cetoacidozei diabetice ()
A: sarcina
B: pacient varstnic cu limitarea functiilor superioare
C: corticoterapia
D: intreruperea voluntara a tratamentului
E: infectii
Vezi raspuns
38. [DZA10100] Sunt simptome de cetoza, cu exceptia: (pag 1239)
A: tulburari digestive
B: anorexie
C: varsaturi
D: greturi
E: dureri abdominale
Vezi raspuns
39. [DZA10105] Este adevarat despre acidoza lactica legata de administrarea de metformin: ()
A: apare des
B: factor favorizant: insuficienta cardiaca
C: creste gluconeogeneza hepatica
D: scade doar gluconeogeneza renala
E: produce o hiperproductie minima de lactati in intestin
Vezi raspuns
40. [DZA10106] Este adevarat in legatura cu complicatiile infectioase din diabetul zaharat: ()
A: infectii cutanate- streptococi(furuncule)
B: micoze cutanate
C: infectii pulmonare cu pneumococ
D: infectii urinare rare
E: faringite
41. [DZA10108] Fenotipul clinic al DZ tip 2 cuprinde: ()
A: Diagnostic evident

B: Supraponderali: IMC > 20

C: Hipotensiune
D: Ereditate familiala de gradul I in 2 din 3 cazuri
E: Intodeauna se fac examinari complementare
Vezi raspuns
42. [DZA10110] Nu este cauza de diabet endocrin (pag 1237)
A: boala Conn
B: Cushing
C: hipotiroidism
D: feocromocitom
E: acromegalie
Vezi raspuns
43. [DZA10112] Bilantul sistematic in DZ II cuprinde: (pag 1238)
A: hemograma, ionograma, glicemie capilara
B: investigarea factorilor de risc cardio-vasculari
C: serologia hepatitelor B si C
D: TSH
E: depistarea sistematica a complicatiilor micro- si macroangiopatice
Vezi raspuns
44. [DZA10117] Care este doza totala zilnica de insulina in tratamentul DZ tip I (pag 1250) ()
A: 0,1 U/kg
B: 1 U/kg
C: 2 U/kg
D: 0,7 U/kg
E: 0,3 U/kg
Vezi raspuns
45. [DZA10118] In DZ II fenotipul clinic include urmatoarele, cu exceptia (pag1238) ()
A: HTA
B: obezitate
C: sindrom metabolic
D: ereditate familiala de gradul I in 1/3 cazuri
E: supraponderalitate
Vezi raspuns
46. [DZA10120] Este adevarat despre "bush diabetes" (pag 1237) ()
A: se transmite autozomal dominant
B: are debut cetozic ce necesita tratament cu insulina
C: are anticorpi anti-GAD65
D: evolueaza catre insulino-dependenta imediat dupa debut
E: are ereditate familiala importanta
Vezi raspuns
47. [DZA10006] Retinopatia diabetic neproliferativ se caracterizeaz prin: (pg. 1244)
A: Dilatare capilar;
B: Microanevrisme;
C: Exudate;
D: Hemoragii;
E: Neovase.
Vezi raspuns
48. [DZA10007] Nefropatia diabetic incipient se caracterizeaz prin: (pg. 1245)
A: Microalbuminurie anormal cuprins ntre 30mg/24 ore i 299mg/24 ore (sau 30mg i 299mg/g creatinin
B: Macroalbuminurie (albumina mai mare de 300mg/24 ore sau mai mare de 300mg/g creatinin);
C: Tensiune arterial normal;
D: Filtrare glomerular normal;
E: Sindrom edematos;
Vezi raspuns
49. [DZA10008] Efectele secundare ale tratamentului cu insulin sunt reprezentate de: (pg. 1250)
A: Hipoglicemie;
B: Cstig n greutate n caz de supradozare;
C: Alergie;
D: Lipodistrofii hipertrofice;
E: Hirsutism;
Vezi raspuns
50. [DZA10009] Efectele diabetului zaharat asupra sarcinii sunt reprezentate de: (pg. 1251)

A: Malformaii, avort
B: Microsomie;
C: Retard de maturare;
D: Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale;
E: Hipertensiune gravidic i preeclampsie
51. [DZA10010] Monitorizarea biologic a pacientului cu diabet zaharat presupune: (pg. 1253)
A: HbA1c, monitorizare sistematic, de 4 ori pe an;
B: Glicemie venoasa a jeun, 1 dat pe lun;
C: Bilan lipidic (CT, HDL-C, TG, calculul LDL-C) 1 dat pe an;
D: Microalbuminurie, 1 dat pe an;
E: Creatinemie a jeun 1 dat pe an.
Vezi raspuns
52. [DZA10011] Diabetul de tip 1 are urmatoarele caracteristici: (p.1236)
A: Afecteaza tinerii < 35 ani
B: Debuteaza lent progresiv
C: Pierdere in greutate cu pastrarea apetitului
D: Autoanticorpi: antiinsulina, antiglutamat decarboxilaza,anti IA2
E: Cetonemie crescuta
Vezi raspuns
53. [DZA10013] Diabetul zaharat de tip 1: (p. 1237)
A: Este insulino-independent
B: Are o faza de remisie partiala sau totala in aproape 25% din cazuri, favorizata de insulinoterapia precoce si intensiva
C: Evolueaza ulterior in doua faze
D: Faza peptid C negativa, in primii 5 ani, cu nevoie scazuta de insulina
E: Faza peptid C pozitiva: echilibru glicemic dificil
Vezi raspuns
54. [DZA10014] Diabetul zaharat de tip 2 se caracterizeaza prin: (p.1238)
A: Afecteaza tinerii < 35 ani
B: Prezenta autoanticorpilor
C: Pacientul este supraponderal, cu IMC > 25
D: Dislipidemie asociata
E: Ereditate familiala de gradul I in 1 din 3 cazuri
Vezi raspuns
55. [DZA10016] Factorii favorizanti ai cetoacidozei diabetice sunt: (p. 1239)
A: Patologia cardio-vasculara
B: Infectia
C: Tratamentu cu corticoizi
D: Sarcina
E: Varstele extreme
Vezi raspuns
56. [DZA10017] Urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile diabetului zaharat, sunt adevarate: (p.1239- 1246)
A: Riscul de aparitie a retinopatiei creste cu durata diabetului si nivelul glicemiei evaluat de HbA1c
B: La >25 ani de la debutul DZ tip 1 creste riscul de nefropatie
C: Cetoacidoza se caracterizeaz prin glicemie > 2,5 g/l, pH arterial < 7,3, bicarbonat > 15 mmol/l
D: In coma hiperosmolara se asociaza hiperglicemia > 33 mmol/l si osmolaritatea > 350 mmol/l
E: Nefropatia macroalbuminurica se caracterizeaza prin HTA, sindrom edematos, albuminurie > 300 mg/24h
Vezi raspuns
57. [DZA10019] Tratamentului din diabetul de tip 2 cuprinde urmatoarele: (1251)
A: regim hipocaloric, normoglucidic, hipolipidic
B: metformin pentru ameliorarea sensibilitatii musculare la insulina si pentru cresterea secretiei de insulina
C: glinide
D: sulfamide hipoglicemiante
E: insulina injectabila daca tratamentul cu regim si antidiabetice orale este insuficient
Vezi raspuns
58. [DZA10020] Acidoza lactica se caracterizeaza prin: (pag 1242)
A: etiologia include supradoza de metformin
B: pH arterial 7,35
C: factor declansator: episod de insuficienta renala acuta
D: nivelul de lactat sanguin peste 1 mmol/l
E: mortalitatea in supradoza de metformin este de 20% din cazuri
Vezi raspuns
59. [DZA10021] Despre diabetul MODY 3 se poate spune: ()

A: Nu necesita insulina
B: Transmitere autozomal recesiva
C: Mutatia genei HNf1a
D: diabet noncetozic inainte de 20 de ani
E: ereditate familiala importanta
Vezi raspuns
60. [DZA10022] Etiologia-factorii favorizanti ai comei hiperosmolare sunt: ()
A: infectie intercurenta
B: diaree, varsaturi
C: patologie cardiovasculara
D: corticoizi, diuretice
E: intreruperea tratamentului cu insulina
61. [DZA10023] Insulinoterapia in coma hiperosmolara presupune: ()
A: insulina rapida IVSE
B: debit initial de 5-10 UI/h
C: debit initial de 1 UI/kg/h
D: adaptarea dozei in functie de glicemie
E: scaderea foarte rapida a glicemiei in primele 12 ore
Vezi raspuns
62. [DZA10024] Urmatoarele indica o perturbare severa a cetoacidozei: ()
A: bicarbonat <10 mmol/l
B: pH < 7
C: osmolaritate >300 mOsm/kg
D: glicemie plasmatica >2,50 g/l
E: corpi cetonici urinari de la ++ la ++++
Vezi raspuns
63. [DZA10025] Complicatiile cetoacidozei diabetice, legate de tratament, sunt: ()
A: hipoglicemie
B: hipokaliemie
C: edem cerebral (rar) si asociat cu mortalitate importanta
D: supraincarcare hidrosodata
E: infectii, complicati tromboembolice
Vezi raspuns
64. [DZA10026] Tabloul clinic al cetoacidozei include: ()
A: instalare brutala mai ales la copii, gravide, deficientelor de functionare a pompei insulinice
B: faza de cetoza simpla: sindrom poliuro-polidipsic, tulburari digestive, dureri abdominale, greturi, anorexie
C: faza de cetoacidoza: acidoza metabolica, deshidratare globala, febra
D: tulburari de constienta ce poate varia de la constienta normala (20%) pana la coma (80%)
E: greturi, varsaturi, gastrita hemoragica, dureri abdominale uneori pseudochirurgicale
Vezi raspuns
65. [DZA10027] Factorii de gravitate ai cetoacidozei sunt: ()
A: coma
B: hipertensiune
C: varste extreme
D: diabet de tip 1
E: diabet de tip 2
Vezi raspuns
66. [DZA10028] Examinarile complementare realizate in cetoacidoza diabetica sunt: ()
A: glicemie capilara, de urgenta
B: corpi cetonici urinari sau plasmatici
C: hemograma, gazometrie, ECG
D: sistematic: hemoculturi, ECBU
E: enzime cadiace, hepatice, pancreatice, Rx toracic
Vezi raspuns
67. [DZA10029] Reechilibrarea hidroelectrolitica in cetoacidoza se face astfel: ()
A: in functie de varsta, functie cardiaca, hepatica, toleranta hemodinamica
B: 6 litri la 24 de ore, din care 3 litri in primele 6 ore
C: cu NaCl izotonic (9%o) cat timp glicemia este >2,50 g/l
D: macromolecule in caz de colaps
E: bicarbonat daca pH <7,2
Vezi raspuns
68. [DZA10030] Tratamentul cetoacidozei diabetice include: ()

A: rehidratare hidroelectrolitica
B: aport de potasiu
C: insulinoterapie
D: tratarea factorului declansator, heparinoterapie in doza preventiva
E: monitorizare clinica si biologica la 4 ore
Vezi raspuns
69. [DZA10031] Educatia terapeutica in cadrul preventiei cetoacidozei diabetice cuprinde: ()
A: in caz de cetonurie sau glicozurie importante: supliment de 4-8 UI de insulina lenta
B: 4-8 UI insulina rapida sau ultrarapida in caz de cetonurie sau glicozurie importante, la fiecare 3 ore pana la disparitia cetonuriei
C: spitalizare in momentul in care varsaturile impiedica alimentarea
D: pacientul trebuie sa stie a depista situaiile de risc: infectii, intoleranta digestiva, chirurgie
E: sa stie cum sa fac fata unei situatii de risc
Vezi raspuns
70. [DZA10032] Coma hiperosmolara se caracterizeaza clinic prin: ()
A: instalare brusca a poliuriei osmotice si deshidratarii
B: pacientul trece de la astenie crescanda la stare de obnubilare
C: posibile semne de focalizare si crize convulsive
D: semne de deshidratare globala majora
E: colaps cardiovascular
71. [DZA10033] Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin: ()
A: glicemie >6g/l
B: pH arterial <7,3
C: bicarbonat plasmatic >15 mmol/l
D: cetonemie si cetonurie absente
E: hiperosmolaritate >320 mOsm/kg
Vezi raspuns
72. [DZA10034] Controlul greutii la diabetici presupune urmtoarele obiective ()
A: IMC < 25
B: IMC < 22
C: IMC < 19
D: Talia < 80 cm la femei
E: Talia < 90 cm la brbai
Vezi raspuns
73. [DZA10035] n cadrul diabetului se investigheaz urmtoarele organe ()
A: Digestive
B: Renale
C: Neurologice
D: Hepatice
E: Oculare
Vezi raspuns
74. [DZA10036] Urmtorii reprezint factori de risc cardiovascular n diabet, cu excepia ()
A: Insuficiena renal
B: HTA permanent
C: Tabagism
D: Alcoolism
E: Vrsta peste 50 de ani la femeie
Vezi raspuns
75. [DZA10037] n cazul diabetului de tip 2 i a unei sperane de via sub 5 ani, urmtoarele reprezint obiective ()
A: HbA1c < 9%
B: Evitarea riscului de hipoglicemie
C: Prevenia complicaiilor infecioase
D: Prevenia micro i macroangiopatiei
E: Confort metabolic
Vezi raspuns
76. [DZA10038] Creterea secreiei de insulin n diabetul de tip 2 poate fi determinat prin intermediul urmtoarelor medicamente ()
A: Miglitol
B: Acarboza
C: Glinide
D: Metformin
E: Sulfamide hipoglicemiante
Vezi raspuns
77. [DZA10039] n cazul sarcinii diabeticelor se produc urmtoarele ()

A: Risc de agravare a retinopatiei

B: Risc de agravare a nefropatiei
C: Creterea nevoilor de insulin la sfritul sarcinii
D: Scdere fiziologic a HbA1c
E: Cretere a glicemiei bazale
Vezi raspuns
78. [DZA10040] n diabetul de tip 1 insulinoterapia poate avea urmtorele efecte secundare ()
A: Lipodistrofii hipertrofice
B: Hipersecreie de glucagon
C: Alergie
D: Hiperglicemie major
E: Creterea n greutate n caz de supradoz
Vezi raspuns
79. [DZA10041] Reprezint analogi leni de insulin ()
A: Glargina
B: Aspart
C: Detemir
D: Lispro
E: Insulin recombinat
Vezi raspuns
80. [DZA10042] Absorbia subcutanat a insulinei injectabile este influenat de urmtoarele ()
A: Vector
B: Doz
C: Zon
D: Tip insulin
E: Adncime
81. [DZA10043] Msurarea hemoglobinei glicozilate poate avea erori cauzate de ()
A: Sarcin
B: Hemoglobinopatie
C: Insuficien hepatic
D: Uremie
E: Anemie hemolitic
Vezi raspuns
82. [DZA10044] Diabetul d urmtoarele complicaii oculare ()
A: Iridociclit
B: Keratit
C: Episclerit
D: Cataract
E: Glaucom cronic
Vezi raspuns
83. [DZA10045] Osteoartropatia diabeticului poate determina ()
A: Comprimarea talusului
B: Eroziunea calcaneului
C: Prbuirea boltei plantare
D: Afectarea mobilittii gleznei
E: Scurtare antero-posterioar a piciorului
Vezi raspuns
84. [DZA10046] Neuropatia vegetativ diabetic este caracterizat de ()
A: Ejaculare retrograd
B: Dispariia reaciilor pilomotorii
C: Anhidroza palmar
D: Sindrom de denervare cardiac cu tahicardie sinusal
E: hipertensiune arterial
Vezi raspuns
85. [DZA10047] n etapa de nefropatie diabetic incipient se manifest urmtoarele ()
A: Sindrom edematos
B: Prezena leziunilor anatomice ale glomerulilor i membranei bazale a glomerulilor
C: Filtrare glomerulara normal
D: tensiune arterial normal
E: Microalbuminurie 30 - 299 mg/24h
Vezi raspuns
86. [DZA10048] Stadiului de retinopatie diabetic neproliferativ este caracterizat de ()

A: Exudate
B: Neovase
C: Hemoragii
D: Zone de ischemie
E: Microanevrisme
Vezi raspuns
87. [DZA10049] Faza precoce a acidozei lactice este caracterizat de ()
A: Tulburri digestive
B: Tulburri de contien variabile
C: Sindrom dureros
D: Polipnee
E: Oligoanurie
Vezi raspuns
88. [DZA10050] Acidozei lactic poate fi cauzat de ()
A: Anemie sever
B: Supradoz de metformin
C: Intoxicaie cu CO
D: Insuficien renal
E: Insuficien hepatic
Vezi raspuns
89. [DZA10051] Acidoza lactic din cadrul diabetului este caracterizat de ()
A: Nivelul normal de lactat este de 1 mmol/l
B: Contraindicatie nerespectat a metforminului reprezint deseori cauza
C: Poate fi declanat de IRA
D: Este frecvent cauzat de supradoza de metformin
E: Nivelul de lactat sanguin este mai mare de 5-6 mmol/l
Vezi raspuns
90. [DZA10052] Coma hiperosmolar este favorizat de ()
A: Terapie cu corticoizi
B: Diabet de tip 1 neglijat
C: Vrsturi
D: Infecie intercurent
E: Patologia hepatic
91. [DZA10053] Tratamentul cetoacidozei diabetice are urmtoarele complicaii ()
A: Complicaii digestive
B: Complicaii trombembolice
C: Edem cerebral
D: Hiperglicemie
E: Hipokaliemie
Vezi raspuns
92. [DZA10054] Faza de cetoacidoz are asociate urmtoarele semne/simptome: (pg. 1239)
A: Hipotermie
B: Deshidratare
C: Dureri abdominale
D: Dispnee Kussmaul
E: Sindrom poliuropolidipsic
Vezi raspuns
93. [DZA10055] Cetoacidoza diabetic este favorizat de ()
A: Infecii
B: Ciroz hepatic
C: Patologie cardio-vascular
D: Imunodepresie
E: Tratament cu corticoizi
Vezi raspuns
94. [DZA10056] Diabetul de tip 2 are urmtorul fenotip clinic ()
A: Dislipidemie asociat
B: Ereditate familial de gradul I n 1/3 cazuri
C: Hipertensiune arterial
D: Apare frecvent n copilarie i adolescen
E: Absena obezitii
Vezi raspuns
95. [DZA10057] Diabetul endocrin poate fi cauzat de ()

A: Tireotoxicoza
B: Boala Crohn
C: Hipercorticism
D: Feocromocitom
E: Acromegalie
Vezi raspuns
96. [DZA10058] Diabetul de tip 1 MODY 3 este caracterizat de urmtoarele ()
A: Cauzat de mutaia genei HNf1a
B: Frecvent ntlnit la rasa neagr din africa subsaharian
C: Transmitere autozomal dominant
D: Prezena anticorpilor anti-insulin
E: Caren de insulin
Vezi raspuns
97. [DZA10059] Diabetul de tip 1 poate fi cauzat de urmtorii anticorpi ()
A: Anti-VEGF
B: Anti-IA-II
C: Anti-CCP
D: Anti-GAD65
E: Anti-insulina
Vezi raspuns
98. [DZA10090] Urmtoarele afirmaii despre cetoacidoza diabetic sunt false, cu excepia: (pag. 1239)
A: are o rat mare de mortalitate
B: apare mai rar pe diabet zaharat de tip 2 dect de tip 1
C: apariia la vrtsnici este un factor de gravitate
D: un sindrom infecios asociat ar putea fi mai greu decelabil
E: apare o deshidratare global legat de diureza osmotic care predomin pe sectorul intracelular
Vezi raspuns
99. [DZA10091] Urmtoarele afirmaii despre coma hiperosmolar sunt adevrate, cu excepia: (pag. 1241)
A: apare post caren profund de insulin
B: este favorizat de furosemid
C: lipoliza este nespecific
D: vrsturile reprezint un factor favorizant dar i o manifestare clinic
E: apare dup neglijarea diabetului de tip 2
Vezi raspuns
100. [DZA10092] Retinopatia diabetic nu este caracterizat de urmtoarele, cu excepia: (pag. 1244)
A: predomin la diabetul de tip 1
B: riscul de apariie crete direct proporional cu durata diabetului
C: afirmaia de mai sus este demonstrat de studiul UKPDS pentru diabetul de tip 1
D: neovasele sunt asociate cu un risc crescut de glaucom
E: asociaz afectare capilar i arteriolar retinian
101. [DZA10093] Nefropatia diabetic: (pag. 1245, 1246)
A: este cu att mai frecvent cu ct diabetul este mai vechi
B: apare n 50% din cazurile de diabet
C: afectarea membranei bazale apare att n nefropatie incipient ct i n cea patent
D: filtrarea glomerular scade cu 1,2 ml/lun n caz de control inadecvat
E: hipertensiunea arterial apare doar n glomeruloscleroza Kimmelstiel i Wilson
Vezi raspuns
102. [DZA10094] Sunt adevrate despre neuropatia diabetic: (pag. 1246, 1247)
A: este de tip mononevrit, polineuropatie, disautonomie, multinevrite
B: pot aprea miciuni imperioase
C: poate aprea hipertensiune ortostatic
D: testarea cu monofilamentul apreciaz afectarea senzitivo-senzorial
E: gastropareza diabetic poate fi ameliorat de un antibiotic de tip macrolid
Vezi raspuns
103. [DZA10095] Osteoartropatia diabeticului este asociat cu: (pag. 1248)
A: apare doar prin suprainfecia unui mal perforant plantar
B: uneori este o boal neinfecioas
C: afecteaz articulaiile metacarpofalangiene
D: apare liz osoas
E: apare liz articular
Vezi raspuns
104. [DZA10097] sunt simptome datorate acidozei metabolice in a 2a etapa a cetoacidozei diabetice: ()

A: diureza osmotica
B: stupoare
C: anorexie
D: gastrita hemoragica
E: dispnee Kussmaul
Vezi raspuns
105. [DZA10099] Fac parte din faza precoce a acidozei lactice urmatoarele manifestari: (pg. 1243)
A: dureri articulare
B: crampe musculare difuze
C: dureri abdominale
D: greata
E: dureri toracice
Vezi raspuns
106. [DZA10101] Sunt factori favorizanti ai unei acidoze lactice legate de administrare de metformin: (1243)
A: Insuficienta renala
B: Insuficienta hepatica
C: Stari de soc
D: Hipoxie
E: Hipocapnie
Vezi raspuns
107. [DZA10102] Deshidratarea globala care predomina pe sectorul extracelular: (pg. 1239) ()
A: Pliu cutanat
B: Tahicardie
C: Colaps
D: Hipertensiune arteriala
E: Este agravata de varsaturi
Vezi raspuns
108. [DZA10103] Planificarea monitorizarii: (1252)
A: Depistarea ischemiei miocardice silentioase cu ECG de efort
B: Eco Doppler a trunchiurilor supraaortice in cautarea unor stenoze semnificative
C: Eco Doppler a membranelor inferioare este obligatorie in toate cazurile
D: Daca depistarea ischemiei miocardice silentioase cu ecografie cardiaca de stres este negativa, in absenta simptomelor, se va repeta
abia peste un an
E: Automonitorizare glicemica
Vezi raspuns
109. [DZA10104] Contolul lipidelor: (Pg. 1254)
A: Hipertrigliceride izolata (LDL-colesterol <2g/l si TG >1g/l) si HDL-colesterol <0,4g/l
B: LDL-colesterol <1,6g/l la pacientii care prezinta cel mult un factor de risc aditional
C: LDL-colesterol <1,3g/l la pacientii care prezinta cel mult un factor de risc aditional cu diabet ce evolueaza mai putin de 10 ani
D: LDL-colesterol <1,3g/l la pacientii care prezinta cel putin doi factori de risc aditionali cu diabet ce evolueaza mai putin de 10 ani
E: LDL-colesterol <1,9g/l rezervat pentru un numar mic de pacienti fara alt factor de risc aditional, fara microangiopatie, cu diabet in
evolutie sub 5 ani
Vezi raspuns
110. [DZA10107] Este adevarat in legatura cu schema terapeutica a DZ tip 2: ()
A: regim hipoglucidic
B: reducerea cantitatilor de grasimi nesaturate
C: in caz de pacient fara exces ponderal,dar cu hiperglicemie franca se apeleaza de la inceput la sulfamide
D: insulinoterapia se indica de la valori ale HbA1c >8%
E: contraindicatia absoluta a metforminului este insuficienta hepatica
111. [DZA10109] Fenotip clinic in DZ tip 2: ()
A: Diagnostic evident
B: < 40 ani
C: IMC > 25
D: HTA
E: Ereditate familiala de gradul I in 2 din 3 cazuri
Vezi raspuns
112. [DZA10111] Sunt factori de gravitate in cadrul cetoacidozei diabetice: (pag 1239)
A: imunodepresia
B: varste extreme
C: infectia
D: hipotensiunea
E: coma
Vezi raspuns

113. [DZA10113] urmatoarele afirmatii despre trat cetoacitozei sunt adevarate ()

