Sunteți pe pagina 1din 16

ANALIZA TRASEULUI EKG

Pentruunde se analizeaz urm torii parametri: morfologia, durata, amplitudinea, sensul, axul electric, iarpentrusegmentesiintervale, durata UNDA P - semnificatie: depolarizareaatriala; - morfologie: und simetric , rotunjit , uneori cu o mic incizur ; - durata ntre 0,08-0,11 secunde; - amplitudinea de la 0,05 mV la 0,25 mV; - sens - und pozitiv n deriva iile planului frontal, cu excep ia lui AVR unde negativ ; n plan orizontal este pozitiv sau difazic n V1 si pozitiv de la V2la V6; - axa electric variaz ntre +30 + 75. Durata si amplitudinea undei P se apreciaz de obicei n DII i precordialele drepte. MODIFICARI PATOLOGICE ALE PARAMETRILOR UNDEI P In hipertrofiileatriale: modificareconstanta a amplitudinii, duratei, morfologieisi a axeielectrice (vezicriteriile EEG de hipertrofieatriala). 2. Incontractiile premature atriale extrasistoleatrialesaunodale, datorateexistenteiunuifocar ectopic atrial sau in nodululatrio-ventricular: modificareinconstanta a amplitudinii, duratei, morfologieisau/si asensului, urmata de o pauzacompensatorie (diastolaprelungita) 3. Poate fi absentadatorita: - inlocuirii cu unde f sau F in fibrilatiaatrialasau flutter atrial; - generariiritmului in portiuneamedio-nodala a nodululuiatrio-ventricular = In acestasituatie, FC este de 40-60 b/min. ritmmedionodal. este obligatoriu

Unda P esteinlocuita cu unde F de flutter atrial Parametri undei P se modific n hipertofiile atriale Hipertrofiade atriu drept (HAD)- AD m ritvadezvoltaun vector mai amplu, orientat mai la dreapta fa de vectorul normal atrial drept. Se vamodifica amplitudineadepolarizariiatriale, durata r mnd aceea i. Modific rile EKG: - cre terea amplitudinii undei P > 2,5mm, mai evident n DIII siaVF; - Modificareamorfologiei: ascu irea sau rotunjirea vrfului undei P - aspect de - deviereaaxeielectrice la dreapta >75 grade ; HAD se ntlnesc n:cordulpulmonarcronicsin insuficien a i stenoza tricuspidian . Hipertrofiade atriu stng (HAS). Masa mare atrial stng vadezvolta un vector maiamplu, orientatmai la stanga; va cre te durata depolariz rii atriale. Modific rile EKG: - cre te durata undei P > 0,10 sec, - morfologia undei P alterat , n sensul unei unde P bifide (datoritamaririidecalajului de depolarizarea celor dou atrii), P mitral" . n precordialele drepte poatesaapara unP echidifazic, cu faza negativ maiaccentuat . 2 P pulmonar";

- axaelectricaestedeviata la stnga; HAS se ntlnesc n: stenoza mitrala, insuficien a mitral ;hipertensiunea arterial ;cardiopatia ischemic ; la varstnici.

SEGMENTUL PQ sau PR
Semnificatie: conducereaatrio-ventriculara; Durata: sub 0,10 sec; Alaturi de unda P formeazaintervalul PQ sau PR = ATRIOGRAMA Modificariledurateisegmentului PQ sau PR = modificari ale conduceriiatrio-ventriculare A. Alungireasegmentului - fiziologica: la vagotonici, sportivi (datoritabradicardiei), la vrstnici - patologica = blocurileatrio-ventriculare Bloc atrioventricular de gradul I Se datoreazaintarzieriistimulului in nodululatrio-ventricular Pe ECG: alungireconstanta a intervalului PQ peste 0,20 sec., peseamacresteriidurateisegmentului.

Alungireasegmentului PQ 2. Bloc atrio-ventricular de gradul II Tip Mobitz I cu perioade Luciani-Wenckebach de cre tere progresiv a segmentului PQ de la un complex la altul pn la blocarea transmiterii prin NAV .P esteneurmat de un complex ventricular-QRS, dup care se reia o nou perioad .

Tip Mobitz II segment PQ cu durat fix , constant , dar n mod izolat, nesistematizat, un stimul este blocat. ntre dou unde P lipse te r spunsul ventricular (QRS). 3

Tip Mobitz II cu rela ie fix blocarea transmisiei stimulilor prin NAV este sistematizat , de tip 2:1 sau 3:1.(Doistimulpornesc din NSA, unul se pierde; treistimuluipornesc, unul se pierde, etc.)

Alungireasegmentului PQ 3. Bloc atrioventricular de gradul III Blocul AV complet. Intre unda P si complexul QRS nu este o relatie constanta. Atriile se contracta in ritm sinusal, iar ventriculele in ritm idioventricular.

