ERGONOMIA PRODUSELOR

1 Ergonomia produsului. Notiuni generale

In mod curent se constata usor ca munca industriala a suferit modificari

profunde in decursul ultimilor ani, prin introducerea automatizarii.

Unele activitati, care inainte se executau manual, au devenit astazi evocari

aproape anacronice. Densitatea muncitorilor la aceste locuri de munca a fost
astfel redusa incit 'supravietuitorii' nu mai au nimic comun cu predecesorii lor.
Munca musculara grea se reintilneste sporadic, incarcarea fizica, impusa
muschilor trunchiului si membrele muncitorului sint preluate de implusuri
electrice, pneumatice si electronice.

Privirea directa a procesului industrial este adesea exclusa, muncitorul avand

in prezent la dispozitia sa un sistem cu mijloace complexe de semnalizare,
care ii furnizeaza informatii precise si rapide pentru a putea supraveghea si
controla aceste procese. Oboseala musculara face loc unei oboseli mintale
datorita atentiei care este din ce in ce mai solicitata.

Pe de alta parte, concentrarea masinilor a devenit mai importanta, ambianta

de lucru este astfel influentata de sporirea vibratiilor si nivelul zgomotului si
cateodata prin cresterea caldurii radiante (radiatiile calorice). In aceste cazuri,
marile hale care adapostesc masinile se preteaza greu la o climatizare eficace.
In toata aceasta realitate complexa, ergonomia care urmareste punerea de
acord a conditiilor de desfasurare a muncii cu posibilitatile lucrative ale
omului, gaseste desigur, un camp larg de aplicabilitate.

Asigurarea confortului si randamentului in munca, constituie o problema care

polarizeaza in jurul ei nu numai interesul specialistilor, dar si pe cel al
conducatorilor de intreprinderi si institutii si bineinteles, cu atat mai mult, pe
cea al executantilor insisi.

Din cercetarile bibliografice efectuate a rezultat ca domeniul ergonomiei

produsului este foarte putin conturat si sistematizat in cadrul literaturii din
tara noastra si din strainatate. De regula, se gasesc referiri doar la unele laturi
ale domeniului fara a se prezenta integral, chiar succint, problematica in

1
ansamblul ei. Astfel, autori ca V.Angheleseu , El.Popeseu , C.Roua , desi
subliniaza in lucrarile lor importanta ergonomiei produsului, dau totusi
orientari partiale, oprindu-se de regula asupra necesitatii instituirii 'atestatului
ergonomie'. Mod de abordare similar se observa si la autori straini ca W.
E.Wood-son , F.Th.Kellermann , M.de Montmollin si Eck Kalman .

Pornind de la convingerea privind importanta practica actuala a ergonomiei

produsului, folosind referirile lucrarilor de ergonomie corelate cu elemente de
analiza a valorii, de economie a produsului, de creativitate, de proiectare a
produselor, de sistem informational si de productivitate, in 1979 Emil
I.Nicolau a definit si sistematizat pentru prima data domeniul ergonomiei
produsului, in general, dupa care a aprofundat una din laturile sale cele mai
importante, ergonomia produsului - mijloc de munca,' creand posibilitatea ca
prin similitudine, sa poata fi tratate si celelalte laturi ale sale.

In sinteza.autorul considera ergonomia p r o d u s u l u i acea forma specifica

sau domeniu al ergonomiei, care reunind un ansamblu de cunostinte stiintifice
(psihologice, medicale, tehnice, economice etc), le utilizeaza pentru realizarea
unor produse corelate optim cu caracteristicile umane (psiho-flziologice,
lucrative etc) in scopul cresterii confortului in utilizare si a eficacitatii acestor
produse in domeniul pentru care sunt create.

Fig.1 - Schema relatiilor dintre ergonomia produsului si celelalte forme specifice (domenii,)
ale ergonomiei

Pornind de la aceasta definitie, rezulta ca de fapt ergonomia produsului poate

avea doua laturi de manifestare care concorda cu etapele mari ce tin de
notiunea de produs. Pe de o parte putem accepta o ergonomie a realizarii
produsului, iar pe de alta parte se poate vorbi de o ergonomie a utilizarii
produsului (fig.1).

2
Ergonomia realizarii produsului - poate fi considerata acea latura a
ergonomiei produsului care se ocupa de conceperea si realizarea produsului in
spiritul principiilor si regulilor ergonomiei. Ergonomia realizarii produsului isi
gaseste camp de actiune in cadrul institutelor de studii si cercetare, a
institutelor de proiectare si a intreprinderilor care fabrica produsul respectiv.