A: implica o corectie hidricaimportanta 6L/24 h
B: corectia se face cu solutie Nacl izotonica, dac glicemia este < 2,5 g/l
C: impune si corectia deficitului de K
D: bicarbonatul de Na se adm doar la ph sub 7
E: heparinoterapia se face de rutina in doza profilactica
Vezi raspuns
114. [DZA10114] Sindromul cardinal evocator de deficit de insulina cuprinde: (1236)
A: polifagie
B: polidipsie
C: poliurie
D: scadere in greutate
E: anorexie
Vezi raspuns
115. [DZA10115] Diagnosticul de diabet zaharat de tip I cuprinde (1236*)
A: slabire
B: anomalii de refractie
C: obezitate
D: modificari de caracter
E: debut in cateva saptamani
Vezi raspuns
116. [DZA10116] Despre diabet si sarcina sunt adevarate urmatoarele: ()
A: in sarcina are loc cresterea HbA1c
B: presupune monitorizare diabetologica si obstetricala lunara
C: tintele glicemice sunt <0,9 g/l a jeun si <1,20 g/l postprandial
D: sarcina creste riscul de coronaropatie a femeii diabetice
E: nu poate da retard de maturare a fatului
Vezi raspuns
117. [DZA10119] Sunt cauze de diabet pancreatic (pag 1237) ()
A: hemocromatoza
B: cancer de pancreas
C: pancreatita cronica alcoolica
D: pancreatita cronica familiala
E: cortioterapia
Obezitatea la aduli
1. [OBZ10007] Contraindicaiile chirurgiei bariatrice sunt, cu excepia: (pg. 1279)
A: Tulburri mentale severe;
B: Dependena de alcool;
C: Pacient bine informat, cu spijin psihologic;
D: Dependena de substane psihoactive;
E: Tulburri severe ale comportamentului alimentar.
Vezi raspuns
2. [OBZ10008] Complicaiile respiratorii ale obezitii sunt, cu excepia: (pg. 1276)
A: Sindromul metabolic;
B: Astmul;
C: Dispneea de efort;
D: Sindromul de apnee n somn;
E: Sindromul restrictiv pulmonar.
Vezi raspuns
3. [OBZ10009] Chirurgia bariatric reversibil const n: (pg. 1279)
A: By-pass gastric;
B: Gastro-duodeno anastomoz;
C: Gastrectomie total;
D: Esofagoplastie;
E: Gastroplastie cu inel gastric.
Vezi raspuns
4. [OBZ10010] Obezitatea poate fi secundar: (pg. 1276)
A: Hipertiroidismului;
B: Hipercorticismului;
C: Hipocorticismului;
D: Gutei;

E: Dislipidemiei.
Vezi raspuns
5. [OBZ10011] Indicele de mas corporal are la o persoan normoponderal urmtoarea valoare: (pg. 1276)
A: Sub 18,5;
B: Peste 40;
C: ntre 18,5 i 24,9
D: Sub 40;
E: Peste 18,5.
Vezi raspuns
6. [OBZ10023] Chirurgia bariatric este contraindicat n cazul ()
A: HTA
B: Boli osteoarticulare invalidante
C: Diabet de tip 2
D: Sindrom de apnee n somn
E: Dependena de alcool
Vezi raspuns
7. [OBZ10024] Reprezint complicaii ale gastropastiei cu inel ajustabil cu exceptia (pg. 1279)
A: Vrsturile
B: Diareea
C: Intolerana alimentar
D: Dilatarea pungii gastrice prin deplasarea inelului
E: Dilatarea esofagului prin deplasarea inelului
Vezi raspuns
8. [OBZ10025] Reprezint examen sistematic pentru pacienii obezi, cu excepia (pg. 1278)
A: Teste de funcionalitate respiratorie
B: Gamma-GT i transaminazele
C: Bilanul lipidic
D: ECG n repaus
E: Ionograma sanguin
Vezi raspuns
9. [OBZ10026] Ancheta alimentar n cazul pacientului obez se va focaliza asupra urmtoarelor, cu excepia ()
A: Regim hiperproteic la brbai
B: Excesului de buturi alcoolice
C: Excesului de buturi dulci
D: Excesului de grsimi alimentare
E: Ritmurilor alimentare
Vezi raspuns
10. [OBZ10027] Obezitatea nu implic urmtoarele complicaii metabolice / endocrine ()
A: Sindrom metabolic
B: Steatoz hepatic
C: Sindromul ovarelor polichistice
D: Hipogonadism masculin
E: Insulinorezistena
11. [OBZ10032] Sindromul metabolic este caracterizat prin, cu exceptia: ()
A: Obezitate ginoida
B: Intoleranta la gucoza
C: HTA
D: Insulinorezistenta
E: Hipo-HDL
Vezi raspuns
12. [OBZ10002] Sindromul metabolic are urmtoarele elemente: (pg. 1276)
A: Insulinorezisten;
B: Diabet zaharat
C: Hipertensiune arterial;
D: Obezitate ginoid;
E: Hiper HDL colesterolemie.
Vezi raspuns
13. [OBZ10003] Obezitatea secundar este dat de: (pg. 1276)
A: Hipotiroidism;
B: Hipertiroidism;
C: Factori genetici;
D: Hipocorticism;

E: Hipercorticism;
Vezi raspuns
14. [OBZ10004] Care dintre urmtoarele afirmaii despre Indicele de mas corporal sunt corecte: (pg. 1276)
A: IMC peste 40 kg/m2 semnific obezitate morbid;
B: IMC peste 18,5 kg/m2 semnific subponderabilitate;
C: IMC ntre 18,5 i 24,9 semnifica greutate normala;
D: IMC ntre 25 i 29,9 semnific supraponderabilitate;
E: IMC ntre 30 i 34,9 nseamn obezitate.
Vezi raspuns
15. [OBZ10005] Complicaiile cardio-vasculare ale obezitii sunt: (pg. 1276)
A: Hipertensiunea arterial;
B: Insuficiena cardiac;
C: Hipotensiune arterial;
D: Accident vascular cerebral;
E: Hipertrofie ventricular;
Vezi raspuns
16. [OBZ10006] Complicaiile endocrine ale obezitii sunt: (pg. 1277)
A: Litiaza biliar;
B: Sindromul ovarelor polichistice;
C: Hipofertilitate;
D: Hipogonadism;
E: Boal de reflux gastroesofagian.
Vezi raspuns
17. [OBZ10012] Tratamentul obezitatii consta in: (p. 1279)
A: Orlistat sau Sibutramina in caz de IMC > 30 kg/m2 sau supraponderalitate asociata cu factori de risc cardiovasculari
B: Gastroplasite daca IMC > 25kg/m2
C: Chirurgie bariatrica daca IMC > 40 kg/m2 sau IMC > 35 kg/m2 cu cel putin o comorbiditate susceptibila de a fi ameliorata
D: Chirurgie bariatrica in caz de tulburari severe si instabilitate a comportamentului alimentar
E: Sfaturi alimentare, activitate fizica, limitarea sedentarismului
Vezi raspuns
18. [OBZ10013] In caz de obezitate, examenul fizic cuprinde: (p. 1278)
A: Glicemie a jeun
B: IMC
C: Istoricul ponderal
D: Ancheta alimentara
E: Circumferinta taliei si repartitia tesutului adipos
Vezi raspuns
19. [OBZ10014] Care afirmatii sunt false: (p. 1278)
A: Steatohepatita non-alcoolica reprezinta o complicatie a obezitatii
B: Obezitatea androida se caracterizeaza prin repartitia tesutului adipos in partea superioara a corpului
C: Obezitatea ginoida se caracterizeaza prin repartitia tesutului adipos in partea inferioara a corpului
D: Chirurgia bariatrica de by-pass gastric este o metoda reversibila
E: Circumferinta taliei > 94cm la femeie si 102cm la barbat defineste obezitatea
Vezi raspuns
20. [OBZ10015] Printre cauzele obezitatii secundare se numara: (pag 1276)
A: hipercorticism
B: tumora hipotalamica
C: cauza genetica
D: hipertiroidism
E: tumora hipofizara
21. [OBZ10016] Indicatii privind chirurgia bariatrica sunt: (pag 1279)
A: esecul unui tratament medical, nutritional, dietetic si psihoterapeutic aplicat corect timp de 3 luni
B: risc operator acceptabil
C: evaluare si ingrijire preoperatorie pluridisciplinara pe durata mai multor luni
D: pacienti cu dependenta de alcool si de substante psihoactive si ilicite
E: IMC>35 kg/m sau IMC >30 kg/m cu cel putin o comorbiditate susceptibila de a fi ameliorata in urma chirurgiei (HTA, sindrom de
apnee in somn, diabet de tip 2)
Vezi raspuns
22. [OBZ10017] n tratamentul obezitii se pot folosi (pg. 1279)
A: Orlistat
B: Rimonabant
C: Sibutramina

D: Exenatid
E: Metformin
Vezi raspuns
23. [OBZ10018] Pentru diagnosticarea pacientului obez se pot utiliza urmtoarele examene sistematice ()
A: Test de efort ECG
B: Teste de functionalitate respiratorie
C: Poligrafie ventilatorie nocturna
D: Creatinina
E: Uricemie
Vezi raspuns
24. [OBZ10019] n asociere cu obezitatea pot aprea urmtoarele dereglri comportamentale ()
A: Anorexie
B: Bulimie
C: Restricia congnitiv cu scopul autocontrolului greutii
D: Compulsii i tendina de ronit
E: Dismorfofobia
Vezi raspuns
25. [OBZ10020] Creterea n greutate se poate produce n mod excepional i din cauza ()
A: Diabet de tip 2
B: Sindromul ovarelor polichistice
C: Hipertiroidism sever
D: Chirurgie a regiunii hipotalamo-hipofizare
E: Traumatisme craniene
Vezi raspuns
26. [OBZ10021] Obezitatea la femeie reprezint un factor de risc pentru tipurile de cancer ()
A: de rinichi
B: de endometru
C: de ovar
D: de sn
E: colon
Vezi raspuns
27. [OBZ10022] Sindromul de apnee n somn este caracterizat de urmtoarele ()
A: Poate determina moarte subit
B: Astenie la trezire
C: Scderea permeabilitii membranei alveolo-capilare
D: Dificulti erectile
E: Sforit nocturn
Vezi raspuns
28. [OBZ10028] Riscul de complicaii metabolice i cardiovasculare asociat cu grsimea visceral: (pag. 1278)
A: este mai mare la obezitatea android;
B: este de nivel 3 dac talia este mai mare de 102 cm la femeie
C: este de nivel 1 dac talia este mai mare de 80 cm la brbat
D: este de nivel 1 dac talia este sub 94 de cm la femeie
E: este de nivel 2 dac talia este mai mare de 102 cm la brbat
Vezi raspuns
29. [OBZ10029] Complicatiile obezitatii la barbat sunt: ()
A: cancer colon
B: cancer testicular
C: cancer prostata
D: cancer renal
E: melanom
Vezi raspuns
30. [OBZ10030] Complicatii digestive la obezitatii ()
A: steatoza hepatica
B: hepatobiliare
C: hernia hiatala
D: reflux gastroesofagian
E: limfedem
31. [OBZ10031] Complicatii cutanate ale obezitatii ()
A: micoze ale pliurilor, maceratii
B: limfedem
C: hipersudoratie
D: acanthosis nigricans

E: insuficienta cardiaca
Vezi raspuns
32. [OBZ10033] Despre sindromul de apnee in somn sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia: ()
A: Este o complicatie a obezitatii
B: Bilantul ORL si neurologic sunt obligatorii
C: Complicatiile sunt HTAP si moartea subita
D: Clinic sforait nocturn, cefalee matinala, constipatie
E: Hipersomnolenta diurna cuantificabila cu ajutorul scorului Epworth
Infeciile urinare la adult. Leucocituria
1. [IUR10003] Leucocituria cu leucocite nealterate, n cilindru, este caracteristic pentru: (pg. 1292)
A: glomerulopatia cronic
B: nefropatia tubulointerstiial cronic
C: feocromocitom
D: tuberculoza urinar
E: infecia cu chlamydia
Vezi raspuns
2. [IUR10004] n pielonefrita acut simpl, durata tratamentului antibiotic trebuie s fie de: (pg. 1289)
A: 12 zile
B: 15 zile
C: 18 zile
D: 21 de zile
E: 31 de zile
Vezi raspuns
3. [IUR10005] La un pacient cu prostatit acut la care se instaleaz i retenia acut de urin este indicat(): (pg. 1290)
A: sondajul uretral
B: cateter suprapubian
C: nefrostomie bilateral
D: cateterism ureteral bilateral
E: cistoscopia
Vezi raspuns
4. [IUR10006] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la infeciile urinare nosocomiale sunt adevrate? (pg. 1291)
A: sunt infeciile nosocomiale cele mai rar ntlnite
B: sunt cu germeni sensibili la antibiotice uzuale
C: sunt definite ca infecii dobndite dup externarea dintr-un centru de ngrijire
D: sunt cu germeni cel mai adesea multirezisteni
E: sunt foarte greu de diagnosticat
Vezi raspuns
5. [IUR10015] Care dintre urmatoarele antibiotice pot fi administrate unei paciente gravide cu infectie urinara ()
A: aminoside
B: sulfamide
C: betalactamine
D: chinolone
E: imidazoli
Vezi raspuns
6. [IUR10033] n cazul infeciilor urinare nosocomiale, reprezint factor de risc, cu excepia ()
A: Endoscopia
B: Diareea
C: Diabetul
D: Vrsta > 50 ani
E: Sexul masculin
Vezi raspuns
7. [IUR10035] Nu reprezint complicaii ale prostatitei acute ()
A: Evoluia spre cronicizare
B: ocul septic
C: Prostatodinia
D: Abcedarea
E: Retenia acut de urin
Vezi raspuns
8. [IUR10037] Nu reprezint criteriu de internare n pielonefrita acut simpl ()
A: Diabetul
B: Litiaza renal

C: Uropatia
D: Voma
E: Sarcina
Vezi raspuns
9. [IUR10038] Obstrucia n pielonefrit poate fi obiectivat cel mai sigur prin ()
A: Ecografie pelvin
B: Ecografie renal
C: Uro-CT
D: Urografie
E: Radiografia abdominal
Vezi raspuns
10. [IUR10039] Pielonefrita acut primitiv are urmtorii factori de risc, cu excepia ()
A: Diabet
B: Raport sexual fr miciune postcoital
C: Litiaze renale
D: Sarcina
E: Sex masculin
11. [IUR10040] Cistita acut complicat se trateaz pe termen lung cu ()
A: Ofloxacin
B: Amoxicilin-acid clavulanic
C: Amoxicilin
D: Ciprofloxacin
E: Levofloxacin
Vezi raspuns
12. [IUR10041] Urmtoarele reprezint criterii de cistit acut complicat, cu excepia ()
A: Post chirurgie urologic
B: Diabetul
C: Uropatia
D: Sarcina
E: Femeie cu vrsta peste 50 de ani
Vezi raspuns
13. [IUR10044] Sunt antibiotice contraindicate n timpul sarcinii, cu excepia: (pag. 1291)
A: fenicoli
B: betalactamine
C: tetracicline
D: imidazoli
E: sulfamide
Vezi raspuns
14. [IUR10047] Bacteriuria asimptomatic se trateaz n urmtoarele situaii, cu excepia: (pag. 1291)
A: femeie nsrcinat
B: preoperatoriu
C: infecie urinar nosocomial
D: imunodepresie
E: protez cardiac
Vezi raspuns
15. [IUR10048] Sunt factori favorizanti ai unei cistite acute recidivante, cu exceptia: ()
A: sarcina
B: bride himenale
C: prolaps
D: calcul vezical
E: tumora vezicala
Vezi raspuns
16. [IUR10049] Sunt considerate infectii urinare ale adultului, cu exceptia: ()
A: prostatica acuta
B: prostatica cronica
C: cistita acuta simpla
D: pielonefrita acuta
E: pielonefrita cronica
Vezi raspuns
17. [IUR10050] Cistita acuta simpla: ()
A: apare la femeie intre 15-65 de ani
B: apare la femeie <15 ani si >65 de ani
C: infectie cu Sreptoccocus sp.

D: transmitere anterograda
E: transmitere hematogena
Vezi raspuns
18. [IUR10056] Urmatorii sunt factori favorizanti ai cistitei acute simple recidivante, cu exceptia: ()
A: calcul vezical
B: tumora vezicala
C: insuficienta renala
D: bride himenale
E: prolaps
Vezi raspuns
19. [IUR10061] Dintre factorii favorizani urologici ai infeciilor urinare se enumer, cu excepia: ()
A: reflux vezico-ureteral
B: bilharzioz
C: diurez slab
D: polichistoz renal
E: litiaz
Vezi raspuns
20. [IUR10007] Leucocituria izolat (cu uroculturi negative) cu leucocite alterate se poate ntlni n: (pg. 1292)
A: imunodepresie
B: infecie urinar decapitat de tratament antimicotic
C: litiaza vezical
D: infecii cu germeni atipici (Klebsiella, Proteus)
E: tumoare de vezic
21. [IUR10008] Pentru prevenia infeciilor urinare nosocomiale la pacienii cu sondaj vezical sunt recomandate: (pg. 1291)
A: administrarea de laxative pentru a preveni constipaia
B: pstrarea unei diureze importante
C: limitarea duratei sondajului
D: meninerea sacului colector n poziie recliv
E: splarea zilnic a sondei cu soluii antibiotice
Vezi raspuns
22. [IUR10009] Dintre diversele clase de antibiotice, n tratamentul prostatitelor cronice sunt indicate: (pg. 1290)
A: cefalosporine de generaia a 2-a
B: cefalosporine de generaia a 3-a
C: fluorochinolone
D: aminoglicozide
E: cicline
Vezi raspuns
23. [IUR10010] Semnele funcionale urinare prezente n prostatita cronic sunt: (pg. 1290)
A: disurie
B: hematurie
C: ejaculare retrograd
D: anejaculare
E: arsuri micionale
Vezi raspuns
24. [IUR10011] Semnele clinice ale cistitei acute simple sunt: (pg. 1287)
A: urin tulbure i urt mirositoare
B: polakiurie
C: imperiozitate
D: febr
E: disurie
Vezi raspuns
25. [IUR10012] Sunt criterii de cistita acuta complicata: ()
A: sarcina
B: contraceptivele locale
C: uropatie
D: insuficienta renala
E: diarea
Vezi raspuns
26. [IUR10013] Sunt factori de risc in pielonefrita acuta primitiva: ()
A: varsta>50ani
B: contraceptivele orale
C: prolaps pelvin genito-urinar
D: corticoterapie de lunga durata

E: boala Cachi-Ricci
Vezi raspuns
27. [IUR10014] Reprezinta factori de risc generali pentru infectiile tractului urinar la adult (1286)
A: sarcina
B: bilharzioza
C: reziduu postmictional
D: constipatia
E: tumora vezicala
Vezi raspuns
28. [IUR10016] La un pacient la care avem doar bacteriurie, fara leucociturie, ne putem gandi la: (pag 1287 ECN) ()
A: Inceput de infectie urinara
B: Infectie urinara sub tratament
C: Infectie urinara cronica
D: Pacient imunodeprimat
E: Contaminarea in prezenta mai multor germeni
Vezi raspuns
29. [IUR10017] Factori favorizanti generali ai I.U sunt: ()
A: sarcina,menopauza
B: costipatia
C: diabet,imunodepresie
D: raporturi sexuale,diureza slaba
E: reflux vezico-ureteral
Vezi raspuns
30. [IUR10018] Tratamentul cistitei: (pg. 1287)
A: fosfomicina-trometanol 3g doza unica
B: fosfomicina-trometanol 3g/zi,5 zile
C: ciprofloxacina 500mg de 2 ori pe zi,3 zile
D: ciprofloxacina 500 mg * 2/zi timp de 5 zile in cazul formei complicate
E: ciprofloxacina 3g in doza unica
31. [IUR10019] Pielonefrita acuta clinic: ()
A: semne functionale urinare,cistita
B: dureri lombare
C: febra
D: frisoane
E: greata, voma, diaree
Vezi raspuns
32. [IUR10020] Reprezint factori de risc pentru pielonefrita acut primitiv: (pag 1288)
A: sarcin
B: sex feminin
C: vrsta naintat peste 55 ani
D: sex masculin
E: fr antecedente personale de infecie urinar
Vezi raspuns
33. [IUR10021] Leucocituria cu leucocite alterate poate indica ()
A: Nefropatie tubulointerstiial cronic
B: Infecie urinar decapitat de o antibioterapie recent
C: Tumor de vezic, litiaz vezical
D: Imunodepresie
E: Germeni atipici (de ex. TBC)
Vezi raspuns
34. [IUR10022] Infeciile urinare nosocomiale au urmtorii factori de risc ()
A: Sondaj vezical
B: Sex masculin
C: Vrst < 15 ani
D: Diaree
E: Diabet
Vezi raspuns
35. [IUR10023] Sub aciunea progesteronului n timpul sarcinii se pot produce urmtoarele modificri ale tractului urinar ()
A: Inhibarea peristaltismului cilor urinare
B: Favorizarea refluxului vezico-uretral i stagnarea urinei
C: Mrirea ncrcrii microbiene vulvo-perineale
D: Alcalinizarea urinei

E: Favorizarea adeziunii germenilor pe uroteliu

Vezi raspuns
36. [IUR10024] Prostita cronic are urmtoarele complicaii, cu excepia: ()
A: Evoluie spre cancer
B: oc septic
C: Abcedare
D: Retenia acut de urin
E: Prostatodinia
Vezi raspuns
37. [IUR10025] Tratamentul prostatitei acute se poate realiza cu (pag:1290)
A: Cefalosporine gen. III
B: Cotrimoxazol
C: Macrolide
D: Aminozide
E: Fluorochinolone
Vezi raspuns
38. [IUR10026] n prostatita acut urmtoarele reprezint semne funcionale ()
A: Disurie
B: Oligurie
C: Polakiurie
D: Arsuri mictionale
E: Retenie acut de urin
Vezi raspuns
39. [IUR10027] Pielonefrita acut obstructiv poate fi tratat utiliznd biterapia de 15 zile, antibioticele implicate fiind: ()
A: Fluorochinolone
B: Sulfamide
C: Cefalosporine gen. III
D: Macrolide
E: Aminozide
Vezi raspuns
40. [IUR10028] n pielonefrita acut funcia renal este determinat prin urmtoarele examinri ()
A: Uremie
B: Creatinin
C: Ionograma sanguin
D: Examen citobacteriologic
E: Hemoleucogram
41. [IUR10029] Pielonefrita acut are urmtoarele semne clinice ()
A: Cefalee
B: Vom
C: Bandeleta reactiv urinar pozitiv
D: Dureri lombare cu durere la percuia fosei lombare
E: Febr
Vezi raspuns
42. [IUR10030] Cistita acut simpl trebuie ngrijit prin urmtoarele msuri ()
A: Lenjerie de bumbac
B: Miciuni postcoitale
C: Micorarea aportului de buturi
D: tergere dinapoi-nainte
E: Tratarea unei constipaii
Vezi raspuns
43. [IUR10031] Cistita acut simpl poate prezenta urmtoarele semne locale ()
A: Oligurie
B: Febr
C: Uneori hematurie macroscopic
D: Urin tulbure i urt mirositoare
E: Arsuri micionale
Vezi raspuns
44. [IUR10032] Examenul citobacteriologic al urinii este caracterizat de urmtoarele: (pag.1286)
A: Se poate face pn la 6 ore dup nceperea antibioterapiei
B: nainte de toaleta perineal
C: Urina din al doilea jet
D: La mai mult de 4 ore de la ultima miciune

E: Const n examen direct, cultur i antibiogram

Vezi raspuns
45. [IUR10034] Prostatia acut se trateaz cu (pag. 1290)
A: Sulfamide
B: Macrolide
C: Cefalosporine gen. III
D: Cefalosporine gen. II
E: Fluorochinolone
Vezi raspuns
46. [IUR10042] Pot produce reziduu postmicional, cu excepia: (pag. 1286)
A: stenoza ureteral
B: hipertrofia benign de prostat
C: bilharzioza
D: polip intravezical localizat la nivelul colului vezical
E: vezica neurologic
Vezi raspuns
47. [IUR10043] Despre modificrile tractului urinar n timpul sarcinii, este adevrat c: (pag. 1291)
A: reflux vezico-ureteral prin compresia ureterului drept
B: glicozurie fiziologic
C: estrogenii favorizeaz adeziunea germenilor pe endoteliu
D: acidifierea urinei
E: progesteronul inhib peristaltismul cilor urinare
Vezi raspuns
48. [IUR10045] Este adevrat despre tratamentul infeciilor urinare la gravid: (pag. 1291)
A: Aminozidele pot fi utilizate n tratament scurt (maxim 24 ore)
B: Betalactaminele pot fi utilizate
C: Sulfamidele, chinolonele i betalactaminele sunt contraindicate
D: Fenicolii i tetraciclinele sunt contraindicate
E: Se evit tratamentul unei bacteriurii asimptomatice
Vezi raspuns
49. [IUR10046] Sunt factori de risc pentru infecii urinare nosocomiale, cu excepia: (pag. 1291)
A: Constipaie
B: Diabet
C: Vrsta sub 15 ani sau peste 65 de ani
D: Sexul masculin
E: Chirurgia cilor urinare
Vezi raspuns
50. [IUR10051] Semne functionale urinare in cistita acuta simpla: ()
A: polakiurie
B: nicturie
C: hematurie macroscopica
D: arsuri mictionale
E: disurie
51. [IUR10052] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu cistita acuta simpla, cu exceptia: ()
A: apare si la barbatii peste 50 de ani
B: apare la femeile intre 15 si 60 de ani cu antecedente
C: apare la femeile intre 15-65 ani fara antecedente
D: apare la femeile <15 ani si >65 ani
E: uretra are rol protector
Vezi raspuns
52. [IUR10053] Urmatoarele sunt criterii de cistita acuta complicata, cu exceptia: ()
A: sarcina
B: polichistoza renala
C: insuficienta renala
D: postchirurgie urologica
E: litiaza
Vezi raspuns
53. [IUR10054] Criterii de cistita acuta complicata: ()
A: ECBU sistematic
B: insuficienta renala
C: uropatii
D: femeie intre 15-65 de ani
E: diabet,imunodepresie

