Anatomia topografica si clinica a neurocraniului: normele frontala,

laterala, occipitala, exobaza, calvaria.

Scalpul.
Endobaza si fosele cerebrale

Capul

Segmentul cel mai inalt al corpului

Limita dintre cap si gat:

marginea inferioara a corpului mandibulei.

Orizontala dusa pana la marginea anterioara a m.

sternocleidomastoidian,

urca de-alungul acesteia, trece prin baza procesului mastoidian,

urmeaza linia nuchala superioara,

pana la protuberanta occipitala externa.

Delimitare: linia care porneste de la glabela, urmeaza marginea supraorbitara

a frontalului, arcada zigomatica, trece sub porul acustic extern, ajunge la
marginea anterioara a m.sternocleidomastoidian

1.Regiunea

fronto -

parieto -

occipitala

Limite

Posterior protuberanta occipitala externa, liniile nuchale

superioare

Lateral liniile temporale superioare, baza procesului

mastoidian.

Scalpul

Stratigrafie

Pielea groasa, glabra frontal, paroasa in rest. Pielea fruntii santuri verticale.
Sediul afectiunilor dermatologice eczeme, micoze, pediculoza

Planul subcutanat putina grasime, multe fibre conjunctive ce unesc pielea cu

aponevroza epicraniana. plagi sunt foarte hemoragice. Dezlipirea
accidentala de aponevroza - scalpare

Plan musculo-aponevrotic aponevroza epicraniana, muschii ce se insera pe ea

m. occipitofrontal, m. temporoparietali

Prul

pe parcursul vieii mai multe varieti:

lanugo, velus, intermediar, terminal.

numrul foliculilor piloi scade cu vrsta.

-prul crete ntr-un organ dermic, n interiorul unui tunel epitelial numit folicul, cu
dou zone: una permanent superioar i alta temporar - 1/3 inferioar a
foliculului.

Firul de pr alctuit din profunzime spre suprafa

Papila folicular zon dermic bogat vascularizat, situat n poriunea

inferioar a bulbului firului de pr;

Bulbul poriunea epitelial coafeaz papila - poriunea mai voluminoas a

firului de pr; alctuit din

zona inferioar centrul germinativ

zona superioar celule ce se difereniaz progresiv alctuind tija

firului de pr i teaca epitelial interna.

Rdcina structur ce const n mai multe tuburi concentrice ce alctuiesc

prul propriu-zis; acesta este nconjurat de foliculul pilos care este format din
tecile epiteliale intern, extern i fibroas.

Tija firului de pr poriunea liber a acestuia, de deasupra locului de

deschidere a canalului sebaceu

Dezvoltarea firului de pr este un proces discontinuu ce const n trei stadii,

care constituie ciclul foliculilor piloi

Stadiul anogen dezvoltare activ a firului de pr; dureaz 3 ani i este

starea n care se gsesc 85-90% dintre foliculii piloi;

Stadiul catagen pilogeneza diminu i ncepe perioada de repaus; dureaz 2

sptmni, este starea n care se gsesc 8-14% dintre foliculii piloi.

Stadiul telogen repaus si eliminarea firului de pr, dureaz maxim 3 luni,

este starea n care se gsesc1% dintre foliculii piloi; rata de eliminare
normal este 50-100 fire /zi.

Inervaia cutanat

-fibre senzitive aferente specializate

sistem senzitiv

cu receptori pentru:

tact,

temperatur,

durere,

prurit,

presiune

Ramuri nervoase eferente ale sistemului vegetativ, pentru:

reglarea funciilor vasomotorii,

activitatea pilomotorie

secreia glandular

Scalpul contine elemente vasculo-nervoase superficiale, situate in planul

subcutanat

A. oftalmica/portiunea frontala,

A temporala superficiala/portiunea parietala

ram A. frontala, A. temporala

A carotida externa / portiunea occipitala

ram A. supraorbitara,

ram A. occipitala, A. auriculara posterioara

Venele insotesc arterele

Dreneaza in sinusurile

durei mater, fie spre venele extracraniene

Limfaticele

anterioare spre nodurile occipitale

Mijlocii spre nodurile mastoidiene si

parotidiene

Nervii senzitivi

portiunea frontala / N. oftalmic (ram din n. trigemen):

n. supraorbitar,

portiunea parietala si occipitala:

N. auriculotemporal ram din plexul cervical

N. spinali C2, C3

Muschii sunt inervati de N. facial

Planul subaponevrotic tesut lax, sediul boselor sero-sanguine la nou-nascut

Planul periostal adera putin la oasele calvarie, intens la suturi;

cefalhematomul localizat la 1 os.

Planul osos

clasificarea oaselor craniene fundamentat pe originea embrionar:

Viscerocraniul

Din arcurile branhiale

Neurocraniul:

osificare de membran.

Bolta craniului

Baza craniului

osificare endocondral

Anatomia clasica grupeaza oasele craniului in

neurocraniu

viscerocraniu.

