Durerea toracică

1.Etiologia angorului stabil este determinată in 95% din cazuri de :

2. Cauză de durere toracică cardiacă urgentă amenințătoare de viață este:

3. Cauză de durerea toracică cardiacă non-urgentă este:
4. Cauza durerii toracice cardiace ischemice este:
5. Cauză musculoskeletală în durerea toracică este:
6. Ischemia mocardica din angorul stabil are următoarele caracteristici:

7. Crizele anginoase sunt precpitate de:

8. Care este cel mai bun indicator de necroza miocardică:

9. În sindromul coronarian acut fără supradenivelare de segment ST intalnim:

10. Care este efectul pe termen lung al fenomenului de "remodelare" postinfarct:

11. Ce simptome asociate angorului stabil conduc la suspiciunea de insuficiența cardiacă

12. Indicația testelor de ischemie în angina pectorală:

13. Ce fel de anomalie de repolarizare se evidentiază la ECG în timpul crizei anginoase:

14. In caz de infarct miocardic septal modificări ECG apar in derivațiile:

15. Subdenivelarea segmentului ST este intalnită în:

16. In infarctul miocardic al ventriculului drept este contraindicată administrarea de:

17. Care afirmație despre sindroamele coronariene acute cu supradenivelare de segemnt ST Nu

este corectă:

18. Tratamentul sindroamelor coronariene acute fără supradenivelare permanentă de segment ST

nu include:

19. Tablou de hemopericard cu disociere electromecanică apare în:

20. La ce categorii de pacienti cu sindrom coronarian cu supradenivelare permanentă de ST
durerea este absentă:
21. Care este utilitatea markerilor de necroza miocardică:
22. In ce situații se recurge la coronarografie în diagnosticul angorului stabil :
23. Care sunt caracteristicile clinice ale anginei Prinzmetal:
24. Reperfuzia prin angioplastie a SCA cu supradenivelarea ST se efectuează în următoarele
cazuri:
25. Infarctul ventricular drept se complică cel mai frecvent cu:
26. Clasa a III-a clasificării internaționale Killip include:
27. Tratamentul edemului pulmonar acut refractar la diuretice și vasodilatatoare se face cu:
28. Sindromul coronarian acut fără supradenivelare permanenta a segmentului ST, acoperă
următoarele situații:

29. Etiologia anevrismului de aortă abdominală este:

30. Examenul clinic in anevrismul de aortă abdominală se poate evidenția prin:

31. Complicațiile anevrismului de aortă sunt:
32. Care din următoarele semne și simptome cardiovasculare pot fi asociate cu durerea toracică:

33.Care sunt contrandicațiile betablocantelor în tratamentul angorului stabil:

34. Ce urmărim pentru a aprecia eficacitatea tratamentului în angorul stabil:

35. Selectați cauzele cardiovasculare în sindromul de durere toracică:

36. Selectați cauzele pulmonare în sindromul de durere toracică:
37.Enumerați cauzele gastrointestinale în sindromul de durere toracică:
38.Diagnosticul diferențial al maladiilor ce se manifestă prin sindromul de durere toracică acută
întâlnite mai des include:
39. Criteriile de diagnostic al infarctului de miocard tipul 1 includ:
40. Diagnosticul diferențial al maladiilor non-coronariene ce se manifestă prin supradenivelări de
segment ST include:

HTA

1. Maladie ce necesită diferențiere în cazul prezenței sindromului de hipertensiune arterială

întâlnite cel mai des
2. Cauză endocrină ce necesită diferențiere în cazul prezenței sindromului de hipertensiune
arterială întâlnite mai rar:
3. Maladii care denotă hipertensiunea arterială secundară renovasculară:
4. Maladie ce asociază hipertensiune arterială secundară renovasculară:
5. Menționați ce determinăm în gradul I de evoluţie a hipertensiunii arteriale:
6. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială sistolică izolată:
7. Menționați ce atestă turgescenţa marcată a venelor jugulare la pacientul cu hipertensiune
arterială:
 8. Indicați ce semnalează asimetria pulsului la membrele superioare la un hipertensiv în
stare critică:
9. Menționați ce semnalează apariţia suflului diastolic în punctul de auscultaţie a aortei la un
pacient cu hipertensiune arterială:
10.Indicați caracteristică electrocardiografică a indicelui Socolov-Lyon:
11. Indicați care combinaţie de medicamente antihipertensive nu este recomandată pacienţilor cu
sindrom metabolic:

12.Indicați care grupă de preparate în hipertensiunea arterială la diabetici întârzie apariţia

nefropatiei:

13.Notați medicamentul de elecţie folosit în disecţia de aortă:

14. Diureticele tiazidice dau ca reacții secundare frecvente urmptoarele modificpri biochimice cu
o excepție:

15. La care din următoarele diuretice se notează ca efect secundar ginecomastia:

16. Care dintre urmatorii factori de risc nu indică un prognostic nefavorabil al hipertensiunii:

17. Rezultatul final al defectului de membrană celulară responsabilă de creșterea reactivității

vasculare în hipertensiune este:
18. Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmațiile:
19. Care reacție adversă este caracteristică administrării de inhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensinei:

20. Pentru hipertensiunea malignă sunt caracteristice următoarele cu excepția:

21. Hipertensiunea arterială e considerată un factor de risc cardio-vascular prin:

22. Tratamentul igieno-dietetic al hipertensiunii arteriale esențiale constă în:
23. In cazul unei hipertensiuni arteriale esențiale, la o pacientă gravidă medicamentele
recomandate sunt următoarele cu excepția:
24. Semnele paraclinice de rasunet ale hipertensiuni arteriale sunt următoarele:

25. Despre antagoniștii receptorilor de angiotensină II următoarele afirmații sunt corecte:

25. About the angiotensin II receptor antagonists, these statements are true:

26. Cele mai frecvente efecte secundare ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
sunt:
27. Referitor la diagnosticul diferențial hipertensiunii arteriale secundare sunt corecte
următoarele afectiuni:

28. Care sunt țintele tratamentului la un pacient cu hipertensiune malignă:

29. Care din următoarele antihipertensive sunt indicate în feocromocitomul dovedit:

30. Care din următoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiunii arteriale secundare din
sindromul Cushing:

31. Care dintre următoarele investigatii sunt utilizate în diagosticarea hipertensiunii arteriale
renovasculare:

32. Care dintre următoarele semne fizice apar in insuficiența aortică:

33. Menționați datele electrocardiografice caracteristice pentru insuficiența aortică

34. Menționați semnele caracteristice pentru hipertensiunea arterială endocrină din sindromul
Cushing:
35. Mentionati factorii etiologici ce conduc la dezvoltarea insuficienței aortice acute:
36. Enumerați criteriile utilizate pentru aprecierea riscului cardiovascular la pacienţii cu
hipertensiune arterială:
37. Indicați afirmațiile adevărate pentru afectarea subclinică de organ:

38. Indicați semnele radiologice care pot contribui la depistarea coarctaţiei de aortă:
39. Indicați care sunt preparatele de elecţie în hipertensiunea sistolică izolată la vârstnic:

40. Menționați medicamentele antihipertensive administrate în hipetensiunea arterială în sarcină:

Dereglări de ritm și de conducere

1. Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizează prin:

2. Blocul sino-atrial de ieșire de grad II :
3. In care din următoarele situații tratamentul de elecție pentru fibrilația atrială este cardioversia
electrica:

4. Proprietatea celulelor cardiace de a se depolariza spontan având ca rezultat formarea unui

impuls este:

5. Tratamentul de elecție al bolnavilor cu WPW și fibrilație atrială instabili hemodinamic este:

6. Blocul AV gradul 2 de tip 1 se caracterizează prin:
7. Care dintre următoarele blocuri atrio-ventriculare (BAV) au un prognostic benign?
8. Cel mai frecvent mecanism al stopului cardiac este:
9. Următoarele afirmații cu privire la sincopele vasovagale sunt false, cu o exceptie:

10. Următoarele condiții se asociaza cu stop cardiac prin scăderea acuta a debitului cardiac, cu
exceptia:
11. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:

12. Următoarele medicamente pot conduce la disfuncția nodulului sinusal:

13. În tratamentul farmacologic de urgență al tahicardiei ventriculare sustinuțe monomorfe se pot
administra:

14. Sindromul de preexcitație WPW se caracterizează pe ECG prin:

15. Care din următoarele afirmații privind tahicardia prin reintrare AV sunt adevarate:

16. Sindromul bradicardie - tahicardie din cadrul bolii nodului sinusal:

17. Ritmul idioventricular accelerat poate apare în:

18. Care din următoarele pledează pentru localizarea blocului AV grad III la nivelul distal His:
19. [M] In flutterul atrial conversia la ritm sinusal dupa scăderea frecventei ventriculare se poate
face cu:

20. Torsada vârfurilor poate apărea:

21. Tratamentul chirurgical este indicat în cazurile de tahicardie ventriculară asociate cu:

22. Cauzele care pot produce disfuncții ale nodului sinusal sunt:

23. Undele F de pe ECG in flutterul atrial au următoarele caractere:

24. Criteriile ECG ce sugerează tahicardia ventriculară sunt:

25. Alungirea intervalului PR poate fi întalnită în:

26. Din cadrul tulburărilor de conducere intraventriculară fac parte:

27. In etiologia blocului AV pot fi implicate:

28. In prezența unui bloc de ram stâng este imposibil diagnosticul ECG al următoarelor afecțiuni:

29. Hemiblocul posteroinferior stâng se caracterizează prin:

30.In blocul de ram drept apar de obicei următoarele modificari ECG:
31.Trecerea unui bloc atrioventricular (BAV) într-un BAV complet este mai probabila atunci
când :
32. Care din pacienții cu block AV (BAV) gradul II au indicație de pacemaker ?

