FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro

ERGONOMIE
- Proiect -

Coordonator:
 Prof.univ.dr.ing. Chitimus Alexandra-Dana

Student:
Mocanu Marian
Bucur Stefan
Ivanciu Ionut
Grosu Ionut
Caia Ioan
Grupa 241
Bacau
2019
 Cuprins

Noţiuni introductive ......................................................................................................................... 3

Capitolul 1. Prezentarea generală a unui xerox ................................................................................ 4

1.1. Ce este un Xerox? .............................................................................................................. 4

1.2. Istoricul aparitiei xerox-ului .............................................................................................. 5

Capitolul 2. Investitiile in cadrul unui centru de copiere ................................................................. 7

Capitolul 3. Proiectarea ergonomică ................................................................................................ 8

3.1. Proiectarea ergonomica locului de munca ............................................................................. 8

3.2. Proiectarea ergonomica a mobilierului de birou ................................................................. 10

Capitolul 4. Proiectarea şi îmbunătăţirea factorilor de ambianţă fizică ......................................... 12

Bibliografia..................................................................................................................................... 14

2
 Noţiuni introductive

Ergonomia este stiinţa multidisciplinară care studiază interacţiunea dintre oameni,

activitatea lor şi mediul înconjurător.
Ergonomia integrează cunoştinţe din urmatoarele domenii:
- medicina (anatomie, fiziologie, igienă);
- antropometrie;
- ştiinţe tehnice (proiectare de mijloace de producţie şi tehnologii);
- ştiinţe economice (economia, organizarea şi planificarea muncii, stimularea muncii,
economia energetică a organismului uman);
- psihologia muncii, sociologia muncii;
Ergonomia este o ştiinţă care foloseşte atât legi proprii, cât şi legi specifice ale ştiinţelor
care alimentează conţinutul ei, pentru a studia ,,omul" în diferite ipostaze ale activităţii lui în cursul
vieţii, în vederea realizării unui echilibru între posibilităţile lui şi factorii care îl solicită în diferite
forme şi în diferite momente;
În funcţie de cerinţele care i se adresează, ergonomia poate fi privită după o serie de criterii
care delimitează mai multe feluri ale ergonomiei, cu domenii specifice de preocupare.
Munca de birou la un centru de copiere, care în mare parte solicită psihicul şi sistemul
vizual, este o muncă în care factorii de stres sunt în număr din ce în ce mai mare, iar bolile afectate
de aceştia afectează astăzi tot mai multe persoane. Din acestă cauză studiul muncii face apel la
ergonomie, o ştiinţă relativ tânără, al cărei scop final este creşterea productivităţii muncii în
condiţiile reducerii oboselii şi stresului.

Lucrarea îşi propune, într-o abordare modernă, să arunce o lumină focalizată asupra acestui
loc de muncă, evidenţiind elementele de stres şi modul în care ergonomia poate contribui la
atenuarea lor.

Acestă lucrare vine în sprijinul tuturor persoanelor ale căror îndatoriri presupun
interacţiunea cu alte persoane în vederea realizării obiectivelor structurii în cadrul căreia lucrează.
În acelaşi timp cuprinde informaţii utile care pot determina creşterea performanţei, a confortului şi
satisfaţiei în muncă pentru toţi cei care îşi desfăşoară activitatea în birouri.

3
 Capitolul 1. Prezentarea generală a unui xerox

1.1. Ce este un Xerox?

Xerox-ul sau un fotocopiator reprezinta un centru de multiplicare documente destinata