La alcatuirea Neurocraniului participa 8 oase:

4 oase nepereche (osul frontal, osul etmoid, osul sfenoid si

osul occipital),

4 oase perechi (doua oase temporale si doua oase parietale).

Neurocraniul (cutia craniana) este o cavitate osoasa care adaposteste si

protejeaza encefalul:

bolta craniana (calvaria sau partea superioara)

baza craniului (sau partea inferioara).

Regiunile craniene

Neurocraniul poate fi segmetat pe vertical:

craniul superior, bolta cranian(lat: calvaria)

craniul inferior, baza craniului (lat: basis cranii).

Bolta (calota) craniului este alcatuita din

oase nepereche

osul frontal, prin portiunea lui verticala (scuama)

osul occipital, prin partea sa superioara (scuama);

oase pereche

cele doua oase parietale, n ntregime,

cele doua oase temporale, prin partea lor mai latita, numita
solzul temporalului

Aceste oase sunt legate intre ele prin suturi (articulatii fixe):

sutura coronara intre osul frontal si parietal

sutura sagitala intre oasele parietale

sutura lambdoida intre oasele parietal si occcipital

sutura frontala intre oasele frontale

-Macroencefalie
-Hidrocefalia: acumulare anormal de lichid cerebrospinal
ventricular (hidrocefalie intern) fie
- n spaiul subarahnoidian (hidrocefalie extern).

- n sistemul

-Microcefalia prin nchiderea prematur a suturilor.

nchiderea congenital a unor suturi (craniosinostozis) are cauze genetice.

creterea continu la nivelul unor suturi neafectate, rezult asimetrii:

plagiocefalie

nchiderea congenital prematur a unor suturi poate avea cauze

genetice sau obstetricale. Angajarea precoce a craniului ftului poate limita
creterea suturilor determinnd craniosinostoz cu deformarea craniului.

Creterea creierului produce fore care acioneaz asupra firelor de pr

determinnd nclinarea firelor de pr, inclusiv formarea vrtejurilor n
funcie de direcia principal de aciune a forelor

Anomaliile n dezvoltarea creierului determinate de fore anormale care

acioneaz asupra sa, se nsoesc de modificri ale poziiei, aezrii firelor de
pr, modificri evocatoare pentru malformaii congenitale ale sistemului
nervos central (HOLOPROZENCEFAL).

n perioada de cretere esutul fibros care se interpune ntre piesele osoase

are rol generator, osteogen, favoriznd creterea oaselor perpendicular pe
linia de sutur.

nchiderea precoce a suturilor determin microcefalia.

Suprafata exocraniului

Anterior: arcade supraciliare

Posterior: liniile nuchale supreme

Tabliile osoase strabatute de vene diploice si vene emisare care leaga

sinusurile durei mater cu venele extracraniene propagarea infectiilor
exocraniene spre endocraniu, meningo-encefalite, tromboflebite ale
sinusurilor durei mater

Suprafata endocraniului

Median: gaura oarba, creasta frontalului, santul sinusului sagital superior

Lateral: fosetele granulare, santuri arteriale, impresiuni digitiforme, eminente

mamilare, 2 fose cerebrale (ale solzului occipital).

Meningele cerebrale: duramater, arahnoida, piamater

Duramater craniana adera puternic de suturi, decolabila in rest

Median este parcursa de sinusul longitudinal superior, care la protuberanta

occipitala interna se deschide in confluenta sinusurilor

Bolta craniului, privita pe dinauntru (partea concava) prezinta pe linia

mediana a osului frontal o creasta osoasa, numita creasta frontala, pe care se
prinde coasa creierului.

Stratigrafie

Pielea

Planul subcutanat

subtire, mobila, partial glabra, partial paroasa.

tesut conjunctiv lax,

Muschii pielosi:

M. auriculari anterior, M. auricular superior,

Artera temporala superficiala cu ramurile terminale

a. frontala si a. parietala.

Venele temporale superficiale tributare venei retromandibulare,

Ramuri ale n. auriculotemporal,

Vase limfatice dreneaza la noduri limfatice

parotidiene si mastoidiene.

Plan aponevrotic: aponevroza epicraniana - portiunea laterala;

Planul fascial fascia temporala; inferior se dedubleaza in jurul masei

adipoase (la denutriti se resoarbe, regiunea se deprima, aspect scheletic al
capului.

Stratigrafie

Pielea

Planul subcutanat

subtire, mobila, partial glabra, partial paroasa.

tesut conjunctiv lax,

Muschii pielosi:

M. temporal

inserat in fosa temporala, continut in loja temporala .

M. auriculari anterior,

M. auricular superior,

Stratigrafie

Artera temporala superficiala cu ramurile terminale

a. frontala

a. parietala.

Venele temporale superficiale tributare venei retromandibulare,

Ramuri ale n. auriculotemporal,

Vase limfatice dreneaza la noduri limfatice

parotidiene

mastoidiene.