Vezi raspuns
54. [IUR10055] Semne locale in cistita acuta simpla: ()
A: arsuri mictionale
B: frecvent hematurie macroscopica
C: nitriturie
D: polakiurie
E: febra
Vezi raspuns
55. [IUR10057] Urmatoarele sunt complicatii ale cistitei acute simple, cu exceptia: ()
A: cistita acuta recidivanta
B: prostatica acuta
C: pielonefrita acuta, contaminare retrograda
D: pielonefrita acuta, contaminare ascendenta
E: insuficienta renala
Vezi raspuns
56. [IUR10058] Sucul de merisoare se foloseste in? ()
A: prostatita acuta
B: cistita
C: cistita acuta recidivanta
D: pielonefrita acuta
E: pielonefrita cronica
Vezi raspuns
57. [IUR10059] Urmatoarele sunt complicatii ale pielonefritei acute: ()
A: pielonefrita cronica
B: socul septic
C: pionefroza
D: insuficienta renala
E: abcese renale
Vezi raspuns
58. [IUR10060] Afirmatii adevarate in pielonefrita acuta obstructiva: ()
A: este o urgenta medico-chirurgicala
B: necesita spitalizare
C: dilatarea renala este intotdeauna prezenta
D: reclama nefrostomie percutanata
E: tratament al obstacolului in urgenta
Vezi raspuns
59. [IUR10062] Germenii incriminai cel mai des n infeciile urinare sunt: ()
A: Pseudomonas aeruginosa
B: Escherichia coli
C: Chlamydia trachomatis
D: Proteus Sp.
E: Streptococcus sp.
Vezi raspuns
60. [IUR10063] Factorii de risc de pielonefrit acut primitiv cuprind: ()
A: refluxul vezico-ureteral
B: vrsta < 50 ani
C: antecedentele personale de infecie urinar
D: miciunea postcoital
E: vezica neurologic
61. [IUR10064] Semnele locale n cistita acut simpl cuprind: ()
A: reziduu postmicional
B: polakiurie
C: urina tulbure
D: hematurie macroscopic (cteodat)
E: reflux vezico-ureteral
Vezi raspuns
62. [IUR10065] ECBU se realizeaza astfel: ()
A: dupa antibioterapie
B: la mai mult de 6 ore de la ultima mictiune
C: dupa toaleta perineala
D: se realizeaza examen direct si cultura
E: nu se realizeaza antibiograma
Vezi raspuns

63. [IUR10066] Despre examinarile din pielonefrita acuta sunt adevarate urmatoarele: ()
A: Ecografia se face sistematic
B: Daca la ecografie se constata dilatare: pielonefrita acuta parenchimatoasa simpla
C: La uro-CT se pot observa formatiuni hiperdense, triunghiulare, cu baza central
D: Uro-CT dovedeste absenta obstructiei (examen 100% valabil)
E: Pentru functia renala se dozeaza creatinina si ureea
Vezi raspuns
64. [IUR10067] Pielonefritele se trateaza ambulator daca nu exista niciuna din urmatoarele: ()
A: varsta <65 ani
B: sarcina
C: uropatie
D: diabet
E: voma
Vezi raspuns
65. [IUR10068] La tuseul rectal in prostatita cronica decelam: ()
A: Se face diagnostic diferential cu prostatita acurta
B: Se face diagnostic diferential cu cancerul de prostata
C: Prostata normala
D: Prostata nodulara
E: Prostata dureroasa
Vezi raspuns
66. [IUR10069] NU sunt factori de risc pentru infectiile urinare nosocomiale ()
A: Diaree
B: Diabet
C: Sarcina
D: Litiaze renale
E: Femeie
Vezi raspuns
67. [IUR10070] Sunt complicatii ale pielonefritei acute ()
A: Soc septic
B: Retentie acuta de urina
C: Abces renal
D: Pionefroza
E: Niciuna dintre variantele de mai sus nu sunt corecte
Vezi raspuns
68. [IUR10071] Este adevarat despre infeciile urinare la adult: (1286)
A: factori favorizanti urologici: litiaza, reziduu postmictional, diureza slaba
B: poate aparea prin contaminare ascendenta cu germeni digestivi
C: poate aprea din cauza unor infecii hematogene (E. coli, Proteus, Klebsiella)
D: pot fi micoze, viroze
E: factori favorizanti generali: raporturi sexuale, sarcina
Vezi raspuns
69. [IUR10072] Este adevarat despre interpretarea ECBU: (1286-1287)
A: (leucociturie > 10/mm cub sau 10000/ml) + (bacteriurie 100000 UFC/ml izolata) = infectie urinara
B: (leucociturie > 10/mm cub sau 100000/ml) + (bacteriurie 10000 UFC/ml izolata) = infectie urinara
C: (leucociturie > 10/mm cub sau 100000/ml) + (bacteriurie 100000 UFC/ml izolata) = infectie urinara
D: bacteriurie 1000 UFC/ml + leucociturie cel putin 104/ml + pacient simptomatic fara sonda = indiciu solid de infectie
E: leucociturie fara bacteriurie sugereaza inceput de infectie sau pacient imunodeprimat
Vezi raspuns
70. [IUR10073] Germenii care pot aparea in infectiile urinare sunt: (1286)
A: Staphylococcus sp., Streptococcus sp.
B: E. coli in cistita acuta simpla
C: E. coli, Proteus, Klebsiella prin contaminare ascendenta
D: Chlamydia si gonococ in pielonefrita acuta
E: micoze, viroze
71. [IUR10074] ECBU este indicat a se efectua in: ()
A: cistita acuta simpla
B: pielonefrita acuta
C: pielonefrita cronica
D: prostatita acuta
E: prostatita cronica
Vezi raspuns

72. [IUR10075] ECBU se efectueaza de control, dupa oprirea tratamentului antibiotic: (pg. 1289)
A: la 48 h in cistita acuta simpla
B: la 48 de ore in prostatita acuta
C: la 1 luna in pielonefrita acuta
D: la 1 luna in prostatita cronica
E: la 48 de ore in pielonefrita acuta
Retenia acut de urin
1. [RAU10002] Nu este tratamentul unui pacient cu retentie acuta de urina din cauza formarii de cheaguri intravezical: ()
A: indepartarea manuala cheagurilor
B: folosirea unei serungi cu ambou mare
C: folosirea seingii guyon
D: cateter suprapubian
E: sonda vezicala
Vezi raspuns
2. [RAU10006] Diagnosticul reteniei acute de urin este: (pg. 1295)
A: clinic
B: radiologic
C: ecografic
D: tomografic
E: radiourografic
Vezi raspuns
3. [RAU10007] Retenia acut de urin este: (pg. 1295)
A: situaia clinic n care rinichii nu mai produc urin
B: faza tardiv ce apare n evoluia insuficienei renale cronice
C: imposibilitatea total i brutal de a urina
D: un fenomen asociat colicii renale
E: un fenomen mai frecvent ntlnit la femei dect la barbai
Vezi raspuns
4. [RAU10008] Pentru diagnosticul reteniei acute de urin, la pacienii obezi, poate fi util: (pg. 1295)
A: uroflowmetria
B: citologia urinar
C: cistografia retrograd
D: ecografia vezical la patul pacientului
E: ureteropielografia retrograd
Vezi raspuns
5. [RAU10009] La pacienii cu retenie acut de urin se impune: (pg. 1295)
A: drenajul de urgen al urinei prin sondaj vezical
B: drenajul de urgen al urinei prin nefrostomie bilateral
C: drenajul de urgen al urinei prin cateterizarea ureteral retrograd bilateral
D: drenajul de urgen al urinei prin montarea unui prezervativ anti-incontinen
E: drenajul urinei dup examen neurologic
Vezi raspuns
6. [RAU10010] La pacienii cu retenie acut de urin la care s-a practicat sondaj uretral este recomandat golirea vezical progresiv
pentru a evita: (pg. 1295)
A: infecia de tract urinar
B: hemoragia ex vacuo
C: dispariia reteniei azotate
D: apariia dezechilibrelor hidro-electrolitice
E: apariia tulburrilor echilibrului acido-bazic
Vezi raspuns
7. [RAU10016] Despre sondajul uretral in cadrul R.A.U se poate spune: ()
A: permite diagnosticul
B: este dificil de efectuat
C: necesita ghidaj ecografic
D: este contraindicat in caz de prostatita acuta,stenoza uretrala trama a bazinului/uretrei
E: este contraindicat in caz de patologie a hemostazei
Vezi raspuns
8. [RAU10024] Care dintre urmtoarele nu se monitorizeaz n cazul reteniei acute de urin ()
A: Dispariia cheagurilor asociate
B: Culoarea urinei
C: Ionograma

D: Creatinina
E: Diureza
Vezi raspuns
9. [RAU10025] Drenajului urinei n retenia acut de urin este caracterizat, cu excepia ()
A: Hidratare bun
B: Cuantificarea urinei recoltate
C: Prevenia sindromului de ridicare a unui obstacol prin compensarea pierderilor
D: Golire progresiv cu clampare la fiecare 1000 ml pentru a evita hemoragia ex vacuo
E: ECBU pe urina drenat
Vezi raspuns
10. [RAU10026] n cadrul managementului reteniei acute de urin, urmtoarele afirmaii despre sondajul uretral sunt adevrate: (pag.
1295)
A: este greu de efectuat
B: nu se sfectueaz sondaj ureteral ca management al reteniei acute de urin
C: proba de clampare este imposibil
D: este contraindicat n prostatita cronic
E: este contraindicat n traumatismul abdominal
11. [RAU10028] Despre drenajul urinei prin cateter suprapubian este adevrat c: (pag. 1295)
A: Obstrucie frecvent
B: Prob de clampare imposibil
C: Contraindicat n traumatism de bazin
D: Risc de lezare a uretrei
E: Opacifierea aparatului inferior imposibil
Vezi raspuns
12. [RAU10031] Cu privire la Retentia Acuta de Urina sunt false urmatoarele cu exceptia: ()
A: diagnosticul este unul imagistic
B: se recomanda golirea progresiva a vezicii urinare
C: sondajul uretral este imposibil de lasat a demeure
D: sondajul uretral e indicat in caz de traumatism de bazin
E: cateterizarea suprapubiana este recomandata in caz de RAU datorata cheagurilor vezicale
Vezi raspuns
13. [RAU10033] Globul vezical se manifesta clinic prin, cu exceptia : ()
A: Palparea trezeste nevoia de a urina
B: mat
C: convex
D: concav
E: mat, convex
Vezi raspuns
14. [RAU10003] Contraindicatiile drenajului de urgenta al urinei prin cateter suprapubian sunt: (pag. 1295)
A: Pontaj aorto-femural
B: Tulburari ale hemostazei
C: Hematurie
D: Tumora de vezica
E: Prostatita acuta
Vezi raspuns
15. [RAU10004] Sunt masuri asociate in managementul retentiei acute de urina: (pag. 1295)
A: Golire vezicala progresiva cu clampare (10 minute) la fiecare 400 ml pentru a evita emoragia ex vacuo
B: Cuantificarea urinei recoltate
C: Slaba hidratare a pacientului
D: ECBU pe urina drenata
E: Punerea unui dispozitiv de drenaj sub asepsie stricta
Vezi raspuns
16. [RAU10005] In cadrul retentiei acute de urina trebuie monitorizate: (pag. 1296)
A: Diureza
B: Ionograma sanguina (sindrm de dezobstructie)
C: Culoarea urinei
D: Bladder scan
E: Priza medicamentoasa
Vezi raspuns
17. [RAU10011] Globul vezical se caracterizeaz prin: (pg. 1295)
A: bombarea regiunii lombare
B: matitate

C: durere n fosele iliace, bilateral

D: asociere cu cefalee
E: palparea regiunii hipogastrice trezete nevoia de a urina
Vezi raspuns
18. [RAU10012] La pacienii cu retenie acut de urin, sondajul uretral este contraindicat n urmtoarele cazuri: (pg. 1295)
A: prostatit acut
B: traumatism de bazin
C: traumatism de uretr
D: tromboz hemoroidal
E: sechele post-accident vascular cerebral
Vezi raspuns
19. [RAU10013] La pacienii cu retenie acut de urin, n afara drenajului urinei, sunt necesare msuri asociate: (pg. 1295)
A: cuantificarea urinei recoltate
B: o bun hidratare a pacientului
C: repaus la pat pentru 24 de ore
D: tratament anticoagulant
E: ECBU pe urina drenat
Vezi raspuns
20. [RAU10014] Monitorizarea pacienilor cu retenie acut de urin la care s-a realizat drenajul urinei include: (pg. 1296)
A: monitorizarea diurezei
B: monitorizarea ionogramei urinare
C: monitorizarea ionogramei sanguine
D: monitorizarea culorii urinei
E: monitorizarea tensiunii arteriale
21. [RAU10015] Dintre urmtoarele clase de medicamente, care sunt factori declansatori/favorizani ai reteniei acute de urin? (pg. 1295)
A: inhibitorii enzimei de conversie
B: alfa blocante
C: alfa stimulante
D: beta blocante
E: morfina
Vezi raspuns
22. [RAU10017] Clinic globul vezical se manifesta: ()
A: bombarea regiunii hipogastrice
B: mat,convex
C: dureros
D: nevoia de a urina la palpare
E: febra
Vezi raspuns
23. [RAU10018] Diagnosticul clinic al reteniei acute de urin evideniaz: ()
A: nevoia dureroas de a urina
B: glob vezical
C: polachiurie nocturn
D: dureri lombare unilaterale
E: identificarea unui factor declanant/favorizant
Vezi raspuns
24. [RAU10019] n cazul reteniei urinare acute monitorizarea include urmtoarele ()
A: Culoarea urinei
B: Ionogram sanguin
C: Uree
D: Creatinin
E: Diurez
Vezi raspuns
25. [RAU10020] n cazul reteniei urinare cauzate de cheagurile intravezicale se realizeaz urmtoarele (pg. 1296)
A: Prevenia sindromului de ridicare a unui obstacol
B: Lavaj continuu pn la obinerea de urin limpede
C: Cateter suprapubian
D: Sond vezical cu dublu curent
E: ndepartarea manual a cheagurilor prin sering Guyon
Vezi raspuns
26. [RAU10021] Sondajul uretral n retenia acut de urin este contraindicat n cazul ()
A: Sarcin
B: Hematurie

C: Absen de glob vezical

D: Traumatism de bazin
E: Prostatit acut
Vezi raspuns
27. [RAU10022] Retentia acut de urin poate fi declanat sau favorizat de ()
A: Alfastimulante
B: Morfin
C: Disurie
D: Patologie vezical
E: Patologie prostatic
Vezi raspuns
28. [RAU10023] Globul vezical are urmtoarele caracteristici (pg. 1295)
A: Nu este sesizabil la inspecie
B: Este concav
C: Este mat
D: Palparea induce nevoia de micionare
E: Nu este dureros
Vezi raspuns
29. [RAU10027] Este adevrat despre diagnosticul reteniei acute de urin: (pag. 1295)
A: Este necesar ecografie vezical sistematic
B: Patologia prostatic reprezint un factor declanant
C: Morfina i betablocantele pot fi factori favorizani
D: Bombarea regiunii inghinale
E: Diagnosticul este clinic
Vezi raspuns
30. [RAU10029] Despre sondajul uretral sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: (pag. 1295)
A: Simplu de efectuat
B: Contraindicat n prostatita acut
C: Proba de clampare posibil
D: Contraindicat n hematurie
E: Contraindicat n traumatism de uretr
31. [RAU10030] Sunt contraindicaii ale drenajului urinar prin cateter suprapubian: (pag. 1295)
A: Absena globului vezical
B: Prostatita acut
C: Sarcina
D: Tumora de vezic
E: Traumatismul de bazin
Vezi raspuns
32. [RAU10032] Utilizarea cateterului suprapubian n drenajul de urgen al urinei: ()
A: face imposibil lezarea uretrei
B: este permis n sarcin
C: este uor de lsat demeure
D: produce stenoza uretrei
E: este contraindicat n pontajul aorto-femural
Litiaza urinar
1. [LUR10002] Drenajul de urgen prin montarea de sonda ureteral /dublu J sau nefrostomie percutan la un pacient cu litiaz urinar
este necesar dac: (pg. 1313)
A: este vorba de litiaz recidivat
B: colica renal este complicat
C: colica renal este precedat de hematurie total
D: pacientul este necooperant i se anticipeaz c nu va respecta indicaiile de tratament
E: calculul are 5 mm
Vezi raspuns
2. [LUR10003] Pentru ablaia calculului la un pacient cu litiaz urinar se poate folosi: (pg. 1314)
A: nefrostomia percutanat
B: uretroscopia
C: cistoscopia
D: rezecia transuretral
E: litotriia extracorporeal
Vezi raspuns
3. [LUR10004] n colica renal simpl se administreaz: (pg. 1313)

A: diuretic
B: antibiotic i.v. apoi per os
C: AINS i.v. apoi per os
D: alfa stimulant
E: morfin
Vezi raspuns
4. [LUR10005] Prevenirea recidivelor litiazei urice se realizeaz prin: (pg. 1314)
A: acidifierea urinei
B: cur de diurez
C: regim hiperpurinic
D: tratament diuretic
E: fitoterapie
Vezi raspuns
5. [LUR10006] Oxalatul de calciu din compoziia calculilor calcici poate fi: (pg. 1312)
A: dihidratat
B: trihidratat
C: tetrahidratat
D: pentaahidratat
E: hexatahidratat
Vezi raspuns
6. [LUR10032] n cazul litiazei urinare, nu reprezint cauz de durere lombar acut ()
A: Diverticulita
B: Colica biliar
C: Pancreatita acut
D: Pneumopatie
E: Pielonefrita acut
Vezi raspuns
7. [LUR10033] Ablatia calculului n litiaza urinar se recomand n urmtoarea situaie, cu excepia ()
A: Durere rezistent la tratamentul medical
B: Hematurie macroscopic
C: Risc de pionefroz
D: Infecii urinare recidivante
E: Calculi bilaterali
Vezi raspuns
8. [LUR10034] Pacientul cu litiaz urinar are urmtoarele semne de gravitate, n afar de ()
A: Mediu fragil
B: Hiperalgie
C: Anurie
D: Confuzie
E: Febr
Vezi raspuns
9. [LUR10038] Calculii urinari mai mici de 5 mm se elimin spontan n: ()
A: 65% din cazuri
B: 70% din cazuri
C: 75 % din cazuri
D: 80% din cazuri
E: 85% din cazuri
Vezi raspuns
10. [LUR10044] Este adevarat despre litiaza urinara: ()
A: Afecteaza mai frecvent femeile
B: Calculii trebuie analizati la fiecare recidiva
C: Ablatia calculilor se face indiferent de rezultatul ECBU
D: Majoritatea calculilor < 5mm se elimina spontan
E: Cea mai frecventa etiologie este cea urica
11. [LUR10007] Dintre urmtoarele uropatii, care sunt implicate n etiologia litiazei urinare? (pg. 1312)
A: rinichi n potcoav
B: rinichi spongios
C: rinichi polichistic
D: ureterocel
E: megaureter
Vezi raspuns
12. [LUR10008] Ancheta etiologic la un pacient cu litiaza urinar include: (pg. 1314)

A: interogatoriu: antecedente de uretrit, obiceiul de a fuma, consum de alcool

B: identificarea unei uropatii obstructive
C: spectrofotometrie n infrarosu a calculului
D: spectrofotometrie n ultraviolet a calculului
E: spectrofotometrie LASER
Vezi raspuns
13. [LUR10009] Litiaza fosfoamoniacomagnezian este favorizat de: (pg. 1312)
A: pH urinar acid
B: pH urinar alcalin
C: infecii urinare acute
D: infecii urinare cronice
E: glomerulonefrite acute
Vezi raspuns
14. [LUR10010] Pe radiografia abdominal simpl efectuat la un pacient cu litiaz urinar, n faa calcificrilor prezente pe radiografie,
diagnosticul diferenial al acestora se va face cu: (pg. 1314)
A: litiaza biliar
B: calcificri ganglionare
C: calcificri pleurale
D: ateroame aortice
E: calcificri condrocostale
Vezi raspuns
15. [LUR10011] Diagnosticul diferenial al colicii nefretice se face cu alte cauze de durere lombar acut: (pg. 1314)
A: pneumopatie
B: colica biliar
C: colon iritabil
D: durerea articulara din gonartroz
E: pancreatita acuta
Vezi raspuns
16. [LUR10012] Semnele de gravitate in colica renala acuta sunt: ()
A: febra
B: anurie
C: hiperalgie
D: hematurie
E: mediu fragil (femeie insarcinata)
Vezi raspuns
17. [LUR10013] Cpmlicatiile litiazei urinare sunt: ()
A: IRC
B: colica nefretica complicata
C: urinom
D: infectie urinara
E: pielonefrita
Vezi raspuns
18. [LUR10014] Sechelele litiazei urinare sunt: ()
A: pielonefrita cronica
B: nefropatie tubulara
C: necroza papilara
D: IRC
E: nefroangioscleroza
Vezi raspuns
19. [LUR10015] Indicatiiile pentru ablatia calculului urinar sunt: ()
A: > 6cm
B: calculi bilaterali
C: calcul pe rinichi unic
D: infectii urinare recidivante
E: hematurie persistenta
Vezi raspuns
20. [LUR10016] Reprezinta reguli igieno-dietetice in cadrul litiazei urinare cu calculi fosfatoamoniacomagnezieni (1314)
A: alcalinizarea urinei
B: regim hipopurinic
C: dezinfectie urinara
D: lupta contra reziduului vezical
E: cura de diureza

21. [LUR10017] Caracteristicile litiazei calcice sunt ()

A: calculi slab radioopaci
B: factori favorizanti: pH urinar alcalin (>8), infectii urinare cronice cu germeni producatori de ureaze ( Proteus, Klebsiella, Providencia,
Serratia, Enterobacter)
C: oxalat de calciu mono( whewellite) sau dihidratat( weddellite), fosfat de calciu( carbapatite)
D: maladie ereditara autosomica rececesiva responsabila de lipsa de resorbtie tubulara a cistinei
E: factori favorizanti: hipercaclciurie, hiperuricemie, hiperoxalurie
Vezi raspuns
22. [LUR10019] Ce trebuie examinat in litiaza urinara? ()
A: CT abdomino-pelvin fara injectie: pune in evidenta calculii milimetricic radioopaci sau transparenti
B: radiografie abdominala simpla: identificarea calculilor radioopaci
C: CT abdomino-pelvin cu injectie: pune in evidenta calculii milimetricic radioopaci sau transparenti
D: ecografie renala: imagine hiperecogena cu con de umbra posterior , dilatare a cavitatilor pielocalicecale homolaterale
E: functie renala: ionograma sanguina si creatininemie
Vezi raspuns
23. [LUR10020] Ce tratament trebuie pentru colica renala complicata ()
A: ambulatorie
B: oprirea alimentatiei orale
C: antialgice, antispasmodice
D: tratarea unei eventuale hiperkaliemi
E: antispasmodice tip floroglucinol/spasfon
Vezi raspuns
24. [LUR10021] Litiaza cistinica: ()
A: 75%
B: calculi radiotransparenti, duri, deseori bilaterali si multipli
C: calculi radiotransparenti, friabili
D: calculi radiotransparenti, netezi
E: maladie ereditara autosomica recesiva responsabila de lipsa de resorbtie tubulara a cistinei
Vezi raspuns
25. [LUR10022] Prin ce se caracterizeaza colica renala complicata? (pg. 1313)
A: febra
B: diureza si febra
C: anurie
D: IR
E: hiperalgie
Vezi raspuns
26. [LUR10023] Litiaza fosfoamoniacomagneziana(struvit) ()
A: 8%
B: 15%
C: calculi slab radioopaci
D: factori favorizanti: pH urinar acid(<6), hiperuricemie, hiperuricozurie
E: factori favorizanti: pH urinar alcalin (>8), infectii urinare cronice cu germeni producatori de ureaze ( Proteus, Klebsiella, Providencia,
Serratia, Enterobacter)
Vezi raspuns
27. [LUR10025] Cauzele durerii lombare acucte ()
A: insuficenta suprarenala acuta
B: fleboliti
C: dureri muscuclare sau articulare
D: pancreatita acuta
E: colecistita acuta, colica biliara
Vezi raspuns
28. [LUR10026] Litiaza urica ()
A: 8%
B: 15%
C: calculi radiotransperenti, netezi
D: factori favorizanti: pH urinar acid(<6), hiperuricemie, hiperuricozurie
E: calculi radiotrasnparenti, friabili
Vezi raspuns
29. [LUR10027] Litiaza urinar poate cauza urmtoarele sechele ()
A: Pielonefrit cronic
B: Necroz papilar
C: Ptoz renal
D: Insuficien renal cronic

