ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

MANAGEMENTUL RISCURILOR ŞI
SECURITĂŢII INDUSTRIALE PENTRU
PREVENIREA, PROTECŢIA ŞI INTERVENŢIA
ÎN CAZ DE ACCIDENTE MAJORE LA UN
OBIECTIV TIP SEVESO.

COORDONATOR,
Prof. univ. dr. ing. Dr. h. c.
Valentin NEDEFF Doctorand,
ing. FELEGEANU DANIEL-CĂTĂLIN

BACĂU - 2016
Mulțumiri
Odată cu finalizarea acestei etape din viața mea, doresc să adresez cuvinte de mulțumire
celor mai importante personalităţi care m-au îndrumat şi mi-au acordat sprijinul atât de necesar
pentru realizarea şi finalizarea acestei lucrări de doctorat.
În primul rând îmi doresc să mulțumesc şi să-mi exprim recunoştinţa faţă de coordonatorul
meu științific, domnul prof. univ. dr. ing. Dr.h.c Valentin NEDEFF pentru deosebitul sprijin
acordat, pentru permanenta îndrumare, încurajările şi ideile remarcabile date de-a lungul perioadei
de pregătire a doctoratului și de elaborare a tezei. Prin profesionalismul său de înaltă ţinută
academică, răbdarea şi înţelegerea manifestată, cât şi prin cunoştinţele împărtăşite, încurajarea
permanentă şi îndrumarea pe etape succesive în care m-a susţinut, în special în momentele dificile,
domnia sa a avut o contribuţie foarte importantă în elaborarea şi finalizarea acestei lucrări.
În egală măsură, doresc să îi mulțumesc doamnei conf. univ. dr. ing. Mirela Panainte
Lehăduş, care m-a îndrumat şi sprijinit în mod constant pe toată perioada studiilor doctorale atât
pentru corectarea şi realizarea tezei cât şi pentru realizarea articolelor publicate. Deasemeni, sunt
recunoscător doamnei prof. univ. dr. ing. Luminiţa Bibire pentru pentru modul în care m-a îndrumat
şi sprijinit în toată această perioadă, pentru tot suportul științific oferit, dar şi pentru criticile,
permanente binevenite, care m-au ajutat să ies din blocajele avute la anumite etape.
Mulţumesc în mod deosebit domnului asist. univ. dr. Mircea Horubeţ, de la departamentul
de Limbi şi literaturi străine, pentru sprijinul acordat pe parcursul elaborării tezei.
Deasemeni, mulţumesc colegei mele de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean
Bacău, doamna Axinte Lidia şi doamnei profesor Enache Veronica pentru sprijinul acordat pe
parcursul elaborării tezei.
Țin să mulțumesc în mod special domnului conf. univ. dr. ing. Emilian Moşneguţu pentru
sprijinul acordat în realizarea schemelor din conţinutul tezei.
Doresc să mulţumesc conducerii societăţii AMURCO S.R.L. Bacău şi în mod deosebit
inspectorului de protecţie civilă doamnei Anca Mihai pentru suportul tehnic şi documentar oferit,
încrederea acordată în utilizarea datelor şi realizarea scenariilor de accident care au constituit
obiectul de studiu al acestei teze.
Sincere mulțumiri aduc şi colegilor doctoranzi de la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din
Bacău, care de-a lungul celor cinci ani au contribuit în anumită măsură la realizarea, desfășurarea și
finalizarea în bune condiții și cu succes a tezei de doctorat.
Mulţumesc în mod deosebit foştilor mei colegi de la Centrul Zonal de Pregătire de Protecţie
Civilă Bacău pentru sprijinul acordat în anul 2015 în asigurarea timpului necesar realizării
documentării şi structurării tezei de doctorat.
Mulțumesc în mod special soției mele Liliana, care m-a sprijinit necondiționat pe toată
perioada studiilor doctorale, și care a avut puterea să-mi motiveze absenţele de la activităţile
casnice, mai ales în ultima perioadă. De asemenea, doresc să mulțumesc în mod mod deosebit
copiilor mei Larisa –Elena şi Eduard-Constantin, mamei mele, fratelui meu şi surorilor mele şi
tuturor prietenilor care m-au sprijinit permanent, pentru înţelegerea de care au dat dovadă,
încurajările morale şi sufleteşti atât de necesare mai ales în momentele dificile prin care am trecut
uneori.

2
 CUPRINS
CONSIDERAŢII GENERALE .................................................................................................... 8/8
DEFINIREA PRINCIPALILOR TERMENI .............................................................................. 10
CAP. 1. RISC ŞI SECURITATE INUSTRIALĂ ................................................................... 14/11
1.1. MANAGEMENTUL RISCURILOR ............................................................................. 14/11
1.1.1. RISCUL ...................................................................................................................... 15/12
1.1.2. CLASIFICAREA RISCURILOR ............................................................................... 15/12
1.1.3. MANAGEMENTUL RISCURILOR - ETAPE ÎN CADRUL PROCESULUI DE
MANAGEMENT ....................................................................................................................... 20
1.1.3.1. Identificarea riscului ................................................................................................. 20
1.1.3.2. Analiza riscului ......................................................................................................... 20
1.1.3.3. Planificarea ............................................................................................................... 21
1.1.3.4. Monitorizarea ............................................................................................................ 21
1.1.3.5. Controlul ................................................................................................................... 21
1.1.3.6. Comunicarea ............................................................................................................. 22
1.2. FACTORI DE RISC INDUSTRIAL ÎN DIFERITE DOMENII DE ACTIVITATE 22/14
1.2.1. FACTORI DE RISC INDUSTRIAL ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR DE
MAŞINI ..................................................................................................................................... 22
1.2.2. FACTORI DE RISC INDUSTRIAL ÎN DOMENIUL CHIMIE ŞI PETROCHIMIE .... 25
1.2.2.1. Accidente, avarii, explozii şi incendii ....................................................................... 25
1.2.2.2. Riscuri care pot fi generate de substanţele utilizate de operatorii economici ........... 26
1.2.3. FACTORI DE RISC LA INCENDIU ÎN DOMENIUL INDUSTRIAL ŞI CIVIL ......... 26
1.2.4. FACTORI DE RISC INDUSTRIAL ÎN DOMENIUL NUCLEAR ................................ 30
1.2.5. FACTORI DE RISC INDUSTRIAL ÎN DOMENIUL TRANSPORTULUI DE
SUBSTANŢE PERICULOASE ................................................................................................ 31
1.3. SECURITATEA INDUSTRIALĂ .................................................................................. 32/15
1.3.1. FACTORII DE INFLUENŢĂ AI SECURITĂŢII INDUSTRIALE ÎN DIFERITE
DOMENII ............................................................................................................................. 33/15
1.3.1.1. Factorii de influenţă ai securităţii industriale în domeniul construcţiilor de maşini. 33
1.3.1.2. Factorii de influenţă ai securităţii industiale în domeniul chimie şi petrochimie 35/16
1.3.1.2.1. Raportul de securitate (în contextul Directivelor SEVESO) ........................ 35/16
1.3.1.2.2. Politica de prevenire a accidentelor majore .................................................. 36/17
1.3.1.2.3. Planul de urgenţă internă şi externă ................................................................... 38
1.3.1.2.4. Planuri de prevenire a poluărilor accidentale..................................................... 38
1.3.1.2.5. Hărţi de risc ........................................................................................................ 39
1.3.1.2.6. Măsurători de emisii şi imisii, monitorizări ale proceselor tehnologice din punct
de vedere al prevenirii poluării .......................................................................................... 39
1.3.1.2.7. Raport de analiză şi evaluare a poluării mediului .............................................. 40
1.3.2. FACTORII DE INFLUENŢĂ AI SECURITĂŢII LA INCENDIU ................................ 40
1.3.2.1. Structura managementului care va asigura siguranţa la incendiu ............................. 41
1.3.2.2. Acţiunile care trebuie efectuate în caz de incendiu .................................................. 41
1.3.3. FACTORII DE INFLUENŢĂ AI SECURITĂŢII ÎN DOMENIUL TRANSPORTULUI
DE SUBSTANŢE PERICULOASE .......................................................................................... 44
CAP. 2. GESTIUNEA ACCIDENTELOR MAJORE CARE IMPLICĂ SUBSTANŢE
PERICULOASE ........................................................................................................................ 49/19
2.1. ACCIDENTE MAJORE PRODUSE CARE AU IMPLICAT SUBSTANŢE
PERICULOASE ...................................................................................................................... 49/19
2.1.1. SCURT ISTORIC AL ACCIDENTULUI DE LA SEVESO ITALIA ....................... 50/19

3
 2.1.2. ALTE ACCIDENTE INDUSTRIALE MAJORE CARE AU AVUT LOC ÎN LUME
DE-A LUNGUL TIMPULUI ............................................................................................... 51/21
2.2. ASPECTE LEGISLATIVE............................................................................................. 55/22
2.2.1. PARTICULARITĂŢILE DIRECTIVEI SEVESO.......................................................... 56
2.2.2. IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI SEVESO II ............................................................ 57
2.2.3. TRANSPUNEREA DIRECTIVEI SEVESO ÎN ROMÂNIA ................................... 58/23
CAP. 3. CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND CONTROLUL ASUPRA RISCULUI DE
ACCIDENTE MAJORE........................................................................................................... 60/25
3.1. METODE DE EVALUARE A RISCURILOR INDUSTRIALE ÎN CARE SUNT
IMPLICATE SUBSTANŢE PERICULOASE ..................................................................... 61/26
3.1.1. METODA HAZOP .......................................................................................................... 62
3.1.1.1. Generalităţi ................................................................................................................ 62
3.1.1.2. Detalii privind metodologia HAZOP: ....................................................................... 62
3.1.2. METODA BARIERELOR DE PROTECŢIE LOPA (LAYER OF PROTECTION
ANALYSIS) .............................................................................................................................. 64
3.1.2.1. Generalităţi ................................................................................................................ 64
3.1.3. METODA DE ANALIZĂ A RISCURILOR TEHNICE/TEHNOLOGICE – MOSAR . 67
3.1.4. METODA ARAMIS ........................................................................................................ 70
3.1.4.1. Prezentare. Obiectivele proiectului ARAMIS .......................................................... 70
3.1.4.2. Principalele rezultate ale proiectului ARAMIS ........................................................ 70
3.1.4.2.1. Conceptele de bază ............................................................................................ 70
3.1.4.3. Evoluţia, preluarea şi aplicarea rezultatelor .............................................................. 72
3.1.4.4. Aplicarea metodei ..................................................................................................... 72
3.1.5. METODA QRA ............................................................................................................... 73
3.1.5.1. Selectarea instalaţiilor pentru QRA .......................................................................... 73
3.1.5.2. Definirea evenimentelor produse şi a frecvenţelor acestora ..................................... 74
3.1.5.3. Modelarea intensităţii fenomenului periculos ........................................................... 74
3.1.5.4. Calculul şi prezentarea rezultatelor ........................................................................... 74
3.1.6. METODA OCTAVE ....................................................................................................... 75
3.1.7. METODA MEHARI........................................................................................................ 76
3.1.8. METODA LISTEI DE VERIFICARE PENTRU ANALIZA RISCURILOR ................ 77
3.1.8.1. Descrierea etapelor de analiză a riscurilor ................................................................ 78
3.1.8.1.1. Identificarea instalaţiilor relevante pentru securitate ......................................... 78
3.1.8.1.2. Identificarea pericolelor ..................................................................................... 78
3.1.9. METODE BAZATE PE CONSECINŢE......................................................................... 81
3.1.10. METODE BAZATE PE RISC....................................................................................... 81
3.1.11. ABORDAREA "DETERMINISTĂ" ............................................................................. 82
3.1.12. METODE COMBINATE .............................................................................................. 82
3.2. ANALIZA ŞI SELECTAREA PUNCTELOR TARI IDENTIFICATE LA METODELE
DE EVALUARE A RISCURILOR STUDIATE ....................................................................... 90
3.3. ANALIZA PUNCTELOR SLABE IDENTIFICATE LA METODELE DE
EVALUARE A RISCURILOR STUDIATE ............................................................................. 91
3.4. AVANTAJE OFERITE DE METODELE EXISTENTE PENTRU ELABORAREA
UNEI NOI METODE ............................................................................................................. 92/34
3.5. PRINCIPIUL METODEI CARMIS .............................................................................. 93/35
3.6. ETAPELE ŞI METODOLOGIA DE APLICARE A METODEI CARMIS .............. 93/35
3.6.1. DESCRIEREA ETAPELOR ........................................................................................... 95
3.6.2. ANALIZA SWOT A METODEI CARMIS ............................................................. 101/37

4
CAP. 4. PROIECTAREA ŞI REALIZAREA BAZEI TEHNICE DE CERCETARE PRIVIND
MANAGEMENTUL RISCURILOR ŞI SECURITĂŢII INDUSTRIALE............................. 102
4.1. ETAPELE GENERALE ALE ANALIZEI DE RISC ..................................................... 103
4.2. PROGRAME DE SIMULARE UTILIZATE ÎN EVALUAREA RISCULUI ŞI
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI POPULAŢIEI ........................... 105
4.2.1. PROGRAMUL DE SIMULARE FFECTS 7 ................................................................ 105
4.2.2. PROGRAMUL DE SIMULARE SLAB View .............................................................. 106
4.2.3. PROGRAMUL DE SIMULARE SEVEX View ........................................................... 107
4.2.4. PROGRAMUL DE SIMULARE PHA Pro 7 ................................................................ 108
4.2.5. PROGRAMUL DE SIMULARE ISC- AERMOD ........................................................ 108
4.2.6. PROGRAMUL DE SIMULARE ALOHA .................................................................... 109
4.3. BAZA DE DATE A OBIECTIVELOR CARE VOR FI ANALIZATE NECESARĂ
PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A METODEI CARMIS ............................................ 111
4.4. PLANURILE ŞI SCENARIILE DE DESFĂŞURARE A EXERCIŢIILOR ŞI
APLICAŢIILOR ........................................................................................................................ 111
CAP.5. STABILIREA METODICII DE CERCETARE, STABILIREA CORELAŢIILOR ŞI
A MODELELOR MATEMATICE ....................................................................................... 112/38
5.1. INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA ACCIDENTELOR MAJORE ÎN
CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANŢE PERICULOASE ................................................ 112
5.2. METODOLOGIA DE APLICARE A METODEI CARMIS PE BAZA STUDIULUI DE
CAZ LA S.C. AMURCO S.R.L. .......................................................................................... 114/38
5.2.1. CONSTITUIREA ECHIPEI DE EVALUARE ........................................................ 114/38
5.2.2. DEFINIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT (INSTALAŢIE/ TEHNOLOGIE) .. 115/39
5.2.2.1. Amplasarea instalaţiei (locaţia) [132] ................................................................ 115/39
5.2.2.2. Planul tehnic general al operatorului economic ................................................. 116/40
5.2.2.3. Descrierea sistemului (proces, instalaţie chimică) ............................................. 117/41
5.2.2.4. Instalaţiile de proces sau control. ....................................................................... 118/42
5.2.2.5. Normative de fabricaţie, scheme tehnologice, proceduri de operare ................. 119/44
5.2.2.6. Cantităţi de substanţe periculoase şi caracteristicile acestora ............................ 121/45
5.2.2.7. Situaţia meteorologică a zonei de amplasare a obiectivului .............................. 122/46
5.2.2.8. Caracteristicile seismice ale zonei ..................................................................... 123/47
5.2.3. ANALIZA ÎN TEREN ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM
............................................................................................................................................. 123/47
5.2.3.1. Prezentarea instalaţiei, identificarea surselor de pericol .................................... 124/48
5.2.3.2. Inventarul substanţelor periculoase.................................................................... 124/48
5.2.3.3. Identificarea pericolului, evaluarea şi controlul riscului.................................... 125/49
5.2.3.4. Identificarea zonei cu cel mai mare risc. ........................................................... 126/50
5.2.3.5. Stabilirea obiectivelor de prevenire ................................................................... 130/54
5.2.4. ÎNTOCMIREA LISTELOR DE VERIFICARE. ...................................................... 131/55
5.2.5. ÎNTOCMIREA ARBORILOR DE DEFECTĂRI .................................................... 133/57
5.2.6. ELABORAREA SCENARIULUI DE ACCIDENT ................................................ 134/58
5.2.6.1. SIMULAREA ACCIDENTULUI CHIMIC CU DISTRUGEREA
REZERVORULUI DE AMONIAC REALIZAT CU PROGRAMUL DE SIMULARE
ALOHA........................................................................................................................... 138/62
5.2.6.1.1. SCENARIUL EVENIMENTULUI, INTRODUCEREA DATELOR ÎN
PROGRAM ................................................................................................................. 140/64
5.2.6.1.2. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI ................................................... 141/65
5.2.6.1.3. SITUAŢIA METEOROLOGICĂ ............................................................... 142/66
5.2.6.1.4. STABILIREA SURSEI PENTRU SCENARIU ......................................... 143/67

5
 5.2.6.1.5. SUBSTANŢA CHIMICĂ PERICULOASĂ .............................................. 143/67
5.2.6.1.6. SE ALEGE SITUAŢIA CÂND SUBSTANŢA NU ARDE ....................... 144/67
5.2.6.1.7. MODELARE MATEMATICĂ ŞI PRINCIPII PRIVIND SIMULAREA
NUMERICĂ ............................................................................................................... 145/69
5.2.6.1.8. CANTITATEA ŞI TIMPUL DE SCURGERE A AMONIACULUI ......... 146/69
5.2.6.1.9. ZONA DE SCURGERE A AMONIACULUI FĂRĂ CA ACESTA SĂ IA FOC
..................................................................................................................................... 149/72
5.2.6.1.10. ZONA INFLAMABILĂ ........................................................................... 150/73
5.2.6.1.11. ZONA DE EXPLOZIE ............................................................................. 151/73
5.2.6.1.12. STABILIREA ZONELOR DE EVACUARE .......................................... 152/74
5.2.7. EVALUAREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DIN PUNCT DE VEDERE
AL GRAVITĂŢII ............................................................................................................... 152/74
5.2.8. EVALUAREA FRECVENŢEI EVENIMENTELOR INIŢIATOARE ŞI A
NIVELURILOR DE ÎNCREDERE ALE BARIERELOR ................................................. 153/75
5.2.9. ESTIMAREA IMPACTULUI DIRECT ASUPRA BUNURILOR, DATELOR ŞI
INFORMAŢIILOR, INFRASTRUCTURII, PERSONALULUI ....................................... 158/80
5.2.10. EVALUAREA FACTORILOR DE PROTECŢIE, COMPENSARE ŞI RECUPERARE
EXISTENTE ....................................................................................................................... 158/80
5.2.11. EVALUAREA PERFORMANŢELOR BARIERELOR DE SECURITATE ....... 161/83
5.3. METODOLOGIA DE APLICARE A METODEI CARMIS PENTRU UN STUDIU DE
CAZ LA S.C. CHIMCOMPLEX S.A....................................................................................... 163
5.3.1. CONSTITUIREA ECHIPEI DE EVALUARE ............................................................. 163
5.3.2. DEFINIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT (INSTALAŢIE/ TEHNOLOGIE) ....... 163
5.3.2.1. Amplasarea instalaţiei (locaţia)............................................................................... 163
5.3.2.2. Profil de activitate ................................................................................................... 164
5.3.2.3. Instalaţiile de proces sau control. ............................................................................ 164
5.3.2.3.1. Instalaţia de Clor .............................................................................................. 164
5.3.2.4. Cantităţi de substanţe periculoase şi caracteristicile acestora: ................................ 164
5.3.2.4.1. Clor – Cl2......................................................................................................... 165
5.3.2.4.2. Amoniac - NH3 ................................................................................................ 165
5.3.2.4.3. Monometilamina .............................................................................................. 166
5.3.2.5. Situaţia meteorologică a zonei de amplasare a obiectivului ................................... 167
5.3.3. ANALIZA ÎN TEREN ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM
.................................................................................................................................................. 168
5.3.3.1. Identificarea pericolelor, evaluarea şi controlul riscului......................................... 168
5.3.3.1.1. Identificarea pericolelor substanţei .................................................................. 168
5.3.3.1.2. Evaluarea riscului............................................................................................. 168
5.3.3.4. Identificarea zonei cu cel mai mare risc. ................................................................ 168
5.3.3.4.2. Identificarea zonelor cu risc major. ................................................................. 170
5.3.4. ÎNTOCMIREA LISTELOR DE VERIFICARE. ........................................................... 170
5.3.5. ÎNTOCMIREA ARBORILOR DE DEFECTĂRI ......................................................... 170
5.3.6. ELABORAREA SCENARIULUI DE ACCIDENT ..................................................... 170
5.3.6.1. SIMULAREA ACCIDENTULUI CHIMIC CU FISURAREA REZERVORULUI
DE CLOR REALIZAT CU PROGRAMUL DE SIMULARE ALOHA............................. 172
5.3.6.1.1. SCENARIUL EVENIMENTULUI, INTRODUCEREA DATELOR ÎN
PROGRAM ...................................................................................................................... 173
5.3.6.1.2. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI ........................................................ 173
Este prezentată la subcapitolul 5.3.2.1. şi a fost selectată în figura 5.22. din programul
ALOHA............................................................................................................................ 173
5.3.6.1.3. SITUAŢIA METEOROLOGICĂ .................................................................... 174
5.3.6.1.4. STABILIREA SURSEI PENTRU SCENARIU .............................................. 175

6
 5.3.6.1.5. MODELARE MATEMATICĂ ŞI PRINCIPII PRIVIND SIMULAREA
NUMERICĂ .................................................................................................................... 178
5.3.6.1.6. CANTITATEA ŞI TIMPUL DE SCURGERE A CLORULUI ...................... 180
5.3.7. EVALUAREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DIN PUNCT DE VEDERE
AL GRAVITĂŢII .................................................................................................................... 181
5.3.8. EVALUAREA FRECVENŢEI EVENIMENTELOR INIŢIATOARE ŞI A
NIVELURILOR DE ÎNCREDERE ALE BARIERELOR ...................................................... 181
5.3.9. ESTIMAREA IMPACTULUI DIRECT ASUPRA BUNURILOR, DATELOR ŞI
INFORMAŢIILOR, INFRASTRUCTURII, PERSONALULUI ............................................ 182
5.3.10. EVALUAREA FACTORILOR DE PROTECŢIE, COMPENSARE ŞI RECUPERARE
EXISTENTE ............................................................................................................................ 183
5.3.11. EVALUAREA PERFORMANŢELOR BARIERELOR DE SECURITATE ............ 184
CAP. 6. REZULTATE EXPERIMENTALE OBŢINUTE.................................................. 186/85
6.1. REZULTATE EXPERIMENTALE OBŢINUTE ŞI INTERPRETAREA ACESTORA
................................................................................................................................................. 186/85
6.2. ÎNTOCMIREA RAPORTULUI DE SECURITATE - DOCUMENTUL PRINCIPAL
AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ......................................... 188/87
CONCLUZII GENERALE .................................................................................................... 190/89
BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................... 197/96

ANEXE în format electronic:

ANAXA NR. 1 – Operatori economici din judeţul Bacău clasificaţi din punct de vedere al
Directivei SEVESO III.
ANAXA NR. 2 - Situaţia obiectivelor cu risc la accident chimic din judeţul BACĂU.
ANAXA NR. 3 - Situaţia incendiilor pe localităţi şi cauze în anul 2014.
ANAXA NR. 4 – Raport de securitate al S.C. AMURCO S.R.L. BACĂU.
ANAXA NR. 5 – Raport de securitate al S.C. CHIMCOMPLEX S.A. ONEŞTI.

7
CONSIDERAŢII GENERALE

Existenţa surselor de risc şi a producerea dezastrelor naturale şi tehnologice sunt din ce în ce

mai mult în atenţia oamenilor de ştiinţă şi a specialiştilor din instituţiile cu responsabilităţi în
domeniu. Fenomenele surselor de risc şi a dezastrelor, cauzele manifestărilor şi consecinţele
acestora sunt analizate tot mai aprofundat de specialişti în cadrul studiilor efectuate şi cu ocazia
desfăşurării lucrărilor de cercetare în domeniu, simpozioanelor, comunicărilor ştiinţifice şi altor
forme de manifestare. Prima condiţie necesară pentru creşterea economică şi pentru protecţia
salariaţilor o constituie securitatea operatorilor economici care folosesc în procesul de producţie
substanţe periculoase, iar realizarea acesteia se poate face prin elaborarea unui concept nou de
securitate în domeniul industriei chimice. Acest concept trebuie să urmărească abordarea
problemelor tehnologice şi ecologice ale operatorului economic, aspectele de securitate ale
mediului şi să protejeze amplasamentul din punct de vedere fizic, al securităţii la incendiu şi
dezastrelor naturale precum şi limitarea consecinţelor producerii evenimentelor care totuşi se
produc şi refacerea completă a capacităţilor de producţie. [63].
Riscurile sunt prezente în toate activităţile economice şi industriale care se manifestă atât
prin pierderi economice, defecţiunile apărute la instalaţii, utilaje cât şi prin producerea de accidente
minore sau majore cu urmări deosebit de grave soldate cu morţi şi răniţi, poluarea mediului
înconjurător [64].
Evaluarea nivelurilor de risc stimulează cointeresarea operatorilor economici să-şi
îmbunătăţească condiţiile de muncă şi de mediu, respectiv să ia măsuri pentru trecerea de la niveluri
de risc mari la niveluri inferioare, acceptabile. Aplicarea şi generalizarea unor astfel de metode
permite stabilirea unor cote de asigurări sociale diferenţiate în funcţie de nivelul de risc/securitate al
operatorilor economici, respectiv includerea criteriilor de securitate în salarizare, alături de criteriile
de productivitate şi complexitate a muncii [12].
Activitatea de management al riscului s-a dezvoltat atât din punct de vedere conceptual, dar
şi al practicii, devenind o industrie în ţările cu pieţe financiare funcţionale, însă în România puţine
organizaţii şi-au dezvoltat propriile mecanisme de măsurare şi acoperire a riscurilor, iar altele nici
nu cunosc avantajele pe care le-ar obţine aplicând proceduri deja consacrate [13].
Participanţi activi în procesul de armonizare a metodelor de evaluare a riscului recomandă
pentru riscul de accident major o metodă de estimare cantitativă. În funcţie de posibilele consecinţe
ale accidentului major se stabilesc sistemele de securitate pentru instalaţii şi de protecţie a
angajaţilor şi a populaţiei din zona de incidenţă. O cât mai exactă estimare a riscului de accident
major oferă posibilitatea asigurării unei mai bune protecţii pentru eventualii receptori. Factorii

8
necesari pentru schimbarea legislaţiei în domeniul prevenirii accidentelor majore în Europa nu au
fost aprofundaţi şi modelaţi suficient până în prezent, relaţia dintre un accident major şi legislaţia în
continuă schimbare este încă neclară [111].
La nivel mondial, în industria chimică au avut loc o serie de accidente majore. În Europa,
accidentul de la SEVESO – Italia din anul 1976, a determinat adoptarea legislaţiei care vizează
prevenirea şi controlul unor astfel de accidente. În 1982 a fost adoptată Directiva Consiliului
Europei nr. 501/EC din 24 iunie 1982 privind riscurile de accidente majore ale unor activităţi
industriale – Directiva SEVESO I, înlocuită de Directiva SEVESO II – Directiva Consiliului
Europei 96/82/EC din 9 decembrie 1996 privind controlul riscurilor de accidente majore care
implică substanţe periculoase, modificată şi ulterior abrogată de Directiva SEVESO III-
DIRECTIVA 2012/18/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 4 iulie
2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase [12, 63].
Accidentele industriale care implică substanţe periculoase, au adesea consecinţe foarte
grave. Unele accidente grave, binecunoscute, cum au fost SEVESO, Bhopal, Schweizerhalle,
Enschede, Toulouse şi Buncefield au cauzat pierderi însemnate de vieţi omeneşti şi/sau distrugerea
mediului, precum şi costuri de miliarde de euro. În urma acestor accidente, nivelul de conştientizare
la nivel politic în ceea ce priveşte recunoaşterea riscurilor şi iniţierea de măsuri de precauţie
corespunzătoare pentru protejarea cetăţenilor şi a comunităţilor a crescut semnificativ [104].
Directiva SEVESO II, care acoperă aproximativ 10.000 de entităţi din Uniunea Europeană, a
avut un rol esenţial în reducerea probabilităţii producerii accidentelor chimice şi a consecinţelor
acestora. Cu toate acestea, este necesar, în permanenţă, să se asigure menţinerea nivelurilor ridicate
de protecţie existente şi, dacă este posibil, această protecţie să fie îmbunătăţită în continuare.
Accidentele majore produse la Toulouse – Franţa, Enschede – Olanda, Bhopal – India, Baia Mare –
România au fost studiate în profunzime de specialişti ai Uniunii Europene, având ca urmare
necesitatea schimbării legislaţiei în acest domeniu cu efecte imediate asupra activităţilor desfăşurate
de operatorii economici care folosesc substanţe periculoase în procesul de producţie sau transportă
substanţe periculoase [6, 34].
Directiva SEVESO II a fost transpusă în legislaţia românească prin H.G. nr. 95 din 2003
privind „controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate
substanţe periculoase”, înlocuită în anul 2007 de H.G. nr. 804. Accidentele produse în ultimii ani
precum şi dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii au demonstrat care sunt limitele şi dificultăţile metodelor
de evaluare a riscurilor existente [7].
Necesitatea realizării cerinţelor Directivei SEVESO II a impus elaborarea unor metode noi
de evaluare a riscurilor, care să demonstreze autorităţilor cu atribuţii în domeniu şi cetăţenilor faptul
că:

9
  operatorul economic implicat şi-a luat toate măsurile necesare pentru analiza şi
acoperirea riscurilor;
 permite comunicarea rezultatelor evaluării riscurilor tuturor persoanelor care ar putea
fi afectate de producerea unui accident major.

Identificarea riscului este problema cea mai dificilă, datorită multitudinii şi diversităţii
evenimentelor. Posibilităţile de apariţie a evenimentelor se pot estima prin studii statistice. Şansele
de a obţine rezultate sigure prin aplicarea strictă a unor relaţii teoretice sunt foarte limitate. Analiza
riscului este o problemă de mare complexitate şi dificultate [64].
Stabilirea limitelor de acceptabilitate a consecinţelor şi folosirea metodelor, mijloacelor şi
procedeelor de prevenire a producerii accidentelor majore, limitarea şi înlăturarea urmărilor
acestora sunt determinate de experienţa acumulată de evaluatorul de mediu [125].

10
 CAP. 1. RISC ŞI SECURITATE INUSTRIALĂ

1.1. MANAGEMENTUL RISCURILOR

Managementul riscurilor este un proces sistematic şi riguros de identificare, analiză,
planificare, control şi comunicare a riscurilor. Fiecare risc identificat trece secvenţial prin celelalte
funcţiuni, în mod continuu şi concurent. Riscurile sunt uzual urmărite în paralel cu identificarea şi
analizarea unora noi, iar planurile de atenuare pentru un risc pot produce alte riscuri [13].
Managementul riscurilor se desfăşoară în cadrul oricărui proces decizional şi pentru a fi
eficient, este necesară reconsiderarea proceselor actuale de analiză şi luare a deciziilor. Un proces
eficient de management al riscurilor reprezintă, totodată, un set de activităţi specifice continue şi
sistematice de schimb de informaţii relevante, într-un mediu deschis de informaţii. Managementul
riscurilor asigură un mediu riguros de luare activă a deciziilor pentru [10]:
evaluarea în mod continuu a ceea ce poate avea urmări nedorite;
 determinarea riscurilor importante, pentru a fi studiate;
 implementarea strategiilor de tratare a acestor riscuri;
 asigurarea eficienţei strategiilor implementate.
Implementarea proceselor de identificare, analiză, planificare, control şi comunicare a
riscurilor de orice natură asigură, la orice nivel, o serie de avantaje, printre care [13]:
 evitarea surprinderii: evaluarea continuă a ceea ce se poate sfârşi rău poate anticipa
evenimentele şi consecinţele lor;
 creşterea probabilităţii ca evenimentele să se producă potrivit aşteptărilor: rezultatele
deciziilor pot fi influenţate prin cântărirea posibilelor efecte şi a probabilităţilor
asociate; înţelegerea riscurilor permite luarea unor decizii mai bune;
 schimbarea accentului de pe tratarea unei crize pe prevenirea ei: managementul
riscurilor poate identifica şi apoi preveni potenţialele probleme atunci când acest
lucru este mai uşor şi mai ieftin de făcut, înainte de transformarea în probleme reale
şi apoi în crize (este mult mai pronunţată funcţia preventivă);
 focalizarea pe obiectivele principale şi detectarea evenimentelor care pot afecta
realizarea acestor obiective;
 identificarea timpurie a potenţialelor probleme (abordare proactivă) ca posibil suport
în luarea deciziilor de alocare a resurselor.

11
 1.1.1. RISCUL
În sens larg, RISCUL poate fi definit ca un eveniment potenţial care, dacă se produce,
cauzează pierderi, pagube, distrugeri, suferinţe etc. Funcţie de domeniul în care se pot produce
evenimentele sau de natura lor, se poate vorbi de o mare diversitate de riscuri [17, 64].
Se poate enunţa ca trăsătură a riscului existenţa expunerii la consecinţe negative a
populaţiei, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu, mediului înconjurător. Un alt criteriu cu
care se operează în identificarea şi ordonarea riscurilor specifice este vulnerabilitatea elementelor
expuse la risc [30, 47]. Aceasta pune în evidenţă cât de mult este expus omul şi bunurile sale în faţa
diferitelor hazarde, indicând nivelul probabil al pagubelor pe care poate să le producă un anumit
fenomen.
Efectul negativ luat în consideraţie la definirea riscurilor specifice este, de regulă, nivelul
probabil al pierderilor de vieţi omeneşti, al numărului de răniţi, al pagubelor produse proprietăţilor
şi activităţilor economice de către un anumit fenomen sau grup de fenomene, într-un anumit loc şi
într-o anumită perioadă de timp. Ca urmare, riscul este probabilitatea de expunere a omului şi
bunurilor la acţiunea unui anumit hazard de o anumită mărime şi poate fi exprimat matematic ca
fiind produsul dintre hazard, elementele expuse la risc şi vulnerabilitatea acestor elemente [133]:

R = f(H x E x V/C) (1.1)

unde:
R reprezintă - riscul;
H – hazard;
E – elemente supuse la risc (persoane, bunuri);
V – vulnerabilitate;
C – capabilitatea (capacitatea de adaptare/răspuns a comunităţii).

Rezultă că riscul există funcţie de mărimea hazardului, de totalitatea grupurilor de oameni şi

valorilor materiale periclitate şi de vulnerabilitatea acestora şi poate fi definit ca predicţie
matematică a pierderilor de vieţi omeneşti, răniţi, distrugeri de bunuri şi afectarea activităţii
economice, în cursul unei perioade de referinţă şi într-o regiune dată, pentru un hazard
specific [7].
1.1.2. CLASIFICAREA RISCURILOR
În funcţie de aria de producere riscurile se pot clasifica în riscuri: transfrontaliere, naţionale,
regionale, judeţene şi locale [148].

12
 Riscurile transfrontaliere sunt riscuri care, potrivit manifestării lor, afectează o parte din
suprafaţa unei ţări sau a mai multor state [19, 28].
Riscurile naţionale sunt riscuri care, portivit modului de manifestare, afectează peste
jumătate din din teritoriul ţării respective. Riscurile regionale sunt riscuri care, potrivit modului lor
de manifestare, afectează o parte din suprafaţa unui judeţ sau mai multe judeţe învecinate. Riscurile
judeţene sunt riscuri care, potrivit manifestării lor, afectează numai localităţi din acel judeţ.
În funcţie de modul de producere şi urmările evenimentelor generate riscurile se clasifică
în:
 riscuri naturale;
 riscuri tehnologice;
 riscuri biologice;
 riscul de incendiu.

Riscul de incendiu este un risc care se produce cu o frecvenţă mult mai mare şi cu
consecinţe mai mult sau mai puţin majore făţă de celelalte riscuri drept pentru care va fi tratat
separat.
În figura 1.1 sunt prezentate evenimentele generatoare de situaţii de urgenţă produse de
riscurile tehnologice:

Figura 1.1 Evenimentele generatoare de situaţii de urgenţă

13
1.2. FACTORI DE RISC INDUSTRIAL ÎN DIFERITE DOMENII DE
ACTIVITATE
1.2.5. FACTORI DE RISC INDUSTRIAL ÎN DOMENIUL
TRANSPORTULUI DE SUBSTANŢE PERICULOASE
Substanţele periculoase sunt prezente în toate domeniile şi ramurile de activitate ale
industriei unde riscurile asociate cu amplasamentele specifice sunt cunoscute dar pentru care nu se
iau măsuri de minimizare sau eliminare [9, 86].
Accidentele pe timpul transportului reprezintă un risc deosebit, în mod deosebit pentru
zonele urbane sau rurale care nu au activitate industrială unde s-ar putea produce accidente în care
sunt implicate substanţe periculoase, populaţia din zonă nefiind pregătită pentru autoprotecţie în
cazul producerii unui astfel de eveniment [121].
În figura 1.2. sunt prezentate căile de transport unde se pot produce accidente în care sunt
implicate substanţe periculoase.

Figura 1.2. Căile de transport unde se pot produce accidente în care sunt implicate
substanţe periculoase
Substanţele periculoase se transportă în vagoane cisterne, cisterne auto, containere sau
ambalaje speciale, în stare de [121]:
 gaz, la presiune normală;
 gaz comprimat;
 gaz lichefiat;
 lichid;
 solid (compact, cristale, pulberi).

14
 Aproximativ 15% din totalul mărfurilor care sunt transportate pe parcursul unui an, îl
reprezintă mărfurile care conţin substanţe periculoase. Având în vedre faptul că, împrejurările în
care se pot produce accidentele respectiv: zona şi cantităţile de substanţe periculoase eliberate pe
sol şi în atmosferă după accident, nu pot fi practic prevăzute nu pot fi luate nici măsuri de prevenire.
Datorită acestui aspect populaţia aflată în zonele căilor de comunicaţie, nu poate fi avertizată
dinainte şi nici protejată de urmările producerii unui astfel de accident. După producerea unui
accident în care sunt implicate substanţe periculoase se poate produce o explozie urmată de
incendiu, direct în mijlocul de transport sau ca urmare a eliberării substanţei periculoase pe sol,
apărând astfel riscul ameninţării sănătăţii oamenilor şi animalelor, riscul de contaminare a mediului
înconjurător, riscul avarierii parţiale sau totale a unor construcţii, afectarea bunurilor materiale, care
produc efecte majore de scurtă sau lungă durată asupra desfăşurării activităţilor comunităţii [103].
1.3. SECURITATEA INDUSTRIALĂ
Pentru creşterea economică a productivităţii operatorilor economici care folosesc în procesul
de producţie substanţe periculoase, este necesar să se identifice un concept de securitate care să fie
corelat cu aspectele de calitate, ecologice şi tehnologice precum şi cu problemele de securitate ale
mediului de afaceri. Atenuarea consecinţelor producerii accidentelor nedorite şi restabilirea în timp
scurt a capacităţii de producţie constituie o condiţie de bază a conceptului de securitate [67].
1.3.1. FACTORII DE INFLUENŢĂ AI SECURITĂŢII INDUSTRIALE ÎN
DIFERITE DOMENII
1.3.1.2. Factorii de influenţă ai securităţii industiale în domeniul chimie şi petrochimie
Riscurile naturale şi tehnologice afectează dezvoltarea economică şi socială a regiunilor
expuse. Ele au efecte distructive atât asupra mediului înconjurător, cât şi asupra economiei sau
siguranţei vieţii. În general sunt imposibil de prevenit, iar în ultimii ani frecvenţa manifestării lor a
crescut semnificativ [48].
Chiar dacă în prezent, majoritatea resurselor se concentrează pe acţiunile de răspuns şi
refacere în urma producerii unui dezastru, pentru majoritatea comunităţilor, prevenirea şi reducerea
consecinţelor este mult mai importantă [58].
Complexitatea amplasamentelor industriale, varietatea substanţelor utilizate şi a proceselor
tehnologice determină necesitatea folosirii mai multor metode şi tehnici de identificare şi evaluare a
hazardelor şi a riscurilor [84].
Astfel evaluarea riscului este un studiu complex, care se bazează pe o serie de metode de
analize calitative şi cantitative, prin care se estimează probabilitatea şi gravitatea accidentelor
tehnologice şi care stabileşte măsurile de limitare şi înlăturare a urmărilor accidentelor [85].

15
 Studiile de evaluare a riscurilor naturale şi tehnologice la care este expusă populaţia devin o
necesitate şi servesc la identificarea acelor puncte critice, permit găsirea unor soluţii eficiente
pentru reducerea riscurilor acolo unde acest lucru este necesar şi permit creşterea securităţii
industriale prin aplicarea în domeniu a factorilor de influenţă ai securităţii industriale [56, 110].
În domeniul chimie şi petrochimie factorii de influenţă ai securităţii industriale sunt [111]:
 rapoartele de securitate;
 politica de prevenire a accidentelor majore;
 planurile de urgenţă internă şi externă;
 planurile de prevenire a poluărilor accidentale;
 hărţile de risc tehnologic;
 măsurătorile de emisii şi imisii şi monitorizări ale proceselor tehnologice din punct
de vedere al prevenirii poluării;
 rapoartele analiză şi evaluare a poluării mediului.

1.3.1.2.1. Raportul de securitate (în contextul Directivelor SEVESO)

Raportul de securitate se întocmeşte conform articolului 10 al Directivei SEVESO III care
specifică obligativitatea agentului/operatorului economic cu risc major să elaboreze un raport de
securitate care reprezintă documentaţia elaborată de persoane fizice sau juridice atestate în baza
prevederilor legale în vigoare, necesară pentru obiective în care sunt prezente substanţe periculoase
[103, 106].
Prin intermediul raportului de securitate se demonstrează că [107]:
 “există eforturi pentru implementarea politicii pentru prevenirea accidentelor industriale
majore şi a sistemului de management al securităţii tehnologice;
 toate hazardele majore au fost identificate şi s-au instituit măsuri de prevenire a
accidentelor, precum şi de limitare a posibilelor efecte;
 se asigură un nivel ridicat de siguranţă şi securitate în timpul proiectării, operării,
construcţiei etc.;
 sunt întocmite planuri de urgenţă internă şi externă care reprezintă totalitatea măsurilor
care trebuie luate în interiorul obiectivului în vederea limitării şi înlăturării consecinţelor
în orice situaţie care conduce la evoluţii necontrolate, în cursul exploatării obiectivelor
industriale, care pot pune în pericol sănătatea personalului şi/sau mai multe substanţe
periculoase în legătură cu obiectivul;
 există informaţie primară privind deciziile de planificare teritorială”.

16
1.3.1.2.2. Politica de prevenire a accidentelor majore
Politica generală pentru prevenirea, pregătirea şi responsabilitatea în cazul accidentelor
industriale este bazată pe următoarele principii [125]:
 prevenirea care presupune operarea în aşa fel încât să se prevină dezvoltarea necontrolată
a operaţiilor anormale, consecinţele eventualelor accidente să fie minime şi în acord cu
cele mai bune tehnici de securitate disponibile;
 identificarea şi evaluarea riscurilor majore prin studii sistematice de periculozitate şi de
operabilitate şi analize de securitate detaliate pentru fiecare din cazurile individuale
identificate;
 evaluarea necesităţilor de securitate ierarhizate funcţie de “tipul şi anvergura pericolului
aşteptat” în baza cantităţilor de substanţe periculoase şi a activităţilor industriale
susceptibile şi relevante pentru accidente.
Politica de prevenire a accidentelor majore în cazul operatorilor economici constituie un
angajament de asigurare continuă a siguranţei în operarea instalaţiilor şi a echipamentelor din toate
punctele de lucru, în scopul reducerii riscurilor de incidente şi accidente generate de depozitarea şi
manipularea substanţelor periculoase aflate pe amplasamentele acestora [87, 133].
În cadrul operatorului economic se vor aplica măsuri specifice de menţinere a siguranţei în
operare, care să ajute la îndeplinirea următoarelor obiective [125]:
 reducerea la minim a potenţialelor riscuri de mediu prin evaluarea precisă a necesităţilor
de securitate ierarhizate funcţie de “tipul şi anvergura pericolului aşteptat”;
 asigurarea conformării cu normele şi reglementările legale;
 pregătirea întregului personal în vederea cunoaşterii riscurilor şi problemelor de mediu pe
care activitatea lor o implică;
 evaluarea riscurilor asociate activităţilor ori de cate ori au loc modificări ale proceselor,
practicilor sau resurselor;
 asigurarea şcolarizării personalului, necesară în practicile de operare şi de utilizare a
echipamentelor şi dispozitivelor în condiţii de securitate;
 realizarea planificării pentru situaţii de urgenţă, monitorizarea performanţei şi revizuirea;
 îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de sănătate şi siguranţă la locul de muncă prin
întocmirea de planuri pentru a preîntâmpina riscurile potenţiale şi de a minimiza urmările
posibilelor accidente;
 comunicarea permanentă cu toate părţile interesate pentru asigurarea transparenţei în ceea
ce priveşte posibilele consecinţe negative ale activităţii proprii în mediul extern.

17
 Programul de management va asigura resursele necesare adoptării măsurilor de siguranţă şi
pentru investiţii în echipamente, monitorizând prin audituri de mediu periodice performanţele
obţinute [88].
Obiectivul managementului este obţinerea de performanţe economico-financiare, în condiţii
de protecţie a mediului înconjurător şi de securitate şi sănătate optime pentru salariaţi, care
stabilescă măsuri pentru prevenirea şi reducerea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire a
personalului.
În figura 1.4. sunt prezentate direcţiile de acţiune în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, în care trebuie să se angajeze managementul obiectivului [13]:

Figura 1.4. Direcţiile de acţiune în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă,

18
 CAP. 2. GESTIUNEA ACCIDENTELOR MAJORE CARE
IMPLICĂ SUBSTANŢE PERICULOASE

Accidentul major generat de substanţele periculoase “este un eveniment (emisiile de

substanţe periculoase, incendiu, explozie) survenit din evoluţii necontrolate în cursul exploatării
unui obiectiv, care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii
populaţiei şi/sau a mediului, în interiorul sau în exteriorul obiectivului şi în care sunt implicate una
sau mai multe substanţe periculoase” [12, 29, 89].
Politica generală pentru prevenirea, pregătirea şi responsabilitatea în cazul accidentelor
industriale este bazată pe următoarele principii [111]:
- prevenirea care presupune operarea în aşa fel încât să se prevină dezvoltarea necontrolată a
operaţiilor anormale, consecinţele eventualelor accidente să fie minime şi în acord cu cele mai
bune tehnici de securitate disponibile;
- identificarea şi evaluarea riscurilor majore prin studii sistematice de periculozitate şi de
operabilitate şi analize de securitate detaliate pentru fiecare din cazurile individuale
identificate;
- evaluarea necesităţilor de securitate ierarhizate funcţie de “tipul şi anvergura pericolului
aşteptat” în baza cantităţilor de substanţe periculoase şi a activităţilor industriale susceptibile
şi relevante pentru accidente.
Politica de prevenire a accidentelor majore a operatorilor economici constituie un angajament
de asigurare continuă a siguranţei în operarea instalaţiilor şi a echipamentelor din toate punctele de
lucru, în scopul reducerii riscurilor de incidente şi accidente generate de depozitarea şi manipularea
substanţelor periculoase aflate pe amplasamentele acestora [95].
2.1. ACCIDENTE MAJORE PRODUSE CARE AU IMPLICAT
SUBSTANŢE PERICULOASE
Accidentele majore produse la Toulouse – Franţa, Enschede – Olanda, Bhopal – India, Baia
Mare – România au fost studiate în profunzime de specialişti ai Uniunii Europene, având ca urmare
necesitatea schimbării legislaţiei în acest domeniu cu efecte imediate asupra activităţilor desfăşurate
de operatorii economici care folosesc substanţe periculoase în procesul de producţie sau transportă
substanţe periculoase [5, 103, 104].
2.1.1. SCURT ISTORIC AL ACCIDENTULUI DE LA SEVESO ITALIA
SEVESO este numele unei localităţi din Italia, situată la nord de Milano, unde, pe data de 10
iulie 1976, a avut loc un accident chimic la fabrica de pesticide ICMESA. La producerea de

19
triclorfenol prin supraîncălzire s-a eliminat în atmosferă forma extrem de otrăvitoare a
tetraclordibenzodioxinei, de atunci, acest compus chimic se numeşte şi otrava SEVESO, iar dioxina
policlorată reprezintă simbolic materiile extrem de toxice. În figura nr. 2.1. A şi B sunt prezentate
imagini de la accidentul de la SEVESO Italia [24].
În urma accidentului s-a produs eliberarea a aproximativ 6 tone substanţe toxice în
atmosferă, având drept consecinţe apariţia unei afecţiuni de cloracnee (o dermatoză provocată de
expunerea la clor şi la derivaţii săi) în rândul populaţiei aflate în zona de impact si expunerea unui
număr mare de persoane peste 35.000, peste 700 cetăţeni relocaţi dintr-o zonă afectată de 110 ha
(astăzi pădurea de stejari SEVESO); au fost sacrificate pentru a preveni contaminarea prin lanţul
trofic 80.000 de animale afectate iar peste 4% dintre animalele aflate la fermele din imediata
apropiere au murit.

Figura 2.1. A Figra 2.1. B

Figura 2.1 Imagini de la accidentul SEVESO Italia [24].

Acest accident a fost un semnal de alarmă care a determinat Comunitatea Europeană să ia

măsurile necesare pentru prevenirea situaţiilor similare.
După accidentul de la SEVESO, Comunitatea Europeană a definit noţiunea de “accident
major” (risc major), ca fiind un eveniment (o emisie de substanţe, un incendiu sau o explozie
puternică) în relaţie cu dezvoltarea necontrolată a unei activităţi tehnologice care generează un
pericol grav în interiorul sau în exteriorul întreprinderii prin eliberarea uneia sau mai multor
substanţe toxice.
Directiva “SEVESO I – Directiva Consiliului Europei nr. 82/501/EC privind riscurile de
accidente majore ale anumitor activităţi industriale” a fost adoptată în 24 iunie 1982 şi cuprinde un
set de obligaţiuni, care vizează angajaţii fabricilor industriale, precum şi autorităţile naţionale.
Conform acesteia, Comisia Europeană urmăreşte drept scop major identificarea şi controlul riscului
accidentelor majore de la instalaţiile industriale [78, 135].

20
2.1.2. ALTE ACCIDENTE INDUSTRIALE MAJORE CARE AU AVUT LOC
ÎN LUME DE-A LUNGUL TIMPULUI
Accidentele industriale majore care aut avut loc în lume în ultimii 77 de ani evidenţiază
efectele potenţiale ale accidentelor care au ca sursă substanţe periculoase.
În tabelul 2.1. sunt prezentate accidentele industriale majore care aut avut loc în lume în
ultimii 77 de ani [46].
Tabelul 2.1. Accidentele industriale majore care aut avut loc în lume în ultimii 77 de ani [46].
Nr. persoane Nr. persoane
Anul Ţara Tipul de accident Substanţa Morţi
intoxicate evacuate
România
1939 Explozia unui rezervor Clor - 600 -
(Zărneşti)
Italia
1976 Accident la un reactor Erbicide - 500 730
(SEVESO)
Accident de transport Propan,
1979 Canada - - 250.000
(cale ferată) clor
România
1979 Accident la o cisternă Amoniac 27 175 -
(Bucureşti)
India Accident la o fabrică de Izocianat
1984 3.598 100.000 200.000
(Bhopal) pesticide de metil
Mexic
1984 (Ciudad de Explozia unui rezervor Benzină 452 4.248 31.000
Mexico)
Scurgeri majore de Trioxid de
1985 India 1 350 100.000
substanţă toxică sulf
Accident datorat unei Alcool
1987 China 55 3.600 -
erori umane metilic
Bicarbonat
1988 China Contaminare apă - 15.400 -
de amoniu

21
 Continuare Tabel 2.1.
Nr. persoane Nr. persoane
Anul Ţara Tipul de accident Substanţa Morţi
intoxicate evacuate
Aceton-
România Accident datorat unei cianhidrină,
1988 - - 400
(Fălticeni) erori umane acid
sulfuric
Incendiu la o fabrică de Acid
1989 SUA - - 16.000
chimicale sulfuric
Amestecuri
Explozie la o fabrică de de
1992 Haiti 10 154 -
chimicale substanţe
toxice
1992 Senegal Explozia unui rezervor Amoniac 100 400 -
Cianuri şi
Africa de
1994 Accident la o mină de aur acid 77 450 -
Sud
cianhidric
Aceton-
România Accident datorat unei cianhidrină,
2001 - 150 -
(Fălticeni) erori umane acid
sulfuric
Franţa Azotat de
2001 Explozie la un depozit 25 2.442 -
(Toulouse) amoniu

2.2. ASPECTE LEGISLATIVE

Factorii necesari pentru schimbarea legislaţiei în domeniul prevenirii accidentelor majore în
Europa nu au fost aprofundaţi şi modelaţi suficient până în prezent, relaţia dintre un accident major
şi legislaţia în continuă schimbare este încă neclară [67, 71].
În Europa, accidentul de la SEVESO – Italia din anul 1976, a determinat adoptarea legislaţiei
care vizează prevenirea şi controlul unor astfel de accidente. În anul 1982 a fost adoptată Directiva
Consiliului Europei nr. 501/EC din 24 iunie 1982 privind riscurile de accidente majore ale unor
activităţi industriale – Directiva SEVESO I, înlocuită de Directiva SEVESO II – Directiva
Consiliului Europei 96/ 82/EC din 9 decembrie 1996 privind controlul riscurilor de accidente
majore care implică substanţe periculoase, modificată şi ulterior abrogată de Directiva SEVESO III-

22
DIRECTIVA 2012/18/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 4 iulie
2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase.
Aceasta se aplică la amplasamentele care ”reprezintă întreaga zonă care se află sub controlul
unui operator, dacă în una sau mai multe instalații ale acesteia, inclusiv în infrastructurile sau
activitățile obișnuite sau conexe, există substanțe periculoase, amplasamentele sunt fie
amplasamente de nivel inferior, fie amplasamente de nivel superior” [9, 13].
Noua Directivă SEVESO III are ca scop “de a stabili norme pentru prevenirea accidentelor
majore care implică substanțe periculoase și pentru limitarea consecințelor acestora asupra sănătății
umane și asupra mediului, în vederea asigurării unui nivel ridicat de protecție pe întreg teritoriul
Uniunii, într-o manieră consecventă și eficace” [104].
Directiva SEVESO acordă mai multe drepturi populaţiei atât în domeniul accesului la
informaţii cât şi cel al consultării. Atât autorităţile publice cât şi operatorii au obligaţii clare privind
informarea publicului. Este vorba atât de informarea pasivă, care constă în accesul continuu la
informaţii, dar şi de cea activă. Operatorii şi autorităţile competente este necesar să participe activ
prin distribuirea de pliante şi broşuri, de exemplu, care să informeze populaţia cu privire la
comportamentul în caz de accident [63, 111].
Totodată, autorităţile competente sunt obligate să organizeze un sistem de inspecţie, care să
asigure evaluarea sistematică a operatorilor sau, cel puţin o inspecţie pe an la nivelul fiecăruia
[111].
2.2.3. TRANSPUNEREA DIRECTIVEI SEVESO ÎN ROMÂNIA
În România, Directiva SEVESO II a fost transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 804/2007
privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase
modificată cu Hotărârea de Guvern nr. 79 din 11 februarie 2009, care modifică art. 10 alin. (5) lit.
a), art. 17 alin. (1) şi (2) şi abrogă art. 22 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 804/2007. Directiva
SEVESO II stabileşte două clase de risc (major şi minor) pentru unităţile industriale care folosesc
sau depozitează substanţe periculoase. Directiva 96/82/1996 a fost modificată şi ulterior abrogată de
Directiva SEVESO III- DIRECTIVA 2012/18/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A
CONSILIULUI din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică
substanțe periculoase.
În România există 333 de obiective industriale care se încadrează în această directivă (245
în categoria celor cu risc major şi 88 cu risc minor). Cea mai mare densitate a operatorilor se
înregistrează în regiunea Nord – Est (cuprinzând judeţele Bacău, Iaşi, Neamţ şi Suceava), unde sunt
inventariate 22 astfel de instalaţii, cât şi în Regiunea Centru - cu 21 operatori. În figura 2.4. sunt
prezentate unităţile industriale cu riscuri tehnologice de pe teritoriul României [63].

23
 Figura 2.4. Unităţi industriale cu riscuri tehnologice [63].
România a aderat la legislaţia internaţională în domeniul hazardelor tehnologice,
elaborându-se un inventar al unităţilor industriale care se încadrează în Directiva 2012/18/UE
SEVESO III, cele mai multe fiind legate de industria chimică şi petrochimică (144 unităţi cu risc
major şi 55 cu risc minor) [104].

24
 CAP. 3. CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND CONTROLUL
ASUPRA RISCULUI DE ACCIDENTE MAJORE
Accidentele majore care se pot produce pe un amplasament industrial sunt rezultatul
manifestării unui dezastru natural sau tehnologic în urma căruia se produc efecte complementare
cum sunt: explozii, incendii şi emisii de substanţe toxice periculoase. Urmările unor asemenea
accidente sunt de cele mai multe ori foarte grave, chiar catastrofale, consecinţele materializându-se
în pierderi de vieţi omeneşti şi bunuri materiale, afectarea mediului înconjurător [1,4].
Limitarea şi chiar înlăturarea riscurilor producerii unui accident major în care sunt implicate
substanţe periculoase se realizează prin intermediul unui ansamblu coerent şi eficient de măsuri de
prevenire şi protecţie destinate limitării probabilităţii de producere a unui accident major şi a
gravităţii consecinţelor asupra amplasamentului şi mediului înconjurător. Directiva SEVESO III
prevede explicit obligaţia operatorilor de a identifica şi cuantifica riscurile de producere a unui
accident major şi impune necesitatea luării în considerare a mediului susceptibil de a fi afectat de
consecinţele unui astfel de accident şi obligă operatorul economic să elaboreze un raport de
securitate pe care să-l pună la dispoziţia autorităţilor competente pentru a-şi desfăşura activitatea pe
amplasament [3, 66].
.
În România autorităţile competente pentru aplicarea Directivei SEVESO III nu au
identificat până în prezent o metodă la nivel naţional, pentru evaluarea riscurilor pe
amplasamentele aflate sub incidenţa prevederilor acestei directive. Metodele de analiză şi
evaluare a riscurilor pe un amplasament permit realizarea identificării pericolelor şi a
cuantificării riscurilor, etape obligatorii în procesul de elaborare a raportului de securitate. În
funcţie de tipul instalaţiei industriale şi substanţele periculoase existente, în plan mondial
există o mare diversitate de metode de analiză şi evaluare a riscurilor. Ansamblul metodelor
se caracterizează prin varietate, atât din punct de vedere al abordării generale, cât şi al
domeniului de aplicabilitate [9].
Având în vedere cele menţionate şi faptul că există probabilitatea producerii unui accident
major pe un amplasament care foloseşte în procesul de producţie substanţe periculoase, cu efecte
distructive şi în afara acestuia se impune elaborarea unei metode combinate, complexe care să ia în
considerare şi măsurile/acţiunile de protecţie/intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor
unui posibil accident major.

Pentru elaborarea acestei metode, este necesar efectuarea unui studiu aprofundat al
elementelor constitutive ale metodelor de analiză şi evaluare a riscurilor existente la acest moment

25
la nivel mondial, aplicabile amplasamentelor industriale de tip SEVESO, care utilizează în procesul
de producţie substanţe periculoase, stabilirea punctelor slabe ale metodelor studiate pentru a fi
eliminate din noua metodă, a punctelor tari pentru a fi preluate în noua metodă combinată, precum
şi completarea acesteia cu elemente noi care să vină în sprijinul autorităţilor competente în domeniu
şi operatorilor economici.
La nivel mondial există mai multe metode de evaluare a riscurilor care pot fi folosite de
specialişti pentru analiză şi evaluare cum ar fi: Metoda Hazop, Metoda Hazan, Metoda Lopa,
Metoda Mosar, Metoda Aramis, Metoda listei de verificare, Metoda QRA, Metoda Octave, Metoda
Mehari etc.
3.1. METODE DE EVALUARE A RISCURILOR INDUSTRIALE ÎN
CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANŢE PERICULOASE
Se disting două categorii de analize de identificare şi caracterizare a riscului [75]:
 Analize calitative (Hazard Operability Study - Studiul Operativ al Pericolelor);
 Analize cantitative (CPQRA - Chemical Process Quantitative Risk Analysis -
Proces Chimic de Analiză Cantitativă a Riscurilor).

Decizia privind alegerea unei anumite analize şi gradul de aprofundare al lucrărilor sunt
legate de scara probabilistică de toleranţă a riscului.
Tehnicile de identificare a riscurilor pentru descoperirea acestora prezente în proces şi
tehnicile pentru evaluarea acestor riscuri - pentru a decide cum trebuie să acţionăm asupra lor cu
scopul de a le elimina sau reduce pentru protecţia populaţiei şi a mediului, sunt de cele mai multe
ori confundate. Rezumând aceste două mari categorii de tehnici se disting următoarele componente
generale [2, 8]:
 Pentru identificarea riscurilor: prezenţa lor intrinsecă, observarea a ce se întâmplă,
lista de verificare – HAZOP (Hazard & Operability Analysis – Hazard şi Analiză
Operativă), este o metodă pentru identificarea problemelor operaţionale asociate cu
proiectarea, întreţinerea sau exploatarea unui sistem privind siguranţa acestuia. Este
un proces obiectiv pentru evaluarea diferitelor părţi ale unui sistem dat, care asigură
o evaluare sistematică şi bine documentată a potenţialelor pericole;
 Pentru evaluarea riscurilor: prezenţa lor intrinsecă, experienţa anterioară, coduri de
practică - HAZAN (Hazard Analysis – Analiza Hazardelor) metodă de estimare,
folosită la evaluarea hazardurilor, pentru a decide cum trebuie să acţionăm în scopul
eliminării sau reducerii riscului.

26
Tabelul 3.5. Analiza SWOT a metodelor de evaluare a riscurilor industriale studiate.
NR. TIPUL SCOPUL/OBIECTIVELE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
CRT. METODEI METODEI
- impune
acoperirea
- utilizarea devierilor non-clasice este
devierilor şi a
- este o metodă calitativă; - pentru fiecare recomandată doar dacă acestea nu au
pericolelor prin
- analizează siguranţa unei deviere, se analizează fost acoperite în cadrul analizei bazate
lista de verificări;
instalaţii/ amplasament şi cauzele relevante, pe lista de verificări. - componente generale pentru
- este dependentă
descoperă punctele consecinţele teoretice - scenariile periculoase identificate identificarea riscurilor:
METODA de metodologia
1. vulnerabile (tehnice, şi protecţiile existente; sunt analizate în continuare prin - prezenţa lor intrinsecă;
HAZOP LOPA;
organizatorice, - toate devierile clasice analiza cantitativă a riscului; - observarea a ce se întâmplă;
- probabilitatea
operaţionale), elaborează un sunt acoperite în - nu stabileşte măsurile/ acţiunile de - lista de verificare.
producerii unui
plan în vederea rectificării/ cadrul analizei; protecţie/intervenţie necesare limitării
accident major cu
îmbunătăţirii acestora. - realizată de o echipă. şi înlăturării urmărilor unui posibil
pierderi de vieţi
accident major.
omeneşti şi bunuri
materiale.
-componente generale - probabilitatea
- realizată de unul sau doi experţi; pentru identificarea producerii unui
- este o metodă cantitativă; - Nu stabileşte măsurile/ acţiunile de riscurilor: prezenţa lor accident major cu
METODA
2. - realizează o evaluare protecţie/ intervenţie necesare intrinsecă; pierderi de vieţi
HAZAN
probabilistică a riscului. limitării şi înlăturării urmărilor unui - experienţa anterioară; omeneşti şi bunuri
posibil accident major. - coduri de practică; materiale.

- analiză şi evaluare de risc.

27
 Continuare Tabelul 3.5.
NR. TIPUL SCOPUL/OBIECTIVELE AMENINŢĂRI
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI
CRT. METODEI METODEI

- necesită folosirea rezultatelor

unei analize anterioare a
riscurilor de proces, - este dependentă
identificate prin metoda listei de rezultatele
- probabilitatea ca un de verificări sau metoda anterioare ale
eveniment să se producă şi să HAZOP deci nu este o altor metode de
- analiza barierelor de
se dezvolte către scenariul cu metodologie de sine stătătoare evaluare care
protecţie;
- metodă cantitativă care cele mai grave consecinţe de evaluare a riscurilor; presupune costuri
- prevenirea evenimentelor
evaluează barierele necesare credibile are strânsă legătură - în funcţie de severitatea celor mai mari;
periculoase;
pentru prevenirea cu riscurile scenariilor mai grave consecinţe credibile, - probabilitatea
METODA - reducerea riscurilor;
3. accidentelor majore şi individuale; un anumit număr şi/ sau o producerii unui
LOPA - va fi trecută în raportul de
pentru reducerea riscurilor - se aplică fiecărui scenariu anumită calitate a barierelor accident major cu
securitate sau ca
în instalaţii până la niveluri periculos identificat, generat este necesar/ă pentru a avea în pierderi de vieţi
document suport al
acceptabile. de riscurile asociate final un risc tolerabil/ omeneşti şi bunuri
sistemului de management al
procesului, respectiv scenariile acceptabil pentru fiecare materiale.
securităţii.
datorate devierilor de proces scenariu individual analizat;
care pot fi prevăzute. - nu stabileşte
măsurile/acţiunile de protecţie/
intervenţie necesare limitării şi
înlăturării urmărilor unui
posibil accident major.

28
 Continuare Tabelul 3.5.
SCOPUL/
NR. TIPUL
OBIECTIVELE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
CRT. METODEI
METODEI
- pune un accent deosebit pe legătura
dintre procesele de pericol şi sistemele
componente ale unei instalaţii, fiind
adaptată special pentru studierea
accidentelor în lanţ sau a efectelor
„domino”. - identificarea riscurilor de

- reprezintă o simbioză între abordările disfuncţionalităţi;

- este o metodă analitică şi sistemică ale riscurilor Nu stabileşte - evaluarea riscurilor - probabilitatea
integrată care permite tehnologice, fiind fundamentată pe măsurile/acţiunile de prin intermediul arborilor de producerii unui
METODA analiza etapizată a identificarea interacţiunilor dintre protecţie/ intervenţie defectări; accident major cu
4.
MOSAR riscurilor specifice componentele sistemului investigat – necesare limitării şi - negocierea unui pierderi de vieţi
unui obiectiv componente privite ca subsisteme, cu înlăturării urmărilor unui obiectiv precis de prevenire; omeneşti şi bunuri
industrial. structuri, funcţii şi finalităţi proprii – pe posibil accident major. - îmbunătăţirea mijloacelor materiale.
de o parte şi dintre sistem şi mediul de prevenire;
înconjurător pe de altă parte; - gestionarea riscurilor.
- constituie o metodă de analiză
structurată pe module şi etape;
- reprezintă o abordare participativă a
problematicii riscurilor tehnologice şi
creează premisele lucrului în echipă.

29
 Continuare Tabelul 3.5.
SCOPUL/
NR. TIPUL
OBIECTIVELE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
CRT. METODEI
METODEI
- identificarea cu uşurinţă a - nu se pot stabili
funcţiilor şi barierelor de scenariile cele mai
- identificarea şi stabilirea - adoptă cu dificultate decizii
securitate; apropiate de realitate,
echipamentelor în funcţie publice pe baza evaluării riscurilor
- evaluarea completă a iar deciziile publice se
de cantităţile de substanţe care utilizează cele mai grave
performanţelor barierelor de iau cu dificultate;
pe care le folosesc; scenarii;
securitate; - riscul nu poate fi
- elaborarea scenariilor de - prin abordarea strict probabilistă,
- metoda - realizează evaluat cu precizie şi
accident după rezultatul estimării, se comunică cu
reprezintă o estimarea probabilităţii scenariului poate fi transmis
identificarea dificultate, deoarece este greu de
soluţie alternativă de accident pe baza frecvenţei publicului în mod
evenimentelor nedorite; înţeles de populaţie;
METODA la abordările strict evenimentelor iniţiatoare şi a eronat;
5. - realizarea scenariilor de - riscul social fundamentat pe date
ARAMIS deterministe sau nivelurilor de încredere ale - posibilitatea ca
accident se bazează pe statistice nu reflectă realitatea locală
strict probabiliste barierelor, caracteristica abordării populaţia să nu
folosirea nodului fluture şi nici eforturile depuse de
de evaluare a de tip barieră; înţeleagă rezultatul
care corespunde operatorul unei instalaţii pentru
riscurilor. - evaluarea sistemului de estimării;
echipamentelor folosite în ţinerea sub control a riscurilor;
management al securităţii şi a - probabilitatea
industria chimică; - absenţa criteriilor de decizie care
influenţei lui asupra nivelului de producerii unui
- metoda permite să permită utilizarea reprezentărilor
încredere al barierelor; accident major cu
definirea unei liste de grafice ale gravităţii şi
- stabilirea scenariilor de referinţă, pierderi de vieţi
evenimente periculoase. vulnerabilităţii.
care trebuie modelate pentru a omeneşti şi bunuri
stabili indicele de gravitate. materiale.

30
 Continuare Tabelul 3.5.
NR. TIPUL SCOPUL/OBIECTIVELE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
CRT. METODEI METODEI
-nu ia în
considerare decât
- este mai puţin adaptată
efectele letale
pentru luarea în considerare a
asupra
barierelor de securitate
persoanelor;
specifice amplasamentului
- nu prevede
studiat;
luarea în
- numai barierele de securitate - selectarea instalaţiilor;
considerare a
care permit limitarea sau - definirea evenimentelor
barierelor de
- metodă de evaluare a diminuarea unei pierderi de nedorite centrale şi a
- prezintă multe similitudini prevenire
METODA probabilităţii daunelor izolare pot să fie luate în mod frecvenţelor asociate;
6. cu metodele ARAMIS şi specifice destinate
QRA cauzate de un accident explicit în considerare pentru - modelarea intensităţii
LOPA. reducerii
potenţial. calcularea probabilităţii finale fenomenului periculos;
probabilităţii unei
a daunelor; - modelarea expunerii şi a
pierderi de
- nu stabileşte consecinţelor.
izolare;
măsurile/acţiunile de
- probabilitatea
protecţie/intervenţie pentru
producerii unui
limitarea şi înlăturarea
accident major cu
urmărilor unui posibil accident
pierderi de vieţi
major.
omeneşti şi bunuri
materiale.

31
 Continuare Tabelul 3.5.
NR. TIPUL SCOPUL/OBIECT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
CRT. METODEI IVELE METODEI
- raportul de securitate sau

- analizează ca document al sistemului de

siguranţa management al securităţii va

cuprinde listele de verificare
unei instalaţii/ - toate problemele individuale de pe lista de
- nu stabileşte în totalitate;
amplasament şi desc verificare sunt acoperite în cadrul analizei; - probabilitatea
măsurile/acţiunile de - documentele sau acţiunile
METODA operă punctele - identificarea pericolelor legate de proces, producerii unui
protecţie/intervenţie necesare (regulamente,
LISTEI DE vulnerabile corespunzătoare instalaţiilor se realizează cu accident major cu
7. pentru limitarea şi instrucţiuni, sisteme de
VERIFICA (tehnice, organizatori ajutorul listei de verificare. Un pericol care pierderi de vieţi
înlăturarea urmărilor siguranţă, proceduri, buletine
RE ce, operaţionale), şi are la origine un eveniment incidental poate fi omeneşti şi bunuri
unui posibil accident de analiză, procese-verbale
elaborează un plan în abordat la nivel de instalaţie sau la nivel de materiale.
major. de control, raport de tură
vederea rectificării/ amplasament, în funcţie de importanţă.
etc.) sunt utilizate pentru
îmbunătăţirii realizarea măsurilor de
acestora. protecţie prezentate în cadrul
analizei .

32
 Continuare Tabelul 3.5.
NR. TIPUL SCOPUL/OBIECT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
CRT. METODEI IVELE METODEI
- identificarea şi analiza riscurilor;
- modernizarea planurilor de
reducere a riscurilor şi a măsurilor
- defineşte evaluarea - nu stabileşte
de securitate a obiectivului; - probabilitatea
riscurilor şi măsurile/acţiunile de
- pentru realizarea obiectivelor - realizarea profilului pericolelor în producerii unui
planificarea tehnică, protecţie/intervenţie
METODA lucrează o echipă de 3-5 specialişti, funcţie de valorile existente în obiectiv; accident major cu
8. în scopul realizării pentru limitarea şi
OCTAVE care culeg datele şi analizează -identificarea vulnerabilităţilor pierderi de vieţi
securităţii înlăturarea urmărilor
informaţiile obţinute, elaborază infrastructurii. omeneşti şi bunuri
obiectivului de unui posibil accident
măsurile de securitate şi planurile materiale.
protejat. major.
de reducere şi eliminare a
riscurilor identificate;

- evaluarea expunerii naturale;

- permite calcule, simulări şi - nu stabileşte
- evaluarea elementelor de descurajare
- abordează atât optimizări; măsurile/acţiunile
şi prevenire (elemente de construcţie, - probabilitatea
analiza, cât şi - foloseşte un set complet de de
echipamente tehnice, proceduri, personal producerii unui
managementul chestionare care servesc la protecţie/intervenţie
METODA de specialitate); accident major cu
9. riscului, evaluând, efectuarea auditului şi lista pentru limitarea şi
MEHARI - evaluarea impactului direct asupra pierderi de vieţi
cantitativ şi detaliată a scenariilor; înlăturarea
bunurilor, datelor şi informaţiilor, omeneşti şi
calitativ, factorii de - realizează o evaluare cât mai urmărilor unui
infrastructurii, personalului; bunuri materiale.
risc. sigură a impactului asupra posibil accident
- evaluarea factorilor de protecţie,
valorilor obiectivului. major.
compensare şi recuperare.

33
3.4. AVANTAJE OFERITE DE METODELE EXISTENTE PENTRU
ELABORAREA UNEI NOI METODE
Lucrarea îşi propune realizarea unei metode de evaluare a riscurilor în care sunt implicate
substanţe periculoase, pentru realizarea căreia se vor lua în considerare şi se vor utiliza avantajele
oferite de metodele pentru evaluarea riscurilor existente şi prezentate la subcapitolul 3.1.
În tabelul 3.6. sunt prezentate avantajele metodelor studiate şi selectate pentru a fi folosite
de noua metodă rezultată.
Tabelul 3.6. Avantaje oferite de metodele existente pentru elaborarea unei noi metode.
NR. TIPUL
AVANTAJE
CRT. METODEI
- permite identificarea riscurilor de disfuncţionalităţi;
METODA
1. - realizează evaluarea riscurilor prin intermediul arborilor de defectări;
MOSAR
- impune îmbunătăţirea mijloacelor de prevenire.
- permite evaluarea rezultatelor barierelor de securitate;
- realizează probabilitatea producerii scenariului de accident în funcţie de
frecvenţa evenimentelor iniţiatoare şi a nivelurilor de încredere ale barierelor;
METODA
2. - permite evaluarea sistemului de management al securităţii şi a influenţei lui
ARAMIS
asupra nivelului de încredere al barierelor;
- permite selectarea scenariilor de referinţă, adică a scenariilor care trebuie
modelate pentru a stabili indicele de gravitate.
- întocmeşte listele de verificare prezente în raportul de securitate sau în document
METODA suport al sistemului de management al securităţii;
3. LISTEI DE -foloseşte existenţa unor documente ale operatorului economic (regulamente,
VERIFICARE instrucţiuni, acţiunea operatorului, sisteme de siguranţă, proceduri, diagrama
cauză-efect, buletine de analiză, procese verbale de control, raport de tură etc.).
METODA
4. - permite construirea profilului ameninţării pe baza valorilor existente în obiectiv.
OCTAVE
- realizează evaluarea factorilor de securitate şi prevenire;
METODA - permite evaluarea impactului direct asupra bunurilor, datelor şi informaţiilor,
5.
MEHARI infrastructurii, personalului;
- realizează evaluarea factorilor de protecţie, compensare şi recuperare.

Din combinarea punctelor tari ale celor cinci metode studiate şi selectate s-a realizat o nouă
metodă de evaluare a riscurilor denumită METODA CARMIS (Combined Analysis and
Assessment Method of Risks and Industrial Safety/Dangerous Soubstances - Metoda Combinată
de Analiză şi Evaluare a Riscurilor şi Securităţii Industriale/pentru Substanţe Periculoase).

34
3.5. PRINCIPIUL METODEI CARMIS
Metoda elaborată rezultată din combinarea punctelor tari ale celor cinci metode selectate din
metodele studiate, denumită METODA CARMIS, are drept scop determinarea cantitativă şi
calitativă a nivelului de risc/securitate pentru instalaţiile/tehnologiile operatorilor economici care
folosesc în procesul de producţie substanţe periculoase şi pot produce accidente majore cu implicaţii
grave asupra populaţiei, bunurilor materiale şi mediului.
Noua metodă elaborată presupune:
 identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat;
 elaborarea scenariului de accident în funcţie de frecvenţa evenimentelor iniţiatoare şi
a nivelurilor de încredere ale barierelor de securitate (pentru prevenirea producerii
accidentelor majore şi pentru reducerea riscurilor în instalaţii sau pe amplasament
până la niveluri acceptabile);
 evaluarea impactului direct asupra personalului, bunurilor materiale, datelor şi
informaţiilor, infrastructurii, evaluarea factorilor de protecţie, compensare, recuperare
şi stabilirea măsurilor/acţiunilor de protecţie/intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea
urmărilor unui posibil accident major (cu ajutorul listelor de verificare);
 întocmirea raportului de securitate principalul document al sistemului de
management al securităţii.

3.6. ETAPELE ŞI METODOLOGIA DE APLICARE A METODEI

CARMIS
Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:
a) Constituirea echipei de evaluare;
b) Definirea sistemului de analizat (instalaţie/tehnologie);
c) Analiza în teren şi identificarea factorilor de risc din sistem;
d) Întocmirea şi consultarea listelor de verificare;
e) Întocmirea arborilor de defectări;
f) Evaluarea factorilor de risc identificaţi din punct de vedere al gravităţii;
g) Evaluarea frecvenţei evenimentelor iniţiatoare şi a nivelurilor de încredere al
barierelor de securitate;
h) Elaborarea scenariului de accident (prin simulare cu ajutorul Programului Aloha);
i) Estimarea impactului direct asupra bunurilor, datelor şi informaţiilor, infrastructurii,
personalului;
j) Evaluarea factorilor de protecţie, compensare şi recuperare existente;
k) Evaluarea performanţelor barierelor de securitate existente;

35
 l) Întocmirea raportului de securitate ca document suport al sistemului de management
al securităţii.
Pe baza raportului de securitate întocmit după parcurgerea tuturor etapelor obligatorii se vor
desfăşura de către operatorul economic sau se vor externaliza următoarele activităţi:
 Stabilirea măsurilor/acţiunilor de protecţie/intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea
urmărilor unui posibil accident major - proceduri;
 Implementarea planului de măsuri pentru realizarea îmbunătăţirii performanţelor
barierelor de securitate;
 Monitorizarea aplicării raportului de securitate şi eficienţei măsurilor stabilite (Feed-
beak-ul implementării).
În figura 3.13. este prezentată schema generală de principiu a metodei CARMIS.

1. Know in details the assessment method, the instruments and procedures to

Assessment team formation
Defyning the system
(/installation(s)/technology)
be used
2. Have information in advance on the workplaces and technological
processes they are going to analyse/assess
1. Installation location
2. Sytem description (process, chemical installation etc.)
3. Operator’s general layout
4.Process/control diagram
5. Manufacturing instructions, technological schemes, processing procedures
6.Quantities of dangerous substances and their characteristics
7. Regional meteorological characteristics
8. Regional seismic characteristics

1. Presentation of the installation and identification of the hazard sources

2. Hazard identification and accident scenarios development
Examination of the
3. Risk evaluation
establishment and identification
4. Establishing prevention objectives
of the risk factors
5. Defyning safety barriers

1. Specific to the establishment/process

2. Based on incidental events
Checklists elaboration
3.External

Accident scenario
METODA representation using the
CAMES butterfly node ELABORATION
OF THE
Assessment of the risk factors SAFETY REPORT
seriousness

Evaluation of the initial events

frequency and safety barriers
reliability levels

Development of the accident

Through Aloha Programme simulation
scenario

Evaluation of the
Assessment of the direct impact Evaluation of the existing
protection, compensation
of the accident on man safety barriers performance
and recovery factors

Figura 3.13. Schema generală de principiu a metodei CARMIS.

36
 3.6.2. ANALIZA SWOT A METODEI CARMIS
Avantajele şi dezavantajele Metodei CARMIS sunt prezentate în tabelul 3.7.
Tabelul 3.7. Analiza SWOT a Metodei CARMIS.
SCOPUL/
NR. TIPUL PUNCTE
OBIECTIVELE PUNCTE TARI OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
CRT. METODEI SLABE
METODEI
METODA - realizează o evaluare -identificarea tuturor - realizată de 4-5 - schiţarea strategiei - creşterea costurilor
CARMIS completă a riscului; factorilor de risc din sistemul experţi; curente de protecţie; pentru realizarea evaluării
-realizează analizat; - costuri - alegerea concepţiilor de în funcţie de
determinarea cantitativă -evaluarea factorilor de ridicate. reducere a riscurilor; complexitatea
şi calitativă a nivelului protecţie, compensare, - dezvoltarea planurilor de amplasamentului şi
de risc/ securitate recuperare; reducere a riscurilor; instalaţiilor existente.
pentru instalaţiile/ -stabilirea - identificarea schimbărilor
tehnologiile măsurilor/acţiunilor de în strategia de protecţie.
operatorilor economici protecţie/
care folosesc în intervenţie necesare limitării
procesul de producţie şi înlăturării urmărilor unui
substanţe periculoase şi posibil accident major.
pot produce accidente
majore cu implicaţii
grave asupra populaţiei,
bunurilor materiale şi
mediului înconjurător.

37
 CAP.5. STABILIREA METODICII DE CERCETARE,
STABILIREA CORELAŢIILOR ŞI A MODELELOR
MATEMATICE
Pentru stabilirea metodicii de cercetare, stabilirea corelaţiilor şi a modelelor matematice
am verificat eficienţa metodei pe care am realizat-o prin combinarea punctelor tari, acoperirea
punctelor slabe şi ameninţărilor, metodă denimită metoda CARMIS, pe care am aplicat-o la un
operator economic care depozitează şi foloseşte în procesul de producţie substanţe periculoase
respectiv amoniac, în cadrul unui scenariu de accident, pe baza unui studiu de caz la S.C.
AMURCO S.R.L. Bacău, urmând şi completând toate etapele metodei stabilite la subcapitolul
3.6.
5.2. METODOLOGIA DE APLICARE A METODEI CARMIS PE
BAZA STUDIULUI DE CAZ LA S.C. AMURCO S.R.L.
Operatorul economic trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină o procedură
(proceduri) pentru identificarea continuă a pericolelor, evaluarea riscurilor şi stabilirea controalelor
necesare, care să ia în considerare toate pericolele identificate, generate atât în interiorul
amplasamentului, care pot să afecteze sănătatea şi securitatea persoanelor aflate la locul de muncă
cât şi pericolele create în afara amplasamentului prin activităţile care au legătură cu procesul
tehnologic al operatorului, infrastructura, echipamentele şi materialele de la locul de muncă.
5.2.1. CONSTITUIREA ECHIPEI DE EVALUARE
În conformitate cu metodologia prezentată la subcapitolul 3.6.1. punctul a), echipa de
evaluare va fi constituită din: un specialist al activităţilor cu substanţe periculoase, un specialist
care desfăşoară activităţi în siguranţa şi securitatea muncii şi mediului, un specialist de protecţie
civilă, medicul care încadrează sistemul medical intern şi după caz un specialist din cadrul
Serviciului Privat pentru Situaţii de Urgenţă.
Membrii echipei trebuie să cunoască fluxul tehnologic al instalaţiilor supuse analizei,
caracteristicile şi modul de comportare a substanţelor periculoase.
Înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie:
 să cunoască metoda de evaluare în detaliu, instrumentele utilizate şi
procedurile concrete de lucru;
 să aibă o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă
şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate;
 după constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea
metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.
5.2.2. DEFINIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT (INSTALAŢIE/
TEHNOLOGIE)
Din documentele puse la dispoziţie de operatorul economic cu privire la sistemul de
analizat, s-au cules informaţii cu privire la amplasarea instalaţiei (locaţia), descrierea sistemului
(proces, instalaţie chimică), planul general al operatorului economic, diagrama de proces sau
control, normative de abricaţie, scheme tehnologice, proceduri de operare, situaţia meteorologică a
zonei de amplasare a obiectivului, caracteristicile seismice ale zonei astfel [141]:
5.2.2.1. Amplasarea instalaţiei (locaţia) [132]
Amurco Bacău este un combinat chimic din municipiul Bacău deţinut de
grupul Interagro din anul 1997 şi a fost înfiinţată în anul 2005, prin preluarea unei părţi din
activele combinatului chimic Sofert Bacău, care a rezultat în urma transformării integrale a
Combinatului de Îngrăşăminte Chimice Bacău (C.I.C. Bacău) înfiinţat în anul 1974. Prin HG
1200/1990 a fost constituită conform Legii 15/1990 societatea comercială Sofert Bacău.
Platforma chimică AMURCO reprezintă un complex de instalaţii amplasate în zona
industrială Bacău Sud, la o distanţă de aproximativ 3 km de municipiul Bacău şi care se întinde pe
o suprafaţă de aproximativ 78.000 mp, fiind situată în intravilanul localităţii.
În perioada analizată zona era afectată de prezenţa mai multor obiective industriale dintre
care: CET Bacău - Sud, S.C. Bistriţa S.A., S.C. CONBAC S.A., halda de deşeuri menajere a
municipiului Bacău, LETEA Bacău, Staţia de betoane etc. În tabelul 5.1. sunt prezentate
localităţile şi operatorii economici din vecinătatea S.C. AMURCO S.R.L. Bacău care pot fi
afectaţi în cazul producerii unui accident major.
Prin dezvoltarea municipiului Bacău, zona rezidenţială este în continuă extindere de jur-
împrejurul Bacăului, iar zonele considerate în trecut extravilane se găsesc acum în imediata
vecinătate a obiectivelor industriale.
Platforma chimică a societăţii este amplasată pe curba de nivel de 150 m, la cota de 140 m,
pe malul drept al râului Bistriţa. Topografia locală, se prezintă sub forma unei denivelări de teren
în zona de confluenţă a râului Bistriţa cu râul Siret şi a unei largi trepte de terasă. În imediata
vecinătate a platformei chimice nu se găsesc habitate sau specii protejate.
Rezervorul de amoniac este situat în partea de sud a amplasamentului societăţii. Pe exterior
este prevăzut cu dispozitive de inundare, în cazul apariţiei de scurgeri accidentale.

39
Tabelul 5.1. Localităţile şi operatorii economici din vecinătatea S.C. AMURCO S.R.L. Bacău
[132].
Situate în zona de planificare la urgenţă
Situate în zona de 500 m
externă
Distanţ Nr. Distanţa Populaţie
Operatorul economic Localitatea
a (km) angajaţi (km) (loc.)
Mun. BACĂU 3 35.000 LUIZI CĂLUGĂRA 8 6.283
S.C. I.L.S. S.R.L Bacău 0,2 40 MĂGURA 10 3.947
S.C. CONBAC S.A 0,2 60 MĂRGINENI 8 7.985
S.C.SSAB AG S.R.L 0,3 85 LETEA-VECHE 5 4.813

S.C. BAC DELPHI S.R.L 0,2 40 BUHOCI 7 5.039

S.C. CONBAC S.A 0,3 40 TAMAŞI 6 6.059
C.E.T BACĂU 0,5 150 NICOLAE BĂLCESCU 4 10.949
S.C. GLOBALSERV SRL 0,1 10 MUN. BACĂU 3 140.261
SC CARPAT BETON SRL 0,5 4 SAUCEŞTI 15 3.775
S.C. SELENA Pista Kart 0,5 40 BEREŞTI BISTRIŢA 20 3.195
SC INTERSERV SRL 0,2 17 NEGRI 36 3.529
SC INTER BRANDS 0,5 150 TRAIAN 24 5.830
SC REGAL GLASS 0,4 8 SECUIENI 31 4.344
SC MELINDA IMPEX STEEL 0,4 10 RĂCĂCIUNI 20 6.763
SC.WATCH & CATCH 0,1 38 CLEJA 15 6.718
SC AVEGO NEGRESTI 0,1 15 FARAOANI 12 5.884
SC FIBROMAR SRL 0,2 10 SĂNDULENI 30 4.272
SC BETON DENIS SRL 0,2 7 SCORŢENI 34 3.328

5.2.2.2. Planul tehnic general al operatorului economic

a) Date generale:
 Capacitate încărcare/descărcare amoniac:
 la încărcare: 40t/h, max.320 t/zi (pentru 2 schimburi);
 la descărcare: cca. 50 t/h (capacitatea de descărcare prin rampă a cisternelor este
limitată deoarece depozitul de amoniac nu este prevazut cu instalaţie de răcire – are numai
instalaţie de menţinere a temperaturii) [137].

b) Elemente componente:
 rampa propriu-zisă, prevazută cu 4 guri de încărcare, conductele aferente şi racorduri
flexibile la cisterne;

40
  rezervor de apă amoniacală, V= 90 000 L;
 două pompe pentru încărcare/descărcare amoniac şi apă amoniacală.

c) Conexiuni exterioare rampei:

 traseul principal cu depozitul de amoniac, pentru primirea amoniacului în vederea
încărcării în cisterne şi livrării;
 conducte de legătură cu instalaţia de fabricare a amoniacului;
 conducta de amoniac gazos cald pentru descărcarea cisternelor;
 conducta de azot gaz pentru presurizări şi inertizări cisterne de amoniac.

În figura 5.1. este prezentat planul tehnic general al operatorului economic [137].

NH3
CISTERNA NH3
TANC
AMONIAC RAMPĂ AMONIAC

EMISII
pp
VAS APĂ
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ AMONIACALĂ
AMONIAC DIN TANC
pp.

AMONIAC DIN CISTERNĂ AZOT GAZ

Figura 5.1. Planul tehnic general al operatorului economic [137].

5.2.2.3. Descrierea sistemului (proces, instalaţie chimică)
Rezervorul de amoniac (dat în folosinţă în luna august 1978) este o construcţie supraterană
de forma cilindrică, confecţionată din oţel carbon, căptuşit cu material izolant, asigurat antitermic
(asigură o temperatură de - 40°C), amplasat într-o cuvă de retenţie betonată. Are o structură de
rezistenţă metalică, părţile în elevaţie ale structurii sunt reprezentate de un perete din tablă de oţel,
cu o grosime cuprinsă între 25 mm la bază, până la 10 mm la partea superioară [132].
Rezervorul de amoniac asigură stocarea amoniacului în condiţii de siguranţă având
următoarele caracteristici:
 volumul: V =12.000.000 m3;
 diametrul exterior al mantalei = 27,6 m;
 înălţimea: H termoizolată = 20,5 m;
 gradul de umplere: maxim 80%;
 capacitatea de depozitare: maxim 15.000 t (minim 700 t).

41
 În figura 5.2. este prezentat rezervorul de amoniac, imagine rezultată din
introducerea caracteristicilor acestuia în programul de simulare ALOHA.

Figura 5.2. Rezervorul de amoniac.

5.2.2.4. Instalaţiile de proces sau control.
a) Instalaţia de amoniac KELLOGG.
 Date generale [132]:
 anul punerii în funcţiune:1979;
 capacitatea proiectată: 300.000 t/an.

 Tehnologie: licenţa KELLOGG – tehnologie S.U.A., modernizată în anul 1990, grad

de automatizare 98%.
 Fazele procesului tehnologic [132]:
 Preparare gaz de sinteză:
- Comprimarea şi desulfurarea gazului natural;
- Reformarea primară a gazului natural, presiune medie;
- Reformare catalitică secundară a gazului natural, cu aer tehnologic;
- Conversia catalitică a oxidului de carbon, în două trepte de temperatură.

 Purificarea gazului de sinteză [132]:

42
  Purificare pentru îndepărtarea CO2, prin absorbţia chimică în sol. K2CO3
activat cu dietanolamină – sistem Carsol;
 Metanizare: reacţie catalitică de transformare a oxizilor de carbon în metan.

 Sinteză şi refrigerare amoniac [132]:

 Comprimarea gazului de sinteză;
 Sinteza amoniacului la presiune, cu separarea amoniacului prin refrigerare;
 Refrigerarea şi depozitarea amoniacului.

b) Instalaţii auxiliare, părţi componente ale fabricii de amoniac [137]:

 instalaţia de generare, distribuţie şi recuperare abur;
 instalaţia de degazare a condensului de proces;
 instalaţia de depozitare şi distribuţie a amoniacului lichid.

Sistemul de generare abur de 105 bar este de tip integrat, cu folosirea recuperărilor la
nivel energetic ridicat, aburul generat se utilizeaza în scop tehnologic şi la antrenarea turbinelor
compresoarelor şi pompelor principale din instalaţie. Utilizează drept combustibil gazele
naturale.
c) Produse finite [137]:
 amoniac lichid – produs principal, 99,8% NH3, utilizat ca materie primă la
fabricarea ureei;
 dioxid de carbon – produs secundar.

d) Evaluare BAT (Best Availablle Techniques - Cele mai bune tehnologii

disponibile) [137]:
BAT este definit ca fiind cel mai actual stadiu de dezvoltare al proceselor, facilităţilor
sau metodelor de operare care indică cât de adecvată este practic o măsură de limitare a
deversărilor. Pentru a determina dacă o serie de procese, facilităţi sau metode de operare
reprezintă cea mai bună tehnologie disponibilă pentru cazuri generale sau individuale, o atenţie
deosebită trebuie acordată următoarelor aspecte [132]:
 procedeul de fabricare a amoniacului aplicat în instalaţia S.C. Amurco S.R.L. Bacău:
se încadrează în categoria proceselor convenţionale de reformare cu abur a gazului
natural, acesta este considerat un proces de producţie BAT;
 instalaţia de amoniac KELLOGG exploatată de S.C. Amurco S.R.L. Bacău: aparţine
generaţiei a doua tehnologică, având uzura morală şi fizică corespunzatoare;

43
  exploatarea instalaţiei în ultimii ani: s-a facut la un nivel de 20-70 % din capacitate,
consumurile specifice înregistrate depăşind nivelurile BAT;
 instalaţia a fost modernizată în perioada 1994 – 1996.

5.2.2.5. Normative de fabricaţie, scheme tehnologice, proceduri de operare

Procedeul de fabricare a amoniacului aplicat în instalaţia SC AMURCO SRL Bacău se
încadreaza în categoria proceselor convenţionale de reformare cu abur a gazului natural. În
figura 5.3. este prezentată schema fluxului tehnologic la instalaţia de amoniac [137].

Gaz De COMPRIMARE
natural proces gaz natural Gaze
reziduale
De
combustie ÎNCĂLZIRE
DE
Aer SULFURARE
tehnologi REFORMARE
c PRIMARA

COMPRIMARE
REFORMARE
Aer tehnologic
SECUNDARA

CONVERSIE
CO
la înalta
temperatura
CONVERSIE CO
la joasa
temperatura
CO2 la
Solutie K2CO3 SPALARE CO 2 consumatori

METANIZARE
Apa amoniacala
la depozit
COMPRESIE
gaz sinteza Catalizatori
uzati
RECUPERARE SINTEZA
HIDROGEN AMONIAC

DEPOZITARE
AMONIAC

AMONIAC
produs finit

Figura 5.3. Schema tehnologică de obţinere a amoniacului [137].

44
 5.2.2.6. Cantităţi de substanţe periculoase şi caracteristicile acestora

SC AMURCO SRL Bacău are ca principal obiect de activitate [132]:

 producerea de uree, îngrăşământ pe baza de azot, utilizat în agricultură şi
comercializat pe piaţa internă şi internaţională;
 producerea de amoniac, acesta fiind un produs intermediar utilizat în principal în
cadrul platformei pentru fabricarea ureei - amoniacul lichid cât şi sub formă de
soluţie apoasă este comercializat pentru diferite utilizări industriale;
 producerea şi comercializarea bicarbonatului de amoniu alimentar.

În tabelul 5.2. sunt prezentate principalele produse finite obţinute în procesul de

producţie [132].
Tabelul 5.2.
Capacitatea
Nr. Denumire Instalaţia de
de producţie Mod de stocare, livrare Destinaţie
crt. produs producţie
(t/an)
1.Utilizat ca materie
primă în procesul
Amoniac lichid, 99,8% NH3, tehnologic de fabricare
Instalaţia de
1. Amoniac 300.000 livrat sub forma de amoniac a ureei, pe acelaşi
amoniac
lichid amplasament;
2. Livrat la terţi în
cisterne C.F. sau auto
Apa
Instalaţia de În funcţie de Rezervor de apă amoniacală Livrată la terţi, în
2. amoniacal
amoniac cererea pieţei cu V = 90000 litri cisterne C.F. sau auto
ă sol. 25 %
Uree perlată, cu umiditate de
0,35 – 0,5 % stocată în
depozitul de uree vrac,cu Diverşi beneficiari de
Instalaţia de
3. Uree 420.000 capacitate 30.000 t; îngrăşăminte chimice
uree
Livrare: vrac sau în saci sau de uree tehnică
dubli de polipropilenă şi
polietilenă

45
 Continuare Tabelul 5.2.
Capacitatea
Nr. Denumire Instalaţia de
de producţie Mod de stocare, livrare Destinaţie
crt. produs producţie
(t/an)
Azot gaz cu concentraţie de
Azot gaz
99%.
Instalaţia de 600 mc/h
Azot lichid: Consumatori interni
4. Azot separare aer
- stocare în rezervor criogenic Diverşi beneficiari
(azot) Azot lichid
cu V = 5000 litri
60 L/h
- livrare în recipiente speciale
Îmbuteliat în Instalaţia de
Oxigen gaz îmbuteliere oxigen, în
Instalaţia de
5. Oxigen 80 mc/h, recipiente speciale, Diverşi beneficiari
separare aer
p = 150 atm Stocare în butelii - în
magazie special amenajată.

5.2.2.7. Situaţia meteorologică a zonei de amplasare a obiectivului

Dispunerea altitudinală în trepte cu largă deschidere spre est, a condiţionat în mare
măsură caracteristicile climatelor municipiului Bacău. Influenţele continentale sunt modelate de
masele de aer din vestul şi nord-vestul Europei care ajung pe teritoriul Bacăului prin înşeuările
carpatice şi sporesc cantitatea de precipitaţii [30].
Frecvenţa vitezei medii anuale a vântului arată o predominantă a acestuia din sector
nord şi nord-vest, precum şi dinspre sud şi sud-est.
Fenomenele meteorologice care prezintă un interes deosebit îl prezintă ceaţa şi bruma.
Ceaţa se produce în mod frecvent în anotimpul rece şi la tranziţia dintre anotimpul cald spre
rece, respectiv rece spre cald, cu o frecvenţă maximă în lunile decembrie şi ianuarie. În lunile
de toamnă, ceaţa este un fenomen frecvent şi pe văile râurilor, reducând gradul de luminozitate.
[133].
Condiţiile climaterice pentru zona municipiului Bacău sunt:
 42,2 % din timp în zona municipiului Bacău reprezintă condiţii de vreme favorabilă
pentru dispersia vaporilor toxici;
 12,6 % din timp în zona municipiului Bacău reprezintă condiţii de vreme foarte
defavorabilă pentru dispersia vaporilor toxici;
 45,2 % din timp în zona municipiului Bacău reprezintă condiţii de vreme
defavorabilă pentru dispersia vaporilor toxici.

46
5.2.2.8. Caracteristicile seismice ale zonei
Pentru studierea producerii impactului unui seism în zonă asupra rezervorului au fost
folosite studiile efectuate de INCERC filiala Iaşi măsurători ale vibraţiilor in situ, care au avut
ca scop (INCERC, 2002) [136]:
 pentru rezervor, determinarea domeniului frecvenţelor proprii de oscilaţie,
identificarea zonelor pe care ar putea să apară amplificări semnificative ale unei
acţiuni dinamice externe perturbatoare (efectuat la agitaţia microseismică şi la şocuri
de mică intensitate aplicate pe cupolă);
 pentru amplasament, identificarea frecvenţelor de oscilaţie dominante (efectuate doar
la microseisme).

Modelarea acţiunii undei seismice s-a realizat cu ajutorul programului cu element finit
de tip SELL (placă şi membrană) SAP 2000.
Cea mai mică frecvenţă proprie de oscilaţie determinată prin exerciţiul de modelare a
fost de 33,7 Hz. Rezultatele simulărilor numerice prezentate în raport, conduc la concluzia că
izolaţia şi mantaua de protecţie din aluminiu sunt rezistente la acţiuni seismice severe de până
la 7,4 grade pe scara Richter. Astfel ipoteza acţiunii undelor seismice asupra rezervorului nu
este susţinută mai ales că în zonă la data producerii incidentului nu au fost înregistrate seisme
importante (potirvit datelor obţinute de pe pagina web a Institutului Naţional pentru Fizica
Pământului – arhiva în timp real) [101].
5.2.3. ANALIZA ÎN TEREN ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE
RISC DIN SISTEM
Identificarea factorilor de risc se realizează pe baza analizei în detaliu a riscurilor pe
amplasamentul evaluat şi necesită o analiză iniţială a riscurilor. Factorii de risc identificaţi se
trec într-o „Fişa de evaluare a sistemului” [12, 68].
Identificarea factorilor de RISC prin ,,Analiza macroscopică”, cuprinde următoarele
etape [68]:
 Prezentarea instalaţiei, identificarea surselor de pericol;
 Inventarul substanţelor periculoase;
 Identificarea pericolului, evaluarea şi controlul riscului;
 Identificarea zonei cu cel mai mare risc;
 Stabilirea obiectivelor de prevenire.

47
5.2.3.1. Prezentarea instalaţiei, identificarea surselor de pericol
Depozitul de amoniac şi rampa de încărcare - descărcare amoniac, sunt destinate
depozitării amoniacului lichid şi livrării lui la consumatorii interni sau externi şi sunt amplasate
în partea de sud a S.C. AMURCO S.R.L. BACĂU.
 Descrierea instalaţiei a fost prezentată la subcapitolul 5.2.2.3.
 Identificarea surselor de pericol se realizează conform listelor de verificare
prezentate la subcapitolul 3.1.8. respectiv:
 pericole specifice amplasamentului/procesului;
 pericole bazate pe evenimente incidentale;
 pericole generale externe.

5.2.3.2. Inventarul substanţelor periculoase.

În tabelul 5.3. sunt prezentate substanţele periculoase folosite în procesul de producţie,
gradul de pericol şi cantităţile relevante [137].
Tabelul 5.3. Substanţele periculoase folosite, gradul de pericol şi cantităţile relevante [137].
Capacitatea Cantitatea maximă
Substanţa Fraze de
Periculozitate maximă de utilizată/ produsă
chimică risc
stocare anual
Gaz natural Inflamabil F+; R12 Nu se stochează 535000 mii mc/an
Amoniac Toxic,coroziv, periculos R10 15000 t 300.000 t/an
anhidru pentru mediu T; R23
C; R34
N; R50
Apa amoniacală La conc.>25% este toxic, C; R34 80 t
periculos pentru mediu N; R50 În funcţie de comenzi
Cracare
catalitică
Formaldehida
toxic 3T;R23/24/ 100 t 6300 t
sol.25%
25–34-40-
43
Hidrogen Inflamabil F+; R12 Nu se stochează
Oxigen Oxidant O; R8 - Funcţie de comenzi
Acid sulfuric Toxic, coroziv R23 R35 3000 t 3000 t
conc.98%
Acid clorhidric Toxic, coroziv R23 R35 30 t 550 t
sol.36%

48
 Efectele amoniacului asupra stării de sănătate a salariaţilor şi populaţiei:
Amoniacul este un gaz extrem de iritant pentru mucoase, iar soluţiile sale apoase sunt
caustice. O parte din amoniacul inhalat este neutralizat de dioxidul de carbon la nivelul
alveolelor, restul intrând în circulaţie, ca apoi să fie eliminat prin urină şi transpiraţie.
Intoxicaţia acută cu amoniac se manifestă prin senzaţii de asfixie, accese puternice de
tuse, agitaţie, stări de delir, nesiguranţă în mers, tulburări de circulaţie.
Moartea poate surveni prin insuficienţa cardiacă şi edem pulmonar.
Concentraţiile de 0,25 % - 0,45 % amoniac în aer, adică 1897-3415 mg NH3/m3 aer pot
cauza apariţia formei de intoxicaţie acută. O expunere de cca. 5 minute într-un mediu având
concentraţia de 0,5 % – 1 % amoniac în aer , adică 7589 mg NH3/m3 aer poate provoca
moartea.
Îngerarea accidentală de soluţii de amoniac este însoţită de fenomene de tip intoleranţă
gastrică, eriteme, edem global. Amoniacul afectează conjunctiva şi corneea, provocând apariţia
de conjunctivite, spasm palperal şi în cazuri grave, opacifierea sau perforarea corneei [137].
În tabelul 5.4. sunt prezentate valorile maxim admise pentru concentraţia amoniacului la
locurile de muncă şi în zonele locuibile.
Tabelul 5.4. Valorile maxim admise pentru concentraţia amoniacului la locurile de muncă şi în
zonele locuibile.
Valoare limita termen
Reglementari in vigoare U.M. Valoare limita
scurt
Legea nr. 319/2006 privind
securitatea şi sănătatea în muncă (la mg/ m3 aer 36 (15 min.) 14 (8 ore)
locurile de muncă)
MMPS 2002 STAS 12574/78
mg/ m3 aer 0,3 (30 min.) 1(24ore)
(pentru zone locuibile)

Conform legislaţiei prezentate în tabelul 5.4., concentraţia maximă admisă de amoniac

în mediul de lucru este de 36 mg/ m3 aer, iar în zonele protejate 0,3 mg/ m3 aer.
5.2.3.3. Identificarea pericolului, evaluarea şi controlul riscului
Determinarea şi evaluarea riscurilor de producere a accidentelor majore în cadrul
societăţii AMURCO stabileşte procesul de identificare a tuturor pericolelor, evaluarea şi
controlul riscurilor pe platforma chimică, pentru realizarea conformităţii cu cerinţele legislative
privind sănătatea şi securitatea ocupaţională care decurg din [132]:
 activităţi desfaşurate în mod curent pe platformă;
 activităţi noi sau modificate;

49
  operarea curentă a instalaţiilor şi procedurile emise pentru cazurile de
operare normală/anormală, proceduri ocazionale sau periodice;
 ţinerea sub control a unei operaţiuni care are potenţial în declanşarea unor
riscuri;
 utilizarea produselor şi serviciilor furnizate de terţi.

Pentru realizarea procesului de identificare a pericolelor majore, care rezultă din

operarea normală şi anormală, precum şi evaluarea probabilităţii şi severităţii lor, s-a recurs la
identificarea sistematică în vederea adoptării şi implementării celor mai adecvate proceduri.
Pentru eficienţa studiului realizat, s-au avut în vedere date despre toxicitate, despre
gradul de aprindere, potenţialul de explozie şi reacţii în lanţ în urmatoarele situaţii [132]:
 pornire;
 operare normală;
 oprire normală;
 avarii;
 întreţinere.

Pentru identificarea, analiza şi evaluarea riscurilor pentru platforma chimică AMURCO

am luat în calcul istoricul evenimentelor petrecute de-a lungul celor peste 30 de ani activitate în
domeniul producerii îngrăşămintelor chimice.
Conform datelor din Bilanţurile de Mediu după 1997 după preluarea societăţii de către
S.C. INTERAGRO S.A. nu au fost semnalate incidente majore în timpul funcţionării
instalaţiilor din cadrul AMURCO, în urma cărora să-şi fi pierdut viaţa cel puţin un salariat, sau
să fi condus la intoxicarea gravă a unui numar de persoane atât în amplansament cât şi în
exteriorul acestuia [137].
5.2.3.4. Identificarea zonei cu cel mai mare risc.
Pentru determinarea instalaţiilor cu cel mai mare risc, societatea a fost imparţită pe zone
individuale, pe fiecare zonă în parte am efectuat o analiză amănunţită urmărind următorii
factori:
 probabilitatea producerii unui accident;
 consecinţe în cazul producerii acestuia;
 istoricul fiecărei instalaţii.

Ca urmare a analizei desfăşurate, pe platforma AMURCO se evidenţiază urmatoarele

instalaţii, fiecare dintre ele au potenţial diferit în producerea unui accident major [132]:

50
  instalaţia de sinteză amoniac;
 instalaţia de sinteză uree;
 rezervorul de stocare amoniac;
 rampa de încărcare amoniac.

Un accident relevant este legat de pierderea de amoniac în cadrul uneia dintre cele 4
instalaţii prezentate, din acest motiv fiecare instalaţie are un risc asociat şi un grad de pericol
care o caracterizează.
Probabilitatea apariţiei unor situaţii de urgenţă este diminuată de [137]:
 dotarea cu sisteme şi elemente de siguranţă;
 automatizare şi control al parametrilor de risc;
 calificarea personalului de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor;
 instruirea şi antrenarea personalului pentru intervenţie;
 surse alternative de alimentare cu energie electrică;
 surse alternative de alimentare cu apă.

Potenţialul de pericol pe care platforma chimică AMURCO îl reprezintă atat pentru

amplasament dar şi pentru populaţie (situată în municipiul Bacău şi localităţile limitrofe), este
determinat de coexistenţa şi posibilitatea de manifestare a mai multor factori de risc:
 proprietăţile de pericol ale amoniacului;
 apariţia unor avarii în instalaţiile societăţii.

Riscurile care se pot produce pe amplasamentul S.C. AMURCO S.R.L. Bacău sunt:
1. riscuri naturale [132]:
 cutremur şi alunecări de teren (p);
 căderi de obiecte cosmice (s);
2. riscuri tehnologice [132]:
 atac terorist cu arme grele; (s);
 accidente chimice (p);
 accidente pe căi de transport feroviar (p);
 explozii (p);
 incendii (p).
unde:
(p) = risc principal, (s) = risc secundar.
Riscurile naturale odată manifestate, pot declanşa la rândul lor efecte complementare

51
specifice platformei AMURCO de tipul celor evidenţiate mai sus ca riscuri tehnologice.
Situaţiile de urgenţă se tratează în funcţie de tipul de risc care se manifestă, sau de
combinaţia consecinţelor acestora, în corelaţie directă cu cantităţile de substanţe periculoase şi
concentraţiile acestora.
Pentru platforma AMURCO tipurile de riscuri potenţial a fi luate în considerare sunt
[132]:
 degajari masive de substanţă periculoasă în aer (accident chimic);
 incendii;
 explozii;
 combinaţii de pericole determinate de caracterul avariei.

Principalii factori care conduc la declanşarea riscului chimic (în general) sunt:
 erorile tehnice;
 reacţiile chimice necontrolate determinate de greşeli de proiectare;
 întreţinerea incorectă a instalaţiilor;
 lipsa controlului sau erori de procedură;
 factorul uman.

Tipologia posibilă a unor situaţii de urgenţă internă pe platforma chimică AMURCO, pe

baza istoricului evenimentelor care au condus la opriri accidentale şi a cunoaşterii riscurilor
asociate instalaţiilor, precum şi a proprietăţilor de pericol a substanţelor cu care lucrează, este
prezentată în tabelul 5.5. [137].

Tabelul 5.5. Tipuri de situaţii de urgenţă posibil să se producă în S.C.AMURCO S.R.L. [137]
Unde ? Nor
Tip eveniment Poluare Incendiu Explozie
aer sol apă toxic
Emisii masive de amoniac x x x
Scăpare de substanţă gazoasă
inflamabilă (gaz metan ,gaz de x x x
sinteză, hidrogen)
Deversări de produse lichide
x x x x x
inflamabile
Deversări de produse lichide
x x x x
corozive
Avarii tehnologice la instalaţia
x x x x x x x
de amoniac
Avarii tehnologice la instalaţia
x x x x x x x
de uree

52
 Contunuare Tabelul 5.5.
Unde ? Nor
Tip eveniment Poluare Incendiu Explozie
aer sol apă toxic
Avarii tehnologice la instalaţia
tanc amoniac şi rampa de x X x x x x x
încarcare
Avarii tehnologice la instalatia
x x
CET
Avarii tehnologice la secţia
x
electro SRA
Avarii tehnologice la instalaţia
x
de azot
Avarii tehnologice la instalaţia
x
de oxigen
Avarii la depozitele de lichide
x x
inflamabile - combustibili
Avarii la depozitele de produs
x
finit-uree
Avarii, deraieri, în timpul:
încărcării, manipulării şi/sau
x x x x x x x
transportului de substanţe
periculoase pe căi ferate uzinale

Tipurile de situaţii de urgenţă evidenţiate în tabelul 5.5. vor fi gestionate de S.C.

AMURCO S.R.L., prin aplicarea procedurilor care sunt specificate în conţinutul planurilor de
intervenţii şi în instrucţiunile de operare din cadrul secţiilor.
Substanţa cu potenţialul cel mai toxic de pe platformă şi care prezintă un posibil risc în
declanşarea unui accident major este amoniacul. Pentru scurgerile de amoniac din instalaţiile
care produc, utilizează şi manipulează amoniac, accidentele se pot produce ca urmare a
dispersiei vaporilor toxici [137].
În instalaţiile de producere a amoniacului şi instalaţia de uree se presupune că este puţin
probabil să se producă un accident major care să pună în perficol grav sănătatea şi viaţa
comunităţii civile. Echipamentele de siguranţă existente în aceste instalaţii, gradul de
tehnologizare, existenţa unor instrucţiuni clare de operare în cadrul fiecarei secţii, fac posibilă
oprirea la sursă a evenimentului prin intervenţie tehnologică [132].
Depozitul de amoniac este clasificat ca fiind obiectiv de interes strategic pentru
populaţie datorită vulnerabilităţii sale la acţiuni mecanice externe, violente. Depozitul de
amoniac existent în cadrul AMURCO este un obiectiv realizat cu respectarea tehnologiilor de
depozitare specifice prorietăţilor substanţei stocate. Aceste tehnologii asigură riscuri minim
acceptate în ceea ce priveşte protecţia şi siguranţa în exploatare [132].

53
 În concluzie:
 evenimente majore cum ar fi fisurarea catastrofală a rezervorului de amoniac nu se pot
produce ca o consecinţă a procesului tehnologic, eroare umană, atac cu arme uşoare sau
condiţii meteo defavorabile (fulger, grindină, vânt puternic), ci doar prin acţiunea
violentă a unui agent extern (meteorit, arme grele);
 ca masură de siguranţă rezervorul de stocare nu este încărcat la capacitatea proiectată,
(capacitatea maximă de încărcare este de 80 % din capacitatea proiectată);
 în procesul tehnologic acţiunea factorului uman este nesemnificativă deoarece reglările
de presiune şi temperatură în depozitul de amoniac se realizează automat;
 învelişul criogenic a fost refăcut în totalitate în anii 2001-2002.

Rezervorul de stocare a amoniacului, în ansamblul său a fost proiectat şi construit să

reziste la un cutremur de maxim 8˚ pe scara Richter conform normativului de proiectare
antiseismică P100/1992 [136].
5.2.3.5. Stabilirea obiectivelor de prevenire
Potenţialul de pericol major în producerea accidentelor pe care îl reprezintă
amplasamentul AMURCO, justifică necesitatea întocmirii: raportului de securitate, planului de
urgenţă internă şi a unei politici de prevenire, din urmatoarele considerente [137]:
 existenţa unor tehnologii şi instalaţii care produc, utilizează, manipulează, depozitează
substanţe periculoase;
 existenţa la un moment dat a unor stocuri mari de substanţe periculoase;
 existenţa unui număr mare de persoane care lucrează pe platformă şi posibilitatea erorii
umane în operare;
 posibilitatea implicării în evenimente cu consecinţe grave a vecinătăţilor în cazul
apariţiei unor emisii masive de substanţe periculoase;
 posibilitatea poluării apelor de suprafaţă.

Acest potenţial de pericol este determinat de coexistenţa şi manifestarea mai multor

factori de risc care pot determina şi declanşa la un moment dat un anumit tip de risc (exemplu:
cutremur de pamânt sau alunecări de teren cu efect complementar, atentate teroriste sau căderi
de obiecte cosmice). Agravarea consecinţelor unui accident în care sunt implicate substanţe
periculoase este influienţată de amplasamentul şi specificul tehnologic care poate favoriza
manifestarea simultană a mai multor factori de risc cu posibilitatea antrenării în “efect domino”
a mai multor instalaţii.

54
5.2.4. ÎNTOCMIREA LISTELOR DE VERIFICARE.
Listele de verificare a pericolelor generale sunt utilizate pentru identificarea pericolelor
relevante specifice instalaţiilor/ amplasamentelor. Pericolele generale externe sunt tratate la
nivelul întregului amplasament. În tabelele 5.6., 5.7. şi 5.8. sunt prezentate Listele de verificare
pentru un rezervor de amoniac.

Tabelul 5.6. Listele de verificare pentru pericole specifice amplasamentului/procesului.

Nr. Pericole generale DA NU
1. Proiectare eronată X
2. Fabricaţie şi montaj incorect X
3. Presiune de funcţionare peste limita admisă X
4. Temperatura de funcţionare necorespunzătoare X
5. Defecţiuni datorate corodării, îmbătrânirii, uzurii normale sau de
X
proces
6. Defecţiuni datorate vibraţiilor/oboselii X
Cedarea elementelor componente: flanşe, îmbinări, supape,
7. X
robinete, garnituri, conducte, furtunuri etc.
8. Griparea rulmenţilor X
9. Defectarea componentelor aflate în mişcare permanentă X
10. Producerea unor reacţii chimice neaşteptate X
11. Nealimentarea cu sbstanţe pentru funcţionare
12. Defectarea aparaturii de control X
13. Nealimentarea cu electricitate, apă de răcire, abur, azot etc.) X
14. Defecţiuni apărute pe timpul operării normale X
15. Defecţiuni apărute pe timpul pornirii sau opririi X
Defecţiuni apărute pe timpul efectuării lucrărilor de
16. X
întreţinere/reparaţii
17. Defecţiuni pe timpul transportului de substanţe periculoase X
Apariţia substanţelor inflamabile/explozive datorită unor
18. X
defecţiuni
Crearea producerii unor explozii din cauza scurgerilor
19. X
necontrolate de substanţe
20. Crearea producerii unor explozii din cauza unei erori umane X
Crearea producerii unor explozii din cauza nefuncţionării la
21. X
parametri a sistemului de control
22. Crearea producerii unor explozii locale neprevăzute X
Crearea producerii unor explozii din cauza pierderii de
23. X
substanţă inertizantă
24. Producerea unor scântei mecanice datorită frecării X
25. Apariţia flăcării şi a gazelor fierbinţi X
Apariţia reacţiilor chimice, la materialele care se aprind uşor (de
26. X
ex: FeS)
Producerea descărcărcării electrostatice şi a curentului de
27. X
egalizare
28. Producerea scânteilor electrice X
29. Apariţia necontrolată a undelor electromagnetice X
Supraîncălzirea unor suprafeţe ca urmare a frecării şi apariţiei
30. X
scânteilor mecanice
55
Tabelul 5.7. Listele de verificare pentru pericole bazate pe evenimente incidentale.
Nr. Pericole generale DA NU
Nerealizarea tuturor măsurilor de prevenire şi protecţie împotriva
1. X
incendiilor
Neasigurarea dimensiunilor necesare cuvei sau vasului de
2. X
retenţie
3. Eliberarea insuficientă a substanţei din zona instalaţiei X
Măsuri insuficiente sau defectarea echipamentelor de limitare sau
4. X
dirijare a răspândirii substanţelor eliberate
Nu sunt asigurate ieşirile de urgenţă pentru personalul de pe
5. X
locul de muncă
6. Nu se respectă distanţele minime dintre instalaţii X
7. Instalaţiile nu sunt prevăzute cu sisteme de apărare
Alarma de incendiu şi a sistemului de detectare a incendiului nu
8. X
funcţionează
9. Instalaţia nu este dotată cu mijloace de stingere a incendiului X
Mijloacele de stingere a incendiilor existente nu snt verificate şi
10. X
nu funcţionează
11. Nu este spaţiu suficient pentru intervenţie X
Nu este realizată organizarea pentru intervenţie în situaţii de
12. X
urgenţă
Accidentarea personalului de intervenţie din cauza efectelor
13. X
fizice/chimice ale evenimentului
Personalul de pe locul de muncă nu este pregătit pentru
14. X
intervenţie
15. Sistemele de detectare nu funcţionează X
Nerealizarea la timp a măsurilor de limitare pentru substanţele
16. X
eliberate
17. Nerespectarea distanţelor X
Mijloacele de limitare a exploziilor nu sunt realizate conform
18. X
normelor tehnice
Defectarea aparaturii de detectare al gazelor/substanţelor
19. X
periculoase poluante
20. Scurgerile substanţelor periculoase nu sunt detectate X
Scurgerea substanţelor periculoase în sistemul de canalizare/ape
21. X
uzate fără a fi detectate
22. Creşetrea necontrolată a concentraţiei substanţei periculoase X
23. Substanţele toxice eliberate nu sunt separat suficient X
Substanţele care se dizolvă în apă de cele solide din gazele de
24. X
coş nu pot fi separate
Extinderea norilor toxici datorită neaplicării măsurilor de
25. X
dispersie (de ex: prin cortină de apă)
26. Substanţele periculoase nu sunt reţinute suficient X
27. Substanţele periculoase nu sunt neutralizate X
28. Facla pentru eliminarea termică a substanţei nu funcţionează X

56
Tabelul 5.8. Listele de verificare pentru pericole generale externe.
Nr. Pericole generale DA NU
1. Nerealizarea măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor
2. Nerealizarea măsurilor de protecţie împotriva cutremurelor X
Nerealizarea măsurilor de protecţie împotriva fenomenelor
3. X
meteorologice periculoase
Nerealizarea măsurilor de protecţie împotriva incendiilor din
4. X
exterior
Nerealizarea paratrăsnetelor sau a pericolelor cauzate de
5. X
prezenţa liniei de înaltă tensiune
Conductele care traversează instalaţia şi care conţin substanţe
6. periculoase, nu sunt protejate faţă de producerea unui X
accident neprevăzut
Nerealizarea măsurilor de protecţie împotriva impactului
7. X
datorat mijloacelor de transport sau a obiectelor din apropiere
Nerealizarea măsurilor de protecţie împotriva unei explozii din
8. X
exterior (efect de proiectil)
Nerealizarea măsurilor de protecţie împotriva accesului
9. X
persoanelor neautorizate
Nerealizarea măsurilor de protecţie a sistemelor de acces şi
10. X
intervenţie a persoanelor neautorizate
Serviciile desfăşurate prin contract de alte firme, pe
11. X
amplasament sunt defectuase
12. Vehiculele de intervenţie nu au căi de acces până la instalaţie X
Echipamentul de intervenţie, protecţie şi a mijloacelor de
13. X
stingere/neutralizare neasigurate sau defecte
Nu există planuri de cooperare cu forţele din exteriorul
14. X
amplasamentului
Nerealizarea pregătirii forţelor de intervenţie pe timpul
15. X
situaţiilor de urgenţă
16. Realizarea defectuoasă a evaluării şi eliminării pericolelor X
Nu poate fi alarmat întregul personal în cazul producerii unui
17. X
accident

5.2.5. ÎNTOCMIREA ARBORILOR DE DEFECTĂRI

Identificarea abaterilor de la funcţionarea normală a sistemului şi a tuturor riscurilor
posibile, se face pe baza observării directe şi a deducţiei logice, pe baza simulării funcţionării
sistemului [25].
Identificarea scenariilor de accident se bazează pe folosirea nodului fluture care
cuprinde arbori de defectări şi arbori de evenimente [27].
Această etapă permite definirea unei liste de evenimente critice pentru fiecare cuplu
format dintr-un echipament şi substanţa pe care o conţine. Pentru fiecare eveniment critic se
asociază un arbore de defectări care poate fi modificat astfel încât să corespundă
particularităţilor instalaţiei studiate. În acelaşi mod plecând de la un eveniment critic şi de la
substanţa periculoasă implicată, etapa permite construirea unui arbore de evenimente , care

57
combinat cu arborele de defectări formează nodul fluture caracteristic pentru mai multe scenarii
de accident [25,27].
În figura 5.4. este prezentată schema arborilor de defectări, realizată pentru un rezervor
de amoniac dar, care poate fi folosită şi pentru alte substanţe periculoase.

STABILITATE
FUNCŢIONALĂ

OPRIRE FĂRĂ ALIMENTARE PROTECŢIE PROTECŢIE

PROTECŢIE FUNCŢIO NARE
CO NTINUĂ GREŞELI CONTINUĂ CUTREMUR INCENDIU
SABOTAJ Re spon sabi l i tate
C on trol acce s

S u prave gh e re

Profe si on al i sm

impermeabilă

Mi jl oace de
Re z e rvor 2
pe rman e n tă

Me n te n an ţă
Eci pame n te

Re z e rvor 3

Construcţie

Mi jl oace de
informaţii

Re z e rvor 1
Protecţie

Pe n al i z ări

e vacu are
pre ve n i re
Pompe de
e vacu are
fi abi l e

Figura 5.4. Schema arborilor de defectări.

5.2.6. ELABORAREA SCENARIULUI DE ACCIDENT

a) Construirea scenariului de producere a unui accident

Pentru elaborarea scenariului de accident major au fost luate în considerare urmatoarele

elemente [132]:
 condiţiile de amplasare a obiectivului AMURCO ţinând cont de poziţia faţă de aşezările
urbane şi rurale din zonă;
 pericolul prezentat pentru personalul societăţii AMURCO;
 cantitatea de substanţă periculoasă (amoniac) prezentă în instalaţii sau depozitată în
momentul producerii accidentului;
 caracteristicile substanţelor implicate care pot fi antrenate în timpul apariţiei defecţiunilor
şi care pot amplifica urmările accidentului;
 modelarea privind propagarea emisiilor în funcţie de studiile efectuate, precum şi
dezvoltarea incendiilor în urma producerii exploziilor;
58
 modul de propagare şi dispersie a substanţei periculoase în aer, apă sau sol în cazul în care
s-ar produce o scăpare urmată de explozie şi incendiu;
 managementul de securitate stabilit de conducerea societăţii AMURCO, capacitatea de
răspuns în situaţii de urgenţă, pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor unui accident major
pe amplasament şi în afara acestuia;
 cunoaşterea comportării în timp a concentraţiilor maxime, pentru dispunerea măsurilor de
evacuare sau protecţie.

Pentru stabilirea zonelor de planificare la urgenţă se vor lua în calcul scenariile cu cea
mai mare rază de acţiune.
La realizarea scenariului nu se vor lua în calcul scenariile care pot fi excluse şi care
sunt „accidente ipotetice care totuşi se pot produce“. Accidentele posibil a se produce care nu
au răspuns imediat şi planificat din partea operatorului, nu se vor lua în calcul deoarece acestea
deviază de la scopul scenariului (exemplu: „atentat terorist cu arme grele/bombe/explozibil de
mare putere”, „căderea unui meteorit de dimensiuni considerabile peste rezervorul de amoniac
încarcat la capacitate maximă” sau „prabuşirea unui aparat de zbor peste tancul de amoniac“.
Aceste accidente necesită stabilirea unor măsuri de securitate speciale, a unor planuri operative
de intervenţie, care implică intervenţia unor instituţii cu atribuţii de securitate (Jandarmerie,
Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţia Judeţeană/Municipală, Poliţia
Primăriei, Forţe aeriene, Ambulanţa, S.R.I. etc.) [132].
Rezultatul scenariului stabilit trebuie să determine evoluţia efectelor periculoase în timp
şi spaţiu, care să stabilească gradul maxim de pericol şi măsurile de protecţie şi intervenţie
necesar a fi luate pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor.
Pentru descrierea unui scenariu realist la care probabilitatea de producere este mare se
are în vedere [137]:
 analiza şi evaluarea efectelor evenimentului produs;
 caracteristicile constructiilor înveciate: vulnerabilităţi, efectul domino, condiţiile
meteorologice produse;
 datele specifice instalaţiilor care folosesc în procesul de producţie substanţe
periculoase şi care constituie un pericol major;
 cantitatea de substanţă existentă în instalaţie şi debitul eliberat în timpul
producerii evenimentului;
 cantitatea de substanţă periculoasă eliberată prin producerea unei defecţiuni
tehnologice a instalaţiei;
 gradul de pregătire a personalului participant la procesul de producţie;

59
  pregatirea specială a peronalului care deserveşte instalaţiile clasificate cu risc
major pentru intervenţie şi efectuarea antrenamentelor şi simulărior la locul de muncă
pentru menţinerea deprinderilor;
 stabilirea şi afişarea instrucţiunilor de lucru pentru fiecare instalaţie pentru lucru
în condiţii normale dar şi pentru defecţiuni apărute accidental;
 echipamente speciale de protecţie şi intevenţie;
 sisteme de protecţie şi securitate a instalaţiilor;
 sisteme de înştiinţare-alarmare optică şi acustică;
 organizarea, dotarea şi pregătirea Serviciului Privat pentru Situaţii de Urgenţă al
S.C. AMURCO S.R.L. Bacău în raport cu riscurile existente pe amplasamentul şi
domeniul de competenţă aprobat de I.S.U.J. şi cu respectarea criteriilor de performanţă
stabilite de normativele elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Pentru eficienţa evaluării, se au în vedere date despre toxicitate, despre gradul de

aprindere, potenţialul de explozie şi reacţii în lanţ în urmatoarele situaţii: pornire, operare
normală, oprire normală, oprire temporară de urgenţă, întreţinere, pornindu-se de la intrebarea “
ce se intamplă dacă…..”, luându-se în considerare moduri potenţiale de defectare pentru
fiecare componentă în parte, cauza defectării şi consecinţele potenţiale [132].
Pentru evenimentele în care incendiile şi exploziile sunt cauzele producerii unor
accidente majore, în urma cărora se eliberează un amestec de mai multe substanţe periculoase,
definirea scenariului de derulare a accidentului este realizat pentru cea mai periculoasă dintre
substanţe, considerată substanţa directoare şi anume amoniacul.
În figura 5.5. este prezentată schema efectelor accidentelor pentru accidente care totuşi
se pot produce [102]. Notaţiile reprezintă:
 STV = domeniul eficienţei măsurilor de prevenire a accidentelor;
 STB = domeniul eficienţei măsurilor de limitare a efectelor accidentelor;
 Indici: I = Inventar; CMI = cea mai mare cantitate implicata; K = critic; SA = analiza
de securitate.

60
 Instalatia Imprejurimi

Rata de Procent de
Masa scurgere propagare Imisii

Domeniu
Mi Accidente care totusi
MCMI QRCMI se pot produce
QTCMI
MK QRK
QTK
QRSA
MSA Valoarea
QTSA Evaluare accident
De ex.AEGL-2

Punct critic de ref. Distanta

STV ( Zona rezidentiala)
STB
Wohnbebauung

Figura 5.5. Schema efectelor accidentelor pentru accidente care totuşi se pot produce [102].
Din figura 5.5. rezultă două criterii de delimitare pentru accidentele care totuşi se pot
produce, astfel [102]:
 Criteriul 1 (limita inferioară): Posibilele derulări de incidente dintr-o instalaţie cu
scurgeri de substanţe periculoase, incendiu sau explozie, la eşuarea măsurilor de
prevenire a accidentelor, se vor clasifica drept accidente care totuşi se pot
produce, dacă CMI-ul unei substanţe periculoase toxice, inflamabile sau
explozibile din instalaţie depaşeste o cantitate critică MK, (acea cantitate la a
carei scurgeri, incendieri sau exploziii se atinge valoarea relevantă de evaluare a
accidentului tocmai la punctul critic de referinţă);
 Criteriul 2 (limita superioară): Se vor considera cele mai mari accidente posibile
care totuşi se pot produce într-o instalaţie, acele derulări de incidente cu scurgeri de
substanţă periculoasă, incendiere sau explozie.

Instalaţiile cu risc major în declanşarea accidentelor în care sunt implicate substanţe

periculoase sunt [132]:
 instalaţia de sinteză amoniac;
 instalaţia de sinteză uree;

61
  rezervorul de stocare amoniac;
 rampa de încarcare a amoniacului.

Conform scenariului stabilit, probabilitatea producerii unui accident major la S.C.

AMURCO S.R.L. Bacău a fost redusă ca frecvenţă, dar putea determina consecinţe foarte
grave, adică evenimentul nu era aşteptat să se producă în timpul de viaţă al operatorului, dar se
poate produce odată, în timpul de viaţă al unor operatori de acest tip.

b) Producerea evenimentului
Evenimentul s-a produs pe data de 10 iulie 2015 în jurul orei 14.
Datorită unor trepidaţii produse de manifestarea unui cutremur cu magnitudinea de
8,2º pe Scara Richter, s-a produs o fisură majoră la 4 m de baza rezervorului, fapt care a
condus la eliberarea în atmosferă a unei mari cantităţi de amoniac. Rezervorul era încărcat
la 80% din capacitatea maximă.

c) Descrierea evenimentului
La data producerii evenimentului s-a auzit un zgomot foarte puternic care a iniţiat
procesul de distrugere a învelişului de tablă de aluminiu, a izolaţiei de vată minerală şi a
izolaţiei FOAMGLAS. Obiectivul a intrat în rezonanţă iar vibraţiile au dus la cedarea
termoizolaţiei, continuând procesul în mod progresiv până s-a ajuns la distrugerea în proporţie
de 90 % a învelişului criogenic, făcând inutilizabilă construcţia pentru scopul pentru care a fost
creată şi nume menţinerea amoniacului lichid în condiţii de securitate (temperatura de – 40˚C).
Evenimentul produs a afectat structura de rezistenţă a rezervorului producând o fisură cu
diametrul de 3 m, care a condus la eliberarea în atmosferă a unei cantităţi mari de amoniac şi
datorită concentraţiei mari au decedat 25 de salariaţi şi peste 40 de cetăţeni din rândul
populaţiei aflate în raza letală a substanţei periculoase şi a fost afectat mediul înconjurător
[138].

5.2.6.1. SIMULAREA ACCIDENTULUI CHIMIC CU DISTRUGEREA

REZERVORULUI DE AMONIAC REALIZAT CU PROGRAMUL DE
SIMULARE ALOHA

Programul software ALOHA este un program gratuit elaborat şi folosit de USEPA

(United States Environmental Protection Agency). Cu ajutorul acestui program se pot prognoza
concentraţiile în aer a unor descărcări de gaze din tancuri avariate [130].

62
 Modelul matematic care stă la baza programului funcţionează bine cu anumite limitări
(viteze mici ale vântului – care să nu producă fenomene de interacţiune, condiţii atmosferice
foarte stabile, schimbări lente ale direcţiei vântului, variaţii lente ale concentraţiilor) [130].
Obiectivul programului este acela de a veni în sprijinul factorilor de decizie care
răspund de eliberările de natură chimică în atmosferă la rezolvarea situaţiilor de urgenţă şi în
activitatea de instruire pentru a stabili măsurile de protecţie şi intervenţie în astfel de situaţii.
Etapele principale ale programului ALOHA sunt: introducerea datelor, rularea şi
extragerea rezultatelor, reprezentarea şi interpretarea acestora.
Se foloseşte un program GIS pentru preluarea imaginii aeriene a zonei de desfăşurare a
procesului şi un program de prelucrare fotografică, capabil să suprapună la scară rezultatul
grafic al programului peste imaginea aeriană captată cu ajutorul programului GIS la
transparenţa necesară recunoaşterii principalelor obiecte de referinţă ale imaginii grafice [130].
Rezultatele programului se prezintă sub diferite forme:
 numeric pe listing;
 grafic, distribuţia plană a concentraţiei de poluant la înălţimea dorită;
 grafic, variaţia concentraţiei în timp într-un punct din spaţiu ales;
 variaţia în timp a debitului sursei.

Interpretarea rezultatelor obţinute: reprezentarea distribuţiei plane a concentraţiei de

amoniac la diverse înălţimi, permite demarcarea zonelor periculoase pe nivele de toxicitate, la
diverse intervale de timp, mai mici decât 60 minute, deoarece există anumite reguli care din
cauza instabilităţii atmosferice, interzic prognoza unor programe, pe intervale de timp mai lungi
[130].
Cunoaşterea zonelor expuse cel mai mult efectelor substanţei poluante, permite luarea
unor măsuri preventive (echiparea corespunzătoare a populaţiei, izolarea, evacuarea etc.).
Determinarea concentraţiei substanţei poluante şi a nivelului de periculozitate într-un anumit
punct, la o anumită distanţă de sursă, se poate face folosind reprezentările grafice ale variaţiei
temporare a concentraţiei [130].
Cu ajutorul programului ALOHA 5.4 se vor calcula consecinţele producerii unui accident
la rezervorul de amoniac de la S.C. AMURCO S.R.L. Bacău, luând în considerare următoarele
date de intrare: descrierea locaţiei, situaţia meteorologică (temperatura aerului, stratificarea
atmosferică, viteza vântului), locul fisurii, caracteristicile rezervorului de stocare a
amoniacului, proprietăţile fizico-chimce a amoniacului.

63
5.2.6.1.1. SCENARIUL EVENIMENTULUI, INTRODUCEREA DATELOR ÎN
PROGRAM

Scenariul evenimentului considerat este o fisură la rezervorul de stocare a amoniacului

de 15.000 tone (capacitatea construită a rezervorului).
a) Date ale scenariului:
 locul fisurii: la o înălţime de 3m de la baza rezervorului;
 fisură sub formă de cerc, având diametrul de 3m;
 cantitatea de amoniac stocată în rezervor este de 12.000 t, corespunzător unui grad de
umplere cca. 80 %.

b) Datele climatice considerate în timpul producerii accidentului chimic sunt:

 temperatura aerului: 15 °C;
 stratificarea atmosferică: neutră;
 viteza vântului: 3 m/s.

Datele necesare rezolvării problemei de dispersie a substanţei periculoase în atmosferă

sunt:
c) Caracteristicile rezervorului de stocare a amoniacului [132]
 capacitate volumică netă: 22.000 m3
 capacitatea tancului: 15.000 t
 parametri de depozitare: t = - 34 °C, presiune atmosferică =748
 înălţimea tancului: 20,0 m
 diametrul: 27,6 m.

d) Proprietăţi fizico-chimice ale amoniacului [132]

 masa moleculară: 17,03 kg/kmol
 stare fizică: gaz incolor cu miros caracteristic
 densitate la 0C: 0,771 g/L
 densitate în stare lichidă (la - 79 C ): 0,817 g/L
 temperatura de topire: - 77,7 C
 temperatura de fierbere: - 33,35 C
 solubilitatea: solubil în apă, parţial solubil în eter
 densitatea vaporilor în raport cu aerul: 0,589 g/ m3
 temperatura de inflamabilitate: - 2 C

64
  temperatura de autoaprindere: 651  C
 reactivitate chimică: în contact cu Cl, I, Br, HF se aprinde sau chiar poate exploda
 putere calorifică: 4450 kcal/kg
 limite de explozie:
 inferioară: 16 % /113,34 g/m3
 superioară: 79 % /178,34 g/m3
 presiunea maximă de explozie: 0,588 N/mm2
 toxicitate: substanţă cu toxicitate medie, acţiune în funcţie de concentraţie şi
timp de expunere;
 grupa de explozie: II A.

Modelarea dispersiei norului toxic în cazul unui accident la rezervorul de amoniac

permite evidenţierea ariei de impact şi a magnitudinii acestuia.

5.2.6.1.2. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

S.C. Amurco S.R.L. Bacău este amplasată în partea de Sud a judeţului Bacău la 46°şi
31 minute latitudine Nordică şi 26° şi 56 minute longitudine Estică.
În figura 5.6. este prezentată descrierea locaţiei, astfel au fost introduse manual datele
de amplasare respectiv latitudinea şi longitudinea. Locaţia zonei geografice în care se petrece
fenomenul poate fi dată şi prin coordonatele geografice a unuia sau mai multor puncte de
referinţă ale acesteia putând astfel să identificăm orice obiectiv dorit.

Figura 5.6. Descrierea locaţiei.

65
5.2.6.1.3. SITUAŢIA METEOROLOGICĂ

Informaţiile meteorologice care sunt cerute de program, sunt introduse manual şi sunt
date de o staţie de monitorizare a mediului. În cazul acestui scenariu am preluat datele de la
Staţia de Metrologie Bacău aşa cum este prezentat în figura nr. 5.7. şi 5.8.:
 stratificarea atmosferică: neutră;
 viteza vântului: 3 m/s.
 temperatura aerului: - 9 °C;
 umiditate medie 50%.

Figura 5.7. Situaţia meteorologică.

Figura 5.8. Temperatura şi umiditatea.

66
5.2.6.1.4. STABILIREA SURSEI PENTRU SCENARIU

Caracteristicile rezervorului de amoniac stabilite prin scenariu sunt:

 capacitatea tancului: 15.000 t
 parametri de depozitare: t = - 34 °C
 înălţimea tancului: 20,0 m
 diametrul: 27,6 m
 volumul: 12.000.000 litri.

5.2.6.1.5. SUBSTANŢA CHIMICĂ PERICULOASĂ

a) Substanţa care prezintă un posibil risc în declanşarea unui accident major este
amoniacul – gaz incolor, cu miros înţepător şi puternic înecăcios.
b) Proprietăţi fizice [132]:
 Masa moleculară: 17,03 kg/kmol
 Densitatea faţă de aer: 0,597 g/ m3

 Punct de topire: -77,7 ºC

 Punct de fierbere: -33,4 ºC
 Temperatura critică:132,4 ºC
 Presiunea critică: 112,5 atm.
 Factori de conversie: 1ppm= 0,71 mg/m³, 1 mg/m³= 1,41 ppm
 În prezenţa flăcării, amoniacul arde în aer conform reacţiei:
4NH3 + 3 O2 → 2 N2 + 6 H2O + 300,6 Kcal.

Intoxicarea acută se manifestă prin senzaţii de asfixiere, accese puternice de tuse,

agitaţie, stări de delir, nesiguranţă în mers, tulburări de circulaţie. Moartea survine prin
insuficienţă cardiacă şi edem pulmonar [132].
Concentraţiile de 0,25 % - 0,45 % amoniac în aer, pot cauza apariţia de intoxicare acută.
O expunere de circa 5 minute într-un mediu având concentraţia de 0,5 % - 1 % amoniac în aer
poate provoca moartea.

5.2.6.1.6. SE ALEGE SITUAŢIA CÂND SUBSTANŢA NU ARDE

În figura 5.9. este prezentată alegerea situaţiei când substanţa nu arde pentru a verifica
concentraţia maximă a acesteia la diferite momente şi distanţe faţă de sursă.

67
 Figura 5.9. Alegerea situaţiei când substanţa nu arde.

SE ALEGE FORMA ŞI DIAMETRUL ORIFICIULUI PRIN CARE SE SCURGE

AMONIACUL (figura nr. 5.10.):
 locul fisurii: la o înălţime de 4 m de la baza rezervorului;
 fisură sub formă de cerc, având diametrul de 3 m;

Figura 5.10. Alegerea formei şi diametrului prin care se scurge amoniacul.

68
5.2.6.1.7. MODELARE MATEMATICĂ ŞI PRINCIPII PRIVIND SIMULAREA
NUMERICĂ

În urma procesării datelor din scenariu au rezultat trei zone toxice de ameninţare [16]:
 letală - culoarea roşie;
 de intoxicare - culoarea portocalie;
 de poluare - culoarea galbenă.

În funcţie de viteza şi direcţia de deplasare a vântului se pot stabili măsurile de intervenţie,

avertizarea şi alarmarea salariaţilor şi populaţiei despre producerea unui pericol sau iminenţa
producerii în scopul trecerii în timpul cel mai scurt la aplicarea măsurilor de protecţie şi
intervenţie.

5.2.6.1.8. CANTITATEA ŞI TIMPUL DE SCURGERE A AMONIACULUI

În figura 5.11. este prezentat graficul privind cantitatea şi timpul de scurgere a

amoniacului.

Figura 5.11. Cantitatea şi timpul de scurgere a amoniacului.

Din graficul rezultat, se poate observa faptul că, în primul minut şi jumătate de la
spargerea rezervorului s-au scurs aproximativ 9000 t de amoniac diferenţa de 3000 t fiind
scursă în celălalt minut şi jumătate.

69
 În figura 5.12. este prezentată amprenta concentraţiilor de amoniac pentru diferite valori.

Figura 5.12. Amprenta concentraţiilor de amoniac pentru diferite valori.

Din graficul rezultat se poate observa faptul că, amprenta de dispersare a substanţei
periculoase creşte odată cu scăderea concentraţiei de amoniac, datorită vitezei vântului şi
fenomenului de dispersie, suprafaţa afectată de norul de amoniac fiind de 11.000 m², cu
concentraţii diferite în funcţie de distanţă.

În figura 5.13. este prezentat graficul variaţiei concentraţiei amoniacului la distanţa de 500
m.

.
Figura 5.13. Concentraţia amoniacului la distanţa de 500 m.

Din graficul rezultat se poate observa faptul că, în primele 3 minute valoarea
concentraţiei creşte până la valoarea maximă de 5000 ppm după care scade treptat în timp de o

70
oră până la valoarea de 3000 ppm, datorită vitezei vântului care dispersează amoniacul pe o
suprafaţă din ce în ce mai mare odată cu scăderea concentraţiei.

În figura 5.14. este prezentat graficul variaţiei concentraţiei de amoniac la distanţa de

1000 m.

Figura 5.14. Variaţia concentraţiei de amoniac la distanţa de 1000 m.

Din graficul rezultat se poate observa faptul că, în primele 5 minute valoarea
concentraţiei a scăzut de la valoarea maximă de 1500 ppm la 1000 ppm., în timp de 55 minute
cu tendinţa de scădere în continuare în funcţie de distanţă şi datorită vitezei vântului care
dispersează amoniacul pe o suprafaţă din ce în ce mai mare odată cu scăderea concentraţiei.

În figura 5.15. este prezentată variaţia concentraţiei de amoniac la distanţa de 3000 m.

Figura 5.15. Variaţia concentraţiei de amoniac la distanţa de 3000 m.

Din graficul rezultat se poate observa faptul că, în primele 30 minute valoarea
71
concentraţiei a scăzut de la valoarea maximă de 220 ppm la 150 ppm, cu tendinţa de scădere în
continuare în funcţie de distanţă şi viteza vântului care dispersează amoniacul pe o suprafaţă
din ce în ce mai mare odată cu scăderea concentraţiei.

5.2.6.1.9. ZONA DE SCURGERE A AMONIACULUI FĂRĂ CA ACESTA SĂ IA FOC

În figura 5.16. este prezentat graficul cu zona de scurgere a amoniacului fără să ia foc.

Figura 5.16. Graficul cu zona de scurgere a amoniacului fără să ia foc.

În figura 5.17. este dat un prim rezultat al simulării, şi anume distribuţia spaţială
(bidimensională) a norului de amoniac în faza maximă de dezvoltare, în condiţiile atmosferice şi
de debit date.

Figura 5.17. Harta cu stabilirea zonelor de evacuare.

72
 Dacă suprapunem graficul din figura 5.16 peste harta GIS a judeţului Bacău, figura 5.17.,
se poate observa că norul de gaz ajunge la 10000 m de rezervorul de amoniac pe direcţia Sud –
Nord spre municipiul Bacău, ale cărui suburbii din zona de Sud sunt deja atinse de norul de
amoniac şi pot fi stabilite zonele de evacuare a populaţiei. Chiar şi centrul oraşului este foarte
aproape de frontiera norului de gaz.

5.2.6.1.10. ZONA INFLAMABILĂ

În figura 5.18. este prezentat graficul cu zona inflamabilă.

Figura 5.18. Graficul cu zona inflamabilă.

Din graficul rezultat se poate observa faptul că, zona inflamabilă se află în apropierea
rezervorului pe o suprafaţă de aproximativ 2500 m2 şi în cazul în care amoniacul ia foc, incendiul
produs poate fi urmat de o explozie de mari proporţii aşa cum este prezentat în figura 5.20.

5.2.6.1.11. ZONA DE EXPLOZIE

În figura 5.19. este prezentat graficul cu zona de explozie.

Figura 5.19. Graficul cu zona de explozie.

73
 Din graficul rezultat se poate observa faptul că, în urma producerii unei explozii,
aceasta ar produce distrugerea clădirilor existente pe o suprafaţă de aproximativ 2500 m²,
probabil grave prejudicii pe o suprafaţă de aproximativ 4000 m² şi spargerea geamurilor din
sticlă la clădirile existente pe o suprafaţă de aproximativ 10000 m² şi care ar putea produce
victime în rândul populaţiei aflate în zona de explozie.

5.2.6.1.12. STABILIREA ZONELOR DE EVACUARE

În figura 5.20. este prezentată harta cu stabilirea zonelor de evacuare.

Figura 5.20. Harta cu stabilirea zonelor de evacuare.

În funcţie de graficul cu zona de scurgere a amoniacului fără ca acesta să ia foc (figura

5.16.) şi în funcţie de direcţia şi viteza vântului, se pot stabili zonele de evacuare a populaţiei,
animalelor şi bunurilor materiale (figura 5.20.) respectiv zona de la rezervorul de amoniac pe o
suprafaţă de aproximativ 11000 m² spre partea de Nord a municipiului Bacău, într-un interval de
timp suficient pentru a salva viaţa oamenilor aflaţi în zona letală, de intoxicare şi de poluare.
5.2.7. EVALUAREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DIN
PUNCT DE VEDERE AL GRAVITĂŢII
Stabilirea clasei de gravitate se face având ca instrument de lucru ”Scala de cotare a
gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra sistemului” [13].
”Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc
asupra sistemului” este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de
probabilitate a producerii lor [12].

74
 În tabelul 5.9. este prezentată Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor
acţiunii factorilor de risc asupra sistemului [12].

Tabelul 5.9. Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de

risc asupra sistemului [12].
CLASE DE GRAVITATE
GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
Consecinţe minore reversibile fără afectarea mediului
1. NEGLIJABILE
înconjurător sau salariaţilor.
2. MICI Consecinţe reversibile cu afectarea mediului înconjurător.
Consecinţe reversibile cu afectarea mediului înconjurător şi
3. MEDII înregistrarea de victime din rândul salariaţilor - cel puţin un
salariat.
Consecinţe ireversibile cu afectarea mediului înconjurător şi
4. MARI înregistrarea de victime din rândul salariaţilor - până la cinci
salariaţi.
Consecinţe ireversibile cu afectarea mediului înconjurător şi
5. GRAVE înregistrarea de victime din rândul salariaţilor – peste cinci
salariaţi.
Consecinţe ireversibile cu afectarea mediului înconjurător şi
6. FOARTE GRAVE
înregistrarea de victime din rândul salariaţilor şi populaţiei.

5.2.8. EVALUAREA FRECVENŢEI EVENIMENTELOR INIŢIATOARE

ŞI A NIVELURILOR DE ÎNCREDERE ALE BARIERELOR
După ce se stabilesc, pe bază statistică, intervalele la care se pot produce evenimentele
se realizează încadrarea în clasele de probabilitate.
În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, se iau în considerare următoarele clase [12]:
 clasa 1 – frecvenţa de producere a evenimentului: o dată la peste 10 ani;
 clasa 2 – frecvenţa de producere a evenimentului: o dată la 5 - 10 ani;
 clasa 3 – frecvenţa de producere a evenimentului: o dată la 2 - 5 ani;
 clasa 4 – frecvenţa de producere a evenimentului: o dată la 1 - 2 ani;
 clasa 5 – frecvenţa de producere a evenimentului: o dată la 1 an - 1 lună;
 clasa 6 – frecvenţa de producere a evenimentului: o dată la mai puţin de o
lună.

75
 În tabelul 5.10. este prezentată Grila de evaluare a riscurilor în funcţie de probabilitate şi
gavitate [12].

Tabelul 5.10.
CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6

EXTREM DE

FRECVENT

FRECVENT

FRECVENT
FOARTE

FOARTE
PUŢIN
RAR

RAR

RAR
DE
GRAVITATE

1 lună<P<
P> 10 ani

5 ani<P<

2 ani<P<

P<1 lună
1 an<P<
10 ani

5 ani

2 ani
CONSECINŢE

1 an
CLASE

AFECTAREA MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR ŞI
FOARTE
6 ÎNREGISTRAREA DE VICTIME DIN (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
GRAVE
RÂNDUL SALARIAŢILOR ŞI
POPULAŢIEI
AFECTAREA MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR ŞI
5 GRAVE ÎNREGISTRAREA DE VICTIME DIN (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)
RÂNDUL SALARIAŢILOR PÂNĂ LA
10 SALARIAŢI
AFECTAREA MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR ŞI
4 MARI ÎNREGISTRAREA DE VICTIME DIN (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)
RÂNDUL SALARIAŢILOR PÂNĂ LA
CINCI SALARIAŢI
AFECTAREA MEDIULUI
3 MEDII ÎNCONJURĂTOR ŞI PÂNĂ LA DOI (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
SALARIAŢI

AFECTAREA MEDIULUI
2 MICI (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
ÎNCONJURĂTOR

1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

În funcţie de riscul care se poate produce, clasa de gravitate şi clasa de probabilitate

(cuplul probabilitate – gravitate) şi conform scenariului de accident prezentat, se identifică
nivelul de risc în tabelul 5.10. [12].
Având în vedere frecvenţa cu care se poate produce un cutremur în România conform
caracteristicilor seismice ale zonei prezentate la subcapitolul 5.2.2.8. adică la peste 10 ani –
EXTREM DE RAR, clasa de probabilite conform Grilei de evaluare a riscurilor prezentată în
tabelul 5.10. este 1.

76
 În tabelul 5.11. este prezentată Scala de încadrare a nivelului de risc/securitate în funcţie
de cuplul probabilitate – gravitate construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor [12].
Cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină nivelurile
pentru fiecare factor de risc în parte.
Tabelul 5.11.
NIVEL DE RISC CUPLUL PROBABILITATE – GRAVITATE NIVEL DE
SECURITATE
1 - MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 - MAXIM
2 – FOARTE MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) 6 – FOARTE MARE
3 - MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) 5 - MARE
4 - MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) 4 - MEDIU
5 – MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) 3 – MIC
6 – FOARTE MARE (5,6) (6,4) (6,5) 2 – FOARTE MIC
7 - MAXIM (6,6) 1 - MINIM

Având în vedere riscurile care se pot produce pe amplasamentul S.C. AMURCO S.R.L. Bacău
identificate la subcapitolul 5.2.3.4., punctele 1 şi 2 se poate face evaluarea frecvenţei evenimentelor
iniţiatoare astfel:
În tabelul 5.12. este prezentată Fişa de evaluare a riscurilor identificate la S.C.
AMURCO S.R.L. Bacău, în funcţie de clasa de gravitate prezentată în tabelul 5.9. şi clasa de
probabilitate prezentată în tabelul 5.10 [12].
Tabelul 5.12.
CLASA DE CLASA DE NIVELUL
RISCUL NIVELUL DE
GRAVITATE PROBA- DE RISC
SECURITATE
BILITATE
RISCURI NATURALE
Cutremur şi alunecări de
6 1 3 5
teren:
Factori de risc:
F1 - Accidente chimice 1 3 1 7
F2 - Accidente pe căi de
3 4 3 5
transport feroviar
F3 - Explozii 4 2 3 5
F4 - Incendii 1 4 1 7
Factori de risc:
Căderi de obiecte
5 1 3 5
cosmice
F5 - Accidente chimice 1 3 1 7
F6 - Accidente pe căi de
3 4 3 5
transport feroviar
F7 - Explozii 4 2 3 5
F8 - Incendii 1 3 1 7
77
 Continuare Tabelul 5.12.
CLASA DE CLASA DE NIVELUL
RISCUL NIVELUL DE
GRAVITATE PROBA- DE RISC
SECURITATE
BILITATE
RISCURI
2 5 3 5
TEHNOLOGICE
Factori de risc:
F9 - Atac terorist cu arme
6 1 3 5
grele
F10 - Accidente chimice 1 3 1 7
F11 - Accidente pe căi de
3 4 3 5
transport feroviar
F12 - Explozii 4 2 3 5
F13 - Incendii 1 3 1 7

Conform scenariului de accident produs la rezervorul de amoniac stabilit la

subcapitolul 5.2.6. respectiv decesul a 25 de salariaţi şi peste 40 de cetăţeni precum şi afectarea
mediului înconjurător, în cazul unui cutremur mai mare de 8º pe scara Richter pentru care a fost
calculat şi construit rezervorul, acesta se poate fisura şi chiar distruge, fapt care conduce la
dispersarea unei mari cantităţi de amoniac în atmosferă, iar ”consecinţele sunt ireversibile cu
afectarea mediului înconjurător şi înregistrarea de victime din rândul salariaţilor şi populaţiei”,
clasa de gravitate este 6 cu consecinţe FOARTE GRAVE aşa cum rezultă din tabelul 5.9.
În cazul în care cutremurul este mai mic de 8 º pe scara Richter conform tabelului 5.9. în
cazul unui rezervor de amoniac ”consecinţele sunt neglijabile”, clasa de gravitate este 1.
Având în vedere frecvenţa cu care se poate produce un cutremur în România conform
caracteristicilor seismice ale zonei prezentate la subcapitolul 5.2.2.8. adică anual – frecvent,
clasa de probabilite conform Grilei de evaluare a riscurilor prezentată în tabelul 5.10. este 5.
În cazul prezentat în scenariul accidentului, respectiv producerea unui cutremur de 8,2º
pe Scara Richter în care clasa de gravitate este 6 iar clasa de probabilitate este 1, conform
tabelului 5.12. nivelul de risc rezultat este 3 – MIC, iar nivelul de securitate este 5- MARE. În
acelaşi mod se procedează pentru fiecare factor de risc în parte.
În figura 5.21. este prezentată variaţia nivelurilor parţiale de risc şi securitate, în funcţie
de factorii de risc [12]

78
 7

DE RISC ŞI SECURITATE 5
NIVELURI PARŢIALE

0
F1 F3 F5 F7 F9 F11 F13

FACTORI DE RISC

Fig. 5.21. Variaţia nivelurilor parţiale de risc şi securitate, în funcţie de factorii de risc
[12].

Unde:
Reprezintă nivelul parţial de risc
Reprezintă nivelul de securitate

F1 - Accidente chimice;
F2 - Accidente pe căi de transport feroviar;
F3 -Explozii;
F4 - Incendii;
produse în urma unui cutremur > 8º pe Scara Richter.
F5 - Accidente chimice;
F6 - Accidente pe căi de transport feroviar;
F7 -Explozii;
F8 - Incendii;
produse în urma unor căderi de obiecte cosmice.
F9 – Atac terorist cu arme grele;
F10 - Accidente chimice;
F11 - Accidente pe căi de transport feroviar;
F12 -Explozii;
F13 - Incendii;
produse în urma manifestării riscurilor tehnologice.

79
 După cum se poate observa atât în tabelul 5.12. cât şi în graficul din figura 5.21. nivelul
de risc şi nivelul de securitate este acelaşi pentru factorii de risc complementari respectiv,
accidente chimice şi incendii şi deasemenea sunt aceeaşi pentru accidentele pe căi de
comunicaţii şi explozii la care clasele de gravitate şi cele de probabilitate diferă la unii factori
de risc dar se încadrează în aceeaşi scală conform tabelului 5.11.
5.2.9. ESTIMAREA IMPACTULUI DIRECT ASUPRA BUNURILOR,
DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR, INFRASTRUCTURII,
PERSONALULUI
În elaborarea scenariului de accident se estimează un impact direct asupra [132]:
 bunurilor şi valorilor;
 datelor şi informaţiilor;
 infrastructurii (telecomunicaţii şi sisteme);
 infrastructurii generale;
 disponibilităţii personalului;
 conformităţii cu prevederile legislative şi procedurile în domeniu.

În funcţie de variaţia debitului de amoniac eliberat se iau măsuri de micşorare a

impactului asupra personalului propriu, populaţiei din zona de impact, bunurilor materiale şi
infrastructurii:
 evacuarea personalului şi bunurilor materiale;
 alertarea/alarmarea subunităţilor de intervenţie;
 punerea în aplicare a planurilor de intervenţie;
 acordarea asistenţei medicale specializate;
 desfăşurarea acţiunilor de intervenţie de către forţele specializate.

5.2.10. EVALUAREA FACTORILOR DE PROTECŢIE, COMPENSARE

ŞI RECUPERARE EXISTENTE
Pentru stabilirea factorilor de reducere a riscurilor se evaluează 5 categorii de
măsuri, respectiv [132]:
 măsuri de descurajare: prin acţiunile defăşurate de personalul de
specialitate pentru informarea personalului propriu şi a populaţiei din zonă
despre pericolul care îl reprezintă contactul cu substanţele periculoase
folosite;

80
  măsuri de prevenire: prin activităţile desfăşurate de S.P.S.U. şi personalul
de specialitate privind controlul respectării condiţiilor de exploatare a
instalaţiilor şi de tehnica securităţii muncii;
 măsuri de protecţie: prin folosirea sistemelor impuse de norme tehnice de
specialitate şi dotarea cu echipament special a personalului care încadrează
instalaţiile speciale precum şi a populaţiei care ar putea fi afectată;
 măsuri de compensare;
 măsuri de recuperare.

Măsurile de prevenire şi protecţie care pot fi aplicate pentru reducerea riscurilor sunt:
protecţia colectivă, protecţia individuală, instruirea angajaţilor şi pregătirea pentru intervenţii în
situaţii de urgenţă, instruirea altor categorii de personal şi sistemul de înştiinţare-alarmare.

a) Protecţia colectivă se realizează prin dotarea instalaţiilor tehnologice cu instalaţii,

dispozitive şi aparate de protecţie a muncii astfel [137]:
 conductele prin care circulă fluide sub presiune sau care pot provoca arsuri (acizi,
baze) sunt prevăzute cu apărători de protecţie la îmbinările prin flanşe;
 conductele prin care circulă fluide fierbinţi sunt izolate termic;
 conductele prin care circulă fluide inflamabile sunt prevăzute cu punţi
echipotenţiale la îmbinările prin flanşe;
 utilajele acţionate electric au legătura la împământare;
 toate organele în mişcare ale maşinilor şi utilajelor sunt prevăzute cu apărători de
protecţie;
 pompele cu ajutorul cărora se vehiculează lichide inflamabile au construcţie
antiexplozivă, iar cele pentru lichide corosive sunt confecţionate din materiale
anticorosive specifice;
 utilajele, aparatele şi instalaţiile sunt dotate cu aparatură de măsură şi control care
sunt supuse verificării metrologice periodice;
 pe amplasamentul AMURCO fumatul şi focul deschis sunt interzise. Fumatul este
permis numai în locurile special amenajate şi marcate în acest sens;
 pentru lucrări mecanice cu foc deschis se întocmesc permise de lucru specifice
pentru fiecare lucrare şi loc de muncă;
 instalaţiile unde sunt posibile degajări accidentale de noxe (gaz, vapori sau praf)
sunt dotate cu sisteme de ventilaţie;

81
  pentru toate locurile de muncă sunt întocmite şi afişate instrucţiuni de lucru, care
cuprind modul de lucru corect şi nepericulos de executare pentru fiecare operaţie,
manevră, manipulare, control, factorii de risc şi măsurile de prevenire etc. astfel
încât să se elimine pe cât posibil accidentele de muncă şi/sau îmbolnăvirile
profesionale.

b) Protecţia individuală – se realizează prin folosirea echipamentului individual de

protecţie, care însumează totalitatea mijloacelor individuale de protecţie pe care le poartă
lucrătorul în timpul orelor de program pentru [137]:
 operaţii curente echipamentul este format din: casca de protecţie, ochelari de
protecţie, salopetă de lucru, mănuşi, cizme sau bocanci, mască contra gazelor cu
cartuş filtrant corespunzător substanţei toxice;
 intervenţii în caz de avarii în cadrul societăţii există aparate izolante autonome (cu
aer comprimat), măşti cu furtun de aducţiune şi costume izolante.

c) Instruirea angajaţilor şi pregătirea pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.

Conducerea societăţii permite accesul la instruire şi asigură ridicarea nivelului de
pregătire a întregului personal pe diferite domenii de activitate prin participarea la cursuri de
specialitate.
Pregătirea practică a personalului fiecărei secţii se va face prin simularea unor posibile
accidente în care sunt implicate substanţe periculoase. La aceste simulări participă toţi angajaţii
societăţii care au atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, respectiv: membrii
celulei de urgenţă, cadrele medicale din dispensarul de unitate, personalul de protecţie civilă,
serviciul privat pentru situaţii de urgenţă al societăţii cu logistica din dotare, dispecer [132].
Simulările au la bază scenarii ale unor eventuale accidente posibil să se producă ca
urmare a desfăşurării activităţilor curente şi care au potenţial să se manifeste în exteriorul
amplasamentului. Aceste exerciţii se realizează în colaborare cu forţe de securitate şi
intervenţie care vin în sprijin din exterior, în cazul în care capacitatea de răspuns a societăţii
este depăşită.
Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se execută în conformitate cu următoarele
documente: Planul de pregătire şi principalele activităţi pentru anul în curs avizat de I.S.U.J.,
Ordinul prefectului judeţului, Planul de urgenţă internă, Planul de urgenţă externă elaborat de
I.S.U.J. pentru amplasamentul AMURCO, Planul de intervenţie la incendiu.

d) Instruirea altor categorii de personal: angajaţilor noi, vizitatorilor, delegaţilor, a

echipelor de muncitori ale societăţilor care au contracte pentru lucrări temporare în unitate, se
82
realizează permanent pentru fiecare domeniu de pregatire (securitatea muncii, situaţii de
urgenţă) consemnate în Registre de evidenţă a pregătirii şi concretizate prin teste de evaluare
individuală [137].
e) Sistemul de înştiinţare şi alarmare este organizat ca să permită primirea şi
transmiterea semnalelor de înştiinţare şi alarmare de protecţie civilă, avertizarea populaţiei în
situaţia producerii unui accident major în care sunt implicate substanţe periculoase sau în cazul
producerii unor dezastre, precum şi schimbul de informaţii necesar cunoaşterii realităţii din
teritoriu, analizei situaţiilor care pot să apară, luării deciziilor pentru conducerea şi coordonarea
acţiunilor de intervenţie [132].
Sistemul de alarmare asigură o acoperire de ~80% a perimetrului S.C. AMURCO
S.R.L. şi este compus din: o sirenă de 5,5 kW conectată la sistemul centralizat al Municipiului
Bacău, 3 sirene de 3 kW, 2 sirene de 75 W, 1 hupă cu abur.
Audibilitatea sirenei de 5,5 kW instalată la dispecerat atinge 800m în exteriorul
platformei, în interiorul acesteia audibilitatea este viciată de: zgomotul, densitatea şi înălţimea
instalaţiilor.
5.2.11. EVALUAREA PERFORMANŢELOR BARIERELOR DE
SECURITATE
După identificarea scenariilor potenţiale de accident major trebuie să fie identificate
barierele de securitate care permit reducerea probabilităţii de producere a accidentului sau a
gravităţii potenţiale [133].
Reducerea probabilităţii de producere a unui accident major presupune adoptarea şi
implementarea de proceduri şi instrucţiuni pentru operarea în siguranţă a instalaţiilor,
proceselor, echipamentelor, inclusiv activitatea de mentenanţă, precum şi pentru oprirea
temporară [132].
Toate instalaţiile sunt prevăzute cu aparatură de monitorizare a parametrilor tehnologici,
sisteme de alarmare automată în caz de avarii şi sisteme de siguranţă, aceste sisteme sunt
specificate, pentru fiecare instalaţie în parte în Raportul de amplasament [132].
Pentru prevenirea accidentelor tehnologice, asigurarea securităţii în funcţionare a
utilajelor, aparatelor, dispozitivelor, instalaţiilor, trebuie să se efectueze în mod sistematic,
controlul preventiv al stării tehnice a utilajelor, instalaţiilor, echipamentelor [137].
Controlul preventiv al stării tehnice a utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor este
efectuat doar de personal autorizat şi la termenele stabilite şi impuse de prevederile normelor
specifice.

83
 Periodic se controlează starea tehnică a utilajelor, instalaţiilor, se verifică funcţionarea
echipamentelor utilajelor dinamice, se controlează starea tehnică la echipamentele şi instalaţiile
electrice şi de automatizare pentru transvazarea amoniacului din rezervor în cisterne.
Se verifică periodic starea tehnică a echipamentelor, aparatele, instalaţiile energetice şi
de automatizări, care funcţionează în mediu cu pericol de explozie, se controlează existenţa
buletinelor de verificare.
Se verifică [137]:
 existenţa şi starea mijloacelor de primă intervenţie împotriva incendiilor;
 existenţa şi starea tehnică a echipamentelor de protecţie împotriva
descărcărilor electrice atmosferice;
 calitatea aerului instrumental (punctul de rouă, impurităţile mecanice), în
scopul prevenirii scoaterii din funcţiune a aparatelor de măsură şi control;
 modul în care se respectă prevederile instrucţiunilor privind activitatea de
lubrifiere a utilajelor dinamice;
 periodic funcţionarea echipamentelor, utilajelor dinamice, executându-se
măsurători de vibraţii şi diagnoza utilajelor dinamice, precum şi echilibrarea
dinamică locală a elementelor în mişcare ale utilajelor dinamice.

Scopul acestor verificări este [137]:

 funcţionarea în condiţii de siguranţă;
 depistarea discontinuităţilor, defectelor neadmise din elementele şi sudurile
utilajelor;
 anticiparea reparaţiilor utilajelor;
 prevenirea opririlor accidentale, a avariilor, accidentelor grave;
 prelungirea duratei de viaţă a utilajelor;
 funcţionarea utilajelor în condiţii de siguranţă.

Se analizează fiecare oprire accidentală a utilajelor dinamice, echipamentelor energetice

şi de automatizare.
Scopul acestor controale este de a descoperi la timp defectele, înainte de a afecta
siguranţa în funcţionare a utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor şi luarea deciziilor privind
efectuarea reparaţiilor sau înlocuirea utilajelor, sau echipamentelor defecte.
După punerea în aplicare pas cu pas a etapelor metodei CARMIS, s-a întocmit Raportul
de securitate pentru S.C. AMURCO S.R.L. BACĂU care reprezintă ultima etapă a metodei
respectiv rezultatul acesteia şi este prezentat în format electronic în Anexa nr. 4.

84
 CAP. 6. REZULTATE EXPERIMENTALE OBŢINUTE
6.1. REZULTATE EXPERIMENTALE OBŢINUTE ŞI
INTERPRETAREA ACESTORA
Scenariile considerate în cele două studii de caz atrag după sine o emisie combinată de
amoniac şi clor sub formă de lichid şi gaz. Atât amoniacul lichid, cât şi clorul într-o primă fază
se scurg în cuva rezervorului, o parte din acestea transformându-se în gaz chiar în timpul
deversării, cu următoarele efecte:
6.1.1. Pentru amoniac
Aerul înconjurător este antrenat rapid în evaporarea amoniacului lichid, ducând la o
răcire semnificativă a amestecului aer-gaz şi la formarea unui nor dens.
Apariţia acestui eveniment conduce la următoarele posibilităţi:
 odată cu creşterea distanţei faţă de rezervorul de amoniac, scade concentraţia
amoniacului atât în atmosferă cât şi în spaţiu adăpostit, figurile 5.13.  5.15., la 2000
m după un timp de 45 min. concentraţia maximă fiind de 220 ppm, în aer liber, figura
5.15.;
 variaţia amprentelor unor câmpuri ale concentraţiei amoniacului, funcţie de
distanţa faţă de rezervor, este prezentată în figurile 5.13.  5.15.;
 concentraţia de 750 ppm, concentraţia la care, pentru expunere scurtă, se produce
moarte rapidă, se atinge la circa 1800 m depărtare de sursă, după circa 1,5 min.
de la producerea accidentului, figura 5.13. şi 5.14.

Conform scenariului de accident prezentat, după identificarea nivelului de risc în tabelul

5.12. în care consecinţele sunt ireversibile cu afectarea mediului înconjurător şi înregistrarea de
victime din rândul salariaţilor şi populaţiei, simularea realizată evidenţiază faptul că, nivelul de
risc rezultat este 3 – MIC, iar nivelul de securitate este 5- MARE., iar la o distanţă de 11000 m
de depozitul de amoniac s-ar putea produce:
 poluare semnificativă a atmosferei cu amoniac atât în incinta platformei cât şi în
zona de impact a acesteia;
 risc asupra stării de sănătate a propriilor salariaţi şi a personalului din zona de
impact;
 risc de fatalităţi pe o rază de 1530 m² în jurul rezervorului;
 risc asupra posibilităţii de funcţionare a instalaţiilor învecinate.

85
 6.1.2. Pentru clor
Aerul înconjurător se amestecă cu clorul gazos, sistemul răcindu-se pe baza energiei
consumate de procesul de evaporare a clorului, astfel se formează un nor de clor mult mai greu
decât aerul înconjurator, având tendinţa de a ramâne la nivelul solului.
Apariţia acestui eveniment conduce la următoarele posibilităţi:
 amprenta de dispersare a clorului creşte odată cu scăderea concentraţiei, datorită
vitezei vântului şi fenomenului de dispersie, suprafaţa afectată de norul de clor
fiind de 10.000 m², cu concentraţii diferite în funcţie de distanţă, figura 5.28.;
 se pot afla valorile concentraţiei de clor la un anumit punct, figurile: 5.29. şi
5.30;
 în primele 5 minute valoarea concentraţiei creşte până la valoarea maximă de 3,5
ppm după care scade treptat în timp de o oră până la valoarea de 1 ppm, datorită
vitezei vântului care dispersează clorul pe o distanţă de 3 Km faţă de locul de
producere a accidentului, figura 5.30.

Conform scenariului de accident prezentat, după identificarea nivelului de risc în tabelul

5.12. în care consecinţele sunt ireversibile cu afectarea mediului înconjurător şi
înregistrarea de victime numai din rândul salariaţilor nu şi al populaţiei în cazul
evenimentului nivelul de risc rezultat este 3 – MIC, iar nivelul de securitate este 5- MARE,
iar la o distanţă de 200 m faţă de rezervor s-ar putea produce:
 poluare semnificativă a atmosferei cu vapori de clor atât în incinta platformei cât
şi în zona de impact a acesteia;
 risc asupra stării de sănătate a propriilor salariaţi;
 risc de fatalităţi pe o rază de 200 m² în jurul rezervorului;

În cazul în care totuşi un accident s-ar produce pe amplasamentele studiate, se pun în

aplicare procedurile distincte întocmite de către operatorul economic şi stabilite de metoda
CARMIS (prezentate la subcapitolul 3.6.1.) cu activităţile minime necesar a fi desfăşurate pe
amplasament şi în afara acestuia pentru gestionarea, limitarea şi înlăturarea urmărilor
accidentului, evacuarea populaţiei, salvarea vieţilor omeneşti şi bunurilor materiale.
După punerea în aplicare pas cu pas a etapelor metodei CARMIS, operatorul economic
va fi în măsură să întocmească prin personalul de specialitate Raportul de securitate care
reprezintă tocmai rezultatul propus şi obţinut.

86
6.2. ÎNTOCMIREA RAPORTULUI DE SECURITATE
DOCUMENTUL PRINCIPAL AL SISTEMULUI DE
MANAGEMENT AL SECURITĂŢII
Rezultatul final al punerii în aplicare a metodei CARMIS îl reprezintă întocmirea
Raportului de Securitate.
În conformitate cu H.G. 804/2007 cu modificările şi completările ulterioare, privind
controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase
raportul de securitate va fi elaborat pentru S.C. AMURCO S.R.L. Bacău, respectiv S.C.
CHIMCOMPLEX S.A. ONEŞTI operatori economici clasificaţi SEVESO care “produc,
manipulează, utilizează, depozitează substanţe: toxice, periculoase, explozive, inflamabile, care
prin natura lor în situaţii de funcţionare anormală a instalaţiilor, pot genera situaţii de risc major
cu efect deosebit de grav asupra salariaţilor, a populaţiei şi asupra mediului înconjurător”.
Acesta va fi întocmit în conformitate cu HG 804/2007 “privind controlul asupra
pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase“ şi actualizat
permanent în funcţie de modificările apărute în cadrul operatorului economic.
Raportul de activitate stabileşte măsurile pentru controlul activităţilor care prezintă
pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, în scopul prevenirii şi
limitării consecinţelor asupra securităţii şi sănătăţii populaţiei, precum şi asupra calităţii
mediului.
Raportul de securitate tratează în mod special evenimente care rezultă din evoluţii
necontrolate în cursul exploatării şi care conduc la pericole grave imediate sau întarziate pe
amplasament sau în exteriorul acestuia ca urmare a desfaşurării profilului de activitate, a
producerii unor dezastre naturale (cutremur, alunecari de teren), producerea unor atentate
teroriste şi/sau căderi de obiecte cosmice din atmosferă.
Raportul de securitate este un document de referinţă pentru organizarea, instruirea,
dotarea şi intervenţia în situaţii de risc major, considerate situaţii de urgenţă pentru care sunt
necesare desfăşurarea de activităţi de înştiinţare-alarmare şi de intervenţie specifice.
Raportul de securitate va fi întocmit pentru specificul organizării operatorului economic
şi are urmatoarele caracteristici:
 se aplică pe întreg teritoriul platformei chimice;
 se aplică societăţilor care desfăşoară activitatea pe amplasament;
 prevederile sunt obligatorii pentru tot personalul aflat pe platformă,
considerată zonă de planificare la urgenţă, inclusiv pentru operatorii din
afara societăţii care desfăşoară lucrari pe amplasament în baza
contractelor întocmite.

87
 În cazul unui accident major, care nu poate fi limitat la nivelul amplasamentului, unele
prevederi specifice ale raportului de securitate se aplică şi operatorilor economici din vecinătate
precum şi localităţilor limitrofe care pot fi afectate.
Pentru localităţile limitrofe, în cazul declanşării unei alarme la dezastru datorită
producerii unui accident chimic la un oparator economic din zona de responsabilitate,
personalul administrativ de conducere ale acestora cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul
situaţiilor de urgenţă (primar, viceprimar, secretar de localitate), vor acţiona conform planului
de analiză şi acoperire a riscurilor pentru fiecare localitate.
Potenţialul pericol major în producerea accidentelor pe care îl reprezintă cele două
amplasamente, justifică necesitatea întocmirii raportului de securitate, a planului de urgenţă
internă şi a unei politici de prevenire, din urmatoarele considerente:
 existenţa unor tehnologii şi instalţii care produc, utilizează, manipulează şi
depozitează substanţe periculoase;
 existenţa unor mari cantităţi de substanţe periculoase la un moment dat;
 afectarea vecinatăţilor cu consecinţe grave în cazul apariţiei unor emisii masive
de substanţe periculoase;
 poluarea apelor de suprafaţă;

Amplasamentul şi specificul tehnologic poate favoriza manifestarea simultană a mai

multor factori de risc care să facă posibilă antrenarea în „efect domino” a mai multor instalaţii
determinând agravarea consecinţelor unui accident în care sunt implicate substanţe periculoase.
Cerinţele stabilite în documentul privind politicile de prevenire a accidentelor majore,
sunt modificate sau actualizate şi completate în funcţie de pericolele de accidente majore
prezentate de fiecare operator economic şi conţin următoarele elemente:
1. politica de prevenire a accidentelor majore – document în format letric, cuprinzând
obiectivele generale ale operatorului economic şi principiile de acţiune referitoare la controlul
asupra pericolelor de accident major;
2. sistemul de management al securităţii – care cuprinde organizarea, responsabilităţile,
procedurile, procesele şi resursele pentru determinarea şi punerea în aplicare a politicii de
prevenire a accidentelor majore, respectiv:
a) organizare şi personal;
b) identificarea şi evaluarea pericolelor majore;
c) controlul operaţional;
d) managementul pentru modernizare;
e) planurile pentru situaţii de urgenţă;
f) monitorizarea performanţei, verificarea şi revizuirea.

88
 CONCLUZII GENERALE
Această lucrare contribuie la elaborarea unei metode de analiză şi evaluare a riscurilor
care se pot produce la operatorii economici care folosesc în procesul de producţie substanţe
periculoase, denumiţi şi operatori SEVESO şi are un mare avantaj faţă de metodele existente la
nivel internaţional respectiv, acoperă punctele slabe şi ameninţările acestora şi permite
operatorului economic să întocmească Raportul de securitate după punerea în aplicare a
metodei.

Cu privire la oportunitatea tezei

1. În multe ţări membre ale Uniunii Europene există metodologii bine stabilite pentru
evaluarea riscului de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe
periculoase. În România, după aderarea la Uniunea Europeană încă nu există o metodologie
unică şi acceptată care să fie folosită de evaluatorii de risc pentru amplasamentele unde există
posibilitatea producerii unui accident major, precum şi pericolul amplificării acestuia prin
efectul "Domino", datorită condiţilor de amplasare şi a existenţei în apropiere a unor astfel de
instalaţii sau operatori economici.
2. Pe baza studierii documentelor existente în literatura de specialitate la nivel internaţional
cu privire la existenţa metodelor de analiză a riscurilor şi securităţii industriale în cadrul unui
operator care foloseşte în procesul de producţie substanţe periculoase şi având în vedere faptul
că, în România nu există o astfel de metodă, se impune să se cerceteze stadiul riscurilor
existente, accidentele produse şi urmările acestora la obiectivele tip SEVESO de pe teritoriul
ţării noastre, măsurile de securitate implementate şi să se identifice noi soluţii pentru
prevenirea producerii accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase precum
şi pentru creşterea nivelului de securitate existent.
3. Din experienţa dezastrelor produse pe teritoriul ţării noastre, specialiştii în domeniu au
stabilit faptul că, dezastrele naturale sunt foarte greu de prevăzut şi aproape imposibil de evitat,
pe când dezastrele tehnologice pot fi evitate să se producă în mod sistematic. Pentru fiecare
dintre tipurile de risc care pot declanşa un dezastru, trebuie să se realizeze sisteme de
management care să prevină sau să minimizeze impactul negativ şi producerea pagubelor de
orice natură.
4. Sistemul de management al securităţii din toate domeniile trebuie să identifice toate
funcţiile importante de la toate nivelurile organizaţiei, să definească în mod clar şi explicit,
rolurile, sarcinile, responsabilităţile, autorităţile şi disponibilitatea resurselor în vederea

89
 prevenirii producerii şi limitării efectelor unor eventuale situaţii de urgenţă în zona de
competenţă.
5. După punerea în aplicare şi în ţara noastră a legislaţiei europene, armonizată şi
transpusă în legislaţia română, în judeţul Bacău la nivelul anului 2015 au fost identificaţi cinci
operatori economici clasificaţi tip SEVESO cu risc major, şi şase cu risc minor,
amplasamentele fiind localizate în apropierea zonelor cu vulnerabilitate crescută pentru
populaţie sau mediu. În cazul acestor amplasamente elaborarea unor studii de risc este necesară
pentru prevenirea accidentelor tehnologice (care s-au şi produs pe unele amplasamente) şi în
planificarea urgenţelor. Pe baza acestor studii populaţia poate fi informată, instruită şi pregătită
privind modul de comportare pe timpul producerii unor accidente, ceea ce poate să conducă la
salvarea multor vieţi omeneşti.

Aceste aspecte au stat la baza deciziei de a studia o parte din metodele de evaluare a
riscurilor şi securităţii industriale existente la nivel internaţional, în vederea identificării unei
noi metode care să răspundă necesităţilor de acoperire a riscurilor existente pe teritoriul
operatorilor economici din România, care folosesc în procesul de producţie substanţe
periculoase.

Cu privire la fundamentarea teoretică a metodei CARMIS elaborată

1. Noua metodă de evaluare a riscurilor şi securităţii industriale identificată şi denumită
METODA CARMIS (Combined Analysis and Assessment Method of Risks and Industrial
Safety/Dangerous Soubstances - Metoda Combinată de Analiză şi Evaluare a Riscurilor şi
Securităţii Industriale/pentru Substanţe Periculoase) a rezultat din combinarea punctelor tari ale
metodelor studiate şi selectate, acoperirea punctelor slabe şi ameninţărilor şi are drept scop
determinarea cantitativă şi calitativă a nivelului de risc/securitate pentru instalaţiile/tehnologiile
operatorilor economici care folosesc în procesul de producţie substanţe periculoase şi pot
produce accidente majore cu implicaţii grave asupra populaţiei, bunurilor materiale şi mediului.
2. Caracteristica definitorie a metodelor de evaluare a riscurilor studiate este reprezentată
de gradul ridicat de complexitate al acestora.
3. Reprezentarea scenariilor de accident cu ajutorul nodului fluture care asociază un arbore
de defectări cu un arbore de evenimente prin metoda ARAMIS, ar trebui sa fie preluată în actele
normative care reglementează modul de elaborare a rapoartelor de securitate.
4. Metodele studiate şi prezentate fiind metode de analiză şi evaluare nu stabilesc
măsurile/acţiunile de intervenţie necesare limitării şi înlăturării urmărilor unui posibil
accident major.

90
 5. Din punct de vedere al securităţii obiectivelor SEVESO, analiza metodelor de evaluare a
riscurilor studiate, este necesară atât din perspectiva modului de stabilire a etapelor de
identificare a pericolelor, de evaluare a riscurilor cât şi de stabilire a măsurilor de prevenire,
protecţie şi intervenţie pe un amplasament dat, într-o singură metodă combinată.
6. Utilizarea metodelor de evaluare a riscurilor studiate prezintă unele dezavantaje, care
datorită complexităţii lor sunt dificil de aplicat în practică, sunt costisitoare, presupun un volum
mare de muncă şi implică o specializare şi o competenţă deosebită a analiştilor care realizează
evaluarea riscurilor.

Cu privire la punerea în aplicare a metodei CARMIS

1. Noua metodă elaborată din combinarea punctelor tari şi acoperirea punctelor slabe şi
ameninţărilor ale metodelor integrate studiate şi selectate, numită metoda CARMIS realizează o
evaluare completă a riscurilor şi are următoarele avantaje principale:
a. determină cantitativ şi calitativ nivelul de risc/securitate pentru
instalaţiile/tehnologiile operatorilor economici care folosesc în procesul de
producţie substanţe periculoase şi pot produce accidente majore cu implicaţii
grave asupra populaţiei, bunurilor materiale şi mediului înconjurător;
b. stabileşte măsurile/acţiunile de protecţie/intervenţie necesare limitării şi
înlăturării urmărilor unui posibil accident major pe amplasament sau în afara
acestuia;
c. conţine datele şi informaţiile necesare operatorului economic pentru
întocmirea Raportului de securitate.

2. Pentru realizarea procesului de identificare a pericolelor majore, care rezultă din

operarea normală şi anormală, precum şi evaluarea probabilităţii producerii şi severităţii lor, s-a
recurs la o abordare a metodei în echipă, pentru identificarea sistematică a riscurilor şi
securităţii în vederea adoptării şi implementării celor mai adecvate proceduri de intervenţie
pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor unui accident major.
3. Potenţialul de pericol care îl reprezintă o platformă chimică (care foloseşte în
procesul de producţie substanţe periculoase) atât pentru amplasament dar şi în afara acestuia
pentru populaţie este determinat de coexistenţa şi posibilitatea de manifestare a mai multor
factori de risc:
a. proprietăţile de pericol ale substanţelor periculoase;
b. apariţia unor avarii la instalaţiile de pe amplasament.

91
 4. Din punerea în aplicare a noii metode de evaluare a riscurilor identificată rezultă clar
faptul că, probabilitatea apariţiei unor situaţii de urgenţă pe amplasament este diminuată de
dotarea instalaţiilor cu sisteme de siguranţă, automatizarea şi controlul parametrilor de risc,
calificarea personalului de exploatare, instruirea şi antrenarea personalului de intervenţie, iar
limitarea urmărilor unui potenţial accident major este posibilă prin punerea în aplicare a
procedurilor pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă stabilite în noua metodă.

Cu privire la caracterul original al lucrării

1. În cadrul noii metode de evaluare a riscurilor propusă, s-au studiat şi analizat ca
elemente de noutate şi originalitate faţă de metodele existente studiate, cazurile cele mai grave
în care totuşi s-ar produce accidente majore şi permite după punerea în aplicare a etapelor să se
întocmească Raportul de securitate.

2. Realizarea analizei SWOT a metodelor studiate şi selectarea punctelor tari, care au fost
preluate în noua metodă de evaluare a riscurilor precum şi eliminarea punctelor slabe şi
ameninţărilor a permis realizarea unei noi metode şi completarea acesteia astfel încât orice
operator economic după punerea în aplicare a metodei să fie în măsură să întocmească Raportul
de securitate stabilit de legislaţia de specialitate, fără să fie necesară punerea în aplicare a mai
multor metode în domeniu.
3. În urma verificării şi punerii în aplicare a metodei operatorul economic va întocmi
proceduri concrete care să stabilească legături clare între datele de producere a unui accident
major şi măsurile care se impun a fi luate pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor acestuia pe
amplasament sau în afara acestuia.
4. Simularea scenariilor de accident în care sunt implicate substanţe periculoase, cu
programul ALOHA permite autorităţilor responsabile din cadrul Sistemului Naţional pentru
Managementul Situaţiilor de Urgenţă să dispună în timp oportun şi planificat, măsurile
necesare pentru stabilirea distanţelor de siguranţă, protecţia şi salvarea vieţii populaţiei precum
şi evacuarea la timp a acestora şi a bunurilor materiale din zonele potenţial a fi afectate de un
eventual accident;
5. Metoda de evaluare a riscurilor CARMIS propusă în teza de doctorat este o metodă
completă care stabileşte în urma parcurgerii etapelor de evaluare a riscurilor, activităţile
care trebuie desfăşurate pe amplasament şi în afara acestuia pentru gestionarea, limitarea
şi înlăturarea urmărilor unui accident şi cel mai important permite realizarea Raportului
de securitate;
6. O parte din rezultatele obţinute au fost prezentate la diferite conferinţe ştiinţifice şi au
fost publicate în diferite reviste de specialitate.
92
 Cu privire la căile de dezvoltare ulterioară a cercetării
1. Întrucât în România nu există o metodologie unică şi acceptată care să fie folosită de
evaluatorii de risc pentru amplasamentele unde există posibilitatea producerii unui accident major
în care sunt implicate substanţe periculoase, este necesar în continuare să se studieze şi să se
identifice noi metode de evaluare a riscurilor.
2. Baza teoretică şi rezultatele simulărilor efectuate prin programele selectate pot constitui
un material util în identificarea altor metode de evaluare a riscurilor sau chiar pentru completarea
metodei CARMIS cu alte etape şi măsuri impuse de noile tehnologii ale instalaţiilor de pe
amplasamentele existente sau cele care se vor realiza.
3. Deoarece s-a folosit pentru evaluarea factorilor de risc identificaţi şi pentru estimarea
impactului direct asupra bunurilor, personalului şi infrastructurii doar Programul de simulare
ALOHA, este necesară continuarea şi extinderea cercetărilor experimentale şi cu alte programe
din cele existente la nivel internaţional în vederea îmbunătăţirii şi completării acestora.
4. În lucrarea de faţă s-a studiat comportamentul a două substanţe periculoase, respectiv
amoniacul şi clorul depozitate în rezervoare de mare capacitate şi care pot produce cel mai mare
accident chimic pe teritoriul României, fără a lua în considerare şi celelalte substanţe periculoase
existente în procesul de producţie din industria ţării noastre. Acest aspect poate genera în viitor o
diversitate de teme de cercetare pentru identificarea de noi metode de evaluare a riscurilor, la cele
mai importante substanţe periculoase existente pe amplasamentul operatorilor economici care
folosesc în procesul de producţie substanţe periculoase cum sunt: acidul sulfuric, acidul
clorhidric, benzină, motorină, substanţe radioactive etc.

Valorificarea cercetărilor realizate

Cercetările efectuate în cadrul lucrării au fost publicate în articole şi susţinute la diferite
conferinţe, sau sunt în curs de publicare:
Lucrări publicate în reviste cotate ISI:
1. Daniel-Cătălin Felegeanu, Valentin Nedeff, Radu Cristian, Mircea Horubeţ, Risk
management for ammonia tank failure at ,,S.C. SOFERT S.A.” Bacau, Environmental
Engineering and Management Journal, vol. 13, No. 7, pp. 1587-1594, July 2014;
2. Doina Capşa, Mirela panainte, Dana Chiţimuş, Marius Stănilă, Daniel-Cătălin Felegeanu,
Accidental pollution with ammonia. Influence of meteorogical factors, Environmental
Engineering and Management Journal, vol. 13, No. 7, pp. 1573-1580, July 2014;
3. Daniel-Cătălin Felegeanu, Gigel Paraschiv, Mirela Panainte-Lehaduş, Mircea Horubeţ,
Mihai Belciu, Mihai Radu, Ovidiu Leonard Turcu, A Combined Method for the Analysis

93
and Assessment of Risks and Industrial Safety, Environmental Engineering and
Management Journal, vol. 15, No. 3, pp. 553-562, March 2016.

Lucrări publicate în reviste indexate BDI

1. Daniel-Cătălin Felegeanu, Valentin Nedeff, Mirela Panainte, The prevention of hazardous
substances major accidents, Journal of Engineering Studies and Research, vol. 18, No. 3,
61-68, July – September 2012;
2. Daniel-Cătălin Felegeanu, Valentin Nedeff, Mirela Panainte, Analiysis of technological
risk assessment methods in order to identify definitory elements for a new
combined/complete risk assessment method, Journal of Engineering Studies and Research, vol.
19, No. 3, 32-43, July – September 2013.
Lucrări publicate în Proceeedeingurile unor conferinţe naţionale şi internaţionale
1. Daniel-Cătălin Felegeanu, Valentin Nedeff, Prevent major accidents involving hayardous
substances, First International Conference on MOLDAVIAN RISKS – FROM GLOBAL to
LOCAL SCALE, 16-19 May 2012, Bacău, România, pp.86;
2. Daniel-Cătălin Felegeanu, Valentin Nedeff, Panainte Mirela, Security management in the
context of integrated management at S.C. SOFERT S.A. Bacău. Caze stuy – the dammageof
the ammonia tank from ,,S.C. SOFERT S.A.” Bacău, The X th International Conference
CONSTRUCTIVE AND TECHNOLOGICAL DESIGN OPTIMIZATION IN THE MACHINES
BUILDING FIELD – OPROTEH, 23-25 May 2013, Bacău, România, pp.55;
3. Daniel-Cătălin Felegeanu, Valentin Nedeff, Panainte Mirela, Study of the methods
assessment of the technological risk for identification a combined-complete method
assessement of risk, The X th International Conference CONSTRUCTIVE AND
TECHNOLOGICAL DESIGN OPTIMIZATION IN THE MACHINES BUILDING FIELD –
OPROTEH, 23-25 May 2013, Bacău, România, pp. 55;
4. Panainte Mirela, Valentin Nedeff, Moşneguţu Emilian, Felegeanu Daniel-Cătălin, An
analyze of the occupational health, safety and security system at the „Vasile Alecsandri”
University of Bacau, EEA&AE’2013 – International Scientific Conference, 17-18.05.2013,
Ruse Bulgaria, pp. 322-329.
5. Daniel-Cătălin Felegeanu, Valentin Nedeff, Mirela Panainte-Lehaduş, Mircea Horubeţ,
Marius Stănilă, Mihai Radu, An analysis of the risk assessment methods in establisments
where dangerous substances are used in the processing activities, Second International
Conference on Natural and Anthropic Risks ICNAR 2014, (04-07 iunie 2014) Bacau, Romania
– poster.
Referate:

94
1. Felegeanu Daniel-Cătălin, Studii şi cercetări cu privire la factorii care influenţează riscul
şi securitatea industrială , Universitatea ,,Vasile Alecsandri” din Bacău;
2. Felegeanu Daniel-Cătălin, Referatul nr.1, Stadiul actual privind managementul riscurilor şi
securităţii industriale, Universitatea ,,Vasile Alecsandri” din Bacău;
3. Felegeanu Daniel-Cătălin, Referatul nr.2, Stabilirea bazei tehnice de cercetare a riscurilor
şi securităţii industriale, Universitatea ,,Vasile Alecsandri” din Bacău;
4. Felegeanu Daniel-Cătălin, Referatul nr.3, Rezultate experimentale obţinute, Universitatea
,,Vasile Alecsandri” din Bacău.

95
 BIBLIOGRAFIE
[1] Andersen, H., Casal, J., Dandrieux, A., Debray, B., De Dianous, V., Duijm,
N.J.,Delvosalle, C., Fievez, C., Goossens, L., Gowland, R.T., Hale, A.J., Hourtoulou,
D.,Mazzarotta, B., Pipart, A., Planas, E., Prats, E., Salvi, O., Tixier, J., 2004. ARAMIS
User Guide, Report EVG1 – CT – 2001-00036, pp. 1–110;
[2] Aven, T., Risk Analysis: Assessing Uncertainties Beyond Expected Values and
Probabilities, Ed. Wiley, Marea Britanie, 2008;
[3] Aven,T., Rettedal, W., Bayesian frameworks for integrating QRA and SRA
methods Original Research Article Structural Safety, Volume 20, Issue 2, 1998, Pages 155-165.
[4] Ayrault, N., Evaluation des dispositifs de prévention et de protection utilisés pour réduire
les risques d’accidents majeurs (DRA-039), Rapport Oméga 10 – Evaluation des barrières
techniques de sécurité, INERIS, France, 2005 ;
[5] Barthélémy François, H. Hornus, J. Roussot, J-P. Huffschmitt, J-F. Raffoux (2001), Usine
de la société Grande Paroisse à Toulouse - Accident du 21 septembre 2001, Rapport de
l’Inspection Générale de l’Environnement. Affaire n°IGE/01/034. Ministère de l’Aménagement
du Territoire et de l’Environnement;
[6] Bartram, J., Fewtrell, L. and Stenström, T.A. (2001). Harmonised assessment of risk and
risk management for water-related infectious disease: an overview. In Fewtrell, L. and Bartram,
J. (ed.), Water Quality: Guidelines, Standards and Health. IWA Publishing, London, p. 1-16.
[7] Băbuţ, C.M., Stabilirea bazelor metodologice de evaluare a riscului pentru amplasamentele
aflate sub incidenţa prevederilor Directivei SEVESO II, Revista Minelor, nr. 9-10 (207-
208)/2008;
[8] Băbuţ, G.B., Moraru, R., Băbuţ, C. - Metode integrate de evaluare a riscurilor,Universitatea
din Petroşani 2009;
[9] Băbuţ, C.M, Metode de analiză şi evaluare a riscurilor aplicabile pentru amplasamentele
industrial de tip SEVESO, 2011;
[10] Băbuţ, G.B., Moraru, R.I., Dura, C., Cadrul conceptual şi metodologic de analiză şi
evaluare a riscurilor pentru amplasamentele industriale de tip SEVESO, Calitatea acces la succes,
vol. 16, no. 145, april 2015;
[11] Bedford, T., Cooke, R., Probabilistic risk analysis - Foundation and methods, Cambridge
University Press, 2001;
[12] Bibire L., Ghenadi A., Risc industrial - evaluare, politici şi strategii, editura ALMA
MATER, 2011;
[13] Bibire L., Ghenadi A., Managementul sănătăţii şi securităţii în muncă, editura ALMA
MATER, 2011;
[14] Birk A. M., BLEVE Response and Prevention: Technical Documentation, 1995;
[15] Bobbio A, Portinale L, Minichino M, Ciancamerla E. Improvement the analysis of
dependable systems by mapping fault trees into Bayesian networks. Reliability Engineering and
System Safety 2001;71:249–260;
[16] Boudali H, Dugan JB. A discrete time Bayesian network reliability modeling and analysis
framework. Reliability Engineering and System Safety 2005;87: 337–349;
[17] Bogen, K.T., Spear, R.C. Integrating Uncertainty and Interindividual Variability in
Environmental Risk Assessment. Risk Anal. 1987, 7, 427–436;
[18] Chevreau FR, Wybo JL, Cauchois D. Organizing learning processes on risks by using the
bowtie representation. Journal of Hazardous Materials 2006, 130: 276–283;
[19] Christou, M.D. & S. Porter (1999), Guidance on landuse planning as required by the
council directive 96/82/EC, Joint Research Centre, European Commission, EUR 18695 EN;
[20] Ching J, Leu SS. Bayesian updating of reliability of civil infrastructure facilities based on
condition state data and fault tree model. Reliability Engineering and System Safety
2009;94:1962–1974;
[21] Ciutacu C., Evaluări ale costurilor instituţional administrative generate de implementarea
Directivei Nr. 96/82/CE SEVESO II (Studiu final), Bucureşti, Septembrie, 2002;
[22] Cockshott JE. Probability bow-ties a transparent risk management tool. Process Safety and
Environmental Protection 2005;83:307–316;
[23] Covello, V.T., Merkhofer, M.W. Risk Assessment Methods: Approaches for Assessing
Health and Environmental Risk; Plenum Press: New York, NY, USA, 1993;
[24] Delvosalle C, Fievez C, Pipart A, Casal Fabrega J, Planas E, Christou M, Mushtaq F.
Identification of reference accident scenarios in SEVESO establishments. Reliability Engineering
and System Safety 2005;90:238–246;
[25] Delvosalle C, Fievez C, Pipart A, Debray B. ARAMIS project: a comprehensive
methodology for the identification of refernce scenarios in process industries. Journal of
Hazardous Materials 2006;130:200–219;
[26] D'Silva, Themistocles - The Black Box of Bhopal. Canada/USA: Trafford Publishing. pp.
263, 2006;
[27] Dianous VD, Fievez C. ARAMIS project: a more explicit demonstration of risk control
through the use of bowtie diagrams and the evaluation of safety barrier performance. Journal of
Hazardous Materials 2006;130:220–233;
[28] Duijm N. J. (2001), Land Use Planning And Chemical Sites – the LUPACS project – 1996-
2000. In Proceedings of the Seminar on Progress in European Research on Major Accident
Hazards, October 10, 2001. Antwerp, Belgium. Federal Ministry of Employment and Labour;

97
[29] Delvosalle, C., Fiévez, C., Pipart, A., 2004. Deliverable D.1.C., in WP 1, Accidental
risk assessment methodology for industries in the context of the SEVESO II directive, Editor
Faculté Polytechnique de Mons, Major Risk Research Centre: Mons (Belgique);
[30] Doina Capşa, Valentin Nedeff, Ema Faciu, Gabriel Lazăr, Iulia Lazăr, Narcis Bârsan,
Aspects of the fog phenomenon in bacau city present environment and sustainable
development, vol. 6, no. 1, 2012;
[31] Debray, B., Chaumette, S., Descouriere, S., Trommeter, V. (2006), Methodes d’ analyse des
risques generes par une installation industrielle, INERIS, Verneuil – en – Halotte, France;
[32] Farret, R., (2009) : Harmonisation des analyses de risques - Concepts et échelles unifiés
pour les différentes réglementations, le risque chronique et le risque accidentel, EAT- DRA-71,
rapport INERIS-DRA-09-95321 ;
[33] Ferson, S. Bayesian methods in risk assessment. Unpublished Report Prepared for the
Bureau de Recherches Geologiques et Minieres (BRGM), New York; 2005;
[34] Gertjan M., Kiwa Water Research, The Netherlands, Nicholas Ashbolt University of
New South Wales, Australia. Quantitative microbial risk assessment: its value for risk
management;
[35] Gombert, P., Farret, R., (2009). Definition of a risk analysis method combining long-
term and short-term issues. CO2NET Annual Seminar 2009, Trondheim (N), 18-19 june 2009.
[Poster];
[36] Goossens, L., Hourtolou, D., 2003. What is a Barrier? ARAMIS-Working Document.
Haddon, J.W., 1973. Energy damage and the ten counter-measure strategies. Human Factors
Journal 15 (1), 355–366.IAEA, 1999. Basic Safety Principles for Nuclear Power Plants.
International Atomic Energy Agency ed., Vienna;
[37] Gowland, R., The accidental risk assessment methodology for industries (ARAMIS)/layer
of protection analysis (LOPA) methodology: a step forward towards convergent practices in
risk assessment. Journal of Hazardous Materials, vol. 130 (3)/2006;
[38] Gowland, R., The accidental risk assessment methodology for industries (ARAMIS) layer
of protection analysis (LOPA) methodology Journal of Materials, volume 130, Issue 3, 31
March 2006, pages 307-310;
[39] Guldenmund F. Hale A. Betten J. (2006). The development of an audit technique to assess
the quality of safety barriers management. Journal of Hazardous Materials 130:234-241;
[40] Hale A. (2002). Conditions of occurrence of major and minor accidents. Urban myths,
deviations and accident scenarios. Tijdschrift voor toegepaste Arbowetenschap 15:34-41;
[41] Hourtolou, D., ASSURANCE - Assessment of the Uncertainties in Risk Analysis of
Chemical Establishment, E.C. Project ENV4-CT97-0627, 2002;

98
[42] Hubbard, H.H., J.C., Houbolt - Structural Response to High Intensity Noise, N.A.S.A.
Memo 4-12, 59-L, 1987;
[43] Kalantarnia M, Khan F, Hawboldt K. Dynamic risk assessment using failure assessment
and Bayesian theory. Loss Prevention in the Process Industries 2009;22:600–606;
[44] Kalantarnia M, Khan F, Hawboldt K. Modeling of BP Texas City refinery accident using
dynamic risk assessment approach. Process Safety and Environmental Protection Industries
2010;88:191–199;
[45] Kelly DL, Smith CL. Bayesian inference in probabilistic risk assessment — the current state
of the art. Reliability Engineering and System Safety 2009;94: 628–643;
[46] Kirchsteiger, C., On the use of probabilistic and deterministic methods in risk analysis,
Trends in accidents, disasters and risk sources in Europe, Journal of Loss Prevention in the
Process Industries, vol. 12/1999;
[47] Khan F. Use maximum credible accident scenarios for realistic and reliable risk
assessment. Chemical Engineering Progress 2001;11:56–64;
[48] Khan F, Abbasi SA. Techniques and methodologies for risk analysis in chemical process
industries. Loss Prevention in the Process Industries 1998;11:261–277;
[49] Khakzad N, Khan F, Amyotte P. Safety Analysis in safety facilities: comparison of fault
tree and Bayesian network approaches. Reliability Engineering and System Safety 2011;96:925–
932;
[50] Khakzad, N., Khan, F., Amyotte, P., Dynamic risk analysis using bow-tie approach
Reability Enginering & Sistem Safety, Volume 104, August 2012, pages 34-36;
[51] Lewis, D.Y. 1979, The Mond Fire, Explosion and Toxicity Index – A development of the
Dow Index technical manual for Mond Fire, Explosion and Toxicity Index. AICh E Loss
Prevention Symposium; Proc., Houston: 1-5;
[52] Lewis, R.J., Sr. SAX’s Dangerous Properties of Industrial Materials, 12th ed.; John Wiley
& Sons, Inc.: Hoboken, NJ, USA, 2012;
[53] Mannan, S., Loss Prevention in the Process Industries. Hazard Identification,
Assessment and Control , Elsevier, Third Edition, Oxford, 2005;
[54] Markowski AS, Mannan MS, Bigoszewska A. Fuzzy logic for process safety analysis. Loss
Prevention in the Process Industries 2009;22:695–702;
[55] Martel B., Chemical risk Analysis/A Practical Handbook Ed. Buttervorth-Heinemann
United Kingdom 2004;
[56] Martinsen W. E. and J. D. Marx, “An Improved Model for the Prediction of Radiant Heat
Flux from Fireballs,” International Conference and Workshop on Modeling the Consequences of
Accidental Releases of Hazardous Materials, ISBN 0-8169-0781-1, Center for Chemical Process
Safety of the American Institute of Chemical Engineers, pp. 605-621, 1999;
99
[57] Martínez, F. 1990. Sistema de evaluacióny propuesta de tratamiento de riesgos SEPTRI.
Gerencia de riesgos: 19-28 . Purt, G. 1975. Sistema de evaluación el riesgo de incendio que
puede servir de base para el proyecto de instalaciones automáticas de protección contra
incendios. Madrid : Euroalarm;
[58] Markert F., M. Christou, D. Hourtolou, and Z. Nivolianitou, (2001), A benchmark exercise
on risk analysis of chemical installations , ESMG, Nuremberg March 2001;
[59] Marshall, V.C., Ruhemamm, S. (1997), An anatomy of hazard systems and its application
to ocute proces hazards, trans/ chem E, vol. 75, part. B, pp. 65-72;
[60] Moraru, R.I., Băbuţ, G.B., (2009), Managementul riscurilor: abordare globală – concepte,
principii şi stuctură, Editura Universitas Petroşani România;
[61] Miche, E., Prats, F., Chaumette, S., Formalisation des savoirs et des outils dans le
domaine des risques majeurs, Rapport Oméga 20 - Démarche d’évaluation des barrières
humaines de sécurité, INERIS, France, 2006 ;
[62] Moraru R., Bărbuţ G., Analiză de risc,.- Editura Universitas, Petroşani, 2000;
[63] Ozunu A., C. Anghel, Evaluarea riscului tehnologic şi securitatea mediului, Editura
Accent, Cluj-Napoca, 2007;
[64] Ozunu, A., Evaluarea riscului de mediu, vol.I, 2008;
[65] Oien, K., Sklet, S., Nielsen, L. (1998), Developement of risk level indicators for petroleum
production platform, Proceeding of the 9th International Symposium Loss Prevention and Safety
Promotion in the Process Industries, pp. 382-393, mai 4-7, Barcelona Spain;
[66] Paas C., Swuste P. (2006). Mobile cranes, what goes wrong. An analysis of dominant
accident scenario’s (in Dutch). Tijdschrift voor toegepaste Arbowetenschap (submitted);
[67] Pece Şt., Evaluarea riscurilor în sistemul om-maşină, editura Atlas Press, Bucureşti, 2003;
[68] Perilhon, P., MOSAR: Présentation de la méthode, Technique de l'Ingénieur, traité,
sécurité et gestion des risques, article SE 4060, 2000;
[69] Perrin, L., Felipe, M.G., Dufaud, O., Laurent, A., Normative barriers improvement
through the MADS/MOSAR methodology. Safety Science, volume 50, Issue 7, august 2012.
[70] Popa I., Epure M. Laura, Managementul Dezastrelor, Compania INEDIT S.R.L.
Bucureşti, 2001;
[71] Rathnayaka S, Khan F, Amyotte P. SHIPP methodology: predictive accident modeling
approach. Part II. Validation with case study. Process Safety and Environmental Protection
2011;89:75–88;
[72] Reason J. (1993). Managing the management risk: new approaches in organizational safety.
In: Wilpert B. Qvale T. (eds) Reliability and safety in hazardous work systems, p. 7-22,
Lawrence Erlbaum Associates Hove, UK Reason J. (1997). Managing the risks of organizational
accidents. Ashgate, Aldershot UK;
100
[73] Roberts F., “Thermal Radiation Hazards from Releases of LPG from Pressurized Storage,”
Fire Safety Journal, Vol. 4, pp. 197-212, 1981-1982;
[74] Roberts, M. W., Analysis of Boiling Liquid Expanding Vapor Explosion (BLEVE)
Events at DOE Sites. EQE International , Safety Analysis Workshop, Los Alamos, 2000;
[75] Roşca, A., Analiza de risc între reglementare şi necesitate. Metode de analiză a riscului,
Revista Alarma, 2008;
[76] Salvi, O., Debray, B., A global view on ARAMIS, a risk assessment methodology for
industries in the fransework of the SEVESO II directive, Journal of Hayardous Materials,
volume 130, issue3, 31 March 2006, pages 187-199;
[77] Salvi O. and Gaston D. (1999), Why changing the way to measure the risk ?, Proceedings
9th Annual Conference Risk Analysis : Facing the New Millennium Rotterdam, 10-13 October
1999, The Netherlands. Edited by L.H.J. Goossens. Delft University Press, 1999, pp. 263-267;
[78] Salvi, O. et al. 2002. ARAMIS: Accidental Risk Assessme nt Methodology for Industries in
the frame work of SEVESO II directive. Proceedin gs of the Lille Land Use Planning Conference
2002;
[79] Salminen S. Saari J. Saarela K. Räsänen T. (1992). Fatal and non-fatal occupational
accidents: identical versus differential causation. Safety Science 15:109-118;
[80] Saloniemi A. Oksanen H. (1998). Accidents and fatal accidents: some paradoxes. Safety
Science 29:59-66;
[81] Shannon H. Manning D. (1980). Differences between lost-time and non-lost-time industrial
accidents. Journal of Occupational Accidents 2:265-272;
[82] Sommestad, T., Ekastedt, M., Jonson, P., A probabilistic relational model for security
risk analisysis. Computers & security, volume 29, Issue 6, September 2010, pages 659-679.
[83] Steel, C. 1990. Risk estimation. The Safety an d Health Practitioneer, 20;
[84] Swuste P. Hale A. Pantry S. (2003). Solbase: a databank of solutions for occupational
hazards and risks. Annals of Occupational Hygiene 47(7):541-548;
[85]Swuste P. (2006). You will only see it, if you understand it’, or occupational risk prevention
from a management perspective. Presentation during the 4th International Conference on
Occupational Risk Prevention, Sevilla May 10th-12;
[86] Schlechter, W.P.G. (1996), Facility susk review as a mean to addressing existing risk
during the life cycle of a proces unit, operation or facility, International Journal of Pressure
Vessels and Piping, vol. 66, no. 1-3, pp. 387-402;
[87] Siu NO, Kelly DL. Bayesian parameter estimation in probabilistic risk assessment.
Reliability Engineering and System Safety 1998;62:89–116;
[88] Swuste, P. Qualitative Methods for Occupational Risk Prevention Strategies in Safety, or
Control Banding—Safety. Saf. Sci. Monit. 2007, 11, 1–7;
101
[89] ToroK, Z., Rezumatul tezei de doctorat – Analize calitative şi cantitative în managementul
riscului în sectorul industrial chimic, Universitatea Babeş-Bolyai, facultatea de ştiinţă şi ingineria
mediului, Cluj Napoca, 2010;
[90] Troutt, M.D., Elsaid, H.H. (1996) The potential value of SAATY ‘s eigenvector scaling
method for short-term forecasting of currency exchanges rates. Siam Review, vol. 38, pp. 650-
654;
[91] Villanueva, J.L. 1995. Evaluación del riesgo de incendio. Método de Gustav Purt.
Barcelona: INSHT;
[92] Zalk, D.M. Control Banding; A Simplified, Qualitative Strategy for the Assessment of
Risks and Selection of Solutions; TU Delft Publisher: Delft, The Netherlands, 2010; pp. 2–8;
[93] Zalk, D.M., Paik, S.; Swuste, P. Evaluating the Control Banding nanotool, a qualitative risk
assessment approach for controlling nanomaterial exposure. J. Nanopart. Res. 2009, 11, 1685–
1704.
[94] Zalk, D.M., Kamerzell, R.; Paik, S.; Kapp, J.; Harrington, D.; Swuste, P. Risk level based
management system: A Control Banding model for occupational health and safety risk
management in a highly regulated environment. Ind. Health 2010, 48, 18–28.
[95] Zalk, D.M., Spee, T.; Gillen, M.; Lentz, T.J.; Garrod, A.; Evans, P.; Swuste, P. Review of
qualitative approaches for the construction industry: Designing a risk management toolbox. Saf.
Health Work 2011, 2, 105–121;
[96] Zemering C. Swuste P. (2005). Het scenario audit. Voorstel voor een methode ter preventie
van incidenten en rampen in de process industrie. (The scenario audit. Proposal for a method to
prevent incidents and disasters in the process industry);
[97] Weber P, Medina-Oliva G, Simon C, Iung B. Overview on Bayesian networks applications
for dependability, risk analysis and maintenance areas. Engi- neering Applications of Artificial
Intelligence 2010,http://dx.doi.org/10.1016/j.engappai.2010.06.002;
[98] Whitehouse, H.B. 1985. IFAL – A new risk analysis tool. The assessment and control of
major hazards, Inst. Chem Eng.: 309;
[99] Analize calitative şi cantitative în managementul riscului în domeniul industrial chimic -
Universitatea Babeş Bolyai- Facultatea de Ştiinţă şi ingineria mediului, 2010;
[100] ARAMIS: Accidental Risk Assessment Methodology for Industries in the framework of
SEVESO II directive - User guide, Projet européen no EVG1-CT-2001-00036
(http://mahb.jrc.ec.europa.eu);
[101] Analiza cauzelor avarierii rezervorului de la SOFERT SA Bacău – Universitatea
Tehnică de Construcţii Bucureşti, 2002;
[102] Analiza la Impact a rezervorului de amoniac – Dr. Ing. Cezar Aanicai, 2002;

102
[103] Directiva 96/82/CE a Consiliului privind controlul asupra riscului de accidente majore
care implică substanţe periculoase;
[104] Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind
controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase;
[105] Directiva Consiliului 67/548/CEE privind armonizarea legislaţiei şi măsurile
administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor chimice
periculoase;
[106] Ghid de aplicare a Directivei SEVESO în domeniul amenajării teritoriului şi
urbanismului, I.G.S.U., 2010;
[107] Ghid de elaborare a unui raport de securitate pentru a îndeplini cerinţele Directivei
96/82/CE modificată prin Directiva 2003/105/CE (SEVESO II), www, ghid de elaborare a unui
raport 91.php;
[108] Guidelines for Evaluating the Characteristics of Vapor Cloud Explosions, Flash Fires, and
BLEVE, ISBN 0-8169-0474-X, Center for Chemical Process Safety of the American Institute of
Chemical Engineers, 1994;
[109] Guidelines for Evaluating Process Plant Buildings for External Explosions and Fires, ISBN
0-8169- 0646-7, Center for Chemical Process Safety of the American Institute of Chemical
Engineers, 1996;
[110] Guidelines for Consequence Analysis of Chemical Releases, ISBN 0-8169-0786-2, Center
for Chemical Process Safety of the American Institute of Chemical Engineers, 1999;
[111] HG Nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt
implicate substanţe periculoase;
[112] Legea 278/2013 privind emisiile industriale;
[113] http://www.referate.ro;
[114] Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Buletinul Pompierilor nr 1(13)/2006;
[115] Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Manual pentru identificarea, evaluarea
şi controlul riscurilor de incendiu la clădiri civile, de învăţământ, administrative, turism;
[116] Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă în România, republicată şi modificată;
[117] Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi
completările ulterioare;
[118] Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi
controlul activităţilor nucleare;
[119] Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi
controlul activităţilor nucleare , actualizată;
[120] Layer of Protection Analysis: Simplified Process Risk Assessment (CCPS Concept
Book), Center for Chemical Process Safety/AIChE, 2001 (http://knovel.com);
103
[121] Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce implică substanţe periculoase, TUV
Austria, 2008;
[122] Methods for the calculation of physical effects („Yellow Book”), CPR 14E, Committee
for the Prevention of Disasters, Den Haag, Netherlands, 1997;
[123] Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, 2008, „Ghid Tehnic privind modalităţile de
investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului”;
[124] Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor - indicativ p 118-99. Editura Ministerului
Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului;
[125] Ordin nr. 647 din 16 mai 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe
periculoase;
[126] Hotărârea de Guvern nr. 1061/2008, privind transportul deşeurilor periculoase şi
nepericuloase pe teritoriul României;
[127] Ordin nr. 210/21.05.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea
şi controlul riscurilor de incendiu;
[128] Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
[129] Permanent Austrian SEVESO Working Group, Calculation of appropriate distances for the
purposes of Land. Use Planing, Emergency Planning and Domino Effects, http:// www. unwelt.
steiermark. At/cms/ dokumente/10899190_28322874/323d0 abe/sevsso.pdf;
[130] Programul ALOHA;
[131] Protecţia Civilă, anul XIV, nr. 3-4 (53-54), decembrie 2008;
[132] Plan de Urgenţă Internă pentru amplasamentul AMURCO, Bacău, 2005;
[133] Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor în Judeţul Bacău, actualizat, 2015;
[134] Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din
9 martie 2011, de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru
construcţii;
[135] Raport privind stadiul implementării Directivei 96/82/CE privind controlul accidentelor
majore în care sunt implicate substanţe periculoase: ing. Camelia Buzuleac, consilier Corina
Craciun, ing. Dumitriu Narcisa;
[136] Raport de EXPERTIZĂ TEHNICĂ executat de Institutul Naţional de Cercetare şi
Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor – INCERC Filiala Iaşi, 2002;
[137] Raport de Securitate pentru amplasamentul AMURCO, Bacău, 2005;
[138] Studiu privind cauzele distrugerii izolaţiei exterioare a rezervorului de amoniac lichid –
Universitatea Tehnică Facultatea de Construcţii si Arhitectură Iaşi, 2002;
[139] TWL SEVESO II - Assessment of Risks/Major Accident Effects – TUV Austria, 2008;

104
[140] amicron.ch.tuiasi.ro Riscul asociat cu substanţeleşi preparatele chimice, toxice,
periculoase;
[141] Documentaţie tehnică a S.C. AMURCO S.R.L. Bacău;
[142] Documentaţie tehnică a S.C. CHIMCOMPLEX S.A. ONEŞTI;
[143] Managementul riscului la poluările accidentale cu impact potenţial transfrontier, Dr. Ing.
Alder. Director ştiinţific INHGA, Direcţia de management al situaţiilor de urgenţă.
www.danube-water.ro;
[144] Managementul riscului accidentelor industriale, www.danube –water.ro;
[145] Managementul riscului la poluare, www.danube –water.ro;
[146] Metode de analiză a riscurilo tehnice/tehnologice, cleanprod.ecosv.ro/Module;
[147] Schema cu riscurile teritoriale din zona de competenţă a I.S.U.J. Bacău;
[148] Tipuri de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. www.scritub.com/diverse/tipuri de
riscuri generatoare de situaţii de urgenţă;
[149] Plan de urgenţă internă a S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Oneşti.

105