publicului larg in diverse formate.
La xerox, înțelegem care este esența muncii și care sunt toate procesele pe care aceasta le
implică. De asemenea, suntem conectați la o lume din ce în ce mai complexă, care combină hârtia
cu digitalul, munca la birou cu munca de la distanță, personalul și socialul. În fiecare zi, în peste
160 de țări din întreaga lume, tehnologia, software-ul și angajații sprijină buna desfășurare a
muncii.
Xerox oferă o gamă largă de servicii externalizate, de la cele de management al
documentelor pentru mediul de birou, la scanarea şi arhivarea tuturor documentelor pe care le
foloseşte o companie pentru comunicarea internă şi externă. Compania are resursele şi expertiza
de a optimiza o întreagă reţea internă de birou în scopul de a obţine un randament maxim de la
fiecare dispozitiv folosit. Într-o primă etapă, Xerox realizează un audit al infrastructurii IT şi al
fluxului de lucru cu documentele, apoi propune o soluţie personalizată, cu ajutorul căreia se pot
obţine reduceri de costuri de până la 30%.
Pentru un xerox (centru de copiere), partenerii şi clienţii sunt foarte importanţi, de aceea
patronii ce detin aceasta firma depun toate eforturile pentru a le oferi un plus de valoare şi o
experienţă pozitivă. În acest sens, acestia implementează programe şi acţiuni specifice, evaluate
cu regularitate, în care sunt implicaţi toţi angajaţii, şi construiesc un mediu intern orientat către
performanţă şi dezvoltare.
La centrele de copiere se folosesc fotocopiatore, numite și copiatore, mașini de
copiat sau xerox, ultimul din aceste nume provenind de la compania americană Xerox care l-a
inventat, este un aparat care realizează copii de documente și alte imaginii vizuale
pe hârtie obișnuită în mod rapid și ieftin. Majoritatea fotocopiatoarelor actuale folosesc o
tehnologie numită „xerografie”, un proces uscat care utilizează căldura. Copiatoarele pot de
asemenea folosi și alte tehnologii precum jetul de cerneală, dar standardul în cadrul muncii de birou
este totuși xerografia.

Un centru de copiere are o pozitie buna în ceea ce priveşte echipamentele de birou,

portofoliul fiind format din imprimante şi multifuncţionale de dimensiuni si puteri diferite, alb-
negru şi color, scannere, cât şi software pentru administrarea echipamentelor conectate în reţea.

In portofoliul companiei se regăsesc si echipamente de imprimare şi copiere pentru formate

mari (A1 si A0), destinate atât proiectării asistate de calculator, cât şi producţiei de materiale
publicitare. De asemenea, Xerox este producătorul celui mai performant echipament de producţie
4
digitală color pentru lucrări personalizate şi volume mari din lume. Aceste echipamente constituie
soluţii complete pentru aplicaţii precum tipărirea de cărţi la cerere, documente personalizate, cu
conţinut de date variabile, precum declaraţii şi facturi, manuale, broşuri color sau alb-negru.

1.2. Istoricul aparitiei xerox-ului

Povestea Xerox a început în anul 1947, când compania The Haloid a folosit acest nume pentru
primele sale copiatoare. Însă istoria merge mai departe în timp, până în anul 1938, când un
inventator din New York, Chester Carlston, a reuşit să producă, după ani buni de cercetare, prima
imagine xerografică. În 1948 Xerox devine marcă înregistrată. Mai târziu, în anii '80, compania
inventează în centrul său de cercetare din Palo Alto, Ethernet şi interfaţa grafică pentru
calculatoare. În anii '90 introduce echipamentele de imprimare pentru volume mari şi imprimare
de date variabile DocuTech şi DocuPrint.

Fotocopierea xerografică de birou a fost introdusă de compania Xerox în 1959 , și a înlocuit

treptat copierea prin Verifax, fotostat, hârtie, carbon, șapirograf și alte mașini multiplicatoare.

De la producţia de echipamente, pe care îşi crease şi consolidase leadership-ul, la servicii de

management al documentelor şi al proceselor de business, Xerox a străbătut un drum lung.

Astăzi, Xerox este lider mondial în serviciile de management al documentelor şi deţine o

întreagă gamă de echipamente multifuncţionale şi instrumente software, adaptate pentru toate
tipurile de companii.
Prima mașină de copiat pentru birouri utilizată pe scară largă a fost inventată de James Watt în
1779. Se baza pe transferarea fizică a unei părți din cerneală (special preparată) de la o scrisoare
sau un desen originale la o foaie de hârtie subțire umezită necalibrată prin intermediul unei prese.
Copia putea fi apoi citită de pe avers. Sistemul a fost un succes comercial și s-a aflat în uz mai bine
de un secol.
În 1937, fizicianul bulgar Georgi Nadjakov a aflat că, atunci când sunt plasate într-un câmp
electric și expuse la lumină, unele dielectrice dobândesc polarizare electrică permanentă în zonele
expuse. Această polarizare persistă în întuneric și este eliminată de lumină.
Chester Carlson, inventatorul fotocopierii, era inițial un avocat de brevete, ca și cercetător și
inventator în timpul liber. Locul său de muncă la oficiul de brevete din New York presupunea
executarea unui număr mare de copii ale documentelor importante. Lui Carlson, care era artritic,
acest proces i se părea a fi dureros și anost. Acest lucru l-a motivat să facă experimente
cu fotoconductivitatea. Carlson și-a folosit bucătăria pentru experimentele „electrofotografice” și,
în 1938, a depus cerere pentru a obține un brevet al acestui proces. A făcut prima fotocopie folosind
o plăcuță de zinc acoperită cu sulf. Cuvintele „10-22-38 Astoria” au fost scrise pe port-obiectul
microscopului, care a fost plasat deasupra a mai mult sulf și sub o lumină puternică.

5
 După îndepărtarea port-obiectului, a rămas o imagine în oglindă a cuvintelor. Carlson a încercat
să-și vândă invenția unor companii, a eșuat însă deoarece procesul era încă subdezvoltat. La acea
vreme, copiile multiple erau făcute de obicei în momentul realizării documentului original,
folosind indigoul sau mașinile de multiplicat manuale, oamenii nevăzând necesitatea unei mașini
electronice. Între 1939 și 1944, Carlson a fost refuzat de peste 20 de companii,
inclusiv IBM și General Electric, niciuna dintre ele considerând că exista o piață semnificativă
pentru copiatoare.
Înaintea adoptării pe scară largă a copiatoarelor xerografice, erau folosite copiile foto-directe
produse de mașini precum Verifaxul de la Kodak. Un obstacol principal asociat cu tehnologiile
prexerografice îl reprezenta costul ridicat al rezervelor: o copie Verifax necesita rezerve în valoare
de 0,15$ (dolari americani) în 1969, în timp ce o copie Xerox putea fi făcută pentru 0,03$ inclusiv
hârtia și mâna de lucru. La acea vreme, mașinile de fotocopiat Thermofax din biblioteci puteau
face copii de mărimea unei scrisori pentru 0,25$ sau mai mult (într-o vreme în care salariul minim
pentru un muncitor din SUA era de 1,65$/oră).
Fabricanții de copiatoare xerografice au profitat de valoarea percepută ridicată din anii 1960
și 1970 timpurii, punând pe piață hârtie care era „proiectată specific” pentru uzul xerografic. Până
la sfârșitul anilor 1970, producătorii de hârtie au făcut „compatibilitatea” xerografică una dintre
cerințele pentru majoritatea mărcilor lor de hârtie pentru birou.
Unele dispozitive vândute ca fotocopiatoare au înlocuit procesul pe bază de tambur cu
tehnologie cu jet de cerneală sau peliculă de transfer.
Printre avantajele cheie ale fotocopiatoarelor față de tehnologiile de copiere mai timpurii se
numără abilitățile lor de a:

 folosi hârtie de birou simplă (netratată),

 implementa imprimarea duplex (sau față-verso) și, în cele din urmă,

 de a sorta și/sau capsa documentele rezultate.

6
 Capitolul 2. Investitiile in cadrul unui centru de copiere

Investitiile din cadrul unui centru de copiere presupune:

a) Echiparea si dotarea corespunzatoare pentru desfasurarea activitatii de fotocopiere si de

pregatire a documentelor:

1. Scanner 7. Set ustensile pentru papetarie

2. Printer color/ alb-negru 8. Aparat de taiat hartie

3. Printer fotografii A4 9. Stoc de marfa

4. Calculator 10. Birou

5. Scaune 11. Masa de lucru

6. Dulap pentru papetarie 12. Rafturi pentru vanzare

b) Personalul necesar pentru conducerea si gestionarea firmea cat si pentru operatorii

calculatorului;

c) Energie, caldura si alte utilitati;

d) Cheltuieli de productie indirecte (ex. Publicitate, calificare ,etc);

e) Cheltuieli de protectia muncii si a mediului;

f) Alte cheltuieli interne.

7
 Capitolul 3. Proiectarea ergonomică

3.1. Proiectarea ergonomica locului de munca

Proiectarea ergonomică a locului de muncă se consideră raţională atunci când se asigură,

pentru executanţi, condiţiile necesare pentru o muncă de înaltă productivitate cu cele mai reduse
consumuri de muncă şi de efort, fără mişcări inutile sau incomode.

Astăzi este tot mai mult susţinut conceptul de organizare ergonomică a muncii pe fiecare
loc de muncă, organizarea ce asigură o muncă continuă şi cu înaltă productivitate, uşurând în
acelaşi timp eforturile fizice şi psihice. În al doilea rând, este necesară asigurarea unor condiţii de
muncă ergonomice în care munca să se desfăţoare cu un consum de energie cât mai mic şi fără
pericol de îmbolnăvire sau de accidente.

Folosirea simultană şi permanentă a acestor două căi este o condiţie esenţială a organizării
ergonomice a locului de muncă. De asemenea, există şi regulile care se referă la amenajarea locului
de muncă. În acest sens, principiul asigurării unui loc stabil pentru materiale şi pentru obiectele
muncii impune respectarea următoarelor reguli:

 totalitatea obiectelor muncii şi materialele utilizate de executant, precum şi produsele

finite (documente prelucrate în cazul birourilor), trebuie să aibă un loc bine definit şi stabilit;

 obiectele muncii şi materialele trebuie aşezate cât mai aproape de executant;

 aşezarea materialelor în ordinea utilizării lor în timpul lucrului şi în funcţie de frecveţa

utilizării lor.

Ergonomia a căpătat un important rol în amenajarea birourilor. Bazându-se pe concepte de

ultimă oră, design-ul birourilor, corectat din punct de vedere ergonomic, integrează mediul,
sarcinile, echipamentele şi lucrătorul într-o manieră care protejează sănătatea, creşte confortul şi
productivitatea, iar ambianţa devine mai plăcută. Ergonomia rezolvă o mulţime de probleme
posibile, oferă confort personalului şi adugă vitalitate şi libertate de mişcare.

Una din principalele probleme ale organizării ergonomice a muncii, cu influenţă puternică
asupra capacităţii de muncă şi implicit asupra eficienţei activităţii desfăţurate în birou, o constituie
poziţia corectă a corpului în timpul lucrului. Stabilirea unei poziţii corecte de muncă înseamnă
pentru personalul din birouri adoptarea unei poziţii cât mai aproape de poziţia naturală a corpului
în poziţia şezând. Acestă poziţie se caracterizează prin menţinerea echilibrului natural sau relativ
al corpului, rezultat din antagonismul mai multor forţe externe şi interne care acţionează asupra sa.

8
 Poziţia şezând este mai puţin obositoare decât cea ortostatică din mai multe motive:
suprafaţa de sprijin este mult mai mare fiind reprzentată de feţele posterioare ale coapselor şi de
feţele plantare ale membrelor inferiaore în cazul în care sunt sprijinite de sol; centrul de greutate al
corpului este mai aproape de suprfaţa de sprijin sau de baza de susţinere şi este proiectat către limita
posterioară a acestuia; solicitarea energetică este mult mai redusă; activitatea aparatului
cardiovascular este mai uşoară; efortul muscular pentru manţinerea stabilităţii corpului sa
echilibrului este mai mic.

Cu toate acestea, munca de durată efectuată în poziţia aşezat (specifică biroului) are şi unele
incoveniente, cum ar fi:

 slăbirea tonusului muscular, reacţie refexă de contraţie uşoară şi continuă, în special a

muşchiilor abdomenului;

 unele implicaţii ale aparatului locomotor, deoarece coloana vertebrală are tendinţe spre
poziţii curbe înclinate, torsionate, care aduc modificarea staticii organismului;

 o presiune mare asupra unor organe interne (aparatul digestiv şi respirator) dată de
aplecarea trunchiului;

 dureri în ceafă şi în umeri, dureri de spate, dureri în braţe, în încheieturi şi în umeri.

Chiar dacă poziţia corpului în timpul lucrului este corectă, menţinută un timp îndelungat ea
produce în mod inevitabil o senzaţie de oboseală. De aceaa se recomandă:

 întreruperea periodică a lucrului prin pauze care impun mişcări mai active;

 executarea unor exerciţii de gimnastică corectivă (cel puţin 10 minute);

 mişcări de relaxare degetelor şi încheiturilor (în special cei care lucrează la calcula-tor).

Aşa cum arătam, în munca de birou cele mai multe solicitări sunt de natură psihică.
Solicitările intelectuale sau nervoase sunt determinate de o mulţime de elemente cum ar fi:
specificul muncii de birou, atenţie concentrată şi distributivă permanentă, capacitate de memorare,
răspundere gestionară pentru patrimoniul încredinţat. Există de asemenea numeroase cauze care
contribuie la suprasolicitarea nervoasă: efectul sonor al unui număr mare de persoane, sunetul
telefonului, conversaţiile din camera de lucru, zgomotul produs de unele echipamente (maşini de
scris, imprimante).

Pentru evaluare intensităţii oboselii de natură psihică, ergonomia recomandă folosirea

testelor psihologice (psihotestelor). Aceste teste trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

 validitate (să măsoare exact ceea ce îşi propune);

9
  fidelitate (să permită obţinerea unor performanţe relativ asemănătoare la o nouă
aplicare);

standardizare (să creeze aceleaşi condiţii pentru toţi subiecţii supuşi testării, fără a-i
favoriza pe unii şi defavoriza pe alţii);

 etalonare (stabilirea unui etalon, a unei unităţi de măsură a rezultatelor obţinute pentru a
se cunoaşte valoarea lor).

Organizarea ergonomică a locurilor de muncă din birou reprezintă răspunsul la numeroasele

probleme de natură psihică apărute. Respectarea principiilor şi regulilor ergonomice, crearea unei
ambianţe plăcute, alegerea mobilierului adecvat, adoptarea unor măsuri eficiente de securitate, de
motivare materială şi morală sunt câteva căi de eliminare a stresului şi oboselii profesionale.

3.2. Proiectarea ergonomica a mobilierului de birou

Mobilierul de birou a făcut obiectul unor norme şi recomandări precise care le stabilesc
dimensiunile, capacitatea de stocare, spaţiul necesar pentru utilizare. Acestui mobilier i se asociază
echipamentele şi materialele utilizate în mod curent sau cu intermitenţe în serviciile şi în posturile
de lucru.

Implementarea mobilierului ne fiind definitiva este de preferat ca mobilierul sa fie format

din module mici, demontabile, uşor de deplasat şi de aşezat (rafturi independente cu faţă dublă,
scaune ergonomice sau pliante, fotolii dispuse individual sau în banchete, mese de lucru ce pot lua
diferite forme).

Mobilierul unui birou modern dotat cu aparatură electronică (computere, terminale,

imprimante, echipamente pentru microfilme) trebuie să fie proiectat astfel încât să satisfacă toate
necesităţiile personalului care lucrează cu aceste echipamente. De asemenea, este necesar să existe
cabluri suficient de lungi care să fie aşezate astfel încât să fie cât mai puţin vizibile. Cablurile pot
fi încorporate în birouri astfel încât computerele, telefoanele sau sursele de lumină să poată fi
poziţionate în locuri corespuzătoare, în felul acesta securitatea în lucru creşte şi se creează economii
importante de cablu.

Xerox are un portofoliu extins de echipamente, de la imprimante şi scanere, la echipamente

multifuncţionale performante, pentru toate tipurile de business. În funcţie de business şi nevoile
clientului, specialiştii Xerox fac un audit prin care analizează structura actuală a reţelei de
echipamente, evaluează nevoile de imprimare şi funcţionalitate, frecvenţa de utilizare a
documentelor şi accesul angajaţilor la acestea. Apoi construiesc o soluţie specifică pentru acea
companie prin care reconfigurează reţeaua de echipamente.

10
 Majoritatea lucrătorilor din birou stau în medie opt ore pe zi pe un scaun la masa de lucru,
de aceea nu este deloc uimitor faptul că scaunul a devenit astăzi cea mai importantă piesă de
mobilier în birouri. Statul pe scaun o perioadă mare de timp poate provoca diverse probleme cum
ar fi: dureri ale picioarelor, datorită marginilor platformei, dureri de spate cauzate de poziţia
încordată a coloanei şi a muşchiilor dorsali, poziţie care provoacă vaso- constricţii ce încetinesc
circulaţia sângelui, deci şi oxigenarea.

Un scaun ergonomic ar trebui să ofere spatelui, în special zonei lombare, un suport. De

asemenea, spătarul scaunului ar trebui să permită şi o ajustare pe verticală pentru a se adapta
lungimii spatelui lucrătorilor, deşi acestă soluţie, nu rezolvă problema durerilor de spate. Durerea
este provocată de înclinarea în faţă a corpului, însoţită de încordarea coloanei şi a muşchiilor
dorsali, de aceea este necesară o înclinare a planului de lucru spre operator (ca un pupitru) astfel
încât corpul să nu se mai încline în faţă, să stea drept sau chiar puţin încliant pe spate. Deşi mulţi
specialişti spun că este necesară o ajustare înainte a spătarului pentru a reduce durerile de spate,
proiectarea, în ultimul timp, a unor tastaturi pentru calculatoare cu un sistem care permite
schimbarea unghiului de lucru.

Scaunul trebuie de asemenea, să ofere, în special pentru oamenii mai scunzi, posibilitatea
de sprijin a picioarelor pe podea sau pe un suport (condiţie obligatorie pentru cei care lucrează în
poziţia şezând). Acest suport, însă trebuie să permită extensia picioarelor şi păstrarea poziţiei
verticale a corpului sau puţin aplecat pe spate.

Un bun scaun ar trebui să permită ajustarea atât în privinţa înclinării pe spate cât şi
adâncimea plaformei. De asemenea, la fel de important este ca platforma să aibă marginile rotunde
pentru a nu exista puncte de presiune dureroase. Deşi este important ca spatele să fie drept în timpul
lucrului, la fel de important este ca scaunul să permită o înclinare pe spate.

11
 Capitolul 4. Proiectarea şi îmbunătăţirea factorilor de ambianţă
fizică

Ambianţa fizică reprezintă o componetă importantă a procesului de proiectare ergo-nomică

a locului de muncă. Etimologic noţiunea de ambianţă se referă la mediul material şi social în care
o persoană sau o colectivitate îşi desfăşoară activitatea.

Mediul de lucru cu computerul este determinat de o serie de factori fizici cum ar fi:

 iluminatul;

 poziţia utilizatorului;

 zgomotul;

 calitatea aerului;

Pe lângă aceştia există şi aspecte adiacente ale activităţii care pot contribui la stresul vizual:

 specificul muncii desfăşurate;

 planificarea şi organizarea acesteia;

 profilul fiziologice şi psihologic al utilizatorului;

 eficienţa vizuală a operatorului;

 caracteristicile staţiei de lucru.

Iluminatul este unul dintre factorii care exercită o influneţă importantă asupra produc-tivităţii
angajaţiilor şi asupra gradului lor de oboseală. O iluminnare defectoasă poate cauza disconfort
vizual şi o poziţie nenaturală a corpului, fiind deci o piedică în calea performanţei.

Deoarece lumina nu e niciodata stabila la locul de munca, ochii lucrătorului sunt forţaţi să se
adapateze unor contraste puternice sau unor schimbări repetate ale intensităţii. Dacă lucrătorul este
nevoit să perceapă un contrast prea mare ori de câte ori îşi ridică ochii de la birou, atunci ochii
obosesc. Un exemplu de acest fel este amplasarea calculatorului în faţa ferestrei pentru a vedea
priveliştea de afară. Lumina de afară, mai puternică decât cea din birou, determină dificultăţi în

12
vizualizarea caracterelor pe ecran, iar ochii vor fi nevoiţi să se concentreze ori de câte ori lucrătorul
îi ridică de la calculator şi priveşte afară.

Câteva soluţii pentru a obţine un echilibru al iluminării potrivite pot fi:

* evitarea concentraţiilor mari de lumină şi a umbrelor;

* păstrarea nivelurilor de iluminare ambientală scăzută şi echilibrată la acelaşi nivel;

* Locul de muncă trebuie poziţionat încât linia vizuală să fie paralelă cu lumina şi cu ferestrele.
Lumina care cade într-un unghi corespunzător pe suprafaţa de lucru previne reflexia care poate
întuneca imaginea sau poate crea contraste de fundal.

13
 Bibliografia

1. https://www.startupcafe.ro/stiri-idei-20960207-idee-afaceri-simpla-photoshop-bani-
europeni-pas-pas.htm
2. http://www.xerox.md/static/despre-xerox/6/
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Imprimant%C4%83
4. https://euramis.ro/ergonomia-muncii-la-birou-pozitii-corecte-pentru-munca-la-calculator/
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Fotocopiator#Referin%C8%9Be

14