33. Flutterul atrial se caracterizează electrocardigrafic prin:

34. Segmentul QT prelungit poate fi întalnit în:

35. Care din următoarele afirmații privind blocul AV grad I sunt adevărate:
36. Torsada varfurilor are următoarele particularități:
37. Preparatele utilizate in tratamentul Fibrilației ventriculare sunt:
38. Acțiunile în stopul cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:

39. Care sunt disritmiile mai putin frecvente (20-30%) implicate în generarea stopului și morții
subite cardiace:

40. Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm:

Cardiomiopatiile

1. În prezent se acceptă drept criteriu de diagnostic pentru cardiomiopatia dilatativă:

2. Care dintre urmǎtoarele nu reprezintǎ cauză cunoscută de cardiomiopatie dilatativă:

3. Morfopatologic, cardiomiopatiile dilatative se caracterizează prin următoarele, cu o excepție.
Care este aceasta?
4. În cardiomiopatia dilatativǎ pentru stabilirea diagnosticului se utilizeazǎ urmǎtoarele explorǎri
paraclinice, cu o excepție. Care este aceasta?
5. Cardiomiopatia dilatativă idiopaticǎ, urmare a unei miocardite virale incomplet vindecate,
poate apare prin afectare miocardicǎ determinatǎ de următoarele virusuri, cu o excepţie. Care
este aceasta?
6. Radiografia toracică în cardiomiopatia dilatativă relevă următoarele, cu o excepție. Care este
aceasta?
7. Numiți cea mai frecventă cardiomiopatie

8. Menționați care componentă se înrăutățește preponderent în cardiomiopatia dilatativă:

9.Menționați valorile fracției de ejecție caracteristice pentru pacienții cu cardiomiopatie
dilatativă:
10. Menționați modificarea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia dilatativă:
11. Menționați componenta care se înrăutățește preponderent în cardiomiopatia hipertrofică:

12. Menționați modificarea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia hipertrofică:

13. Numiți substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei restrictive:

14. Numiți substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei aritmogene de ventricul drept
(VD):
15. Menționați cardiomiopatia în care tratamentul este efectiv şi prognosticul favorabil:

16. Clasificarea afecțiunilor necoronarogene ale miocardului include:

17. Lista bolilor întâlnite mai des ce necesită diferențiere cu cardiomiopatia dilatativă include:

18. Lista bolilor întâlnite mai des ce necesită diferențiere cu cardiomiopatia hipertrofică include:

19. Lista bolilor întâlnite mai des ce necesită diferențiere cu cardiomiopatia restrictivă include:

20. Criterii ale cardiomiopatiei aritmogene de ventricul drept includ:

21. Numiți modificările hemodinamice care survin în cardiomiopatia dilatativă:

22. Numiți cele mai informative metode în diagnosticarea cardiomiopatiilor:

23. Menționați ce medicamente veți administra în cardiomiopatia dilatativă:

24. Menționați formele cardiomiopatiei hipertrofice

25. Menționați manifestările clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică cu

obstrucția tractului de ejecție:

26. Menționați modificările ECG în cardiomiopatia dilatativă:

27. Numiți modificările ECG caracteristice pentru cardiomiopatia hipertrofică

28. Menționați ce medicamente nu veți administra pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică

obstructivă:

29. Enumeraţi metodele chirurgicale folosite în tratamentul pacienților cu cardiomiopatie

hipertrofică obstructivă semnificativă

30. Menţionați patologiile care pot dezvolta o cardiomiopatie restrictivă:

31. Numiți cauzele principale de deces a pacienților cu cardiomiopatii:

32. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la manifestǎrile clinice ȋn cardiomiopatia dilatativǎ:

33. Urmǎtoarele afirmaţii privind fiziopatologia cardiomiopatiei dilatative sunt adevǎrate?
34. Selectaţi afirmaţiile adevǎrate cu privire la tratamentul cardiomiopatiei dilatative (CMD):
35. Selectaţ afirmaţiile corecte cu privire la cardiomiopatia dilatativǎ (CMD):
36. Diagnosticul pozitiv ȋn cardiomiopatia hipertroficǎ se pune în baza:
37. Diagnosticul diferenţial al suflului sistolic din cardiomiopatia hipertroficǎ se face cu suflul
din:
38. Principalele grupe de medicamente utilizate pentru tratamentul simptomatic al
cardiomiopatiei hipertrofice sunt:
39. Alegeţi afirmaţiile adevǎrate privind tratamentul chirurgical ȋn cardiomiopatia hipertroficǎ
obstructivǎ:
40. Alegeţi afirmaţiile adevǎrate privind ablaţia cu alcool a septului interventricular ȋn
cardiomiopatia hipertroficǎ obstructivǎ:

Insuficiența cardiacă
1. Insuficiența cardiacă la adult duce la:
2. Care dintre următoarele efecte este caracteristic administrării dobutaminei:
3. Semnele clinice relevante pentru Insuficiența cardiacă includ următoarele, cu exceptia:
4 Diureza persista în cazul folosirii diureticelor tiaziddice aproximativ:
5. Mecanismul Frank-Starling se caracterizează prin:
6. Clasa NYHA III se caracterizează prin:
7. Semnele funcționale în Insuficiența mitrală sunt următoarele, cu exceptia:
8. In insuficiențe mitrală stetacustic întâlnim:
9. Dispneea de origine cardiacă se caracterizează prin:
10. Insuficiența cardiacă este frecvent expresia unei tulburari de contractilitate miocardica
11. In care din următoarele afecțiuni se poate instala o insuficiență cardiacă acută:
12. Dispneea paroxistică (nocturnă) se caracterizează prin:
13. Care din următoarele diuretice sunt contraindicate la pacientii cu hiperkaliemie, insuficiența
renală sau hiponatremie:
14. Insuficiența cardiacă se defineste prin:
15. Semnele radiologice din insuficiența cardiacă sunt:
16. Insuficiența cardiacă cu debit crescut apare in:
17. Intre cauzele insuficienței cardiace cu debit crescut se numară:
18. Hipertrofia ventriculară de tip concentric se produce in:
19. Care dintre următoarele măsuri terapeutice se aplică în tratamentul edemului pulmonar acut
secundar insuficienței ventriculare stângi:
20. Mecanismele compensatorii în insuficiența cardiacă la nivel periferic sunt
21. Insuficiența cardiacă sistolică poate avea ca etiologie:
22. Cauzele insuficienței cardiace sistolice cu debit crescut sunt:
23. In formele severe de insuficiență cardiacă sistolică, semnele periferice de debit scăzut sunt:
24.Insuficiența cardiacă se caracterizează pe ECG prin:
25. Tratamentul insuficienței cardiace sistolice clasa NYHA II include:
26. Tratamentul insuficienței cardiace sistolice clasa NYHA III și fibrilație atrială:
27. Tratamentul nefarmacologic al insuficienței cardiace sistolice:
28. Insuficiența cardiacă diastolică se caracterizează prin:
29. Edemul pulmonar acut (EPA):
30. Complicatiile insuficienței mitrale pot fi:
31. Care dintre următoarele afirmații referitoare la cateterismul cardiac în insuficiența mitrală
sunt adevarate:
32. In Insuficiența mitrală la ECG se poate întâlni:
33. Care dintre următoarele afirmații referitoare la tratamentul insuficienței mitrale sunt false:
34. Care sunt cauzele etiopatogenice ale insuficienței mitrale cronice:
35. In caz de insuficiența mitrală care dintre următoarele examinări paraclinice
sunt frecvent utilizate:
36. Menționați ce simptome sunt prezente în insuficienţa cardiacă cronică stângă:

37. Menționați ce semne obiective determinăm în insuficienţa cardiacă cronică stângă:

38. Menționați ce simptome sunt prezente în insuficienţa cardiacă cronică dreaptă:

39. Menționați ce modificări cardiace determinăm în insuficienţa cronică dreaptă:

40. Menționați ce efecte manifestă furosemida în tratamentul insuficienţei cardiace acute:

DISFAGIA
1. Ce înseamnă disfagie?
2. Prezența cancerului esofagian se confirmă prin:
3. Identificați caracteristica care definește odinofagia:
4. Pentru care patologie NU este caracteristică odinofagia?
5. Precizați pentru ce patologie este caracteristică disfagia mai pronunțată la alimentele lichide
decât la solide:
6. Numiți maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic:
7. Identificați în ce patologie este prezentă metaplazia intestinală a mucoasei esofagiene:
8. Identificați pentru ce patologie monitorizarea pH esofagian în 24 ore are valoare diagnostică:
9. Care este cea mai sensibilă metodă de diagnostic al esofagitei herpetice?
10. Numiți maladia pentru care disfagia este simptomul tipic:
11. Specificați simptomul cel mai caracteristic care ar putea indica malignizarea in esofagita
cronică:
12. Selectați patologia pentru care este caracteristică absența peristaltismului în esofagul distal cu
motilitate normală în partea proximală?
13. Numiți boala caracterizată prin hipertonusul sfincterului esofagian inferior:
14. Un bărbat în vîrsta de 45 de ani relatează că în ultimul an a prezentat, ocazional, regurgitarea
unor resturi alimentare ingerate de cîteva zile. Soția sa a remarcat respirația fetidă a pacientului.
Acesta prezintă intermitent disfagie pentru alimente solide. Cel mai probabil diagnostic este:
15. Toate afirmațiile următoare privind achalazia sînt adecvate, cu o excepție:
16. Complicația cea mai puțin probabilă a esofagitei cronice de reflux este:
17. Un pacient în vîrstă de 45 de ani prezintă dureri toracice intense, fără iradiere.
Electrocardiograma și testul la efort nu evidențiază hipertrofie ventriculară. Pacientul mai
declară că prezintă apariția bruscă durerii intense după fiecare ingestia alimentelor solide și
lichide. În acest caz, diagnosticul cel mai probabil este:
18. Unui pacient în vîrstă de 55 de ani, care a prezentat pirozis în ultimii 10 ani, i se face o
endoscopie digestivă superioară, care arată modificarea mucoasei esofagului inferior. Biopsia
evidențiază eroziuni ale epiteliului scuamos și înlocuirea sa cu epiteliu columnar. În acest caz,
diagnosticul cel mai probabil este:
19. Care este factorul care NU poate precipita sau agrava simptomele bolii de reflux
gastroesofagian:
20. Ce fel de manifestare clinică NU este specifică pentru achalazie?
21. Care dintre următoarele manifestări NU este caracteristică pentru achalazia cardiei la
examenul radiologic baritat al esofagului:
22. Indicați semnele care caracterizează disfagia:
23. Selectați caracteristicile achalaziei la manometria esofagiană:
24. Selectați maladiile în care poate să apară disfagia:
25. Identificați afirmațiile care definesc achalazia cardiei:
26. Marcați complicaţiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian:
27. Marcați medicamentele care provoacă refluxul gastroesofagian:
28. Indicați examinările informative pentru diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian:
29. Identificați criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine esofagiană față de
durerea din angina pectorală:
30. Identificați complicațiile posibile ale esofagitelor:
31. Selectați afecțiunile care se pot asocia cu spasmul esofagian difuz:
32. Care sunt caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflux stadiul C (dupa Los-
Angeles,1998):
33. Selectați caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflux stadiul D (dupa Los-
Angeles,1998):
34. Selectați afirmațiile corecte ce se referă la diagnosticul boala de reflux gastroesofagian:
35. Selectați tulburările funcționale ale esofagului conform clasificării Consensus Roma IV,
2016:
36. Marcați semnele de alarmă în boala de reflux gastroesofagian pentru care endoscopia
digestiva superioară este obligatorie:
37. Marcați care caracteristici se referă la monitorizarea pH-ului intraesofagian:
38. Indicați manifestările extraesofagiene ale bolii de reflux gastroesofagian:
39. Marcați caracteristicile care se referă la diverticuli Zenker:
40. Selectați cauza care provoacă dureri toracice noncardice:
41. Care din medicamentele listate pot cauza lezarea directă a mucoasei esofagiene:
42. Numiți cauzele anatomice a disfagiei orofaringiene:
43. Numiți cauzele funcționale a disfagiei esofagiene:
44. Numiți cauzele anatomice a disfagiei esofagiene:
45. La un pacient care suferă de miastenia gravis și acuză disfagie putem să apreciem
instrumental și laborator următoarele:

DISFUNCTII INTESTINALE
1. Marcați manifestarea clinică a diareei secretorii:
2. Indicați sinonimul celiachiei:
3. Selectați opțiunea ce caracterizează inflamația în caz de boala Crohn:
4. Indicați elementul caracteristic pentru colita ulcerativă:
5. Selectați cea mai frecventă patologie a intestinului gros din cele menționate:
6. Indicați simptomul care exclude sindromul de intestin iritabil:
7. Selectați semnul endoscopic al sindromului de intestin iritabil:
8. Selectați tipul de diaree pentru care este caracteristică proba pozitivă cu foame:
9. Numiți ce este caracteristic pentru steatoree:
10. Selectați cel mai frecvent simptom în debutul cancerului colorectal:
11. Selectați cel mai caracteristic simptom în colita ulcerativă:
12. Indicați markerul de diagnostic al enteropatiei glutenice:
13. Numiți simptomul clinic cel mai frecvent în sindromul de malabsorbţie:
14. Notați cel mai autentic test pentru diagnosticul sindromului de malabsorbtie?
15. Selectați semnul principal al colitei ulcerative:
16. Care patologie din cele enumerate mai frecvent și mai rapid se complică cu ocluzie
intestinală?
17. Marcați patologia pentru care "formațiunea abdominală intestinală" palpabilă reprezintă un
semn clinic:
18. Precizați agentul etiologic al colitei pseudomembranoase:
19. Care patologie evoluează cu triada de simptome: hipersecreție gastrică persistentă, ulcerații
recidivante ale tractului gastrointestinal, diaree?
20. Marcați tipul de alimente ce agravează diareea în enteropatia glutenică:
21. Selectați o afecțiune caracterizată prin prezența diareei și absența sindromului de
malabsorbție:
22. Numiți localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului Zollinger-Ellison:
23. Care este cel mai fiabil test pentru diagnosticarea sindromului Zollinger-Ellison?
24. Identificați scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică insuficiență exocrină
pancreatică avansată:
25. Identificați manifestarea clasică a insuficienței exocrine pancreatice:
26. Identificați metoda de cercetare utilizată pentru a obiectiviza steatoreea:
27. Indicați standardul de referință pentru cuantificarea funcției exocrine a pancreasului:
28. Notați patologia care frecvent se asociază cu insuficiență pancreatică exocrină:
29.Notati patologia pentru care este caracteristică creatoreea
30. O femeie în vîrstă de 56 de ani a prezentat, în ultimele 3 luni, diaree profuză apoasă
Investigațiile efectuate din scaun diareic evidențiază: Na 39 mmol/l, K 96 mmol/l, Cl 15 mmol/l,
bicarbonat 40 mmol/l, osmolaritate 270 mosmol/kg H2O (osmolaritatea serică 280 mosmol/kg
H2O). Cel mai probabil diagnostic este:
31. Următoarele afirmații referitoare la enterita eozinofilică sînt adevărate, cu o excepție:
32. Care din următoarele teste pentru malabsorbție este, de obicei, normal la un pacient cu
dismicrobism intestinal:
33. Un pacient în vîrstă de 30 de ani acuză dureri abdominale colicative, meteorizm și diaree
exacerbate, mai ales după ingestia de produse lactate. La examenul clinic și paraclinic nu se
evidențiază modificări. În acest caz, investigația cea mai sensibilă și cea mai specifică pentru
precizarea diagnosticului este:
34. Un cetățean irlandez în vîrstă de 70 de ani solicită un consult medical pentru diaree și scădere
ponderală, care sînt prezente de 2 ani. Hemoleucograma și ionograma serică sunt normale. D-
xiloza serică este de 0,76 mmol/l (15 mg/dl) la 2 ore după încărcarea orală, iar conținutul de
lipide în scaun în 24 ore este de 12 g după un aport zilnic de 100 g. Imaginea microscopică a
fragmentului de biopsie jejunală arată atrofie vilozitară, hiperplazie cripte, infiltrat inflamator în
lamina propria, intraepitelial. Care dintre următoarele afirmații referitoare la afecțiunea acestui
pacient este corectă:
35. Care din următoarele complicații extraintestinale ale bolilor inflamatorii intestinale se
asociază cel mai rar colitei ulcerative:
36. Un pacient în vîrstă de 18 ani acuză scădere ponderală și diaree. Examenul fizic arată edeme
în regiunile dorsale ale picioarelor și diminuarea murmurului vezicular în baza plămînului drept.
Toracocenteza extrage lichid lăptos. Investigațiile de laborator evidențiază limfopenie,
hipoproteinemie și hipogamaglobulinemie. În acest caz, toate constatările sunt adecvate, cu o
excepție:
37. Toate afecțiunile de mai jos pot produce diaree secretorie, cu o excepție:
38. Manifestările următoare sunt asociate mai frecvent bolii Crohn, decît colitei ulceroase, cu o
excepție:
39. Selectați semnul distinctiv al diagnosticului bolii celiace:
40. Identificați semnele caracteristice pentru sindromul Zollinger-Ellison:
41. Identificați maladiile pentru care este caracteristică inflamația granulomatoasă la afectarea
tractul gastrointestinal:
42. Marcați influențele antiacidelor, care conțin aluminiu:
43. Selectați maladiile ce decurg cu diaree cronică:
44. Enumerați formele fiziopatologice ale diareelor cronice:
45. Numiți etiologia posibilă a diareei hemoragice:
46. Indicați cerealele care se exclud în dieta aglutenică:
47. Selectați testele paraclinice folosite pentru evaluarea patologiei intestinului subțire:
48. Enumerați manifestările extraintestinale în boala Crohn:
49. Selectaţi semnele endoscopice ale colitei ulcerative:
50. Enumerați semnele radiologice prezente în stadiile avansate ale colitei ulcerative:
51. Enumerați cauzele posibile ale constipației cronice:
52. Selectați simptomele care exclud sindromul de intestin iritabil:
53. Notați afecțiunile care evoluează cu diaree:
54. Selectați afecțiunile care evoluează mai frecvent cu constipație:
55. Indicați cauzele diareei care nu răspunde la proba cu foame:
56. Selectați formele clinice ale sindromului de intestin iritabil:
57. Numiți caracteristicile diareei osmotice:
58. Enumerați caracteristicile diareei secretorie:
59. Indicați caracteristicile diareei inflamatorii:
60. Selectați bolile pentru care este caracteristică diareea osmotică:
61. Numiți patologiile pentru care aste caracteristică diareea secretorie:
62. Indicați bolile pentru care este caracteristică diareea inflamatorie:
63. Enumerați simptomele caracteristice pentru diareea cauzată de afectarea intestinului subțire:
64. Numiți anticorpii caracteristici pentru enteropatia glutenică:
65. Selectați semnele clinice, observate după rezecția ileonului distal:
66. Identificați semnele clinice ale enteropatiei glutenice:
67. Selectați semnele clinice ale bolii Whipple:
68. Identificați caracteristicile scaunului pancreatic tipic:
69. Indicați testele neinvazive utile pentru explorarea funcției exocrine a pancreasului:
70. Formele clinice de constipație cronică sunt:

DUREREA ABDOMINALĂ
1. Identificați cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal:
2. Identificați cea mai tipică descriere a sindromului dolor din ulcerul duodenal:
3. Marcați care simptom NU este tipic pentru ulcerul peptic necomplicat:
4. Selectați semnul ce NU este caracteristic pentru tabloul clinic de duodenită cronică:
5. Marcați sindromul clinic caracteristic perioadei precoce a pancreatitei cronice:
6. O femeie în vîrstă de 27 de ani, cunoscută cu stenoză mitrală și fibrilație atrială, se prezintă la
medic pentru dureri abdominale severe care au debutat brusc în urmă cu 24 de ore și aveau o
localizare periombilicală; în prezent ea cuprinde tot abdomenul. Pacienta este digitalizată cu
digoxina 0,25 mg/zi. Examenul fizic evidențiază o pacientă anxioasă, cu temperatura corpului
38oC, tensiunea arterială 100/60 mm Hg, pulsul 120 pe min și frecvența respiratorie 26 pe min.
Tegumentele sunt reci și transpirate, mucoasa bucală este uscată. Auscultația cordului – suflu
diastolic. Zgomotele intestinale sunt normale. Se constată o distensie abdominală ușoară și
sensibilitate generalizată la palpare obișnuită, dar nu și la decompresiune. Testul la sânge ocult
este pozitiv, dar scaunele nu sunt melenice sau sanguinolente. Investigațiile de laborator arată:
leucocite 16×109/l, neutrofile 75%, eozinofile 10%, limfocite 10%, monocite 5%, hematocrit
42%, trombocite 522×109/l. Radiografia abdominală pe gol evidențiază nivele hidroaerice.
Investigația de elecție pentru stabilirea diagnosticului este:
7. Indicați cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare:
8. Identificați varianta clinică a dispepsiei funcţionale:
9. Identificați simptomele care caracterizează ulcerul duodenal:
10. Selectați complicaţiile ulcerelor:
11. Numiți caracteristicile din ulcerul gastric observate la radiologia baritată:
12. Identificați manifestările neoplasmului gastric:
13. Selectați modificările ce pot apărea în neoplasmul gastric:
14. Identificați simptomele tipice în duodenita cronică:
15. Marcați afecțiunile cu care se face diagnosticul diferențial al leziunii ulcerului gastric:
16. Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul duodenal:
17. Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul gastric:
18. Cele mai frecvente cauze ale ocluziei intestinale la adulți:
19. Selectaţi factorii etiologici ai pancreatitei cronice:
20. Indicați semnele clinice caracteristice pentru pancreatita cronică:
21. Marcați manifestările pancreatitei cronice în faza de acutizare:
22. Indicați metodele utilizate în diagnosticarea pancreatitei cronice:
23. Marcați testele pentru diagnosticarea puseului acut al pancreatitei cronice:
24. Marcați care caracteristici ale sindromului dolor abdominal se referă la pancreatita cronică:
25. Numiți maladiile în care se pot observa dureri abdominale postprandiale recidivante:
26. Indicați manifestările colicii biliare tipice:
27. Marcați manifestările clinice posibile ale sindromului postcolecistectomic:
28. Indicați complicaţiile acute ale litiazei biliare veziculare:
29. Identificați care din investigațiile enumerate sunt informative pentru diagnosticarea
colecistitei cronice:
30. Marcați manifestările clinice ale colangitei cronice:
31. Marcați semnele sonografice relevante pentru diagnosticul de colecistită cronică în acutizare:
32. Indicați factorii predispozanți ai litiazei biliare:
33. Indicați simptomele clasice caracteristice pentru acutizarea colangitei cronice:
34. Selectați posibilitățile evolutive ale unei colecistite cronice netratate:
35. Identificați criteriile caracteristice pentru colecisticta cronică acalculoasă:

HEPATOMEGALIA
1. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în boala alcoolică a ficatului:
2. Identificați semnul caracteristic pentru afectarea hepatică:
3. Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul ecografic:
4. Identificați markerul sindromului de citoliză hepatică:
5. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul de gamaglutamiltranspeptidază majorat:
6. Indicați semnul cert de prezență în organism a virusului hepatic B:
7. Indicați markerul serologic al infecției cu virusul hepatic B, nedetectabil în sânge:
8. Selectați cea mai informativă metodă de diagnostic pentru hepatita autoimună:
9. Marcați durata minimă de evoluție a hepatitei necesară pentru stabilirea hepatitei cronice:
10. Identificați afirmația adevărată despre infecția cu virusul hepatic Delta (VHD):
11. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului de γ-globuline și
de IgG serică ≥ 1,5 ori de limita superioară a valorilor normale:
12. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului de IgA:
13. Selectați forma de hepatită care NU este inclusă în clasificarea etiologică a hepatitelor
cronice, Los Angeles, 1994:
14. Identificați schimbările histopatologice care favorizează extinderea fibrozei în steatohepatita
non-alcoolică:
15. Notați markerul de laborator "de referință" în hepatita alcoolică:
16. Notați factorul care NU se asociază cu progresarea hepatitei cronice B spre ciroză/cancer
hepatic:
17. Selectați patologia pentru care este caracteristică hepato- și splenomagalia în asociere cu
pigmentarea brun-verzuie pe cornee și tulburările neurologice:
18. Marcați cel mai important test pentru diagnosticul de hemocromatoză primară:
19. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în hepatita autoimună:
20. Selectați criteriul morfologic caracteristic pentru steatohepatita non-alcoolică:
21. Selectați testul biologic care NU este caracteristic pentru hepatita alcoolică acută:
22. Care patologie se asociază frecvent cu ciroza hepatică indusă de deficitul congenital de α1-
antitripsină?
23. În care dintre cauzele ce produc steatoză hepatică, la biopsia hepatică se descrie prezența
unor microvezicule lipidice?
24. Care dintre următoarele medicamente hepatotoxice produc leziuni hepatice predictibile și
dependente de doza administrată:
25. Diagnosticul diferențial între hepatita cronică activă și hepatita cronică persistentă este cel
mai bine susținut prin prezența:
26. Biopsia hepatică percutană în scop diagnostic este indicată în următoarele cazuri cu o
excepție:
27. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică nivelul semnificativ scăzut de
ceruloplasmină:
28. Pentru femei, care este cantitatea zilnică maximă de alcool pur inofensivă pentru ficat?

29. Selectați cauzele metabolice ale hepatomegaliei:

30. Numiți marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic B:
31. Marcați afecțiunile pentru care este caracteristică hepatomegalia:
32. Selectați patologiile care sunt incluse în clasificarea etiologică a hepatitelor cronice conform
clasificarii Los Angeles:
33. Identificați care afecțiuni pot determina insuficiență hepatică fulminantă:
34. Marcați afecțiunile care pot determina apariția febrei:
35. Marcați care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronică:
36. Identificați modificările sugestive pentru sindromul hepatopriv de labotator:
37. Definiți steatoza hepatică alcoolică:
38. Marcați caracteristicele afectării etilice a ficatului:
39. Marcați caracteristicele macroscopice ale ficatului gras:
40. Selectați care semne se referă la steatohepatita alcoolică:
41. Marcați manifestările clinice din hemocromatoză:
42. Selectați afirmațiile corecte despre hepatita virală D:
43. Marcați simptomele caracteristice hepatitei autoimune:
44. Marcați care elemente caracterizează hepatita autoimună:
45. Enumerați indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune:
46. Marcați manifestările extrahepatice ce pot fi întâlnite în hepatita autoimună:
47. Marcați datele de laborator determinate în hepatita autoimună tip 2:
48. Marcați leziunile histologice caracteristice bolii hepatice alcoolice:
49. Care sunt cei mai importanți factori de risc, implicați în dezvoltarea bolii hepatice alcoolice:
50. Selectați factorii de risc pentru boala hepatică alcoolică:

HTPortală
1. Identificați sindromul care reflectă evoluția hepatitei spre ciroză hepatică:
2. Numiți semnul histologic caracteristic pentru ciroza hepatică:
3. Selectați sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice:
4. Indicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară în caz de ciroză hepatică:
5. Indicați pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală la nivel sinusoidal:
6. Indicați cauza care determină hipoalbuminemia din ciroza hepatică:
7. Indicați care din tumorile hepatice maligne este cea mai frecventă:
8. Selectați markerul specific pentru cancerul hepatocelular:
9. Identificați cauza cea mai frecventă a cirozelor hepatice:
10. Indicați care este semnul specific sindromului hipertensiunii portale în ciroza hepatică:
11. Marcați simptomul clinic ce apare ca rezultat al hipertensiunii portale din ciroza hepatică:
12. Marcați elementul paraclinic ce contribuie la apariția sindromului hemoragipar în ciroză:
13. În care porțiune a esofagului cel mai frecvent sunt situate anastomozele porto-cavale
esofagiene?
14. Ca urmare a unei boli hepatice severe este afectat și metabolismul aminoacizilor. În această
situație, care dintre următoarele substanțe este probabil să prezinte o concentrație plasmatică sub
valoarea normală:
15. Care este cauza apariției steluțelor vasculare în ciroza hepatică?
16. Encefalopatia portală la un pacient cu ciroză hepatică poate fi precipitată de următorii factori,
cu o excepție:
17. O femeie în vîrstă de 52 de ani este internată pentru hepatită alcoolică severă. În a noua zi de
spitalizare, prezintă febră 38,3oC și dureri abdominale difuze. Examenul fizic al abdomenului
evidențiază prezența semnului valului și sensibilitate abdominală difuză, fără apărare musculară.
Hepatomegalia și splenomegalia sînt nemodificate față de momentul internării. Tușeul rectal și
cel vaginal nu evidențiază zone sensibile la palpare. Testul la sînge ocult - pozitiv. Hematocrit
27%, leucocite 12×109/l, testele hepatice sunt nemodificate față de valorile din momentul
internării. Bilirubina totală 214 mcmol/l, AST 150 U/l, fosfotaza alcalină 180 U/l. În continuare
cel mai important test diagnostic este:
18. Indicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de obstrucție a
circulației portale:
19. Care dintre următoarele afirmații privind gastropatia hipertensivă portală este falsă:
20. Identificați semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică:
21. Marcați indicii ce caracterizează sindromul hepatopriv în ciroza hepatică:
22. Marcați care sunt factorii precipitanți ai encefalopatiei hepatice:
23. Numiți elementele definitorii pentru hipersplenism:
24. Identificați manifestările hipertensiunii portale:
25. Enumerați cauzele ce pot induce ascita:
26. Care din următoarele afirmații referitoare la complicațiile pleuropulmonare ale cirozei
hepatice sunt adevărate?
27. Care din nozologiile enumerate pot fi complicații ale cirozei hepatice?
28. Selectați indicii de hipertensiune portală vizualizați la ecografia Doppler:
29. Marcați care dintre următoarele afirmații, referitor la hemoragia digestivă din cadrul cirozei
hepatice, sunt corecte:
30. Care sunt factorii ce pot declanșa ascita în ciroza hepatică?
31. Selectați semnele de hipertensiune portală în ciroza hepatică?
32. Care afecțiuni sunt considerate cauze rare ale cirozei hepatice?
33. Notați afecțiunile ce pot evolua cu ascită:
34. Marcați factorii precipitanți ai encefalopatiei hepatice:
35. Identificați cauzele metabolice ale cirozei hepatice:
36. Care sunt consecințele hipertensiunii portale la pacienții cu ciroză hepatică:
37. Selectați care sunt indicațiile pentru paracenteza diagnostică:
38. Indicați pentru ce patologii este caracteristică hipertensiunea portală postsinusoidală:
39. Enumerați factorii declanșatori ai insuficienței hepatice la pacienții cu ciroză hepatică:
40. Selectați semnele clinice prezente în ciroza hepatică:
41. Notați factorii declanșatori ai comei hepatice?
42. Notați cauzele sindromului hemoragic cutanat în ciroza alcoolică:
43. Cu ce stări patologice trebuie de făcut un diagnostic diferențial la pacient cu encefalopatie
hepatică severă brusc agravată:
44. Selectați cauzele anemiei la pacienții cu ciroză alcoolică:
45. Marcați în care dintre afecțiuni se poate întâlni hematemeza:
46. Marcați manifestările insuficienței hepatocelulare la pacienții cu ciroză hepatică:
47. Identificați afecțiunile ce determină creșterea evidentă a consistenței hepatice la palpare:
48. Identificați afecțiunile ce pot evolua cu ascită:
49. Identificați afecțiunile care pot determina creşterea izolată a fosfatazei alcaline, cu GGTP
normală:
50. Indicați pentru ce patologii este caracteristică hipertensiunea portală presinusoidală:

ICTER
1. Marcați ce afecțiune poate sugera apariția icterului persistent la un pacient ce suferă de
pancreatită cronică:
2. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în ciroza biliară primitivă:
3. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului de IgM:
4. Marcați investigația de prima linie folosită în evaluarea pacienților cu icter:
5. Indicați nivelul minim pe care trebuie să-l depășească bilirubina pentru a determina icterul
tegumentar:
6. Identificați markerul sindromului colestatic hepatic:
7. Identificați patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii antimitocondriali-M2:
8. Marcați simptomul care apare precoce în ciroza biliară primară:
9. Un bărbat în vîrstă de 56 de ani se prezintă la medic pentru icter. Pacientul nu ia medicamente
si singura sa acuză este fatigabilitatea ușoară, apărută în urmă cu 2 luni. Examenul fizic
evidențiază doar prezența icterului. Pacientul nu are antecedente personale patologice
semnificative. Investigațiile biochimice: AST 35 U/l, ALT 35 U/l, bilirubina totală 119,7
mcmol/l (directă 85 mcmol/l), fosfotaza alcalină 720 U/l. Care este investigația de elecție pentru
următoarea etapa de diagnosticare a acestui pacient:
10. Afirmațiile următoare referitoare la ciroza biliară primitivă sînt adevărate , cu o excepție:
11. O pacientă în vîrstă de 19 ani, studentă la Londra, a prezentat în ultimele 6 luni crize
manifestate prin icter, febră, artralgii, alterarea stării generale și o creștere marcată a
transaminazelor; nu a luat niciodată medicamente hepatotoxice. S-a decelat
hipergamaglobulinemie, iar testele serologice pentru hepatita A, B, C au fost negative, ca și cele
pentru lupus eritematos sistemic. Biopsia hepatică evidențiază bridging necrosis. Care din
următoarele teste este cel mai util pentru confirmarea diagnosticului?
12. O femeie în vîrstă de 67 de ani, anterior sănătoasă, este supusă unei intervenții chirurgicale
de urgență ca urmare a unui anevrism aortic rupt. Pentru menținerea intraoperatorie a tensiunii
arteriale și a hematocritului se transfuzează sînge. După intervenția pacienta este stabilă
hemodinamic. În a treia zi postoperator pacienta este icterică, afebrilă, dar examenul clinic al
abdomenului este normal. Bilirubina totală 141 mcmol/l, iar cea directă 107 mcmol/l, fosfotaza
alcalină – 360 U/l, AST – 51 U/l. În acest caz, cea mai probabilă explicație a icterului este:
13. Care dintre următoarele afecțiuni poate fi prezentă la un pacient cu icter scleral și bilirubină
în urină?
14. Marcați standardul de aur în diagnosticul disfuncției sfincterului Oddi:
15. Indicați cea mai frecventă cercetare utilizată pentru identificarea litiazei biliare:
16. Indicați autoanticorpii care se întâlnesc în 80% cazuri de colangită sclerozantă primară:
17. Identificați patologia în care colangiopancreatografia retrogradă endoscopică relevă pereții
căilor biliare cu aspect neregulat, de "șirag de mărgele":
18. Identificați cel mai frecvent agent patogen cauzal al angiocolitei:
19. Marcați care dintre maladiile enumerate se asociază mai frecvent cu colangita sclerozantă
primară?
20. Care dintre următoarele situații contribuie la formarea calculilor biliari?
21. Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă primară:
22. Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă primară:
23. Colorația galbenă a palmelor şi plantelor fără ictericitatea sclerelor este caracteristică pentru:
24. Tabloul clinic al coledocolitiazei include semne, cu o excepţie:
25. Marcați care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru ciroza biliară primară:
26. Enumerați stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea bilirubinei neconjugate:
27. Enumerați stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea fracției bilirubinei conjugate:
28. Enumerați stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic:
29. Numiți afecțiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie:
30. Marcați afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat:
31. Identificați indicii sindromului colestatic de labotator:
32. Identificați ce semnificație poate avea creșterea fosfatazei alcaline în prezența icterului:
33. Identificați ce semne întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic:
34. Identificați semnele ce caracterizează icterul obstructiv:
35. Marcați afirmațiile adevărate despre sindromul Gilbert:
36. Identificați simptomele caracteristice pentru colangiocarcinom:
37. Selectați complicațiile pancreatitei cronice:
38. Identificați prezentarea clinică inițială în pancreatita autoimună:
39. Numiți cauzele benigne ale icterului de origine extrahepatică:
40. Indicați cauzele posibile al icterului posthepatocitar:
41. Notați complicațiile posibile ale colangitei sclerozante primitive:
42. Marcați care caracteristici se referă la colangita infecțioasă:
43. Selectați caracteristicile colangitei sclerozante primitive:
44. Care din maladiile de mai jos NU induc tulburări excretorii ale bilirubinei?
45. Ce semnificație poate avea creșterea fosfatazei alcaline în prezenta icterului?
46. Numiți care din următoarele sunt manifestări clinice ale sindromului colestatic:
47. Icterul mecanic (prin obstrucție) se caracterizează prin:
48. Alegeți patologiile în cadrul caror va fi apreciată hiperbilirubinemia preponderent
neconjugată:
49. Notați ce este caracteristic pentru deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază:
50. Marcați componentele tabloului clinic caracteristic pentru leptospiroza icterohemoragică:

Diagnosticul diferențial în sindromul de condensare pulmonară

1. Debutul brusc cu tuse seacă, ulterior expectoraţie, des spută ruginie, durere pleuretică,
frisoane, febră până la 40 C, semne clinice de condensare pulmonară cu matitate, crepitaţie şi
suflu tubar sunt caracteristice pentru:

2. Opacitatea omogenă pe clișeul radiologic al plămânilor, de intensitate subcostală, bine

delimitată, cu topografie lobară sau segmentară este caracteristică pentru:

3. Pneumonia francă lobară cel mai frecvent este cauzată de:

4. Pneumonia cu Pneumocystis jirovecii se întâlnește mai frecvent la subiecții cu:

5. Ce tumoare se dezvoltă intrabronşic, nu produce o imagine proprie vizibilă radioscopic, este

foarte vascularizată, sângerează uşor şi poate produce hemoptizie?

6.
6. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:

7. Aflarea într-un spațiu cu aer condiționat sau la piscină poate cauza pneumonii predominant
prin:

8.

8. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:

9. Infiltratul pulmonar localizat în părţile apicale şi posterioare ale plămânului se întâlnește mai
des în:

10.
10. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:

11. Radiologic: opacitate sau opacităţi de dimensiuni diverse, rău delimitate, în unul sau ambii
câmpi pulmonari sunt caracteristice pentru:

12. Factorul ce prezintă o asociaţie polimicrobiană, este caracteristic pentru:

13.

13. În imagine este prezentat clișeul radiologic al unui pacient cu:

14.

14. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:

15.

15. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:

16.
16. Imaginea radiologică este suspectă pentru:

17. Junghiul toracic este caracteristic pentru:

18. Ralurile crepitante în plămâni sugerează:

19. Сavitatea cu conţinut hidroaeric şi nivel de lichid în imaginea radiologică este caracteristică
pentru:

20. Pneumonia cu evoluție severă la pacienţii cu imunosupresie profundă, de exemplu la cei cu

SIDA (sindromul imunodeficienței umane dobândite), cel mai de e cauzată de:

21. Cancerul bronho-pulmonar cel mai des (în mai mult de 90%) are punct de plecare în:

(CM)

1. Sindromul de condensare pulmonară apare când aerul din alveole este înlocuit de

2. Sindromul de condensare pulmonară în pneumonia francă lobară se manifestă prin:

3. Indicați cauzele posibile de dezvoltare a infiltratului pulmonar eozinofil:

4. Cele mai frecvente organe în care metastazează cancerul bronho-pulmonar sunt:

5. Pneumonia interstiţială (atipică):

6. Agenții etiologici potențiali ai pneumoniei la alcoolici sunt:

7. Radiografia pulmonară în tuberculoză poate să prezinte:

8. Semnele clinice de diagnostic ale emboliei pulmonare sunt:

9. Diagnosticul de tromboembolism pulmonar poate fi confirmat prin:

10.

