Indrumar PDF

Nicoleta CĂRUȚAȘU
ERGONOMIE
Îndrumar de laborator
2015
1
Referenţi ştiinţifici: Conf. dr. ing. Duca Mioara
Prof. dr. ing. Iordache Doina
2
PREFAȚĂ
Termenul de ergonomie = εργονομία este de origine greacă unde ergos

înseamnă muncă, putere, forță iar nomos înseamnă știință, teorie, lege, regulă.
Termenul a fost folosit pentru prima dată în anul 1857 de biologul Wojciech
Zostryebowski în studiul “Perspectivele ergonomiei ca ştiinţă a muncii”, dar în
limbajul comun, de specialitate, va fi lansat mult mai târziu, în septembrie 1949, de
către psihologul englez K.F.H. Murrell (în 1949, la Oxford, are loc prima reuniune
a Societăţii de Cercetări Ergonomice din Anglia – ERS – Ergonomics Research
Society, care certifică ergonomia ca ştiinţă de sine stătătoare). Prin el înţelegându-
se, într-o definiţie extinsă, gruparea ştiinţelor biologico-medicale, psihologico-
sociale şi tehnice, în vederea cercetării relaţiilor şi posibilităţilor de adaptare
optimă reciprocă, în condiţii date, atât a omului la munca sa cât şi a muncii la om,
în scopul creşterii eficienţei tehnico – economice, a optimizării condiţiilor
satisfacţiei, motivaţiei şi rezultatelor muncii, concomitent cu menţinerea stării de
sănătate şi favorizarea dezvoltării personalităţii.
În ceea ce privește definirea ergonomiei se apreciază că, în prezent, nu
există o definiție oficială, unanim acceptată a ergonomiei, care să întrunească
consensul specialiștilor, întâlnindu-se diferite formulări, în cadrul cărora se
confruntă mai multe tendințe referitoare la tratarea ergonomiei ca o știință
interdisciplinară.
Conform Asociației Internaționale de Ergonomie (IEA – International

Ergonomics Association) ergonomia este “disciplina științifică preocupată de
înțelegerea interacțiunii dintre factorul uman și celelalte elemente ale unui sistem
3
precum și profesia care aplică teorii, principii, informații și metode în scopul
optimizării bunăstării umane și a performnței globale a sistemului”.
Asociația Spaniolă de Ergonomie (Asociación Española de Ergonomía)

definește ergonomia ca: “un set de cunoștințe cu caracter multidisciplinar aplicat
pentru adaptarea produselor, sistemelor etc. la nevoile și caracteristicile
utilizatorilor lor”.
Profesorul Miron Constantinescu arată că: “ergonomia nu este o știință

unilaterală (de ramură), după cum nu este nici o știință de graniță, de interferență
(precum sunt biochimia, biofizica etc.), ci este o știință cu confluențe și de
convergență a mai multor discipline. În mod concret, ergonomia realizează,
îmbină și coordonează probleme de tehnologie, de biologie umană, de sociologie a
muncii, de psihologie a muncii, de economie, de medicină etc.” [10].
În concluzie, ergonomia este ştiinţa care sintetizează principii ale altor
ştiinţe precum cele medicale, tehnice, economice, antropometria, sociologia
muncii, psihologia muncii, pentru aplicarea lor în proiectarea şi optimizarea
sistemului om-maşină-mediu din punct de vedere al condiţiilor de muncă, precum
şi al creşterii productivităţii muncii.
Prezenta lucrare conține lucrări de laborator și exerciții utile în analiza și
evaluarea ergonomică a sarcinilor de muncă adresându-se studenților de la
programele de studii universitare de masterat Mașini și sisteme de producție și
Echipamente pentru terapii de recuperare, domeniul Inginerie industrială, în
vederea completării și aplicării practice a cunoștințelor teoretice prezentate în
cadrul cursurilor de Ergonomia și estetica mașinilor-unelte și Ergonomia
echipamentelor asistive, dar și specialiștilor în ergonomie, securitatea și sănătatea
muncii, ca instrumente de lucru.
4
CUPRINS
Lucrarea nr. 1 LISTA DE CONTROL PENTRU IDENTIFICAREA RISCURILOR

LEGATE DE MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR ................................. 9
1.1. Introducere ......................................................................................................... 9
1.2. Scopul lucrării .................................................................................................. 12
1.3. Desfășurarea lucrării ........................................................................................ 13
Lucrarea nr. 2 EVALUAREA RISCULUI ASOCIAT RIDICĂRII

GREUTĂȚILOR - METODA NIOSH, Evaluarea sarcinilor simple ..................... 18
2.1. Introducere ....................................................................................................... 18
2.2. Ecuația NIOSH și limitările ei ......................................................................... 19
2.3. Variabilele ecuației NIOSH. Definiții și coeficienți de multiplicare ............... 21
2.3.1. Greutatea (L) ............................................................................................ 21
2.3.2. Distanța în plan orizontal (H) .................................................................. 22
2.3.3. Distanța în plan vertical (V)..................................................................... 24
2.3.4. Deplasarea în plan vertical (D) ................................................................ 25
2.3.5. Unghiul de asimetrie (A) ......................................................................... 26
2.3.6. Frecvența ridicărilor (F) ........................................................................... 28
2.3.7. Calitatea prinderii (C) .............................................................................. 31
2.4. Identificarea riscului: determinarea IR ............................................................ 32
5
2.5. Scopul lucrării .................................................................................................. 32
Lucrarea nr. 3 EVALUAREA RISCULUI ASOCIAT RIDICĂRII

GREUTĂȚILOR - METODA NIOSH, Evaluarea sarcinilor multi-task ................ 34
3.1. Intoducere ........................................................................................................ 34
3.2. Identificarea riscului: determinarea IRC .......................................................... 34
3.3. Exemple de analiză a sarcinilor multi-task: ..................................................... 36
3.3.1. Exemplul nr. 1.......................................................................................... 36
3.3.2. Exemplul nr. 2.......................................................................................... 38
3.4. Scopul lucrării .................................................................................................. 39
Lucrarea nr. 4 EVALUAREA RISCULUI ASOCIAT CU MIȘCĂRILE

REPETITIVE ALE MEMBRELOR SUPERIOARE - METODA OCRA ............. 40
4.1. Intoducere ........................................................................................................ 40
4.2. Culegerea datelor ............................................................................................. 44
4.2.1. Date despre organizarea muncii ............................................................... 44
4.2.2. Factorul “Recuperare” ............................................................................. 45
4.2.3. Frecvența acționărilor, factorul “Frecvența acționărilor” ........................ 45
4.2.4. Aplicarea forței, factorul “Forță” ............................................................. 47
4.2.5. Postura, factorul “Postură” ...................................................................... 49
4.2.6. Factori de risc “Complementari” ............................................................. 52
4.3. Calculul indicelui de risc.................................................................................. 53
4.4. Scopul lucrării .................................................................................................. 54
6
Lucrarea nr. 5 EVALUAREA RISCULUI ASOCIAT CU MIȘCĂRILE
REPETITIVE ALE MEMBRELOR SUPERIOARE - METODA OCRA pentru
mai multe posturi .................................................................................................... 56
5.1. Introducere ....................................................................................................... 56
5.2. Calculul indicelui de risc pentru mai multe posturi ......................................... 56
5.3. Scopul lucrării .................................................................................................. 57
Lucrarea nr. 6 ANALIZA ȘI EVALUAREA ORGANIZĂRII ERGONOMICE A

MUNCII UTILIZÂND LISTA DE CONTROL ERGONOMIC ............................ 59
6.1. Introducere ....................................................................................................... 59
6.2. Scopul lucrării .................................................................................................. 60
Lucrarea nr. 7 ANALIZA ȘI EVALUAREA ORGANIZĂRII ERGONOMICE A

MUNCII UTILIZÂND METODA RNUR ............................................................. 75
7.1. Introducere ....................................................................................................... 75
7.2. Scopul lucrării .................................................................................................. 80
Anexa 1 ................................................................................................................... 81
Anexa 2 ................................................................................................................... 82
Anexa 3 ................................................................................................................... 90
Anexa 4 ................................................................................................................. 145
Anexa 5 ................................................................................................................. 147
Anexa 6 ................................................................................................................. 151
STANDARDE CU APLICARE ÎN ERGONOMIE, SECURITATEA ȘI

SĂNĂTATEA MUNCII ....................................................................................... 155
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................... 158
7
8
Lucrarea nr. 1
LISTA DE CONTROL PENTRU
IDENTIFICAREA RISCURILOR LEGATE
DE MANIPULAREA MANUALĂ A
MASELOR
1.1. Introducere
Potrivit unui studiu european asupra condițiilor de muncă realizat de către

Fundația Europeana pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Muncă și Viață, 33%
dintre lucrători acuză dureri de spate (Fig. 1.1), în special a celor de la nivel
lombar. Acestea reprezintă și cel mai răspândit tip de durere legat de locul de
muncă. Afecțiunile aparatului locomotor, care cuprind diferite forme de afecțiuni
ale zonei lombare1 (Fig. 1.2), au drept cauză principală manipularea manuală a
maselor (MMM2) și ridicarea greutăților.
Manipulările manuale se întâlnesc în aproape toate sectoarele de activitate
şi în majoritatea locurilor de muncă. O frecvenţă deosebită este înregistrată în:
construcţii, comerţ, agricultură, transporturi, exploatare forestieră, exploatare
portuară etc. [22].
1
Zona lombară este zona inferioară spatelui, alcătuită din cinci vertebre lombare, L1 – L5,
dispuse una deasupra celeilalte. Vertebrele oferă suport și protecție măduvei spinării, care
coboară de la creier în jos, până la nivelul vertebrei L2.
2
Manipularea manuală a maselor (MMM): orice tip de transport sau susținere a unei
mase de către unul ori mai mulți lucrători, inclusiv ridicarea, așezarea, împingerea,
tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau
condițiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecțiuni dorsolombare (conform Art. 3 din HG 1051/9.08.2006). Prin masă se înțelege
orice obiect care este supus diferitelor tipuri de manipulări manuale ex.: geamuri, grinzi, foi
de tablă (în construcții), persoane (ex.: pacienți) sau animale (ex.: la o grădină zoologică).
9
Durerea lombară, sau lumbago, este o tulburare comună a spatelui care
implică mușchii și oasele. Aproximativ 40% dintre persoane sunt afectate la un
moment dat pe parcursul vieții. În funcție de durată, durerea lombară se poate
clasifica în: acută (durerea durează mai puțin de 6 săptămâni), subcronică (6 până
la 12 săptămâni) sau cronică (peste 12 săptămâni).
Durerea lombară poate apărea ca rezultat al:
 suprasolicitărilor coloanei vertebrale;
 perioadelor de recuperare insuficiente;
 eforturilor repetitive;
 ridicării, purtării sau deplasării greutăților;
 pozițiilor de lucru inadecvate și forțate;
 echipamentului individual de protecție;
 ritmului de lucru impus de utilaj sau vibrațiilor.
Zona CERVICALĂ cuprinde opt nervi

cervicali și șapte vertebre cervicale.
Zona TORACICĂ include zona pieptului

și are douăsprezece vertebre.
Zona LOMBARĂ cuprinde cinci vertebre

lombare.
Zona SACRALĂ cuprinde cinci vertebre

sacrale.
Coccyx
Fig. 1.1. Coloana vertebrală
10
Zona lombară Disc intervertebral -
cuprinde cinci disc cartilaginos ce se
vertebre lombare. interpune între două
vertebre.
Zona
lombară
Fig. 1.2. Zona lombară
În România, Hotărârea de Guvern nr. 1051/9.08.2006, publicată în

Monitorul Oficial Partea I nr. 713 din 21/08/2006, stabilește cerințele minime de
securitate și sănătate pentru MMM, care prezintă riscuri pentru lucrători, în special
de afecțiuni dorsolombare. Elementele de referință ale HG constau în:
1. Caracteristicile masei, manipularea manuală a maselor poate prezenta
riscuri, în special de afecțiuni dorsolombare, dacă masa este:
 prea grea sau prea mare;
 greu de mânuit și de prins;
 instabilă sau cu un conținut ce riscă să se deplaseze;
 poziționată astfel încât necesită susținerea sau manipularea ei la

distanță față de trunchi sau cu flexia ori răsucirea trunchiului;
 susceptibilă să producă leziuni lucrătorilor, din cauza marginilor și/sau

consistenței sale, în special în cazul unei coliziuni.
2. Efortul fizic necesar poate prezenta riscuri, în special de afecțiuni
dorsolombare, dacă:
 este prea intens;
 nu poate fi realizat decât printr-o mișcare de răsucire a trunchiului;
 poate să antreneze o deplasare bruscă a masei;
 este realizat atunci când corpul se află într-o poziție instabilă.
11
3. Caracteristicile mediului de muncă pot determina o creștere a riscurilor, în
special de afecțiuni dorsolombare, dacă:
 nu există suficient spațiu liber, în special pe verticală, pentru

realizarea activității;
 solul prezintă denivelări, prezentând pericole de impiedicare, sau este

alunecos pentru încălțămintea lucrătorului;
 locul de muncă sau mediul de muncă nu permite lucrătorului

manipularea manuală a maselor la o înălțime sigură sau într-o poziție
de lucru confortabilă;
 solul sau planul de lucru prezintă denivelări care implică manipularea

masei la diferite niveluri;
 solul sau planul de sprijin al piciorului este instabil;
 temperatura, umiditatea sau circulația aerului este necorespunzatoare.

4. Cerințe ale activității, activitatea poate prezenta riscuri, în special de
afecțiuni dorsolombare, dacă implică una sau mai multe dintre următoarele
cerințe:
 efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicită în special coloana
vertebrală;
 perioadă insuficientă de repaus fiziologic sau de recuperare;
 distanțe prea mari pentru ridicare, coborare sau transport;
 ritm de muncă impus printr-un proces care nu poate fi modificat de

lucrător.
1.2. Scopul lucrării
Lucrarea are ca scop identificarea riscurilor legate de manipularea

manuală a maselor și propunerea de soluții pentru îmbunătățirea locului de muncă
12
și a condițiilor de muncă în vederea eliminării durerilor de spate, în special a celor
de la nivel lombar.
1.3. Desfășurarea lucrării
În vederea efectuării lucrării, fiecărui student i se va indica un loc de

muncă pentru care va trebui să completeze Lista de control pentru identificarea
riscurilor legate de manipularea manuală a maselor (Tabelul 1.1).
Există pericole/riscuri legate de afecţiunile musculo-scheletice3 (AMS)
care afectează sănătatea şi securitatea lucrătorilor la locul de muncă? Răspunsul
„DA” la următoarele întrebări arată necesitatea unor îmbunătăţiri ale locului de
muncă [21].
Tabelul 1.1.
Lista de control pentru identificarea riscurilor legate de
manipularea manuală a maselor
DA NU
Greutatea şi caracteristicile specifice ale masei manipulate
Masa este prea grea atunci când este manipulată dintr-o poziţie □ □
ortostatică?
Masa limită ridicată în timpul unei anumite sarcini de muncă poate fi determinată
cu ecuația de ridicare NIOSH (National Institute for Occupational Safety and
Health, USA). NIOSH determină limita de greutate recomandată pe baza a șase
factori:
 distanța în plan orizontal,
 distanța în plan vertical,
 deplasarea în plan vertical,
3 Afecţiunile musculo-scheletice (AMS): 1. reprezintă boli profesionale cauzate de efortul

predominant fizic efectuat pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale şi/sau pentru
realizarea poziţiei de lucru. 2. sunt afecţiuni ale structurilor corpului, cum ar fi muşchii,
articulaţiile, tendoanele, ligamentele, nervii sau sistemul circulator localizat al sângelui,
care sunt provocate sau agravate în primul rând de desfăşurarea activităţii şi de efectele
microclimatului în care se desfăşoară munca. Cele mai multe afecţiuni AMS profesionale
sunt afecţiuni cumulative care rezultă din expunerea repetată la sarcini de mare sau mică
intensitate în cursul unei perioade îndelungate de timp. Totuşi, afecţiunile AMS pot fi, de
asemenea, leziuni traumatice acute, cum ar fi fracturile, care se produc în cursul unui
accident.
13
 unghiul de asimetrie,
 frecvenţa ridicărilor,
 calitatea prinderii.
Masa este prea grea atunci când e manipulată din poziţia aşezat? □ □
Greutatea nu trebuie să depăşească 4,5 kg. Limita de greutate recomandată
scade în cazul prinderilor şi ridicărilor frecvente şi în funcţie de caracteristicile
masei manipulate.
Masa manipulată este dificil de apucat şi/sau susţinut din cauza:
 instabilităţii? □ □
 volumului (vrac)? □ □
 formei? □ □
 suprafeţei materialului?
□ □
Masa manipulată este periculoasă din cauza:
 marginilor ascuţite?
□ □
 temperaturii crescute sau scăzute?
□ □
 substanţei periculoase conţinute?
□ □
Masa transportată este instabilă sau îl forţează pe lucrător să facă
□ □
mişcări bruşte pentru a prelua controlul?
Masa manipulată blochează vizibilitatea lucrătorului? □ □
Alte observații:
Sarcina de muncă şi organizarea muncii

Ridicarea/transportul/împingerea sau tragerea masei se face în mod □ □
repetitiv?
Muncitorii trebuie să realizeze adesea manipularea manuală a
□ □
maselor în regim de urgenţă?
Activitatea poate fi definită ca monotonă? □ □
Viteza sau frecvenţa activităţii sunt impuse de o maşină sau de
□ □
procesul de producţie?
Timpul de revenire şi/sau odihnă este insuficient? □ □
Muncitorii au un control redus asupra activităţii şi metodelor de □ □
14
muncă?
Sarcina de muncă necesită poziţii vicioase ca: răsuciri ale
trunchiului, aplecări în faţă, întinderi, susţinerea obiectelor la □ □
distanţă de corp?
Sarcina de muncă necesită o forţă mare? □ □
Activitatea de tragere/împingere este realizată fără a utiliza propria
□ □
greutate a corpului?
Alte observații:
Amplasarea locului de muncă şi echipamente

Generalităţi
Spaţiul de lucru este prea îngust? □ □
Spaţiul disponibil trebuie să fie suficient pentru a permite trecerea atât a
lucrătorului, cât şi a masei de manipulat.
Lipsesc dispozitivele de prindere pentru activităţile de ridicare,
□ □
transport şi împingere/tragere?
Mişcările şi poziţiile lucrătorilor sunt îngreunate de îmbrăcăminte
□ □
sau de echipamentul individual de protecţie?
Există obstacole cum ar fi cutii sau paleţi în zona de lucru sau pe
□ □
calea de transport?
Ridicări
Poziţia masei manipulate provoacă poziţii incomode, vicioase:
 peste înălţimea umărului (provocând întinderi/aplecări în
spate)? □ □
 mai jos de înălţimea articulaţiei degetului (provocând aplecarea □ □
în faţă)?
 pe partea stângă sau dreaptă a corpului (provocând răsuciri)? □ □
Obiectele sunt aşezate necorespunzător? □ □
Transport
Masele manipulate sunt transportate pe distanţe lungi? (mai mult □ □
15
de 2 metri în cazul manipulării repetitive şi mai mult de 10 m în
alte situaţii)?
Activitatea de transport impune poziţii şi mişcări inadecvate? □ □
Împingere/tragere
Sarcinile de tragere/împingere provoacă poziţii inadecvate cum ar
fi ridicarea braţelor la înălţimi peste nivelul umărului sau aplecări □ □
sub nivelul taliei?
Alte observații:
Mediul de muncă
Sarcina de muncă se desfăşoară în condiţii de mediu adverse: □ □
 la temperaturi extreme (prea ridicate sau prea scăzute)?
□ □
 în condiţii de iluminat inadecvate (prea întuneric, contraste prea
mari)?
□ □
 în condiţii de vânt (mişcări ale aerului)?
□ □
 mediu prea umed sau prea uscat?
 zgomot prea mare? □ □
Podeaua este de calitate proastă: □ □
 dură?
□ □
 prea moale?
□ □
 alunecoasă?
□ □
 denivelată?
□ □
 în dezordine?
□ □
 alte tipuri de pericole de împiedicare?
Există margini ale suprafeţelor de-a lungul căii de transport sau a

□ □
zonei de lucru care pot provoca tăieri sau arsuri pe mâini sau corp?
Alte observații:
Capacitate individuală, aptitudini şi nivel de formare
16
Lucrătorul nu are experienţă, nu este format sau este lipsit de
aptitudini?
□ □
Angajatul trebuie să cunoască cum să utilizeze în mod adecvat tehnicile de
manipulare.
Sarcina de muncă este periculoasă pentru femeile gravide? □ □
Sarcina de muncă este periculoasă pentru muncitorii cu probleme
□ □
de sănătate cum ar fi dureri de spate?
Muncitorul are haine care atârnă şi care pot fi antrenate în timpul
□ □
manipulării?
Alte observații:
17
Lucrarea nr. 2
EVALUAREA RISCULUI ASOCIAT
RIDICĂRII GREUTĂȚILOR - METODA
NIOSH, Evaluarea sarcinilor simple
2.1. Introducere
În anul 1981 Institutul Național pentru Siguranță și Sănătate din Statele

Unite a elaborat o metodă (metoda NIOSH) care permite evaluarea ridicării
4
greutăților la locul de muncă [11]. Intenția institutului a fosta aceea de a crea un

instrument pentru identificarea riscurilor apariției durerilor de spate, în special a
celor lombare, asociate cu sarcina fizică la care operatorul este supus, și propunerea
unei limite de greutate recomandată corespunzătoare fiecărei sarcini analizate,
astfel încât operatorii să poată îndeplini sarcina de muncă fără riscul de a dezvolta
dureri lombare.
Metoda (Fig. 2.1) presupune calculul Indicelui de Ridicare (IR), care
oferă o estimare relativă a nivelului de risc asociat cu ridicarea manuală a
greutăților, și determinarea Limitei de Greutate Recomandată (LGR) în
funcție de o serie de factori relaționați cu tipul sarcinii de muncă ce urmează a
fi realizată. În plus, metoda permite analiza multi-task a ridicării greutăților, prin
calcularea Indicelui de Ridicare Compus (IRC), în care factorii ecuației NIOSH
pot varia de la o sarcină de muncă la alta.
În anul 1991 ecuația a fost revizuită, fiind aprobată în anul 1994, prin
luarea în considerare de noi factori: ridicarea asimetrică a greutăților, durata
4
Institutul Național pentru Siguranță și Sănătate din Statele Unite – NIOSH – National
Institute for Occupational Safety and Health
18
sarcinii, frecvența ridicărilor și calitatea prinderii. Ambele ecuații, atât ecuația din
1981 cât și cea din 1991, au fost elaborate având în vedere:
PASUL 1
Colectarea datelor
PASUL 2
Calculul Limitei de Greutate Recomandată (LGR)
PASUL 3
Calculul Indicelui de Ridicare (IR)
Fig. 2.1. Schema procesului de evaluarea prin metoda NIOSH
 criteriul biomecanic – stabilește limita de suprasolicitare în zona lombară,

aspect fundamental în activitățile de ridicare a greutăților, care necesită efort
mare;
 criteriul fiziologic – indică metabolismul și oboseala asociate ridicării

greutăților cu caracter repetitiv;
 criteriul psihofizic – limitează greutatea ridicată pe baza percepției pe care

lucrătorul însuși o are asupra propriei capacități. Criteriul este aplicabil
tuturor tipurilor de sarcini, cu excepția celor în care frecvența ridicărilor este
foarte mare.
2.2. Ecuația NIOSH și limitările ei
Prin revizuirea ecuației se completează descrierea metodei și limitările

acesteia. După această ultimă revizuire, ecuația determină Limita de Greutate
Recomandată (LGR) ca produs a șase factori, care pot avea valori între “0” și “1”,
în funcție de condițiile în care are loc activitatea de ridicare (Fig. 2.2), astfel:
19
LGR  LC  HM  VM  DM  AM  FM  CM
unde:
LC constanta de greutate 23 Kg -
HM coeficientul de distanță în plan orizontal 25/H Tabelul 2.1
VM coeficientul de distanță în plan vertical 1 – (0,003 |V-75|) Tabelul 2. 2
DM coeficientul de deplasare în plan vertical 0,82 + (4,5/D) Tabelul 2.3
AM coeficientul de asimetrie 1 – (0,0032 x A) Tabelul 2.4
FM coeficientul de frecvență - Tabelul 2.5
CM coeficientul de prindere - Tabelul 2.7
Notă: Valoarea LGR crește pe măsură ce ne îndepărtăm de condițiile optime de ridicare.
Ecuația NIOSH se aplică numai în anumite situații, limitările constând în:
 ridicarea/coborârea cu o singură mână;
 ridicarea/coborârea mai mult de 8 ore;
 ridicarea/coborârea din poziția de lucru așezat sau în genunchi;
 ridicarea/coborârea persoanelor, a obiectelor reci sau calde;
 ridicarea/coborârea într-un spațiu de lucru îngust;
 ridicarea/coborârea obiectelor instabile, în această situație trebuie identificat

dacă centrul de greutate al sarcinii variază semnificativ în timpul ridicării;
 ridicarea/coborârea prin: purtare, împingere sau tragere;
 ridicarea/coborârea folosind unelte sau dispozitive mecanizate;
 ridicarea/coborârea cu o frecvență a ridicărilor foarte mari;
 ridicarea/coborârea pe suprafețe care prezintă riscuri de alunecare, în această

situație se impune luarea în considerare a unui coeficient de frecare între
talpa operatorului și podea μ > 0,4;
 ridicare/coborâre într-un mediu în care nu sunt respectați factorii de

microclimat cu privire la:
20
o temperaturi (în afara intervalului 19…26 ºC),
o umiditatea relativă a aerului (în afara intervalului 35…50%).
Pentru situațiile în care aplicarea ecuației NIOSH nu este recomandată, se
impune o evaluare ergonomică mai completă pentru a cuantifica importanța altor
factori de risc, cum ar fi:
 poziții de lucru inadecvate și forțate ale spatelui,
 vibrațiile transmise întregului corp sau
 factorii de microclimat (ex.: căldura și frigul extrem).

Acești factori, împreună cu manipularea manuală a greutăților, pot iniția sau agrava
o leziune în zona lombară.
2.3. Variabilele ecuației NIOSH. Definiții și coeficienți de

multiplicare
Coeficienții de multiplicare pot fi utilizați pentru a identifica problemele

specifice sarcinii de muncă. Spre exemplu, în cazul în care coeficientul de
frecvență este foarte aproape de zero, aceasta înseamnă că sarcina de muncă, este
realizată cu o frecvență sau pe o durată foarte mare, prin urmare trebuie să
încercăm corectarea acestuia.
2.3.1. Greutatea (L)
Greutatea (L) – greutatea sarcinii care urmează să fie ridicată, în kg.
2.3.1.1. Constanta de greutate (LC)

Constanta de greutate (LC) reprezintă o greutate de referință (greutatea
maximă admisă, recomandată) pentru ridicarea din punctul de amplasare standard.
21
Valoarea acestei constante este fixă, 23 Kg, și a fost determinată luând în
considerare criteriul biomecanic și criteriul fiziologic.
2.3.2. Distanța în plan orizontal (H)
Distanța în plan orizontal (Fig. 2.2) este distanța de la proiecția pe sol a

punctului de mijloc a liniei care leagă partea interioară a gleznelor operatorului
(punctul 1, Fig. 2.2) la proiecția pe sol a punctului de mijloc a elementelor de
prindere ale greutății ridicate (punctul 2, Fig. 2.2), măsurată în cm.
În cazul sarcinilor de muncă care necesită un control semnificativ al
greutății la destinație (ex.: poziționarea cu precizie), distanța în plan orizontal (H)
se măsoară atât în originea ridicării cât și la destinația finală a acesteia.
verticală
V1
orizontală
V: poziția verticală
H: poziția orizontală
proiecția punctului 1: proiecția punctului de mijloc dintre
de mijloc glezne
2: proiecția punctului de mijloc dintre
elementele de prindere ale greutății
Fig. 2.2. Reprezentarea grafică a distanței în plan orizontal
22
În concluzie, distanța în plan orizontal trebuie măsurată. În situații în
care aceasta nu poate fi măsurată, o valoare aproximativă a acesteia se obține
folosind ecuațiile:
H  20  W 2 , pentru V ≥ 25 cm
H  25  W 2 , pentru V < 25 cm
unde W este lățimea greutății în plan sagital iar V poziția verticală a mâinilor
conform Fig. 2.2.
Dacă H < 25 cm atunci, pentru a evita utilizarea abdomenului și
suprasolicitarea coloanei și umerilor în timpul ridicării, se alege H = 25 cm. Hmax =
63 cm deoarece, în mod normal, pentru majoritatea operatorilor obiectele situate la
o distanță mai mare de 63 cm nu pot fi ridicate pe verticală fără pierderi mici de
echilibrului.
2.3.2.1. Coeficientul de distanță în plan orizontal (HM)

Coeficientul de distanță în plan orizontal (HM) corectează situațiile în
care centrul de greutate al sarcinii se situează la distanță față de corp. Cunoscându-
se valoarea lui H, HM se poate determina cu relația:
HM  25
H
unde H este distanța în plan orizontal măsurată în cm.

Tabelul 2.1. – Valorile coeficientului de distanță în plan orizontal HM
H HM H HM
Nr. Distanța în Coeficientul de Nr. Distanța în Coeficientul de
crt. plan orizontal distanță în plan crt. plan orizontal distanță în plan
(cm) orizontal (cm) orizontal
1. ≤ 25 1 11. 46 0,54
2. 28 0,89 12. 48 0,52
3. 30 0,83 13. 50 0,50
4. 32 0,78 14. 52 0,48
5. 34 0,74 15. 54 0,46
6. 36 0,69 16. 56 0,45
7. 38 0,66 17. 58 0,43
23
8. 40 0,63 18. 60 0,42
9. 42 0,60 19. 63 0,40
10. 44 0,57 20. > 63 0,00
Valorile lui H pentru calculul HM sunt cuprinse între 25 și 63 cm. Dacă H

≤ 25 cm atunci HM este 1 în timp ce, dacă H > 63 cm atunci HM este 0. Valoarea
coeficientul de distanță în plan orizontal (HM) poate fi calculată, urmărind
metodologia descrisă, sau poate fi determinată din Tabelul 2.1.
2.3.3. Distanța în plan vertical (V)
Distanța în plan vertical (Fig. 2.2) este definită ca înălțimea pe verticală

dintre punctul de prindere la nivelul mâinilor și sol, în cm, fiind limitată de
suprafața solului și de distanța maximă la care poate fi ridicată greutatea (175 cm).
Această distanță trebuie măsurată atât la originea ridicării cât și la destinația finală
a acesteia în vederea determinării deplasării în plan vertical (D).
2.3.3.1. Coeficientul de distanță în plan vertical (VM)

Coeficientul de distanță în plan vertical (VM) penalizează ridicările la
care greutățile sunt amplasate în poziție mult prea joasă sau mult prea înaltă.
Tabelul 2.2. – Valorile coeficientului de distanță în plan vertical VM
V VM V VM
Nr. Distanța în Coeficientul de Nr. Distanța în Coeficientul de
crt. plan vertical distanță în plan crt. plan vertical distanță în plan
(cm) vertical (cm) vertical
1. 0 0,78 11. 100 0,93
2. 10 0,81 12. 110 0,90
3. 20 0,84 13. 120 0,87
4. 30 0,87 14. 130 0,84
5. 40 0,90 15. 140 0,81
6. 50 0,93 16. 150 0,78
7. 60 0,96 17. 160 0,75
8. 70 0,99 18. 170 0,72
9. 80 0,99 19. 175 0,70
10. 90 0,96 20. > 175 0,00
24
Acest coeficient are valoarea 1 (VM = 1) atunci când greutatea este situată
la 75 cm deasupra solului (V = 75 cm) și se diminuează pe măsură ce ne
îndepărtăm, prin mărirea distanței în plan vertical până la o valoare maximă de
175 cm, de această valoare. VM se poate determina cu relația:

VM  1  0,003 V  75 
unde V este distanță în plan vertical măsurată în cm (dacă V > 175 cm atunci VM
= 0), sau poate fi determinată din Tabelul 2.2.
2.3.4. Deplasarea în plan vertical (D)
Deplasarea în plan vertical (Fig. 2.2) reprezintă diferența dintre originea

ridicării greutății (înălțimea inițială) și destinația finală a acesteia, măsurată în cm.
Valoarea minimă a deplasării (D) trebuie să fie de cel puțin 25 cm, dar nu mai mare
de 175 cm. Dacă D < 25 cm, se va alege D = 25 cm.
2.3.4.1. Coeficientul de deplasare în plan vertical (DM)

Coeficientul de deplasare în plan vertical se determină cu relația:
DM  0,82  4,5 D , D  V1  V
unde D este deplasarea în plan vertical măsurată în cm.

Tabelul 2.3. – Valorile coeficientului de deplasare în plan vertical DM
D DM D DM
Nr. deplasarea în coeficientul de Nr. deplasarea în coeficientul de
crt. plan vertical deplasare în crt. plan vertical deplasare în plan
(cm) plan vertical (cm) vertical
1. ≤ 25 1,00 7. 115 0,86
2. 40 0,93 8. 130 0,86
3. 55 0,90 9. 145 0,85
4. 70 0,88 10. 160 0,85
5. 85 0,87 11. 175 0,85
6. 100 0,87 12. > 175 0,00
25
Valorile lui D pentru calculul DM sunt cuprinse între 25 și 175 cm. Dacă D
≤ 25 cm atunci DM este 1 în timp ce, dacă D > 175 cm atunci DM este 0.
Valoarea coeficientului de deplasare în plan vertical (DM) poate fi calculată,
urmărind metodologia descrisă, sau poate fi determinată din Tabelul 2.3.
2.3.5. Unghiul de asimetrie (A)
Unghiul de asimetrie (Fig. 2.3) reprezintă deplasarea unghiulară a

greutății, măsurat în planul mediu sagital5, în grade, și este limitat la intervalul
0º…135º. El se formează între axa de asimetrie și axa sagitală.
proiecția punctului
de mijloc
axa sagitală
axa de asimetrie
A: unghiul de asimetrie
H: poziția orizontală
S: planul sagital
1: proiecția punctului de mijloc dintre glezne
2: proiecția punctului de mijloc dintre
elementele de prindere a greutății
a., vedere generală
Fig. 2.3. Reprezentarea grafică a unghiului de asimetrie
5
Planul sagital este un plan de simetrie vertical, perpendicular pe planul frontal, ce trece
prin axa longitudinală și axa sagitală.
26
1 - Ridicare greutate
2 - Eliberare
greutate
b., vedere de sus
Fig. 2.3. Reprezentarea grafică a unghiului de asimetrie
Axa de asimetrie trece prin punctul de mijloc dintre glezne și prin proiecția
pe sol a punctului de mijloc a elementelor de prindere a greutății, în timp ce axa
sagitală trece prin centrul liniei care unește gleznele și urmează direcția planului
sagital.
Note: În general, ridicarea asimetrică a sarcinilor trebuie evitată. Unghiul de
asimetrie nu este definit de poziția piciorului și nici de răsucirea trunchiului.
Unghiul de asimetrie se determină întotdeauna la originea ridicării. Dacă
sarcina de muncă necesită un control semnificativ al greutății la destinație (ex.:
poziționarea cu precizie) atunci acesta se măsoară atât în originea ridicării cât și la
destinația finală a acesteia.
2.3.5.1. Coeficientul de asimetrie (AM)

Coeficientul de asimetrie se determină cu relația:
AM  1  0,0032  A
unde A este unghiul de asimetrie, în grade, sau direct din Tabelul 2.4.
Când AM = 1 sarcina de muncă se realizează în planul de lucru în care
operatorul își desfășoară activitatea. Dacă A > 135º atunci AM = 0 ceea ce
înseamnă că limita de greutate recomandată (LGR) este 0.
27
Tabelul 2.4. – Valorile coeficientului de asimetrie AM
A AM A AM
Nr. Nr.
Unghiul de Coeficientul de Unghiul de Coeficientul de
crt. crt.
asimetrie asimetrie asimetrie asimetrie
1. 0º 1,00 7. 90º 0,71
2. 15º 0,95 8. 105º 0,66
3. 30º 0,90 9. 120º 0,62
4. 45º 0,86 10. 135º 0,57
5. 60º 0,81 11. > 135º 0,00
6. 75º 0,76
2.3.6. Frecvența ridicărilor (F)
Frecvența ridicărilor este definită ca fiind numărul mediu de

ridicări/minut realizate într-un interval de 15 minute.
În situația în care operatorul nu ridică în mod continuu în intervalul de 15
minute, se realizează eșantioane ale frecvenței pe întreaga durată a ciclului de
lucru. Spre exemplu: operatorul ridică greutăți cu o frecvență de 10 ridicări/minut
timp de 8 minute, apoi realizează o sarcină de muncă ușoară care durează 7
minute, apoi reia ciclul de ridicări. În această situație frecvența se calculează
astfel:
F  10 rid / min   8 min   5,33 rid / min

15 min
Procedura descrisă este valabilă în cazul în care frecvența ridicărilor se

realizează într-un interval de 15 minute. Dacă aceasta se realizează într-un interval
ce depășește 15 minute, se ia în considerare frecvența ciclului de lucru în
ansamblu.
Când sarcina analizată este una multitask, fiecare task va fi analizat separat
într-un interval de 15 minute fiecare. Frecvența fiecărui task este reprezentată de
numărul de cicluri împărțit la perioada de observare (15 minute). Spre exemplu: un
operator depozitează cutii într-un dulap cu 3 rafturi, iar în intervalul de 15 minute
28
se observă că: pe primul raft a așezat 4 cutii, pe raftul doi 4 cutii și 3 cutii pe raftul
trei. În această situație frecvența se calculează, separat pentru fiecare task, astfel:
raftul 1: F  4 cutii 15 min  0,27 rid / min

2.3.6.1. Coeficientul de frecvență (FM)

Coeficientul de frecvență este definit de următoarele variabile: frecvența
ridicărilor (F), durata ciclurilor de ridicare și distanța în plan vertical (V) a
sarcinii, și se determină din Tabelul 2.5. Pentru valori mari ale frecvenței FM = 0,
ceea ce înseamnă că limita de greutate recomandată (LGR) este 0.
Tabelul 2.5. – Valorile coeficientului de frecvență FM
Cicluri de ridicare de:
F
Frecvența scurtă durată durată moderată lungă durată
≤ 1 oră > 1 oră dar ≤ 2 ore > 2 ore dar ≤ 8 ore
(ridicări/min)
V < 75 V ≥ 75 V < 75 V ≥ 75 V < 75 V ≥ 75
≤ 0,2 1,00 1,00 0,95 0,95 0,85 0,85
0,5 0,97 0,97 0,92 0,92 0,81 0,81
1 0,94 0,94 0,88 0,88 0,75 0,75
2 0,91 0,91 0,84 0,84 0,65 0,65
3 0,88 0,88 0,79 0,79 0,55 0,55
4 0,84 0,84 0,72 0,72 0,45 0,45
5 0,80 0,80 0,60 0,60 0,35 0,35
6 0,75 0,75 0,50 0,50 0,27 0,27
7 0,70 0,70 0,42 0,42 0,22 0,22
8 0,60 0,60 0,35 0,35 0,18 0,18
9 0,52 0,52 0,30 0,30 0,00 0,15
10 0,45 0,45 0,26 0,26 0,00 0,13
11 0,41 0,41 0,00 0,23 0,00 0,00
12 0,37 0,37 0,00 0,21 0,00 0,00
13 0,00 0,34 0,00 0,00 0,00 0,00
14 0,00 0,31 0,00 0,00 0,00 0,00
15 0,00 0,28 0,00 0,00 0,00 0,00
> 15 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
V – distanța în plan vertical, în cm;
Pentru ridicări care se realizează o dată la 5 minute se consideră F = 0,2 ridicări/min.
29
În funcție de timpul de lucru și de timpul de recuperare, durata ciclurilor de
ridicare se clasifică în trei categorii:
 cicluri de ridicare de scurtă durată;
 cicluri de ridicare de durată moderată;
 cicluri de ridicare de lungă durată.
Ciclurile de ridicare de scurtă durată sunt caracterizate de sarcini de

muncă care au o durată ≤ 1 oră, urmate de un timp de recuperare egal, sau mai
mare, decât 1,2 ori timpul de lucru:
timpul de recuperare  1,2

timpul de lucru
Dacă timpul de recuperare necesar pentru sarcina de muncă care se

realizează într-o oră sau mai puțin un există și se trece la o nouă sesiune de ridicări
atunci ciclul de ridicare este de ‘durată moderată’.
Ciclurile de ridicare de durată moderată sunt caracterizate de sarcini de
muncă care au o durată mai mare de 1 oră și mai mică de 2 ore (> 1 oră dar ≤ 2
ore), urmată de o perioadă de recuperare de cel puțin 0,3 ori timpul de lucru:
timpul de recuperare  0,3

timpul de lucru
În situația în care cerințele privind timpul de recuperare nu sunt îndeplinite

și se începe următoarea sesiune de ridicări, atunci, în vederea stabilirii categoriei de
durată, ambii timpi de lucru (timpul necesar primei sesiuni de ridicări respectiv
timpul necesar celei de a doua sesiuni de ridicări) trebuie adunați. Dacă timpul
obținut este mai mare de 2 ore atunci sarcina de muncă se încadrează în ‘durată
lungă’.
Ciclurile de ridicare de lungă durată sunt caracterizate de sarcini de
muncă care au o durată între 2 și 8 ore (> 2 ore dar ≤ 8 ore), cu pauze stabilite
(pauză de dimineață, de prânz și de după-amiază).
30
2.3.7. Calitatea prinderii (C)
Calitatea prinderii ‘mână – obiect de ridicat’ (Fig. 2.2, Fig. 2.3) poate
afecta forța maximă a lucrătorului, pe care acesta poate sau trebuie să o exercite
asupra obiectului, și amplasarea mâinilor în plan vertical în timpul ridicării. O
prindere bună poate reduce efortul necesar în manipulare, în timp ce, o prindere
proastă necesită, în general, eforturi mai mari și reduce greutatea recomandată care
poate fi ridicată.
Metoda NIOSH clasifică calitatea prinderii (Tabelul 2.6) în:
Tabelul 2.6. – Calitatea prinderii
Containere cu design optim Pentru piese vrac sau obiecte
prevăzute cu mânere de neregulate care, de obicei, nu sunt
prindere sau găuri perforate ambalate.
(ex: cutii, lăzi etc.) fiind Forma și dimensiunile
Bună proiectate pentru o prindere containerului permit ca masa să fie
optimă. susținută confortabil cu întreaga
mână, cu articulația pumnului
menținută în poziție neutră și fără
să necesite devieri sau poziții
nefavorabile.
Containere cu Pentru piese vrac sau obiecte
design optim, neregulate care, de obicei, nu sunt
proiectate ambalate.
Obișnuită pentru o Containerele care nu au mânere
prindere sau decupaje care să permită o
obișnuită. prindere la fel de confortabilă ca
în cazul precedent. În această
categorie sunt incluse și greutățile
care pot fi ridicate răsucind mâna,
la un unghi de 90º, în jurul
acesteia.
Containere cu un design mai Ambalaje deformabile, ex.:
puțin optim pentru piese libere saci, pungi etc.
Proastă sau obiecte neregulate, care sunt
voluminoase, greu de manevrat,
sau au margini ascuțite.
Când nu se îndeplinesc cerințele
pentru o prindere obișnuită.
31
2.3.7.1. Coeficientul de prindere (CM)
Coeficientul de prindere (Tabelul 2.7) ține cont de calitatea prinderii (C)
și de distanța în plan vertical (V) a sarcinii.
Tabelul 2.7 – Coeficientul de prindere CM
C CM, Coeficientul de prindere
Calitatea prinderii V < 75 cm V ≥ 75 cm
Bună 1,00 1,00
Obișnuită 0,95 1,00
Proastă 0,90 0,90
V – distanța în plan vertical, în cm.
2.4. Identificarea riscului: determinarea IR
Indicele de Ridicare (IR) oferă o estimare relativă a nivelului riscului

asociat operației de ridicare manuală a greutăților calculându-se ca raport dintre
Greutatea ridicată (L) și Limita de Greutate Recomandată (LGR):
Greutatea ridicată L
IR   .
Limita de greutate recomandată LGR
Dacă:
a. IR < 1 – Risc limitat – majoritatea lucrătorilor nu ar trebui să aibă probleme;
b. 1< IR < 3 – Risc moderat – unii lucrători pot suferii dureri sau leziuni. Această
categorie de sarcini trebuie atribuită personalului instruit în modul de
manipulare a greutăților;
c. IR > 3 – Risc ridicat – inacceptabil.
Lucrarea are ca scop identificarea riscurilor asociate cu ridicarea

manuală a greutăților și propunerea de soluții pentru îmbunătățirea locului de
32
muncă și a condițiilor de muncă în vederea eliminării durerilor de spate, în special
a celor de la nivel lombar.

muncă pentru care va trebui să determine Indicele de Ridicare (Anexa 1 – FIȘA
DE ANALIZĂ A LOCULUI DE MUNCĂ).
33
Lucrarea nr. 3
EVALUAREA RISCULUI ASOCIAT
RIDICĂRII GREUTĂȚILOR - METODA
NIOSH, Evaluarea sarcinilor multi-task
3.1. Intoducere
Pentru situațiile în care factorii ecuației NIOSH variază de la o sarcină de

muncă la alta metoda (Fig. 3.1) propune calculul Indicelui de Ridicare Compus
[11], care oferă o estimare relativă a nivelului de risc asociat cu ridicarea manuală a
greutăților, și determinarea Limitei de Greutate Recomandată în funcție de o
serie de factori relaționați cu tipul sarcinii de muncă ce urmează a fi realizată.
PASUL 1
Colectarea datelor
PASUL 2
Calculul Limitei de Greutate Recomandată (LGR)
PASUL 3
Calculul Indicelui de Ridicare Compus (IRC)
Fig. 3.1. Schema procesului de evaluarea prin metoda NIOSH (sarcini multi-task)
3.2. Identificarea riscului: determinarea IRC
Metoda elaborată în anul 1991 propune o manieră nouă de evaluare a

situațiilor în care un operator realizează sarcini multi-task, multiple și diferite, de
34
manipulare a greutăților. În această situație, NIOSH recomandă determinarea unui
Indice de Ridicare Compus (IRC) cu relația:
n
IRC  IRT 1   IR
i2
Ti
 IR  IR F  F   IR F   IR F  F

i2
Ti T2 1 2 T2 1 T3 1 2  F3   IRT 3 F1  F2   
 IRTn F1  F2  F3    Fn   IRTn F1  F2  F3    Fn1 
unde: IRT1 este cel mai mare indice de ridicare obținut dintre indicii de ridicare
aferenți sarcinilor simple care compun sarcina multi-task;
IRTi(Fj) – indicele de ridicare a sarcinii i, calculat pentru frecvența
ridicărilor sarcinii j;
IRTi(Fj + Fi) – indicele de ridicare a sarcinii i, calculat pentru frecvența
ridicărilor sarcinii j, dar și a sarcinii i;
Determinarea Indicelui de Ridicare Compus (IRC) se face astfel:
Pasul 1: urmărind metodologia descrisă în Lucrarea nr. 2 se calculează indicii

de ridicare a sarcinilor simple care compun sarcina multi-task (IRTi);
Pasul 2: ordonarea descrescătoare a indicilor de ridicare a sarcinilor simple (IR1
> IR2 > IR3 >… > IRn);
Pasul 3: calculul riscului acumulat pentru cel mai mare indice de ridicare a
sarcinilor simple, determinat la Pasul 2 (Δ IRTi), astfel:
1. determinarea noilor coeficienți de frecvență (FM), ex.: FM (Fj + Fi);
2. pe baza metodologiei descrise în Lucrarea nr. 2 se calculează limita de
greutate recomandată (LGRTi) utilizând coeficienții de frecvență
determinați la punctul 1;
3. urmărind metodologia descrisă în Lucrarea nr. 2 se calculează indicele
de ridicare IRTi, ca raport dintre greutatea ridicată (L) și limita de
greutate recomandată, utilizând limita de greutate recomandată
determinată la punctul 2;
35
Pasul 4: calculul Indicelui de Ridicare Compus (IRC) cu valorile obținute
anterior.
3.3. Exemple de analiză a sarcinilor multi-task:
3.3.1. Exemplul nr. 1
Activitatea lucrătorului este alcătuită din trei sarcini simple, ale căror
caracteristici sunt prezentate în Tabelul 3.1. Calculul indicilor de ridicare a
sarcinilor simple care compun sarcina multi-task este sintetizat în Tabelul 3.2.
Tabelul 3.1. – Variabilele exemplului
Sarcina Sarcina Sarcina
VARIABILE
1 2 3
Greutatea ridicată L, kg 20 25 15
Distanța în plan orizontal H, cm 25 30 30
Distanța în plan vertical V, cm 75 75 75
Deplasarea în plan vertical D, cm 5 5 5
Unghiul de asimetrie A, º 0 0 45
Frecvența ridicărilor F, rid/min 1 2 2
Calitatea prinderii C bună proastă bună
Tabelul 3.2. – Calculul IR pentru sarcinile simple

COEFICIENȚI
1 2 3
HM, coeficientul de distanță în plan orizontal 1 0,83 0,83
VM, coeficientul de distanță în plan vertical 1 1 1
DM, coeficientul de deplasare în plan vertical 1 1 1
AM, coeficientul de asimetrie 1 1 0,856
FM, coeficientul de frecvență 0,88 0,84 0,84
CM, coeficientul de prindere 1 0.9 1
LGR  23  HM  VM  DM  AM  FM  CM 20,24 14,43 13,7
IR  L / LGR 0,988 1,73 1,1
Ordonarea descrescătoare a indicilor de ridicare a sarcinilor simple:
 Sarcina 2 IRT 2 1,73 ;
36
 Sarcina 3 IRT 3 1,1 ;
 Sarcina 1 IRT 1  0,988 .
Determinarea indicelui de ridicare compus se face cu relația:
IRC  IRT 2 F2   IRT 3 F2  F3   IRT 3 F2   IRT 1 F2  F3  F1   IRT 1 F2  F3 
unde IRT3(F2 + F3) este indicele de ridicare al sarcinii 3, calculat pentru frecvența
ridicărilor sarcinii 2 dar și a sarcinii 3. Se determină:
FM F2  F3   FM 2  2  FM 4  0,72

LGRT 3  23  HM  VM  DM  AM  FM  CM 11,74
IRT 3 F2  F3   L / LGRT 3  1,3
FM F2   FM 2   0,84
IRT 3 F2   L / LGRT 3  1,1
FM F2  F3  F1   FM 2  2 1  FM 5  0,6

IRT 1 F2  F3  F1   L / LGRT 1  1,45
FM F2  F3   FM 2  2  FM (4)  0,72

IRT 1 F2  F3   L / LGRT 1  1,2
În final se calculează indicele de ridicare compus:
IRC  IRT 2 F2   IRT 3 F2  F3   IRT 3 F2   IRT 1 F2  F3  F1   IRT 1 F2  F3  
 1,73  1,3  1,1  1,45  1,2  2,17
Concluzie: valoarea indicelui de ridicare compus (IRC) implică un risc

semnificativ din punct de vedere ergonomic.
Recomandări:
 evitarea răsucirii trunchiului în cazul sarcinii 3;
37
 îmbunătățirea calității prinderii în cazul sarcinii 2;
 reducea frecvenței ridicărilor, dificil de implementat, în cele mai multe

situații, deoarece implică o încetinire a producției.
3.3.2. Exemplul nr. 2
Activitatea lucrătorului este compusă din trei sarcini simple conform

Tabelului 3.3. Determinarea indicelui de ridicare compus se face cu relația:
IRC  IRT 1  IRT 2 F1  F2   IRT 2 F1   IRT 3 F1  F2  F3   IRT 3 F1  F2 
Tabelul 3.3. – Datele sarcinii multi-task

VARIABILE
1 2 3
Greutatea ridicată, kg 9 4,5 13,5
Frecvența, rid/min 2 4 1
Coeficient de frecvență FM 0,91 0,85 0,94
Limita de greutate recomandată (LGR) 8,2 5,7 8,5
Indicele de ridicare (IR) 1,1 0,8 1,6
Noul număr al sarcinii 2 3 1
(ordonarea sarcinilor în funcție de coeficientul de
frecvență FM)
Notă: se consideră că toate sarcinile sunt de scurtă durată.
1. se compară valorile indicilor de ridicare ai sarcinilor simple care compun

sarcina multi-task:
IRT 1  1,6  IRT 2  1,1  IRT 3  0,8
2. determinarea noilor coeficienți de frecvență (FM):
FM F1  F2   FM 1 2  FM 3  0,88

LGRT 2 F1  F2   23  HM  VM  DM  AM  FM  CM  7,93
IRT 2 F1  F2   L / LGRT 2  1,13
FM F1   FM 1   0,94
LGRT 2 F1   23  HM  VM  DM  AM  FM  CM  8,47
IRT 2 F1   L / LGRT 2  1,06
38
FM F1  F2  F3   FM 1 2  4  FM 7  0,70
LGRT 3 F1  F2  F3   4,75
IRT 3 F1  F2  F3   0,95
FM F1  F2   0,88
LGRT 3 F1  F2   5,97
IRT 3 F1  F2   0,75
3. determinarea Indicelui de Ridicare Compus (IRC):
IRC  1,6  1,13 1,06  0,95  0,75 1,6  0,07  0,20 1,87
Lucrarea are ca scop identificarea riscurilor asociate cu ridicarea

manuală a greutăților și propunerea de soluții pentru îmbunătățirea locului de
muncă și a condițiilor de muncă în vederea eliminării durerilor de spate, în special
a celor de la nivel lombar.

muncă pentru care va trebui să determine Indicele de Ridicare Compus, conform
metodologiei prezentate.
39
Lucrarea nr. 4
EVALUAREA RISCULUI ASOCIAT CU
MIȘCĂRILE REPETITIVE ALE
MEMBRELOR SUPERIOARE - METODA
OCRA
4.1. Intoducere
Metoda OCRA6, utilizată pentru evaluarea rapidă a riscului asociat cu

mișcările repetitive ale membrelor superioare, a fost propusă de D. Colombini,
E. Occhipinti, și A. Grieco în cartea "Risk Assessment and Management of
Repetitive Movements and exertions of upper limbs", cu titlul "A check-list model
for the quick evaluation of risk exposure (OCRA index)" publicată în anul 2000.
Metoda evaluează riscul asociat mișcărilor repetitive ale membrelor superioare în
funcție de [1]:
 organizarea muncii: durata schimbului de lucru (ex.: 8 ore, 9 ore etc.);

 regimul pauzelor: pauzele de recuperare și pauza de masă permise în cadrul
postului;
 timpul total al activităților suport;
 durata netă sau reală a mișcărilor repetitive;
 frecvența acționărilor dinamice și statice;
 durata și tipul de aplicare al forței utilizate în vederea realizării sarcinilor de
muncă;
 poziția (postura) membrelor superioare (umăr, cot, încheietura mâinii, mâna)
adoptată în timpul mișcării;
6
OCRA - Occupational Repetitive Action
40
 existența unor factori de risc suplimentari: utilizarea mănușilor, prezența
vibrațiilor, ritmul de lucru etc.
Metoda a fost stabilită, prin consens internațional de către Asociația
Internațională de Ergonomie (AIE) și comitetul tehnic al Organizației
Internaționale de Standardizare (ISO), ca metoda principală de evaluare a riscului
asociat cu mișcările repetitive ale membrelor superioare prin standardul ISO
11228-3 și UNE-EN 1005-5.
Factorii de risc pentru munca repetitivă sunt reprezentați de condițiile de
muncă, sau cerințele necesare îndeplinirii sarcinilor repetitive care cresc șansa de a
dezvolta o afecțiune. În această categorie se încadrează:
1. Frecvența acționărilor reprezintă numărul de acțiuni efectuate într-o unitate
de timp, exprimată în acțiuni/minut.
2. Forța (utilizarea forței) sau efortul fizic reprezintă solicitarea biomecanică
execută de către operator în vederea realizării sarcinilor de muncă. Există doi
factori importanți care se iau în considerare:
 intensitatea forței necesară pentru a efectua anumite acțiuni sau
operațiuni (depinde de poziția și de modul de aplicare);
 durata sau timpul cât trebuie să fie aplicată aceasta.
Utilizarea intensă a forței în mod repetat reprezintă un factor de risc critic
care ar trebui evitat în munca repetitivă. Prin urmare, în vederea reducerii sau
minimizării nivelului de forță exercitat de către lucrător trebuie adoptate soluții
pentru automatizarea acționării sau utilizarea uneltelor ergonomice (Fig. 4.1).
Fig. 4.1. Utilizarea uneltelor ergonomice
41
Abducție7 Flexie Extensie
Umăr
Pronație8 Supinație9 Flexie Extensie
Cot
Flexie Extensie Deviația ulnară Deviația radială
Încheietura
mâinii
Mâna
Fig. 4.2. Adoptarea de poziții și mișcări forțate [4]
3. Adoptarea de poziții și mișcări forțate (Fig. 4.2). Realizarea sarcinilor de

muncă, în mod repetitiv, forțând unele dintre articulațiile extremităților
7 ABDÚCȚIE, abducții, s.f. 1. Mișcare prin care se îndepărtează un membru sau un

segment al acestuia de axul median al corpului. Sursa: DEX '09 (2009); 2. Mișcare
efectuată de un mușchi abductor. Sursa: DEX '98 (1998).
8
PRONÁȚIE, pronații, s. f. 1. Mișcare de rotație pe care mâna și antebrațul le execută din
afară către interior. Sursa: DEX '09 (2009); 2. mișcare de răsucire a mâinii spre interior (cu
podul palmei în jos). Sursa: MDN (2000).
9
SUPINÁȚIE, supinații, s. f. 1. Mișcare de rotație a antebrațului care apropie mâna de
axul median al corpului. ♦ Poziție a antebrațului și a mâinii rezultând din mișcarea descrisă
mai sus. Sursa: DEX '09 (2009); 2. Răsucire a mâinii cu podul palmei în sus. ♦ Răsucire a
piciorului în raport cu gamba. Sursa: DN (1986).
42
superioare crește nivelul de risc. Fiecare articulație sau segment al corpului
prezintă caracteristici și posibilități de mișcare diferite. Pentru fiecare
articulație trebuie să se ia în considerare atât poziția în care se realizează
sarcina de muncă cât și timpul de menținere în această poziție.
4. Timpul de recuperare insuficient. Timpul de recuperare reprezintă perioada
de repaus, după o perioadă de activitate cu mișcări repetitive ale membrelor
superioare, care permite recuperarea fiziologică (ex.: pauzele de odihnă,
sarcinile de control vizual și alte activității cuprinse în sarcina de muncă care
nu implică mișcări repetitive ale membrelor superioare).
Notă: Se recomandă efectuarea unei pauze de recuperare de 10 minute pentru
fiecare 50 de minute de muncă repetitivă.
5. Durata de muncă repetitivă. Durata de muncă repetitivă reprezintă timpul
total al operațiilor repetitive pe durata schimbului de lucru. Aceasta nu
include timpul alocat pauzelor de odihnă, pauzei de masă, controlului vizual
și altor activității cuprinse în sarcina de muncă care nu implică mișcări
repetitive ale membrelor superioare.
Notă: Rotația personalului în posturile de lucru, realizarea de pauze și alte sarcini
non-repetitive contribuie la reducerea expunerii zilnice a operatorului la munca
repetitivă.
6. Alți factori de risc. Suplimentar, există și alți factori de risc care necesită o
atenție specială:
 utilizarea de mănuși (incomode, prea groase, dimensionate greșit) în
realizarea sarcinii de muncă;
 prezența unor mișcări bruște, sacadate;
 utilizarea uneltelor vibrante (ex.: ciocane hidraulice);
 ritmul de lucru impus de utilajul (ex.: mașină-unealtă, bandă
transportoare, conveior etc.) cu/la care se lucrează existând/neexistând
posibilitatea accelerării sau încetinirii acestuia.
43
Fiecare dintre factorii de risc identificați trebuie analizați și evaluați în mod
corespunzător. Acest lucru permite, pe de o parte, identificarea oricăror cerințe
preliminare și intervenții preventive pentru fiecare factor și, în plus, evaluarea
tuturor factorilor care contribuie la "expunerea" la risc într-un cadru și reciproc
integrat.
4.2. Culegerea datelor
4.2.1. Date despre organizarea muncii
Descriere Minute
Oficial
Durata schimbului (min.)
Efectiv
Pauze (min.) Oficial
[Se ia în considerare suma totală a minutelor de pauză fără pauza de masă] Efectiv
Pauza de masă (min.) Oficial
[Se ia în considerare doar pauza de masă din timpul schimbului de lucru] Efectiv
Timpul total de lucru al activităților suport (min.) Oficial
[ex.: control vizual, curățenia la locul de muncă etc.] Efectiv
Timpul net de lucru al operațiilor repetitive (min.)
Durata schimbului (efectiv, min.)

Timpul net de lucru al operațiilor - pauze (efectiv, min.)
- pauza de masă (efectivă, (min.)
repetitive (min.) =
- timpul total de lucru al activităților suport
(efectiv, min.)
Factorul “Durată” se alege din tabelul de mai jos în funcție de Timpul

net de lucru al operațiilor repetitive, exprimat în min.
Timpul net de lucru al operațiilor repetitive (min.) Factorul “Durată”

60 - 120 minute 0.5
121 - 180 minute 0.65
181 - 240 minute 0.75
241 - 300 minute 0.85
301 - 360 minute 0.925
361 - 420 minute 0.95
44
Timpul net de lucru al operațiilor repetitive (min.) Factorul “Durată”
421 - 480 minute 1
> 480 minute 1.5
Notă: Se notează în fișa de analiză a locului de muncă, Anexa 2, valoarea factorului
"Durată".
4.2.2. Factorul “Recuperare”
Regimul pauzelor Puncte

Există o pauză de 8...10 minute/oră la care se adaugă și pauză de
masă SAU pauzele sunt incluse în cadrul schimbului de lucru. 0
Notă: În ambele situații durata schimbului de lucru este de 8 ore.
În schimburile de 7 – 8 ore există:
a) două pauze dimineața și două după-amiaza, cu o durată minimă de
8…10 minute, la care se adaugă și o pauză de masă SAU 2
b) 4 pauze la care se adaugă și pauză de masă.
În schimburile de 6 ore există 4 pauze de 8…10 minute.
În schimburile de 6 ore există două pauze cu o durată minimă de
8…10 minute fiecare fără pauză de masă SAU 3
În schimburile de 7 – 8 ore există 3 pauze plus pauză de masă.
a) două pauze (plus o pauză de masă) cu o durată minimă de 8…10
minute SAU 4
b) 3 pauze fără pauză de masă.
În schimburile de 6 ore există o pauză de cel puțin 8…10 minute.
În schimburile de 7 ore, fără pauză de masă, există o singură pauză
de minim 10 minute. 6
În schimburile de 8 ore există o singură pauză de masă.
de minim 10 minute. 10
Factorul "Recuperare":
Notă: În situația existenței mai multor variante de răspuns, în fișa de analiză a locului de
muncă, Anexa 2, se notează valoarea factorului "Recuperare" cea mai mare, adică situația
cea mai defavorabilă.
4.2.3. Frecvența acționărilor, factorul “Frecvența acționărilor”
Mâna Mâna
Acționări dinamice Puncte
dreaptă stângă
Mișcările brațului/brațelor sunt lente (20 de
0
acționări/minut) cu posibilitatea de întreruperi
45
Mâna Mâna
Acționări dinamice Puncte
dreaptă stângă
frecvente.
Mișcările brațului/brațelor nu sunt prea rapide (30
de acționări/minut sau o acționare la fiecare 2 1
secunde) cu posibilitatea de întreruperi scurte.
Mișcările brațului/brațelor sunt destul de rapide
(circa 40 de acționări/min.) cu posibilitatea de 3
întreruperi scurte.
Mișcările brațului/brațelor sunt destul de rapide
(circa 40 acționări/min.). Posibilitatea de întrerupere 4
este rară și la intervale neregulate de timp.
Mișcările brațului/brațelor sunt rapide și constante
6
(aproximativ 50 de acționări/min.).
Mișcările brațului/brațelor sunt foarte rapide și
8
constante (60 de acționări/min.).
Frecvența acționărilor este foarte mare (70 de
10
acționări/min. sau mai mare).
Acționări dinamice:
Notă: În situația existenței mai multor variante de răspuns se notează, Anexa 2, valoarea
acționării dinamice, pentru mâna stângă respectiv mâna dreaptă, cea mai mare, adică
situația cea mai defavorabilă.
Mâna Mâna
Acționări statice Puncte
dreaptă stângă
Un obiect este menținut în poziție statică pentru
o durată de cel puțin 5 sec. consecutiv. Această 2.5
acțiune durează 2/3 din timpul ciclului de lucru.
Un obiect este menținut în poziție statică pentru
o durată de cel puțin 5 sec. consecutiv. Această 4.5
acțiune durează TOT timpul ciclului de lucru.
Acționări statice:
Notă: În situația existenței mai multor variante de răspuns se notează, Anexa 2, valoarea
acționării statice, pentru mâna stângă respectiv mâna dreaptă, cea mai mare, adică situația
cea mai defavorabilă.
Se completează tabelul centralizator cu valorile maxime înregistrate pentru

frecvența acționărilor dinamice și statice alegându-se pentru factorul “Frecvența
acționărilor”, pentru mâna dreaptă respectiv mâna stângă, cele mai mari valori
înregistrate (ex.: se compară valoarea înregistrată pentru acționări dinamice –
mâna dreaptă cu valoarea înregistrată pentru acționări statice – mâna dreaptă
46
notându-se în tabel, în zona Factorul “Frecvența acționărilor” pentru mâna
dreaptă, ce mai mare valoare dintre acestea).
Acționări Acționări Factorul “Frecvența acționărilor”

dinamice statice
mâna mâna Factorul “Frecvența acționărilor”,
dreaptă: dreaptă: pentru mâna dreaptă:
stângă: stângă: pentru mâna stângă:
Observație: Dacă în timpul realizării sarcinii de muncă operatorul are posibilitatea să
realizeze întreruperi ale ritmului de lucru (pauze – altele decât cele prevăzute prin
schimbul de lucru) din valoarea înregistrată pentru Factorul “Frecvența acționărilor”-
pentru mâna dreaptă respectiv Factorul “Frecvența acționărilor” - pentru mâna stângă se
scade o unitate (ex.: dacă valoarea înregistrată pentru mâna dreaptă este 8 și există
posibilitatea de întreruperi ale ritmului de lucru în tabel se va înregistra 8 – 1 = 7).
"Frecvența acționărilor" pentru mâna dreaptă respectiv pentru mâna stângă.
4.2.4. Aplicarea forței, factorul “Forță”
a. Activitatea/activitățile de muncă implică utilizarea forței FOARTE INTENS

(Scor 8, Scala Borg) pentru:
 tragerea sau împingerea manetelor (pârghiilor);
 deschiderea sau închiderea;
 apăsarea sau manipularea componentelor;
 folosirea (utilizarea) instrumentelor de lucru;
 utilizarea greutății corpului în vederea obținerii forței necesare;
 manipularea echipamentelor în vederea ridicării diferitelor obiecte.
Mâna Mâna
Durata Puncte
dreaptă stângă
2 secunde la fiecare 10 minute 6
1 % din timp 12
5 % din timp 24
mai mult de 10% din timp 32
utilizarea forței FOARTE INTENS:
Notă: În situația existenței mai multor variante de răspuns în căsuța “utilizarea forței
FOARTE INTENS”, Anexa 2, se notează valoarea cea mai mare, adică situația cea mai
defavorabilă.
47
b. Activitatea/activitățile de muncă implică utilizarea forței INTENS
(Scor 5-6-7, Scala Borg) pentru:
 apăsarea butoanelor;
 manipularea sau împingerea obiectelor;
Mâna Mâna
Durata Puncte
dreaptă stângă
2 secunde la fiecare 10 minute 4
1 % din timp 8
5 % din timp 16
mai mult de 10% din timp 24
utilizarea forței INTENS:
INTENS”, Anexa 2, se notează valoarea cea mai mare, adică situația cea mai defavorabilă.
c. Activitatea/activitățile de muncă implică utilizarea forței MODERAT
(Scor 3-4, Scala Borg) pentru:
 apăsarea butoanelor;
 apăsarea sau manipularea obiectelor;
Mâna Mâna
Durata Puncte
dreaptă stângă
1/3 din timp 2
aproximativ jumătate din timp 4
mai mult de jumătate din timp 6
aproape tot timpul 8
utilizarea forței MODERAT:
MODERAT”, Anexa 2, se notează valoarea cea mai mare, adică situația cea mai
defavorabilă.
48
Se completează tabelul centralizator cu valorile maxime înregistrate pentru
utilizarea forței FOARTE INTENS/INTENS/MODERAT. Valoarea factorului
"Forță” se obține prin însumarea valorilor obținute pentru mâna dreaptă
respectiv mâna stângă.
Mâna Mâna
dreaptă stângă
Activitatea/activitățile de muncă implică utilizarea forței
FOARTE INTENS
INTENS
MODERAT
Factorul “Forță”
Notă: Se notează în fișa de analiză a locului de muncă, Anexa 2, valoarea factorului "Forță"
pentru mâna dreaptă respectiv pentru mâna stângă.
4.2.5. Postura, factorul “Postură”
Mâna Mâna
UMĂR Puncte
dreaptă stângă
Brațul/Brațele nu se sprijină (odihnește/odihnesc) pe
suprafața de lucru, este/sunt ușor ridicat/ridicate mai 1
mult de jumătate din timpul de lucru.
Brațul/Brațele este/sunt menținut/menținute fără
sprijin, pe lângă corp (sau altă poziție extremă) 2
pentru aproape 10% din timpul de lucru.
Brațul/Brațele este/sunt menșinut/menținute fără
sprijin, pe lângă corp (sau altă poziție extremă) 6
pentru aproape 1/3 din timpul de lucru.
sprijin, pe lângă corp (sau altă poziție extremă) mai 12
24
sprijin, pe lângă corp (sau altă poziție extremă)
49
aproape tot timpul.
UMĂR:
Observație: Suplimentar, dacă mâinile operează (lucrează) deasupra capului
mai mult de 50% din timpul de lucru valoarea obținută pentru UMĂR se
dublează.
UMĂR:
Notă: În situația existenței mai multor variante de răspuns în căsuța “UMĂR”, Anexa 2, se
notează valoarea cea mai mare, adică situația cea mai defavorabilă.
Mâna Mâna
COT Puncte
dreaptă stângă
Cotul realizează mișcări ample de flexie-extensie
sau pronație-suspinație, mișcări bruște, aproximativ 2
1/3 din timpul de lucru.
sau pronație-suspinație, mișcări bruște, mai mult de 4
jumătate din timpul de lucru.
sau pronație-suspinație, mișcări bruște, aproape tot 8
timpul.
COT:
Notă: În situația existenței mai multor variante de răspuns în căsuța “COT”, Anexa 2, se
Mâna Mâna
ÎNCHEIETURA MÂINII Puncte
dreaptă stângă
Încheietura/Încheieturile mâinii/mâinilor
trebuie să fie îndoită/îndoite într-o poziție
extremă sau să adopte poziții incomode cel 2
puțin 1/3 din timpul de lucru.
50
Încheietura/ Încheieturile mâinii/mâinilor
trebuie să adopte poziții incomode pentru mai 4
Încheietura/ Încheieturile mâinii/mâinilor
este/sunt îndoită/îndoite într-o poziție extremă 8
aproape tot timpul.
ÎNCHEIETURA MÂINII:
Notă: În situația existenței mai multor variante de răspuns în căsuța “ÎNCHEIETURA
MÂINII”, Anexa 2, se notează valoarea cea mai mare, adică situația cea mai defavorabilă.
Mâna Mâna
MÂNA Puncte
dreaptă stângă
Pentru fiecare 1/3 din timpul de lucru (Fig. 1 și
2
Fig. 2).
Mai mult de jumătate din timpul de lucru (Fig. 3) 4
Aproape tot timpul (Fig. 4). 8
MÂNA:
Notă: În situația existenței mai multor variante de răspuns în căsuța “MĂNĂ”, Anexa 2, se
Se completează tabelul centralizator de mai jos cu valorile maxime
înregistrate, notându-se la poziția “Valoare Postură” cea mai mare valoare dintre
valorile obținute pentru: umăr, cot, încheietura mâinii respectiv mână.
Mâna dreaptă Mâna stângă

umăr
cot
încheietura mâinii
mână
Valoare postură:
Mâna Mâna
STEROTIPURI Puncte
dreaptă stângă
Mișcarea repetitivă a umărului și/sau cotului
și/sau încheieturii mâinii și/sau mâinii pentru
1.5
mai mult de jumătate din timpul ciclului de
lucru (sau timpul ciclului de lucru este între 8 și
51
15 sec., toate acțiunile sunt efectuate de la nivelul
membrelor superioare. Acțiunile pot fi diferite
unele de altele.).
Mișcarea repetitivă a umărului și/sau cotului
și/sau încheieturii mâinii și/sau mâinii aproape
tot timpul ciclului de lucru (sau timpul ciclului
de lucru este de mai puțin de 8 sec., toate 3
acțiunile sunt efectuate de la nivelul membrelor
superioare. Acțiunile pot fi diferite unele de
altele.).
STEREOTIPURI:
Notă: În situația existenței mai multor variante de răspuns în căsuța “STEREOTIPURI”,
Anexa 2, se notează valoarea cea mai mare, adică situația cea mai defavorabilă.
Valoarea factorului "Postură” se determină cu relația:
Factorul "Postură” = Valoare postură + STEREOTIPURI =

"Postură" pentru mâna dreaptă respectiv pentru mâna stângă.
4.2.6. Factori de risc “Complementari”
Mâna Mâna
Puncte
dreaptă stângă
În vederea realizării sarcinilor de muncă sunt
utilizate mănuși (incomode, prea groase,
2
dimensionate greșit etc.) pentru mai mult de
Prezența unor mișcări bruște, sacadate (două sau
2
mai multe mișcări/minut).
Lovirea repetată cu ajutorul mâinilor, cu o
2
frecvență de cel puțin 10 ori/oră.
Contact cu suprafețe reci (sub 0°) sau lucrul în
camere frigorifice, depozite la rece etc. pentru mai 2
Pentru cel puțin o treime din timpul de lucru sunt
2
utilizate unelte vibrante (ex.: ciocane hidraulice).
În vederea realizării sarcinilor de muncă sunt
utilizate unelte care produc contractarea structurii
2
musculare. În acest caz se verifică dacă acestea
provoacă: răniri, bătături, roșeață etc. pe piele.
Mai mult de jumătate din timpul de lucru se
2
realizează activități de precizie (sarcini în zone <
52
Mâna Mâna
Puncte
dreaptă stângă
de 2 sau 3 mm) care necesită atenție vizuală
sporită.
Mai mult de jumătate din timpul de lucru este
ocupat cu unul sau mai mulți factori 2
complementari.
Aproape tot timpul de lucru este ocupat cu unul
3
sau mai mulți factori complementari.
Valoarea factorului de risc:
Notă: În situația existenței mai multor variante de răspuns în căsuța “Valoarea factorului
de risc”, Anexa 2, se notează valoarea cea mai mare, adică situația cea mai defavorabilă.
Mâna Mâna
Puncte
dreaptă stângă
Ritmul de lucru este determinat de utilajul (ex.:
mașină-unealtă, bandă transportoare, conveior
etc.) cu/la care se lucrează existând
posibilitatea accelerării sau încetinirii acestuia 1
(ritmul de lucru este parțial determinat de
mașină, cu perioade mici de timp în care rata de
lucru poate fi scăzută sau accelerată).
Ritmul de lucru este determinat de utilajul (ex.:
mașină-unealtă, bandă transportoare, conveior
etc.) cu/la care se lucrează neexistând
2
posibilitatea accelerării sau încetinirii acestuia
(ritmul de lucru este complet determinat de
mașină).
Valoarea ritmului de lucru:
Notă: În situația existenței mai multor variante de răspuns în căsuța “Valoarea ritmului de
lucru”, Anexa 2, se notează valoarea cea mai mare, adică situația cea mai defavorabilă.
Valoarea factorilor de risc "Complementari” se determină cu relația:
Factori "Complementari” = Valoarea factorului de risc + Valoarea ritmului

de lucru =
Notă: Se notează în fișa de analiză a locului de muncă, Anexa 2, valoarea factorilor
"Complementari" pentru mâna dreaptă respectiv pentru mâna stângă.
4.3. Calculul indicelui de risc
Datele de mai sus se centralizează în tabelul următor:
53
Puncte Puncte
Factorul "Frecvența acționărilor":
Factorul "Forță":
umăr:
cot:
încheietura mâinii:
mână:
stereotipuri:
Factorul "Postură":
Factori de risc "Complementari":
Factorul "Durată":
Indicele de risc:
Indicele de risc se calculează, ținând cont de factorii determinați, cu relația:
Indicele de risc = (Recuperare + Frecvența acționărilor + Forță + Postură +

+ Complementari) * Durată
Scala de evaluare a indicelui de risc:
Indicele Nivelul de risc

Acțiune sugerată
de risc OCRA
< 7,5 2,2 Nu este necesar
Acceptabil (optim)
7,6 – 11 2,3 – 3,5 Se recomandă o nouă analiză
Foarte ușor sau nesigur
3,6 – 4,5 Se recomandă îmbunătățirea locului de
11,1 – 14
Inacceptabil. Nivel mic. muncă, supraveghere medicală și training.
14,1 – 4,6 – 9 Se recomandă îmbunătățirea locului de
Inacceptabil.
22,5 Nivel mediu. muncă, supraveghere medicală și training.
>9 Se recomandă îmbunătățirea locului de
≥ 22,5 Inacceptabil.
Nivel mare. muncă, supraveghere medicală și training.
Lucrarea are ca scop evaluarea rapidă a riscului asociat cu mișcările

repetitive ale membrelor superioare, pentru determinarea indicelui de risc și a
nivelului de risc OCRA, în funcție de:
54
 regimul pauzele de recuperare și pauza de masă permise în cadrul postului;
muncă;
 poziția membrelor superioare adoptată în timpul mișcării;
 existența unor factori de risc suplimentari.

muncă pentru care va trebui să calculeze, conform metodologiei prezentate,
Indicele de Risc în vederea determinării nivelului de risc OCRA (Anexa 2 –
FIȘA DE ANALIZĂ A LOCULUI DE MUNCĂ).
55
Lucrarea nr. 5
EVALUAREA RISCULUI ASOCIAT CU
MIȘCĂRILE REPETITIVE ALE
MEMBRELOR SUPERIOARE - METODA
OCRA pentru mai multe posturi
5.1. Introducere
Metodologia prezentată în Lucrarea nr. 4 permite evaluarea rapidă a

riscului asociat cu mișcările repetitive ale membrelor superioare, calculul
indicelui de risc, pentru un singur post de lucru.
5.2. Calculul indicelui de risc pentru mai multe posturi
În vederea determinării indicelui de risc pentru mai multe posturi de lucru

se procedează astfel [2]:
1. se calculează Indicele de risc pentru fiecare post de lucru, conform
metodologiei prezentate în Lucrarea nr. 4;
2. se calculează Indicele de risc global cu relația:
Indice de risc postul (1) + ... + Indice de risc postul (N)
Indicele de risc global =
N
3. se verifică valoarea Indicele de risc global obținut cu scala de evaluare a

indicelui de risc (nivelul de risc OCRA) din metodologia prezentată în
Lucrarea nr. 4.
56
Când operatorul schimbă postul de lucru, cel puțin o dată/oră, indicele de
risc se determină astfel:
1. se calculează Indicele de risc, pentru fiecare post independent în care
operatorul își desfășoară activitatea, conform metodologiei descrise în
Lucrarea nr. 4;
2. se determină procentul de ocupare real (fără pauze de odihnă) pentru
fiecare post de lucru cu relația:
Timpul real de lucru în postul (i) *100
% procentul de ocupare real (i) =
Durata netă a mișcărilor repetitive
3. se determină Indicele de risc global al operatorului cu relația:
= Indice de risc postul (1) x % procentul de ocupare real

al postului (1)
Indicele de risc global + Indice de risc postul (2) x % procentul de ocupare real
al operatorului al postului (2) + ...
+ Indice de risc postul (N) x % procentul de ocupare real
al postului (N)
4. se verifică valoarea Indicele de risc global al operatorului obținut cu scala

de evaluare a indicelui de risc (nivelul de risc OCRA) din metodologia
prezentată în Lucrarea nr. 4.
Lucrarea are ca scop evaluarea rapidă a riscului asociat cu mișcările

repetitive ale membrelor superioare, în vederea determinării indicelui de risc
pentru mai multe posturi de lucru și a nivelului de risc OCRA, în funcție de:

 regimul pauzelor: pauzele de recuperare și pauza de masă permise în cadrul
postului;
57
muncă;
 poziția (postura) membrelor superioare (umăr, cot, încheietura mâinii, mâna)
adoptată în timpul mișcării;
 existența unor factori de risc suplimentari: utilizarea mănușilor, prezența
vibrațiilor, ritmul de lucru etc.

muncă pentru care va trebui să determine, conform metodologiei prezentate,
Indicele de Risc global în vederea determinării nivelului de risc OCRA.
58
Lucrarea nr. 6
ANALIZA ȘI EVALUAREA ORGANIZĂRII
ERGONOMICE A MUNCII UTILIZÂND
LISTA DE CONTROL ERGONOMIC
6.1. Introducere
Lista de control ergonomic (CHECK-LIST) este un instrument al cărui

obiectiv principal este de a contribui la aplicarea sistematică a principiilor
ergonomice oferind o evaluare globală a organizării ergonomice a locului de
muncă. Aceasta a fost elaborată cu scopul de a oferi soluții practice, low-cost,
problemelor ergonomice, în special întreprinderilor mici și mijlocii, conţinând
întrebări, care se impun a fi cercetate la nivelul proceselor de muncă şi a locurilor
de muncă, în vederea analizării modului de realizare a adaptării reciproce dintre om
şi munca sa, în cadrul unei anumite activităţi productive.
Ideea elaborării listei de control ergonomic a apărut în urma colaborării
dintre Biroul Internațional al Muncii și Asociația Internațională de Ergonomie
(AIE). Astfel, în anul 1991, AIE a numit un grup de experți, coordonat de
Najmedin Meshkati, pentru a crea un instrument accesibil și eficient de analiză
ergonomică a locurilor de muncă în scopul optimizării acestora.
În vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă, listele de control conţin
principalele aspecte ergonomice care trebuie avute în vedere la proiectarea locului
de muncă pentru o mai bună siguranță și eficiență. Având în vedere utilizarea listei
de control ca instrument de analiză, cu rol în identificarea neconcordanţelor
existente în sistemul executant-mijloace de muncă-mediu, aceasta poate reprezenta
un ghid pentru proiectarea sistemelor noi [6].
59
Din punct de vedere al formei şi conţinutului, există mai multe tipuri de
liste de control, care, în general nu sunt limitative, ci orientative, ele putând fi
completate, dezvoltate sau simplificate, în funcţie de cerinţele sistemului analizat
sau restricţiile impuse la proiectarea unui nou sistem executant-mijloace de muncă-
mediu.
Lucrarea are ca scop identificarea neconcordanțelor existente în

organizarea ergonomică a locului de muncă și propunerea de soluții pentru
îmbunătățirea condițiilor de muncă.

muncă pentru care va trebui să completeze Lista de control ergonomic generală
(Tabelul 6.1). După colectarea informațiilor, acestea sunt interpretate în funcție de
cerințele ergonomice ale sarcinii de muncă.
Ce informaţii trebuie colectate? Pentru evaluarea riscurilor profesionale
la locul de muncă trebuie să cunoaşteţi următoarele [8]:
 unde este amplasat locul de muncă şi/sau unde se desfăşoară activităţile;
 cine lucrează acolo: acordaţi o atenţie specială persoanelor care pot fi mai
grav afectate de pericol cum sunt femeile însărcinate, lucrătorii tineri sau
lucrătorii cu disabilităţi. Aveţi în vedere, de asemenea, lucrătorii cu timp de
muncă parţial, subcontractorii, vizitatorii, precum şi lucrătorii care lucrează
pe teren;
 ce fel de echipamente tehnice, materiale şi procedee sunt utilizate;
60
 ce sarcini de muncă sunt realizate (ex.: în ce mod şi pe ce perioadă sunt
acestea executate);
 ce pericole au fost deja identificate şi care sunt sursele acestora;
 care sunt consecinţele posibile ale pericolelor existente;
 ce măsuri de protecţie sunt aplicate;
 ce accidente, boli profesionale şi alte tipuri de îmbolnăviri au fost raportate;
 care sunt prevederile legale şi alte reglementări în legătură cu locul de

muncă.
Cum pot fi culese aceste informaţii? Puteţi culege informaţiile necesare
folosind următoarele surse [8]:
 date tehnice despre echipamentele, materialele sau substanţele utilizate la

locul de muncă;
 proceduri tehnice şi instrucţiuni de lucru;
 rezultatele măsurătorilor factorilor nocivi sau periculoşi şi de solicitare la

locul de muncă;
 înregistrări ale accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale;
 specificaţii ale proprietăţilor substanţelor chimice;
 prevederi legale şi standarde;
 literatura ştiinţifică şi tehnică.

Informaţiile pot fi obţinute, de asemenea, prin:
 examinarea mediului de muncă;
 examinarea sarcinilor efectuate la locul de muncă;
 examinarea sarcinilor efectuate în afara locului de muncă;
 discuţii cu angajaţii;
 examinarea factorilor externi care pot avea impact asupra locului de muncă
(ex.: sarcini efectuate de terţi, condițiile climaterice).
61
Tabelul 6.1.
LISTA DE CONTROL ERGONOMIC GENERALĂ
Numele și prenumele evaluatorului:
Descrierea sarcinii de muncă:

Notă: În cadrul testului problemele sunt exprimate sub formă de întrebări, iar
răspunsurile se bifează, după caz, pe una din cele trei coloane.
Nr. Se propune acțiune?

ÎNTREBAREA
crt. DA NU Prioritară
Suprafețe denivelate și alunecoase
1. Prezintă pardoselile denivelări, finisaje
neglijente, găuri, scurgeri etc.?
2. Sunt pardoselile uneori alunecoase, de ex.,
atunci când acestea sunt umede ca urmare a
curăţării, scurgerii de lichide (de ex. ulei),
ploaie, noroi sau praf provenite din procesele
de lucru?
3. Există praguri sau alte modificări de nivel pe
pardoseli?
4. Există cabluri pe pardoseală?
5. Este posibil ca lucrătorii să cadă sau să
alunece din cauza încălţămintei
necorespunzătoare?
6. Sunt păstrate pardoselile în stare de
curăţenie?
7. Există obstacole şi obiecte (cu excepţia celor
care nu pot fi îndepărtate) lăsate pe jos în
jurul zonelor de lucru?
8. Sunt semnalizate obstacolele care nu pot fi
îndepărtate?
62
9. Sunt semnalizate corespunzător toate căile de
circulaţie?
10. Este corespunzător iluminatul pardoselilor şi
al căilor de circulaţie?
Concepţia constructivă şi organizarea locului de muncă
1. Spaţiul de care dispune lucrătorul este
suficient de mare?
2. Înălţimea planului de muncă este
corespunzătoare posibilităţilor lucrătorului?
3. Mişcările frecvente ale braţelor se desfăşoară
în zona normală?
4. Sunt favorizate gesturile automate prin
realizarea unui loc stabil pentru scule şi
materiale?
5. Înălţimea şi distanţa de manipulare a
obiectelor grele depăşeşte 1.000 mm şi,
respectiv, 400 mm?
6. Pentru poziţia de lucru (aşezat sau în
picioare), dimensiunile spaţiului de degajare
rezervat picioarelor sunt corespunzătoare?
7. Controlul vizual al muncii sau al
instrumentelor de muncă permite o poziţie
naturală a corpului?
8. Caracteristicile dimensionale ale
dispozitivelor de alimentare şi evacuare a
produselor, pieselor sunt compatibile cu
poziţiile normale de muncă?
63
9. Plasarea materialelor, sculelor, dispozitivelor,
verificatoarelor etc. este aproape de punctul
de folosință?
10. Pentru aprovizionarea locului de muncă (sau
evacuarea pieselor) sunt necesare frecvente
aplecări sau torsionări ale corpului?
11. Este folosită gravitaţia în ceea ce priveşte
aprovizionarea şi evacuarea pieselor,
semifabricatelor etc.?
12. Este asigurată accesibilitatea la locul de
muncă?
13. Concepţia constructivă a comenzilor permite
utilizarea uşoară a acestora de către lucrător?
14. Amplasarea comenzilor:
 butoane,
 întrerupătoare,
 pedale,
 alte comenzi (detaliați),
 corespunde stereotipurilor şi
dimensiunilor lucrătorului?
15. Semnalele luminoase sau sonore asigură
detectarea rapidă a situațiilor care necesită
intervenţii ?
16. Amplasarea dispozitivelor de semnalizare
vizuală pentru poziţia de lucru aşezat sau în
picioare este în centrul câmpului vizual ?
17. Concepţia constructivă a aparatelor de
măsură, control şi verificare corespunde
scopului urmărit (citire, estimare, reglare)?
64
18. În concepţia constructivă a aparatelor de
măsură, control şi verificare, este respectat
codul culorilor?
19. Se poate lucra în pozitia aşezat sau alternând
poziţia aşezat cu poziţia în picioare?
20. Există corelare dimensională între maşină şi
lucrător?
21. În cazul activităţilor desfăşurate preponderent
în picioare, lucrătorul are posibilitatea
periodic, să se odihnească în poziție aşezat?
22. Sunt aplicate principiile economiei de mişcări
în organizarea locului de muncă?
23. Sunt asigurate condiţiile sociale (ex.: vestiare,
cantină etc.)?
24. Calificarea lucrătorului este corespunzătoare
muncii prestate?
25. Metoda de muncă utilizată de lucrător este
susceptibilă de îmbunătăţiri în scopul
reducerii solicitării fizice?
Organe de mașini în mișcare
1. Există organe de maşini în mişcare
periculoase (inclusiv componente auxiliare)
care nu sunt dotate cu protectori?
2. Dispozitivele de protecţie ale maşinilor
(protectorii) asigură protecţia adecvată a
mâinilor, braţelor sau altor părţi ale corpului
lucrătorilor faţă de contactul cu organele de
maşini în mişcare?
65
3. Dispozitivele de protecţie ale maşinilor sunt
fixate corespunzător astfel încât să fie dificil
de înlăturat?
4. Există posibilitatea căderii de obiecte pe
organele în mişcare ale maşinii?
5. Dispozitivele de protecţie ale maşinilor
(protectorii) creează dificultăţi de operare
pentru lucrători?
6. Poate fi realizată ungerea maşinii fără
îndepărtarea dispozitivelor de protecţie?
7. Este posibilă îndepărtarea protectorilor fără
oprirea organelor de maşini în mişcare?
8. Există roţi dinţate, scripeţi sau volanţi fără
protecţie?
9. Există benzi transportoare sau transmisii prin
lanţuri fără protecţie?
10. Există şuruburi de reglare, caneluri, coliere
etc. fără protecţie?
11. Are operatorul acces uşor la elementele de
comandă, PORNIT/OPRIT, ale maşinii?
12. Există un singur element de comandă pentru
mai mulţi operatori?
Zgomot
1. Nivelul ridicat de zgomot este generat de
procesul de muncă (ex.: impactul metal -
metal, motoare)?
2. Nivelul ridicat de zgomot este generat de
zgomotul ambiental care pătrunde în
interiorul clădirilor?
66
3. Zgomotul rezultat din procesul de muncă
maschează semnalele de alarmă?
4. Este zgomotul atât de puternic încât trebuie să
ridicaţi tonul pentru a comunica cu colegii de
la locul de muncă?
5. Obişnuiţi să ridicaţi tonul în mod
neintenţionat când vorbiţi, chiar şi după ce aţi
plecat de la locul de muncă?
Vibrații
1. Există activităţi (frecvente sau pe perioade
mai îndelungate) desfăşurate în condiţii în
care se simt în mod clar vibraţii, în poziţie
aşezat sau în picioare?
2. Există activităţi (frecvente sau pe perioade
mai îndelungate) desfăşurate cu unelte şi
echipamente portabile de forţă, care pot
genera vibraţii?
Iluminat
1. Este iluminatul la locul de muncă suficient
pentru realizarea eficientă şi corectă a
sarcinilor?
2. Există zone de umbră în aria de desfăşurare a
sarcinii de muncă care ar putea afecta
eficienţa şi precizia acesteia?
67
3. Este corespunzător iluminatul în zonele de
circulaţie, coridoare, scări, camere de
depozitare etc., pentru asigurarea deplasării în
siguranţă şi observării oricărui obstacol (găuri
în teren, obiecte aflate pe sol, trepte, suprafeţe
alunecoase sau scurgeri, marginile rampei
etc.)?
4. Există suprafeţe strălucitoare care reduc
vizibilitatea obiectelor?
5. Există plângeri din partea lucrătorilor cu
privire la vizibilitatea scăzută, lumina
orbitoare sau nepotrivită la locul de muncă?
6. Există contraste excesive în câmpul vizual
care pot cauza oboseală sau efort de
readaptare permanentă a vederii?
7. Există reflexii de mascare în zona de lucru
(reflexii directe cauzate de suprafeţe lustruite,
strălucitoare sau lucioase) care pot altera
vizibilitatea în zona de activitate?
8. Există diferenţe mari ale nivelului de iluminat
în zona de lucru care pot cauza oboseală
vizuală?
9. Iluminatul artificial existent la locul de
muncă asigură perceperea culorii naturale a
obiectelor şi pielii?
10. Iluminatul artificial existent permite
identificarea culorilor de securitate?
11. Există situaţii de pâlpâire a luminii?
68
12. Poate fi percepută maşina rotativă ca fiind
statică în timpul lucrului normal, prin
iluminatul artificial existent (ex.: există efect
stroboscopic)?
Solicitarea fizică şi nervoasă
1. Munca prestată de lucrător necesită efort
fizic:
 mare,
 mediu,
 redus?
2. Munca prestată de lucrător necestă solicitare
nervoasă:
 mare,
 medie,
 redusă?
3. Poziţia preponderentă de muncă a lucrătorului
este:
 aşezat,
 în picioare,
 aşezat şi în picioare,
 alta (detaliați)?
4. Poziţia de muncă necesită în principiu
solicitare musculară:
 statică,
 dinamică?
5. Există compatibilitate între poziţia de muncă
a lucrătorului şi cerințele sarcinii de muncă?
5. Există momente de solicitare fizică maximă?
69
7. Se utilizeză mijloace şi procedee mecanice de
transportat greutăţi?
8. Greutăţile maxime ridicate şi manipulate
depăşesc normele de protecţia muncii?
9. Se utilizează o tehnică corectă de ridicat şi
transportat manual a greutăţilor?
10. Nivelul de atenţie (durata de atenţie raportată
la durata ciclului de muncă) este:
 mare,
 mediu,
 redus?
11. Realizarea sarcinii de muncă necesită operaţii
mentale?
12. Nivelul solocitării nervoase datorat
operaţiilor mentale conduce la:
 subîncărcare,
 încărcare normală,
 supraîncărcare?
13. Se pot reduce solicitările nervoase intense?
14. Pauzele stabilite sunt corespunzătoare ca
durată şi moment de acordare?
15. Climatul de muncă, sub aspectul relaţiilor
umane, este corespunzător?
Ambianţa fizică
70
1. Sunt respectate Normele generale de
protecție a muncii, emise prin Ordinul
Ministrului Muncii și Protecției Sociale nr.
508/20.11.2002 și Ordinul Ministrului
Sănătății și Familiei nr. 933/25.11.2002
privind asigurarea condiţiilor de microclimat,
în funcţie de anotimp, pentru:
 temperatura aerului,
 umiditatea relativă a aerului,
 viteza curenţilor de aer?
2. Sunt prevăzute măsuri speciale pentru
protecţia lucrătorului împotriva
temperaturilor ridicate sau scăzute?
3. Sunt asigurate şi utilizate sistemele tehnice
pentru ventilarea aerului?
4. Se constată existenţa noxelor?
5. Sunt prevăzute procedee tehnice şi măsuri
organizatorice pentru reducerea (eliminarea)
nivelului noxelor?
6 Intensitatea zgomotului depăşeşte limita de
suportabilitate?
7. Pentru reducerea nivelului de zgomot sunt
aplicate procedee tehnice asupra surselor
generatoare?
8. Zgomotele ce provin de la alte locuri de
muncă sunt deranjante?
9. Sunt prevăzute şi aplicate procedee tehnice şi
măsuri organizatorice de protecţie individuală
contra zgomotelor?
71
10. Nivelul vibraţiilor depăşeşte limitele admise
prin Normele generale de protecție a muncii,
emise prin Ordinul Ministrului Muncii și
Protecției Sociale nr. 508/20.11.2002 și
Ordinul Ministrului Sănătății și Familiei nr.
933/25.11.2002?
11. Sunt aplicate procedee tehnice în vederea
amortizării vibraţiilor?
12. Nivelul iluminatului natural sau artificial este
corespunzător tipului de activitate ce se
execută?
13. Contrastul de lumină între locul de muncă şi
mediul încojurător este optim?
14. Amplasarea şi întreţinerea corpurilor de
iluminat sunt corespunzătoare?
15. Sunt aplicate corespunzător măsurile de
reducere a consumului de energie electrică?
16. Cromatica are rol funţional cu respectarea
cerinţelor pentru:
 pereţi,
 uşi şi pervazuri,
 maşini şi utilaje,
 panouri şi pupitre de comandă,
 mobilier,
 altele (detaliați)?
17. Se folosește cromatica de avertizare pentru a
atrage atenția asupra riscului de accident?
18. La locul de muncă, culorile produc contraste
de luminozitate nefavorabile?
72
Securitatea muncii
1. Transmisiile şi angrenajele (ex.: roţi dintate,
curele etc.) sunt bine protajete pentru a evita
accidentele?
2. Sunt prevăzute ecrane de protecţie în dreptul
punctelor de prelucrare cu pericole de
accidente?
3. S-a prevăzut imposibilitatea reparării maşinii
în timpul funcţionării?
4. Pe o maşină cu program, faza ciclului de
execuţie este semnalizată?
5. Sunt prevăzute dispozitive care să
semnalizeze dereglarea unor parametri ca:
presiune, temperatură, tensiune de
alimenatare, turație, viteză etc.?
6. Alimentarea locului de muncă, sau după caz
a utilajului, cu: materii prime, piese, scule,
semifabricate etc. se face fără pericol?
7. Zonele periculoase ale maşinii sunt
semnalizate prin vopsirea în culori conform
standardelor în vigoare (Normele generale de
Sănătății și Familiei nr. 933/25.11.2002)?
8. Echipamentul electric al maşinii corespunde
regulilor şi standardelor tehnice?
9. Maşina este prevăzută cu amenajări
antizgomot şi antivibraţii?
73
10. Lucrătorul este protejat la locul de muncă
împotriva:
 căldurii,
 radiaţiilor,
 frigului,
 accidentelor din diverse cauze ?
11. Elementele componente ale locului de muncă
sunt construite şi amplasate astfel încât să
evite pericolul de accidentare a lucrătorului?
12. Este utilizată cromatica de avertizare pentru
utilaje, mijloace de transport etc., în scopul
prevenirii accidentelor?
13. Echipamentul de protecţie a lucrătorilor este
corespunzător şi utilizat permanent?
14. Sunt aplicate în practică măsurile de protecţie
a muncii prevăzute în Normele generale de
Sănătății și Familiei nr. 933/25.11.2002?
74
Lucrarea nr. 7
ANALIZA ȘI EVALUAREA ORGANIZĂRII
ERGONOMICE A MUNCII UTILIZÂND
METODA RNUR
7.1. Introducere
Metoda RNUR10, cunoscută și sub denumirea de metoda pofilului

postului, a fost elaborată de Regia Naţională a Uzinelor Renault (Franţa) în anul
1970 pentru analiza condiţiilor de muncă existente. Conform lui L.J.F. Álvarez
[1] metoda își propune să valorifice și să cuantifice toate variabilele care definesc
condițiile de muncă ale unui post.
Metoda analizează patru domenii (Concepția constructivă a locului de
muncă, Factorul de securitate și protecție a muncii, Factori ergonomici, Factori
psihologici și sociali), având în vedere 8 factori de evaluare (Factorul de securitate
– A, Ambianţa fizică de muncă – B, Solicitarea fizică – C, Solicitarea nervoasă –
D, Autonomia în activitatea de muncă – E, Relaţii de muncă – F, Repetitivitatea –
G, Conţinutul muncii – H) şi 27 criterii de influență (Tabelul 7.1) [6].
Evaluarea fiecărui criteriu, după gradul de dificultate, se face cu ajutorul
unei scale cu 5 niveluri, de la nivelul favorabil 1 până la nivelul nefavorabil 5
(Tabelul 7.2). De asemenea, gradul de dificultate al fiecărui criteriu de influenţă (1
– 27, Tabelul 7.1) a activităţii analizate se apreciază în scopul:
 optimizării constructive a locului de muncă;
 asigurării securităţii muncii;
10
Metoda RNUR este concepută, mai ales, dar nu exclusiv, pentru posturile de lucru, cu
sarcini repetitive, de scurtă durată (ex.: linii de asamblare), oferind doar o evaluare inițială a
acestora.
75
 imbunătăţirii condiţiilor de ambianţă fizică;
 reducerii solicitărilor fizice şi nervoase;
 stabilirii condiţiilor corespunzătoare de muncă sub aspect psihosocial.
Tabelul 7.1. – Factorii şi criteriile de evaluare analitică a unui loc de muncă

Înălţime – distanţă 1
Concepţia constructivă a Alimentare – evacuare, piese 2
locului de muncă Aglomerare – accesibilitate 3
Comenzi – semnale 4
Factorul de securitate A Securitatea (protecţia) muncii 5
Ambianţa termică 6
Ambianţa sonoră 7
Ambianţa
Iluminatul artificial 8
fizică de B
Vibraţiile 9
muncă
Igiena atmosferică 10
Factori Aspectul general al locului de muncă 11
ergonomici Poziţa principală a corpului 12
Poziţia cea mai defavorabilă 13
Solicitarea Efort de muncă 14
C
fizică Poziţia de muncă 15
Efort de manipulare 16
Poziţia în timpul manipulării 17
Solicitarea Operaţii mentale 18
D
nervoasă Nivelul de atenţie 19
Autonomia în
Autonomie individuală 20
ctivitatea de E
Factori Autonomie de grup 21
muncă
psihologici
Relaţii de Relaţii independente de muncă 22
şi F
muncă Relaţii dependente de muncă 23
sociologici
Repetitivitate G Repetitivitatea ciclului de muncă 24
Potenţial de muncă 25
Conţinutul
H Responsabilitate 26
muncii
Interes faţă de muncă 27
Metoda se desfăşoară pe parcursul a 3 etape:

Etapa I – Culegerea datelor se realizeză având în vedere caracteristicile
tehnice ale locurilor de muncă supuse analizei, condiţiile de organizare existente,
datele privind nivelurile ambianţei fizice, elementele rezultate din aplicarea
chestionarului ergonomic (Lista de control ergonomică „check-list”) etc.
76
Tabelul 7.2. – Grila de evaluare a condiţiilor de muncă
Etapa II – Analiza datelor în funcţie de cele 27 criterii de influență

(Tabelul 7.1) presupune stabilirea nivelurilor ergonomice pentru fiecare criteriu
având în vedere semnificaţia acestuia, adaptat la situaţia concretă de muncă.
 Concepţia constructivă a locului de muncă. Se verifică concordanţa dintre

datele dimensionale şi funcţionale ale locului de muncă studiat (înălţime –
distanţă), modul de alimentare şi evacuare a pieselor (alimentare – evacuare,
piese), accesibilitatea executantului şi a mijloacelor de aprovizionare la locul
de muncă (aglomerare – accesibilitate), conceperea, funcţionalitatea şi
amplasarea comenzilor şi semnalelor.
 A – Securitatea (protecția) muncii. Se evaluează nivelul de gravitate şi
posibilitatea riscului de accidentare în funcţie de natura muncii şi a
mijlocului de muncă.
 B – Ambianţa fizică de muncă. Având în vedere recomandările ergonomice
şi normele privind temperatura aerului, zgomotul, iluminatul artificial,
vibraţiile, igiena atmosferică şi aspectul locului de muncă, se determină
nivelul de evaluare a acestor factori.
 C – Solicitarea fizică. Se stabileşte nivelul de evaluare al solicitărilor statice
şi dinamice ţinând seama de poziţiile preponderente ale executanţilor în
timpul lucrului precum şi frecvenţa şi dificultatea acţionărilor.
 D – Solicitarea nervoasă. Se determină nivelul de evaluare al solicitărilor la
care este supus sistemul nervos în timpul lucrului (operaţii mentale), precum
şi nivelul de atenţie necesar (durată, precizie, frecvenţă).
77
 E – Autonomia în muncă. Se apreciază dacă locul de muncă oferă
posibilitatea variaţiei ritmului de muncă a executantului în timpul unui ciclu
de muncă, zi sau săptămână, sau dacă timpii pentru pauză sunt calculaţi şi
acordaţi corespunzător.
 F – Relaţiile de muncă. Se verifică existenţa posibilităţii de comunicare şi
colaborare între oameni în timpul muncii şi independent de muncă.
 G – Repetitivitatea ciclului de muncă. Se evaluează posibilitatea ca un
executant să deservească mai multe maşini, posibilitatea policalificării şi
reducerea monotoniei în muncă, în funcţie de durata totală a ciclului de
fabricaţie.
 H – Conţinutul muncii. Se verifică posibilitatea evidenţierii potenţialului
aptitudinilor executantului, asumării responsabilităţii, asigurării motivaţiei în
muncă etc.
Etapa III – Trasarea şi interpretarea profilelor locului de muncă. În
urma analizei şi interpretării datelor înregistrate cu ajutorul grilei de evaluare se
trasează:
 profilul global al locului de muncă se trasează prin reprezentarea

punctajului mediu obţinut pentru fiecare din cei 8 factori de evaluare (A –
H), Fig. 7.1, oferind o imagine de ansamblu a nivelului de organizare a
locului de muncă;
A Securitatea (protecția) muncii E Autonomie

B Ambianţa fizică de muncă F Relaţii de muncă
C Solicitarea fizică G Repetitivitatea
D Solicitarea nervoasă (psihică) H Conţinutul muncii
Fig. 7.1. Profilul global al locului de muncă
78
 profilul analitic al locului de muncă se trasează prin reprezentarea
punctajului înregistrat pentru cele 27 criterii de influenţă, Fig. 7.2, oferind
detalii despre influența grupelor de factori, contibuind astfel la aprofundarea
analizei și evidențierea cauzelor care conduc la apariția disfuncționalităților
în activitatea de muncă analizată.
Concepţia constructivă a locului de muncă - 1, 2, 3, 4

A Securitatea (protecția) muncii - 5
B Ambianţa fizică de muncă – 6, 7, 8, 9, 10, 11
C Solicitarea fizică – 12, 13, 14, 15, 16, 17
D Solicitarea nervoasă (psihică) – 18, 19
E Autonomie – 20, 21
F Relaţii de muncă – 22, 23
G Repetitivitatea – 24
H Conţinutul muncii – 25, 26, 27
Fig. 7.2 Profilul analitic al locului de muncă
După trasarea profilului global şi a profilului analitic se pot stabili:
 elementele specifice locului de muncă analizat şi ponderea acestora în

organizarea existentă;
 factorii şi criteriile apreciate ca necorespunzătoare cu organizarea existentă;
 condiţiile optime de organizare în funcţie de cerinţele ergonomiei precum şi

aprecierea condiţiilor existente faţă de aceste cerinţe;
 direcţiile de acţionare în reproiectarea ergonomică a locului de muncă;
 proiectarea ergonomică a unor locuri de muncă similare.
79
Lucrarea are ca scop analiza și evaluarea organizării ergonomice a

muncii utilizănd metoda RNUR și propunerea de soluții pentru îmbunătățirea
condițiilor de muncă.

muncă pentru care va trebui să completeze Anexa 3 - FIȘA DE ANALIZĂ A
LOCULUI DE MUNCĂ. După colectarea informațiilor, acestea sunt interpretate
în funcție de cerințele ergonomice ale sarcinii de muncă.
80
Anexa 1
FIȘA DE ANALIZĂ A LOCULUI DE MUNCĂ

Numele și prenumele evaluatorului: Descrierea sarcinii de muncă:
Pasul 1. Colectarea datelor

Distanța în plan Distanța în plan Deplasarea Unghiul de asimetrie Frecvența Durata Calitatea
Greutatea
orizontal vertical în plan A (º) ridicărilor ridicărilor prinderii
ridicată
H (cm) V (cm) vertical F (ore) C
L (kg)
origine destinație origine destinație D (cm) origine destinație (rid/min)
Pasul 2. Determinarea coeficienților multiplicatori și calculul LGR (Limita de Greutate Recomandată)

LGA = LC x HM x VM x DM x AM x FM x CM
ORIGINE LGA = 23 = kg
DESTINAȚIE LGA = 23 = kg
Pasul 3. Calculul Indicele de Ridicare (IR) cu relația:
ORIGINE IR = Greutatea ridicată (L) / Limita de greutate recomandată (LGR) = / =
DESTINAȚIE IR = Greutatea ridicată (L) / Limita de greutate recomandată (LGR) = / =
81
Anexa 2
Alte informații relevante:
1. Date despre organizarea muncii
Descriere Minute
Oficial
Efectiv
Timpul total de lucru al activităților suport (min.) Oficial
Timpul net de lucru al operațiilor repetitive (min.)
Factorul “Durată”
2. Factorul “Recuperare”

Există o pauză de 8...10 minute/oră la care se adaugă și pauză de
masă SAU pauzele sunt incluse în cadrul schimbului de lucru.
Notă: În ambele situații durata schimbului de lucru este de 8 ore.
a) două pauze dimineața și două după-amiaza, cu o durată minimă
de 8…10 minute, la care se adaugă și o pauză de masă SAU
b) 4 pauze la care se adaugă și pauză de masă.
În schimburile de 6 ore există 4 pauze de 8…10 minute.
În schimburile de 6 ore există două pauze cu o durată minimă de
8…10 minute fiecare fără pauză de masă SAU
În schimburile de 7 – 8 ore există 3 pauze plus pauză de masă.
82
a) două pauze (plus o pauză de masă) cu o durată minimă de 8…10
minute SAU
b) 3 pauze fără pauză de masă.
În schimburile de 6 ore există o pauză de cel puțin 8…10 minute.
de minim 10 minute.
de minim 10 minute.
3. Frecvența acționărilor, factorul “Frecvența acționărilor”
Puncte Puncte
Acționări dinamice Mâna Mâna
dreaptă stângă
Mișcările brațului/brațelor sunt lente (20 de
acționări/minut) cu posibilitatea de întreruperi frecvente.
Mișcările brațului/brațelor nu sunt prea rapide (30 de
acționări/minut sau o acționare la fiecare 2 secunde) cu
posibilitatea de întreruperi scurte.
Mișcările brațului/brațelor sunt destul de rapide (circa 40
de acționări/min.) cu posibilitatea de întreruperi scurte.
Mișcările brațului/brațelor sunt destul de rapide (circa 40
acționări/min.). Posibilitatea de întrerupere este rară și la
intervale neregulate de timp.
Mișcările brațului/brațelor sunt rapide și constante
(aproximativ 50 de acționări/min.).
Mișcările brațului/brațelor sunt foarte rapide și constante
(60 de acționări/min.).
Frecvența acționărilor este foarte mare (70 de
acționări/min. sau mai mare).
Acționări dinamice:
Puncte Puncte
Acționări statice Mâna Mâna
dreaptă stângă
Un obiect este menținut în poziție statică pentru o durată
de cel puțin 5 sec. consecutive. Această acțiune durează
2/3 din timpul ciclului de lucru.
83
Puncte Puncte
Acționări statice Mâna Mâna
dreaptă stângă
Un obiect este menținut în poziție statică pentru o durată
de cel puțin 5 sec. consecutive. Această acțiune durează
TOT timpul ciclului de lucru.
Acționări statice:
Acționări Acționări Factorul “Frecvența acționărilor”
dinamice statice
dreaptă: dreaptă: pentru mâna dreaptă:
stângă: stângă: pentru mâna stângă:
4. Aplicarea forței, factorul “Forță”
a. Activitatea/activitățile de muncă implică utilizarea forței FOARTE INTENS
Puncte Puncte
Durata Mâna Mâna
dreaptă stângă
2 secunde la fiecare 10 minute
1 % din timp
5 % din timp
mai mult de 10% din timp
utilizarea forței FOARTE INTENS:
b. Activitatea/activitățile de muncă implică utilizarea forței INTENS
Puncte Puncte
Durata Mâna Mâna
dreaptă stângă
2 secunde la fiecare 10 minute
1 % din timp
5 % din timp
mai mult de 10% din timp
utilizarea forței INTENS:
c. Activitatea/activitățile de muncă implică utilizarea forței MODERAT
Puncte Puncte
Durata Mâna Mâna
dreaptă stângă
1/3 din timp
84
Puncte Puncte
Durata Mâna Mâna
dreaptă stângă
aproximativ jumătate din timp
mai mult de jumătate din timp
aproape tot timpul
utilizarea forței MODERAT:
Mâna Mâna
dreaptă stângă
FOARTE INTENS
INTENS
MODERAT
Factorul “Forță”
5. Postura, factorul “Postură”
Puncte Puncte
UMĂR Mâna Mâna
dreaptă stângă
Brațul/Brațele nu se sprijină (odihnește/odihnesc) pe
suprafața de lucru, sunt ușor ridicate mai mult de jumătate
din timpul de lucru.
Brațul/Brațele este/sunt menținut/menținute fără sprijin, pe
lângă corp (sau altă poziție extremă) pentru aproape 10%
lângă corp (sau altă poziție extremă) pentru aproape 1/3 din
timpul de lucru.
lângă corp (sau altă poziție extremă) mai mult de jumătate
lângă corp (sau altă poziție extremă) aproape tot timpul.
UMĂR:
Observație: Suplimentar, dacă mâinile operează (lucrează) deasupra
capului mai mult de 50% din timpul de lucru valoarea obținută pentru
UMĂR se dublează.
UMĂR:
85
Puncte Puncte
COT Mâna Mâna
dreaptă stângă
Cotul realizează mișcări ample de flexie-extensie sau
pronație-suspinație, mișcări bruște, aproximativ 1/3 din
timpul de lucru.
pronație-suspinație, mișcări bruște, mai mult de jumătate
pronație-suspinație, mișcări bruște, aproape tot timpul.
COT:
Puncte Puncte
ÎNCHEIETURA MÂINII Mâna Mâna
dreaptă stângă
Încheietura/Încheieturile mâinii/mâinilor trebuie să fie
îndoită/îndoite într-o poziție extremă sau să adopte poziții
incomode el puțin 1/3 din timpul de lucru.
Încheietura/ Încheieturile mâinii/mâinilor trebuie să
adopte poziții incomode pentru mai mult de jumătate din
timpul de lucru.
Încheietura/ Încheieturile mâinii/mâinilor este/sunt
îndoită/îndoite într-o poziție extremă aproape tot timpul.
ÎNCHEIETURA MÂINII:
Puncte Puncte
MÂNA Mâna Mâna
dreaptă stângă
Pentru fiecare 1/3 din timpul de lucru.
Mai mult de jumătate din timpul de lucru.
Aproape tot timpul.
MÂNA:
Puncte Puncte
Mâna Mâna
dreaptă stângă
umăr
cot
încheietura mâinii
mână
Valoare postură:
86
Puncte Puncte
STEROTIPURI Mâna Mâna
dreaptă stângă
Mișcarea repetitivă a umărului și/sau cotului și/sau
încheieturii mâinii și/sau mâinii pentru mai mult de
jumătate din timpul ciclului de lucru (sau timpul ciclului
de lucru este între 8 și 15 sec., toate acțiunile sunt efectuate
de la nivelul membrelor superioare. Acțiunile pot fi diferite
unele de altele.).
Mișcarea repetitivă a umărului și/sau cotului și/sau
încheieturii mâinii și/sau mâinii aproape tot timpul
ciclului de lucru (sau timpul ciclului de lucru este de mai
puțin de 8 sec., toate acțiunile sunt efectuate de la nivelul
membrelor superioare. Acțiunile pot fi diferite unele de
altele.).
Stereotipuri:
Factorul "Postură”
6. Factori de risc “Complementari”
Puncte Puncte
Mâna Mâna
dreaptă stângă
În vederea realizării sarcinilor de muncă sunt utilizate
mănuși (incomode, prea groase, dimensionate greșit etc.)
pentru mai mult de jumătate din timpul de lucru.
Prezența unor mișcări bruște, sacadate (două sau mai
multe mișcări/minut).
Lovirea repetată cu ajutorul mâinilor, cu o frecvență de
cel puțin 10 ori/oră.
Contact cu suprafețe reci (sub 0°) sau lucrul în camere
frigorifice, depozite la rece etc. pentru mai mult de
Pentru cel puțin o treime din timpul de lucru sunt utilizate
unelte vibrante (ex.: ciocane hidraulice).
În vederea realizării sarcinilor de muncă sunt utilizate
unelte care produc contractarea structurii musculare. În
acest caz se verifică dacă acestea provoacă: răniri,
bătături, roșeață etc. pe piele.
Mai mult de jumătate din timpul de lucru se realizează
activități de precizie (sarcini în zone mai mici de 2 sau 3
mm) care necesită atenție vizuală sporită.
Mai mult de jumătate din timpul de lucru este ocupat cu
87
Puncte Puncte
Mâna Mâna
dreaptă stângă
unul sau mai mulți factori complementari.
Aproape tot timpul de lucru este ocupat cu unul sau mai
mulți factori complementari.
Valoarea factorului de risc:
Puncte Puncte
Mâna Mâna
dreaptă stângă
Ritmul de lucru este determinat de utilajul (ex.: mașină-
unealtă, bandă transportoare, conveior etc.) cu/la care se
lucrează existând posibilitatea accelerării sau încetinirii
acestuia (ritmul de lucru este parțial determinată de
mașină, cu perioade mici de timp în care rata de lucru
poate fi scăzut sau accelerată).
Ritmul de lucru este determinat de utilajul (ex.: mașină-
unealtă, bandă transportoare, conveior etc.) cu/la care se
lucrează neexistând posibilitatea accelerării sau
încetinirii acestuia (ritmul de lucru este complet
determinat de mașină).
Valoarea ritmului de lucru:
Factori "Complementari”
7. Calculul indicelui de risc
Puncte Puncte
Factorul "Frecvența acționărilor":
Factorul "Forță":
umăr:
cot:
încheietura mâinii:
mână:
stereotipuri:
Factorul "Postură":
Factori de risc "Complementari":
Factorul "Durată":
Indicele de risc:
Scala de evaluare a indicelui de risc:
88
Indicele Nivelul de risc
Acțiune sugerat
de risc OCRA
2,2
< 7,5 Nu este necesar
Acceptabil (optim)
2,3 – 3,5
7,6 – 11 Foarte ușor sau Se recomandă o nouă analiză
nesigur
3,6 – 4,5 Se recomandă îmbunătățirea locului de
11,1 – 14 Inacceptabil. muncă, supraveghere medicală și training
Nivel mic. (formare profesională).
4,6 – 9 Se recomandă îmbunătățire locului de muncă,
14,1 –
Inacceptabil. supraveghere medicală și training (formare
22,5
Nivel mediu. profesională).
>9 Se recomandă îmbunătățire locului de muncă,
≥ 22,5 Inacceptabil. supraveghere medicală și training (formare
Nivel mare. profesională).
89
Anexa 3

1. CULEGEREA DATELOR
În cadrul acestei etape sunt prezentate elemente cu caracter general despre modul de organizare a muncii, durata şi
procentele diverselor operaţii în cadrul unei zile de muncă respectiv schița de amplasare a locului de muncă.
a. Organizarea muncii
Descriere Minute
Oficial
Efectiv
90
Descriere Minute
Timp total de lucru al actvităților suport (min.) Oficial
Timpul net de lucru al operațiilor repetative (min.)
Timpul net de lucru al operațiilor repetative (min.) = Durata schimbului (efectiv, min.) - pauze (efectiv, min.)- pauza de
masă (efectivă, (min.) - timp total de lucru al actvităților suport (efectiv, min.)
b. Durata şi procentele diverselor operaţii în cadrul unei zile de muncă rezultate din observările directe
Tabelul 1 - Durata şi procentele diverselor operaţii în cadrul unei zile de muncă
Nr. crt. Denumirea operaţiei Durata (min.) %
1.
…
Durata schimbului (min.):
c. Schiţa de amplasare a locului de muncă, în cadrul atelierului, pe care sunt evidențiate şi zonele în care se găsesc
dispozitivele de acţionare şi afişare.
2. DETERMINAREA NIVELURILOR ERGONOMICE

CONCEPŢIA CONSTRUCTIVĂ A LOCULUI DE MUNCĂ este evaluată pornind de la patru criterii de
influenţă (1. Înălțime – distanţă, 2. Alimentare – evacuare piese, 3. Aglomerare – accesibilitate, 4. Comenzi – semnalele)
91
care trebuie să realizeze o adaptare a locului de muncă la trăsăturile funcţionale şi dimensionale medii ale muncitorului
(pregătire, îndemânare, constituţie fizică, etc.).
Notă: Existenţa de valori mai mult sau mai puţin dispersate pentru fiecare din cele patru caracteristici justifică diferenţele inter-individuale dintre
muncitori (bărbaţi sau femei). De asemenea, înscrierea în unul din nivelurile ergonomice de evaluare se va face ţinându-se seama de cotele prezentate în
figurile şi tabelele următoare.
1. Înălțime – distanţă
Obiectivul criteriului: Verifică dacă locul de muncă permite comoditatea posturală a executantului în situaţia de muncă.
Ce se verifică: 1. Zona de evoluţie a membrelor superioare: cotele în interiorul cărora evoluează cel mai frecvent membrele
superioare ale operatorului: H - înălţimea în raport cu solul; D - distanţa în raport cu partea din faţă a locului de muncă; L -
distanţa laterală de evoluţie. Cotele sunt verificate în cazul a două situaţii posturale:
1.1. Lucrul în poziţie ortostatică:
 membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 sec., activitatea nu solicită sprijinul membrelor superioare, nivelul
ergonomic este cel din Fig. 1;
 membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 sec., activitatea necesită sprijinul membrelor superioare, nivelul
ergonomic este cel din Tabelul 2;
 membrele superioare manipulează obiecte grele, nivelul ergonomic este cel din Tabelul 3.
92
Fig. 1 Nivelurile zonelor, când membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 sec., poziţie ortostatică (activitatea nu solicită
sprijinul membrelor superioare)
Tabelul 2 - Nivelul acordat când activitatea necesită sprijinul membrelor superioare (poziţie ortostatică)
Nivelul acordat Înălţimea sprijinului h (mm)

1 sub 1050
1) durata de sprijin mai mare de 5 sec
3 1050…1150
2) dimensiunile D şi L sunt cele din Fig. 1
5 Peste 1150
Tabelul 3 - Nivelul acordat când se manipulează obiecte grele cu ajutorul membrelor superioare (greutăţi > 10 Kg)
Nivelul acordat Înălţimea H la care se ridică (mm) Distanţa de corp D la care se manipulează (mm)
1 800 până la 200
3 801 … 1000 200 la 400
5 peste 1000 peste 400
93
1.2. Lucrul în poziţie aşezat:
 membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 sec., activitatea nu solicită sprijinul membrelor superioare, nivelul
ergonomic este cel din Fig. 2;
 membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 sec., activitatea solicită sprijinul membrelor superioare, nivelul
ergonomic este cel din Tabelul 4.
Fig. 2 Nivelurile zonelor, când membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 sec.,
poziţia aşezat (activitatea nu solicită sprijinul membrelor superioare)
94
Tabelul 4 - Nivelul acordat când activitatea necesită sprijinul membrelor superioare (poziţia aşezat)
Nivelul acordat Înălţimea sprijinului h (mm)
1 A + 300 A = distanţa de la sol la suprafaţa de şezut a
3 (A + 301)…(A + 450) scaunului (optim A = 430 mm)
- dimensiunile D şi L sunt cele din Fig. 2
5 peste (A + 450)
- durata de sprijin mai mare de 5 sec
2. Zona de evoluţie a membrelor inferioare

2.1. Lucrul în poziţie ortostatică:
Nivelul 2
Nivelul 1 Nivelul 3
0 < a <100
a și b ≥ 100 a≤0
sau 0 < b < 100
Fig. 3 Nivelurile zonelor de evoluţie a membrelor inferioare (poziţia ortostatică)
2.2. Lucrul în poziţie așezat:
Fig. 4 Nivelurile zonelor de evoluţie a membrelor inferioare (poziţia așezat)
95
Concluzie: Pentru determinarea nivelului ergonomic 1. Înălţimea şi distanţa planului de muncă ce va fi notat în profilul
analitic, se vor determina nivelurile ergonomice medii pentru evoluţia membrelor superioare şi a membrelor inferioare,
reţinându-se nivelul cel mai defavorabil.
Nmed = N1 = ____________
Nmed, dat de înălţimea şi depărtarea la care se lucrează este:
2. Alimentare – evacuare piese

Obiectivul criteriului: Verifică dacă caracteristicile dimensionale ale dispozitivului de alimentare şi de evacuare a pieselor
sunt compatibile cu poziţiile normale ale executantului.
Ce se verifică: H - înălţimea de la care sunt luate piesele și D - distanţa laterală de manipulare pornind de la planul median al
executantului.
De asemenea, se ţine seama şi de frecvenţa manipulărilor precum şi de poziţia de lucru (în picioare sau aşezat). În Fig. 5 sunt
prezentate nivelurile ergonomice corespunzătoare diverselor situaţii.
N2 = ____________
Concluzie: Se notează valoarea nivelului ergonomic
96
Fig. 5 Nivelurile ergonomice privind alimentarea şi evacuarea pieselor
3. Aglomerare – accesibilitate
Obiectivul criteriului: Verifică dacă concepţia constructivă a locului de muncă, obstacolele materiale existente în zona de
lucru, densitatea executanţilor şi diversele instalaţii, permit circulaţia cu uşurinţă a executantului la locul de muncă. Pentru
acordarea unui anumit nivel ergonomic de evaluare se vor compara caracteristicile locului de muncă analizat cu
caracteristicile locului de muncă redate în Tabelul 5.
Tabelul 5 - Nivelul acordat, funcţie de aglomeraţia şi accesibilitatea locului de muncă

Nivelul
Caracteristicile locului de muncă
acordat
- căi de acces degajate care permit executantului deplasarea uşoară
1 - loc de muncă care nu prezintă nici o dificultate la efectuarea mişcărilor membrelor inferioare, superioare şi
ale trunchiului
97
Nivelul
Caracteristicile locului de muncă
acordat
- loc de muncă uşor accesibil sub aspectul deplasării executanţilor, fără a se deranja reciproc
Caz intermediar
3 - loc de muncă puţin satisfăcător din punct de vedere al accesibilităţii şi aglomerării
- în timpul circulaţiei executanţii se deranjează reciproc întro oarecare măsură
- loc de muncă greu accesibil
 obstacole la nivelul membrelor inferioare
 dificultăţi la mişcarea trunchiului şi a membrelor
5
 situat în interiorul unei cabine şi activitatea necesită mişcări în faţă şi spate sau ridicări şi torsionări
ale corpului
- în timpul deplasărilor, executanţii se deranjeză mult între ei
N3 = ____________
4. Comenzi - semnale (concepere, dimensionare, amplasare)

Obiectivul criteriului: Verifică dacă concepţia comenzilor şi semnalelor (sonore, vizuale, etc.), dimensiunile şi amplasarea
lor respectă stereotipurile şi permit o activitate normală a executantului.
Ce se verifică: Funcţie de frecvenţa de utilizare se verifică înălţimea de amplasare (m), distanţa de citire (E), unghiurile de
citire (α şi β), respectarea codurilor colorate, etc. Pentru determinarea nivelului se va face o evaluare separată a nivelurilor
(utilizând Tabelele 6; 7 şi 8). reţinându-se valoarea cea mai mare.
98
Tabelul 6 – Comenzi
Nivelul acordat Frecvenţa de utilizare Descriere
- amplasarea optimă
butoane: înălţime: 1000  H  1400, distanţă: 100  E  350
manivele: înălţime: 800  H  1050, distanţă: 100  E  350
pârghii: înălţime: H = 1650, distanţă: 100  E  350
pedale: rotaţia gleznei, înălţime max = 50 mm
deplasarea piciorului, înălţime max = 120 mm
1 - respectarea stereotipurilor
- concepţia respectă regulile ergonomice
- respectarea culorilor (butoane - clape)
roşu: stop
galben: liber (intervenţie)
verde: liber (preparare)
negru: liber (execuţie)
- amplasament puţin satisfăcător
2 Utilizare rară buton: înălţime: 800  H  1000 sau 1400  H  1600,
distanţă: 350  E  500
manivele: înălţime: 750  H  800 sau 1050  H  1150,
3 Utilizare frecventă distanţă: 350  E  500
- concepţia respectă doar parţial regulile ergonomice
- amplasament nesatisfăcător
4 Utilizare rară buton: înălţime:  800 sau H  1600, distanţă:  500
manivele: înălţime:  750 sau H  1140, distanţă:  500
Utilizare frecventă - nerespectarea stereotipiilor
5
- concepţia nu respectă regulile ergonomice
99
Tabelul 7 – Semnale
- percepere bună a informaţiei
1 un semnal sonor atrage atenția
α1
2 un semnal luminos permite detectarea rapidă a ansamblului în cauză
- amplasarea optimă
α2
poziţia în picioare: înălţime 1200  H  1600, α  200, β1 = 00
poziţia aşezat: înălţime 800  H  1200, β2  00
semnalele vor fi plasate întotdeauna deasupra comenzilor de care sunt
1 legate
- concepţia aparatelor de măsură bine abaptate (Tabelul 8)

β1 - respectarea culorilor
roşu: anormal
β2 galben: atenţie avertisment
verde: gata de funcţionare
alb: funcţionare normală
- amplasament puţin satisfăcător
poziţie în picioare 20    35
2 Rar înălţime: 600  H  1200 sau 1200  H  1900, β2  250
poziţia aşezat: 30    55
înălţime: 200  H  800 sau 1200  H  1500
- nerespectarea culorilor
3 Frecvent concepţia aparatelor de măsură insuficient adaptată (Tabelul 8)
percepere mediocră
4 - amplasament nesatisfăcător
100
Rar post în picioare: H  600, H  1900, α > 350, β1 > 250
poziţia aşezat: H  200, H  1500, β1 > 550
- nerespectarea culorilor
5 Frecvent concepţia aparatelor de măsură slab adaptată (Tabelul 8)
percepere slabă a informaţiei
Tabelul 8 - Concepţia aparatelor de măsură

Tipuri de scale  Ac mobil Ac fix
Contor
 Tipuri de măsură Cadran fix Cadran mobil
Citirea valorilor 3 3 1
Estimarea unor valori sau aprecierea deviaţiilor
1 3 5
sau control de poziţie
Ajustarea la o valoare dată 1 3 3
Reglaj proces continuu 1 5 5
Concluzie: Datele se centralizează în tabelul de mai jos reţinându-se valoarea cea mai mare a nivelului ergonomic
Nivel
Comenzi
Semnale
Concepţia aparatelor de măsură
nivelului ergonomic N4:
N4 = ____________
101
A. FACTORUL DE SECURITATE
Securitatea (protecția) muncii A5
Obiectivul criteriului: Evaluează gradul de gravitate şi posibilitatea de accidentare în funcţie de natura activităţilor şi a
mijloacelor de muncă utilizate.
Nivelul ergonomic se apreciază cu ajutorul datelor din Tabelul 10.
Tabelul 10 - Evaluarea nivelului ergonomic care ţine seama de securitatea muncii
Nivelul acordat Natura activităţilor
- activităţi în care nu se utilizează scule sau accesorii mecanice
1 Ex: locuri de muncă de montaje pe masă (banc); locuri de muncă de montaje mici, simple;
locuri de muncă specific administrative (birouri)
- activităţi care necesită folosirea de maşini, materiale, sau instalaţii apreciate ca puţin periculoase
2 (risc individual)
Ex: maşini-unelte simple, benzi de montaj
- activităţi la maşini cu pericol de accidentare (maşini complexe cu riscuri de accidentare individuale
3 sau colective)
Ex.: ambutisări, maşini de sudat cu puncte multiple, maşini complexe
- activităţi care comportă riscuri de accidentare datorită folosirii unor mijloace de muncă neprotejate
în întregime prin dispozitive tehnice, făcându-se apel la:
 selecţionare profesională a executanţilor
4  îndemânare deosebită şi aplicarea strictă a reglementărilor, comportând un risc individual sau
colectiv important
Ex.: muncile la înălţime, muncile periculoase (sub tensiune - detectări de defecte la maşini în
funcţiune etc.)
102
Nivelul acordat Natura activităţilor
- activităţi ce comportă riscuri de accidentări grave
Este vorba de locuri de muncă care nu pot fi ameliorate înainte de punerea în funcţiune.
5
Ex.: maşini cu pericol de accidentare neprotejate (prese, muncă la înălţime peste 3 m
neprotejată, depanarea maşinilor cu grad mare de periculozitate, etc.).
NA 5 = __________
B. AMBIANŢA FIZICĂ DE MUNCĂ

În general, nivelurile ergonomice de evaluare a ambianței fizice de muncă se pot stabili, la toate criteriile de influenţă,
ţinându-se seama de aceleaşi specificaţii (Tabelul 11). În afară, de aceste specificaţii la unele criterii de influenţă, sunt
precizate valori suplimentare care conturează mai bine nivelul ergonomic de apreciere şi sunt bazate pe măsurători (ex.
vibrații, iluminatul artificial etc.).
Notă: Toate valorile prezentate în tabelele următoare vor fi corelate cu normele de protecţia muncii.
Tabelul 11 - Nivelurile de evaluare a ambianţei fizice de muncă
Nivelul acordat Specificaţia

5 Ambianţă fizică foarte greu de suportat. Risc de îmbolnăviri profesionale.
4 Ambianţă fizică greu de suportat. Risc uşor de îmbolnăviri profesionale.
3 Ambianţă fizică puţin satisfăcătoare, dar fără risc de îmbolnăviri profesionale.
2 Ambianţă fizică satisfăcătoare, fără consecinţe pentru sănătate.
1 Ambianţă fizică foarte bună, nicio consecinţă pentru sănătate.
103
Ambianţa termică (B6)
Obiectivul criteriului: Verifică temperatura aerului atât în sezonul rece cât şi în sezonul cald, asigurând executantului
confortul în muncă.
Ce se verifică: Se verifică temperatura aerului (TA) la locul de muncă funcţie de solicitarea fizică (C) (lucrări continue cu
odihnă medie de 10 min./oră) şi de temperatura exterioară (T).
Solicitarea fizică (C) este estimată cu aproximaţie în: uşoară, normală şi ridicată. În cazul când există îndoieli asupra
estimării, încadrarea acesteia într-una din cele trei categorii, se va putea face pe baza rezultatelor ce se vor obţine la criteriile
C14 (Efort de muncă) şi C17 (Poziţia în timpul manipulării).
Nivelurile ergonomice se determină separat pentru sezonul rece şi separat pentru sezonul cald cu ajutorul tabelelor 12 şi 13.
Tabelul 12 - Nivelurile ergonomice acordate pentru sezonul rece
Solicitarea fizică C 
uşoară normală ridicată
 TA în 0C
5 5 4 1. Se va măsura TA în
5
10 4 3 °C după ora 8.
15 4 3 1–2 2. Se va caracteriza
sarcina de muncă
18 3 1–2 3 dinamică (C).
3. Se va citi tabelul.
20
1-2 3 4
22
104
25
3 4
28
5
30 4 5
35 5
Tabelul 13 - Nivelurile ergonomice acordate pentru sezonul cald
Solicitarea fizică C 
uşoară normală ridicată
 TA în 0C
Între ora 11 - 13:
4 1–2 1–2 3 - Se va verifica ca 20 °C
< T < 25 °C
0 - se va măsura TA
1–2 3 4 Apoi:
5 - se va calcula TA-T
- se va caracteriza C
3 4 5 - se va citi tabelul
10
5 5
4
NB 6 = ____, sezon rece NB 6 = ____, sezon rece

105
Ambianta sonoră (B7)
Obiectivul criteriului: Verifică dacă perturbaţiile provocate de zgomot nu sunt nocive pentru executant.
Ce se verifică: Cu ajutorul sonometrului se determină intensitatea zgomotului continuu şi/sau intermitent exprimat în dB(A).
Zgomot continuu. Pentru determinarea nivelului ergonomic de apreciere, pentru acest criteriu, valoarea măsurată se
compară cu valorile din Tabelul 14 în cazul unui sunet clar cu totul dominant se majorează valoarea măsurată cu 5dB(A).
Tabelul 14 - Nivelurile ergonomice acordate pentru zgomot continuu
Intensitatea în dBA 55 56 la 70 71 la 85 86 la 100 100
Nivelurile acordate 1 2 3 4 5
Zgomot intermitent. În acest caz se determină intensitatea zgomotului intermitent şi procentul din ziua de lucru cât
acesta acţionează. Dacă:
 nivelul zgomotului intermitent este mai mic de 85dB(A); pentru determinarea nivelului ergonomic se vor utiliza datele
din Tabelul 14;
 nivelul zgomotului intermitent este peste 85dB(A); se determină corecţia (c) funcţie de procentul din ziua de lucru cât
acţionează, cu ajutorul datelor din Fig. 6. Se scade corecţia din valoarea intensităţii măsurate. Rezultatul se va
introduce în Tabelul 14, determinîndu-se nivelul ergonomic de apreciere.
106
Durata de expunere în %
100 50 40 30 25 20 15 10 8 6 5 4 3 2,5 2 1,5 1
0 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Numărul de decibeli (corecţia)
Fig. 6 Determinarea corecţiei pentru zgomote intermitente peste 85 dB(A)
NB 7 = __, zgomot intermitent NB 7 = __, zgomot continuu

Concluzie: Se notează valoarea nivelului ergonomic .
Iluminatul artificial (B8)

Obiectivul criteriului: Verifică dacă iluminatul general sau local satisface cerinţele executantului funcţie de natura muncii
prestate.
Ce se verifică: Se măsoară intensitatea luminoasă în luxi (L) şi se compară cu intensitatea luminoasă, recomandată (R). În
Tabelul 15 sunt date orientativ, pentru diferite activităţi, valorile intensităţii luminoase recomandate. Nivelul ergonomic se
stabileşte pe baza Tabelului 16.
Tabelul 15 - Valorile intensităţii luminoase recomandate în diverse activităţi
Activitatea Intensitatea luminoasă recomandată R (lx)
Locuri de parcare maşini 5 în medie
Străzi exterioare 15 în medie
Coridoare, scări 30 în medie
Locuri de stocaj şi manipulări 50 în medie
107
Activitatea Intensitatea luminoasă recomandată R (lx)
Lucrări de precizie deosebită (detalii 0,1 mm) 750 – 3000
Lucrări de precizie (detalii 0,1 – 0,3 mm) mare 500 – 2000
Lucrări de precizie (detalii 0,3 – 0,5 mm) 400 – 1000
Lucrări de precizie medie (detalii 0,5 – 1 mm) 150 – 750
Lucrări de precizie mică (detalii peste 1 mm) 150
Lucrări care necesită supraveghere generală 75
Spaţii de acces la utilaje cu supraveghere periodică 30
Tabelul 16 - Nivelurile ergonomice acordate pentru iluminatul artificial

Nivelul Compararea valorilor L (intensitatea luminoasă în lx) şi
acordat R (intensitatea luminoasă recomandată)
1–2 LR Bună repartiţie pentru strălucire
3 R/2  L  R Repartiţie inegală
4 L  R/2 şi/sau multă strălucire
NB 8 = _________
Vibraţii (B9)
Obiectivul criteriului: Verifică dacă mărimea vibraţiilor conduce la efecte nocive asupra sănătăţii executantului.
Ce se verifică: Frecvenţa, amplitudinea (sau acceleraţia) şi durata de expunere la vibraţii, în principal cele transmise de
suprafaţa de lucru a locului de muncă (în picioare sau aşezat). Aprecierea nivelului ergonomic se poate face cu ajutorul
datelor din Tabelul 17.
108
Tabelul 17 - Nivelurile ergonomice acordate funcţie de gradul vibraţiilor
Nivelul
Gradul vibraţiilor Exemple
acordat
1–2 Lipsesc -
Vibraţii produse în plafon sau dalele construcţiei,
datorită maşinilor neechilibrate, maşinilor montate
3 Vibraţii jenante
defectuos pe soclu, circulaţia dispozitivelor pentru
manipulări (cărucioare).
Loc de muncă în legătură directă cu o sursă de
vibraţii
Vibraţii neplăcute Loc de muncă pe un mijloc de transport echipat cu
4
favorizând oboseala scaun suspendat care se deplaseză pe drum
denivelat. Scule puternic vibrante folosite
permanent (ciocane).
5 Vibraţii foarte importante Risc de boală profesională
NB 9 = ________
Igiena atmosferică (B10)
Obiectivul criteriului: Verifică gradul de poluare al mediului ambiant.
Ce se verifică: Cantitatea de praf, existenţa fumului, a gazelor, a noxelor etc. care afectează capacitatea de muncă a
executantului. Nivelurile ergonomice se apreciază pe baza exemplelor din Tabelul 18.
109
Tabelul 18 - Nivelurile ergonomice acordate pentru igiena atmosferică
Nivelul
Clasificare Exemple
acordat
Se va verifica absenţa gazului inodor toxic ca de exemplu
1-2 Curat şi netoxic
monoxidul de carbon.
- uşoară difuzie a luminii prin particule
Poluare vizibilă sau mirosuri care
3 - miros de solvenţi, amoniac, etc.
deranjează în mică măsură
- prezenţa în proporţie mică a poluantului
- ceaţă groasă
- circulaţie de vehicule diesel
4 Poluare cu jenă puternică dar netoxic
- locuri de muncă unde există filtre de cauciuc, turnătorii, etc. în
general unde poluarea este prezentă
Poluare prin substanţe toxice, concentraţia - aceleaşi poluări ca mai sus, dar cu concentrări peste normele
5
depăşind limitele admisibile admise
NB 10 = _______
Aspectul general al locului de muncă (B11)

Obiectivul criteriului: Verifică aspectul general al locului de muncă, avându-se în vedere curăţenia, estetica, cromatica, etc.
Ce se verifică: Verificarea se va face la două elemente distincte:
 aspectul general (B11 aspect general) – nivelul ergonomic se apreciază pe baza datelor din Tabelul 19
110
 iluminatul natural (B11 iluminat natural) – este funcţie de indicele de dotare cu geamuri (I) şi de distanţa în metri a locului de
muncă faţă de faţada prevăzută cu geamuri (D). Iluminatul artificial se poate corela cu criteriul B 8. Nivelul ergonomic
se apreciază pe baza datelor din Tabelul 20.
sup rafaţa geamurilor

I  100 .
sup rafaţa pardoselii
Notă: Nivelul ergonomic indicat pe profilul analitic va fi media ponderată a nivelurilor ergonomice B 11 aspect general şi B11 iluminat natural.
2 N B11  N B11 ilu min at natural

N B 11 
asepect general
3
Tabelul 19 - Nivelurile ergonomice acordate aspectului general al locului de muncă
Nivelul acordat Aspectul general
1 Locul de muncă corespunzător în totalitate ex. curat (estetic, plăcut, spaţios, etc.)
2 Locul de muncă corespunzător parţial ex. curat (spaţiu suficient plăcut)
3 Locul de muncă necorespunzător ex. murdar (instalaţii uzate, spaţiu insuficient)
4 Locul de muncă total necorespunzător ex. foarte murdar (instalaţii foarte uzate, etc.)
Tabelul 20 - Nivelurile ergonomice acordate iluminatului natural

Indicele Distanţa faţadei cu geamuri D (mm)
%I D  10 10  D  20 D  20
Nivelul ergonomic acordat
I  20 1 2 2
111
Indicele Distanţa faţadei cu geamuri D (mm)
%I D  10 10  D  20 D  20
20  I 2 3 3
I  10 2 3 4
I = 10 3 4 4
Obs: Nivelurile 1, 2 şi 3 presupun o protecţie solară eficace.

NB 11 aspect general = __________, conform Tabelului 19

a.
b. Se calculează
sup rafaţa geamurilor
I  100 
sup rafaţa pardoselii
Folosindu-se Tabelul 20 pentru I şi D, se obţine:
NB 11 iluminat natural = ___________
2 N B 11 asepect general  N B11 ilu min at

Nivelul ergonomic notat pe profilul analitic va fi: N B 11  
natural
112
NB 11 = _________
C. SOLICITAREA FIZICĂ
Solicitările fizice la care este supus executantul în timpul activităţii de muncă sunt generate de poziţia acestuia, de
manipulări şi de stadiile de transformare pe care le suferă produsul şi la care ia parte executantul. Solicitarea fizică este
evaluată cu ajutorul a şase criterii.
Obs.: 1. dacă durata ciclului este < 5 min. solicitarea fizică se analizează global (pentru întreg ciclul).
2. dacă durata ciclului este > 5 min. iar operaţiile de muncă sunt numeroase şi variate, se recomandă ca analiza
solicitării fizice să se facă pe fazele corespunzătoare operaţiilor succesive ale gamei de fabricaţie.
Notă: Nivelurile ergonomice evaluate pentru fiecare criteriu de influenţă enumerat mai sus se determină prin media ponderată a
nivelurilor ergonomice obţinute pentru fiecare fază în parte.
Poziția principală a corpului (C12)

Obiectivul criteriului: Verifică dacă eforturile fizice datorate poziţiei principale în timpul activităţii de muncă nu depăşesc
pragurile normale.
Ce se verifică: Se verifică solicitarea fizică datorată poziţiei principale (P1) şi timpului de menţinere a executantului în
această poziţie (T1).
113
Pentru evaluarea nivelului ergonomic se procedează în felul următor: în Fig. 9 se caută figura care ilustrează poziţia
principală pe care o are executantul din cadrul locului de muncă analizat;
Descrierea poziţie NP1 Ilustrarea poziţiei

 Mâinile deasupra inimii și trunchiul vertical 1
 Trunchiul aplecat înainte 15° - 30°
 Trunchiul aplecat într-o parte
2,5
 Răsucirea trunchiului 15° - 45°
 Mâinile la nivelul capului
AȘEZAT  Mâinile la nivelul inimii, braţele întinse 3
 Trunchiul foarte aplecat înainte (30° - 45°)
4
 Trunchiul foarte aplecat într-o parte
 Rasucirea trunchiului (45° - 90°)
4,5
 Mâinile deasupra capului
 Trunchiul foarte aplecat înapoi și mâinile deasupra capului 5

 Mîinile sub inimă și trunchiul vertical 2
ÎN  Trunchiul aplecat înainte (0° - 15°) 2,5
PICIOARE
 Trunchiul aplecat înainte (15° - 30°) 3
 Trunchiul aplecat într-o parte (15° - 30°) 3,5
114
 Răsucirea corpului (45° - 90°)
 Mâinile la nivelul capului
 Trunchiul aplecat înainte (30° - 45°)
 Trunchiul foarte aplecat într-o parte (30° - 45°) 4
 Trunchiul aplecat înainte, mîinile la nivelul capului
4,5
 Flexiune pe cele două picioare
 Trunchiul aplecat înainte și braţele întinse
 Trunchiul foarte aplecat înainte (> 45°)
5
 Trunchiul foarte aplecat înapoi și mâinile deasupra capului
 Mâinile deasupra capului

 În genunchi 4,5
ÎN GENUNCHI
SAU GHEMUIT  În genunchi și mâinile deasupra capului 5
 Ghemuit
Fig. 9 Poziţiile de lucru ale corpului
 se notează nivelul ergonomic (NP1) aferent poziţiei recunoscute

 se determină în procente valoarea lui T1 cu ajutorul formulei:
T1
T1 %    100
Tc
115
unde: T1 – timpul de menținere în poziția principală
Tc – timpul ciclului analizat
Nivelul ergonomic (NC 12) se determină intrând cu valorile NP1 (nivelul ergonomic pentru solicitarea fizică datorată
poziţiei principale) şi T1 % (timpului de menţinere a executantului în această poziţie) în Tabelul 21.
Tabelul 21 - Valorile acordate nivelului ergonomic N C 12
T1 % de la 20% de la 40% de la 60% de la 80%
la 40% la 60% la 80% la 100%
NP1
1 1 1 1,5 2
2 2 2 2,5 3
3 2,5 3 3,5 4
4 3,5 4 4,5 5
5 4,5 5 5+ 5+
NC 12 = __________
Exemplu: să luăm în considerare un loc de muncă la care durata de prelucrare a unei piese este de 480 min. Operaţiile şi duratele
lor sunt redate în Tabelul 22. Durata ciclului este lungă şi se va determina pentru fiecare operaţie în parte (considerată ca un ciclu separat)
nivelul ergonomic datorat poziţiei principale după care se va face media ponderată a valorilor.
Tabelul 22 - Operaţiile şi duratele acestora pentru prelucrarea unei piese la locul de muncă analizat
1. Analiza schiţei piesei de prelucrat 30 6,250
116
2. Prinderea piesei de prelucrat pe masa utilajului 60 12,500
3. Frezarea propriu-zisă 360 75,000
4. Demontarea piesei prelucrate 15 3,125
5. Curăţirea utilajului 13 3,125
TOTAL 480 100,000
În tabelul 23 este redat centralizat, modul de determinare a nivelurilor ergonomice pentru fiecare operaţie în parte.
Nivelul ergonomic pentru solicitarea în timpul realizării unei piese este media ponderată, funcţie de duratele operaţiilor (Tabelul
22, coloana 3) şi a nivelurilor ergonomice rezultate în Tabelul 23 coloana 7.
Tabelul 23 - Determinarea nivelurilor ergonomice pentru operaţiile menţionate în Tabelul 22
Nr. Descrierea poziţiei principale T1 Tc T1
NP1 NC 12
operației în timpul fiecărei operaţii (min.) (min.) %
l Trunchi aplecat înainte, mîinile la nivelul capului 4,5 20 30 66 4,5
2 Trunchi foarte aplecat înainte (> 45°) 5 30 60 50 5
3 Trunchi aplecat înainte (15° - 30°) 2,5 260 360 70 2,5
4 Trunchi foarte aplecat înainte (> 45°) 5 10 15 66 5
5 Trunchi aplecat înainte (30° - 40°) 3,5 5 13 33 3,5
6,25  4,5  12,5  5  75  2,5 3,125 5  3,125 3,5 NC 12 = 3

N C 12   3
100 100
Poziția cea mai defavorabilă (C13)

Obiectivul criteriului: Verifică dacă eforturile fizice datorate poziţiei cea mai defavorabilă în timpul activităţii de muncă nu
depăşesc pragurile normale.
117
Ce se verifică: Se verifică solicitarea fizică datorată poziţiei celei mai defavorabile (P2) în timpul activităţii de muncă şi
timpul de menţinere a executantului în această poziţie (T2) sau frecvenţa (F)
Obs.: 1. se ia în considerare T2 când durata lui în procente în raport cu timpul ciclului este mai mare de 10%.
2. se ia în considerare F, dacă durata lui T2 este foarte scurtă dar repetată în ciclu şi este mai mare de 10 repetări/oră.
Pentru evaluarea nivelului ergonomic se procedează în felul următor:
 în Fig. 9 se caută figura care ilustrează poziţia cea mai defavorabilă în timpul activităţii de muncă
 se notează nivelul ergonomic aferent poziţiei recunoscute (NP2).
 se compară NP2 cu NPl, Dacă NP2 ≥ NPl criteriul C13 nu se ia în considerare.
 se determină în procente valoarea lui T2 cu o formulă similară formulei cu care s-a determinat T1 SAU se determină
frecvenţa F în număr de repetări pe oră (r/h).
 nivelul ergonomic (NC l3) se determină intrînd cu valorile NP2 Şi T2 % SAU r/h în Tabelul 24.
Tabelul 24 - Valorile acordate nivelului ergonomic NC 13
T2% - de la 10 de la 20 de la 40
la 20 la 40 la 60
r/h de la 10 de la 30 de la 60 de la 120
N P2 la 30 la 60 la 120 la 180
3 2 2,5 3 3,5
4 2,5 3 4 4,5
5 3 3,5 4,5 5
118
NC 13 = __________
Exemplu: Să luăm în considerare locul de muncă analizat anterior. Se întocmește Tabelul 25 în care sunt centralizate, pe operații,
datele necesare evaluării nivelurilor ergonomice N C l3.
Tabelul 25
Descrierea poziţiei celei
(min.)
(min.)
T7
Comparaţie
T
Nr. T2
mai defavorabile în timpul NP2 r/h NC l3 Obs.
operației NP2 cu NP1 %
activităţii de muncă
Trunchiul aplecat înainte,
1 4,5 NP2 = NPl se ia în considerare numai NPl
mâinile la nivelul capului.
Trunchiul foarte aplecat

2 5 NP2 = NPl se ia în considerare numai NPl
înainte (45°).
Trunchiul foarte aplecat Se ia în
3 5 NP2 > NPl 1 360 3 15 2
înainte (45° - 90°). considerare F
Trunchiul foarte aplecat
4 5 NP2 > NPl 5 15 33 - 4,5
înainte, mai mult de 90°.
5 Mâinile deasupra capului 5 NP2 > NPl 3 15 20 - 3,5
Obs.: 1. Întrucât nivelurile ergonomice NP2 pentru operaţiile numărul 1 şi 2 sunt egale cu nivelurile ergonomice N Pl nu a mai fost calculat
NC l3 pentru aceste operaţii.
2. Pentru operaţia numărul 3 s-a luat în considerare frecvenţa
3. Pentru operaţiile numărul 4 şi 5 s-a luat în considerare T %
119
4. Media ponderată a fost făcută funcţie de procentul lui T 2 în durata ciclului. Astfel, pentru operaţia numărul 3, în durata ciclului
de 360 min., T2 are un procent de 3% (1 min. x 90 repetări x 100/360 min.) pentru operaţia nr. 4, T2 = 33% iar pentru
operaţia nr. 5, T2 = 20% (Tabelul 25 coloana 6).
3 2  33  4,5  20  3,5 NC 13 = 4
N C 13  4
3  33  20
Efort de muncă (C14)

Obiectivul criteriului: Verifică dacă eforturile solicitate de stadiile de transformare a produsului nu depăşesc capacitatea
normală de efort a executantului.
Ce se verifică: Se verifică eforturile exercitate pentru transformarea produsului, prin componenta fundamentală (CT 1) a
solicitării dinamice. Toate eforturile de: ridicare, tragere, apăsare, împingere, apucare, refertioare la unelte sau produs, sunt
luate în considerare în acelaşi mod, cu toate că au consumuri energetice diferite. Verificarea se face luându-se în considerare
doi factori şi anume:
 E1- efortul exercitat în Kgf

 T2 - timpul de menţinere în situația de efort
SAU
 F - frecvenţa eforturilor în număr de repetări ale acestuia în timpul unei ore.
Obs.: 1. se ia în consideraţie T3 în procente din timpul ciclului Tc dacă eforturile sunt continue (au o durată mare);
120
2. se ca în consideraţie F când eforturile sunt scurte, dar repetate;
3. în cazul mai multor eforturi de lucru semnificative (E’1; E’’1; E’’’1, etc.) se determină pentru fiecare nivelul
ergonomic corespunzător reţinîndu-se, pentru profilul analitic nivelul ergonomic cu valoarea cea mai mare.
Nivelul ergonomic NC14 se evaluează în felul următor:
 se măsoară efortul cel mai mare (E1 sau eforturile cele mai semnificative (E’1; E’’1; E’’’1, etc.)
 se măsoară timpul de menţinere în situaţia de efort (T3) sau numărul de repetări ale efortului în timpul unei ore (F);
 se introduc datele măsurate (E1 Kgf; T3 % sau repetări/oră – r/h) în Tabelul 26, de unde se notează nivelul ergonomic
corespunzător.

E1 T3% 10 10 20 20 40 40 60 60 80 80 100
Kgf r/h 30 30 60 60 120 120 180 180 240 240
1 1 1 1 1 1,5 1
12 1 1,5 2 2,5 3 3,5
25 1,5 2 2,5 3 3,5 4
58 2 2,5 3 3,5 4 4,5
8  12 2,5 3,5 4 4,5 5 5
12  20 3 4 4,5 5 5 5+
20 4 5 5 5 5+ 5+
NC 14 = ________
121
Exemplu: Se consideră exemplul anterior pentru acest criteriu și se ia în considerare numai operaţia nr. 3 (frezare propriu-zisă)
care are Tc = 360 min. Au fost găsite două eforturi semnificative:
 E’1 = 20 Kgf având o durată de T’3 = 30 min., ceea ce reprezintă un procent de 8,4% din durata ciclului de 360 min., prin urmare
T’3 = 8,4%;
 E’’1 = 1,8 Kgf având durata scurtă T 3 = 2 min., dar o frecvenţă mare (18 repetări pe oră), prin urmare F = 18 r/h.
N’C 14 = 4 N’’C 14 = 1
Intrând cu aceste date în Tabelul 26 se determină:
Dintre aceste niveluri ergonomice se reţine pentru a fi luat în considerare la trasarea profilului analitic, nivelul cel mai ridicat.
NC 14 = 4
Poziția de muncă (C15)

Obiectivul criteriului: Verifică dacă poziţia excutantului nu contribuie la depăşirea capacităţii normale de efort.
Ce se verifică: Se verifică solicitarea fizică datorată poziţiei executantului în timpul efortului pentru executarea stadiilor de
transformare (P3) şi timpul de menţinere a executantului în această poziţie (T3).
Această poziţie poate să se confunde cu poziţia principală (P1) sau, cu poziţia cea mai defavorabilă (P2) sau să
constituie o poziţie specifică (P3).
Determinarea nivelului ergonomic este similară ca la C13 utilizându-se valorile din Fig. 9 şi din Tabelul 27.
T3% 10 10 - 20 20 - 40 40 - 60 60 - 80 80 - 100
NP3 r/h 30 30 - 60 60 - 120 120 - 180 180 - 240 240
1 1 1 1 1 1,5 2
122
T3% 10 10 - 20 20 - 40 40 - 60 60 - 80 80 - 100
NP3 r/h 30 30 - 60 60 - 120 120 - 180 180 - 240 240
2 1 1,5 2 2 2,5 3
3 2 2,5 3 3 3,5 4
4 3 3,5 4 4,5 5 5
5 4 4,5 5 5 5 5
NC 15 = __________
Efortul de manipulare (C16)

Obiectivul criteriului: Verifică efortul pe care îl depune executantul pentru diversele manipulări, altele decât cele care
au fost inerente stadiilor de transformare (ex.: manipulări pentru aprovizionarea sau degajarea locului de muncă, manipularea
pieselor după prelucrare, stivuirea în rafturi, etc.).
Ce se verifică: Se verifică eforturile necesare manipulărilor luându-se în consideraţie trei factori:
 p - greutatea pieselor manipulate (kg);

 d - distanţa de deplasare a pieselor (mm);
 F - frecvenţa de manipulare în repetări pe oră (r/h).
Nivelul ergonomic se determină introducând datele specifice locului de muncă analizat în Tabelul 28.
123
F (r/h)  10 10 la  30 30 la  60 60 la  120
d
1000 la
1000 la
1000 la
1000 la
 1000
 3000
 1000
 3000
 1000
 3000
 1000
 3000
3000
3000
3000
3000
(mm)
p (kg)
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 la  2 1 1 1 1 1 1 1 1 1,5 1 1,5 2
2 la  5 1 1 1 1 1 1,5 1 1,5 2 1,5 2 2,5
5 la  8 1 1,5 2 1,5 2 2,5 2 2,5 3 2,5 3 3,5
8 la  12 1,5 2 2,5 2 2,5 3 2,5 3 3,5 3 3,5 4
12 la  20 2 2,5 3 2,5 3 3,5 3 3,5 4 3,5 4 4,5
 20 3 3,5 4 3,5 4 4,5 4 34,5 5 4,5 5 5
F (r/h) 120 la  180 180 la  240 240
d
1000 la
1000 la
1000 la
 1000
 3000
 1000
 3000
 1000
 3000
(mm)
3000
3000
3000
P (kg)
1 1 1 1 1,5 2 2,5 2 2,5 3
1 la  2 1,5 2 2,5 2 2,5 3 2,5 3 3,5
2 la  5 2 2,5 3 2,5 3 3,5 3 3,5 4
5 la  8 3 3,5 4 3,5 4 4,5 4 4,5 5
8 la  12 3,5 4 4,5 4 4,5 5 4,5 5 5
12 la  20 4 4,5 5 4,5 5 5 5 5 5
 20 5 5 5 5 5 5 5 5 5
124
NC 16 = __________
Poziția în timpul manipulării (C17)

Obiectivul criteriului: Verifică dacă eforturile fizice datorate poziţiei în timpul manipulărilor nu depăşesc pragurile normale.
Ce se verifică: Se verifică înălţimea şi distanţa de la care sunt luate piesele sau la care sunt depuse, în raport cu poziţia
picioarelor operatorului şi cu frecvenţa (F) a repetărilor în timpul unei ore.
Nivelul ergonomic NC l7 se determină în felul următor:
 se măsoară înălţimea şi adâncimea planului de la care sunt luate piesele; aceste date fiind introduse în Fig. 10, din care
se determină un nivel ergonomic N’C 17.

F în r/h  10 10 la 30 la 60 la 120 la 180 la 240
Valoarea  30  60  120  180  240
nivelurilor
2 1,5 2 2,5 3 3 3,5 3,5
3 2 2,5 3 3,5 4 4,5 4,5
4 2,5 3,5 4 4,5 5 5 5
5 3 4 5 5 5 5 5
Fig. 10 Înălţimea şi adâncimea planului
de manipulare a pieselor
125
 se determină frecvenţa F;
 se introduce N’C 17 şi F în Tabelul 29 unde se citeşte nivelul ergonomic NC 17 pentru luarea pieselor;
se determină analog nivelul ergonomic pentru depunerea pieselor.
N’C 17 i = __ luarea pieselor N’C 17 d = __depunerea pieselor
N C 17 i  N C 17 NC 17 = ____________
N C 17   _________
2 ,
D. SOLICITAREA NERVOASĂ (PSIHICĂ)

Solicitarea nervoasă corespunde ansamblului de solicitări la care este supus sistemul nervos al executantului în cursul
realizării unei activităţi de muncă. Supraîncărcarea sistemului nervos conduce cu timpul la surmenaj. Solicitarea nervoasă
este evaluată cu ajutorul a două criterii şi anume solicitarea nervoasă datorată: operaţiunilor mentale D18 respectiv nivelului
de atenţie D19
Operațiuni mentale (D18)

Obiectivul criteriului: Verifică dacă încărcarea nervoasă datorată operaţiilor mentale nu este prea mare, creând
posibilităţi de luare a unor decizii eronate.
126
Ce se verifică: Se verifică solicitarea nervoasă ca urmare a prelucrării unor informaţii care conduc la decizii cu
caracter neautomat (unei informaţii percepute îi corespund mai mult de două răspunsuri din care executantul alege unul în
mod conştient). Alegerile binare simple sunt excluse, ele constituind automatisme (ex.: selecţia comenzilor maşinilor, citirea
cadranelor, alegerea SDV-urilor, identificarea pieselor).
Nivelul ergonomic se determină cu ajutorul Tabelului 30 în care se intră cu doi factori şi anume:
 numărul cel mai mare de informaţii punctuale, primite şi prelucrate pe minut în timpul ciclului de lucru, caracterizat
prin d/min (densitatea operaţiilor mentale);
 durata limită (DL) în care trebuie să se execute aceste operaţii pentru a nu avea repercursiuni asupra bunei desfăşurări
a procesului.
Tabelul 30 - Valorile acordate nivelului ergonomic ND 18
Nivelul de DL (min)  10 5 - 10 3-5 1-3 0-1
solicitare d/min
 0,1 4 4 4 3,5 3
Subsolicitare
0,1 - 1 3,5 3,5 3,5 3 2,5
1–3 2,5 2,5 2 2,5 3
Solicitare
3–5 1 1,5 2,5 3,5 4
normală
5–7 2 2,5 3,5 4 4,5
7 – 10 3,5 4 4,5 5 5
Suprasolicitare
 10 4,5 5 5 5 5
ND 18 = ___________
127
Nivelul de atenţie (D19)
Obiectivul criteriului: Verifică dacă solicitarea nervoasă datorată nivelului de atenţie pe care trebuie să îl aibă executantul în
timpul activităţii de muncă nu produce suprasolicitare.
Ce se verifică: Se verifică gradul de mobilizare al atenţiei executantului. Informaţiei percepute îi corespunde un singur
răspuns sau o alegere binară simplă care nu necesită intervenţia judecăţii.
Nivelul ergonomic evaluat pentru acest criteriu se stabileşte ca media a două niveluri distincte:
 N’D 19 - nivelul ergonomic datorat duratei de atenţie, se determină funcţie de durata de atenţie exprimată în % din
durata totală a ciclului şi are valorile din Tabelul 31,
 N’’D 19 - nivelul ergonomic dictat de precizia muncii, se determină funcţie de precizia solicitată de activitatea de muncă,
cu ajutorul datelor din Tabelul 32.
Tabelul 31 - Valorile acordate nivelului ergonomic N’D 19
Durata de atenţie în % din TC 0 - 30 30 - 60 60 - 80 80 - 90 90 - 100
N’D 19
Tabelul 32 - Valorile acordate nivelului ergonomic N’’D 19

Nivelul acordat Precizia solicitată Exemple
Manipularea vanelor, levierelor de forţă, etc.
1 Grosieră
Manipularea pieselor grele.
2 Medie Poziţionarea pieselor cu opritor.
3 Fină Asamblarea pieselor.
128
Nivelul acordat Precizia solicitată Exemple
Poziţionarea pieselor fără opritor.
Prelucrări mecanice fine.
Reglarea parametrilor.
4 Foarte fină Executarea controalelor de piese.
Prelucrări mecanice foarte fine.
5 Extrem de fină Montarea şi reglarea aparatelor de măsură şi control.
ND 19 = _________
E. AUTONOMIA ÎN ACTIVITATEA DE MUNCĂ

Autonomia se referă la posibilitatea pe care o are un executant de a-şi consuma timpul de odihnă şi necesităţi prin
părăsirea locului de muncă fără a perturba producţia. Autonomia este evaluată cu ajutorul a două criterii de influenţă:
Autonomia individuală E20 respectiv Autonomia de grup E21.
Autonomia individuală (E20)

Obiectivul criteriului: Verifică posibilitatea executantului de a părăsi locul de muncă fără a perturba producţia. Această
posibilitate este limitată cel mai frecvent de lucrul organizat în bandă, unde autonomia individuală depinde de existenţa
stocurilor între două locuri de muncă succesive.
Ce se verifică: Se verifică durata maximă în cadrul căreia executantul poate să părăsească locul de muncă fără să perturbe
producţia, nivelul ergonomic fiind dat în Tabelul 33.
129
NE 20 = _________
Tabelul 33 - Valorile acordate nivelului ergonomic NE 20

Durata maximă (min) de
30 15 5 1 0-1
părăsire a locului de muncă
NE 20 1 2 3 4 5
Autonomia de grup (E21)

Obiectivul criteriului: Verifică posibilitatea ca un grup de executanţi (3...12 executanţi) să poată opri lucrul părăsind locurile
de muncă fără a perturba producţia (ex.: timp de pauză suprapus cu timpul de funcţionare al maşinii).
Ce se verifică: Se verifică durata maximă în cadrul căreia grupul poate să părăsească locul de muncă, fără a perturba
producţia. Nivelul ergonomic este dat de valorile din Tabelul 34.
Tabelul 34 - Valorile acordate nivelului ergonomic NE 21
Durata maximă (min) în cadrul
căreia grupul poate să părăsească 30 20 10 5 -
locul de muncă
NE 21 1 2 3 4 5
NE 21 = _________
130
F. RELAŢIILE DE MUNCĂ
Relaţiile în cadrul activităţii de muncă depind de posibilităţile de comunicare între executanţi, reducând izolarea
executantului la locul său de muncă. Acest factor de influenţă este caracterizat prin două criterii: Relaţii independente de
muncă F22 respectiv Relaţii dependente de muncă F23.
Relaţii independente de muncă (F22)

Obiectivul criteriului: Verifică dacă executantul poate purta discuţii în timpul procesului de muncă (muncă fizică) de natură
extra profesională, fără a afecta buna desfăşurare a procesului de producţie.
Ce se verifică: Se verifică posibilităţile de comunicare ce sunt în general în funcţie de: natura activităţii, amplasarea locurilor
de muncă şi mediul ambiant. Nivelul ergonomic este dat de specificaţiile relaţiilor interindividuale prezentate în Tabelul 35.
Tabelul 35 - Valorile acordate nivelului ergonomic NF 22
Nivelul Specificaţii privind relaţiile interindividuale
acordat
1 Relaţiile interindividuale sunt facilitate ca urmare a unui studiu de organizare.
Relaţiile interindividuale sunt înlesnite şi executanţii au posibilitatea să le utilizeze (activităţi ce
2
se desfăşoară în echipe).
Relaţiile interindividuale sunt înlesnite. Sarcinile executanţilor sunt independente (activităţi ce
3
se desfăşoară la locuri de muncă individuale).
Relaţiile interindividuale sunt posibile dar rămân limitate sau dificile datorită amplasărilor,
4
zgomotului, etc.
Executantul este izolat la locul de muncă. Singurele contacte posibile se fac în momentul
5
pauzelor.
131
NF 22 = ________
Relaţii dependente de muncă (F23)

Obiectivul criteriului: Verifică dacă executantul are posibilitatea comunicării în interesul serviciului cu alţi executanţi sau cu
organele ierarhice imediat superioare.
Ce se verifică: Modalităţile de realizare a comunicaţiilor în interesul serviciului cu factorii care concură la/sau
supraveghează realizarea sarcinii de muncă. Nivelul ergonomic este dat de specificaţiile prezentate orientativ în Tabelul 36.
Tabelul 36 - Valorile acordate nivelului ergonomic NF 23
Nivelul acordat Specificaţia
Munca se efectueză în grup. Legăturile de comunicaţii cu organele ierarhice imediat superioare sunt
1
foarte bine precizate.
Munca se efectueză în grup. Legăturile de comunicaţie cu organele ierarhice imediat superioare sunt
2
lăsate la latitudinea executanţilor.
Executanţii lucreză pe locuri de muncă fixe, apropiate unele de altele, munca implicând relaţii
3
frecvente între ei sau cu personalul de reparaţii, control, retuş, manipulaţii, etc.
Există o legătură tehnologică între munca fiecărui executant, însă modul de organizare a activităţii nu
4
solicită decât relaţii puţin frecvente.
5 Executantul are o muncă complet independentă (este izolat).
NF 23 = ______
132
G. REPETATIVITATE
O activitate ciclică cu o durată scurtă antrenează o repetare identică a gesturilor, conducând la un automatism în
execuţie, care generează oboseala produsă de monotonia muncii.
Repetitivitatea ciclului de muncă (G24)

Obiectivul criteriului: Reducerea monotoniei în muncă prin modificarea repetativității ciclului.
Ce se verifică: Se verifică nivelul ergonomic funcţie de durata ciclului de muncă care se repetă, cu ajutorul datelor din
Tabelul 37.
Tabelul 37 - Valorile acordate nivelului ergonomic NG 24
Timpul ciclului (min) 10 5 3 1 -
NG 24 1 2 3 4 5
Nivelul ergonomic astfel determinat se majorează în cazul în care, în peste 50% din timpul ciclului se execută operaţii
identice de scurtă durată. Majorarea (corecţia) este funcţie de numărul operaţiilor identice (N) care se execută în cadrul
ciclului, conform Tabelului 38.
Tabelul 38 - Valorile corecţiei 1 pentru nivelul NG 24
N l 2 3 4 5 6 7
Corecţia 0 + 0,5 +1 + 1,5 +2 + 2,5 +3
133
Pentru reducerea nivelului ergonomic datorat monotoniei, executantul se poate roti la mai multe posturi diferite.
Rotaţia va fi făcută în anumite limite, ţinându-se seama că:
 o perioadă de rotaţie prea lungă (> 3 luni) cere o readaptare dificilă la vechea operaţie;
 o perioadă de rotaţie prea scurtă este dezagreabilă pentru executant;
În Tabelul 39 sunt date corecţiile ce se pot obţine la nivelul ergonomic calculat anterior avându-se în vedere:
 numărul de locuri de muncă diferite la care se poate roti executantul (LM);

 timpul cât executantul parcurge toate locurile de muncă diferite.
Tabelul 39 - Valorile corecţiei 2 pentru nivelul NG 24
▼ LM TR ► 6 luni 1 lună 1 zi sau ½ zi 1 oră
2-3 - 0,5 - 0,5 -1 - 0,5
4-5 - 0,5 0 - 1,5 - 0,5
6-7 - 0,5 0 - 1,5 0
8 0 + 0,5 -1 + 0,5
8 0 + 0,5 - 0,5 + 0,5
NG 24 = ______
Exemplu: Pentru exemplificarea criteriului se ia în considerare lucrul la o bandă de montaj, la care se execută două operaţii
tehnologice:
 operaţia 1 (Op. 1) - punctează cu puansonul de 5 ori și execută 5 găuri, debavurează.
Tcl = 3 min.
134
Timpul de bavurare = 0,5 min.
 operaţia 2 (Op. 2) - introduce în găuri 5 șuruburi, le prinde cu piuliţe şi verifică ansamblul.
Tcl = 3 min.
Timpul de verificare = 0,2 min.
DinTtabelul 37 se determină:
NG 24 (Op. 1) = 3
NG 24 (Op. 2) = 3
În ambele cazuri, în peste 50% din timpul ciclului se execută 5 operaţii identice. Prin urmare, nivelurile ergonomice determinate
trebuiesc corectate cu + 2 (Tabelul 38 pentru N = 5). Astfel, se va obține:
NG 24 (Op. 1)corectat = 3 + 2 = 5
NG 24 (Op. 2)corectat = 3 + 2 = 5
Dacă executanţii se rotesc zilnic la cele două operaţii din Tabelul 39, pentru LM = 2 se aduce o corecţie a nivelului ergonomic
egală cu - 1.
NG 24 (Op. 1) = 5 - 1 = 4
NG 24 (Op. 2) = 5 - 1 = 4
H. Conţinutul muncii
Conţinutul muncii indică în ce măsură sarcina de muncă a unui executant face apel la potenţialul său de aptitudini,
angajează responsabilitatea acestuia şi trezeşte interesul.
Potenţial de muncă (H25)

Obiectivul criteriului: Verifică nivelul de aptitudini necesar, solicitat de activităţile de la locul de muncă.
Ce se verifică: 1. Dacă se respectă durata de adaptare la activitate a unui executant mediu. Se ia în considerare
complexitatea activităţii fără deprinderea gestuală si fiziologică. Nivelul N1H 25 este dat în Tabelul 40.
135
Tabelul 40 - Valorile nivelului ergonomic N1H 25
N1H 25 Durata de adaptare
1 peste 1 lună
2 3 – 4 săptămâni
3 2 – 3 săptămâni
4 1 săptămână
5 câteva ore
2. Dacă executantul posedă cunoştinţele elementare, indispensabile pentru executarea oricărei activităţi de muncă.
Nivelul ergonomic (N2H 25) fiind dat în Tabelul 41.
N2H 25 Cunoştinţe generale necesare
Executantul poate să menţioneze în scris un incident sau poate să formuleze
1
ordine sau dispoziţii simple.
Executantul poate citi un desen şi face calcule simple pentru executarea unei
2
piese.
Executantul poate menţiona verbal un incident în aşa fel încât să nu dea
3
naştere la confuzii.
Executantul înţelege dispoziţiile verbale, poate citi indicaţiile date de
4
aparatele de măsură şi control.
5 Executantul nu posedă cunoştinţe (chiar rudimentare).
NH 25 = __
Concluzie: Pe profilul analitic se notează valoarea nivelul ergonomic cel mai scăzut dintre N1H 25 şi N2H 25.
136
Responsabilitate (H26)
Obiectivul criteriului: Verifică gradul de implicare personală a executantului (faţă de: alţi executanţi, produs sau mijloc de
muncă) făcut necesar sau posibil prin activitatea de muncă.
Ce se verifică: 1. Posibilitatea producerii erorilor. Se determină dacă natura unei activităţi datorată complexităţii şi
repetitivităţii este o sursă de erori. Nivelul ergonomic (N1H 26) este dat în Tabelul 42.
N1H 26 Specificaţii
Erorile pot apărea frecvent datorită diversităţii codurilor, complexităţii mijloacelor de muncă, schimbărilor de
1
produse.
2 Erorile pot apărea datorită faptului că în activitatea de muncă există posibilitatea de interpretare a unor soluţii.
3 Activitatea de muncă se bazează pe dispoziţii simple care păstrează puţine posibilităţi de interpretare.
4 Activitatea de muncă se bazează pe dispoziţii simple care păstrează foarte puţine posibilităţi de interpretare.
5 Activitatea de muncă se bazează pe dispoziţii precise. O singură posibilitate de interpretare.
2. Consecinţele erorilor. Se identifică urmările producerii erorilor asupra produsului, mijlocului de muncă sau a altor
executanţi. Nivelul ergonomic (N2H 26) este dat în Tabelul 43.

N2H 26 Consecinţe ale producerii erorilor
Erorile comise antreneză:
1 - un refuz definitiv al produsului
- defectarea mijlocului de muncă
137
N2H 26 Consecinţe ale producerii erorilor
- riscul de accidentare a executanţilor
- o oprire importantă a pocesului de producţie
Erorile comise produc o perturbare a procesului de producţie necesitând intervenţii de lungă durată pentru
2
restabilire.
Erorile comise produc o perturbare de scurtă durată a procesului de producţie sau conduc la deteriorarea
3
produsului, care însă poate fi recuperat.
Erorile comise nu au consecinţe asupra produselor, mijloacelor de muncă sau executanţilor.
4
Creează operaţii suplimentare la locurile de muncă ce urmează după locul de muncă unde s-au produs erorile.
5 Erorile comise nu au nicio consecinţă.
3. Gradul de iniţiativă. Se verifică dacă în rezolvarea unei anumite probleme legate de dificultatea muncii la locul de
muncă (sau pentru a se adresa unui executant competent de a rezolva problema cerută) se implică responsabilitatea
executantului. Nivelul ergonomic (N3H 26) este dat în Tabelul 44.
Executantul poate să rezolve orice problemă ivită la locul său de muncă şi are posibilitatea să decidă necesitatea
1
unei intervenţii din exterior.
2 Executantul poate să rezolve numai anumite probleme.
3 Executantul trebuie să identifice problemele şi să aleagă apoi persoana care să le rezolve (ex.: şef de echipă).
4 Executantul apelează la altă persoană atât pentru identificarea problemelor cât şi pentru rezolvarea lor.
5 Executantul nu are nici o iniţiativă. Orice problemă este identificată şi soluţionată de alte persoane.
138
Concluzie: valoarea nivelului ergonomic (N3H 26) notat în profilul analitic este dat de media celor trei niveluri. Adică:
N1H 26  N 2 H 26  N3 H 26 NH 26 = ________
N H 26 
3
Interes față de muncă (H27)

Obiectivul criteriului: Verifică dacă în activitatea de muncă intervin în suficientă măsură elemente de motivare şi de
satisfacţia legate de îndeplinirea sarcinii.
Ce se verifică: 1. Se verifică dacă diversele faze de fabricaţie ale unui produs care cer intervenţii de naturi diferite (execuţie,
control, retuş, etc.) sunt îndeplinite de un singur executant. Nivelul ergonomic N1H 27 este dat în Tabelul 45.
Executantul asigură execuţia, controlul şi retuşul produsului.
1
Asigură aprovizionarea şi degajarea locului de muncă. Reglări ale utilajului.
2 Executantul asigură execuţia, controlul, retuşul şi întreţinerea curentă a locului de muncă.
3 Executantul asigură numai o parte din fazele realizării unui produs (ex. execuţia, controlul şi retuşul).
4 Executantul asigură numai două faze din realizarea produsului (execuţia şi controlul).
5 Executantul asigură o singură fază din realizarea produsului (execuţia sau controlul sau retuşul).
2. Se verifică dacă executantul se recunoaşte în produsul muncii sale, în sensul că el execută produsul întreg, un
ansamblu din produs, un subansamblu etc. Nivelul ergonomic (N2H27) este dat în Tabelul 46.
139
1 Executantul realizează un produs finit.
2 Executantul realizează un ansamblu complet, care se montează în produs.
3 Executantul realizează un subansamblu.
4 Executantul realizează repere care aparţin aceluiaşi subansamblu.
5 Executantul realizează repere care aparţin unor subansamble diferite.
3. Se verifică dacă executantul are posibilitatea de a alege diferite modalităţi de realizare a activităţii de muncă.
Nivelul ergonomic (N3H27) este dat în Tabelul 47.
Executantul poate să alegă:
- ordinea operaţiilor tehnologice
1
- utilajele
- SDV-urile
Executantul poate alege:
2 - ordinea operaţiilor tehnologice
- utilajele
Executantul poate să aleagă:
3
- ordinea operaţiilor tehnologice
Executantul, dacă are mai multe repere de executat, poate să aleagă producerea
4
fiecărui reper în serie sau producerea pe repere diferite.
5 Executantul este constrâns să respecte un ciclu operatoriu impus şi invariabil.
140
Concluzie: Nivelul ergonomic (NH 27) notat în profilul analitic este dat de media celor trei niveluri. Adică:
N1H 27  N 2 H 27  N3 H 27
N H 27 
3
NH 27 = ________
3. TRASAREA PROFILELOR
1. Profilul global. În profilul global se notează media aritmetică dată de nivelurile ergonomice ale criteriilor de
influenţă ce caracterizează factorul de evaluare respectiv, cu alte cuvinte, reprezentarea punctajului mediu obţinut pentru
fiecare din cei 8 factori (A – H).
2. Profilul analitic. În profilul analitic se notează nivelurile ergonomice ale criteriilor de influenţă prin reprezentarea
punctajului înregistrat pentru cele 27 criterii (de la 1 la 27).
În cazul locului de muncă analizat au fost obţinute următoarele niveluri ergononice pentru criteriile de influență:
Tabelul 48 - Niveluri ergononice pentru criteriile de influență
Înălţime – distanţă 1 N1 = ___
Concepţia constructivă a Alimentaţie – evacuare, piese 2 N2 = ___
locului de muncă Aglomerare – accesibilitate 3 N3 = ___
Comenzi – semnale 4 N4 = ___
Factorul de securitate A Securitatea (protecţia) muncii 5 NA 5 = ___
141
Ambianţa termică 6 NB 6 = ___
Ambianţa sonoră 7 NB 7 = ___
Ambianţa fizică de Iluminatul artificial 8 NB 8 = ___
B
muncă Vibraţiile 9 NB 9 = ___
Igiena atmosferică 10 NB 10 = ___
Aspectul general al postural 11 NB 11 = ___
Factori ergonomici
Poziţa principală a corpului 12 NC 12 = ___
Poziţia cea mai defavorabilă 13 NC 13 = ___
Solicitarea Efort de muncă 14 NC 14 = ___
C
fizică Poziţia de muncă 15 NC 15 = ___
Efort de manipulare 16 NC 16 = ___
Poziţia în timpul manipulării 17 NC 17 = ___
Solicitarea
Operaţiuni mentale 18 ND 18 = ___
nervoasă D
Nivelul de atenţie 19 ND 19 = ___
(psihică)
Autonomie individuală 20 NE 20 = ___
Autonomie E
Autonomie de grup 21 NE 21 = ___
Factori psihologici
Relaţii independente de muncă 22 NF 22 = ___
şi sociologici Relaţii de muncă F
Relaţii dependente de muncă 23 NF 23 = ___
Repetitivitate G Repetitivitatea ciclului de muncă 24 NG 24 = ___
Potenţial de muncă 25 NH 25 = ___
Conţinutul muncii H Responsabilitate 26 NH 26 = ___
Interes faţă de muncă 27 NH 27 = ___
142
Profilul global al locului de muncă
A Securitatea (protecția) muncii
B Ambianţa fizică de muncă
C Solicitarea fizică
D Solicitarea nervoasă (psihică)
E Autonomie
F Relaţii de muncă
G Repetitivitatea
H Conţinutul muncii
Profilul analitic al locului de muncă

Concepţia constructivă a locului de muncă - 1, 2, 3, 4
A Securitatea (protecția) muncii - 5
B Ambianţa fizică de muncă – 6, 7, 8, 9, 10, 11
C Solicitarea fizică – 12, 13, 14, 15, 16, 17
D Solicitarea nervoasă (psihică) – 18, 19
E Autonomie – 20, 21
F Relaţii de muncă – 22, 23
G Repetitivitatea – 24
H Conţinutul muncii – 25, 26, 27
143
4. INTERPRETAREA REZULTATELOR ŞI PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A ACTIVITĂŢII
Utilizând grila de evaluare a condiților de muncă (Tabelul 2) la profilul global al locului de muncă se constată:





Utilizând grila de evaluare a condiților de muncă (Tabelul 2) la profilul analitic al locului de muncă se constată:





144
Anexa 4
În cazul mașinilor, principiile de integrare a securității sunt reglementate

de Hotărârea de Guvern nr. 1029 din 2008, punctul 1.1.2.
Extras din HG nr. 1029/2008, Anexa 1 prevederile pct. 1.1.2
1.1.2. Principii de integrare a securității:

a) Mașina trebuie să fie proiectată și construită astfel încât să fie aptă să-și
îndeplinească funcția și să poată fi utilizată, reglată și întreținută fără ca
persoanele să fie expuse unui risc, atunci când aceste operații sunt efectuate în
condițiile prevăzute de producător, dar și ținându-se cont de orice utilizare
defectuoasă care poate fi așteptată în mod previzibil. Scopul măsurilor adoptate
trebuie să fie eliminarea oricărui risc pe toata durata de viață previzibilă a
mașinii, inclusiv în fazele de transport, montare, demontare, dezmembrare și
casare.
b) La selectarea celor mai adecvate soluții, producătorul sau reprezentantul său
autorizat trebuie să aplice următoarele principii, în ordinea indicată:
 să elimine sau să reducă riscurile cât mai mult posibil (proiectare și

construire de mașini cu securitatea intrinsecă);
 să adopte măsurile de protecție necesare pentru riscurile care nu au putut fi

eliminate;
 să informeze utilizatorii despre riscurile remanente datorate eficacității

incomplete a măsurilor de protecție adoptate, să indice dacă este necesară o
pregătire specială și să specifice, dacă este necesar, folosirea unui
echipament individual de protecție.
145
c) La proiectarea și construirea mașinilor și la elaborarea instrucțiunilor,
producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie să ia în considerare nu
numai utilizarea normală a mașinilor, ci și utilizări defectuoase care pot fi
așteptate în mod previzibil. Mașina trebuie să fie proiectată și construită astfel
încât să se evite utilizarea sa anormală, dacă o astfel de utilizare poate genera un
risc.
d) La proiectarea și construirea mașinilor producătorul trebuie să țină seama de
constrângerile la care este supus operatorul, ca rezultat al utilizării necesare sau
previzibile a echipamentului individual de protecție.
e) Mașina trebuie livrată cu toate echipamentele și accesoriile speciale esențiale,
astfel încât ea să poată fi reglată, întreținută și utilizată în deplină securitate.
146
Anexa 5
În cazul mașinilor, instrucțiunile conținute în Cartea tehnică sau, după caz,

în Manualul de utilizare trebuie să respecte prevederile Hotărârii de Guvern nr.
1029 din 2008, punctul 1.7.4.
Extras din HG nr. 1029/2008, Anexa 1 prevederile pct. 1.7.4
1.7.4. Instrucțiuni
Fiecare mașină trebuie să fie însoțită de instrucțiuni elaborate în una dintre
limbile oficiale ale Uniunii Europene de către țara în care mașina este introdusă pe
piață si/sau pusă în funcțiune.
Instrucțiunile care însoțesc mașina trebuie să fie "instrucțiunile originale"
sau o "traducere a instrucțiunilor originale", caz în care instrucțiunea trebuie să fie
însoțită de o "instrucțiune originală".
Prin derogare, instrucțiunile de mentenanță destinate să fie utilizate de
către personalul specializat, angajat al producătorului sau al reprezentantului său
autorizat, pot fi elaborate numai în una dintre limbile UE, cunoscute de acel
personal. Instrucțiunile trebuie să fie elaborate numai conform principiilor enunțate
mai jos.
1.7.4.1. Principii generale de redactare a instrucțiunilor
a) Instrucțiunile trebuie să fie elaborate în una sau mai multe limbi oficiale ale
Uniunii Europene. Mențiunea "Instrucțiuni originale" trebuie să figureze pe
versiunile lingvistice ale acestor instrucțiuni care sunt verificate de către
producător sau de către reprezentantul său autorizat.
147
b) Dacă nu există o "instrucțiune originală" în limba/limbile oficială/oficiale a/ale
țării în care mașina urmează a fi utilizată, traducerea în această limbă sau aceste
limbi trebuie să fie pusă la dispoziție de către producătorul ori de către
reprezentantul său autorizat sau de către persoana care introduce mașina în zona
lingvistică respectivă. Aceste traduceri trebuie să conțină mențiunea "Traducere
a instrucțiunilor originale".
c) Continuțul instrucțiunilor trebuie să acopere nu numai utilizarea normală a
mașinii, ci și să țină cont, de asemenea, de orice utilizare anormală care poate fi
așteptată în mod previzibil.
d) În cazul mașinilor destinate utilizării de către operatori necalificați, redactarea și
prezentarea instrucțiunilor trebuie să țină cont de nivelul general de pregătire și
de intelegere care poate fie regăsit, de regulă, la astfel de operatori.
1.7.4.2. Conținutul instrucțiunilor
Fiecare instrucțiune trebuie să conțină, dupa caz, cel puțin, următoarele
informații:
a) sediul social și adresa completă ale producătorului și ale reprezentantului său
autorizat;
b) denumirea mașinii, așa cum este indicată pe aceasta, cu excepția numărului de

serie (a se vedea pct. 1.7.3);
c) declarația CE de conformitate sau un document care prezintă conținutul
declarației CE de conformitate, indicând caracteristicile mașinii, fără să se
includă în mod obligatoriu numărul de serie și semnătura;
d) o descriere generală a mașinii;
e) planurile, schemele, descrierile și explicațiile necesare pentru utilizarea,
întreținerea și repararea mașinii, inclusiv pentru verificarea funcționării corecte
a acesteia;
f) o descriere a postului (posturilor) de lucru susceptibil (susceptibile) să fie

ocupate de către operatori;
148
g) o descriere a utilizării normale a mașinii;
h) avertismentele referitoare la contraindicații legate de utilizarea mașinii care, din
experiență, pot să existe;
i) instrucțiunile de asamblare, instalare și montare, inclusiv planurile, schemele și
mijloacele de fixare și descrierea șasiului sau a instalației pe care mașina
urmează a fi montată;
j) instrucțiunile referitoare la instalarea și montajul destinat să reducă zgomotul și
vibrațiile;
k) instrucțiunile referitoare la punerea în funcțiune și utilizare a mașinii și, după
caz, instrucțiunile referitoare la instruirea operatorilor;
l) informațiile legate de riscurile reziduale care subzistă în ciuda aplicării de
măsuri de integrare a securității în proiectarea mașinii și dacă au fost adoptate
măsuri de protecție și măsuri de prevenire complementare;
m) instrucțiunile referitoare la măsurile de protecție care trebuie luate de către
utilizatori, inclusiv, după caz, echipamentul individual de protecție care trebuie
prevăzut;
n) caracteristicile esențiale ale uneltelor care pot fi montate pe mașină;
o) condițiile în care mașinile îndeplinesc cerința de stabilitate în timpul utilizării,

transportului, asamblării ori al dezasamblării, dacă acestea sunt scoase din
funcțiune, sau în timpul verificărilor ori defectărilor previzibile;
p) instrucțiunile care permit garantarea faptului că operațiile de transport,
manipulare sau depozitare se pot realiza în condiții de securitate, indicându-se
masa mașinii și a diferitelor sale părți componente, atunci când acestea trebuie
să fie, în mod regulat, transportate separat;
q) modul de operare care trebuie urmat în cazul unui accident sau al unei defectări;
în cazul în care există probabilitatea producerii unui blocaj, modul de operare
care trebuie urmat pentru a permite deblocarea în condiții de securitate;
149
r) descrierea operațiilor de reglare și mentenață care trebuie efectuate de către
utilizator, inclusiv măsurile de prevenire care trebuie să fie respectate;
s) instrucțiunile menite să permită ca reglarea și mentenanța să fie efectuate în
condiții de securitate, inclusiv măsurile de protecție care trebuie să fie luate pe
durata acestor operații;
t) specificațiile referitoare la piesele de schimb care trebuie utilizate, dacă acestea
afectează sănătatea și securitatea operatorilor;
1.7.4.3. Documente comerciale
Documentele comerciale care însoțesc mașina trebuie să nu fie în
contradicție cu instrucțiunile care conțin aspectele legate de sănătate și securitate.
Documentele comerciale care descriu caracteristicile de performanță ale mașinii
trebuie să conțină aceleași informații referitoare la emisii care sunt conținute în
instrucțiuni.
150
Anexa 6
Glosar de termeni
Termen Definiție
HG nr. 1146 din 2006
Echipament de Orice mașină, aparat, unealtă sau instalație folosită la

muncă locul de muncă.
Orice activitate referitoare la echipamentul de muncă,

Utilizarea
cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea,
echipamentului de
transportul, repararea, modificarea, întreținerea, inclusiv
muncă
curățarea lui.
Orice zonă din interiorul și/sau din jurul echipamentului

Zonă periculoasă de muncă în care prezența unui lucrător expus îl supune
pe acesta unui risc pentru sănătatea și securitatea sa.
Orice lucrător aflat integral sau parțial într-o zonă

Lucrător expus
periculoasă.
Lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinați cu utilizarea

Operator
echipamentului de muncă.
HG nr. 1029 din 2008
O sursă potențială de accidentare sau de afectare a

Pericol
sănătății.
Orice zonă din interiorul și/sau din jurul mașinii în care o

Zonă periculoasă persoană este supusă unui risc privind sănătatea ori
securitatea sa.
151
Orice persoană aflată total sau parțial într-o zonă
Persoană expusă
periculoasă.
Persoana/persoanele care are/au sarcina de a instala, a

Operator pune în funcțiune, a regla, a întreține, a curăța, a repara
sau de a transporta mașinile.
O combinație între probabilitatea și gravitatea accidentării

Risc sau afectării sănătății, care poate apărea într-o situație
periculoasă.
Element al mașinii utilizat, în special, pentru a asigura o

Protector
protecție prin intermediul unei bariere fizice.
Dispozitiv de Un dispozitiv (altul decât un protector) care reduce riscul,

protecție singur sau asociat cu un protector.
Utilizarea mașinii în conformitate cu informațiile

Utilizare normală
furnizate în instrucțiunile de utilizare.
Utilizare anormală Utilizarea mașinii într-un mod care nu a fost prevăzut în

rezonabil instrucțiunile de utilizare, dar care poate fi rezultatul unui
previzibilă comportament uman previzibil cu ușurință.
Ghid de terminologie de securitate a muncii. Noțiuni de bază.
Accident prin care se produce vătămarea organismului

Accident de muncă uman în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
sarcinilor de muncă.
Dispozitiv de Dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau în asociere

protecție cu un protector, riscul de accidentare.
Totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte, încălțăminte și

Echipament alte accesorii, cu care este dotat salariatul în procesul de
individual de lucru muncă, în scopul prevenirii uzurii premature sau
murdăririi obiectelor personale.
152
Echipament de Orice mașină, aparat, dispozitiv, mecanism, unealtă sau
muncă instalație etc., utilizate în timpul muncii.
Totalitatea mijloacelor individuale de protecție cu care

Echipament
este dotat executantul în timpul îndeplinirii sarcinii de
individual de
muncă, în vederea asigurării protecției sale împotriva
protecție
pericolelor la care este expus.
Modalitate de instruire în domeniul securității muncii care

se desfășoară la nivelul unităților și are ca scop însușirea
Instructaj de
de către salariați a cunoștințelor și formarea deprinderilor
securitate a muncii
impuse de securitatea muncii, specifice activității pe care
o realizează sau urmează a o realiza.
Componente ale sistemului de reglementări în domeniul

securității muncii ale căror prevederi sunt valabile numai
pentru activitățile desfășurate în cadrul unei unități;
elaborarea lor, de către unități (prin efort propriu sau în
Instrucțiuni colaborare cu institute specializate), este obligatorie
specifice de atunci când normele generale și specifice de securitate a
securitate a muncii muncii nu acoperă totalitatea activităților desfășurate în
unitate, sau voluntară, atunci când conducerea consideră
necesar îmbunătățirea securității muncii detalierea și
completarea normelor cu unele prevederi specifice
unității.
Instrucțiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice

produs, constituind parte integrantă a documentației
Instrucțiuni de pentru certificarea produsului și prin care, producătorul,
utilizare trebuie să prezinte toate informațiile necesare utilizării
produsului în conformitate cu scopul pentru care a fost
creat și asigurării securității muncii.
153
Mijloc individual Mijloc de protecție destinat pentru protecția unui singur
de protecție executant și care se aplică asupra acestuia.
Noxa (sinonim: Agent fizic, chimic sau biologic cu acțiune dăunătoare

factor nociv) asupra organismului, în mediul luat în considerare.
Ansamblul procedeelor și măsurilor luate sau planificate

Prevenire la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau
reducerea riscurilor.
Probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni

Risc
sau afectări a sănătății, într-o situație periculoasă.
Risc profesional Risc în procesul de muncă.
Orice situație în care o persoană este expusă unuia sau

Situație periculoasă
mai multor pericole.
Substanță O substanță care, în virtutea proprietăților sale chimice

periculoasă sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.
Zona periculoasă a Orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului

unui echipament de de muncă în care o persoană este expusă riscului de
muncă leziune sau afectare a sănătății.
154
STANDARDE CU APLICARE ÎN
ERGONOMIE, SECURITATEA ȘI
SĂNĂTATEA MUNCII
În tabelul de mai jos sunt prezentate câteva standarde internaționale

(europene EN și/sau mondiale ISO) adoptate ca standarde românești de către
ASRO (Asociația de Standardizare din România – Romanian Standards
Association), și care își găsesc utilitatea în ergonomie, securitatea și sănătatea
muncii. Ele se adresează specialiștilor în aceste domenii, și nu numai, ca
instrumente de lucru.
Nr.
Indice Titlu română
crt.
Sisteme de management al sănătății și securității

1 SR OHSAS 18001:2008
ocupaționale. Cerințe.
Sisteme de management al sănătății și securității

ocupaționale. Linii directoare pentru
2 SR OHSAS 18002:2009
implementarea OHSAS 18001 ACTIVITATEA
FIZICĂ.
Securitatea mașinilor. Performanța fizică umană.

3 SR EN 1005-1+A1:2009
Partea 1: Termeni și definiții.

4 SR EN 1005-2+A1:2009 Partea 2: Manipularea manuală a mașinilor și
componentelor mașinilor.

5 SR EN 1005-3+A1:2009
Partea 3: Limite de forțe recomandate pentru
155
utilizarea mașinilor.

6 SR EN 1005-4+A1:2009 Partea 4: Evaluarea pozițiilor de lucru și a
mișcărilor în relație cu mașinile.

Partea 5: Evaluarea riscului pentru manipularea
7 SR EN 1005-5:2007
repetitivă cu frecvență mare. AMBIANȚA
LUMINOASĂ.
Iluminatul locurilor de muncă.

8 SR EN 12464-1:2004
Partea 1: Locuri de muncă interioare.
Iluminatul locurilor de muncă.

9 SR EN 12464-2:2007
Partea 2: Locuri de muncă exterioare.
Lumină și iluminat. Termeni de bază și criterii

10 SR EN 12665:2003
pentru specificarea condițiilor de iluminat.
Securitatea mașinilor. Iluminatul integrat al

11 SR EN 1837:2003
mașinilor AMBIANȚA TERMICĂ.
Ambianțe calde. Estimarea stresului termic al

12 SR EN 27243:1996 omului în munca pe baza indicelui WBGT
(temperatura umedă și de glob termometru).
Ergonomia ambianțelor termice. Evaluarea

13 SR EN ISO 10551:2001 influenței ambianțelor termice cu ajutorul
scărilor de apreciere subiectivă.
Evaluarea ambianțelor termice. Determinarea și

interpretarea stresului termic rece utilizând
14 SR EN ISO 11079:2008
izolarea termică asigurată de îmbracaminte
(IREQ) și efectele de răcire locale.
156
Ergonomia ambianțelor termice. Principii și
15 SR EN ISO 11399:2003
aplicare a standardelor internaționale importante.
Ergonomia ambianțelor termice. Supravegherea

16 SR EN ISO 12894:2003 medicală a persoanelor expuse la ambianțe
termice fierbinți sau foarte reci.
Ergonomia ambianțelor termice. Metode de

17 SR EN ISO 13732-1:2009 evaluare a răspunsului uman la contactul cu
suprafețele. Partea 1: Suprafețe fierbinți.
Ergonomia ambianțelor termice. Metode de

18 SR EN ISO 13732-3:2009 evaluare a răspunsului uman la contactul cu
suprafețele. Partea 3: Suprafețe reci.
Alte standarde utile în evaluarea ergonomică:

1. UNI-EN 1005 Parte 2: Safety of machinery – Human physical performance.
Manuale handling of machinary and component parts of machinery.
Recommended force limits for machinery operation.
Evaluation of working postures and movements in relation to machinery.
Risk assessment for repetitive handling at high frequency.
5. ISO 11228-1: Ergonomics - Manual Handling – Lifting and carrying.
6. ISO 11228-2: Ergonomic - Manual Handling – Pushing and pulling.
7. ISO 11228-3: Ergonomics - Manual handling – Handling of low loads at high
frequency.
8. ISO CD 12259 (Technical Report): Ergonomics – Application document for
standards on manual handling (ISO 11228 – 1, 2, 3) and working postures
(ISO 11226).
157
BIBLIOGRAFIE
1. L.J.F. Álvarez – Ergonomia y psicosociologia aplicada. Manual para la

formación del especialista, 11a edición, Editorial Lex Nova, España, 2008.
2. Colombini D., occhipinti E., fanti M. – Il metodo OCRA per l’analisi e la

prevenzione del rischio da movimenti ripetuti. Collana Salute e lavoro, Franco
Angeli Editore, 2005.
3. Colombini D., occhipinti E., ș.a. – Movimentazione manuale dei carichi:
manuale operativo per l’applicazione del Dec. Leg 81/08n.89. Dossier
Ambiente: primo trimestre, 2010.
4. Colombini D., occhipinti E., cerbai M., battevi N. – Aggiornamento di
procedure e di criteri di applicazione della Checklist OCRA, Med Lav 2011
(sito La medicina del Lavoro).
5. Doriano Magosso, Elena Cestari, Giorgio Cipolla, Luigino Dal Vecchio,
Nicoletta De Marzo, Stefania Dolci, Mario Gobbi, Valeria Martin, Paolo
Occari, Pierantonio Zanon – Metodi per la valutazione del rischiio da
sovraccarico biiomeccanico del rachide e sorveglianza sanitaria dei
lavoratori esposti, Centro Regionale di Riferimento per l’Ergonomia
Occupazionale, C.R.R.E.O., Aprile 2009.
6. García C., Chirivella C., ș.a. – Método ERGO IBV. Evaluación de riesgos
laborales asociados a la carga fisica, Instituto de Biomecánica de Valencia,
1997.
7. Gheorghe Rangu, Corneliu Bojenescu, Ion Tomescu, ș.a. – Inițiere în
ergomomie, Editura Tehnică, 1984.
8. Inés Dalmau Pons, Silvia Nogareda Cuixart – NTP 451: Evaluación de las
condiciones de trabajo: métodos generals, INSHT 1999.
158
9. Mihaela Tripcovici, Livia Cojocaru, Dantes Nicolae Bratu, Rodica Belteu,
Ioana Groza, Ioan Ciupercă – Instrument pentru evaluarea riscurilor.
Informaţii de bază/evaluarea riscurilor – generalităţi, 2007.
10. Manolescu A., Lefter V., Deaconu A., Marinaș c., Marin I., Nica E., Puia R. –
Ergonomie, Editura Economică, 2010.
11. NIOSH – Work practices guide for manual handling. Technical report nr.
81122, US Department of Health and Human Services, National Institute for
Occupational Safety and Health, Cincinnati, Ohio, 1981.
12. Nogareda Cuixart S., Canosa Bravo M.M. – NTP 477: Levantamiento Manual
de Cargas: Ecuación del NIOSH, INSHT, Madrid, 1998.
13. Occhipinti E., Colombini D.– Ripetitive actions and movements of the upper
limbs. Ed. W. Karwowski, Handbook of Standards and Guidelines in
Ergonomics and Human Factors, Chapter IV, pg. 243-254, Lawrence Erlbaum
Associates, New Jersey, 2006.
14. Occhipinti E., Colombini D., Grieco A. – Guidelines for the prevention of
work related muscolo-skeletal disorders: the Italian experience. Ed. W.
Karwowski, Handbook of Standards and Guidelines in Ergonomics and
Human Factors, Chapter IV, pg. 307-316, Lawrence Erlbaum Associates, New
Jersey, 2006.
15. Punnett L., Fine L.J., Keyserling W.M., Chaffin D.B. – Shoulder disorders
and postural stress in automobile assembly work. Scandinavian Journal Work
Environmental Health, 2000.
16. Pancorbo P. – Curso de Técnico Superior en Prevención de Riesgos
Laborales. Especialidad de Ergonomía y Psicosociología Aplicada. UD 16:
Método NIOSH para la evaluacón del riesgo por manipulación manual de
carga, INISH, Madrid, 2001.
17. Ricardo Chavarría Cosar – NTP 176: Evaluación de las condiciones de

trabajo: Método de los perfiles de puestos, INSHT 1989.
159
18. Străjescu E., Chițescu C., Pastramă N. – Ergonomia și estetica mașinilor-
unelte. Îndrumar pentru lucrări de laborator, Bren Prod SRL, 2000.
19. Thomas R. Waters, Vern Putz-Anderson, Arun Garg – Applications manual
for the revised NIOSH lifting equation, DHHS Publication nr. 94-110, US
Department of Health and Human Services, National Institute for
Occupational Safety and Health, Cincinnati, Ohio, 1994.
20. Thomas R. Waters, Vern Putz-Anderson, Arun Garg ș.a. – Revised NIOSH
equation for the design and evaluation of manual lifting tasks, Ergonomisc 36
nr. 7, 749776, 1993.
21. www.osha.europa.eu – Checklist for the prevention of manual handling risks.
22. www.inspectiamuncii.ro
160

Indrumar PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nicoleta CĂRUȚAȘU

Prof. dr. ing. Iordache Doina

Termenul de ergonomie = εργονομία este de origine greacă unde ergos

Conform Asociației Internaționale de Ergonomie (IEA – International

Asociația Spaniolă de Ergonomie (Asociación Española de Ergonomía)

Profesorul Miron Constantinescu arată că: “ergonomia nu este o știință

Lucrarea nr. 1 LISTA DE CONTROL PENTRU IDENTIFICAREA RISCURILOR

1.1. Introducere ......................................................................................................... 9

1.2. Scopul lucrării .................................................................................................. 12

1.3. Desfășurarea lucrării ........................................................................................ 13

Lucrarea nr. 2 EVALUAREA RISCULUI ASOCIAT RIDICĂRII

2.1. Introducere ....................................................................................................... 18

2.2. Ecuația NIOSH și limitările ei ......................................................................... 19

2.3. Variabilele ecuației NIOSH. Definiții și coeficienți de multiplicare ............... 21

2.3.1. Greutatea (L) ............................................................................................ 21

2.3.2. Distanța în plan orizontal (H) .................................................................. 22

2.3.3. Distanța în plan vertical (V)..................................................................... 24

2.3.4. Deplasarea în plan vertical (D) ................................................................ 25

2.3.5. Unghiul de asimetrie (A) ......................................................................... 26

2.3.6. Frecvența ridicărilor (F) ........................................................................... 28

2.3.7. Calitatea prinderii (C) .............................................................................. 31

2.4. Identificarea riscului: determinarea IR ............................................................ 32

2.6. Desfășurarea lucrării ........................................................................................ 33

Lucrarea nr. 3 EVALUAREA RISCULUI ASOCIAT RIDICĂRII

3.1. Intoducere ........................................................................................................ 34

3.2. Identificarea riscului: determinarea IRC .......................................................... 34

3.3. Exemple de analiză a sarcinilor multi-task: ..................................................... 36

3.3.1. Exemplul nr. 1.......................................................................................... 36

3.3.2. Exemplul nr. 2.......................................................................................... 38

3.4. Scopul lucrării .................................................................................................. 39

3.5. Desfășurarea lucrării ........................................................................................ 39

Lucrarea nr. 4 EVALUAREA RISCULUI ASOCIAT CU MIȘCĂRILE

4.1. Intoducere ........................................................................................................ 40

4.2. Culegerea datelor ............................................................................................. 44

4.2.1. Date despre organizarea muncii ............................................................... 44

4.2.2. Factorul “Recuperare” ............................................................................. 45

4.2.3. Frecvența acționărilor, factorul “Frecvența acționărilor” ........................ 45

4.2.4. Aplicarea forței, factorul “Forță” ............................................................. 47

4.2.5. Postura, factorul “Postură” ...................................................................... 49

4.2.6. Factori de risc “Complementari” ............................................................. 52

4.3. Calculul indicelui de risc.................................................................................. 53

4.4. Scopul lucrării .................................................................................................. 54

4.5. Desfășurarea lucrării ........................................................................................ 55

5.1. Introducere ....................................................................................................... 56

5.2. Calculul indicelui de risc pentru mai multe posturi ......................................... 56

5.3. Scopul lucrării .................................................................................................. 57

5.4. Desfășurarea lucrării ........................................................................................ 58

Lucrarea nr. 6 ANALIZA ȘI EVALUAREA ORGANIZĂRII ERGONOMICE A

6.1. Introducere ....................................................................................................... 59

6.2. Scopul lucrării .................................................................................................. 60

6.3. Desfășurarea lucrării ........................................................................................ 60

Lucrarea nr. 7 ANALIZA ȘI EVALUAREA ORGANIZĂRII ERGONOMICE A

7.1. Introducere ....................................................................................................... 75

7.2. Scopul lucrării .................................................................................................. 80

7.3. Desfășurarea lucrării ........................................................................................ 80

Anexa 4 ................................................................................................................. 145

Anexa 5 ................................................................................................................. 147

Anexa 6 ................................................................................................................. 151

STANDARDE CU APLICARE ÎN ERGONOMIE, SECURITATEA ȘI

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................... 158

Potrivit unui studiu european asupra condițiilor de muncă realizat de către

 suprasolicitărilor coloanei vertebrale;

 perioadelor de recuperare insuficiente;