Ergonomia utilizarii produsului - o poate constitui acea latura a ergonomiei

produsului care se ocupa de corectarea, sub aspect ergonomie, a
caracteristicilor produsului, precum si de crearea conditiilor grgonomice de
mediu in vederea utilizarii eficiente a produsului respectiv. In consecinta,
ergonomia utilizarii produsului este orientata spre utilizator.

Intre aceste doua laturi ale ergonomiei produsului trebuie sa existe un schimb
permanent si reciproc de informatii (retea de informatii) in legatura cu
produsul, in scopul perfectionarii acestuia. Acest schimb de informatii pune in
evidenta intereondi-tionarea celor doua laturi, faptul ca intre ele trebuie sa
existe o legatura de sistem, cu multiple-componente umane si tehnologice,
care vizeaza corelarea caracteristicilor si componentelor produsului, cu
posibilitatile si exigentele factorului uman, pe linia cresterii eficacitatii
produsului in utilizarea sa.

Facand deci parte dintr-un sistem (sistemul ergonomiei produsului), se

considera ca atat ergonomia realizarii produsului cat si ergonomia utilizarii
produsului, trebuie analizate atat separat, cat si impreuna, in
interconditionarea lor.

Ergonomia produsului - mijloc de munca (ergonomia mijlocului de munca),

componenta a ergonomiei produsului.

Dupa cum este cunoscut, ca foifma social-economica, produsul este un

rezultat al muncii individuale sau colective, obtinut in vederea satisfacerii
nevoilor de intrebuintare ale societatii. Produsul ajunge la utilizator prin
intermediul sistemului de aprovizionare tehnico-materiala, ceea ce il face sa
iasa din sfera productiei, unde a fost obtinut, spre a intra in sfera circulatiei si
a consumului (intrebuintarii) pentru a satisface necesitatile potrivit destinatiei
sale.

La randul lor, fiecare din aceste .diviziuni ale ergonomiei produsului poate
avea doua laturi similare cu cele mentamate in subcapitolul 1.1., respectiv in
cazul mijloacelor de munca ergonomia r e a l i z a r i i si cea a utilizarii mijlocului
de munca (fig.2). Bineinteles ca aceste doua laturi se vor interconditiona
completandu-se reciproc.

3
 Fig.2 - Schema structurala a ergonomiei produsului

2 Ergonomia realizarii produsului (mijlocului de munca)

Principalele etape de lucru pentru realizarea mijlocului de munca si

localizarea problemelor de ergonomie in cadrul acestor etape

Procesul de realizare a mijlocului de munca, fie el produs nou sau produs

vechi, perfectionat, parcurge de regula o serie de etape de lucru care pot fi
categorisite in doua:

1). etape de natura tehnica;

2). etape de natura material organizatorica.

Localizarea problemelor de ergonomie in cadrul acestor etape (fig.3) formeaza

de fapt campul de actiune al ergonomiel realizarii produsului, respectiv
mijlocului de munca . In legatura cu acest mod de a privi lucrurile, trebuie
facute unele precizari. Din lucrarile unor specialisti in ergonomie, rezulta ca
ergonomia produsului (deci si a mijocului de munca) trebuie sa constituie o
preocupare numai in faza de proiectare (ergonomia de proiectie) .

Acest mod de abordare creeaza pericolul rezolvarii numai in parte a

problemelor, intrucat proiectarea este numai o faza (ce de drept foarte
importanta) din procesul complex de concepere a produsului, respectiv a
mijlocului de munca. Pentru a putea aborda complet si complex intreaga
problematica a ergonomiei mijlocului de munca, atunci trebuie urmarite toate
fazele care se refera la realizarea acestuia.

4
 Deci, ergonomia realizarii produsului in general si implicit a mijlocului de
munca nu trebuie privita ca o problema in sine, ci ca o problema care se
integreaza si completeaza firesc procesul de realizare a mijlocului de munca,
dand nastere unei viziuni mai complexe de realizare a mijlocului de munca,
viziune ceruta de necesitatile de modernizare a mijloacelor de munca.

Prin aceasta viziune, complexa, se intelege desigur, ca alaturi de ergonomie

sa fie luate in considerare si alte domenii care conduc la modernizarea
mijloacelor de munca., cum ar fi analiza valorii, estetica industriala etc.

Pentru a se evita unele confuzii legate de interferenta problemelor de

ergonomie cu etapele de realizare a mijlocului de munca, trebuie precizate
urmatoarele : daca se examineaza schema din fig.3, rezulta ca de fapt avem
doua domenii de actiune ale ergonomiei realizarii mijlocului de munca,
respectiv domeniul care se refera la realizarea caracteristicilor de natura
ergonomica ale mijlocului de munca si domeniul care se refera la organizarea
ergonomica a muncii de realizare a mijlocului de munca, ambele fiind
considerate ca facand parte din ergonomia mijlocului de munca.

5
Fig.3 - Principalele etape de realizare a mijlocului de munca /9/

6
De altfel, in mod similar se va trata ergonomia utilizarii mijlocului de munca,
vom avea manifestarea ergonomiei mijlocului de munca tot pe doua domenii,
respectiv domeniul care se refera la imbunatatirea (corectarea)
caracteristicilor de natura ergonomica ale mijlocului de munca si domeniul
care se refera la organizarea ergonomica a procesului de munca, care
foloseste mijlocul respectiv de munca. Schematic aceste domenii sunt
prezentate in figura 4.

Fig.4 - Schema generala de manifestare a ergonomiei mijlocului de munca

3 Ergonomia utilizarii produsului

Procesul de utilizare a produsului, respectiv a mijlocului de munca presupune,

ca si procesul de realizare a acestuia, parcurgerea mai multor etape de lucru
care in esenta pot fi si ele de natura tehnica si de natura material-
organizatorica, conditlonandu-se reciproc.

Amplasarea este prima etapa de natura tehnica, in cadrul ei realizandu-se

stabilizarea, sau fixarea mijlocului de munca cu respectarea unor conditii care
sa permita utilizarea corespunzatoare a lui in scopul pentru care a fost creat.
Printre aceste conditii, se afla si conditiile de mediu ambiant, respectiv
caracteristicile de ambianta fizica si ambianta psiho-sociala si organizatorica
precizate in cadrul atestatului ergonomie.

Dar in practica, aceste conditii nu se regasesc integral in faza initiala de

amplasare, fapt pentru care asigurarea lor se face in cadrul unei etape
distincte de pregatire a utilizarii mijlocului de munca. In aceasta etapa, pe
linga desavarslrea asigurarii conditiilor de mediu ambiant mal au loc si operatii
de reglare, revizii si verificarea posibilitatilor de incarcare in timpul
functionarii.

7
Modul cum raspundel mijlocul de munca scopului pentru care a fost creat,
respectiv verificarea caracteristicilor sale, inclusiv a caracteristicilor
ergonomice, se constata in cadrul etapei de utilizare a sa. Utilizarea constituie
de fapt si confirmarea de lunga durata a atestatului ergonomie, sau din contra,
necesitatea operarii unor modificari in cadrul acestuia, ca urmare a necesitatii
schimbarii unor caracteristici ce definesc - din punct de vedere ergonomie -
mijlocul de munca.

De regula, aceste schimbari imbraca forma unor 'corectii' reclamate de

considerente practice de utilizare. O parte din aceste corectii se pot realiza
'din mers' pe parcursul utilizarii mijlocului de munca, dar de regula ele se
realizeaza mai multe deodata in cadrul etapelor de reparatii si revizii periodice.

In aceasta situatie, din echipa de atestare vor trebui sa faca parte si specialisti
din unitatea care utilizeaza mijlocul de munca, alaturi de specialistii care l-au
realizat si urmeaza a-1 perfectiona.

Reutilizarea mijlocului de munca cu noi caracteristici marcheaza de fapt o

etapa de sporire a eficacitatii lui atat sub aspect economic, cat si sub aspect
ergonomie.

8
Fig.5 - Principalele etape ale utilizarii mijlocului de munca

9
Alaturi de etapele de natura tehnica asa cum s-a mentionat, procesul de
utilizare a mijlocului de munca mai cuprinde si o serie de etape de natura
materiai-organizatorica, respectiv: aprovizionarea cu 'materii prime,
materiale, semifabricate, combustibil, energie, organizarea conducerii,
productiei si a muncii; perfectionarea pregatirii personalului care utilizeaza
mijlocul de munca; depozitarea productiei obtinute cu mijlocul de munca si
expedierea (livrarea) productiei la beneficiar.

Toate aceste etape au un caracter complementar aflindu-se totodata in relatii

de influenta reciproca cu etapele de natura tehnica. Datorita continutului lor,
de regula, destul de cunoscut, prezenta lucrare nu-si propune sa insiste asupra
nici uneia din aceste etape, limitandu-se doar la prezentarea lor sistematica,
sub forma unei scheme logice ce poate oricind constitui obiect de analiza
detaliata (fig. 5).

Bibliografie :

www.rasfoiesc.com

www.wikipedia.com

10