Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
renuntare la fumat
limitarea exercitiului fizic aerob
absenta consumului de alcool
aport crescut de grasimi saturate
aport alimentar scazut in K, Ca si Mg
glicemie
amoniemie
nivelurile serice ale electrolitilor (Na, K, Ca, Mg)
EAB-ASTRUP
transaminaze
poliurie
polidipsie
crestere ponderala prin retentie hidrica
durere abdominala
poliakiurie
administrarea de insulina
administrarea de glucagon
administrarea de bicarbonat
administrarea de electroliti
tratamentul cauzei precipitante
tahicardie
somnolenta
transpiratie
depresie
cefalee
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la terapia anticoagulanta in fibrilatia
atriala :
rezistenta la tratament
non-complianta la tratament
suspiciune de episoade hipotensive
TA crescuta la indivizi cu risc scazut
PTA la cabinet la gravide (preeclamsie)
greata
varsaturi
hipotensiune
aritmii cardiace
poliglobulie
fumat
nivelul presiunii pulsului (la varstnici)
HVS decelata ecg sau eco
glicemie a jeün 102-125 mg/dl
ritm regulat
fiecare unda P urmata de complex QRS dar cu interval PR alungit
ritm de scapare lent (<40/min)
poate fi asimptomatic
sediul este frecvent distal.
Na 105 mEq/l
Na 162 mEq/l
pCO2 78 mm Hg
Ca2+ total 1,9 mmol/l
Glicemie 38 mg/dl
Sindrom de QT lung
stenoza aortica
cardiomiopatie hipertrofica obstructiva
stenoza mitrala
prolaps de valva mitrala
Astenie
Lentoare psihomotorie
Dureri abdominale
Oligurie
Poliurie
Electrocardiogramă
Dozare D-dimeri
Spirometrie
Echocardiografie
Radiografie cord-pulmon
distensie jugulară
raluri crepitante în baza hemitoracelui drept
galop protodiastolic de ventricul stâng
edeme gambiere
diametru prehepatic 14 cm şi cardiohepatic 9 cm
Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care este suspiciunea de diagnostic in acest
moment ?
Pneumonie
IMA
Pericardita
TEP
Pleuro-pericardita
Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care dintre urmatoarele investigatii nu sunt
necesare in urgenta pentru stabilirea diagnosticului ?
ECG
Rx cord-pulmon
D-dimeri
CK, CK-MB,
Coronarografie
Tahicardie
Bradicardie
Dilatarea ventriculului stang
Hipertrofia ventriculului stang
Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
Factori de risc predispozanti majori pentru embolia pulmonara sunt:
TA 140/90 mmHg, AV 80/min, Sa O2 99% spontan, cTnT 0.002 ¬ negativa, Nt pro BNP
100pg/ml-normal
TA 120/80 mmHg, AV 90 bpm, VD nedilatat ecocardiografic, Nt pro BNP 23220pg/ml
¬ crescut
TA 80/40mmHg, Sa O2 91% cu O2 pe narine, VD mult dilatat ecografic ¬ 52mm
telediastolic¬ ,Nt pro BNP 588pg/ml ¬ usor crescut
TA 122 /90mmHg, AV 90/min, Nt pro BNP 1888pg/ml¬crescut, VD de dimensiuni si
cinetica corecta ecografic
TA 140/90mmHg, AV 90/min, cTnT 0,02 pg/ml ¬ negativa, Nt pro BNP normal, VD la
limita superiuoara a normalului ecografic.
Super-super!
pericardită fibrinoasă
4. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a fost
imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic stang, tuse
neproductiva si subfebrilitate. Care este suspiciunea de diagnostic in acest moment ?