E: Stricturi uretrale
Vezi raspuns
30. [LUR10028] n cazul litiazei urinare, ablaia calculului este recomandat n urmtoarele cazuri ()
A: Calcul pe rinichi unic
B: Risc de sepsis
C: Durere rezistent la tratament
D: Infecii urinare recidivante
E: Calcul mai mare de 4mm
31. [LUR10029] n colica renal simpl se recomand urmtoarele ()
A: AINS iv
B: Restricie hidric n fazele dureroase
C: Oprirea alimentaiei orale
D: Antibioterapie parenteral cu fluorochinolone
E: Filtrarea urinei
32. [LUR10030] Evaluarea funciei renale a pacientului cu litiaz urinar se poate face prin ()
A: examen citobacteriologic al urinei
B: Uricemie
C: Uremie
D: Creatininemie
E: Ionogram sanguin
33. [LUR10031] Urmtoarele sunt asociate cu litiaza renal uric ()
A: pH acid
B: pH alcalin
C: Calculi radioopaci
D: Calculi netezi
E: Cretere coraliforma
34. [LUR10035] Sunt caracteristici clinice ale colicii nefretice, cu excepia: (pag. 1312, 1313)
A: poziia antalgic
B: iradierea durerii spre organele genitale externe bilaterale
C: polakiurie
D: disurie
E: hematurie
35. [LUR10036] Sunt germeni ce favorizeaza litiaza fosfoamoniacomagneziana: ()
A: Klebsiella
B: Seratia
C: Pseudomonas
D: Enterobacter
E: Piocianic
36. [LUR10037] Urmatoarele afirmatii despre litiaza cistinica sunt adevarate, cu exceptia: (1312)
A: calculi radiotransparenti, netezi
B: maladie ereditara autosomica recesiva
C: este rara
D: apare cu o freceventa de 8%
E: calculi radiotransparenti friabili
37. [LUR10039] Calculii radioopaci se pot observa in litiaza urinara, cu exceptia: ()
A: Litiaza cistinica
B: Litiaza fosfoamoniacomagneziana
C: Litiaza calcica
D: Litiaza urica
E: Litiaza medicamentoasa
38. [LUR10040] Calculii din litiaza medicamentoasa se caracterizeaza prin: ()
A: au crestere rapida, voluminoasa
B: slab radioopaci
C: radiotransparenti
D: sunt friabili
E: factor favorizant este pH>8
39. [LUR10041] In fata unei colici nefretice, diagnostic diferential cu etiologie non-litiazica poate fi: ()
A: parazit
B: sindrom de jonctiune pielo-ureterala
C: tumora

D: cheag sangvin
E: fibroza intraperitoneala
40. [LUR10042] In fata calcificarilor prezente pe radiografii simple abdominale, diagnostic diferential pentru litiaza urinara pot fi : ()
A: calcificari intraparenchimatoase pancreatice
B: fleboliti
C: corpi straini radioopaci
D: calcificari condrocostale
E: litiaza biliara
41. [LUR10043] Reprezinta indicatii de ablatie a calculului: ()
A: Calculi bilaterali sau pe rinichi unic
B: Pacient >65 ani
C: Infectii urinare recidivante
D: Comorbiditati importante
E: Calcul >6 mm
42. [LUR10045] Sunt adevrate despre litiaza urinara urmtoarele: (1312)
A: afecteaza predominant barbatii
B: afecteaza predominant femeile
C: recidive frecvente: > 70% la 10 ani dupa descoperirea unui prim calcul
D: varf de incidenta intre 20-50 de ani
E: afecteaza 5-10 % din populatia generala
43. [LUR10046] Un pacient cu hiperuricemie poate avea litiaza: (1312)
A: cistinica
B: urica
C: struvitica
D: calcica
E: fosfoamoniacomagneziana
44. [LUR10047] Alcalinizarea urinei este recomandata pentru litiaza: (1314)
A: struvitica
B: calcica
C: medicamentoasa
D: urica
E: cistinica
45. [LUR10048] Sunt adevarate despre UIV in litiaza urinara (1313)
A: se face in urgenta
B: precizeaza topografia calculului
C: evalueaza impactul functional
D: identifica o uropatie favorizanta
E: pune n evidenta calculii radioopaci sau radiotransparenti
46. [LUR10049] Urmatoarele sunt complicatii ale litiazei urinare, cu exceptia: (pag 1315)
A: Colica nefritica complicata
B: Pielonefrita cronica
C: Nefropatie interstitiala
D: Necroza papilara
E: Insuficienta renala cronica
Patologia tumoral benign i malign a aparatului uro-genital masculin: hipertrofia benigna de prostat, tumori de prostat,
tumori de rinichi, tumori de testicul
1. [PTB10002] Este contraindicat in tratamentul chirurgical al cancerului testicular: (pag.1329)
A: orhiectomie pe cale inghinala
B: clamparea cordonului spermatic
C: orhiectomie pe cale scrotala
D: dozarea de markeri tumorali
E: montarea de proteza testiculara
2. [PTB10003] n hipertrofia benign de prostat cu simptomatologie sever, scorul internaional al simptomelor de prostat (IPSS) este:
(pg. 1316)
A: 0 - 7
B: 8 19
C: 20 35
D: 20 45
E: 20 50
3. [PTB10004] n hipertrofia benign de prostat, n cadrul depistarii individuale a cancerului de prostat, bilanul complementar trebuie sa

includ: (pg. 1316)

A: PSA total
B: PSA total i PSA liber
C: Fosfataza alcalin prostatic
D: Antigenul carcinoembrionar
E: Lactic dehidrogenaza
4. [PTB10005] Beta blocantele sunt utilizate n tratamentul hipertrofiei benigne de prostat pentru ca prin modul lor de aciune realizeaz:
(pg. 1317)
A: relaxarea muchilor netezi prostatici
B: deschiderea colului vezical
C: diminuarea volumului prostatei
D: scderea vascularizaiei prostatei
E: nu sunt utilizate
5. [PTB10006] Inhibitorii de 5 alfa reductaz sunt utilizai n tratamentul hipertrofiei benigne de prostat pentru c prin modul lor de aciune
realizeaz: (pg. 1317)
A: relaxarea muchilor netezi prostatici i deschiderea colului vezical
B: diminuarea volumului prostatic
C: controlul hematuriei caracteristice hipertrofiei benigne de prostat
D: sterilizarea urinei
E: optimizarea diurezei i controlul nicturiei
6. [PTB10007] Inhibitorii de 5 alfa reductaz - utilizai n tratamentul hipertrofiei benigne de prostat au: (pg. 1317)
A: eficacitate imediat
B: eficacitate dup 3 luni
C: eficacitate dup 6 luni
D: eficacitate dup 9 luni
E: eficacitate dup 12 lun
7. [PTB10013] n scopul depistrii individuale a cancerului de prostat, dozarea PSA seric total trebuie: (pg. 1319)
A: nceput la vrsta de 50 de ani i repetat anual
B: nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la fiecare 3 ani
C: nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la fiecare 2 ani
D: nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la vrsta de 75 de ani
E: nceput la vrsta de 60 de ani i repetat la fiecare 6 luni
8. [PTB10014] La un pacient cu o valoare determinat a PSA total mai mare de 4 ng/ml, sunt necesare: (pg. 1319)
A: masaj prostatic
B: prostatectomie radical laparoscopic
C: biopsii prostatice
D: scintigrafie osoas
E: stabilirea riscului pentru progresie DAMICO
9. [PTB10015] n cancerul prostatic avansat local conform stadializrii TNM tratamentul poate fi curativ i metoda aleas va fi
reprezentat de: (pg. 1322)
A: RTUP
B: prostatectomie total
C: radioterapie prelungit
D: radio-hormono-terapie prelungit
E: radioterapie prostatic conform
10. [PTB10016] n cancerul prostatic metastatic - conform stadializ[rii TNM tratamentul este paliativ i metoda aleas va fi reprezentat
de: (pg. 1322)
A: hormonoterapie
B: prostatectomie total
C: radioterapie prelungit
D: radio-hormono-terapie prelungit
E: radioterapie prostatic conformaional
11. [PTB10017] Triptorelina este folosit n tratamentul hormonal al cancerului de prostata i este un: (pg. 1322)
A: antiandrogen
B: blocant androgenic complet
C: estrogen
D: agonist LHRH
E: androgen
12. [PTB10023] Vrful de inciden (de frecven) al cancerului testicular este situat n intervalul: (pg. 1328)
A: 15-25 ani
B: 20-35 ani
C: 25-45 ani

D: 35-45 ani
E: 30-50 ani
13. [PTB10024] Cel mai important factor de risc pentru cancerul testicular este: (pg. 1328)
A: atrofia testicular posttraumatic
B: atrofia testicular infecioas
C: torsiunea cordonului spermatic
D: varicocelul
E: criptorhidia
14. [PTB10025] n cadrul examinrii testiculare la un pacient la care diagnosticul prezumtiv este de tumoare testicular, semnul Chevassu
pozitiv nseamn: (pg. 1328)
A: identificarea unei mase dure, indolore
B: opacitate la transiluminare
C: identificarea dificil a deferentului
D: conservarea sanului epididimo-testicular
E: durere la palparea testiculului
15. [PTB10026] La un pacient cu tumoare testicular, examenul clinic general caut: (pg. 1328)
A: adenopatie inghinal superficial
B: adenopatie inghinal profund
C: adenopatie retroperitoneal
D: adenopatie perineal
E: adenopatie femural
16. [PTB10027] Orice dubiu n diagnosticul diferenial al unei tumori testiculare impune: (pg. 1328)
A: RMN pelvis
B: CT pelvis
C: Orhiectomie
D: Explorare chirurgical pe cale scrotal
E: Explorare chirurgicala pe cale inghinal
17. [PTB10033] Clasificarea Bosniak utilizat n chistul renal se refer la: (pg. 1327)
A: aprecierea gradului de difereniere celular pentru celulele din lichidul intrachistic
B: aprecierea aspectului macroscopic al lichidului intrachistic
C: clasificarea chisturilor funciei de dimensiunile acestora
D: clasarea chisturilor de la benign la foarte suspect
E: clasarea chisturilor de la benign la malign
18. [PTB10034] Identificarea ecografic sau tomografic a unui chist renal de 4 cm clasificat Bosniak l va fi urmat de (pg. 1327)
A: tratament conservator
B: puncionare percutanat sub control ecografic
C: evacuare prin chirurgie laparoscopic
D: evacuare prin chirurgie deschis
E: tratament diuretic
19. [PTB10035] n tumorile maligne de rinichi, forma anatomopatologica cea mai frecventa este: (pg. 1326)
A: carcinomul tubulo-papilar tip l
B: carcinomul tubulo-papilar tip ll
C: carcinom la celulele cromofobe
D: carcinom la tubii colectori Bellini
E: carcinom cu celule clare
20. [PTB10036] Carcinomul renal cu celule clare se dezvolt ncepnd din: (pg. 1326)
A: celulele tubului contort
B: celulele tubului colector
C: celulele epiteliului din capsula Bowman
D: uroteliul calicelor mici
E: uroteliul calicelor mari
21. [PTB10037] n tumorile maligne ale rinichiului, gradul nuclear Fuhrman se stabilete pe baza: (pg. 1326)
A: examenului CT
B: examenului uro-CT
C: examenului anatomopatologic
D: examenului RMN
E: examenului scintigrafic
22. [PTB10043] Boala von Hippel-Lindau poate prezenta, cu exceptia: (pag 1323)
A: feocromocitom

B: tumora de sac endolimfatic

C: carcinom renal cel mai adesea unilateral
D: tumora neuroendocrina de pancreas
E: hemangioblastom cerebelos
23. [PTB10044] Boala von Hippel-Lindau poate prezenta, exceptand: (pag 1323)
A: Hemangioblastom cerebral
B: feocromocitom
C: carcinom renal cel mai adesea bilateral
D: tumora neuroendocrina de pancreas
E: tumora de sac endolimfatic
24. [PTB10045] Care este tratamentul complementar al unei tumori testiculare seminomatoase n stadiul localizat (N0M0): ()
A: radioterapie
B: chimioterapie
C: limfadenectomie retroperitoneal
D: orhiectomie controlateral
E: tratamentul complementar nu este necesar
25. [PTB10051] Nu reprezint indicaii pentru tratamentul chirurgical al HPB ()
A: Infecii urinare repetate
B: Dorina pacientului
C: Tumora de vezic ascociat
D: Eecul unui tratament medical bine efectuat
E: HBP complicat
26. [PTB10052] Tratamentul cu finasterid al HPB are urmtorul efect secundar ()
A: Miciuni prin revrsare
B: Ejaculare retrograd posibil
C: Grea
D: Hipotensiune ortostatic
E: Ginecomastie
27. [PTB10053] Reprezinz complicaii ale HPB cu efect asupra aparatului urinar superior ()
A: Hidronefroz
B: Infecii urinare cu repetiie
C: Miciuni prin revrsare
D: Litiaza de staz
E: Retenie acut de urin
28. [PTB10059] n cancerul de prostat metastatic, linia a doua de hormonoterapie este reprezentat de ()
A: Triptorelin
B: Bicalutamid
C: Triptolein + Bicalutamid
D: Dietilstilbestrol
E: Pulpectomie testicular bilateral
29. [PTB10060] n cadrul D'AMICO reprezint risc intermediar ()
A: Scor gleason ntre 8 i 10
B: PSA ntre 11-20 ng/ml
C: Stadiu clinic T2c
D: Stadiu clinic T1c
E: Scor gleason < 6
30. [PTB10061] Precauille luate nainte biopsiilor prostatice includ, cu excepia ()
A: Verificarea hemostazei
B: Sondare uretral
C: Preparare rectal
D: Antibioprofilaxie
E: ECBU steril
31. [PTB10062] Care dintre urmtoarele nu reprezint o cauz de cretere a PSA ()
A: Tueu rectal recent cu masaj prostatic
B: Prostatit
C: Hipertrofie benign de prostat
D: Erecie recent
E: Sondaj vezical
32. [PTB10069] Managementul tumorilor renale se poate realiza cu urmtoarele antiangiogenice, exceptnd ()
A: Interferon alfa
B: Bevacizumab

C: Certolizumab
D: Sorafenim
E: Sunitinib
33. [PTB10070] O tumor renal T3b este caracterizat ()
A: Afecteaz suprarenala
B: Afecteaz vena renal
C: Afecteaza vena cav subdiafragmatic
D: Afecteaz grsimea perirenal
E: Are peste 10 cm
34. [PTB10071] n cazul unei tumori renale nu reprezint indicaii de PBR ()
A: Mas cu densitate tisulara crescuta
B: Pacient cu rinchi unic
C: Suspiciune de limfom
D: naintea unui tratament adjuvant n formele metastatice extinse
E: Suspiciune de tumora benigna la imagistic
35. [PTB10072] Sindromul paraneoplazic din tumorile renale nu este caracterizat de ()
A: Febr de lung durat
B: Accelerarea VSH
C: Leucopenie
D: HTA prin secreie de renin
E: Secreie de PTHrp din tumora
36. [PTB10077] n cazul tumorilor de testicol N3 sau M1 nu se recomand urmtoarea ()
A: Chirurgie
B: Radioterapie
C: Cisplatin
D: Etoposid
E: Bleomicina
37. [PTB10078] n cadrul clasificrii TNM pentru cancerul testicular, pT2 reprezint ()
A: Carcinom in situ
B: Tumora care invadeaz peretele scrotal
C: Tumora care invadeaz cordonul spermatic cu sau fr invazie vascular sau limfatic
D: Tumora limitata la testicul i la epididim cu invazie limfatic, vascular sau a vaginalei
E: Tumora limitat la testicul i epididim fr invazie limfatic, vascular sau a vaginalei
38. [PTB10079] Care dintre urmtoarele reprezint o tumor non-germinal a testiculului ()
A: Seminom
B: Teratom
C: Carcinom embrionar
D: Coriocarcinom
E: Androblastom
39. [PTB10080] n cazul tumorilor de testicul, bilanul extinderii nu se face prin ()
A: PET-scan
B: Scintigrafie pulmonar
C: Scintigrafie osoas
D: CT cerebral
E: CT toracoabdominopelvin
40. [PTB10081] Care dintre urmtoarele nu reprezint un diagnostic diferenial pentru tumorile de testicul ()
A: Traumatism testicular
B: Orhiepididimita
C: Varicocel
D: Epididimita
E: Orhita
41. [PTB10083] Cancerul de prostata detectat prin biopsii realizate pentru PSA anormal (tuseu rectal normal) este clasificat TNM : ()
A: T1a
B: T2b
C: T1c
D: T3b
E: T4
42. [PTB10089] Tratamentul chirurgical n HBP se indic n urmtoarele situaii, cu excepia: (pag. 1318)
A: hematurie
B: eecul unui tratament medical bine efectuat

C: dorina pacientului
D: calculi vezicali
E: tumor de vezic asociat
43. [PTB10096] Clasificarea TNM din 2009 a tumorilor testiculare prevede: (pag. 1329)
A: pTx = fr tumor primitiv evident
B: pT0 = Carcinom in situ
C: pT2 = Tumor limitat la testicul i epididim, fr invazie limfatic, vascular sau a vaginalei
D: N2 = Adenopatie ntre 2 i 5 cm
E: N2 = Adenopatie peste 5 cm
44. [PTB10008] n hipertrofia benign de prostat, semnele funcionale urinare obstructive sunt: (pg. 1316)
A: jet urinar ntrerupt
B: jet urinar sanguinolent
C: jet urinar tulbure
D: disurie
E: picturi retardate
45. [PTB10009] n hipertrofia benign de prostat, semnele funcionale urinare iritative sunt: (pg. 1316)
A: polakiurie
B: usturimi la miciune
C: nicturie
D: urgenturie
E: incontinen de urin prin revrsare
46. [PTB10010] n hipertrofia benign de prostat, bilanul complementar trebuie s includ: (pg. 1315)
A: Aprecierea funciei renale prin dozarea ureei, creatininei, acidului uric i RFG (rata filtrrii glomerulare)
B: ECBU
C: Ecografie reno-vezico-prostatic
D: Debitmetrie urinar
E: Msurarea volumului vezical premicional
47. [PTB10011] n evoluia hipertrofiei benigne de prostat pot aprea urmtoarele complicaii datorate impactului asupra aparatului urinar
superior: (pg. 1317)
A: hidronefroz
B: polichistoz
C: rinichi spongios
D: insuficien renal cronica obstructiv
E: hematurie macroscopic
48. [PTB10012] n evoluia hipertrofiei benigne de prostat pot aprea urmtoarele complicaii datorate impactului vezical: (pg. 1317)
A: diverticuli vezicali
B: litiaz vezical
C: retenie acut de urin
D: miciuni prin revrsare
E: hidaturie
49. [PTB10018] Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile prostatice recoltate prin puncie.
Complicaiile posibile ale punciei sunt reprezentate de: (pg. 1320)
A: pneumaturie
B: hematurie
C: rectoragie
D: melen
E: boala hemoroidal
50. [PTB10019] PSA este o protein specific prostatei i creterea sa poate avea i alte etiologii n afara cancerului prostatic. Care dintre
cele de mai jos poate duce la creterea PSA? (pg. 1319)
A: hematuria
B: tumora vezical
C: prostatita
D: hipertrofia benigna de prostat
E: ecografia abdominal a prostatei
51. [PTB10020] Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile prostatice recolatate prin puncie.
Precauiile prealabile punciei includ: (pg. 1320)
A: preparare rectal
B: tratament anticoagulant
C: antibioprofilaxie
D: tratament antiagregant plachetar
E: injectare intraprostatic de substan de contrast

52. [PTB10021] Care dintre urmtorii pacieni cu cancer de prostat stadializai TNM se ncadreaz n stadiul l? (pg. 1321)
A: T1c /N0/ M0
B: T2a/N0/M0
C: T2b/N0/M0
D: T2c/N0/M0
E: T3a/N0/M0
53. [PTB10022] n cancerul prostatic localizat conform stadializrii TNM tratamentul este curativ i pacientul poate opta ca metod de
tratament pentru: (pg. 1321)
A: RTUP
B: prostatectomie total
C: radioterapie prelungit
D: radio-hormono-terapie
E: radioterapie prostatic conformaional
54. [PTB10028] Markerii serici n tumorile testiculare sunt: (pg. 1329)
A: alfa fetoproteina
B: HCG
C: LDH
D: CAE
E: TSH
55. [PTB10029] Tratamentul chirurgical al tumorilor testiculare este reprezentat de orhiectomia pe cale inghinal i trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii: (pg. 1329)
A: clampare prealabil a cordonului spermatic
B: ligatura n bloc a cordonului spermatic
C: montarea de protez testicular (n absena infeciei)
D: explorarea chirurgical a bursei scrotale controlaterale
E: limfodisecia inghinal superficial homolateral
56. [PTB10030] Din punct de vedere al rspunsului la tratament complementar, seminomul este: (pg. 1330)
A: radiorezistent
B: radiosensibil
C: chimiorezistent
D: chimiosensibil
E: hormonodependent
57. [PTB10031] Dup orhiectomie, pacienii cu tumori testiculare non-seminomatoase beneficiaz de tratament: (pg. 1331)
A: chimioterapic
B: chirurgical
C: radioterapic
D: hormonoterapie
E: corticoterapie
58. [PTB10032] Monitorizarea pacienilor cu tumori testiculare (operai si care au necesitat/nu au necesitat tratament complementar)
include: (pg. 1331)
A: markeri serici
B: CT toraco-abdomino-pelvin
C: Autopalpare
D: Radiografie pulmonar anual
E: Radiografie abdominal anual
59. [PTB10038] La examinarea ecografic a unui chist renal, leziunea are urmtoarele caracteristici: (pg. 1327)
A: anecogen cu ntrire posterioar
B: izoecogen cu minim ntarire posterioar
C: hiperecogen cu ntrire anterioar
D: avascular
E: perei rigizi
60. [PTB10039] Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la oncocitomul renal, bifaii-le pe cele corecte: (pg. 1327)
A: diagnosticul diferenial cu cancerul renal este uor
B: diagnosticul diferenial cu cancerul renal este dificil
C: diagnosticul diferenial cu cancerul renal nu este necesar
D: imagistic este anecogen, omogen, cu perei fini
E: imagistic se identific cicatrice central n mijlocul leziunii
61. [PTB10040] Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la angiomiolipomul renal, bifai-le pe cele corecte: (pg. 1326)
A: poate fi bilateral
B: este totdeauna unilateral

C: este totdeauna bilateral

D: este o tumoare mezenchimatoasa benign
E: este cea mai frecvent tumoare benign solid a rinichiului
62. [PTB10041] Care dintre urmtoarele variante de abordare terapeutic ale angiomiolipomului renal pot fi corecte (funcie de
particularitaile cazului)? (pg. 1327)
A: embolizare
B: chimioterapie
C: radioterapie
D: tratament chirurgical conservator
E: abstenie terapeutic
63. [PTB10042] Dupa nefrectomia lrgita la un pacient cu tumoare renala malign, monitorizarea va include: (pg. 1326)
A: creatininemia
B: VSH-ul
C: urografia i.v.
D: CT abdominal
E: Scintigrafia renal
64. [PTB10046] Monitorizarea n hiperplazia benign de prostat se face prin ()
A: Tueu rectal
B: PSA
C: Fosfataz acid
D: Ecografie reno-vezico-prostatic
E: Catalog micional
65. [PTB10047] n tratamentul HPB care dintre urmtoarele reprezint efecte secundare ale ale alfuzosinului i tamusolsinului ()
A: Ejaculare retrograd
B: Scderea libidoului
C: Greaa
D: Impotena
E: Hipotensiune ortostatic
66. [PTB10048] Referitor la tratamentul HPB mecanismul de acionare al alfablocantelor este ()
A: Relaxarea muchilor netezi prostatici
B: Diminuarea volumului prostatic
C: Creterea peristaltismului ureteral
D: Deschiderea colului vezical
E: Creterea contractilitii sfincterului uretral
67. [PTB10049] n HPB urmtoarele reprezint semne funcionale iritative ()
A: Polakiurie
B: Disurie
C: Urgenturie
D: Nicturie
E: Oligurie
68. [PTB10054] Cancerul de prostat metastatic poate fi monitorizat prin: ()
A: Scintigrafie osoas
B: CT toracoabdominopelvin
C: Fosfataz acid
D: PSA
E: Tueu rectal
69. [PTB10055] Prostatectomia total are urmtoarele efecte secundare ()
A: Ginecomastie
B: Anejaculare constant
C: Incontinen urinar tranzitorie
D: Disfuncie erectil
E: Hipogonadism
70. [PTB10056] n cazul biopsiei prostatice, urmtoarele reprezint complicaii ()
A: Prostatita acut
B: Diseminare
C: Hematurie
D: Rectoragii
E: Fistulizare
71. [PTB10057] PSA poate crete din cauza ()
A: Prostatit

B: Tratament cu androgeni
C: Sondaj vezical
D: Erecie recent
E: Hipertrofie benign de prostat
72. [PTB10063] Referitor la chistul renal sunt adevrate urmtoarele ()
A: Nu este frecvent
B: Apare ca o leziune cu coninut lichidian hipodens pe CT
C: Apare ca o leziune vascular pe ecografie
D: Absena vegetaiei
E: Asimptomatic n afara polichistozei renale
73. [PTB10064] Angiolipomul renal este caracterizat de ()
A: Este o tumor foarte puin frecvent
B: Este compus din esut gras, muscular neted i vase
C: Tumor mezenchimatoas benign
D: Se poate integra n boala Von Hippel-Lindau
E: Poate fi bilateral
74. [PTB10065] Despre angiomiolipomul renal sunt adevrate urmtoarele ()
A: Este foarte puin frecvent
B: Este compus din esut gras, muscular neted i vase
C: Este o tumor mezenchimatoas benign
D: Se poate integra n boala Von Hippel-Lindau
E: Poate fi bilateral
75. [PTB10066] Nefroctomia parial este recomandat n urmtoarele cazuri ()
A: Tumor cu localizare bilateral
B: Tumor pe rinichi unic
C: T2N0M0
D: T1bN0M0
E: T1aN0M0
76. [PTB10067] La ecografia renal tumorile renale apar ca ()
A: Tumora cu invazie intraparenchimatoas
B: Omogen
C: Hipovascularizat
D: Hipoecogen
E: Calcificri intraparenchimatoase
77. [PTB10068] Tumorile de rinichi sunt caracterizate din punct de vedere clinic prin ()
A: Nu asociaz sindroame paraneoplazice
B: Hematurie macroscopic
C: Varicocel stng n caz de invazie a venei renale stngi
D: Contact lombar
E: Nedureroase
78. [PTB10073] n clasificarea TNM a tumorilor de testicul S2 corespunde ()
A: hCG > 50000
B: Markeri normali
C: AFP ntre 1000-10000
D: hCG ntre 5000-50000
E: LDH < 1,5N
79. [PTB10074] Care dintre urmtoarele reprezint tumori de testicul non-germinale ale anexelor i esutului de susinere ()
A: Teratom
B: Mezoteliom
C: Tumora Brenner
D: Tumora cu celule Sertoli
E: Tumora cu celule Leydig
80. [PTB10075] n cazul tumorilor de testicul reprezint markeri serici (pag.1329)
A: Fosfataza acida
B: Fosfataza alcalina
C: LDH
D: HCG
E: Alfafetoproteina
81. [PTB10076] Examenul clinic al tumorii de testicul este caracterizat de ()
A: Semn Chevassu pozitiv
B: Masa dur