Blocul atrioventricular complet poate aparea si daca sunt blocate toate ramurile fasciculului His (deci nu trebuie sa fie neaparat la nivelul NAV) !!! Aparitia blocului AV complet impune implantarea de pace-makeri cardiaci artificiali, deoarece frecventa de 25-35 b/min nu e suficienta pentru a asigura un flux sanguin normal in circulatie. Este asemanator ligaturii III a lui Stannius.

SEGMENTUL PQ sau PR
B. Scurtareasegmentului PQ = Conducerile accelerate al caror suport este reprezentat de prezenta fasciculelor aberante de conducere - Palladino-Kent, James si Mahaim. Prezenta fasciculului Palladino-Kent determina aparitia sindromului Wolff - Parkinson-White WPW caracterizat prin scurtarea intervalului PQ pe seama segmentului PQ si aparitia undelor delta ( ) la nivelul complexului QRS, motiv pentru care complexele sunt deformate si au o durata mai mare Fasciculul James duce la aparitia sindromului Lown-Ganong-Levine - LGL caracterizat de scurtarea segmentului PQ, complexele QRS fiind normale By-pass atrio-nodal: Lipsa segmentului PQ; Complex QRS normal

Fasciculul Mahaim - apare unda delta, segmentul PQ este normal By-pass atrio-ventricular drept sau stng Lipsa segmentului Pq Deformarea QRS prinprezen aundei delta dat de depolarizareaventricular pec iephaptice

COMPLEXUL QRS
Citire:

primaundapozitiva = R; a 2-a undapozitiva (dacaapare) = R prim - primaundanegativa (din fata lui R) = Q - primaundapozitiva = R; a 2-a undapozitiva (dacaapare) = R prim - primaundanegativa (din fata lui R) = Q - a 2-a undanegativa = S Semnificatie: depolarizareaventriculara. Undele au semnificatiediferita, functie de planul frontal sauorizontal (vezi curs 3-4) Durata: 0,06 0,10 sec. 6

Durata QRS > 0,10sec.semnifica o conducereintraventricularaincetinita, lenta. Aparein blocurile de ramurasi in hipertrofiileventriculare.Maiapare la complexeleprovenite din focareectopiceventriculare(extrasistoleleventriculare) sipriNprezentaundei delta din WPW sifascicululMahaim

COMPLEXUL QRS
Amplitudinea: 10 20 mm n deriva iile standard i pn la 30 mm n cele precordiale. Indicele White-Bock: -14pana la +18 mm (in plan frontal: DI si DIII) (R DI +S DIII) (R DIII + S DI) Peste + 18 mm hipertrofie de ventriculstang; Peste 14 mm - hipertrofie de ventriculdrept. Indicele Lyon-Sokolow: R din V5 + S din V2, in mm: pn la 35 mm la persoane de peste 20 ani i pn la 45 mm la persoane sub 20 ani Peste 35 mm - hipertrofie de ventriculstang

Axaelectrica: ntimpulactivit iicorduluiiauna tere o infinitate de dipolielectrici, orientarealornspa iuputnd fi reprezentat prinvectori. Rezultantaacestorvectori, constituieaxul electric mediu.Exist un ax electric mediu al activ riiatriale, al activ riiventriculare i al repolariz riiventriculare. Axul electric, ca vector rezultant al depolariz riisaurepolariz rii, formeaz ununghi cu liniaderiva iei DI. Acestaesteunghiulaxului electric (P, QRS, T).

QRS se situeazantre + 30 si + 60 cu limitentre 30 si +110 CalcululQRS: 1. Se face sumaalgebricaaundelorcomplexului QRS n DI si DIII saunaVL iaVF, apoi aceste marimi se proiecteaza pe partea pozitiva sau negativa a celor 2 derivatii sub forma de vectori. Din varful acestora se duc perpendiculare. Intersectia acestor perpendiculare, unit cu centru cercului constituie axa electrica

CalcululQRS : 2. Analiznd ECG nderiva iileplanului frontal, c ut maceaderiva ieundeg sim QRS echidifazic. naceast situa ie, QRS este perpendicular peaceast deriva ie. QRS 3. Analizandsistemulhexaxialobservamcacercul este mp r it de c tre DI i aVF n 4 cadrane: - cadranul inferior stnga - ntre 0 i +90 , corespunde QRS - cadranul superior stnga - ntre 0 i -90 , arat devieri ale - cadranul superior dreapta - ntre 90 i 180 grade arat dreapta; - cadranul inferior dreapta - ntre + 90 i +180 arat devieri ale normal; QRS la stnga; devieri ale QRS extreme QRS la dreapta. la

QRS 3. Analizandsistemulhexaxialobservamcacercul este mp r it de c tre DI i aVF n 4 cadrane: - cadranul inferior stnga - ntre 0 i +90 , corespunde QRS - cadranul superior stnga - ntre 0 i -90 , arat devieri ale - cadranul superior dreapta - ntre 90 i 180 grade arat dreapta; - cadranul inferior dreapta - ntre + 90 i +180 arat devieri ale normal; QRS la stnga; devieri ale QRS extreme QRS la dreapta. la