IMA
Pneumonie
Pericardita
TEP
Pleuro-pericardita
renuntare la fumat
Intoxicatie digitalica
enterocolita acuta
11. Bărbat, 72 ani, se prezintă la Camera de Gardă pentru dispnee paroxistică nocturnă şi tuse
seacă, fatigabilitate la eforturi mici în ultima săptămână. Datele anamnestice, clinice şi
radiologice stabilesc diagnosticul de insuficienţă cardiacă congestivă. Care dintre următoarele
elemente sunt cel mai puţin specifice tabloului clinic al acesteia:
diametru prehepatic 14 cm şi cardiohepatic 9 cm
distensie jugulară
edeme gambiere
12. Urmatoarele afirmatii cu privire la simptomatologia in infarctul miocardic acut sunt adevarate cu
exceptia:
Iradiere la nivelul membrului superior stang, mandibular sau la nivelul omoplatului stang
13. Cu privire la terapia anticoagulanta la pacientii cu proteze valvulare urmatoarele afirmatii sunt
adevarate:
Antivitaminicele K sunt complet contraindicate la gravidele in primul trimestru de sarcina purtatoare de
proteza mecanica, indiferent de doza de anticoagulant necesara pentru INR terapeutic
Anticoagulantele noi sunt indicate la pacientii cu indicatie de anticoagulare permanenta datorita riscului
scazut de sangerare comparativ cu AVK
15. În tratamentul unui pacient de 88 ani cu tablou clinic de edem pulmonar acut cu TAs<100 mmHg
se folosesc următoarele, cu excepţia:
dobutamină
repaus la pat
derivaţi nitraţi
oxigenoterapie nazală
rezistenta la tratament
17. Dintre valorile analizelor urmatoare, identificati-o pe cea care nu explica o stare de coma:
Na 162 mEq/l
Glicemie 38 mg/dl
pCO2 78 mm Hg
Na 105 mEq/l
greata
hipotensiune
varsaturi
poliglobulie
19. Pacientă, 68 ani, fumătoare, obeză, hipertensivă (TAmax = 160/100 mmHg), se prezintă la medic
pentru dispnee de repaus brusc apărută cu aproximativ 12 ore anterior însoţită de durere
retrosternală în treimea inferioară a sternului. De menţionat, intervenţie chirurgicală ortopedică
pentru fractură de col femural în urmă cu 8 zile. Obiectiv la prezentare: afebrilitate, tegumente
cianotice, polipnee, rare raluri bronşice bilateral difuz, SaO2 = 85%, TA = 90/60 mmHg, AV = 118
bpm, regulat. Care dintre următoarele gesturi nu vi se par necesare în urgenţă?
Echocardiografie
Dozare D-dimeri
Spirometrie
Radiografie cord-pulmon
Electrocardiogramă
Poliurie
Oligurie
Lentoare psihomotorie
Dureri abdominale
21. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la terapia anticoagulanta in fibrilatia atriala :
In fibrilatia atriala non valvulara indicatia de anticoagulare este permanenta
In fibrilatia atriala valvulara indicatia de anticoagulare este stabilita in functie de scorul CHADSVasc
In fibrilatia atriala persistenta peste 48 ore este indicata anticoagularea orala pentru 4 saptamani dupa
conversia la ritm sinusal
In fibrilatia atriala paroxistica nu este recomandata nici o data anticoagularea orala deoarece riscurile
depasesc beneficiile.
Anticoagulantele noi necesita urmarirea prin intermediul INR pentru testarea eficacitatii
Fondaparinux este necesar sa fie ajustat – injumatatirea dozei – la pacientii cu clearence de creatinina
sub 30 ml/min/m2
neoplazia aciva
trombofilia
FC > 110/min
Tahicardie
Bradicardie
28. Pacient, 57 ani, mare fumator si diabetic, a prezentat durere retrosternala intensa debutata de
aprox. o ora insotita de transpiratii profuze. La camera de garda pacientul este confuz,
extremitati palide si reci, fara raluri pulmonare, TA=80/50 mmHg, AV=90/min regulat, jugulare
turgescente. Cel mai probabil diagnostic este :
IMA de VD
IMA complicat cu insuficienta mitrala acuta
29. Urmatoarele situatii clinice necesita terapie trombolitica la pacient diagnosticat cu embolie
pulmonara:
TA 140/90 mmHg, AV 80/min, Sa O2 99% spontan, cTnT 0.002 ¬ negativa, Nt pro BNP 100pg/ml-normal
TA 140/90mmHg, AV 90/min, cTnT 0,02 pg/ml ¬ negativa, Nt pro BNP normal, VD la limita superiuoara a
normalului ecografic.