Plan aponevrotic: aponevroza epicraniana - portiunea laterala;

Planul fascial fascia temporala;

inferior se dedubleaza in jurul masei adipoase (la denutriti se resoarbe,

regiunea se deprima, aspect scheletic al capului.

Loja temporala comunica cu regiunea infratemporala,

contine: -m. temporal

temporale profunde:

A temporala profunda anterioara (ramuri al A maxilare)

A temporala profunda posterioara (ramuri al A maxilare)

-3 manunchiuri vasculo-nervoase

A temporala medie ramura a A.temporale superficiale

Venele comitante tributare plexului pterigoidian si venei parotidiene

superficiale anterioare

Limfaticele profunde insotesc venele, dreneaza in nodurile parotidiene

superficiale

Nervi - ramuri ale n. mandibular

Planul periostal

Planul osos

fosa temporala,

Suturile: coronara, sfeno-frontala, scuamoasa, sfeno-scuamoasa.

Fontanele: sfenoidala (pterica/anterolaterala), fontanela mastoidiana

(asterica/posterolaterala)

Suprafata endocraniana:

santuri vasculare,

eminente mamilare,

impresiuni digitiforme

Dura mater craniana foarte usor decolabila hematoame extradurale

temporale

3. Regiunea bazei craniului

Regiune profunda

Peretele inferior al neurocraniului

Exocranian

Limita ntre baza craniului i bolta craniului

linia care pleac de la depresiunea nazo-frontala, trece prin

glabel pn la protuberana occipital extern.

Endocranian

Limita ntre baza craniului i bolt

linia de unire a solzului osului temporal cu portiunea orbitara a osului

frontal, pana la protuberanta occipitala intern.

Baza craniului

Oase nepereche

lamele orbitale ale osului frontal,

lama ciuriuta a osului etmoid,

osul sfenoid,

osul occipital

Oase pereche

portiunea pietroasa (stanca) osului temporal

Baza craniului:

fata interna (Endobaza)

fata externa (Exobaza).

Endobaza este impartita in trei zone (fose):

fosa cerebrala anterioara,

fosa cerebrala medie,

fosa cerebrala posterioara.

Prezinta orificii pentru nervii cranieni, vase,

Exobaza prezinta 3 zone despartite prin doua linii conventionale:

1.zona anterioara

2.zona mijlocie (zona jugulara)

3.zona posterioara

1.zona anterioara corespunde boltei palatine (peretele superior al cavitatii

bucale)

2.zona mijlocie (zona jugulara) corespunde choanelor nazale

(comunicarile foselor nazale cu faringele) si tavanului faringian,

prezinta orificii pentru elemente vasculonervoase principale ale gatului:

artera carotida interna (canalului carotidian)

vena jugulara interna (Gaura jugular )

nervul vag (Gaura jugular ).

3.zona posterioara corespunde gaurii mari occipitale la nivelul careia maduva

spinarii se continua endocranian cu trunchiul cerebral.

Endobaza

trei fose:

fosa cerebrala anterioara Etajul anterior (Fossa cranii anterior)

fosa cerebrala medie Etajul mijlociu (Fossa cranii media),

fosa cerebrala posterioara Etajuj posterior (Fossa cranii

posterior).

Acrania (cranioschizis): absena bolii craniene i poate a coloanei

vertebrale, craniorachischizis.
Anencefalie, prin lipsa de nchidere cranial a tubului neural.
Capul este plasat ntre umeri, fr gt, iar creierul este virtual absent.

NERVII CRANIENI (Nervi craniales)

constituie si funcie diferita,

Somatomotori,

Somatosenzitivi ,

Senzoriali

Generali

Speciali

Visceromotori,

Viscerosenzitivi

Originea reala a nervilor cranieni:

in encefal

in nucleii de origine pentru nervii motori,

in nucleii-terminali pentru nervii senzitivi

in nucleii parasimpatici pentru componentele nervoase vegetative.

Originea aparenta locul unde n. cranieni parasesc nevraxul sau patrund in

nevrax.

Traseul:

Segmentul intranevraxial al nervilor, ntre originea real i cea

aparent,
traseu paramedian scurt

Segmentul extranevraxial mai lung, format din:

Radacina

strabate spatiul subarhnoidian si perforeaza dura mater.

Trunchiul

trece prin orificiul de pasaj corespunzator al bazei

craniului.

Ramurile nervului (diviziunile periferice): primare, secundare,

Efereni:

efereni somatici - Innervatia Motorie musculaturii scheletice

- III, IV, VI, XII

efereni viscerali speciali

V, VII, IX, X, XI

efereni viscerali generali

- Innervatia Motorie a musculaturii netede
- II, VII, IX, X

Afereni:

afereni viscerali

Inervatia Senzitiv a musculaturii netede

- IX, X

afereni viscerali speciali

- I, VII, IX, X

afereni somatici - Innervatia Senzitiv a musculaturii scheletice

- V, VII, IX, X

afereni somatici speciali Optic, Acustic, Vestibular

- II, VIII