10

Cauze ale devia iei QRS A. CAUZE FIZIOLOGICE - deviatie la stanga cord orizontalizat QRSintre + 30 si 30 gradese intalnesten: - latipul constitutional picnic (scundsindesat) si la obezi; - expirulprofund; - inpozitiaculcat abdomenulcomprimadiafragmul;

- deviatie la dreapta cord verticalizat QRSintre+60 si +120 grade - latipul constitutional longilin (inaltsi slab) - lafinalulinspiruluifortat; = in pozitia de ortostatism;

B. CAUZE PATOLOGICE 1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His. 11

- n acest entitate patologic se depolarizeaz mai ntai ventriculul integru i apoi, din apropape in aproape cel cu ramul blocat. Apare astfel o crestere a duratei depolarizarii ventriculare, iar vectorii rezultanti sunt orientati catre ventriculul blocat. B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS 1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His. 2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang

Bloc de ramura stanga Durata crescuta a QRS; VAT peste 0,05 n V5, V6; morfologie modificata: RR' n V5 si V6; R crestat sau n platou n DI si aVL; S adnc si larg in V1, V2 deviatie la stanga a axei electrice, peste 0 grade catre - 30; modificari secundare de faza terminal : ST supradenivelat sau subdenivelat, T amplu, ascutit, asimetric. B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS 1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His. 2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang

12

Bloc de ramura dreapt - Durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V1, V2; morfologie modificata: RR' n V1 si V2; R crestat sau n platou n DIII si aVF; deviatie la dreapta a axei electrice, peste + 90 grade, catre 120, 130; modificari secundare de faza terminal : ST supradenivelat sau subdenivelat, T negativ n V1, asimetric. Opozitie de faza, adic ST si T au un sens opus complexului QRS. B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS 1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His. 2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang Hipertrofia de ventricul stang HVS criterii ECG Cresterea masei ventriculului stang va genera vectori mai ampli, care vor devia axa electrica catre stanga. De asemenea, depolarizarea va fi mai lenta, ceea ce va determina cresterea duratei QRS. creste amplitudinea undelor R in DI, V5, V6 si a undelor S in DIII, V1,V2 - Indice White-Bock peste 18 mm - Indice Lyon-Sokolow peste 35 mm - durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V5, V6; - deviatie la stanga a axei electrice, peste 0 grade, catre -30; cord orizontalizat; modificari secundare de faza terminal : opozitie de faza, adic ST si T au un sens opus complexului QRS. 13

HAS apare ca urmare a unei suprasolicitari de presiune produsa de stenoza aortic , hipertensiunea arteriala, insuficien a mitral . Hipertrofia de ventricul drept HVD criterii ECG Cresterea masei ventriculului drept va genera vectori mai ampli, care vor devia axa electrica catre dreapta. De asemenea, depolarizarea va fi mai lenta, ceea ce va determina cresterea duratei QRS. creste amplitudinea undelor R in DIII, V1, V2 si a undelor S ample in DI, V5,V6 - Indice White-Bock peste - 14 mm - durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V1, V2; - deviatie la dreapta a axei electrice, peste + 90 grade, catre + 120; Cord verticalizat; modificari secundare de faza terminal : opozitie de faza, adic ST si T au un sens opus complexului QRS. HAD apare ca urmare a unei suprasolicitari de presiune produsa de stenoza pulmonar , stenoza mitral , hipertensiunea pulmonar .

REPOLARIZAREA VENTRICULAR

SEGMENTUL ST SI UNDA T

SEGMENTUL ST
- Semnifica ie: nceputul repolariz rii ventriculare; - Durata - variabil , nu o dep e te pe cea a complexului - ncepe la sfr itul QRS unde se afl punctul de jonc iune J i se termina odat cu nceputul undei T - Func ie de situarea puncrului de jonc iune exist 3 variante fiziologice: - punctul de jonc iune J" pe linia izoelectric ; - punct de jonc iune supradenivelat pn la 0,3 mV n V2, V3; - punct de jonc iune subdenivelat pn la 0,05 mV n restul deriva iilor.

14

15

Se analizeaz undele ECG pe orizontal

i apoi pe vertical :

- pe orizontal se m soar durata undei P n deriva ia II, apreciind-o de la debutul s u cel mai precoce pn la sfr itul cel mai tardiv. Se noteaz apoi durata intervalului Pq, qT, qRs, durata VAT (deflexiunii intrinsecoide); - pe vertical se m soar amplitudinea undei P de preferin n DII i precordialele drepte, amplitudinea qRs n deriva iile bipolare prin indicele White-Bock i n deriva iile precordiale prin indicele SokolowLyon, amplitudinea undei T, denivelarea segmentului ST- supra sau subdenivelarea, cu precizarea punctului de jonc iune j ; - analiza morfologic a traseului a undei P (rotunjit , simetric , bifid , n covat , etc.) a complexului qRS cu descrierea undelor, analiza undei T (dac este asimetric , simetric , ascu it , crestat , pozitiv , negativ , aplatizat , etc.).

16