TA 80/40mmHg, Sa O2 91% cu O2 pe narine, VD mult dilatat ecografic ¬ 52mm telediastolic¬ ,Nt pro
BNP 588pg/ml ¬ usor crescut
30. Cu privire la utilizarea anticoagulantelor noi in embolia pulmonara urmatoarele afirmatii sunt
adevarate:
Sunt indicate in terapie permanenta la pacientii cu prim episod de embolie pulmonara cu factor
predispozant evident
Rivaroxaban este singurul anticoagulant care poate fi administrat la pacientii cu disfunctie renala severa
Sunt indicate la pacientii cu embolie pulmonara recidivata, care necesita anticoagulare permanenta
31. Bărbat, 75 ani, se prezintă la consult cu hemipareză dreaptă şi afazie apărute în urmă cu 3 ore.
Examen obiectiv: TA = 160/100 mmHg, AV 140 bătăi/minut neregulat, suflu holosistolic, apexian
de grad III, tranzitor. EKG: supradenivelare ST în DIII şi aVF reversibilă în 30 minute sub perfuzie
cu Trinitrosan (Nitroglicerină). Markeri de necroza cardiaca repetata negativ.Care este cel mai
probabil diagnostic:
AVC cardioembolic în context de FiA paroxistică la un pacient cu angină vasospastică.
Encefalopatie hipertensivă apărută secundar instalării unui IMA complicat cu FiA paroxistică
convulsii
crestere ponderala prin retentie hidrica
confuzie
semne de deshidratare
33. Pacientã, 60 ani, hipertensivă, obeză, diabetică, se internează pentru durere intensă
retrosternală, cu iradiere toracală posterioară şi episod sincopal. Obiectiv la internare: suflu
diastolic parasternal stâng, hemipareză frustă la nivelul hemicorpului stâng. Care este
diagnosticul cel mai probabil?
Accident vascular cerebral
Tamponadă cardiacă
Trombembolism pulmonar
Disecţie de aortă
durere abdominala
poliurie
polidipsie
ritm regulat
38. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la terapia anticoagulanta in embolia pulmonara sunt
corecte?
eliminarea heparinei nefractionate este eminamente renala
heparinele cu greutate moleculata mica sunt cei mai selectivi inhibitori de factor X
tahicardie
cefalee
transpiratie
depresie
40. Un pacient in varsta de 69 de ani este prezentat la camera de garda pentru sincopa la domiciliu,
dispnee severa de repaus si cianoza periorala. Din antecedentele patologice retinem fractura
tibiala drept in urma cu 2 saptamani imobilizata in aparat gipsat, embolie pulmonara in
antecedente – in urma cu 2 ani – fara factor predispozant. Pacientul urmeaza de 2 ani terapie cu
antivitaminic K, actual cu INR ineficient 1.2 . Clinic: TA 80/40 mmHg, AV 80/min, jugulare
turgide, edem, durere, temperatura locala crescuta la nivelul membrului inferior drept.
Examenul CT toracic cu contrast releva embolie pulmonara artera pulmonara dreapta.
Urmatoarele informatii cu privire la managementul pacientului prezentat sunt adevarate:
Pentru stratificarea riscului se vor utiliza: D-dimeri, ecocardiografie, Nt pro BNP
Este recomandata continuarea terapiei anticoagulante la domiciliu dupa episodul acut cu antivitaminic K
arteriopatie periferica
retinopatie stadiu I, II
41. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a fost imobilizata la
pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic stang, tuse neproductiva si
subfebrilitate. Care dintre urmatoarele investigatii nu sunt necesare in urgenta pentru stabilirea
diagnosticului ?
Coronarografie
ECG
CK, CK-MB,
D-dimeri
Rx cord-pulmon
EAB-ASTRUP
transaminaze
glicemie
amoniemie
tahicardie neregulata
44. Femeie, 35 ani, nefumatoare, se prezinta pentru dureri precordiale neiradiate, cu durata de 5-10
minute care apar la efort si, uneori, in repaus. Are in antecedentele familiale 2 decese de cauza
cardiovasculara inaintea varstei de 55 ani. La examenul clinic, TA = 120/70 mmHg, AV = 70/minut si de-a
lungul marginii stangi a sternului se ausculta un suflu sistolic grad II/VI. Suflul creste in intensitate atunci
cand pacienta se ridica in picioare. EKG arata ritm sinusal si subdenivelari minore si unde T negative in
derivatiile V1-V6. Care dintre urmatoarele este cel mai probabil diagnostic:
stenoza aortica
stenoza mitrala
Sindrom de QT lung
45. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre principiile generale de tratament ale CAD/SHH, cu
exceptia:
administrarea de bicarbonat
administrarea de glucagon
administrarea de insulina
administrarea de electroliti
pericardită fibrinoasă
4. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a fost
imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic stang, tuse
neproductiva si subfebrilitate. Care este suspiciunea de dg
IMA
Pneumonie
Pericardita
TEP
Pleuro-pericardita
renuntare la fumat
Intoxicatie digitalica
enterocolita acuta
distensie jugulară
edeme gambiere
12. Urmatoarele afirmatii cu privire la simptomatologia in infarctul miocardic acut sunt adevarate cu
exceptia:
Iradiere la nivelul membrului superior stang, mandibular sau la nivelul omoplatului stang
13. Cu privire la terapia anticoagulanta la pacientii cu proteze valvulare urmatoarele afirmatii sunt
adevarate:
• Antivitaminicele K sunt complet contraindicate la gravidele in primul trimestru de sarcina
purtatoare de proteza mecanica, indiferent de doza de anticoagulant necesara pentru
INR terapeutic
• Anticoagulantele noi sunt indicate la pacientii cu indicatie de anticoagulare permanenta
datorita riscului scazut de sangerare comparativ cu AVK
• Toti pacientii purtatori de proteze valvulare au indicatie de anticoagulare permanenta
• Antivitaminicele K sunt dozate astfel incat INR sa fie mentinut intre 2-3 indiferent de alti
factori asociati
• Valorile tinta ale INR pentru pacientii anticoagulati cu antivitaminice K variaza intre 2.5 –
4 in functie de factori trombogeni ai pacientului si de tipul de proteza
14. În tratamentul unui pacient de 88 ani cu tablou clinic de edem pulmonar acut cu TAs<100 mmHg
se folosesc următoarele, cu excepţia:
dobutamină
repaus la pat
derivaţi nitraţi
oxigenoterapie nazală
rezistenta la tratament
16. Dintre valorile analizelor urmatoare, identificati-o pe cea care nu explica o stare de coma:
Na 162 mEq/l
Glicemie 38 mg/dl
pCO2 78 mm Hg
Na 105 mEq/l
greata
hipotensiune
varsaturi
poliglobulie
18. Pacientă, 68 ani, fumătoare, obeză, hipertensivă (TAmax = 160/100 mmHg), se prezintă la medic
pentru dispnee de repaus brusc apărută cu aproximativ 12 ore anterior însoţită de durere
retrosternală în treimea inferioară a sternului. De menţionat, intervenţie chirurgicală ortopedică
pentru fractură de col femural în urmă cu 8 zile. Obiectiv la prezentare: afebrilitate, tegumente
cianotice, polipnee, rare raluri bronşice bilateral difuz, SaO2 = 85%, TA = 90/60 mmHg, AV = 118
bpm, regulat. Care dintre următoarele gesturi nu vi se par necesare în urgenţă?
Echocardiografie
Dozare D-dimeri
Spirometrie
Radiografie cord-pulmon
Electrocardiogramă
Poliurie
Oligurie
Lentoare psihomotorie
Dureri abdominale
20. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la terapia anticoagulanta in fibrilatia atriala :
In fibrilatia atriala non valvulara indicatia de anticoagulare este permanenta
In fibrilatia atriala valvulara indicatia de anticoagulare este stabilita in functie de scorul CHADSVasc
In fibrilatia atriala persistenta peste 48 ore este indicata anticoagularea orala pentru 4 saptamani dupa
conversia la ritm sinusal
In fibrilatia atriala paroxistica nu este recomandata nici o data anticoagularea orala deoarece riscurile
depasesc beneficiile.
fumat
neoplazia activa
trombofilia
FC > 110/min
Tahicardie
Bradicardie
27. Pacient, 57 ani, mare fumator si diabetic, a prezentat durere retrosternala intensa debutata de
aprox. o ora insotita de transpiratii profuze. La camera de garda pacientul este confuz,
extremitati palide si reci, fara raluri pulmonare, TA=80/50 mmHg, AV=90/min regulat, jugulare
turgescente. Cel mai probabil diagnostic este :
IMA de VD
28. Urmatoarele situatii clinice necesita terapie trombolitica la pacient diagnosticat cu embolie
pulmonara:
• TA 140/90 mmHg, AV 80/min, Sa O2 99% spontan, cTnT 0.002 ¬ negativa, Nt pro BNP
100pg/ml-normal
• TA 140/90mmHg, AV 90/min, cTnT 0,02 pg/ml ¬ negativa, Nt pro BNP normal, VD la
limita superioara a normalului ecografic.
• TA 120/80 mmHg, AV 90 bpm, VD nedilatat ecocardiografic, Nt pro BNP 23220pg/ml ¬
crescut
• TA 80/40mmHg, Sa O2 91% cu O2 pe narine, VD mult dilatat ecografic ¬ 52mm
telediastolic¬ ,Nt pro BNP 588pg/ml ¬ usor crescut
• TA 122 /90mmHg, AV 90/min, Nt pro BNP 1888pg/ml¬crescut, VD de dimensiuni si
cinetica corecta ecografic
29. Cu privire la utilizarea anticoagulantelor noi in embolia pulmonara urmatoarele afirmatii sunt
adevarate:
• Sunt indicate in terapie permanenta la pacientii cu prim episod de embolie pulmonara cu
factor predispozant evident
Rivaroxaban este singurul anticoagulant care poate fi administrat la pacientii cu disfunctie renala severa
-nu
Sunt indicate la pacientii cu disfunctie renala severa, prezentand metabolizare hepatica -nu
30. Bărbat, 75 ani, se prezintă la consult cu hemipareză dreaptă şi afazie apărute în urmă cu 3 ore.
Examen obiectiv: TA = 160/100 mmHg, AV 140 bătăi/minut neregulat, suflu holosistolic, apexian
de grad III, tranzitor. EKG: supradenivelare ST în DIII şi aVF reversibilă în 30 minute sub perfuzie
cu Trinitrosan (Nitroglicerină). Markeri de necroza cardiaca repetata negativ.Care este cel mai
probabil diagnostic:
AVC cardioembolic în context de FiA paroxistică la un pacient cu angină vasospastică.
Encefalopatie hipertensivă apărută secundar instalării unui IMA complicat cu FiA paroxistică
convulsii
confuzie
semne de deshidratare
32. Pacientã, 60 ani, hipertensivă, obeză, diabetică, se internează pentru durere intensă
retrosternală, cu iradiere toracală posterioară şi episod sincopal. Obiectiv la internare: suflu
diastolic parasternal stâng, hemipareză frustă la nivelul hemicorpului stâng. Care este
diagnosticul cel mai probabil?
Accident vascular cerebral
Tamponadă cardiacă
Infarct miocardic acut
Trombembolism pulmonar
Disecţie de aortă
durere abdominala
poliurie
polidipsie
ritm regulat
37. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la terapia anticoagulanta in embolia pulmonara sunt
corecte?
eliminarea heparinei nefractionate este eminamente renala
heparinele cu greutate moleculata mica sunt cei mai selectivi inhibitori de factor X
tahicardie
cefalee
transpiratie
depresie
39. Un pacient in varsta de 69 de ani este prezentat la camera de garda pentru sincopa la domiciliu,
dispnee severa de repaus si cianoza periorala. Din antecedentele patologice retinem fractura
tibiala drept in urma cu 2 saptamani imobilizata in aparat gipsat, embolie pulmonara in
antecedente – in urma cu 2 ani – fara factor predispozant. Pacientul urmeaza de 2 ani terapie cu
antivitaminic K, actual cu INR ineficient 1.2 . Clinic: TA 80/40 mmHg, AV 80/min, jugulare turgide,
edem, durere, temperatura locala crescuta la nivelul membrului inferior drept. Examenul CT
toracic cu contrast releva embolie pulmonara artera pulmonara dreapta. Urmatoarele informatii
cu privire la managementul pacientului prezentat sunt adevarate:
Pentru stratificarea riscului se vor utiliza: D-dimeri, ecocardiografie, Nt pro BNP
Este recomandata continuarea terapiei anticoagulante la domiciliu dupa episodul acut cu antivitaminic K
arteriopatie periferica
retinopatie stadiu I, II
41. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a fost imobilizata
la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic stang, tuse neproductiva si
subfebrilitate. Care dintre urmatoarele investigatii nu sunt necesare in urgenta pentru stabilirea
diagnosticului ?