10. În imaginea morfopatologică sunt prezentate:

11. Pneumoniile la persoanele cu cavitatea bucală nesanată și în aspirația masivă (dereglări de

conștiință) sunt cauzate predominant de:

13. Infiltratul pulmonar eozinofil:

14. Ce maladii frecvent se manifestă prin hemoptizie?

15. Pneumonia interstiţială (atipică) mai des este cauzată de:

16. Tuberculoza pulmonară, în funcție de formă, se manifestă radiologic prin:

17. Carcinomul bronșic poate să se manifeste clinic prin

18. Carcinomul bronșic metastazează mai frecvent în:

19. Cauzele infiltratului pulmonar eozinofil pot fi:

20. Tusea seacă sau cu expectoraţie mai mult de 3 săptămâni și hemoptizie ne sugerează:

21. Care sunt factorii de risc pentru cancerul bronho-pulmonar?

22. Dereglarea de tip restrictiv a ventilației pulmonare apare în:

23. Pneumonia nosocomială cu debut tardiv mai des este cauzată de:

24. Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa se caracterizează prin:

25. Pneumonia cu Klebsiella pneumoniae şi alţi bacili gram negativi

26. În pneumonia cauzată de bacili gram negativi:

26. Pneumoniile micotice apar pe fond de:
27. Prin ce se caracterizează pneumonia cu Pneumocystis jiroveci?
28. Infiltratul pulmonar eozinofil se caracterizează prin următoarele:
29. Pneumonia cu Legionella spp este favorizată de:
30. Despre pneumonia comunitară sunt adevărate urmatoarele:

Revărsatul pleural

1. Care sunt afirmațiile corecte pentru revarsatele pleurale:

2.Selectați rolul foițelor pleurale:

3.Enumerați funcțiile cavității pleurale:

4.Enumerați căile fiziologice de drenaj a lichidului pleural:

5. Numiți afirmațiile corecte pentru revărsatul pleural:

6. Selectați mecanismele de formare a revărsatelor pleurale:

7. Enumerați mecanismele de formare a transsudatului pleural:

8. Enumerați mecanismele de formare a exsudatului pleural:

9. Selectați cauzele transsudatului pleural:

10. Numiți cauzele exsudatului pleural:

11.Enumerati situațiile clinice preexistente exsudatului pleural:

12.Selectați situațiile clinice preexistente transsudatului pleural:

13. Enumerați cauzele durerii toracice în revarsatul pleural:

14. Selectați afirmațiile corecte pentru durerea toracică în revărsatul pleural:

15. Enumerați caracteristicile tusei în revărsatul pleural:

16. Selectați afirmațiile corecte:

17. Numiți fenomenele auscultative în revărstul pleural:

18.Numiți investigațiile necesare pentru diagnosticul revarsatului pleural:

19. Care sunt aspectele radiologice în revarstul pleural:

20. Enumerați situațiile clinice cand trebuie efectuată ecografia pleurală:

21. Care sunt afirmațiile corecte pentru tomografia computerizată în revărsatele pleurale:

22. Aspectul macroscopic hemoragic al lichidului pleural este orientativ pentru:

23. Care afirmații sunt corecte pentru hemotorax:

24. Numiți cauzele hemotoraxului:

25.Selectați afirmațiile corecte pentru chilotorax:

26. Numiți criteriile lui Light pentru exsudatul pleural:

27. Numiți criteriile lui Light pentru transsudatul pleural:

28. Selectați afirmațiile corecte:

29. Enumerați exsudatele pleurale in care glucopleuria este scăzută:

30. Selectați testele de diagnostic comune pentru exsudatul pleural:

31. Care sunt testele specifice de diagnostic pentru exudatul pleural:

32. Care afirmație este corectă:

33. Numește afirmațiile corecte la examenul citologic al lichidului pleural:

34. Enumerati caracteristicele revărsatului pleural din insuficiența cardiacă:

35. Care sunt caracteristicile pleureziilor neoplazice:

36. Enumerați situațiile clinice in care revărsatele pleurale conțin un număr de eritrocite peste
100 000/mm3:

37.Selectați afirmațiile corecte pentru empiem pleural:

38. Care sunt caracteristicile licidului pleural in artrita reumatoidă:

39. Selectați afirmațiile corecte referitor la mezoteliom:

40. Enumerați caracreristicile pleureziei parapneumonice:

Diagnosticul diferențial în sindromul bronhoobstructiv

1. În diagnosticul diferențial al bronhopneumopatiei obstructive cronice și astmului bronșic poate
fi utile următoarele investigații:
2. Respirația aspră cu expir prelungit, cu raluri uscate ronflante şi sibilante sunt semne de:
3. În baza cărei investigații putem evalua severitatea astmului bronșic?:
4. Dispneea inspiratorie este caracteristică pentru:
5. Ce investigație permite diferențierea astmului bronșic și bronhopneumopatiei obstructive
cronice?
6. Pentru astmul bronșic este caracteristică:
7. Pentru bronhopneumopatia obstructivă cronică este caracteristică:
8. Expectorația de spută în cantitîți mari este caracteristică pentru:
9. Sputa vâscoasă, gelatinoasă, albicioasă este caracteristică pentru:
10. Pentru ce maladie este caracteristică hemoptizia?
11. Cauza hipertensiunii pulmonare precapilare poate fi:
12. La ce vârstă se dezvoltă mai deы bronhopneumopatia obstructivă cronică?:
13. Testul spirometric pentru bronhodilatație se face cu:
14. Diagnosticul sindromului bronhoobstructiv se face prin:
15. Diagnosticul reversibilității sindromului bronhoobstructiv se face prin:
16. Indicați criteriile de diagnostic ale stării de rău astmatic:
17. Pentru astmul bronșic sunt valabile următoarele devieri ale indicilor ventilației pulmonare:
18. Starea de rău astmatic este condiționată de:
19. Imaginea radiologică este a unui pacient cu:
20. Imaginea radiologică este:
21. Ce diagnostic ne sugerează poziția pacientului şezândă, cu mâinile fixate de marginea
patului, cu dispnee expiratorie, tuse seacă spasmodică şi respiraţie zgomotoasă, şuierătoare
(wheezing)?

22. Ralurile crepitante apar în afectarea:

(CM)

1. Sindromul bronhoobstructiv se manifestă prin:

2. Pentru sindromul bronhoobstructiv sunt caracteristice următoarele modificări ale ventilației

pulmonare:

3. Criza de astm bronşic se manifestă prin:

4. În criza severă de astm bronşic se poate constata:

5. Starea de rău astmatic se manifestă prin :

6. Starea de rău astmatic se manifestă prin :

7. Hiperinflația pulmonară se manifestă prin:

8. În bronhopneumopatia cronică avansată cu insuficiență respiratorie se va constata:

9. Manifestările caracteristice ale bronhopneumopatiei obstructive cronice sunt:

10. În sputa pacienților cu astm bronșic se va depista:

11. Din punct de vedere morfologic bronhopneumopatia obstructivă cronică include:

12. Radiologic emfizemul pulmonar se manifesă prin:

13. Semnele clinice de hiperinflație pulmonară sunt:

14. Criza de astm bronşic trebuie diferențiată de:

15. Torace destins, fixat “in inspir”, hipersonor la percuție poate fi observat în:

16. Ce diagnostic ne poate sugera tusea cu o durată mai mult de 3 săptămâni?

17. Ralurile uscate pot fi auzite în:

18. Cauzele dereglării permeabilităţii bronşice sunt:

19. Stenoză bronşică locală poate fi cauzată de:

20. În bronhopneumopatia obstructivă cronică obstrucția bronșică este cauzată de:

21. Ce modificări ale indicilor ventilației pulmonare se vor constata în bronhopneumopatia

obstructivă cronică și hiperinflație pulmonară?

22. În tratamentul medicamentos al bronhopneumopatiei obstructive cronice se utilizează:

23. Astmul bronșic controlat se caracterizează prin:

Alergozele

1. Selectați tipurile de reacții alergice:

2. Enumerați testele nespecifice de diagnostic a alergozelor:
3. Enumerați testele specifice de diagnostic a alergozelor:
4. Numiți principiile de bază în tratamentul alergozelor:
5. Numiți substanțele biologice ale animalelor de casă care pot provoca reacții alergice:
6. Selectați varianat corectă pentru testul intradermic pozitiv:
7. Selectați testele utilizate pentru diagnosticul alergiei alimentare:
8. Selectați tipurile de alergeni ce provoacă Rinita alergică:
9. Rinita alergică este o afecțiune alergică condiționată de reacția de hipersensibilitate:
10. Enumerați criteriile de diagnostic a Rinitei alergice:
11. Numiți simptomele caracteristice Rinitei alergice:
12. Numiți manifestîrile clinice frecvent intâlnite în Rnita alergică:
13. Severitatea manifestărilor clinice a Rinitei alergice depinde de:
14. Selectați afirmațiile corecte pentru Rinita alergică sezonieră:
15. Numiți terapia medicamentoasă a Rinitei alergice:
16. Numiți afirmația corectă pentru Urticaria alergică:
17. Numiți factorii declanșatori a Urticariei colinergice:
18. Enumerați mecanismele patofiziologice în Urticaria alergică:
19. Numiți afirmația corectă pentru Angioedem:
20. Selectați elementele celulare ce participă în reacția urticariană:
21. Selectați afirmațiile corecte pentru Angioedem alergic:
22. Selectați afirmațiile corecte pentru Angioedem non -alergic:
 23. Care sunt preparatele efective în edemul angioneurotic ereditar non-alergic:
24. Selectați mediatorii implicați în dezvoltarea reacțiilor anafilactice:
25. Care teste sunt contraindicate în perioada acută a anafilaxiei:
26. Anafilaxia are următoarele caracteristici:
27. Care sunt simptomele clasice ale anafilaxiei:
28. Selectați după care tip de reacție se dezvoltă boala serului:
29. Selectați antihistaminicele de generația I:
30. Selectați antihistaminicele de generația II:
31. Reacția de hipersensibilitate de tip I este:
32. Reacția de hipersensibilitate de tip II este:
33. Reacția de hipersensibilitate de tip III este:
34. Reacția de hipersensibilitate de tip IV este:
35. Selectați reacțiile de hipersensibilitate mediate de anticorpi:
36. Selectați reacția de hipersensibilitate mediată de celule:
37. Alegeți mecanismul de producere a reacției pseudoalergice:
38. Selectați medicamentele care cel mai des provoacă reacții alergice:
39. Selectați caracteristicile reacției Arthus:

Sindromul edematos

1. Selectați semnele microscopice ale edemelor:

2. Prin ce se deosebesc edemele adevărate de cele false (marcați
3. Marcați cazurile în care sunt prezente edemele false:
4. Selectați factorii patogenetici care determină apariția edemelor :
5. Alegeți factorii care guvernează instaurarea edemelor:
6. Care sunt formele clinice ale edemelor:
7. Care sunt valorile înregistrate în normă la capătul arteriolar al capilarului:
8. Selectați valorile înregistrate în normă la nivelul extremității venulare a capilarului:
9. Marcați etapele de evoluție ale edemului:
10. Care sunt cele mai frecvente cauze ale edemului generalizat:
11. Edemele cardiace sunt o manifestare a:
12. Selectați mecanismele patogenetice care favorizează apariția edemelor în cadrul
insuficienței cardiace:
13. Cum se modifică secreția peptidelor natriuretice în cazul insificienței cardiace:
14. Selectați caracteristicile edemelor cardiace:
15. Care sunt tipurile de edeme renale:
16. Selectați caracteristicile edemelor renale:
17. Selectați caracteristicile edemelor renale:
18. Care este principalul indicator de diferențiere al sindromului nefrotic:
19. Selectați varianta care conține toate componentele sindromului nefrotic:
20. Care sunt caracteristicile sindromului nefrotic cu volum plasmatic scăzut:
21. Care sunt caracteristicile sindromului nefrotic cu volum plasmatic crescut:
22. Selectați grupul de preparate cu efect antiproteinuric:
23. Care sunt factorii care favorizează apariția edemului hepatic:
24. Selectați caracteristicile ascitei refractare:
25. Alegeți manifeztările edemului din cadrul insuficienței venoase cronice:
26. Selectați caracteristicile edemului angioneurotic:
27. Care sunt caracteristicile edemului din hipotiroidism:
28. Selectași afirmațiile corecte despre edemul din hipotiroidism:
29. Edemul din sindromul Parhon are următoarele caracteristici:
30. Selectați variantele corecte pentru sindromul edemelor ciclice idiopatice:
31. Sindromul edemelor ciclice idiopatice apare ca consecință a următoarelor modificări:
32. Care sunt momentele terapeutice in sindromul edemelor ciclice idiopatice:
33. Selectați afirmațiile corecte pentru sindromul șocului ciclic:
34. Care sunt caracteristicile edemului în boli de sistem:
35. Selectați determinativele elefantiasisului idiopatic:
36. Elefantiasisul dobândit are următoarele caracteristici:
37. Care este cauza edemelor în Boala Ménétrier
38. Care din medicamentele de mai jos pot avea ca reacție adversă edemul:
39. Alegeți variantele ce corespund distribuției apei în corpul uman:
40. Care este distribuirea apei din spațiul extracelular:

Boala cronică renală

1. Prezența unei leziuni renale este confirmată prin:
2. Care sunt criteriile de stadializare utilizate în clasificarea KDIGO 2012:
3. Prin ce se manifestă incertitudinea debutului bolii cronice renale?
4. Care sindrom urinar este esențial în progresia bolii cronice renale:
5. În diferențierea bolii cronice renale de injuria renală acută care factor este determinant?
6. Asocierea a două cele mai frecvente cauze, care duc la instalarea bolii cronice renale
terminale, sunt:
 7. Cauza cea mai frecventă exclusiv genetică, care duce la instalarea bolii cronice renale
terminale este:
8. Ce stadiu de boala cronică renală conform clasificării KDIGO va avea un pacient cu rata
filtrării glomerulare de 13 ml/min/1.73m2:
9. Care sunt indicațiile administrării de eritropoetină în stadiul G4 sau G5 a bolii cronice
renale:
10. Care categorie de medicamente antihipertensive reduc secreția de renină la pacienții cu
boală cronică renală:
11.  Care dintre antibioticele enumerate sunt inadmisibile în boala cronică renală decompensată:
12.  Care medicamente nu se utilizeaza în tratamentul insuficientei renale cronice st G4, G5:
1 3. Proteinuria este un factor de risc pentru progresia boala cronică renală care:
14. Pentru a calcula rata filtrării glomerulare prin diferite formule de calcul este necesar de a
cunoaște următorul indice biochimic:
15. Hiperkaliemia, acidoza, hiperlipidemia, hiperuricemia și malnutriția în boala cronică
renală sunt consecința:
16. La care valori trebuie redusă tensiunea arterială la pacienţii cu boală cronică renală
pentru a se obține efectul nefroprotector:
17. Prin ce mecanism se consideră că inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II
reduc proteinuria la pacienţii cu boală cronică renală:

18. Care dintre maladiile enumerate este complicată mai frecvent cu boală cronică
renală?

19. Care dieta se va recomanda pacientului cu hipertensiune arterială și rata filtrării

glomerulare <15 ml/min/1.73m2?
20. Pe ce cale se recomandă de a administra preparatele de fier la pacienții cu boala
cronică renală complicată cu anemie fierodeficitară ?
21. Anemia la pacienții cu boala cronică renală este cauzată de:
22. Care clasificare este actualizată pentru stadializarea bolii cronice renale:
23. Care este cea mai eficientă metodă de substituție a funcției renale la pacienţii
uremici?
24. Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:
25. Scăderea ratei filtraţiei glomerulare se consideră fiziologică:
26. Anemia renală este mai rar intâlnită în:
27. Scăderea ratei filtrării glomerulare se consideră fiziologică:
 28. Selectați afirmațiile corecte referitor la dializa peritoneală efectuată la pacienții cu
boala cronică renală stadiul G5 KDIGO:

29. Cea mai nocivă substanţă toxică în boala cronică renală este:
30. Efectuarea transplantului renal este contraindicată în:
31. Care sunt semnele hiperkaliemiei pe ECG:
32. Care medicamente antihipertensive sunt preferenţiale în tratamentul hipertensiunii
arteriale la pacienții cu boala cronică renală:
33. Care este aportul de proteine ingerate la un pacient cu boala cronică renală?
34. Consecințele metabolice ale uremiei instalate includ:

35. Proteinuria poate fi considerată fiziologică în următoarele cauze:

Insuficiența renală acută

1. Care clasificare a insuficienței renale acute este corectă:
2. Nefrita interstițială acută etiopatogenetic se împarte în :
3. Care dintre următoarele semne se pot întâlni în insuficiența renală acută obstructivă?
4. Care maladii pot cauza insuficiența renală acută intrinsecă:
5. Azotemia postrenală poate fi provocată de:
6. Obstrucția subvezicală a tractului urinar la bărbaţi poate fi produsă de:
7. Stadiului III al insuficienței renale este caracterizat prin:
8. Care sunt cauzele renale intrinseci de injurie renală acută:
9. Care dintre următoarele categorii de factori etiologici pot duce la insuficiența renală acută
prerenală:
10. Care sunt indicațiile absolute pentru inițierea dializei la pacienți cu insuficiență renală acută:
11. Complicațiile uremiei în insuficiența renală acută sunt:
12. În diagnosticul diferenţial al insuficienței renale acute cu insuficienţa renală cronică se iau
în cosideraţie următorii factori:
13. În care din următoarele situații inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei ar trebui
folosiți cu precauție specială?
14. Insuficiența renală acută cu component ischemic apare, cel mai frecvent, după:
15. Care medicamente trebuie evitate sau folosite cu precauție la pacienții cu insuficienţă renală
hipovolemică?
16. Selectaţi indicațiile inițierii dializei în insuficiența renală acută:
17. Nefropatia interstițială cu insuficiență renală acută este indusă cel mai frecvent de:
18. Sindromul hepato-renal este etiologic o:
19. Cel mai eficient tratament al hiperkaliemiei din insuficiența renală acută este:

20. Care este cea mai frecvent întâlnită formă de insuficiența renală acută după clasificarea
etiopatogenetică :

21. Care indice de laborator este caracteristic pentru stadiului de recuperare al insuficienței
renale acute:

22. Ce valori ale K seric prezintă risc vital pentru pacientul cu insuficiență renală acută:

Sindrom urinar
1. Care sunt anomaliile urinare izolate :
2. Care sindroame clinice sunt prezente în boala cronică renală:
3. Culoarea urinei poate fi schimbată de:
4. Prin ce se reprezintă proteinuria fiziologică:
5. Proteinuria tranzitorie este constatată în următoarele situaţii:
6. Clasificarea proteinuriei glomerulare include:
7. Conform clasificării hematuria poate fi:
8. Care sunt maladiile din cele enumărate, care provoacă hematuria:
9. Precizați care sunt maladiile renale ce se asociază cu hematuria:
10. Depistarea izolata a cilindrilor hialinici în urină demonstrează prezenţa:
11. Cea mai valoroasa metodă de depistare și apreciere a bacteriuriei este:
12. Diferențierea hematuriei din nefropatii cu hematuria din patologiile urologice include
investigaţiile, cu excepţia:
13. Cum se defineşte chiluria?
14. În hematuria provocată de boala Berger cea mai frecventă modificare imunologică este:

15. Afecțiunile ce provoacă mai frecvent piuria sunt:

16. Selectați care sunt caracteristicile edemului renal:
17. Sindromul nefritic acut tipic se caracterizează prin:
18. Sindromul nefritic acut este consecința clinică a:
19. Care factori patogenici cauzează proteinuria în sindromul nefritic acut?
20. Cauza edemul din sindromul nefritic acut este:
21. Precizați care din afirmațiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corecte:
 22. Geneza sindromului nefritic acut poate fi precizată prin:
23. Sindromul urinar nefrotic pur se caracterizează prin: 
24. Proteinuria din sindromul nefrotic poate fi consecința:
25. Sindromul nefrotic pur se caracterizează mai frecvent prin:
26. Sindromului nefrotic impur include:
27. Formarea edemelor în sindromul nefrotic este cauzată de:
28. Biopsia renală, în sindromul nefrotic este:
29. În tratamentul formelor severe ale sindromului nefrotic pot fi utilizate:
30. Ce clase de diuretice se utilizează în tratamentul sindromului nefrotic:
31. Care combinatii dintre diuretice si antibiotice sunt ototoxice:

REUMATOLOGIE

1. Anticorpii anti-CCP semnalează diagnosticul de:

2. Redoarea matinală mai mult de 60 minute este un criteriu clinic pentru:

3. Articulațiile temporomandibulare se afectează în:

4. Fibroza interstițială pulmonară la pacienții cu artrită reumatoidă apare în urma

tratamentului cu:

5. Manevra Patric sau FABER obiectivează afectarea articulațiilor:

6. Antigenul de histocompatibilitate HLA B27 este prezent la pacienții cu:

7. Sacroiliita bilaterală de diverse grade este criteriu radiologic pentru:

8. Cea mai frecventă valvulopatie ce se dezvoltă în spondilita anchilozantă este:

9. Diminuarea expansiunii toracice este un criteriu de diagnostic pentru:

10. Uveita acută anterioară apare la peste 40% din pacienții cu:

11. Articulațiile interfalangiene distale se afectează in:

12. Onicoliza poate fi ca manifestare singulară și este un simptom criteriu pentru:

13. Articulațiile interfalangiene distale sunt implicate în procesul morbid preponderent în:

14. Artropatia psoriazică prezintă următoarele particularități individuale:

15. Imaginea dată prezintă un simptom de:

16. Imaginea reprezintă

17. Imaginea prezintă mâinle unei paciente cu

18. Imaginea reprezintă:

19. Imaginea reprezintă sacroiliită bilaterală caracteristică pentru:

20. Pentru care maladie este caracteristică imaginea:

21. Ahilobursita calcaneiană este un simptom ce apare în:

22. Conjunctivita este o manifestare clasică și un criteriu de diagnostic al:

23. În artritele virale sindromul articular se atestă la :

