INTREBARI

KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA

1. Abductia bratului pana la 90º este realizata de

MUSCHIUL / MUSCHII:
a. Mare dorsal, deltoid
b. Supraspinos, deltoid
c. Deltoid, subspinos

2. Abductia orizontala a bratului este realizata de

MUSCHIUL / MUSCHII:
a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Deltoid

3. Abductia orizontala a umarului se evalueaza intre:

a. 0º - 180º
b. 0º - 45º
c. 0º - 90º

4. Abductia soldului are o amplitudine de miscare:

a. 0º - 90º
b. 0º - 45º
c. 0º - 100º

5. Adductia omoplatului este realizata de

MUSCHIUL / MUSCHII:
a. Trapez, mare rotund, mic rotund
b. Trapez, mare romboid, mic romboid
c. Trapez, mare rotund, mare rhomboid

149
6. Adductia orizontala a bratului are o amplitudine de
miscare de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 45º
c. 0º - 95º

7. Adductia orizontala a bratului este realizata de:

a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Mare pectoral

8. Adductia soldului are o amplitudine de miscare intre:

a. 45º si 0º
b. 90º si 0º
c. 100º si 0º

9. Adductia soldului este realizata de:

a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor,
pectineu,
drept intern
b. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac,
drept intern
c. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu,
drept extern

10. Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a bratului

este de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 180º
c. 90º - 180º

11. Amplitudinea de miscare a rotatiei interne este de:

a. 0º - 90º
b. 0º - 180º
c. 0º - 70º

150
12. Coborarea si adductia omoplatului este realizata de
MUSCHIUL / MUSCHII:
a. Trapez portiune inferioara
b. Trapez portiune superioara
c. Supraspinosul

13. Conform scalei numerice adoptate de National

Foundation for Infantile Paralysis, 1 exprima:
a. Paralizia completa a muschiului
b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace
pentru
miscarea urmarita

14. Conform scalei numerice adoptate de National

Foundation for Infantile Paralysis, 5 exprima:
a. Forta unui muschi normal
b. Paralizie completa a muschiului
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace
pentru miscarea urmarita

15. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, presupune

ca pozitia de start a pacientului sa fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

16. Evaluarea flexiei cotului, forta 2, presupune ca pozitia

de start a pacientului sa fie:
a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie
externa,
bratul fixat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna,
bratul fixat
c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul
fixat

151
17. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, presupune
ca pozitia de start a pacientului sa fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

18. Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, presupune

ca pozitia de start a pacientului sa fie:
a. Asezat, bratele pe langa trunchi
b. Decubit dorsal, bratele incrucisate
c. Decubit ventral, bratele pe langa corp

19. Eversia piciorului este realizata de:

a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateral
b. Tibialul anterior, tibialul posterior
c. Gemenii, solearul

20. Eversia piciorului are o amplitudine de miscare de:

a. 0º - 25º
b. 0º - 15º
c. 0º - 300

21. Extensia bratului este realizata de MUSCHIUL /

MUSCHII:
a. Deltoid, coracobrahial, biceps
b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid
c. Mare rotund, triceps, subscapular

22. Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2:

a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea
pe toata amplitudinea
b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa
miscarea pe amplitudine limitata
c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata

152
153
23. Extensia cotului are o amplitudine de miscare intre:
a. 145º-160º si 0º
b. 180 º si 0º
c. 120º si 0º

24. Extensia cotului este realizata de:

a. Mare dorsal, mare rotund
b. Triceps, anconeu
c. Trapez, mare romboid

25. Extensia cotului pentru forta 3, 4, 5 presupune

ca pacientul sa aiba pozitia de start:
a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90º, cotul flectat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa,
cotul in flexie
c. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna,
cotul in flexie

26. Extensia gatului este limitata de:

a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
b. Tensiunea ligamentuluigalben
c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei

27. Extensia gatului este realizata de MUSCHII:

a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex,
splenius al capului, splenius al gatului, muschii
spinali,
transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului,
digastricul nucal
b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex,
splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali,
transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului,
digastricul nucal
c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex,
splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali,

154
 transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului,
digastricul nucal

28. Extensia genunchiului are o amplitudine de miscare de:

a. 120º - 130º si 0º
b. 180º si 0º
c. 160º si 0º

29. Extensia genunchiului este realizata de:

a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul
intern,
vastul extern
b. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern,
vastul extern
c. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern,
vastul lateral

30. Extensia pumnului are o amplitudine de miscare de:

a. 0º - 90º
b. 0º - 70º
c. 0º - 100º

31. Extensia pumnului este realizata de:

a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anterior
b. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posterior
c. Primul radial, al doilea radial, mare palmar

32. Extensia soldului are o amplitudine de miscare, de la

linia mediana, de:
a. 0º si 10º - 15º
b. 0º si 20º
c. 0º si 25º

155
33. Extensia soldului este realizata de MUSCHIUL /
MUSCHII:
a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahial
b. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps
crural
c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural

34. Extensia trunchiului este realizata de MUSCHII:

a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul
spatelui
b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal
c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal

35. Flexia bratului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Mare dorsal, trapez
b. Trapez, anconeu
c. Deltoid, coracobrahial

36. Flexia cotului este realizata de MUSCHIUL / MUSCHII:

a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator
b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator
c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator

37. Flexia dorsala a gleznei este realizata de:

a. Gambierul (tibialul) anterior
b. Gambierul (tibialul) posterior
c. Tibialul posterior

38. Flexia gatului este limitata de:

a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
c. Apropierea apofizelor spinoase

156
39. Flexia genunchiului are o amplitudine de miscare de:
a. 0º - 180º
b. 0º - 130º
c. 0º - 160º

40. Flexia genunchiului este realizata de:

a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos,
semitendinos
b. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos,
semitendinos
c. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural
portiunea scurta, semimembranos, semitendinos

41. Flexia plantara a gleznei are o amplitudine de miscare

de:
a. 0º - 45º
b. 0º - 90º
c. 0º - 25º

42. Flexia plantara este realizata de:

a. Gemeni, solear, tibial anterior
b. Gemeni, solear, tibial posterior
c. Gemeni, solear, lung extensor degete

43. Flexia pumnului are o amplitudine a miscarii de:

a. 0º - 90º
b. 0º - 120º
c. 0º - 50º

44. Flexia pumnului este realizata de:

a. Cubital anterior, mare palmar
b. Cubital posterior, mare palmar
c. Cubitalul posterior, mic palmar

157
45. Flexia soldului are o amplitudine de miscare de:
a. 0º - 180º
b. 0º - 150º
c. 0º - 125º

46. Flexia soldului este realizata de MUSCHIUL /

MUSCHII:
a. Ilio-psoas
b. Fesier mijlociu
c. Fesier mare

47. Flexia trunchiului este realizata de MUSCHII:

a. Marele drept abdominal
b. Marele dorsal
c. Marele complex

48. Inclinatia cubitala a pumnului masoara:

a. 0º - 10º
b. 0º - 20º
c. 0º - 30º

49. Inclinatia radiala a pumnului masoara:

a. 0º - 30º
b. 0º - 20º
c. 0º - 10º

50. Inversia piciorului este realizata de:

a. Tibialul posterior, lung extensor degete
b. Tibialul posterior, lung flexor degete
c. Tibialul anterior, lung extensor degete

51. Inversia piciorului are o amplitudine de:

a. 0º - 15º
b. 0º - 10º
c. 0º - 35º

158
52. Miscarea de adductie a omoplatului este stabilizata de:
a. Greutatea trunchiului pacientului
b. Greutatea trunchiului examinatorului
c. Greutatea membrului superior al examinatorului

53. Miscarea de eversie a piciorului este limitata de:

a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului
b. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului
c. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna

54. Miscarea de eversie a piciorului este stabilizata de:

a. Greutatea trunchiului pacientului
b. Greutatea gambei pacientului
c. Greutatea membrului superior al examinatorului

55. Muschii principali care realizeaza flexia gatului sunt:

a. Sterno-cleido-mastoidianul
b. Trapezul fibre inferioare
c. Deltoidul

56. Muschiul principal care realizeaza abductia soldului

este:
a. Fesier mijlociu
b. Fesier mic
c. Fesier mare

57. Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3,

pozitia de start a pacientului este:
a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90º abductie
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90º

159
58. Pentru a evalua extensia gatului, forta 4,5, rezistenta se
aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi

59. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 1, pozitia

pacientului este:
a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut
c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

60. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 2, pozitia

pacientului este:
a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut
c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

61. Pentru a evalua flexia gatului, forta 4,5, rezistenta se

aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi

62. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 1, pozitia

pacientului este:
a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba
sustinuta
b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara
sustinuta
c. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat

160
63. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 4,5, pozitia
pacientului este:
a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba
sustinuta
b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara
sustinuta
c. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat

64. Pentru a testa abductia soldului, forta 2, pozitia de start

a pacientului este:
a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia
mediana
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie
c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate

65. Pentru a testa abductia soldului, forta 4,5, pozitia de

start a pacientului este:
a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste
linia mediana
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie
c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate

66. Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3,4,5,

pacientul se afla in:
a. Decubit lateral, bratul in abductie 90º si rotatie externa
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie
externa
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie interna

67. Pentru a testa adductia soldului, forta 2, pozitia de start

a pacientului este:
a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si
celalalt
este sustinut de examinator cu o abductie de 25º
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45º
c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie

161
68. Pentru a testa adductia soldului, forta 3,4,5, pozitia de
start a pacientului este:
a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si
celalalt este sustinut de examinator cu o abductie de
25º
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45º
c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie

69. Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul se afla

in:
a. Asezat
b. Decubit ventral
c. Decubit dorsal

70. Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul se afla

in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit lateral
c. Decubit ventral

71. Pentru a testa extensia coloanei lombare forta 4,5, se

opune rezistenta:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
c. Pe bazin

72. Pentru a testa extensia coloanei toracale forta 4,5, se

opune rezistenta:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
c. Pe bazin

162
73. Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul se afla in:
a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal

74. Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul se afla in:

a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal

75. Pentru a testa flexia pumnului, forta 2, pozitia de start

a pacientului este:
a. Asezat, antebratul in supinatie
b. Asezat, antebratul in pronatie
c. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa
interna

76. Pentru a testa flexia soldului forta 2, pozitia de start

a pacientului este de:
a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra
sustinut
c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

77. Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia de start

a pacientului este:
a. Decubit ventral sau decubit lateral
b. Decubit dorsal sau ortostatism
c. Ortostatism sau decubit lateral

78. Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2, pacientul

se afla in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat

163
79. Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2,
pacientul se afla in:
a. Decubit ventral, bratul in abductie 90º, asezat pe
masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º, asezat pe
masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei
c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea
mesei
in rotatie interna

80. Pentru a testa rotatia externa a soldului, forta 2, pozitia

de start a pacientului este de:
a. Decubit lateral
b. Decubit dorsal
c. Asezat, gambele atarnate

81. Pentru a testa rotatia in jos si adductia omoplatului,

forta 2 pacientul se afla in:
a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spate
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90º
c. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate

82. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului,

forta 2, pacientul este in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat

83. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului,

forta 3,4,5, pacientul este in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat

164
84. Pentru evaluarea extensiei soldului, forta 4,5, pozitia
pacientului este:
a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensie
b. Decubit dorsal, genunchiul in extensie
c. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat

85. Pentru testarea flexiei plantare forta 3 se realizeaza:

a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori
flexia plantara
b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori
flexia plantara si oboseste
c. In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o
data flexia plantara

86. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Adductia omoplatului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Trapez, mare rotund, mic rotund
b. Trapez, mare romboid, mic romboid
c. Trapez, mare rotund, mare rhomboid

87. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata.
Abductia bratului pana la 90º nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Mare dorsal, deltoid
b. Supraspinos, deltoid
c. Deltoid, subspinos

88. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata.
Abductia orizontala a umarului nu se evalueaza intre:
a. 0º - 180º
b. 0º - 45º
c. 0º - 90º

165
89. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata.
Abductia orizontala a bratului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Deltoid

90. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata.
Adductia orizontala a bratului nu are o amplitudine de miscare
de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 45º
c. 0º - 95º

91. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata.
Adductia orizontala a bratului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Mare pectoral

92. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a
bratului nu este de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 180º
c. 90º - 180º

166
93. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Amplitudinea de miscare a rotatiei interne a
bratului nu este de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 180º
c. 0º - 70º

94. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata.
Abductia soldului nu are o amplitudine de miscare:
a. 0º - 90º
b. 0º - 45º
c. 0º - 100º

95. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata.
Adductia soldului nu are o amplitudine de miscare intre:
a. 45º si 0º
b. 90º si 0º
c. 100º si 0º

96. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata.
Adductia soldului nu este realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor,
pectineu,
drept intern
b. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac,
drept intern
c. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu,
drept extern

167
97. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Conform scalei numerice adoptate de National
Foundation for Infantile Paralysis, 1 nu exprima:
a. Paralizia completa a muschiului
b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace
pentru miscarea urmarita

98. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Conform scalei numerice adoptate de National
Foundation for Infantile Paralysis, 5 nu exprima:
a. Forta unui muschi normal
b. Paralizie completa a muschiului
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace
pentru miscarea urmarita

99. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Coborarea si adductia omoplatului nu este
realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Trapez portiune inferioara
b. Trapez portiune superioara
c. Supraspinosul

100. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Extensia gatului nu este limitata de:
a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
b. Tensiunea ligamentuluigalben
c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei

168
101. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Extensia gatului nu este realizata de MUSCHII:
a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic
complex, splenius al capului, splenius al gatului,
muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului,
spinalul gatului, digastricul nucal
b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex,
splenius
al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul
gatului,
spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal
c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex,
splenius
al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul
gatului,
spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal

102. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, presupune

ca pozitia de start a pacientului sa fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

103. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, nu
presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

104. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, nu
presupune ca pozitia
de start a pacientului sa fie:
a. Asezat, bratele pe langa trunchi
b. Decubit dorsal, bratele incrucisate
c. Decubit ventral, bratele pe langa corp
169
105. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Extensia trunchiului nu este realizata de
MUSCHII:
a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul
spatelui
b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal
c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal

106. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata.
Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2 nu se testeaza
din:
a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa
miscarea pe toata amplitudinea
b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa
miscarea pe amplitudine limitata
c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe
amplitudine limitata

107. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Extensia bratului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Deltoid, coracobrahial, biceps
b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid
c. Mare rotund, triceps, subscapular

108. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Evaluarea flexiei cotului, forta 2, nu presupune ca
pozitia de start
a pacientului sa fie:
a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie
externa,
bratul fixat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna,
bratul fixat

170
c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul
fixat

109. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Extensia cotului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Mare dorsal, mare rotund
b. Triceps, anconeu
c. Trapez, mare romboid

110. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Extensia cotului nu are o amplitudine de miscare
intre:
a. 145º-160º si 0º
b. 180 º si 0º
c. 120º si 0º

111. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Extensia cotului pentru forta 3,4,5 nu presupune
ca pacientul sa aiba
pozitia de start:
a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90º, cotul flectat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa,
cotul in flexie
c. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna,
cotul in flexie

112. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata.
Extensia pumnului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anterior
b. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posterior
c. Primul radial, al doilea radial, mare palmar

171
113. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Extensia pumnului nu are o amplitudine de
miscare de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 70º
c. 0º - 100º

114. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Extensia soldului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps
brahial
b. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps
crural
c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural

115. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Extensia soldului nu are o amplitudine de
miscare, de la linia mediana,
de:
a. 0º si 10º - 15º
b. 0º si 20º
c. 0º si 25º

116. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Extensia genunchiului nu are o amplitudine de
miscare de:
a. 120º - 130º si 0º
b. 180º si 0º
c. 160º si 0º

117. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Eversia piciorului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateral
b. Tibialul anterior, tibialul posterior
c. Gemenii, solearul
172
118. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Eversia piciorului nu are o amplitudine de
miscare de:
a. 0º - 25º
b. 0º - 15º
c. 0º - 30º

119. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Flexia gatului nu este limitata de:
a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
c. Apropierea apofizelor spinoase

120. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Flexia trunchiului nu este realizata de MUSCHII:
a. Marele drept abdominal
b. Marele dorsal
c. Marele complex

121. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Flexia bratului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Mare dorsal, trapez
b. Trapez, anconeu
c. Deltoid, coracobrahial

122. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Flexia cotului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator
b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator
c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator

173
123. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Flexia pumnului nu are o amplitudine a miscarii
de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 120º
c. 0º - 50º

124. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Flexia pumnului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Cubital anterior, mare palmar
b. Cubital posterior, mare palmar
c. Cubitalul posterior, mic palmar

125. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Flexia soldului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Ilio-psoas
b. Fesier mijlociu
c. Fesier mare

126. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Flexia genunchiului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos
b. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinos
c. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta,
semimembranos, semitendinos

127. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Flexia genunchiului nu are o amplitudine de
miscare de:
a. 0º - 180º
b. 0º - 130º
c. 0º - 160º

174
128. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Flexia plantara nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Gemeni, solear, tibial anterior
b. Gemeni, solear, tibial posterior
c. Gemeni, solear, lung extensor degete

129. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Flexia plantara a gleznei nu are o amplitudine de
miscare de:
a. 0º - 45º
b. 0º - 90º
c. 0º - 25º

130. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Flexia dorsala a gleznei nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Gambierul (tibialul) anterior
b. Gambierul (tibialul) posterior
c. Tibialul posterior

131. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Inclinatia cubitala a pumnului nu masoara:
a. 0º - 10º
b. 0º - 20º
c. 0º - 30º

132. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata.
Inclinatia radiala a pumnului nu masoara:
a. 0º - 30º
b. 0º - 20º
c. 0º - 10º

175
133. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Inversia piciorului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Tibialul posterior, lung extensor degete
b. Tibialul posterior, lung flexor degete
c. Tibialul anterior, lung extensor degete

134. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Inversia piciorului nu are o amplitudine de:
a. 0º - 15º
b. 0º - 10º
c. 0º - 35º

135. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Muschii principali care realizeaza flexia gatului
nu sunt:
a. Sterno-cleido-mastoidianul
b. Trapezul fibre inferioare
c. Deltoidul

136. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Miscarea de adductie a omoplatului nu este
stabilizata de:
a. Greutatea trunchiului pacientului
b. Greutatea trunchiului examinatorului
c. Greutatea membrului superior al examinatorului

137. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Muschiul principal care realizeaza abductia
soldului nu este:
a. Fesier mijlociu
b. Fesier mic
c. Fesier mare

176
138. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Miscarea de eversie a piciorului nu este limitata
de:
a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului
b. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului
c. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna

139. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata.
Miscarea de eversie a piciorului nu este stabilizata de:
a. Greutatea trunchiului pacientului
b. Greutatea gambei pacientului
c. Greutatea membrului superior al examinatorului

140. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a evalua flexia gatului, forta 4,5,
rezistenta nu se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi

141. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a evalua extensia gatului, forta 4,5,
rezistenta nu se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi

142. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa extensia coloanei lombare forta
4,5, nu se opune rezistenta:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
c. Pe bazin

177
143. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Pentru a testa extensia coloanei toracale forta
4,5, nu se opune rezistenta:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
c. Pe bazin

144. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia
de start a pacientului
nu este:
a. Decubit ventral sau decubit lateral
b. Decubit dorsal sau ortostatism
c. Ortostatism sau decubit lateral

145. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa rotatia in sus si abductia
omoplatului, forta 2, pacientul
nu este in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat

146. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa rotatia in sus si abductia
omoplatului, forta 3,4,5,
pacientul nu este in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat

178
147. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2,
pacientul nu se afla in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat

148. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3,4,5,
pacientul nu se afla in:
a. Decubit lateral, bratul in abductie 90º si rotatie externa
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie
externa
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie interna

149. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa rotatia in jos si adductia
omoplatului, forta 2 pacientul
nu se afla in:
a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la
spate
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90º
c. Asezat, bratul in rotatie intrna si adductie la spate

150. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul nu
se afla in:
a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal

151. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul nu
se afla in:
a. Asezat
b. Decubit lateral

179
c. Decubit dorsal

152. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul
nu se afla in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit lateral
c. Decubit ventral

153. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata.
Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul nu se afla in:
a. Asezat
b. Decubit ventral
c. Decubit dorsal

154. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata.
Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3, pozitia
de start a pacientului nu este:
a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90º abductie
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90º

155. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2,
pacientul nu se afla in:
a. Decubit ventral, bratul in abductie 90º, asezat pe
masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º, asezat pe
masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei
c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la
marginea mesei
in rotatie interna

180
156. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Pronatia antebratului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Patrat pronator, mare pronator
b. Rotund pronator, patrat pronator
c. Rotund pronator, mare pronator

157. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa flexia pumnului, forta 2, pozitia de
start a pacientului nu
este:
a. Asezat, antebratul in supinatie
b. Asezat, antebratul in pronatie
c. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa
interna

158. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa flexia soldului forta 1, pozitia de
start a pacientului nu
este de:
a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut
c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

159. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa flexia soldului forta 2, pozitia de
start a pacientului nu
este de:
a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra
sustinut
c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

181
160. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Pentru evaluarea extensiei soldului, forta 4,5,
pozitia pacientului nu este:
a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensie
b. Decubit dorsal, genunchiul in extensie
c. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat

161. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa abductia soldului, forta 2, pozitia
de start a pacientului
nu este:
a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia
mediana
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie
c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate

162. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa abductia soldului, forta 4,5, pozitia
de start a pacientului
nu este:
a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste
linia mediana
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie
c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate

163. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa adductia soldului, forta 3,4,5,
pozitia de start a pacientului nu este:
a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa
si celalalt este sustinut de examinator cu o abductie
de 25º
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45º
c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie

182
164. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Pentru a testa adductia soldului, forta 2, pozitia
de start a pacientului
nu este:
a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si
celalalt este
sustinut de examinator cu o abductie de 25º
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45º
c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie

165. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a testa rotatia externa a soldului, forta 2,
pozitia de start a
pacientului nu este de:
a. Decubit lateral
b. Decubit dorsal
c. Asezat, gambele atarnate

166. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 1,
pozitia pacientului nu este:
a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut
c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

167. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 2,
pozitia pacientului nu este:
a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut
c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

183
168. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 1,
pozitia pacientului nu este:
a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba
sustinuta
b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara
sustinuta
c. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat

169. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 4,5,
pozitia pacientului nu este:
a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba
sustinuta
b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara
sustinuta
c. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat

170. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Pentru testarea flexiei plantare forta 3 nu se
realizeaza:
a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori
flexia plantara
b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori
flexia plantara si oboseste
c. In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data
flexia plantara

171. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Rotatia trunchiului nu este realizata de MUSCHII:
a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal
b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal
c. Marele complex, micul complex

184
172. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. Ridicarea bazinului nu este realizata de
MUSCHII:
a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal
b. Patratul lombar, sacro-lombarul
c. Fesierul mare, pectineul

173. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Rotatia in sus si abductia omoplatului nu este
realizata de MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Trapez
b. Mare dorsal
c. Dintat anterior

174. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. Ridicarea omoplatului nu este realizata de
MUSCHIUL/MUSCHII:
a. Dintat anterior, mare dorsal
b. Trapez fibre superioare, angularul
c. Rotund mare, supraspinos

175. Pronatia antebratului este realizata de:

a. Patrat pronator, mare pronator
b. Rotund pronator, patrat pronator
c. Rotund pronator, mare pronator

176. Ridicarea bazinului este realizata de MUSCHII:

a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal
b. Patratul lombar, sacro-lombarul
c. Fesierul mare, pectineul

177. Ridicarea omoplatului este realizata de MUSCHIUL /

MUSCHII:
a. Dintat anterior, mare dorsal
b. Trapez fibre superioare, angularul
c. Rotund mare, supraspinos

185
178. Rotatia externa a soldului masoara:
a. 0º - 15º
b. 0º - 55º
c. 0º - 45º

179. Rotatia in jos si adductia omoplatului este realizata

de MUSCHIUL / MUSCHII:
a. Mare romboid, mic romboid, trapez
b. Mare rotund, mic rotund, trapez
c. Supraspinos, subspinos, subscapular

180. Rotatia in sus si abductia omoplatului este realizata

de MUSCHIUL / MUSCHII:
a. Trapez
b. Mare dorsal
c. Dintat anterior

181. Rotatia interna a bratului este realizata de:

a. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare
rotund
b. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid
c. Subspinos, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid

182. Rotatia interna a soldului este realizata de:

a. Fesier mare, tensorul fasciei lata
b. Fesier mijlociu, tensorul fasciei lata
c. Fesier mic, tensorul fasciei lata

183. Rotatia interna a soldului masoara:

a. 0º - 15º
b. 0º - 55º
c. 0º - 45º

186
184. Rotatia trunchiului este realizata de MUSCHII:
a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal
b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal
c. Marele complex, micul complex

185. Supinatia antebratului este realizata de:

a. Biceps brahial, scurt supinator
b. Coracobrahial, scurt supinator
c. Anconeu, scurt supinator

186. „Mana cazuta” este aspectul clinic major in paralizia

de:
a. nerv median
b. nerv radial
c. nerv cubital

187. Afazia nonfluenta presupune un debit de:

a. sub 50 cuvinte / minut
b. intre 100-75 cuvinte / minut
c. intre 100-50 cuvinte / minut

188. Afazia fluenta presupune un debit de:

a. peste 100 cuvinte / minut
b. peste 200 cuvinte / minut
c. peste 50 cuvinte / minut

189. Agnozia reprezinta:

a. imposibilitatea / dificultatea de a recunoaste
obiectele din jur
b. imposibilitatea / dificultatea de a numi obiectele din jur
c. imposibilitatea / dificultatea de a relationa cu obiectele din
jur

187
190. Amorfognozia reprezinta:
a. nerecunoasterea formei obiectelor
b. nerecunoasterea structurii, texturii, materialului
c. incapacitatea de a denumi obiectul, chiar daca il recunoaste
dupa forma, marime si consistenta

191. Aplicarea masurilor de tratament recuperator

reclama anihilarea efectelor dezastruoase ale inactivitatii fizice
asupra:
a. fortei si rezistentei musculare
b. stabilitatii articulare
c. metabolismului bazal

192. Arcul longitudinal intern al boltii plantare este mentinut

de mai multe elemente anatomice, dintre care cel mai
important este:
a. grupul ligamentelor plantare tarsiene
b. gambierul (tibialul) posterior
c. lungul peronier lateral

193. Asomatognozia reprezinta:

a. recunoasterea schemei corporale
b. incapacitatea de recunoastere a schemei corporale
c. capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor
prin pipait

194. Asupra articulatiei, procesul inflamator si aparitia

infiltratului produce:
a. distensia capsulei articulare cu subtierea si atrofia
acesteia
b. strangerea capsulei articulare, ingrosarea si intarirea ei
c. nu infuenteaza direct functionalitatea articulara

188
195. Axonotmesis inseamna:
a. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de
mielina
b. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina
c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau
axonului

196. Caracteristica clinica a sindromului cerebelos in

picioare este:
a. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita,
cu membrele superioare in abductie, inchiderea
ochilor nu accentueaza simptomele
b. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu
membrele superioare in flexie anterioara, inchiderea
ochilor nu accentueaza simptomele
c. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu
membrele superioare in abductie, inchiderea ochilor
accentueaza simptomele

197. Caracteristica clinica a sindromului cerebelos in

repaus este:
a. la ridicarea din decubit dorsal in asezat, cu mainile
incrucisate
pe piept, ridica membrul inferior afectat de pe planul
patului
b. tremuratura de repaus a capului
c. ambele

198. Cauzalgia este o complicatie care apare in leziunile

nervului:
a. median
b. radial
c. cubital

189
199. Cele mai frecvente entorse ale piciorului sunt:
a. entorsele prin eversie, cu lezarea ligamentului colateral
intern
b. entorsele piciorului propriu-zis
c. entorsele prin inversie, cu lezarea ligamentului
colateral
extern

200. Clonusul piciorului – miscari ritmice de flexie-extensie

– apare dupa intinderea brusca a:
a. bicepsului femural
b. tibialului anterior
c. tricepsului sural

201. Consolidarea definitiva a fracturilor de calcaneu,

indiferent de conduita terapeutica adoptata, dureaza:
a. intre 1-2 luni
b. 3 luni
c. pana la 4-5 luni

202. Debitul verbal normal la o persoana sanatoasa este

de :
a. 100-150 cuvinte / minut
b. 50-100 cuvinte / minut
c. peste 150 cuvinte / minut

203. Dintre factorii de risc in cazul discopatiilor vertebrale,

pacientul trebuie instruit si in legatura cu:
a. greutatea corporala scazuta, intemperiile, caratul de
greutati
b. obezitatea, intemperiile, caratul de greutati
c. obezitatea, caldura excesiva, ortostatismul

190
204. Dintre manevrele de intindere capsulo-ligamentara
amintim:
a. tractiunea axiala + decoaptarea gleno-humerala
b. folosirea diagonalelor Kabat
c. folosirea diagonalei de flexie-abductie-rotatie externa

205. Dintre probele de disdiadocokinezie, la proba

marionetelor, la cerebelosi miscarile sunt:
a. lente, hipermetrice, sacadate
b. rapide, hipermetrice , cursive
c. rapide, hipermetrice, sacadate

206. Disartria reprezinta:

a. incapacitatea pacientului de a vorbi spontan, sau de a
vorbi corect,
cu toate ca stie ce vrea sa spuna
b. exprimarea imperfecta a sunetelor si cuvintelor
c. pierderea capacitatii de a articula cuvintele

207. Efectele medicamentelor antiinflamatoare in

traumatologia sportiva se bazeaza pe efectul acestora:
a. de a stimula sinteza prostaglandinelor
b. de a inhiba sinteza prostaglandinelor
c. de a nu influenta sinteza prostaglandinelor

208. Evaluarea mersului se testeaza cu ochii deschisi, apoi

cu ochii inchisi, cerandu-i pacientului:
a. sa se plimbe inainte-inapoi, sa mearga in jurul unui scaun
b. sa mearga pe varfuri si pe calcaie, sa mearga de-a lungul
unei linii
c. sa realizeze toate aceste manevre

191
209. Evaluarea sensibilitatii superficiala tactila se face prin
stimulare:
a. direct pe piele si apoi ridicat, fara a fi miscat de-a
lungul ei
b. direct pe piele si miscat de-a lungul ei
c. indirect pe piele si apoi ridicat

210. Examenul obiectiv in cazul lombalgiei prin protruzie

discala simpla deceleaza:
a. scolioza
b. cifoza
c. nu deceleaza modificari vertebrale statice

