HEMIBLOC STÂNG

ANTERIOR
HEMIBLOC STÂNG
POSTERIOR

Banciu Anastasia, grupa M2032

PRUTEANU Lilia, MEDIC Cardiolog
 CE ESTE?
BLOCURILE FASCICULARE AU FOST DENUMITE ANTERIOR HEMIBLOCURI, DAR ULTIMUL TERMEN A
FOST DEPRECIAT. RAMURA FASCICULULUI STÂNG ESTE SUBDIVIZATĂ ÎN URMĂTOARELE DOUĂ
FASCICULE:
(1) FASCICULUL ANTERIOR (ANTEROSUPERIOR), CARE LIVREAZĂ IMPULSUL ELECTRIC CĂTRE
PERETELE ANTERIOR AL VENTRICULULUI STÂNG;
(2) (2) FASCICULUL POSTERIOR (POSTEROINFERIOR), CARE FURNIZEAZĂ IMPULSUL ELECTRIC
CĂTRE PEREȚII POSTERIOR ȘI INFERIOR AI VENTRICULULUI STÂNG.

BLOCUL ANATOMIC SAU FUNCȚIONAL ÎN FASCICULUL ANTERIOR DUCE LA BLOCUL

FASCICULAR ANTERIOR STÂNG. ÎN MOD SIMILAR, BLOCUL FASCICULAR POSTERIOR STÂNG SE
DATOREAZĂ BLOCĂRII ÎN FASCICULUL POSTERIOR. APROXIMATIV 5-10% DIN TOȚI INDIVIZII AU
UN AL TREILEA FASCICUL – FASCICULUL MEDIAN SAU CENTROSEPTAL – CARE EMITE FIBRE
PURKINJE CĂTRE SEPTUL INTERVENTRICULAR.
 Blocurile fasciculare apar din cauza blocurilor anatomice sau funcționale dintr-un
fascicul. Acest lucru modifică curba ECG într-un mod caracteristic, care este destul
de ușor de observat. Semnul distinctiv al blocurilor fasciculare este deviația axei
electrice. Durata QRS este doar ușor prelungită, dar nu ajunge la 0,12 s.
Blocarea fasciculului anterior determină blocarea fasciculului anterior stâng (LAFB). Blocarea
fasciculului posterior determină blocarea fasciculului posterior stâng (LPFB). În cazul unui bloc
fascicular, pereții/pereții fără aport fascicular vor depinde de impulsurile care se răspândesc din
cealaltă parte a ventriculului (unde fasciculul este intact).

Figura 1. Bloc fascicular anterior

stâng (hemibloc anterior) și bloc
fascicular posterior stâng (hemibloc
posterior).
 Blocul fascicular anterior stâng (LAFB)

Blocul fascicular anterior stâng se datorează blocului anatomic

sau funcțional din fasciculul anterior. Depolarizarea
ventriculului stâng va depinde în întregime de fasciculul
posterior. Vectorul inițial va fi direcționat inferior (Figura 1,
panoul A), producând o mică undă r în derivațiile inferioare (II,
III și aVF) și undă q mică în derivațiile laterale (aVL, I și -
aVR). Al doilea vector, care este considerabil mai puternic, este
îndreptat spre stânga, înapoi și în sus; aceasta are ca rezultat o
undă S profundă în derivațiile inferioare și o undă R mare în
derivațiile laterale stângi. Prin urmare, derivațiile inferioare
arată complexul rS, iar derivațiile laterale arată complexul qR.
Ocazional, unda T din plumb aVL va fi inversată și, în unele
cazuri, plumbul I va afișa o undă R monofazică în loc de
complex qR. Axa electrică va fi deplasată spre stânga (deviația
axei stânga), variind între -45° și -90°. Durata QRS va fi ușor
prelungită (prelungirea variază între 0,01 și 0,04 secunde).
Hemibloc anterior stâng Apare secundar unei cardiopatii (ischemică,valvulară,hipertensivă). Interpretare
EKG:devierea axului electric spre stânga (între -30 și -90*), QRS durată normală sau ușor prelungit,lipsa semnelor
infarct miocardic inferior.
Criteriile ECG pentru blocul fascicular anterior stâng (LAFB)
Axa electrică între -45° și -90°. Dacă axa electrică este de la -30° la -45, probabil LAFB poate fi diagnosticat.
Durata QRS <0,12 secunde, dar ușor prelungită.
aVL arată complexul qR. V5–V6 prezintă de obicei și complexe qR.
Derivațiile II, III și aVF prezintă complexe rS.
Cauzele blocului fascicular anterior stâng (LAFB)

LAFB poate apărea la persoanele care sunt altfel sănătoase. Majoritatea celor cu LAFB, totuși, au boli de inimă
semnificative. Infarctul miocardic, boala coronariană, hipertrofia ventriculară stângă, cardiomiopatia dilatată, cardiomiopatia
hipertrofică, boala degenerativă, hipertensiunea arterială, hiperkaliemia, miocardita, amiloidoza pot provoca LAFB.
Prognosticul blocului fascicular anterior stâng (LAFB)

LAFB izolat este considerat un defect benign de conducere.

Aproximativ 7% din cazuri progresează la bloc bifascicular (ceea ce
înseamnă că LAFB este însoțită de un bloc de ramură dreaptă), în timp
ce 3% progresează la bloc AV de gradul trei (bloc complet cardiac).

De remarcat despre blocul fascicular anterior stâng (LAFB)

LAFB poate imita infarctul anteroseptal.

Complexele rS din derivațiile II, III și aVF pot masca undele Q de la un
infarct inferior anterior.
 Blocul fascicular posterior stâng (LPFB)
Blocul fascicular posterior stâng este mult mai puțin frecvent
decât LAFB. Acest lucru se datorează faptului că fasciculul
posterior este mai mare și are un aport arterial mai mare.
Depolarizarea ventriculului stâng va depinde în întregime de
impulsurile din fasciculul anterior dacă cel posterior este defect.
Vectorul este inițial îndreptat în sus și spre stânga, ceea ce
produce o undă Q în derivația aVF și o undă R în derivația I. Al
doilea vector este îndreptat în jos și spre dreapta, ceea ce are ca
rezultat o undă R proeminentă în derivația aVF. și o undă S la
fel de proeminentă în derivația I. Axa electrică va fi mai
pozitivă decât 90° (deviația axei la dreapta). Ca și în LAFB,
durata QRS va fi prelungită cu aproximativ 0,01 până la 0,04 s,
dar durata totală a QRS nu va ajunge la 0,12 secunde.
Consultați Figura 1.

Hemibloc posterior stâng

Rar, din cauza că fasciculul stâng posterior este mai gros și mai
scurt. Interpretare EKG:devierea axului electric spre
dreapta(între +100 și +180*), QRS durată normală sau ușor
prelungit.
Criterii ECG pentru blocul fascicular posterior stâng (LPFB)

Axa electrică +90° până la +180°.

complexe rS în derivațiile I și aVL.
complexe qR în derivații inferioare (II, III și aVF).
Unda Q este obligatorie în derivațiile III și aVF.
Durata QRS <0,12 secunde.
Cauzele blocului fascicular posterior stâng (LPFB)

Procesele degenerative, cardiopatia ischemică, hiperkaliemia, miocardita, amiloidoza și cor pulmonale acut pot provoca toate LPFB.
Important, LPFB este foarte neobișnuit la indivizii altfel sănătoși.
MULȚUMESC !