C: Masa dureroas
D: Mas transparent la transiluminare
E: Un examen normal nu elimin diagnosticul
Vezi raspuns
82. [PTB10085] Sunt complicaii cu impact vezical ale hipertrofiei benigne de prostat: (pag. 1317)
A: Abcedare
B: Prostatodinii
C: Prostatit
D: Sterilitate
E: Diverticuli vezicali
83. [PTB10086] Este o complicaie vezical a hipertrofiei benigne de prostat: (pag. 1317)
A: Calculi vezicali
B: Diverticuli vezicali simptomatici
C: Hematurie
D: RAU
E: Insuficiena renal cronic
84. [PTB10087] Referitor la tratamentul chirurgical al HBP sunt adevrate urmtoarele afirmaii: (pag. 1318)
A: adenomectomie transvezical pentru adenom < 60g
B: adenomectomie transvezical pentru adenom > 60g
C: RTUP pentru adenom < 30g
D: ICP pentru adenom < 30g
E: ICP pentru adenom > 30g
85. [PTB10088] NU este adevrat despre rezecia transuretral a prostatei (RTUP): (pag. 1318)
A: permite realizarea examenului anatomopatologic
B: ejaculare conservat
C: risc de sindrom RTUP n caz de rezecie cu durat mai mare de 2 ore
D: este indicat pentru adenoame mai mici de 60 g
E: este indicat pentru adenoame mai mari de 60 g
86. [PTB10090] n cazul hipertrofiei benigne de prostat complicate, la un pacient inoperabil, se pot recomanda urmtoarele tratamente
alternative: (pag. 1318)
A: Fitoterapie
B: Rezecia transuretral a prostatei
C: Sond vezical a demeure
D: Endoprotez uretral Fabian
E: Radioterapie
87. [PTB10091] Monitorizarea pacientului cu hipertrofie benign de prostat presupune: (pag. 1318)
A: PSA
B: ECBU
C: uree
D: creatinin
E: tueu rectal
88. [PTB10092] Urmtoarele examinri complementare sunt indicate la pacientul cu suspiciune de tumor testicular: (pag. 1329)
A: Dozarea PSA
B: Dozarea HCG
C: biopsie n caz de mas testicular indolor
D: bilanul preoperator al extinderii prin CT toraco-abdomino-pelvin
E: CT cerebral n caz de metastaz visceral
89. [PTB10093] Sunt tumori non-germinale testiculare urmtoarele categorii, cu excepia: (pag. 1329)
A: Tumori ale primordiului gonadal: tumori cu celule Leydig i Sertoli
B: Tumori de sac vitelin
C: Tumori ale anexelor i esutului de susinere: tumor adenomatoid
D: Tumori de granuloas
E: Tumori ale stromei gonadale: tumor a esuturilor moi
90. [PTB10094] Tumora testicular Brenner reprezint: (pag. 1329)
A: tumor germinal non-seminomatoas
B: tumor non-germinal
C: tumor germinal seminomatoas
D: tumor a anexelor i esutului de susinere
E: tumor a stromei gonadale

91. [PTB10095] Reprezint tipuri de tumori testiculare, n afara celor germinale i non-germinale: (pag. 1329)
A: Tumori ale rete testis
B: Oncocitom
C: Tumori carcinoide
D: Tumor hematopoietic
E: Limfoame
92. [PTB10097] O tumor testicular, clasificat n urma examenului anatomopatologic ca pT3 N2 M0 , presupune urmtoarele: (pag.
1329)
A: invazia cordonului spermatic
B: invazia peretelui scrotal
C: prezena unor adenopatii regionale ntre 2 i 5 cm
D: prezena unor adenopatii regionale de peste 5 cm
E: tumor limitat la testicul, dar cu invazie limfatic sau vascular a vaginalei
93. [PTB10098] n tratamentul tumorilor testiculare, polichimioterapia BEP presupune utilizarea urmtoarelor substane: (pag. 1329)
A: Bevacizumab
B: Bleomicin
C: Cisplatin
D: Etoposid
E: Paclitaxel
94. [PTB10099] Reprezinta medicatie antiangiogenetica in cancerul renal: ()
A: sunitinib
B: sorafenib
C: triptorelin
D: interferon alfa
E: bevacizumab
95. [PTB10100] In cadrul patologiei benigne de prostata , hipertrofia benigna de prostata, ECBU are urmatoarele indicatii: ()
A: alaturi de PSA si ecografia reno-vezico-prostatica in bilantul complementar
B: depistarea unei infectii bacteriene
C: presupune examen direct, cultura si antibiograma
D: are rol in monitorizarea ulterioara alaturi de tuseul rectal, scorul IPSS, ecografie abdominala, catalog mictional
E: rol in monitorizarea pacientului impreuna cu tuseu rectal,debitmetrie,catalog mictional,PSA, scor IPSS, creatinina
96. [PTB10101] Tumora renala de stadiu 3a prezinta afectare a: (1325)
A: venei cave subdiafragmatice
B: venei cave supradiafragmatice
C: grasimii perirenale
D: grasimii sinusului renal
E: venei renale
Insuficiena renal acut i cronic. Anuria
1. [NEF10002] Urmatoarele afirmatii despre IRA sunt adevarate: ()
A: Este deseori insotita de oligoanurie
B: Este intotdeauna insotita de oliganurie
C: Diureza nu poate fi conservata
D: RFG trebuie sa fie scazuta timp de cel putin 3 luni
E: Este responsabila de scaderea creatininemiei
2. [NEF10005] Indicatii absolute, pentru initierea epurarii extrarenale in IRC, sunt: (pag. 1357)
A: Pericardita uremica
B: Sindrom uremic
C: Acidoza metabolica severa
D: Hipervolemia care nu poate fi controlata cu diuretice
E: Toate raspunsurile sunt adevarate
3. [NEF10008] La un pacient vrstnic, cu hipertrofia prostatei decelat la tueul rectal, creterea brusc i important a ureei i creatininei
serice sugereaz (pg. 1350)
A: infecie urinar
B: insuficien renal acut funcional (prerenal)
C: insuficien renal acut organic (renal)
D: insuficien renal acut obstructiv (postrenal)
E: insuficien renal cronic.
4. [NEF10009] Cea mai frecvent cauz a insuficienei renale acute organice (renale) este: (pg. 1351)
A: necroz tubular acut
B: nefropatia interstiial acut

C: sindromul nefrotic impur

D: glomerulonefrita rapid progresiv
E: nefroangioscleroza malign
5. [NEF10012] Stadiul 3 al insuficienei renale cronice este definit prin rata filtrrii glomerulare estimat de: (pg. 1354)
A: > 90 ml/min/1,73 m
B: 60 - 90 ml/min/1,73 m
C: 30 - 59 ml/min/1,73 m
D: 15 - 29 ml/min/1,73 m
E: < 15 ml/min/1,73 m
6. [NEF10014] Iniierea terapiei de substituie renal la pacienii cu insuficien renal cronic este indicat n: (pg. 1355)
A: stadiul 1
B: stadiul 2
C: stadiul 3
D: stadiul 4
E: stadiul 5
7. [NEF10016] Care dintre urmtoarele enunturi NU asigur nefroprotecie n insuficiena renal cronic: (pg. 1356)
A: controlul presiunii arteriale < 140/90 mmHg
B: controlul proteinuriei < 0,5 g/24 ore
C: existena unui echilibru metabolic al diabetului
D: evitarea administrrii de substane i medicamente nefrotoxice
E: controlul factorilor de risc cardiovascular
8. [NEF10026] Care dintre urmtoarele reprezin o cauz vascular n insuficiena renal acut ()
A: Purpura reumatoid
B: Periarterita nodoas
C: Sindromul Churg-Strauss
D: Sindromul Goodpasture
E: Granulomatoza Wegener
9. [NEF10027] Necroza tubular nu este cauzat de ()
A: Cisplatina
B: Amfotericina B
C: Gadoliniu
D: Substane de contrast iodate
E: Aminoglicozide
10. [NEF10028] Obstrucia acut a cilor urinare nu este cauzat de ()
A: Fibroz retroperitoneal
B: Masa abdomino-pelvin
C: Litiaza urinar
D: Adenomul de prostat
E: Adenomul Conn
11. [NEF10029] Epurare extrarenal de urgent n insuficiena renal acut nu este necesar cnd ()
A: Uree > 40 mmol/l
B: Acidoza metabolic
C: Hipokaliemie < 6,5 mmol/l
D: Encefalopatie uremic
E: EPA rezistent la tratament medicamentos
12. [NEF10036] Urmtoarele sunt semne clinice de uremie cu excepia ()
A: Grea, vrsturi
B: Astenie
C: Crampe
D: Edeme
E: Prurit
13. [NEF10037] Dializa peritoneal are urmtoarea contraindicaie major, cu excepia ()
A: Insuficiena venoas
B: Condiii de locuit insalubre
C: Intervenii chirurgicale abdominale cu aderente
D: Boli intestinale inflamatorii cronice
E: Insuficiena respiratorie cronic
14. [NEF10038] Urmtoarele reprezint obiective clinice n insuficiena renal cronic cu excepia (pg. 1355)
A: Volemie puin sczut
B: Kaliemie < 5,5 mmol/l

C: Bicarbonat > 23 mmol/l

D: Hb > 10 g/dl
E: Calcemie i fosforemie normale
15. [NEF10039] ncetinirea progresului insuficienei renale acute nu se realizeaz prin ()
A: Suplimentare cu acid folic i EPO recombinat
B: Administrare de buturi acide
C: Regim restrictiv n clorur de potasiu
D: Regim fr sare
E: IEC sau ARA
16. [NEF10040] Urmtoarea nu reprezint o consecin hormonal a insuficienei renale cronice ()
A: Ginecomastie
B: Amenoree
C: Scderea fertilitii
D: Anemie normocrom normocitar
E: Impotena
Vezi raspuns
17. [NEF10044] Administrarea de antibiotice poate de insuficienta renala acuta... (pg 1350-1351)
A: Obstructiva
B: Organica
C: Prerenala
D: Postrenala
E: Functionala
Vezi raspuns
18. [NEF10045] In cadrul insuficientei renale cronice, daca RFG este de 60 ml/min, supravegherea medicala regulata se face prin 1
consultatie la fiecare (pag 1356)
A: 3 luni
B: 12 luni
C: luna
D: 6 luni
E: 2 luni
Vezi raspuns
19. [NEF10052] Pacienii au o ans de supravieuire mai buna dac fac transplantul n: (1356)
A: stadiul de boala renala cronica 1
B: stadiul de boala renala cronica 2
C: stadiul de boala renala cronica 3
D: stadiul de boala renala cronica 4
E: stadiul de boala renala cronica 5
Vezi raspuns
20. [NEF10054] Referitor la regurilele de nefroprotectie, este adevarat cu exceptia: ()
A: controlul presiunii arteriale <130/80mmHg
B: controlul proteinuriei <0,3 g/24h
C: incetarea consumului de tutun
D: existenta unui echilibru a glicemiei si diabetului
E: incetarea administrarii medicamentelor nefrotoxice
21. [NEF10003] Elementele de gravitate imediata, care necesita epurare extrarenala de urgenta, in cazul IRA sunt: (pag. 1350)
A: Uree < 40 mmol/l
B: Hiperkaliemie periculoasa ( > 6.5 mmol/L sau manifestari ECG)
C: Edem pulmonar acut rezistent la tratament medicamentos
D: Acidoza metabolica severa
E: Encefalopatia uremica
Vezi raspuns
22. [NEF10004] Complicatii ale insuficientei renale cronice sunt: (pag. 1353)
A: HTA
B: Ateroscleroza accelerata
C: Hipoparatiroidism
D: Hipokaliemie
E: Anemie normocroma normocitara
Vezi raspuns
23. [NEF10006] Despre necroza tubular acut sunt adevrate urmatoarele: ()
A: este principala cauz de insuficien renal funcional
B: PBR nu este necesar de obicei
C: poate s apar prin precipitarea intratubular a mioglobinei

D: examinrile biologice arat urin diluat i natriurez conservat

E: poate s apar dupa administrarea anumitor antibiotice sau antivirale
Vezi raspuns
24. [NEF10007] Selectai cauzele obstructive (postrenale) ale insuficienei renale acute: (pg. 1350)
A: adenom sau cancer prostatic
B: litiaz urinar
C: insuficien cardiac
D: ciroz hepatic
E: fibroz retroperitoneal
Vezi raspuns
25. [NEF10010] Necroza tubular acut poate fi cauza insuficienei renale acute dac: (pg. 1351)
A: apare dup administarea de: substane toxice: antibiotice, substane de contrast iodate
B: ecografia renal este normal
C: clinic exist frecvent deshidratare extracelular
D: sunt absente: HTA, hematuria sau albuminuria
E: se produce retentie acuta de urin
Vezi raspuns
26. [NEF10011] Care din urmtoarele afeciuni pot determina apariia insuficienei renale acute funcionale (prerenale): (pg. 1351)
A: fistule digestive
B: arsuri
C: fibroza retroperitoneal
D: periarterita nodoas
E: insuficiena cardiac
Vezi raspuns
27. [NEF10013] Complicaiile cardiovasculare ale insuficienei renale cronice sunt: (pg. 1353)
A: HTA
B: hipotensiunea arterial
C: pericardita
D: cardiopatia hipertrofic
E: endocardita bacterian
Vezi raspuns
28. [NEF10015] Care sunt indicaiile absolute pentru iniierea epurrii extrarenale (EER) la pacienii cu insuficien renal cronic? (pg.
1357)
A: pericardit uremic
B: HTA sever
C: hipervolemie care nu poate fi controlat cu diuretice
D: acidoz metabolic sever
E: hiperkalemie rezistent la tratament medical
Vezi raspuns
29. [NEF10017] URMATOARELE SCHEME TERAPEUTICE INTRA IN CONDUITA PT INCETINIREA PROGRESIEI IRC ()
A: pt TA +proteinurie se indika IEC/ARA2 plus diuretic de ansa daca RFG<30
B: controlul kaliemiei se face prin restrictie de KCL si admin de rasini schimbatoare de ioni,cu mentinerea K<5.5
C: in caz de hipoCa se adminisdtreaza 1200g Ca
D: EPO recombinata se administreaza subcutan si intramusc ptr corecatrea anemiei
E: pentru acidoza metab:gelule de bicarbonat de potasiu si sodiu
Vezi raspuns
30. [NEF10018] OBIECTIVELE CLINICE DIN IRC sunt reprezentate de: ()
A: asigurarea unei strai nutritionale satisfacatoare
B: asigurarea unei normovolemii
C: mentinerea kaliemiei 5.5
D: mentinerea Hb peste 10
E: mentinerea bicarbonatului peste 23
31. [NEF10019] Semnele clinice de uremie sunt ()
A: Astenie
B: Paloare
C: Grea
D: Leziuni de grataj
E: Prurit
Vezi raspuns
32. [NEF10020] Cauzele de hipovolemie relativa n IRA prerenal sunt: ()
A: Insuficiena cardiac
B: Vsturi

C: Arsuri
D: Ciroza
E: Sindrom nefrotic
Vezi raspuns
33. [NEF10021] Glomerulonefrita rapid progresiv fr depozite poate aprea din urmtoarele cauze ()
A: Granulomatoz Wegener
B: Periarteriat nodoas
C: Poliartrit reumatoid
D: Poliangeit microscopic
E: Sindromul Churg Strauss
Vezi raspuns
34. [NEF10022] GNRP cu depozite granulare poate fi cauzat de ()
A: Granulomatoza Wegener
B: Purpura reumatoida
C: Crioglobulinemie
D: Poliangeita microscopica
E: LED
Vezi raspuns
35. [NEF10023] Necroz tubular acut cauzat de precipitarea intratubular poate avea loc n urmtoarele cazuri ()
A: Rifampicina
B: Indinavir
C: Aciclovir
D: Metotrexat
E: Amfotericina B
Vezi raspuns
36. [NEF10024] IRA prezint adesea urmtoarele semne functionale de cauza post-renala sau obstructiva ()
A: Piurie
B: Hematurie macroscopic
C: Polakiurie nocturn
D: Disurie
E: Dureri lombare
Vezi raspuns
37. [NEF10030] n insuficiena renal cronic reguli de nefroprotecie sunt ()
A: tensine arterial < 140/90 mmHg
B: Proteinurie < 0,5 g/zi
C: Aport de protide ntre 1,8-2 g/kg/zi
D: Controlul aportului de sare sub de 6g/zi
E: ncetarea fumatului
Vezi raspuns
38. [NEF10031] n insuficiena renal cronic obiective clinice sunt ()
A: Reevaluarea frecvent a recomandrilor medicale
B: Meninerea Hb > 10 g/dl
C: Meninerea concentraiei de bicarbonat > 23 mmol/l
D: Asigurarea unei volemii puin sczute
E: Meninerea kaliemiei > 5,5 mmol/l
Vezi raspuns
39. [NEF10032] n cel de-al doilea stadiu al insuficienei renale cronice, trebuie urmai urmtorii pai ()
A: Pregtirea pentru tratamentul de substituie
B: Pstrarea capitalului venos
C: Vaccinarea mpotriva hepatitei B
D: Cutarea i tratarea factorilor de reisc cardio-vascular
E: Cutarea i corectarea factorilor de progresie
Vezi raspuns
40. [NEF10033] Insuficiena renal cronic determin din punct de vedere imunohematologic urmtoarele ()
A: Anemie
B: Trombopatie
C: Deficit imunitar moderat
D: Depunere de CIC
E: Creterea vscozitii sngelui
41. [NEF10034] Insuficiena renal cronic are urmtoarele consecine hormonale ()
A: Anemie normocrom normocitar
B: Amenoree
C: Scderea fertilitii

D: Impoten
E: Ginecomastie
Vezi raspuns
42. [NEF10035] Insuficiena renal cronic poate cauza a ()
A: Hiperuricemiei
B: Hipofosfatemiei
C: Hipercalcemiei
D: Hipernatremiei
E: Hiperparatiroidismului
Vezi raspuns
43. [NEF10041] Tratamentul IRA obructive implica? ()
A: combaterea patologiei cauzale
B: drenaj urinar de urgenta( sondaj urinar sau cateter suprapubian in cazul unui obstacol supra-vezical)
C: drenaj urinar de urgenta( sondaj urinar sau cateter suprapubian in cazul unui obstacol sub-vezical
D: tratament de substitutie
E: nefrostomie sau ureterostomie in cazul unui obstacol supra-vezical
Vezi raspuns
44. [NEF10042] Urmtoarele medicamente sunt responsabile de nefropatia interstiial acut, cu excepia: (pag. 1351)
A: rifampicin
B: vancomicin
C: chinolone
D: sulfamide
E: amfotericin B
Vezi raspuns
45. [NEF10043] Sunt cauze de insuficienta renala functionala prin hipovolemie relativa: (pag. 1351)
A: insuficienta suprarenaliana
B: insuficienta cardiaca
C: ciroza
D: fistula digestiva
E: sindrom nefrotic
Vezi raspuns
46. [NEF10046] Urmtoarele sunt cauze de insuficienta renala acuta funcional prin hipovolemie reala: (1351)
A: fistula digestiva
B: AINS
C: IEC/ARA2
D: tromboza arteriala sau venoasa
E: insuficienta suprarenaliana
Vezi raspuns
47. [NEF10047] Urmatoarele sunt cauze de GNRP cu depozite granulare: (1352)
A: lupus eritematos acut diseminat
B: sd. Goodpasture
C: nefropatie cu IgA
D: nefropatie cu IgG
E: purpura reumatoida
Vezi raspuns
48. [NEF10048] PBR n cazul sindromului nefritic releva, cu excepia: (1352)
A: GN proliferativa extracapilara pura
B: GN neproliferativa endocapilara
C: polinucleare neutrofile in capilarele glomerulare
D: depozite atipice la microscopia optica
E: depozite CH50 la IF
Vezi raspuns
49. [NEF10049] Sunt adevrate despre sindromul nefritic urmtoarele: (1351-1352)
A: ecografie renala normala
B: urina diluata
C: semnele renale apar la 1-6 saptamani dupa o infectie
D: natriureza anormala
E: CH50 si C3 crescute
Vezi raspuns
50. [NEF10050] Conduita de urmat n caz de RFG = 60-90 ml/ min/ 1,73 m2, afirmatii false: (1355)
A: diagnostic etiologic si tratament
B: cautarea si tratarea factorilor de risc cardio-vascular

C: vaccinare VHB
D: cautarea si tratarea efectelor IRC
E: cautarea si corectarea factorilor de progresie
51. [NEF10051] Despre bilanul fosfo-calcic n IRC sunt false urmtoarele: (1353, 1355)
A: apare hipofosfatemie
B: se prescriu derivatele 1-alfa-hidroxilate ale vitaminei D in prezenta normofostoremiei
C: apare hipocalcemie precoce
D: vitamina D activa scade absorbia calciului si fosfatului
E: vitamina D inactiva scade absorbia calciului si fosfatului
Vezi raspuns
52. [NEF10053] Despre EER sunt adevrate: (1355-1356)
A: se incepe in stadiul 5 de insuficienta renala cronica
B: se incepe la RFG 10 ml/min la pacientii diabetici
C: pacientul are libertatea de a alege tehnica
D: hemodializa necesita o cale de acces (cateter arterial) sau fistula arteriovenoasa
E: la pacientii diabetici supraincarcarea hidrosodata e frecventa, dar controlabila
Vezi raspuns
53. [NEF10055] Insuficienta renala acuta. definitie: ()
A: scadere brusca si importanta a filtrarii glomerulare responsabila de scaderea creatinemiei
B: este rareori insotita de oligoanurie
C: diureza poate fi conservata
D: retentia urinara trebuie identificata
E: retentia urinara nu trebuie eliminata sistematic
Nefropatii glomerulare i vasculare
1. [NGV10003] Sindromul nefirtic acut NU se caracterizeaza prin: (pag. 1364)
A: Hematurie microscopica abundenta( uneori macroscopica)
B: Proteinurie glomerulara
C: Proteinurie peste 3g/24h
D: HTA
E: Edeme si insuficienta renala acuta
Vezi raspuns
2. [NGV10004] Nefropatii glomerulare primare sunt urmatoarele, cu exceptia: (pag 1365)
A: Leziuni glomerulare minime
B: Amiloidoze AA/AL/altele
C: Hialonoza segmentara si focala
D: Nefropatia IgA
E: GN membranoproliferativa
Vezi raspuns
3. [NGV10011] Care din urmtoarele enunuri referitoare la sindromul nefritic acut este FALS : (pg. 1364)
A: apariia brusc a unei hematurii microscopice
B: apare proteinurie glomerular
C: se nsoete de HTA
D: apare insuficiena renal acut
E: prezint leucociturie i cilindri leucocitari
Vezi raspuns
4. [NGV10012] Care dintre urmtoarele nefropatii glomerulare este proliferativ (pg. 1365)
A: cu leziuni glomerulare minime (LGM)
B: hialinoza segmentar i focala (HSF)
C: nefropatia cu Ig A
D: glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
E: diabet.
Vezi raspuns
5. [NGV10013] Care din urmtoarele enunuri referitoare la nefropatia cu Ig A este FALS: (pg. 1365)
A: este cea mai frecvent forma de GN cronic, cu excepia diabetului
B: se ntlnete la persoane vrstnice, de sex feminin
C: prezint hematurie +++, proteinurie cu debit variabil, HTA, IRC
D: apar depozite mezangiale de IgA la IF
E: 30% din cazuri evolueaz spre IRC n 20 de ani.
Vezi raspuns
6. [NGV10014] Care este criteriul care pemite diferenierea nefropatiilor glomerulare proliferative de cele neproliferative: (pg. 1365)
A: prezena/absena hematuriei > 100000 /ml

B: HTA
C: insuficiena renal
D: gradul proteinuriei
E: edemele.
Vezi raspuns
7. [NGV10015] Selectai enunul referitor la sindromul Alport care este FALS; (pg. 1366)
A: boala ereditar legat de o anomalie de structur a colagenului IV
B: cea mai frecvent form de glomerulonefrit cronic, cu excepia diabetului zaharat
C: sindrom glomerular, hipoacuzie de percepie, uneori afectare ocular
D: transmitere autosomal dominant legat de cromozomul X n 85 % din cazuri
E: evoluie spre insuficiena renal cronic terminal n special la femei.
Vezi raspuns
8. [NGV10029] SHU nu are urmtoarea etiologie ()
A: LED
B: Amiloidoza AA
C: Preeclampsie
D: Gemcitabina
E: E. Coli
Vezi raspuns
9. [NGV10030] Ocluziei acut a arterei renale nu are urmtorul simptom ()
A: Insuficienta ventriculara stanga
B: Cresterea LDH
C: Hematurie macroscopica
D: HTA acuta
E: Durere lombara
Vezi raspuns
10. [NGV10031] Diagnosticul nefroangisclerozei benigne nu include ()
A: Rinichi de talie mic pe ecografie
B: Retinopatie hipertensiv
C: Hipertrofie ventricular stng
D: Hematurie macroscopic
E: Microalbuminurie
11. [NGV10032] Stenoza arterial renal cauzat de displazie fibromuscular are un tratament caracterizat de ()
A: Chirurgical
B: Angioplastie percutanata
C: Diuretice
D: ARA2
E: IEC
Vezi raspuns
12. [NGV10038] Cauze ale formelor secundare de MPGN pot fi ()
A: LED
B: Diabet
C: HIV
D: VHC
E: VHB
Vezi raspuns
13. [NGV10039] Nu caracterizeaz nefropatia cu IgA ()
A: IRA
B: Proteinurie cu debit variabil
C: HTA
D: Hematurie microscopic persistent
E: Hematurie macroscopic la cteva zile dup un episod infecios
Vezi raspuns
14. [NGV10040] Nefropatia glomerular primar poate avea urmtoarea etiologie ()
A: Amiloidoza AL
B: Diabet
C: Amiloidoza AA
D: LED
E: Nefropatie cu IgA
Vezi raspuns
15. [NGV10002] Sindromul glomerular se defineste prin: (pag. 1364)
A: Proteinurie compusa din albumina ( >50%)
B: Proteinurie compusa din albumina ( <50%)