24. Redoarea matinală de lungă durată la nivelul centurii scapulohumerale , centurii

articulațiilor coxofemurale este specifică pentru:
25. Pentru Lupus Eritematos Sistemic medicamentos – indus și lupus idiopatic sunt
caracteristici anticorpii:

26. Endocardita Libman-Sachs este manifestare de afectare cardiacă în:

27. Autoanticorpii realizează distrugeri celulare prin reacții imune de tip II citotoxice și tip
III prin complexe imune în:

28. Osteonecroza aseptică a articulației coxo-femurale este o manifestare clinică secundară,

tratamentului steroidian în:

29. Artropatia neerozivă Jaccoud apare în:

30. Acroosteoliza falangelor distale este un simptom pentru:

31. Anticorpii anti-centromer sunt prezenți în 60-70% din cazuri cu:

32. Criteriul major al sclerodermiei sistemice este:

33. Durerile articulare de tip ”mecanic” sunt prezente în:

34. Nodulii Heberden apar la articulațiile:

35. Localizarea nodulilor Bouchard este la articulatiile:

36. Cristalele birefringente de urat monosodic în lichidul sinovial la examinarea
microscopică sunt caracteristice pentru

37. Cristalele de pirofosfat de calciu dihidrat detectate la examinarea microscopică a

lichidului sinovial atestă:

38. Scăderea excreției de acid uric se produce în:

39. Creșterea producției de acid uric caracteristică pentru:

40. Eritemul suprafețelor de extensie a membrelor-Papulele Gottron sunt un simptom clinic

pentru:
41. Eritemul localizat periorbital ” în ochelari” , de culoare liliachie este un simptom al:
42. Pentru osteoporoză NU este un factor de risc:
43. În sindromul algic periarticular sunt afectate structurile:
44. Testul Schober determină:
45. Distanța degete - sol determină nivelul de mobilitate lombară la pacienții cu:
46. Prezența febrei acute la utilizatorii de droguri intravenoase cel mai frecvent poate
semnala:
47. Diagnosticul diferențial al artritei reumatoide apărute în perioada climacterică este
necesar de efectuat cu:
48. Din grupul spondilitelor seronegative nu face parte:
49. Testul biologic ce crește semnificativ în infecțiile bacteriene severe și ușor sau moderat
în cele virale este:
50. Nu este unul dintre criteriile vasculitei Churg-Strauss simptomul:
51. Pacientă 50 ani cu disfagie pentru alimentele solide și parțial lichide, regurgitări , vome.
Radiologie articulară relevă osteoliză digitală. Care este diagnosticul?
52. Ce fenomen este prezentat în imagine:
 COMPLEMENT MULTIPLU

53. Pentru artrita reumatoidă sunt caracteristice:

54. În monitorizarea gradului de activitate al artritei reumatoide parametrii utilizați sunt:

55. Modificările radiologice în artrita reumatoidă includ:

56. Epitopul de susceptibilitate în artrita reumatoidă este asociat cu antigenele:

57. Sindromul Felty asociază manifestările clinice :

58. Sindromul Caplan include:

59. Simptomele ce diferențiază artrita reumatoidă de artropatia psoriazică sunt:

60. Simptomele de diferențiere ale febrei reumatismale de boala Still sunt:

61. Boala Still a adultului se manifestă cu:

62. Entezopatiile sunt caracteristice pentru:

63. Criteriile spondilitei anchilozante includ simptomele:

64. Care articulații se afectează în spondilita anchilozantă ?

65. Simptome distinctive pentru artritele reactive și a sindromului Reiter includ?

66. Lichidul sinovial noninflamator are următoarele caracteristici:

67. Lichidul sinovial inflamator are următoarele caracteristici:

68. Caracteristicele lichidul sinovial septic includ:

69. Boala Lyme este o artrită reactivă exprimată prin:

70. Boala mixtă a țesutului conjunctiv impune asocierea.

71. Pericardita este manifestarea cardiacă cea mai frecventă în Lupus Eritematos Sistemic cu
următoarele semne :
72. Modificările hematologice in Lupus Eritematos Sistemic includ:

73. Dovada bolii renale în Lupus Eritematos Sistemic reprezintă:

74. Criteriile de afectare renală ACR pentru Lupus Eritematos Sistemic includ:

75. Criteriile clinice ale Lupusului Eritematos Sistemic includ:

76. Criteriile sclerodermiei sistemice includ:

77. Simptome relevante ale sclerodermiei sistemice sunt:

78. Testele imunologice pentru sclerodermie includ:

79. Pentru Osteoartroză sunt caracteristice:

80. Reumatismul articular acut include:

81. Sindromul Șjogren-asociat poate apărea în evoluția bolilor condiționate imun:

82. Vasculite sistemice asociate cu ANCA sunt:

83. Vasculite ale vaselor mari sunt:

84. Complicațiile osteoporozei sunt fracturile la nivel de:

85. Următoarele afirmații sunt proprii osteoporozei:

86. Pentru reumatismul palindromic sunt caracteristice:

87. Simptomele osteoartropatiei hipertrofice includ:

88. Osteortropatia hipertrofică secundară apare în evoluția cronică a:

89. Sindromul SAPHO se manifestă cu:

90. Eritemul localizat periorbital ” în ochelari” , de culoare liliachie este un simptom al:

91. Modificări ale complementului în lupus eritematos sistemic sunt consecință a:

92. Pancreatita lupică poate apărea în cadrul evoluției Lupusului Eritematos Sistemic ca
urmare a:

93. Remisunea în artrita reumatoidă se consideră atunci când există următoarele :

94. Care afirmații sunt criterii ale artrite reumatoide?

95. Simptome certe de diferențiere a spondilitei anchilozante sunt:

96. Criterii în favoarea osteoartrozei includ:

97. Factorul reumatoid este pozitiv în :

98. Pentru diagnosticul de miozită importante sunt:

99. Pentru a confirma prezența vaculitei sunt necesare:

100. Pentru confirmarea amiloidoze se recomandă:

101. Artrita acută monoarticulară este caracteristică pentru:

102. Simptome proprii osteoartrozei sunt:

103. Simptome specifice febrei reumatismale sunt:

104. Pentru osteoartropatia hipertrofică este caracteristică triada:

105. Factorii ce contribuie la declanșarea și perpetuarea autoimunității :

106. Diagnosticul de febră de etiologie nedeterminată poate fi considerat :

107. Factori de risc pentru osteoporoză se consideră:

108. Manifestări clinice primar glandulare în sindromul Șjogren sunt:
109. În sindromul algic periarticular Nu sunt afectate structurile:
110. Pentru determinarea activității și procesului evolutiv al artrite reacive sunt
utilizate testele:
111. Criteriile clinice CASPAR pentru psoriazis includ:
112. Pentru stabilirea diagnosticului de osteoporoză sunt recomandate:
113. Factori de risc modificabili pentru osteoporoză:
114. Simptome distincte pentru artrita reactivă sunt:
115. Deformații ale mâinilor în artrita reumatoidă includ:
116. Pacienții care fac abuz de alcool pot avea febră acută ce semnalează:
117. Risc crescut pentru a dezvolta o febră acută gravă o au persoanele cu:
118. Testele biologice recomandate unui pacient febril:
119. Artrita reumatoidă cu prognostic sever se consideră:
120. Febra periodică este caracteristică pentru următoarele entități clinice:
121. În grupul spondilitelor seronegative sunt următoarele entități clinice:
122. Criteriile vasculitei Churg-Strauss includ:
123. Entezita este o manifestare clinică comună în:
124. Entezita nu este caracteristică pentru:
125. În patogenia gutei se evidențiază următoarele procese:
126. Complicațiile gutei pot fi:
127. În profilaxia secundară a atacurilor de gută sunt importante măsurile:
128. Pacientul prezintă febră și splenomegalie.Care maladii necesită a fi suspectate și
excluse?
129. Care din afirmații sunt importante la pacienții imunodeprimati cu febră:
130. Semnalați factorii extrinseci (de mediu) ce favorizează apariția precoce a
osteoartrizei:
131. Semnalați factorii de risc genetici ce favorizează apariția precoce a osteoartrozei:
132. Factori etiologici intrinseci nongenetici ale osteoartrozei:
133. Criteriile de diagnostic ale spondiloartropatiilor includ simptomele clinice:
134. Pacient ce prezintă artrită axială, examenul radiologic cu sacroiliită bilaterală și
sindesmofite marginale ne sugerează diagnosticul:
135. Osteoartroza coxo-femurală se manifestă cu simptome și semne clinice de:
136. Osteoartroza umărului are simptome și semne clinice:
137. Anticorpii antifosfolipidici în Lupus Eritematos Sistemic sunt obiectivați prin:
138. Modificările histologice musculare în sclerodermie includ:
139. Artrita articulațiilor sacroiliace este caracteristică pentru:
140. Artroza mâinii prezintă semne clinice:
141. În osteoartroză sinovita morfologic se manifestă prin:
142. Tratamentul osteoartrozei are următoarele obiective:
143. Articulațiile temporo-mandibulare cu dureri la masticație și alterarea mobilității
se afectează în:
144. Tabloul imagistic de afectare erozivă asimetrică a articulațiilor interfalangiene
distale, articulațiilor sacroiliace și coloana vertebrală sunt caracteristice pentru:
145. Care entități clinice nu reprezintă Sindromul Caplan :
146. Articulațiile temporomandibulare cu dureri la masticație și eroziuni NU se
afectează in:
147. SLEDAI-2K este un indice utilizat pentru a stabili activitatea:
148. Regiunea cervicală a coloanei vertebrale este singurul segment interesat în:
149. Anticorpii anti-centromer NU sunt prezenți în: