Universitatea De Stat De Medicină și Farmacologie “Nicolae Testemițanu”

Din Republica Moldova

Catedra De Cardiologie

Fibrilația atrială
Student: Popa Valeria
Grupa:M2019
 Cuprins:
• Introducere
• Etiologie
• Diagnostic ECG
• Principii de tratament
• Tratamentul fibrilației atriale paroxistice
Introducere
• Fibrilatia atriala este o tahiaritmie
supraventriculara caracterizta prin
activitataea atriala neregulata cu
frecventa de 400-600 b/min functia
mecanica a atriilor fiind deteriorate.
• Fibrilatia atrială este cea mai frecvent
întîlnită aritmie cardiacă, care se
determină la 1-2% din populație
Etiologie
FA apare într-o serie de boli cardiace şi noncardiace care presupun
prezența unuia sau a mai multor elemente de exemplu: prezenţa unor
triggeri, distensie atrială, scăderea numarului de miocite, rupturi ale
legăturilor transmiocitare, prezenta inflamaţiei.
• boala cardiacă hipertensivă (cu disfuncţie sistolică/ diastolică VS)
• boala cardiacă ischemică
• valvulopatii (mai ales mitrale)
• miocardite, pericardite
• tumori, trombi intracardiaci
• boli congenitale
• By-pass aorto-coronarian
• Protezare/ reconstruție valvulară
• Transplant cardiac
• Toxicitate (alcool, CO, medicamente)
 Diagnostic ECG

EKG confirma FA prin aspectul tipic:

• lipsa undelor P
• prezenţa undelor “f”, care sunt de amplitudine mică (atunci când sunt > 1mV se
suspectează supraîncărcare atrială), neregulate, inegale, rapide (frecvenţa clasic > 350-400
dar pot fi şi mai lente); se văd cel mai bine în V1, V2; uneori nu se observă când au
amplitudine foarte mică mai ales în FA cronică.
• răspunsul ventricular este neregulat cu unele excepţii (vezi mai jos) 160
• QRS este de obicei îngust neregulat, dar poate fi şi larg când există bloc de ramură
preexistent sau aberanță de conducere în timpul tahicardiei sau sindrom de preexcitație
(WPW).
• Diferența dintre fibrilație și flutter atrial se poate sesiza cu ajutorul complexelor QRS. În
cazul fibrilației atriale, acestea sunt neregulate, îar în cazul flutterului atrial, complexele
sunt regulate.
ECG
ECG
 Principii de tratament
• Tratamentul FA are trei obiective: profilaxia
complicaţiilor tromboembolice şi intervenţia
antiaritmică ca atare, respectiv controlul frecvenţei
cardiace fără oprirea aritmiei sau oprirea aritmiei şi
apoi profilaxia recidivei.
 Tratament
Stategia de control a frecvenţei
• Medicamentele utilizate în controlul frecvenţei sunt: În acut: calciu blocante/ BB i.v.
Acestea acţionează rapid (2-5 min), şi sunt considerate de prima intenţie. De
remarcat că digoxin i.v are efect tardiv (2 ore) nefiind utilă la pacienţi la care se
doreşte rărirea rapidă a frecvenţei, dar se poate folosi în cazuri selecţionate (de
exemplu IC). În controlul cronic al frecvenţei se folosesc tot BB şi calciu blocante.
Acestea acţionează atât în repaus cât şi la efort şi de aceea sunt considerate de primă
alegere. În ceea ce priveşte digoxinul: acesta se poate administra de regulă ca al II-lea
medicament când se aşteaptă şi alte efecte terapeutice ca de exemplu efectul
inotrop+ în IC sistolică, sau când se doreşte adăugarea unui al doilea bradicardizant şi
există limitări pentru asocierea BB-blocant de Ca: de ex hipotensiune arterială. De
principiu, combinațiile sunt mai eficiente decât monoterapia în controlul frecvenței.
 Tratament
Strategia de conversie urmată de profilaxia recidivelor
• Cardioversia se poate face electric (şoc electric extern sincron) sau
medicamentos. Alegerea uneia sau a altei metode se face în funcţie de condiţia
clinică
• Se preferă SEE în următoarele condiţii: a. Instabilitate hemodinamică b. Durata
episodului > 7 zile c. Risc mare de tromboembolism ( valvulopatii mitrale,
antecedente de embolii) d. Factori de risc pentru aritmii (tulburări de conducere
intraventriculare, QT lung) e. Necesitate de conversie la pacienţi cu tratament
antiaritmic în doze eficace în curs f. Eşec al conversiei medicamentoase
• Se preferă conversia medicamentoasă în următoarele condiţii a. Lipsa facilităţilor
de reanimare b. Anestezia contraindicată c. Succes de conversie cu un
medicament în antecedente d. Preferinţa bolnavului
 Tratament
• Profilaxia complicaţiilor tromboembolice Principii Se face la toţi pacienţii cu factori de
risc indifferent de tipul de FA (paroxistică/persistentă/cronică). Medicamentele utilizate
sunt anticoagulante orale (ca de exemplu acenocumarol sau warfarina) sau noile clase
de medicamente antitrombotice ca de exemplu inhibitori de trombină: dabigatran şi
inhibitori de factor Xa: rivaroxaban, apixaban etc. Intensitatea anticoagulării orale cu
antivitamine K este la majoritatea pacienţilor pentru INR 2-3 cu excepţia pacienţilor cu
proteze metalice mitrale (2,5-3,5) şi a pacienţilor > 75 ani la care se indica de principiu
un nivel mai scăzut (1,8-2,5). Indicaţiile tratamentului antitrombotic pe termen lung
Tratamentul antitrombotic se administrează la pacienţi la care s-a constatat că există un
risc mai mare de TES. Aceste categorii sunt derivate din observaţiile pe studii mari şi este
posibil (sau chiar probabil) ca să fie schimbate în momente diferite în funcţie de aceste
observaţii. În prezent categoriile la care se indică tratament antitrombotic sunt cele
indicate de scorul “CHA2DS2VASc”: Această scală de evaluare acorda 2 puncte pentru
aşa-zişii factori de risc majori şi 1 punct pentru factorii de risc non majori iar indicaţia de
tratament este în funcţie de acest scor.
 Tratament
• Scorul CHADS2 este un instrument pentru estimarea riscului de
ACV la pacienții cu FA, o formulă memotehnică pentru factorii
care cresc riscul pentru ACV.
• C (congestive heart failure) – 1 punct pentru IC congestivă
• H (Hipertension) – 1 punct pentru hipertensiune arterială  A
(Age) – 1 punct pentru vârsta ≥ 65 ani
• D (Diabetes mellitus) – 1 punct pentru diabet zaharat
• S2 (Stroke or TIA) – 2 puncte pentru antecedente de accident
ischemic transitor (AIT) sau Stroke (ACV)
 Tratament
• Scorul CHA2DS2 -VASc 
• C (congestive heart failure/left ventricular dysfunction) – 1 punct pentru IC congestivă
sau disfuncție ventriculară stângă
• H (Hipertension) – 1 punct pentru hipertensiune arterială 
• A2 (Age) – 2 puncte pentru vârsta ≥ 75 ani
• D (Diabetes mellitus) – 1 punct pentru diabet zaharat 
• S2 (Stroke or TIA or thrombembolism ) – 2 puncte pentru antecedente de Stroke, AIT
sau eveniment tromboembolic 
• V (vascular disease) – 1 punct pentru boală coronariană, infarct miocardic, boală
arterială periferică, ateromatoză aortică
• A (Age 65 - 74) – 1 punct pentru vârsta cuprinsă între 65 – 74 ani
• Sc (Sex category) – 1 punct pentru sexul feminin
 Tratamentul fibrilației atriale paroxistice

• FA paroxismală - se caracterizează prin revenirea la

ritmul normal fără nici o intervenție sau tratament,
deobicei în decurs de 48 de ore. Deși paroxismele pot
dura pînă la 7 zile, importanța primelor 48 de ore
este foarte mare, deoarece după depășirea limitei
date probabilitatea de a face o conversie spontană
este redusă și apare necesitatea de inițiere a terapiei
de anticoagulare.