C: Hematurie de cauza non-urologica

D: Febra
E: Hiperkaliemie
Vezi raspuns
16. [NGV10005] Glomerulopatii proliferative sunt: (pag 1365)
A: Nefropatia cu IgA
B: GN membranoproliferativa
C: Leziuni glomerulare minime
D: Hialinoza segmentara si focala
E: Amiloidoza
Vezi raspuns
17. [NGV10006] Punctia biopsie renala in cazul nefropatiilor glomerulare: (pag. 1364)
A: Nu este indicata
B: Este indicata la adulti sistematic, cu exceptia cazurilor particulare de diabet, amiloidoza si nefropatii genetice(Alport)
C: Este indicata la copii sistematic
D: Nu este indicata la copii de la inceput in caz de sindrom nefrotic
E: Este indicata doar la copii
Vezi raspuns
18. [NGV10007] Principalele nefropatii vasculare acute sunt: (pag.1368)
A: nefroangioscleroza maligna
B: stenoza arteriala renala
C: boala embolilor cu cristale de colesterol
D: ocluzia acuta a arterei renale
E: sindromul hemolitico-uremic
Vezi raspuns
19. [NGV10008] Despre boala embolilor cu cristale de colesterol sunt adevrate urmatoarele: ()
A: poate sa apar la cei sub tratamnent antiagregant
B: simptomele apar dup un interval liber de 21 zile
C: biologic prezint hipereozinofile si sindrom inflamator
D: in caz de febr i semne generale se recomand corticoterapie
E: apare dup manopere endovasculare
Vezi raspuns
20. [NGV10009] Sindromul glomerular este definit de urmtoarele semne clinico-biologice: (pg. 1364)
A: proteinurie, adesea abundent
B: hematurie (microscopic sau macroscopic) de cauz non-urologic
C: leucociturie
D: HTA
E: edeme ale membrelor inferioare
21. [NGV10010] La pacienii cu sindrom glomerular, bilanul biologic minimal cuprinde: (pg. 1364)
A: glicemia i Hb A1c
B: Ac anti AND
C: ANCA
D: Ac anti MBG
E: antigenul specific prostatic
Vezi raspuns
22. [NGV10016] Manifestrile clinico-biologice sugestive pentru stenoza de arter renal sunt urmtoarele: (pg. 1367)
A: HTA sever, rezistent la tripla terapie
B: agravarea unei insuficiene renale cronice dup introducerea tratamentului cu I EC / ARA 2
C: proteinurie peste 3,5 g/24 ore
D: hiperpotasemie
E: suflu abdominal
Vezi raspuns
23. [NGV10017] Selectai nefropatiile vasculare cronice: (pg. 1367-1368)
A: stenoza de arter renal
B: nefroangioscleroza malign
C: sindromul hemolitic-uremic
D: nefroangioscleroza benign
E: boala emboliilor cu cristale de colesterol
Vezi raspuns
24. [NGV10018] Diagnosticul de sindrom hemolitic-uremic se formuleaz dac sunt prezente: (pg. 1369)
A: anemie hemolitic
B: trombocitoz
C: insuficien renal acut cu hematurie i proteinurie

D: hipocalcemie
E: trombopenie prin consum
Vezi raspuns
25. [NGV10019] Simptomatologia nefroangiosclerozei maligne include: (pg. 1368)
A: retinopatie hipertensiva stadiul II
B: encefalopatie
C: edem pulmonar acut
D: insuficienta ventriculara stanga
E: hipokaliemie
Vezi raspuns
26. [NGV10020] Despre nefropatia cu ig A sunt adevarate: (pag 1365)
A: in formele moderate si severe se instituie terapie cu corticoizi
B: apare la persoane tinere
C: apare la 2-8 sapt dupa un episod infectios ORL
D: la MO se observa proliferare mezangiala
E: este o glomerulopatie non proliferativa
Vezi raspuns
27. [NGV10021] 29. Glomerulonefritele membrano-proliferative se caracterizeaza prin: (1366)
A: Sindrom nefrotic impur
B: Sindrom nefritic
C: Prezenta de depozite
D: Poate aparea ca urmare a infectiei cu VHC
E: Proliferare celulara extracapilara
Vezi raspuns
28. [NGV10022] Despre sindromul Alport sunt false urmatoarele: ()
A: Transmitere dominanta legata de X
B: Transmitere autosomal dominanta
C: Transmitere autosomal recesiva
D: Boala ereditara legata de o anomalie de structura a colagenului VI
E: Afecteaza in special barbatii
Vezi raspuns
29. [NGV10023] Sindromul hemolitic uremic este caracterizat de ()
A: Anemie hemolitic
B: HTA sever
C: Trombopenie prin consum
D: IRA cu hematurie i proteinurie
E: Hipereozinofilie i sindrom inflamator
Vezi raspuns
30. [NGV10024] Etiologii ale ocluziei acute a arterei renale pot fi ()
A: Disecie arterial
B: Tromb aortic
C: Cardiopatie emboligen
D: Plac ateromatoas
E: Displazie fibromuscular
31. [NGV10025] Tratamentul nefroangiosclerozei maligne este caracterizat de ()
A: Controlul volemiei
B: Tratament anticoagulant
C: Tratament antihipertensiv intravenos
D: Angioplastie percutana
E: Corticoterapie n caz de febr
Vezi raspuns
32. [NGV10026] n nefroangioscleroza benigna se recomand ()
A: Angioplastie percutana
B: Nefroprotecie
C: ARA2
D: IEC
E: Eliminarea factorilor de risc cardio-vascular
Vezi raspuns
33. [NGV10027] Stenoza arterial renal poate avea urmtoarele simptome, cu excepia ()
A: HTA severa, rezistenta la triterapie
B: Suflu abdominal
C: Insuficienta ventriculara stanga

D: Dureri abdominale
E: Livedo, purpura la degetele de la picior
Vezi raspuns
34. [NGV10028] Diagnosticul stenozei arteriale renale se realizeaz prin ()
A: Ecografie Doppler a arterelor renale
B: Scintigrafie de perfuzie
C: Angio-CT spiral
D: Angio-RMN cu injectare de gadoliniu
E: Arteriografie
Vezi raspuns
35. [NGV10033] Sindromul Alport este caracterizat de ()
A: Evoluie spre insuficien renal cronic terminal
B: Unerori de asociere cu afectare ocular
C: Asociaz hipoacuzie de percepie
D: Afecteaz structura colagenului IV
E: Transmitere exclusiv recesiv
Vezi raspuns
36. [NGV10034] Tratamentul antiproteinuric din nefropatiile glomerulare include ()
A: Diuretice
B: IEC
C: ARA2
D: Statine
E: Anticoagulante
Vezi raspuns
37. [NGV10035] Care dintre urmtoarele reprezint nefropatii glomerulare neproliferative ()
A: LED
B: MPGN
C: GEM
D: HSF
E: LGM
Vezi raspuns
38. [NGV10036] Serologia viral n nefropatia glomerular este recomandat n caz de ()
A: HSV
B: HIV
C: VHC
D: VHB
E: VHA
Vezi raspuns
39. [NGV10037] Sindroamele glomerulare sunt caracterizate de ()
A: Sindrom inflamator
B: Hipereozinofilie
C: Hematurie macroscopic
D: Hematurie microscopic
E: Albuminurie
Vezi raspuns
40. [NGV10041] Proteinuria din sindroamele glomerulare: (pag. 1364, 1365, 1366)
A: este peste 3 mg/24 h n sindromul nefrotic
B: este moderat n GNRP
C: poate lipsi n sindromul nefritic acut
D: are un debit variabil n MPGN
E: este prezent n MPGN
41. [NGV10042] Sindromul nefritic se caracterizeaza prin: ()
A: Aparitia brusca a unei hematurii microscopice abundente
B: Insuficienta renala rapid progresiva
C: Proteinurie glomarulara
D: Hipertensiune arteriala
E: Edeme
Vezi raspuns
42. [NGV10043] Despre nefropatia cu Ig A se poate afirma c: ()
A: este cea mai frecvent form de glomerulonefrit cronic, cu excepia diabetului
B: tratamentul imunosupresor este obligatoriu n toate formele de boal
C: poate fi secundar unor cancere

D: apare la tineri
E: afecteaz predominant sexul feminin
Vezi raspuns
43. [NGV10044] Leziunile din sindromul hemolitico-uremic sunt reprezentate de: (pag 1369)
A: microangiopatia trombotic
B: ocluzia lumenelor arteriale prin trombi fibrinoi
C: necroz tubulara
D: proliferare miofibromatoas
E: fibroz interstiial
Vezi raspuns
44. [NGV10045] Etiologia sindromului hemolitico-uremic este reprezentat de: (pag 1369)
A: postinfecios (E. coli 0157 H7, Shighela toxina, HIV)
B: medicamentoas (mitomicin, gecitabin, ciclosporin, tacrolisium), preeclampsie
C: HTA maligna, LED, Sclerodermie, Nefropatie glomerular, cancer
D: mutaia proteinelor reglatoare ale cailor alternative a complementului
E: substan de contrast iodat
Vezi raspuns
45. [NGV10046] Simptomatologie ocluzia acut a arterei renale se caracterizeaz prin urmtoarele: (pag 1369)
A: durere abdominal
B: HTA acut
C: insuficien renal cronic cu hematurie macroscopic
D: creterea LDH
E: insuficien renal acut cu hematurie microscopic
Vezi raspuns
46. [NGV10047] Diagnosticul din sindromul hemolitico-uremic cuprinde urmtoarele: (pag 1369)
A: anemie hemolitic
B: anemie mecanic
C: trombopenie prin consum
D: insuficien renal acut cu hematurie si proteinurie
E: insufiecien renala cronica terminala la 30% dintre pacieni n decurs de 20 de ani.
Vezi raspuns
47. [NGV10048] Diferenele ntre nefroangioscleroza malign i benign sunt: (pag 1368)
A: HTA malign apare n cea malign
B: retinopatia hipertensiv este caracteristic nefroangiosclerozei benigne
C: presiunea arterial diastolic este adesea >130 n cea malign
D: proliferare miofibroblastic a arterelor arcuate si interlobulare apare numai in cea benign
E: n cea benigna apare microalbuminurie si proteinurie redus, iar hematuria lipsete.
Vezi raspuns
48. [NGV10049] Simptomatologia din boala embolilor cu cristale de colesterol cuprinde: (pag 1368)
A: deteriorarea strii generale, HTA, insuficien ventricular stng
B: mialgi, dureri abdominale, levedo, purpur la degetele de la picior.
C: insuficien renal cronic
D: insuficien renal rapid progresiv
E: hipereozinofilie i sindrom inflamator, iar la fundul de ochi se deceleaz emboli de colesterol
Vezi raspuns
49. [NGV10050] Tratamentul n boala embolilor de colesterol cuprinde: (pag 1369)
A: oprirea tratamentului anticoagulant
B: statine, IEC sau ARA2 - efect de stabilizator al plcilor ateromatoase
C: tratamentul HTA i corectarea factorilor de risc cardiovascular
D: revascularizarea chirurgical
E: de luat n considerare corticoterapia dac apare febra sau semne generale
Vezi raspuns
50. [NGV10051] Despre indicatiile PBR sunt adevarate afirmatiile (pag 1364)
A: se face de fiecare data la copii
B: la adulti, nu se face in diabet
C: se face sistematic la adulti, cu unele exceptii
D: se face la batranii cu amiloidoza
E: nu se face la adultii cu sindroame genetice (Alport)
51. [NGV10052] Urmatoarele patologii fac parte din grupul sindroamelor glomerulare: (1364)
A: Sindromul glomerular nespecific
B: Sindromul glomerulonefritei rapid progresive
C: Sindromul nefrotic

D: Sindromul hematuriei microscopice recidivante

E: Sindromul hemolitico-uremic
Anemia
1. [ANM10002] Anemia macrocitara este definita printr-un VEM de : ()
A: >_80fL
B: 81-90fL
C: >100fL
D: <100fL
E: < sau egala cu 80
Vezi raspuns
2. [ANM10003] Sindromul clinic anemic este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia : ()
A: Paloare cutaneo-mucoasa
B: Suflu sistolic degenerativ
C: Cefalee
D: Astenie
E: Dispnee
Vezi raspuns
3. [ANM10004] Anemia aregenerativ normocitara este reprezentata de urmatoarele, cu exceptia: ()
A: Aplazie medulara
B: Leucemie acuta
C: Disfunctie tiroidiana
D: Mieloame
E: Inflamatie cronica
Vezi raspuns
4. [ANM10005] Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? (pag:1376-1377)
A: Carenta martiala este caracterizata de feritina scazuta
B: Hemoglobina la nou-nascut<1,4 g/dl
C: Anemia la barbat Hb<15g/dl
D: Anemiile hemolitice sunt caracterizate de test Coombs negativ
E: Tratamentul cu Fe p.o 100mg
Vezi raspuns
5. [ANM10006] Urmatoarele sunt cauze de anemie hemolotica, cu exceptia: ()
A: Toxice
B: Paludism
C: Deficit de G6PD
D: Medicamente
E: Boala celiaca
Vezi raspuns
6. [ANM10007] In anemia microcitara daca feritina si PCR sunt normale, se vor efectua: ()
A: Electroforeza proteinelor serice
B: Numaratoare de reticulocite
C: Electroforeza Hb
D: Sideremie
E: Test Coombs
Vezi raspuns
7. [ANM10008] Tratamentul anemiei macrocitare este cu: ()
A: Fe
B: B12 si folati
C: Hidroxiuree
D: Contraceptive
E: B1 si B6
Vezi raspuns
8. [ANM10009] 8.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: ()
A: Thalasemia heterozigota PCR - normala
B: Carenta martiala PCR - normala
C: Anemia inflamatorie are feritina scazuta
D: In carenta martiala feritina este scazuta
E: Anemia inflamatorie PCR crescuta
Vezi raspuns
9. [ANM10010] Anemia este definit de: (pg. 1376)
A: paloarea cutaneo-mucoas

B: scderea nivelului de hemoglobin sub 12 g/dl la femeie i sub 13 g/dl la barbat

C: scderea VEM sub 80 fl
D: scderea sideremiei
E: prezena asteniei
Vezi raspuns
10. [ANM10011] n anemia microcitar volumul eritrocitar mediu (VEM) este: (pg. 1376)
A: <= 80 fl
B: 81 - 85 fl
C: 85 - 90 fl
D: 90 -100 fl
E: > 100 fl
11. [ANM10012] Cele dou examinari cheie care ajut la precizarea cauzei anemiei microcitare sunt: (pg. 1376)
A: electroforeza de Hb si PCR
B: feritinemia i PCR
C: sideremia i reticulocitele
D: frotiul sanguin i haptoglobina
E: bilirubina i testul Coombs
Vezi raspuns
12. [ANM10013] Explorarea fundamental care stabilete caracterul regenerativ sau aregenerativ al unei anemii normo- sau macrocitare
este: (pg. 1377)
A: haptoglobina
B: feritinemia
C: numrul de reticulocite
D: testul Coombs
E: sideremia
Vezi raspuns
13. [ANM10014] Urmrirea eficacitii tratamentului cu fier se realizeaz prin determinarea: (pg. 1378)
A: bilirubinei neconjugate
B: PCR
C: electroforezei de Hb
D: feritinemiei
E: haptoglobinei
Vezi raspuns
14. [ANM10021] Principalele examinari in cazul unei anemii aregenerative (dupa reticulocite) sunt, cu exceptia: (pag 1378)
A: studierea alcoolismului si a consumului de medicamente
B: creatininemia, PCR
C: TSH
D: electroforeza proteinelor serice
E: electroforeza hemoglobinei
Vezi raspuns
15. [AHC10029] Sindromul anemic este caracterizat de urmtoarele cu excepia ()
A: Vertij
B: Cefalee
C: Grea
D: Astenie
E: Dispnee
Vezi raspuns
16. [ANM10032] Sindromul ANEMIC asociaza clinic urmatoarele, cu o exceptie: ()
A: astenie
B: paloare cutaneo-mucoasa
C: cefalee
D: dispnee
E: suflu diastolic in focarul mitral
Vezi raspuns
17. [ANM10033] medicament poate da anemie aregenerativa macrocitara: ()
A: chinolone
B: aminoglicozide
C: metotrexat
D: allopurinol
E: fenitoina
Vezi raspuns
18. [ANM10015] n cazul unei anemii microcitare (VEM 80 fl) ne gndim n principal la o : (pg. 1376)

A: anemie hemolitic
B: anemie carenial marial
C: anemie posthemoragic acut
D: anemie inflamatorie
E: anemie prin deficit de folai
Vezi raspuns
19. [ANM10016] Cauzele principale ale unei anemii aregenerative normocitare sunt: (pg. 1378)
A: insuficien renal cronic
B: inflamaia cronic
C: mieloame, limfoame
D: leucemia acut
E: carena de vitamina B12 i folai
Vezi raspuns
20. [ANM10017] Principalele cauze ale carenei mariale sunt: (pg. 1377)
A: leucemiile acute
B: deficitul absorbiei fierului
C: sngerrile de cauz ginecologic
D: patologia digestiv
E: sngerarile voluntare
21. [ANM10018] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate n cazul unei anemii de origine central? (pg. 1378)
A: reticulocite < 150.000/mmc
B: reticulocite > 150.000/mmc
C: anemie aregenerativ
D: anemie regenerativ
E: necesita mielogram pentru precizarea diagnosticului
Vezi raspuns
22. [ANM10019] Tratamentul carenei mariale presupune: (pg. 1378)
A: tratament etiologic
B: administrarea de fier per os 200 mg/zi, n cure de 4 luni
C: administrarea de fier per os 100 mg/zi, n cure de 4 luni
D: urmrirea eficacitii tratamentului cu fier prin determinarea feritinemiei
E: urmrirea eficacitii tratamentului prin efectuarea mielogramei
Vezi raspuns
23. [ANM10020] Principalele anemii hemolitice: (pag 1377)
A: anemii hemolitice autoimune autoimune
B: boala celiaca
C: medicamentoase
D: corpusculare (drepanocitoza, deficit G6PD, sferocitoza ereditara)
E: toxice (venin de sarpe)
Vezi raspuns
24. [ANM10022] Alcoolismul poate determina ()
A: Anemie macrocitara
B: Anemie mormocitara
C: Anemie aregenerativa
D: Deficit de vitamina B12
E: Anemie microcitara
Vezi raspuns
25. [ANM10023] Cauze de anemii aregenerative macrocitare: ()
A: deficit de b12 si folati
B: alcoolism
C: mielodisplazie,toate invaziile medulare
D: disfunctie tiroidiana,medicamente
E: inflamatia cronica
Vezi raspuns
26. [AHC10017] Complicaii posibile ale tratamentului cu fier ()
A: Grea
B: Simptome neurologice
C: Dureri abdominale
D: Malabsorbtie
E: Colorarea scaunului in negru
Vezi raspuns
27. [AHC10019] n anemia hemolitic confirmarea hemoliziei se poate realiza prin ()

A: VEM
B: Electroforeza proteinelor serice
C: Haptoglobin
D: Bilirubina neconjugat
E: Reticulocitele
Vezi raspuns
28. [AHC10020] Carena marial poate fi cauzat de ()
A: Deficit de absorbie a fierului
B: Deficit de absorbie a vitaminei B12
C: Deficit de G6PD
D: Sngerri voluntare de cauza psihiatric
E: Sngerare ginecologic
Vezi raspuns
29. [AHC10021] Care dintre urmtoarele reprezint anemii microcitare ()
A: Anemia mecanic
B: Anemie infecioas
C: Anemie inflamatorie
D: Anemie carenial
E: Anemie hemolitic
Vezi raspuns
30. [AHC10022] Sindromul anemic este caracterizat de ()
A: Suflu sistolic mitral
B: Cefalee
C: Vrsturi
D: Grea
E: Astenie
31. [ANM10024] Surse de anemie aregenerativa macrocitara (pag. 1378)
A: insuficienta renala cronica
B: mielodisplazii
C: leucemie acuta
D: alcoolism
E: metastaze
Vezi raspuns
32. [ANM10025] Anemii macrocitare regenerative sunt, cu exceptia (pag. 1376)
A: Anemia din mielodisplazii
B: Anemia periferica
C: Anemia inflamatorie
D: Anemia din paludism
E: Anemia din mieloame
Vezi raspuns
33. [ANM10026] Urmtoarele afirmaii despre anemiile hemolitice sunt false, cu excepia: (pag. 1377)
A: testul Coombs indirect pozitiv indic o cauz autoimun
B: fragmentarea mecanic a eritrocitelor produce schizocite
C: drepanocitoza este o cauz infecioas
D: poate fi cauzat de maladii corpusculare genetice
E: cele cauzate de venin de arpe sunt nsoite de nivele ridiacate de bilirubin indirect
Vezi raspuns
34. [ANM10027] In talasemia heterozigota urmatoarele sunt adevarate: ()
A: Feritinemia este scazuta
B: Feritinemia este normala
C: PCR este normal
D: PCR este crescut
E: Feritinemia si PCR nu sunt modificate
Vezi raspuns
35. [ANM10028] Despre anemia microcitara urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia : (1376)
A: VEM >80 fl
B: Amenia inflamatorie este caracterizata de PCR crescut
C: Examinarile cheie sunt PCR si electroforeza hemoglobinei
D: O cauza a anemiei microcitare poate fi sangerarea de cauza ginecologica
E: Feritinemia este scazuta in carenta martiala
Vezi raspuns
36. [ANM10029] Despre amenia aregenerativa sunt adevarate urmatoarele afirmatii : (1378)
A: Reticulocite > 150.000/mm3

B: Mielodisplaziile pot provoca o anemie macrocitara aregenerativa

C: Diagnosticul este pus pe baza mielogramei
D: Alcoolismul este cauza a anemiei normocitare
E: In caz de macrocitoza se investigheaza nivelul vitaminei B12 si al folatilor
Vezi raspuns
37. [ANM10030] Anemia poate fi definita ca, mai putin: (1376)
A: Hb <13 g/dl la femeie, <14 g/dl la barbat
B: Hb <12 g/dl la femeie, <13 g/dl la barbat
C: Hb < 13 g/dl la nou nascut
D: Hb < 10 g/dl la femeia insarcinata in primul trimestru
E: Hb < 10 g/dl la femeia insarcinata in al doilea sau al treilea trimestru
Vezi raspuns
38. [ANM10031] Primele examinari in anemia macrocitara regenerativa sunt: (1377)
A: haptoglobina
B: bilirubina conjugata
C: testul Coombs indirect
D: frotiul sanguin
E: medulograma
Vezi raspuns
39. [ANM10034] Tratamentul carentei martiale ()
A: poate fi etiologic sau substitutiv
B: poate presupune administrarea de contraceptive orale
C: poate include cauterizarea ulcerului
D: se face cu Fier p.o. in cure de 3 luni
E: umarirea eficacitatii se face prin dozarea hemoglobinei
Anomalii ale hemostazei i coagulri
1. [AHC10002] Timpul de protrombin Quick (PT) exploreaz: (pg. 1383)
A: hemostaza primar
B: hemostaza secundar, calea intrinsec a coagulrii
C: hemostaza secundar, calea extrinsec a coagulrii
D: hemostaza secundar, calea comun
E: fibrinoliz
Vezi raspuns
2. [AHC10003] Factorii plasmatici ai coagulrii dependeni de vitamina K sunt: (pg. 1383)
A: I, V, VIII, XI
B: II, VII, IX, X
C: II,V,XI, XII
D: I, V, VIII, XIII
E: II, VIII, XI, XII
Vezi raspuns
3. [AHC10004] Timpul de protrombin Quick (PT) exploreaz activitatea factorilor: (pg. 1383)
A: I, II, V, VII, X
B: I, VIII, IX, X
C: II, V, IX, XI
D: I, V, VIII, XII
E: II, VIII, IX, XIII
Vezi raspuns
4. [AHC10005] Timpul de cefalina activata (TCA) exploreaz: (pg. 1383)
A: hemostaza primar
B: hemostaz secundar, calea extrinsec a coagulrii
C: hemostaza secundar, calea intrinsec a coagulrii
D: hemostaza secundar, calea comun
E: fibrinoliza
Vezi raspuns
5. [AHC10006] Testele care exploreaz hemostaza primar sunt: (pg. 1383)
A: PT, fibrinogen
B: TCA, D- dimeri
C: fibrinogen, dozare FXIII
D: numr trombocite, timp de sngerare/PFA
E: PT, TCA
Vezi raspuns

6. [AHC10012] Urmatorii factori ai coagularii sunt dependenti de vitamina K, cu exceptia: ()