Coronarografie
ECG
CK, CK-MB,
D-dimeri
Rx cord-pulmon
EAB-ASTRUP
transaminaze
glicemie
amoniemie
tahicardie neregulata
44. Femeie, 35 ani, nefumatoare, se prezinta pentru dureri precordiale neiradiate, cu durata de 5-10
minute care apar la efort si, uneori, in repaus. Are in antecedentele familiale 2 decese de cauza
cardiovasculara inaintea varstei de 55 ani. La examenul clinic, TA = 120/70 mmHg, AV = 70/minut si
de-a lungul marginii stangi a sternului se ausculta un suflu sistolic grad II/VI. Suflul creste in
intensitate atunci cand pacienta se ridica in picioare. EKG arata ritm sinusal si subdenivelari minore si
unde T negative in derivatiile V1-V6. Care dintre urmatoarele este cel mai probabil diagnostic:
stenoza aortica
stenoza mitrala
Sindrom de QT lung
45. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre principiile generale de tratament ale CAD/SHH, cu
exceptia:
administrarea de bicarbonat
administrarea de glucagon
administrarea de insulina
administrarea de electroliti
Tahicardie ventriculara
Tahicardie supraventriculara cu reintrare prin fascicul accessor cu conducere antidromica
Tahicardie supraventriculara cu reintrare prin fascicul accessor cu conducere ortodromica
Tahicardie supraventriculara cu bloc de ramura stanga preexistent
Depresie
Tahicardie
Transpiratie
Somnolenta
Pacientul are indicatie de ventilatie neinvaziva de tip CPAP , avand in vedere acidoza respiratorie
Pacientul are indicatie de ventilatie invaziva
Pacientul trebuie mentinut cu oxigenoterapie pe masca faciala, avand in vedere ca parametrii
ventilatori sunt optimi
Pacientul trebuie sa primeasca oxigenoterapie pe narine avand in vedere eficienta crescuta a
acestora comparativ cu masca faciala
Glicemie
Amoniemie
EAB-ASTRUP
Nivelurile serice ale electrolitilor (Na, K, Ca, Mg)
Intoxicatie digitalica
Pericardita acuta
Sindrom coronarian acut
Anevrism de ventricul stang
12. Unul din urmatoarele semne sau simptome nu se intalneste in insuficinta renala
acuta prerenala:
Anurie „totală” brusc instalată sau variaţii extreme ale diurezei de la o zi la alta (anurie – poliurie)
Setea
Pliu cutanat persistent
Deshidratarea
16. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru flutterul atrial?
17. In care dintre următoarele entități clinice debutul durerii abdominale este brusc?
Ulcer perforat
Apendicita acută
Colecistita acută
Salpingita acută
Instabilitate hemodinamica
Angina pectorala recurenta sau refractara
Scor GRACE ˃ 140 pct
Instabilitate electrica
23. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru
care a fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi
toracic stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care este suspiciunea de diagnostic in
acest moment ?
Pericardita
Pleuro-pericardita
TEP
IMA
25. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre principiile generale de tratament ale
CAD/SHH, cu exceptia:
Sunt recomandati cu rol prognostic pacientilor cu insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie redusa
Sunt recomandati cu rol prognostic tuturor pacientilor cu insuficienta cardiaca
Sunt recomandati pacientilor cu stenoza bilaterala de artera renala
Sunt recomandati pacientilor cu hiperpotasemie severa
Durere abdominala
Polidipsie
Poliurie
Crestere ponderala prin retentie hidrica
Dozare D-dimeri
Electrocardiogramă
Spirometrie
Echocardiografie
31. În tratamentul unui pacient de 88 ani cu tablou clinic de edem pulmonar acut cu
TAs<100 mmHg se folosesc următoarele, cu excepţia:
Derivaţi nitraţi DA
Dobutamină DA
Repaus la pat DA
Oxigenoterapie nazală DA - aici sunt toate, cred ca au uitat sa scrie o varianta
32. Pacient, 57 ani, mare fumator si diabetic, a prezentat durere retrosternala intensa
debutata de aprox. o ora insotita de transpiratii profuze. La camera de garda pacientul
este confuz, extremitati palide si reci, fara raluri pulmonare, TA=80/50 mmHg,
AV=90/min regulat, jugulare turgescente. Cel mai probabil diagnostic este :
34. Sunt considerate prezentari clinice atipice in sindromul coronarian acut urmatoarele,
cu exceptia:
Sunt utilizate exclusiv la pacientii propusi pentru transplant cardiac, in asteptarea acestuia
Sunt utilizate predominant la pacientii propusi pentru transplant cardiac, in asteptarea acestuia
Sunt recomandate la pacientii fara semne de hipoperfuzie
Sunt asociate cu o incidenta scazuta a riscurilor de infectie si tromboza
38. Un pacient in varsta de 69 de ani este prezentat la camera de garda pentru sincopa
la domiciliu, dispnee severa de repaus si cianoza periorala. Din antecedentele
patologice retinem fractura tibiala drept in urma cu 2 saptamani imobilizata in aparat
gipsat, embolie pulmonara in antecedente – in urma cu 2 ani – fara factor predispozant.