211. Examenul obiectiv in cazul lombalgiei prin protruzie

discala simpla nu va decela niciodata:
a. limitarea mobilitatii in toate sensurile, mai putin cel al
pozitiei
antalgice
b. limitarea mobilitatii in plan frontal
c. mobilitatea libera in toate planurile

212. Examinarea coordonarii presupune evaluarea modului

in care subiectul:
a. se imbraca, se desbraca, atitudinea in somn si in efort
b. isi incheie nasturii, isi leaga sireturile, atitudinea in somn
si in efort
c. se imbraca, se desbraca, isi incheie nasturii, isi leaga
sireturile

213. Exercitiile de stoarcere a unei mingii, ca si miscarea

“de a face mana cupa (caus)”, fac parte din programul de
reeducare analitica in:
a. paralizia de radial
b. paralizia de median
c. paralizia de cubital

192
214. Faza a II-a a recuperarii umarului posttraumatic, care
incepe dupa suspendarea imobilizarii, urmareste intretinerea
miscarii:
a. cu solicitare si cu implicarea leziunii
b. cu solicitare dar fara iritarea leziunii
c. fara solicitare si fara iritarea leziunii

215. Faza initiala a procesului postlezional, prezinta

particularitati de abordare in cazul sportivilor:
a. poate fi intrerupta sau scurtata pentru accelerarea vindecarii
b. poate fi prelungita peste o saptamana pentru evitarea complicatiilor
c. trebuie respectata pentru a evita blocarea sau, dimpotriva
exagerarea consecintelor negative

216. Fractura de scafoid nu se poate complica cu:

a. necroza aseptica, ulterior artroza secundara dureroasa
b. picior plat traumatic, ulterior artroza secundara a
interliniei Chopart
c. calus vicios, cu anchiloza secundara

217. In cazul fracturilor de cotil cu infundare, primul gest

terapeutic este:
a. imobilizare la pat + kinetoterapie generala
b. tractiune-suspensie timp de 45 de zile
c. imobilizare la pat primele zile + tractiune-suspensie timp
de 45 de zile

218. In cazul imobilizarii complete, colagenul devine tesut

cicatriceal:
a. elastic, datorita participarii fibrelor de elastina
b. inert si inutil
c. nu se implica in functionalitatea ulterioara a articulatiei

193
219. In cazul leziunilor de tendon in zona pumnului,
imobilizarile
dureaza:
a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii
b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii
c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani - flexorii

220. In cazul protezei totale cimentate de sold, mobilizarile

de sold, pasive si din “suspendat”, pot incepe:
a. dupa primele 21 de zile
b. dupa 3-4 saptamani
c. dupa 4-5 zile

221. In cazul recuperarii umarului posttraumatic, obiectivul

numarul 1 este:
a. recuperarea fortei musculare si stabilitatea
b. asuplizarea articulatiei
c. recuperarea coordonarii miscarilor in umar si in intregul
lant kinetic

222. In cazul rupturii aparatului extensor al genunchiului

(cvadriceps sau jonctiune musculo-tendinoasa), se prefera:
a. imobilizarea 3-4 luni, interventia chirurgicala prezentand
riscul complicatiilor
b. interventie chirurgicala + imobilizare minima de o
saptamana
c. interventie chirurgicala + imobilizare pe atela 3-4
saptamani

223. In cazul sinovectomiei, posturarile de evitare a

flexuum-ului de genunchi pot incepe:
a. imediat dupa interventie
b. dupa minimum o saptamana de la interventie
c. din ziua a 3-a pana la a 5-a dupa interventie

194
224. In discopatiile vertebrale pacientul adopta o atitudine:
a. care imprima coloanei o scolioza sau flectare ventrala
b. in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat
si facies inexpresiv
c. cu membrele inferioare in extensie puternica

225. In evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru

membrele superioare, la proba „indice-nas” la pacientul cu
sindrom cerebelos se observa:
a. tremuratura neintentionala + depasirea tintei (hipermetrie)
b. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + fara
depasirea tintei (hipermetrie)
c. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii +
depasirea tintei (hipermetrie)

226. In evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru

membrele superioare, la proba „indice-indice” la pacientul
cu sindrom cerebelos unilateral se observa:
a. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos
nu o atinge + degetul afectat dedesubtul celui sanatos
b. degetul de partea leziunii nu atinge linia mediana, degetul sanato
o depaseste + degetul afectat dedesubtul celui sanatos
c. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos
nu o atinge + degetul sanatos dedesubtul celui afectat

195
227. In evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru
membrele superioare, la proba asimetriei tonice dinamice
la pacientul cu sindrom cerebelos se observa, la comanda de
a ridica brusc membrele superioare indreptate inainte pana la
orizontala:
a. bratul partii afectate se opreste inainte, ridicandu-se mai jos
decat cel normal
b. bratul partii afectate nu porneste o data cu cel sanatos,
ridicandu-se mai jos decat cel normal
c. bratul afectat nu se opreste la timp, ridicandu-se mai sus
decat cel
normal

228. In evaluarea motilitatii, se observa intai atitudinea

pacientului in pat. Pozitia cu un membru inferior flectat din
coapsa si genunchi, evoca:
a. meningita
b. Parkinson
c. sciatica

229. In faza acuta a traumatismului, sub actiunea

substantelor vasoactive (histamina, anafilatoxine, chinine,
prostaglandine etc.)
se produc:
a. vasoconstrictie si scaderea permeabilitatii vasculare
b. vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare si
edeme
c. in prima faza a traumatismului substantele vasoactive nu
actioneaza

196
230. In faza I (imediat dupa traumatism / dupa interventie
ortopedico-chirurgicala) imobilizarea umarului posttraumatic
se poate face:
a. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru
intervale >de 30de zile
b. imobilizare cu bratul in abductie (aparat toraco-brahial) pentru
intervale >de 30de zile
c. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale nelimita

231. In faza proliferativa a procesului inflamator la sportivi

este indicata:
a. imobilizarea completa, uneori prelungita pentru refacerea
perfecta a structurilor traumatizate
b. mobilizari precoce practicate cu prudenta si progresiv,
la limita durerilor
c. mobilizari numai dupa vindecare completa, chiar cu durere l
a mobilizare