A: factorul II
B: factorul VII
C: factorul V
D: factorul IX
E: factorul X
Vezi raspuns
7. [AHC10023] Care dintre urmtoarele nu reprezint cauz pentru PT normal i TCA prelungit ()
A: Hemofilie A
B: Boala von Willebrand
C: Deficit de factor XII
D: Deficit de factor XI
E: Deficit de vitamina K
Vezi raspuns
8. [AHC10024] Urmtorul nu este un factor de coagulare dependent de vit. K ()
A: X
B: IX
C: II
D: V
E: VII
Vezi raspuns
9. [AHC10031] In deficitul de vitamina K se observa: ()
A: PT normal, TCA crescut
B: PT scazut, TCA crescut
C: PT normal, TCA normal
D: PT scazut, TCA normal
E: PT crescut, TCA crescut
Vezi raspuns
10. [AHC10032] Deficitul factorului VII al coagulrii apare in: (pag.1383)
A: Hemofilia A
B: Hemofilia B
C: Deficitul de vitamina K
D: Boala von Willebrand
E: Tratamentul cu heparin
11. [AHC10007] n deficitul de factor VII plasmatic: (pg. 1383)
A: PT este normal
B: TCA este normal
C: PT este sczut
D: TCA este prelungit
E: PT este crescut
Vezi raspuns
12. [AHC10008] n hemofilia A (pg. 1383)
A: factorul VIII plasmatic este sczut
B: factorul IX plasmatic este sczut
C: PT este normal
D: TCA este prelungit
E: PT este sczut
Vezi raspuns
13. [AHC10009] n cazul unui PT normal i TCA prelungit examinarile care trebuie efectuate cu prioritate sunt: (pg. 1383)
A: determinarea nivelului de F VIII
B: determinarea nivelului de F IX
C: determinarea nivelului de F V
D: cutarea unui anticoagulant circulant
E: determinarea de D-dimeri
Vezi raspuns
14. [AHC10010] Cauzele frecvente n care PT este sczut i TCA prelungit sunt: (pg. 1383)
A: insuficiena hepatic
B: boala von Willebrand
C: coagularea intravasculara diseminat
D: hemofilia A
E: administrarea de AVK
Vezi raspuns

15. [AHC10011] n coagularea intravascular diseminat (CIVD) se ntlnesc: (pg. 1384)

A: PT sczut
B: fibrinogen sczut
C: trombopenie
D: D-dimeri crescui
E: TCA normal
Vezi raspuns
16. [AHC10013] DESPRE TCA: ()
A: ESTE PATOLOGIC DACA RAPORTUL PACIENT/MARTOR>1,2
B: EXPLOREAZA FACTORII I II V VIII IX X XI XII
C: EXPLOREAZA DOAR FACTORII X XI XII
D: EXPLOREAZA FACTORUL V
E: TCA PRELUNGIT-HEMOFILIA A
Vezi raspuns
17. [AHC10014] Boala Willenbrand: ()
A: factor VIII scazut
B: PFA(timp de sg) prelungit
C: factor von Willebrand scazut
D: PT scazut
E: TCA normal
Vezi raspuns
18. [AHC10015] PT normal cu TCA prelungit poate fi cauzat de ()
A: Deficit de vitamina K
B: CIVD
C: Boala von Willebrand
D: Hemofilie A
E: Hemofilie B
Vezi raspuns
19. [AHC10016] Timpul de cefalina activata exploreaz urmtorii factori ()
A: XII
B: VII
C: VIII
D: III
E: II
Vezi raspuns
20. [AHC10033] Factorii de coagulare investigati atat prin PT cat si prin TCA sunt: (1383)
A: factorul I
B: factorul III
C: factorul V
D: factorul II
E: factorul X
Mielomul multiplu
1. [MLM10003] Urmtoarele asocieri privitoare la insuficiena renal din mielomul multiplu sunt adevrate, cu excepia: (pg 1392)
A: Sindrom Fanconi - afectare tubular proximal
B: Sindromul Randall - boala depozitelor monotipice organizate
C: Crioglobulinemii - afectare glomerular
D: Tubulopatie mielomatoas - afectarea tubilor distali
E: Glomerulonefrita imunotactoid - depozite glomerulare cu organizare microtubular
Vezi raspuns
2. [MLM10005] Cel mai frecvent tip de mielom multiplu, n funcie de imunoglobulina monoclonal secretata, este: (pg. 1390)
A: mielomul multiplu tip IgA
B: mielomul multiplu tip IgG
C: mielomul multiplu tip IgD
D: mielomul multiplu tip IgE
E: mielomul multiplu tip Ig M
Vezi raspuns
3. [MLM10006] Procentul minim al plasmocitozei medulare pentru stabilirea diagnosticului de mielom multiplu este: (pg. 1393)
A: >= 10%
B: >= 20%
C: >= 30%
D: >= 40%
E: >= 50%

Vezi raspuns
4. [MLM10007] Criteriile CRAB n mielomul multiplu se refer la prezena (pg. 1392)
A: hiperuricemie, insuficien renal, amiloidoz, leziuni osoase
B: hipercalcemie, insuficien renal, anemie, leziuni osoase
C: hiperproteinemie, insuficien respiratorie, anemie, neuropatie
D: hipercalcemie, radiculalgie, artropatie, sindrom infecios
E: hipervascozitate,imunodepresie, atrofie cutanat, endocrinopatie
Vezi raspuns
5. [MLM10008] Factorul de prognostic negativ legat de gazd n mielomul multiplu se refer la : (pg. 1394)
A: nivelul Beta2 microglobulinei crescut
B: hipercalcemie
C: vrsta naintat
D: chimiorezistena
E: LDH crescut
Vezi raspuns
6. [MLM10009] Diagnosticul de mielom indolent (smoldering myeloma) se stabilete pe baz urmtoarelor criterii: (pg. 1393)
A: prezena n ser i/sau urina a unei proteine monoclonale < 3g/100ml + plasmocitoza medular >= 10% i prezena a cel puin unuia
din criteriile CRAB
B: prezena unei proteine monoclonale n ser < 3g/100ml + plasmocitoz medular < 10% + absena criteriilor CRAB
C: prezena unei proteine monoclonale n ser >= 3g/100ml i/sau a unei plasmocitoze medulare >/=10% + absena criteriilor CRAB
D: localizare unic a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor/tisular + mduva osoas normal
E: localizare unic a plasmocitelor monoclonale la nivel osos/tisular + absena criteriilor CRAB
Vezi raspuns
7. [MLM10016] Plasmocitomul solitar: ()
A: localizare unica a plasmocitelor monoclonale strict la nivel osos
B: necesita confirmare prin biopsie
C: localizare unica a plasmocitelor monoclonale strict la nivel tisular
D: prezenta plasmocitelor monoclonale la nivelul maduvei osoase
E: prezent un singur criteriu CRAB
Vezi raspuns
8. [MLM10028] Pentru mielom multiplu criteriu de stadiu III Salmon i Durie este ()
A: Ig monoclonal urinar < 4 g/24h
B: Plasmocitom izolat
C: IgG < 50 g/l
D: Calcemie > 3 mmol/l
E: Hemoglobina > 10 g/dl
Vezi raspuns
9. [MLM10029] Care dintre urmtoarele nu este criteriu de diagnostic pentru plasmocitomul solitar ()
A: Nerespectarea criteriilor CRAB
B: RMN al coloanei i pelvisului fr alte leziuni cu excepia afeciunii unice
C: Mduva osoas normal cu absena plasmocitelor monoclonale
D: Localizare unic a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor sau tisular
E: Proteina monoclonal prezent n ser
Vezi raspuns
10. [MLM10030] Care dintre urmtoarele nu este criteriu CRAB? ()
A: Liza osoas
B: Hemoglobina < 10 g/dl
C: Hematocrit > 47%
D: Creatinina seric > 173 mmol/l
E: Calcemie > 2,75 mmol/l
11. [MLM10031] n amiloidoza AL lanurile usoare infiltreaza, cu excepia ()
A: Rinichi
B: Inima
C: Splina
D: Sistemul nervos
E: Articulaii
Vezi raspuns
12. [MLM10032] n mielomul multiplu complicaiile tromboembolice NU sunt favorizate de ()
A: Imunoglobulina cu proprieti protrombotice
B: Starea neoplazic
C: Utilizarea eritropoietinei
D: Sindrom nefritic

E: Prezena unui dispozitiv venos central

Vezi raspuns
13. [MLM10033] Care dintre urmtoarele reprezint o cauz rar pentru anemia asociat mielomului multiplu (pg. 1391)
A: Apoptoza precursorilor eritrocitari datorita proliferarii plasmocitelor maligne
B: Sindrom mielodisplazic
C: Chimioterapia
D: Infiltratie medulara osoasa
E: Insuficienta renala cronica
Vezi raspuns
14. [MLM10034] Care dintre urmtoarele nu caracterizeaz sindromul POEMS ()
A: Atrofia bulei lui Bichat
B: Macrocitoza
C: Endocrinopatie
D: Organomegalie
E: Polineuropatie
Vezi raspuns
15. [MLM10036] Sindromul dureros osos in mielomul multiplu intereseaza urmatoarele localizari osoase, cu EXCEPTIA : ()
A: Coloana vertebrala
B: Oase plate si lungi
C: Degetele mainii si piciorului
D: Extremitate proximala femur
E: Bazin
Vezi raspuns
16. [MLM10042] Clasificarea lui Salmon si Durie, stadiul 2 prezinta: ()
A: Masa tumorala mixta
B: Masa tumorala intermediara
C: Masa tumorala medie
D: Masa tumorala mare
E: Masa tumorala redusa
Vezi raspuns
17. [MLM10002] Caracteristicile sindromului POEMS: (pag.1391)
A: polineuropatie
B: pneumopatie
C: organomegalie
D: endocrinopatie
E: hipergamaglobulinemie
Vezi raspuns
18. [MLM10004] Criteriile CRAB se refera la: (pag.1392)
A: hipercalcemie
B: insuficienta renala
C: anemie
D: adenopatie axilara
E: leziuni osoase
Vezi raspuns
19. [MLM10010] Diagnosticul de mielom multiplu se stabilete pe baza urmtoarelor criterii: (pg. 1393)
A: prezena n ser i/sau urina a unei proteine monoclonale (cu excepia unui mielom nesecretant)
B: plasmocitoza medular < 10%
C: plasmocitoza medular >= 10%
D: prezena a cel puin unuia din criteriile CRAB
E: hiperuricemie
Vezi raspuns
20. [MLM10011] Cauzele sindromului hemoragic din mielomul multiplu sunt reprezentate de (pg. 1391)
A: trombopenie
B: deficit de F XIII
C: trombopatie indus de hiperproteinemie
D: dereglari ale coagulrii induse de proprietile imunoglobulinei monoclonale
E: activitate anti-X a amiloidozei AL
21. [MLM10012] Complicaiile determinate de componentul monoclonal n mielomul multiplu sunt: (pg. 1392)
A: hipercalcemia
B: insuficiena renal
C: complicaiile tromboembolice
D: complicaiile neurologice

E: sindromul de hipervascozitate
Vezi raspuns
22. [MLM10013] Conform clasificrii lui Salmon i Durie privind evaluarea masei tumorale, mielomul multiplu n stadiul III (pg. 1394)
A: hemoglobina < 8,5 g/dl
B: calcemie > 3 mmol/l
C: anomalii cromozomiale
D: multiple leziuni litice osoase
E: niveluri ridicate de Ig monoclonale:Ig > 70g/L, IgA >50g/L, Ig monoclonal urinar >= 12/24 ore
Vezi raspuns
23. [MLM10014] Diagnosticul de gamapatie monoclonal cu semnificaie nedeterminat (MGUS) se stabilete pe (pg. 1393)
A: prezena unei proteine monoclonale n ser
B: prezena unei proteine monoclonale n ser < 3g/100ml
C: plasmocitoza medular < 10%
D: plasmocitoza medular >= 10%
E: absenta criteriilor CRAB
Vezi raspuns
24. [MLM10015] Amiloidoza - infiltrare cu lanturi usoare monoclonale care devin insolubile in: ()
A: Rinichi - determina sd nefrotic
B: plaman - determina insuficienta respiratorie
C: inima - cardiomiopatie restrictiva cu tulburari de conducere
D: ficat - aspect ecografic hiperecogen
E: digestiv - macroglosie, sd sicca, dureri abdominale
Vezi raspuns
25. [MLM10017] Referitor la amiloidoza AL sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1392)
A: poate surveni numai in prezenta mielomului multiplu
B: determina poliartrite erozive
C: diagnosticul se pune pe biopsie a glandei salivare accesorii
D: coloratia rosu de Congo pune in evidenta depozite amiloide birefringene galben-verde in lumina polarizata
E: determina neuropatie periferica motorie proximala
Vezi raspuns
26. [MLM10018] Legat de masa tumoral n mielomul multiplu, factor de prognostic negativ sunt urmtorii: ()
A: Albumin seric crescut
B: Creatinin seric crescut
C: Nivel LDH sczut
D: Calcemie crescut
E: Hemoglobin scazut
Vezi raspuns
27. [MLM10019] n mielomul multiplu, care dintre urmtoarele constituie criterii de stadiu I Salmon i Durie ()
A: Hemoglobina > 10 g/dl
B: Multiple leziuni litice
C: Calcemie sub 3 mmol/l
D: IgG > 70 g/l
E: IgA > 50 g/l
Vezi raspuns
28. [MLM10020] Criterii de diagnostic pentru gamapatia monoclonal cu semnificaie nedeterminat ()
A: Proteine monoclonale n ser < 3 g/100ml
B: Plasmocitoze medulare < 10%
C: Calcemie > 2,75 mmol/l
D: Creatinin seric > 173 mmol/l
E: Hemoglobin sub 10 g/dl
Vezi raspuns
29. [MLM10021] Legat de mielomul multiplu urmtoarele reprezint criterii CRAB ()
A: Calcemie > 2,75 mmol/l
B: Creatinin seric > 173 mmol/l
C: Crioglobulinemie
D: Prezena unei proteine monoclonale n ser
E: Hemoglobin < 10 g/dl
Vezi raspuns
30. [MLM10022] Complicaiile tromboembolice n mielomul multiplu sunt favorizate de: ()
A: Sindrom nefritic
B: Tratament cu talidomide
C: Stare neoplazic

D: Tratament cu lenalidomide
E: Vrst naintat
31. [MLM10023] Insuficiena organic tubular n mielomul multiplu poate fi cauzat de ()
A: Afectarea glomerular datorat crioglobulinemiei
B: Amiloidoza AL
C: Amiloidoza AA
D: Sindromul Fanconi
E: Necroza tubular acut
Vezi raspuns
32. [MLM10024] n mielomul multiplu, sindromul hemoragic este cauzat de: ()
A: Complexe imune circulante
B: Activitate anti-X a amiloidozei AL
C: Boala von Willebrand dobandit
D: Trombopatie indus de hiperproteinemie
E: Trombocitoz
Vezi raspuns
33. [MLM10025] n mielomul multiplu anemia este frecvent cauzat de ()
A: Infiltraie medular osoas
B: Sindrom anemic autoimun
C: Sindrom mielodisplazic
D: Sindrom infecios
E: Chimioterapie
Vezi raspuns
34. [MLM10026] n mielomul multiplu din imaginile standard fac parte urmtoarele: ()
A: Craniu faa i profil
B: Coloan vertebral fa si profil
C: Bazin profil
D: Torace profil
E: Coaste
Vezi raspuns
35. [MLM10027] n mielomul multiplu durerea poate fi localizat ()
A: Falange
B: Coaste
C: Extremitile distale femurale
D: Extremitile distale humerale
E: Craniu
Vezi raspuns
36. [MLM10035] Urmtoarele afirmaii legate de aspectele RMN ale mielomului multiplu sunt adevrate, cu excepia: (pag. 1390)
A: infiltrarea difuz medular d un aspect de sare i piper
B: aspectul de sare i piper apare ca urmare a anomaliilor de semnal directe, punctiforme
C: arat un hipersemnal al mduvei corpurilor vertebrale
D: poate evidenia peridurita
E: ajut la cercetarea compresiei radiculare
Vezi raspuns
37. [MLM10037] Afirmatii adevarate despre mielomul condensate: ()
A: Rar 3-4%
B: Se poate incadra in sind.POEMS
C: Nu se poate incadre in sind. POEMS
D: Polineuropatia este absenta
E: Prezinta leziuni osteocondensate plurifocale sau difuze
38. [MLM10038] Complicatiile osoase in mielomul multiplu sunt: (pg. 1391)
A: Hipocalcemie
B: Hipercalcemie
C: Nu are complicatii neurologice
D: Neuropatii provocate de tratament(thalidomida,lenalidomida)
E: Fracturi frecvente
39. [MLM10039] ISSpentru anglo-saxoni are urmatoarele stadii: ()
A: Stadiul 1:rata re supravietuire medie 62luni
B: Stadiul 2:rata de supravietuire medie 44luni
C: Stadiul 1:rata re supravietuire medie 64luni
D: Stadiul 3:rata de supravietuire medie 29luni
E: Stadiul 2:rata de supravietuire medie 54luni

40. [MLM10040] Sub-clasificarea in evaluarea masei tumorale in mielom: (pg. 1394)

A: C-functie renala normala
B: B-functie renala normala
C: A-functie normala(creatininemie<20 mg/l)
D: D-functie renala anormala(creatininemie > 25 mg/l)
E: B-functie renala anormala(creatininemie >= 20 mg/l)
41. [MLM10041] Factori de prognostic negative in mielom: ()
A: Legati de gazda:varsta pana in 40ani
B: PCR scazut
C: Calcemie scazuta
D: Varsta inaintata
E: Creatinina serica crescuta,laziuni litice extinse
42. [MLM10043] Despre mielom urmatoarele afirmati sunt adevarate cu exceptia: ()
A: Incidenta mare
B: Rar intalnit inainte de 40 ani
C: Incidenta putin mai mica la barbat
D: Incidenta creste o data cu varsta
E: Media de supravietuire de 5 ani
43. [MLM10044] Profilul clonal in MM poate fi: (1390)
A: IgA 20 %
B: IgG 70-75 %
C: IgD 15 %
D: lanturi usoare 15 %
E: IgD, IgM, IgA, biclonal sau nesecretant < 5 %
44. [MLM10045] Mielomul multiplu poate debuta cu: (1390-1392)
A: infectie penumococica
B: dureri la nivel osos
C: neuropatie
D: deshidratare intracelulara in cursul hipercalcemiei
E: hipervascozitate
45. [MLM10046] Imagistica in MM releva: (1390)
A: leziuni osoase expansive cu extindere in partile dure
B: leziunile osoase expansive apar mai ales in legatura cu leziunile vertebrale, costale, ale bazinului si craniului
C: fracturi si tasarea vertebrelor cu aspect osteoporotic
D: evidentierea epiduritei
E: leziuni focale rotunde, multiple, hiperintense in T1, hipointense in T2, care se intensifica dupa injectarea de gadoliniu
46. [MLM10047] Aspectul imagisticii standard in MM poate fi: (1390)
A: leziuni osteolitice cu contur neregulat
B: leziunile osoase expansive cu extindere in partile moi, apar mai ales in legatura cu leziunile vertebrale, costale sau ale bazinului
C: osteopenie difuza cu leziuni osteolitice asociate
D: fracturi si tasarea vertebrelor cu aspect osteoporotic
E: evalueaza starea peretelui posterior al vertebre
47. [MLM10048] Aspectul RMN de coloana si bazin in MM poate releva: (1390)
A: infiltratie localizata a maduvei
B: compresie medulara sau radiculara
C: anomalii de semnal discrete, punctiforme
D: leziuni focale ovalare, multiple, hipointense in T1, hiperintense in T2
E: epidurita
48. [MLM10049] Este adevarat despre mielomul condensant: (1391)
A: VEGF cu nivel foarte mare (rareori)
B: pot aparea modificari endocrine
C: prezinta edem papilar
D: prezinta edem macular
E: poate aparea trombocitoza
49. [MLM10050] Neuropatia din MM poate fi cauzata de: (1391)
A: tratament (thalidomida, lenalidomida, leflunomida)
B: anti-MAG
C: POEMS
D: amiloidoza AA
E: crioglobulinemie

50. [MLM10051] Modificarile trombocitare ce pot aparea in MM sunt: (1391)

A: trombocitoza
B: trombopenie
C: trombopatie indusa de hiperproteinemie
D: tromboza
E: falsa trombopenie prin hemodilutie (hiperproteinemie)
51. [MLM10052] Imunoglobulina monoclonala poate fi responsabila pentru: (1391)
A: activitate anti-X
B: neuropatie periferica
C: boala von Willebrand
D: sindrom anemic autoimun
E: apoptoza precursorilor eritrocitari
52. [MLM10053] Sunt complicatii hematologice ale MM urmatoarele: (1391)
A: criptococoza, toxoplasmoza
B: infectii pulmonare cu pneumococ, haemophilus
C: infectii urinare
D: HSV, VZV
E: pneumocistoza
53. [MLM10054] Sunt false despre cauzele insuficientei renale in MM: (1392)
A: afectare tubulara proximala - sd. Fanconi
B: afectare tubulara distala - sd. Fanconi
C: afectare tubulara proximala - tubulopatie mielomatoasa
D: afectare tubulara distala - tubulopatie mielomatoasa
E: afectare tubulara distala - sd. Randall
54. [MLM10055] Sunt factori de prognostic negativ legati de masa tumorala: (1394)
A: albumina serica scazuta
B: PCR ridicata
C: LDH ridicat
D: creatinina serica crescuta
E: calcemie crescuta
55. [MLM10056] Anomaliile cromozomiale ce confera prognostic negativ MM sunt: (1394)
A: t (6, 9)
B: del (17p)
C: 13/13qD: hipodiploidie
E: t (4:14)
56. [MLM10057] Factorii de prognostic negativ din mielomul multiplu sunt urmatorii, CU EXCEPTIA : ()
A: leziuni litice existente
B: trombocitoza
C: calcemia crescuta
D: creatinina serica crescuta
E: beta2 microglobulina (beta2-m) serica scazuta
57. [MLM10058] Dintre factorii de prognostic negativ legati de malignitatea intrisenseca, nu fac parte: ()
A: albumina serica crescuta
B: creatinina serica crescuta
C: PCR ridicata
D: B2-m serica ridicata
E: anomalii cromozomiale
Cancerul: cancerogeneza, dezvoltare tumoral, clasificare, factorii de risc, prevenia i depistarea
1. [CNC10002] Tesutul de origine al leiomiosarcomului este reprezentat de: (pag.1423)
A: grasime
B: tesut conjuctiv
C: muschi neted
D: muschi striat
E: os
2. [CNC10003] In sindromul Li-Fraumeni apare : ()
A: anomaolia genei RET
B: mutatia genei APC
C: mutatia genei p53
D: cancer medular de tiroida
E: mutatia genei BRCA1

3. [CNC10004] Virusul Epstein-Barr determina urmatoarele tipuri de cancer: ()

A: sarcom Kaposi
B: cancer de stomac
C: limfoame
D: leucemii
E: carcinoame naso-faringiene
4. [CNC10005] Despre cancer se poate spune: (pg. 1421-1422)
A: Este o boala mono-factorial
B: Are origine monoclonal
C: Un cancer cu determinism genetic se dezvolt ntr-o prim etap somatic
D: Este necesar o perioad de 5 luni pn la 1 an pentru a se dezvolta de la prima celul pn la manifestarea clinic
E: Un cancer sporadic se dezvolt ntr-o prim etap germinal
5. [CNC10006] Alterari moleculare implicate n apariia i dezvoltarea cancerului: (pg. 1422)
A: Inactivarea cilor de transducie a semnalului de proliferare celulalar
B: Eliminarea rezistenei la moarte celular (apoptoza)
C: Inhibiia neo-angiogenezei
D: Potenial de imortalizare prin inactivarea telomerazei
E: Independena n raport cu semnalele de inhibare a creterii
6. [CNC10007] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre clasificarea cancerelor n funcie de origine: (pg. 1423)
A: Leiomiosarcomul se dezvolt din esutul muscular striat
B: Rabdomiosarcomul se dezvolt din esutul muscular neted
C: Fibrosarcomul se dezvolt din esutul conjunctiv
D: Carcinoamele paramalpighiene se dezvolt din esut adipos
E: Adenocarcinoamele se dezvolt din epiteliul malpighian
7. [CNC10008] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre clasificarea stadial a cancerului: (pg. 1424)
A: Clasificarea FIGO se utilizeaz pentru cancerul colo-rectal
B: Clasificarea Dukes se utilizeaz pentru cancerul de col uterin
C: Invazia ganglionar se exprim prin simbolul N
D: Clasificarea Breslow se utilizeaz pentru carcinoamele cutanate spinocelulare
E: Extensia metastatic se exprim prin simbolul T
8. [CNC10009] Urmtoarele afirmaii privitoare la factorii de risc pentru apariia i dezvoltarea cancerului sunt adevrate: (pg. 1427)
A: Fumatul pasiv este responsabil de peste 4000 de decese anuale n Frana
B: Riscul de a dezvolta cancer pulmonar scade cu 25% n cazul in care doar partenerul de via fumeaz iar persoana n cauz nu
fumeaz
C: Dintre factorii profesionali arsenicul este cel mai frecvent ntlnit (n Frana, responsabil de peste 550 de cazuri de mezoteliom)
D: Alimentaia joac un rol probabil n apariia cancerului de sn
E: Infecia cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabil de apariia limfoamelor
9. [CNC10034] Care tip de cancer nu corespunde sindromului Li Fraumeni ()
A: Cancere ale suprarenalelor
B: Leucemii
C: Cancer de colon
D: Cancer de sn
E: Sarcoame de esuturi moi
10. [CNC10035] Care dintre urmtoarele reprezint o gen implicat n cancerele colo-rectale ()
A: BRCA2
B: APC
C: P53
D: RET
E: BRCA1
11. [CNC10036] Apariia carcinoamelor nasofaringiene este corelat cu virusul ()
A: HTLV2
B: HTLV1
C: HIV
D: HPV
E: EBV
12. [CNC10037] n etiologia cancerului etmoid este implicat ()
A: Praful de lemn
B: Aminele aromatice
C: Funinginea
D: Arsenicul

E: Azbestul
13. [CNC10038] Urmtoarea variant NU este o clasificare a extensiei tumorale ()
A: Clasificarea Breslow pentru melanoamele maligne
B: Clasificarea Salmon i Durie pentru mielom multiplu
C: Clasificarea n stadii de la I la IV pentru cancerele bronhice sau de testicul
D: Clasificarea Dukes pentru cancerele colorectale
E: Clasificarea FIGO pentru cancerele de ovar i uter
14. [CNC10039] Care dintre urmtoarele reprezint tumor embrionar (CS) ()
A: Neuroblastom
B: Adenocarcinom
C: Leiomiosarcom
D: Meningiom
E: Simpatoblastom
15. [CNC10040] Este anomalie molecular specific transformrii maligne, cu excepia ()
A: Potenialul de imortalizare cu activarea telomerazei
B: Independena n raport cu semnalele de inhibare a creterii
C: Inhibarea cilor de transducie a semnalului
D: Potenialul de neoangiogenez
E: Rezistena la apoptoz
16. [CNC10041] Cel mai important factor de risc in aparitia cancerului,care poate fi evitat in totalitate este: ()
A: Azbestul
B: Fumatul
C: Hepatita C
D: Expunerea la ultraviolete
E: Clorura de vinil
17. [CNC10044] Infecia viral care determin apariia cancerelor anale i anogenitale este reprezentat de: ()
A: HIV
B: HTLV 1
C: EBV
D: HPV
E: VHB
18. [CNC10054] Agentul infectios Schistosoma haematobium (Bilharioza) poate fi un factor de risc in aparitia urmatorului tip de cancer:
(pag. 1427)
A: Carcinom hepatocelular
B: Carcinom epidermoid cutanat
C: Carcinom epidermoid vezical
D: Colangiocarcinom
E: Carcinom al ductelor biliare extrahepatice
19. [CNC10058] Principalii factori de risc in cancerul de vezica urinara : (pag. 1421)
A: androgeni
B: estrogeni
C: alimentatia
D: tutun
E: alcool
20. [CNC10059] Infectia cu virusul HHV8 este corelata cu aparitia: ()
A: cancerului de tiroida
B: carcinomului nazo-faringian
C: mezoteliomului
D: sarcomului Kaposi
E: leucemiei limfoide cronice
21. [CNC10010] Alterri moleculare implicate n apariia i dezvoltarea cancerului (pg. 1422)
A: Activarea cilor de transducie a semnalului de proliferare celulalar
B: Rezistena la moarte celular (apoptoza)
C: Potenialul de neo-angiogenezei
D: Lipsa depenei fa de semnalele de inhibare a creterii
E: Potenial de imortalizare prin inactivarea telomerazei
22. [CNC10012] Urmtoarele afirmaii privitoare la factorii de risc pentru apariia i dezvoltarea cancerului sunt adevrate (pg. 1426-1427)
A: Alimentaia joaca un rol probabil n apariia cancerului gastric
B: Obezitatea (mai ales dup menopauz) este un factor de risc relativ pentru apariia cancerului de sn
C: Fumatul este responsabil de aproximativ 25 30% de decese prin cancer

D: Alcoolul este un factor de risc independent pentru apariia i dezvoltarea cancerelor

E: Infeciile cu virusurile HTLV1 i/sau HTLV2 sunt responsabile de apariia cancerului colului uterin
23. [CNC10023] Despre NEM , sunt adevarate urmatoarele: (pag 1428)
A: este prezenta anomalia genei RET
B: este prezenta anomalia genei p53
C: asociaza tumori endocrine multiple
D: NEM 1 asociaza si cancerul medular de tiroida
E: apare cancerul mamar
24. [CNC10024] Urmtoarele tipuri de cancer fac parte din NEM: ()
A: Cancer de colon
B: Adenom paratroidian
C: Cancer de sn
D: Tumori entero-pancreatice
E: Tumori hipofizare
25. [CNC10025] Care dintre urmtoarele gene sunt implicate n cancerul mamar i cel ovarian: ()
A: BRCA1
B: RET
C: P53
D: APC
E: BRCA2
26. [CNC10026] Care dintre urmtoarele reprezint virusuri corelate cu apariia de limfoame ()
A: HPV
B: HIV
C: HTLV1
D: HTLV2
E: HHV8
27. [CNC10027] Care dintre urmtorii reprezint factori de risc pentru carcinomul epidermoid cutanat ()
A: Azbestul
B: Arsenicul
C: Funinginea i derivatele crbunelui
D: Radiaii ionizante
E: Clorura de vinil
28. [CNC10028] Fumul de tutut conine ageni cancerigeni: ()
A: Benzen
B: Poloniu 210 radioactiv
C: Formaldehida
D: Nicotina
E: Hidrocarburi aromatice policiclice
29. [CNC10029] n cazul tumorilor germinale n stabilirea diagnosticului i prognosticului pot fi folosii markerii ()
A: LDH
B: Ca 19-9
C: CA 125
D: HCG
E: Alfafetoproteina
30. [CNC10030] Care dintre urmtoarele reprezint tumori embrionare ()
A: Gliom
B: Simpatoblastom
C: Melanom
D: Neuroblastom
E: Nefroblastom
31. [CNC10031] Care dintre urmtoarele reprezint tumori cu origine ectodermic ()
A: Fibrosarcom
B: Ependimom
C: Neuroblastom
D: Simpatoblastom
E: Adenocarcinom
32. [CNC10032] Legat de neoangiogeneza din cancer, principalii principalii factori angiogenici implicati sunt ()
A: VEGF
B: FGF
C: PDGF
D: GDNF

E: NTF
33. [CNC10033] Inhibarea neoangiogenezei se poate realiza cu ()
A: Abciximab
B: Bevacizumab
C: Alacizumab
D: Sorafenib
E: Sunitinib
34. [CNC10043] Urmtoarele afirmaii despre istoria natural a cancerelor sunt false, cu excepia: (pag. 1421)
A: cancerul este o populaie celular monoclonal
B: oncogenele i anti-oncogenele nu permit transformarea tumoral dect dup ce sufer modificri genetice
C: n cazul oncogenelor o anomalie genetic are efect dominant asupra carcinogenezei
D: cancerul sporadic implic faptul c, iniial, celula ce s-a dezvoltat tumoral avea ambele alele ale antioncogenelor nemutante
E: oncoproteinele ar fi un exemplu de oncogene
35. [CNC10045] Clasificarea anomaliilor moleculare cuprinde: (1422)
A: Potentialul invaziv si metastatic
B: Inactivarea cailor de trasductie a semnalului,permitand proliferarea celulara
C: Rezistenta la ''moartea celulara'' numita apoptoza
D: Nu are potential de neoangiogeneza
E: Prezinta potential de imortalizare cu activarea telomerazei
36. [CNC10046] Concepte privind explicarea carcinogenezei: (1422)
A: Conceptul de carcinogeneza intr-o etapa:intreg epiteliu expus
B: Conceptul de carcinogeneza in doua etape:intreg epiteliu expus unor substante toxice
C: Conceptul de carcinogeneza in mai multe etape:interg epiteliu exspus aceeasi substanta toxica
D: Conceptul de carcinogeneza in camp:intreg epiteliu expus aceeasi substanta toxica
E: Conceptul de carcinogeneza in mai multe etape:sunt necesare mai multe anomali moleculare
37. [CNC10047] Sarcoame cu origine in tesutul mezenchinal: (1423)
A: Gliom
B: Leiomiosarcom
C: Rabdomiosarcom
D: Meningsarcom
E: Fibrosarcom
38. [CNC10048] Carcinoame dezvoltate in epiteliu: (1423)
A: Neuroectodermale
B: Mzoectodermale
C: Carcinoame epidermoide
D: Adenocarcinoame
E: Carcinoame paramalpighiene
39. [CNC10049] Principiul de depistare al cancerului: (1428)
A: Scop:reduce mortalitatea si morbiditatea
B: Scop:reduce mortalitatea specifica
C: Sa fie costisitoare cu o buna sensibilitate si specifitate cu putine efecte adverse
D: Sa permita depistarea cancerului in sadiul incipient
E: Depistare unui cancer precoce este inutil daca beneficiile legate de supravietuire lipsesc
40. [CNC10050] Principii de preventive in cancer: (1428)
A: Preventia primara:evitare aparitiei cancerului
B: Preventia secundara:evitatrea aparitiei cancerului pornind de la o leziune precanceroasa
C: Preventia tertiala:impiedicare aparitiei uni al doilea cancer
D: Preventia secundara:administrarea medicatiei cancerului
E: Preventia tertiala:prevenirea complicatiilor cancerului
41. [CNC10051] Factorii profesionali ce pot cauza cancer al ficatului sunt: (pag. 1426)
A: Hepatita C
B: Hepatita D
C: Virusul HTLV1
D: Clorura de vinil
E: Gudronul
42. [CNC10052] Radiatiile ionizante pot fi responsabile de aparitia urmatoarelor tipuri de cancere profesionale, cu exceptia: (pag. 1426)
A: Carcinom epidermoid cutanat
B: Cancer al etmoidului
C: Sarcom osos
D: Leucemii
E: Cancer de vezica urinara

43. [CNC10053] Cancerul de vezica urinara poate fi produs de urmatorii factori profesionali: (pag. 1426)
A: Arsenic
B: Azbest
C: Radiatii ionizante
D: Amine aromatice
E: Derivatele carbunelui
44. [CNC10055] Caracteristicile sindromului Li-Fraumeni: (1482)
A: risc ridicat de cancer de sn
B: risc ridicat de limfoame
C: mutaia genei p53
D: risc ridicat de cancere ale suprarenalelor
E: mutaia genei RET
45. [CNC10057] Sindromul LINCH 2 cuprinde urmatoarele tipuri de cancer: ()
A: cancer colorectal
B: cancer vezica urinara
C: cancer de col uterin
D: cancer de endometru
E: cancer de stomac
Leucemii (acute i cronice) i limfoame maligne
1. [LEC10002] Sindromul de liz tumoral din leucemiile acute asociaz urmtoarele, cu excepia: (pag 1435)
A: LDH crescut
B: hiperkaliemie
C: hipercalcemie
D: hiperuricemie
E: hiperfosfatemie
2. [LEC10006] Care dintre urmtoarele anomalii citogenetice sunt prezente n limfoamele de manta? (pg 1438)
A: t (14,11)
B: t (6,9)
C: t (15,17)
D: t (11,14)
E: t (8,21)
3. [LEC10007] Bilantul de extensie al limfoamelor agresive la adult presupune, cu exceptia: (pag 1439)
A: examen clinic
B: examen histocitologic
C: punctie lombara
D: hemoleucograma
E: rmn toraco-abdomino-pelvin
4. [CNC10013] Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie acut procentul de blati la nivel medular trebuie s fi cel puin (pg. 1434)
A: 10%
B: 20%
C: 30%
D: 40%
E: 50%
5. [CNC10014] Leucemia limfoid cronic este o proliferare limfoid monoclonal constituit din: (pg. 1436)
A: limfocite mature cu fenotip B n 95% din cazuri
B: limfocite mature cu fenotip T n 95% din cazuri
C: limfocite imature cu fenotip B n 5% din cazuri
D: limfocite imature cu fenotip T n 95% din cazuri
E: limfocite T citotoxice n 95% din cazuri
6. [CNC10015] n leucemia limfoid cronic mielograma arat o infiltare cu: (pg. 1436)
A: plasmocite
B: limfocite mici
C: limfoblasti
D: prolimfocite
E: promielocite
7. [CNC10016] n limfomul de manta este prezent urmtoarea anomalie citogenetic: (pg. 1438)
A: t(15;17)
B: inv.16
C: t(14;18)
D: t(11;14)

E: t(9;22)
8. [CNC10017] Limfoamele maligne in stadiul II, conform clasificrii Ann Arbor, prezint: (pg. 1439)
A: un singur teritoriu ganglionar afectat
B: cel putin dou teritorii afectate de aceeai parte a diafragmei
C: afectare ganglionar supra- i subdiafragmatic
D: afectare visceral (hepatic, pulmonar)
E: afectare medular
9. [LEC10014] Pentru leucemia limfoida cronica se foloseste clasificarea ()
A: Ann-Arbor
B: Binet
C: nu se foloseste nici o clasificare
D: TNM
E: nici una dintre variante nu este corecta
10. [LEC10028] Stadiul III din clasificarea Ann Arbor pentru limfoame maligne este caracterizat de: ()
A: Afectare visceral
B: fectare ganglionar supra i sub-diafragmatic
C: Afectare medular
D: Un singur teritoriu ganglionar afectat
E: Cel puin dou teritorii ganglionare afectate de aceeai parte a diafragmei
11. [LEC10029] Limfomul Burkitt este caracterizat de: ()
A: Asociaz un risc mare de sindrom de liz
B: Afecteaz persoanele n vrst
C: Afecteaz n special brbaii
D: Reprezint o treime din LNH
E: Nu prezint afectri extraganglionare
12. [LEC10030] Urmtoarele sunt forme histologice de limfom Hodgkin, cu excepia: ()
A: Scleronodular
B: Bogat n limfocite
C: Mielodisplazic
D: Cu celularitate mixt
E: Cu depleie limfocitar
13. [LEC10031] Sunt localizri extraganglionare n sindromul tumoral din limfoamele maligne, cu excepia: ()
A: Digestiv
B: Pulmonar
C: ORL
D: Cutanat
E: Meningeal
14. [LEC10032] Imunofenotiparea LLC se face dup urmtorii markeri, exceptnd ()
A: CD34
B: CD19
C: CD23
D: CD5
E: CD20
15. [LEC10033] NU caracterizeaz diagnosticul clinic al LLC ()
A: Pacieni sub 50 de ani
B: Hiperlimfocitoza
C: Adenopatie
D: Complicaiile infecioase
E: Anemie sau trombopenie
16. [LEC10034] Care dintre urmtorii este un marker granulocitar n imunofenotiparea LAM ()
A: CD34
B: CD42
C: CD41
D: CD15
E: CD33
17. [LEC10039] In leucemiile acute, n cadrul bilanului metabolic, sindromul de liza asociaza urmtoarele, CU EXCEPIA: ()
A: hiponatremie
B: hiperuricemie
C: hipocalcemie
D: hiperfosfatemie
E: hiperkaliemie

18. [LEC10041] Stadiul III al clasificarii Ann Arbor reprezinta: ()

A: Afectare viscerala sau medulara
B: Un singur teritoriu ganglionar afectat
C: Doua teritorii ganglionare afectate de aceeasi parte a diagragmei
D: Doua teritorii ganglionare afectate de ambele parti ale diafragmei
E: Afectare ganglionara supra si sub diafragmatica
19. [LEC10044] Tipul histologic cel mai intalnit in Boala Hodgkin este : ((pg 1438))
A: Scleronodular (10%)
B: Bogat in plasmocite
C: Cu celularitate mixta(60%)
D: Depletie limfocitara(20%)
E: Nicio varianta nu este corecta
20. [LEC10045] In leucemiile acute hemoleucograma : (pg 1434)
A: poate fi normala
B: arata o anemie regenerativa
C: arata o trombocitoza
D: anemia este non-regenerativa
E: hiperleucocitoza <50.000
21. [LEC10047] Identificarea anomaliilor citogenetice in Limfomul Burkitt se face prin ()
A: t(11;14)
B: CD33
C: CD20
D: c-myc
E: CD 13 cit sau mb
22. [LEC10003] Imunofenotiparea n cazul leucemiei acute mieloide poate identifica urmtorii markeri eritrocitari: (pg 1435)
A: Glycophorina A
B: CD33
C: CD13
D: CD36
E: CD61
23. [LEC10004] Anomaliile citogenetice cu prognostic nefavorabil n leucemiile acute sunt: (pg 1435)
A: Cariotipuri complexe
B: t (6,9)
C: Deleia 5q
D: t (8,21)
E: t (9,22)
24. [LEC10005] Stadiul C, n clasificarea Binet a leucemiilor limfoide cronice este caracterizat prin: (pg 1436)
A: Mai mult de trei arii ganglionare afectate
B: Anemie i/sau trombopenie
C: Prognostic prost
D: Supravieuirea medie (conform studiului LLC-76) de 5 ani
E: Supravieuirea medie (conform studiului LLC-76) de 4 ani
25. [LEC10008] Fac parte din bilantul de extensie al limfoamelor maligne agresive: (pag 1439)
A: radiografia toracica
B: EPP
C: serologia HBV
D: serologia HHV-8
E: HIS
26. [LEC10009] Bilantul de extensie al limfoamelor agresive la adult presupune testarea urmatoarelor: (pag 1439)
A: serologia VHA
B: serologia VHB
C: serologia VHC
D: serologia EBV
E: serologia HIV
27. [LEC10010] In leucemia acuta: (1434)
A: are loc o proliferare clonala maligna
B: se acumuleaza blasti in sange
C: se acumuleaza blasi in maduva
D: e posibil sa se acumuleaza blasti in diferite organe
E: exista un grup omogen de proliferare

28. [LEC10011] In leucemiile acute prolifereaza clone maligne ale : (1434)

A: celulelor susa hematopoietice
B: leucocitelor
C: precursorilor eritrocitelor
D: celulelor progenitoare
E: limfocitelor
29. [LEC10012] Care din urmatoarele fac parte din formele histologice ale bolii Hodgkin: (pag.1438)
A: scleronodulara
B: bogata in limfocite
C: cu celularitate mixta
D: cu celule nediferentiate
E: cu depletie limfocitara
30. [CNC10018] Anomaliile citogenetice cu prognostic favorabil n leucemiile acute sunt: (pg. 1435)
A: t(8;21)
B: t(15;17)
C: cariotipurile complexe
D: inv.16
E: t(16;16)
31. [CNC10019] n leucemiile acute semnele clinice nespecifice consecin a insuficienei medulare sunt reprezentate de (pg. 1434)
A: anemie
B: neutropenie i infecii
C: sindrom hemoragic
D: adenopatii
E: hepato-splenomegalie
32. [CNC10020] Pacienii cu leucemie limfoid cronic stadiul B conform clasificarii Binet prezint (pg. 1436)
A: mai puin de trei arii ganglionare afectate
B: mai mult de trei arii ganglionare afectate
C: prognostic intermediar
D: anemie i/sau trombopenie
E: supravieuire medie de 6 ani
33. [CNC10021] Diagnosticul i prognosticul n leucemiile acute se bazeaz pe: (pg. 1434)
A: examinarea morfologic a blatilor din snge i mduva osoas hematogen
B: imunofenotipare
C: examen citogenetic
D: studiu molecular
E: biopsie ganglionar
34. [CNC10022] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate n cazul limfomului Burkitt? (pg. 1438-1439)
A: afecteaz copii sau aduli tineri
B: este o urgen terapeutic
C: prezinta anomalia citogenetic t(9;22)
D: n cazul unei mase tumorale mari exist un risc crescut de liza tumoral
E: se nsoete de plasmocitoz medular
35. [LEC10013] Diagnosticul diferential al leucemiei limfoide cronice se face cu : ()
A: limfomul de manta
B: mielomul multiplu
C: hiperlimfocitoza reactionala(infectii virale sau bacteriene)
D: boala Walderstrom
E: leucemie cu tricoleucocite
36. [LEC10015] Clasificarea Binet se caracterizeaza prin urmatoarele: ()
A: stadiul A - are un prognostic bun
B: stadiul C are prognostic intermediar
C: stadiul A are prognostic intermediar
D: pentru stadiul A - abstinenta terapeutica este regula
E: pentru stadiul C - supravietuirea medie este de 6 ani
37. [LEC10016] Despre clasificarea Binet , sunt false urmatoarele : ()
A: 2/3 din cazurile de LLC sunt diagnosticate in stadiul A
B: stadiul B - mai putin de 3 arii ganglionare afectate
C: stadiul C are prognostic bun
D: in stadiile B si C se propune un tratament specific
E: stadiul B - mai mult de 3 arii ganglionare afectate

38. [LEC10017] Diagnosticul diferential al leucemiilor limfoide cronice se face cu alte sindroame limfoproliferative, printre care: (1437)
A: infectii virale
B: hiperlimfocitoza reactionala
C: limfom de manta
D: leucemie cu tricoleucocite.
E: boala Waldenstrom.
39. [LEC10018] Caracterizeaz stadiul IV din clasificarea Ann Arbor a limfoamelor maligne ()
A: Afectare visceral
B: Afectare medular
C: Un singur teritoriu ganglionar afectat
D: Cel puin dou teritorii ganglionare afectate de aceeai parte a diafragmei
E: Afectare ganglionar supra i sub-diafragmatic
40. [LEC10019] Sunt explorri biologice recomandate n bilanul de extensie al limfoamelor agresive la adult: ()
A: Serologie VHC
B: Serologie VHD
C: Frotiu sanguin
D: Mielograma
E: Bilan pre-transfuzie
41. [LEC10020] Caracterizeaza boala Hodgkin: ()
A: Apare la tineri aduli
B: Frecvent afectri ganglionare mediastinale
C: Exist 4 forme histologice
D: Risc mare de sindrom de liz
E: Reprezint o treime din LNH
42. [LEC10021] Sunt tablouri clinice revelatoare cu caracter de urgen pentru limfoamele maligne: ()
A: Sindrom de ven cav superioar
B: Sindrom Claude-Bernard-Horner
C: Mas abdominal rapid progresiv
D: Compresiune medular
E: Febr rezistent la antipiretice
43. [LEC10022] Care dintre urmtorii sunt markeri de difereniere B n LLC: ()
A: CD34
B: CD19
C: CD23
D: CD5
E: CD20
44. [LEC10023] Despre LLC sunt adevrate urmtoarele: ()
A: Este o proliferare limfoid policlonal
B: Const n limfocite mature cu morfologie normal
C: Fenotipul limfocitelor este T n 95% din cazuri
D: Stadiul B are o supravieuire medie de 6 ani
E: Stadiul C afecteaz pn la 10% din pacieni
45. [LEC10024] Care dintre urmtoarele reprezint LAM monoblastice? ()
A: LAM2
B: LAM1
C: LAM4
D: LAM5a
E: LAM5b
46. [LEC10025] Urmtoarele LAM se afla n grupul de prognostic nefavorabil n functie de alterrile moleculare: ()
A: t (8; 21)
B: t (6; 9)
C: t (9; 22)
D: t (16; 16)
E: t (15; 17)
47. [LEC10026] Care dintre urmtoarele sunt semne de insuficien medular n diagnosticul LAM: ()
A: Anemie
B: Sindrom hemoragic asociat trombocitopeniei
C: Hepatomegalie
D: Splenomegalie
E: Neutropenie

48. [LEC10027] Care dintre urmtoarele pot induce LAM? (pg. 1434)
A: Citotoxicele
B: Sindromul mielodisplazic
C: Radioterapia
D: Chimioterapia
E: Infectiile
49. [LEC10035] Urmtoarele afirmaii despre leucostaz sund adevrate, cu excepia: (pag. 1434)
A: apare la o hiperleucocitoz blastic > 100000/mm3
B: cteodat asociaz febr
C: poate fi responsabil de un AVC hemoragic fatal
D: este un semn al sindromului tumoral
E: duce la complicaii pulmonare infecioase
50. [LEC10036] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii despre leucemia limfoid cronic, cu exceptia: ()
A: este o proliferare limfoid monoclonal predominant cu limfocite B
B: are evoluie variabil
C: debutul este acut
D: afecteaz pacieni cu vrsta < 40 ani
E: intr n diagnosticul diferenial al bolii Waldenstrom
51. [LEC10037] Care sunt tipurile de leucemie acuta in care se intalneste mai frecvent coagulapatia de consum (CID): (pag. 1434)
A: LAM5
B: LAM3
C: LAM mielocitara
D: LAM monocitara
E: LAM hipoleucocitara
52. [LEC10038] Despre diagnosticul n leucemiile limfoide cronice este FALS : ( p 1436) ()
A: Managementul este ghidat de clasificarea Ann Arbor
B: Pentru stadiile A i B abstinena terapeutic este regula
C: LLC este o proliferare limfoid monoclonal
D: Celulele proliferative sunt limfocite T n proporie de 95%
E: n cadrul diagnosticului paraclinic, mielograma arat o infiltrare cu monocite
53. [LEC10040] In leucemiile acute, coagulopatia de cossum (CID) apare frecvent in: ()
A: LAM7
B: LAM6
C: LAM hiperleucocitara
D: LAM monocitara
E: LAM3
54. [LEC10042] Examenul clinic in bilantul de extensie a limfoamelor agresive la adult include: ()
A: Examen neurologic
B: Ficat
C: Endoscopie digestiva inferioara
D: Splina
E: Arii ganglionare
55. [LEC10043] Bilantul de extensie a limfoamelor agresive la adult include : ()
A: Ficat, spila, arii ganglionare
B: Biopsie ganglionara
C: Hemoleucograma + frotiu sanguin
D: EKG si ecocardiografie inainte de tetraciclina
E: Serologia HIV, HTLV-1, HBV,HCV
56. [LEC10046] Examinarea medulara in leucemiile acute : (pg 1434)
A: permite stabilirea diagnosticului
B: maduva este saraca in celule
C: maduva este saraca in megacariocite
D: maduva contine cel putin 20% blasti
E: maduva contine cel mult 20% blasti
57. [LEC10048] Sunt adevrate despre limfomul B cu celule mari: ()
A: reprezinta 2/3 din LNH
B: cel mai adesea d afectri ganglionare
C: se face PET/CT pentru bilanul de extensie
D: este un grup heterogen de LNH
E: afecteaz cu precdere copiii i adulii