Pacientul urmeaza de 2 ani terapie cu antivitaminic K, actual cu INR ineficient 1.2 .
Clinic: TA 80/40 mmHg, AV 80/min, jugulare turgide, edem, durere, temperatura locala
crescuta la nivelul membrului inferior drept. Examenul CT toracic cu contrast releva
embolie pulmonara artera pulmonara dreapta. Urmatoarele informatii cu privire la
managementul pacientului prezentat sunt adevarate:
39. Care din urmatoarele afirmatii nu corespunde criteriilor de insuficienta renala acuta
–rifle ?
Extensia infarctului
Pericardită fibrinoasă
Ruptură de sept interventricular
Reacţie adversă medicamentoasă
Ritm regulat
Fiecare unda P urmata de complex QRS dar cu interval PR alungit
Ritm de scapare lent (<40/min)
Sediul este frecvent distal.
Sindrom coronarian acut fara supradenivelare de segment ST (cardio fig 1 pag 352)
Angina pectorala instabila clasa IIIB2 Braunwald
Infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST
Infarct miocardic acut fara supradenivelare de segment ST
45. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care dintre urmatoarele investigatii nu sunt
necesare in urgenta pentru stabilirea diagnosticului ?
Rx cord-pulmon
D-dimeri
Coronarografie
ECG
1. Lexie - 1,2, 3
2. Elena M - 4, 5, 6
3. Carina - 7, 8, 9
4. Miruna - 10, 11, 12
5. Adina -13, 14, 15
6. Alina - 16, 17, 18
7. Alexa - 19, 20, 21, - numerotare jos-sus
8. Diana P -22, 23, 24,
9. MD - 25, 26, - numaratoare de sus in jos
10. Tib - 27, 28, 29,
11. Eu -30, 31
12. Simina - 32, 33, 34,
13. Adriana - 35, 36 37,
14. Aa - 38, 39, 40,
15. Sorana -41, 42, 43,
16. Diandra - 44, 45 - Verificare grile necompletate
17. Cristi - Verificare grile necompletate
18. Andrei- verificare grile necompletate
Tamponadă cardiacă
Disecţie de aortă
Infarct miocardic acut
Accident vascular cerebral
Trombembolism pulmonar
11. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre principiile generale de tratament ale
CAD/SHH, cu exceptia:
administrarea de insulina
tratamentul cauzei precipitante
administrarea de antibiotice cu spectru larg
administrarea de bicarbonat
administrarea de solutie Ringer intravenos
12. Dintre valorile analizelor urmatoare, identificati-o pe cea care nu explica o stare
de coma:
pH=6,1
Ca2+ total 1,9 mmol/l
Na 105 mEq/l
Glicemie 38 mg/dl
pCO2 78 mm Hg
13. Bărbat, 72 ani, se prezintă la Camera de Gardă pentru dispnee paroxistică
nocturnă şi tuse seacă, fatigabilitate la eforturi mici în ultima săptămână. Datele
anamnestice, clinice şi radiologice stabilesc diagnosticul de insuficienţă cardiacă
congestivă. Care dintre următoarele elemente sunt cel mai puţin specifice tabloului
clinic al acesteia:
Heparinele cu greutate moleculata mica sunt cei mai selectivi inhibitori de factor X
Heparina nefractionata determina cel mai frecvent leucopenie
Trombocitopenia autoimuna necesita inlocuirea heparinei cu inhibitor de factor X injectabil
Anticoagulantele orale de noua generatie necesitand monitorizare prin INR
Eliminarea heparinei nefractionate este eminamente renala
15. În tratamentul unui pacient de 88 ani cu tablou clinic de edem pulmonar acut cu
TAs<100 mmHg se folosesc următoarele, cu excepţia:
repaus la pat
derivaţi nitraţi
dobutamină
oxigenoterapie nazală
diuretice cu acţiune rapidă iv
In fibrilatia atriala paroxistica nu este recomandata nici o data anticoagularea orala deoarece
riscurile depasesc beneficiile
In fibrilatia atriala persistenta peste 48 ore este indicata anticoagularea orala pentru 4
saptamani dupa conversia la ritm sinusal
In fibrilatia atriala valvulara indicatia de anticoagulare este stabilita in functie de scorul
CHADSVasc
In fibrilatia atriala valvulara sunt indicate noile anticoagulante orale 4
In fibrilatia atriala non valvulara indicatia de anticoagulare este permanenta
Nitroglicerina
Amiodarona
Xilină
Furosemid
Digoxin
20. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru flutterul atrial?