232. In hemiplegia spastica atitudinea particulara

caracteristica este:
a. membrul superior in flexie, usoara adductie si pronatie
a antebratului
b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica
c. pacient in atitudine indiferenta

233. In neuropatia cubitalului sunt compromise miscarile

de:
a. abductie + adductie degete
b. pronatie + flexie pumn
c. extensie cot + extensie pumn

234. In neuropatia radialului sunt compromise miscarile de:

a. pronatie + flexie pumn
b. extensie cot + extensie pumn
c. abductie + adductie degete

197
235. In neuropatia medianului sunt compromise miscarile
de:
a. pronatie + flexie pumn
b. extensie cot + extensie pumn
c. abductie + adductie degete

236. In paraplegia spastica atitudinea particulara

caracteristica este:
a. pacient in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul
anteflectat si
facies inexpresiv
b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica
c. pacient in atitudine indiferenta

237. In perioada imediat urmatoare imobilizarii, in primele

2-3 saptamani daca persista inflamatia se indica:
a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimate
la 3-6ore
b. hidrokinetoterapie calda
c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare

238. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru

asuplizarea trunchiului inferior se recomanda:
a. contractii izotonice cu rezistenta
b. programul Williams
c. contractii izometrice

239. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru

relaxarea musculaturii lombare se recomanda exercitii de tip:
a. contractii izotonice cu rezistenta
b. hold-relax
c. contractii izometrice

198
240. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru
relaxarea musculaturii lombare se recomanda:
a. contractii izotonice cu rezistenta
b. pozitiile finale ale diagonalelor Kabat
c. contractii izometrice

241. In programul kinetic de recuperare, reeducarea

analitica implica si antrenarea adductorului policelui (sa tina
intre policele
addus si index obiecte tot mai mici, tot mai subtiri) in cazul:
a. paraliziei de nerv radial
b. paraliziei de nerv median
c. paraliziei de nerv cubital

242. In recuperarea cotului posttraumatic trebuiesc

respectate cateva consideratii generale, cu exceptia uneia
dintre cele de mai jos:
a. stagnarea recuperarii >15 zile nu impune o pauza,
iar lipsa ameliorarii
nu impune mobilizare sub anestezie sau interventie
chirurgicala(artroliza), ci trebuie continuata recuperarea
b. cotul inflamat nu se mobilizeaza, pana nu dispare edemul
si inflamatia
c. nu se folosesc mobilizari pasive sau incarcarea cu greutati
pentru a forta extensia

243. In recuperarea leziunii flexorilor in zona palmara distala

dupa interventia chirurgicala este contraindicata introducerea
miscarilor pasive si/sau cu rezistenta:
a. primele 2-3 saptamani
b. primele 5-6 saptamani
c. primele 6-8 saptamani

199
244. In recuperarea sechelelor postcombustionale ale
mainii, mobilizarile pasive si/sau intinderile cu pozitionare pe
atele amovibile sunt:
a. indicate cat se poate de repede, pentru a preveni
retracturile
b. indicate, dupa caz, in functie de gravitatea sechelelor
c. contraindicate, ca si termoterapia

245. In stadiul de lombosciatica, fragmentul discal

herniaza:
a. paraligamentar
b. supraligamentar
c. subligamentar

246. La inspectie, in boala Parkinson atitudinea particulara

caracteristica este:
a. pacient in ortostatism in „semn de intrebare”,
cu corpul anteflectat si facies inexpresiv
b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica
c. pacient in atitudine indiferenta

247. La manevra de flexie brusca a falangei distale a

mediusului,
semnul Hoffmann apare daca se produce:
a. flexia + adductia policelui & flexia indexului
b. extensia + abductia policelui & flexia indexului
c. opozitia policelui & flexia indexului

248. La manevra de percutie a fetei palmare a articulatiilor

MCF, se obtine semnul Rossolimo la mana daca apare:
a. extensia degetelor + pronatia antebratului
b. flexia degetelor + supinatia antebratului
c. extensia degetelor + supinatia antebratului

200
249. Leziunea arhicerebelului determina:
a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara
tulburare de tonus, tremor, nistagmus
b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de
echilibru
c. manifestari distale homolaterale – dismetrie, dissinergie,
hipotonie, tremor, ROT abolite

250. Leziunea paleocerebelului determina:

a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de
tonus, tremor, nistagmus
b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de
echilibru
c. manifestari distale homolaterale – dismetrie, dissinergie,
hipotonie,
tremor, ROT abolite

251. Leziunea neocerebelului determina:

a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus,
tremor, nistagmus
b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru
c. manifestari distale homolaterale – dismetrie, dissinergie,
hipotonie, tremor, ROT abolite

252. Lombalgia intr-o protruzie discala simpla este

datorata:
a. efortului fizic normal, repetat
b. efortului fizic supradimensionat
c. nu depinde de efortul fizic

253. Nervul circumflex (axilar) are originea in radacinile:

a. C5-C7
b. C5-C6
c. C6-C8

201
254. Nervul musculocutanat are originea in radacinile:
a. C5-C7
b. C5-C6
c. C6-C8

255. Neurapraxie inseamna:

a. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina
b. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii
sau axonului
c. leziunea exclusiva a aaxonului, cu conservarea tecii de
mielina

256. Neuropatia axilarului (circumflexului) se exprima clinic

printr-un deficit motor pentru:
a. abductia bratului (primele 15) + rotatia externa a bratului
b. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia
bratului
c. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat

257. Neuropatia musculocutanatului (din plexul brahial)

se exprima clinic printr-un deficit motor pentru:
a. abductia bratului (primele 15) + rotatia externa a bratului
b. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara
brat
c. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia
bratului

258. Neurotmesis reprezinta:

a. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de
mielina
b. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de
mielina
c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau
axonului

202
259. Pacientul cu proteza totala de sold va evita urmatoarele
manevre, cu exceptia uneia dintre cele de mai jos:
a. decubitul dorsal
b. combinatia flexie - adductie - rotatie externa
c. rotatia externa si adductia din decubit / asezat

260. Pacientul cu sindrom cerebelos are mersul:

a. cu baza largita, hipermetric, ebrios, deviaza de partea
bolnava
b. cu baza normala, hipermetric, ebrios, deviaza de partea
sanatoasa
c. cu baza normala, hipermetric, ebrios, nu deviaza

261. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip superior

cuprinde radacinile:
a. C5-C6  contingent C4
b. in principal C7
c. C5-C7

262. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip mijlociu

cuprinde radacinile:
a. C5-C6  contingent C4
b. in principal C7
c. C5-C7

263. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip inferior

cuprinde radacinile:
a. C5-C6  contingent C4
b. C8-T1 contingent T2
c. in principal C7

203
264. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este
adevarata. In cazul leziunilor de tendon in zona pumnului,
imobilizarile nu dureaza:
a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii
b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii
c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani - flexorii

265. Precizati care dintre variantele de mai jos nu este

adevarata. In perioada imediat urmatoare imobilizarii, in
primele 2-3 saptamani
daca persista inflamatia nu se indica:
a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimate
la 3-6 ore
b. hidrokinetoterapie calda
c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare

266. Pregatirea programului kinetic de recuperare

functionala se face folosind triada:
a. aplicatie de gheata + masaj + electroterapie antialgica
b. aplicatie de gheata + hidroterapie + electrostimulare
c. caldura + masaj + electroterapie antialgica

267. Primul obiectiv in recuperarea functionala propriu-zisa

a umarului posttraumatic este:
a. recastigarea fortei musculare a stabilizatorilor umarului
b. refacerea amplitudinii complete de miscare
c. recastigarea abilitatilor in diverse activitati

268. Proba Babinski – a aplecarii pe spate in sindromul

cerebelos:
a. cerebelosul o face fara sa flecteze genunchii si cade
ca un butuc
b. cerebelosul o face cu extensia trunchiului
c. cerebelosul o face cu tripla flexie

204
269. Proba Garcin Rademaker – pacientul sta cu un picior
inaintea celuilalt, cu picioarele departate si este impins
anterior:
a. normal – se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul anterior
b. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu
piciorul sanatos, indiferent daca acesta a fost
inaintea/inapoia celuilalt
c. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte
cu piciorul bolnav, indiferent daca acesta a fost inaintea/inapoia
celuilalt

270. Procesele inflamatoare influenteaza musculatura

juxtaarticulara:
a. determina instalalarea rapida a hipertrofiilor musculare
b. determina scaderea fortei de contractie
c. nu influenteaza activitatea musculara

271. Programele educationale kinetice in cazul discopatilor

isi propun printre obiective:
a. inzavorarea coloanei vertebrale lombare in timpul
efortului
b. eliberarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului
c. pozitia indiferenta a coloanei vertebrale lombare in timpul
efortului

272. Programul de kinetoterapie in recuperarea soldului nu

presupune:
a. evitarea flexuum-ului prin reeducarea extensiei
b. evitarea rotatiei externe prin reeducarea rotatiei interne
c. posturi libere in care pacientul sa nu aiba dureri

205
273. Raspunsul caracteristic pentru semnul Babinski este
cu:
a. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui +
strangerea degetelor
b. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a
halucelui + separatia degetelor in evantai
c. dorsiflexia lenta, tonica, uneori clonica a halucelui +
separatia degetelor in evantai

274. Recuperarea functionala propriu-zisa a umarului

posttraumatic se desfasoara in:
a. faza a II-a
b. faza a III-a
c. faza a IV-a

275. Recuperarea leziunilor complicate de tendoane

la nivelul pumnului presupune triada:
a. caldura - intindere - masaj
b. caldura - intindere - atela
c. masaj - intindere - atela

276. Redoarea de ceafa defineste:

a. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere
la incercarile de mobilizare activa si pasiva a cefei
b. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere
la incercarile de mobilizare activa a cefei
c. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere
la incercarile de mobilizare pasiva a cefei

277. Redoarea de ceafa apare in:

a. meningite, hemoragii meningeene
b. boala Parkinson
c. discopatii vertebrale

206
278. Refacerea stabilitatii si miscarii controlate in
recuperarea umarului incepe din:
a. faza a III-a de recuperare, dupa 3 saptamani de la
deghipsare
b. faza a IV-a de recuperare, dupa 6 saptamani de la
deghipsare
c. faza a II-a de recuperare, imediat dupa deghipsare

279. Reflexul ahilian depinde de radacinile:

a. L2-L4
b. L5-S2
c. L4-S2

280. Reflexul bicipital se exprima prin:

a. flexia antebratului
b. usoara supinatie a antebratului
c. ambele

281. Reflexul bicipital este controlat motor de:

a. nervul axilar – ramurile C4-C6
b. nervul musculocutanat – ramurile C5-C6
c. nervul radial – ramurile C6-C8

282. Reflexul rotulian depinde de radacinile:

a. L2-L4
b. L5-S2
c. L4-S2

283. Reflexul tricipital se exprima prin:

a. extensia antebratului + usoara rotatie externa
b. extensia antebratului + usoara rotatie interna
c. extensia antebratului

207
284. Reflexul tricipital este controlat motor de:
a. nervul median – ramurile C6-C8
b. nervul radial – ramurile C6-C8
c. nervul cubital – ramurile C6-C8

285. Ruptura tendonului ahilian nu se produce:

a. a jonctiunea tendon-muschi la tineri
b. la cca.2 cm de insertia pe calcaneu la varstnici
c. la jumatatea tendonului in timpul unei intinderi
excesive

286. Sechela cea mai importanta care poate apare dupa

fracturile bimaleolare este:
a. redoarea articulara
b. edemul cronic de glezna
c. instabilitatea laterala a gleznei
287. Semnul Babinski se obtine prin stimularea partii
laterale a plantei si se face cu membrele inferioare:
a. in flexie
b. in extensie
c. indiferent
288. Semnul flexiei combinate a coapsei si trunchiului
Babinski reprezinta o sincinezie caracteristica:
a. leziunilor pseudo-piramidale
b. leziunilor piramidale
c. leziunilor de nervi periferici
289. Semnul Romberg (manevra de dezechilibrare daca
subiectul este cu ochii inchisi) este pozitiv de cauza
cerebeloasa,
daca:
a. apare lent, cade de partea leziunii, modificarile pozitiei capului
modifica sensul caderii
b. inchiderea ochilor nu accentueaza tulburarea de echilibru
c. apare imediat dupa inchiderea ochilor

208
290. Sensibilitatea proprioceptiva mio-artrokinetica
reprezinta:
a. simtul atitudinilor
b. simtul miscarii si pozitiei
c. ambele

209