25. Pacient, 57 ani, mare fumator si diabetic, a prezentat durere retrosternala intensa
debutata de aprox. o ora insotita de transpiratii profuze. La camera de garda pacientul
este confuz, extremitati palide si reci, fara raluri pulmonare, TA=80/50 mmHg,
AV=90/min regulat, jugulare turgescente. Cel mai probabil diagnostic este :
26. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care este suspiciunea de diagnostic in acest
moment ?
Pleuro-pericardita
Pericardita
IMA
TEP
Pneumonie
27. Femeie 59 ani, hipertensiva de 3-4 ani se prezinta la consult pentru o durere
intensa retrosternala cu iradiere toracica posterioara si instalarea unei hemipareze
stangi. Examen obiectiv: diferenta de TA de 50 mmHg intre cele doua brateș ECG: ritm
sinusal, AV= 90b/min, semne HVS. Ce explorari paraclinice recomandati?
Echo-Doppler venos cervical
Monitorizarea tensiunii arteriale pe 24 ore (MAATA)
ecocardiografie transesofagiana
monitorizarea holter ECG timp de 24 ore
endoscopie digestiva superioara
ritm regulat
poate fi asimptomatic
fiecare unda P urmata de complex QRS dar cu interval PR alungit
ritm de scapare lent (<40/min)
sediul este frecvent distal.
Radiografie cord-pulmon
Spirometrie
Dozare D-dimeri
Echocardiografie
Electrocardiogramă
33. In care dintre următoarele entități clinice debutul durerii abdominale este brusc?
Boala Chron
Salpingita acuta
Apendicita acuta
Ulcer perforat
Colecistita acuta
Valorile Nt pro BNP sunt obligatorii pentru diagnosticul insuficientei cardiace cu disfunctie sistolica
severa
Nt pro BNP poate fi crescut la pacientii cu disfunctie renala severa
Nt pro BNP este un marker prognostic al severitatii pentru pacientii cu insuficienta cardiaca acuta.
Nt pro BNP este o investigatie cu specificitate redusa pentru insuficienta cardiaca
NT pro BNP este marker specificat pentru diagnosticul cordului pulmonar cronic
cefalee
tahicardie
depresie
transpirație
somnolenta
39. Un pacient in varsta de 69 de ani este prezentat la camera de garda pentru sincopa
la domiciliu, dispnee severa de repaus si cianoza periorala. Din antecedentele
patologice retinem fractura tibiala drept in urma cu 2 saptamani imobilizata in aparat
gipsat, embolie pulmonara in antecedente – in urma cu 2 ani – fara factor predispozant.
Pacientul urmeaza de 2 ani terapie cu antivitaminic K, actual cu INR ineficient 1.2.
Clinic: TA 80/40 mmHg, AV 80/min, jugulare turgide, edem, durere, temperatura locala
crescuta la nivelul membrului inferior drept. Examenul CT toracic cu contrast releva
embolie pulmonara artera pulmonara dreapta. Urmatoarele informatii cu privire la
managementul pacientului prezentat sunt adevarate:
Intoxicatie digitalica
Anevrism de ventricul stang
Sindrom coronarian acut
Bloc de ramura stanga
Pericardita acuta
Oligurie
Astenie
Dureri abdominale
Poliurie
Lentoare psihomotorie
Sindrom Cushing
Hiperaldosteronism primar
Hipertiroidism
Feocromocitom
HTA renoparenchimatoasă
45. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care dintre urmatoarele investigatii nu sunt
necesare in urgenta pentru stabilirea diagnosticului ?
CK, CK-MB
RX cord-pulmon
Coronarografie
ECG
D-dimeri